You are on page 1of 15

Student: Matei Mihai-Andrei Grupa 10 .

Dreptul financiar – ramură a sistemului dreptului
1.1. Notiunea si obiectul dreptului financiar. Dreptul reprezintă un ansamblu de norme juridice constituite într-un sistem unitar într-o societate dată. Teoria dreptului cunoaste distinctia dintre două mari diviziuni ale acestuia : dreptul public si dreptul privat. Deci, dreptul financiar poate fi definit ca ansamblul unitar de norme juridice care reglementează relatiile financiare, ca relatii sociale, în formă economică, de formare, administrare, întrebuintare si control al resurselor financiare publice, apartinând statului, colectivitătilor locale si institutiilor publice ale acestora. Dreptul financiar, ca ramură a sistemului dreptului, grupează toate normele juridice care reglementează relatiile financiare si are, la rândul său, mai multe subramuri. Astfel, normele juridice care privesc bugetul public si procedura elaborării, adoptării, executării si încheierii executării bugetului pot fi grupate în subramura dreptului bugetar, dreptul fiscal reprezintă o subramură a dreptului financiar care cuprinde normele juridice privind impozitele, taxele si alte contributii datorate bugetului public, precum si cele referitoare la procedura fiscală. Deci, dreptul financiar, spre deosebire de cel fiscal, nu se limitează numai la normele juridice referitoare la impozite, taxe, contributii, ci cuprinde si normele conform cărora statul îsi asigură sub orice formă resursele financiare, le administrează, gestionează si controlează modul de utilizare a acestora. 1.2. Normele juridice de drept financiar. Norma juridică, ca element constitutiv al dreptului, este o regulă de conduită, instituită de puterea publică sau recunoscută de către aceasta, a cărei respectare este asigurată, la nevoie, de forta coercitivă a statului. Scopul normei juridice sau regulii de drept este acela de a asigura convietuirea socială, orientând comportarea oamenilor în directia promovării si consolidării relatiilor sociale potrivit idealurilor si valorilor care guvernează societatea. Normele dreptului financiar au un caracter general si impersonal. Prin natura lor, legile pentru aprobarea bugetului trebuie să stabilească sarcini si prevederi concrete, exprimate în cifre, privind elementele bugetului (venituri, cheltuieli, surse, destinatii). De aceea, normele juridice cuprinse în legile bugetare au caracterul unor sarcini, stabilind precis limitele între care se desfăsoară activitatea financiară a institutiilor publice si într-o anumită măsură si a altor persoane juridice sau cetăteni. Din punct de vedere al structurii logico-juridice si normele dreptului financiar au cele trei elemente specifice : ipoteză, dispozitie (în general ele au caracter imperativ), sanctiune (amenda fiscală, majorările de întârziere pentru neplata în termenele legale a obligatiilor financiare, suspendarea creditării, supravegherea activitătii economico-financiare). 1.3. Izvoarele dreptului financiar. Conceptul de izvor al dreptului, numit si izvor formal, desemnează formele de exprimare a normelor juridice (acte normative, cutuma, jurisprudenta). Izvoarele formale ale dreptului financiar sunt acte juridice normative, cu fortă juridică diferită, în functie de tipul actului si autoritatea emitentă. Astfel, Constitutia reprezintă legea fundamentală în toate sistemele de drept din statele moderne si determină prin normele sale, structura statului, forma de guvernământ, competenta autoritătilor publice esentiale ale statului, drepturile si obligatiile cetătenilor. Dispozitiile Constitutiei sunt dezvoltate prin sistemul legilor organice si ordinare, al OG si OUG, al HG, de punere în aplicare a legilor, a instructiunilor si normelor metodologice ale ministerelor. De asemenea, în sistemul izvoarelor dreptului financiar se cuprind si hotărârile consiliilor judetene, municipale, orăsenesti sau comunale care cuprind reglementări în materia finantelor publice locale. 1.4. Raporturile juridice de drept financiar. Normele juridice au un caracter abstract. Ele se realizează prin intermediul raporturilor juridice, care sunt definite ca fiind relatii sociale reglementate de normele juridice. Actiunile umane făcute în scopul producerii unor efecte juridice îmbracă forma actelor juridice. Acestea sunt realizate în scopul constituirii, administrării, întrebuintării si controlului utilizării resurselor financiare ale statului, colectivitătilor locale sau institutiilor publice ale acestora. In ceea ce priveste subiectul activ al raportului juridic, acesta trebuie să fie o persoană purtătoare a autoritătii publice (statul sau o colectivitate locală, o institutie publică aflată în subordonarea acestora), în timp ce subiectul pasiv (contribuabilul), acesta poate fi orice persoană fizică sau juridică, căreia norma juridică îi stabileste obligatii

sanctiunile aplicate etc. 2. bugete locale si ale institutiilor publice. este un instrument de politică a statului în domeniul fiscalitătii.sau drepturi în materia finantelor publice.2.1. republicată. Bugetul public national 2. D. El este considerat ca fiind “cheia de boltă” a finantelor publice. Pentru stabilirea corectă a competentelor de aprobare a creditelor bugetare practica bugetară a initiat o clasificare bugetară a veniturilor si cheltuielilor. Potrivit acestui principiu veniturile bugetare trebuie înscrise în buget si aprobate de Parlament pe surse de provenientă. de autoritate. 138 din Constitutia României. bugetul asigurărilor sociale de stat si bugetele locale ale comunelor. titluri. Bugetul este un plan financiar care sugerează ideea de echilibrare între două componente : venituri si cheltuieli. utilizarea si controlul resurselor financiare publice. este un act anual. respectarea principiului universalitătii bugetare permite controlul Parlamentului asupra cuantumului total al veniturilor si cheltuielilor publice. Trăsăturile bugetului public : este un act previzional. Acest drept al Parlamentului este asigurat prin adoptarea anuală a legii bugetare. De asemenea. deci aprobarea în fiecare exercitiu financiar a unui singur buget. respectiv 12 luni calendaristice) care corespunde exercitiului bugetar. Clasificatia bugetară tip elaborată de Ministerul Finantelor Publice cuprinde ca subdiviziuni : părti. administrarea. utilizarea si controlul folosirii acestora. deci realizarea lor în cadrul bugetului si în afara lui. precum si de a contesta modul de impunere. clară si să ofere o imagine privind : sursele de provenientă a veniturilor pe categorii si destinatiile cheltuielilor curente si de capital. 2. Conceptul de buget public national. în conditiile legii. articole. împreună cu fondurile speciale constituite pe lângă acestea). Principiul universalitătii presupune că bugetul trebuie să cuprindă toate veniturile si cheltuielile publice. Componentele bugetului public se împart în trei categorii : bugete centrale. Potrivit art. este un act de planificare (în urma adoptării de către Parlament printr-o lege emisă în acest scop. oraselor si ale judetelor. capitole. Componentele bugetului public national : bugetele centrale (bugetul de stat si bugetul asigurărilor sociale de stat. precum si conexiunile dintre acestea. reprezintă un sistem de fluxuri financiare privind formarea resurselor bănesti publice. Principiile dreptului bugetar Principiul unitătii (unicitătii) presupune înscrierea într-un singur document a tuturor veniturilor si cheltuielilor bugetare anuale. Aceasta trebuie să fie simplă. gestionarea. Din punct de vedere politic principiul facilitează realizarea controlului Parlamentului si executarea puterii sale de decizie în materia finantelor publice. de folosire a sumelor alocate prin destinatiile legale din bugetul public. subiectul activ are dreptul de a actiona pentru executarea bugetului public. Finantarea deficitului bugetar se asigură numai prin împrumuturi de stat. realizate de agenti administrativi). conceptul de buget public national este o notiune sintetică a 3 institutii juridice diferite : bugetul de stat. bugetele locale (judetene. dobândeste natura juridică de lege). Ca urmare. în vederea asigurării utilizării eficiente si monitorizării fondurilor publice. are natura juridică de lege (legea este o decizie emanată de la puterea legislativă. bugetele institutiilor publice. Trăsăturile bugetului public : este un act previzional. subcapitole. Aplicarea lui are avantajul că permite cunoasterea exactă a volumului total al veniturilor si cheltuielilor publice. în timp ce subiectul pasiv are obligatia de a achita sarcinile bugetare. cât si de act administrativ). Principiul anualitătii presupune că Guvernul este autorizat de Parlament să efectueze cheltuieli publice pe durată de timp determinată (1 an. este un act financiar (bugetul de stat este un plan cu caracter executoriu al statului). iar bugetul statului constituie un program de administratie adoptat ca o decizie a legislativului). prin care puterea legislativă împuterniceste executivul să cheltuiască si să perceapă venituri conform prevederilor legale. Saguna relevă existenta a 5 teorii referitoare la natura juridică a bugetului de stat : este un act administrativ (veniturile si cheltuielile bugetare sunt simple evaluări de ordin financiar. precum si prin normele juridice cuprinse în legea finantelor publice.D. Intre acestea există o pozitie de inegalitate. destinatii si în functie de continutul lor economic. este un act administrativ si legislativ în acelasi timp (bugetul statului are natura juridică atât de lege. alineate. reprezintă un sistem de fluxuri financiare privind formarea resurselor bănesti publice. 2 . orăsenesti si comunale). pe categorii. pe ordonatorii de credite.3. Principiul specializării (realitătii) bugetare. de autorizare. potrivit clasificatiei bugetare. anual. subiectul activ putând pretinde subiectului pasiv prestatiile sau abtinerile legale. paragrafe. precum si pe ramuri si domenii de activitate. deci balansat : veniturile publice să acopere cheltuielile publice. Natura juridică a bugetului public. iar cheltuielile publice urmează să se efectueze. Bugetele publice anuale se întocmesc si se execută în conditii de deficit. Principiul echilibrului bugetar implică întocmirea unui buget public echilibrat. municipale. pentru stabilirea si încasarea. 2. de executare silită.

prin perceperea lor. In conditiile aderării la Uniunea Europeană. iar cele finantate integral se aprobă de către ordonatorul de credite ierarhic superior al acestuia.1. a prevederilor amendamentelor de finantare si de întelegere. Conform acestui principiu veniturile bugetare. iar bugetul Trezoreriei statului prin HG. a posibilitătilor de finantare a deficitului bugetar.1. separat. Elaborarea bugetului de stat 3. 500/2002 a finantelor publice care cuprinde : bugetul de stat. Bugetele institutiilor publice finantate partial din bugetele de stat sau cele ale asigurărilor sociale de stat se aprobă prin lege.1. bugetele institutiilor publice autonome. Creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de drept. legea permite efectuarea unor venituri chiar în cadrul bugetului general (ordinar). având ca subdiviziune banul). dar nu au fost adoptate de Parlament până la 15 decembrie atunci Guvernul va solicita Parlamentului aplicarea procedurii de urgentă. Dacă legea bugetului de stat si cea a bugetului asigurărilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel putin 3 zile înainte de expirarea exercitiului bugetar. respectiv în Monitoarele judetelor pentru bugetele locale. la acestea adăugându-se cele neautorizate de lege să rămână în afara bugetului general si să fie folosite pentru finantarea unor actiuni bine fundamentate. prin lege organică se poate recunoaste si înlocuirea leului cu moneda europeană (EURO). Toate operatiunile bugetare se exprimă în moneda natională (leul. cât si conturile generale anuale de executie a acestora se dezbat public. ele se aplică în continuare până la adoptarea noilor bugete. bugetul trezoreriei statului. 3. metodologiile de elaborare a acestora si limitele de cheltuieli aprobate de Guvern. precum si cele ale fondurilor speciale. Aceste bugete. urmând ca Ministerul Finantelor Publice să le înainteze Guvernului până la 30 septembrie. Acestea trebuie elaborate până la 31 martie al anului curent. bugetul fondurilor externe nerambursabile si OUG nr. în continuare. Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat si pe cel al asigurărilor sociale de stat pe care le supune. 45/2003 privind finantele publice locale. a politicilor fiscale si bugetare. Bugetele institutiilor publice care se finantează integral din venituri proprii. se aplică. ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite. Ministerul Finantelor Publice va transmite ordonatorilor principali de credite până la 1 iunie o scrisoare-cadru prin care va specifica contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de bugete. In această ipoteză bugetele exercitiului bugetar expirat ultraactivează. bugetul fondurilor speciale. Calendarul bugetar. Principiul publicitătii. se aprobă de către organul de conducere al institutiilor publice si cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior. Izvoarele formale ale reglementărilor bugetare sunt : Legea nr. Ei au obligatia transmiterii propunerilor la Ministerul Finantelor Publice până la 15 iulie si care trebuie definitivate până la 1 august. Aplicarea lui este un rezultat al democratizării societătii.4. Proiectul legii bugetului de stat este însotit de un raport privind situatia macroeconomică pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul si proiectia în 3 . In cazul în care legile bugetare anuale au fost depuse în termen legal. traditia etc. Factorii care influentează data începerii anului bugetar sunt : caracterul economiei. nefiind permisă perceperea unui venit public pentru finantarea unei anumite cheltuieli publice determinate. se depersonalizează. In practică se întâlnesc numeroase abateri de la acest principiu. Proiectele legii bugetare anuale si ale bugetelor se elaborează de Guvern prin Ministerul Finantelor Publice pe baza prognozelor indicatorilor macroeconomici si sociali pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget si pentru următorii 3 ani. în sensul că desi si-au încetat valabilitatea. Bugetele institutiilor publice autonome se aprobă de organele abilitate în acest scop. 2. 3. Competente si responsabilităti în procesul bugetar.1.La expirarea acestei perioade este necesară o nouă autorizare a Parlamentului pentru un nou an bugetar. bugetele anului precedent până la adoptarea noilor bugete. Procedura elaborării. Atât proiectele de buget. Orice venit neîncasat si orice cheltuială neefectuată până la 31 decembrie se va încasa sau se va plăti. după caz. Executia bugetară se încheie la 31 decembrie a fiecărui an. Bugetul de stat sau cel al asigurărilor sociale de stat se publică în Monitorul Oficial al României. Principiul neafectării veniturilor. prin legi speciale. Orice cheltuială nouă în cursul anului bugetar se poate aproba cu conditia ca initiatorii să prevadă si resursele acoperirii acesteia.2. Principiul unitătii monetare. aprobării. bugetul asigurărilor sociale de stat. nivelul de dezvoltare al acesteia. în contul bugetului pe anul următor. In România pentru toti agentii economici si alti contribuabili anul financiar are aceeasi dată ca si exercitiul bugetar. Astfel. ale creditelor externe contractate sau garantate de stat si bugetele fondurilor externe nerambursabile se aprobă prin lege. executiei si încheierii executiei bugetelor centrale 3. aprobării Parlamentului. perioada de lucru a Parlamentului.

3. Legea nr. în sensul că desi si-au încetat valabilitatea. Limitele valorice nu se pot modifica decât prin HG. Executia bugetului de stat. 65 din Constitutie. Continutul bugetului de stat. după caz. Dacă legea bugetului de stat si cea a bugetului asigurărilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel putin 3 zile înainte de expirarea exercitiului bugetar. Ministerul Finantelor Publice care asigură echilibrul bugetar si aplicarea politicii financiare a statului. Ordonatorii de credite sunt de 3 grade : ordonatori principali de credite ai bugetului de stat. garantii acordate de stat si care se concretizează într-un transfer de venituri viitoare. Pe parcursul executiei bugetare ordonatorii principali de credite trebuie să monitorizeze procesul investitiilor si să prezinte rapoarte trimestriale Ministerului Finantelor Publice. Metoda majorării (diminuării) se bazează pe rezultatele exercitiului bugetar din ultimii 5 ani consecutivi determinându-se ritmul anual de crestere (descrestere) a veniturilor si cheltuielilor. Evaluarea veniturilor si cheltuielilor se face prin 3 metode clasice : metoda autonomă. ele se aplică în continuare până la adoptarea noilor bugete. reexaminarea legii după care în termen de 10 zile este obligat să o promulge. Presedintele poate cere Curtii Constitutionale să verifice constitutionalitatea acestora si dacă se declară constitutionalitatea legii ea trebuie promulgată de Presedinte în cel mult 10 zile si intră în vigoare la 3 zile după publicarea în Monitorul Oficial sau la o dată prevăzută în textul ei. după care proiectul legii bugetului de stat devine lege ordinară. Documentatiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investitii se aprobă de către Guvern potrivit Legii nr. autorizare si raportare a ajutorului de stat în vederea mentinerii unui mediu concurential normal. ordonatori secundari de credite 4 . de ordonatorii principali de credite pentru valori cuprinse între 18 – 130 mld. o singură dată. subcapitole. Conform Legii nr.2. Capitolul II din Legea finantelor publice si sunt propuse de ordonatorii principali de credite. Orice ajutor de stat trebuie autorizat de Consiliul Concurentei. Numărul de salariati aprobat nu poate fi depăsit. In această ipoteză bugetele exercitiului bugetar expirat ultraactivează. Ajutorul de stat. ordonatorii de credite care dispun sau aprobă orice actiuni cu efect financiar pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public. lei. titluri. împreună cu toate amendamentele tuturor comisiilor si se transmit plenului. Aprobarea bugetului de stat. Institutiile care au competentă legală în executia bugetului de stat sunt : Guvernul care exercită conducerea generală a executiei bugetelor centrale. deschis sau secret. După însusirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare si de buget. Presedintele poate emite decretul de promulgare sau poate cere Parlamentului. capitole. Competente. 3. Prin metoda autonomă la întocmirea bugetului se iau drept bază veniturile si cheltuielile ultimului buget a cărui executie a fost încheiată si se efectuează evaluări forfetare. 143/1999 privind ajutorul de stat reglementează modalitătile de autorizare. In ajutorul de stat sunt incluse subventii. In bugetul de stat sunt cuprinse si Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului si Fondul de interventie care pe parcursul unui an poate fi majorat din Fondul de rezervă.5. lei. Veniturile sunt structurate pe capitole si subcapitole.2.1. Legea bugetară anuală. articole sau alineate. Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finantare. In cazul încălcării prevederilor Constitutiei. Responsabilităti.3. control. In cazul nerealizării unui proiect de investitii ordonatorii principali de credite pot solicita Ministerului Finantelor Publice până la 31 octombrie redistribuirea fondurilor. bugetului asigurărilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale. de ceilalti ordonatori de credite pentru valori până la 18 mld.4. 3. reduceri sau amânări de la plata taxelor si impozitelor. 3. Notiune. se aplică. 3. lei. Pentru a produce efecte juridice legea bugetară adoptată de Plenul celor două Camere ale Parlamentului trebuie supusă promulgării de către seful statului conform art.următorii 3 ani. 500/2002 pentru valori mai mari de 130 mld. iar cheltuielile pe părti. 3. Conform dispozitiilor art. bugetul de stat si bugetul asigurărilor sociale de stat se aprobă de către Camera Deputatilor si Senat în sedintă comună. acesta le prezintă Parlamentului spre adoptare până la 15 octombrie. inventariere. Cheltuielile prevăzute în capitole si articole au destinatie precisă si limitată.2. Potrivit procedurii parlamentare comisiile permanente ale fiecărei Camere examinează proiectul legii si Raportul Guvernului. 500/2002 legea bugetară are caracter temporar. bugetele anului precedent până la adoptarea noilor bugete.5. le avizează si apoi întocmesc un raport comun asupra proiectului de lege. Metoda evaluării directe presupune efectuarea de calcule pentru fiecare sursă de venit si fiecare categorie de cheltuieli. în continuare. certe sau posibile.2. anularea de datorii sau preluarea pierderilor. metoda majorării (diminuării) si cea a evaluării directe. acordare.1. 3. 77 din Constitutie si totodată se dispune si publicarea în Monitorul Oficial. După dezbaterea generală urmează dezbaterea pe articole si aprobarea legii prin vot de ansamblu. Investitiile publice sunt reglementate în Sectiunea a 3-a.

138 din Constitutie. 500/2002. al echivalentei în finantarea serviciilor publice. Sumele aprobate prin bugetul public pe destinatii. Incheierea executiei bugetului de stat coincide cu cea a exercitiului bugetar si a anului calendaristic. pensii pentru agricultori. Procedura executiei cheltuielilor bugetare începe cu deschiderea creditelor bugetare. control administrativ-financiar sau de specialitate exercitat de către autoritătile puterii executive (Corpul de control al primului-ministru.5. care aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii si a celor din bugetele fondurilor speciale. Solidaritătii Sociale si Familiei si se depune cu avizul Ministerului Finantelor Publice la Guvern în vederea transmiterii la Parlament. subventii 5 . schimbarea nelegală a acestora constituie infractiune de deturnare de fonduri. 3. taxe. ordonatori tertiari de credite (conducători din institutiile publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali sau secundari de credite) si care utilizează creditele bugetare repartizate pentru realizarea sarcinilor institutiilor pe care le conduc.1. Realizarea veniturilor bugetare cuprinde impozitele. blocarea si anularea creditelor bugetare. Prin legea bugetară se aprobă creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui exercitiu bugetar. precum si structura functională si economică a acestora. Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercitiului financiar si pot fi folosite. Creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite nu pot fi utilizate pentru finantarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite. 3. în limita cărora se pot angaja.5. Executia cheltuielilor bugetare. adoptat prin Legea nr. alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit). Executia bugetară are aceeasi durată ca si exercitiul financiar. transferul creditelor bugetare. ordonanta si efectua plăti reprezintă creditele bugetare (drepturi bănesti ale beneficiarilor bugetului public.5. 45/2003 veniturile bugetare locale sunt constituite din venituri proprii (impozite. al echilibrului financiar. Controlul executiei bugetului de stat se realizează prin control politic efectuat de Parlament sau la cererea acestuia de Curtea de Conturi. după deschiderea sau alimentarea cu fonduri de către Ministerul Finantelor Publice. Finantele publice si autonomia locală. Modificarea destinatiei creditelor bugetare. urmată de repartizarea acestora în baza “dispozitiei bugetare”.(conducătorii institutiilor publice cu personalitate juridică).6. a indemnizatiilor pentru incapacitate de muncă. surse defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. Respectarea executiei cheltuielilor bugetare este obligatorie.2. 3. Până la 30 noiembrie Guvernul poate prezenta Parlamentului propuneri de modificare a bugetului de asigurări sociale de stat. 3. 3. al accesului echitabil la resursele financiare publice.5. iar la cheltuieli bugetare credite bugetare initiale. 3. al redistribuirii si stabilizării centralizate. Ministerul Finantelor Publice solicită ordonatorilor principali de credite rapoarte periodice privind gradul de utilizare a fondurilor publice pe baza cărora elaborează contul general anual de executie a bugetului de stat si a celui asigurărilor sociale de stat. definitive si plăti efectuate.3. Executia de casă a bugetului de stat cunoaste două mari sisteme de organizare : executia de casă prin sistemul bancar care constă în îndeplinirea functiei de casier al statului de către o bancă.5.6. care este aprobat prin lege după verificările Curtii de Conturi. Conturile anuale de executie a acestor bugete cuprind la venituri prevederi bugetare initiale. nerambursabile si nu sunt purtătoare de dobândă).7. de regulă banca centrală si executia de casă prin sistemul trezoreriei publice. 4. El reflectă constituirea si utilizarea fondurilor bănesti necesare pentru pensii de asigurare socială de stat. al compensării fluxurilor financiare dintre colectivităti.8. al asigurării serviciilor sociale vitale. taxele si orice alte venituri stabilite prin lege. 4. Particularităti privind veniturile si cheltuielile bugetelor locale. 3.4. conform art. controlul specializat (Curtea de Conturi a României). al acceptării contului descentralizării. Ministerul Finantelor Publice prin Directia Generală a Controlului Financiar de Stat si Garda Financiară). definitive si încasări realizate. El se elaborează si administrează de către Ministerul Muncii. Repartizarea veniturilor si cheltuielilor bugetare pe trimestre si pe ordonatori de credite. contributii. Reglementarea finantelor publice locale 4. In cadrul controlului parlamentar Guvernul trebuie să depună până la 30 septembrie o informare cu privire la realizarea bugetului de asigurări sociale de stat si măsuri pentru îmbunătătirea protectiei sociale a veniturilor populatiei. Potrivit OUG nr.5. La baza descentralizării financiare privind autonomia administrativă a colectivitătilor locale trebuie avute în vedere principiile : diversitătii. reprezintă o componentă a bugetului public national. 3. alte vărsăminte. suplimentarea. pentru plata biletelor de odihnă si tratament etc. la cererea ordonatorilor principali de credite. Bugetul asigurărilor sociale de stat.2. Tipuri de modificare a destinatiei initiale a creditelor bugetare : virările de credite între subdiviziunile clasificatiei bugetare.

finantate integral sau partial din bugetele locale se aprobă de către consiliile judetene. bugetelor fondurilor speciale. Conducătorii institutiilor publice au calitatea de ordonatori de credite. ordonatorii principali de credite au obligatia să transmită Ministerului Finantelor Publice situatii privind sumele virate la buget în vederea realizării modificărilor corespunzătoare în volumul si structura bugetului de stat. 5. cu respectarea dispozitiilor legale. pe bază de conventie si care trebuie rambursate în termen de 6 luni de la data acordării. proiecte. Elaborarea. Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale institutiilor publice de interes local se asigură astfel : integral din bugetul local. Norme juridice privind finantele institutiilor publice 5. în functie de suordonarea acestora. transferuri considerabile pentru bugetele locale. bugetul asigurărilor sociale de stat. studii. din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul local. ministerele. pentru desfăsurarea activitătii. 500/2002). primarul general al municipiului Bucuresti.4. bugetele fondurilor speciale. apărarea si întărirea autonomiei locale reprezintă o contributie importantă la edificarea Europei fondate pe principiile democratiei si descentralizării puterii. Carta europeană a autonomiei locale are la bază premisele : colectivitătile locale reprezintă unul din principalele fundamente ale oricărui regim democratic. Institutiile publice – “denumire generică ce include Parlamentul. donatii si sponsorizări.2. Bugetele institutiilor si serviciilor publice. publicatii etc. celelalte organe de specialitate ale administratiei publice. reprezentând puterea si administratia de stat în societate. integral din veniturile proprii. integral din venituri proprii. sumele încasate constituind venituri ale bugetului de stat. Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale institutiilor publice se asigură potrivit art. după caz. orăsenesti sau comunale. Obiectul de activitate al institutiilor publice este asigurarea. apărare natională si ordine publică. Administratia parlamentară. 189/1999 a instituit si alte categorii de venituri : cote defalcate din impozitul pe venit. Veniturile proprii provin din chirii. Finantarea institutiilor si serviciilor publice locale. în termen de 10 zile de la expirarea lunii. 45/2003. pe 6 . cu drepturi si obligatii reiesite din statutul lor. care desfăsoară activitate publică sau executivă. nu dispun de fonduri suficiente. Finantarea institutiilor publice statale. în sistem “non-profit” a activitătilor social-culturale. la nivel local dreptul cetătenilor de a participa la rezolvarea problemelor publice poate fi exercitat în modul cel mai direct. administratia publică etc. al asigurărilor sociale de stat. Notiunea de institutie publică. Si în materia finantelor locale subiectele de drept poartă denumirea de ordonator de credite (principali – presedintii consiliilor judetene. după caz. De asemenea. O particularitate în ceea ce priveste sursele de finantare ale institutiilor si serviciilor publice de interes local o reprezintă posibilitatea folosirii mijloacelor bănesti si materiale primite de la persoanele fizice sau juridice sub formă de donatii sau sponsorizări. după caz. cu avizul ordonatorilor principali de credite. precum si institutiile din subordinea acestora indiferent de modul de finantare a acestora” (Legea nr. după caz. In cazul în care institutiile publice înfiintate în subordinea ordonatorilor principali de credite. 62 din Legea nr. ale bugetului asigurărilor sociale de stat sau bugetelor fondurilor speciale. institutii publice autonome.primite de la bugetul de stat si de la alte bugete. 500/2002 privind finantele publice : integral din bugetul de stat. judetean si a Consiliului General al municipiului Bucuresti). în timp ce bugetele celor finantate integral din venituri extrabugetare se aprobă de organul de conducere al acestora. conform OUG nr. sunt institutii de stat care îsi desfăsoară activitatea în strânsă legătură cu bugetul public. alte autorităti publice. Reflectarea principiilor Cartei autonomiei locale în legislatia financiară românească. au posibilitatea obtinerii unor împrumuturi temporare.3. din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat si bugetul asigurărilor sociale de stat. Sunt persoane juridice înfiintate prin acte de putere în scopul realizării unor actiuni de dispozitie ori de protectie. 4. 5. 4. sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. actiuni economice. municipale. Bunurile materiale primite sub formă de donatii si sponsorizări se înregistrează în contabilitatea acestora. pot obtine de la acestia împrumuturi fără dobândă.3. Trăsăturile institutiilor publice : sunt institutii ale statului de drept. ordonatori secundari si tertiari (conducătorii institutiilor publice cu personalitate juridică din subordinea fiecărui consiliu local. In completarea veniturilor proprii ale bugetelor locale Legea nr. organizarea de manifestări culturale si sportive. aprobarea si executia bugetelor locale. 5.1. Executia de casă a bugetelor locale se efectuează prin unitătile teritoriale ale trezoreriei statului. privind resursele financiare constituite în cadrul acestuia. primarii celorlalte unităti administrativ-teritoriale). Lunar.

6. Plata cheltuielilor se face de către seful compartimentului financiar-contabil. ordonanta si efectua plăti reprezintă creditele bugetare. taxele sunt plăti efectuate bugetului de către contribuabilii persoane fizice si juridice. Angajamentul legal poate fi un contract de achizitie publică. contributiile. terenuri. la termenele si în cuantumul prevăzute de lege. Principiile fundamentale ale impunerii în viziunea lui Adam Smith : maxima de justitie. lichidarea.bază de conventie. există credite bugetare disponibile. Exigente fundamentale ale impunerii fiscale. plăti fără echivalent.1. 4 faze : angajarea. un contract de împrumut. maxima de certitudine. 6. venituri liber-profesionisti). numele si datele de identificare ale creditorului sunt înscrise corect. Caracteristicile resurselor fiscale. In cazul constatării unor erori conducătorul compartimentului financiar-contabil poate suspenda plata. Caracteristicile resurselor fiscale : reprezintă. Plata cheltuielilor se face de către contabil. exceptia fiind stopajul la sursă (ex. contract de muncă etc. Potrivit normelor legale. fiind datorate si achitate în momentul solicitării serviciilor sau lucrărilor care urmează a fi efectuate de către institutiile publice. La lichidarea cheltuielilor documentele care atestă bunurile livrate.4. datorată bugetului public. a comoditătii. Subiectul impunerii (debitorul) – este persoana fizică sau juridică. El poate fi : în cazul veniturilor (salariu. Rousseau). mijloace 7 . de regulă. Teoria solidaritătii si Teoria echivalentei impozitelor (Adam Smith si Montesquieu). Clasificare : după forma de plată (în natură si în bani). J. taxele reprezintă a doua mare categorie de resurse fiscale. pentru sumele plătite acesteia de către un agent economic. 6.4. documentele justificative sunt în conformitate cu prevederile legale în vigoare. de către persoanele fizice si juridice pentru veniturile pe care le obtin. Impozitul reprezintă contributia bănească legală. cu ocazia si în legătură cu prestarea unui serviciu public. ordonantarea si plata. Spre deosebire de impozite. In general. reprezintă resurse financiare publice. corespunde cu cheltuielile angajate si suma respectivă este corectă. 6. precum si pentru unele fapte de consum. Ordonantarea de plată reprezintă actul de drept financiar prin care ordonatorul de credite dă dispozitie conducătorului compartimentului financiar-contabil să stingă raportul juridic obligational si să întocmească instrumentele de plată a cheltuielilor. nu dispun de fonduri suficiente.2. Taxele. institutiile publice trebuie să suporte în procesul executiei cheltuielilor bugetare. are obligatia de a plăti un impozit sau o taxă. El nu poate fi aprobat de ordonatorul principal de credite decât dacă a obtinut în prealabil viza de control financiar preventiv. Obiectul (materia) impozabilă sau baza impozabilă reprezintă bunurile sau veniturile pentru care se datorează impozite sau taxe. Resursele fiscale – componentă a resurselor financiare publice. Ordonantarea de plată trebuie să fie însotită de documentele justificative în original si să poarte viza persoanelor autorizate din compartimentele de specialitate care să confirme corectitudinea sumelor de plată. Pentru a produce efecte juridice ordonantarea de plată trebuie să contină viza de control financiar preventiv în vederea stabilirii că aceasta a fost emisă corect. 6. după autoritatea care le impune (de stat si locale). 500/2002 taxa este suma plătită de persoana fizică sau juridică. au caracter obligatoriu. Impozitele.1. cheltuiala este înscrisă la subdiviziunea corespunzătoare din bugetul aprobat. în conditiile legii. Sumele aprobate prin bugetul public pe destinatii. Plata cheltuielilor reprezintă un act juridic de drept financiar prin care se stinge obligatia bugetară angajată legal si institutia publică este eliberată de obligatii fată de tertii-creditori. subiectul impunerii este si plătitorul impozitului datorat. impozitul pe salarii).4. Impozite si taxe. după forma perceperii (directe si indirecte).3. ca surse formale sunt elemente esentiale ale veniturilor bugetului public national. 2. a economiei. taxele. In faza angajării cheltuielilor se încheie angajamentul legal urmat de cel bugetar.4. bunurile pe care le posedă. Elementele definitorii ale resurselor fiscale sunt : 1.2. Elementele generale de drept fiscal 6. care potrivit normelor legale. Alături de impozite. o institutie publică sau un serviciu public. sunt instituite prin acte juridice unilaterale. 5. Taxele au caracter “ante-factum”. 6. în limita cărora se pot angaja. Acte procedurale privind executia bugetelor institutiilor publice. îmbracă forma bănească. în mod obligatoriu si cu titlu nerambursabil. după obiectul impunerii (personale si reale). 6. profit. lucrările executate si serviciile prestate se vizează pentru “bun de plată” de către ordonatorul de credite sau de persoana delegată cu aceste atributii. în general.5. în cazul în care la înfiintarea unor institutii si servicii publice de interes local. acestea trebuind a fi rambursate în termen de 1 an de la data acordării. Trebuie evidentiată aici Teoria contractului social (J. Conform Legii finantelor publice nr. iar în cazul bunurilor (clădiri.

8. Creanta bugetară reprezintă obligatii izvorâte din impozite. precum si solutionarea contestatiilor împotriva actelor administrative locale.). al raportului de drept fiscal. Obligatia este un raport juridic al cărui continut este format din sarcina debitorului si dreptul creditorului.2. 6. relatii reglementate de dreptul fiscal. 7. Pentru respectarea Legii nr. o persoană fizică (cetăteni români. 6. Dreptul fiscal – subramură a dreptului financiar. Obligatiile bugetare. De aceea obligatiile mai sunt denumite si drepturi de creantă. Executarea creantelor bugetare îsi are sediul materiei în OG nr. impozitele si taxele locale. Continutul cuprinde un subiect activ (statul sau autoritătile locale) si subiectul pasiv (contribuabilul). Notiunea de creantă împreună cu cea de obligatie desemnează elemente de continut ale raportului juridic obligational. 6. este codificarea. care produc totusi efecte.de transport etc. Codul de procedură fiscală reglementează drepturile si obligatiile părtilor din raporturile juridice fiscale privind administrarea impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat si bugetelor locale. ca raporturi juridice obligationale. 571/2003 Ministerul Finantelor Publice elaborează normele metodologice care sunt aprobate prin HG si ordine si instructiuni emise de ministrul finantelor publice. pe venit. statul. colectează. colectivitatea locală si institutii ale acestora.8. accizele. creantele bugetare. Orice raport public are ca elemente : subiecte. verificarea si colectarea impozitelor. 8 . Administrarea creantelor fiscale 7. Relatiile sociale privind activitatea fiscală sunt generate de norme juridice de natură constitutională sau legală. Ansamblul actelor si operatiunilor de constatare a obiectelor impozabile se numeste asezare a impunerii sau asietă.) care are obligatia de a plăti impozite. alături de încorporare.1. taxe. reducerii si concentrării reglementărilor. 6. dar ea mai este utilizată si sub notiunea de creantă bugetară sau obligatie bugetară. USD etc. asociatii. Aceasta este o activitate stiintifică specializată care în temeiul art. Codificarea dreptului fiscal. In scopul asigurării certitudinii impunerii a fost înfiintată comisia fiscală centrală care are responsabilitatea elaborării deciziilor cu privire la aplicarea unitară a dispozitiilor codului.2. contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat. pe reprezentante). Un important atribut de identificare a subiectului pasiv (debitorul). sau fizic – metru pătrat. In practică valoarea obiectului impozabil se realizează forfetar. administrează. taxa pe valoarea adăugată. în puterea legii. administrativ sau pe baza declaratiei contribuabilului. care alimentează fondurile publice.). organ consultativ de specialitate al Parlamentului si care potrivit Regulamentului de organizare si functionare propune celor două Camere ale acestuia si Guvernului un program de codificare a legislatiei si va coordona operatiunea de codificare. Notiunea de obligatie bugetară. potrivit legii. îsi au izvorul în fapte juridice reprezentând evenimente sau actiuni săvârsite cu sau fără intentie de a da nastere la raporturi juridice de obligatii. pe veniturile obtinute în România de rezidenti.8. 500/2002. Reglementarea juridică a relatiilor fiscale. contributii. Autoritătile competente care stabilesc. pe veniturile microîntreprinderilor. cetăteni străini. hectar etc. taxe. Raporturile juridice de drept fiscal sunt relatii financiare care se formează în procesul de instituire si percepere a impozitelor. potrivit Legii finantelor publice nr. contributii. declararea. care se realizează în legătură cu : înregistrarea fiscală. Una dintre formele de sistematizare a actelor normative. taxelor si altor contributii datorate bugetului public. 4. Unitatea de evaluare reprezintă etalonul în care se exprimă obiectul impozabil (valoric – lei. 79 din Constitutie revine Consiliului Legislativ. taxelor. persoane fizice străine rezidente sau nerezidente) sau juridică (regiile autonome.6.7. Subiecte : detinătorul autoritătii publice. Cota (tariful) de impunere reprezintă elementul cu ajutorul căruia se determină cuantumul bănesc al resurselor fiscale datorate de contribuabili si ea poate avea formă procentuală sau în sumă fixă. 7. Codul fiscal este reglementat prin Legea nr. Aplicarea în timp si spatiu a normelor juridice fiscale este guvernată de principiul anualitătii si de cel al teritorialitătii si care nu este absolut. societătile comerciale. amenzi si alte sume. 92/2003. continut. Raportul juridic fiscal. 3. stabilirea. 6. In relatiile cu organul fiscal contribuabilul poate fi reprezentat printr-un împuternicit. Sistematizarea este determinată de nevoia organizării actelor normative în vederea simplificării. obiect.1. 571/2003 în care sunt prevăzute impozitele si taxele : impozitul (pe profit. La baza acestor impozite si taxe Codul fiscal a instituit principiile : neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori si capitaluri cu forma de proprietate si certitudinea impunerii prin elaborarea de norme juridice clare care să nu conducă la interpretări arbitrare. Obligatia bugetară si creanta bugetară formează obligatia fiscală sau creanta fiscală. fundatii etc. se numesc creditori bugetari si apartin administratiei publice statale sau locale.

Data depunerii declaratiei fiscale este data înregistrării la organul fiscal sau data postei. Reguli generale de procedură fiscală 7.4. Orice persoană sau entitate care este subiect într-un raport juridic fiscal se înregistrează fiscal. republicată.3. impozitele colectate prin stopaj la sursă. Inregistrarea fiscală. Continutul raportului juridic fiscal cuprinde drepturile si obligatiile subiectelor acestuia (creante fiscale principale si accesorii pentru subiectul activ si obligatii ale subiectului pasiv). întocmirea registrelor de evidentiere a veniturilor realizate si a cheltuielilor efectuate din activitătile desfăsurate. In vederea stabilirii stării de fapt fiscale si a obligatiei fiscale de plată datorate.3. 7. posibilitatea de contestatie si termenul de depunere a acesteia. 7.1.3. 31/1990. potrivit Legii nr. temeiul legal si motivele de fapt ale angajării răspunderii. cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.2. primind un cod de identificare. Pentru a produce efecte juridice actul administrativ fiscal trebuie să fie comunicat contribuabilului : prin prezentarea acestuia la sediul organului fiscal emitent si primirea actului administrativ fiscal sub semnătură si data comunicării. după caz. stabilirea impozitului si taxei se face de către organul fiscal. corespunzător operatiilor înregistrate.3.2. după caz. în cazul în care plătitorul are obligatia de a calcula. atribuit de organul fiscal competent din subordinea ANAF sau potrivit legii (pentru persoane fizice – CNP. executare silită. Lipsa unuia dintre elementele actului administrativ fiscal atrage nulitatea acestuia. expertize. Actul administrativ fiscal se emite numai în formă scrisă si cuprinde : denumirea organului fiscal emitent. scutire. Administrarea si aprecierea probelor. Contribuabilii care obtin venituri din activităti independente au obligatia să depună la organul fiscal competent declaratie de înregistrare fiscală.4. Decizia se supune aprobării organului fiscal si ea cuprinde : codul de identificare fiscală a persoanei răspunzătoare. Obligatia de a conduce evidenta fiscală. temeiul de drept. 7. prin persoanele împuternicite ale organului fiscal. Organele fiscale au competentă generală privind administrarea creantelor fiscale. 9 . procedura fiscală cuprinde si acte prealabile de înregistrare si de atribuire a Codului fiscal pentru fiecare plătitor de impozite si taxe. de a retine si a vărsa impozite si taxe. stampila organului fiscal emitent. în cazul arhivării electronice si păstrarea si prezentarea aplicatiilor informatice cu ajutorul cărora au fost generate. Creditorul este subiect activ. obiectul actului administrativ fiscal.este domiciliul fiscal. pentru persoane juridice – CUI).4. exercitarea controlului si emiterea normelor de aplicare a prevederilor legale în materia fiscală.4. 7. e-mail etc.3. domiciliul sau sediul acestuia. poate să efectueze cercetări la fata locului.3. Creantele fiscale se sting prin încasare. anulare. Partea IV. potrivit legii sau prin postă. cuantumul si natura sumelor datorate. bunurile si veniturile impozabile. precum si prin alte mijloace (fax. termenul în care persoana răspunzătoare trebuie să plătească obligatia debitorului principal. la domiciliul contribuabilului. Actul administrativ fiscal se consideră comunicat în a cincea zi de la data publicării anuntului. motivele de fapt. Prin declaratia fiscală se declară : impozitele. Alături de actele si operatiunile de constatare a obiectului impozabil si de individualizare a impozitelor sau taxelor datorate. data la care a fost emis si data de la care îsi produce efectele. 7. potrivit legii. In scopul stabilirii răspunderii asociatilor si actionarilor la societătile comerciale debitoare. Asezarea impunerii 7. dar care totusi nu se poate face înainte de împlinirea unui termen de 15 zile de la înstiintarea contribuabilului privind depăsirea termenului legal de depunere a declaratiei fiscale. cu modificările si completările ulterioare. numele si semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal.1. completarea integrală a rubricilor formularelor. contribuabilul este obligat să conducă evidente fiscale respectând următoarele reguli : păstrarea evidentelor contabile si fiscale la domiciliul fiscal sau la sediile secundare. datele de identificare a contribuabilului sau a persoanei împuternicite. 7. Obligatia de a depune declaratii fiscale. potrivit legii. în cazul în care. numele si prenumele sau denumirea debitorului principal. Organul fiscal poate solicita informatii de orice fel din partea contribuabililor si a altor persoane. Competenta organului fiscal. taxele si contributiile datorate în cazul în care obligatia calculării revine plătitorului. prescriptie si prin alte modalităti prevăzute de lege.). Dacă se constată lipsa contribuabilului sau refuzul de a primi actul administrativ fiscal comunicarea se face prin publicarea într-un ziar de largă circulatie sau în Monitorul Oficial. Nedepunerea declaratiei fiscale dă dreptul organului fiscal să stabilească din oficiu obligatiile fiscale prin estimarea bazei de impunere. organul fiscal întocmeste o decizie în care sunt arătate motivele de fapt si de drept pentru care este angajată răspunderea persoanei în cauză. poate folosi înscrisuri.

mentiuni la Registrul Comertului privind schimbarea actionarului/asociatului principal. cu reacredintă. obligatii neachitate în contul impozitelor cu stopaj la sursă. actul de impunere. pe o perioadă de cel mult 5 ani. Particularitătile obligatiei titlului de creantă fiscală. dacă contribuabilul a avut relatii contractuale cu unităti economice cu finantare bugetară si nu a încasat la termen contravaloarea acestora. republicată. date privind declaratiile de impozite. drepturile si obligatiile debitorului asupra divizării.4. prescriptie sau alte modalităti prevăzute de lege. executare silită. Modificarea obligatiilor fiscale : modificarea elementelor care au stat la baza individualizării obligatiei fiscale. au caracter executoriu. Pentru obligatiile bugetare restante ale debitorului declarat insolvabil în conditiile OG nr. compensare. In cazul neachitării de către debitor.) si titluri de creantă implicite (documentele privind rezultatul controlului efectuat de organele abilitate de lege si accesoriile lor). 92/2003. Executarea obligatiei bugetare se face de către debitorul acesteia.4. separat dacă venitul impozabil este realizat de mai multe persoane sau când sursa venitului impozabil se află pe raza altui organ fiscal decât cel competent teritorial. a devenit exigibilă. Stingerea creantelor fiscale se face prin încasare. taxele.4. Prin OUG nr. Creanta certă este creanta a cărei existentă este neîndoielnică. 7. administratorii. ca regulă generală. lichiditatea globală. care nu au prevăzute termene. cuprinse în declaratia de impunere.6. asupra căreia nu există un litigiu. cu asigurarea unei garantii legale la nivelul obligatiei de plată . Pentru creantele fiscale administrate de Ministerul Finantelor Publice. documentul de plată al unei taxe etc. la nevoie silită. Referitor la termenul de plată. Creanta lichidă este cea al cărei cuantum este precis determinat. cel care preia. acestea vor fi stabilite 10 . Bazele de impunere se stabilesc prin decizie referitoare la bazele de impunere. fuziunii sau reorganizării judiciare. Caractere specifice : sunt acte juridice de drept financiar.6. prin plată. care poate fi pretinsă si căreia i se poate cere executarea. raportul dintre vechimea arieratelor si cea a contribuabilului. persoana căreia i s-a stabilit răspunderea în conformitate cu prevederile legale referitoare la faliment . 7.5. Realizarea obligatiei fiscale. contributiile si alte sume datorate bugetului consolidat se stabilesc prin : declaratie fiscală sau decizie emisă de organul fiscal. Executarea voluntară a obligatiei fiscale. O nouă cerere pentru acordarea unor înlesniri la plata obligatiilor bugetare nu poate fi depusă timp de 12 luni de la data nerespectării înlesnirilor anterioare acordate. anulare). respectiv caracterul cert. modificarea actelor normative prin care se instituie si reglementează venituri bugetare. Pentru realizarea creantelor bugetare trebuie ca acestea să îndeplinească conditiile generale din dreptul comun. scutire. anulare. mobilitatea acestuia din punct de vedere al sediului. care presupune si stingerea raportului juridic obligational. Plata. scăderea pentru cauze de insolvabilitate. la plata plătii este obligat : mostenitorul care a acceptat succesiunea . lichid si exigibil. Inlesnirile la plată îsi pierd valabilitatea dacă debitorii nu îsi achită obligatiile bugetare curente cu termene scadente începând cu data de 1 a lunii intrării în vigoare a conventiei încheiate. Individualizarea obligatiei fiscale prin titlul de creantă. situatia privind achitarea debitelor anului curent.1. după caz . acordarea înlesnirilor legale la plata obligatiilor fiscale. asociatii. In obligatiile afectate de un termen suspensiv (cum este cazul creantelor bugetare) creanta devine exigibilă numai în momentul împlinirii acestuia. dacă a beneficiat anterior de înlesniri. După modul de întocmire titlurile de creante fiscale pot fi : titluri de creantă explicite (declaratie de impozite si taxe. îndatorarea financiară. Creanta exigibilă este creanta ajunsă la scadentă. deschiderea procedurii de reorganizare judiciară sau faliment. aceasta se face numai când obligatia fiscală a ajuns la scadentă.7. în alte cazuri. care reprezintă executarea voluntară a obligatiei de către subiectul pasiv al raportului juridic obligational. sunt întocmite numai în formă scrisă. pe următoarele criterii : vechimea contribuabilului. cumpără sau dobândesc în alt mod active de la debitorii care îsi provoacă astfel insolvabilitatea . reprezintă acte juridice declarative de drepturi si obligatii. Dacă data comunicării este între 1 – 15 al lunii. 40/2002 s-a stabilit esalonarea la plată a impozitelor si altor obligatii bugetare. cu un termen de gratie de până la 6 luni. în conditiile legii. precum si a majorărilor de întârziere si a altor penalităti. taxe si contributii. Impozitele. termenul de plată este 5 al lunii următoare.4. 7. actionarii si orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin înstrăinarea sau ascunderea cu rea-credintă. 7. a bunurilor mobile si imobile proprietatea acesteia. printr-un angajament de plată sau printr-un alt act încheiat în formă autentică. iar dacă data comunicării este între 16 – 31 atunci termenul este 20 al lunii următoare. contribuabilul a fost sanctionat pentru evaziune fiscală.1. persoana care îsi asumă obligatia de plată a debitorului. se face prin : stingerea obligatiilor fiscale prin executare (voluntară – plată sau executare silită) sau alte modalităti (compensare. alte persoane. Colectarea creantelor fiscale. răspund solidar : persoanele fizice sau juridice care în 3 ani anteriori datei declarării insolvabilitătii. solvabilitatea. în tot sau în parte.

seminte.3. domiciliul sau sediul acestuia.6. combustibilul necesar debitorului si familiei sale pentru încălzit si pentru prepararea hranei. Conditiile trecerii la executarea silită : 1. alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de două luni. cuantumul si natura sumelor datorate si neachitate.2. Daunele cominatorii constau în sume de bani pe care debitorul este obligat. măsurile asigurătorii se transformă în măsuri executorii. 7. Măsuri asigurătorii : poprirea asigurării.6. temeiul legal al puterii executorii a titlului. gaj sau ipotecă sau orice altă formă de garantie prevăzută de lege).6. Pentru neachitarea la termenul de scadentă a obligatiilor de plată se datorează după acest termen dobânzi si penalităti de întârziere. codul de identificare fiscală. Existenta unui titlu executoriu. de regulă. obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate îngrijirii persoanelor bolnave. 7. prin organul competent.2. numele si prenumele sau denumirea debitorului.6. care va contine denumirea organului emitent. socotit pentru 3 luni de iarnă. Executarea obligatiei bugetare prin retinere la sursă se face prin calcularea.2.6. retinerea si vărsarea veniturilor bugetare de către o altă persoană decât contribuabilul. 3.4. stabilite prin lege. organul de executare trebuie să transmită debitorului.2. La cererea debitorului. să le plătească creditorului la anumite intervale de timp. dacă nu sunt mai multe de acelasi fel. până la executarea în natură a obligatiei. Dacă obligatiile fiscale nu au fost stinse prin plată sau prin alte modalităti 11 . pentru fiecare zi de întârziere sau raportat la alte unităti de timp. în calitate de creditor si contribuabilul. Conditiile generale ale executării silite. Odată cu individualizarea creantei si ajungerea acesteia la scadentă. sechestrul asigurător asupra bunurilor mobile si/sau imobile proprietate a debitorului. Cheltuielile de executare silită sunt în sarcina debitorului urmărit. la domiciliul sau la sediul acestuia. Constituirea de garantii se face prin consemnarea de mijloace bănesti la o unitate a Trezoreriei statului. Persoanele din cadrul organelor de executare abilitate să aducă la îndeplinire procedura executării silite se numesc executori bugetari. pot dispune răspunderea obligatiei de plată a creantelor bugetare până la solutionarea contestatiei. se face întotdeauna în natură si nu prin echivalent. Dreptul de a cere executarea silită a creantelor fiscale se prescrie în termen de 5 zile de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat nastere acest drept. gaj asupra unor bunuri mobile. care servesc la continuarea studiilor si la formarea profesională. în calitate de debitor. precum si obiectele de cult religios. după expirarea termenului de plată. ipotecă asupra unor bunuri imobile din tară. Subiectele raportului de executare silită sunt statul sau o colectivitate teritorială locală. îngrăsăminte. data la care îsi produce efectele.6. persoană fizică sau juridică.2. prin organele de executare. furaje si animalele de productie si de lucru). cu constituirea unei garantii la nivelul sumei contestate (scrisoare de garantie bancară. 7.1. precum si asupra veniturilor acestuia. Dobânda este suma de bani reprezentând daunele-interese moratorii datorate de către debitor pentru repararea prejudiciului cauzat creditorului bugetar prin simpla întârziere în executarea obligatiei sale având ca obiect plata unei sume de bani. 7. 7. autoritătile administratiei publice. Sunt două obligatii accesorii : dobânda si penalitătile de întârziere.2.1. prin care i se notifică suma datorată. ca act premergător al executării silite. stampila si semnătura organului de executare . bunurile declarate neurmăribile prin alte dispozitii legale.6. Obligatia bugetară să nu fie executată de bunăvoie. alimentele strict necesare până la noua recoltă. Creanta bugetară să fie exigibilă . executarea silită în cazul obligatiilor fiscale al căror obiect este plata unei sume de bani. Nu pot fi supuse executării silite : bunurile mobile de orice fel. care constituie titlu executoriu.2.1. 2. La fel ca si plata. stabilit în conformitate cu normele legale în vigoare. Daunele-interese pot fi compensatorii (înlocuiesc executarea în natură a prestatiei neexecutate) si moratorii (se pot cumula cu executarea în natură – cu întârziere – a prestatiei).6. 7. prin hotărâre judecătorească. inclusiv necesare desfăsurării activitătii agricole (unelte. iar dacă acesta se ocupă cu agricultura.6.prin ordin al ministrului finantelor publice.2. bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului si familiei sale. data întocmirii titlului. 7.5. Obligatii fiscale accesorii. Suma ce urmează a fi plătită de către debitor se stabileste de organul de executare prin proces verbal. Inceperea procesului de executare silită.6. în cazul neplătii. precum si orice alte semne de identificare. precum si cele strict necesare exercitării profesiei sau a altei ocupatii cu caracter permanent. Executarea silită a obligatiei fiscale 7. De asemenea. prin scrisoare de garantie bancară.1. nu poate fi supus executării silite spatiul minim locuit de debitor si familia sa. Prescriptia dreptului de a cere executarea silită. o înstiintare de plată. In cazul în care debitorul nu îsi achită de bunăvoie obligatia fiscală.2. 7.

natura creantei fiscale. raport juridic grefat pe existenta altor două raporturi juridice : cel dintre creditor si debitorul obligatiei bugetare si cel dintre debitorul obligatiei bugetare.2. în alte cazuri prevăzute de lege. 7. în acest caz tertul poprit fiind banca. se va începe procedura de executare silită prin comunicarea somatiei. prenumele si domiciliul debitorului. numărul si data emiterii. numărul legitimatiei si al delegatiei acestuia. o colectivitate locală) si tertul poprit. datele de identificare a debitorului. denumirea si sediul sau numele.6. în contul creantei sale. 7. numele.2. inclusiv obligatiile de plată accesorii. totală sau partială a executării silite prin poprirea conturilor bancare. descrierea bunurilor sechestrate 12 . împreună cu o copie certificată de pe titlul executoriu. Somatia se transmite prin postă. precum si orice alte sume stabilite în sarcina debitorului. In cazul în care popririle înfiintate de organul de executare generează imposibilitatea debitorului de a-si continua activitatea economică.prevăzute de lege. semnătura si stampila organului de executare. zilei si ora la care s-a făcut sechestrul. să vireze sumele în contul indicat si să comunice în scris despre existenta altor creditori. data emiterii. indiferent de modalitatea de executare silită care va fi aplicată. Este o modalitate de executare indirectă a creantei bugetare care se face prin sechestrarea si valorificarea acestora.8. creditorul fiscal poate dispune. a fructelor neculese si a recoltelor prinse de rădăcini. 7. numărul dosarului de executare. numele si prenumele executorului bugetar care aplică sechestrul.7. suspendarea temporară. la cererea acestuia. în termen de 15 zile de la comunicarea înstiintării de plată. întreruperea sau încetarea executării silite. care în urma sesizării trebuie să ia măsuri de indisponibilizare a sumelor aflate în contul debitorului. In acelasi timp. cheltuielile de executare. executarea silită a bunurilor mobile si imobile. temeiul legal al executării silite prin poprire. care se trimite tertului poprit. numărul si data titlului executoriu. Poprirea se înfiintează de către organul de executare printr-o adresă de înfiintare a popririi. pe care o poate constata si sanctiona organul de executare silită. potrivit legii. creditorul fiscal poate dispune suspendarea temporară. precum si organul emitent. despre înfiintarea popririi este înstiintat si debitorul. Aceasta reprezintă primul act de executare silită si este obligatorie. în alte cazuri prevăzute de lege. a unui ansamblu de bunuri. Organele de executare pot folosi succesiv sau concomitent. temeiul legal în care se face executarea silită.2.8. la cererea debitorului. oricare dintre modalitătile de executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală si anume : executarea silită prin poprire. totală sau partială prin poprirea conturilor bancare. cu dovadă de primire. Executarea silită prin poprire se poate întinde asupra oricăror sume urmăribile. în calitate de creditor si tertul poprit.8. Executarea silită se suspendă : când suspendarea a fost dispusă de instantă sau de creditorul bugetar. termenul în care cel somat urmează să plătească obligatia prevăzută în titlul executării. prin prezentarea celui somat si primirea somatiei de către acesta sub semnătură. semnătura si stampila organului de executare. Poprirea înfiintată anterior ca măsură asigurătorie devine executorie prin comunicarea copiei certificate de pe titlul executoriu. tertul poprit fiind obligat ca în termen de 5 zile de la primirea comunicării să înstiinteze organul de executare dacă datorează vreo sumă de bani în orice titlu debitorului. după care tertul poprit este obligat să facă imediat retinerile legale. Adresa de înfiintare a popririi cuprinde : denumirea si sediul organului de executare.1. Infiintarea popririi dă nastere unui raport juridic între creditor (statul. în alte cazuri prevăzute de lege. Executarea silită a bunurilor mobile. Executarea silită încetează : dacă s-au stins integral creantele bugetare prevăzute în titlul executoriu. de la data comunicării aprobării înlesnirii la plată.6.6. Executarea silită prin poprire. sumele pe care o tertă persoană le datorează debitorului urmărit. Organul de executare întocmeste un proces verbal care cuprinde : denumirea organului de executare cu indicarea locului. prin executorii bugetari. organul de executare se va putea adresa instantei judecătoresti în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau tertul poprit. Modalităti de executare silită a crantelor fiscale. contul în care urmează a se vira suma retinută. data si numărul de înregistrare a somatiei. suma pentru care se începe executarea silită. Dacă tertul poprit înstiintează că nu datorează sume sau nu respectă dispozitiile legale. prenumele si domiciliul tertului poprit.6. prin scrisoare recomandată. Nerespectarea obligatiilor de către tertul poprit constituie contraventie.2. De la această dată sau după 5 zile de la data primirii comunicării poprirea se consideră înfiintată. Dacă popririle înfiintate generează imposibilitatea debitorului de a-si continua activitatea economică. Suspendarea. în temeiul unui titlu executoriu. numărul dosarului de executare. Executarea silită se întrerupe : la data declarării stării de insolvabilitate a debitorului. precum si indicarea consecintelor nerespectării acesteia. Somatia cuprinde : datele de identificare a debitorului. 7. Dacă debitorii detin conturi bancare se poate proceda la aplicarea măsurilor de executare silită prin decontare bancară. Poprirea este modalitatea executării silite prin care creditorul urmăreste. sumele datorate pentru a căror executare se aplică sechestrul. cuantumul creantei fiscale pentru care s-a înfiintat poprirea.2. dacă a fost desfiintat titlul executoriu.

8. la cererea debitorului. cât si cheltuielile de executare. dovada plătii de participare.8. pretul de evaluare sau de pornire al licitatiei. a celor rezultate din împrumuturi de stat. taxe. după caz. distribuirea se face potrivit următoarei ordini de preferintă : creantele reprezentând salarii. diminuat cu 25% pentru a doua si cu 50% pentru a treia. Executarea silită a unui ansamblu de bunuri.6. vânzare directă. 7.8. diferenta se supune procedurii de compensare sau de restituire. debitorul sau altă persoană fizică sau juridică.6. Mai întâi se sting cu sumele realizate creantele fiscale principale si apoi cele accesorii. produsele animalelor si civile – venituri în bani obtinute prin exploatarea bunurilor). cu un interval de 30 de zile între ele. Participantii la licitatie trebuie să depună cu cel putin o zi înainte de data licitatiei : oferta de cumpărare. Eliberarea si distribuirea sumelor realizate prin executare silită .7. mentiunea că în termen de 15 zile de la data încheierii procesului verbal dacă debitorul nu plăteste se va trece la valorificare. 92/2003. Vânzarea directă se face prin încheierea unui proces verbal care constituie act de proprietate. numărul dosarului de executare. pensii. incapacitate temporară de muncă. Valorificarea bunurilor mobile si imobile se face prin : întelegerea părtilor. Pretul de pornire este pretul de evaluare pentru prima licitatie. pentru persoanele fizice române copie de pe actul de identitate.6. Dacă executarea silită a fost pornită de la mai multi creditori. Executarea silită a bunurilor imobile. sume destinate pentru someri. la cererea debitorului. vânzare în regim de consignatie în cazul bunurilor mobile. bugetului trezoreriei statului. Sechestrul aplicat bunurilor imobile constituie ipotecă legală. semnătura creditorului fiscal si a persoanelor care au fost de fată la sechestrare. pentru maternitate. iar pentru cele străine copie de pe pasaport. numele si domiciliul ori.4.8. a celor reprezentând repararea pagubelor pricinuite proprietătii publice prin fapte ilicite. După întocmirea procesului verbal nici un creditor nu mai poate cere distribuirea sumelor rezultate din executarea silită. alte modalităti admise de lege. 7. 7. numele. Comisia de licitatie este formată din 3 persoane si este condusă de un presedinte. 7. denumirea si sediul debitorului. semnătura executorului bugetar si stampila organului de executare. 7. organul de executare fiind obligat să încheie un proces verbal care va fi semnat de toti cei prezenti la aceasta. In cazul bunurilor imobile cumpărătorii pot solicita plata în cel mult 12 rate lunare. Asupra bunurilor mobile creditorul fiscal dobândeste un drept de gaj. cu un avans minim de 50% din pretul de adjudecare si cu plata dobânzii stabilite conform OG nr.6.8.2. refacerea si întărirea sănătătii. Eliberarea sau distribuirea sumei realizate din executare silită se face după 15 zile de la data depunerii sumei. Suma de bani se eliberează în cazul în care a existat un singur creditor si se distribuie dacă au fost mai multi creditori.2.6.2. Fructele (naturale – produsele periodice ale pământului. prin trecerea în proprietatea publică a statului a bunurilor imobile supuse executării silite prin procesul verbal care constituie titlu de proprietate. 92/2003 privind sechestrul asupra bunurilor supuse executării. pentru persoanele juridice române copie de pe certificatul unic de înregistrare de la Registrul Comertului.2. Executarea silită a fructelor neculese si a recoltelor prinse de rădăcini. dovada că nu are obligatii fiscale restante fată de organele fiscale. La întocmirea procesului verbal de sechestru organul de executare poate numi un administratorsechestru care poate fi creditorul. Vânzarea se face după împlinirea termenului de 15 zile de la sechestru. este mai mică decât suma realizată prin executare silită. In timpul executării silite asupra bunurilor imobile ale debitorului persoană juridică obligatiile fată de bugetul de stat sau bugetul asigurărilor sociale de stat se pot stinge. cu acordul creditorului fiscal. Dacă suma ce reprezintă creanta bugetară. Anuntul trebuie să cuprindă : denumirea si sediul organului de executare. bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale.5.2. 13 . bugetului asigurărilor sociale de stat. prin comunicarea somatiei sau prin orice modalitate prevăzută în Codul de procedură fiscală.si valoarea estimativă a acestora. Sumele care se eliberează sau se distribuie sunt cele încasate de la începerea executării silite. Dacă organul de executare consideră că valoarea bunurilor proprietate a debitorului se poate face mai rapid si în conditii mai avantajoase atunci el poate hotărî vânzarea acestora în bloc pe un pret forfetar (global). prenumele si adresa persoanei căreia i s-au lăsat bunurile. creantele bugetare provenite din impozite. bunurile care se oferă spre vânzare. împuternicirea persoanei care îl reprezintă pe ofertant. vânzare la licitatie. contributii datorate bugetului de stat. în ordinea vechimii. mentiunea că ofertantii trebuie să depună o taxă de participare de 10% din pretul de pornire a licitatiei. La vânzarea prin licitatie organul de executare este obligat să efectueze publicitatea vânzării cu cel putin 10 zile înainte de data fixată pentru desfăsurarea licitatiei. conform OG nr.6. data si locul vânzării. ajutoarele pentru întretinerea copiilor.3.

procedura prealabilă. neglijentă în serviciu). dobânda si penalitatea de întârziere. Prin OG nr. In cazul respingerii contestatiei contestatorul poate fi obligat. Particularitătile procedurale ale răspunderii administrativ – patrimoniale : actiunea în daune. lei. O altă formă de sanctiune pentru abateri administrativ – disciplinare este aceea a suspendării activitătii plătitorului de impozite si taxe. 8. infractiunile se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amendă de la 100 mil.1. civilă. pentru schimbarea destinatiei alocatiilor bugetare (deturnare de fonduri).2. legitima apărare. 8.2. disciplinară. principiul concordantei între drepturi si obligatii. principiul personalitătii. lei. abuz în serviciu contra intereselor publice. anularea ori încetarea executării. legătura cauzală între conduita ilicită si rezultatul produs.4.2. cazul fortuit. 61/2002 s-a introdus ca obligatie accesorie. Consideratii generale. 14 . de la data la care a luat cunostintă de refuzul organului de executare de a îndeplini actul de executare sau de la data la care a luat cunostintă de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contestă. împotriva refuzului organului de executare de a îndeplini un act de executare silită.3. lei.). împotriva oricărei modalităti de executare silită (poprire.000 lei la 10 mil. să nu existe împrejurări sau cauze care înlătură răspunderea juridică. nerespectarea termenelor legale de plată a sumelor datorate bugetului public) legea prevede o categorie de sanctiuni specifice : penalitătile de întârziere. care constă în obligarea debitorului la plata unei sume de bani calculată în raport cu valoarea debitului datorat si a timpului scurs de la momentul când acesta trebuia achitat. închisoare de la 6 luni la 1 an sau amendă de la 50 mil.8. Forme ale răspunderii juridice în dreptul financiar : răspunderea penală. materială. betia involuntară etc. părtile chemate în judecată pot fi atât autoritatea publică emitentă a actului ilegal. al umanismului.1. Contestatia se introduce la judecătoria în a cărei rază teritorială se află sediul organului de executare.7. între putere si responsabilitate. eroarea de fapt. 8. la despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării. 8. anularea unui act. Instanta poate decide în cazul admiterii anularea actului de executare contestat sau îndreptarea acestuia. împotriva fiecărui act de executare. Pentru abaterile administrativ – disciplinare din domeniul financiar (neachitarea integrală a obligatiilor financiare. substituirea. Răspunderea administrativ – contraventională. principiul existentei si dezvoltării sociale. dar si într-o pedeapsă. anularea sau lămurirea titlului executoriu si efectuarea actului de executare a cărui îndeplinire a fost refuzată. OG nr. Principiile responsabilitătii juridice : principiul legalitătii responsabilitătii juridice. Persoanele încadrate în muncă sau functionarii publici răspund penal pentru încălcarea îndatoririlor ce le revin în îndeplinirea operatiunilor de casierie (delapidare. executare silită asupra bunurilor mobile sau imobile etc. degradarea sau înstrăinarea de către debitor sau terte persoane a bunurilor sechestrate. gestiune frauduloasă. refuzul de a comunica datele cerute de organele fiscale). Contestatia se poate face în termen de 15 zile de la data la care contestatorul a luat cunostintă de executarea sau actul de executare pe care le contestă. iar în cazul anulării actului de executare instanta poate dispune restituirea celui îndreptătit a sumei ce i se cuvine din valorificarea bunurilor sau din retinerile din poprire. constrângerea.2. Conditiile pentru angajarea răspunderii juridice : conduita ilicită. al reparării integrale a prejudiciului. la plata unei amenzi de la 500. repararea unei pagube. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor prevede amenzile contraventionale pentru abateri de la disciplina financiară. lei la 100 mil. egalitatea în drepturi. Contestatia la executarea silită se poate face împotriva executării silite în întregime. minoritatea. iar dacă contestatia s-a făcut cu rea-credintă.8. Pentru retinerea si nevărsarea de către plătitorii obligatiilor fiscale a sumelor reprezentând impozite si contributii cu retinere la sursă în cel mult 30 zile de la scadentă. în caz de abateri repetate (nedepunerea declaratiei de impunere. al libertătii de vointă. Abaterea administrativă este o faptă săvârsită cu vinovătie si prezintă două categorii de sanctiuni : majorări de întârziere si amenzi. rezultatul vătămător.6. vinovătia subiectului actului ilicit. 8. Răspunderea administrativ – patrimonială sanctionează conduita ilicită a organelor administratiei publice cauzatoare de prejudicii prin actele de putere nelegale. principiul reparării prompte a prejudiciului. Sanctiunea poate consta în restituirea unui lucru. la cererea organului de executare. Răspunderea penală este cea mai gravă formă a răspunderii juridice. Răspunderea administrativ – disciplinară. 8. Codul de procedură fiscală prevede pentru sustragerea. starea de necesitate. executare silită prin decontare bancară. contraventională. cât si functionarul acesteia. lei la 500 mil. Răspunderea juridică pentru încălcarea normelor dreptului financiar 8. abuz de încredere. instanta trebuie să constate în mod obligatoriu nulitatea actului.2.2. furt.2. întocmirea si transmiterea la organele financiare si bancare de acte si documente care contin date nereale (fals intelectual).

3. pe bază de procură autentică sau împuternicire avocatială. In regim de urgentă.1.000 lei. 8. Cazierul fiscal 8.4. inclusiv cele care privesc stabilirea si gestionarea impozitelor si taxelor. o sumă egală cu dublul diferentei constatate. Ea poate fi de două categorii : evaziune fiscală legală si evaziune fiscală frauduloasă. constând în emiterea de către unitatea păgubită a deciziei de imputare sau în asumarea de către persoana vinovată a angajamentului de plată. 8. contributii datorate bugetului public sunt fapte de evaziune fiscală. Cererea trebuie să fie însotită de dovada plătii taxei de 50. taxe. Contribuabilii persoane fizice depun cererea personal sau prin reprezentant. organizarea si conducerea de evidente contabile duble. vamale sau care privesc disciplina financiară. mai operativă. Faptele de sustragere de la impunere sau plată pentru impozite. 8. Evaziunea fiscală. Procedura de solicitare si eliberare a certificatului de cazier fiscal. 8. Cazurile în care este necesar si obligatoriu prezentarea certificatului de cazier fiscal : la înfiintarea de societăti comerciale. Răspunderea patrimonială a salariatilor prezintă unele particularităti : se stabileste în sarcina unei persoane încadrate în muncă. Sunt considerate infractiuni : refuzul de a prezenta organelor legale de control documentele justificative si actele de evidentă contabilă.2.4. Faptele care se înscriu în cazierul fiscal sunt cele sanctionate de legile financiare. Cazierul fiscal este gestionat de Ministerul Finantelor Publice pe două niveluri : la nivel central (Directia generală a tehnologiei informatiei) si la nivel teritorial (directiile generale a finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti si judetul Ilfov). a contributiilor datorate statului prin neînregistrarea unor activităti. emiterea. sustragerea de la plata impozitelor.6. în stabilirea răspunderii patrimoniale se au în vedere principiile răspunderii civile contractuale.2. 8. Dacă organul de control constată că persoana contribuabilă a săvârsit o nouă contraventie în termen de 1 an. pentru contribuabilii asociati fără personalitate juridică cererea se depune de unul dintre asociati.5. cazierul fiscal se poate elibera în 5 zile lucrătoare cu plata unei taxe de 200. va dispune vărsarea. taxelor. 8. neintroducerea sau întocmirea incompletă de documente primare sau de evidentă contabilă. prin cerere de rectificare însotită de actele doveditoare. a asociatiilor si fundatiilor de către asociati si membrii fondatori. Valabilitatea actului este de 15 zile de la data emiterii si numai în scopul pentru care a fost eliberat.8. cumpărarea. Răspunderea civilă se fundamentează pe obligatia celui ce a păgubit pe altul de a repara prejudiciul produs si ea poate fi răspundere contractuală sau delictuală.2. Dacă datele înscrise în certificatul de cazier fiscal nu corespund realitătii contribuabilul poate solicita rectificarea acestuia. taxe si contributii.4. intervine ca urmare a unei fapte săvârsite cu vinovătie de persoana încadrată. aceasta fiind reglementată de Legea nr. pe lângă diferentele de impozite. pentru contribuabilii persoane juridice cererea se depune de reprezentantul legal sau prin reprezentant. 15 . Certificatul se eliberează în termen de 10 zile lucrătoare de la data solicitării.4. completarea de documente fiscale false. 87/1999.3. distribuirea.4. se realizează după o procedură specială.4.000 lei. Prezentare generală.