Chiriţa în provinţie

de Vasile Alescandri Vasile Alecsandri 1818-1890, poet, prozator şi dramaturg. Se naşte la Bacău într-o familie boierească. Primeşte o educaţie aleasă, întâi la ţara, apoi la Paris, unde îşi ia bacalaureatul,dar nu-şi încheie studiile de medicină. Este considerat ‘’poet naţional’’ înaintea de apariţia lui Mihai Eminescu pe fundalul litreaturii române el este unul dintre cei mai citiţi şi studiaţi poeţi români. Alecsandri are meritul de-a fi creatorul pastelului românesc, nu numai ca specie literară, ci şi ca termen literar, ştiut fiind faptul că termenul este cunoscut ca fiind al artelor plastice. Alexandri surprinde în pastelurile sale un colţ din natură pa care-l invidiază. La îndemnul lui Mihail Kogălniceanu , Alecsandri publică în numarul al treilea al revistei ‘’Dacia literara’’ nuvela’’ Buchetiera de la Florenţa’’. Comediile lui Alecsandri au în centru un caracter, cu o singură trăsătură de caracter parvenitismul, zgârcenia, gelozia, etc. A luat parte la mişcarea revoluţionistă de la 1848 în Moldova, redactând unul dintre documentele ei pragmatice ‚’’Protestaţie în numele Moldovei, a omenirei şi a lui Dumnezeu’. Autorul publică poezii: ‘’Baba Cloanţa’’, Sora şi hoţul’’, Mioriţa’’, Miezul ierni’,etc. Scrieri în proză:’’Istoria unui galben si a unei parale’, ‘’Legende’, Balta alba’’. Teatru: ‘Chiriţa în Iaşi’’, ‘’Chiriţa în provinţie’,’’ Cucoana Chiriţa în voiaj’’. ’’Chiriţa în balon’’. La 9 iunie 1856 publică în Steaua Dunării a lui M. Kogalniceanu cântecul‘’Hora Uniri’’, care cunoaşte o rapidă şi largă răspândire. Data de 17 ianuarie îi va aduce lui Alecsandri funcţia de ministru al afacerilor de externe. La 4 iulie 1890, bolnav, Alecsandri revine la Mirceşti ‘’am nevoie de mare linişte…‘’ afirma scriitorul. În anul 1855, sub conducerea sa apare România literară, revistă care continuă programul Daciei literare şi Propăşirea. La 9 iulie 1856 publică în Steaua Dunării a lui M. Kogălniceanu cântecul Hora Unirii, care cunoaşte o rapidă şi largă răspândire. Întreaga operă a lui Vasile Alecsandri, fie ea poezie, proza, dramaturgie a contribuit la consolidarea şi dezvoltarea literaturii române, într-un moment ăn care era nevoie de un spirit novator. Într-o epocă plină de contraste, bradul de la Mirceşti deschide noi drumuri pentru scriitorii ce vor urma. Comedia este specia genului dramatic, in versur isau in proza, care satirizeaza intamplari, aspecte sociale, moravuri. Principalul mijloc artistic este comicul. o categorie estetica ce include situatii si personaje ridicole, vicii si moravuri, fiind sanctionate prin ras si urmarindu-se, astfel, indreptarea acestora. Comicul ilustreaza contrastul dintre esenta si aparenta dintre serios si derizoriu, dintre iluzie si realitate, dintre efort si rezultatele lui, dintre scopuri si mijloace etc. Formele de manifestare ale comicului sunt foarte variate: comicul de situatie, comicul de caracter, comicul de limbaj, comicul de moravuri, comicul de intentie, comicul de nume. In literatura romana, precursorii comediei au fost Costache Conachi si Iordache Golescu, care au reprezentat epoca pasoptista. Insa primul care a scris comedii cu valoare artistica deosebita a fost insa Vasile Alecsandri, care a inceput cu canticele cornice, farse, vodeviluri, feerii pana la comediile atat de cunoscute, "Chirita in Iasi" si "Chirita in provincie". In

Mijloacele de realizare a comicului sunt variate : • comicul de limbaj . In actul doi. Subiectul apartine comicului si critica arivismul micilor boieri rurali. Inainte de a pleca. Gulita. debitand cu candoare un stupefiant jargon frantuzit. insa aceasta il iubeste pe Leonas. Teodor Mazilu. un prieten din copilarie. Ion Baiesu si altii. Chirita incearca sa il logodeasca pe Gulita cu Luluta. acesta ii promite Chiritei ca se va intoarce si ii va face multe sotii. e o cucoana cu teribile fandoseli cosmopolite. subiectul sunt luate din viata sociala. prin dramaturgii: Mihail Sebastian. comedie de moravuri surprinde modul de viata. Autorul apare in mod indirect in text prin intermediul actiunii si al personajelor. . Leonas este tipul tanarului inteligent. Chirita. bazata pe abuz. prin faptul ca eroii. In actul doi Chirita. Chirita este structurata pe doua acte . iar ideea care se desprinde din continul ei este ca o societate parazitara. conflictul. Opera aceasta este in primul rand o comedie de moravuri.literatura romana moderna si contemporana. unde va incearca sa ii logodeasca pe Gulita si Luluta. trantition). Ea primeste un ravas de la Iasi prin care sotul ei o anunta ca a fost avansat in functia de ispravnic. fiul Chiritei. utilizarea calcului lingvistic (Chirita "fleurs du coucou") . In vederea plecarii. deoarece se plictisise in provintie hotaraste sa plece la Paris. Comicul este mijlocul prin care autorul realizeaza critica aspectelor abordate. „Chirita in provintie” este structurata pe doua acte. Chirita se plictisise de provincie si hotaraste sa plece la Paris.personajele vorbesc o franceza modernizata (Gulitza furculision. Victor Ion Popa. fripturision. Ea poate fi socotita ca o caricaturizare a tendintelor exagerat sau pretins inovatoare. insa aceasta logotna nu a mai avut loc deoarece Leonas apare deghizat in actrita iar Luluta care se preface ca a innebunit cere sa fie logodita cu actrita in fata tuturor celor veniti la logodna lui Gulita. trebuie sa dispara. Tema comediei este critica institutiilor si moravurilor societatii feudale. care il da afara de la mosia Barzoieni. folosind un fals jargon frantuzit. deoarece Leonas obtine functia de ispravnic. Chirita este un prototip al micului proprietar dornic sa parvina in protipendada. Aurel Baranga. aceasta comedie este urmarea „Chiritei in Iasi” sau „Doua fete si o neneaca”. comedia a avut un larg camp de manifestare. Chirita e o cucoana cu teribile fandoseli cosmopolite. si pe Chirita ceartandu-se cu taranii. asa cum ursuzul si greoiul Barzoi incarneaza conservatorismul sclerozat in vechi tabieturi. Chirita este tipul arivistului. care isi dau aere de nobili. Tudor Musatescu. moravurile unei epoci. Cu ocazia petrecerii urma sa il logodeasca pe Gulita cu Luluta.KiriJescu. Leonas apare intr-un moment neplacut pentru Chirita. Al. este un baiat lipsit de minte si de educatie care vrea sa para foarte manierat si inteligent. Barzoi este tipul ispravnicului abuziv. Numita initial „Inturnarea cucoanei Chirita”. In urma acestui fapt Chirita si Barzoi sunt obligati sa accepte casatoria dintre cei doi. Chirita poate fi socotita ca o caricaturizare a tendintelor exagerat sau pretins inovatoare. utilizarea unor neologisme cu forma gresita sau cu sens gresit (Chirita "nu sunt ipocondra"). Ea primeste un ravas de la Iasi prin care sotul ei o anunta ca a fost avansat in functia de ispravnic. cucoana da o petrecere de ramas bun. Comedia este realista prin spiritul critic. Actul intai se prezinta personajele si Chirita se cearta cu taranii. Actul intai prezinta personajele. asa cum ursuzul si greoiul Barzoi incarneaza conservatorismul in vechi tabieturi si vrajmas oricarei primeniri. tanara orafana ramasa la casa Chiritei.

starnind rasul.• comicul de caracter . uraşte că Guliţă stă toată ziua. aceasta rămânând orfană de mamă. Titlul este nominal şi cuprinde numele personajului principal precum şi cadru acţiunii. O alta modalitate o constituie indicatiile scenice prin care autorul isi "misca" personajele. corupţia. dar îl practică pentru a fi la modă ca şi fumatul. deoarce autorul satirizeaza cu sarcasm intamplari. Chiar dacă este atrasă de noua modă ea păstrează bunul simţ natural. Relaţia cu Guliţă Chiriţa este o mama lipsită de responsabilitate. mersul la baluri. Dincolo de contraste. Răsturnările de situaţie menţin dinamismul şi sporesc comicul dar. Chiriţa il angajează pe ’’ monsiu Şarlă’’ Limbajul ei împestriţat. ea îmbină limba maternă cu o limbă care îi dă mereu dureri de cap. dar plin de savoare o caracterizează.ro/ cel mai tare site cu referate . aspecte sociale cu ajutorul personajelor ridicule. dar şi o inteligenţă deschisă pentru idea de progres. Ca moduri de expunere. dar toate eforturile sunt zadarnice. Chiriţa se preface că ţine la ea şi doreţte să o căsătorească cu fiul ei Guliţă . o burgheză cu dar de parvenire. o snoabă. snobismul. nu stie să-şi educe copii. Femeia se plânge că sa plictisit la tară şi vrea să plece la Paris ” să mă mai răcoresc că m-am uscat aici în provinţie ” Relaţia cu Luluţa Chiriţa este tutorele Luluţei. iar caracterizarea personajelor se face in mod indirect. faptele si gandurile lor. • comicul de nume . provincialul ştie să obşina avantaje materiale din funcţia sa cu scena repetată a curcanului. are încă obiceiuri orientale). Chiriţa . cu scopul de a le indeparta. dar şi o mamă bună . o bonjuristă ’’. Ca să înveţe foarte bine franceză. • comicul de moravuri . Opera "Chirita in provintie" se incadreaza in specia comediei.ipocrizia . Chiriţa nu este un personaj respingator. folosind comicul ca principal mijloc artistic. viaţa mondenă îi pare în fond o pierdere de vreme.cele mai multe sunt diminutive . Nici călăritul nu i-se pare Ghiriţei interesant. doar pentu că este moştenitoarea unei importante averi.referat. Gulită. ăi dă lecţi de franceză.personajele sunt ridicule prin contrastul dintre esenţă şi aparenta (Chirita care se dădea o doamna cu idei noi. Powered by http://www. Relaţia cu Bârzoi: Femeie voluntară. Formele comicului sunt umorul si ironia. le da viata. Vorbirea Chiriţei atrage desigur atenţia cititorului. Chitiţa se foloseşte de Bârzoi. prin vorbele. o prezintă în esenţa ei superficială cu o spoială de cultură . il crede foarte deştept şi inchide ochii la fapteke rele ale fiului şi îi ia apărarea. Influenţe ale comicului burghez din teatrul francez există fiindui foarte cunoscute lui Alecsandri.Luluţa. incultura. însă acest lucru nu înseamnă că dramaturgul a copiat pur şi simplu modelele franceze. autorul foloseste dialogul si monologul. ori direct de catre alte personaje. creează şi imaginea unei lumi haotice. Împins de nevastă să obţină isprăvnicia. ba chiar este iubită de public. comod şi lipsit de iniţiativă ca să parvină şi il obliga să-şi schimbe obiceiurile vestimentareşi culinare după modă. Pentru George Călinescu ‘’ Chiriţa e o cochetă batrâna. îl răsfaţă pe Guliţă exagerat ‚’’mon odor’’.