Vasile Andru

Rugăciuni cu puteri vindecătoare
— Psihoterapie isihastă —

1

Vasile Andru

Rugăciuni cu puteri vindecătoare
— Psihoterapie isihastă —

Editura CARTEA MOLDOVEI Chişinău 2001

2

Lucrare de uz intern, ca material sprijinitor destinat „Cercului de practică isihastă şi studiului Filocaliei“ din Bucureşti şi filialelor din ţară

Culegere computerizată, tehnoredactare: Maria Apşan şi Dan Apşan

ISBN 9975-60-671 M 03-2001

© Vasile Andru, 2001 © Coperta: Iaroslav Olîinik, 2001

3

O modalitate accesibilă de a realiza această îmbunătăţire ar fi redescoperirea Rugăciunii domneşti. atunci. Este importantă. de două ori pe zi. prin sporirea credinţei. prin atingere cu mâna sau prin ritual de sfinţire. Monahii mai foloseau şi leacuri: plante medicinale. decocturi. Terapia isihastă este însăşi practica isihastă. Esenţială însă.I Introducere Există o medicină isihastă? Termenul de „medicină isihastă“ este oarecum nou şi ipotetic. orientarea dietei şi valorizarea postului. Alţii vindecau prin psiho-tehnici duhovniceşti. repetarea zilnică a celor 9 Fericiri. ce se poate realiza. Dar omul este neştiutor şi neputincios. Longevitate şi iluminare Cunoaşterea divină înseamnă cunoaşterea vieţii. prin spiritualizarea actului vindecător. convertindu-le în putere. foarte eficiente (tratau tulburări de personalitate şi sindromul de posesiune). incapabil să respecte legea revelată. în el reflectându-se chipul dumnezeirii. manevre osteopatice. din elementele disparate ale practicilor terapeutice monahale. îşi sporeşte imunitatea corpului. Monahii practicau vindecări harice — unii din ei aveau darul vindecării prin pase. Se constată că cei credincioşi se vindecă mai repede. hieratică (numită azi şi holistică). L-am întrebuinţat începând cu 1990. iar în cazul pacienţilor. de câte două ori. elemente de psihoterapie clericală. Totuşi. iar boala este urmarea firească a ignoranţei. iar viaţa lui ar fi lungă şi adevărată. rugăciunea minţii în inimă (Oratio mentis) obţine un efect vindecător. s-ar putea recupera câteva principii de mare interes. Nu a existat nici vreun manual în genul tratatului „Ayurveda“ al indienilor sau în genul acelor „Tehnici de viaţă lungă“ ce se învaţă în şcoala Dao Jiao. care trebuie spusă zilnic. Ce este specific şi ce este asimilare (din terapii naturiste de ultimă oră) în aşa-zisa medicină isihastă? Vindecări harice Pe lângă mănăstirile româneşti funcţionau bolniţe (adică spitale) care erau în grija monahilor sau a duhovnicilor. ca bază a armoniei şi a sănătăţii sale. am dezbătut teme despre practici terapeutice din mediul monahal. şi nu am fi prea încântaţi să ştim că noi l-am lansat. în care trupul este văzut ca un întreg fizic şi spiritual. La fel. el nu s-ar îmbolnăvi niciodată. Nu a existat însă un sistem coerent al acestei medicini isihaste — denumită şi sacro-terapie. este concepţia de bază. iar însănătoşirea este rezultatul restabilirii acestei legături. Această rugăciune activează în noi „păstrătorii vieţii“. Mireanul care zice consecvent. a chinezilor. îmbunătăţirea atitudinii mentale. Dacă omul nu ar încălca legea care i-a fost revelată. în cazul medicilor. La câteva întâlniri de lucru. În medicina holistică se consideră că boala se datorează pierderii divinului din noi. din Predica de pe Munte. aşadar. repetând-o de fiecare dată. aici. 4 . înainte de fiecare masă şi înainte de fiecare acţiune importantă. Ele fortifică gândirea pozitivă şi ard afectele negative.

ci un rezultat firesc al purificării şi al iluminării. Liniştea lăuntrică (isihia) este terenul pe care se dizolvă orice conflict. orice negativitate. bolnavii găsesc asistenţă şi ajutor. Nu ne încărcăm mintea cu dorinţe sau concepte sau ingenioase rezultate. Rugăciunea minţii în inimă. înainte ca ele să somatizeze (sau chiar dacă au somatizat). vindecătoare a minţii (liniştire. ca şi principiul unitar conform căruia starea de sănătate este restabilirea legăturii cu divinul. Ştiinţa dezlegărilor este o chestiune pe care preoţii o stăpânesc bine. în mănăstiri. rugăciunea nu trebuie practicată doar pentru motive de sănătate. după cum sunt şi modalităţile de vindecare a tensiunilor psihice. Ele survin de la sine. este ea însăşi o profilaxie şi un tratament. de credinţă. etno–psihiatria. era strâns legată de religie. Dar. ridică păcatele sau desface legăturile oculte. nu ne gândim la efectele medicale. Se îndreaptă către mănăstiri mai ales două categorii: oameni cu boli incurabile (somatic) şi cei cu tulburări mentale. este „doctoria rugăciunii pure“. mai ales. au dovedit aceasta. sacerdotal. Acestea (spovedania şi împărtăşania) constituie un mod minunat de îmbunătăţire. iluminare) şi vindecătoare a sufletului (mântuire). Cele trei vindecări: trup. Un caz special de dezlegare îl constituie alungarea unui duh rău — exorcizarea. urmează o însănătoşire bruscă. când practicăm rugăciunea sau meditaţia isihastă. Ei au asociat darul vindecării cu ştiinţa vindecării. superioară. a vindeca) a dat cei doi termeni de care vorbim acum: medicină şi meditaţie. rezultatul fiind vindecările miraculoase pe care le făcea. Şi astăzi. un caracter de profilaxie şi supraveghere. Care sunt argumentele medicinii isihaste? Rugăciunea dezvoltă puterea vindecătoare. combina osteopatia cu harul primit prin asceză. dezlegarea preoţească este mai eficientă decât psihanaliza. A a părut astăzi o ramură nouă. minte şi suflet Ca şi la vechii evrei. Adesea. în vechime. Spovedania are acest rol. îmbinând cunoştinţele de medicină cu harul personal. aşa se reglează echilibrul psihic al comunităţii. din Munţii Neamţului. De aceea. de „naştere din nou“. medicina noastră.Evident. proces minunat care le vindecă pe toate. mai întâi. în mod sistematic. corectând medical şi sacerdotal „păcatele prin care se tâlhăreşte energia genetică“. orice boală. Mulţi asceţi. Acesta este ultimul medicament. Medicina se ocupă de vindecare trupului. Scopul este trecerea de la trup la Duh. cu toată colectivitatea creştină. în tratamentul psihiatric. Părintele Arsenie Boca era renumit prin ceea ce am putea numi „terapia de cuplu“ şi disciplină sexuală. Doctoria rugăciunii pure Terapia isihastă nu-i o simplă variantă a etno-psihiatriei. Părintele Elefterie. Terapia isihastă are însă. după o împărtăşire. al dezlegărilor. Pentru cel căzut sub legare ocultă. căci sănătatea nu este un scop. Dezlegarea dizolvă negativitatea ancestrală şi achiziţionată. Astfel că un demers de medicină isihastă poate fi formulat în două cuvinte: „Rugaţi-vă neîncetat!“ 5 . Religia era văzută în trei ipostaze: vindecătoare a trupului (terapie). Verbul latin medeor (a îngriji. Oratio mentis. Biserica practică dezlegări. care practică în mod consecvent rugăciunea. Ceea ce o face diferită. meditaţia — de vindecarea minţii şi de pregătirea terenului minţii pentru primirea salvării. care ţine cont şi de aspectul religios.

pentru că. Căci restabilirea temporară. Păcate cu urmări asupra sistemului nervos sau acele boli care ţin de somatizări nervoase. dar este ineficient în destin. – respectul vieţii în toate formele ei. credeţi că scăpa de cancer? Este o nedreptate a naturii. nici cu gândul. se reflectă în planul concret. deşi este simbolică. În natură există o echilibrare a câmpurilor. Trebuie purificată rădăcina. tu nu te vei mai îmbolnăvi niciodată. Personajul masculin nu mai este în viaţă. Care sunt păcatele. „Rumegarea gândurilor“ are efect asupra aparatului digestiv. nici cu vorba. a murit de cancer la tubul digestiv. Foarte rar se întreabă omul ce legi universale a încălcat. * Există o relaţie între erori şi îmbolnăvire? Putem preveni sau remedia o îmbolnăvire prin eliminarea erorilor? Dar între personalitate şi boală. privind efectul. sigur că există! Un coeficient de personalitate bun presupune armonie. Noi „rumegăm“ simboluri. nepăsându-i prea mult de adulter. Pe drept s-a spus într-o parabolă atonită. Ele sunt păcatul împotriva propriei tale naturi. Cunosc cazul concret al unui bărbat care făcea curse între soţie şi amantă. boala s-ar fi reflectat în urmaşul său. rumegarea gândurilor. iar dacă el ar fi scăpat. – relaţia armonioasă cu sacrul. Şi păcatul „negru“: mânia. deci sănătate mentală şi sănătate somatică. şi dacă nu le digerăm.II Relaţia între păcate şi boli O parabolă monahală zice: „Nu cere de la Dumnezeu darul vindecării. Simbolurile au o putere foarte mare. este doar începutul adevăratei vindecări. El nu a reuşit să digere această situaţie adulterină. una locuind în cartierul Pionerilor–Tineretului. vezi că unul dintre tăietorii vieţii sunt grijile: obsesiile. dacă ar fi reuşit să „digere“ această situaţie duplicitară. Restabilirea deplină a sănătăţii stă în practicarea respectului faţă de cele trei legi universale: – relaţia armonioasă cu semenul. În asemenea cazuri se constată îmbolnăvire de cancer — când se săvârşeşte un păcat mortal! El a murit. Augustin a dat răspunsul la această întrebare: răul nu scade pentru că. Aţi putea să mă întrebaţi: din moment ce întotdeauna binele este recompensat. există o relaţie? Da. aparatul digestiv se îmbolnăveşte. a dobândit totuşi mântuirea pentru că n-a ocărât niciodată! Adică acela a avut o mare virtute: n-a osândit pe semenul său. duşmănia. deci o situaţie de păcat mortal. Cineva spunea chiar că grijile sunt „păcatul însuşi“. el stă uneori să se întrebe de ce s-a îmbolnăvit. Ele nu au ştiut niciodată una de alta. în planul sănătăţii. încălcarea poruncilor revelate? Privind cazuistica bolnavilor. iar alta în Militari. că: un om care făptuise multe greşeli în viaţa lui. până la forme de viaţă elementare. sau ieşirea din criză. de ce nu sporeşte binele şi răul de ce nu descreşte? Sf. începând de la nivelul personal. Tratamentul medical este util în crize. şi deci nu vei avea nevoie de darul vindecării. Abia când se îmbolnăveşte. iar răul este pedepsit. cum pot fi cunoscute şi ce boli ne pândesc dinspre ele? Cum se reflectă. acest lucru se întâmplă cu mare 6 . deşi este pedepsit întotdeauna. ci darul de a-ţi vedea propriile păcate!“. De ce este mai important al doilea dar? Pentru că dacă-ţi vei vedea păcatele şi le vei îndrepta. Dar nu toate aceste „rumegări“ duc la cancer. osândirea aproapelui.

Acel „nu merit să trăiesc“. să se salveze. e drept. agresivitate. ineficienţă socială şi o mâhnire care poate să-ţi întunece viaţa şi să-ţi micşoreze bucuriile. Pentru că se întâmplă atâta rău încât. Asta înseamnă blocaje psihice. Şi aici se pot deosebi numeroase situaţii. Totuşi întârzierea care se produce în primirea binelui şi la gestionarea răului este bună pentru om. mânie – alţii păcătuiesc împotriva lor înşişi – e vorba de auto-agresivitate. Nu este puţin lucru. Ceilalţi — întunecaţii. Dacă ar înţelege asta. care a avut o urmare la fel de gravă. Toţi oamenii digeră gânduri. „nu merit prea multe de la viaţă“. culpabilizare. Adică a început să se manifeste ca o posedată. mâine n-am mai fi. Trebuie să înţelegem că nu orice „rumegare“ de gânduri va aduce disfuncţii grave în aparatul digestiv. a pedepsei pentru culpă. Să luăm cazul unei persoane care reacţionează spunându-şi: „Nu merit să trăiesc. oameni nu ar mai „rumega“ gânduri. Cei sensibili. cei care nu simt — acumulează păcate în plus! Acesta ar fi un mecanism lent de întoarcere a culpei. Cunosc cazul unei fetiţe de 10 ani. puternic. dar mai port duce la dezechilibre somatice. Ea se credea vinovată de ruptura părinţilor. terapeutul a întrebat: „Cine eşti tu. neavând un prag de toleranţă la agresivitate. a sucombat. Uitaţi-vă ce maşinărie complicată este omul. dialogând cu ea. Şi atunci a dobândit sindromul de posesiune şi într-însa au apărut manifestări diavoleşti. cum neîncrederea în sine poate duce la o boală de vedere. Faptul că suntem pedepsiţi cu întârziere este o şansă. a făcut un sindrom de posesiune. rejectarea vieţii. de percepţie — vin din nemulţumirea faţă de sine. copilul. Există despărţiri care produc un stres imens. neîncrederea în propria persoană duce la dizarmonii psihice. dacă am fi pedepsiţi imediat. cei care pot să-şi însuşească o lecţie se salvează prin această întârziere. Sub hipnoză. Categoria care se auto-culpabilizează este foarte expusă la îmbolnăviri. Urmarea în îmbolnăvire este diferită. „nuanţe“. ruptură care a avut atâta violenţă încât a născut inconştient. Niciodată imediat. Un caz elucidat se tratează mai uşor. Fetiţa de care spuneam a căpătat o labilitate extremă. ci sensibilitatea sa copilărească. de pildă. cum sunt cele din cauze adulterine. cel care chinui această fetiţă?“. Nemulţumirea de sine. care s-o sprijine în acţiunea ei inconştientă de auto-eliminare. la un randament scăzut şi o micşorare a posibilităţilor. victimă a conflictelor din familie. sau cele legate de dizarmonii mentale ale unuia dintre părinţi. ci peste alţi cinci ani.întârziere. pentru care nu este pedepsit imediat. la fiecare dintre aceste două categorii. din frica de a vedea înainte. Dacă nutriţi asemenea gânduri. puteţi fi siguri că vă aşteaptă o pedepsire. Ea nu şi-a zis conştient: „Eu. Este o categorie mai inofensivă. A nu mai lupta înseamnă că tu te vezi nu numai ca victimă. dar ei se împart în două categorii: – unii fac păcate împotriva semenului: prin ură. Acea stare retractilă. care nu determină boli incurabile. până la pedeapsă. În mintea fetei a apărut deci această idee şi atunci ea a căutat un agent pedepsitor. Omul de care vorbeam mai devreme. omul are timp să mai facă 100 de păcate… El primeşte o pedeapsă pentru păcatul pe care l-a făcut acum cinci ani. „Rumegi“ gânduri când te-a vexat cineva şi nu eşti destul de pregătit lăuntric să înţelegi că nu te-a vexat ca om. copilul inventase un agent pedepsitor: deci demonul care o poseda era o elaborare a minţii sale. iar copilul 7 . În mintea sa. închişii. dar care poate evolua spre o nevroză de caracter. ci o nevroză. de auz. dar în chip scandalos şi traumatizant pentru copil. Unele conjunctivite grave vin dintr-o frică de viitor. Iată de ce mecanismul bio feed–back nu funcţionează atât de perfect la rasa umană. Multe boli ale simţurilor — boli de vedere. neîncredere. Nemulţumire. Păcatul împotriva semenului este mult mai grav decât acela care se produce când rumegi gânduri care te privesc pe tine şi care nu vizează un atac împotriva celui de lângă tine. Cazul s-a rezolvat foarte greu. ci şi vinovat de ce s-a petrecut. Culpa împotriva ta însuţi este mai puţin gravă decât culpa împotriva semenului. un păcat foarte grav. care făcea curse între soţie şi amantă. Şi timiditatea este o culpă împotriva ta. Bolile văzului vin dintr-o frică de viitor. comitea un păcat împotriva semenului. mă simt inutil pe acest pământ…“. sunt cauza rupturii dintre părinţi…“. îngustaţii. în ea. dar tot foarte gravă este. despărţiri care lasă traume asupra copilului. între timp a mai făcut 100 de păcate. Părinţii se despart. A sucomba înseamnă a nu mai putea lupta. pentru unii. un mare sentiment de culpabilitate. cei mai buni terapeuţi căutând să-l elucideze. Şi.

Un om care adună putere dacă este vorbit de rău de semenul său. Dar ştim noi că este chiar fără nici o urmă de conflict? Nu putem şti!. cu o existenţă purificată. ori până şi cea mai mică idee de învinovăţire este o impuritate care deschide poarta preluării unui program demonic. Umilinţa în faţa lui Dumnezeu este un lucru extraordinar. dar nu şi în faţa ta şi a semenilor tăi. Acestea sunt riscurile auto-culpabilizării. în funcţie de conflictele pe care le ai — actuale sau ancestrale —. riscuri pe care ar trebui să le preîntâmpinăm. poţi să participi dacă eşti pregătit. E un mare dezavantaj să aduni putere. Este şi o primejdie şi un avantaj. Smerenie mai înseamnă să nu-l vexezi pe semenul tău: să renunţi la ego. O să ripostaţi că părintele Cleopa zicea adesea „sunt un putregai“. trebuia s-o chinuie atât de tare. a trebuit să fie chemat un preot. Iar dacă acesta este curat. Exorcizările de la Cernica nu sunt de un dramatism prea mare. E ca şi cum ai face o execuţie cu public. La noi se face asta. acest lucru este o mare greşeală. mă mir că mai fac umbră pământului. n-ai de ce te teme. dacă nu eşti un om puternic şi fără conflicte. în primul rând pentru că devii mai primejdios pentru semenii tăi. Dezavantajul — că aduni putere. Cehov spunea: „Numai în faţa lui Dumnezeu să te smereşti. nu în faţa ta însuţi în primul rând şi în faţa celor cu care convieţuieşti“. O exorcizare cu public este la fel de traumatizantă. nu merit acest lucru…“. oamenii care asistă sunt oameni foarte vulnerabili. într-adevăr.. Oricât de tare ai fi. Avantajul — scapi de îmbolnăviri. informaţia trecând direct în subconştient. este foarte mare. scena zvârcolirii demonizatului îţi surpă bariera raţională şi tu nu mai eşti stăpân pe conştient. S-a constatat că în măsura în care te preocupi de soarta ta. Smerenia nu trebuie să aibă aerul unei înjosiri. cum au fost câteva în ultimul timp — este teribil de răscolitoare anulând etajele conştientului. să ştii că eşti o putere în timpul ce ţi s-a dat şi prin ajutorul pe care îl poţi da. Acest agent pedepsitor din mintea fetiţei trebuia s-o suprime. vreau să iau viaţa acestei fetiţe!“. dacă asişti la un ritual de exorcizare. de cele mai multe ori. Sugestibilitatea este mai mare la auto-culpabil.. produce boală în acesta. rişti să preiei. programul de demonizare. pentru câteva minute. la discreţia subconştientului. dar şi ele pot să lase în tine un program negativ. dacă nu chiar un sindrom de posesiune. ar putea să nască limitări ale personalităţii. Sigur. Iată dezavantajul… Poţi să ajungi şi aici! Corectaţi-vă deci atitudinea şi înţelegeţi adevărata smerenie. deci. Să 8 . de îmbunătăţirea ei. cu puternice conflicte psihice. dar. predispoziţia de a „achiziţiona“ o boală psihică este şi mai mare. A fi smerit nu înseamnă să-ţi spui: „Eu sunt un nimic pe această lume. Dacă subconştientul nu este suficient de curat. În mod obligatoriu. aduni putere. Numai în faţa lui Dumnezeu noi suntem neînsemnaţi. iar dacă ai conflicte psihice eşti sugestionabil.răspundea cu glas schimbat: „Eu sunt diavolul. însă. Riscul „contaminării“ este foarte mare. ca şi predispoziţia de a „achiziţiona“ o boală psihică. deoarece un psiholog singur nu ar fi putut duce la capăt terapia acelei fetiţe. încât să o elimine. iar riscul dobândirii unui sindrom de posesiune. înseamnă că subconştientul nostru poate fi reparat prin entitatea „sacerdot“. De altfel. Cum poţi să preîntâmpini riscul acesta? Unii confundă smerenia cu retractilitatea. Acolo. Dar. în acelaşi timp. În faţa ta însuţi spui „sunt o putere!“ De ce? Pentru că te interesezi de destin. De ce era nevoie de un preot? Pentru că noi avem un modelaj cultural atât de profund impregnat de credinţă încât. dar el în faţa lui Dumnezeu zicea acest lucru. de mântuire. Eu nu aş îngădui ca slujbele de exorcizare să fie făcute cu public. la cei care asistă. Cele de la Mănăstirea Sihăstria. Fetiţa a fost la un pas de moarte. informaţia aceasta cutremurătoare va lăsa o amprentă negativă care. însă a fost eliberată prin colaborarea între un preot şi un psiholog. am văzut oameni cutremurându-se… Sunt lucruri care depăşesc posibilităţile de control ale unui om. Adevărata smerenie este să ştii că eşti un zero în faţa lui Dumnezeu şi în faţa eternităţii. Din publicul pe care l-am văzut asistând la exorcizări. dacă te auto-culpabilizezi. dacă entitatea „diavol“ se manifestă. O slujbă de exorcizare — mai ales mediatizată. Acest lucru se întâmplă mai ales în cazul în care conflictul psihic este de natură să te facă să te învinovăţeşti: şi cine nu se învinovăţeşte? Noi suntem destul de slabi şi ne învinovăţim adesea. Nu aceasta-i smerenia. mulţi sunt oameni de mare simplitate care vin cu necazuri din familiile lor… Orice conflict din familie măreşte sugestibilitatea şi lasă programul malefic să se strecoare în mintea ta. Atunci te afli. şi mai ales dacă ştii că în psihicul tău nu există conflicte. sunt de un dramatism extraordinar. măcar parţial.

am încredere în mine…“. l-a ajutat să se lumineze. Ea deocamdată se află în stadiul când nu vrea să vadă pe nimeni. În puţinele întrevederi pe care le-am avut. Această descoperire. sugestionabilitatea — toate. Deci cum o putem ajuta? În primul rând. În cazuri din acestea se luptă. verificată în timp ca armonioasă şi bună. dar nu ca o autoexcludere. După un timp am observat că terapia dăduse asemenea roade. Deodată. cu prisosinţă. culpabilizarea. Când spui: „mă îngraş din apă chioară“. Merităm deci. care l-a un moment dat. Un alt exemplu… Cunosc o femeie. sau. deoarece natura umană este supusă căderii. ci ca o excludere a mărunţişului din viaţa ta. şi în plus a făcut o depresie psihică. Merităm să facem umbră pământului. o calitate pe care el o avea. El o avea. Relaţia durase mult. răul vine în primul rând din neadaptarea ei. într-o zi a venit şi mi-a spus: „Mă îngraş din apă chioară!“. Pentru un partener lupţi — fie lupţi ca un om care vrea să-şi modifice partenerul. Încrederea diminuează culpa. încât tânărul avea tendinţa să devină un Don Juan. Altfel nu ne-am înmulţi. fie lupţi ca acele femei care nu sunt interesate să îşi modifice partenerul. Auto-învinovăţirea poartă cu sine primejdii. şi prin aceasta vei deveni mai puţin sugestionabil. că abstinenţa sexuală produce fascinaţie în chip natural. Ei bine. „Nu merit să trăiesc mărunt!“ — asta poţi s-o spui. Fiind o persoană inteligentă. nu mănâncă. A. „Sunt un neadaptat!“ Luare de cunoştinţă care trezeşte resursele adaptării… Până una–alta. deja ai introdus în subconştient un program de îngrăşare. ceva care ar fi putut să-l ajute la îmbunătăţirea relaţiilor cu lumea. când mintea este în alfa: „Am încredere în mine. ci îl vor al lor! Altele îl vor îmbunătăţit! Ei bine. nu ar exista această curioasă dialectică a victoriei şi a înfrângerii. prăbuşită. discuţia a avut şi de această dată efect. Cunosc cazul unei fete ce avea un prieten pe care îl idealiza. mai bine zis subestima. ci numai să-l aibă. deoarece omul are instincte şi deoarece tu nu lupţi. mai trupeşă. ca prim auto-diagnostic şi prim-ajutor să-ţi spui ferm. Cum ar trebui privită din exterior această situaţie? Să ne pară rău că ea a descoperit faptul? Observaţi că deodată. îmbunătăţeşte-l! Natura umană este supusă căderii. ca să slăbească. tocmai a depăşit un episod suicidar. asta este altceva. cum de reuşesc să producă un soi de fascinaţie asupra celor din jur. şi ştiind aceasta. Când suferi crunt şi când te crezi victimă. care a făcut o depresie puternică şi s-a izolat total. mi-am dat seama că dificultatea lui venea din neîncrederea în sine. Dar cum o putem ajuta pe această tânără femeie? O depresie „nerezolvată“poate să provoace multe stricăciuni în viaţa unui om. tânăra în discuţie. Niciodată să nu spui: „Nu merit să trăiesc…“. Râvnim la ideal. pentru că facem parte dintr-un plan divin. putem să-i incităm adaptabilitatea. a aflat că posedă un tezaur. partenerul tău ideal ar putea să te înşele chiar mâine. sentiment care „cheltuia“. a început să ţină dietă severă. deşi el este o persoană arătoasă. Întrebându-mă el de ce unii au succes.devii un slujitor al semenului — un sens al smereniei şi un sens al încrederii în sine. Un adaptat ştie că fiinţa umană are atâtea moduri de a se conduce. dar ne adaptăm la real. De ce însă la alţii nu „prinde“ acest program? De ce acest program nu funcţionează în toate cazurile? 9 . O asemenea afirmaţie poate să-ţi dea chiar un elan. Şi atunci a trebuit să indicăm o altă „terapie“. se închide în sine. să trăim şi să facem umbră pământului. dintr-o frustrare şi dintr-o neîndemânare totală de a stabili o relaţie cu sexul opus. este vorba de practica autocontrolului. Acum 3 ani. El atunci a aflat că avea această calitate şi nu şi-o valoriza din cauza neîncrederii în sine. individul a devenit mizerabil şi rejectabil. Va trebui să-i stimulăm adaptabilitatea. Vă puteţi chiar repeta la culcare. un cunoscut mi se plângea că are dificultăţi în relaţia cu sexul opus şi că are impresia că nu este plăcut. într-o zi fata descoperă că acel prieten o înşeală. trăind doar cu apă. Ele nu îl vor numaidecât îmbunătăţit. I-am explicat că doar neîncrederea îl făcea să se ferească. un om cu reale calităţi. eu i-am spus că primul secret al fascinaţiei lui naturale este abstinenţa sexuală. Astfel se va micşora auto-culpabilizarea. aducătoare de rele — se vor diminua prin această grijă faţă de încrederea în sine. dintr-un om „ideal“. posibilitatea de a fi luat prin surprindere scade. Un om care are încredere în el nu mai cade în păcatul vulnerabilităţii prin culpă. se vădeşte a fi o persoană care nu luptă. Adaptare la real. cumva. dacă spui: „Nu merit să trăiesc mărunt…“. Ei bine. Timiditatea. Tânăra nu l-a mai putut suferi. A fost şocată. încât poate oferi oricând surprize.

de altfel. nu se simte destul de vinovat! În cazul particular de care vorbeam. dar fata se află în greşeală. dincolo de concepte. pentru că programul rău intră uşor în subconştientul nepurificat. dar era convinsă că se îngraşă cu apă rece şi mereu în mintea ei exista acest program. Vorbirea de rău a unui om otrăveşte mintea celui care vorbeşte. mai ales cei care au un complex al autoînvinovăţirii. Iar mai presus de toate. nu atac şi nu desfiinţez!“ — iată formula. când s-a tradus un gând în act. profunde. Persoana care spunea că se îngraşă cu apă rece avea un complex de auto-învinovăţire. care cunoaşte şi 10 . Pe aceştia nu numai că blestemul nu-i atinge. ca stabilizare mentală şi afectivă. din cauză că.Iată de ce: subconştientul nu primeşte programele. probabil. prin dizolvarea conflictelor. Neîncetat trebuie să faceţi ceva pentru purificarea sorţii. Poate o să spuneţi: „Săraca fată. liniştirea minţii. Pe un om sau îl îndreptăm sau îl evităm. Natura te-a înzestrat rău undeva. „Nu mă culpabilizez. Astfel răul va fi limitat. E bine că scapă de boli. b). Odată purificaţi. Întotdeauna însă se începe cu analiza. Toate sunt soluţii de restaurare a minţii. sunt programe care pot intra în subconştientul tău dacă mintea este năpădită de conflicte. El se află în păcat şi cine ştie în ce mod se va întoarce acest păcat asupra lui! El se află în păcat. Totuşi. terapiile? Indicăm patru categorii de soluţii: a). ar fi slăbit. Recursul la psihanaliză. suferă. lăsarea la o parte a tuturor întrebărilor dizolvă impurităţile… În cazul tinerei femei de care vorbeam mai înainte. Iată de ce este esenţial să ne purificăm ancestrele şi mentalul — pentru această rezistenţă la programe aleatorii. Cel care îşi analizează destinul. Oamenii purificaţi sunt oameni foarte rezistenţi. există o suferinţă până când intervine înţelegerea acestui fapt. adaptabilitatea va spori când va înceta să îl acuze pe prietenul ei (de care. încât nu ştii când intră răul. deci. osânditoarea. află cauza bolii. Oratio mentis. Mărturisirea. pentru că. Iată de ce această formulă putea să treacă direct în subconştient. după ce că a fost înşelată. pentru că trebuie să fii iniţiat ca să ştii ce să faci cu ea. plus labilitatea — ea era foarte sugestionabilă — „programul“ de îngrăşare cu apă chioară era preluat imediat. Care sunt soluţiile de purificare a sorţii. Omul care se analizează. Una că nu luptă şi a doua că osândeşte un om. Cel osândit creşte. Cazurile de posedare (cel puţin cele cercetate de noi) sunt programe distructive. ea se află în greşeală. Cum ar fi protopostura. e din cauza neadaptării tale şi din cauză că greşeşti undeva. iar ea. nu sunt drăcuşori cu corniţe şi codiţă. de aflare a cheiţei conflictului. două rele. Acestea sunt marile soluţii. dar suferinţa este exact ceea ce ascute simţul luptei şi naşte strategiile cele mai bune. şi atunci îl descalifică şi pe el — face. după care produce perturbări în câmpul lui. Ori de câte ori suferi. să pui la punct o neputinţă. iată adaptarea. când este cazul. Dacă şi-ar fi zis: „slăbesc mâncând tone de pâine pe zi“. a impurităţilor. De aceea Hristos spunea: „Vegheaţi neîncetat!“. Persoana despre care vorbeam se îngrăşa din apă rece — nu mânca mai nimic. un păcătos. Acestea sunt procedeele insight. s-a despărţit) că este un netrebnic. dar nici propriile lor superstiţii. nici propriile lor programe negative nu au efect! Mintea este un mecanism atât de subtil. şi atunci ţi s-a dat o încercare ca să ştii. subconştientul ar fi preluat orice program. Luarea la cunoştinţă. Să credem atunci că toţi complexaţii preiau uşor programe? Da. Putem să asistăm chiar şi la exorcizările de la Sihăstria şi programele malefice nu vor intra în noi. sistematică şi îndrumată. tot ea se află în greşeală?“… Da. ţinea post. nimic malefic nu va intra în noi. deci vulnerabil. ca să lucrezi pentru tine. pentru purificarea subconştientului. Un om care suferă este un om în greşeală. când suferim suntem în greşeală. Sigur. dar e rău că dobândeşte putere. Şi cum în mentalul ei erau suficiente prejudecăţi. este vorba de „vinovăţia“ de a fi gras sau slab. scapă de sindrom şi dobândeşte putere. ceea ce otrăveşte. euharistia: cu un duhovnic sporit. iar acest complex crea sugestibilitate. undele mentale ale celor frustraţi sau ale vrăjitorilor nu îi ating. la cât de complexată era. iar dacă trece în subconştient. Osândirea ei sporeşte meritul lui. Ea nu ştie să lupte. Mai sunt procedeele holistice. iar greşeala este mare cât păcatul! De unde putem atunci să ştim că ne aflăm în greşeală? Din faptul că suferim. ea devine act.

îţi poate produce o migrenă dacă este direcţionat spre cineva. Până vei învăţa să faci din suflet acest lucru. Ar trebui să te pui în situaţia celuilalt ca şi cum tu ai fi acolo. „Chirurgia“ este întotdeauna o soluţie finală. şi atunci vei reuşi să dai un cuvânt bun. contracarează-le cu cele bune. va violenta pe cineva. după ce te-ai uitat la faţa lui. Seninătatea e ofranda ce poate fi făcută sistematic. Trebuie să poţi să încurajezi oamenii — discret. Daţi celor săraci şi copiilor. Expresia feţei este foarte importantă. chiar sacrificii. E important dacă puteţi să le daţi de fiecare dată. este chirurgie. Cenzurează-ţi gândurile rele. Iar dacă vrei să-l influenţezi în bine pe respectivul. Mila este un sentiment extraordinar. Este şi aici un meşteşug — nu e totul să-ţi propui. În 11 . Pe locul înalt. fără să ştie de ce. însă. Gândul rău. Amintirea legii revelate sau naturale. Dacă îţi vine să spui ceva rău. Şopteşte-i subconştientului. au întotdeauna un cuvânt bun. terenul liniştii creează cel mai bun dialog cu resursele noastre lăuntrice. ai vedea că ai ratat multe ocazii. cu un salariu prăpădit — sau chiar fără salariu? Sunt mai multe feluri de-a dărui: primul este să depui o cantitate de muncă. ci ai ratat ocaziile care ţi s-au oferit. Dacă puteţi. d). Nu vorbesc. Ca să-ţi menţii o expresie senină. În el se crispează ceva şi în ziua aceea el va înjura. i-ai introdus un program subconştient agresiv. Gândiţi-vă de câte ori ratam prilejul să dăruim celorlalţi expresia senină a feţei noastre. de altfel. ai introdus într-însul un program bun. E un mod de a oferi ceva. Nu mila în sensul jeluirii. o bucată de pâine. care este viaţa! Revenim la posibilităţile de a dărui ale românului sărac. ştiind ce te aşteaptă. Nu că n-ai avut ce dărui. Dacă te uiţi la un om şi-ţi spui în gând: „Mutra acestuia cere palme…“. De ce unii nu pot niciodată să transmită un cuvânt de consolare? Pentru că o fac formal. de la tine. o ţuică mică. Dacă îl priveşti şi îţi spui: „Mutra acestuia cere o ţuică…. fă-l ca şi când ţi-ai lua o precauţie. să dobândim liniştea minţii pentru a vindeca. Sugestia sofronică. preoţii buni. trebuie să te şi mobilizezi. când informaţia intră mai uşor în subconştient. Iată un alt mod de-a da ceva: un cuvânt bun. Fereşte-te să adresezi gânduri rele — dimpotrivă. pe care i-aş da-o dacă aş avea ocazia“. şi când le faci sistematic. Sugestia este o altă terapie. soliciţi o pozitivitate nebănuit de mare în tine. Mă uit la oamenii de pe stradă şi îmi spun: „Uite cum aceşti oameni ratează să-mi dăruiască mie acum ceva. Toate cele trei moduri de care am vorbit până acum produc dizolvare lentă şi sigură a impurităţilor. la culcare. Ofranda este un lucru pe care astăzi îl facem tot mai puţin. acest lucru. Aşa cum încrederea în sine este un element constructiv pentru sine. A face o muncă pentru altcineva este o ofrandă.“. îndrumată de terapeut. Sunt chinuiţi. Este vorba de a dărui expresia pozitivă a feţei. care ard multă negativitate în soartă. despre sacrificiu final. Seara. expresia senină a feţei lor…“. seara. şi l-ai fotografiat mental. Dar şi cea personală. desigur. scapă de boli. dacă sunteţi pregătiţi — copiilor să le daţi un măr. sunt cu desăvârşire liniştit. Ofranda verbală este iarăşi foarte importantă. Nu te uita direct în ochii acelei persoane. spune doar atât: „Am încredere în mine!“ sau „Sunt liniştit. este o ardere în cascadă. Mai pot fi şi daruri esenţiale. ştiind că prin asta purifici ceva din soarta ta. întorci privirea în interior şi îţi imaginezi că acel om este fericit. mila este un element constructiv pentru alţii. să le daţi pentru că oricum o duc mai rău decât noi. imediat. Dacă dai „valurile“ creierului la o parte. Dăruiţi zilnic o pâine. un impuls constructiv. Atunci el a primit realmente. există şi ofrande materiale — atunci când poţi să le faci. să îţi închipui că în acel moment tu eşti el. Drumul se continuă prin exerciţiul spiritual numit liniştire. neprivindu-i în ochi… dacă vrei să convingi pe cineva. Dacă te-ai întreba ce ofrandă ai făcut în ultima săptămână. c). ci mila în sensul participării empatice — te pui în situaţia lui. Bine este întâi să dizolvăm lent impurităţile sorţii prin postura perfecţiunii. în primul rând pentru tine. atunci priveşte-l între ochi. Sigur. Sugestia este un ajutor din afară.înfrânge întunericul. Ofranda. formulează o urare de bine. sunt copleşiţi de ziua de muncă. Fiţi senini. Empatia declanşează imediat o dinamică a cerinţelor şi a egalizării câmpurilor. Este radicală. pe care le faci pentru cineva. vine ofranda — un mod de ardere în cascadă. Medicii buni. trebuie un pic de empatie. Ce se poate dărui? Ce poate dărui un român sărac. dar numai dacă este făcută cu plăcere. Un gând bun este şi el o ofrandă. Compasiunea şi mila — sentimente mari.

căci am avut despoţi nevrotici şi aţi văzut ce porunci rele dădeau. Era un prinţ mâhnit. una s-o dai aproapelui. simbolul fericirii! S-au repezit la el. când să-i smulgă cămaşa. care este chinuit de sărăcia lui. Omul trebăluia ceva cântând — părea să fie fericit. este un om care-şi scurtează viaţa. cei de la curte au încercat să-l optimizeze. iar simbolurile se vând scump… Aşadar. după cum îl arată şi numele: „Tamas“. Aşa arată „cămaşa fericirii“ — o trebuinţă mai puţin. Acela era omul! Aşa că nu mai rămânea decât să-i ia cămaşa. Şi prinţul acesta mâhnit. Un sărac pe care sărăcia nu-l doare însă. Ştim şi noi. Fericirea este o rezultantă a dreptei vieţuiri. au constatat că sub haina aceea jerpelită omul nu avea cămaşă! S-au dus atunci rapid la prinţ şi i-au spus cum arăta cămaşa fericirii: omul fericit era atât de sărac. Gândirea magică judecă aşa. grăbiţi. Cine aleargă după fericire. A fost odată un prinţ melancolic — Tamas. trimişii prinţului s-au uitat bine la el. îngrijora pe cei din jur.lumea aceasta. unul dintre trimişi a ajuns pe undeva unde a găsit un ins foarte vesel. Nu degeaba Biblia spune că. Ei bine. Un înţelept de la curte i-a zis că ar putea să fie fericit dacă ar îmbrăca o cămaşă a unui fericit! Iată o sugestie bună: cămaşa unui om fericit ar putea să te facă fericit. Nu găseau nici un om fericit… Prinţul Tamas aştepta. înseamnă întunecat. căci un prinţ mâhnit face nevroză. n-o va avea. i-au tras de pe umeri o haină jerpelită şi. o alinta. solii au mers să caute cămaşa în împărăţia respectivă. ratând ofranda. Iată cum prin ofrandă se merge spre fericire. îi zicea cuvinte frumoase deşi arătau a fi căsătoriţi de mult timp. în sanscrită. amărâţi. dar cine aleargă după dreapta vieţuire va avea şi fericirea. câmpurile biotice tind spre o comunicare între oameni şi spre un răspuns. dându-i în schimb aur — aici e vorba de cumpărarea unui simbol. a dobândit detaşare şi este un om longeviv şi sănătos. adică având veşnic chipurile crispate. scăpare de trebuinţe! 12 . încât nu avea cămaşă pe el! Un sărac care suferă. spre o conectare unul la altul. aşa se numea. trimişii nu mai veneau! În sfârşit. dacă ai două cămăşi. În consecinţă. au luat aminte cum se poartă cu familia… Îşi răsfăţa soţia. „Cămaşa fericirii“ constă în depăşirea frustrării şi în renunţare. Cu copiii se purta la fel. iar un prinţ nevrotic dă porunci rele. necăjiţi. care era plină numai de oameni bombănitori. Prinţul deodată s-a înveselit şi a trimis soli prin toată împărăţia ca să găsească un om fericit şi să smulgă de pe el cămaşa.

Ca să-şi refacă afectivitatea. Dar de ce numim „filocalice“ regulile de mai jos? Pentru că ele urmăresc ceva mai mult decât întărirea „gândirii pozitive“. Dacă aparţii tipului intuitiv.7 reguli filocalice pentru restabilirea sănătăţii Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) defineşte astfel sănătatea: „Starea completă de bine fizic. Cum se poate dobândi mulţumirea? Mută mintea de la „veacul acesta“ şi mintea se va schimba. oscilând între fugă şi revenire. aprofundând factorul psihic prezent în definiţie: stabilitate emoţională. Iată de ce. dacă este mai pios. şi va urma înţelegerea. şi toate celelalte sunt detalii ale ei. Sau „fuge“ să joace table cu vreun vecin. uneori femeia se închide. 1. psihic şi social. Femeia trebuie să înţeleagă că bărbatul are. deşi are un anume idealism. petrecute în perioada copilăriei acestora. întâi înţelegi lumea şi eşti mulţumit că lumea este ceea ce este. femeia trebuie înţeleasă din punct de vedere al dinamicii afective. Sau „fuge“ la mănăstire. Dacă eşti tipul cerebral. atunci înţelegerea creează mulţumire. E şi asta o fugă. cum că cei care fug au şi dreptate s-o facă. Ca să se refacă afectiv. bărbatul fuge. între mulţumire şi înţelegere. Întrebaţi-vă: suntem mulţumiţi? Există o relaţie între mulţumire şi inteligenţă. Este un fapt valabil şi în relaţia dintre doi oameni. care este dată nu numai de absenţa bolii sau infirmităţii“. V-aţi pus vreodată întrebarea de ce apar frecvent situaţii conflictuale între soţi? Pentru că nici unul nu înţelege natura celuilalt. Depinde cărui tip mental îi aparţii. şi atunci se gândeşte că sentimentele ei faţă de el s-au răcit. Omul este ceea ce gândeşte. e absent din casă. Oscilând între închidere şi deschidere. la un moment dat. se retrage în sine. nevoie să „fugă“. atunci creează-ţi o stare de mulţumire. Pe acest „nu numai“ îl vom completa acum. Psihologii au explicat deja că majoritatea impasurilor pe care le vor avea copiii noştri mai târziu sunt cauzate de conflictele din familie. Dinamica masculină este alta. 13 . Aceasta se întâmplă deoarece trăim într-o lume în care pierdem adesea condiţia sănătăţii celei bune. atunci când vede un bărbat „fugind“. Fuga poate fi exprimată divers — un bărbat „fuge“ în cititul presei. Înţelegerea faptului că asemenea stări sunt naturale ar putea evita numeroase conflicte. De pildă. pare mâhnită. întâi îţi creezi starea de mulţumire. Dacă dominanta este cerebrală. Dar acel bărbat nu înţelege că aşa-zisa răceală a femeii este o fază naturală prin care ea trebuie să treacă pentru a-şi reface comportamentul afectiv. fie cu amprentă de durată aspra copiilor. o gândire bazată pe mulţumire fermă va asigura o sănătate bună sau o recuperare rapidă. din ea va rezulta inteligenţa. parametri spirituali ridicaţi. O gândire care selectează afecte pozitiv. ne ajută să conectăm trupul direct la sursa divină a însănătoşirii. Bărbatul o vede închisă şi retrasă. Ele ne orientează. Starea de bine mental grăbeşte refacerea fizică… Sănătatea noastră este o funcţie a psihicului şi a gândirii pozitive. afectiv. conflicte care generează ulterior perturbări de personalitate ale membrilor familiei — fie localizate scurt. Mulţumirea lăuntrică este garantul păstrării acestei stări. Starea de bine mintal grăbeşte refacerea fizică Este regula numărul unu. Dacă dominanta este intuitivă. femeia n-ar trebui să se teamă că sentimentele lui faţă de ea s-au răcit. doi soţi. ea ar trebui să ştie că dinamica lui afectivă se reface prin fugă. Ea arată că atitudinea mentală este hotărâtoare în restabilirea sănătăţii. Această idee nu trebuie înţeleasă eronat. mulţumire fermă. Definiţia de mai sus este acceptată ştiinţific.

Un maestru a ajutat-o să obţină iniţierea şi. Nu automulţumire. şi că Atotputernicul i-a dat boala în chip de pedeapsă.Aceasta este. Ştiţi că în Pentateuh (Vechiul Testament) sunt 613 porunci?! În afară de cele 10. ci acea mulţumire care. la un moment dat. ca să ne aducem aminte că suntem trecători. Întotdeauna când suntem bolnavi ne amintim de Dumnezeu. Însă cu toate că era nemuritoare. Ei bine. în 14 . ne-ar lăsa durerea de cap. Atunci. născută dintr-o piatră. face tărăboi printre sfinţi. 45:10). În afară de asta. fără pastilă şi fără doctor. strică nişte tocmeli… Sfinţii atunci se supără şi se plâng lui Dumnezeu că o maimuţă întoarce totul cu susul în jos. Porunca a 11-a apare ca un verset în Psalmul 45. Un răspuns ar fi că ne îmbolnăvim ca să ne amintim de Dumnezeu. l-a pus pe capul maimuţei şi l-a fixat bine. înseamnă înţelegere. cum făcea o poznă mare. iată o definiţie ajutătoare. spunându-i: „De câte ori vei călca o lege divină. ce este atunci? Putem vorbi despre boală ca fiind o oprire de la păcat. de ce ne mai îmbolnăvim? Ne îmbolnăvim ca să smulgem tandreţe. Păcat înseamnă să ai griji — dacă ai griji. la urma urmei. ai păcate. este o oprire forţată din „mecanica păcatului“. de întrerupere a gândurilor Definiţia păcatului o ştim. Noi nu ştim că în realitate am încălcat o leg. Iată deci că durerea ei de cap nu era o pedeapsă. o informaţie. Într-o carte celebră. ca să smulgem tandreţe. nu are timp ca să ne dea tandreţe. Iată deci că boala nu e o pedeapsă pentru păcat. cercul te va strânge!“ Şi a venit maimuţa pe Pământ. ajungând această maimuţă. 3. Şi atunci Dumnezeu îi spune lui Buddha: „Ia tu maimuţa asta. Dar dacă boala nu este o pedeapsă pentru păcate. Există o a 11-a poruncă — noi ştim doar 10. 2. În lumea aceasta în care toţi sunt grăbiţi. că e în India. împuţinează viaţa. o lege împotriva vieţii. maimuţa tot făcea pozne. e din ţara ta. Putem spune că de fapt. în cer. Omul bolnav se reface mai greu când consideră că a fost bătut de Dumnezeu. Dacă până acum nu ştiaţi foarte limpede ce înseamnă „păcat“. Grijile ne împuţinează liniştea. căci ei uită! Toţi datorăm ceva semenului. pe care le-am interiorizat şi după care ne conducem. Păcatul sunt grijile şi încălcarea celor trei legi universale revelate. „Rumegarea“ gândurilor slăbeşte omul. Boala prilejuieşte această întrerupere a grijilor. o atenţionare că am încălcat o lege. căldură. ce facem? Ne îmbolnăvim. ci o oprire de la păcat. Şi ea s-a dus să caute iniţierea. Boala nu trebuie privită ca o catastrofă. Ia-o şi dă-i un leac să se astâmpere!“ Şi Buddha a luat atunci un cerculeţ de fier. prima regulă: sănătatea este o consecinţă a binelui mental. ea a devenit „egala cerului“. sună aşa: „Opreşte-te şi cunoaşte!“ („Opriţivă şi cunoaşteţi că Eu sunt Dumnezeu“ Ps. ci o informaţie că a încălcat o lege sacră. personajul principal este o maimuţă. nimeni nu vrea. Le amintim celor din jur că ne datorează căldură. Iar acest bine mental are la bază înţelegerea şi stare de mulţumire. Nu considera boala ca o pedeapsă pentru păcate Unii consideră boala ca fiind o pedeapsă pentru păcate: aceasta este o dovadă de slăbire psihică. ci ca un prilej de introspecţie. deci. ca ea să nu-ş poată da jos. Poate e şi situaţia omului: deşi dobândeşte atâta ştiinţă. S-a pus adesea întrebarea: „De ce ne îmbolnăvim?“. ne îmbolnăvim ca să ne smerim. răstoarnă nişte cazane unde se fierbea elixirul vieţii. cerculeţul o strângea şi atunci se cuminţea. cele mai importante. nemuritoare. Considerăm această frază ca porunca a 11-a. sălbăticia din el nu dispare. O maimuţă poznaşă. din mecanica vieţii păcătoase. astfel. dacă ne-am corecta atitudinea şi nam mai încălca legea. de linişte. care se cheamă Călătorie înspre soare apune. inconştient.

Opreşte-te deci şi cunoaşte înălţimea ta spirituală. ei sunt bolnavi. 6. sute de cazuri. Nu analiza interiorul: analiza este un viciu intelectual. iar rinencefalul transmite comenzile de refacere acolo unde este nevoie. Această a 11-a poruncă este încununarea celor 10 porunci cunoscute. în perioadele noastre de slăbire. vom constata că astfel ieşim mai repede din boală. Emile Coué. A treia oprire este oprirea de la mâncarea care ne aprinde. trebuie rostită la indicativ prezent. Repetarea acestei formule duce la preluarea ei de către rinencefal. după ce te-ai civilizat. Ajută-ţi subconştientul să grăbească vindecarea Acest lucru este posibil: să-ţi ajuţi subconştientul. atunci subconştientul „cheamă“ o boală. repetă-ţi formule ale însănătoşirii. la prima vedere. cum ar fi rugăciunea. ci să-şi amintească de o lege sacră. pentru că subconştientul nu cunoaşte alte timpuri verbale. timp de 21 de zile. pe zi ce trece şi din toate punctele de vedere“. Dacă această formulă este repetată de trei ori pe zi. de a (con)vieţui. Nu poţi ajunge la cunoaştere din mers. Noi trebuie să descoperim oprirea spirituală. Ea a fost dezvoltată în Filocalia. Relaxat. Introspecţie înseamnă liniştea interioară. că mulţi sunt bolnavi pentru că. Această formulă a fost folosită de dr. După ce au fost bolnavi. survine întotdeauna o îmbunătăţire. Şi totuşi. Prima oprire este stabilitatea fizică: ea atrage după sine stabilitatea minţii şi lipsa grijilor. care a vindecat. cu ochii închişi. când începi să-ţi descoperi dimensiunea metafizică. Introspecţia este doar linişte interioară. cu oameni cu preocupări înalte. Oprirea este stazis. A doua oprire este oprirea de la păcat.. Aceasta este deci regula a treia: boala este un prilej de oprire. într-o stare destinsă — mai ales dacă eşti bolnav. Acest „opreşte-te“ se poate referi şi la controlul celor 6 surse de agitaţie şi dezorganizare a personalităţii. Omul se îmbolnăveşte nu numai pentru că încalcă o lege. întrucâtva. Şi rugăciunea este tot oprire. Dacă vrei cu adevărat să devii sănătos. În greceşte. 15 . Opreşte-te şi citeşte Filocalia sau Patericul. Boala este un prilej de schimbare Dacă vom privi boala din acest punct de vedere şi dacă nu ne vom mai teme de ea. prin ea şi prin climat psihic spiritual.primele 5 Cărţi ale lui Moise apar deci şi multe altele. Iar a 11-a ar fi „Opreşte-te şi cunoaşte!“. şocantă. 5. 4. în inconştient. toţi simţim nevoia să fim trataţi precum copiii. ca să-şi atragă un beneficiu nevrotic: vor să fie trataţi ca nişte copii. Este un proces care se petrece în stare de relaxare. diencefalul şi formaţiunile reticulare trimit comenzile de refacere acolo unde este slăbită structura noastră. admiţând că este un caz cronic sau un caz ceva mai complicat. devii sănătos. ei se lasă să fie bolnavi. mulţi oameni şi-au schimbat modul de a mânca. Opreşte-te şi fă un minut de introspecţie. Cea mai curentă astfel de formulă este: „Mă simt din ce în ce mai bine. Devii sănătos dacă îţi doreşti cu adevărat acest lucru Asta înseamnă. „OPRIREA“ este o practică. de a trăi. Când lupta vieţii ne copleşeşte. stazis înseamnă exerciţiu spiritual. şi să se schimbe. Rinencefalul. A patra oprire: de la adunarea cu oamenii inferiori moral — deci un îndemn de a te aduna cu oameni sporiţi. de introspecţie. Afirmaţia poate părea. în primul rând.. precum şi dimensiunea ta cea mare. care a propus „exerciţiul celor 6 opriri“.

„Trebuie să-ţi rezolvi agresivitatea inconştientă“. Alteori omul alege răul din constrângere. un impas precum o boală poate să fie un prag iniţiatic Boala nu numai că îţi dă o informaţie despre viaţă. Nu ştie exact ce este bine şi ce este rău. Dacă au existat conflicte puternice sau traume în acea perioadă. Omul ar trebui să ştie nu numai cum poate să îşi revină. bărbatul m-a întrebat ce-i de făcut. adesea. ele sunt nişte poveri. Este constrâns să îl aleagă. i-am spus. familia. merge la biserică. el era bun. Cu toate aceste calităţi. Agresivul şi vinovatul se îmbolnăvesc mai uşor. puterea noastră de înţelegere. Nomos. Aflând acestea. o trăire iniţiatică. Neagresivul şi nevinovatul fac faţă multor condiţii grele fără să se îmbolnăvească. cu atât vom stăpâni starea de sănătate. de naşterea lui. Pentru cei vrednici. omul alege răul. Te-ai născut cu ele. În privinţa agresivităţii. Nu eşti răspunzător de aceste boli. Originea bolilor depăşeşte. Ajungem din nou la regula dintâi: starea de bine mental întreţine starea de bine fizic şi grăbeşte refacerea fizică. În viaţa sa conştientă. Acestea sunt bolile despre care deja am vorbit. cum să-şi restabilească sănătatea. este un bun închinător. * Predispoziţia noastră pentru boală vine din predispoziţia pe care o avem de a alege răul. putem să evităm o eventuală îmbolnăvire prin starea de bine mental. Cu cât vom supraveghe mai bine mentalul. El s-a mirat atunci — de unde agresivitate. în limba greacă. femeia din preajma lui. Omul alege răul pentru că este uneori neştiutor. care zdrenţuia aura partenerei sale. constatai că în preajma bărbatului respectiv aura ei era perforată. divorţase şi purta o ură înverşunată primei sale soţii. foarte puternică. El ar trebui să ştie câte ceva despre corelarea dintre greşeală şi boală — ce tip de greşeală naşte o categorie de boală — tocmai pentru a evita îmbolnăvirea. Asta trebuie reţinut: faptul că. Şi este palierul actual: cumul cotidian de erori. are circa 40 de ani. orice femeie simte un mare disconfort. venite dintr-o încălcare a Legii revelate. dar îţi poate crea şi condiţia unei schimbări mentale profunde. 2. pentru că el se împotriveşte femeii în sine. în preajma lui. E lesne de înţeles că. Dumnezeu nu vrea răul omului. Noi alegem răul. când se ştia pios. mediul sacru al casei trebuie privire cu mare grijă. milostiv? Stând un pic de vorbă cu el. Boli cu surse nomice. Alte boli provin din conflictele sau traumele avute în perioada prenatală şi în copilărie. 3. Există 3 origini reperabile: 1. Dacă o priveai pe acea tânără cu un ochi care vede aura. Cei doi au venit la mine să mă întrebe de ce se întâmplă acest lucru. zdrenţuită parcă. Unele boli sunt genetice sau ancestrale: te-ai născut cu o povară în soartă. Concluzia este că bărbatul avea o agresivitate inconştientă. un practicant al religiei. Constrângerea ţine de firea omului. prietena lui simţea lângă el un disconfort extraordinar. 16 .7. trebuie spus că de multe ori nici nu o conştientizăm. Vă ştiţi agresivi? Cu siguranţă nu! Există printre cunoştinţele mele un domn care este foarte bisericos. Starea aceasta de bine mental poate fi clădită prin autoimpunere şi prin purificare. Acestea sunt regulile restabilirii sănătăţii. la maturitate putem să observăm că în noi există o predispoziţie la îmbolnăvire în funcţie de anumite coordonate — două la număr. de ce ea simte astfel. Iată de ce copilăria. fac faţă şi mediilor contaminate fără să se îmbolnăvească. sănătoşi fiind. înseamnă lege. Adică: (1) ne îmbolnăvim pentru că suntem agresivi şi (2) ne îmbolnăvim pentru că ne simţim vinovaţi. am aflat că mai fusese căsătorit. individul le va resimţi în tot timpul vieţii. Pe lângă toate acestea.

descreşte agresivitatea inconştientă — foarte simplu. de la această auto-ieftinire a femeii. alţii mai slab. Cert este că acest complex produce în noi o anumită vulnerabilitate. Adesea cei blânzi îi iartă pe toţi ceilalţi şi se atacă pe ei înşişi. sau pur şi simplu din câmpurile din jurul nostru (din care. „Dar nu merită să înflorească! Vreau să piară. El ştia că este bun ca pâinea lui Dumnezeu — făcea şi pomeni. „Dar nu merită…“. Inconştient. să ştiţi deci. i-am zis eu atunci. Noi nu ne dăm seama. „Împacă-te cu aproapele tău… cu fratele tău. Orice altă depreciere naşte aici vulnerabilitate. vrei să-l elimini pe semenul tău. „Cum să-mi dizolv agresivitatea inconştientă?“ m-a întrebat. a energiilor ancestrale. punea lumânări la biserică — . pot să vă spun că acel pacient a reuşit până la urmă să se vindece. Ea este baza complexului Cain. atunci la rugăciune evocă-i faţa senină şi „dăruieşte-i“ mental: pace. Te-ai simţi bine dacă ai reuşi zilnic să elimini câte unul… Inconştient. mi-a răspuns. În cele din urmă a început să vadă că nu era chiar aşa de scorpie cum credea el. mâncăm asemenea hrană spre împuţinarea vieţii noastre şi spre urâţirea ei. Dacă aveţi probleme în zona bazală. Poate tu crezi despre tine că eşti blând. împotriva semenului tău şi împotriva spaţiului în care trăieşti. Cei agresivi împotriva lor înşişi sunt foarte mulţi. poţi resimţi influenţa negativă ce vine dinspre o anumită persoană. în rugăciunile sale. Ce înseamnă acest lucru? Să ne gândim la serviciu. că prima măsură pe care trebuie s-o luaţi este să vă schimbaţi atitudinea faţă de voi. să se roage cu bucurie pentru acea „scorpie“. Cum dispare agresivitatea inconştientă? La modul practic. cu atât ea va înflori. sănătate şi Har. însă inconştient era agresiv. E un lucru la îndemâna noastră. Să nu spui niciodată: „Nu merit să trăiesc“. Poţi să iei foarte uşor o gripă sau o infecţie. 17 . selectăm numai pozitivitatea). O doză de agresivitate inconştientă avem cu toţii. (Matei 5:23-25). „Tocmai pentru că nu merită! Cu cât te rogi mai mult pentru ea. Conflictul psihic cu spaţiul predispune la boli de piele. Nu pot să mă rog pentru ea!“ „Acest nu pot trebuie să-l depăşeşti! Numai dacă te rogi pentru ea o să-ţi dizolvi agresivitatea inconştientă“. cu pârâşul tău“. Omul se simte bine dacă elimină un om. şi că numai încărcătura lui de ură o făcea pe fosta lui soţie să pară atât de rea. Asta este o agresivitate împotriva ta. Subconştientul se simte bine când lichidează pe cineva. cred că ţi-ai conştientizat destul de bine de ce. la aparatul uretral. „Cum să cer aşa ceva pentru ea? Este o scorpie. sănătate. Această agresivitate naşte predispoziţii maladive în zona bazală. E una dintre cele 6 opriri: oprirea de la hrana care aprinde simţurile. Ce se întâmplă când ai o aură zdrenţuită? Eşti vulnerabil. În acelaşi timp. Agresivitatea inconştientă se împarte şi ea în 3 categorii: împotriva ta. să o pomenească pe fosta lui soţie şi să ceară pentru ea putere. când suntem sănătoşi. Dacă ai o aversiune faţă de cineva. gândire bună. această agresivitate dispare mâncând mai des verdeţuri. partenera are aura zdrenţuită!“. Toţi colegii îţi par răi şi urâcioşi. cea mai mare scorpie! a ripostat el. dar şi la dizarmonii nervoase. să se usuce!“ „Iată. de exemplu. Ne naştem cu ea. L-am sfătuit ca în fiecare zi. Bolile uterului pornesc de la această atitudine. care aprinde agresivitatea. deci. acolo unde se află“. Dacă mănânci verdeţuri. nu agresiv. de la această autodepreciere. să ştiţi. de exemplu. Revenind. purtăm în noi complexul Cain — unii mai puternic. când extermină. când se află lângă tine. Dar mai ales terapia iertării şi ofranda remediază agresivitatea inconştientă.milostiv.

grejnik înseamnă păcătos. în minte şi în duh. Un mare păcat este grija. cu simţul dăruirii. cu drag şi fără bombăneală. Înseamnă a trăi înrobit patimilor. Chiar şi pelerinii. Pentru că ei. Bucătăria este slujire. Ce înseamnă a trăi în trup Sunt trei stări de trăire: în trup. Parabola „Marta şi Maria“ a fost rău înţeleasă de oameni. miracolul este fapt cotidian. Slujirea înseamnă: muncă dezinteresată de a obţine profit personal imediat. nu griji. după aceea mergem acasă şi ne năpădesc grijile gospodăriei. A te identifica deci cu trupul. O participantă zice: – Ce folos că ne simţim bine şi eliberaţi de griji la întâlnirile Filocalice! Dar. El dezaprobă că Marta bombăneşte şi scânceşte! Hristos o găseşte exemplară pe Maria nu pentru că ar renunţa la muncă. Hristos nu dezaprobă faptul că Marta munceşte. ci trăiesc în duh. ei cunosc influenţa puternică a mediului atonit şi. Dar şi în acest interval limitat. 18 . Deci. mintea limpede a bunătăţii şi a sănătăţii. Aşa se face trecerea de la trup la Duh. nu grijă. schimbarea vieţii. ci pentru că renunţă la bombăneală. nu apăsarea ei: ci stăruinţa ei… Stăruinţa este senină. la sex. fie la obşte.Vindecări miraculoase Cheia vindecărilor: trăirea în duh Pe Sf. salvarea unei obşti. A trăi în trup înseamnă a rămâne conectat la sursa păcatului. călătorii care vin acolo cunosc şi ei trăirea în Duh. S-ar putea zice că. sau dinspre asceţi sporiţi. iar mintea ei e pregătită pentru contemplaţia divinului. fie la pustie. În slavonă. locuri consacrate. cu partea ta căzătoare şi vulnerabilă. acolo. Asceţii de pe Munte. daruri neaşteptate. cei de acolo. măcar pe timpul acela. nu în trup. grijile bucătăriei… Înseamnă că noi. Sunt ajutoare cereşti sau minuni săvârşite prin evlavie şi prin icoana Maicii Domnului: însănătoşiri. la satisfacerea nevoilor primare: a te gândi la bani şi la funcţii: a fi dominat de ambiţii şi egoism. dulce. roditoare. trăiesc în Duh. simţurilor. Transformă mintea: de la mintea grijii. Un subtil păcat este plăcerea sau satisfacerea imediată a simţurilor. Grija este îmbolnăvirea. A trăi între griji şi plăcere. gospodinele facem păcate că stăm în bucătărie? Răspunsul: Treburile gospodăriei sunt slujiri. plăcerea este regresie psihică. Că dacă înlături bombăneala şi obsesiile şi invidia — capeţi mintea slujirii. Pe drept cuvânt: cel copleşit de griji e un păcătos… Bucătăria şi mintea dăruirii Un participant la Cercul de practică isihastă Oratio mentis obiectează: – Dar noi trebuie să avem grija rugăciunii de toată vremea! Înseamnă că grija este un păcat? Răspunsul: Noi trebuie să avem stăruinţa rugăciunii. A te gândi doar la mâncare. la mintea slujirii. Unii din aceşti călători vor prelungi starea de trăire în duh şi după revenirea în lume. nu grija ei. Alte ajutoare minunate vin dinspre relicve sfinte. Ei vin pentru o perioadă limitată. toţi trăiesc în Duh. Munte Athos vom auzi adesea că s-au săvârşit minuni. Grijile înseamnă a trăi în trup. şi nu în trup. nevoitorii. nu obsesia ei. De ce pe Sfântul Munte se petrec miracole mai mult decât oriunde? Iată de ce.

Omul deschide 12000 de uşi pe an Un exemplu de simbolizare: Uşa. scindare. Căci unii primesc darul treziei în duh. adică îţi urez mulţi ani! Iar în slavonă. 19 . Principiul plăcerii Spuneam că mare păcat este grija (pentru că blochează. Şocul iniţiatic şi menţinerea treziei Când sursa impresiilor păcătoase este retezată. Iar contrarul lui symbolon (unire) este diabolos. Principiul plăcerii revendică îndeplinirea imediată a unor trebuinţe. pe de altă parte. un context salvator. şi păşune va afla. Căci a mulţumi provine din cuvintele a mulţi–ani. procedee. cu care ne întâlnim zilnic… Pentru cel sporit în duh. prin această referire la etimologie. vise compensatorii. Este „mintea de viaţă lungă“. nu înjură când îl frustrezi de zăhărel. ci el îşi aminteşte sensul duhovnicesc. urlă. Înţelegem. învrăjbire. Sf. care înseamnă dezbinare. Vezi termenul popular întrebuinţat şi de Sadoveanu: mulţănesc. puternic. rupere. în cazuri de dizarmonie nervoasă. dar menţinerea treziei este grea. omul scânceşte. se vorbeşte de două principii care guvernează procesele mintale: principiul plăcerii (infantil) şi principiul realităţii (comportament de adaptare. de la trup la Duh. o experienţă spirituală. prin rugăciune. Ne amintim că symbolon înseamnă unire. Importantă este menţinerea acestei trăiri. el cade în reverie. Întru toate mulţumiţi“ (I Tes. symbolon este şi o imagine care declanşează o amintire divină. la regresie infantilă. pentru că duce la stagnare. În psihologie. Omul este slab şi are nevoie de sprijin. este mintea care face trecerea de la plăcere la realitate. dar şi prin revendicări vehemente. cădere. adică: Dumnezeu dă iertare. fie prin contactul cu locul sacru. înjură. de ce mintea mulţumirii este mintea vieţii lungi. asceză exterioară. context salvator. „mulţumesc“ se spune bogdaprosti. pe de o parte şi de scrânteală. Şi. principiul plăcerii se poate manifesta prin reverie şi vis. senin: nu se încântă când primeşte zăhărelul.Mai amintim că definiţia Iluminării (a doua din cele patru iluminări) este: o continuă bunătate a minţii şi a inimii. Pavel defineşte astfel condiţia înaltei evoluţii spirituale: „Rugaţi-vă neîncetat. cel rostit de Hristos: „Eu sunt uşa: de va intra cineva prin Mine. este mintea iertării. şi va intra şi va ieşi. în alte cazuri. o clipă. se va mântui. ascundere în boală… La adult. nemulţumiri şi mânie.“ (Ioan 10:9). Menţinem mintea în Duh şi în trezie. Mulţumirea este stare salvatoare: este stabilitatea emoţională. iar când acestea nu pot fi împlinite. de ajustare la dificultăţi). la indiferenţă religioasă. ca satisfacere iluzorie. mai ales. 5:17-18). ferit de fluctuaţii afective. bombăneşte. Mulţumirea dezvăluie un psihism calm. întunecă. Aceasta se remediază sau se corectează prin practica despătimirii (vezi rugăciunea lui Efrem Sirul). Symbolon este şi „Crezul“ de la Niceea (simbolul credinţei). Mintea mulţumirii şi a iertării Facem distincţie între plăcere şi mulţumire. îmbolnăveşte) şi cel mai subtil păcat este plăcerea. Pentru menţinerea în Duh sunt necesare ajutoare. începe trăirea în duh. prin cele 7 taine. fie prin puterea unui duhovnic sau maestru. Obiect comun. prin simboluri religioase. ferit de exaltare. Prin mulţumire înţelegem un stadiu al minţii foarte stabil. uşa este nu numai un cadru dreptunghiular de ieşire şi intrare. sau.

Tripticul crucea + ancora + inima simbolizează: credinţă. Când deschizi o uşă. Amin: începutul şi sfârşitul. nu un idol. Fireşte. trăieşti în duh. dragoste (I Corinteni 13:13). Arborii: Iisus. 20 . ar avea ocazia să-şi reactualizeze planul spiritual de 12000 de ori… Deschiderea unei uşi devine un exerciţiu spiritual. al trapezei. nu este idol. şi menţii mintea în tărie. ci urci pe ea prin taine şi înţelesuri. Florile: simbolul harurilor Sf. al ascultării. Nuca: perfecţiunea omenească. să-ţi aminteşti de aceasta. Apa: simbolul purificării. Clopotul: vocea exterioară a bisericii. Toaca: chemare şi mediere pământ–cer. Pâinea şi vinul: simboluri euharistice. nădejde. Cartea: simbolul mărturisirii. ci este simbolul întrupării şi elucidează taina întrupării. Ca exprimare spirituală. înţelegem prin simbol un fapt lucrător. fericirea cerească. zilnic. Simboluri salvatoare Crucea: simbolul mântuirii. Învierea corpului (pe morminte). Simbolul este o scară: nu idolatrizezi scara.O uşă desparte două spaţii: spaţiul amorf. Muntele: simbolul credinţei. şi spaţiul consacrat: al casei. cum omul deschide 12000 de uşi pe an. Duh. al bisericii. Lumânarea: simbolul hristic. omul botezat faţă de cel nebotezat (copacul verde şi copacul uscat). Icoana. rememorăm simbolul pâinii (=trup hristic) la fiecare masă. lumina vieţii. şi astfel intrările şi ieşirile vor fi binecuvântate… Şi. al chiliei. Icoana: simbolul întrupării divinului în istorie. al lumii. Piciorul: simbolul slujirii. Mâna: simbolul vindecării. Faceţi-l mereu. eşti în vestibulul miracolului. Metania: simbolul învierii omului din moartea păcatului.

Vasile cel Mare şi. Acesta este stihul cel scurt. ci acela pe care. Uneori răspunsul vine cu un decalaj de timp. îl meriţi. premisă a trăirii misterului divin. dar cei vrednici stăruie. cum să ne iluminăm şi cum să ne desăvârşim“ (am citat din subtitlul Filocaliei). o stare de trezie. dar cu o remarcă: lucrătorul în lume (mirean) va trebui să practice numai faza „rugăciunii lucrătoare“. Cei care nu au un îndrumător (duhovnicul poate fi un îndrumător dacă el însuşi a practicat şi a dobândit această lucrare) nu vor depăşi 15-20 minute de rugăciune a minţii în inimă. în profunzime. Uneori răspunsul este învăluit. Se realizează acel stadiu de linişte. care se află sub tipar. mutarea cu mintea de la lume la Dumnezeu. E vorba de Rugăciunea Sf. va fi expusă într-un volum special. contează calitatea adresării. de cinci cuvinte. Atitudinea lăuntrică este de primă importanţă. miluieşte-mă pe mine păcătosul!“. Condiţiile concentrării. Moliftele Sf. Efectele sunt. Fiul lui Dumnezeu. asceza exterioară şi interioară. şi aşa l-am preluat de pe Sf. la râvnitori. când „tac gândurile ca să vorbească Dumnezeu“. mereu. un temei de sănătate şi bunătate. la mari înălţimi sufleteşti: Psalmii. evlavia. alteori răspunsul nu este cel aşteptat de tine. şi nu poate lua tot rodul celor două rugăciuni „totale“.III Cele mai puternice rugăciuni Care sunt cele mai puternice rugăciuni? Sunt cele spuse din inimă şi cu lacrimi. Putem selecta câteva rugăciuni care au un răsunet particular în fiinţa umană şi produc mai lesne lucrarea vindecătoare. Munte Athos. Rugăciunea isihastă este personală. Se practică însă cu folos stihul dezvoltat: „Doamne Iisuse Hristoase. Procedeul rugăciunii lui Iisus poate fi cunoscut de oricine. cei slabi se descurajează. şi un prim stadiu de isihia: linişte lăuntrică. La toate rugăciunile vei primi un răspuns. au îndreptat patimi şi au adus vindecări. 21 . meşteşugul. Aşadar. Dar pentru că omul este slab şi căzător. În primul loc stau: Rugăciunea Domnească şi Rugăciunea isihastă. miluieşte-mă!“. adăugăm şi altele care au salvat existenţe. stăruinţa. le vom expune în volumul anunţat. Rugăciunea isihastă este un mare dar pentru cel care caută „cum să ne purificăm. Procedeul „rugăciunii minţii în inimă“ se practică prin repetarea stihului isihast: „Doamne Iisuse Hristoase. mutarea de la trup la duh. Efrem Sirul. este iniţiatică: se întemeiază pe transmiterea de la îndrumător la ucenic. Nu există rugăciune fără răspuns. * Rugăciunea isihastă. Acestea sunt complete şi totale. este tainic. ca o practică spirituală esenţială.

orice comentariu filosofic sau teologic pa marginea lor. Deşi autorul acestei metode a ajuns sfânt în calendare (pentru alte fapte. Tatăl nostru este cea mai puternică rugăciune creştină. tehnicistă şi corporală nu a fost practicată. Prima dată: cursiv. Acest procedeu poate fi aplicat doar în tratamente specifice. Deşi în prealabil putem aprofunda sensurile acestor cuvinte. de asociere a acestei rugăciuni cu concentrarea pe fiecare chakra. Ispită. Într-un trata de „exerciţii spirituale“ (revoluţionar de altfel) se propune procedeul ritmării / sincronizării cu respiraţia. În partea a doua (care e predilect „vindecătoare“) cuvintele cheie sunt: Pâinea. Este limitativă şi recitarea medicală a rugăciunii. asociind fiecare propoziţie cu anumite glande endocrine. Cum se rosteşte Tatăl nostru? Mai întâi vrem să înlăturăm entuziasmul unora pentru practici tehniciste sau sincretiste. când mintea este eliberată de percepţia temporală convenţională. În tot acest timp. şi la început de meditaţie isihastă. În practica isihastă. Aşadar. Voia. Fiecare din aceste cuvinte are o semnificaţie vastă şi un efect imens. în timpul rugăciunii necontenite. vom zice Tatăl nostru la începutul meselor şi la începutul oricărei lucrări. Împărăţia. ţinând mintea şi inima „nedezlipite de Dumnezeu“. Rugăciunea împărătească Tatăl nostru se rosteşte simplu. o termina dimineaţa. El începea această rugăciune seara. survine aşa numitul prezent liturgic. evităm orice teologhisire. şi nu precum lucrare zilnică spirituală. cu căldură.Rugăciunea Domnească Întrebat ce foloase „miraculoase“ i-a adus tabăra isihastă din iulie 1995. pentru a lăsa mintea să pătrundă adevărul divin şi pentru a obţine starea de isihia (linişte lăuntrică). un participant tânăr şi fără ipocrizie a răspuns. sau cu anumite plexuri. dar în plus. folosea un procedeu unic: numai repetarea necontenită a rugăciunii Tatăl nostru. 22 . E un procedeu hibrid şi nefolositor. Iartă. de fiacre dată când e cazul rostirii ei. al doilea pe expiraţie. Mântuitorul ne învaţă: „Iată cum trebuie să vă rugaţi: Tatăl nostru care eşti în ceruri!“(Matei 6:9). în timpul rugăciunii. nebăgând de seamă că a trecut noaptea… Căci. cu scopul activării „forţei spirituale cosmice“. A doua oară: la fel. să fie spusă de două ori consecutiv. o spunea toată noaptea. Izbăveşte. Un bătrân spunea: Dacă vrei să ţi se ridice o piedică din cale. el o recita mintal doar o singură dată. astfel: primul cuvânt e spus pe inspiraţie. al treilea pe inspiraţie şi tot aşa. Astfel. rugăciunea împărătească se rosteşte înainte de concentrarea monologhică. totuşi. nu pentru acest procedeu!). practicianul iese din mecanica rostirii şi realizează o trăire mai profundă. este o cale de purificare şi iluminare. Un isihast. Numele. Părinţii din pustia sketică ne mai îndeamnă s-o rostim „din inimă şi cu lacrimi“. să spui Tatăl nostru de şapte ori. cum spune Filocalia. Care sunt cuvintele cheie? Din prima parte a rugăciunii (partea iluminatorie) acestea sunt: Tatăl. Este bine ca. îndreptând atenţia spre cuvintele cheie. dulce. metoda sa. atestat în Pateric. S-au scris tratate întregi despre aceasta. în plină emisiune TV: „Mi-a reamintit rugăciunea Tatăl nostru!“. De-a dreptul zadarnic şi precar s-a vădit procedeul sincretist. menţinându-le mult timp în minte.

Când spui „Doamne“. Numai după o bună despătimire. pentru micşorarea egoului.“ Osândirea ca omorâre simbolică Esenţa acestei rugăciuni este exprimată în fraza ultimă: să discern în mine însumi şi să nu osândesc pe aproapele meu. ci cu El. sporind sănătatea psihică.Rugăciunea lui Efrem Sirul pentru despătimire Vindecarea de patimile cele multe se face prin „ascultare“. adică de a ucide cu gândul. simte-i prezenţa. Amin. Şi. cu defăimarea. Adică să fie precedată de mătănii şi închinări (ca lucrare a trupului) şi de multă stabilitate în timpul rostirii ei (ca lucrare a minţii. sporeşte. Împărate. ele sunt date sub formă de teme / lucrări specifice. 23 . Mai ales pentru persoana care nu-şi controlează osândirea. pentru sporirea smereniei. În multe cazuri. al răbdării şi al dragostei dăruieşte-l mie. pentru moderarea aroganţei. Iar Duhul curăţiei. Dar ea trebuie făptuită cu mintea şi cu trupul. căci nu poţi reuşi de unul singur. cu explozii emoţionale negative. omul civilizat a ajuns să-şi controleze tendinţa de a ucide. al grijii de multe. urmările ei sunt jalnice. omul modern n-a putut înfrâna tendinţa de a osândi. ci o faci împreună cu Mântuitorul şi îi simţi darul. Iar despătimirea este o grea lucrare de echilibrare a personalităţii. neuronale şi uneori somatice. cu ocara. şi pentru înlăturarea lor din minte. împătimirea se manifestă ca psihopatie. de rău. căci ea va suferi tulburări afective. De aceea spunem că osândirea semenului este o ucidere simbolică. Rugăciunea lui Efrem Sirul este un binevenit medicament. dar mai frecvent sub formă de împlinire a unei munci pentru „tăierea voii“. De bine. Se citeşte zilnic. cu vorba. pentru conştientizarea impurităţilor. şi acest control i-a adus mult bine. ca nevroză. al stăpânirii peste alţii şi al grăirii în deşert depărtează-l de la mine. a „toxinelor“ psihice. Ascultările sau „slujirile“ sunt indicate de îndrumător sau de duhovnic şi sunt atent observate în timp. cu emiteri spontane de unde cerebrale theta. concentrare) şi mereu sentimentului că nu faci singur această lucrare. Dar el. „Să nu osândeşti“: este o aprofundare ultimă a poruncii a şasea: Să nu ucizi. ca dizarmonie psihică. Textul rugăciunii lui Efrem Sirul „Doamne şi Stăpânul vieţii mele! Duhul trândăviei. Numai când ai simţit realmente că nu lucrezi singur. adică nevăzută uneori şi nesângeroasă aparent. Că binecuvântat eşti în vecii vecilor. ucenicul primeşte îngăduinţa să practice rugăciunea isihastă văzătoare. deşi este simbolică. Rugăciunea lui Efrem Sirul este folositoare pentru auto-despătimire şi întărire personală. pentru stimularea unei atitudini „slujitoare“ faţă de lucrul mâinilor. purificând mintea. dăruieşte-mi să-mi văd greşalele mele şi să nu osândesc pe aproapele meu. al gândului smerit. Doamne. robului tău. nu imaginea. sub formă de canon sau penitenţă. puterea ta se restabileşte. Aşa.

Cele patru robiri şi cele patru dezrobiri Rugăciunea lui Efrem Sirul este o recapitulare a tabloului „legărilor“. el a auzit la slujbă cuvintele Evangheliei: „Nu judecaţi. Sunt două trepte de gravitate ale acestui rău: 1) robia minţii. dar aceasta a atârnat greu. Într-o zi. O întâmplare trage pe alta Cultivarea consecventă a unei singure puteri (virtuţi) atrage după sine o suită de alte virtuţi.Viziunea de la Colibele Arse La Sf. Dar a fost îngăduit să rămână la schit. ca să nu fiţi judecaţi!“. nu vei fi nici tu osândit la judecata finală. 24 . infantilism. l-am ocărât“. aseară în jurul orei 7“. adică rumegarea de gânduri rele. sădindu-i un gând pozitiv. să-mi văd greşalele mele şi să nu osândesc pe aproapele meu“. Doctorul i-a explicat că ocara (nimicirea simbolică a semenului) încalcă o lege divină. Doctorul i-a observat starea şi i-a spus: „V-aţi supărat crunt pe soţ. Dacă ţii mintea nedezlipită de această propoziţie şi o repeţi zilnic interiorizând-o. el a avut o viziune: L-a văzut pe arhanghelul Mihail ţinând în mână o hârtie pe care erau scrise toate păcatele lui şi lipsea de acolo un singur păcat: cel al osândirii aproapelui. Iar migrena a apărut nu ca s-o pedepsească. ajutându-l pe om să-şi mute gândul de la ură la pace. şi întâmplarea a fost trecută în Pateric. El şi-a zis imediat în gând: „Ticăloase. nu era atras de preocupări duhovniceşti. Premiza eliberării este: discernământul şi expulzarea trufiei. căci se zice: dacă nu ai osândit. Doamne. Bătrânii de la Athos au confirmat această viziune. „Nu fi robul supărării!“. nici cu gândul. osândirea semenului se plăteşte şi pe Pământ. primind salvarea. adică absenţa preocupării de mântuire. îngustarea minţii. recapeţi sănătatea. Aşadar. Este utilă această reamintire. 2) Grijile. Supărarea este robie. răspândirea minţii. adică păcatul. posesivitate. Munte Athos. omul scăpând de osânda veşnică. este important să repetăm mai des ultima frază a rugăciunii lui Efrem Sirul: „Dăruieşte-mi. Doctorul Lazarev tratează o cefalee. gelozie. Restabilind legea iubirii. bolilor… Migrenele. întunecarea rugăciunii. legată de hipertrofia egoului. inerţia mentală. A venit acolo un mirean. Lazarev povesteşte că o femeie a venit la el cu mari dureri de cap. sunt sursa conflictelor. de unde am aflat-o noi. suspiciune. cefaleea: opriri de la păcat Doctorul S. 3) Patima stăpânirii peste alţii. În apropierea morţii. Discernământul: vederea greşelilor tale. N. dorind să se călugărească. ai creat premiza eliberării. Cele patru legări sau patimi sunt: 1) Trândăvia. Femeia a confirmat uimită: „Da. era leneş şi fără râvnă. El s-a ţinut mereu de această poruncă. să lucreze ca argat. arată că mânia şi ura persistă şi se fixează în caracter. ca validă şi venită de la Dumnezeu. Nu avea pic de chemare. eliberarea. eşecurilor. angoasa. ca smerire. De aceea spuneam. nu ale „adversarului“. paranoia. dar şi ca întărire: greşelile tale. ci ca s-o oprească de la sudalmă. zicea acest ascet.! Adică avea o singură virtute. nu a batjocorit pe nimeni. prin iertare. 2) scindarea minţii. adică blocaj energetic. Deci vei fi mântuit! Şi arhanghelul Mihail a rupt hârtia cu păcate. adică nu a osândit pe nimeni. 4) Patima grăirii în deşert. autoritarism. cel puţin această poruncă s-o împlineşti“. adică schizoidia. „Scindarea“ personalităţii. am căutat schitul Colinele Arse. Dar mica obşte de la scit a constatat că nu-i bun de călugăr. aici şi acum. ca întărire a supraeului. akedia. de care este legată o întâmplare petrecută în anii ´50.

După ce furtuna emoţională a trecut. ca o profilaxie spirituală. cu alte cuvinte. Asta înseamnă că tu lucrezi ca să rodească DARUL. persecutor. la urmă. 4) dragostea „agapică“. Asceza trupului are două aspecte: unul dinamic. al lui Hristos. Dispare orice gând de victimizare şi de autocompătimire. gata pentru despătimire. 2) gândul smerit. 3) răbdarea. prilejuieşte programarea minţii cu trăsături profund pozitive: 1) duhul curăţiei. Şi se încheie cu 3 mătănii. se bat câte 3 mătănii. Atonitul († 1958). după ce starea sufletească se aşează în senin. cum El lucrează în tine. În perioada de criză.Paragraful următor al rugăciunii lui Efrem Sirul. ci cu ajutorul lui Dumnezeu. când este cazul. Păstrarea stabilităţii este o lucrare corporală mai grea decât muncirea. În acest timp. se bat 3 mătănii. Complexul persecuţiei şi al victimei arată că tu osândeşti semenul. prin 1000 de mătănii. Observăm că sunt reluate. ea poate fi făcută de 9 ori pe zi. „Dăruieşte-mi“ se repetă de 3 ori în textul rugăciunii. pe timpul practicii: să simţi că nu poţi reuşi prin tine singur. Atitudinea mentală. „Seacă stomacul şi mor patimile“ zicea Petru cel Mic. altul static: metania şi stabilitatea perfectă. iar lucrul tău consecvent este doar pregătirea darului. în şocuri emoţionale. Numai cu El vei reuşi. patru din cele 9 Fericiri. Tendinţele agresive sau patimile sexuale se domolesc. Înainte de a repeta rugăciunea. Cum se practică rugăciunea despătimirii? Cu trupul şi cu mintea. Căci. despătimirea şi minunea sunt daruri. După fiecare frază. îl simţi agresiv. după ce nestăpânirea pătimaşă a fost învinsă. Rugăciunea lui Efrem Sirul se practică mai ales în crize afective. Osteneşte-ţi trupul şi va seca trufia. Când zice „Doamne şi Stăpânul vieţii mele“. Simte mai ales că tu eşti nedotat şi micşorat de patimi. rugăciunea lui Efrem se face de două ori pe zi. prin evocarea celor patru virtuţi esenţiale. se practică un regim alimentar vegetarian şi postul supravegheat. să-I simţi prezenţa vie. 25 . O vor practica şi cei care mai luptă cu patimile lor.

marea dezlegare. De aceea sunt necesare dezlegări periodice. dar citirea personală este oprită. după liturghie. boala sau moartea. ele se citesc public doar o dată pe an. frică. Astfel că. ele se află în Molitvelnice. al slavei deşarte. Toţi pot să beneficieze de cea mai eficientă „dezlegare“ şi alungare a răului din om şi ardere a impurităţilor adunate un an de zile. Molitvele lui Vasile cel Mare sunt tainice. orice paraziţi ai minţii. sau ierarhi. se citesc Molitvele (sau Exorcismele) lui Vasile cel Mare. ca o eliberare de posibila acumulare inconştientă a răului. El se mai practică terapeutic. Nu reproducem aici textele celor trei rugăciuni. în sens specializat. al mâniei. În mod general. îi ajută întâi pe cei cu un dezechilibru psihic. ca el să nu prindă rădăcini. Ce sunt aceşti paraziţi? Unii le zic „draci“. este operat de preoţi special pregătiţi. oamenii cad sub propria lor legare: când acumulează erori. Nu trebuie citite prea des. În gândirea animistă. De aceea. O formă de exorcism se practică regulat la Botezul copiilor. „Orice om este virtual bolnav şi muritor“ S-a statornicit obiceiul ca. cele care survin prin practica magiei. „entităţile malefice“ sunt complexe psihice personificate. exorcisme înseamnă orice alungare a răului. nu trebuie aplicate prea des aceleaşi persoane). dar sunt şi „aruncate“ de vrăjitor. în cazul căderii sub legare malefică. iar curăţirea sau dezlegarea ciclică îl menţin sub binecuvântare şi protecţie divină. oamenii au şansa să afle şi conţinutul. să se citească rugăciunile dezlegării pentru toţi creştinii. Legările oculte şi autolegările Exorcism. dar ele fac bine şi-n cazul unor boli corporale care au o origine psihică. În sens general. acre blochează energiile şi produc ratarea. la 1 Ianuarie. întâlnită la mulţi semeni ai noştri. Ele se citesc de preoţi special rânduiţi.Exorcismele Sfântului Vasile cel Mare Exorcizări publice şi private La 1 Ianuarie. le împuţinează viaţa. el este supus căderii. Cine cade sub legare? Legările sunt spontane. Langa). 26 . de Anul Nou. exorcismele. înseamnă: „Putere lăsată de Iisus Hristos bisericii pentru a izgoni diavolii“ (definiţie din „Dicţionar creştin explicativ“ de T. în psihoterapie. (La fel cum tehnicile proiective. adică le îngustează mintea. Alteori există legări oculte. Exorcismul. Acestea blochează energii mentale şi conduc la comportament de eşec. când naşii sunt exorcizaţi (se leapădă de Satana). alţii le zic „entităţi malefice“. Exorcismele anuale se asociază minunat cu dezlegările pe care le dau duhovnicii la spovedanie şi împărtăşanie. Aceşti „draci“ îi „leagă“ pe oameni. isihaştii vorbesc despre „dracul“ lăcomiei. pentru ca efectul lor percutant să nu se tocească. Cine este invitat cu precădere să asiste la slujbele în care se citesc exorcisme? Ele. în context special. a vrăjitoriei. Metaforic. Ele se citesc public pentru că „orice om este virtual bolnav şi muritor“. extins. şi puterea Exorcismelor Sfântului Vasile. indiferent dacă eşti sub povara unor erori acumulate în timp (legări accidentale). fie că eşti sub silnicia unei legări oculte. tendinţe vicioase. în bisericile creştine.

La mănăstirile unde se fac exorcizări. ca eliberarea să fie mai eficientă. prin memoria divinului din om. Căci mintea curăţită poate fi inundată rapid de răul alungat. desface blocarea hipnotică (sau autohipnotică. drogurile. Formula sa completă este: „Te alung pe tine. Salvarea este personală. după Sfântul Maslu. plictisul. Ruperea legăturii se face prin repetarea poruncii de alungare. Despietreşte inima şi activează străfundul religios al omului. Fiecare îşi rosteşte numele său. Această practică este dezavuată. lăcomia. Este bine să ştim că Vasile cel Mare n-a folosit niciodată. cu numele lui Hristos. ea trebuie umplută cu „păzitorii vieţii“. termenul „blestem“ („katara“. El a folosit termenul grecesc „exorkiso se“. Tăietorii vieţii şi „legătorii“ sunt zdrobiţi prin puterea rugăciunii. A treia rugăciune întăreşte biruinţa alungării răului şi preamăreşte curăţenia şi viaţa. s-a tradus termenul „te blestem“ pentru a impresiona şi a şoca imaginaţia penitentului. Zdruncină legătura diavolească. cu voce tare sau în gând. În româneşte. De aceea. alcoolul. adică „te alung pe tine“. În cele ce urmează. chiar dacă prăbuşirea poate fi colectivă… 27 . dorinţa de putere. sunt denunţate forţele răului care alungă pe Dumnezeu din om. fiecare dintre cei ce participă se dezleagă personal şi se reîntoarce la Hristos personal. deşi rugăciunea este publică. mai marele răului şi al hulei“. în greceşte). Oamenii care participă îşi rostesc numele. lenea. În timpul rugăciunii sunt denunţaţi „tăietorii vieţii“. de către preot. căci. Primul exorcism: Denunţarea tăietorilor vieţii Molitvele sau exorcismele Sfântului Vasile sunt un ansamblu de trei rugăciuni. A treia molitvă: Umplerea „golului de posesiune“ A treia parte din Molitvele lui Vasile cel Mare prilejuieşte umplerea golului rămas după alungarea răului (golul de posesiune). Al doilea exorcism: Desfacerea legăturii sau „alungările“ A doua rugăciune rupe legătura malefică sau vicioasă. ele se citesc când este cazul. pregăteşte terenul minţii pentru alungarea răului. dăm însă explicaţii privind acţiunea de purificare şi vindecare prin cele trei molitve. dorinţa de a mânui forţele răului (magia). în numele lui Hristos.La unele biserici se citesc săptămânal. la superstiţioşi). Aceasta este partea cu „blestemele“. Cine alungă pe Dumnezeu din om? Cine „taie“ viaţa? Iată: neascultarea sau răzvrătirea luciferică. Ele au o succesiune terapeutică şi sfinţitoare foarte precisă. Vasile cel Mare mai foloseşte formula „să te certe Domnul“ sau „te cert cu puterea Domnului“: aceasta este o formulă clasică de protecţie psihică şi alungare a răului. ca atunci când un penitent sau bolnav le va fructifica mai cu folos. în aceste molitve. cu reinstalarea prezenţei lui Dumnezeu în minte. Citirea primei rugăciuni.

2. Psalmi cere se citesc în caz de boală. ştiu că un medic foloseşte sistematic Psalmul 22 (23) pentru echilibrarea endocrină.. I. pe care le rostesc atât pentru spiritualizarea actului medical clasic. Sufletul meu l-a întors. 28 . am ales 10 ca prioritari în împrospătarea forţelor şi refacerea sănătăţii. Psalmii însănătoşirii: 22 şi 102 Psalmul 22 (în unele Biblii este numerotat ca Psalmul 23) începe cu versetul: „Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi“ („Domnul este păstorul meu“) se citeşte pentru orice fel de „poticnire“ maladivă. neutralizând potrivnicii sau tăietorii vieţii. Că de voi şi umbla în mijlocul morţii. PSALMUL 22 1. 5. cât şi ca terapie autonomă. fie de pacient sau de penitent însuşi. Este un Psalm al însănătoşirii dinspre spirit spre trup. fie de către terapeut (care cunoaşte modul adecvat de citire sau de asociere cu practica sa medicală). Pe aceştia î-am împărţit în patru mari categorii: 1. care creează un bine mintal — condiţia restabilirii sănătăţii. „Toiagul tău şi varga ta. De exemplu. trăind profund fiecare cuvânt al Psalmului. psihică sau somatică. Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi. acolo m-a sălăşluit. nu mă voi teme de rele. că Tu cu mine eşti. Iată motive pentru care propunem să se facă o corelaţie între Psalmi şi vindecare.. dizarmonie. Puterea lui constă nu doar în sugestie. Lectura Psalmilor se recomandă şi în profilaxia degenerării. acestea m-au mângâiat. Am auzit despre medici care şi-au selectat un „repertoriu“ de texte biblice. sau păstrătorii vieţii. Tatăl care biruieşte „valea umbrei morţii“ stimulând resursele vieţii. povăţuitu-m-a pe căile dreptăţii. Efectul medical şi atitudinea mentală imunogenă decurg din identificarea cu realitatea Duhului. Citirea lui se face într-o stare de destindere. depresie anagapică. Acesta conţine sugestii puternice. acestea m-au mângâiat… “. al întineririi. făcându-l favorabil restabilirii sănătăţii. Psalmul acesta este construit în întregime pe arhetipul renaşterii şi pe simbolul salvării: începând cu salvarea fizică (hrana. poticnire. Toiagul Tău şi varga Ta. după însănătoşire.. stres de abandon. Este prin excelenţă un psalm al regenerării. pentru numele Lui. Psalmul 102 (103) începe cu versetul: „Binecuvântează. caută iluminarea. 3. la apa odihnei m-a hrănit. 3. ci în activarea arhetipului Tatălui protector şi dătător de viaţă. 4. cel puţin în şapte zile la rând.Psalmii şi vindecarea 10 Psalmi cu efecte terapeutice particulare S-a constatat că citirea consecventă a unor texte biblice îmbunătăţeşte climatul psihic. pe Domnul… “. 4.. Pacientul e întărit în redescoperirea legii revelate. de linişte lăuntrică. sau ai purificării. cu uitare de sine. lovirea sorţii este resimţită ca operaţie psihică de întărire. “). pentru cei care. continuând cu cea energetică („. apa). 2. suflete al meu. Psalmii perfecţiunii. Psalmii profilaxiei. La loc de păşune. Din cei 150 de Psalmi.Sufletul meu l-a întors“) şi terminând cu cea pontificală („ca să locuiesc în casa Domnului. Psalmii penitenţei. Un Psalm care a fost selectat pentru o trebuinţă psihosomatică va fi citit.

Şi îşi aduc aminte de poruncile Lui. şi judecata tuturor celor ce li se face strâmbătate. îndelung–răbdător şi mult-milostiv. pe Domnul şi toate cele dinlăuntrul meu. Nu după păcatele noastre a făcut nouă. păcatul. Boala psihică apare mai întâi ca o îngustare a minţii.6. în tot locul stăpânirii Lui. 6. Ci cât este departe cerul de pământ. nici cu urgia Ta să mă cerţi… “. aşa va înflori. numai poruncile lui Dumnezeu dau sens în acest univers… (În alt Psalm găsim o idee care ar părea şocantă prin paradoxul ei: „minciună sunt fiii oamenilor“. 18. ci-l stopează. spre cei ce se tem de El. Pe Cel ce izbăveşte din stricăciune viata ta. 11. 22. uns-ai cu untdelemn capul meu şi paharul Tău este adăpându-mă ca un puternic. ca să le facă pe ele. Binecuvântează. pe Cel ce te încununează cu mila şi cu îndurări. Domnul în cer a gătit scaunul Sau şi împărăţia Lui peste toti stăpâneşte. 20. binecuvântează suflete al meu pe Domnul. Psalmul 6 nu lasă păcatul să se încuibe până ajunge boală. 12. PSALMUL 6 1. Doamne. 7. Miluieşte-mă. Nu până în sfârşit se va iuţi. întru lungime de zile. Doamne. II. Binecuvântaţi pe Domnul toate puterile Lui. pe Cel ce vindecă toate bolile tale. suflete al meu. de pelerini pe acest pământ. împotriva celor ce mă necăjesc. pe Domnul şi nu uita toate răsplătirile Lui. 3. în fiecare celulă a corpului omenesc. Psalmii profilactici: 6 şi 38 Psalmul 6 începe cu „Doamne. 10. Nu concepem un Dumnezeu pedepsitor. 16. 3. 15. Şi mila Ta mă va urma în toate zilele vieţii mele. ca o scindare sau o dizarmonie. Este un Psalm care evidenţiază relaţia între păcat şi boală. El a implantat în om. adusu-şi-a aminte că ţărână suntem. 4. care faceţi cuvântul Lui şi auziţi glasul cuvintelor Lui. Este aici conţinut şi mesajul din Ecleziast: Toate sunt zadarnice. 7. Psalmul 38 (39) care începe cu «Zis-am: „Păzi-voi căile mele. contrazicerea legii. aşa a miluit Domnul pe cei ce se tem de El. ca să locuiesc în casa Domnului. 21. Îndurat şi milostiv este Domnul. Cel ce face milostenie. 5. Şi sufletul meu s-a tulburat foarte şi Tu. 2. spre cei ce păzesc legământul Lui 19. Trebuie spus că boala nu e o pedeapsă pentru păcat. se manifestă durerea şi boala — nu întru pedeapsă. înnoi-se-vor ca ale vulturului tinereţile tale. au ca urmare o îmbolnăvire somatică sau psihică. Doamne. slugile Lui. Doamne. Amintirea morţii nu naşte tristeţe. nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine. că neputincios sunt. nici cu urgia Ta să mă cerţi. 14. Omul ca iarba. 9. ca să nu păcătuiesc eu cu limba mea… “» («Zis-am: "Voi veghe asupra căilor mele… “»). 2. Că vânt a trecut peste el şi nu va mai fi şi nu se va mai cunoaşte încă locul său. ci o oprire de la păcat. Gătit-ai masa înaintea mea. În ce chip miluieşte tatăl pe fii. numele cel sfânt al Lui. spre salvare spirituală). cei tari la vârtute. fiilor lui Israel voile Sale. Pe Cel ce umple de bunătăţi pofta ta. atât este de mare mila Lui. că s-au tulburat oasele mele. vindecă-mă. nici după fărădelegile noastre a răsplătit nouă. însă întru restabilirea legii. 8. Iar mila Domnului din veac în veac spre cei ce se tem de Dânsul. Eroarea. Binecuvântaţi pe Domnul toţi îngerii Lui. 17. alteori ca o tulburare de personalitate. Cunoscute a făcut căile Sale lui Moise. legea Sa. 13. Şi dreptatea Lui spre fiii fiilor. PSALMUL 102 1. Domnul. zilele lui ca floarea câmpului. nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine. până când? 29 . ca o traumă de trezire spre Duh. Pe Cel ce curăţeşte toate fărădelegile tale. depărtat-a de la noi fărădelegile noastre. Este un Psalm care ne trezeşte pulsiunile morţii: prin luarea de cunoştinţă a condiţiei noastre de trecători. Că El a cunoscut zidirea noastră. nici în veac se va mânia. Binecuvântaţi pe Domnul toate lucrurile Lui. Pe cât sunt de departe răsăriturile de la apusuri. Când legea este încălcată sau contrazisă. ci o valorizare corectă a vieţii. care faceţi voia Lui. suflete al meu. Binecuvântează.

ca să ştiu ce-mi lipseşte". că Tu eşti Cel ce m-ai făcut pe mine. Doamne. făcea rugăciunea sa. că a auzit Domnul glasul plângerii mele. Strânge comori şi nu ştie cui le adună pe ele. nici nu este în gura lui vicleşug…“ („Ferice de cel cu fărădelegea iertată şi de cel cu păcatul acoperit. Este un Psalm cu putere de întărire. cu palma ai măsurat zilele mele ş i statul meu ca nimic înaintea Ta. Dumnezeule! Pentru ce m-ai părăsit?“). lacrimile mele să nu le treci. 141 Însănătoşirea presupune două etape: arderea negativităţii ancestrale sau achiziţionate şi restabilirea comunităţii cu armonia divină. Doamne. Căci străin sunt eu la Tine şi străin ca toţi părinţii mei. De tăria mâinii Tale. Penitenţa Lui arde păcatul lumii. Ferice de omul căruia nu-i ţine în seamă Domnul nelegiuirea! Ferice de omul căruia Domnul nu-i socoteşte greşala“). 17. Şi numărul zilelor mele care este. tot omul ce viază. 27:46). Şi în iad cine Te va lauda pe Tine? 6. 31. deci. mai înainte de a mă duce şi de a nu mai fi. cu condiţia să nu ieşi de sub binecuvântare. te micşorezi. ocară celui fără de minte nu mă da. dar în deşert se tulbură tot pământeanul. Şi ai subţiat ca pânza de păianjen sufletul său. Că nu este întru moarte cel ce Te pomeneşte pe Tine. rezultă şi din acest Psalm. dar în zadar se tulbura. 12. Psalmii penitenţei sau ai purificării: 21. Zis-am: "Păzi-voi căile mele. însoţit însă de următoarea explicaţie: prin greşeală. 10. 8. rostind acest Psalm: „Eli. Apare însă întrebarea: există oare greşeli care nu sunt „socotite“? Greşeli pentru care nu plăteşti prin boală sau moarte? Există greşeli pe care Dumnezeu lear trece cu vederea? Răspunsul. nu Domnul? Şi statul meu de la Tine este. 2. Deşi ca o umbra trece omul.4. Citind acest Psalm. Fericit bărbatul. Depărtează de la mine bătăile Tale. sfârşitul meu. Iată. Depărtaţi-vă de la mine toţi cei ce lucraţi fărădelegea. Ştim că Iisus. 5. ci de penitenţă pentru neamul omenesc. 6. 16. spăla-voi în fiecare noapte patul meu. Dumnezeul meu. Dar toate sunt deşertăciuni. ca să nu păcătuiesc eu cu limba mea. să se întoarcă şi să se ruşineze foarte degrab. Nu-i vorba. suportând însă toate inconvenientele micşorării tale: marginalizare. 5. 4. pe cruce. 7. 7. 9. Înfierbântatu-s-a inima mea înăuntrul meu şi în cugetul meu se va aprinde foc. Tulburatu-s-a de supărare ochiul meu. pentru mila Ta. Auzi rugăciunea mea. Psalmul 31 (32). De toate fărădelegile mele izbăveşte-mă. Pus-am gurii mele pază. când a stat păcătosul împotriva mea". 3. reactualizăm penitenţa lui Hristos însuşi. III. 11. căruia nu-i va socoti Domnul păcatul. 50. Auzit-a Domnul cererea mea. 8. căci în acel moment El îi îndeplineşte profeţia. Psalmul 21 (22) începe cu „Dumnezeul meu. 30 . Domnul rugăciunea mea a primit. 10. eu m-am sfârşit. pentru ce m-ai părăsit?“ („Dumnezeule. cu lacrimile mele aşternutul meu voi uda. izbăveşte sufletul meu. 14. îmbătrânit-am între toţi vrăjmaşii mei. Poţi trăi şi micşorat. mediocritate… Poţi trăi micşorat şi sănătos(!). 13. Cu mustrări pentru fărădelege ai pedepsit pe om 15. (afirmativ). „Fericiţi cărora s-au iertat fărădelegile şi cărora s-au acoperit păcatele. Ostenit-am întru suspinul meu. Întoarce-Te. Şi acum cine este răbdarea mea? Oare. 18. mântuieşte-mă. în acest Psalm se spune: „Străpuns-au mâinile mele şi picioarele mele (…) şi pentru cămaşa mea au aruncat sorţi“. Lasă-mă ca să mă odihnesc. şi cererea mea ascult-o. PSALMUL 38 1. Grăit-am cu limba mea: "Fă-mi cunoscut. dar şi din observarea unei cazuistici a penitenţei universale. ia aminte la mine. 9. Doamne. Eli! Lama sabahtani?“ (Mat. Să se ruşineze şi să se tulbure foarte toţi vrăjmaşii mei. ca micşorarea să nu devină nimicire. Amuţit-am şi m-am smerit şi nici de bine n-am grăit şi durerea mea s-a înnoit. de o poticnire sau o deznădejde a Sa. Amuţit-am şi n-am deschis gura mea. Iisus rosteşte acest Psalm.

20. 17. nu depărta ajutorul Tău de la mine. Dumnezeul meu. Înconjuratu-m-au viţei mulţi. 24. Şi se vor închina înaintea Lui toate seminţiile neamurilor. nici n-a lepădat ruga săracului. şi limba mea s-a lipit de cerul gurii mele şi în ţărâna morţii m-ai coborât. 15. timp de 21 de zile. după mare mila Ta… (…) Întoarce faţa Ta de la păcatele mele…“. Că m-au înconjurat câini mulţi. de la sânul maicii mele. în mijlocul adunării Te voi lauda. Mâncat-au şi s-au închinat toţi graşii pământului. Iar Tu întru cele sfinte locuieşti. 12. pentru ce m-ai părăsit? Departe sunt de mântuirea mea cuvintele greşelilor mele. 27. 32. că necazul este aproape. 10.Psalmul 50 (51). Uneori duhovnicii impun drept canon copierea zilnică a acestui Psalm. adunarea celor vicleni m-a împresurat. Deschis-au asupra mea gura lor. clătinat-au capul zicând: 8. nădejdea mea. striga-voi ziua şi nu vei auzi. tauri graşi m-au împresurat. Spune-voi numele Tău fraţilor mei. Împărţit-au hainele mele loruşi şi pentru cămaşa mea au aruncat sorţi. 31. 35. 11. lăudaţi-L pe El. 16. dar şi imperativul iertării. 28. Şi sufletul meu în El viază. Toţi cei ce m-au văzut m-au batjocorit. El conţine şi sugestia arderii păcatului. iar ei priveau şi se uitau la mine. 9. Se va vesti Domnului neamul ce va să vină. 3. Îşi vor aduce aminte şi se vor întoarce la Domnul toate marginile pământului. toată seminţia lui Iacob slăviţi-L pe El! 26. „Miluieşte-mă. 19. PSALMUL 21 1. 6. „Cu glasul meu către Domnul am strigat. Că a Domnului este împărăţia şi El stăpâneşte peste neamuri. ocara oamenilor şi defăimarea poporului. 18. Iar eu sunt vierme şi nu om. Că Tu eşti Cel ce m-ai scos din pântece. În Tine au nădăjduit părinţii noştri. ia aminte la mine. Către Tine au strigat şi s-au mântuit. nădăjduit-au în Tine şi i-ai izbăvit pe ei. 29. "Nădăjduit-a spre Domnul. Izbăveşte de sabie sufletul meu şi din gheara câinelui viaţa mea. Este cel mai important Psalm al penitenţei. Iar Tu. şi seminţia mea va sluji Lui. ca ultima şansă a purificării. 7. ca un leu ce răpeşte şi răcneşte. Doamne. 4. 21. laudă lui Israel. izbăvească-l pe el. rugăciunile mele le voi face înaintea celor ce se tem de El. 5. şi nu este cine să-mi ajute. înaintea Lui vor cădea toţi cei ce se coboară în pământ. Ca apa m-am vărsat şi s-au risipit toate oasele mele. Izbăveşte-mă din gura leului şi din coarnele taurilor smerenia mea. De la Tine este lauda mea în adunare mare. cu glasul meu către Domnul mam rugat. 36. că-l voieşte pe el". Dumnezeul meu. spre sprijinul meu ia aminte. grăit-au cu buzele. Numărat-au toate oasele mele. iar cei ce-L caută pe Dansul vii vor fi inimile lor în veacul veacului. Cei ce vă temeţi de Domnul. Că n-a defăimat. din pântecele maicii mele Dumnezeul meu eşti Tu. Să se teama de Dânsul toată seminţia lui Israel. Este Psalmul asumării sacrificiului de sine. spre ridicare celor părăsiţi şi spre transformarea singurătăţii în şansă. Mânca-vor săracii şi se vor satura şi vor lauda pe Domnul. Străpuns-au mâinile mele şi picioarele mele. Dumnezeule. 2. în Tine au nădăjduit şi nu s-au ruşinat. m-a auzit.“ („Cu glasul meu strig către Domnul…“). Nici n-a întors fala Lui de la mine şi când am strigat către Dansul. 33. 31 . 14. Uscatu-s-a ca un vas de lut tăria mea. Şi vor vesti dreptatea Lui poporului ce se va naşte şi ce a făcut Domnul. 30. zicând: 25. Psalmul 141 (142). 34. şi noaptea şi nu Te vei gândi la mine. Făcutu-s-a inima mea ca ceara ce se topeşte în mijlocul pântecelui meu. 22. 23. Spre Tine m-am aruncat de la naştere. 13. Dumnezeul meu. Nu Te depărta de la mine. mântuiască-l pe el.

2. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. Pe mine mă aşteaptă drepţii. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte. 3. împotriva mea. iar pe cel ce nădăjduieşte în Domnul. iar potop de ape multe de el nu se va apropia. Pierit-a fuga de la mine şi nu este cel ce căuta sufletul meu. Tu eşti scăparea mea din necazul ce mă cuprinde. pe care vei merge. aţinti-voi spre tine ochii Mei.PSALMUL 31 l. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge. 7. Vărsa-voi înaintea Lui rugăciunea mea. Înţelepţi-te-voi şi te voi îndrepta pe calea aceasta. 6. Că iată adevărul ai iubit. Luat-am seama de-a dreapta şi am privit şi nu era cine să mă cunoască. Izbăveşte-mă de cei ce mă prigonesc. îmbătrânit-au oasele mele. ţi-aş fi dat. căruia nu-i va socoti Domnul păcatul. 8. 16. bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. 11. Păcatul meu l-am cunoscut şi fărădelegea mea n-am ascuns-o. 9. În calea aceasta în care am umblat. Multe sunt bătăile păcătosului. cu glasul meu către Domnul m-am rugat. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii. 6. cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale. Doamne. Când lipsea dintru mine duhul meu. Ia aminte la rugăciunea mea. atunci vor pune pe altarul Tău viţei. Sionului. necazul meu înaintea Lui voi spune. ascuns-au cursa mie. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut. Şi după mulţimea îndurărilor Tale. 3. buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. 12. Că am tăcut. Strigat-am către Tine. 20. drepţilor. Dumnezeule. Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine. prinosul şi arderile de tot. întru bună voirea Ta. 12. 13. când strigam toată ziua. 4. arderile de tot nu le vei binevoi. la care nu este pricepere. Nu fi ca un cal şi ca un catâr. 10. bucura-se-vor oasele mele cele smerite. 6. inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. 2. Dumnezeul mântuirii mele. 9. Doamne. 5. mi-ai arătat mie. 14. Cu glasul meu către Domnul am strigat. PSALMUL 50 l. 4. Fericiţi cărora s-au iertat fărădelegile şi cărora s-au acoperit păcatele. mila îl va înconjura. şi Tu ai iertat nelegiuirea păcatului meu. 19. 5. 4. 15. Auzului meu vei da bucurie şi veselie. Zis-am: "Mărturisi-voi fărădelegea mea Domnului". Fă bine. PSALMUL 141 l. partea mea eşti în pământul celor vii“. Pentru aceasta se va ruga către Tine tot cuviosul la vreme potrivită. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. că s-au întărit mai mult decât mine. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi. şterge fărădelegea mea. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. izbăveşte-mă de cei ce m-au înconjurat. 7. şi să se zidească zidurile Ierusalimului. 17. Dumnezeule. ca să laude numele Tău. că m-am smerit foarte. 8. Că ziua şi noaptea s-a îngreunat peste mine mâna Ta şi am căzut în suferinţa când ghimpele Tău mă împungea. nici nu este în gura lui vicleşug. Doamne. Fericit bărbatul. Tu ai cunoscut cărările mele. Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. 7. şi vă lăudaţi toţi cei drepţi la inimă. 32 . 5. Doamne. Veseliţi-vă în Domnul şi vă bucuraţi. Că de ai fi voit jertfa. 11. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit. Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. cu zăbală şi cu frâu fălcile lor voi strânge ca să nu se apropie de tine. spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Inimă curată zideşte întru mine. Miluieşte-mă. 10. bucuria mea. 3. zis-am: „Tu eşti nădejdea mea. Scoate din temniţa sufletul meu. 18. până ce-mi vei răsplăti mie. după mare mila Ta 2.

de fiecare dată răsplătit. 12. În inima mea am ascuns cuvintele Tale. 3. rememorarea lor continuă. Atunci nu mă voi ruşina când voi căuta spre toate poruncile Tale. Că n-au umblat în căile Lui cei ce lucrează fărădelegea. ca să păzesc poruncile Tale! 6. 3. Fericiţi cei fără prihană în cale. Psihologia numeşte această serie de erori. 10. care umblă în legea Domnului. 4. unde găsim scris: „Opriţi-vă şi cunoaşteţi că Eu sunt Dumnezeu…“ („Opreşte-te şi cunoaşte…“) (45:10). iar pavezele în foc le va arde. o dereglare endocrină sau circulatorie. „Dumnezeu este scăparea şi puterea noastră. Prin ce îşi va îndrepta tânărul calea sa? Prin păzirea cuvintelor Tale. să nu mă lepezi de la poruncile Tale. pierdute uneori de noi. Dumnezeul lui Iacob. cutremuratu-s-au munţii de tăria lui. structurate în caracter. Îndreptările Tale voi păzi. Pune-va capăt războaielor până la marginile pământului. 33 . ci ca să te oprească de la încălcarea legii universale. mândrie. Cel Preaînalt a sfinţit locaşul Lui. Se înţelege că nu numai Psalmii selectaţi de noi aici. Unii autori filocalici (Isaia Pustnicul. Binecuvântat eşti. de exemplu) au dezvoltat acest verset. Nu ca să te pedepsească. Domnul puterilor cu noi. Psalmul 118 ne trezeşte în memorie detaliile legii. Dumnezeu este în mijlocul cetăţii. Cele mai importante legi universale pe care le încalcă omul sunt iubirea de Dumnezeu şi iubirea de semen. „Fericiţi cei fără prihană în cale. o va ajuta Dumnezeu dis-de-dimineaţă. Opriţi-vă şi cunoaşteţi că Eu sunt Dumnezeu. minunile pe care le-a pus Domnul pe pământ.“ („Ferice de cei fără prihană în calea lor…“). ajutor întru necazurile ce ne împresoară. 5. Domnul puterilor cu noi. sprijinitorul nostru. Psalmul acesta îi „încununează“ pe toţi ceilalţi. osândirea aproapelui şi neputinţa iertării. 9. au ca primă urmare o cefalee. ura. ajutor întru necazurile ce ne împresoară. Fericiţi cei ce păzesc poruncile Lui şi-L caută cu toată inima lor. Tulburatu-s-au neamurile. Dumnezeul lui Iacob. PSALMUL 45 1. nu se va clătina. Venit-au şi s-au tulburat apele lor. Dumnezeu este scăparea şi puterea noastră. Adevărata sănătate nu este o problemă medicală.IV. 4. 11. De aici reiese şi importanţa acestui Psalm al ascezei. Tu ai poruncit ca poruncile Tale să fie păzite foarte. Această tendinţă — adesea tradusă în practică — are ca urmare şi ca avertisment o îmbolnăvire. oamenii moderni. ca sa învăţ judecăţile dreptăţii Tale. învaţă-mă îndreptările Tale. înălţa-Mă-voi pe pământ. cutremuratu-s-a pământul. PSALMUL 118 1. 2. au o energie benefică salvării noastre. 7. întru deplina sănătate a trupului şi întru iluminarea minţii. care umblă în legea Domnului. ci sufletească. osândirea. O. vanitate. „complexul Cain“: tendinţa omului de-şi elimina semenul. Cu toată inima Te-am căutat pe Tine. 2.“ („Dumnezeu este adăpostul şi sprijinul nostru…“). El reaminteşte secretul restaurării omului — interiorizarea Legii revelate — şi cauza bolilor — încălcarea legilor universale. de înţelepciune. 9. furie. Lăuda-Te-voi întru îndreptarea inimii. 8. Veniţi şi vedeţi lucrurile lui Dumnezeu. o scădere energetică. ca să nu greşesc ţie. Este un tratat de medicină. ci toţi ceilalţi. de mistică. 10. Litania Legii Psalmul 45 (46). dat-a Cel Preaînalt glasul Lui. 7. plecatu-s-au împărăţiile. 11. Pentru aceasta nu ne vom teme când se va cutremura pământul şi se vor muta munţii în inima mărilor. Blestemul. dar adesea enigmatice. Această încălcare se numeşte: agresivitate. arcul va sfărâma şi va frânge arma. 6. Psalmul 118 (119). blasfemia. Este un Psalm al practicii spirituale. Psalmii desăvârşirii: 45 şi 118. sprijinitorul nostru. vorbind despre cele 6 opriri ale realizării. Scrierile revelate conţin coduri puternice. Apele râurilor veselesc cetatea lui Dumnezeu. 5. Regăsirea lor cere un travaliu ascetic. 8. Doamne. de s-ar îndrepta căile mele. nu mă părăsi până în sfârşit. egoism. Nota Bene.

39. Că mărturiile Tale sunt cugetarea mea. Răsplăteşte robului Tău! Voi trăi şi voi păzi poruncile Tale. îndreptările Tale mă învaţă. 20. 45. Înţelepţeşte-mă şi voi căuta legea Ta şi o voi păzi cu toată inima mea. înaintea împăraţilor. Şi voi răspunde cuvânt celor ce mă ocărăsc. Străin sunt eu pe pământ. Doamne. întru care mi-ai dat nădejde. 47. pe care le-am iubit şi am cugetat la îndreptările Tale. dar de la legea Ta nu m-am abătut. 62. 29. pentru judecăţile dreptăţii Tale. Certat-ai pe cei mândri. 15. zis-am să păzesc legea Ta. Gata am fost şi nu m-am tulburat să păzesc poruncile Tale. să nu ascunzi de la mine poruncile Tale. Îndepărtează ocară. Să vină peste mine mila Ta. Istovitu-s-a sufletul meu de supărare. Lipitu-s-a de pământ sufletul meu. 64. 27. 25. 54. iar îndreptările Tale. 49. 58. 46. care este pentru cei ce se tem de Tine. din toată inima mea. 43. 57. Pleacă inima mea la mărturiile Tale şi nu la lăcomie. căci judecăţile Tale sunt bune. Întoarce ochii mei ca să nu vadă deşertăciunea. Doamne. Am umblat întru lărgime. 51. 35. 31. Calea adevărului am ales şi judecăţile Tale nu le-am uitat. către robul Tău. dar legea Ta n-am uitat. Am ridicat mâinile mele la poruncile Tale.13. Aceasta s-a făcut mie. 37. ca cuvântul Tău m-a viat. după cuvântul Tău. am dorit poruncile Tale. La miezul nopţii m-am sculat ca să Te laud pe Tine. Funiile păcătoşilor s-au înfăşurat împrejurul meu. Adusu-mi-am aminte de judecăţile Tale cele din veac. şi m-am mângâiat. Doamne. Lipitu-m-am de mărturiile Tale. La îndreptările Tale voi cugeta şi nu voi uita cuvintele Tale. sfatul meu. 53. Cântate erau de mine îndreptările Tale. blestemaţi sunt cei ce se abat de la poruncile Tale. 28. că aceasta am voit. Mâhnire m-a cuprins din pricina păcătoşilor. 40. că mărturiile Tale am păzit. că întru judecăţile Tale am nădăjduit. şi am păzit legea Ta. Doamne. după cuvântul Tău. Cei mândri m-au batjocorit peste măsură. Iată. viază-mă. În calea mărturiilor Tale m-am desfătat ca de toată bogăţia. 55. Împlineşte robului Tău cuvântul Tău. Doamne. 14. să nu mă ruţinezi. 60. Doamne. până în sfârşit. 23. Doamne. 42. 17. Povăţuieşte-mă pe cărarea poruncilor Tale. Adu-Ţi aminte de cuvântul Tău. 21. Aprins e sufletul meu de dorirea judecăţilor Tale. Rugatu-m-am feţei Tale. 26. în locul pribegiei mele. Deschide ochii mei şi voi cunoaşte minunile din legea Ta. 38. mântuirea Ta. 48. Am cugetat la poruncile Tale pe care le-am iubit foarte. 34. 22. Am vorbit despre mărturiile Tale. învaţă-mă îndreptările Tale. Cugetat-am la căile Tale şi am întors picioarele mele la mărturiile Tale. în veac şi în veacul veacului. Doamne. Şi voi păzi legea Ta pururea. de care mă tem. Partea mea eşti. 65. după cuvântul Tău. că poruncile Tale am căutat. 32. calea îndreptărilor Tale şi o voi păzi pururea. în toată vremea. Aceasta m-a mângâiat întru smerenia mea. 19. 16. că am nădăjduit în cuvintele Tale. că îndreptările Tale am cautat. 30. şi nu m-am ruşinat. 34 . este plin pământul. Depărtează de la mine calea nedreptăţii şi cu legea Ta mă miluieşte. Bunătate ai făcut cu robul Tău. Ia de la mine ocara şi defăimarea. Cu buzele am rostit toate judecăţile gurii Tale. De mila Ta. 36. Fă să înţeleg calea îndreptărilor Tale şi voi cugeta la minunile Tale. 63. iar robul Tău cugeta la îndreptările Tale. 41. 59. Să nu îndepărtezi din gura mea cuvântul adevărului. Pentru că au şezut căpeteniile şi pe mine mă cleveteau. întru dreptatea Ta viază-mă. Vestit-am căile mele şi m-ai auzit. Părtaş sunt cu toţi cei ce se tem de Tine şi păzesc poruncile Tale. 61. Lege pune mie. Pe calea poruncilor Tale am alergat când ai lărgit inima mea. 52. 33. 50. 24. Adusu-mi-am aminte de numele Tău. La poruncile Tale voi cugeta şi voi cunoaşte căile Tale. miluieşte-mă după cuvântul Tău. care părăsesc legea Ta. întăreşte-mă întru cuvintele Tale. 44. 56. în calea Ta viază-mă. 18.

că pe nedrept m-au nedreptăţit. Făclie picioarelor mele este legea Ta şi lumina cărărilor mele. viază-mă. Să se ruşineze cei mândri. dar nu sunt ca legea Ta. 111. iar eu voi cugeta la poruncile Tale. Doamne. Sufletul meu în mâinile Tale este pururea şi legea Ta n-am uitat. atunci aş fi pierit întru necazul meu. Doamne. Sfârşitu-s-au ochii mei după cuvântul Tău. 70. Că am iubit legea Ta. Închegatu-s-a ca grăsimea inima lor. că într-însele m-ai viat. Se topeşte sufletul meu după mântuirea Ta. învaţă-mă îndreptările Tale. zicând: „Când mă vei mângâia?“ 83. dar îndreptările Tale nu le-am uitat. 93. şi mă viază şi să nu-mi dai de ruşine aşteptarea mea. 90. 108. Mai înainte de a fi umilit. În veac. că în poruncile Tale am crezut. 100. 68. că în cuvintele Tale am nădăjduit. Că m-am făcut ca un foale la fum. 77. Mai mult decât învăţătorii mei am priceput. 101. în cuvântul Tău am nădăjduit. 109. 71. înţelepţeşte-mă şi voi învăţa poruncile Tale. pentru aceasta cuvântul Tău am păzit. 112. mai mult decât mii de comori de aur şi argint. De la judecăţile Tale nu m-am abătut. pe nedrept m-au prigonit. Cele de bunăvoie ale gurii mele binevoieşte-le Doamne. şi judecăţile Tale mă învaţă. că îndreptările Tale am căutat. Juratu-m-am şi m-am hotărât să păzesc judecăţile dreptăţii Tale. 107. că legea Ta cugetarea mea este. Ajuta-mă! 87. 35 . în cuvântul Tău am nădăjduit. 76. Mâinile Tale m-au făcut şi m-au zidit. 115. învăţătura şi cunoştinţa. şi întru bunătatea Ta. Doamne. 69. 103. 110. Pe călcătorii de lege am urât şi legea Ta am iubit. Înmulţitu-s-a asupra mea nedreptatea celor mândri. după cuvântul Tău. iar eu cu toată inima mea voi cerceta poruncile Tale. mai mult decât mierea. către robul Tău. 80. Să se întoarcă spre mine cei ce se tem de Tine şi cei ce cunosc mărturiile Tale. 67. 86. Moştenit-am mărturiile Tale în veac. ca să mă mângâie. pentru că nedrept este gândul lor. 96. că Tu ai pus mie lege. Mărturiile Tale am priceput. Pe mine m-au aşteptat păcătoşii ca să mă piardă. Cei ce se tem de Tine mă vor vedea şi se vor veseli. 84. Ajutorul meu şi sprijinitorul meu eşti Tu. că la mărturiile Tale gândirea mea este. Întemeiat-ai pământul şi rămâne. 78. Din poruncile Tale m-am făcut priceput. 88. Doamne. După mila Ta viază-mă şi voi păzi mărturiile gurii mele. De n-ar fi fost legea Ta gândirea mea. 98. că în veac a mea este. ca să păzesc cuvintele Tale. 81. Spusu-mi-au călcătorii de lege deşertăciuni. Să fie inima mea fără prihană întru îndreptările Tale. Toate poruncile Tale sunt adevăr. 75. cuvântul Tău rămâne în cer. cuvintele Tale. Depărtaţi-vă de la mine cei ce vicleniţi şi voi cerceta poruncile Dumnezeului meu.66. ea toată ziua cugetarea mea este. Câte sunt zilele robului Tău? Când vei judeca pe cei ce mă prigonesc? 85. 118. pentru aceasta am urât toată calea nedreptăţii. 73. Mai mult decât bătrânii am înţeles. 113. 116. La tot lucrul desăvârşit am văzut sfârşit. Bun eşti Tu. În neam şi în neam adevărul Tău. 106. ca să nu mă ruşinez. ca să învăţ îndreptările Tale. că bucurie inimii mele sunt ele. Mai mult decât pe vrăjmaşii mei mai înţelepţit cu porunca Ta. am greşit. Puţin a fost de nu m-am sfârşit pe pământ. Pusu-mi-au păcătoşii cursă mie. Bună-mi este mie legea gurii Tale. pururea. Doamne. pururea. De la toată calea cea rea mi-am oprit picioarele mele. 79. Cunoscut-am. 119. 92. mila Ta. 94. În veac nu voi uita îndreptările Tale. 95. 89. Învaţă-mă bunătatea. Doamne. Cât sunt de dulci limbii mele. dar porunca Ta este fără de sfârşit. După rânduiala Ta rămâne ziua. mântuieşte-mă. Umilit am fost până în sfârşit: Doamne. că drepte sunt judecăţile Tale şi întru adevăr m-ai smerit. 91. 74. 72. după cuvântul Tău. că toate sunt slujitoare ţie. Apără-mă. Să vină peste mine îndurările Tale şi voi trăi. 99. Socotit-am călcători de lege pe toţi păcătoşii pământului. 97. 82. dar de la poruncile Tale n-am rătăcit. iar eu cu legea Ta m-am desfătat. 114. Defăimat-ai pe toţi cei ce se depărtează de la îndreptările Tale. 102. Facă-se dar. Ajută-mă şi mă voi mântui şi voi cugeta la îndreptările Tale. Plecat-am inima mea ca să fac îndreptările Tale în veac spre răsplătire. 117. 105. că poruncile Tale am căutat. după cuvântul Tău. Bine este mie că m-ai smerit. pentru aceasta am iubit mărturiile Tale. în gura mea! 104. dar eu n-am părăsit poruncile Tale. Al Tău sunt eu.

Străpunge cu frica Ta trupul meu. Faţa Ta arat-o robului Tău şi mă învaţă poruncile Tale. Începutul cuvintelor Tale este adevărul şi veşnice toate judecăţile dreptăţii Tale. Primeşte pe robul Tău în bunătate. 149. 172. din mărturiile Tale. 165. fală de cei ce iubesc numele Tău. 163. întru cuvintele Tale am nădăjduit.120. că toate poruncile Tale sunt drepte. Văzut-am pe cei nepricepuţi şi mă sfârşeam. 154. întru mila Ta mă viază. că au uitat cuvintele Tale vrăjmaşii mei. Nedreptatea am urât şi am dispreţuit. 167. dar de la legea Ta s-au îndepărtat. De şapte ori pe zi Te-am lăudat pentru judecăţile dreptăţii Tale. că m-ai învăţat îndreptările Tale. Dreptatea Ta este dreptate în veac şi legea Ta adevărul. pentru ca n-am păzit legea Ta. ca cel ce a aflat comoara mare. 156. 127. Doamne. Fă cu robul Tău. 170. Pace multă au cei ce iubesc legea Ta şi nu se smintesc. 136. după cuvântul Tău. ca să cuget la cuvintele Tale. Doamne. Gura mea am deschis şi am aflat. 137. Strigat-am către Tine. 153. că n-au păzit cuvintele Tale. 122. şi drepte sunt judecăţile Tale. 134. 150. după mila Ta. iar de cuvintele Tale s-a înfricoşat inima mea. 171. Arătarea cuvintelor Tale luminează şi înţelepţeşte pe prunci. toată calea nedreaptă am urât. 128. 138. Rosti-va limba mea cuvintele Tale. 147. Doamne. 169. Doamne. 132. după judecata Ta. 133. 166. şi să nu mă stăpânească nici o fărădelege. Robul Tău sunt eu. Poruncit-ai cu dreptate mărturiile Tale şi cu tot adevărul. Doamne. după cuvântul Tău mă izbăveşte. Pentru aceasta am iubit poruncile Tale. 126. 152. Topitu-m-a râvna casei Tale. Glasul meu auzi-l. Păzit-a sufletul meu mărturiile Tale şi le-a iubit foarte. Vezi smerenia mea şi mă scoate. Izvoare de apă s-au coborât din ochii mei. Drepte sunt mărturiile Tale. Judecă pricina mea şi mă izbăveşte. Să se apropie rugăciunea mea înaintea Ta. dar îndreptările Tale nu le-am uitat. că oamenii au stricat legea Ta. Din început am cunoscut. Mâna Ta să mă izbăvească. 124. fă-mă viu. Tânăr sunt eu şi defăimat. 161. că îndreptările Tale n-au căutat. Rătăcit-am ca o oaie pierdută. Minunate sunt mărturiile Tale. după judecata Ta mă viază. 145. Vremea este să lucreze Domnul. şi îndreptările Tale mă învaţă. 164. că poruncile Tale nu le-am uitat. înţelepţeşte-mă şi voi fi viu. Strigat-am cu toată inima mea: Auzi-mă. că de poruncile Tale am dorit. Pentru aceasta spre toate poruncile Tale m-am îndreptat. 160. mai mult decât aurul şi topazul. 158. şi poruncile Tale am iubit. Făcut-am judecată şi dreptate. Mulţi sunt cei ce mă prigonesc şi mă necăjesc. şi voi păzi mărturiile Tale. Lămurit cu foc este cuvântul Tău foarte şi robul Tău l-a iubit pe el. 130. 125. 144. 140. Doamne. că de judecăţile Tale m-am temut. 123. Îndurările Tale multe sunt Doamne. Departe de păcătoşi este mântuirea. Izbăveşte-mă de clevetirea oamenilor şi voi păzi poruncile Tale. Doamne. 155. Viu va fi sufletul meu şi Te va lăuda şi judecăţile Tale îmi vor ajuta mie. 141. Din zori m-am sculat şi am strigat. 36 . Caută spre mine şi mă miluieşte. în veac. 174. Doamne! Îndreptările Tale voi cauta. că toate căile mele înaintea Ta sunt. 175. dar poruncile Tale sunt gândirea mea. ca să nu mă clevetească cei mândri. şi legea Ta cugetarea mea este. 151. Deschis-am ochii mei dis-de-dimineaţă. Apropiatu-s-au cei ce mă prigonesc cu fărădelege. 159: Vezi că poruncile Tale am iubit. 146. că poruncile Tale am ales. caută pe robul Tău. Aproape eşti Tu. Doamne. Drept eşti. Paşii mei îndreptează-i după cuvântul Tău. 162. şi toate poruncile Tale sunt adevărul. Aşteptat-am mântuirea Ta. că în veac le-ai întemeiat pe ele. Să răspândească buzele mele laudă. 148. Sfârşitu-sau ochii mei după mântuirea Ta şi după cuvântul dreptăţii Tale. Păzit-am poruncile Tale şi mărturiile Tale. după mila Ta. Doamne. Necazuri şi nevoi au dat peste mine. 173. după cuvântul Tău mă înţelepţeşte. că legea Ta n-am uitat. 139. 176. 143. 168. Bucura-mă-voi de cuvintele Tale. Dorit-am mântuirea Ta. iar legea Ta am iubit. 131. 142. Să ajungă cererea mea înaintea Ta. 135. 157. nu mă da pe mâna celor ce-mi fac strâmbătate. după judecata Ta mă viază. Căpeteniile m-au prigonit în zadar. pentru aceasta le-a cercetat pe ele sufletul meu. mântuieşte-mă. 121. 129. dar de la mărturiile Tale nu m-am abătut. înţelepţeşte-mă şi voi cunoaşte mărturiile Tale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful