Mariana Cordun KINETOLOGIE MEDICALA ‘ ! BIBLIOTECA | ‘| EFS, i | fee + Ba fe) | | I | i ) i i \ Editura AXA i / 1999 i:Tehnoredactor: Livia Ana Miu LS.B.N.- 973 -97408- 7-1 CUPRINS CAPITOLUL 1 - CONSIDERATH PRIVIND KINETOLOGIA MEDICALA. 1.1. OBIECTUL DE STUDW ee f eat 1.2, ScuRT ISTORIC c 15 1,3. PARTICULARITATI §1 OBTECTIVE ....0.0n 20 14, PRINCIPH GENERALE IN APLICAREA TRATAMENTULUL 22 CAPITOLUL 2- BAZELE FIZICE $1 ANATOMO- FUNCTIONALE ALE MISCARIL 2.1, BAZELE FIZICE ALE MISCARI . %6 2.1L. Legile lui Newton jsuncsnmnsen 26 2.1.2. Parghii i prghii 0098 won 34 2.1.3. Soripetii oer 36 2.1.4, Planul fnelinat ns ee 6 2.2. BAZELE ANATOMO-FUNCTIONALE ALE MISCARU. ess 2.2.1. Planuri gi axe de migcare . sao 39 2.2:2. Motticitatea voluntar’ seonnmennnrninnnene AL 2.2.3. Motricitatea reflex ...unnn vo 46 CAPITOLUL 3 + MASURARE $1 EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA 3.1, EVALUAREA SOMATO-FUNCTIONALA 3.1.1, Evaluarea aparatului locomotor .. 3.1.1.1, Evaluarea otesterii gi dezvoltiri fizice. A. Metode subiective-somatoscopia ... 6 B. Metode obiective Examinarea somatoscopi ot Examenul clinic general 64 ; Examenul radiologic, 64 Somatometria 643.1.1.2. Bvaluarea prebensiunii 3.1.1.3. Byaluarea mersului 3.1.1.4, Bvaluarea amplitudiniarticulare... Bilanful articular al coloanei vertetrale Bilanful articular al toracelui Bilanful articular al membrutu Bilauful articular al membrului superior 3.1.1.5. Evaluatea forfei musculare ‘A. Metode subiective ..... Bilangul muscular al gatulut... Bilanful muscular al trunchiului | Bilanful muscular al membrutui inferior Bilanjul muscular al membralui superior B. Metode obiective Dinamometria si miotonomettia . 3.1.2, Evaluarea funcfionala Evaluarea cardio-respiratorie : Evaluarea reactivitiii neuromusculare... 3.1.3. Evaluarea capacitaii de efort 3.2. EVALUAREA ACTIVITATH PSTHICE CAPITOLUL 4 - MILOACELE KINETOLOGIEI MEDICALE 4.1, MILOACE SPECIFICE. 4.1.1, Exerefiul fizie A. Definifie, obiective os Pozili fundanientale si derivate. Structura exerciiului fize terapeutic | Di. Modalitgi de eplicare ale exerciiilor 4.1.1.1, Exercifi fizice active A. Bxercififizice dinamice B. Exercifi fizice siatice.. 4.1.1.2. Exereifi fizice pasive . 4.1.1.3. Exeroipii eu suspensie . 4.1.14. Exercifii eu seripefi 4.1.1.5, Exercifi cu obiecte 4.1.1.6. Bfectele exercifilor fizice poe 4.1.2, Posturarea 4.13. Brgoterapia 4.1.4, Masajul 197 197 . 197 200 207 209 209 210 215 27 229 -. 28 244 250 256 ., 262 268 4.1.4.1, Bfectele masajului 4.1.4.2. Masajul clasic so 4.1.4.3, Masajul special... son » 278 42. MILOACE NESPECIFICE 4.2.1, Agenfi fizici natural 4.2.1.1, Termoterapia 4.2.1.2, Hidrotermoterapi 4.2.2. Agenti fiziciartificiali 4.2.2.1. Bleetroterapia .. 4.2.3, Mijloace psihice . 4.2.3.1. Reglatea exter-Conslivea nine 298 4.2.3.2, Autoreglated nnn 299 Relaxarea... 4.2.4, Imobilizarea 42.5. Dieta . 43, MILOACE COMPLEXE «on 43.1. Hidrotermokinetoterapia CAPITOLUL 5 - CONTROLUL MOTOR $1 TEHNICILE DE FACILITARE NEUROMUSCULARA, PROPRIOCEPTIVA ; 5.1. ETAPELE CONTROLULUI MOTOR 52, TEHNICI DE FACILITARE NEUROMUSCULARA, PROPRIOCEPTIVA (FNP) 325 5.2.1. Generalitati... 325 5.2.2, Principii metodic . 326 5.23, Schemele Kabat penta membre 332 5.23.1. Diagonalele membmuli superior. 334 5.2.3.2, Diagonalele membrului inferior aa 5.2.4, Schemele Kabat pentru cap, gat si trunchi . 5.2.5. Sistematizarea tehnicilor FNP pe criteriul efectelor induse 5.25.1. Tehnici de tonifiere 5.2.5.2. Tehnici de inversare a antagonistilor 5.2.5.3. Tehnici de relaxare .. 5.2.6 Sistematizareatehncilor ENP pe exteril aplicativititii in etapele controlului motorCAPITOLUL 6 - CAPACITATEA GENERALA DE EFORT 6.1 PRINCIPIUL PROGRESIVITATI BN RECUPERARE 62, CRESTEREA CAPACITATIL DE REZISTENTA LA EFORT. 63, CRESTEREA FORTEI $1 REZISTENTEI MUSCULARE 64. CRESTEREA AMPLITUDIN ARTICULARE 6.5. METODE DE REEDUCARE NEUROMOTORIE 6.5.1, Metode analitce... 6.5.1.1. Metoda Kemny 6.5.1.2. Metoda Phelps 6.5.2, Metode globale 6.5.2.1. Metoda Margaret Rood 65.2.2. Metoda Bobath 6.5.2.3. Metoda Brunnstiom . 6.5.2.4, Metoda Frenkel 6.5.3. Metode funcfionale...... 6.5.3.1. Metoda Tardieu 6.5.3.2. Metoda Pets 6.5.3.3. Metoda Vojta 6.6. REEDUCAREA RESPIRATORIE 67. METODE DE CORECTARE A POSTURIT §1 ALINIAMENTULUL 68. CRESTEREA CAPACITATILOR COORDINATIVE 6.8.1, Reeducarea prehensiunii 6.8.2. Reeducarea mersului BIBLIOGRABIE a 373 376 383 385 385, 385 386 386 387 388 - 39] 393 394 395 395 398 409 413 414 418 431 Prefata in condiiile in care in ihvalimdntul superior din fara noastra au apicut, in ultimii ani, unita{i de specialitate (sectii in Facultijile de Educafie Fizic si Sport si chiar in Universitatea de Medicin’ gi Farmacie “Carol Davila”, profil kinetoterapie) se impimea cu acuitate apatifia unui manual, monografii, care s& adued Ja zi opinii atét de divergente tn acest domeniu, dar mai ales si ofere posibilitatea celor ce au ales acest drum, s8 aibai un ghid orientativ in formarea profesional pe care si-au al Aceasti misiune si-a insusit‘o Conf, Dr. Mariana Cordun de la Academia Nafionali de Edueatie Fizied si Sport, specialist in domeniu de aproape douk decenii, iar-diseofia materialului de fafa 0 confirma drept cfstightoare. in primul rand, apreciem modul decent in care a tezolvat pro: blema definirii domeniului; intuind dificultatea elaborarii unei definiii, care si satisfack pe tofi cei avizafi in domeniu, autoarea alege o alld formulare a definifiei kinetologiei (multi se intreaba, ce-i asta?), care ne trimite la continutul (implicafiile) acestei specialitiji medicale. Lucrarea este structurati pe 6 capitole, care incearci sa epuizeze intreg domeniul, dand castig de cauzai intregului. Astfel, studenfii in Kinetoterapie, medicin’, antrenori indiferent de specialitate gisesc in aceast monografie modern datele necesare, de baz pentru insusirea gi practicarea acestei specialitati la nivelul zilelor noastre. Apreciez in mod deosebit Capitolul 4 “Evaluare gi misurare in Kinetologia medical (domeniu in care literatura medical este in ge- neral stract) si Capitolul 6 “Capacitatea general de efort”, capitole inedite fay de ultimele publicajii din domeniu. Remare de asemenea, ilustrarea graficd numeroast gi utila, precum gi o bogata bibliogratie, numeroase titluri find de data recentd, “0. i___ Sugerez:autoarei, ca'dupa aparifia acestei monografii de sinteza, sf continue publicarea mai detaliata amor probleme, cum ar fi cele ale patologici gi récuperiirii specifice, pe aparate gi sisteme, in concluzic, salutim cu deosebitt satisfactic 9 0 monografii de specialitate, felicitim pe autoare coe ee cal incercari si pentru cele ce vor urma gi recomandim cu caldurit aceasti ‘monografie tuturor celor implicafi, atét in domeniul medical, cat si in cel al educatiei fizice si sportului. . Prof. Uniy, Dr. Joan Dragan Membru titular al Academici de $tiinfe Medicale din Romania Bucuresti, decembrie 1998 Ads : Cuvaint inainte Blaborarea unei lucriri cu aceast’ tematic poate fi caracteriza- ta ca un act temerar, avéind in vedere pe de o parte, extensia domeniu- ui abordat gi pe de alt parte, varietatea terminologiei utilizata de diferifi autori privind att procesele, cat si fenomenele ce constituie domeniul kinetologiei medicale. Lucrarea isi propune, in primul rand, si clarifice gi $4 circum- serie, cu precizie, domeniul kinetologiei medicale si s& stabileasci nofiunile ef findamentale gi derivate. {in acelasi timp, doreste s& evidenfieze caracterul interdiseiplinar si antropologic al kinetologici medicale, in sensul abordarii medico- biologice si psiho-sociale a domeniului, Cu alte cuvinte, abordeazk ‘motricitatea umani - ca factor terapeutic si profilactic - findind cont si de dinamica maturizstii motricitajii yi in consecinf& a situafiilor care implica terapia. Chiar dacd, in aceasté form, Iucrarea nu reugeste 8 aprofiun- deze tematica specific’, ea constituie un punct de plecare pentru ana- lize seevenfiale care - cu siguranfa - vor ordona intr-o masura mai mare si vor valorifica la nivel superior domeniul kinetologiei medicale. Lucrarea, rod al experienfei personale si al consulttrii unei vaste bibliografii de specialitate, incearc’ sa stabileasca un limblaj uni- tar de exprimare, care si favorizeze schimbul de informatii intre spe- cialistii nostri gi cei din strfindtate. Totodata, igi propune s& unifice ter minologia kinetologiei medicale. en cea a motricititii si psihomotti citati, in sensul definirii cat mai corecte a actelor si actiumilor proprii, “Kinetologia medicala” acoperi o sfer’ de preocupari mai larg, Incercind s& se impuni ca un ghid accesibil studenfilor secjiilor de Kinetoterapie - infiinfate in ultimii ani in Bucuresti gi fn far ~ care acuza lipsa unor Iucrari de specialitate, Se adrescaza in acelasi timp profesorilor C.RM., care prin profesionism gi daruire au impus stiinla terapici si profilaxiei prin migcare, in recuperarea medicala, con- iribuind gi la formarea primelor gencrafii de kinetoterapeuti.‘Totodati, {ucrarea constituie si un instrument de eanoastere gi autodirijare al celor care dint-un motiv sau altul, intentioneazt si cunoasc’ acest domeniut Aduc mullumirile mele unor distinse personalititi stiinfifice, cate m-au ajutat in finalizarea acestei nerdri, Prof. univ. Dr. Adrian Dragnea, Prof. univ. Dr. oan Dragan, Prof. univ, Dr. Mihai Epuran. De asemenea, mul{umesc tuturor celor care vor veni cu sugestii si critici asupra prezentei lucrii gi fi asigur cf le voi Iva in consi- derafie deoarece, numai astfel, o noua edijie poate fi superioars. Conf. Dr. Mariana Cordan Bucuresti decembrie 1998 Capitolul 4 CONSIDERATH - PRIVIND KINETOLOGIA MEDICALA 44, OBIECTUL DE STUDIU Kinetologia medicala este o stiin(’ biologica interdisciplinara, care se ‘ocupii exclusiv cu studial migeérii corpului omenese, a clementelor anatomo- func{ionale care concurd la realizarea acesteia gia modalititilor de corectate sifsau compensate a perturbirilor reversible, parfial reversibile sau irever- sibil literdisciplinaritatea kinetologiei medicate este asigurata de elemente de anatomie, biomecanicd, cibernetici, fizic%, biochimie, fiziologie, psiholo- gie etc, pe baza cirora elaboreazd o metodologie specific’ pentru cercetarea stintifica. Kinetologia medical este o gtiingt complex, cate inp: 1) un sistem de cunostinte proptil si detivate, care favorizeaza utiliza- rea uni limbej adaptat epics 2) un domeniu proprin, sistematizat pe baza unor eriteri, care ofera 0 imagine clarii asupra prfilor componente si a delimitarilor 3) ometodologie de cercetare cu metode generale gi specifice propriu- ui domeniu; : 4) ipoteze caracteristice ef pentru dezvoltarea din interior a propriei cexistente ca stin(; 5) cunoslinfe din stinfe particulate, care au abordat miigcarea umand in context antropologic; 6) 0 strategie si o metodologie de aplicare tn practica medical a sis- tersului de eunostinfe gi tehnici propri, et si a erlor desprinse din teoria gi practica exercitilor fizice; Kinetologia este stints care se ocups en studiul migcarii onganismelor vi(ih s = bbe & 1h 12/ KINETOLOGIE MEDICALA. 7) controhil obiectiv al eficienget a fn estimiarea dinamicd a cazulii; 8) folosited statisticii matematice si a modelelor biologi 9) asocierea psihoterapi este terapi gi asccierea prognozei , ca factor condifional de ef cienfa. SS “Teoria (ins) activeilor motice (Kinetologiagenrall sau Kinanopotogs) fj Treats eral : mingerenlt® | reniapinomaciitit | Kinoloe mete Fundanentera activates mace tn sc potas i (enpeatie ondumeteactacele gi | Pundamentac actvittce efile motice rko-motrick ate <> Fig. I Intercisciplinartatea kinetologiel medicele (dup A Dragnes) __ Kinetologia medicala utilizeazi in scop sanogenetic sau terapeutic miijloace specifice, nespecifice si asociafii ale acestora Mijlocul specific este misearea sub diversele ei forme active pasive, care prin repetare devine exercifiu fizic: ‘emigcarea activa: — exercifi fizice simple (fra aparate sau obiecte portative); ~ exercifi fizice cu rezistenfa: : ~ direct (manuald a kinetoterapeutului, autorezistenga etc.); ~ indirect& (gravitafe, seripeti cu contragreucii, bicicleté siyumvetticd ete), ~ exercifii cu facilitarea miscatii prin = mecanoter = apis — gravitate, utiizénd pozifii tn care miscareas& se execute tn sensu! forfei gravitationale; ~ mers cddificat cu intervale (Schllusse). Capitol 1 CONSIDERATTII PRIVIND KINETOLOGIA MEDICALA / 13 ‘© miscarea pasiva ~ exercifii de mobilizare pasiva; ~ posturiri sau pozitionais ~ gimnastica Beirger; — masajul sub diverse forme. © ergoterapia, Mijloacele nespeeifice sunt reprezentate de: eagenti fizici: — naturali, divers reprezentati, care pot actiona singuri sau asociafi fntre ei, in fumetie de seopul urmtiit: - api - hidroterapie; ~ ape minerale - balneoterapie; —ape minerale in cur extern - crenoterapie; ~ namoluti- peloidoterapies ~ temperatura - termoterapie ete. ~ antificiali ~curentul electric - electroterapie; —undele electromagnetice - vibroterapie. ‘mijloace psihice; simobilizare; dicta. In practica se utilizeaza freevent mijloace complexe, care rezulta din ‘mbinatea mijloacelor specifice si nespecifice. Kinctologia medical ofer& specialisilor instrumentele intervenfiei preventive si curative, fandamentate stinjfic, pe baz experimemtala sau care si-au dovedit pe parcursul anilor utilitatea in activitatea practi Componentele kinetologiei medicale Kinetologia medicala igi defineste componentele sale in functie de obiectivele majore, pe care si le propune, aplicind tn seop profilactic sifsau terapentic mijloace specifice, nespecifice si complexe.14/ KINETOLOGIE MEDICALA Componentele kinetologiei medicale sunt kinetoterapia gi kincto- profilaxia (fig. 2). Kinetoterapia aplica mijloa- cele kinetologiei medicale cu scopul iecupertirii somato-funcfionale, mo- trice si psihice si/sau al reeducdi fimefiilor secundare, de compensafie, fn cazul afectiunilor parfial rever- sibile sau ireversibile. Recuperarea somatic’. repre- Zintto etapa in cadrul “ratamentului Fig.2 ~ CompanentleRnetolopie medicale Se completeaza obligatoriu cu recuperarea functional, care igi prop- une si redea pacientului capacitatea de efort normal sau apropiatd de nor- mal in cazul unor funeii reduse sau absente, kinetoterapia incearca st con- serve capacitatea de efort restanta si sti dezvolte mecanisme compensator. Kinetoprofilaxia aplicé mijloacele kinetologiei medicale cu scopul prevenirii imbolndviritor, complicatilor sau sechelelor acestora, constituin- ddu-se in urmiitoarele forme: kinetoprofilaxie primard, secundaria si tertlard Kinetoprofilaxia primara aplic& individului sinitos m jloacele kine~ tologiei medicale, cu scop sanogenctic, pentru menfinerca sts de sinatate, {in limitele vatstelor biologice gi cronologice; cw alte cuvinte previne imbol- nivirife. Astfel, gimnastica de fnviorate, gimnastica aerobic, jogging-ul, plimbatile, activitajie de timp liber competijionale gi necompetitionale ete. compun kinetoprofilaxia primera. Kinetoprofilaxia secundaré este forma kinetoprofilaxiei cu rol de prevenire a complicafiilor fmbolnavirilor. Kinetoprofilaxia terfiarii, ca gi primele dou forme, reuneste mijloa cele specifice, nespecifice si complexe, pe care le administreaza dupa reguli proprii impuse de prevenirea aparifiei sechelelor, a leziunilor somato- funclionale ireversibile, care ar putea determina disabilitate motorie gi/sau psihica. j Capitola 1 CONSIDERATII PRIVIND KINETOLOGIA MEDICALA | 15 ain 1.2. SCURT ISTORIC Preocupéile privind aplicarea migettit fn scop profilatic si terapeutic dateaza din cele mai vechi timputi, find intdlnite fa toate popoarele din anti chitate in Egiptul antic, exescitile fizice erau practicate chiar din scoala § aparfineau gimnastici, aletismului si sportuilor de lupti. Bazorelicfuile de 1a Plah-Hotep confirma existenfa unor “academnii? de forfi musculari si frumusefe plastic’, inck din primul imperit (3000-2500 1H). 1 Celebrele fresce de la Beni-Hassan ale impetiului de mijloc (2000-1555 LF.) infatigeazit toate tipurile de exercifi fizice. in India antici, istoria copittriei tui Guatama (Buddha) prezint® formele generale de educajie ale tinerilor din clasa nobiliard: Iupte, sAritur, alergii $i not. Legile lui Mann, considerau ed bile in lacuti i rfuri mengin séndtatee iia. in China antic se precticaw: inotul, aruncarea cu piata gi serima cu sabia. 4 fin timpul impiratului Hoang-Ti (fondatorul primei dinastii, 2698 411), medicul Kong-Fu a creat un sistem de educafie fizict medical ppe cate impiicatul Ia introdus th ritualul religios. Sistemul avea la baz con= statarea c& bolile isi au originea in anumite “congestii si paralizi” ale ‘organelot si pot fi tnlaturate prin exerci fizice insofite de gimnasticd respi- ratorie, Exercifile se pot practica din poziti variable ale corpului: “stand, sezind, culeat pe spate, pe burt ori pe o parte”. Din combinarea pozitilor si a migcdtilor respiratorii rezulté o varietate de exercifi aplicate in tratamen- tul unor boli obezitate, gut, litinza renala, dureri musculare. Ulterios, generalul Jo-Fei (1102-1142 pH.) a realizat sistemul chine i , practicat si azi, si care cuprinde exercifii de finuti, lupta In Grecia anticd, poemele hometice sunt izvonil esenfial al practicatii exercifiilor fizice. In “Iliada” - cartea KXIL-a gi in “Odissea” - cartea VIII-a se prezinta cu tux de amiinunte intreceti de: alergare, box, lupti eu sabia, aruncarea sulifei gi discului, precum gi exercifii corporale.