Mari chimiști români

A fost unul dintre pionierii chimiei românești fiind considerat întemeietorul acestei școli. pioner al învățământului chimic în România. În 1903 Prof. Petru Poni și Anastasie Obregia au inaugurat. Aici a înființat:   Primul laborator de Chimie al Universității din Iași (1882). un laborator de chimie. Istrati. Ca bursier la Paris s-a specializat în chimie fizică și mineralogie la „College de France” și Sorbona.Introducere La începutul școlii românesti de chimie . mineralog și om politic român. după model german. A fost profesor la Universitatea din Iași și membru al Academiei Române.recunoscută pe plan mondial ca valoroasă . În 1897. sarea etc. fizician. Aceștia sunt. După cel de Al doilea război mondial. de fapt.). Catedra de Chimie organică (1891). rezolvând numeroase probleme al industriei chimice si abordând probleme teoretice de însemnătate. iar în anul 1889 a fost numit comisar al Guvernului Român la Expoziția Universală de la Paris. Biografie A absolvit școala primară la Târgu Frumos și apoi a urmat la Gimnaziul Central din Iași (18521859). pedagog.se remarcă Petru Poni si Constantin I. În prezent. Petru Poni a introdus un nou curs: Studiul chimic al petrolului. în 1865 se angajează ca profesor la Liceul Național. cercetători ai bogățiilor naturale ale țării (petrolul. Întors în țară. Nenitescu si colaboratorii săi dezvoltă școala de chimie organică. Din 30 iunie 1879 a fost ales membru al Academiei Române. În anul 1878 este numit șef al Catedrei de Chimie din cadrul Universității din Iași unde a predat timp de 33 de ani. în chimie Costin D. în noua clădire a Universității din Iași. Petru Poni Petru Poni a fost un chimist. iar din anul 1866 predă și la Școala Militară din Iași. fondatori ai școli românești de chimie. . Institutul de Chimie Macromoleculară al Academiei Române poartă numele Petru Poni.

. denumite de el broștenită și badenită. destinate cercetărilor științifice și pregătirii cadrelor de chimiști. Este organizatorul primelor laboratoare de la noi. A cercetat apele minerale din țară și a făcut observații meteorologice în Moldova.Activitate Științifică A cercetat peste 80 de minerale culese din diverse zone ale țării și chiar a descoperit două minerale noi. „Fapte pentru a servi la descrierea mineralogică a României” (1900). A colaborat la înființarea unor societăți științifice în România: Societatea română de științe (1890) și Societatea de științe (1900). și a fost membru al Societății de științe naturale din Moscova (1910). A elaborat studii în legătură cu acțiunea acidului azotic de diverse concentrații asupra unor hidrocarburi parafinice izolate din petrolul indigen. „Mineralele de la Bădenii-Ungureni” (1885). El a publicat și primele manuale de fizică și de chimie în limba română. „Cercetări asupra compoziției chimice a petrolurilor române” (1903). Printre lucrările de specialitate publicate de profesorul Petru Poni se numără:     „Cercetări asupra mineralelor din masivul cristalin de la Broșteni” (1882). prima monografie asupra mineralelor țării noastre.

idealismul fizic și agnosticismul. care conține 128 titluri de cărți și articole din periodice în limbile română și franceză. care demisionase. inaugurat în 1906. A făcut cercetări asupra bogățiilor naturale ale României (sare. La 1 aprilie 1889. Prin decretul nr. Constantin Istrati a apărat concepția despre unitatea materiei. dr. A întemeiat școala de chimie organică de la Universitatea din București. profesorul Constantin I. pe care îl suplinea uneori la cursul de chimie medicală. Istrati a obținut și doctoratul în chimie. Ca reprezentant al materialismului științific-naturalist. Spre sfârșitul vieții. unde era profesor.1916. la Paris.Constantin I. Istrati și editate între anii 1869 . friedelina. Pentru această invenție i s-a acordat Medalia de aur la Expoziția Internațională de la Paris. Istrati a desfășurat o intensă activitate socială în domeniul medical. chihlimbar. Istrati a devenit doctor în medicină de la București în 1877 și a fost colaborator al lui Carol Davila. Constantin I. etc. trecând de la ateism la fideism. pentru elevii de liceu și candidații la bacalaureat. A izolat din plută o substanță nouă. generate de criza din fizică. a descoperit o nouă clasă de coloranți. pe care i-a numit franceine. . cultural și științific. nepublicată. chimist. Studiind derivații halogenați ai benzenului. ozocherită. El a întemeiat „Societatea română de științe” (1890) și „Asociația română pentru înaintarea și răspândirea științelor” (1902). în 1889. Constantin I. 2029 din 20 septembrie 1883. Istrati Constantin I. Este autorul unui Curs elementar de chimie. Constantin Istrati a fost numit profesor de fizică la Școala de Poduri și Șosele din București. în genere. Biografie Constantin I. Istrati a fost ales membru corespondent al Academiei [2] Române. Istrati a fost numit comisarul general al organizării parcului Carol [3] I. medic. după 3 ani de cercetări îndrumate de profesorii Adolphe Würtz și Charles Friedel. apărut în 1891 și tradus în limbile franceză și spaniolă. În 1885. scrise de Constantin I. Biblioteca Centrală de Stat a României a realizat în 1967 o bibliografie. El a combătutenergitismul și. în locul lui Emanoil Bacaloglu. Istrati a fost un academician român. Prin lucrarea Studiul relativ la o nomenclatură generală în chimia organică (1913) a adus contribuții valoroase la fixarea nomenclaturii științifice. petrol. membru titular (1899) și președinte al Academiei Române în perioada 1913-1916. A fost membru de onoare al mai multor societăți științifice străine.). concepțiile sale filozofice au suferit o schimbare majoră.

Biologie și Geografie a Universității de Vest din Timișoara Medalia „Constantin I. .2008. Istrati” pentru merite deosebite în formarea de tinerilor chimiști. Societatea de Chimie din România i-a oferit Facultății de Chimie.Propria Medalie Cu ocazia Ediției a XIV-a a Concursului de chimie organică „George Ostrogovich”. din 17.05.

doctorandă și soție. la 26 de ani. secretar general al Ministerului de Interne. Bușteni). L-a susținut în munca sa științifică. acum singurele cărți de specialitate în limba română care se ridică la nivel occidental (nu s-a mai publicat nimic asemănător în ultimii 24 de ani). În 1928. avocat. 15 iulie 1902.Costin D. În timpul pregătirii tezei de doctorat realizează. . fară a colabora cu Fischer. unde pornește cu entuziasm la crearea unui laborator. Primește numeroase premii. I-a fost elevă. deputat. a fost un chimist român. Activitate Didactică și de Cercetare Se întoarce in țara. restul 2. asistentă. 29 iulie 1970. începe în 1920 studiul chimiei la ETH . Două exemple ar fi chimia reacțiilor care decurg prin ioni de carboniu și problema ciclobutadienei. la Colegiul Național Gheorghe Lazăr.von Hofmann“. După ce absolvă liceul în București. Unele au fost traduse în limbi străine. De asemenea a publicat "Manualul inginerului chimist" și manuale de liceu. A fost căsătorit de două ori. Tratatele au fost publicate la Editura CFR-Oped și Editura Tehnică. București. Era unul din elevii preferați a lui Fischer.W. prima având un singur volum. Ungaria și Polonia). "Chimie organică" și "Chimie generală". mentorul său științific. publică prima ediție din cele două tratate. Aceste lucrări ne arată forța de anticipare cu totul remarcabilă a autorului. d. Este ales ca membru al Academiei Române și al altor academii din străinătate (Germania. director al Băncii Naționale Române. Nenițescu. Cehoslovacia. Peste 40 de generații au învățat și înca învață după aceste cărți. A fost fondatorul și promotorul unor ramuri noi ale chimiei din România și un membru al Academiei Române Biografie A fost fiul lui Dimitrie S. E fascinat de lucrările lui Hans Fischer și se mută în 1922 în München unde își termină studiile în 1925 cu doctoratul condus de Hans Fischer. unde între anii 1925 și 1935 este profesor la Universitatea din București și predă cursurile de chimie organică și chimie generală. La începutul carierei are o cameră de lucru de câțiva metri patrați. doctor în drept și științe politice. Nenițescu (n. o sinteză originală a indolului. A intuit una din cele mai importante direcții de dezvoltare a chimiei organice și a adus contribuții de bază. Tratatul de chimie organică a fost publicat în 8 ediții. prima dată cu Ana Santer și a doua oară cu Ecaterina Ciorănescu (1909 . fiind profund impresionat de cursurile lui Peter Debye și Hermann Staudinger. fruntaș al Partidului Conservator și ministru al Industriei și Comerțului (1910-1912). Nenițescu Costin D. dintre care medalia “A.Zurich. Ecaterina Ciorănescu a fost prima femeie asistent la Catedra de Chimie Organică de la Politehnica din București. una dintre cele mai prestigioase medalii științifice.2000).

D. and lacking modern instrumentation.v. Îi plăceau munții. Ca și ceilalți din generatiile de chimiști ai Politehnicii bucureștene sunt bucuros și mândru că am avut norocul să ascult prelegerile Magistrului și să vad cum el a reușit să creeze de la zero. cum ar fi Caraimanul sau zona Bâlea. trecând peste condiții vitrege. Nenițescu nu era în relații bune cu regimul comunist. după vizita sa în România din 1970) “In particular. a fost o persoană deosebită. that the enthusiasm and strength of one man was behind it. studies. solid. Doering. Heidelberg) “We have memories of friendly. De asemenea se impunea prin apariția sa fizică: era înalt. Politica nu se regăsea în preocupările sale.” (Professor H. Profesorul Rudolf Criegee spunea despre studenții lui Nenițescu că erau cei mai buni din laboratoarele sale. Harvard University. hard-working. Nenițescu putea să intuiască ce calități au studenții săi și îi selecta ca viitori colaboratori pe cei mai buni dintre aceștia. Deși părea aspru și sever.” (Professor H. It is indeed a very rich man who can look on a life of rich and lasting contributions and a family of students prepared to extend the tradition into the future without limit. Curajul era o caracteristică a sa. our common professor. serious.Se pare că cel mai reprezentativ aspect al vieții sale este cel de profesor. during your Ph." Alexandru T. if only for a few days. un nucleu de știință și învatamânt care s-a impus nu numai în România ci și pe celelalte meridiane ale globului. atât direct cât și prin cei pe care i-a format în cei 35 de ani de profesorat. Now I know what I should have guessed. Era foarte bine informat în toate domeniile chimiei organice. analitice și chimiei fizice. Hans Fisher. when I think that you succeeded to do this far from the great chemical centers. Iowa State University) "La împlinirea a o sută de ani de la nașterea acestui Savant și Profesor aș vrea să amintesc că el a dat un impuls nemaiîntâlnit pâna atunci cercetării ṣi tehnicii românești. warm-hearted people whom we will never forget… It was a satisfaction for me to discover how organic chemistry should be developed to such a high state in a small far-away country. seeing how you looked for other areas of research than those you became familiar with. Balaban . I feel inspired and enriched in my own life for having been exposed to him. Gilman. cu nas acvilin și o privire foarte pătrunzătoare. it was especially stimulating for me to meet you because I had come over the years to recognize and appreciate your splendid professional work in chemistry. Câteva citate care ne arată cât de apreciat este în străinătate: “Your achievements in chemistry impress me very much. Își impresiona puternic studenții prin a le prezenta chimia organică într-un mod captivant și logic. Nu se temea să răspundă anumitor întrebări ale studenților cu "Nu știu" sau "Nu se știe încă". drumurile de munte abrupte și înguste. Avea un discurs clar și calm. would have enjoyed your work. Ca om. era generos și cu o inimă caldă.E. which so few of us ever visited. chimiei generale. A luat cu curaj poziție contra unor directive cu urmări nefaste la Academia Româna. Plieninger.” (Professor W.

Se poate spune că “hidrocarbura Nenițescu“.Contribuții Științifice Încă de la începutul anilor 1930 în cadrul cercetărilor sistematice privind reacții ale hidrocarburilor catalizate de clorura de aluminiu sunt obținute în grupul de cercetare al profesorului Nenițescu rezultate de primă importanță pentru înțelegerea mecanismului reacțiilor prin intermediari carbocationici. În ziua de azi Chemistry Citation Index numără mai mult de 20 de citări pe an. Este observat pentru întâia dată rolul esențial al unui cocatalizator (urme de apă) în reacția de izomerizare a cicloalcanilor în prezența clorurii de aluminiu. contribuie cu scrierea unor capitole la diverse tratate. A fost pionierul aplicării metodelor fizice în chimia organică în România. Nenițescu". În perioada 1965-1970 studiază reacțiile solvolitice. așa cum se va numi mai târziu. . Facultatea de Chimie Industrială organizează în fiecare an Concursul National de Chimie "C. prima anulenă (CH)10. Numeroși compuși organici și reacții îi poartă numele.D. În onoarea maestrului. În anii 1970 lucrările sale au numărat 1000 de citări. Aceasta este prima menționare a transferului intermolecular de ion de hidrură. în ciclohexan ca solvent (cunoscuta astăzi în literatură ca “reacția Nenițescu de acilare reductivă“) sau transferul de hidrogen “într-o formă foarte activă“. Rezultatele muncii lui Costin Nenițescu se văd în cele 262 de articole originale și 21 de brevete. Colaborează cu celebri profesori din Statele Unite ale Americii. A fost pentru scurt timp decan al Facultății de Chimie Industrială din cadrul Politehnicii București. a propulsat chimia anulenelor. Din această perioadă datează alte observații fundamentale privind reacția cicloalchenelor cu cloruri acide catalizată de clorura de aluminiu.