Neuronii sunt o clasă de celule specifice pentru sistemul nervos.

Neuronul este o celulă adaptată la recepționarea și transmiterea informației, unitatea elementară (celulară), embriologică, anatomică, funcțională, trofică și metabolică a sistemului nervos. Conceptul de neuroni, ca unitate principală a sistemului nervos a fost introdusă de anatomistul spaniol Santiago Ramón y Cajal. El a arătat ca neuronii sunt celule individuale care comunică între ele. O contribuție fundamentală la cunoașterea celulei nervoase în stare normală și patologică a constituit-o la vremea sa grandioasa monografie a lui Gheorghe Marinescu, La cellule nerveuse (Ed. Doin, Paris, 1909).

Neuronii au mărimi cuprinse între 100-200 Um si 4-8 Um. Au un corp celular (soma) și un număr mare de prelungiri.

Din punct de vedere funcțional neuronul se împarte în trei regiuni:

regiunea receptoare, receptionează și procesează informația, fiind formată din dendrite și soma. Aici se stabilește contactul cu alți neuroni prin sinapse, dar de obicei nu se formează potențiale de acțiune în această regiune, ci doar potențiale locale (potențiale postsinaptice). regiunea conductoare leagă regiunea receptoare de cea efectoare. Ea este formată din porțiunea axonului de la locul în care acesta iese din corpul celular hilul axonic până la arborizația sa. Aici au loc potențialele de acțiune prin sumarea potențialelor locale. regiunea efectoare, informația (potențialul de acțiune) este recodificată aici sub formă chimică prin neurotransmițători și transmisă prin sinapsa regiunii receptoare a următorului neuron.

Structura Neuronii au de obicei un singur nucleu mare și poziționat central. Aici se produce o cantitate ridicată de ARN, iar cromatina este dispersată. Ribozomii din reticulul endoplasmatic rugos se găsesc sub forma corpusculilor Nissl(sau corpi tigroizi). Axonii nu conțin corpusculi Nissl (și deci nu participă la sinteza de proteine). Reticulul endoplasmatic neted are rol în reglarea nivelului de Ca++ din neuron. Microfilamentele, neurofilamentele si microtubulii formează citoscheletul neuronului. Mitocondriile se găsesc în corpul celular, dar majoritatea se concentrează în butonii terminali ai axonului, furnizând energie (sub formă ATP) pentru transmiterea semnalului la nivelul sinaptic și pentru sinteza unor neurotransmițători. Corpul celular și dendritele sunt învelite într-o membrană plasmatică, neurilema, cu o importanță deosebită în recepționarea și transmiterea semnalelor prin canalele ionice. Axonii prezintă axolema, care este învelită de trei teci: teaca de mielină (izolare electrică), teaca celulelor Schwann (secretoare de mielină) și teaca Henle

cu o singură prelungire axonică.(nutriție. situat central. iar nucleul este ovalar și de obicei excentric. De exemplu: celulele cu bastonaș sau celulele cu con din retină. Pot fi neuroni senzitivi. protecție). cu două ramificații la extremități. Clasificare După numărul de prelungiri:  neuroni multipolari. cu nucleu mare. cu o prelungire în formă de T: prelungirea inițială se desparte în două. neuroni unipolari. Sunt sferici. neuroni pseudounipolari. localizat central. neuroni bipolari. Au formă fusiformă. cu număr mare de prelungiri.    . Teaca de mielină este întreruptă pe alocuri de nodurile Ranvier. Se găsesc de exemplu în retină. De obicei au o formă stelată. Se găsesc în ganglionii rahidieni sau ganglionii spinali. cu nucleu mare și sferic.

mari cu prelungire axonică lungă. Sunt pseudounipolari și se găsesc în ganglionii spinali și ganglionii nervilor cranieni. Degenerescența se referă la degradarea neuronului în condiții de lezare serioasă a axonului. făcând conexiuni cu alte zeci de mii de celule. iar în cele amielinice 0. Sinapsele pot fi excitatorii sau inhibitorii.După funcționare:    neuroni motori multipolari. Axonul terminal al unei celule nervoase intră în contact cu terminația dendritică a unui alt neuron. Regenerarea este proprietatea de a se reface după anumite lezări. . Conectivitate Neuronii comunică între ei prin sinapse. Neuronii precum celulele Purkinje pot avea peste 1000 de ramificații dendritice. Membrana joacă un rol esențial prin canalele sale ionice care se deschid sau se închid în funcție de modificările de energie din preajma membranei.5-2m/s). Activitatea sinaptică se referă la codarea chimică a informației și transmiterea acesteia prin sinapse. neuroni de asociație sau bipolari. De exemplu: neuronii piramidali din cortex. cele mielinice fiind mai rapide (60-120m/s în cele mai groase. 3-14m/s în cele mai subțiri. neuroni senzitivi aferenți sau receptori. Conductibilitatea este proprietatea de a conduce impulsurile. Proprietăți funcționale Excitabilitatea este proprietatea de a intra în activitate sub acțiunea unui stimul. Această conducere se realizează diferit în fibrele mielinice și amielinice.

Fiecare neuron din cele 1011 (o sută de miliarde) are în medie 7 000 de conexiuni sinaptice cu ceilalți neuroni. Pericarionul . nucleul cu 1-2 nucleoli. ORGANIZAREA MORFOFUNCTIONALA A TESUTULUI NERVOS Tesutul nervos este alcatuit din: celulele specializate .celulele gliale. prelucrarea. Acest număr scade cu vârsta.pericarionul una sau mai multe prelungiri . NEURONUL = unitatea morfo-functionala a sistemului nervos . ajungând între 1014 și 5×1014 la un adult.În creierul uman există un număr imens de sinapse.axonul si dendritele. aparat Golgi) si prezinta o circulatie constanta spre prelungiri. Structura corp celular .este o celula diferentiata cu rol 323c29d in receptionarea.neuronii celulele accesorii . .centrul trofic al neuronului.contine organite celulare comune (mitocondrii. citoplasma nespecializata . numita transport axoplasmatic. cuprinde: membrana plasmatica cu o structura lipoproteica. stocarea si transmiterea informatiei. La un copil de trei ani avem 1015 sinapse. ribozomi.

. in general.6-2 ml/g x ora si corespunde unei energogeneze de 3-l0 calorii/g x ora. Metabolismul neuronal este corelat cu cel al celulele gliale. oligodendroglia. iar in portiunea terminala se ramifica in butoni sinaptici care contin cule cu mediator chimic. Contin neurofibrile implicate in conducerea celulipeta a influxului nervos (de la periferie spre pericarion). Metabolismul neuronului prezinta particularitati impuse de transportul metabolitilor esentiali pe distante lungi. neurofibrile si mitocondrii. Dendritele sunt. microglia. iar forma si dimensiunile lor sunt variabile. de sinteza unor transmitatori implicati in proarea influxului nervos si de sinteza de neuroproteine depozitare de informatie. Axonul emite colaterale perpendiculare pe directia sa.contine organitele celulare specifice (corpusculii Nissl si neurofibrile). astrocitul. CELULELE GLIALE depasesc de 10 ori numarul neuronilor. Axonul indeplineste functia de conducere celulifuga a influxului nervos (dinspre pericarion spre periferie). dar si legaturi metabolico-functionale. Procesele energogenetice din neuroni sunt axate pe metabolizarea glucozei si a aminoacizilor. Intre neuroni si celule gliale se realizeaza interrelatii morfologice. la fel ca si prelungirile gliale. Axonul este o prelungire unica. Tipuri de celule gliale: celula Schwann. prelungiri bogat ramificate si au un diametru ce se micsoreaza pe masura indepartarii de pericarion. Consumul de O2 se estimeaza la 0. cu rol in activitatea de transport a produsilor de secretie neuronali. catul respirator fiind unitar (CO2 eliberat/O2 consumat = 1).citoplasma specializata . Membrana dendritelor prezinta numerosi spini sinaptici. lunga (de la cativa m pana la 1m) care contine numeroase mitocondrii si neurofibrile. structuri ramificate care participa la formarea sinapselor.

conductibilitatea . sunt celule care se divid intens. Neuronii au roluri in generarea si transmiterea impulsului nervos iar celulele gliale au rolul de sustinere si protectie. alaturi de celulele gliale. Neuronii sunt celule care intra in structura tesutului nervos. memoria . ce conduce impulsul nervos in sens centrifug. sinteza de ARN si a altor substante pe care le cedeaza neuronului. Neuronul este format dintr-un corp celular numit pericarion si una sau mai multe prelungiri. trofic. Functioneaza ca un veritabil spatiu extracelular al sistemului nervos.dezvoltarea sarii de excitatie in urma actiunii unui stimul. indeplinind pentru neuroni rolul de suport.transmiterea excitatiei pe toata suprafata membranei. nu contin neurofibrile si nici corpi Nissl. pe baza unor fenomene de membrana (modificari de permeabilitate si polaritate) traduse prin potential de actiune. spre deosebire de neuroni. care conduc impulsului nervos centripet si axonul care este o prelungire unica. Intervin in sinteza tecii de mielina. Functiile specifice ale neuronilor sunt: excitabilitatea . Prelungirile sunt de doua tipuri: dendrite (cei mai multi neuroni au mai multe dendrite).capacitatea de a retine si conserva informatiile. de protectie si fagocitar (microglia). Celulele gliale. .- celulele ependimare celulele satelite.

care fac legatura intre neuroniisenzitivi si cei motori. de exemplu celulele cu conuri si bastonase din retina • bipolari -de obicei au forma rotunda. adica prin dendrite receptioneaza excitantii din mediul exterior sau interior sau motori.Dimensiunile neuronilor sunt foarte variabile. Forma neuronilor este variata: exista neuroni sferici sau ovali in ganglionii spinali. Neuronii pot fi receptori. care au o singura prelungire care se divide sub forma literei T in o dendrita care se distribuie la periferie si un axon care patrunde in sistemul nervos central • multipolari -au forma piramidala. piriforma sau stelata.au o singura prelungire. In functie de numarul de prelungiri neuronii pot fi: • unipolari . fusiformi in stratul profund al scoartei cerebrale sau stelati in coarnele anterioare ale maduvei. Structura neuronilor .6 microni (de exemplu in stratul granular din cerebel) pana la celule de dimensiuni foarte mari (de exemplu celulele Betz din cortexul cerebral). cu cele doua prelungiri care pornesc din polii opusi ai celulei • pseudounipolari -de exemplu neuronii in ganglionii spinali. ai caror axoni sunt in legatura cu organele efectoare sau de asociatie. ovala sau fusiforma. prezinta numeroase dendrite si un singur axon. in zonele motorii ale scoartei cerebrale. de la celule mici de 4 . piramidali.

Celulele gliale ofera functii de suport pentru neuroni. au . din citoplasma numita neuroplasma si nucleu. In creier se gasesc un numar aproape egal de celule gliale si de neuroni. datorita unor organite specifice numite neurofibrile. Neurilema este formata dintr-un dublu strat lipidic care contine proteine.Pericarionul Pericarionul sau corpul celular este format din membrana plasmatica numita neurilema. Tipuri de neuroni si celule gliale Creierul este format din foarte multe celule. Neuroplasma are o consistenta mai densa decat citoplasma altor celule. incluzand neuroni si celule gliale. Neuronii sunt celule care trimit si primesc semnale electro-chimice.

1mm) in diametru.3 % si microglii 6. astrocite 17. iar altele pentru diverse “reparatii”. Corpul acestor celule este mic. Acestea sunt celule nervoase care nu transporta impulsuri. insa realizeaza numeroase functii importante precum: digestia partilor moarte a neuronilor. Celulele gliale sunt de mai multe feluri. spre deosebire de neuron. de hranire si de digestie a resturilor neuronale.5 %.6 %. Celulele gliale sau nevrogliile sunt capabile de diviziune. Este interesant faptul ca o strucura asa de mica precum cerebelul contine majoritatea neuronilor creierului. In cortextul cerebral se gasesc 68 de miliarde de celule gliale si 17 miliarde de neuroni. Microgliile sunt situate in mod predominant in substanta cenusie. Celulele gliale Ca intr-o fabrica imensa. iar ca marime. Creierul uman contine un numar aproximativ egal de celule gliale si de neuroni. Neuroglia are un scop important deoarece ghideaza neuronii in dezvoltarea lor in perioada intrauterina si posibil. variaza intre 4 microni (. fiecare tip de celula isi are scopul si functiile ei.004 mm) pana la 100 microni (. Exista mai multe tipuri de neuroni. impartite in microgli si macrogli.rol de sustinere. In substanta alba este situata ca satelit prefibrilar. furnizarea suportului nutritional si multe altele. Aproximativ 84 de miliarde de celule gliale si 86 de miliarde de neuroni. ca satelit al neuronilor si al vaselor sanguine. dens . Unele au scop secretor. celulele gliale sunt oligodendroglii in procent de 75. iar in cerebel se gasesc aproximativ 16 miliarde de celule gliale si 69 de miliarde de neuroni. In cortexul cerebral. si dupa. altele de transport si alimentatie. crearea mielinei pentru neuroni.

Nucleul lor prezinta o cromatina foarte condensata aparand alungit in axul mare al celulei. celule Schwann. Sunt prezente in substanta alba. rezultand membrana limitanta interna. nu mai poate fi refacut cu aceste celule Schwann. Celule gliale radiale Celulele gliale radiale sunt esentiale in dezvoltarea sistemului nervos central si sunt . celulele satelit si celulele gliale enterice. Si ele se impart in doua categorii: astrocite protoplasmatice si astrocite fibroase. Ele reprezinta aproximativ 15% din totalul celulelor sistemului nervos central. Insa odata procesul de demielinizare partiala sau totala a unui nerv. au numeroase prelungiri si nucleu sferoidal situat central. celule gliale radiale. Celulele Schwann sunt niste formatiuni ce celule gliale ce au ca rol secretia mielinei. Celulele captusesc plexurile coroidale si intervin in formarea LCR. realizat de celulele ependimare ale neurohormonilor si factori eliberatori si inhibitori – secretor. Prelungirile celulelor ependimare se unesc cu cele ale astrocitelor. Astrocitele protoplasmatice se gasesc in substanta cenusie. Au proprietati de captusire a sistemului ventricular. celulele ependimare. intre ele intrepunandu-se prelungirile lamelare ale astrocitelor. in substanta cenusie dar si in substanta cenusie a SNC. Astrocitele sunt cele mai mari dintre nevroglii.si alungit aparand foarte polimorf. realizat de celuele secretoare. Prelungirile microgliei sunt scurte. Celulele ependimare sunt celule modificate cu microvili. iar cele fibroase in substanta alba. Prelungirile lor nu vin in contact cu capilarele. astfel formand teaca Schwann. Prelungirile sunt mai numeroase si mai scurte spre deosebire de cele prezente la astrocite. Intre doua astfel de celule se afla cate o strangulatie Ranvier. Oligodendrogliile se ocupa cu sintetizarea tecii de mielina. dar cu aspect spinos. Oligodendrogliile sunt prezente atat in substanta alba cat si in substanta cenusie. Macrogliile sunt de mai multe tipuri: astrocite. “Pansamentul” aferent portiuni demielinizate este realizat cu ajutorul celulelor gliale. Celulele Schwann In sistemul nervos periferic gasim nevroglii satelite din ganglionii periferici si celule Schwann. oligodendrogli. Au rol important in transport. Acestea sunt mai mici decat astrocitele.

Acesti neuroni au doua procese. Acesti neuroni au doua procese si reprezinta 0. ele sunt interconectate si raspund la ATP prin eliberarea concetratiei intercelulare de ioni de calciu. Un exemplu de interneuroni sunt celulele ganglia. Neuroni senzoriali Neuronii senzoriali sunt responsabili de transformarea stimulilor externi din mediul inconjurator in impulsuri interne electrice. Neuronii motori sau multipolari transporta semnalele din sistemul nervos central catre muschi si glande. Neuronii spinali motori. Exemple de astfel de neuroni sunt celulele retinei. Aceste celule sunt precursoarele neurogenezei. iar celalalt cu pielea sau muschii. Tipuri de neuroni In creierul nostru exista mai multe tipuri de neuroni. de la sablonare si migrarea neuronala. Precum astrocitele. celulele Purkinje. Neuronii senzoriali sau bipolari sunt neuroni ce transporta mesajele de la receptori (ochi. urechi. Acestia au doi axoni. Celule gliale enterice Celulele enterice apartin sistemului sistemului digestiv si sunt esentiale in controlul functiilor gastrointestinale. Acesti neuroni au mai multe procese si reprezinta 9 % din totalul neuronilor.9 % din totalul neuronilor. Unul comunica cu coloana vertebrala. Toti transporta semnale electro-chimice. Se presupune ca ar avea un rol asemanator cu celulele astrocite din sistemul nervos central. sunt astfel de neuroni motorii. Celulele sunt foarte sensibile la inflamatii si vatamare si contribuie la starile patologice precum durerea cronica. etc) la sistemul nervos central. Ele se ocupa in principal cu aprovizionarea cu nutrienti a neuronilor din jurul lor. insa difera ca structura: numarul de procese sau axoni. neuronii piramidali. Celule satelit Celulele satelit inconjoara neuronii din sistemul nervos periferic. Interneuronii sau pseudopolari sunt neuronii din sistemul nervos central.implicate in procesele de dezvoltare. . celulele olfactorii epiteliale.

Cand acesta este stimulat. Anumiti neuroni se ocupa cu transformarea stimulilor vizuali in impulsuri electrice. neuronii motorii sunt clasificati in trei mari categorii: neuroni motorii somatici implicati in locomotie. neuronul motor trimite un semnal neurotransmitatorilor care se leaga de receptorii postsinaptici si declanseaza un raspuns in fibrele muschilor. Spre deosebire de neuronii din sistemul central nervos unde intrarile vin de la alti neuroni. Interfata dintre un neuron motor si fibrele muschilor o reprezinta o sinapsa speciala. Astfel de conexiuni dintre neuronii senzoriali si cei motori pot da un comportament involuntar pentru evitarea durerii. sau cu stimulii tactili. Neuroni motorii Potrivit scopului. stimulare chimica etc. . La oameni. unii senzori raspund la stimuli tactili si pot activa neuronii motori pentru a contracta muschii. atingere. temperatura. Neuronii senzoriali sunt activati de stimulii exteriori (vedere. prezent la toate animalele. astfel de circuite reflexe sunt locate in mare parte in coloana vertebrala. In organisme complexe. sunet. Este un mecanism simplu. neuroni motorii viscerali speciali si neuronii motorii generali. neuronii senzoriali sunt activati de lumina. neuronii senzoriali se bazeaza pe informatia sistemului nervos central.De exemplu. auz etc) si trimit proiectii in sistemul nervos central. altii cu stimulii olfactivi. numita jonctiune neuro-musculara.

Sunt cele mai mari din scoarta cerebeloasa. cu fibrele agatatoare si cu cele muschioase. Cele mai comune celule stelate sunt interneuronii . celulele Purkinje si celulele Golgi.Interneuronii Acestia sunt gasiti de obicei in sistemul nervos central si reprezinta legatura dintre neuronii motori si senzoriali. Celulele granulare cereberale primesc ca intrari semnale excitatorii si trimit fibrele paralele pana la stratul de celule Purkinje. dandu-i o forma de stea. Celulele Golgi Celulele Golgi sunt interneuroni inhibitorii si pot fi gasiti in cerebel. dar si in straturile infragranulare din cortextul cerebral. formand fibrele paralele care fac sinapsa cu celulele stelate. dendritele lor ajung in stratul molecular unde fac sinapsa cu fibrele paralele. Celulele stelate Celulele stelate sunt neuroni si astrocite cu mai multe dendrite pornind din corpul celulei. Celulele granulare Celulele granulare sunt cele mai mici celule nervoase din nevrax. Dendritele lor fac sinapsa cu axonii celulelor Golgi. Interneuronii sunt o combinatie de neuroni motorii si neuroni senzoriali. Stratul 4 de celule granulare ale cortexului cerebelar primeste semnale de la talamus si le trimite mai departe pana in straturile 2 – 3. Axonii lor merg spre stratul molecular unde se ramifica in forma de “T”. cele cu cosulete. Corpul celular face sinapsa cu fibrele agatatoare si muschioase iar axonul face sinapsa cu dendritele celulelor granulare.

interneuronii excitatori stelati si interneuronii inhibitatori stelati. orientate cu partea mai voluminoasa spre stratul molecular. Jan Evangelista Purkyne. De la acest pol pleaca o bogata ramificatie dendrica dispusa intr-un singur plan pe axa mare a lamelelor cerebeloase ce fac sinapsa cu axonii celulelor din acest strat. Celulele Purkinje trimit proiectii inhibitorii catre nucleii cerebelosi si constituie singurele iesiri ale coordonarii motoare in cortexul cereberal. Celulele cos si celulele stelate (gasite in stratul molecular cereberal) ofera un input inhibitor celulelor Purkinje. Ramificatia dendtrica consta in peste 200. Aceste celule sunt unele dintre cele mai mari din creierul uman. Celulele stelate se leaga prin sinapse cu celulele Purkinje.000 de fibre paralele formand o sinapsa cu o singura celula Purkinje. Axonul lor se indreapta in profunzime in substanta alba si se termina in nucleii cerebelosi.inhibitorii gasiti in cerebel. Sunt numite astfel dupa anatomistul care le-a descoperit. (celulele Betz sunt cele mai mari). dispuse pe un singur strat. Celulele Purkinje sunt aranjate una in fata celeilalte precum intr-un domino. . Stratul celulelor este format din celule mari. Fiecare celula Purkinje primeste o sinapsa de la o singura fibra. Celule Purkinje Celulele Purkinje sunt neuroni locati in cortextul cereberal.

celulele piramidale isi dubleaza marimea si creste lungimea dendritelor. In primele zile de viata a unui sobolan. Si axonii si dendritele sunt puternic ancorate. intre zilele 3 si 21. Lungimea unei singure dendrite are de obicei cateva sute de micrometri. Spinii dendritelor receptioneaza in marea majoritate impulsuri excitatorii care intra in celula piramidala. dendritele au cel putin 3000 de varfuri. La om numarul este de doua ori mai mare. studiile asupra acestor neuroni s-au concetrat asupra neuroplasticitatii lor si cognitie. Tot in acest interval se reduce rezistenta membranei si cresc valorile de potential de actiune. se poate ajunge la cativa centimetri. Neuronii piramidali au fost descoperiti si studiati pentru prima data de Santiago Ramon Cajal. Neuronii piramidali au un singur axon si multiple dendrite. insa s-au descoperit si neuroni piramidali de peste 100 micrometri. Adunand lungimea totala a dendritelor celulelor piramidale. avand un diametru intre 10 si 50 micrometri. De atunci. Cucat este mai mare suprafata unei celule piramidale. Numarul mare de conexiuni permit neuronului sa primeasca si sa trimita semnale catre mai multi neuroni. la fel ca si la alti neuroni. reprezinta intrarea unui neuron in timp ce axonul reprezinta iesirea. La sobolani.Celule piramidale Neuronii piramidali sunt gasiti in cortexul cerebral. in hipocamp si in amigdala. Se afla printre cei mai mari neuroni din creier. cu atat neuronul are o abilitate mai mare de a procesa si a integra o cantitate mai mare de informatie. Factorii de crestere precum Ctip2 si Sox5 aduc contributii in directia in care neuronii piramidali isi indreapta axonii. . Endocanabinoidele sunt o clasa de molecule care ajuta dezvoltarea celulelor piramidale si in cautarea axonului. Dendritele.

si de tip “stup”. celulele cos sunt de trei tipuri: celule cos mici. neuronii nu se pot reface dupa ce au fost afectati. Abilitatea neuronilor piramidali de a integra informatia depinde de numarul si distributia intrarilor sinaptice pe care le primesc. Neuronii piramidali folosesc glutamatul ca neurotransmitator excitator si acid aminobutiric ca neurotransmitator inhibator. mari. sinapsele lor se leaga cu corpurile celulelor Purkinje si sunt multipolare si stelate. exista in jur de 100 de miliarde de neuroni in creier. Insa exista mici exceptii. Celulele cos Celulele cos sunt celule inhibitoare gasite in diferite regiuni ale creierului: in stratul molecular al cerebelului. in timp ce cele mari se poate conecta la diferite coloane corticale. Axonul unei celule cos mici se leaga doar de celulele invecinate. Celulele cos din hipocamp sunt legate de dendritele neuronilor piramidali.000 de intrari excitatorii si 1700 de intrari inhibitorii. Durata de viata a neuronilor Precum majoritatea celulelor. Din fericire. in hipocamp si in cortex. Intrarile excitatorii se termina cu spinii dendritici. O singura celula piramidala primeste aproximativ 30. . In cortex. Ca2+ si K+. iar cei inhibitorii se termina cu soma sau axonul. neuronii din hipocamp se pot reface. In celulele piramidale se gasesc in dendrite canale de Na+. Organismul sintetizeaza acidul aminobutiric din glutamat folosind enxima Lglutaminica acid decarboxilat si piridoxal-fosfat (o forma activa de vitamina B6).Neuronii piramidali au numeroase canale ionice. In cerebel.

“Bazele Psihologiei generale”.I. 2008 Leon Danaila. editura Universitara .Bibliografie Constantin Enachescu.“Tratat de psihanaliza si psihoterapie”. editura Polirom.“Tratat de neuropsihologie” Vol. editura Medicala Leon Danaila.“Actualitati si perspective in neurochirurgie”. editura Nationala Mihai Golu.

Terapie ocupationala Referat Sistemul nervos-neuroni si celule gliale Irina (Gherginoiu) Gandes Anul I .