P. 1
CONTABILITATEA ÎN ORÂNDUIREA CAPITALISTĂ

CONTABILITATEA ÎN ORÂNDUIREA CAPITALISTĂ

|Views: 2|Likes:
Published by Georgia Hasmatuchi

More info:

Published by: Georgia Hasmatuchi on Nov 28, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/22/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA DE VEST – TIMIŞOARA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR SPECIALIZAREA: EXPERTIZĂ CONTABILĂ ŞI EVALUAREA AFACERILOR

Referat – Doctrină contabilă şi deontologia profesiei Tema:

CONTABILITATEA ÎN ORÂNDUIREA CAPITALISTĂ Contabilitatea în GERMANIA, AUSTRO-UNGARIA ŞI ELVEŢIA

Studentă: Hasmaţuchi Georgia Alexandra An I – Master - ECEA, Grupa 1

Timişoara - 2010

el consideră şi mai utilă crearea unor registre separate pentru casă.introduce în jurnalul lui Meisner (preluat după modelul italian) coloanele sumelor debitoare şi creditoare Philipson (1813) . inclusiv de o contabilitate mai organizată. reprezintă orânduirea social-economică bazată pe proprietatea privată a unui grup restrâns asupra mijloacelor de producție. astfel că s-au creeat metode şi tehnici noi care să se plieze pe noile abordări ale proceselor de producţie şi pe noile tehnologii din întreprinderi.propune ca partea stângă a jurnalelor să conţină înregistrări. Austro-Ungaria. Meisner (1803 şi 1809) . Această revoluţie în economie nu a făcut altceva decât să contureze o nouă formă socială. Capitalismul. uneşte cele două metode ale contabilităţii (partida simplă cu cea dublă) formând un model simplist şi mai sigur .registrele memoriale: jurnalul înscrierii operaţiilor cu bani gata şi jurnalul înregistrării celorlalte operaţiuni Richard Daniel din Hamburg (1803) .CONTABILITATEA ÎN ORÂNDUIREA CAPITALISTĂ Întotdeauna clasele sociale dominante au dorit să dispună de tot ce e perfecţionat. marfuri şi profit şi pierdere . în ceea ce priveşte aria economiei şi industriei s-au dezvoltat numeroase teorii menite să susţină aspectele practice în dezvoltarea întreprinderilor industriale şi comerciale. În cele ce urmează voi surprinde aspecte privind contabilitatea în diverse perioade ale ascensiunii economice şi ce trebuie mentionat este faptul că majoritatea teoreticienilor impunători au trecut graniţele Germaniei (Imperiul Austriac. Contabilitatea în GERMANIA Odată cu refacerea după război şi dezvoltarea Germaniei în toate domeniile. Italia de Nord) în vederea realizării studiilor lor. Noţiunea de contabilitate a dobândit în Germania un conţinut mai larg întrucât a fost plusată cu calculaţia de plan (antecalculaţia). cu calculaţia contabilă (post calculaţia) şi cu calculaţia comparativă (statistica). iar partea dreaptă să fie rezervată coloanelor pentru conturi .impune contabilitatea italiană şi „noua contabilitate”. De aceea e uşor de înţeles motivul pentru care s-a pornit în studii tocmai de la idei din orânduirile sclavagistă şi feudală. Capitalismul presupune organizarea economiei bazată pe: propritate privată şi pe libertatea producției și a comerțului având ca scop obținerea profitului. conform Dicţionarului Explicativ Român. S.după ce propune crearea unui singur jurnal. pentru că nici progresul tehnologic nu s-a făcut brusc.G. capitalismul.

susţinea că „ar fi fals să se afirme că ştiinţa economiei întreprinderilor e independentă între celelalte ştiinţe ale omenirii”. analizează conturile de inchidere (Bilanţul şi „soldo conto”) şi prezintă rate ale rentabilităţii ramurilor analizând toate informaţiile contabile.Activ (avere – mijloace concrete cu care se lucrează) = Pasiv (capital .trateazî problema bilanţului de închidere şi de deschidere.împarte averea întreprinderii în: bunuri corporale.reformulează funcţiunea conturilor într-un model mai simplist decât Berliner . avere imaterială.teoria bilanţurilor principale (cel de rezultate – pierderi şi câştiguri. bilanţului organic (cu valori curente pe zile pentru a se evita pierderile). acestea deşi sunt lucrări laborioase nu contribuie la ascensiunea marilor întreprinderi.compară contabilitatea comercială – averea comercială cu cea camerală (care se referă la finanţele publice) – averea privată . G. (pentru determinarea rezultatului final).analizează noţiuni perivind principiile şi felurile contabilităţii (administrativă. de mişcare – întrări şi ieşiri. de exploatare – cheltuieli şi încasări din exploatare.distinge modalităţile directă şi indirectă de calculaţie a rezultatelor şi examinează metodele de calculaţie pentru consumuri .descrie funcţiunea conturilor . Fr.face deosebire între averea comerciantului şi cea a întreprinderii din punct de vedere matematic şi juridic (datoria întreprinderii faţă de proprietar) H. bilanţurilor fiscale Wilhelm Osbahr (1918) . părţile de avere pozitive sunt notate cu „+”. cele ale conturilor din Cartea mare) . Von der Goltz (1866) precizează rolul important al contabilităţii în partidă dublă pentru calcularea rentabilităţii (efectul/efortul) fiecărei ramuri agricole: grupează conturile din Cartea mare în conturi principale (de producţie) şi secundare (auxiliare). Manfred Berliner (1893 şi 1911) . Augspurg (1855) protestează asupra noilor metode de contabilitate considerându-le inutile în contextul în care.are în vedere planul de conturi ca metodă modernă a contabilităţii . de avere – elemente pozitive. Soludurile celor două rânduri formează o egalitate matematică. pe obiecte ale comerţului şi pe categorii de capital şi profit şi pierdere Perioada 1810-1850 a fost marcată de lucrări pline de remarci referitoare la sursele de informaţii ale teoreticienilor de până atunci. datorii şi capitalul) şi secundare (cele brute. Nicklisch (1915-1920) .. drepturi şi obligaţii.echivalent valoric al averii) . comercială şi tenică) . prestaţii. contailitatea este însă o ştiinţă autonomă .uneşte jurnalul cu registrul Cartea mare şi claseasză conturile pe persoane. iar datoriile şi capitalul (suma lor descriind valoarea averii) cu „-” . El a conceput teoria materialistă cu două serii de conturi: un rând de conturi pentru averea curată (capitalul pasiv = capitalul + datoriile) şi unul pentru părţile de substanţă ale averii (capitalul activ). apoi repartizează cheltuielile de producţie ale exploatărilor agricole asupra diferitelor sectoare de activitate. bilanţului dinamic.

câştig.grupează conturile pe 10 clase. au evoluat şi formele de înregistrare contabilă şi au ca scop organizarea mai suplă şi gruparea procedeelor. cost. folosirea de voi volante în loc de registre legate datorită diviziunii municii .defineşte operaţiile permutative (care nu modifică egalitatea A=P) şi modificative .precizează că în contabilitatea bancară se aplică aceleaşi reguli ca şi în contabilitatea comercială Friedrich Leitner (1923-1930) . după cauze. venit. forestier şi al comerţului . furnizarea materialului necesar cercetărilor economice şi statisticii comerciale. consumaţie (consumaţia duce la o cheltuială).metoda tehnică (ţinând cont de factorii de influenţă) şi metoda comercială (cheltuieli pe unitate de produs centralizate periodic într-un registru) de determinare a costului de producţie .bilanţul statistic (situaţia averii şi capitalului) + bilaţul dinamic (stabilirea rezultatelor) = dualism bilanţier .introducere în contabilitatea de exploatare (astăzi contabilitatea şi controlul de gestiune) Heinrich Brossius (1921) . precum sub aspectul unităţilor monetare şi de aceea s-a apelat mult timp la preţul de dobândire pentru evaluarea bunurilor . Schmalenback (1919-1934) .tratează probleme de contabilitate în domeniul agricol.subliniază faptul că odată cu dezvoltarea capitalismului şi a marilor întreprinderi. iar pentru îndeplinirea sarcinilor ea foloseşte inventarul.remarcă influenţa pe care o au asupra bilanţului oscilaţiile de valori. atât obiective cât şi subiective. .rezultatul final e diferit de câştig dacă se ţine cont de partea supusă repartizării.conturează utlilitatea întocmirii bilanţului E. gruparea sistematică a fenomenelor economice. bilanţul şi conturile . se ocupă de evoluţia contabiliăţii camerale (contabilitatea finanţelor publice) în curţile princiare. deoarece există diferenţe considerabile între.teoria dinamică a bilanţului (teoria „eudinamică”) – bilanţul asigură continuitatea operei contabile .defineşte contabilitatea: „înregistrarea cronologică a operaţiilor comerciale. de a stabili preţul de vânzare pe baza cheltuielilor de producţie . precum şi colectarea mişcărilor de valoare care se repetă în acelaşi mod”. cheltuieli.scopul calculaţiei este acela de a stabili consumaţiile sau cheltuielile de producţie. prestaţie.structura bilanţului: Activul bilanţului Pasivul bilanţului -cheltuieli care nu sunt încă consumate -consumaţiile care nu sunt încă cheltuieli -prestaţii care nu sunt încă venituri -veniturile care nu sunt încă prestaţii -cheltuieli care nu sunt încă venituri -veniturile care nu sunt încă cheltuieli -prestaţii care nu sunt încă consumaţii -consumaţiile care nu sunt înca prestaţii -numerarul . determină dependenţa costurilor în sectorul comercial de gradul de ocupaţie. (câştigul e valoarea prestaţiei minus valoarea consumaţiilor) . curţile imperiale germane şi austriece şi mai târţiu în administraţii statale şi orăşeneşti.. iar exactitatea câştigului total există doar la lichidarea întreprinderii. de a socoti rezultatele şi de a determina eficienţa economică a folosirii unor maşini sau utilaje. precum şi a unor metode de fabricaţie.

Szarka adoptă în lucrarea sa concepţia materialistă a conturilor. de exploatare şi de exploatare) şi conturi totalitare (de capital şi de rezultate). A mai clasificat conturile. Jos Schrott – conturi particulare (de substanţă. contabilitatea pe bază de jurnale multiple. Al. fostul imperiu austriac. unde. Georg Kurzbauer (1858-1867) susţine că e original în opiniile sale legate de teoria materialistă cu două serii de conturi (ale substanţei de avere şi cele de rezultate). contabilitatea fără acte justificative etc. În 1822 Jos. prezentându-şi interesul mai mare pentru cea în partidă dublă (considerând-o singura potrivită a fi implementată într-un moment în care industria şi economia austro-ungară „strigă” după ajutor pentru organizare). Kalveram (1928) . cât şi în învăţământ şi mai ales în literatura de specialitate. pentru . calculaţia. Secolul al XIX – lea este începutul unor noi teorii ale contabilităţii. Ideea de dezvoltare a tehnicilor contabilităţii a apărut mai devreme. astfel că aria contabilităţii era şi ea extinsă atât în întreprinderi. cum. copiativă.imparte contabilitatea în 4 părţi: ţinerea contabilităţii. contabilitatea selfcontrol. El numeşte contul de capital. statistica şi planificarea . contabilitatea fără jurnal.teoria dinamică (comparativ prin metode cumularde). Deci ţinerea contabilităţii nu era până în acel moment discutată în întreprinderi. „cont de egalizare a averii”. dispunea de o industrie puternică şi un comerţ întins. În acelaşi an Franz Petter prezintă modul de implementare în fabrici şi la comercianţi contabilitatea în partidă simplă şi dublă.a stabilit principii de organizare a contabilităţii pe baza crietiilor de conţinut. când Heinrich Pierre a „spart gheaţa” cu o lucrare cu caracter mai mult didactic decât ştiinţific. cehii şi austriecii specialişti să se mobilizeze şi să înceapă studiile proprii în acst domeniu. cu ce se înregistrează?” . Novak (1898) susţine teoria conform căreia conturile sunt împărţite în conturi de control (pentru înregistrarea averii curate) şi de calculaţie (pentru determinarea rezukltatului). contabilitatea colectoare. Dezvoltarea capitalismului a făcut ca şi în această ţară să nu se mai preia teorii din afară (din literatura contabilă germană.reia în studiile sale teoriile dezvoltate de alţi teoreticieni şi le conturează ţinând seama de contextul economic în care se afla Contabilitatea în AUSTRO-UNGARIA După 1867 Austro-Ungaria.conţinut: obiectul contabilităţii este averea şi capitalul . Seidler (1901-1910) dezvoltă teoria conformismului materialist: împarte conturile în cele care aparţin sistemului contabilităţii în partidă dublă (contrui pentru decontarea valorilor. în mod special) ci ungurii. W. Consideră teoria materialistă o logică de necontestat şi scoteşte că averea curată iniţială trebuie înregistrată ca o datorie. iar averea curată finală ca pe o creanţă compensatorie. formă procedee şi mijloace adică a raspuns la întrebările „ce.forme: contabilitatea fără cont de substanţă/cu conturi de substanţă (care au dat naştere metodei inventarului permanent). cartografică. în 1912.. statică (evaluarea posturilor prin metode de izolare) şi organică (stabilirea situaţii averii şi a rezultatului) privind examinarea bilanţului Herbert Buhl (1929) .

bilanţ. Redenumesc teoriile celorlalţi folosindu-se de înţelesurile diferite ale cuvintelor explicative. conturile de pasiv. ea nu a putut rămâne pe acelaşi plan în ceea ce priveşte dezvoltarea acestei discipline. dar în special în practică.consideră conturile de avere. asfel distinge categorii de operaţii: operaţii de schimb (care produc modificări ori la nivelul averii pozitive. la unele conturi nu mai este esenţial raportul juridic. operaţii de rezultate (care modifică numai capitalul întreprinderii) şi operaţii mixte. principiile şi construirea partidei duble. deoarece a aplicat-o în practică doar în întreprinderi mici şi mijlocii.dezvoltă teoria celor două serii de conturi cu următorul raţionament: dacă avem o parte pozitivă şi una negativă privind averea întreprinderii. părintele teoriei materialiste. profit şi pierdere). Paul Langgescheidt (1887). ori a celei negative). diferitele forme ale partidei duble. . ci doar la cele comerciale . Johann Fr. conturile de capital şi de rezultate.tratează bazele contabilităţii şi contabilitatea simplă. Îl contestă pe Berliner pentru că unitatea seriei de conturi e doar aparentă.împreună cu Hügli contestă teoria întreprinderii a lui Berliner pe ideea că s-ar sprijini pe ficţiunea capitalului (a averii curate) şi nu se poate generaliza la toate întreprinderile. 1908) precursor al ştiinţei economiei întreprinderilor . Au răspuns întrebărilor de natură juridică. contabilitatea întreprinderilor sociale. avere negativă care cu cât creşte micşorează averea pozitivă şi viceversa Leo Gomberg (1897 şi 1898. Skokan (1914) pune în discuţie teoria materialistă cu 3 serii de conturi (activ = pasiv + capital). liste. Ludwig Kohlmann (1922) comentează teoria conformismului personalist la baza căreia stă forma de înregistrare contabilă.Schär a abordat ştiinţific literatura contabilă elveţiană la catedră. ţară mult mai dezvoltată din acest punct de vedere. o redenumeşte (ca „materialistă”. atunci averea curată a ei va fii diferenţa dintre cele două. Din aceasta rezultă: Capital iniţial + Profit curat = Capital final. datoriile. capital.decontarea creanţelor şi datoriilor) şi cele care nu aparţin acestui sistem (situaţii. diferenţă dintre primele două categorii. nu fenomenul economic generator. fiscală şi administrativă întreprinzătorilor. Fr. Richard Reisch şi Josef Clemens Kreibig (1900) vor să-l iniţieze pe cititor în esenţa contabilităţii. ca fiind de substanţă activă. colaborator al lui Schär. contabilitatea industrială. Ea a fost depăşită de Germania. ci conţinutul material al înregistrărilor. Contabilitatea în ELVEŢIA Deşi Elveţia a fost prima ţară din Europa unde s-au pus bazele economiei întreprinderilor capitaliste.susţine faptul că deşi foloseşte simboluri matematice.la îniţiativa lui Schär. teoria conturilor. Hügli (1887) considerat de elveţieni părintele şcolii contabile materialiste. deci. în domeniul economic. . în loc de „personalistă”) şi o aplică această teorie asupra unei administraţii din Berna .numeşte contabilitatea „constantă” (întocmită în fiecare zi) . să-l înveţe să culeagă şi să extragă date în şi din registrele contabile. contabilitatea nu are caracter ştiinţific . de substanţă pasivă. bilanţul şi fiscul .

În ceea ce priveşte contabilitatea. se doreşte o uniformizare totală a tuturor principiilor. a fost şi ea plină de evenimente menite să aducă schimbări de mentalitate în întreg sistemul economic al Europei şi nu numai. performanţă şi rapiditate în activitate şi e lesne de înţeles că epoca acestei forme de manifestare nu se va încheia curând. pornind de la egalitatea bilanţieră: obiectul contabilităţii este averea pusă la dispoziţia acesteia. Este clar că perioada de început a capitalismului (care îşi joacă rolul şi în zilele nostre. darea de seamă şi controlul H. bilanţul e constituit în partea stângă din enumerarea sumară a obiectelor de avere şi în partea dreaptă din drepturile creditorilor şi a proprietarului întreprinderii. modurilor de organizare şi activare în domeniu. Biedermann (1912 şi 1926) demonstrează principii care stau la baza teoriei materialiste cu o singură serie de conturi. cu partea teoretică. studiul economiei întreprinderilor şi contabilitatea cu principiile de organizare şi administrare ordonată.abandonează formalismul şi se axează pe fenomene concrete în lucrările sale. Toate acestea s-au concretizat mai târziu în aşa numita „teorie a echivalenţei”.clasifică conturile după forma lor în conturi descriptive. De la primele manifestări în acest sens. doctrina evaluării. bazat pe critici şi suspiciuni ale unor distinşi participanţi la acest progres (care nu au făcut altceva decât să stagneze evoluţia) şi puţini au fost cei care au intevenit cu idei proprii pentru a ajuta ramurile economiei fiecărei ţări. s-a creat.îl urmează în studii pe italianul Ginno Zappa în elaborarea structurii economiei: noţiuni economice. însă la o arie aşa de mare. din păcate. cea din urmă fiind considerată ştiinţă economică . ca fiind necesitatea de a expune cele două efectele ale oricărei operaţiuni de natură economică ce creează mişcări de valori (tot ce este înregistrat în activ e egal cu pasivul) . Capitalismul prin caracteristicile sale provoacă continuu întreaga umanitate la progres. un lanţ „al slabiciunilor”. sinoptice/tabelare (cu caracter statistic) şi mixte .explică utilizarea celor două părţi ale unui cont (debit şi credit). progresul va însemna o continuă şi lungă listă de modificări. fiecare operaţie care provoacă o modificare a compoziţiei averii trebuie înregistrată în conturi. inventarul. preventivul. exemplu ce va fi luat de urmaşi în această arie disciplinară .descrie raportul de continuitate dintre disciplinele economia întreprinderilor şi contabilitate. înregistrările. . dar mult mai agresiv).

59.9..79/0 /:-0 9047.x/070:9..0x.3.90  /10703xg /3970 57200 /4:g .59... .-9. 93x00.4342..7 L3 850..L3970573/07..:$.9047 /0 4507.L3970573/0747 84. 90470 .8.90L3 /37089700.070..9g .70.90.3xg 5.g8 .70.89g  4.39047 05.43420L3970573/0747  8:8x30 1.439.:0. 5.902.439.43420 L3970573/0747 .549.9.9.70.-9gx  . .70.43897:70.g9047.. 2.  /0 70:9.0890/8.439:70/0.5.-9gx  8g L3.  24.:L3970573/07  4507..89g  L3 4.057.89g1472..439:747 /10790014720.05..90.59.9.0 .g -.g..439089g 50 07307 50397: .790 549.94.00 ...9470 .29gL310...3/:897.5:9:97g23050.g  .70 . 30. L3x. L3970573/07  ...g L3970573g94747  #0/03:208.900307.9/00.::72g947:7.0 .07..94747   .4389.0x.59.:7.g.90..7024/1. :300 .7.3x047  /. 470. 907.. 825g  573.3:.-47.-9.90..0895:3.. .13//08:-89.89g90470.3x: 18.439.0  /0.43x3:9:2.439089g9047.70   .39g  L394.478g 3x0050.-0 :7g85:38L3970-g747/0 3.  #.49g9047.9:7.:807/0.. .047.947  /0.:  L2570:3g./23897.3xg..:30..59.439.:Q.g..:.070.0.59.00.0. 1 /10703x..907.x  890  -.g.g  .  .g .439.L3'     0  .g747.33  .g70. 5.438/07g.7/#08.70 .L370897g747    439.907.5.530  /04. .x /0 8.g 57..:x09047.439...00 /4:g .4207. .5479::7/..0 90/0. !7419.89.439:7..0   .  :/42.x290  7 Q  .43147282::507843.070.70 902.59: .  !./23897.3x  .047/4:g807/0 . 3: .9.-g 0.9047  /. .g :39....890   3:20 90..9 93x1. /4.439:7 3: 2. 0307.:7847. 1489 572..  .907. /3970 .3. x.0 .0x08g.0245.439..089: 88902 89:.-9.:0730750/00..90.24/1.7   97...7857350 1...49. 57419 507/070 3.90 .:.59.g -.g3:2.9:7g :7/.x43.9.g  :3.  . :3/0 8 .8070/0.9.070 . L3 57./0..x:30.x 4507.70:9g. .0. .79/0/:-0 .7 5g7390090470 2.0.0/9  .g /0  14480 90 82-4:7 2.439.:7.-02.13.x/3073.9...9.8.9.8..439:70/05..907.59. .:: ..07549.439:7 .07030. 0442-07     570.0x035g73900 .:.4342.9.0/070  4.00 0.890 0.9.0:.0 47. 0 .439.0  .439:70/4.-47/.-9.7g /3 :745..7g2:92.90  3:8054.7.2- . .907.7039g  $4.308.. ..: 5:8 -. /08:-89...00 .49.439.7 ..3/ .438/07.9.5.:7. 0890 0803x.7x3 .439.9947L30803x. .g/.7.3L3.9:3... x.5.. .0 4507. /0 L370897.2.90.g  18.g 8g097.890 470/03:20 90 .50  .0030.7 L3 L3970573/07 2.5.439.4.33 7 $.907 93x1.3  5:30L3/8. 48010203870-  . :$./0.947.89..g .-9.-9.4.420390.00.90/7g  /.9 4 L3 57.9/0.70. 1489 /05g 9g /0 072.9g/3.3g .810 /8930 .2039/.078.g /4.7.70 574/:..70 3: .89g..x 14483/: 80 /0 L3x008:70 /10790 .-g  3: 1034203: 0.8:57.90.90. .3x.g L3/4203:0.439:70 /0 ./0 507843.90L3970573/070 .-.

 . 47 L3 .0.439:7 /08.439:70 /:5g 1472.759..g .81.0  83459.

9 50 ..72:9 2.g5074.438/07. .: ..4.9..4342.../23897. .039. 0.-9gx 0890 .2g .0 8.4393:: L3970.1489 0.973.g7  .g573.0320390203908g.989. /854x. L3.0.79..70 .907..907 89./080..9g 93xg0.31089g7L3.-9.9: .:73/  3 .  -..53g/00.70.70 574.1:.90 /3970 /8.2:700. 8.70 3: .3x ..:/05745750397:.: 390.9 8g 89.82: 573 ./0.70  574708:.089.g.9.: L370897g70 /.4342.g L3 89:/50 9..0 574.90 .9:7g0.:9 .047/4:g5g7x.g5010342030.5479: /0 .790.70.0 90 ..   5:x3 .9.439..90789.7090L3:. 5:8g ..g74: L300348970 /.0  89:/: 0.0 .70 4507.4:x.:7450 3:3:2.L38023.7::L3970573/07  10.9/0:72.70/94747 ..3.59./0 2.089 574708 ..709.70.70 .43420 34x:3 0.439.70 7.g2 .0:3:.g .8 . :2. .07 970-:0 L370897..3xg 7. L30.33   /02438970.59g/3/7059:70.g70xg7  .0 :347 /893  5.8.-9.39.790.0 0025:.9.82: 80..0.0.-.5.039.5300 0.90 .55.70 ..700....90..890.7:  570.:5.. L3..439 /0-9 .-9.897:.2-g7/02039.90.4254x0 .9.4393:9.9..-47.7.:..00.4342010.790.. 893g /3 03:207.97:L3..7.5745709.90L3L3970 88902:0.43974:  0/072.05:9.00890L370897.90  :3 .-.g704507..:4 83:7g 8070 /0 .9. 9:9:747573. /0..g054.0.708.4342..g  .572002. 05:30.047.5/9.70 949.90..9047/0.547  24/:747/047.43420 L3970573/0747  .089014720/02.070.3x: 0 .g8.070 L35..53.31089.x0 ..7g  L:720.70 .59...439:7  %4.. -.3:334 .70.g 4 24/1.g ..4342.0890.3/430..70.00.0890.: 1489 . 8:2.4.. 0.47 949.5.:g7  3.3x .7g708. .90.9g  .g:9. .: 5. . .9g L3 .:.:9.0.:3 ..7089.:   /08.7g .70/9 .439.92.439:7  54733/ /0 .0 .70L 4.0.70  .90.  8:85.: 573.  80 /470 90 4 :31472. 90470.0 57.9 /3 5g..4.82:: .13/30. 904709./70.900./0L3.43899:9 L3 5.70 L3/4203:  L38g .7.: 1g.50 /0 47..70 3: 80 .3./.00/4:g010....4.g7 /0.70/8.43. 4-0.70 47/43. .. 574708  5071472..300 0./:.89g..3:29. .43.90 00830/0L3x008.90L3.-0.-.0.9L3.x:3/03.7.4393:g :3g89g/024/1./3:72g13/.79.439.g1472.904702.0898038 8 ..039.g  /4. 0.70.9:70. L3970573/0747  .03x0   890.  290  05.3x07g 4-0.:347  -.9.4342..

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->