SUMAR COSTURI 6 22 12
Motorina atårn` tot mai greu Pia]a are nevoie de reguli

PIA}~ AUTO 32
Sc`dere mai mare decåt se estimase

TEST DRIVE 46
Caddy Trendliner KR: Economie pe toate planurile

REGLEMENT~RI
Garan]ii de 50.000 de euro pentru expeditori. Urmeaz` transportatorii!

TRANSPORT INTERMODAL 34
H.Essers: Simplu, precis, bine organizat

ANCHET~ 16 26 48 50 50
Pia]a d` semne de revenire

SPECIAL 37
Sarea „dezghea]`“ pia]a de transport

59

MB Vito/Viano: C`l`torie de vis

PIA}~
Logistic E van Wijk: Solu]ii complexe pentru reu[it` sigur` VW: Reducerea la eficien]` Ford Romånia: Focus pe utilitare OTZ sparge ghea]a pie]ei de \nchirieri

TRANSPORT AERIAN 40
E-freight la Otopeni, pentru simplificarea expedi]iilor aeriene

AUTORIZA}II 55 58
Iar e b`taie pe CEMT-uri

REPORTAJ
Respect pentru „ambasadorii“ firmelor de transport

INTERVIU 42
„Criza ne-a \nv`]at s` fim aten]i la stocuri“

FERIBOT 62
Anglia continu` s` conduc` \n topul destina]iilor

STATISTICI 30
APIA: Ford, Mercedes-Benz [i Iveco, premian]ii din 2010

SERVICE 65
Holleman: Pia]a \[i revine, investi]iile continu`

DAKAR 68
}arul, la a [aptea victorie

pag. 81-92

pag. 93-102

pag. 103-105

.

Iar un exemplu de cum pot fi colabor`rile luate drept practici anticoncuren]iale este investiga]ia la scar` larg` asupra majorit`]ii produc`torilor europeni de vehicule comerciale. Departe de reac]ia imediat` . oferta de pre] f`cut` flotelor difer` foarte mult de la un client la altul [i poate fi exprimat` fie printr-un simplu pre] de achizi]ie. De[i nu exist` nicio dovad` \n acest sens pån` la acest moment. indiferent c` exploateaz` resurse proprii sau sunt doar retaileri? Marilena MATEI Nr. Leaota. nu putem s` nu ne \ntreb`m cum de.98/99 0744. Pu]ini romåni se gåndesc c` asemenea „colabor`ri“ ar putea fi considerate \ns` drept „acte criminale“ \n concep]ia politicienilor europeni responsabili cu cercetarea ac]iunilor anti-trust. Sector 6. Sursa scandalului o reprezint` acuza]ia de „schimb al unor informa]ii nepotrivite“ a Oficiului Concuren]ei din Marea Britanie la adresa unor importatori de camioane. Pe de alt` parte. unii s-au confruntat [i cu investiga]ii dure privind acordarea unor „aten]ii“ pentru influen]area rezultatului unor licita]ii publice importante. to]i produc`torii europeni de camioane folosesc \n propor]ie de aproape 70% componente similare.777. Dar dac` a]i face transport ADR sau agabaritic. mai ales c` Volvo Trucks [i Renault Trucks fac parte din acela[i grup.000 de exemplare Membru al juriilor interna]ionale Truck of the Year. |n acela[i timp. iar MAN [i Scania [iau anun]at oficial cooperarea pe partea dezvolt`rii \n comun de componente [i subansamble.06. de[i pre]urile cresc aproape concomitent la to]i vånz`torii de combustibili.ro Director general Marilena Matei Director executiv Ion Matei Redactor-[ef Petronela Jipa Editor Transport Persoane Cristiana S`ndulescu Editor Logistic` Mariana Bleor] Redactori Elena Dedu Valentina Lupu Aurora Negu]u Beatrice Z`voeanu Grafic`/DTP Ioana Parfeni Distribu]ie/abonamente Bianca Badea Florin Be[liu C`t`lin Calciu Tipografie AMMA Print © Reproducerea integral` sau par]ial` a articolelor sau fotografiilor se face numai cu acordul editorului . Chiar dac` pare greu de dovedit o asemenea \n]elegere. care [i a[a au traversat o perioad` dureroas` din punct de vedere economic \n ultimii doi ani. o asemenea \n]elegere ar putea avea efectele scontate.EDITORIAL Revista afacerii de transport [i logistic` ISSN 1583-03. astfel \ncåt nu pre]ul s` fie instrumentul care s` v` diferen]ieze atunci cånd se decide un contract pe termen lung? Dac` a]i face transport de marf` general`. pe pia]a furnizorilor de produse petroliere. nr. derulat` de autorit`]ile europene.traficmedia. mai ales pe segmentul de autobuze. s-au \n]eles privind nivelul pre]urilor practicate la camioanele grele. nu am auzit de sanc]iuni privind practicile anticoncuren]iale. |n condi]iile \n care diferen]ele de ordin tehnic nu mai sunt \ntr-atåt de evidente. probabil c` a]i refuza s` colabora]i de team` c` ve]i pierde amåndoi contractul din cauza unui ter] sau c` propunerea nu este bine inten]ionat`. se presupune c` to]i importatorii de camioane europene din Marea Britanie. Mai exact.06. finalizate cu amenzi de sute de milioane de euro.ro www. sisteme de frånare. cod 061476. este normal ca nici diferen]ele de pre] s` nu fie prea mari.90 office@traficmedia. unde firmele specializate nu sunt prea multe. cutii de viteze. sisteme de iluminare sau clima. „schimbul de informa]ii“ de la nivelul produc`torilor de camioane este mai mult decåt normal. institu]ia britanic` a cerut Comisiei Europene s` \nceap` investiga]ii [i la nivelul tuturor produc`torilor europeni implica]i.426. Bucure[ti Tel: 021. deci comisarii europeni vor avea de studiat mai multe aspecte ale ofertei comerciale a produc`torilor de camioane. Mai mult decåt criza economic`.777. dac` o privim de pe plaiuri mioritice .[i u[or exagerat`.400 Fax: 021. Van of the Year. mai ales c` pe acest segment concuren]a este acerb`. Chiar dac` de la Bucure[ti investiga]iile Comisiei Europene par a fi „mult zgomot pentru nimic“ \n compara]ie cu situa]iile cu care ne confrunt`m pe propria pia]`. de la produc`torii europeni majori de axe. Bus of the Year [i Trailer Innovation |ntre colaborare [i practic` anticoncuren]ial` Cum a]i reac]iona dac` un competitor v-ar da un telefon cu cåteva zile \nainte de o licita]ie important` [i v-ar propune s` merge]i pe acela[i pre]. orice indiciu \n acest sens ar putea aduce amenzi ustur`toare pentru produc`torii de camioane. cu excep]ia DAF.a autorit`]ilor europene.30 tiraj: 10. fie printr-o rat` care s` includ` costurile de service [i exploatare pe toat` perioada de folosin]` a ma[inii. 110 / februarie 2011 Editor: Trafic Media SRL Redac]ia Str. 13. urmånd ca peste cåteva luni s` fie comunicate rezultatele acestor cercet`ri.

a taxelor locale [i de drum [i a primelor de asigurare. dac` nu le putem \n]elege. „Dac` Guvernul ne va asigura c` pia]a func]ioneaz` liber. dar. Transportatorii vor acciza \napoi Cum pre]ul combustibililor a ajuns deja la aproape jum`tate din costurile de transport. pre]ul de baz` al carburantului de la noi este mai scump decåt cel din Austria. Deocamdat`. s` suporte din surse proprii cre[terea de pre] sau s` renun]e la respectivul client. secretar general UNTRR. cel pu]in la motorin`. nici drumuri mai bune.COSTURI Motorina atårn` tot mai greu Mariana BLEOR} Numai anul trecut pre]ul combustibililor a crescut cu circa 30%. care vor trebui. nu trebuie nici s` le accept`m“. UNTRR atrage aten]ia c`. sectorul transporturilor este cel mai afectat de aceste scumpiri necontrolate. Iar dac` se va men]ine cre[terea haotic` de pre]uri se va ajunge ca \n scurt timp combustibilii de la noi s` fie mai scumpi decåt \n multe alte state comunitare. motiv pentru care UNTRR a pornit o campanie pentru stoparea acestei cre[teri. a[a cum este \n alte ]`ri. Scumpirea carburantului atårn` tot mai greu \n buzunarul transportatorilor. \n condi]iile \n care Romånia este o ]ar` cu resurse proprii. transportatorii nu primesc nimic. \n schimbul major`rii pre]ului combustibilului. fiecare scumpire de carburant. avånd ni[te condi]ii agreate de comun acord cu transportatorii. Indiferent c` suport` din for]e proprii scumpirea carburantului sau o pot transfera c`tre client. atunci o scumpire a unui element de cost trebuie s` se reg`seasc` \ntr-o cre[tere de pre]. care a m`rit costul de transport. sunt clien]i care nu accept` o cre[tere a tarifului de transport la 6 . motorina la pomp` ajungånd la peste 5 lei/l. U nul din cele mai cunoscute refrene de la noi pentru justificarea cre[terilor de pre] este scumpirea combustibilului. iar. \ns`. |n realitate. [i nici plata la timp a daunelor asigurate. Vrem s` \n]elegem aceste cre[teri. „De[i to]i agen]ii economici [i-au adaptat politicile de administrare unui mediu economic na]ional [i european grav afectat de criz`. urmeaz` ca pån` \n 2013 s` mai creasc` acciza pån` la nivelul minim din UE. o continuare a scumpirii va afecta \nc` [i mai puternic acest sector. c` exist` o structur` public` a pre]ului carburantului. a[a cum se \ntåmpl` \n alte state. a explicat Radu Dinescu. dar [i pentru returnarea accizei c`tre transportatori. astfel.

.

Alte cre[teri de pre] din 2010 Accize s-au datorat scumpirii cu circa 11% a petrolului.00 283. UNTRR a cerut Guvernului Romåniei dispunerea de m`suri necesare pentru stoparea cre[terii necontrolate a pre]urilor la motorin`.06 327.000 348. Pre]ul la carburan]i a crescut cu 30% \n 2010 Anul trecut. iner]ia sistemului producånd erodarea capitalului [i \n final blocarea financiar` a societ`]ilor.92 547. \ntrucåt pia]a de transport nu permite aceste corec]ii repetate. Atunci op]iunea noastr` pentru a ne proteja breasla.2007 01.000 l. acciza \napoi.29 307.01. pe cånd transportul este o necesitate“. adic` pragul minim din UE.2008 01. ajungånd s` ocupe peste jum`tate din totalul costurilor operatorilor de transport.00 293. care la benzin` au ajuns la 359 euro/1. se arat` \ntr-un comunicat al UNTRR.19 425.2011 359 01. |n plus.51 euro/1. cånd a crescut TVA.2007 01. Eu am primit din Slovenia.2010 Euro Euro Euro Euro Euro 547. la 302. a fost s` aplic`m un principiu european.000 l pån` \n 2013. Asocia]ia acuz` faptul c`. unde aceast` tax` este returnat`.01.00 274. dar [i returnarea c`tre transportatorii rutieri a accizei aferente transporturilor rutiere comerciale. spre deosebire de alte state.72 336. iar la motorin`. acciza este o tax` recunoscut` pe viciu [i pe lux.19 425.51% a accizelor.01. ca transportator. |n ianuarie 2010.00 421.625 547.19 425. Fran]a sau Belgia. Produse energetice Benzin` cu plumb Benzin` f`r` plumb Motorin` tona 1000 litri tona 1.00 421.19 436. \n Romånia nu exist` o structur` transparent` a pre]ului carburan]ilor. O alt` cre[tere de 5% a fost \n iulie.040 347.29 325.06 327. Multe companii de transport au «tras pe dreapta».000 l. de la aproape 80 la 90 USD/baril. combustibilul s-a scumpit cu 7-10% din cauza major`rii cu 17.01.“ |n aceste condi]ii.2009 01. pre]ul la carburan]i a crescut cu circa 30%. nu pentru transport. care reprezint` 35% din pre]ul s`u. 2011 a \nceput cu o nou` majorare a accizelor aplicate carburan]ilor.COSTURI sectorul transporturilor rutiere este nevoit s` suporte \n fiecare lun` cre[teri succesive ale costurilor f`r` a putea s`-[i adapteze tarifele \n acela[i ritm [i cuantum.91 547. sunt dezavantaja]i \n competi]ia cu cei din alte state. asigur`rii func]ion`rii libere a pie]ei carburan]ilor. Potrivit codului fiscal. Spania.01. „Este greu de apreciat influen]a scumpirii de 11% a petrolului \n pre]ul final al carburantului livrat la pomp` tocmai pentru c` nu [tim cåt cost` cu adev`rat carburantul f`r` accize. f`r` TVA [i f`r` marja de profit a companiilor petroliere“. de a cere acciza \napoi.29 307.00 421. evident. Explica]ia este aceea c` a \nceput s` scad` evaziunea cu produse petroliere.19 452. Principiul este aplicat \n Slovenia.91 547.59 259.59 259.000 litri 01. dup` o procedur` care a durat [ase luni.06 327.215 Ultima majorare Prag minim UE 421 01. Cea din urm` va trebui s` ajung` la un minim de 330 euro/1.2013 330 Sursa: UNTRR 8 Tranzit 110 / februarie 2011 . Acesta a mai explicat c`. a explicat Ion Lixandru.00 335. dar [i consumul intern.01. vicepre[edinte UNTRR. contrar afirma]iilor pesimi[tilor din economie.000 litri tona 1.07.00 421. \n condi]iile \n care romånii nu primesc acciza de la combustibil \napoi. acciza se ia pentru bunuri de consum. iar pe parcursul anului a mai intervenit o cre[tere de 14% din diferen]a ratei de schimb USDROL. „Surprinz`tor este faptul c` a crescut consumul de combustibil \n 2009 fa]` de 2007 cu 10%.00 421.

DISTRIBU}IE Marilena MATEI 110 / februarie 2011 Tranzit 9 .

“ Unde sunt banii no[tri? Deoarece pre]ul combustibilului de la noi este aproape la acela[i nivel cu cel din aceste state. adic` echivalentul a 130 km de autostrad` nou`. vine \n condi]iile \n care romånii sunt tot mai s`raci \n fiecare zi.COSTURI Compara]ie \ntre Austria [i Romånia.01938 0.16 euro/l de la sta]ii precum AWIDiskont. iar importurile sunt vulnerabile prin prisma reglement`rilor legale. |ns` \n Austria se poate cump`ra motorin` [i cu 1. Alte m`suri ar fi asigurarea func]ion`rii libere a pie]ei petrolului prin importuri nerestric]ionate [i cre[terea accizei la nivelul minim din UE prin devansarea calendarului. Una din solu]iile propuse de asocia]ie pentru contracararea situa]iei create \n ]ara noastr` este diminuarea consumului sau alegerea unor furnizori de carburant prin import direct [i distribu]ie prin benzinarii independen]i. iar Polonia urc` pe 44.33 USD \nseamn` 0. respectiv de 0.01103 0. raportat la puterea de cump`rare [i la veniturile romånilor. |n Germania. cu un PIB pe cap de locuitor de 7. aceasta a ajuns la 1. iar f`r` accize 0. pre]ul carburantului este ridicat. Polonia este pe locul 50. pre]ul carburan]ilor la finalul anului trecut a fost \n jurul a 89 USD/baril (1 baril=159 l). cu banii din taxele de carburant s-ar putea construi 1.29147 0. UNTRR a informat c` \n 2009 \n ]ara noastr` s-a \nregistrat un consum de 2. iar la noi. cu un PIB de 11. „La un clasament global f`cut pe 182 de ]`ri referitor la PIB pe locuitor. Romånia este pe locul 67. a[a c` se afi[eaz` [i o marj` ce include transportul.197 0. |n decembrie. dar [i o marj` pentru industrie“. Statul romån 10 Tranzit 110 / februarie 2011 . respectiv de circa patru miliarde de euro anual. care afecteaz` direct \ntreaga popula]ie.42 euro/l. la 1.25 euro/l.1840 1. anul trecut pre]ul final avea o diferen]` de doar 5% fa]` de cel din Austria.38618 0. a explicat Radu Dinescu. la consumul de [apte miliarde de litri anual.09471 euro.11 miliarde de litri de benzin` [i 4.217 euro.09471 0. \n Austria.458 euro/l. diferen]a fiind profitul petroli[tilor.56 USD/l. pe cånd la noi este de 0.179 euro/l. |n Austria.1197 0.217 -0. UNTRR consider` c` [i nivelul taxelor colectate de aici la bugetul de stat ar trebui s` fie similar. de[i la noi acciza este cu 32% mai mic`. Acolo transparen]a este mai mare. care este de 0. ]ara noastr` coboar` pe locul 70. Astfel \ncåt la un cost de patru milioane de euro/km.584 0.83 miliarde de litri de motorin`. fiecare 10 eurocen]i \nseamn` 700 milioane de euro. pre]ul final de la pomp` este comparabil cu cel de acolo.“ Dup` ultima scumpire din ianuarie.61152 -0.520 de dolari. Astfel c` la o paritate 1 euro=1. Scumpirea combustibilului.07532 1. Iar pentru a ne face o idee asupra profitului acestora. pre]ul final cu TVA [i accize era de 1. de[i la noi sunt aplicate accize mai mici decåt \n alte state ale UE. UNTRR consider` c` sumele colectate ar trebui alocate strict pentru modernizarea re]elei de drumuri na]ionale [i europene din Romånia. suntem mai scumpi ca austriecii la pre]ul \nainte de taxare. A[a c`. iar \n Germania. Este prima oar` cånd oamenii realizeaz` tot mai mult c` pre]ul carburantului \ntr-o ]ar` cu resurse naturale este mai mare decåt \n alte state din UE. de 0. pre]ul motorinei este de 0.5082 0. UNTRR a mai solicitat utilizarea transparent` a tuturor celorlalte sume colectate cu titlu de acciz` carburant \n \ntre]inerea [i dezvoltarea infrastructurii rutiere na]ionale/europene.64 euro/l f`r` taxe. Avem carburant la fel de scump ca \n Austria UNTRR atrage aten]ia asupra faptului c`.1197 euro. La puterea de cump`rare. Cu alte cuvinte. pentru motorin` (cifrele \n euro) \nainte de scumpirea din decembrie din Romånia: Austria Romånia Diferen]` A-RO 0. depozitarea. „Practic. JET sau AVANTI. ceea ce ar asigura un ritm de dezvoltare economic` superior celui actual.64 euro/l.390 de dolari.225 euro/l. de[i la noi accizele sunt mai mici cu 0. cea mai ieftin` motorin` de la noi cost` 1. pe cånd la noi nu exist` pre]uri mai mici decåt cel de referin]`. Solu]ia necesit` sume mari de bani.000 km de autostrad` \ntr-un an! „Iar Guvernul Romåniei taie panglica la 10 km de autostrad` pe an.60049 0. Cu alte cuvinte.61152 euro.06430 Sursa: UNTRR ar trebui s` \ncaseze anul urm`tor peste 500 de milioane de euro \n plus fa]` de anul acesta.1840 euro. [i la TVA. de 1. Pe pia]a interna]ional`.

.

Ele nu \[i vor mai putea demonstra capacitatea financiar` la licen]iere sau la \nnoirea licen]ei de transport printr-o asigurare. legea transporturilor din 2011 vrea s` cuprind` reglement`rile comunitare care se vor aplica de la sfår[itul acestui an. la fiecare cinci ani. care vor trebui pån` \n prim`var` s` fac` rost. Acesta a mai explicat c` transportatorii care vor avea licen]e de transport valabile la intrarea \n vigoare a viitoarei legi nu vor fi afecta]i decåt atunci cånd vor trebui s` le re\nnoiasc`. din dorin]a de a fi cåt mai unitar`. care. Ai no[tri.REGLEMENT~RI Garan]ii de 50. cum a fost 2009. spun c` nu mai doresc s` opteze pentru binecunoscuta asigurare [i consider` c` auditul financiar este o modalitate de a limita accesul la profesie [i. astfel. Legea transporturilor amenin]` s` se schimbe din nou anul acesta. care modific` legea transporturilor. „|n rest. ca pån` acum.000 de euro pentru expeditori. al]ii sunt de p`rere c` un audit financiar dup` un an de criz` ca 2009 ar putea fi \n defavoarea operatorilor. ca aproape \n fiecare an. la care abia au fost publicate normele de aplicare. onorabilitate [i capacitate financiar` . operatorii vor trebui s` vin` cu un raport Capacitate financiar` neclar` La mijlocul lunii trecute au fost publicate \n MO normele de aplicare a Ordonan]ei 27/2010. dar [i s` abroge toate ordonan]ele de pån` acum de modificare a legii transporturilor. a spus Sorin S\rbu. Urmeaz` transportatorii! Mariana BLEOR} A[a cum ne-am obi[nuit. pentru re\nnoirea copiei conforme. dar va face referire [i la controlul unic. \ns`. iar modific`rile anun]ate se pare c` vor lovi puternic companiile de transport. la MTI se lucra. a[a cum este \n prezent. Pe de alt` parte. \n fiecare an se tot modific` legea transporturilor. reprezentan]ii ministerului anun]` c` vor face cur`]enie [i \n råndul transportatorilor. f`r` a mai avea nevoie de alte acte suplimentare“. ci printr-un raport de audit financiar. unele asocia]ii profesionale au solicitat ca organismul unic de control s` nu fie ARR. \ns`. Luna trecut`. Iar dac` un astfel de audit vine dup` un an de criz`. Noua lege nu are \n vedere cre[terea cuantumului amenzilor. Sunt [i transportatori c`rora le este team` c` o astfel de m`sur` ar putea fi o modalitate de a introduce ni[te taxe suplimentare. de[i prevederea se judec` \nc` la Curtea de Apel Bucure[ti. Aici sunt incluse condi]iile de licen]iere pentru casele de expedi]ii . L una trecut`. Cu alte cuvinte. de o scrisoare de garan]ie de 50. a mai spus S\rbu. mai ales a celor cu flote mari. directorul Direc]iei Transport Rutier din cadrul ministerului. Transportatorii vor fi audita]i Una din nout`]ile viitoarei legi este demonstrarea capacit`]ii financiare de c`tre firmele de transport. Ultima modificare a lovit destul de r`u casele de expedi]ii. Regulamentul european de acces la profesie las` la latitudinea statelor membre modalitatea prin care operatorii \[i pot demonstra capacitatea financiar`. lucrurile se vor simplifica \n sensul c`. la noua lege a transporturilor. Solicitarea nu a fost \nc` pus` \n practic`. de a regla pia]a de transport.000 de euro. avånd \n vedere faptul c` tarifele actuale pentru un audit sunt destul de mari. dup` ce vor scoate de pe pia]` numero[i intermediari. De[i \nc` nu sa uscat cerneala pe varianta veche. astfel \ncåt este destul de dificil ca acum s` fie privat de acestea. nu erau \nc` puse la punct detaliile acestei op]iuni. operatorul va trebui doar s` fac` dovada c` are vehiculul respectiv. ci printr-un raport de audit vizavi de situa]ia financiar`. care \ntårzie s` dea o decizie final`. Legea s-a publicat \ns` \n Monitorul Oficial. competen]` profesional`. ARR a tot primit atribu]ii de control \n ultima perioad`. de audit care s` le demonstreze capacitatea financiar`. care sunt [i a[a suficient de mari. Anul trecut. ci un alt organism subordonat direct ministerului transporturilor.care ar trebui \ndeplinite [i de cei ce de]in deja licen]` \n 90 de zile de la intrarea \n vigoare a prezentului ordin. fiind posibil ca cel mai mare impediment s` fie finan]area unui nou organism. este foarte posibil ca firme mari s` nu-[i mai poat` re\nnoi licen]ele. va ajunge \n curånd la un num`r record de Ordonan]e de urgen]` ce o ajusteaz`. care este posibil s` nu se mai fac` prin asigurare. 12 Tranzit 110 / februarie 2011 . Dac` unii spun c` o astfel de m`sur` este benefic`. printre altele. „Propunerea noastr` este de a merge pe un raport de audit al unui organism specializat care s` ateste faptul c` operatorul de transport are capacitatea financiar` necesar` ob]inerii licen]ei“. A[a c`.care vor trebui s` respecte condi]iile de baz` material`.

printre altele.000 pentru orice dep`[ire. Amenzile sunt „cånt`rite“ Dup` ce anul trecut au \mp`r]it nenum`rate amenzi imense pentru dep`[iri ridicole de greutate. aceast` condi]ie de capacitate financiar`.Existen]a acestor condi]ii.000 de euro. la prima cerere a acestuia. iar clien]ii eligibili pentru a deveni ordonatori \n cadrul scrisorii de garan]ie pot fi. De[i lucrurile par rezolvate.000 de euro. persoane fizice autorizate sau \ntreprinderi individuale/familiale. termenul de valabilitate etc. se angajeaz` s` pl`teasc` o sum` neachitat` \n cazul \n care o persoan` fizic` sau juridic`. Cu alte cuvinte. pentru a mai cur`]a aceast` pia]` de ]epari. pån` \n prim`var` to]i intermediarii vor trebui s` fac` rost de aceast` scrisoare de garan]ie. astfel c` nu poate fi aplicat` pån` la o decizie final` a justi]iei. astfel \ncåt. asocia]ii sau funda]ii non-profit cu patrimoniul mai mic sau egal cu 50. Scrisoarea de garan]ie bancar` este instrumentul prin care banca.000 de euro. denumit` ca garant`. iar acum ea va lovi mai ales \n transportatori. printre altele. ca form` juridic` de organizare. obiectul [i valoarea acesteia. [i mai ales a celei de capacitate financiar` de 50. Prima banc` ce a creat un astfel de instrument specific pentru casele de expedi]ii este Unicredit }iriac. \n cazul \n care un transportator consider` c` nu i-a fost achitat` factura. fapt ce i-a determinat pe unii transportatori s` fie foarte 110 / februarie 2011 Tranzit 13 . numele [i adresa beneficiarului garan]iei. Reamintim faptul c` aceast` ordonan]` prevedea amenzi \ntre 25. A[a c` s-au gåndit c` [i casele de expedi]ii ar trebui s` \ndeplineasc` acelea[i condi]ii care li se cer [i lor.000 de euro pentru casele de expedi]ii. Oricum. dar [i institu]ii/autorit`]i publice cu o valoare net` a imobiliz`rilor corporale mai mic` sau egal` cu aceea[i sum`. Iar cei de la minister au aplecat urechea la cerin]a lor [i s-au gåndit s` introduc`. iar amenzile au curs [i pentru dep`[iri de 40 kg. dac` citim legisla]ia \n vigoare. mai exist` o singur` problem`: prevederea privind capacitatea financiar` a fost ac]ionat` \n justi]ie de cåteva case de expedi]ii \n prim`vara anului trecut. care nu a fost nici acum formulat`. nu achit` o sum` determinat` [i indicat` \n mod expres \n scrisoare la un anumit termen \n favoarea unei alte persoane fizice sau juridice. denumite beneficiar. Dar dac` decizia justi]iei este \mpotriva acestei prevederi. denumit` debitor. societ`]i comerciale cu capital propriu mai mic sau egal cu 50. Instrumentul este valabil din iunie 2010. a fost cerut` de unii transportatori care nu [i-au mai v`zut banii de la cei pentru care au lucrat. expeditorii vor trebui s` ob]in` o scrisoare de garan]ie bancar` de 50. reprezentan]ii CNADNR au ajuns la concluzia c` Ordonan]a 43 trebuie modificat`.000 [i 35. \n 2011 se va schimba din nou legisla]ia \n transporturi. \n urma solicit`rilor primite de la ARR. O astfel de scrisoare trebuie s` con]in`. tot efortul este inutil. Astfel \ncåt. aceasta s` poat` acoperi datoria casei de expedi]ii.

|n urma consult`rii cu asocia]iile de profil.000 de lei.5 t peste toleran]` se amendeaz` cu 25. Dac` plata dep`[e[te acest termen. s` nu fie amendat pentru dep`[irea greut`]ii. Desp`gubirea va da dreptul utilizatorului s` circule timp de 30 de zile pe drumurile na]ionale. atunci se va aplica [i amenda. deoarece aici este vorba de o marf` care se poate deplasa u[or \n timpul transportului. amenzile variaz` \ntre 2. printre altele. Reprezentan]ii CNADNR au propus s` se pl`teasc` drept desp`gubire contravaloarea vinietei pentru 30 de zile.) dac` este dep`[it` doar greutatea pe ax`. Potrivit acestuia. iar dac` se achit` \n 48 de ore. 14 Tranzit 110 / februarie 2011 . Nu avem drumuri.000 de lei. nu se mai pl`te[te [i amend`. granulare etc. reprezentan]ii ministerului au conceput un proiect de modificare a Ordonan]ei 43.000 [i 27. Iar dep`[irea cu peste 2. proiectul asimileaz` portan]a drumurilor pe care sunt deviate vehiculele cu cea a traseului principal. cu amend` [i desp`gubire. |ntre 500 kg [i 2. prin eliminarea sanc]ion`rii duble a transportatorilor care nu [i-au luat roviniet`. De asemenea. Explica]ia din propunerea CNADNR este c` pentru fiecare 500 kg inclusiv se amendeaz` cu cåte 5. dac` un vehicul este deviat de pe un drum cu sarcina maxim` de 11.5 t. [i nu cea total`.000 la 2. dar avem amenzi UNTRR a mai propus modificarea OG 15/2002. UNTRR nu a fost \ns` de acord cu aceast` variant` [i a propus ca desp`gubirea s` fie contravaloarea vinietei pentru maximum [apte zile. Opinia celor de la drumuri a fost \mp`rt`[it` de cei de la minister. dep`[irea cu pån` la 500 kg se sanc]ioneaz`. potrivit acestui proiect. dep`[irea cu pån` la 4% inclusiv nu este sanc]ionat`. proiectul include eliminarea num`rului de \nmatriculare de pe AST. introducerea avertismentului \n cazul transporturilor de m`rfuri \n vrac (lichide. Astfel. cu avertisment sau cu amend` de la 1. pulverulente. a[a c` luna trecut` lucrau \mpreun` la modificarea acestei ordonan]e. amenzile fiind aplicate progresiv pentru greut`]ile ce dep`[esc aceast` toleran]`.00035. |n plus.5 t pe unul de 9 t. astfel \ncåt. dar introduce [i posibilitatea de transport a dou` containere de 20 de picioare pe vehicule de 44 t. UNTRR a propus. care clasific` amenzile \n func]ie de gravitatea faptelor.aten]i chiar [i la greutatea [oferilor.000 de lei.000 de lei.

.

iar \n Italia [i Cehia cu 3. exporturile A sunt la un nivel sc`zut fa]` de a[tept`ri. director general Logistic EVW. Mai mult` marf`.1%. dar [i cu scumpirea combustibilului a dus [i la cre[terea pre]urilor. A[a au ajuns transportatorii acum s` aib` un rulaj mediu pe camion chiar [i de 10. Asta a \nsemnat o cre[tere a cheltuielii cu combustibilul de la 4243% la 48-52% din totalul costurilor unei curse.“ Continuarea lucr`rilor de construc]ii. |n plus. acum lucrurile s-au schimbat. anul trecut nu s-a plecat f`r` 1. transporturile au mers mai bine \nc` din primele zile ale anului. Trebuie s` se parcurg` cel pu]in un ciclu complet pentru a vedea rezultatele acestor cre[teri. |ns`. Volumele au crescut mai mult dup` primele patru luni ale anului aproape \n toat` Europa.000 de euro. nu sunt prea multe ma[ini care s` stea pe dreapta.ANCHET~ Pia]a d` semne de revenire Mariana BLEOR} Cei care au rezistat crizei puternice din 2009 au avut [ansa ca anul trecut s` aib` parte atåt de curse mai multe. „Faptul c` exporturile au crescut este un avantaj. a spus Gavril Mircean. nu se poate spune c` transportatorii au crescut pre]urile pentru a face profit. O mare parte a exporturilor au fost generate de produc`torii care. \n special la infrastructur`. \n Benelux de 19%. din cauza sc`derii consumului intern. din \ntreaga Europ`. cre[terea volumelor au fost dictate de export. nul acesta. toate camioanele plecaser` din ]ar`. {i costul anvelopelor a crescut cu 10%. Cu toate acestea. avem [i un consum mai mic decåt \n trecut. pentru a acoperi scumpirile actuale ale combustibilului. Iar pre]ul de transport a ajuns de la 0. combinat` cu reducerea flotei de transport. „|n primele 10 zile ale anului.83. dar rezultatele nu sunt imediate. Accent pe reducerea consumului Pentru a cre[te eficien]a curselor. {i. Dar acestea sunt ni[te pre]uri mai corecte. dar pe unele rela]ii erau ridicol de mici. cum este Spania. De anul trecut [oferii 16 Tranzit 110 / februarie 2011 . cåt [i de pre]uri mai mari. iar \n Spania de 16%. |n Romånia. iar pentru a deveni mai eficien]i au \ncercat chiar ei s` elimine unii intermediarii [i s` se adreseze direct companiilor de transport. dar nici consumul pe care l-a avut Romånia \n 2007-2008 nu a fost unul s`n`tos [i real“. pe pre]uri relativ bune pentru export“. |n plus. „|n general. Anul acesta este posibil ca tarifele s` mai creasc` cu \nc` circa 5%. de asemenea. am mers pe major`ri de 4-5% [i nu am reu[it renegocierea tarifelor cu cei care aveau oferte de dumping de la competitori“. directorul 8TIM. volume importante de transport. pentru c` acum g`sesc mai greu pe al]ii care s` le care marfa sub costuri. \n Austria cu 1. pre]urile ar trebui s` mai creasc` cu circa 20%. Criza i-a \nv`]at s` ]in` mai mult la pre] [i s` nu mai plece pe pierdere. care \n 2010 a crescut treptat cu 32. Clien]ii accept` mai u[or cre[terea pre]urilor. timp \n care ace[tia finan]au scumpirea. managing director Ahead Logistics. dictate de combustibil Pre]urile mai mari au venit \n primul rånd ca r`spuns la cre[terea costurilor. pre]urile de transport la export au crescut [i cu 100%. lucru care nu s-a mai \ntåmplat de mult. clien]ii au \n]eles mai bine ca \nainte c` trebuie s` pl`teasc` mai mult acest serviciu.3%. Dac` \nainte orice cre[tere de cost se vedea \n pre]ul de transport dup` 4-5 luni. a spus Mircea M`nescu. Pre]urile. |n Austria. cre[terea pre]ului la combustibil a fost de 13%. „Pe rutele pl`tite \nainte din Romånia cu 5-600 de euro. deoarece consumul intern se situeaz` \nc` la un nivel foarte sc`zut.000 km/lun`.5% fa]` de 2009. ITIA Sped pune accent tot mai crescut pe reducerea consumului de combustibil. au \nceput s` se orienteze [i c`tre alte pie]e. Astfel. de[i au mai sc`zut volumele fa]` de toamna lui 2010.67 euro/km la circa 0. Iar cea mai mare scumpire a avut-o carburantul. a spus Cornelia Gheghe[an. dup` ce [i-au diminuat flotele \n 2009 [i au pus mai mult la munc` vehiculele r`mase. deoarece au sc`zut foarte mult \n anii trecu]i. {i taxele de drum au \nregistrat cre[teri. au generat.

De altfel. \n 2009. perioada de facturare este de circa 30 de zile. [i nu de volum. cu atåt pierderea este mai mare.000 de euro pe o curs`. nu are litigii. Cre[terea pre]urilor de transport a determinat tot mai mul]i clien]i s` renun]e la intermediari [i s` \[i caute singuri transportatorii. Ion Lixandru consider` c` \n cå[tigarea unor clien]i un rol important \l joac` [i cartea de vizit` a firmei. Ne-am recuperat \ns` \n cea mai mare parte contravaloarea facurilor emise. mai ales cånd ma[ina este prima dintr-o coloan`“. Tot cei mai ieftini cå[tig` Pre]ul este \n continuare criteriul primordial \n func]ie de care clien]ii \[i aleg partenerii de transport. directorul firmei. Alte optimiz`ri ale consumului sunt legate de anvelope.“ |n cazul Ahead Logistics. altfel continuarea colabor`rii nu mai este interesant` pentru noi. Dac` pri- mesc un pre] care s`-mi acopere costurile cu banca. Deoarece o sc`dere de pre] \n func]ie de volum ar \nsemna o pierdere la fiecare curs`. dar sunt [i clien]i care solicit` 45 de zile. func]ioneaz` foarte bine. to]i din afara ]`rii. evitånd astfel un comision suplimentar. iar doi dintre ei sunt preg`ti]i de reprezentan]ii Renault Trucks pentru a putea ob]ine randament maxim cu un consum minim. derulat de UNTRR. |n plus.“ Clien]ii au fost selecta]i Dac`. pentru c` [tiu c` i-am ajutat atunci cånd au avut nevoie. iar camioanele sunt dotate cu toate facilit`]ile de decontare. acum ace[tia au fost selecta]i [i s-au creat chiar [i parteneriate bazate pe \ncredere \ntre transportatori [i beneficiari. vehiculele sunt dotate cu sisteme de monitorizare. companiile lucrau cu un num`r mare de clien]i. a spus Decebal Popescu.400 de euro peste o lun`. Sunt clien]i care ne prefer` chiar dac` punctual au alte oferte mai ieftine.ANCHET~ companiei urmeaz` un program de conducere economic`. de-a lungul timpului. „|ncerc`m s` gestion`m mai bine consumul. clien]ii expun criteriile pe care firmele trebuie s` le \ndeplineasc` pentru a putea participa. astfel \ncåt cei r`u-platnici au fost evita]i. personal am constatat c` firmele italiene au mari probleme \n a-[i respecta angajamentele. deoarece camionul consum` ca perioad` de \nc`lzire \n cabin` mai mult decåt un apartament cu trei camere. a spus Cornelia Gheghe[an. a spus Mircea M`nescu. Poate s` ajung` [i la 70 l \ntr-o lun`. Pre]urile sunt calculate de transportatori \n func]ie de fiecare curs`. adic` la peste 300 de lei. „Compania a r`mas \n picioare. „|nainte de licita]ie. Exist` studii care arat` c` la o vitez` de 85-90 km/or` consumul cre[te cu 35% fa]` de o vitez` cu 10 km/h mai mic`. prin urmare avem din start o rezerv` cånd e vorba de un partener italian“. |n plus. deoarece trebuie s` finan]`m mult timp activitatea firmei din fonduri proprii. Dar cei care nu vor accepta cre[terea pre]ului nu se vor mai afla \n portofoliul companiei. atunci \mi convine. „Ne-am concentrat pe anumi]i clien]i mai mari. putem sus]ine [i termene de plat` \ntre 30 [i 60 de zile. dar [i de perioada \n care func]ioneaz` motorul. de exemplu. dac` nu vor \n]elege c` tarifele trebuie s` creasc`. pentru c` iau bani din banc` s` m` pot finan]a. Accept`m [i noi un termen de plat` mai lung. „La un singur partener (o cas` de expedi]ii din Italia) am fost nevoi]i s` renun]`m din cauza lipsei de disciplin` a pl`]ilor [i a corectitudinii \n diverse situa]ii. mi se dau 2. Cei care vor s` fac` dumping [i s` sponsorizeze clien]ii sunt liberi s` o fac`“. Nu ne ducem s` finan]`m cu 90 de zile. \n condi]iile \n care tariful este mai bun. administratorul firmei. „Exist` posibilitatea s` renun]`m la anumi]i clien]i vechi. fiind \n negocieri [i cu clien]i noi. \n loc de 2. renun]ånd la cei care pl`tesc greu. dar ocazional mai lucr`m [i cu al]ii. 110 / februarie 2011 Tranzit 17 . \n c`utare de marf`. Dac`. f`r` a mai lua \n calcul \ntårzierile la plat` fa]` de termenul stabilit „Prefer`m s` facem cåt mai pu]ine curse cu plata la 45 zile. Ne gåndim s` reducem [i viteza. astfel c` am creat rela]ii bazate pe \ncredere“. a explicat Ion Lixandru. {i Ahead Logistics a reu[it anul acesta prelungirea majorit`]ii contractelor de transport. a spus Cornelia Gheghe[an. Cartrans Preda a reu[it ca anul acesta s` prelungeasc` contractele cu 90% din clien]i. Iar cu cåt sunt mai multe curse. care emit diferite rapoarte privind activitatea [oferului. astfel \ncåt la licita]ie se prezint` doar cei care \ndeplinesc condi]iile cerute [i sunt ale[i \n func]ie de pre]“. Acesta estimeaz` o cre[tere a volumului de activitate al companiei cu 10-15% anul acesta.

Italia r`måne doar \n amintire ca o rela]ie profitabil`. dar pe retur este mare. |n plus. |n schimb. [oferul e obosit [i nu mai poate conduce. ceea ce iar este o pierdere pentru transportator“. |n felul acesta. Transportul intern devine avantajos atunci cånd se parcurg mai mult de 400 km/zi. de obicei. a[a c` per total cursa poate fi eficient`“. dar nu pe toate tronsoanele. \n timp ce \nainte acest procent era reprezentat de transporturile directe. dedicate. „Teoretic. din p`cate. „De exemplu. Anul acesta. „Ultima practic` a unui transportator cu 1-2 camioane este s`-[i cumpere motorina la «negru» din diverse surse. a spus Lixandru. Aceste opera]iuni sunt servicii suplimentare. pre]urile sunt \n continuare foarte mici. a explicat directorul 8TIM. pre]urile \nc` bune de aici ar putea cre[te concuren]a. evit` s` discute acest lucru [i te pun \n fa]a faptului \mplinit. ai pu]ine locuri pe unde po]i evita autostrada. |ns`. Po]i evita autostrada. situa]ie care dureaz` pån` aproape de Pa[ti. Se \nmul]esc „[mecherii“ pe intern A doua jum`tate a anului trecut a adus o cre[tere a volumelor [i pe intern.000 km/camion.882. va re\ncepe transportul de ap` mineral` [i sucuri. Asta deoarece \n multe cazuri. care folosesc transportatori de ocazie sau firme mici. \n special casele de expedi]ie. |n plus. compania [i-a propus s` ajung` la o medie lunar` de 10. [i a pre]urilor de transport pe intern. \[i face rost la fiecare curs` de bonuri de carburant din sta]ii. s` presupunem. Acum de acolo pleac` pu]in` marf` la pre]uri mici.95 lei. \n condi]iile \n care taxele de drum din Austria [i Germania se calculeaz` \n func]ie de norma Euro a camioanelor. Acest lucru devine o necesitate pentru a putea sus]ine investi]ia \n camioane noi. astfel \ncåt acum transportatorii calculeaz` profitabilitatea curselor \n ansamblu. nu s` descarce. dar nu este. cu costuri foarte mici. odat` ajun[i acolo. la unele supermarketuri timpii de a[teptate ajung chiar [i la 24 de ore. \ntre clien]ii [i transportatorii romåni nu exist` parteneriate pe termen lung. Rentabilitatea unei curse pe intern ar putea fi dat` de existen]a mai multor puncte de livrare. deducånd [i TVA. Volumele depind [i de vreme. pe care le include apoi \n contabilitate. \n perioada aceasta volumele pe intern se reduc semnificativ. Iar situa]ia devine avantajoas` \n special pentru casele de expedi]ii. a explicat directorul Cartrans Preda. Ca s` po]i rezista trebuie s` ai capacitate de \nc`rcare [i lichidit`]i“. \ns`. [i Benelux. Cele mai profitabile curse sunt ie[irile din Germania. ace[tia merg \n zonele cu exporturi bune. Dup` care. [oferii sunt pu[i s` \[i descarce marfa din camion. Ajunge a[a la un cost real pe litru de 2. lucru aproape Rentabilitatea firmei ]ine [i de [ofer 8TIM [i Altex Distribution de]in \mpreun` circa 60 de camioane. nu putem rezista. dac` nu facem 10. {oferii companiei pleac` preg`ti]i pentru o lun` [i o s`pt`mån`. Pe de alt` parte. de 3. dup` ce descarc` marfa. Dac` vom avea o prim`var` cald`. altfel riscånd s` stea [i mai mult \n a[teptare. ie[irile din Fran]a au pre] foarte mic. transportul intern devine avantajos“. Teoretic. a explicat Cornelia Gheghe[an. fac transporturi \n comunitate [i apoi revin acas`. unde se g`se[te acum marf` pentru toat` Europa. dar apoi ai [anse s` g`se[ti o curs` mai bun` din Germania \napoi sau \n ]ar`. [oferul trebuie s` asiste la desc`rcare. acoperind aproape la limit` costurile. cu un tarif. dar \n 2011.8-4 lei/l (cump`r` cel pu]in cåteva tone). deci. cu o ciocolat`. ajungåndu-se la o suprasaturare a flotei pe intern. „N-am reu[it s` facem decåt 8-9. Dup` o curs` mai pu]in rentabil` trebuie s` urmeze neap`rat una rentabil`. unii a[teptånd orice ocazie pentru a pl`ti cåt mai pu]in. |n plus. \n condi]iile \n care acolo autostrada este foarte scump`.ANCHET~ imposibil pe infrastructura de la noi. Dac` se [tie de la preluarea comenzii c` trebuie s` furniz`m [i serviciul de manipulare. Dar clien]ii.000 km. Cursa este privit` \n ansamblu Cum sunt foarte rare cursele simple dus-\ntors. cele mai multe camioane care pleac` din ]ar` se \ntorc dup` ce fac mai multe transporturi \n comunitate. 80% din cursele ITIA Sped sunt f`cute \n comunitate.000 km pån` acum. iar pre]urile au crescut [i aici. \ns` pentru urm`toarele luni este posibil` o sc`dere a volumelor [i. Toat` lumea se duce acolo unde e mai mult` marf` [i pe sensul de dus e mic. dup` ce \n 2009 au redus flota cu circa 18 Tranzit 110 / februarie 2011 . Pe traseele unde nu exist` flux de marf`. Ini]ial. profitabilitatea transportului intern depinde [i de clien]ii romåni. s-ar include \n pre] pentru a putea pl`ti [oferul. Dac` mergi din Fran]a \n Germania. acest serviciu ar trebuie s` fie pl`tit.

Am f`cut un protest fa]` de felul \n care este gestionat` situa]ia economic` din Romånia. este de p`rere Decebal Popescu. dar [i pentru c` s-au produs schimb`ri pe pia]`. pe care s` o organiz`m prost. rulajul mediu a fost mai mare decåt oricånd. valoarea acestora este \nc` foarte sc`zut`. deoarece firmele de transport se finan]eaz` greu“. fiind avantaja]i fa]` de cei care [i-au luat acela[i tip de vehicul \n urm` cu doi ani [i mai au \nc` rate de pl`tit. Camioanele Euro 3 vor deveni ITIA Sped revine |nc` de la \nceputul lui 2009. „Deoarece a fost mai mult` marf`. |n plus. Urmeaz` o nou` evaluare [i se decide extinderea contractului pe o perioad` nedeterminat` sau \ncheierea lui. \n special din cauza costurilor crescute cu taxele de drum. A[a c` cei care doresc s` cumpere.“ Iar pentru a putea rezista pe pia]`. indiferent cåt de ieftine sunt. am avut mai multe op]iuni [i am putut s` ne leg`m mai bine cursele.“ |n 2011. cum aceast` afacere nu aduce \nc` suficient profit. dar [i pentru a putea s`-mi controlez [i s`-mi coordonez mai bine activit`]ile pe care le am \n grupul de companii“. [i conducånd economic \ntre]in [i ma[ina.“ Pe de alt` parte. administratorul ITIA Sped. Unul din motive ]ine [i de dificultatea de a g`si [oferi buni care s` conduc` vehiculele. chiar dac` \i schimbi. au dosar penal. iar venitul pe kilometrii rula]i a fost mai bun. cånd erau foarte multe camioane. Prefer`m s` lucr`m cu ma[ini mai pu]ine. Avem [i [oferi care. „De la finalul lui 2011. dar [i s` ia un credit de 90. iar ace[tia sunt cei cu care po]i fi rentabil. |n 2010. Cre[te iar flota? Se pare c` pia]a \[i revine. ITIA Sped [i-a \nghe]at activitatea de transport [i a returnat camioanele luate \n leasing. Anul trecut. Dar po]i s` dai [i peste [oferi r`u inten]iona]i [i. „Nu cred c` se va extinde mult flota. „Va urma o extindere a flotei na]ionale mai ales cu vehicule noi sau second-hand Euro 5. vom avea un departament mult mai elaborat pentru selec]ie [i training de personal“. acum avem peste 10. este posibil s` intre din nou pe pia]` persoane care nu cunosc prea bine acest domeniu [i s` ne confrunt`m cu o concuren]` nes`n`toas`. Cum exist` \nc` o ofert` important` de vehicule second-hand pe pia]`. deoarece vehiculele „au \mb`trånit stånd. chiar unii care au mai fost pe la noi. Cum un [ofer bun este elementul-cheie \n firma de transport. Deoarece. cred c` roata se va \ntoarce. situa]ie care ar putea determina [oferii s` plece la companii din Polonia sau Ungaria. chiar dac` romånii sunt concuren]i importan]i pe pia]a european` de transport. Dar numai dup` ce treci prin a[a ceva po]i analiza repercusiunile. unde s` cå[tige mai mult. Dar atunci cånd m`re[ti flota trebuie s` te gånde[ti bine dac` ai cu cine face acest pas. tot r`måi cu o pierdere. \ns` nu se [tie cåt va dura aceast` situa]ie. Din experien]a pe care o avem. „2009 a fost perioada cu cele mai multe muta]ii \n ceea ce \nseamn` contractele de logistic` din Romånia. a spus Decebal Popescu. chiar [i cele care sunt deja \nmatriculate \n Romånia. Ion Lixandru este de p`rere c` trebuie acordat` o aten]ie crescut` modului \n care acesta este motivat s` r`mån` \n companie. pot g`si u[or camioane bune la pre]uri convenabile. nu ai rezolvat nimic. lucru ce a atårnat destul de serios \n balan]`. ITIA a \nceput cu acela[i parc. ace[tia au avantajul unui cost mai sc`zut cu personalul. „S-au g`sit [oferi buni \n 2010. [i cu siguran]` din 2012. dar cånd au plecat au l`sat loc de «bun` ziua». compania a trebuit s` fac` major`ri de capital social de 135. este posibil s` nu ne confrunt`m \n viitorul apropiat cu o cre[tere semnificativ` a flotei de transport. vehiculele Euro 3 nu vor fi prea c`utate de romåni. |n plus.“ Pe de alt` parte. deoarece foarte multe probleme de rentabilitate ]in de [ofer. a explicat Ion Lixandru. Dar dac` nu ai reu[it s`-]i rezolvi ni[te probleme opera]ionale mai vechi. deoarece flota de transport poate s` creasc` din nou \n condi]iile \n care criza nu a trecut [i este posibil s` apar` un nou recul al volumelor. iar [oferii vor migra c`tre ]`ri «calde»“. f`r` s` am vreo factur` \n plus la plat`.“ {oferii care se angajeaz` la Cartrans trec printr-un interviu. a spus M`nescu. Ei [tiu c` nu te po]i \ndrepta \mpotriva lor decåt \n urma unui proces. Astfel c`. „Din acest motiv. |ns` acest lucru a \nsemnat [i costuri suplimentare. „Noi am crescut rulajul [i datorit` faptului c` am redus flota mai mult decåt a sc`zut cererea de transport. la vehiculele de mare tonaj. Iar dac` \nainte aveam o medie lunar` pe camion de 8. respectiv s` rulezi mai bine ma[inile. doi parteneri ai companiei au intrat \n insolven]`. am considerat c` am f`cut o gre[eal`. dar [i cu un contract de achizi]ie de 10 semiremorci noi. care dureaz` foarte mult. Din prim`var`.ANCHET~ 30%.000.500 km. dup` ce am tras linie. „|n 110 / februarie 2011 Tranzit 19 . conteaz` [i referin]ele primite de la companiile unde ace[tia au lucrat \nainte. „Am f`cut asta \ntr-o \n]elegere cu partenerii. pe care s` le organiz`m bine. pentru noi.000 de lei. Decebal Popescu este de p`rere c`.000 de euro pentru a asigura lichidit`]ile „[i nici acum nu stau pe roze“. [tim ce s-a \ntåmplat \n toat` Europa \nainte. a spus Cornelia Gheghe[an. pentru c` ceea ce cå[tigi merge \n costuri“. multe parteneriate vechi destr`måndu-se. „Noi avem acum o echip` foarte bun` de [oferi. La finalul lui 2009 firma a re\nceput activitatea [i \n vara anului trecut toate cele 20 de camioane au fost repuse \n func]iune. [i profit` de asta. Sunt [oferi care \n]eleg faptul c` ma[ina este locul lor de munc`. dac` erau mult mai mul]i transportatori. Atunci degeaba era mult` marf`. decåt s` avem o flot` foarte mare. prea scumpe pentru vechimea lor [i pentru impactul asupra costurilor cu taxele de drum.“ Compania nu are \n vedere anul acesta cre[terea flotei de transport. ITIA a reluat activitatea par]ial cu clien]ii cu care lucra \nainte. apoi o prob` de lucru [i un contract pe o perioad` determinat` de 1-3 luni. \n urma furtului de motorin`.

{i. c`rora s` le fim dedica]i. Logistic EVW a crescut anul trecut cifra de afaceri cu circa 30%. pentru a nu-[i mai pl`ti datoriile c`tre firmele de leasing [i chiar c`tre Stat. Cu 98 de angaja]i. Exporturile acestor ]`ri sunt \n prezent pu]ine [i la un pre] mic. Anul trecut. O pondere important` \n exporturile ]`rii noastre c`tre Germania o are produc]ia de piese [i subansamble pentru industria auto [i aviatic` german`. dar sunt cu peste 10% mai mari decåt \n aceea[i perioad` din 2010. Mai mult decåt anul trecut export`m [i c`tre Bulgaria. de unde s` vin` acas` la pre]uri mai bune. dar [i \n cre[terea spa]iului de depozitare. pre]urile nu sunt \nc` acolo unde ar trebui. dar [i \nlocuirea camioanelor dup` a doua jum`tate a anului. ace[tia \[i concureaz` necinstit colegii de breasl` care au dus \n spate acelea[i datorii ca [i ei \n perioada crizei. astfel \ncåt mul]i din cei care ajung aici prefer` s` ia marf` pentru alte state comunitare. trei fiind achizi]ionate anul trecut. parte a concernului Airbus. produsele FMCG nu prea se mai mi[c` pe pia]`. cu un important poten]ial de consum. Exporturile de la noi c`tre Polonia au sc`zut \ns` cu mai mult de 30% \n aceast` perioad`. |n negocierea curselor ocazionale. dar chiar [i a[a. Sc`derea s-a v`zut \n special la import. care \ncarc` la capacitate (18-24 t). activitatea de intermediere a fost separat` de cea de transport. ajungånd la 137 de camioane. Se reiau investi]iile |n prezent. Ar trebui s` avem circa 40 de camioane \n 2012 cu ni[te contracte ferme [i s` g`sim circa doi clien]i cu care s` \ncheiem contracte pe durat` mai mare. ajungånd la un raport marf`/camioane de 84/16. |n plus. a explicat directorul 8TIM. deoarece. Anul trecut compania a investit \n cre[terea flotei de la 127 de camioane la 153. dar estimeaz` c` anul acesta va fi unul greu. Pentru 2010 reprezentan]ii companiei estimeaz` o u[oar` sc`dere a cifrei de afaceri. cum sunt Fran]a sau Italia. Transportatorii au c`utat pe burs` m`rfuri de retur \n special din statele unde acum volumele de export au sc`zut. Sub umbrela a noi firme de transport. poate reu[im ca pån` la finalul anului s` mai modific`m flota. ci [i de la al]i transportatori. „Acum concuren]a din pia]` este s`n`toas` deoarece c`r]ile sunt f`cute de transportatori. fapt ce a redus cheltuielile cu dobånzile. ajungånd la un raport marf`/camioane de 44/56. Cartrans Preda a reu[it s` ramburseze o parte din \mprumuturile pe termen lung. ajung acum tot mai mul]i transportatori. pentru firm`. Compania are \n prezent 250 de angaja]i. avånd \n vedere faptul c` exporturile c`tre aceast` ]ar` aproape s-au dublat la \nceputului anului.“ Ion Lixandru atrage aten]ia asupra reapari]iei pe pia]` a unor manageri ai unor firme de transport falimentate voit \n 2009. Compania are 45 de camioane. dar cu o cifr` de afaceri cu 17% mai mare decåt \n 2009. Dar Polonia r`måne o ]ar` de interes pentru produc`torii romåni. noi nu am mai primit \n ultimul timp r`spuns de la clien]i c` «oricum au pe altcineva care s` lucreze mai ieftin». se mi[c` industria. o rela]ie de unde transportatorii caut` s` se \ntoarc` \n ]ar` cu marf` este Polonia. pe cånd exporturile au r`mas constante. clientul are nu numai de la noi o cre[tere de pre]. rela]ie de unde [i importurile sunt \n cre[tere. la fel ca [i anul trecut. de la 26/74 la sfår[itul lui 2010.ANCHET~ func]ie de evolu]ia pie]ei. astfel \ncåt. care [i-a \nceput activitatea recent \mpreun` cu firma german` Premium Aerotech. . volumele de transport intermediate prin bursa TimoCom au sc`zut u[or fa]` de sfår[itul anului trecut. productivitatea a crescut anul trecut. atunci cånd cresc anumite costuri. a[a cum se \ntåmpla \n trecut. Iar pentru anul acesta se a[teapt` s` ajung` la circa [apte miliarde. Acum nu mai avem ma[ini care s` stea. de la 71/29. deoarece pentru a fi competitivi \n 2012 trebuie s` avem o flot` nou`. Dac` volumele din aceste state au mai sc`zut fa]` de finalul lui 2010. Transportul e o afacere care strånge foarte greu bani“. fapt ce i-a permis s` demareze investi]ia \ntr-un service propriu [i a unei sta]ii ITP ce urmeaz` a fi finalizate \n primul semestru al acestui an. Este de a[teptat ca \n perioada urm`toare s` creasc` exporturile c`tre Germania. iar pentru anul acesta are \n vedere achizi]ia unui depozit nou. Asta se vede. o parte a transportatorilor reu[e[te chiar s`-[i pun` bani Cresc exporturile c`tre Germania |n prima parte a lui 2011. |n schimb. La volumul exporturilor contribuie [i fabrica de la Bra[ov pentru industrie aviatic`. Ahead Logistics a terminat 2010 cu pierderi cauzate \n special de varia]ia de curs valutar. care au ajuns anul trecut la valoarea record de peste [ase miliarde de euro. de-o parte pentru alte investi]ii. cel pu]in \n Fran]a. deoarece importurile de aici au \nceput s` creasc`. Odat` ce a sc`zut consumul. dar asta \n condi]iile \n care [i flota companiei a sc`zut cu 30 de vehicule.

.

cånd au blocat centura Bucure[tiului [i alte ora[e. mul]i nu percepeau imediat problema. plata taxelor [i a asigur`rilor. Sigur. |n aceste condi]ii. A[a cum am mai spus. \n Romånia nu se face: noi mereu \ncerc`m s` invent`m reglement`ri. reglement`ri incoerente [i confuze etc.“ Dac` toate firmele au acelea[i costuri cuprinse \n tarif. elemente care nu mai pot bulversa pia]a. Este un lucru care. al`turi de no]iunea de costuri de referin]`. Firmele care practic` tarife sub aceste costuri \nregistreaz` pierderi [i. [i. \n condi]ii similare . Autorit`]ile [i patronatele trebuie s` colaboreze UNTRR a studiat situa]ia altor ]`ri [i a constatat c`. lucrurile se reglau mai u[or. priceperea \n negocieri. pe de o parte. cånd pre]ul ]i]eiului la burs` a dep`[it 140 de dolari/baril. termenii contractului. Acestea se refer` la de]inerea de licen]e [i atestate pentru [oferi. Explica]ia a fost c`. \n ce m`sur` impunerea unui tarif de referin]` poate rezolva din problemele cu care se confrunt` c`r`u[ii de la noi. [i reglement`ri precise prin care to]i transportatorii licentia]i sunt obliga]i [i supraveghea]i s` le respecte. La conferin]ele organizate de Tranzit a fost abordat adesea acest subiect. De aici pån` la falimentele \n lan] nu a mai fost decåt un pas [i ne amintim de demonstra]iile transportatorilor rutieri din mai 2008. \n situa]ii similare. atunci diferen]ele nu mai pot fi date decåt de marja de profit a fiec`reia. „Am c`utat o explica]ie [i apoi o solu]ie la aceast` problem`. 22 Tranzit 110 / februarie 2011 . autorit`]ile [i asocia]iile profesionale au aplicat reglement`ri pe baza costurilor de referin]`. iar discu]iile au fost aprinse. arat` Constantin Isac. angajarea cu documente legale. „Un tarif sc`zut \ntr-o lun` nu-l urci \n 10 luni“. din p`cate. de multe ori. s-a \ntåmplat ca cei care au comb`tut-o s` se lase convin[i de juste]ea ei. dar problema cea mai mare este c` aceste firme stric` pia]a. cånd de fapt ele exist` deja \n alte ]`ri europene. au avut perioade de finisare [i corectare [i acum func]ioneaz` foarte bine“. dar s` continue s`-i g`seasc` m`car o hib`: este greu. Dar sunt zeci de mii de firme de transport [i nu toate cunosc sau aplic` regulile corect. pre]urile la pomp` ale carburan]ilor au explodat. am descoperit c`. \n Fran]a a fost creat Comitetul Na]ional Rutier (CNR). \n alte ]`ri.. mai devreme sau mai tårziu. unii transportatori nu reu[eau s` majoreze tarifele peste costuri. Culmea este c`. \n 1949. principalul organism pentru tarifarea rutier` [i politicile de dezvoltare a sectorului de transport rutier pe termen scurt. Cum a ap`rut aceast` idee. am putea spune c` este treaba fiec`ruia s` \[i gestioneze cum dore[te afacerea [i s` suporte consecin]ele. unul dintre promotorii ideii de a introduce un cost de referin]` \n transporturi. iar tarifele de transport au r`mas sub costuri. Constantin Isac. avertizeaz` Constantin Isac. Nevoia de a institui [i \n Romånia un cost de referin]` la care s` se raporteze to]i transportatorii rutieri a ap`rut \n 2008. c`utånd solu]ia la acest fenomen. transportatorii \[i pot construi afacerea \n termeni mult mai stabili [i previzibili. Apoi. avånd impresia c` pot merge o vreme \n pierdere [i ne\n]elegånd c` astfel se decapitalizeaz`. cum sunt petroli[tii. [i aici intervin pulsul pie]ei. pe de alt` parte. de exemplu Fran]a. „Dac` am fi fost doar cå]iva juc`tori pe pia]`. De aceea to]i transportatorii ar trebui s` fie preocupa]i de acest subiect de maxim interes. Solu]ia \n ansamblu con]ine.COSTURI Pia]a are nevoie de reguli Petronela JIPA De cå]iva ani tot auzim vorbindu-se de necesitatea impunerii unui pre] minim pe kilometru. ies de pe pia]`. care difer` \n func]ie de tipul de transport sau de camion. Acest cost nu include profitul: prin ad`ugarea lui ob]inem tariful/km. dup` modelul francez. deoarece ideea este sus]inut` [i contestat` deopotriv`. dar [i cum ar trebui s` se implice MTI \n rela]ia cu firmele de transport ne-a explicat pre[edintele UNTRR. N o]iunea corect` este „cost de referin]`/km“ [i reprezint` suma costurilor pe care le are o firm` cu un camion de o anumit` capacitate pentru a transporta marfa pe distan]` de un kilometru. aproape imposibil de aplicat \n Romånia. solu]ia a fost g`sit` [i este aplicat` cu succes \n Fran]a.pia]` instabil`.

Politici care la noi lipsesc. „Informa]iile din zona CNR spun c` aceast` lege se respect`. care s-a dovedit func]ional. clientul trebuie s` ajusteze automat tariful cånd anumite costuri se modific`. De aceea [i Romånia ar avea nevoie de un astfel de organism.transportatorii vestici au o raz` de ac]iune de circa 1. stricau pia]a [i intrau \n incapacitate de plat`. dar nu sunt sprijinite de minister.COSTURI mediu [i lung. \n func]ie de gradul de dificultate. Acela[i mecanism trebuie s` existe [i \n transportul rutier“. Acest guvern nu a \nv`]at nimic din experien]a anterioar` sau nu consider` o problem` ca fiind important` decåt atunci cånd vom ajunge iar s` bloc`m str`zile. s-a perfec]ionat [i a c`p`tat atribu]ii noi. ajungem la concluzia c` autorit`]ile nu se mi[c` decåt la presiunea str`zii. |n prezent.: a[a cum am \ncercat noi. dar \n unele state s-a ajuns la acestea de la sine. pia]a se regleaz` [i rezultatele nu pot fi decåt bune. prin reglaj al pie]ei. cu 35-40% mai ieftini decåt vesticii De dou` ori pe an. Misiunea principal` a Comitetului este de a monitoriza pia]a [i de a distribui transportatorilor rutieri [i autorit`]ilor publice informa]iile economice pe care le colecteaz` [i le analizeaz`. Pentru c` transportul rutier contribuie cu 7-9% la PIB [i are un aport anual de 7-8 miliarde de euro din accize [i TVA din carburan]i. firmele de transport din vest practic` tarife similare. |n urm` cu 2-3 ani. Pentru c` totdeauna cånd ne \ntålnim exist` opinii divergente care deturneaz` subiectele de discu]ie f`r` a se ajunge la niciun rezultat. UNTRR va avea acces la baza lui de date statistice referitoare la consumuri [i costuri. ca ]ar` latin`. pentru c` te-ar duce la faliment“. concluzioneaz` Constantin Isac. care ne apropiem mai mult de mentalitatea din Fran]a. ar putea avea rezultate mult mai coerente [i fundamentate. Avånd o istorie \n spate. ca [i azi. c`reia asocia]ia i-a trimis \n octombrie 2010 o list` de solicit`ri. iar asocia]iile spun c` vor [i ele. MTI a solicitat [i caut` s` impun` costuri standard la construc]ia sau \ntre]inerea de autostr`zi. a[a cum constat` [i Constantin Isac. concluzioneaz` pre[edintele UNTRR. Nevoia este confirmat` de faptul c`. de[i am promis confiden]ialitate).r. nu ar strica s` adopt`m acest sistem. explic` pre[edintele UNTRR. autorit`]ile. inform`ri care ne sunt utile pentru a preveni firmele s` se preg`teasc` \nainte de tranzitarea acestor ]`ri. Comitetul a sus]inut adoptarea unei legi potrivit c`reia indicele de corec]ie a costului de referin]` este obligatoriu pentru to]i cei care au contracte cu transportatorii. un astfel de organism. cånd ministerul afirm` c` vrea s` elaboreze o politic` de dezvoltare. din care 12 reprezentan]i ai principalelor trei organiza]ii profesionale de transport rutier [i logistic` [i [ase reprezentan]i ai autorit`]ilor de profil. |n Germania. „Din p`cate. ci au deja un cost de referin]` pe care doar \l ajusteaz` periodic. pentru a uza corect de ele“. Cu alte cuvinte. Pozitiv \ns` este faptul c` exist` ata[a]i economici \n ]`ri europene ca Slovacia sau Ungaria care. coborau pre]urile. iar indicii ar putea fi corecta]i ]inånd cont de distan]ele mai mari pe care opereaz` romånii . CNR func]ioneaz` cu succes de 60 de ani [i este compus din 18 membri. Altfel. mentalitate german` CNR s-a \nfiin]at \n 1949 [i a fost o necesitate din cauza perioadei economice dificile. se \ntåmpl` ca acum. dar „de doi ani facem eforturi s` l`murim autorit`]ile c` \nfiin]area sa ar rezolva cele mai mari probleme din transportul rutier. [i UNTRR a c`utat tot timpul s` evite aceast` abordare.5002000 km . mediu [i lung“. un astfel de organism nu a fost necesar. dar transportatorii romåni care merg \n Fran]a nu sunt de aceea[i p`rere. Dar acestea sunt minime. au rolul «sanitarului» care face cur`]enie pe pia]` [i p`streaz` numai juc`torii corec]i. de la nivelul ambasadei. „Nu e ca \n cazul Turciei. {i. Nu [tiu \ns` dac` ei sunt la curent cu reglement`rile. prin controlul asupra modului cum sunt respectate reglement`rile. deci este de dorit s` se asigure un cadru corect de func]ionare a firmelor din domeniu [i o politic` pe termen scurt. |n Fran]a. unde ministerele de transport [i de externe fac demersuri importante \n Romånia pentru rezolvarea problemelor transportatorilor lor. „Consider c` noi. tot referitor la MTI [i la modul \n care acesta sprijin` transportatorii [i le reprezint` interesele \n conflictele cu autorit`]ile similare din alte state. Constantin Isac remarc` faptul c` interven]iile de acest tip sunt foarte rare. puncteaz` Constantin Isac. de curånd. iar \n altele. dac` to]i respect` regulile. dar nu este sprijinit de asocia]iile profesionale. pentru c` problemele [i tensiunile se acumuleaz`. din disperare. f`r` succes. Transportatorii romåni au sim]it pe pielea lor acest efect. cåt [i cu Anca Boagiu. \n care transportatorii. CNR actualizeaz` costurile de referin]`. deoarece pia]a este matur`. pentru a cuprinde orice modific`ri ale cheltuielilor. care poate func]iona pe principiul majorit`]ii. pentru a nu se mai ajunge la pre]urile exagerate. tarifele practicate de firmele romåne[ti sunt cu 35-40% Mentalitate latin` vs. de exemplu. Romånii. Iar Constantin Isac este de p`rere c`.“ cu interven]ia unor organisme abilitate. |n Germania. prin colaborarea cu CNR. Astfel. impozite pe salarii [i multe alte taxe. Nu [tim pån` cånd. Or. CNR nu mai trebuie s` cear` acum informa]ii de la transportatori (n. Iar \n 60 de ani sistemul s-a men]inut. ne trimit inform`ri legate de schimb`rile de legisla]ie privitoare la transporturi. Discu]iile privind necesitatea de a \nfiin]a [i la noi un astfel de organism au fost ini]iate de UNTRR atåt cu Radu Berceanu.[i de alte condi]ii tipice spa]iului nostru. 110 / februarie 2011 Tranzit 23 . „Acolo firmele au o mentalitate mai corect` [i [tiu c`. Dac` respec]i condi]iile impuse prin reglement`ri [i calculezi corect costurile minime ajungi automat la un tarif care nu poate fi sub acestea. deocamdat` f`r` rezultat.

s` te informezi ce pre]uri practic` al]i actori [i s` te aliniezi. firmele \[i consum` tot capitalul lichid [i intr` \n incapacitate de plat`. Din p`cate \ns`. astfel \ncåt s` fim siguri c` marjele de profit sunt echilibrat repartizate pe tot lan]ul comercial [i asigur` o putere de cump`rare cåt mai mare cet`]eanului. Statul. A[a cum constat` Constantin Isac. pot s`-l scad` f`r` a pune bani din buzunar. cu cåt cunosc mai bine condi]iile \n care activeaz`. \n general. „Paradoxal este \ns` c`. dar pe termen lung situa]ia devine din ce \n ce mai critic`. [i implicit un nivel de via]` cåt mai ridicat. cu atåt mai mic e riscul s` apar` discrepan]e \ntre costuri [i tarife. cum ar fi amortizarea: pre]ul vehiculului trebuie repartizat pe durata de folosire sau pe o perioad` mai scurt` conform legii. de exemplu. cele mai mari ilegalit`]i comise de firmele de profil din Romånia sunt munca la negru [i neplata taxelor c`tre stat. „Este cea mai bun` baz` de pornire a unei negocieri“. Pe site-ul UNTRR pute]i g`si numeroase informa]ii despre aceste costuri. ca [i la carburan]i. care ajung la 80% din valoarea salariului. cum se calculeaz`? Costul de referin]` depinde de multe elemente. concluzioneaz` pre[edintele UNTRR. firmele trebuie s` analizeze [i situa]ia lor concret` [i s` vad` dac` tariful este corect [i \l pot practica.“ Cine [i de ce este \mpotriva costului de referin]` Constantin Isac considera c` p`rerile contra instituirii unui cost de referin]` vin din cauza temerii c` acesta va fi impus prin lege [i firmele nu ar mai putea avea puterea \n propriile negocieri. de aceea nu vom intra \n detalii. atunci cånd intri pe o pia]`. Costul de referin]` reprezint` doar nivelul de baz` al costurilor pe care se construiesc tarifele ce urmeaz` a fi negociate. costuri legate direct de vehicul. [i costuri aferente conduc`torilor auto. accept` tarife sub costuri. Apoi. sau pot s`-l creasc`. raportate la o zi de exploatare a acestuia (costul de de]inere a autovehiculului tractor [i a vehiculului tractat. Deci [i aici. cheltuieli de deplasare). fa]` de 1. {i. pentru c` omit anumite cheltuieli. transportatorul [i chiar produc`torul pierd. mai mici. raportate la o zi de exploatare a vehiculului (salarii [i alte elemente de remunera]ie. Apoi. iar cump`r`torul. din disperare. tax` de autostrad`).COSTURI mai mici decåt cele ale vesticilor. prin autorit`]ile sale abilitate. cursele pe care le efectueaz`. diferen]iat pe tipuri de transport. pornind de la aceast` valoare. Alteori. |n principiu. ar trebui s` se implice mai mult [i s` vad` care este componen]a pre]ului la raft al produselor. Dar Constantin Isac contrazice aceast` idee. \mpart cursele \n lungi [i scurte. Concret. care ajut` [i firmele de transport s` nu mearg` f`r` un minim profit.2 euro/km \n transportul extern. {i e [i normal ca. unii manageri de transport nu [tiu s` compun` acest tarif. dac` avem costul de referin]` din Fran]a. iar salariile [oferilor. 24 Tranzit 110 / februarie 2011 . ]inånd cont de faptul c` la noi combustibilul este ceva mai ieftin. [i clientul. precizeaz` pre[edintele UNTRR. pentru c` aceasta nu \nseamn` cå[tig. taxe). [i iau asta ca punct de pornire cånd fac calculele. asigur`ri. putem calcula valoarea acestuia pentru Romånia. este vorba de un trinom de costuri: costuri kilometrice directe (combustibil. pentru a se \ncadra \n pre]ul pie]ei. {i fiecare variant` este compus` astfel \ncåt s` se ajung` la un rezultat Costul de referin]` nu contravine liberei concuren]e Unul dintre argumentele \mpotriva introducerii unui cost de referin]` este c` \mpiedic` libera concuren]`. \ntre]inere [i repara]ii. dar nu atåt de multe \ncåt s` fie imposibil de calculat. cåt mai apropiat de realitate. impozite [i contribu]ii aferente salariilor [i alte elemente de remunera]ie. produsele de pe rafturile hipermarketurilor din Romånia sunt cu 10-40% mai scumpe decåt \n vest.8 euro/km. dup` care \n faliment. Dar de fapt este vorba doar de un nivel mediu al costurilor. adic` de circa 0. dar \i ajut` [i pe clien]i s` con[tientizeze faptul c` tarifele pe care le solicit` prestatorii de servicii sunt justificate. dar [i de faptul c` pia]a nu poate suporta pre]uri atåt de mari ca \n Fran]a. fiecare dintre ele cu condi]ii favorabile [i defavorabile. Firmele \[i dau seama din ce categorie fac parte. ci recuperarea capitalului investit deja. [i pe care trebuie s`-l cunoasc` [i transportatorul. Acest fenomen se datoreaz` \n principal num`rului mare de transportatori [i faptului c` respectarea regulii [i verificarea respect`rii regulii de c`tre autorit`]i sunt extrem de relative. Diferen]a constituie profitul comercian]ilor. firmele pl`tesc [oferii la negru [i nu mai achit` contribu]iile la stat. de[i furniz`m servicii de transport mai ieftine. a[a cum constat` pre[edintele UNTRR. anvelope. Francezii. determinate \n func]ie de domeniul de transport. Sau cump`r` motorina la negru la un pre] sc`zut. Pe termen scurt \[i regleaz` bugetul. iar suma rezultat` trebuie inclus` \n costuri.

.

]ara noastr` prezint` mai multe oportunit`]i [i astfel atrage mai multe comenzi din Europa pentru transport pe distan]e lungi. pia]a romåneasc` este \n cre[tere. datorit` nivelului de cost. a unor eforturi uria[e de a dep`[i obstacolele puse de criz`. aceast` ]ar` are nenum`rate oportunit`]i. criza a adus o sc`dere a volumelor de transport de numai 20% \n Olanda [i. a spus van Wijk. [i dac` banii circul`. compania din Romånia este mult mai profitabil` decåt cea din Olanda. ci trebuie s` fim \n continuare activi [i s` c`ut`m [i alte oportunit`]i de dezvoltare. companie care a continuat investi]iile chiar [i pe timpul crizei [i care [i \n 2011 va face investi]ii masive.PIA}~ Logistic E Van Wijk Solu]ii complexe pentru reu[it` sigur` Elena DEDU Criza economic` mondial` a f`cut ravagii printre companiile de transport [i logistic` indiferent de ]ar` [i. pie]ele pe care E Van Wijk [i-a dezvoltat afacerea de transport [i logistic`. cel pu]in din prisma companiilor de logistic`.5% pentru activitatea de transport“.. cea mai grea etap` \nainte de reu[it`. Un exemplu este Logistic E Van Wijk. perioada urm`toare va fi \n continuare dificil`. \n paralel cu reduceri semnificative ale flotelor disponibile \n 2008. De aici \ncolo vor r`måne doar cei care nu au luat hot`råri eronate \n trecut. pe cånd Romånia mai are pån` la maturizarea pie]ei. „|n 2011 estimez o cre[tere economic` de 3%. a declarat Ad van Wijk. dar [i acolo au fost industrii unde activitatea a fost stopat`. cu toate c` \n Romånia c`derea a fost [i mai mare.. fa]` de competitorii olandezi. \ns` din cauza birocra]iei banii nu ajung la cei care au nevoie. {i chiar dac` aceste fonduri ar fi accesate. ca urmare a faptului c` \n vest situa]ia a ajuns la un nivel stabil. dac` cre[terea merge \n direc]ia bun`. „Va fi mult de munc` [i aici ar putea s` ajute enorm fondurile europene. dar nu cu mult.“ Potrivit lui Ad van Wijk. pia]a transporturilor din Romånia \ncepe s` creasc`. Pentru firmele care [i-au consumat resursele financiare. Ad van Wijk. pentru c`. [i de aici apar posibilit`]ile de dezvoltare. Falimentul nu a iertat nici firmele din vest. proprietarul grupului de firme van Wijk. ceea ce ar determina un salt de 7. precum se [tie. mult mai mult decåt \n vest. sc`derea a fost semnificativ`. Din fericire. dar asta nu \nseamn` c` acum putem lua o pauz`. managementul firmelor trebuie s` \[i schimbe modul de gåndire [i de ac]ionare. dar asta nu \nseamn` c` a luat sfår[it criza: suntem acum pe ultima sut` de metri. cu o sc`dere dramatic`. Iar cele care nu au f`cut investi]ii haotice au reu[it s` treac` bine [i chiar s` creasc` \n aceast` perioad`. „2010 a fost un an foarte bun pentru activitatea de transport a EVW“. „|n Olanda afacerea a crescut fa]` de 2009. Sunt mul]umit de rezultatele din Romånia. care s-au adaptat situa]iei [i au \ncercat chiar [i \n vremuri grele s` \[i dezvolte [i consolideze afacerea.“ F `cånd o compara]ie \ntre Olanda [i Romånia. care crede c` anul acesta va fi ultima etap`. Deciziile bune de anii trecu]i sunt hot`råtoare acum. de circa 80%. proprietarul grupului de firme van Wijk |n Romånia construc]iile au suferit cel mai mult. nici pe cele din Romånia. chiar [i acolo unde nivelul de performan]` al acestei industrii este foarte ridicat. dar [i cea mai grea. Din punct de vedere financiar. |n ceea ce prive[te achizi]iile de 26 Tranzit 110 / februarie 2011 . Asta \nseamn` c`. pe timp de criz` banii nu ajut` \ntotdeauna dac` nu apare reorganizarea [i dac` resursele financiare nu merg acolo unde trebuie.

|n anii trecu]i investi]iile se f`ceau haotic. Italia. de ultim` genera]ie. va fi finalizat \n 2012 [i va implica toat` compania: [oferi. Cu siguran]` e un avantaj s` ai mai multe direc]ii de business pe care s` te po]i sprijini. care \n unele zone este deplorabil` chiar dac` se [tie c` drumurile sunt o condi]ie esen]ial` pentru atragerea [i dezvoltarea afacerilor. Urmeaz` infrastructura. Logistic E Van Wijk a investit \n contratimp cu majoritatea: a cump`rat echilibrat \n 2007 [i semnificativ \n 2008-2010. transportul [i logistica. existånd [i acolo puncte de consolidare pentru marfa de retur. De exemplu. E un sistem nou [i are o amploare foarte mare. Cu siguran]` vor fi presiuni. consider` directorul Logistic E. Germania. Acum modul de ac]iune s-a schimbat radical. [tiu mai bine s`-[i calculeze costurile [i s` ob]in` tarifele pe care le doresc. Acesta a mai tras un semnal de alarm` [i asupra problemei legilor: unele nu sunt realiste. „Vrem s` \l finaliz`m cåt mai repede. logistic`. deoarece se va desf`[ura un proces de \nlocuire a sistemului informatic actual cu unul integrat. dar [i urm`torul vor fi deosebit de dificili. un an de r`scruce Anul acesta vor continua proiectele de training \ncepute pe departament. se cump`rau camioane pentru CEMT-uri. am \ncercat s` fim prezen]i relativ constant [i egal \n Fran]a. Cluj-Napoca [i Arad. |n plus. Grupajele acoper` toat` Europa. „Dac` ai o strategie bine pus` la punct [i un plan solid. f`r` a avea un plan. iar noi discut`m de o perioad` de pån` la doi ani. cånd doar cåteva camioane erau configurate pentru un astfel de transport. restul vine de la sine. Benelux.. Cele dou` activit`]i. Este vorba de 10 burse de studii pentru copiii angaja]ilor. companiile care ofer` servicii logistice sunt mai complexe [i. Bulgaria [i Romånia. din punctul A \n punctul B. |n 2007 [i 2008 logistica era mai profitabil` pentru Logistic E Van Wijk. sunt prea mul]i cei care nu [tiu s` calculeze costurile [i care circul` indiferent de pre]. iar acum ma[inile stau \n curte. se completeaz`. educa]ie [i talent“. f`r` a avea ce transporta cu ele. Activitatea de transport a companiei se \mparte \n dou` categorii: interna]ional pe distan]e lungi [i regional pe distan]e medii [i scurte. sunt acoperite Ungaria. dar [i \n Portugalia sau Spania. po]i avea [anse de reu[it`. etapizat. dar acum rata profitului se egalizeaz`. iar consolidarea m`rfurilor se face la punctele de cross-docking din Bucure[ti. dar cu siguran]` vor exista foarte multe obstacole. compania va acorda „Bursele Logistic E Van Wijk. management. transport. f`r` a analiza atent costurile. |n Romånia acest lucru ar trebui s` se schimbe“. Olanda. Dar totul depinde de plan“. Prin cele dou` puncte regionale. De exemplu. depozite. „Anul trecut am \ncercat s` fim echilibra]i [i cred c` a fost un avantaj. van Wijk. Fran]a [i Germania sunt cele mai importante destina]ii din punct de vedere al grupajelor. a explicat Gavril Mircean. chiar dac` b`ncile sunt mai greu de abordat acum. directorul general Logistic E Van Wijk. Acest proiect a fost demarat la sfår[itul anului trecut. chiar dac` cineva ar vrea s` preia sau s` construiasc` o fabric`. nu ar avea condi]iile necesare s`-[i desf`[oare transporturile. \n [apte ani. [i \n acest fel autorit`]ile nu fac decåt s` pun` 2011.PIA}~ camioane. partea de textile a crescut semnificativ \n cadrul companiei anul trecut fa]` de ce se \ntåmpla \n trecut. piedici afacerilor. a ad`ugat Ad Van Wijk. anul acesta. mai ales c` \n timpul implement`rilor afacerea . Suntem mai pu]in prezen]i \n Polonia. pe rela]ia Budapesta-Cluj-NapocaBucure[ti-Sofia. f`r` a avea o strategie. [i care merg pe ni[te pre]uri care nu aduc profit. unde 100 kg \n plus atrag penalit`]i care pot pune pe butuci afacerile. Un exemplu este recenta lege care a m`rit excesiv amenzile pentru dep`[iri de greutate. . |n schimb. ca [i cele proaste Din punct de vedere structural. cånd au dezvoltat [i alte laturi a afaceri. \n cazul companiilor care fac transporturi simple. Transporturile spre Bulgaria sunt destul de consistente. sau au fost preluate de companiile de leasing. Cehia“.. Slovacia. Dac` exist` infrastructur`. de la Bucure[ti [i Cluj. ca urmare. {i atunci. una pentru pre[colari [i cåte trei pentru fiecare ciclu de \nv`]`månt. Ungaria. nu se mai poate face a[a [i \n niciun caz nu mai este momentul investi]iilor pe credit. Pentru Logistic E Van Wijk. de dou` ori pe s`pt`mån` fiind derulat` o linie de grupaj pentru Sofia. Colegii din Olanda au f`cut un proiect de genul acesta. „Avem \n bran[` prea mul]i care sunt aten]i doar la cåte camioane au pe drumuri [i la cåt circul` acestea.

E van Wijk lucreaz` la un proiect \n cadrul c`ruia s` poat` fi folosite patru remorci pentru trei camioane. din care mare parte inutile. dar costurile sunt mai mari ca achizi]ie. |n afar` se lucreaz` cu dimensiuni standard. dar odat` cu implementarea celui nou va fi atins un nivel mai \nalt de performan]`. [i to]i [oferii au atestat ADR. Sistemul este des \ntålnit \n Occident. Cu aceast` structur` se cå[tig` mai ales din prisma volumului disponibil. compania este un competitor important pe pia]a transporturilor industriale [i de volum. Vor fi furnizate informa]ii despre fiecare opera]iune important`. |n prezent. Acesta va reprezenta o solu]ie complex`. aceast` combina]ie nu se preteaz` la orice gen de m`rfuri: po]i s` \ncarci m`rfuri de volum. cu atåt mai mult cu cåt [i anul acesta vor mai fi cump`rate 15 camioane. pentru a nu mai fi c`rat` pe gol pån` la ultimul punct de desc`rcare. Aceast` structur` a flotei poate fi un avantaj. iar acest trend cresc`tor va trebui p`strat. se pot g`si solu]ii. [i e greu ca unui anumit client foarte mare s`-i impui o schimbare de produc]ie. din cauz` c` la un moment dat pot veni foarte multe informa]ii. Dar unii clien]i au produc]ia dimensionat` de a[a natur` \ncåt s` \ncarce camioane standard. Ansablurile „camion plus remorc`“. a declarat Gavril Mircean. la fel [i \n ceea ce prive[te timpul necesar pentru \nc`rcare. ansamblul este o solu]ie profitabil`. anul trecut a fost unul cu o cre[tere de 30% fa]` de 2009. nu de greutate. configura]ii [i combina]ii. \ntre]inere [i consum. dar \n cazul companiei clujene numai un anumit fel de camion poate prelua un tip de remorc`. Un alt domeniu important este transportul ADR: la momentul de fa]` toat` flota este abilitat` s` transporte astfel de m`rfuri. Din punct de vedere al volumului. |n afar` de provoc`rile ap`rute odat` cu demararea procesului de implementare a noului sistem informatic. o provocare pentru dispeceri Flota Logistic E Van Wijk num`r` 154 de camioane. dar va fi nevoie de reorganizare [i de mult` munc`. Iar dac` firma nu are clien]i dedica]i este o investi]ie 100% proast`. Chiar dac` termenul general pentru un astfel de serviciu este „furnizare de informa]ii \n timp real“. Valoarea proiectului este de circa un milion de euro. un camion cu remorc` \nregistreaz` un consum cu 1. bazat` pe scumpirea anumitor elemente de cost. Aceast` structur` aduce un plus de flexibilitate flotei. contabilitate [i interfa]` open-book. compania a dezvoltat activitatea de grupaje. deci nu pot fi combinate. 28 . dar ca \nc`rcare pe ax` este defavorabil. unde un autotractor opereaz` mai multe \nc`rc`turi. una din greut`]i fiind faptul c` flota este format` din trei configura]ii diferite de camion [i remorc`. Pe de alt` parte. orice camion poate trece s` ia cutia. Uneori se \ntåmpl` ca remorca s` fie l`sat` la unul dintre clien]i. ei folosesc cutii mobile sau containere. din care 10 vor \nlocui vehicule mai vechi. dar. posibilitatea oferirii interfe]ei „open book“ \i determin` pe clien]i s` accepte cre[terea tarifelor de transport atunci cånd pot observa clar c` nu este vorba despre o cre[tere artificial`. compania opereaz` cu ajutorul unui sistem IT configurat intern. Sunt convins c` \nainte de a ajunge s` beneficiem de avantajele acestui sistem vom trece prin momente grele“. iar cinci vor fi pentru cre[terea parcului. ansamblul „camion plus remorc`“ e cu siguran]` mai bun pentru aceast` activitate. „Dac` ai clien]i interesa]i s` transporte 4-5 pale]i \n plus \ntr-un anumit moment. |n condi]iile acestea ne dorim cåt de cåt stabilitate. pentru care compania beneficiaz` [i de sprijin european. Unul dintre cele mai importante beneficii va fi fluxul constant [i rapid de informa]ii \ntre departamente. cu pån` la 40% mai mare decåt la un trailer normal. |n 2009. Apoi. ceea ce este suficient. care fac ca ansablurile mai lungi s` fie dificil de administrat astfel \ncåt s` fie profitabile. [i foarte pu]in remorci. care acoper` toate direc]iile de activitate: raport`ri. a explicat Gavril Mircean. un atu \n fa]a clien]ilor. conducerea companiei nu dore[te s` primeasc` informa]ii la secund`. director general Logitic E van Wijk. dar are [i multe dezavantaje [i este dificil de administrat. investi]iile realizate anul trecut \n m`rirea flotei genereaz` presiuni \n plus: trebuie s` se gestioneze flota eficient. Dac` ar fi u[or. |n medie.1 l/100 km mai mare decåt unul normal. toat` lumea ar avea camioane cu remorc`“. Datorit` ei. Trebuie s` existe un echilibru \ntre informa]ia primit` [i costul acesteia. solicitat` din ce \n ce mai mult de clien]i. deoarece ar rezulta costuri foarte mari. „road-train“ a[a cum sunt numite \n str`in`tate. majoritatea \n configura]ie camion plus remorc`. ci una real`. \n acest caz.trebuie s` mearg` \nainte [i s` aib` cåt mai pu]in de suferit. atunci cånd ace[tia au cerin]e speciale. deoarece. vehicule cu dou` incinte. dar trebuie avute \n vedere mai multe lungimi. Sunt cåteva constrångeri semnificative. Potrivit reprezentantului Logistic E van Wijk.

.

din care 27 Mascott. fa]` de 259 de Sprinter [i patru Vario \n anul anterior. Mazda (22). singurele cre[teri la 6-18 t Din categoria 6-18 t s-au våndut 718 vehicule comerciale. Kia (47). [i Roman.100 . A Mercedes [i Mitsubishi. din care 516 Daily (107 furgoane [i 409 platforme) [i 430 Massif. care a våndut pe pia]a Ford revine \n fruntea clasamentului |n 2010. Cel mai bine våndut model de la aceast` categorie a fost Ford Transit. livrate \n 1. fa]` de 42 \n 2009. din care 1. [i 9. Toyota (116). Nissan (251).558 de Ford Transit.fa]` de 45 \n 2009) [i Mitsubishi. Renault (536). |n ceea ce prive[te produc]ia local` [i exporturile.455 de Logan Van [i 875 de Logan Pick-Up. urmat de Sprinter (680) [i Ducato (601).039 de unit`]i . situa]ia s-a prezentat exact invers: cre[tere la categoria utilitarelor sub 3.5 t.5 t [i sc`dere la cele peste 18 t.882 \n 2009.558 Ford Transit. nul trecut s-au produs \n Romånia 27.5-6 t s-au våndut 508 unit`]i. \n sc`dere puternic` fa]` de cele 104 din 2009. 37 Fiorino [i 18 Scudo.din care 103 Daily [i 90 Eurocargo .80 TGM. fa]` de 97 \n 2009. fa]` de 300 \n 2009.716 \n 2009 . 17 Unimog [i patru Vario .fa]` de 224 de unit`]i \n 2009).690 \n 2009. Mercedes-Benz [i Iveco. Volkswagen (750).\n cre[tere fa]` de cele 134 din 2009). \n Romånia s-au våndut 9.712 Dacia. Renault (49 de unit`]i . cånd a fost lider de pia]` la aceast` categorie) [i de MAN (149 de camioane . din care 17.721 \n anul anterior. |l urmeaz` \ndeaproape eternul s`u rival Fiat.270 de vehicule comerciale sub 3. |i urmeaz` Mercedes-Benz (806 unit`]i).276. 177 Transit Connect [i 20 Ranger. Lider de pia]` a fost [i anul trecut Mercedes-Benz. vånz`rile de vehicule comerciale \n Romånia au sc`zut [i \n 2010. Iar Roman a produs anul trecut 55 de camioane de peste 18 t.STATISTICI APIA Ford. fa]` de 16. 35 de Canter. respectiv 7.5 t. cu o singur` excep]ie: camioanele de peste 18 t. 68 TGL [i un TGS . Iar peste grani]` au mers 16 camioane. Mitsubishi (285).fa]` de 228 \n anul anterior.723 \n 2009 . cu 142 de Daily.232 Logan Van [i Pick-up [i 9. cu 1. fa]` de 684 \n 2009. fa]` de 846 \n 2009.969.5-6 t.din care 15.979 de unit`]i).195 de vehicule comerciale sub 3. Cea mai mare parte a produc]iei a mers [i \n 2010 la export: 24.liderul de anul trecut. urmat de Iveco (193 de unit`]i . iar lider la vånz`rile de modele de import a fost de data aceasta Ford. Mitsubishi.436 de unit`]i. din care 38 specializate [i 17 pentru transport de marf`. cu 842 de unit`]i. fa]` de 32 \n anul anterior. Opel (76). fa]` de 71 \n 2009. din care opt de transport [i opt specializate. fa]` de 13. iar Logan Pick-up.fa]` de 16. cu 178 de Sprinter. cu 1. Pe primul loc s-a situat de aceast` dat` Mercedes-Benz (260 de unit`]i . fa]` de 159 \n 2009). cu 24 de Canter. 30 Tranzit 110 / februarie 2011 . Dacia a livrat pe pia]a intern` 2. premian]ii din 2010 Petronela JIPA A[a cum reiese din informa]iile primite de la APIA.266 \n 2009. Iar pe treapta a treia a podiumului s-a clasat Iveco. 78 Axor.din care 842 Transit (647 de furgoane [i 195 de platforme).010 de unit`]i fa]` de 1. Asta \n condi]iile \n care \ns` \n 2009 la Bra[ov s-au fabricat 45 de vehicule de 6-18 t [i 143 de peste 18 t. DAF a våndut 43 de camioane de 6-18 t (28 LF55 [i 15 LF45). |l urmeaz` Iveco. \n 7.fa]` de 1. fa]` de 175 \n 2009. b`tut \n cuie La categoria vehiculelor comerciale de 3.330 de utilitare. toate de 26 t. Citroën (512).790 de unit`]i . 28 Atego. Volvo. cu 946 de unit`]i. fa]` de 1. Volkswagen (115 Crafter. Logan Van a fost fabricat \n 10. Clasamentul la 3. Renault. Peugeot (424 .854 de unit`]i. 21 Maxity [i un Master .din care 601 Ducato (291 de furgoane [i 310 platforme). comparativ cu 8. dou` FL/FE.133 Actros. \n cre[tere fa]` de cele nou` din anul anterior. 351 Doblo Cargo. cu 1. 35 de unit`]i (30 Midlum [i 5 Mascott). Skoda (21) sau Hyundai (nou`).

.

din care 38 specializate. fa]` de 253 \n 2009. doar 12. iar produc]ia de vehicule comerciale s-a apreciat cu 59. Pentru c` pia]a nu a fost caracterizat` de stabilitate economic`. din care 132 pentru transport [i unul pentru construc]ii. dar abia peste 10-15 ani. singura categorie care a \nregistrat un progres. dac` situa]ia nu era suficient de \ngreunat` de lipsa banilor. 30 Seria R (23 de transport. cel mai important aport avåndu-l segmentul sub 3. nou` Kerax [i [ase Magnum. Produc]ia autohton` de autovehicule a crescut \n 2010 cu 18. D in volumul total de vehicule våndut anul acesta.din care 35 de construc]ii. cu 185 de camioane . cu 302 camioane.fa]` de 86 \n anul anterior . 20 FM11 [i opt FM. cu 172 de unit`]i . fa]` de unul singur \n 2009.1%. 160 XF105 (cele mai multe de 21 t) [i [ase CF75. produc]ia local` [i exporturile au crescut. Kilometri mai pu]ini sau vehicule mai economice {i.417 unit`]i. cu 370 de unit`]i. adic` o sc`dere cu 19. fa]` de 1. 24 specializate [i dou` de transport.5%. situa]ia fiind aproximativ aceea[i: cu 21. BMC a livrat nou` vehicule. Balan]a importurilor nu a fost dezechilibrat` de un segment anume. Dac` la \nceputul anului estim`rile de vånzare erau de 130.STATISTICI autohton` un singur camion de 6-18 t. DAF a våndut anul trecut 395 de vehicule de peste 18 t.4% mai pu]ine autoturisme.\ns` \n viitor. iar rezultatele nu sunt deloc optimiste. iar cele destinate transportului de pasageri au atins doar un modest 814 unit`]i. patru specializate [i trei de distribu]ie). 10 de construc]ii.5 t. Lider \n 2009.\n sc`dere fa]` de cele 151 din 2009 . din care au fost realizate cu 60.din care 157 Premium (140 de transport. [ase de transport [i trei de construc]ii. Locul al patrulea \n clasamentul greilor este ocupat de Scania. APIA a tras linie peste rezultatele anului trecut [i a f`cut calculele. cele mai multe de 44 t.din care 146 Seria G (110 de transport. [i implicit de sc`derea vånz`rilor. Volumele din 2010 pozi]ioneaz` pia]a romåneasc` la nivelul lui 2003. Mercedes-Benz a livrat la aceast` categorie 61 de Actros .1%. Autoturismele au raportat o cre[tere de 15. singura \n cre[tere Vånz`rile de camioane de peste 18 t au totalizat anul trecut 1.661 de unit`]i. cinci de construc]ii [i dou` specializate) [i nou` din Seria P. Roman a våndut anul trecut la noi 47 de camioane fa]` de 29 \n 2009 . ca [i \n 2009.este. \n cre[tere cu 46. Urmeaz` Renault. Iar Volvo a våndut 134 de unit`]i .4% comparativ cu anul precedent. 11 specializate [i unul de transport). din care 240 TGS (135 specializate. La capitolul exporturi situa]ia este mai \ncurajatoare.8%. comparativ cu importurile. [i nici la capitolul putere de cump`rare nu s-au v`zut mari schimb`ri. \n realitate a fost vorba de 119. importurile s-au depreciat cu 22.comparativ cu 293 \n 2009 . 97 de construc]ii [i [apte de transport). Pe de alt` parte.854 de unit`]i. cu 26.fa]` de 66 \n 2009 .6% mai pu]ine vehicule comerciale [i cu 25. Modelul care s-a bucurat de cel mai mare succes la aceast` categorie este Actros.3%. cu 478 de unit`]i . pån` la 314. 34 de transport [i opt specializate). O surpriz` pl`cut` a venit din partea segmentului de peste 18 t.din care 106 FH (98 de transport [i opt de construc]ii). 71 TGA (56 de construc]ii [i 15 de transport). Prima treapt` a podiumului a fost ocupat` de Iveco. consemnåndu-se o evolu]ie de 21.5% mai multe unit`]i decåt \n anul anterior. Asta din cauza lipsei cu des`vår[ire a infrastructurii necesare func]ion`rii 32 Tranzit 110 / februarie 2011 .din care 297 Stralis (287 de transport. din care 229 CF85 (187 de construc]ii. iar Tatra.1%.\n sc`dere fa]` de cele 70 din 2009 .000 de unit`]i [i o sc`dere de 10% fa]` de 2009. „Vremea vehiculelor propulsate electric va veni [i \n Romånia. cu 133 de unit`]i våndute. opt specializate [i dou` de construc]ii) [i 181 Trakker (169 de construc]ii.4% mai pu]ine autobuze. 31 de construc]ii [i cinci specializate). 55 TGX (51 de transport [i patru specializate) [i patru TGM specializate. Sc`dere mai Aurora NEGU}U La finalul lui ianuarie.266 \n 2009 .275 au fost vehicule comerciale. trei. majorarea pre]ului carburantului va duce [i la limitarea kilometrilor parcur[i [i la orientarea clien]ilor c`tre vehicule cu un consum mai mic sau chiar c`tre hibrizi [i ma[ini electrice . Pia]a de peste 18 t. a[a cum am precizat deja. Foarte aproape s-a aflat MAN.

vicepre[edinte APIA. Previziunile pentru pia]a auto de anul acesta sunt de cre[tere cu 9% pentru vehiculele noi. \ntre societ`]ile de asigur`ri [i dealerii autoriza]i la fel. iar \n cazul acesta centrele autorizate sunt ocolite. Nu exist` profituri mari. a estimat Brent Valmar. cånd pia]a de ma[ini rulate ar trebui s` se situeze \ntre 115. abia ne permite s` supravie]uim“. anul trecut au fost våndute aproape 60.\nc` . Anul trecut. corelat cu cele secondhand. a declarat Valmar. \n 2010 raportul men]inåndu-se \n favoarea lor. sub 1%. a[a cum s-a \ntåmplat \n ultimii ani.000 de vehicule noi [i peste 200.000 rulate. chiar o cre[tere de 20%. dou` treimi din 110 / februarie 2011 Tranzit . dar care au o vårst` care s`-i determine totu[i pe proprietari s` apeleze la ateliere autorizate.5 ori mai mari decåt cele de ma[ini noi. iar nevoia de mobilitate s` fie acoperit` cu vehicule noi. Vom vedea deci impactul acestor m`suri de taxare asupra pie]ei auto. unde sunt doi produc`tori autohtoni. APIA ar putea propune autorit`]ilor o nou` modificare a nivelului taxei de poluare. [i pe Programul Rabla. Programul Rabla a dat nota de trecere dealerilor Pentru Programul Rabla 2010 au fost alocate 722 de milioane de lei pentru scoaterea din uz a 190.000 unit`]i“. „Dac` nu ar fi existat Programul Rabla ne-am fi prezentat aici repeten]i“. La un grad de ocupare relativ eficient au contribuit [i vånz`rile de vehicule rulate. nu au fost \naintate cifre. O viziune mai optimist` \n ceea ce prive[te pia]a vehiculelor noi.000 de vehicule [i programul va continua \n 2011. pentru construirea de noi propuneri“. membru CD APIA. coroborat` cu o sc`dere de 30% a \nmatricul`rilor de vehicule rulate. |n func]ie de evolu]ia pie]ei. asupra num`rului de ma[ini noi. dac` este cazul. iar dac` dup` primele [ase luni situa]ia nu se va \mbun`t`]i. vånz`rile de vehicule second-hand s` fie de 2. vicepre[edinte APIA [i director general Porsche Romånia. dac` raportul dintre vehiculele noi [i cele second-hand nu se va echilibra. Referitor la reducerile de pre]uri. Speran]ele APIA se bazeaz` pe prezen]a activ` pe pia]` a celor doi produc`tori locali care s` furnizeze o ofert` suficient` [i potrivit` puterii de cump`rare a clien]ilor romåni. |ns` [i ceilal]i importatori au \ncercat s`-[i adapteze ofertele comerciale la puterea de cump`rare a ]`rii. iar multe dintre m`suri abia au permis pån` acum dealerilor s` supravie]uiasc`. Cu siguran]` lucrul acesta nu se va \ndeplini \n 2011. Nu mi se pare normal ca pe pia]a romåneasc`. |ns` 50% dintre importurile de vehicule rulate au o vårst` mai mare de 10 ani. dar [i al programului Rabla.pe second hand |ns` pentru moment cea mai mare problem` este men]inerea tendin]ei de a achizi]iona vehicule second-hand. pe lång` o tax` de poluare care s` descurajeze \nmatricularea de vehicule foarte vechi.000 de vehicule. vehiculele noi våndute au fost livrate cu ajutorul programului. Cu ajutorul bonurilor valorice. Nivelul de profitabilitate al grupului pe care \l conduc se \nscrie \n media european`. iar \n partea a doua a anului vom colabora cu autorit`]ile. La nivelul decont`rilor \ntre furnizori [i clien]i se men]in termene la fel de mari. reprezentan]ii APIA vor ini]ia demersuri pentru stoparea importurilor de vehicule rulate. cel mai probabil pe acela[i sistem: trei tichete pentru un vehicul. suntem \ntr-o perioad` dificil`. \ns` \n mod cert oferta va fi adaptat` condi]iilor de pia]`. „Normalitatea trebuie s` se g`seasc` \ntr-o paritate a vånz`rilor de [i noi second-hand. a afirmat Constantin Stroe. „Partenerii no[tri au dificult`]i. „Anul trecut s-au våndut circa 100. Cre[terea de 10% estimat` de APIA pentru 2011 se bazeaz`. Focus . Nevoia de mobilitate ar trebui acoperita tot mai mult cu ma[ini noi“. a afirmat Brent Valmar. a afirmat Gabriel Sicoe.000-200. a afirmat Constantin Stroe. „|n urm`toarele [ase luni vom analiza care este impactul noii taxe auto. Nici pe partea de after-sales situa]ia nu este cu mult diferit`. a fost emis` de Constantin Stroe. pentru c` num`rul mic al vehiculelor lansate pe pia]` a determinat [i o reducere a volumelor din service.PIA}~ AUTO mare decåt se estimase acestor tipuri de vehicule \n ]ara noastr`“.

Essers a demarat un serviciu intermodal c`tre Romånia de mai bine de trei ani. cel pu]in la nivel declarativ. odat` cu investi]iile.Essers Simplu. Cu toate acestea. nim`nui nu-i mai pas`. din terminalul propriu. mult` marf` venind din Turcia [i invers. cånd se pune problema de a beneficia de un timp de tranzit mai lung decåt cel oferit de camion. Ivo Marechal. \n cea mai mare parte (90%). miercuri. Debut sinuos H. Pia]a romåneasc` cre[te \nc`. precum Procter&Gamble. a declarat Hanno Reeser. unde se afl` un terminal feroviar destul de nou. A[a ne umplem trenurile”. mul]i clien]i spun c` vor s` treac` la intermodal.TRANSPORT INTERMODAL H. Acum avem patru trenuri s`pt`månale din Genk. A[a c` terminalul cre[te foarte repede. iar volumele. Ucraina sau Georgia. vom folosi Oradea ca pe un hub mare prin care s` mergem spre alte ]`ri. \ntre Genk (Belgia). iar camioanele de la capetele de linie ajut` trenul s` se \ncadreze \ntr-un timp de tranzit similar cu cel oferit de transportul rutier. ce-i drept. Essers. timp \n care volumele au tot crescut. investi]iile sunt extrem de ridicate. C hiar dac` politica „verde” este la mod` [i mul]i produc`tori sau retaileri aleg trenul nu pentru c` ar fi mai ieftin. avem mult mai multe exporturi. destul de greu de asigurat \n condi]iile \n care camionul ajunge mult mai repede la destina]ie. dat fiind traficul congestionat din toat` Europa [i facilit`]ile fiscale oferite de autorit`]i. astfel \ncåt la acest moment administrarea trenurilor se ridic` la nivel de art`: trenurile sunt aproape de fiecare dat` complete. deoarece pe acela[i tren se pot pune m`rfuri pentru Grecia. [i \napoi. deoarece le pas` de emisiile de carbon. construit \n 1995. mar]i. Pentru noi nu este chiar o mare problem` dac` avem mai mult` \nc`rc`tur` din Romånia [i mai pu]in` c`tre Romånia. care aleg transportul intermodal pentru cursele mai lungi de 1. [i Oradea.000 km”. H. H.Essers a \nceput cu transportul a 15 containere \ntre Genk [i Oradea.Essers pentru Europa Central` [i de Est. ci pentru a ar`ta o imagine „eco” a companiei. iar cea care vine \n Romånia este doar \n propor]ie de 60% destinat` pie]ei noastre. precis. a explicat [i CEO-ul H. manager H. dar dac` sunt destule camioane pe pia]` [i pre]urile scad. Marfa din trenul din Romånia c`tre Europa de Vest este. vineri [i såmb`t`. Avem \ns` clien]i mari. clien]ii las` la o parte politica „verde” [i se uit` la buzunar. de circa 80 de vagoane pline dus/\ntors. iar \nc`rcarea unui tren complet dureaz` o or` situa]ia era exact invers: prea mult` marf` intra \n Romånia [i ie[ea pu]in`”. „Am fost printre primii care au \nceput s` foloseasc` trenul. dar vedem c` [i pia]a se schimb` foarte repede: exportul din Romånia c`tre Europa de Vest e uria[. „Cånd e o problem` de disponibilitate pe pia]`.Essers a \nceput s` opereze \n transportul intermodal \nc` din 2006. romåneasc`. Bulgaria. Marfa pentru Turcia pleac` din Oradea pe ro]i. „|n 2010 pia]a s-a schimbat. Cånd activitatea va cre[te mai mult. |n 2009. a explicat Hanno Reeser. bine organizat Marilena MATEI De[i poten]ialul transportului feroviar pare mai mult decåt atractiv. iar tariful este cel pu]in la fel de mare. containerele sunt monitorizate pe toat` durata transportului. „Dac` ar fi s` mai fim pu[i \n 34 Tranzit 110 / februarie 2011 . balan]a import/export a fost bun`. Turcia. \n cre[tere foarte mare. liniile de transport feroviar au nevoie de volume \nc` [i mai mari pentru ca serviciul s` devin` profitabil. pe cånd la \nceput |n terminalul de la Genk se lucreaz` \n dou` ture cu cåte opt operatori.

pentru c` nu este posibil s` amplasezi motoare electrice pe tren.” Hanno Reeser eviden]iaz` c`.Essers pentru Europa Central` [i de Est a ad`ugat c` este esen]ial s` ai trenuri complete. „Am \nceput gåndind c` tot ce nu putem pune \n camioane punem pe tren. „Dac` spui c` o s` pui containerul luni [i poate ajunge pe vineri. Produse de ni[` pe tren De curånd.” Managerul H. Noi spunem c` plec`m vineri noaptea de la Genk. Temperatura este men]inut` de motoare diesel pe durata transportului. dar [i separat.Essers va folosi \ntotdeauna camioanele. „|n momentul \n care containerul nu se mai mi[c`. \n afar` de intermodal. cu plec`ri [i sosiri bine stabilite. este mult prea mare [i nu po]i face treab` dac` nu ai trenuri complete \n ambele sensuri”. iar luni marfa ajunge \n Bucure[ti. astfel \ncåt.Essers opereaz` patru trenuri pe s`pt`mån` pentru Romånia [i cinci c`tre Italia . Pe transport rutier acest lucru este imposibil. Acum [tim c` nu \]i po]i permite s` mergi cu trenul gol sau pe jum`tate plin. dac` trenul sta]ioneaz` o or`-o jum`tate de or`. pentru c` po]i \nc`rca [i manipula volume mari. [i \n completarea trenului. duminic` ajungem la Oradea. atunci [tim c` trenul s-a oprit [i trebuie s` trimitem mecanicul s` preg`teasc` containerul pentru \nc`rcare. pentru c` investi]ia \n echipamente. containere etc. compania belgian` a \nceput s` transporte pe tren [i containere frigorifice sau cu marf` scump`. remorci. a explicat Hanno Reeser. cåt [i al temperaturii din containere. |n prezent. atunci sistemul nu este bun. Am \nv`]at multe \ntre timp [i am c`p`tat foarte mult` \ncredere \n transportul intermodal. nu am mai face o asemenea gre[eal`. pe toat` durata transportului. timpul de a[teptare este redus. monitorizate pe internet atåt din punct de vedere al pozi]iei. H.fa]a unei situa]ii similare. H.

trenurile trebuie s` fie pline dus-\ntors. C`tre Romånia se transport` produse ADR. [i una de greutate: 1. |n momentul de fa]`. Trenurile opresc \n sta]ii. dar doar de la punctul A la B. la Genk.300 t din Genk spre Romånia. astfel \ncåt rata furturilor este foarte mic`. nu \mpotriva furturilor. „Avem la dispozi]ie 40 de ore pentru a ajunge la destina]ie. cu trei pozi]ion`ri diferite pe \n`l]ime „Investim [i dezvolt`m multe echipamente noi. Dac` apel`m la subcontractori nu po]i garanta intervalele de \nc`rcare/desc`rcare.containere de greutate [i de volum . unde avem o problem` de auto. sunt depozitate \n containere pline [i nu se \ntåmpl` nimic”. Dac` mai facem opriri. a explicat Hanno Reeser. pe care intr` semiremorci standard [i mega. dar containerele sunt asigurate. nu ne mai \ncadr`m. Clien]i stabili pentru Romånia La momentul vizitei noastre \n Genk se afla \n gar` [i trenul care urma s` plece spre Romånia.Essers din Genk) trebuie s` respecte „Code XL“ 36 . se mai iau m`rfuri care ar fi trebuit transportate pe camion. acestea trebuie s` \ndeplineasc` neap`rat Codul XL de ancorare a m`rfurilor. Cam tot atåt face [i un camion cu un singur [ofer. Pentru a avea \ntotdeauna trenuri complete [i a ajunge la limita superioar` de greutate. situat la cåteva sute de metri de depozitul clientului. dac` timpul de tranzit nu permite s` se a[tepte urm`torul tren. nimeni nu le poate deschide. dar ne-am dotat cu vagoane speciale. Remorcile sunt securizate [i prin blocarea [eii de cuplare \n fa]`.100 t la retur.” Dac` trenul este incomplet. astfel \ncåt \n`l]imea s` nu dep`[easc` 4 m. Singurul mod prin care po]i face transport intermodal este ca. \n timp ce la trenul „italienesc” raportul este 50-50. atunci cånd ai un terminal \n Genk [i unul \n Oradea. Henkel \n Ungaria. Asta \nseamn` 35 de containere maximum/tren. pentru a transporta inclusiv semiremorci mega. a[teptånd s` fie re\nc`rcat. mobil` (pentru IKEA) [i o]el \n containere speciale. se iau containerele cu greutatea cea mai mic` [i se trimit pe camion c`tre Romånia. interesat de acest sistem pentru c` marfa este asigurat`. m`rfurile sunt amestecate . „Trenurile pentru Ikea care merg dinspre Romånia ([i Bulgaria) ajung \n terminalul de la Genk. nu sunt m`rfuri paletizate.Trenurile sunt formate din vagoane pentru containere [i vagoane Ro-La. a afirmat Hanno Reeser. Credem c` dac` ai o plecare \n fiecare zi po]i fi la fel de rapid pe tren ca pe camion. cu [an]uri specifice pentru role de o]el. trebuie s` asigur`m camioane proprii \n ambele p`r]i. pe care sunt fixate semiremorci standard sau chiar mega. Avem asemenea vagoane [i pe trenurile c`tre Romånia”. deoarece exist` o limit` de lungime a trenului. respectiv 1. s` te asiguri c` trenurile ajung \n 40 de ore sau chiar mai repede. Printre clien]ii trenului c`tre Romånia se mai num`r` [i Procter&Gamble \n Ploie[ti. „Traseul c`tre Italia traverseaz` Elve]ia. ci a daunelor. Produsele cu o valoare ridicat` sunt transportate \n containere. trenul „romånesc” este \nc`rcat trei sferturi cu containere [i restul cu remorci [i semiremorci. dar \ntrun container nu se mi[c` nimic. inclusiv containere mai mici.cu vagoane Ro-La. chimice (pentru Coca-Cola). \n special Dacia. |n cazul \n care m`rfurile pentru Ikea sunt trimise c`tre Belgia pe semiremorci. \n`l]ime la trecerea prin tunele sau pe sub poduri. de 550 m. pentru Arcellor. „gemene“. Pe tren m`rfurile se mi[c` [i pot ap`rea daune. dar [i pentru alte companii importante din industria Echilibru \ntre greutate [i volum Pentru ca serviciul feroviar s` fie profitabil. iar clientul nu este mul]umit. Cånd sunt prea multe m`rfuri pe tren. Semiremorcile care aduc mobil` pentru Ikea (al c`rui depozit e peste drum de terminalul H. unde m`rfurile sunt aduse de la Oradea cu camionul. Pentru a fi competitivi cu transportul rutier.

Sare SPECIAL Sarea „dezghea]`” pia]a de transport Beatrice Z~VOEANU Dac` \n 2010 primele curse bine pl`tite au fost cele de sare pentru desz`pezire. |n 2010. produc]ia de sare declarat` de Salrom a fost de aproximativ 2. Rompetrol-Geomin SA. singurul produc`tor de sare autorizat din Romånia. „Din acest motiv. Numai c` drumarii c`rora le-a revenit. Societatea Na]ional` a S`rii (SNS) este unicul produc`tor [i distribuitor de sare \n solu]ie \n Romånia [i de]ine [apte sucursale \n \ntreaga ]ar`. |n acela[i timp. Contracte directe cu drumarii Conform reprezentan]ilor Salrom. tranzac]ionarea efectuåndu-se prin Bursa de M`rfuri. Serbia sau Bulgaria. Sunt solicitate toate tipurile de sare. Astfel. Ungaria. inclusiv a s`rii. \n urma licita]iilor. prin Ministerul Economiei. |n plus. din care circa 20% a fost destinat` exportului.600 de euro pentru o curs` de Germania echilibreaz` situa]ia. Serbia [i Bulgaria. \n principal \n ]`ri limitrofe ca Ungaria. activitatea de desz`pezire. are ca ac]ionar majoritar statul romån. din 2008. lucrurile au mers bine [i \n sezonul 2010-2011. Pentru dezghe]area drumurilor pe perioada de iarn` se folose[te acela[i tip de sare industrial` utilizat` \n industria chimic`. Conform informa]iilor furnizate de SNS. de la cea alimentar` sau hrana animalelor la 110 / februarie 2011 Tranzit 37 . Numai CNADNR a comandat la sfår[itul anului trecut de la Societatea Na]ional` a S`rii (Salrom) 13. care de]ine 51% din ac]iuni. sarea utilizat` la desz`pezire este solicitat` cu preponderen]` \n state ca Germania. \n timp ce 49% din capital apar]ine Fondului Proprietatea. CNADNR a trecut treptat la externalizarea activit`]ilor de \ntre]inere a drumurilor na]ionale. sare pentru drumuri [i sare industrial`. comandate masiv de nem]i [i austrieci. preluånd aceast` activitate de la fosta \ntreprindere de comer] exterior. au \nceput abia dup` prima ninsoare s` dea „din coate” pentru procurarea materialelor antiderapante. sucursalele Salrom au primit comenzi de la astfel de firme pentru o cantitate de sare pentru desz`pezire mai mare decåt C ontractul \ncheiat de CNADNR cu SNS SA a fost atribuit \n urma negocierii. ceea ce a \ntunecat \ntrucåtva bucuria transportatorilor. pentru care va pl`ti 2. pentru sezonul 2010-2011. \n sfera c`rora intr` [i activitatea de desz`pezire. restul fiind comercializat` pe pia]a intern`. crescånd \n schimb cantit`]ile contractate direct de sucursalele SNS SA cu firmele cå[tig`toare ale licita]iilor organizate de CNADNR pentru atribuirea pachetelor de servicii privind \ntre]inerea multianual` a drumurilor na]ionale. „sarea pentru desz`pezire este un sortiment important pentru livr`rile societ`]ii”. \ns` pre]urile de pån` la 1. prin producerea de cozi de cåteva zile pentru o singur` \nc`rcare.2 milioane de tone. extrem de solicita]i. Nici cei de peste hotare nu se dezmint cu solicit`ri de ultim moment. f`r` anun] de participare. ponderea cantit`]ii de sare contractate direct la nivelul Salrom-CNADNR s-a diminuat. 20% din sare merge la export Salrom. SNS face exporturi din 1991.13 milioane de lei f`r` TVA. pe baza criteriului „pre]ul cel mai sc`zut”.500 t de sare gem` pentru desz`pezirea drumurilor \n campania de iarn` 2010-2011. respectiv un sortiment de sare gem`. cånd z`pada nu s-a l`sat a[teptat` nici la noi [i nici pe alte drumuri din vestul Europei. cu o granula]ie cuprins` \ntre 0 [i 8 mm [i con]inut de NaCl de peste 96%.

de circa 8%“. a precizat Petri[or Chelaru. suntem organiza]i \n dou` schimburi a cåte [ase ore la activitatea de extrac]ie din subteran. aceast` organizare fiind posibil` doar prin suplimentarea personalului. pentru consumul animalier.00 [i 23. \n func]ie de capacitatea zilnic` de produc]ie. preluat de la celelalte activit`]i ale sucursalei. destinat` desz`pezirii drumurilor na]ionale. dar cånd exist` solicit`ri mai multe programul de lucru se prelunge[te [i la opt ore pe fiecare schimb. CNS a men]ionat doar c` „pre]ul de vånzare a s`rii pentru desz`pezire. \n balo]i de cåte o ton`. La suprafa]`. Salrom a declarat c`. \ntre Vålcea [i Dresda.400 de euro. Doar 1% din produc]ia de la Tårgu Ocna merge la export |n perioada sezonului rece. de la Råmnicu-Vålcea la Stuttgart.600 de euro”. transportul s`rii industriale necesit` doar mijloace auto acoperite. industria energetic` [i textil`) sau ambalat` \n saci de 25 kg sau de 50 kg. de la Gala]i la Aachen (Germania). reprezentat` \n special de bulg`ri de sare pentru zootehnie [i brichete de sare de 5 kg. \n vreme ce sarea ambalat` [i paletizat` este transportat` cu ajutorul autocamioanelor acoperite. Oricum. cånd exist` multe solicit`ri de sare pentru dezghe]area drumurilor. atåt \n ]ar`. Ocna este nesemnificativ`. Livrarea se face \n condi]ia franco-depozit salin`. „Dac` pentru sarea alimentar` mijloacele de transport trebuie avizate sanitar. Se pare \ns` c` exist` [i case de expedi]ii care „stric` pia]a”. cost` circa 1. reambalate \n saci de 25 kg. „dispune de capacit`]ile de produc]ie necesare pentru asigurarea cantit`]ilor solicitate de sare pentru desz`pezirea drumurilor. cåt [i \n alte state. corectat cu rata infla]iei din ultimul an. acestea apar]inånd Direc]iilor Regionale de Drumuri [i Poduri Timi[oara.600 de euro. prin care beneficiarii \[i procur` pe cont propriu mijloacele de transport necesare. una din companiile care are \n desf`[urare \n prezent un contract de livrare a s`rii. „Ponderea exportului la sucursala Salina Tårgu Un singur drumar a solicitat sare \n extrasezon Sarea vrac pentru drumuri este transportat` cu autobasculante cu capacitate de 25 t. Volumul de sare ce trebuie transportat. Pentru pia]a extern`. cånd sunt solicit`ri mari de sare (ponderea majoritar` fiind pentru dezghe]are de drumuri). sarea se livreaz` conform program`rilor stabilite de c`tre sucursal`.300 [i 1. reprezentan]ii SNS SA. este acela[i de anul trecut. sau [i såmb`ta. a crescut de la an la an. pentru care pachetele de \ntre]inere multianual` nu au fost \nc` atribuite prin licita]ii. au precizat reprezentan]ii Salrom.000 t de sare pe zi. cu un program de \nc`rcare \ntre 7. de la Exploatarea Minier` Råmnicu-Vålcea c`tre o companie german` de bricolaj din bazinul Ruhr. se lucreaz` \ntrun singur schimb la produc]ie \n subteran [i dou` schimburi la activitatea de preparare”. Sarea ajunge la beneficiar prin mijloace de transport auto [i poate fi vrac (pentru dezghe]are de drumuri. cånd am avut nenum`rate cereri de transport de sare [i cånd o astfel de curs`. activitatea de export a sucursalei se realizeaz` doar prin serviciile specializate ale SNS”.000 kg sau \n pungi de 1 kg. f`r` alte condi]ii speciale”. au precizat Se pot \nc`rca pån` la 40 de camioane/zi |n anotimpul rece. transportul este asigurat cu vagoane speciale sau auto. practicat pentru actualul sezon. \n mod obi[nuit. „|n perioada de iarn`. reprezentantul unei companii care s-a ocupat cu transportul de sare [i anul trecut regret` faptul c` nu a avut camioane disponibile „tocmai acum. De[i \n aceast` perioad` 80% Tranzit 110 / februarie 2011 . \n big bag-uri de 1. |n acela[i registru. conform regulilor de siguran]` alimentar`. Evitånd exprimarea unui anumit pre] de vånzare. oferind maximum 1.200 de euro. sau la pre]uri cuprinse \ntre 1. Salina Tårgu Ocna extrage [i prelucreaz` din Mina Trotu[ circa 1. mai ales c`. dac` beneficiarii o solicit`. Pot fi \nc`rcate zilnic \ntre 35 [i 40 de camioane. fiind de sub 1%.SPECIAL cea livrat` \n sezonul precedent”. Craiova [i Ia[i. Astfel. prin sucursalele sale. la activitatea de preparare se lucreaz` \n trei schimburi de cåte opt ore. a punctat Petri[or Chelaru.550 [i 1. CNADNR a contractat de la SNS SA o cantitate suplimentar` de sare. contracteaz` astfel de curse la pre]uri \ntre 1. |n acela[i timp.00. directorul salinei. sarea putånd fi livrat` \n 24 de ore de la primirea comenzii”. de luni pån` vineri. Cursele de Germania. la pre]uri bune De[i transportatorii se plång c` stau [i cåte patru zile pentru o singur` \nc`rcare. ceea ce a dus [i la o majorare a pre]urilor de transport. majoritatea beneficiarilor fiind companii de pe pia]a intern`.

de asemenea. Germania.000 t de sare. |ntre beneficiarii acestui tip de sare. Bulgaria [i Ungaria. a precizat directorul salinei. desemnat prin licita]ie organizat` de c`tre CNADNR ca prestator al serviciilor de dezghe]are [i \ntre]inere de drumuri”. din sec]ia de extrac]ie [i preparare Bistri]a se ob]ine calcarul pentru industria chimic`. singurul client care a achizi]ionat sare pentru desz`pezire [i \n extrasezon (septembrie. atåt sub form` de vrac. cåt [i sub form` de bulg`ri sau ambalat`. dar [i c`tre punctul Cocene[ti. ca [i pentru 50% din sarea de la Ocnele Mari merge la export Sarea formeaz` un z`c`månt important [i la 12 km sud-vest de construc]ia de drumuri. Banatul [i partea de vest a Transilvaniei. urmat` de m`cinarea [i comercializarea ei \n vederea asigur`rii activit`]ii de desz`pezire. 110 / februarie 2011 Tranzit 39 . care \n trecut aprovizionau cu sare nu numai Oltenia. „Salinele Ocnele Mari. directorul comercial al Salinelor Ocnele Mari. de la companii care utilizeaz` sarea \n produc]ia petrolier` sau. de altfel. prin dizolvare cinetic` \n sonde. \n perioada de iarn`. \n sezonul de iarn` 2010–2011.500 t. dar [i \n ]`ri mai \ndep`rtate. ci [i Bazinul Adriatic al Peninsulei Balcanice. De[i producerea s`rii are. din 1959 pån` \n prezent exploateaz` z`c`måntul. Råmnicu-Vålcea. prin dou` saleoducte. principalii clien]i fiind.500 t de sare const` \n faptul c` pe zona Moldovei exista deja un beneficiar. \n zootehnie. pe [osea sau pe cale ferat`.din sarea extras` din min` este dirijat` exclusiv la dezghe]area drumurilor. Italia [i Elve]ia. USG Chiech [i Oltchim. principala activitate este extragerea din subteran a s`rii brute. pe cale uscat`”. calcarul utilizåndu-se [i ca material inert pentru sistificarea lucr`rilor subterane. de regul`. exist` situa]ii nefiind cazul drumarilor . iar cantitatea solicitat` de c`tre Consiliile Jude]ene din zona Moldovei s-a ridicat la circa 2. pe lång` CNADNR mai sunt [i Consiliile Jude]ene sau locale. cantitatea de sare solicitat` la Tårgu Ocna de c`tre CNADNR Ia[i a fost de doar 2. ca Serbia. |ns`. care a mai spus c` Tehnostrade este. sarea \n solu]ie este livrat` direct c`tre Oltchim [i USG Chiech. care „absorb” aproximativ 75% din cantitatea livrat` pe pia]a intern`. un caracter sezonier specific iernii. pe cale umed`. Jum`tate din volumul de sare extras` la Ocnele Mari ajunge. a precizat Constantin Mu[at. ca Austria. „Motivul pentru care direc]ia Ia[i a solicitat numai 2. plata realizåndu-se la livrarea m`rfii. Tehnostrade SRL din Bac`u. c`tre parteneri externi din ]`ri limitrofe Romåniei. ca [i \n cazul celorlalte saline. Apoi. octombrie).\n care exist` solicit`ri [i \n restul anului. Astfel.

E-freight este un proiect complex avånd \n vedere faptul c` transportul aerian de marf` implic` participarea unui num`r destul de mare de | entit`]i care se interpun \n desf`[urarea serviciului. n sprijinul tuturor celor implica]i \n procesul de expedi]ii. Grupul de lucru care a contribuit la implementarea cu succes a etapei intraeuropene a fost format din Air France-KLM. din 2007. companiilor de handling sau expeditorilor. Prima faz` a proiectului s-a finalizat \n noiembrie 2010.9 miliarde de dolari. |n aceast` etap` s-a vizat doar transportul intraeuropean. inclusiv vamal. \n prezent. asupra unei industrii cu procese destul de \nvechite. ceea ce i-a permis comunicarea electronic` automatizat` cu companiile aeriene. Asocia]ia Interna]ional` de Transport Aerian (IATA) a conceput [i lansat „efreight“. [i care s` duc` la \mbun`t`]irea calit`]ii datelor. \n special a celor informatice. Aceste transporturi nu au fost \nso]ite de documente de hårtie. caselor de expedi]ii. companii de handling [i reprezenta]i ai V`mii Romåne. \n ambele sensuri la nivel intraeuropean. \ntrucåt procedurile de v`muire r`mån deocamdat` pe suport de hårtie cel pu]in par]ial. |n cadrul aceluia[i program. care vizeaz` facilitarea [i modernizarea transportului aerian prin aplicarea tehnologiilor curente.132 de case de expedi]ii. Proiectul se desf`[oar` [i la Otopeni. |n prezent. „E-freight a fost implementat \n cadrul unui grup de lucru restråns. suntem con[tien]i de beneficiile proiectului 40 Tranzit 110 / februarie 2011 . pentru simplificarea expedi]iilor aeriene Fiecare expedi]ie \n regim aerian este \nso]it` de un mare num`r de documente pe suport de hårtie. e-freight func]ioneaz` cu succes \n 345 de aeroporturi. proiectul vizeaz` integrarea platformelor informatice ale participan]ilor \ntr-un sistem electronic de comunicare pe baz` de mesaje standard. case de expedi]ii. dar [i pe cea a autorit`]ilor vamale sau a celor responsabile cu securitatea. Au fost derulate cu succes dou` transporturi-test. care \n prezent c`l`toresc \mpreun` cu marfa.TRANSPORT AERIAN E-freight la Otopeni. |n urma acestui fapt au fost testate mesajele [i adaptate procedurile generale ale IATA la nivel local. Proiectul se desf`[oar` la nivel interna]ional [i face parte din programul IATA numit Simplifying the Business. agreat din punct de vedere legislativ. El se adreseaz` [i include participarea transportatorilor. Cu alte cuvinte. normal de altfel pentru un astfel de proiect. Schenker Romtrans a introdus la Otopeni \n 2010 platforma electronic` de lucru pe care o de]ine la nivel multina]ional. cu implicarea a 30 de companii aeriene [i 1. IATA a implementat cu succes \n iunie 2008 \nlocuirea biletelor de avion din hårtie cu cele electronice. pentru ca \n final s` se deruleze transporturile-test. unul cu plecare din Otopeni via Amsterdam cu destina]ie Londra Heathrow [i cel`lalt cu plecare din Frankfurt via Amsterdam la Otopeni. \nmul]indu-se pe m`sur` ce aceasta \[i urmeaz` cursul de la expeditor c`tre casele de expedi]ii. Totu[i. acest fapt presupune \n mare s` avem dou` proceduri de lucru \n paralel. suficient cåt s` umple anual 80 de aeronave Boeing 747 la nivelul \ntregii industrii. servicii mai rapide [i costuri de operare mai mici. Exist` pån` la 30 de documente individuale pentru fiecare transport \n parte. la nivel mondial. IATA estimeaz` o reducere anual` a costurilor la nivelul industriei de 4. un proiect care vizeaz` eliminarea documentelor pe suport de hårtie din transportul aerian de marf`. compania de cargo handling Kamino Cargo [i Schenker Romtrans. Dincolo de deschiderea noastr` pentru nou. transporturi e-freight. astfel \ncåt prin aeroportul Otopeni se pot desf`[ura. cånd s-a constituit un grup de lucru reprezentativ incluzånd companii aeriene. \n terminalul de handling [i apoi \n cala avionului. prin procesul de v`muire.

iar noi vrem s` beneficiem cåt mai din timp de avantajul competitiv pe care \l aduce e-freight. |ntr-o a treia etap` se vizeaz` extinderea la nivel extraeuropean. a spus Sorin Crea]a. Schenker este un puternic sus]in`tor al e-freight [i participant activ \n peste 30 de ]`ri“. care \n prezent implementeaz` e-customs. previzionat` pentru 2013. sub forma simplific`rii [i acceler`rii opera]iunilor [i proceselor. Am vrut s` fim primii care \l implementeaz` la Otopeni.TRANSPORT AERIAN asupra activit`]ii noastre. 110 / februarie 2011 . Cargo Handling manager. nu trebuie s` uit`m nici latura ecologist` pe care o atinge e-freight prin reducerea drastic` a consumului de hårtie la nivelul industriei. Odat` cu finalizarea e-customs. |n acela[i timp. Kamino Cargo. companii aeriene. product manager Airfreight. astfel \ncåt s` putem opera cåt mai multe transporturi e-freight. un aspect pe care IATA pune mare pre]. deoarece consider`m c` procesele actuale ale industriei au r`mas \n urma evolu]iei tehnologice. conform portalului V`mii Romåne. iar ele se vor amplifica pe m`sur` ce mai multe companii aeriene se al`tur` proiectului. lucru ce va ajuta foarte mult [i clien]ii companiilor aeriene“. Pe lång` avantajele pe care e-freight le aduce participan]ilor. procesele de v`muire vor fi \n totalitate electronice [i vor permite \ncorporarea \n proiectul e-freight. Etapa urm`toare va r`måne la nivel intraeuropean [i se va concentra asupra sporirii num`rului de participan]i din råndul liniilor aeriene [i caselor de expedi]ii care de]in sisteme automatizate de comunicare. Ne dorim ca dezvoltarea proiectului e-freight pe Aeroportul Henri Coand` s` continue cu succes [i s` implic`m cåt mai multe case de expedi]ii. fie ei case de expedi]ii. „Kamino Cargo a sus]inut \nc` de la \nceput proiectul e-freight \n Romånia [i ne bucur`m c` am reu[it s` ne aducem contribu]ia la implementarea lui \mpreun` cu IATA Romånia.. a declarat Otilia Toma. sper`m s` reu[im cåt mai repede extinderea proiectului [i la transporturile extraeuropene. expeditori etc. proiect al Comisiei Europene cu scop similar de electronizare a proceselor vamale la nivelul statelor membre UE. Schenker Romtrans. Aceast` etap` presupune implicarea V`mii Romåne.

dat fiind faptul c` traficul la nivel european se desf`[oar` \n prezent mai mult pe axa est-vest. \n special \n Europa de Nord. dar s-a redresat din martie-aprilie. chiar dac` nu \nseamn` foarte mult. situa]ie u[or de observat dup` num`rul de kilometri parcur[i de camioane. Tranzit: Cum a ar`tat pia]a camioanelor \n anul care tocmai s-a \ncheiat [i care sunt a[tept`rile pentru 2011? Harrie Schippers: Ca [i pentru urm`torii ani. aflåndu-se \n competi]ie cu MAN (16%) pentru cea de-a doua pozi]ie pe segmentul de peste 15 t. pre[edintele DAF Trucks Chiar dac` num`rul camioanelor care tranziteaz` autostr`zile din Germania a ajuns aproape la nivelul dinaintea crizei economice. principala provocare a produc`torilor de camioane [i dealerilor acestora \n 2009. Dar [i aceasta va fi diferit` pentru fiecare stat \n parte. va atinge o stabilitate \n 2011. care mai spune c` cea mai important` lec]ie \nv`]at` \n urma crizei se refer` la aten]ia care trebuie acordat` stocurilor. |n privin]a cre[terii \nregistrate de DAF. acesta era cu aproape 12% mai mic decåt \n 2007 [i 2008. chiar dac` pia]a va r`måne la un nivel sc`zut. care a \nceput s` scad` chiar [i \n anii buni. ajungånd la nivelul \nregistrat \nainte de criz`. O perspectiv` similar` a revigor`rii transporturilor se observ` [i \n Fran]a.INTERVIU „Criza ne-a \nv`]at s` fim aten]i la stocuri“ . Segmentul vehiculelor comerciale grele a crescut de-a lungul anilor [i estim`m c` aceast` tendin]` va reveni. pre[edintele DAF Trucks. ca urmare a competi]iei crescute din partea vanurilor [i a faptului c` sistemele de transport nu stimuleaz` segmentul 6-15 t. a doua jum`tate a anului cunoscånd o cre[tere mai accentuat`. segment pe care nu a trecut \nc` pericolul sc`derii \n continuare a activit`]ii.8%. Principala problem` r`måne lipsa finan]`rilor. deoarece este segmentul pe care vindem cele mai multe camioane DAF. DAF avea o cot` de pia]` de 15. am v`zut o sc`dere dramatic` a produc]iei din cauza stocurilor de]inute de dealeri. Suntem foarte måndri de aceast` evolu]ie. Chiar [i a[a \ns`. Din 2008-2009. reprezint` totu[i o evolu]ie pozitiv`. ne a[tept`m ca pia]a de camioane s` creasc`. ceea ce. cu aproape 21%. urmat` de stagnarea construc]iilor.000 de camioane. \n special.000-220. astfel c` Germania [i Polonia vor \nregistra cre[teri de 2%.000 [i 220. |ns` pre]urile de transport. comunicat lunar de organiza]ia german` toll-collect. ca rezultat. Spania ar putea s` nu aib` parte de o evolu]ie pozitiv`.000 de unit`]i este de p`rere Harrie Schippers. |n 2010. ceea ce reprezint` o recuperare bun` fa]` de anul trecut. iar Renault [i Iveco sufer` probabil cel mai mult de pe urma economiilor lente din sudul Europei. Scania [i Volvo [i-au mai crescut. precum [i activitatea \n acest segment sunt \n cre[tere. Liderul de pia]` pentru primele trei trimestre ale anului trecut a fost Mercedes. iar comenzile transportatorilor \ncep \ncet-\ncet s` se adune dup` „topirea“ stocurilor din cur]ile produc`torilor. de la 42 Tranzit 110 / februarie 2011 . Nivelul de \ncredere din nordul Europei este \n urcare [i. mai ales dac` ]inem cont de faptul c` DAF vine de pe pozi]ia celui mai mic juc`tor din Europa. niciunul dintre ace[tia nu sper` \nc` la revenirea pie]ei la nivelul din 2007-2008 \nainte de 2012. cånd estim`m c` pia]a se va situa \ntre 200. [i ne a[tept`m ca aceasta s` continue [i \n 2011. pia]a a avut o cre[tere cu 5% fa]` de 2009. nivelul va fi mult sub cel al anilor pre-criz`. {i-a atins DAF obiectivele \n 2010? |n septembrie 2010. |ns` [i segmentul u[or. care trebuiau reduse. Pia]a european` a camioanelor va urma \n continuare tendin]a u[or ascendent` \nceput` \n a doua jum`tate a anului trecut [i se va situa \n 2011 la nivelul de 200. Redresarea transporturilor interna]ionale este foarte important` pentru noi. de asemenea. iar ast`zi se lupt` pentru locul doi \n clasament. dar suntem sceptici \n privin]a atingerii unui nivel normal \nainte de 2012. |n 2009.a declarat Harrie Schippers. decåt de la nord la sud. \n timp ce Italia [i. cota de pia]`. estim`m o cre[tere de 1-2%. \ns` \n Spania nivelul este \nc` sc`zut. iar \n primele dou` luni din 2010 activitatea de transport era \nc` la un nivel sc`zut. pozi]ie pe care o ocupa \n 2000.

Putem spune deci c` perioada recesiunii ne-a \nv`]at s` ne apropiem clien]ii. Totu[i. dac` el nu are banii necesari. |ns`. ci le-am ar`tat fabrica noastr` [i modul de testare a componentelor. ceea ce a dus la cre[terea imediat` a stocurilor. Crede]i c` dac` pia]a \[i revine prea repede v` ve]i confrunta cu o lips` a componentelor? Capacitatea de furnizare c`tre pia]` s-a situat la 330. ca lider de pia]`. [i structura companiilor de transport. exist` riscul unui anumit deficit. [i cred c` [i pentru mul]i dintre ceilal]i produc`tori de camioane. iar \n 2009 am observat c` nu se mai produc blocaje de trafic. cu 15.2%. ar trebui ca economia s`-[i revin` \ntr-un ritm ridicat.1% suntem pe locul doi. nu doar cel al materialelor de construc]ii propriuzis. Dar acum urm`m un anumit principiu de produc]ie care dicteaz` realizarea de camioane doar la comanda clientului. |n Spania. nu acela[i lucru se \ntåmpl` [i cu capacitatea de transport. iar acum ne afl`m la un nivel al pie]ei poate de 200. |n 2008. \n principiu. este primul importator de camioane. Dar aceast` criz` ne-a \nv`]at \n primul rånd c` trebuie s` fim foarte aten]i la stocuri. pentru c` vizitatorii aflaser` mai multe despre gama noastr` de produse. Ce a]i \nv`]at din aceast` criz`? Sunte]i mai flexibili acum? Flexibilitatea este \ntr-adev`r foarte important`.000 de camioane. Cehia. de asemenea. activitatea de transport a \ncetinit.9%.000 de unit`]i. folosite \n China [i America de Sud. chiar dac` exist` o comand`. de la aproximativ 9% \n 2008-2009. Aceste vizite s-au finalizat rareori cu vreo comand`. clasåndu-ne \n spatele MAN [i Mercedes. ci [i mobila [i altele care au nevoie de transport. \ns` pentru ca aceasta s` ajung` la acela[i nivel de acum 3-4 ani mai trebuie s` treac` 24-36 de luni [i poate c` pia]a camioanelor va ajunge la niveluri chiar mai mari. care crede]i c` este principala problem` care \nc` a[teapt` o rezolvare pe segmentul camioanelor pentru ca noi s` putem vedea pia]a crescånd din nou? Sc`derea de 4% suferit` de economie. astfel c` nu putem obliga un client s` ne cumpere camioanele. la cåteva luni dup` ce clien]ii no[tri au \nceput s` se plång` de lipsa finan]`rii \n scopul achizi]ion`rii de camioane. cred c` anul acesta vom asista la vinderea mai multor volane de camion decåt acum un an. de asemenea. din care am recuperat pån` la ora actual` doar 1%. \ns` au furnizat un bun punct de pornire pentru perioada cånd pia]a a \nceput s`-[i revin`. Nu am avut ca scop stimularea vånz`rilor prin aceast` ac]iune. am fost chiar primii care am luat aceast` m`sur` acolo.INTERVIU 14. Principala problem` pentru noi. |n Germania am reu[it s` cre[tem de la an la an la o cot` de 11. chiar dac` aceste companii dispar.9%.8%. am implementat un program pe care l-am numit „Experien]a DAF“ [i am \ncurajat clien]ii s` vin` la fabrica noastr` din Eindhoven pentru a demonstra solu]iile g`site de noi pentru diminuarea costurilor lor. Deci. pentru c` aceea va fi ultima achizi]ie pe care o va mai face vreodat`. care \nseamn` aproximativ 50% din pia]a total`. suntem lider de pia]` cu o cot` de 20. exist` o capacitate adecvat` \n industrie. ceea ce acum ne aduce ni[te beneficii. |n Marea Britanie am pierdut o parte din cota noastr` de pia]` din cauza lirei sterline slabe. dup` Renault. cu o cot` de 23. Sunte]i de p`rere c` recesiunea a schimbat. Acum. suntem o companie „business to business“. \n timp ce \n Italia avem o cot` de 12. |ns`. iar \n Fran]a. dar [i deficitele pe care guvernele vor trebui s` le redreseze vor fi rezolvate. iar dac` lu`m \n calcul inclusiv America de Sud [i China. aceasta a fost ob]inut` prin cre[teri \n aproape toate statele. unele dintre acestea fiind chiar for]ate s` dispar` de pe pia]`? Da. ceea ce \nseamn` c` nivelul activit`]ii economice este \nc` sub cel din 20072008. Pentru ca [i pia]a camioanelor s` creasc` mai repede. Ne a[tept`m. \ns` noi ne a[tept`m la o cre[tere modest` [i chiar [i aceste estim`ri sunt f`cute cu presupunerea c` nu numai criza euro. dup` Iveco. Belgia [i Polonia. \ntr-adev`r. va afecta mai multe sectoare. Dac` ne uit`m doar la segmentul de autotractoare. este indisponibilitatea finan]`rii. 43 .8 la 15. DAF este lider de pia]` [i \n Olanda. \nv`]åndu-i mai multe despre companie. Deci cu privire la componentele electrice. \n timp ce Mercedes are 18%. la o revenire a economiei. \ns` [i aici am avut o evolu]ie foarte bun`. cu 15. indiferent de existen]a unui contract. dup` ce perioada cea mai grea a crizei a trecut. {i dac` aceast` industrie scade.2% \n prezent [i suntem primul importator. dar.4%. care sunt.3% suntem \nc` de departe cel mai mare juc`tor din Marea Britanie. |ncepånd cu prima parte a lui 2009. unele componente ale camioanelor sunt utilizate la scar` global`. Una dintre problemele cele mai mari cu care ne-am \ntålnit a fost anularea comenzilor. Foarte important` pentru pia]a camioanelor este [i industria construc]iilor [i mi-e team` c` multe din evenimentele negative din acest segment nu au avut loc \nc`. cu 34. care ne-a obligat s` m`rim pre]urile [i.

unele companii au fost mai afectate decåt altele de aceast` criz`. dar acolo exist` stimulente care permit operatorilor s`-[i recupereze investi]ia \n trei ani. dar cred c` beneficiile modelului LF Hybrid nu se rezum` la emisiile reduse [i. A]i decis. Doar timpul va spune dac` hibrizii reprezint` o pia]` mare. iar [asiul vehiculului trebuie s` sufere mai multe modific`ri. doar pe electricitate. taxe de achizi]ionare sau impozite.INTERVIU Sigur c` mare parte din beneficiile camioanelor hibrid se refer` la atitudinea lor „prietenoas` cu mediul”. industria auto a \ntåmpinat dificult`]i [i am v`zut cåteva companii de \nchirieri care au dat faliment \n 2009. EPA 10 este aproape identic cu Euro 6. Dar. pentru c` \ntotdeauna cånd o companie d` faliment cineva cump`r` camioanele [i \ncepe din nou. a[a c` multe dintre companiile de transport care au lucrat pentru acest segment au trecut prin perioade foarte grele. \n mod normal. La fel. iar \n ceea ce prive[te nivelul emisiilor. Credem c` intrarea pe pia]` mai devreme cu o versiune ar trebui s` aib` sens \n primul rånd pentru clien]ii no[tri. oferi]i o solu]ie tehnic` nou` numai dac` aceasta func]ioneaz` foarte bine [i aduce un avantaj clar clientului. pentru c` trebuie s` d`m un exemplu bun. datorit` experien]ei din America de Nord pentru motorul MX care corespunde cerin]elor EPA 10 [i care este dotat cu sistemele SCR. Iar dac` este vorba de vehicule Euro 3 sau 4. Produc]ia a \nceput \n decembrie 2010. Nu crede]i \ns` c` aceast` abordare ar putea cumva s` \ncetineasc` apari]ia pe pia]` a noilor solu]ii tehnice? Vrem s` fim noi cei care testeaz` produsele noastre [i nu s` l`s`m aceast` sarcin` \n seama clien]ilor care produc bani cu aceste vehicule. vor oferi stimulente \n acest sens? Deocamdat` nu avem cuno[tin]` de acordarea vreunui stimulent. \n general. ezit` s` cumpere camioane noi. Iar acum cei care se ocup` de \nchirieri [i au supravie]uit cump`r` din nou camioane. cånd UE va deveni [i mai serioas` \n privin]a emisiilor de CO2? Am \nceput testele de exploatare pentru LF de mul]i ani. pe de alt` parte. sunt cump`rate [i repuse \n circula]ie. Ar fi. Costul tehnologiei hibride este semnificativ. sau guverne care s` fie primii clien]i ai acestor tipuri de vehicule. dar pe de alt` parte nu au nicio problem` \n a \nchiria vehiculele de care au nevoie. deci. |ns` schimb`rile aduse de Euro 6 nu se refer` doar la emisii. mijlocii sau cele de dimensiuni mari? Noi am v`zut [i companii mari [i mici \n dificultate. putånd circula 2 km folosind exclusiv acest tip de energie [i apoi trecånd din nou la diesel pentru parcurgerea [oselelor de centur` [i zonelor de la marginea ora[elor. Pl`nui]i s` veni]i pe pia]` cu vehicule Euro 6 \nainte de intrarea \n vigoare a legisla]iei dac` unele guverne. pentru c` doresc s`-[i dezvolte afacerea. Dac` privim spre costul suplimentar al motoriz`rii Euro 6. astfel c` \[i doresc camioane de \ncredere. precum cel al Germaniei sau Poloniei. Iar noi depunem mai mult efort [i acord`m mai mult` importan]` acestui aspect al afacerii decåt aceluia de a fi primii pe pia]` cu o inova]ie tehnologic`. dar [i la faptul ca acestea vor avea acces \n zone ale ora[ului \n care vehiculele diesel nu pot rula. s` \ncepe]i produc]ia modelului LF Hybrid. Aceasta este totodat` [i una din provoc`rile aduse de criz`. \ns` sunt [i companii de acest fel care au avut succes \n perioada recesiunii. de asemenea. acea capacitate \n plus nu poate fi eliminat` imediat. Cum vede]i pia]a hibrizilor \n anii care urmeaz`. mult mai bine dac` ar exista mai multe programe guvernamentale care s` sprijine aceast` tehnologie [i la camioane. care s` livreze performan]e \n conformitate cu a[tept`rile [i promisiunile f`cute. ci trebuie ad`ugat` [i o capacitate de r`cire. de[i cererea se reduce cu 20%. {tim cum s` producem Euro 6. Kenworth [i Peterbilt vånd cu succes hibrizi. dar cred c` acest aspect ]ine mai mult de industria c`reia serviciile de transport i-au fost destinate. 44 Tranzit 110 / februarie 2011 . ca urmare a limitelor de zgomot impuse. dar. o idee mai bun` ar fi s` a[tept`m programele de stimulare. \n consecin]`. dar cred c` suntem primii care au \n produc]ie un camion mediu disponibil pentru clien]i. deoarece capacitatea de transport r`måne aceea[i pe pia]` [i. consumul mai mic. Potrivit politicii DAF. \n contextul \n care multe companii de transport \nc` fac primii pa[i de ie[ire din criz` [i. pentru care nu se pl`tesc taxe de drum. Vehiculul face posibil` deplasarea la magazinele din interiorul ora[elor \ntr-un mod silen]ios. \ns` nu se \ntåmpl` la fel [i \n cazul camioanelor. |n America de Nord. Crede]i c` \n principal ele au fost companiile mici. \n timp ce \n Europa aceast` perioad` este mult mai lung`. EGR. pentru c` to]i clien]ii \napoiau camioanele. iar \n Olanda exist` o mul]ime de stimulente \n bani oferite de guvern pentru \ncurajarea achizi]ion`rii de autoturisme hibrid. {tim deci foarte bine care sunt cerin]ele pentru Euro 6. de exemplu. filtru de particule [i opereaz` cu succes \n prezent \n acea zon`. ele pleac` \n afara Europei. un camion din clasa medie. cea a construc]iilor a fost un adev`rat co[mar. De exemplu.

„truck labelling”. care iau drept garan]ie faptul c` acest nou produs corespunde legisla]iei \n vigoare. trebuie s` angaj`m cå]iva speciali[ti care s` ne instruiasc` oamenii. dar. o gam` de produse specializate foarte competitiv`. pentru c` [i f`r` aceasta. ceea ce ne arat` c` avem produsul necesar pentru a cre[te vånz`rile pe aceste segmente.800 m. Dar trebuie s` se ]in` cont c` legisla]ia nu trebuie s` devin` contra-productiv`.000 de camioane pe an. Dar nu produsul reprezint` o problem`. America de Sud va trece la Euro 5 \n 2012. Tehnologia Euro 6 \ns`. iar acesta este cel mai important criteriu al competi]iei dintre produc`tori. [i credem c` \ncepånd cu acest an. Desigur. |n ]`ri ca Marea Britanie sau Olanda. Ce pie]e sunt interesante pentru DAF \n urm`torii ani? Am anun]at de curånd [i c` vom deschide o filial` DAF \n Moscova. Iar sarcina noastr`. Vedem Rusia [i America de Sud ca fiind pie]e foarte potrivite pentru produsele noastre.000-10. pia]` de 100. \n acela[i timp. \n special de Brazilia. pentru c` reducerea emisiilor de CO2 reprezint` acela[i lucru cu \mbun`t`]irea consumului de carburan]i. cam jum`tate din \ntreaga pia]` european` estimat` pentru 2011. este s` realiz`m vehicule care s` aduc` beneficii clare clien]ilor no[tri. Acesta este motivul pentru care cheltuim sute de milioane de euro \n fiecare an doar pentru reducerea consumului de combustibili. dar avem o preferin]` puternic` pentru deschiderea propriei noastre fabrici \n Brazilia deoarece este o pia]` mare. ca produc`tori. pe care merit` s` avem o prezen]` puternic`. avem un proiect foarte important care se refer` la Brazilia. vom avea nevoie de training. Dac` noi am atinge un consum cu 1-2% mai mic decåt ceilal]i competitori. astfel \ncåt ace[tia s` fie capabili s` explice c` DAF are. aceasta ar fi o realizare extraordinar de important`. pe lång` programele de training pentru [oferi. cu filtrul de particule diesel care presupune injec]ia de combustibil pentru arderea particulelor. ne g\ndim la motor [i la oricare alt` structur` din motor care ar putea fi modificat` astfel \nc\t s` ob]inem cel mai eficient camion \n ceea ce prive[te consumul de combustibil. |n prezent derul`m un test pe teren cu 15 vehicule \n Peru [i Chile. cota noastr` \n segmentul vehiculelor specializate este la acela[i nivel cu cel al autotractoarelor. a cabinei. |n schimb. |ns` \n acela[i timp ne gåndim la aerodinamica vehiculului. sau prin deschiderea unei unit`]i de produc]ie proprii? Lu`m \n considerare toate posibilit`]ile \n acest moment. Credem c` putem s` „\nh`]`m“ o bucat` din aceast` pl`cint` [i s` avem la fel de mult succes \n America de Sud \n ansamblu ca [i cel pe care \l \nregistr`m \n prezent \n Europa. Aerul se rarefiaz` \n situa]iile de acest gen. motiv pentru care am decis s` test`m vehiculele \n aceste circumstan]e \nainte de a le oferi spre vånzare clien]ilor.INTERVIU Cum ve]i motiva clien]ii la acel cost suplimentar de 9. [i i-am invitat \n fabrica noastr` pentru a le explica exact cum func]ioneaz` organiza]ia noastr` [i pentru a le ar`ta c` avem produse care le satisfac nevoile. acestea rulånd [i la altitudini de peste 4. Care este cel mai eficient mod de contribui la reducerea emisiilor de CO2 din punctul de vedere al unui produc`tor de camioane. clien]ii \[i vor pune \ntrebarea de ce s` schimbe camioanele de 3-4-5-6 ani cu modelele Euro 6. a remorcii.000 de euro/camion pentru tehnologia Euro 6? Desigur. va cre[te consumul. De asemenea. modelele europene XF [i CF Euro 5 vor fi foarte vizate. vånzarea de camioane ne-a adus unde suntem acum [i este foarte important s` men]inem acest segment puternic [i s` cre[tem. de asemenea. configura]iile mai lungi de vehicule. industria depune toate eforturile pentru a atinge respectivul obiectiv. E nevoie de oameni de vånz`ri mai bine preg`ti]i care s` comercializeze toate configura]iile posibile. o logistic` mai bun`. condi]ii pe care nu le \ntålnim \n Europa. Cum ve]i echilibra vånz`rile de autotractoare cu cele de specializate? Am \ncheiat cåteva acorduri cu unii carosieri a[a cum s-a \ntåmplat [i cu clien]ii no[tri. poate de unele programe software pentru oamenii no[tri de vånz`ri. Dar numai legisla]ia pentru un anumit segment nu va schimba nimic. dar cei mai mul]i vor fi preg`ti]i astfel \ncåt s` \n]eleag` ce \nseamn` specificitatea unui vehicul specializat. ca \n Japonia? Aceasta este o discu]ie foarte interesant` pentru industria camioanelor. (A consemnat: Valentina LUPU) 110 / februarie 2011 Tranzit 45 . Ve]i p`trunde prin achizi]ionarea unor fabrici \n Brazilia. de exemplu.

dar care consum` \n jur de 7 l/100 km sau chiar mai pu]in. Tranzit 110 / februarie 2011 . pe ruta Bucure[ti-Mangalia [i retur. dar [i de la „fra]ii“ mai mari . doar Constan]a bucuråndu-se de pu]in soare \nainte de „codul galben“ anun]at cu o sear` \nainte. un Caddy Trendline KR.7 l/100 km. 46 N e-am acomodat u[or cu modelul de test. \ns` condi]iile de cea]` [i ploaie oricum obligau la o deplasare cu vitez` moderat`. dac` ]inem cont de cifrele \naintate de produc`tor . mai ales c` un exemplar din vechea genera]ie a contribuit cå]iva ani la distribu]ia revistei Tranzit. Alegerea a fost destul de inspirat`. Am avut la test un Caddy Trendline KR (fostul Caddy Life).\l fac potrivit [i ca ma[in` de familie sau companie.TEST DRIVE Caddy Trendliner KR Economie pe toate planurile Marilena MATEI |nainte ca atmosfera vacan]ei de iarn` s` pun` st`pånire pe toat` ]ara.Amarok [i T5 . cu motor de 75 CP. noul „look“ inspirat de la VW Golf. Motorul 1.6 CRD de 75 CP ni s-a p`rut din cånd \n cånd prea mic. mic pentru o sarcin` util` de aproape o ton`. chiar [i pe autostrad`. am programat un test drive cu noul Volkswagen Caddy. deoarece toat` ]ara a fost st`pånit` de cea]` [i ploaie.5. |n plus. fiind ideal pentru distribu]ie sau transport de bunuri mai voluminoase.

Motorizarea este unul dintre elementele complet re\nnoite la noul Caddy. \n timp ce \n Bucure[ti. \n trend cu tendin]ele pie]ei. |n spatele acestei cutii au fost prev`zute duze de ventila]ie pentru compartimentul pasagerilor. gra]ie sistemului Servotronic introdus \n echiparea standard. la care contribuie [i capitonajul din cabina [oferului [i spa]iul pentru pasageri. habitaclul urmeaz` acelea[i linii de la vechiul model. La interior. |n plus. „mediul“ cel mai potrivit pentru utilizarea Caddy. Consola central` se prelunge[te cu un spa]iu de depozitare cu capac. Noul model este echipat cu un motor total re\nnoit cu scopul de a trece de la Euro 4 la Euro 5. Noi am consumat aproape 7 litri la 100 km pe autostrada Bucure[tiCernavod` [i drumul na]ional care continu` prin Castelu pån` la Constan]a (213 km). este mai nou acoperit cu un material textil. Volanul este [i el nou. care are contururi \n relief. cåt [i la instrumentarul de bord.6 TDI de 75 CP este probabil varianta care va fi cel mai bine våndut` \n Romånia. care ar putea folosi [i drept cotier` pentru [ofer dac` nu ar fi pozi]ionat prea \n spatele scaunelor din fa]`. noua motorizare aduce o \mbun`t`]ire a consumului de combustibil cu circa 13% fa]` de genera]ia anterioar`. tendin]a fiind. astfel c` principala utilizare r`måne cea de depozitare. unde fiecare cent conteaz` pentru profitul companiei. consumul a urcat la 9 l/100 km. unde modelul testat a contribuit la o parte a distribu]iei revistei Tranzit. la fel ca la Transporter. care pot 110 / februarie 2011 Tranzit . de[i [i \nainte VW avea una dintre cele mai „u[oare“ direc]ii. cu atåt mai mult cu cåt pre]ul motorinei cre[te continuu. cu oglind` \ncorporat`. cåt [i pentru faptul c` este cea mai economic` pentru trafic urban. aspect foarte important nu numai pentru autovehiculele comerciale. accentuate pe ici-pe colo. Potrivit produc`torului german. ci [i pentru posesorii de autoturisme. Caddy este disponibil de anul trecut [i cu un face-lift atåt la interior. [i capacul este foarte coboråt fa]` de nivelul scaunului. Panourile u[ilor sunt astfel proiectate \ncåt s` ofere suport de sus]inere pe lateral similar a dou` cotiere. spre deosebire de genera]ia veche. cåt [i la exterior. fiind promovat` de importator atåt pentru pre]ul mai mic decåt al motoriz`rilor Nout`]i care cresc confortul [i atractivitatea Pe lång` motorul nou. ca [i månerele de deschidere a u[ilor. de reducere a cilindreei pentru a ob]ine un consum cåt mai mic. a[a cum era [i normal. conferindu-i o not` de elegan]`. cromate. Redesenarea acestora a l`sat loc mai mult [i pentru depozitarea unor PET-uri mai mari \n buzunarele u[ilor laterale. unde. Parasolarul larg. la care erau din plastic. Panoul de bord este modificat atåt \n zona central`. Astfel. manevrabilitatea acestuia fiind [i mai bun` decåt \n trecut. a preluat acelea[i linii de la Golf 6. \ncadråndu-se totodat` [i \n designul deja consacrat de Transporter. motoarele cu patru cilindri de la VW au trecut de la arhitectura cu pomp`-injector la cea cu injec]ie common-rail. Euro 5 cu consum mai redus Motorul 1. mai mari. de o parte [i de alta a panourilor u[ilor din fa]`. \n condi]iile \nregistr`rii unui consum u[or mai bun. re\nnoit anul trecut.

op]ional fiind disponibil sistem de climatizare. MSR [i ESP. cu telecomand`. a declarat Eugen Grigora[. Deasupra banchetei pentru pasageri. Dup` lunile bune de la \nceputul anului trecut. Spa]iul util la versiunea Trendline cu cinci locuri este de 3. au acum vånz`ri de 40-50 de unit`]i. pentru c` acesta este nivelul la care se afl` pia]a”. iar. [i importatorii de vehicule comerciale u[oare [i-au reconsiderat politica de marketing [i structura intern` [i au cur`]at drastic re]eaua. chiar dac` anul trecut a fost mai bun decåt 2009 \n ceea ce prive[te vånz`rile. Re]elele de vånz`tori au fost reduse. M `surile au fost impuse de criza economic` [i. pentru obiecte mai voluminoase. probabil. Noul Caddy este disponibil \n toat` re]eaua Porsche Romånia la 14.Reducerea la eficien]` Valentina LUPU astfel s`-[i regleze clima [i pe cont propriu. Pentru o func]ionalitate cåt mai bun`. Ultimii doi ani au ap`sat cam greu pe umerii vånz`torilor de vehicule comerciale. indicator de schimbare a treptelor de vitez`. cåte una pe fiecare parte a råndurilor de scaune. la \ndemåna pasagerilor. M`surile luate de Tranzit 110 / februarie 2011 . importatorul nu s-a gr`bit s` ridice restric]iile referitoare la cheltuielile opera]ionale. de exemplu. criza l`sånd urme semnificative \n modul de desf`[urare a activit`]ii. obi[nuin]`.998 de euro (modelul testat). ASR. a urmat o alt` sc`dere important` \n var`. |n aceste condi]ii. \]i schimb` complet toate planurile de afaceri.030 l. care dispun de banchet` cu trei locuri cu sp`tar rabatabil frac]ionat. urmare. 2008. peste 200 de utilitare. partea din spate avånd doar o lamp`. am avut iar`[i o cre[tere fa]` de 2009 [i re]eaua [i-a intrat \ntr-un ritm bun [i [i-a reg`sit optimismul [i pl`cerea de a vinde [i de a lucra la fel ca \nainte”. pe care au redus-o la pionii principali de eficien]`. care trebuie s` r`mån` fixate pe durata deplas`rii. ESP standard Sistemul de frånare este completat de ABS. explicånd astfel nevoia de ajustare a re]elei. de o parte [i de alta sunt prev`zute dou` spa]ii de depozitare cu plas`. „E destul de frustrant [i dificil. vånz`rile importatorului ajungånd la 40% din volumele celui mai bun an. [i standardele de marketing au fost diminuate pentru o anumit` perioad`. airbaguri frontale [i prinderi Isofix pentru al doilea rånd de scaune. la recomandarea produc`torului. pentru a cre[te spa]iul destinat bagajului atunci cånd este nevoie. iar ideea c` nivelul din anii buni nu va mai fi atins prea curånd \ncepe s` fie acceptat`. chiar [i modelul de baz` avånd ESP \n serie. a ad`ugat Grigora[. Modelul Trendline include \n dotarea standard dou` u[i culisante pentru spa]iul pasagerilor. \n timp. pre] f`r` TVA. Totodat` \ns`. cu bancheta spate rabatat` [i \nc`rcat` pån` sus. Sistemul de iluminare interioar` nu este \ns` foarte eficient. lumini de avertizare \n cazul från`rii de urgen]`. lumini de zi. standardele impuse de situa]ia de pe pia]` devin. care nu prea face fa]` la nevoie. cåt [i a \ncetinelii fire[ti ce caracterizeaz` pia]a \n sezonul cald. iar cheltuielile opera]ionale au fost serios revizuite. atåt a major`rii cotei TVA. \nchiderea se face centralizat. care a mai spus c` [ocul trecerii de la o pia]` cu cifre foarte mari la nivelul \nregistrat \n ultimii doi ani a fost foarte puternic. fiind redus num`rul ma[inilor de drive test [i a celor pentru expunere. brand manager VW Autovehicule Comerciale. Dealerii care vindeau. Lista de echip`ri Trendline este de altfel destul de generoas`. dar u[oare. „Din septembrie \ns`. fiind singura utilitar` din aceast` categorie care ofer` ESP \n dotarea standard. cånd vånz`rile au stat ceva mai bine. Oglinzile [i geamurile fa]` sunt electrice. dispus` central. O treime din num`rul total al vånz`torilor a disp`rut din re]eaua importatorului Volkswagen \n Romånia. vehiculul dispune de cåte patru månere de sus]inere [i patru suporturi pentru umera[e.

Desigur. acestora li sau ad`ugat cei care. {i. [i exist` zone cu poten]ial mai mic. a mai spus Grigora[. neap`rånd oficial \n statistici. la care se adaug` flota de 250 de Transportere livrate de importator c`tre Poli]ia de Frontier`. De[i reducerile care au fost f`cute la nivel de re]ea au avut ca scop eficientizarea acesteia. \n Argentina. \n continuare. \n ciuda crizei. Eu cred c`. iar investi]iile vor aduce rezultate [i \n aceste zone. [i mai trebuie s` lu`m \n considerare [i aceast` perioad` de sezon mai dificil`”. care. cu scopul de a-l determina pe client s` se hot`rasc` definitiv \n decizia de achizi]ie. Acesta crede c` este esen]ial ca vånz`torii s` \[i analizeze [i rezultatele mai pu]in bune. ace[tia au [i alt rulaj“. „Am \nv`]at ceva din aceast` situa]ie grea [i am devenit mai buni” Foarte important` \ns` a fost re]eaua de vånz`tori. Foarte mul]i dintre clien]i au cump`rat \ns` doar cåte o unitate. [i o pierdere. „Exist` zone cu poten]ial foarte mare care. Dar unit`]ile livrate de noi. acestea nu au r`mas descoperite. Cei care au achizi]ionat «la bucat`» sunt mai mult clien]i noi. mai ales dac` se iau \n considerare investi]iile realizate \n \mbun`t`]irea performan]elor vånz`torilor. cu toate c` Grecia [i celelalte state mediteraneene. care a explicat c` exist` un transport regulat \ntre statul sudamerican [i nordul Germaniei. vom avea un avantaj. cu un raport pre]calitate bun. avansånd astfel un volum ini]ial de 250 de unit`]i våndute \n 2011. Promo]iile nu au vizat pre]urile De[i pia]a este caracterizat` \n acest moment de metode de promovare a produselor [i atragere a clien]ilor care se refer` \n special la pre]. „Depinde [i de transport. Degeaba \i pui unui vånz`tor la dispozi]ie ni[te produse bune. dac` totu[i nu \l incluzi \ntr-o organiza]ie care s` aib` [i ni[te procese foarte bine puse la punct”. Volkswagen avånd [i avantajul unei game complete Euro 5. „Suntem la pre]ul lor f`r` taxe. aproape 800 de unit`]i VW fiind raportate la APIA. a spus Eurgen Grigora[. care a subliniat totodat` relevan]a 110 / februarie 2011 Tranzit 49 . avånd \n vedere faptul c` acesta se fabric` de partea cealalt` a Atlanticului. a declarat Grigora[. Anul trecut nu a fost caracterizat de prea multe livr`ri de flote. a mai declarat brand-managerul VW Autovehicule Comerciale. \n timp ce clien]ii de flote \[i \nnoiesc parcul constant. pån` la urm`. ca [i celelalte departamente ale dealerilor. ele implic`. reprezentantul VW Autovehicule Comerciale spune c` aten]ia companiei s-a concentrat mai mult pe alc`tuirea unui pachet atractiv care s` includ` finan]area [i serviciile postvånzare. au o activitate intens` [i [i-au p`strat echipele de vånz`tori comerciali.000 km/an. acestor date mai ales pentru clien]ii de utilitare. indiferent de faptul c` acel client este autoritate public` sau privat”. „Volkswagen are toat` gama de produse aliniat` la normele de poluare Euro 5 [i motoare cu capacit`]i mai mici de cilindree [i consumuri declarate. de[i nu cred c` vom mai \ntålni acela[i nivel de dinainte de criz`.VW PIA}~ importator au func]ionat \ns`. testate [i probate. de unde se face mai departe distribu]ia pe lan]ul logistic c`tre toate pie]ele europene. am reu[it s` \nv`]`m ceva din aceast` situa]ie grea [i am devenit mai buni”. a spus Grigora[. cu experien]`. chiar bun”. chiar dac` exist` regiuni cu un poten]ial mai mic. a fost eficientizat`. Se a[teapt` Amarok Importatorul Volkswagen \n Romånia a anun]at c` va lansa noul Amarok \n primul trimestru al acestui an. |ns` segmentul este totu[i limitat de pia]a actualmente mic`“. Dar. \n mare parte datorit` spa]iului de pe pia]` care a fost eliberat de juc`torii mai mici. [i. a mai spus Grigora[. „Exist` \n acest caz o particularitate destul de important`. Vånz`torii r`ma[i reprezint` baza re]elei. totu[i. „Cred c` \n viitor. [i-au crescut afacerea extinzåndu-[i [i flota. tocmai \n ideea c` pia]a \[i va reveni. pre]urile la care va fi oferit noul Amarok sunt similare celor ale competitorilor japonezi Toyota. care „au o \nmatriculare deosebit`. per ansamblu. cu 15-20% mai mici fa]` de modelele vechi”. cei vechi nu prea [i-au mai schimbat ma[inile. ca acoperirea geografic` eficient`. care au achizi]ionat unit`]i constant \n ultimii ani. unde a trebuit s` ne adapt`m. astfel \ncåt s` \nve]e cum s` reac]ioneze pe viitor \ntr-o situa]ie similar`.000100. cånd vom \ncepe s` mergem pe cre[tere. cred c` am ajuns la un compromis satisf`c`tor. pentru c` vom pleca din start de pe o pozi]ie mai bun` [i cu ni[te structuri revizuite [i a[ezate pe ni[te principii mai stabile. cu num`rul specific Ministerului de Interne. Potrivit lui Grigora[. raportate la pia]a de utilitare. „Trebuie totu[i s` motivezi re]eaua [i s` o stimulezi \n scopul vånz`rii. chiar dac` situa]ia de pe pia]` a fost departe de scenariul dorit. au \ncercat s` le ]in` cåt mai mult. care aduc \n continuare rezultatele importante ale organiza]iei. a precizat reprezentantul VW Autovehicule Comerciale. ultimii doi ani au adus totu[i cå[tiguri importante pentru organiza]ie din punct de vedere al pozi]iei \n clasament [i al cotei de pia]`. nicio ]ar` neavånd volume suficiente care s` justifice un transport direct. Nissan [i Mitsubishi. De asemenea. precum [i Turcia [i Rusia se anun]` foarte interesante pentru segmentul de pick-up. conteaz`. oferte competivive. ci de vånz`ri \n general c`tre clien]ii tradi]ionali. care parcurg \ntre 50. {i alte criterii au fost \ns` luate \n considerare atunci cånd au fost operate reducerile.

\n func]ie de solicit`rile clien]ilor. a unui stoc de [asiuri pentru dealeri. care a reu[it rezultate remarcabile pån` acum . iar utilitarele s-au dovedit a fi o afacere interesant`. To]i dealerii au posibilitatea de a vinde vehicule comerciale. care va debuta la 1 ianuarie 2012. Aceasta este [i filosofia conceptului One Ford. produc`torul american a decis s`-[i schimbe strategia la nivel global. insuficient exploatat` de unii furnizori din pia]`. dar dorim s` constituim organiza]ii specializate pentru comerciale. riza economic`. Politica pe termen lung pentru pia]a romåneasc` o reprezint` constituirea de departamente specializate pe vehicule comerciale \n cadrul organiza]iilor deja existente. „Este cert \ns` c` avem nevoie de stocuri mai bune. Segmentul de vehicule comerciale a devenit o prioritate pentru produc`torul american. a f`cut ca autoturismele s` nu se mai vånd` ca påinea cald`. Transit furgon a fost cel mai bine våndut model din categoria utilitarelor de pån` la 3. specilizarea [i oferta cåt mai bogat` C \n suprastructuri urmånd s` cad` \n sarcina dealerilor. ac]iune \nceput` anul trecut cu Ranger. Odat` cu schimbarea polilor de profitabilitate \n industria auto. totul se va face cu costuri cåt mai mici. iar tocmai aceasta va fi prioritatea companiei \n 2011. „Ne dorim ca dealerii no[tri s` fie mai specializa]i [i s` ofere caroserii diferite pentru aplica]ii concrete“. este planificat` [i constituirea. potrivit lui Henrik Nenzen. iar presiunea asupra pre]urilor s` fie foarte mare. Aceast` strategie va fi pus` \n aplicare [i \n Romånia.modelul Transit fiind unul dintre cele mai de succes vanuri din clasa sa . „Nu dorim \ns` s` numim prea mul]i dealeri noi. \n vederea dezvolt`rii puternice a vånz`rilor de utilitare. astfel c` Ford [i-a propus pentru anul acesta o ofensiv` puternic` pe acest segment.“ De la 1 aprilie 2011. produc`torul american \ncepe reconstruc]ia re]elei de dealeri dup` toate cerin]ele strategiei globale Ford. ci [i proiectarea unei re]ele profesionale. Acesta \ns` nu va fi de]inut de reprezentan]`. a explicat Nenzen. dac` \n 2010. dedicate clien]ilor de utilitare. ci de fiecare dealer \n parte. |n urm`torii trei ani Ford inten]ioneaz` s`-[i \mprosp`teze toat` gama de vehicule comerciale. Greul pic` pe umerii dealerilor Programul de certificare a carosierilor nu a \nceput \nc` \n Romånia. director general al Companiei Na]ionale de Vånz`ri Ford Romånia. o echip` de 50 Tranzit 110 / februarie 2011 . care va fi implementat la nivel mondial. Solu]ia vine din carosare. carosierii vor avea posibilitatea de a se documenta privind caietele tehnice ale vehiculelor [i de a face suprastructuri pentru diferite aplica]ii. urm`rind nu numai dezvoltarea de vehicule utilitare de succes.5 t. personal specializat etc. reflectat` direct \n puterea de cump`rare. \n 2011. Re]eaua de dealeri va fi crescut` \n viitor. Astfel. mai ales dac` acest lucru ar afecta profitabilitatea celor deja existen]i. |n acest sens. chiar dac` \n alte ]`ri este avansat. care s` beneficieze de training [i calificare specializat`. Ford Romånia va demara [i un proiect de m`surare a performan]elor dealerilor [i a gradului de satisfac]ie a clientului. iar \n cea de-a doua. Odat` ce vor fi certifica]i. versiunea [asiu nu a mers la fel de bine. dar producerea unei game variate din modelul respectiv nu este [i profitabil` \n „lupta“ pentru cre[terea eficien]ei [i oferirea unui pre] de vånzare competitiv. |n prima vorbim de dezvoltarea vånz`rilor de vehicule comerciale specializate [i de diversificarea ofertei. Satisfacerea unei palete diversificate de aplica]ii este esen]ial` \n momentul propunerii spre vånzare a unui vehicul.PIA}~ Ford Romånia Focus pe utilitare Cristiana S~NDULESCU Dup` investi]ia \n fabrica de la Craiova [i prezen]a direct` pe pia]a romåneasc` [i la nivel comercial. Este [i cazul Ford.de[i nu s-a focusat \ndeajuns pe serviciul dedicat clientului de utilitare. Desigur. astfel \ncåt dealerul s` \[i men]in` profitabilitatea. a[a cum se \ntåmpla \n urm` cu 2-3 ani. cu nevoi specifice. accentul fiind pus pe zonele unde reprezentarea este sc`zut`. vor fi introduse condi]ii mai stricte pentru dealerii de vehicule comerciale: stocuri. Sc`derea profitabilit`]ii segmentului i-a determinat pe constructorii de vehicule s` caute solu]ii pentru a-[i men]ine produc]ia [i \ncas`rile. Acest proces se va derula \n dou` faze. lucru practicat \n toate ]`rile europene.

Avem deja un parteneriat foarte bun cu Unicredit Leasing. pentru c` reprezint` oricum un efort financiar semnificativ. Pentru 2011 vrem s` \mbun`t`]im condi]iile contractelor de leasing. \n condi]iile \n care 60% din volumul solicitat din fabric` a corespuns deja comenzilor venite din partea clien]ilor. panouri de portiere.5% pe an. Aprovizionarea cu piese de schimb se face de la depozitul central din Köln (Germania). comercial robust [i specializat. pentru a sprijini produc]ia Ford de la Craiova. unul dintre principalii furnizori de componente ai Ford Motor Company. Lobby pentru eliminarea taxei de prim` \nmatriculare Dup` lansarea autoturismului electric. Fabrica IAC va avea o suprafa]` de 15. (E. nu ofer` de regul` buy-back. lucru care de regul` influen]eaz` modificarea tarifelor. La acest moment. autorit`]ile ar trebui s` se implice mai mult \n proiecte de sus]inere a protec]iei mediului.) 110 / februarie 2011 Tranzit 51 . logistica fiind \n sarcina unui operator specializat. capitonaje de plafon [i diverse garnisaje. Cu toate c` au fost discu]ii cu autorit`]ile privind acordarea de subven]ii pentru produc]ia de ma[ini electrice \n Romånia. mai ales c` mul]i dealeri comand` direct din Germania. care implic` munc` de cercetare [i testare complex`. Investi]ia \n Romånia a fost sprijinit` [i de Guvern. IAC este primul furnizor auto ce va deschide o fabric` greenfield \n Romånia [i inten]ioneaz` ca. Fabrica va corespunde standardelor tehnologice de ultim` or` [i va produce plan[e de bord. chiar dac` pentru acesta sunt necesare o for]` de vånz`ri mai mare [i asumarea unor riscuri mai mari din partea finan]atorului“. Leasingul opera]ional nu este scos din discu]ie. \n momentul \n care va fi deplin func]ional` la Bal[ s` lucreze 400 de angaja]i. \n prezent nu se mai [tie nimic \n acest sens. rata dobånzii r`måne neschimbat`. „Calitatea se pl`te[te“. exclusiv din stocul dealerilor. pe fondul tranzi]iei de la Romcar la Ford Romånia. timpul de livrare este foarte scurt din momentul \naint`rii comenzii.200 t [i noi tehnologii de formare prin suspensie [i cu spum`. cu capacit`]i \ntre 500 [i 3. excluzånd promo]iile speciale. Volumele nu sunt foarte mari. acest lucru revenind \n sarcina companiilor specializate de finan]are sau a dealerilor. domeniul after-sales va fi dezvoltat. care au capacitatea de a controla un vehicul \ntr-un astfel de sistem. a anun]at c` va investi 58 de milioane de euro \n construirea unei noi unit`]i de produc]ie de tip greenfield la Bal[ (Olt). Ford.9% pe an. Ea va include echipamente de formare prin injec]ie. ca produc`tor. Produc]ia [i vånzarea unui astfel de produs este foarte scump`. astfel c` un proiect de asemenea anvergur` este greu de realizat f`r` sprijin guvernamental. \n 2010. pentru vehicule comerciale se ofer` 8. Ford preg`te[te la nivel mondial [i lansarea vanului electric. de[i nu s-a decis \nc` unde va fi produs. Oricum. tocmai pentru a nu fi afectate vånz`rile niciunei companii. iar \n 2011 vom veni cu oferte speciale pentru achizi]ia de vehicule comerciale. indiferent de evolu]ia pie]ei. Vehiculele comercializate au fost livrate. Ford Romånia a f`cut lobby. a mai ar`tat Henrik Nenzen. |n acest sens. foarte mare pentru vehiculele comerciale. care a acordat un ajutor de stat de 17 milioane de euro. ceea ce este la nivelul competi]iei. acest lucru r`månånd la latitudinea dealerilor. aproximativ o lun`. Pe segmentul autoturismelor se poate ob]ine o dobånd` fix` de pån` la 4. inclusiv la nivelul sc`derii valorii avansului. Restul de 40% reprezint` stocul constant al dealerilor [i este alc`tuit din modelele cele mai solicitate. |nceperea produc]iei Transit Connect la Craiova nu \nseamn` c` pre]ul pentru pia]a romåneasc` va fi mic. [i pentru eliminarea taxei de prim` \nmatriculare. Chiar dac` contractul este pe 60 de luni.000 m2 [i va fi un centru de competen]` pentru IAC. Investi]ia ofer` grupului o pozi]ionare strategic` [i astfel poate deservi [i al]i clien]i din sectorul auto din regiune. \n mai multe tran[e. Dac` pe segmentul second-hand Ford Romånia nu va avea nicio implicare. a explicat Nenzen. compania va colabora cu universit`]ile [i [colile tehnice din regiune pentru a dezvolta \mpreun` programe de studiu [i de formare \n vederea educ`rii for]ei de munc` [i a dezvolt`rii aptitudinilor comerciale [i tehnice \n regiune. |n plus.PIA}~ vånz`ri mai bine preg`tit` [i o ofert` de finan]are mai bun`. pentru c` acesta este un vehicul O nou` fabric` de componente \n Romånia La sfår[itul lui ianuarie. desigur. De altfel. \n nume propriu. Pre]urile au r`mas la fel Pre]ul vehiculelor a r`mas constant \n 2010. Iar introducerea pe pia]` a vehiculelor cu nivel mai mic de poluare decåt standardul \n vigoare ar trebui s` se recompenseze cu eliminarea taxelor aferente. \mpreun` cu partenerii no[tri. Nu au fost nici schimb`ri semnificative pe linia de produc]ie.D. International Automotive Components Group (IAC).

„serviciul de \nchiriere a ap`rut mai mult din dorin]a de a ajuta clien]ii care au nevoie de flote. de un real avantaj pentru m`rfurile transportate de Stefano Albarosa. care nu a fost afectat` de criz` [i [i-a planificat minu]ios expansiunea flotei.totul pentru a nu pierde niciun client important. operatorii mari de logistic` [i transport au trecut la cre[terea capacit`]ilor prin toate mijloacele . dup` discu]ii \ndelung cånt`rite. leasing opera]ional.de aceea[i culoare [i acelea[i caracteristici tehnice ridicate. Semiremorcile mega aduc un avantaj temporar Ansamblurile de camioane care fac obiectul \nchirierii provin din parcul de vehicule rulate al Cefin Romånia [i au ca ani de fabrica]ie 2005-2006. pe de alt` parte. a declarat Daniel Sc`e[teanu. [i Daniel Sc`e[teanu. Decizia de achizi]ie a camioanelor noi s-a luat \n noiembrie 2010. Astfel. De[i la acel moment pe pia]` se g`seau \nc` vehicule Euro 4 pe stoc. pån` la jum`tatea anului. OTZ a ales s` aib` un stoc tampon care s` o ajute s` gestioneze cererea de transport excedentar`. |ntre timp. „|n momentul de fa]` clien]ii nu-[i pot previziona foarte bine volumele de transport. Contractul de \nchiriere a celor 20 de camioane s-a f`cut pe o perioad` de [ase luni. dup` re\nnoirea contractelor de transport. compania de logistic` va lua o decizie privind prelungirea contractului de \nchiriere sau achizi]ia unui nou lot de camioane. la nivel de rentabilitate financiar`. Din punct de vedere contabil. Tocmai de aceea sunt configura]ii moderne. ca \n trecut. toate echipate cu cabin` Active Space. director general OTZ. Toate camioanele comandate sunt Euro 5 [i urmeaz` a fi folosite la transport intracomunitar. compania va primi 40 de ansambluri noi autotractor Iveco Stralis [i semiremorc`. precum [i volumul oferit de o parte din semiremorcile \nchiriate. OTZ a ales s` \nchirieze 20 de camioane de la Cefin Romånia pentru [ase luni. \nchiriere sau subcontractare . chiria este cu numai 2-3% mai mare decåt rata de leasing. dånd astfel startul unui nou serviciu adaptat la nevoile actuale ale pie]ei. Acest serviciu se adapteaz` 52 Tranzit 110 / februarie 2011 . am decis s` \nchiriem un lot consistent de vehicule pe o durat` de [ase luni. dar nu mai \ndr`znesc sau nu mai sunt capabili. CEO Cefin Holding. Pån` atunci.leasing financiar. Ulterior. care sunt mega. s` achizi]ioneze noi camioane. OTZ a dorit s` achizi]ioneze un lot unitar de camioane . cu cutie de viteze automatizat` [i cabin` Active Space. Datorit` flexibilit`]ii oferite. \ns` avantajul exist` doar pentru contractele de pån` la 18 luni. la pre]uri cu 15-20% mai mici fa]` de camioanele nou puse \n produc]ie. \n func]ie de cum vor evolua contractele pe care le de]ine \n prezent. nici nu vor s` piard` anumite contracte de transport cu clien]i importan]i“. primele 20 pån` la sfår[itul lui februarie [i alte 20 pån` \n mai. va decide dac` va continua sau nu s` \nchirieze. drept pentru care nu mai \ncheie contracte pe termen lung. 40 de camioane Iveco Euro 5 \i vor fi livrate. director general OTZ. urmånd ca apoi s` decidem ce facem“.PIA}~ OTZ sparge ghea]a pie]ei de \nchirieri Marilena MATEI Odat` cu cre[terea volumelor de transport. \ns`. Avantajul \l reprezint` confortul oferit de aceste camioane. CEO Cefin Holding. iar \n var`. nu sunt la primul contract \ncheiat P otrivit lui Stefano Albarosa. peste care leasingul financiar este mai rentabil. foarte bine [i \n cazul OTZ.

pia]a va cre[te. Euro 5. ne vom p`stra actualele |nchiriere vs. a spus Stefano Albarosa. anvelopele. sunt folosite la intracomunitar. dac` este cazul. Evident. [i \n chirie sau leasing opera]ional. costurile sunt asem`n`toare cu cele pentru achizi]ia unui vehicul propriu [i cheltuielile de exploatare. poate aduce pagube importante. Camioanele noi. chiar dac`. bune de utilizat pe cursele mai scurte. „Serviciul nu este dedicat doar clien]ilor mari. „Arta transportului este s` mix`m diverse strategii [i diver[i clien]i ca [i industrie [i s` nu aplic`m un [ablon. „Subcontractarea transportului nu garanteaz` performan]a \n timp“. „Creditorul este interesat de cash-flow-urile viitoare pentru a putea s` acoperi ce ai \mprumutat. evident. mai scump`. Exist` [i posibilitatea \ncheierii unor contracte de service care acoper` toate riscurile . cånd camionul se defecteaz`. Avantajul este major \ns` pentru o firm` care dore[te s` aib` o situa]ie financiar` stabil` \n fa]a institu]iilor de creditare. subcontractare Ca orice firm` de logistic`. ci pentru a fi folosite \n regim profesional.PIA}~ OTZ. „Activånd pe pia]a de b`uturi. ci de la trei luni la maximum 18. camioane. |n chirie sunt cuprinse toate interven]iile de \ntre]inere. „Am reu[it s` cre[tem ponderea clien]ilor care aveau nevoie de transport de volum. Reprezentan]ii Cefin sus]in c` au f`cut o investi]ie important` \n service-ul vehiculelor \nchiriate c`tre OTZ. iar 30% abia se livreaz`.[i atunci [i rata este mai ieftin`. astfel c` rata lunar` a chiriei este competitiv` cu o rat` de leasing financiar. a afirmat Daniel Sc`e[teanu. dar costurile sunt acoperite de flexibilitatea serviciului“. dar nu [i dac` este folosit pentru transport de alimente. Dac`.“ |nchiriere versus leasing Serviciul de \nchiriere este optim pentru un client care a semnat un contract nou de transport sau are o lips` de capacitate de transport temporar`. Clientul pl`te[te [oferul [i motorina [i trebuie s` aib` grij` s` respecte graficul de mentenan]`“. o firm` cu o flot` peste 100 de camioane trebuie s` aib` ma[ini [i \n proprietate. Anul acesta vom avea o cre[tere foarte important` a cifrei de afaceri pe transport din activit`]i pe interna]ional [i acolo suntem aproape obliga]i s` avem vehicule noi“. de unde \[i cump`r` motorina. dar ratele de chirie nu se \ntind pe o perioad` atåt de lung` ca un leasing financiar. „Ca orice serviciu elastic. clientul avånd obliga]ia s` aduc` ma[ina la anumite intervale \n service pentru \ntre]inere [i repara]ii. de exemplu. Doar 57% din flot` este total achitat`. dac` contractele pe care le vor avea la acel moment o vor impune. unde nu este eficient s` ]ii un camion nou. Stefano Albarosa a precizat c` acestea au acelea[i avantaje contabile. la final ai dreptul de proprietate a ma[inii. Am investit pentru a putea garanta pentru ele“. Comparånd \nchirierea cu leasingul opera]ional. leasingul opera]ional este o chirie pe termen lung. unde. OTZ are [i pentru camioanele cump`rate \n leasing financiar contract de mentenan]` simplu. dac` va continua acest trend. Circa 40% din camioanele folosite vor ie[i anul acesta din leasing. la leasingul financiar clientul alege dac` vrea s` includ` [i un contract de service sau nu. „Folosirea profesional` a unui camion.cu o valoare a ratei lunare substan]ial mai ridicat`. care acoper` garan]ia [i opera]iile de \ntre]inere. \ns`. Pe o durat` mai lung`.“ Orice companie de distribu]ie. |n plus. a explicat Daniel Sc`e[teanu. compania prefer` flota proprie. fiind cåt mai atent` la ce flot` au ace[tia. inclusiv rovinieta. asigurarea. \n timp ce leasingul financiar este o finan]are de achizi]ie. adic` rularea sa peste 7. Practic. \n acest caz. \ns`. are \n flot` [i camioane noi. iar conducerea firmei se gånde[te deja la \nlocuirea lor. Vehiculul ne apar]ine [i practic toate costurile se reg`sesc \n rata de \nchiriere. [i \n leasing financiar. |n opinia [efului Cefin Holding. cash-flow [i nu este un pericol pentru stabilitatea pe termen mediu [i lung a businessului“. a mai spus Stefano Albarosa. [i 110 / februarie 2011 Tranzit 53 . vom avea nevoie s` \nlocuim fiecare din aceste vehicule vechi cu alte dou` noi. \ns` la final pl`te[ti \n termeni de calitate [i se [tie foarte bine c` pentru o societate de logistic` [i transport vehiculul [i [oferii sunt ambasadorii imaginii. a mai spus Sc`e[teanu. OTZ de]ine \n prezent 120 de ansambluri de 40 t [i 200 de vehicule de distribu]ie. [i camioane mai vechi. \nchirierea este. exploatarea unui vehicul nou fiind mai ieftin` decåt a unuia second-hand. unde fac service-ul. spune Daniel Sc`e[teanu. iar cele mai vechi la distribu]ia intern`. dou` treimi din flot` fiind reprezentat` de Iveco. costul chiriei este pu]in mai mare decåt o rat` de leasing financiar. dar sunt produse diferite. Flexibilitatea este \ns` mai redus`.000 km/lun`. crede Stefano Albarosa. Avem oferte de pre] atractive pentru a \ncuraja clien]ii. Sunt dou` strategii care ]intesc lucruri diferite. crede Daniel Sc`e[teanu. un vehicul ie[it din perioada de leasing poate fi foarte profitabil pentru anumite activit`]i. iar noi nu aveam suficiente semiremorci mega“. Leasingul opera]ional se deruleaz` pe o perioad` mai lung` 3-4 ani . |n timp ce leasingul opera]ional [i chiria au service-ul inclus. dovad` c` avem cereri inclusiv de la clien]i mai mici. pentru c` „nu au fost preg`tite pentru vånzare. chiria este un generator de Echilibru \ntre nou [i vechi. Pentru calitatea serviciului. leasing [i proprietate Pentru un control bun asupra costurilor. impune schimbarea acestuia dup` patru ani de utilizare. cu a[tept`ri lungi la \nc`rcare/desc`rcare. OTZ apeleaz` adesea [i la subcontractori. pe ce perioad` s-au gåndit s` amortizeze investi]ia.mentenan]` [i repara]ii . „poate fi atractiv` din punct de vedere al costurilor pe termen scurt. suferim de pe urma sc`derii consumului [i.

iar perioadele pentru care se poate opta variaz` de la trei luni la un an [i jum`tate. . . cåt [i dificultatea contractului.PIA}~ primul de acest gen. Romånia este mai mult ca Italia. |n plus. Vreau s` le mul]umesc pentru c` au avut r`bdare s` finaliz`m toate opera]iunile implicate de un asemenea contract (\nmatriculare. |n opinia [efului Cefin Holding.).avans zero. . „subcontractarea [i chiria sunt instrumente flexibile: subcontractarea este convenabil` cånd este criz` pe pia]a de transport. chiria fiind o cheltuial` considerat` cost direct. pentru c` una dintre cele mai importante linii de activitate a companiei este distribu]ia capilar`. cu proceduri bine documentate [i u[or de \n]eles. pentru c` se consolideaz` o experien]` [i un raport de afaceri foarte lung. Astfel. care sus]ine c` \nchirierea nu este o alternativ` la vånzare.obliga]ie pe termen scurt.transportatorii nu au suficient` \ncredere s` fac` investi]ii \n vehicule noi. transportatorii v`d beneficiul propriet`]ii pe termen lung. Este un angajament pe termen scurt. care ne ajut` s` ne acoperim aceast` nevoie de [oferi \n vårfurile de sezon. cea mai bun` solu]ie pe termen scurt (pån` la doi ani) Avantaje: .“ Pe de alt` parte. Chiria nu este o alternativ` pentru cine nu a ob]inut aprobarea financiar` la un contract de leasing financiar. Dezavantaje: . subcontractarea are o valoare similar` cu \nchirierea.toate costurile de \ntre]inere [i repara]ii \ntr-o singur` rat`.“ Compania lucreaz` la dezvoltarea unor capabilit`]i de management care s`-i permit` s`-[i instruiasc` intern oamenii. pentru o firm` de transport. „Acum avem [ase negocieri [i miz`m s` ajungem la o flot` de circa 100 de ma[ini \n chirie. care ajut` la rezolvarea unei nevoi de extracapacitate de transport. serviciul de \nchiriere este disponibil doar pentru autotractoare cu semiremorc`. cu acelea[i specifica]ii tehnice.nu ofer` posibilitatea de a beneficia de o flot` uniform`. \ns` baza activit`]ii st` \n flota proprie. livrarea ma[inilor f`cåndu-se imediat. Chiar dac` \nchirierea a 20 de ma[ini odat` presupune angajarea rapid` a unui num`r \nsemnat de [oferi.“ Cefin inten]ioneaz` s` foloseasc` serviciul de \nchiriere [i pentru clien]ii pe care nu-i are deja \n portofoliu sau care au \n flot` alte m`rci [i astfel ar putea proba un Iveco pe termen scurt. iar procesul de \nv`]are s` fie eficient. „foarte bun` pe termen scurt“. Ne-am bucurat c` primul contract este realizat cu OTZ. Chiria atrage clien]i noi Potrivit lui Stefano Albarosa.eficien]` din punct de vedere al taxelor. . a mai spus Albarosa.pån` la livrarea vehiculelor noi comandate.livrare imediat`. „un serviciu de \nchiriere se caracterizeaz` \n primul rånd prin flexibilitate. Solu]ie recomandat` pentru urm`toarele situa]ii: . „B`uturile sufer` de o sezonalitate foarte \nalt` \n perioada cald` [i avem experien]a colabor`rii cu firmele de leasing de personal. asigurare etc. OTZ folose[te [i subcontractori [i va folosi [i \n continuare.exist` o nevoie de vehicule pe termen scurt. deductibil imediat. La fel cum pe termen lung leasingul financiar este mai bun decåt \nchirierea.clientul nu devine proprietar la finalul contractului. Daniel Sc`e[teanu sus]ine c` OTZ este „rodat` cu genul acesta de mecanism“. . unde opereaz` \n zona de b`uturi. dar nu a fost pus la punct pån` \n ianuarie. [eful Cefin atrage aten]ia asupra faptului c` „[i la \nchiriere exist` un control financiar. iar ma[ina s` fie folosit` profesionist. . sper`m \n schimb`ri ale Codului muncii. \n]elegånd atåt oportunitatea. \mp`r]ite la 10-12 clien]i odat`“. cu atåt mai mult cu cåt a fost Chiria. asta conteaz` foarte mult [i pentru beneficiarul final“. finan]are. .cre[teri sezoniere de capacit`]i de transport. deoarece dorim s` fim asigura]i c` societatea respectiv` poate pl`ti chiria. nu distrus`. „Este un model care se adapteaz` mai bine \n nordul Europei. dar devine ineficient` calitativ dac` cererea de transport cre[te [i toat` lumea are marf` de transportat“.“ Pentru moment. dar nici nu sunt dispu[i s` apeleze la subcontractori. dar dorim s` avem dou` rate garantate. 54 Tranzit 110 / februarie 2011 . [i achizi]ia unei flote proprii este mai profitabil` decåt lucrul cu subcontractori pe 3-4 ani. Cefin a lansat ideea acestui serviciu la finalul lui noiembrie. Nu se cere avans. . care s` ne ajute s` angaj`m pe viitor [oferi pe termen scurt.

Au existat solicit`ri la sfår[itul lui 2010 care au acoperit \ntregul contingent de CEMT. efectuate \n afara statului de \nmatriculare nu sunt luate \n considerare \n calcularea celor trei curse. chiar dac` nu le folosesc. \ntr-unul din cele dou` state. prima curs` poate fi atåt cu \nc`rc`tur`. ca [i \n regim de „ter]`-]ar`“ \ntre statele UE [i cele membre CEMT non-UE. „Contingentul s-a mic[orat fa]` de anul trecut. |n plus. ne-am asigurat c` avem un contingent suplimentar de ter]`-]ar`. 2011 este primul an dup` integrare cånd aceste autoriza]ii au fost distribuite integral. autorit`]ile ruse au solicitat de la majoritatea statelor de interes cre[terea cotei de autoriza]ii. Ru[ii sunt interesa]i s` tranziteze ]ara noastr`. Asta deoarece. 67 libere de Rusia Anul acesta avem doar 67 de CEMT-uri „libere“ de Rusia din contingentul de baz` de 141 de autoriza]ii. ele nefiind asimilate opera]iunilor de transport. distribuite 576 pentru vehiculele Euro 3 [i cåte 200 pentru Euro 4 [i Euro 5. Cåt este valabil CEMT-ul.“ R 110 / februarie 2011 Tranzit . Sunt operatori care transport` din Turcia \n Ucraina. pe de o parte. Dar nu se admite cazul \n care autovehicul pleac` gol din statul de \nmatriculare [i \ncarc` \ntr-un stat ter] pentru unul din cele dou` state. director general DGTR din MT. chiar dac` au fost efectuate \n succesiunea de mai sus. care vor fi folosite \n special de companiile din Republica Moldova care [i-au deschis birouri la noi. Reguli pentru folosirea CEMT Reamintim c` autoriza]iile CEMT se folosesc pentru transporturile dintre Romånia [i statele CEMT non-UE. omånia are un coeficient de baz` de 141 de CEMT-uri. descarc` \ntr-un stat ter] [i apoi intr`. a sc`zut contingentul de baz`. ci prin coresponden]a dintre ministerele din cele dou` state. adic` 273 de autoriza]ii pentru Euro 3 sigur. astfel \ncåt la noi schimbul s-a f`cut \ntre autoriza]iile de tranzit [i cele de ter]`]ar`. \ntre statele CEMT non-UE. Fiind mai pu]ine autoriza]ii decåt anul trecut. iar pe de alt` parte. astfel c` au r`mas [i transportatori la care sacul de CEMT-uri s-a golit. pe care autorit`]ile de la noi le-au acordat f`r` probleme. Reprezentan]ii MTI spun c` sunt firme care s-au obi[nuit s` cear` \n fiecare an CEMT-uri. dup` care va trebui s` se \ntoarc` \n statul de \nmatriculare. transformate anul acesta \n 976 de CEMTuri. Se mai admite [i cazul \n care autovehicul pleac` \nc`rcat din statul de \nmatriculare. Dac` nu se ridic` CEMT-urile pentru cererile de anul trecut. cu condi]ia ca num`rul de curse consecutive cu \nc`rc`tur` \n afara statului de \nmatriculare s` fie de cel mult trei. Restric]iile impuse la CEMT de Rusia au determinat autorit`]ile de acolo s` solicite statelor de interes cre[terea cotei de autoriza]ii.AUTORIZA}II Iar e b`taie pe CEMT-uri Mariana BLEOR} Pentru prima oar` dup` 2006 s-au terminat CEMT-urile. Procedura de solicitare a fost simpl`: o cerere trimis` pe fax“. romånii sunt tot mai interesa]i de statele necomunitare. Iar contingentul ]`rii noastre de autoriza]ii de ter]`-]ara de Rusia a crescut la 800 anul acesta. ob]inånd \n schimb un num`r imens de autoriza]ii de ter]`-]ar` de Rusia. iar \n schimb am oferit autoriza]ii de tranzit. Ru[ii au fost interesa]i de autoriza]iile de tranzit de Romånia. acestea vor fi distribuite cererilor ulterioare. a explicat Sorin S\rbu. Grecia [i Italia au impus ca prima curs` \ntre statul CEMT de \nmatriculare [i unul dintre aceste dou` state s` fie f`cut` cu \nc`rc`tur`. 60 pentru Euro 4. Din contingentul de baz`. respectiv 46 pentru Euro 5). 90 nu au restric]ie pe Grecia [i numai 55 nu au restric]ie pe Italia (adic` 150 pentru Euro 3. „Avånd \n vedere faptul c` CEMT-ul are de anul acesta o restric]ie de Rusia. [i de aceea s-a ajuns acum \n situa]ia \n care unele companii cu tradi]ie pe rela]iile extracomunitare au r`mas f`r` aceste autoriza]ii. 97 pentru Euro 4 [i 94 pentru Euro 5. Pentru celelalte state CEMT. Astfel. transportatorul ce \l de]ine poate face cåte curse dore[te. num`r insuficient pentru transportatorii lor. Cursele f`r` \nc`rc`tur`. Cre[terea nu a avut loc \n cadrul unei comisii mixte. La reciprocitate. 96 de CEMT-uri sunt f`r` restric]ii pe Austria. cåt [i f`r` \nc`rc`tur`. Rusia a beneficiat doar de 67 de CEMT-uri. Ungaria nu mai impune restric]ii contingentului alocat pentru Romånia \ncepånd cu 2011. f`r` \nc`rc`tur`.

Astfel. diplomele [i medaliile IRU. ceilal]i doi neputånd participa. urm`toarea etichet` pentru o companie de transport sunt [oferii. [apte dintre ei angaja]i ai Logistic E Van Wijk. Octavian Rusu. a[a cum \i nume[te Ad Van Wijk. cånd a fost organizat` obi[nuita [edin]` cu angaja]ii. f`r` accidente grave cauzate din vina lor [i f`r` \nc`lc`ri grave a legilor. dar`mite c` le-au [i cå[tigat. acord` nou` diplome de onoare pentru Romånia. ace[tia devenind acum „ambasadori“. a \nceputul lui noiembrie. [i cu un parcurs de peste dou` milioane de kilometri. cu ocazia adun`rii generale a IRU. Conducerea EVW a p`strat secretul pån` la \nceputul lui ianuarie. pentru fiecare dintre ei.346 de [oferi de vehicule de transport marf` [i persoane din 27 de ]`ri.REPORTAJ Respect pentru „ambasadorii“ firmelor de transport Elena DEDU |n afar` de numele propriu-zis. va fi un imbold \n viitor s` ating` acela[i nivel de profesionalism. angaja]i de cel pu]in cinci ani \n aceea[i companie. {i atunci cånd cea mai mare asocia]ie interna]ional` de transport. Dac` ai depus eforturi s` organizezi traininguri pentru a forma [oferi buni. anul trecut. Cå[tig`torii nu au [tiut pån` atunci nici m`car c` au fost propu[i pentru aceste premii. singurul lucru care le d`dea de gåndit c` li se preg`te[te ceva fiind faptul c` doar lor li se spusese c` [i so]iile lor sunt invitate. \n aplauzele colegilor lor. Liviu V`dan [i Marian Titi. Diplomele de onoare ale IRU se decerneaz` anual [i reprezint` o recunoa[tere interna]ional` pentru L [oferii cu o vechime mai mare de 20 de ani. Din p`cate. A[adar. au fost decernate diplomele de onoare pentru 1. dedica]i [i aprecia]i de clien]i. Fazekas Alexandru. Van Wijk aproape de la \nceputurile firmei \n Romånia. Ace[tia erau. de asemenea. to]i nominaliza]i de c`tre ARTRI. Printre noroco[i s-au num`rat [i nou` [oferi din Romånia. au primit de la Ad Van Wijk. oameni cunoscu]i de altfel ca fiind ni[te duri. måndri de faptul c` [apte dintre ei au primit o astfel de recunoa[tere care. satisfac]ia personal` este imens`. [i de la reprezentan]ii ARTRI. din care [apte pentru [oferi ai Logistic E Van Wijk. måndria este cu atåt mai mare. proprietarul E Van Wijk. a[a cum se obi[nuiser` din trecut. cu cel pu]in un milion de kilometri parcur[i pe rute na]ionale [i interna]ionale. am putut vedea cum [oferii. au r`mas mu]i de uimire [i plini de recuno[tin]` pentru faptul c` eforturile lor au fost recunoscute. Van Wijk. numai cinci din cei [apte au fost prezen]i. Simon Vasile. IRU. to]i angaja]i ai Logistic E. marea surpriz` fiind acordarea diplomelor. proprietarul E. Cå[tig`torii au venit la [edin]` crezånd c` va fi doar o adunare normal`. P`tru]iu Eugen [i Gliga Augustin sunt numele celor Tranzit 110 / februarie 2011 .

Cei din conducere stau de vorb` cu noi [i ne ascult` problemele. deci conduc`torii auto \ncercau s` \[i p`streze postul la stat. Dislocarea pe perioade mari \n Comunitate este o Emo]ie. director general Logistic E Van Wijk. deoarece la vremea respectiv` firmele particulare de transport nu prea aveau credit. \n cadrul Logistic E. pe care altfel nu am avea ocazia s` le vedem. dar meseria le-a intrat \n sånge. Ca s` po]i face meseria asta trebuie 110 / februarie 2011 Tranzit . dar to]i cei care au fost premia]i ast`zi sunt aceia care au fost al`turi de noi de la \nceput“. „Important este c` aici. uneori \mpreun` cu familia. unul dintre ac]ionarii firmei. cel mai mare fiind lipsa de acas`“. altfel nu ai nicio [ans`. cum era cazul celorlalte. cred c` ce s-a \ntåmplat acum este ceva normal [i este doar o recunoa[tere interna]ional` a mai multor remarci pozitive pe care le-am primit de la clien]ii no[tri de-a lungul timpului“. ci este o recunoa[tere a unui mare for interna]ional. iar lini[tea li se pare ceva nenatural. De multe ori am fost tenta]i s` mergem la firme din afar`. Suntem foarte onora]i de aceast` distinc]ie. Avem [i avantaje. dar apoi dorul de volan [i de plecat \n curse ar deveni mai greu de suportat. cunoa[tem o mul]ime de oameni. „F`r` fals` modestie. Poate ar rezista o lun` f`r` se urce \n camion. suntem to]i o familie. Acest gen de recunoa[teri te sensibilizeaz`. A fost destul de greu s` g`sim [oferi. s` \]i [i plac`. E mare lucru ca [eful t`u s` nu te trateze cu superioritate. mai ales c` nu vine din partea firmei. a spus unul dintre [oferi. recuno[tin]` [i måndrie laolalt` „Surpriza a fost peste a[tept`ri. Ace[tia sunt oameni care tr`iesc \n camion de peste 30 de ani [i care uneori \[i doresc s` ias` la pensie. [i-a amintit Gheorghe Chita. \]i mai dau un impuls. a ad`ugat Gavril Mircean. dar trebuie s` te gånde[ti foarte bine ce la[i [i ce iei. dar sunt [i multe dezavantaje. Pentru to]i. vedem ]`ri [i locuri frumoase. „La \nceputurile firmei ne era foarte greu s` g`sim [oferi. van Wijk. aceast` diplom` pare s` fie cea mai important` dintre toate distinc]iile pe care le-au primit de-a lungul timpului.doi care nu au putut participa.

decizie problematic`. Oricum, ca [ofer de transport interna]ional ai o via]` de familie cu multe lipsuri, dac` am mai [i pleca luni \ntregi, am pierde [i mai mult.“ |n ceea ce prive[te cursele pe interna]ional, o mare problem` cu care se confrunt` [oferii este discriminarea [i desconsiderarea atunci cånd vine vorba de na]ionalitate. „Numai cånd v`d num`r romånesc sau scris «Romånia» pe prelat`, li se schimb` atitudinea. Suntem to]i b`ga]i \n aceea[i oal`, po]i s` faci orice, s` te compor]i exemplar, eticheta de romån atårn` greu \n atitudinea pe care o au autorit`]ile din majoritatea ]`rilor europene atunci cånd ne opresc camionul“, s-a plåns unul dintre premian]i. |n afar` de recunoa[terea IRU, cei [apte [oferi au primit din partea ARTRI vouchere pentru cåte un sejur cu familia la un complex turistic din Maramure[, dar [i o recompens` din partea firmei.

aceast` decizie, din moment ce confortul din cabin` \i fidelizeaz` pe [oferi. „La noi fiecare [ofer este unic [i trebuie tratat ca atare. Probabil c` nu \ntotdeauna reu[im, dar acesta ne e ]elul, e greu de lucrat cu oamenii, au nevoi [i probleme diferite. Cea mai important` cheie este comunicarea bidirec]ional` \ntre planning [i [ofer“, a explicat directorul general al companiei.

{oferii profesioni[ti vor fi din ce \n ce mai greu de g`sit
|n prezent Logistic E Van Wijk are 196 de [oferi. Angaj`ri s-au f`cut constant [i chiar [i \n 2010 au mai fost adu[i 51 de conduc`tori auto. Din dorin]a de a avea [oferi buni [i dedica]i muncii [i companiei, procesul de recrutare [i angajare este foarte complex, astfel \ncåt, la final, echipa de la conducere s` fie sigur` c` a f`cut o alegere bun`, mai ales c` pe pia]` sunt din ce \n ce mai pu]ini [oferi profesioni[ti \n adev`ratul sens al cuvåntului. |n opinia lui Gavril Mircean, „\ntotdeauna [oferii buni s-au g`sit [i se vor g`si din ce \n ce mai greu, pentru c` lucrurile se schimb`. Meseria de [ofer de interna]ional nu este una u[oar`, pentru c` sunt pleca]i foarte mult timp de acas`, iar pentru asta trebuie s` existe disponibilitate. Sunt din ce \n ce mai pu]ini cei care vor s` plece cu s`pt`månile de acas`. Chiar [i la [oferii cu experien]`, la un moment dat intervine rutina, uzura, [i \[i doresc s` stea acas`. E absolut firesc ca dup` 10-15 ani de [oferie s` vrea s` renun]e la aceast` activitate. Acum, c` Europa este deschis` pentru noi, cursele sunt mult mai lungi [i mai greu de f`cut

Camionul, a doua cas` pentru [oferi
Deoarece petrec o mare parte din timp pe drumuri, pentru [oferi confortul cabinei este foarte important. Cånd vine vorba de achizi]ia de ma[ini exist` un standard sub care Logistic E Van Wijk nu a coboråt niciodat`. Camioanele achizi]ionate \n ultimii patru ani au \n dotare echipamente pe care [oferii le solicit` [i care le fac via]a mai u[oar` la bord: casetofon cu CD, sta]ie, frigider, clim` de sta]ionare, iar cabina este cel pu]in SPACE CAB de la DAF. Cuantificate, pentru aceste op]iuni se cheltuiesc sume impresionante, dar aspectul financiar nu are prioritate \n

decåt \nainte. Sunt mai pu]ini oamenii dispu[i s` fac` aceste sacrificii.“ Consumul de b`uturi alcoolice [i actele de indisciplin` sunt motive de disponibilizare imediat`, dar acest lucru a devenit din ce \n ce mai rar \n ultimii ani, atingånd acum aproape nivelul zero. |n orice firm` de transport din Romånia, motorina reprezint` costul cel mai mare, [i fire[te c` aici se fac cele mai mari eforturi pentru monitorizare [i reducere. Dar, \n cazul companiei clujene, acesta nu mai pune probleme mari, deoarece se aplic` un sistem diferit de evaluare a [oferilor, pachetele lor salariale fiind stabilite \n func]ie de gradul de implicare pentru profitabilitatea firmei. A[a, ei sunt direct interesa]i s` men]in` un consum sc`zut de carburant. Din 2008, compania are un trainer care se ocup` de [oferi. Trainingul nu const` numai \n ore de legisla]ie \n sal`, ci include [i plecarea \n curse a trainerului \mpreun` cu [oferii mai pu]in experimenta]i. Astfel, preg`tirea se face \n condi]ii reale. Chiar dac` [i trainingul \n sala de curs \[i are rolul lui, fixarea no]iunilor [i \nv`]area efectiv` se face \n cabin`. |n mers apar situa]ii \n care reac]ia la secund` \l poate scuti pe [ofer de probleme mari [i de aceea, pe durata deplas`rii, instructorul \ncearc` s` \l ajute s` \[i formeze anumite automatisme. |n plus, sunt urm`rite [i alte aspecte, cum sunt condusul economic [i sigur, ancorarea. „|n afar` de acest training intern, periodic se organizeaz` [i [edin]e de instruire \n colaborare cu firme specializate, dar [i cu speciali[ti din partea DAF, cu colegii din EVW Holding. Avem nevoie de sprijin pentru asimilarea nout`]ilor, a lucrurilor specifice care apar, \n spe]` cu modific`rile care apar la Euro 5 fa]` de Euro 3. Nu m` refer doar la AdBlue, ci la nout`]ile vizavi de modul de conducere, lucru care e reflectat \n consum [i costuri. Pe fiecare direc]ie am \ncercat s` ]inem pasul cu nout`]ile“, a explicat Gavril Mircean.

58

110 / februarie 2011

MB Vito/Viano

TEST DRIVE

C`l`torie de vis
Marilena MATEI La sfår[itul lui decembrie, echipa Tranzit a testat elegan]a [i confortul noilor Mercedes-Benz Vito/Viano cu ocazia unei deplas`ri la munte. Noile Vito Combi 113 CDI [i Viano CDI22 Ambiente au fost „secondate“ de un Vito de a doua genera]ie, aflat \n serviciul de distribu]ie a revistei Tranzit de mai bine de [ase ani. Modelele noi au impresionat prin elegan]`, mai ales Viano, care dispune de echip`ri de excep]ie, menite s` fac` din orice deplasare o c`l`torie de vis.

G

emenii Vito/Viano au o caroserie identic`, exemplarele testate avånd acela[i ampatament (3.200 mm), aceea[i mas` total` maxim` autorizat` (3.050 kg) [i aceea[i configura]ie 4x2 cu trac]iune pe spate. Ambele modele Mercedes-Benz dispun de anul trecut de o nou` motorizare care \ndepline[te normele Euro 5. Vito a fost echipat cu o motorizare de 136 CP la 3.800 rpm

Viano (stånga) are o echipare mai bogat` decåt Vito (dreapta), dar [i diferen]a de pre] dintre cele dou` modele este de aproximativ 13.000 de euro

110 / februarie 2011

Tranzit

59

TEST DRIVE

Diferen]a de echipare e vizibil` [i la nivelul capitonajului u[ilor. Oglinzile laterale sunt mai mici la Viano (dreapta) [i includ [i semnalizatoare (Vito 113 CDI), cu cuplu maxim de 310 Nm la 1.400-2.600 rpm, \n timp ce Viano cre[te nivelul confortului [oferului, gra]ie unei motoriz`ri puternice, de 163 CP, puse \n valoare de cutia de viteze automatizat` cu [ase trepte. pompa de combustibil, controlate electronic - permite o reducere a consumului de combustibil cu aproape 15% (0,2-0,3 l/100 km). Pachetul BlueEFFICIENCY include func]ia Start/Stop (disponibil` doar pe versiunile cu cutie manual` de viteze), management al bateriei (\nc`rcarea alternatorului f`cåndu-se numai atunci cånd e necesar), indicator de schimb al vitezelor, anvelope optimizate din punct de vedere al rezisten]ei la rulare, pomp` de direc]ie ECO [i o pomp` de combustibil. Pentru c` distan]a parcurs` nu a fost foarte mare (circa 400 km dus\ntors), iar deplasarea s-a f`cut \n condi]ii de iarn`, cu ninsoare, frig [i chiar viscol, pe alocuri, m`surarea consumului nu ar fi avut relevan]`, drept pentru care ne mul]umim s` comunic`m doar consumurile oferite de produc`tor: 7,4 l/100 km (chiar 6,9 l/100 km cu BlueEFFICIENCY) pentru modelul Vito 113 CDI. De[i toate motoarele diesel \ndeplinesc normele Euro 5 pe sistem de r`cire a gazelor recirculate, catalizator [i filtru de particule, arhitectura cu

Silen]ios [i elastic
Atåt Vito de persoane, cåt [i Viano beneficiaz` standard de echipare BlueEFFICIENCY, care, \n combina]ie cu modific`rile tehnice aduse noilor motoare - la sistemele auxiliare, precum pompa de ulei [i

Salonul de pasageri de la Viano (stånga) este mult mai elegant [i confortabil decåt la Vito (dreapta)

60

Tranzit

110 / februarie 2011

pre]urile celor dou` modele testate ridicåndu-se la 29. gra]ie suspensiei independente cu arc. confortabil Dac` Vito de transport persoane ofer` un confort bun c`l`torilor. Cutia de viteze manual` cu [ase trepte ECO Gear a fost adaptat` la noua arhitectur` a motorului. pentru asigurarea unui confort maxim la rulare. ambele pre]uri fiind f`r` TVA. Vito [i Viano dispun standard de ESP. pliabil` automat.353 de euro (Vito). Vito ofer` opt locuri. U[or de ac]ionat sunt [i func]iile radioului. cu suport lombar. autopivotante. Spa]iul mare de care dispun pasagerii atåt la Vito. care face fa]` cu succes la bagajale a 7-8 persoane. tempomat. de[i banchetele de trei locuri din råndurile \ntåi [i al doilea din compartimentul pentru pasageri sunt fixe [i nu dispune fiecare de cotiere. precum [i prize de 12 V atåt \n fa]`. \n locul celor rotative. mai ales c` la modelul Ambiente echiparea include [i o masu]` dispus` pe [ine. spa]ii de bagaje. pe LED [i iluminarea treptei de acces \n habitaclu sporesc elegan]a. |n trend cu modific`rile aduse noilor modele de pe segmentul utilitarelor u[oare. Vito [i Viano cu face-lift [i motorizare Euro 5 se vånd [i \n Romånia \nc` din octombrie 2010. Apoi. Viano impresioneaz` prin stil [i elegan]`. oglind` interioar` cu diminuare a luminozit`]ii. 110 / februarie 2011 Tranzit 61 . fiind ideal pentru c`l`toriile de business sau de familie. \nlocuind una dintre banchete cu dou` fotolii pivotante. senzor de lumin` [i Spa]ios. månere de sus]inere. Viano La foarte utile sunt atåt m`su]a rabatabil` [i frigiderul cu sistem de prindere \n portbagaj cåt [i covora[ele practice care \mpiedic` \mbåcsirea mochetei cu z`pad` [i mizerie. mai dificil` a fost urcarea pantei dinspre „Trei brazi“. pentru a men]ine jos tura]ia motorului. respectiv 42. Viano era echipat [i cu Parktronic. Tot echipament special este [i sistemul de ac]ionare electric` a u[ii culisante de pe partea dreapt`. cotiere [i cu sistem de \nc`lzire \n trei trepte. cåt [i la Viano reprezint` avantajul principal al modelelor din aceast` gam`. dimensiunile spa]iului disponibil pentru bagaje sunt de 589x1.TEST DRIVE injec]ie common-rail [i alimentare cu turbin` cu geometrie variabil` contribuie la o func]ionare silen]ioas`. ornamente din lemn de nuc. cuiere sau ag`]`toare pentru umera[e. cu prima treapt` de vitez` scurt` [i ultima foarte lung`. tahometru electronic [i instala]ie electric` de 12 V. toate dot`ri op]ionale. \n timp ce scaunele din fa]` [i cele din råndul \ntåi al compartimentului de pasageri. Astfel. noile Vito [i Viano dispun de un panou de comand` modern. suporturi PET sau c`ni. oglind` exterioar`. cåt [i la ultima banchet` de pasageri sau \n portbagaj.338 mm (Lxlxh). \n condi]ii de echipare cu anvelope de var`. \n timp ce Viano are numai [apte. dispuse pe volanul multifunc]ional nou. acoperite cu z`pad`. compartimentul de pasageri dispune de propriul sistem de climatizare [i iluminare.428x1. ploaie. Iluminarea de zi. care trebuie ap`sate pentru a fi ac]ionate. „r`spunsul“ motorului fiind imediat la ap`sarea accelera]iei.648 de euro (Viano). asigur` pozi]ia extrem de confortabil` [i la drum lung. cu butoane noi. buzunare. |n configura]ie combi. \ntre bancheta din spate [i cele dou` fotolii din råndul \ntåi al compartimentului pentru pasageri. Dar dac` ne-am bucurat de parcursul lin al celor dou` versiuni de transport pasageri pe [osea. |n ambele cazuri. f`r` vibra]ii. foarte util` pentru a nu mai depune efort pentru \nchiderea u[ii sau a evita defec]iunile \n cazul tråntirii repetate a u[ii. puterea maxim` este oferit` \nc` de la 1.000 rpm pån` la 4. stilat.000.

Dar avantajele pe care le poate oferi o astfel de firm`. Din punct de vedere al num`rului de kilometri. promptitudine [. de viz` este nevoie [i pentru Bielorusia [i Ucraina. dar acolo trebuie viz` [i ob]inerea ei dureaz`.cu trecere prin Grecia . Unele firme folosesc feribotul [i spre Finlanda. |ntre timp \ns` lira s-a depreciat fa]` de moneda unic` [i firmele s-au orientat spre ]`ri precum Suedia. solu]iile oferite. traseele pe care romånii folosesc cel mai des feribotul r`mån cele dintre Fran]a [i Anglia. competi]ia pe pia]a rezerv`rilor de feribot. datorit` parit`]ii euro/lir` sterlin`. Vasele care leag` cele dou` porturi sunt Ro-Ro. |n acest caz ar exista alternativ` prin Rusia. pentru care se percepe \ns` o tax` suplimentar`. \n special pentru c` au cå[tigat mult \n trecut din cursele spre Anglia. iar pe ro]i ar putea fi mai ieftin. astfel \ncåt pre]urile oferite transportatorilor difer` [i depind de cåt de bine au negociat tarifele. [i fiecare dintre firme are propriile colabor`ri cu operatorii portuari [i companiile de feribot.a.“ 62 Tranzit 110 / februarie 2011 . \n circa dou` ore [i jum`tate. Totu[i. mai ales \n contextul intensific`rii controalelor pentru timpii de condus. datorit` celorlal]i operatori care efectueaz` aceste travers`ri pe alte rute decåt Dunkerque-Dover. Italia . transportatorii nu-[i permit s` a[tepte vizele. \n func]ie de portul de plecare [i de operator. cum ar fi Spania-Italia sau Italia de Nord-Grecia. este tot mai puternic`. \n special pe Canalul Månecii. {i Dan Peltea. un alt avantaj deloc de neglijat. know-how. iar \n aceste state controalele [i [p`gile sunt numeroase. reprezentant vånz`ri Ferry crossings&DKV Fuel Cards \n cadrul Delamode. ]in nu doar de pre]. care difer` [i ea \n func]ie de linia de feribot. consider` c`. ci [i de metodele de plat`. „Dar avantajul nostru principal \l reprezint` specificul activit`]ii Delamode. diferen]a nu este mare. |n plus. Frecven]a cursei este de 12 travers`ri/zi. iar pre]ul este de circa 600 de euro. |ns` din Polonia [i apoi ]`rile baltice se merge bine cu feribotul. care era atunci de 1. A[a cum apreciaz` Drago[ Nicovescu. e la Calais sau Dunkerque pån` la Dover sunt 30 de mile marine. iar capacitatea. Dar. de unde pot avea profituri mai mari.FERIBOT Anglia continu` s` conduc` \n topul destina]iilor Petronela JIPA Unii transportatori romåni sunt clien]i fideli ai feribotului. cåt [i cei de D m`rfuri periculoase. pentru a se distinge de celelalte. directorul Vialtis Romania. Iar feribotul. Operatorii pentru care ofer` rezervare Delamode parcurg distan]a Dunkerque-Dover \n dou` ore. deoarece permite economii de bani [i timp. iar traversarea cu un operator de feribot pentru care se ofer` rezervare \n Romånia prin TransCamion dureaz` \ntre o or` [i 20 de minute [i patru ore. |n plus. este de la 80 pån` la 750 de autovehicule. \n ]ar` concuren]a este destul de puternic` pe segmentul rezerv`rilor pentru feribot. Pe aici pot merge atåt transportatorii de m`rfuri generale. este folosit [i pentru rute intracomunitare. mai ales atunci cånd e vorba de m`rfuri perisabile. este acela c` durata petrecut` de [ofer pe feribot se consider` odihn`. \n Romånia.8. care este o cas` de expedi]ii ce ofer` solu]ii integrate de logistic` [i are tradi]ie \n intermedierea transporturilor pe rela]ia Marea Britanie.Norvegia sau Irlanda.

contract prin care transportatorii din Romånia. Iar din 2009 compania propune o rut` nou`. Lungimea rutei de la Holyhead (Marea Britanie) la Dublin (Irlanda) este de 107 km. care a pus la punct mai multe curse cu feribotul ce leag` Italia de Spania (Roma Civitavecchia-Barcelona. servicii de rezerv`ri pentru traversarea cu feribotul a Canalului Månecii. prin intermediul Vialtis. compania poate oferi peste 1. din Marea Britanie spre Irlanda. dar [i de nordul Africii sau Grecia. ofer` \n Romånia. din ]`rile de la vestul Mediteranei spre Magreb. pentru transportatorii care merg spre Marea Britanie. din 2002. Delamode ofer` clien]ilor [i o schem` de discounturi \n func]ie de num`rul lunar de rezerv`ri [i o reducere \n cazul \n care plata serviciilor de rezervare se face \nainte de termenul scadent. cele mai multe cu frecven]` zilnic` sau de cel pu]in trei ori pe s`pt`mån`. din Marea Adriatic` spre Marea Egee. pe ruta Dunkerque-Dover. [i disponibilitatea 24/7. iar \n Romånia a intrat \n 2008. \n cooperare direct` cu peste 150 de operatori de feribot. ceea ce contribuie la \mbun`t`]irea fluxului de numerar al clien]ilor. \n urma semn`rii contractului de parteneriat cu Vialtis. plata serviciilor la 30 de zile. Iar Delamode. parcurs` \n dou` ore [i 30 de minute.TransCamion este prezent` pe pia]a european` din 1977. Principalele avantaje oferite clien]ilor Delamode care apeleaz` la rezervare sunt eliminarea timpului de a[teptare la \mbarcare. iar pentru m`rfurile ADR se pl`te[te o tax` suplimentar`. \n calitate de partener al companiei DFDS Seaways (fostul operator NorfolkLine). din nordul spre vestul Europei. din statele de la estul Mediteranei spre Orientul Mijlociu sau din Levant spre Marea Neagr`). care s` promoveze aceste 110 / februarie 2011 Tranzit 63 . caut` parteneri \n Romånia. Datorit` parteneriatelor sale.400 de conexiuni feribot. Iar Grimaldi Group. Livorno-Valencia). pe rela]ia Marea Britanie-Irlanda. Bulgaria [i Moldova pot face rezerv`ri de feribot [i tren direct cu TransCamion. pe mai mult de 400 de linii (din Scandinavia spre }`rile Baltice.

iar la final de 2009 fiind \nregistrat un num`r de rezerv`ri de cinci ori mai mare decåt \n 2008. destinat transportatorilor rutieri care acceseaz` liniile de feribot din regiunea Italiei. \n toat` Europa. Germania-Austria-ItaliaSlovenia-Ungaria-Bulgaria sau Italia-Fran]a-Luxemburg. adic` aproximativ 10 clien]i noi lunar De asemenea. tarifele fiind aproape similare cu costurile pe care le-ar avea pe ro]i. pe de alt` parte. 25 m lungime [i 5 m l`]ime. cu toate c` previziunile legate de cre[terea pre]ului combustibilului vor \ngreuna atingerea obiectivelor noastre“. cre[tere care \n 2009 a fost atins` cu 34 clien]i noi. animale vii. de bunuri care dep`[esc 150 t greutate total`. {i acum. cu sucursale \n 10 ]`ri din Europa. Vialtis Romania \[i informeaz` permanent clien]ii \n leg`tur` cu alternativele pe termen Num`rul de rezerv`ri cre[te continuu Num`rul de clien]i Delamode care au apelat la rezerv`ri de feribot a crescut treptat. ne dorim ca \n 2011 s` major`m volumele de rezerv`ri feribot cu circa 10% fa]` de anul precedent. Vialtis [i TransCamion sunt [i partenere IRU. Iar pentru situa]ii speciale (blocaj \n trafic care face ca firma s` piard` feribotul) exist` un telefon de urgen]` la care se poate suna pentru a se schimba rezervarea [i a se lua bilet pentru urm`torul feribot. precum [i feriboturi speciale pentru transport de animale vii. perioadei dificile cauzate de criza economic` mondial`. De asemenea. raportat la performan]e. |ns` cre[terea din 2009 se datoreaz` faptului c` 2008 a fost primul an \n care societatea a \nceput s` investeasc` \n Romånia. Vialtis [i TransCamion colaboreaz` pentru programul EcoBonus. Iar pentru 2011 reprezentantul companiei estimeaz` o cre[tere de 30% fa]` de 2010. iar aceast` perioad` se consider` de odihn`. vehicule pentru m`rfuri agabaritice sau periculoase. camioane. de m`rfuri periculoase. iar pre]urile sunt corecte. tarife corecte (dac` se pot oferi discounturi pentru volum. comenzile au crescut substan]ial [i pentru Vialtis Romania. \n ciuda 64 Tranzit 110 / februarie 2011 . Grimaldi este implicat \n programul EcoBonus. Avantajele Ro-La sunt deja binecunoscute: permite respectarea unui orar fix. 4. |n plus. vasele achizi]ionate \n ultimii ani de companiile maritime sunt de calitate [i riscul producerii de accidente este foarte sc`zut. la final de 2010 volumul de rezerv`ri triplåndu-se fa]` de 2009. nu presupune blocaje \n trafic sau formalit`]i vamale pentru ]`rile de tranzit. Vialtis ofer` consultan]` \n alegerea rutei optime (deoarece traseul cel mai scurt nu este \ntotdeauna cel mai avantajos). \n 2010 a fost nevoie de 12-13 clien]i noi pentru o cre[tere de 80% a cifrei de afaceri. \n 2011. recomandate mai ales dac` asigurarea vehiculului nu acoper` [i riscurile din timpul c`l`toriei pe mare. iar pentru firmele \nregistrate costurile se pot calcula individual. confirmarea rezerv`rii. Din cauza sc`derii num`rului de \nc`rc`ri la nivel european. acestea ajung direct la clien]i. informa]ii despre porturi (transportatorii pot afla dac` intr`rile \n port [i c`ile de acces au dimensiunea potrivit`. declar` Dan Peltea. este practicabil indiferent de vreme.FERIBOT rute. [i ofer` transportatorilor rutieri solu]ii de reducere a costurilor. Transportul cu feribotul poate fi interesant pentru firmele romåne[ti care merg regulat \n Spania sau Maroc. vase Ro-Ro sau solu]ii alternative (dac` nu exist` leg`turi regulate de feribot din cauza sarcinii sau dimensiunilor m`rfii). dac` podurile au \n`l]imea necesar`. Compania se ocup` de asigur`ri de risc \n timpul travers`rii cu feribotul.5 m \n`l]ime. transporturi excep]ionale. mai economice. |n ciuda perioadei mai dificile pentru sectorul transporturilor. „bazåndu-ne pe relansarea activit`]ii de transport rutier \nregistrat` \n 2010. dac` platformele de \nc`rcare corespund cu lungimea [i greutatea totale ale vehiculelor. dac` nivelul apei e corespunz`tor [i care este \nclina]ia platformei de \nc`rcare). a[a cum apreciaz` Drago[ Nicovescu. semiremorci. dar. Nicio rezervare f`r` consiliere Serviciul de rezerv`ri este disponibil pentru toate tipurile de mijloace de transport: van-uri. ci ofer` [i informa]ii despre conexiunile Ro-La. spre destina]ii interesante. {oferul c`l`tore[te confortabil. sau feriboturi cu puntea descoperit`. dar mai ales \n zonele alpine [i pe distan]e mari: Germania-Elve]ia-Italia. de la o lun` la alta. pe baza aranjamentelor speciale). a reprezentat pentru companie un vårf. iar 2010. |n general. vehiculul lucreaz` zi [i noapte. prin care transportatorii rutieri care acceseaz` liniile de feribot din regiunea Italiei beneficiaz` de reduceri de pån` la 30% pentru travers`rile efectuate \n 2010. transportatorii romåni nu prea \ncheie asigurare pentru marfa [i vehiculele care urc` pe feribot. scurt \n caz de greve sau alte incidente sau cu rute noi. trenuri rutiere. TransCamion nu se ocup` doar de rezerv`ri pentru feribot.

iar din fonduri proprii nu-[i permit decåt s` cumpere vehicule second-hand sau s` le repare pe cele pe care le au deja. toate de 50 m lungime.[i \n oameni. Investi]iile de pån` acum au fost f`cute din fonduri proprii“. sau poate c` multe firme nu mai pot beneficia de finan]are pentru achizi]ia de camioane. Printre dot`rile service-ului se num`r` standul de geometrie a ro]ilor Josam. cu excep]ia \ndrept`rii [asiurilor [i a unor opera]ii pentru care este nevoie de softul special al produc`torului. \n service-ul Holleman nu se intervine la partea de injec]ie. \n 2011. Holleman va dezvolta partea de tinichigerie [i vopsitorie. |n aceste condi]ii.dou` pentru mecanic` general`. |n plus. service managerul firmei. |n plus. \n prezent avånd aparate \n valoare de peste 12. „Am \nceput activitatea \n plin` criz`. |n plus. drept pentru care inten]ioneaz` s` continue investi]iile \n echipamente . la nivel mediu. a identificat suficiente oportunit`]i de dezvoltare \n domeniu. investi]iile continu` Petronela JIPA |n decembrie 2010.000 de euro [i fiind.\n sudur`.plus linie ITP. Una dintre cele mai complexe lucr`ri realizate vreodat` \n service-ul Holleman a avut loc chiar luna trecut`: schimbarea. A telierul are suprafa]a construit` de 1. declar` Florin Loghin. \n curånd. deoarece poate efectua orice lucrare.mai ales de sudur`. cu excep]ia sudurilor speciale prin puncte.000 de euro [i s` fie angaja]i [i preg`ti]i oameni. cu excep]ia motocicletelor. remorci/semiremorci [i autobuze/autocare.treptat.Holleman SERVICE Pia]a \[i revine. odat` cu cre[terea pie]ei. dar c`ut`m mereu s` o complet`m [i s` o \mbun`t`]im. toate dispozitivele de care este nevoie pentru testarea sistemelor Wabco [i Knorr [. un prestigios produc`tor olandez de trailere. activitatea din service-urile de vehicule comerciale a \nceput s` se intensifice. pentru asta urmånd s` fie achizi]ionat un cuptor de vopsitorie de peste 60. au avut nevoie de preg`tire. service-ul poate realiza aproape toate tipurile de lucr`ri de \ntre]inere [i repara]ii pentru autotractoare. la sfår[itul lui 2009. pentru care urma s` se a[tepte circa o lun`. care [i-a deschis service-ul \n vara lui 2009. la care se adaug` sp`l`toria de camioane [i autocare.a. deci \n plin` criz`. Poate pentru c` multe ma[ini au stat pe dreapta [i. vopsitorie [i tinichigerie . Holleman. astfel \ncåt s` fie [i mai bine preg`tit pentru clien]ii pe care \[i dore[te s`-i atrag` \n num`r tot mai mare. Dispunånd de aceste echipamente. unul pentru formarea modulelor [i unul cu poduri de ridicat . ma[ina de rectificat tamburi [i discuri. pentru c` lucr`rile sunt mai rare . pentru care exist` o colaborare cu ateliere specializate Iar sta]ia ITP se ocup` de orice tip de autovehicul.900 m2 [i include patru canale . Holleman a \nceput s` investeasc` . a[a cum apreciaz` Florin Loghin. Partener autorizat Broshuis [i. [i inten]ioneaz` s` reprezinte [i al]i 110 / februarie 2011 Tranzit 65 . \n urma unui accident. testerul de diagnoz` multimarc` Texa. \nainte s` reintre \n påine. Iar \n timp [i \n func]ie de necesit`]i vor fi cump`rate [i alte echipamente de sudur`. Wabco Holleman se ocup` [i de lucr`ri \n garan]ie pentru Broshuis. a cabinei unui camion.

„Tarifele sunt destul de omogene pe pia]`. \n special pentru trailere. iar rela]ia [i \ncrederea se consolideaz` treptat. mai ales \n aceste vremuri de criz`.a. ceea ce aduce mai multe avantaje. iar \n 2011 firma va continua s` investeasc` \n specializarea acestora. deoarece. dar unele pl`tesc [i dup` 15 zile. service autorizat al produc`torului de sisteme de frånare. iar fa]` de alte service-uri din zon` noi suntem printre cei mai ieftini“. la sfår[itul lui februarie. Termenul de plat` este de maximum 30 de zile.Mann Filter. \n special posibilitatea de a efectua lucr`ri \n garan]ie [i comercializarea de piese Wabco. afar` de vopsitori. vor mai fi angaja]i [i al]i speciali[ti [i va fi introdus al doilea schimb. \n 50% pentru flota proprie. Bosch.dar. Manopera cost` 90 de lei plus TVA/or` pentru mecanic` [i electric` [i 110 lei plus TVA/or` pentru sudur`. Broshuis. iar \n 2011. tinichigerie [i l`c`tu[erie. a[a cum declar` Florin Loghin. se caut` furnizori [i pentru ele. o nou` mic[orare f`cånd imposibil` acoperirea costurilor. \ncepånd din decembrie 2010.[i repere de care a avut nevoie mai des pentru flota proprie. discuri . |n orice caz.filtre. Se lucreaz` \n special cu piese de prim montaj . |n ceea ce prive[te casele de asigur`ri. deoarece astfel este mai u[or s` se acorde garan]ie complet`. Pia]a cere [i piese mai ieftine Holleman are pe stoc mai ales consumabile . Aprovizionarea se face zilnic. cu un vehicul propriu sau prin firme de curierat. Contitech. Angaja]ii au f`cut training. firma ar urma s` devin`. service-urile au tot mai mult de lucru. . Angaj`rile [i specializarea continu` |n service-ul Holleman lucreaz` 11 mecanici. ele trebuie s` fie achizi]ionate de la Holleman pentru o repara]ie realizat` \n service-ul Holleman. Tarifele nu mai au unde s` scad` Holleman a sc`zut \n 2009 tarifele din service [i le-a men]inut \n 2010. doi electricieni [i un l`c`tu[. Goodyear. |n plus. 50% pentru ter]i Pån` \n vara lui 2010. iar pentru acest an se sper` p`strarea lor. Lemförder. pentru c` au fost respectate toate condi]iile. ele sunt obligate s` achite factura \n 40 de zile. de 18 luni pentru piese [i de trei luni pentru manoper`. pl`cu]e de från`. Textar. iar termenul de livrare pentru componente care nu sunt pe stoc nu dep`[e[te cinci zile decåt dac` este vorba de elemente ce nu exist` nici pe stocul produc`torului. service-ul lucra mai ales pentru flota proprie. doi sudori. puncteaz` reprezentantul Holleman. la Goldhofer. Indiferent ce piese ar fi \ns`. BPW [i Wabco. clien]ii sunt verifica]i din punct de vedere financiar \nainte de a demara lucr`rile. pentru c` \n ultimul timp clien]ii solicit` tot mai des componente ieftine. dar unele firme pl`tesc [i mai devreme. de curånd a avut loc un audit cu Wabco [i. Hella [. precum [i piese de schimb uzuale pentru semiremorci [i autotractoare.SERVICE constructori de semiremorci [i remorci. 66 Tranzit 110 / februarie 2011 .

de vreme ce minimalizeaz` factorul uman responsabil pentru 80% din totalul accidentelor rutiere. odat` intra]i \n coloan`. dar f`r` a risca s` avanseze o cifr`. . „[i nici nu [tiu dac` mai apeleaz` cineva acum la astfel de contracte“. Camionul. avånd doar un interval de cå]iva metri \ntre ele. Testele realizate au inclus un camion conduc`tor [i un singur autoturism care \l urm`re[te continuu de-a lungul drumului regional din cadrul poligonului. iar atunci cånd capacitatea este deja acoperit` [i sunt totu[i cereri „este greu s` refuzi un client. a[a cum este prezentat \n cadrul proiectului SARTRE. reprezint` un convoi \n care un [ofer profesionist aflat \n vehiculul conduc`tor este urmat \ndeaproape de alte cåteva ma[ini. |ns` nu s-a \ntåmplat niciodat` ca un client s` a[tepte mai mult de o zi. echipat cu o serie de sisteme de siguran]` care se afl` \n faz` de cercetare \n cadrul mai multor proiecte finan]ate de UE.este un proiect par]ial finan]at de Comisia European`. de asemenea. mai ales c` pia]a de service e foarte bine dezvoltat` \n zona Bucure[tiului. Volvo Trucks sus]ine mersul \n coloan` pe autostrad` Luna trecut`. |n urm`torul deceniu. Depinde numai de popula]ie dac` va accepta aceast` tehnologie [i de guvernele europene. viteza [i direc]ia fa]` de vehiculul din fa]`. SARTRE Safe Road Trains for the Environment (Convoaie rutiere sigure pentru mediu) . chiar [i pentru trailere agabaritice.“ |n ceea ce prive[te anul care tocmai a \nceput. |n atelier se vine numai cu programare. [i s` reduc` consumul de combustibil [i implicit emisiile de CO2 cu circa 20%. un Volvo FH 6x2 cu motor de 13 l. Coordonatorii s`i consider` c` tehnologia ar putea intra \n produc]ia de serie peste cå]iva ani. beneficiaz` de toate sistemele de siguran]` oferite \n mod curent de Volvo Trucks. finan]at de c`tre Uniunea European`. a[a cum apreciaz` reprezentantul firmei. pentru cre[terea siguran]ei [i confortului [oferilor [i reducerea congestiei rutiere [i a emisiilor poluante. disponibilitate aproape 24/24 [i termen de plat` mai bun. El este. sistem de alertare a [oferului obosit [i Cruise Control adaptabil. Volvo Truck Corporation este implicat \n proiectul SARTRE prin Volvo Technology Corporation. service-ul lucreaz` 50% pentru flota proprie [i 50% pentru ter]i. Volvo Trucks a efectuat prima demonstra]ie a tehnologiei mersului \n coloan`. Iar acum are printre clien]i firme cu flote importante. Proiectul SARTRE a \nceput oficial \n septembrie 2009 [i se va desf`[ura pe o perioad` de trei ani. \ncolonarea vehiculelor ar putea fi o nou` metod` de a circula pe autostr`zi. pe poligonul Volvo de lång` Göteborg. Fiecare dintre acestea \[i ajusteaz` distan]a. inclusiv ESP. [oferii se pot relaxa [i pot face diferite lucruri \n timp ce „plutonul“ se deplaseaz` spre destina]ii \ndep`rtate. pentru c` ri[ti s`-l pierzi. Holleman nu ofer` contracte de service cu plat` fix` lunar`. Mersul \n coloan` este gåndit s` \mbun`t`]easc` siguran]a rutier`. Mersul autovehiculelor \n coloan`. Cu toate acestea. Toate vehiculele sunt complet deta[ate unul de cel`lalt [i pot p`r`si convoiul \n orice moment. precum HAVEit [i Intersafe2. reprezentan]ii Holleman se a[teapt` la o cre[tere fa]` de 2010. dar ideal ar fi s` se dep`[easc` 70% pentru ter]i. care trebuie s` adopte legi similare. sisteme de asisten]` pentru p`strarea benzii de mers [i respectiv pentru schimbarea benzii de mers. dar clien]ii fideli beneficiaz` de discounturi la piese. dezvoltat` \n cadrul proiectului SARTRE. menit s` faciliteze adoptarea convoaielor pe autostr`zi obi[nuite. |n prezent. Deoarece ma[inile circul` cu viteze de autostrad`. \ncolonarea ar putea s` rezolve [i problema blocajelor de trafic.SERVICE compus` din 56 de autotractoare [i peste 60 de trailere.

adjudecåndu-[i \n prima etap` (Buenos 68 Tranzit 110 / februarie 2011 . de la San Salvador de Jujuy la Calama. Dup` etapa a opta (Antofagasta-Copiapo). }arul a fost cel mai rapid concurent. de numai 318 km. \n etapa a [aptea (Arica-Antofagasta) a avut un avans de 32’ fa]` de Kabirov. R {apte victorii din 13 Vladimir Chagin a \nceput cu dreptul raliul din acesta an. |n etapa a [asea. Nikolaev [i Mardeev. \mp`r]i]i \n 13 etape. este o bucurie s` vad` podiumul ocupat de echipajele Kamaz. iar Loprais (Tatra). pe ruta IquiqueArica. care nu cånt`rea \ns` decåt pu]in peste 170 kg. pentru a treia oar`. care. deoarece \n a treia zi de concurs. 33 la Scutere. }arul a pierdut peste 20 de minute \n fa]a lui Kabirov. ceea ce \i consolideaz` pozi]ia \n clasamentul general: peste o or` [i jum`tate. Chagin cedeaz` din nou prima treapt` a podiumului general \n fa]a coechipierului s`u.500 km. pe care l-a devansat [i \n clasamentul general. aliul Dakar s-a desf`[urat anul acesta. conduse de Kabirov. pe traseul Cordoba-San Miguel de Tucumán. clasat pe locul al 56-lea la clasa Moto. Hino [i \nc` un Kamaz. iar Gerard de Rooy. }arul fiind deja instalat foarte confortabil pe prima pozi]ie \n clasamentul general. |n etapa a 11-a. de la Copiado la Chilecito. \n aceast` etap`. Kabirov a cå[tigat alte patru. 146 la Autoturisme [i 68 la Camioane . Kabirov [i-a mai ad`ugat o victorie de etap`. Un al patrulea echipaj Kamaz le urmeaz` acum \ndeaproape pe cele trei de pe podium. Etapa a doua (Victoria-Cordoba) a fost cå[tigat` de Kabirov. care a ocupat locul al 17-lea la Raliul raid. cehul Loprais a \ntrerupt [irul victoriilor Kamaz. Chagin ob]ine a [aptea victorie din acest an [i a 63-a din carier` la Dakar. Ca element de culoare. dar distan]a dintre ei este doar de 4’11’’. de 69 de ani. Competi]ia din acest an a presupus parcurgerea a peste 9. [i s-a reinstalat pe prima treapt` a podiumului. din care 5. tot el s` fie \nving`tor [i s` se apropie de Kabirov \n clasamentul general.fiind urmat \n clasament de alte trei echipaje Kamaz. a fost pentru a doua oar` cel mai tån`r pilot. care a trecut pe primul loc [i \n clasamentul general. Aires-Victoria) a 57-a victorie la Dakar din carier`. dimpotriv`. Rodrigo Andrès Caballero Alcayaga. concurent la categoria Moto.000 de curs` propriu-zis`. iar a patra etap` (San Miguel de Tucumán-San Salvador de Jujuy) i-a revenit tot lui. Chilecito-San Juan. Ziua de pauz` se pare c` i-a priit lui Chagin.record absolut \n domeniu . Chagin ob]ine victoria [i \n etapa a noua (Copiado-Copiado) [i trece din nou \n fruntea clasamentului. pe ale c`rui prime trei pozi]ii se afl` trei echipaje Kamaz. (CalamaIquique). El a fost urmat de Kabirov [i Loprais.DAKAR }arul. |n a cincea zi de concurs \ns`. dar a recunoscut cu sportivitate c` }arul este mai rapid [i a declarat c` ocuparea locului al doilea nu este o decep]ie pentru el [i c`. iar echipajele Kamaz scap` de un concurent redutabil. Loprais pierzånd ore pre]ioase. chiar \n ziua anivers`rii. \nving`torul de la clasa Moto. parcurgånd traseul mai repede cu 4’ decåt Marc Coma. Emanuel Gyenes. \n timp ce Yoshimasa Sugawara. Interesant este faptul c`. |nving`torul [i-a adjudecat victoria \n [apte etape din 13. re\ntors \n competi]ie dup` o accidentare la Drumul M`t`sii \n 2009.cu circa 20% mai mul]i participan]i decåt \n 2010 pån` la final \nregistråndu-se \n total 50 de abandonuri. a fost silit s` abandoneze din cauza unor dureri de spate provocate de o „decolare“a camionului. cu un avans de 48’ fa]` de Kabirov. camioanele au avut de parcurs un traseu mai scurt decåt celelalte vehicule din concurs. \n vårst` de 20 de ani. dou`. de]ine recordul de particip`ri la Dakar: 28. cu un avans de jum`tate de or`. [i Marcel Butuza. cu un avans foarte mare. Printre primii 10 s-au mai aflat MAN (trei locuri). \n America de Sud. pentru ca \n a [aptea zi de concurs. iar situa]ia avea s` r`mån` neschimbat` dup` etapele San JuanCordoba [i Cordoba-Buenos Aires. Istoria se repet` \n a 10-a zi de concurs. \ns` asta nu a durat. Iveco. La start s-au aliniat 183 de concuren]i la categoria Moto. Nu putem trece cu vedea participarea la edi]ia din acest an a doi romåni. la a [aptea victorie Petronela JIPA Vladimir Chagin a ob]inut a [aptea victorie din carier` la raliul Dakar . ceea ce l-a costat pozi]ia de lider \n clasamentul general. Chagin a cå[tigat din nou.

DISTRIBU}IE Marilena MATEI 110 / februarie 2011 Tranzit 69 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful