You are on page 1of 5

Universitatea Libera Internationala din Moldova Facultatea de Biomedicina si Ecologie Specialitatea: Ecologia

TEMA: DIOXIDUL DE CARBON

Profesor Universitar: Soltoianu Nicolai Efectuat de Studentul: Ceban Vlad

Aerul devine poluat in momentul in care concentratia substantelor straine introduse in atmosfera in mod natural sau artificial. petrol.05 – 0. Vara are loc o scadere a concentratiei de CO2 din cauza fotosintezei. compusii organici volatili (COV). monoxidul de carbon (CO).955 %) . arderii combustibililor si lipsei fotosintezei. si in proportie de 1. pe de alta parte regenerat continuu prin respiratia plantelor si animalelor si prin putrezirea cadavrelor lor.07 %. Ziua . care-si mentine constante caracteristicile ca rezultat al interactiunii dintre elementele componente. mai crescuta toamna decat vara si iarna. aflat in echilibru dinamic. La randul lor plantele servesc drept hrana animalelor.krypton. din care plantele isi construiesc substanta lor. Cantitatea de CO2 variaza pe parcursul unei zile si pe anotimpuri. animale. sistematic sau accidental se situeaza la un nivel care poate dauna sanatatii vietii animale sau vegetale. concentratia sa scade putin deoarece este folosit de plante in fotosinteza. mai redusa vara decat iarna. iarna creste concentratia datorita respiratiei organismelor. fiind mai redusa ziua decat noaptea. substante gazoase compuse (dioxid de carbon. ozonul. pulberile sedimentabile(praf). amoniac ) vapori de apa si corpuri straine . Prin compozitia sa atmosfera directioneaza existenta vietii pe Terra.05% hidrogen. oxizii de azot (NO2).argon. in timp ce in jurul oraselor mari industrializate poate ajunge la 0. bacterii) si lipsa fotosintezei.DIOXIDUL DE CARBON Atmosfera este un sistem complex. gaze rare (heliu. gaze naturale). fum).neon. Dioxidul de carbon din atmosfera reprezinta un imens rezervor de carbon. Cei mai periculosi poluanti atmosferici sunt considerati: dioxidul de sulf (SO2 ). Creste de asemenea toamna din cauza reducerii intensitatii fotosintezei si intensificarii respiratiei microorganismelor din sol care descompun substantele organice. Dioxidul de carbon din atmosfera este pe de o parte consumat (asimilat) de plante. pulberile in suspensie(funingine.03%. dioxidul de carbon se afla in concentratie de 0. metale grele. noaptea creste usor datorita respiratiei organismelor(plante. O sursa artificiala de producere a CO2 varsat in atmosfera in proportie de 4/5 o constituie arderea combustibilior fosili (carbuni. In straturile inferioare ale atmosferei. dioxidul de carbon (CO2). fiind formata dintr-un amestec fizic de gaze simple (azot 78%. oxigen 20.radon-gaz radioactiv). . metan.xenon.

La Conventia de la Geneva asupra poluarii atmosferice transfrontaliere pe distante lungi a aderat si Romania prin Legea nr.In apa. Reversibilitatea acestor substante determina mecanismul principal de tamponare a variatiilor pH – ului in mediul acvatic dar formarea continua de carbonat de calciu in mari si oceane reprezinta o pierdere definitiva de carbon disponibil pentru viata pe pamant. dar impiedicand reflectarea in spatiu a unei anumite proportii din caldura neabsorbita de suprafata terestra. permitand patrunderea radiatiei solare. care combinat la acest nivel cu Ca formeaza carbonatul si bicarbonatul de calciu.3 oC la nivelul anului 2020 si de 3 o C la nivelul anului 2070. semnarea unui protocol prin care tarile participante sa se angajeze sa reduca emisiile de CO2 si sa lanseze o serie de proiecte pilot. acetona. Se produce astfel o circulatie a carbonului in natura in stransa legatura cu viata de pe planeta. introducand sintagma « efect de sera» Efectul de sera are rolul de retinere a unei cantitati tot mai mari din energia reemisa de sol si atmosfera sub forma de infrarosii de catre nori si gazele poluante.8/1991 . sublimeaza asemeni iodului si naftalinei. transformandu-se cu consum de caldura in vapori. Primul acord international referitor la incalzirea globala este Conventia Cadru asupra Schimbarilor Climatice –negociata la Conferinta de le Rio de Janeiro in 1992 si ratificata de 175 de state.benzina) si CO2 solid poate atinge temperatura minima de – 78oC.6 oC. Dioxidul de carbon si alte gaze din atmosfera actioneaza ca sticla unei sere. Comitetul Interguvernal al Natiunilor Unite pentru Schimbarile Climatice estimeaza o crestere de temperatura de 1. acord ce vizeaza reducerea emisiilor de CO2 si alte gaze ce contribuie la efectul de sera. apreciindu-se ca in cursul ultimului secol temperatura a crescut cu 0. din care deplaseaza aerul intocmai ca un lichid. In acest sens trebuie amintit deceniul opt al secolului XX considerat cel mai cald inregistrat vreodata. Acesta determina cresteri ale temperaturilor medii globale. dizolvarea CO2 determina formarea acidului carbonic.Intensitatea acestui fenomen depinde de concentratia CO2 din atmosfera si are implicatii in influentarea conditiilor climaterice globale. In laborator se utilizeaza curent pentru realizarea de temperaturi joase.3 – 0. Dioxidul de carbon solid obtinut sub forma zapezii de dioxid de carbon. Dioxidul de carbon gazos poate fi varsat sau sifonat in alt recipient. O baie facuta dintr-un lichid cu punct de inghetare scazut (eter. Producerea acestui fenomen este previzionata inca din anul 1896 de catre Svante Arrhenius care a aratat ca dioxidul de carbon rezultat din arderea combustibililor fosili va depasi capacitatea de absobtie a acestuia de vegetatie si apa.

Iar aceste gaze. imposibilitatea de a se adapta unor schimbari atat de rapide va duce la distrugerea ecosistemelor si disparitia unui numar mare de specii. cresterea frecventei secetelor va afecta si resursele de apa continentale. nu mai comunica cu exteriorul.in ce priveste biodiversitatea : pentru fiecare crestere a temperaturii medii globale de 1 o C.De asemenea. zonele insulare devenind nelocuibile datorita absentei apei . Concentratiile gazelor cu efect de sera din atmosfera sunt acum cele mai mari din ultimele 650 de mii de ani. adica gheata acumulata în Antarctica în ultimele 900 de mii de ani. aceste cresteri determinand inundarea zonelor de uscat. a deltelor si estuarelor. . inducand migrari ale populatiei din zonele litorale spre interiorul continentelor . a tornadelor. cu atat mai mult cu cat reducerea resurselor de apa ar limita extinderea sistemelor de irigatie.Amintim cateva consecinte alarmante ale cresterilor sensibile de temperatura : .agricultura este afectata prin modificarea zonarii culturilor si aridizarea a numeroase terenuri producatoare de grau. . intensificarea cicloanelor tropicale.diminuarea resursele de apa datorita infiltrarii apei sarate a marilor. speciile vegetale vor trebui sa-si modifice arealul spre zone mai reci cu 90 km. Forajul realizat în cadrul acestui proiect a avut o lungime totala de 3. . a fenomenelor ce au loc cu descarcari electrice sau grindina.topirea calotelor glaciare va conduce la cresterea nivelului marii cu 20 cm pana in anul 2030 si cu 65 cm pana la sfarsitul secolului urmator. Cum sunt însa posibile asemenea analize? Gheata pastreaza mici bule de gaz. Astfel. conservati si analizati cu scopul masurarii concentratiilor de gaze prinse în gheata în decursul anilor.270 de metri. .cresterea frecventei si gravitatii furtunilor. odata captate în interiorul ghetii. o crestere cu 3-4 o C a temperaturii marii va genera forme de vant cu viteze de pana la 350 km/h si va determina o crestere a potentialului distructiv al uraganelor cu 5%. În anul 1999 Comisia Europeana accepta sa finanteze Proiectul EPICA un proiect international care urma sa studieze compozitia ghetii din Antarctica în foraje cu lungimi nemaiatinse pâna atunci. Cei peste 3 kilometri de gheata au fost recoltati. a numeroase zone locuite.

Iar rezultatele sunt spectaculoase. Articolele stiintifice care au rezultat analizeaza modul în care a variat compozitia atmosferei din prezent si pâna acum 650 de mii de ani. .cu 130%. dioxidul de carbon din atmosfera este acum cam cu 30% mai mult decât oricând în ultimele 650 de mii de ani. nu doar în interval de câtiva ani sau decenii. accelerata. Astfel. ambele cu rol major în crearea efectului de sera. Principalele gaze analizate au fost dioxidul de carbon si metanul. compozitia acestor gaze ne pot da o imagine privind compozitia atmosferei în momentul formarii ghetii. Cum un ciclu climatic major dureaza o suta de mii de ani. carota de gheata de 3 kilometri ne da informatii privind variatia climei pe timpul a mai bine de sase asemenea cicluri. Atmosfera s-a îmbogatit în dioxid de carbon cu o rata de circa 200 de ori mai mare decât oricând în intervalul de timp analizat. Ratele de crestere ale concentratiilor acestor gaze a fost. dar care ajungea îndarat în timp acum 440 de mii de ani.Astfel. Evolutia concentratiilor dioxidului de carbon si metanului din atmosfera poate fi acum analizata si la scara timpului geologic. cresterea este si mai mare . în ultimii ani. cu 200 de mii de ani mai mult decât informatiile venite dintr-o alta carota de gheata extrasa tot din Antarctica. În cazul metanului.