Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

NP 123 NORMATIV privind PROIECTAREA GEOTEHNICĂ A FUNDAŢIILOR PE PILOŢI
Redactarea 1

Contract nr. 314/2007 Beneficiar: MDLPL Elaborator: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Responsabil contract: Colectiv de elaborare:

Prof. dr. ing. Nicoleta Rădulescu Prof. dr. ing. Nicoleta Rădulescu Prof. dr. ing. Iacint Manoliu Ing. Ştefan Ardelean Ing. Laurenţiu Floroiu Ing. Cristian Stamatoiu Ing. Doina Irodel Ing. Mia Trifu

Octombrie 2008

CUPRINS

1. GENERALITĂŢI ………………………………………...……..…….…. …. 1.1. Scop şi domenii de aplicare ………………………….……...……….. 1.2. Prevederi generale …………………………………..………………… 2. CLASIFICARE ………………………………………..……………………... 2.1. Clasificarea piloţilor ……………………………....………… ………. 2.2. Clasificarea fundaţiilor pe piloţi …………………………….………... 3. TERMINOLOGIE …………………………………………...………………. 4. SIMBOLURI …………… ……………………….…………...…….…. …… 5. PRESCRIPŢII PRIVIND ELABORAREA PROIECTULUI ………… ……. 5.1. Date privitoare la condiţiile amplasamentului ………………………... 5.2. Alegerea tipului de pilot ……………………………………………… 5.3. Încărcări de probă pe piloţi ……………………………..…………….. 6. PRESCRIPŢII GENERALE DE PROIECTARE ……………………………. 6.1. Stări limită ………………….……………………….....……… …….. 6.2. Acţiuni şi situaţii de proiectare …………………….………………… 6.3. Metode de proiectare şi consideraţii privind proiectarea …………..... 7. PILOŢI SUPUŞI LA SOLICITĂRI AXIALE ……………….………………. 7.1. Calculul la stări limită ……………….…….………………………….. 7.2. Capacitatea portantă la compresiune …………………..……………... 7.3. Rezistenţa la tracţiune a pilotului ………….…………………………. 7.4. Deplasările verticale ale fundaţiei pe piloţi (starea limită de exploatare normală pentru structura suportată de piloţi) …………….. 8. PILOŢI SUPUŞI LA SOLICITĂRI TRANSVERSALE ……………………. 8.1. Generalităţi …………………………………………….……………… 8.2. Rezistenţa la încărcare transversală pe baza încărcărilor de probă pe piloţi ………………………………………………………………… 8.3. Rezistenţa la încărcare transversală pe baza rezulatelor încercărilor asupra terenului şi a parametrilor de rezistenţă ai pilotului ………….. 8.4 Rezistenţa la încărcare transversală prin metode prescriptive ……....... 8.5 Deplasarea transversală …………………………………………….....

1 1 2 2 2 4 4 6 8 8 8 9 11 11 11 12 12 12 12 24 26 26 26 27 27 27 28

(i)

9. PROIECTAREA STRUCTURALĂ A PILOŢILOR ………………...……… 9.1. Generalităţi ………………………………………………….....…….. 9.2. Elemente constructive specifice piloţilor executaţi pe loc……… …... 9.3. Dispunerea piloţilor în radier ………………………......……. ……… 9.4. Alcătuirea radierului …………………..…………………. …………..

28 28 29 31 31

10. SUPRAVEGHEREA EXECUŢIEI ŞI CONTROLUL CALITĂŢII PILOŢILOR…………………………………………………………………... 32 10.1. Supravegherea execuţiei ………………...………………..…. ………. 32 10.2. Controlul calităţii piloţilor puşi în operă ………..…………….... …… 32 BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………. ANEXA A 33

CALCULUL UNUI PILOT IZOLAT SUPUS LA SOLICITĂRI TRANSVERSALE FOLOSIND TEORIA GRINZILOR PE MEDIU ELASTIC ………...……….. ……………………………. 35 CALCULUL UNUI GRUP SPAŢIAL DE PILOŢI CU RADIER RIGID…………………………………………………………. ….. 40 DETERMINAREA VALORILOR UNOR PARAMETRI GEOTEHNICI NECESARI CALCULULUI PILOŢILOR ÎN CONLUCRARE CU TERENUL…..…………………… …………. 45 CALCULUL TASĂRII PROBABILE A UNEI FUNDAŢII PE PILOŢI CU METODA BAZATĂ PE SCHEMA FUNDAŢIEI CONVENŢIONALE …………………………………………….

ANEXA B ANEXA C

ANEXA D

49

ANEXA E ANEXA F

FIŞA DE FORARE-BETONARE A PILOTULUI …………. …… 52 ……………………………………...…………………….. ………. 53

(ii)

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL

NP 123
NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI
REDACTAREA 1

CONTRACT 314/2007 MDLPL

1. GENERALITĂŢI
1.1 Scop şi domenii de aplicare

1.1.1 Prezentul normativ se aplică la proiectarea fundaţiilor de adâncime pe piloţi şi barete. 1.1.2 Prevederile prezentului normativ sunt corelate cu sistemul de norme europene pentru construcţii - EUROCODURI. 1.1.3 Prezentul normativ este în concordanţă cu principiile expuse în Secţiunea 7 din SR EN 1997-1/2006 ,,EUROCOD 7: Proiectarea geotehnică Partea 1: Reguli generale” şi SR EN 1997-1/NB/2007 „Anexa naţională”. 1.1.4 Aplicarea prezentului normativ se face în corelare cu prevederile reglementărilor tehnice naţionale conexe: SR EN 1997-1/2006 SR EN 1997-1/NB/2007 SR EN 1997-2/2008 SR EN 1998-5/2006 SR EN 12699/2004 SR EN 1536/2004 SR EN ISO 14688-1/2004 SR EN ISO 14688-2/2004 NP 074/2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale Anexa naţională la SR EN 1997-1/2006 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Investigarea terenului şi încercări Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Secţiunea 5: Fundaţii, structuri de susţinere şi aspecte geotehnice Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Piloţi de îndesare Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Piloţi foraţi Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea pământurilor. Partea 1: Identificare şi descriere Cercetări şi încercări geotehnice.Identificarea şi clasificarea pământurilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare Normativ privind întocmirea şi verificarea documentaţiilor geotehnice pentru construcţii. Partea I: Întocmirea şi verificarea documentaţiilor geotehnice pentru construcţii Partea II: Principiile, exigenţele şi metodele investigării terenului de fundare
1/55 ___________________________________________________________________________________________________

Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 1.1.5 Prezentul normativ stabileşte prescripţiile generale de proiectare a piloţilor utilizaţi în fundaţiile construcţiilor civile, industriale, hidrotehnice, de poduri etc. 1.1.6 Prezentul normativ se aplică la proiectarea piloţilor supuşi la toate tipurile de încărcări: — axiale: • compresiune • smulgere — transversale — provenite din mişcările pământului adiacent: • frecarea negativă • umflarea (ridicarea) terenului • deplasarea laterală a terenului, inclusiv acţiunea de origine cinematică ce rezultă din deformarea terenului datorită propagării undelor seismice. 1.1.7 Prevederile prezentului normativ se pot aplica şi fundaţiilor pe piloţi executate în pământuri macroporice sensibile la umezire, cu condiţia respectării şi a prevederilor din reglementările tehnice specifice referitoare la aceste pământuri. 1.1.8 Prevederile prezentului normativ nu se aplică la proiectarea micropiloţilor şi fundaţiilor pe micropiloţi. 1.1.9 Prevederile prezentului normativ nu se aplică la proiectarea piloţilor reductori de tasare şi fundaţiilor de tipul radierelor pilotate. 1.2. Prevederi generale

1.2.1 Piloţii sunt elemente structurale de fundare în adâncime, caracterizate printr-un raport mare (de obicei peste 15) între lungime şi latura secţiunii transversale sau diametru. 1.2.2 Alcătuirea piloţilor ca elemente structurale se face în conformitate cu prescripţiile în vigoare privitoare la materialul din care sunt alcătuiţi piloţii şi prevederile complementare din SR EN 12699/2004 „Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Piloţi de îndesare ” şi SR EN 1536/2004 „Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Piloţi foraţi ” 1.2.3 Fundaţia pe piloţi se compune din piloţii propriu-zişi şi din radierul care solidarizează capetele acestora.

2. CLASIFICARE
2.1 Clasificarea piloţilor Piloţii se clasifică în funcţie de următoarele criterii: — materialul din care sunt executaţi; — efectul pe care procedeul de punere în operă a pilotului îl are asupra terenului din jur; — variaţia secţiunii transversale;
2/55 ___________________________________________________________________________________________________

Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

2.2 pot fi: După modul de susţinere a pereţilor găurilor.1.1 2.4.4 2. — direcţia solicitării faţă de axa longitudinală. — poziţia axei longitudinale.3 După variaţia secţiunii. 2.2 2.1 După mărimea diametrului. — vibrare. — batere.1. Piloţii prefabricaţi se instalează în teren prin: — batere.4.2 După efectul pe care procedeul de punere în operă a pilotului îl are asupra terenului din jur. — din metal.4.1. 2. — înşurubare. • cu evazare la bază sau cu bulb. — din beton armat sau beton precomprimat.1.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL — modul de execuţie. piloţii pot fi: — cu secţiunea transversală constantă. Piloţii executaţi pe loc se realizează prin: — forare. — vibropresare.1 După materialul din care sunt executaţi. — cu diametrul mare (cu diametrul de 600 mm sau mai mare). 2. — compuşi. piloţii executaţi pe loc prin forare 3/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . 2. — presare (vibropresare). — executaţi pe loc.4. piloţii pot fi: — de dislocuire.2. 2. piloţii pot fi: — prefabricaţi. După modul de execuţie. • cu evazări multiple (atât la bază cât şi în cuprinsul fişei). — de îndesare.1. — modul de transmitere a încărcărilor axiale la teren. piloţii pot fi: — din lemn.1. — din beton simplu. — vibrare.1.1. piloţii executaţi pe loc pot fi: — cu diametrul mic (cu diametrul mai mic de 600 mm). — cu secţiunea transversală variabilă: • cu variaţie continuă a secţiunii transversale (piloţi sub formă de trunchi de con sau trunchi de piramidă).

3 Denumire sau expresie Pilot Pilot compus Pilot de dislocuire Definiţie Vezi pct. crt. 3.4 Pilot de îndesare Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . — foraţi cu tubaj recuperabil. piloţii pot fi: — supuşi la solicitări axiale de compresiune sau de smulgere. piloţii pot fi: — verticali. Pilot prefabricat instalat în pământ prin batere. vibrare sau presare sau pilot executat pe loc la care gaura se 4/55 ___________________________________________________________________________________________________ 3.6 2. — cu tubaj nerecuperabil.1.2 După poziţia radierului faţă de suprafaţa terenului.2. — înclinaţi.2. piloţii pot fi: — purtători pe vârf.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL — foraţi în uscat şi netubaţi.1 3. — cu tubaj recuperabil. — flotanţi. metal + beton simplu. în cazul în care piloţii sunt înglobaţi complet în teren.4. etc. — foraţi cu burghiu continuu. lemn +beton armat. — foraţi sub noroi. prin aceasta starea terenului de fundare din jur. 2. în cazul în care piloţii sunt liberi de la talpa radierului până la suprafaţa terenului. După modul de transmitere a încărcărilor axiale la teren.7 2. După poziţia axei longitudinale. Clasificarea fundaţiilor pe piloţi 2. — supuşi la solicitări transversale. fundaţiile pe piloţi pot fi: — cu radier jos. Pilot forat la care gaura se realizează prin dislocuirea şi îndepărtarea unui volum de pământ egal cu volumul pilotului.1. — supuşi simultan la solicitări axiale şi transversale. 1. piloţii executaţi pe loc prin batere pot fi: — netubaţi. în mod normal. 3. — cu radier înalt. neafectându-se. TERMINOLOGIE Tabelul 1 Nr.3 După modul de susţinere a pereţilor găurilor.2 3. utilizat în situaţii speciale.1.5 După direcţia solicitării faţă de axa longitudinală.1 Pilot alcătuit din: lemn + beton simplu. — foraţi cu tubaj nerecuperabil.1. 2.

încărcarea axială se transmite la teren atât prin frecarea pe suprafaţa laterală cât şi prin presiunile de la contactul bazei cu terenul. crt.12 3. betonarea corpului pilotului efectuîndu-se pe măsura extragerii tubajului.6 3. datorită deformabilităţii terenului de la bază şi deplasării relative dintre pilot şi teren. bolovănişuri sau pietrişuri caracterizate printr-un modul de deformaţie liniară. de cel puţin 100. Pilot de dislocuire la care gaura se realizează prin forare. în funcţie de mărimea solicitării. E. pot apare forţe de frecare pe suprafaţa laterală la contactul între pilot şi teren. 5/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .10 Pilot purtător pe vârf 3.9 Pilot flotant 3. Pilot forat cu tubaj iar susţinerea pereţilor se face cu ajutorul unui tub care nerecuperabil nu se recuperează. se realizează prin turnarea betonului într-o gaură efectuată chiar pe locul de execuţie a pilotului. Pilot forat cu tubaj recuperabil Pilot forat la care săparea se face în uscat sau sub apă.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 3. în totalitate sau în cea mai mare parte. sau cu un vârf pierdut. Pilot la care corpul.11 3.000 kPa.8 Pilot executat pe loc Pilot executat pe loc prin batere Pilot executat pe loc prin forare.7 3.13 3. iar susţinerea pereţilor se face cu ajutorul unui tub metalic care se extrage în timpul betonării. Vezi nr. Pilot de îndesare la care gaura se realizează prin batere.14 Pilot forat Sinonim: pilot executat pe loc prin forare Pilot forat cu burghiu continuu Pilot forat la care săparea pământului se realizează prin (CFA) înşurubarea unui burghiu continuu. 3. Pilot la care. pământurile practic incompresibile sunt reprezentate prin roci stâncoase sau semistâncoase (marne sau argile marnoase) sau prin blocuri. Pilot care pătrunde cu baza într-un strat de pământ practic incompresibil şi care transmite încărcarea axială integral prin presiunea de la contactul bazei cu terenul. până la atingerea cotei prescrise.7 3. la extragere burghiul ridică la suprafaţă pământul în timp ce cavitatea cilindrică rămasă liberă este umplută prin injectarea unui beton fluid sau mortar prin tija centrală în jurul căreia este dispus burghiul. Pilot la care gaura se realizează prin înfigerea în pământ prin vibrare sau vibropresare a unui tubaj prevăzut cu un vârf care se deschide după ce atinge cota prescrisă. Pilot forat la care săparea se face în uscat sau sub apă. Sinonim: pilot forat Pilot executat pe loc prin vibrare sau vibropresare realizează fără evacuarea pământului.5 3.

3.19 Pilot instrumentat 3. vibrare. care se execută pe loc prin săparea pământului în uscat sau sub protecţia noroiului de foraj. Pilot din lemn.18 Pilot forat în uscat şi netubat Pilot forat sub noroi Pilot netubat Pilot prefabricat Pilot forat la care forarea se face în uscat. beton armat sau beton precomprimat care se confecţionează în atelier (fabrică) sau pe şantier şi se înfige în pământ prin batere.17 3. Pilot la care. datorită coeziunii pământului sau datorită prezenţei unui noroi de foraj. vibropresare.d d diametrul sau latura maximă a secţiunii pilotului Fc. −în cazul piloţilor supuşi la solicitări transversale: variaţia săgeţii în lungul pilotului. Element structural de fundare în adâncime. înşurubare. Pilot forat la care susţinerea pereţilor în timpul săpării este asigurată de un noroi de foraj. caracterizat printr-o secţiune transversală de forma alungită (dreptunghiulară cu laturile mici curbe sau drepte). metal. pe baza unei prelucrări corespunzătoare: − în cazul piloţilor supuşi la solicitări axiale: cota parte din portanţă aferentă rezistenţei pe baza pilotului şi cota parte din portanţă aferentă frecării pe suprafaţa laterală a pilotului. a presiunii reactive şi a momentului încovoietor.d valoarea de calcul a coeziunii nedrenate coeziunea drenată c′ valoarea de calcul a coeziunii drenate c′.d valoarea de calcul a încărcării axiale de compresiune asupra unui pilot sau a unui grup de piloţi Fd valoarea de calcul a unei acţiuni Ft. SIMBOLURI Simbol Semnificatie Litere LATINE Ab suprafaţa bazei unui pilot As.16 3.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 3. cu sau fără subspălare. pereţii găurii se menţin nesusţinuţi până la betonarea corpului pilotului.i suprafaţa laterală a pilotului în stratul i cu coeziunea nedrenată cu.d valoarea de calcul a încărcării de smulgere axială asupra unui pilot sau a unui grup de piloţi supuşi la smulgere Ftr. Pilot echipat în cuprinsul lungimii cu instrumente de măsură ale căror înregistrări permit să se obţină.15 3. fără susţinerea pereţilor găurii.d valoarea de calcul a încărcării transversale asupra unui pilot sau a unei fundaţii pe 6/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .20 Bareta 4.

k valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot Rt rezistenţa la tracţiune a unui pilot sau a unui grup de piloţi Rt.cal)med valoarea medie a lui Rc.k valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului Rc rezistenţa la compresiune a terenului în contact cu pilotul.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL piloţi valoarea caracteristică a presiunii pe bază valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare laterală în stratul i rezistenţa la baza unui pilot.cal Rt.d valoarea de calcul a rezistenţei pilotului încărcat transversal U perimetrul secţiunii transversale a pilotului Litere GRECESTI coeficient parţial pentru rezistenţa pe bază a unui pilot γb coeficient parţial pentru rezistenţa prin frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot γs coeficient parţial pentru rezistenţa totală a unui pilot γt coeficient de corelare în funcţie de numărul de piloţi încercaţi sau al coloanelor de ξ stratificaţie unghiul de frecare internă în termeni de eforturi efective ϕ' ϕ′d valoarea de calcul a lui ϕ' qb.m)med valoarea medie a lui Rt.k Rb.cal (Rt.cal valoarea ultimă a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a pilotului.d valoarea de calcul a lui Rc Rc.m Rs.cal valoarea calculată a lui Rt pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământului (Rt. PRESCRIPŢII PRIVIND ELABORAREA PROIECTULUI 5. dedusă pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământului Rb. la starea limită ultimă.cal)min valoarea minimă a lui Rc.k valoarea caracteristică a rezistenţei la tracţiune a unui pilot sau a unui grup de piloţi Rt.m Rtr.m)min valoarea minimă a lui Rc.1 Date privitoare la condiţiile amplasamentului 7/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .m)min valoarea minimă a lui Rt.cal 5.cal)med valoarea medie a lui Rc.k valoarea caracteristică a lui Rc Rc.m (Rt.d valoarea de calcul a rezistenţei la tracţiune a unui pilot sau a unui grup de piloţi Rt.k qs.cal (Rc.cal valoarea calculată a lui Rc pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământului (Rc.m valoarea măsurată a lui Rc în una sau mai multe încărcări de probă pe piloţi (Rc.m (Rc.cal)min valoarea minimă a lui Rc.i.d valoarea de calcul a rezistenţei pe bază a pilotului Rb.m)med valoarea medie a lui Rc.m valoarea măsurată a lui Rt în una sau mai multe încărcări de probă pe piloţi (Rt. calculată cu utilizarea parametrilor pământului stabiliţi pe baza rezultatelor încercărilor Rs.cal Rc. la starea limită ultimă Rc.d valoarea de calcul a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a pilotului Rs.

trebuie să se dea atenţie factorilor indicaţi la 7.4. 5. alcătuirea şi deformaţiile admisibile ale construcţiei proiectate. 5. — agresivitatea apelor subterane şi de suprafaţă (la fundaţiile cu radier înalt). se face conform indicaţiilor de la 7. trebuie să se verifice dacă sub stratul în care se găsesc vârfurile piloţilor. — nivelul apelor subterane şi variaţia acestuia.2 (4)P din SR EN 1997-1/2006 şi trebuie să ţină seama şi de următoarele aspecte: — încărcarea ce trebuie preluată de piloţi. nivel maxim şi minim (când este cazul). — nivelul normal al apei subterane. — pe amplasament se semnalează prezenţa unor obstacole subterane care împiedică utilizarea piloţilor de îndesare. — nivelul apei de suprafaţă: etiaj. — posibilitatea conservării şi verificării integrităţii piloţilor care sunt puşi în operă. În cuprinsul zonei active. nu există un strat sau o lentilă compresibilă care ar putea produce tasarea întregii fundaţii pe piloţi.2 (5) din SR EN 1997-1/2006.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Pentru întocmirea proiectului fundaţiei pe piloţi trebuie precizate următoarele date referitoare la condiţiile amplasamentului: — stratificaţia terenului de fundare cu parametrii geotehnici respectivi. lucrările de prospectare trebuie să pătrundă în acest strat pe o adâncime de cel puţin 4d. — tipul. În cazul prezenţei unui asemenea strat. — lungimea necesară a piloţilor. în cazul rocilor compacte se depăşeşte în mod obligatoriu orizontul alterat. 5.1 Fundarea piloţilor purtători pe vârf se adoptă în cazul în care terenul de fundare cuprinde straturi practic incompresibile la o adâncime accesibilă tipului de pilot utilizat.2 Alegerea tipului de pilot Alegerea tipului de pilot. în cazul fundaţiilor de lemn. instalaţii subterane etc.2.2.2 Se recomandă utilizarea piloţilor foraţi de diametru mare sau baretelor atunci când: — fundaţia transmite terenului încărcări transversale mari.. OBSERVAŢIE – Dacă studiile geologice efectuate în zonă exclud posibilitatea apariţiei unei intercalaţii compresibile în stratul portant de la vârful piloţilor. — condiţiile specifice amplasamentului: vecinătăţi.4. precum şi modificările eventual previzibile ale acestuia pentru viitor. La luarea în consideraţie a aspectelor enumerate mai sus. — gradul de seismicitate stabilit conform normativ P 100-1/2006. inclusiv calitatea materialului pilotului şi metoda de punere în operă. — prezenţa organismelor care atacă lemnul. — experienţa locală în privinţa comportării construcţiilor similare fundate pe piloţi de un anumit tip. — viteza de execuţie. piloţii trebuie consideraţi flotanţi. — adâncimea probabilă de afuiere (când este cazul). — utilaje de execuţie avute la dispoziţie. — baza piloţilor sau baretelor pătrunde într-un strat practic incompresibil. 8/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .

în care pot apare fenomene de ridicare a terenului la execuţia piloţilor.3.2. de la aceste prevederi fac excepţie piloţii foraţi de diametru mare.3. piloţi executaţi pe loc prin batere. 5. respectiv conform HG 766/97 în categoriile de importanţă C şi D) se admite ca în faza finală de proiectare să se determine capacitatea portantă folosind metodele prescriptive de calcul.2 Încărcările statice de probă se efectuează în concordanţă cu NP 045-2000 “Normativ privind încercarea în teren a piloţilor de probă şi a piloţilor din fundaţii”.5.3 Nu se recomandă utilizarea piloţilor de îndesare (piloţi prefabricaţi. 5. vibropresare etc.) în cazul prezenţei unor straturi argiloase saturate de consistenţă ridicată. 5.2.3.1 Metoda de încărcare a piloţilor ce se încearcă static pe un amplasament se stabileşte de proiectantul de specialitate.1. IV şi V.2. vibrare.3.3 Numărul piloţilor ce se încearcă static pe un amplasament se stabileşte de proiectantul de specialitate.1.1 din SR EN 1997-1/2006. poziţia acestora se definitivează de comun acord cu beneficiarul.2 Încărcări statice de probă 5.2. 5.1 din SR EN 1997-1/2006.3 5.1 Încărcările de probă pe piloţi se realizează in concordanţă cu indicaţiile de la 7.2. conform indicaţiilor de la 7. dacă sub nivelul vârfurilor piloţilor se găsesc terenuri practic incompresibile şi numai dacă numărul total de piloţi.5.4 În cazul în care nu se prevăd şi alte tipuri de încercări în teren. conform indicaţiilor de la 7. Numărul piloţilor conform proiectului Numărul piloţilor de probă încercaţi sub 100 2 9/55 ___________________________________________________________________________________________________ 100…500 3 501…1000 5 Tabelul 2 1001…2000 6 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . pentru toate construcţiile de pe acelaşi amplasament.2. 5. 5. 5.5 Stabilirea tipului de pilot se face pe bază de analiză tehnico-economică a variantelor posibile.2 din SR EN 1997-1/2006. este mai mic de 100.2 Încărcările de probă pe piloţi se utilizează în faza finală de proiectare în vederea stabilirii capacităţii portante a piloţilor.3.5. 5.1.3. În mod opţional. 5.2.1 Încărcări de probă pe piloţi Generalităţi 5.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 5.3. pentru toate categoriile de construcţii.2.2.4 În cazul în care piloţii se execută în incinta unei construcţii existente. numărul piloţilor încercaţi static trebuie să fie cel puţin cel precizat în tabelul 2. la construcţiile obişnuite (încadrate conform STAS 10100/0-75 şi Normativ P100-1/2006 în clasele de importanţă III.3.3.3 Piloţii de probă supuşi încercărilor în teren trebuie executaţi cu aceeaşi tehnologie şi cu aceleaşi utilaje avute în vedere în proiectul de execuţie al fundaţiilor pe piloţi.

6 În cazul piloţilor prefabricaţi introduşi prin batere.11 Numărul piloţilor de probă care rămân în lucrare se stabileşte de proiectantul de specialitate.5 În cazul piloţilor de diametru mare. 5. fără a fi însă mai mic de jumătate din numărul indicat în tabelul 2 şi nu mai mic decât doi piloţi. Numărul de piloţi din lucrare sau zonă 1. se pot efectua încercări chiar în timpul execuţiei piloţilor din lucrare.3. 5.10 La construcţiile la care este necesară limitarea deformaţiilor (tasări.2. numărul minim al piloţilor de probă.3. elevaţii etc.3 din SR EN 1997-1/2006.) nu se face decât după efectuarea încercărilor şi interpretarea rezultatelor. în funcţie de numărul total al piloţilor şi de modul de solicitare.) încercările pe piloţii de probă se efectuează indiferent de numărul piloţilor din lucrare.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL OBSERVAŢIE − În fundaţiile cu peste 2000 piloţi. când în paralel cu încercările statice se execută pe amplasamentul respectiv şi alte tipuri de încercări. în afara celor şase piloţi indicaţi pentru 2000 piloţi se mai încearcă câte un pilot pentru fiecare 1000 sau 2000 piloţi în plus.. rotiri etc.3.3. 5. 5. În cazuri justificate tehnico-economic.2. 10/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . translaţii orizontale. în cazul în care pe amplasamente învecinate s-au executat un număr suficient de încărcări statice pe piloţi similari cu cei de pe amplasamentul cercetat.3.2. În acest caz forţa maximă aplicată pilotului în timpul încercării trebuie să atingă valoarea efortului cel mai mare provenit din gruparea cea mai defavorabilă.9 Încercarea piloţilor de probă trebuie să se facă înainte de începerea execuţiei piloţilor definitivi din lucrare.. ca de exemplu încercări dinamice pe piloţi de probă sau încercări de penetrare statică. dar începerea execuţiei celorlalte elemente ale infrastructurilor (radiere.3. conform indicaţiilor de la 7.7 Numărul piloţilor încercaţi static poate fi redus până la jumătate din numărul indicat în tabelul 2 (fără a fi mai mic de doi) pentru zone caracterizate prin stratificaţie uniformă. 20 sau mai mic. 5.2.8 La lucrări cu un număr redus de piloţi pe un amplasament.20 21…100 101…200 ≥201 Tabelul 3 Număr minim al piloţilor de probă în funcţie de modul de solicitare Solicitare axială Solicitare transversală Compresiune Smulgere 1 1 1 2 2 2 3 2 2 3+ câte un pilot pentru fiecare sută 2 2 de piloţi în plus peste 200 5. în funcţie de uniformitatea stratificaţiei din amplasament. care conduc la rezultate comparabile cu cele obţinute prin încărcări statice de probă.2. 5.5.2. numărul piloţilor de probă poate fi redus în mod corespunzător. se admite ca încercările statice să se realizeze pe piloţi care să rămână în lucrare. este precizat în tabelul 3.2.3.2.

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 5.3.1 Stări limită 6.13 Alegerea piloţilor de probă dintre piloţii care rămân în lucrare poate fi prescrisă prin documentele contractuale.2 După caz.2. 6.7. PRESCRIPŢII GENERALE DE PROIECTARE 6.1. 5.4.1. după cum s-a arătat la pct. 5. acest raport trebuie să includă informaţiile specificate la 7.1 Metodele de proiectare se bazează pe modurile de abordare indicate la 7.2.3.1 din SR EN 1997-1/2006. în conformitate cu NP 045-2000 “Normativ privind încercarea în teren a piloţilor de probă şi a piloţilor din fundaţii”. în funcţie de una sau mai multe combinaţii posibile de acţiuni şi/ sau situaţii de proiectare. ci şi la controlul calităţii piloţilor puşi în operă.2. 11/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . 6. 6.3 din SR EN 1997-1/2006.3.3 din SR EN 1997-1/2006. 6. după caz.2. 5.4 din SR EN 1997-1/2006. 5.2 Calculul piloţilor izolaţi şi al fundaţiilor pe piloţi se face.3.3. 5.3 Metode de proiectare şi consideraţii privind proiectarea 6.1 Pentru calculul piloţilor izolaţi şi al fundaţiilor pe piloţi trebuie avute în vedere stările limită precizate la 7.4.4 Raportul asupra încărcării de probă 5.2.5.2 din SR EN 1997-1/2006.3. Aceasta poate fi corelată cu rezultatele constatărilor făcute la instalarea piloţilor.3 Încercări în condiţii dinamice Rezultatele încercărilor în condiţii dinamice pot fi utilizate în proiectare in concordanta cu indicaţiile de la 7.4.1 Unitatea care realizează încercările pe piloţi are obligaţia de a întocmi un raport asupra ansamblului încărcărilor de probă.12 Încercările efectuate asupra piloţilor care rămân în lucrare pot servi nu numai la determinarea capacităţii portante a pilotului.1 Acţiunile şi situaţiile de proiectare pentru calculul la stări limită sunt precizate la 7.3. 6.2 Acţiuni şi situaţii de proiectare 6. în funcţie de una sau mai multe combinaţii posibile ale stărilor limită.3. după caz.5.2 Calculul piloţilor izolaţi şi al fundaţiilor pe piloţi se face.

m valoarea măsurată a lui Rc în una sau mai multe încărcări de probă pe piloţi (Rc. 7.m coeficient de corelare dat in tab.m)min valoarea minimă a lui Rc.m)med / ξ1 .6.2.4. PILOŢI SUPUŞI LA SOLICITĂRI AXIALE 7. A9(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 ξ2 (2) 7.2 Relaţia generală de verificare [7.k = Min {(Rc.2 Relatia generală de calcul pentru valoarea caracteristică a capaciţătii portante ultime la compresiune [7. 7.1 din SR EN 1997-1/2006.2 Capacitatea portantă la compresiune 7.1 Calculul la stări limită Stările limită la care se face calculul piloţilor sub solicitări axiale sunt indicate la 7.k valoarea caracteristică a lui Rc Rc.2.5 SR EN 19971/2006] cu: 12/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .1 Condiţiile generale de determinare a capaciţătii portante ultime la compresiune pe baza încărcărilor statice de probă pe piloţi sunt date la 7.2 din SR EN 1997-1/2006.2 Calculul piloţilor izolaţi şi al fundaţiilor pe piloţi se face pe baza precizărilor de la 7.2.d (1) unde: Fc.2.2.3.2 Capacitatea portantă ultimă la compresiune stabilită pe baza încărcărilor statice de probă pe piloţi 7. (Rc.1.2.2.d valoarea de calcul a încărcării axiale de compresiune asupra unui pilot corespunzătoare stării limită ultime valoarea de calcul a lui Rc Rc.m)min / ξ2 } unde: Rc.2.2 din SR EN 1997-1/2006.2.1.2 SR EN 1997-1/2006] este: Rc. 7.2.m)med valoarea medie a lui Rc.1 din SR EN 1997-1/2006.6.2. A9(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 ξ1 coeficient de corelare dat in tab.2.6. 7.1 SR EN 1997-1/2006] este: Fc.1 Generalităţi 7.1 Condiţiile generale de verificare sunt date la 7.d 7.3 Capacitatea portantă de calcul la compresiune se calculează [7.d ≤ Rc.4 si 7.m (Rc.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 6.

k valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului Rs.3 Capacitatea portantă ultimă la compresiune stabilită pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământurilor.9 SR EN 19971/2006] cu: Rb. A7(RO) si γb A8(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 coeficient parţial pentru rezistenţa prin frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot dat în tab.cal (Rc. (Rc.2.2.k 13/55 ___________________________________________________________________________________________________ (5) (6) Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .k = (Rb. A10(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 ξ4 7.2. γs A6(RO).3.cal)med / ξ3 .d Rc.2.2 Relatia generală de calcul pentru valoarea caracteristică a capaciţătii portante ultime la compresiune [7.3.k Rb. 7.3. A7(RO) si A8(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 7.d valoarea de calcul a lui Rc Rb. 7.3 Capacitatea portantă de calcul se determină cu relaţia (3) sau (4).k) / γs (4) unde: Rc.3.cal)min / ξ4 } unde: valoarea caracteristică a lui Rc Rc.k) = Min {(Rc.cal)min valoarea minimă a lui Rc.k) / γt (3) unde: Rc.6.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Rc.d = (Rc.4 În cazul utilizării relaţiei (4).2.k valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot coeficient parţial pentru rezistenţa pe bază a unui pilot dat în tab.k γt sau valoarea de calcul a lui Rc valoarea caracteristică a lui Rc coeficient parţial pentru rezistenţa totală a unui pilot dat in tab. A10(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 ξ3 coeficient de corelare dat în tab.k) / γb + (Rs.k + Rs.k valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot Rc. 7. A6(RO).cal coeficient de corelare dat în tab.6 SR EN 1997-1/2006] este: Rc. A7(RO) şi A8(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 Rc.3 din SR EN 1997-1/2006.2.1 Condiţiile generale de determinare a capaciţătii portante ultime la compresiune pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământurilor sunt date la 7. A6(RO).cal valoarea calculată a lui Rc pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământului (Rc. valorile caracteristice se pot obţine [7.k valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului Rs.cal)med valoarea medie a lui Rc.d = (Rb.k = Ab qb.

k (6’) valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului suprafaţa bazei pilotului valoarea caracteristică a presiunii pe bază unde: Rs.d= unde: qb.k Ab qb.i qs.3.6 cm.66 aria secţiunii transversale a pilotului forţa de frecare pe suprafaţa laterală a penetrometrului introdus la nivelul vârfului pilotului perimetrul secţiunii transversale a pilotului perimetrul secţiunii coloanei penetrometrului coeficienţi parţiali: γ b3 = γ s3 = 1.36 ÷ 0.k şi Rs.4 OBSERVAŢII: 1. pe baza datelor din încercarea de penetrare statică (CPT).35 nisipuri cu ID = 0.k2 2 (7) Ab Fl U up γb .k = unde: qb .k1 + qb . k 2 media valorilor înregistrate de la nivelul vârfului penetrometrului până la o înălţime egală cu βd deasupra acestui nivel unde: d diametrul sau dimensiunea maximă a secţiunii dreptunghiulare a pilotului (cm) coeficient care se ia în funcţie de stratul în care se execută penetrarea: β β=3 pământuri coezive. γs 3 3 media valorilor înregistrate în straturile situate de la nivelul vârfului penetrometrului până la o adâncime egală cu 4d sub acest nivel qb .i qs.k As. cu: Rc. k F U + l ⋅ γ s3 u p 2γ b3 valoarea caracteristică a presiunii pe vârful penetrometrului qb .i. 14/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .5 Capacitatea portantă de calcul la compresiune a piloţilor prefabricaţi introduşi prin batere se poate stabili. nisipuri cu ID ≤ 0.65 β=8 β = 15 nisipuri şi nisipuri cu pietriş cu ID ≥ 0.i. k1 qb .k valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot suprafaţa laterală a pilotului în stratul i valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare laterală în stratul i 7.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL unde: Rb.k = ΣAs. Relaţia (7) se aplică în cazul utilizării unui penetrometru static care realizează o viteză de penetrare constantă pe întreaga adâncime de încercare şi are următoarele caracteristici tehnologice: − diametrul bazei conului dc = 3.k Ab qb .2.

4 7.4.4.k valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului γb coeficient parţial pentru rezistenţa pe bază a pilotului: γb = 1.2.k (9) unde: Rb.2 Valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază se obţine cu relaţia: (8) Rb. Ab se ia egală cu aria totală a secţiunii circulare cu diametrul exterior d numai dacă golul a fost umplut cu beton pe o înălţime de cel puţin 3d de la nivelul vârfului.1.4.2.pentru piloţii de îndesare care reazemă cu vârful în straturi de pietriş. 1. cu diametrul d: πd 4 Ab = 4 . 7. calculul valorii q b.1 Valoarea de calcul a capacităţii portante ultime la compresiune a piloţilor purtători pe vârf se exprimă prin relaţia: Rc.9 b 4 .4.2. pietriş) conform paragrafului 7.k = Ab qb.2. În cazul folosirii unor penetrometre cu caracteristici diferite de cele indicate la obs. în caz contrar Ab se consideră aria netă a secţiunii inelare de beton.d = Rb.pentru piloţii de dislocuire care reazemă cu baza în straturi necoezive macrogranulare (blocuri.k / γb unde: Rb.k / γb unde: Rc. conform tabelului 5.pentru piloţii foraţi cu baza lărgită.k se poate face numai pe baza unor formule verificate printr-un număr suficient de încercări paralele pe piloţi de probă.d = Rb. qb.d valoarea de calcul a rezistenţei pe bază a pilotului Rb.2.5 relaţia (15) 15/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . bolovăniş) qb .pentru piloţii executaţi pe loc cu secţiunea circulară constantă. sau pe straturi necoezive macrogranulare (blocuri. − viteza de penetrare v≤ 3.pentru piloţii tubulari. 2.k valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului Ab suprafaţa bazei pilotului: . . când se poate controla diametrul bazei db: πd 2 Ab = 0.k valoarea caracteristică a presiunii pe bază: .2.4 Capacitatea portantă ultimă la compresiune stabilită prin metode prescriptive 7. bolovăniş.pentru piloţii de îndesare care reazemă cu vârful pe rocă stâncoasă sau semistâncoasă.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL − diametrul coloanei dcol = 3. .d valoarea de calcul a lui Rc Rb.1 Piloţi purtători pe vârf 7.1. k = 20 000 kPa.3 cm/s.6 cm.d = Rb.

k unde: valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului Rb.4.d = Rb.2.2.4.d se reduce cu valoarea Rs.pentru piloţii de dislocuire care reazemă cu baza pe rocă stâncoasă sau semistâncoasă: t qb . determinată pe epruvete în stare σcs saturată t adâncimea de încastrare în stâncă a bazei pilotului d diametrul pilotului în planul bazei OBSERVAŢII 1.d corespunzătoare rezistenţei negative pe suprafaţa laterală a pilotului.k 7. 2.k suprafaţa bazei pilotului Ab valoarea caracteristică a presiunii pe bază qb. sub vârful pilotului.d + Rs. a unor orizonturi stâncoase puternic fisurate.2.2 Valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază se obţine cu relaţia: Rb.k / γb unde: Rb.2. sau a unor intercalaţii nestâncoase. În cazul existenţei în stratul portant.d = Rs. k =σcs ⎛ + 1.2.3 Valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot se obţine cu relaţia: (11) 16/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . 7.d valoarea de calcul a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a pilotului Rs.2 Piloţi flotanţi 7.5⎞ ⎜ ⎟ ⎝d ⎠ unde: rezistenţa medie la compresiune a rocii. În cazurile menţionate la observaţiile 3 şi 4 de la tabelul 6.k = Ab qb.1 Valoarea de calcul a capacităţii portante ultime la compresiune a piloţilor flotanţi se exprimă prin relaţia: (10) Rc.k / γs unde: Rs.k / γs unde: valoarea de calcul a lui Rc Rc.k valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului coeficient parţial pentru rezistenţa pe bază a pilotului γb Rs.d = Rb.4.d = Rb.d valoarea de calcul a rezistenţei pe bază a pilotului Rb. este obligatorie − în toate situaţiile − verificarea capacităţii portante prin încercări statice pe piloţi de probă.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL .2.d Rb.k / γb + Rs. valoarea Rb.4.k valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a pilotului coeficient parţial pentru rezistenţa prin frecare pe suprafaţa laterală a pilotului γs 7.2.

4 1.1 1. k i li (12) γb 1 γs 1 γb 1 γs (13) 1 γb.0 1.0 1.1 1. k + Rs .9 1.i.0 Tabelul 5 A d â Pământuri necoezive 17/55 Pământuri coezive ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .6 mijlocii si mari fine nisipoase saturate de îndesare medie prăfoase prafuri nisipoase argiloase cu indicele de consistenţă prgile nisipoase sau prăfoase 0.1 Ab U li qb.0 1.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Rs.2 1.k Rs. k + U ∑ qs .0 0.i.0 1.0 1.k suprafaţa laterală a pilotului în stratul i As.1 γs.1 1.5<Ic ≤1 argile argiloase cu indicele de consistenţă Ic> 1 Tabelul 4 (continuare) 0.2.2.k 7. k = Ab qb .k valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a pilotului coeficient parţial de siguranţă dat în tabelul 4 coeficient parţial de siguranţă dat în tabelul 4 suprafaţa bazei pilotului perimetrul secţiunii transversale a pilotului lungimea pilotului în contact cu stratul i valoarea caracteristică a presiunii pe bază dată în tabelul 5 valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare laterală în stratul i dată în tabelul 6 Modul de introducere a pilotului prefabricat în teren Piloţi introduşi prin batere Piloţi introduşi prin batere cu subspălare în pământuri nisipoase.i.d = Rb.0 1.k = U Σ qs.i qs.8 1.i U perimetrul secţiunii transversale a pilotului lungimea pilotului în contact cu stratul i li valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare laterală în stratul i qs.4.i.k =Σ As.k li unde: valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot Rs.d= unde: Rb.k qs.1 1.4 Valoarea de calcul a capacităţii portante ultime la compresiune a piloţilor flotanţi prefabricaţi se exprimă prin relaţia: Rc.k Rb .0 1.d + Rs. cu condiţia baterii pe ultimul metru fără subspălare Piloţi introduşi prin vibrare în pământuri: γb Tabelul 4 1 γs 1 1.

5 + 0.4 7500 8300 8800 9700 10500 11700 12600 13400 14200 15000 6500 6600 6700 6900 7300 7500 8200 8800 9400 10000 2900 3000 3100 3300 3500 4000 4500 5000 5500 6000 1800 1900 2000 2200 2400 2800 3100 3400 3700 4000 1200 1250 1300 1400 1500 1600 1700 1800 1900 2000 qb.3 (m) 1 2 3 4 5 23 30 35 38 40 15 20 25 27 29 23 30 35 38 40 15 20 25 27 29 12 17 20 22 24 5 7 8 9 10 2 3 4 5 6 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .5 0. valorile din tabel se pot folosi cu condiţia pătrunderii vărfului pilotului pe o adâncime t/d ≥4. Pentru valori t/d<15 rezistenţa de proiectare corectată se calculează cu: qb. 3.k din tabel pot fi folosite cu condiţia ca pilotul să pătrundă în terenul stabil (care nu este susceptibil de afuiere sau alunecare) cel puţin 4m în cazul infrastructurii podurilor sau construcţiilor hidrotehnice şi cel puţin 3m în cazul celorlalte construcţii. Pentru valori intermediare ale adâncimilor sau consistenţei.k cor = qb. 5. respectiv inferior. în metri.7 0.5 0.k (kPa) 7000 4000 8300 5100 8800 6200 9700 6900 10500 7300 11700 7500 12600 8200 13400 8800 14200 9400 15000 10000 3000 3800 4000 4300 5000 5600 6200 6800 7400 8000 2000 2500 2800 3300 3500 4000 4500 5000 5500 6000 1200 1600 2000 2200 2400 2800 3100 3400 3700 4000 1000 1200 1300 1400 1500 1600 1700 1800 1900 2000 600 700 800 850 900 1000 1100 1200 1300 1400 OBSERVAŢII 1.k cor = qb.k din tabel se pot folosi numai în cazul în care încastrarea relativă a vârfului pilotului în strat este t/d≥15. 2.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Nisipuri Pietriş (m) 3 4 5 7 10 15 20 25 30 35 mari medii fine Nisip prăfos ≥ 1.8 Ic 0.k (0. k se obţin prin interpolare liniară. Când umpluturile sau decapările prevăzute depăşesc 3m. Pentru pământuri nisipoase (cu excepţia nisipurilor mari prevăzute la observaţia 4) şi pământuri coezive.6 0.7 + 0.4 0. adâncimea de înfigere se măsoară de la un nivel superior.7 0.35 4. valorile qb .6 0.k din tabel sunt valabile pentru pământuri cu ID ≥ 0.125 t/d) 6. în metri.0 0. Pentru nisipuri mari şi pietrişuri. Valorile qb.k (kPa) 35 42 48 53 56 18/55 Pământuri coezive Ic 0. când umpluturile sau decapările prevăzute nu depăşesc 3m.02 t/d) [kPa] unde: t adâncimea de încastrare în stratul de nisip mare sau pietriş a vârfului pilotului. Valorile qb. d diametrul pilotului în planul bazei. valorile qb.9 0. Pentru valori t/d < 4 se calculează rezistenţa normată corectată cu relaţia: qb. Adâncimea de înfigere a pilotului se măsoară de la nivelul terenului natural până la nivelul bazei pilotului. Tabelul 6 Adâncimea medie a stratului Pământuri necoezive mari si medii 35 42 48 53 56 fine prăfoase ≥ 0.k (0. cu 3m faţă de nivelul terenului natural.8 qs.

k se obţin prin interpolare lineară.Valorile qs.k se iau din tabel cu semn negativ.d + Rs.5 Valoarea de calcul a capacităţii portante ultime la compresiune a piloţilor flotanţi executaţi pe loc se exprimă prin: Rc. k 2 γs = Ab qb . corespunzătoare distanţei de la mijlocul stratului i până la suprafaţa terenului ţinând seama de obs. Dacă pilotul străbate umpluturi recente.2. − când supraîncărcarea este cuprinsă între 30 şi 80 kPa .k =0. iar suprafaţa terenului urmează a fi încărcată (în urma sistematizării sau din alte cauze). cu grosimi mai mari de 5 m. după caz. In cazul unor straturi cu grosimi mai mari de 2m. 7. se determină. 2 de la tabelul 5.k se adoptă pentru adâncimile medii.k Rb .k pentru stratul puternic compresibil şi pentru cele de deasupra lui se determină astfel: − când supraîncărcarea este până la 30 kPa. k γb + Rs .d= unde: Rb. Dacă în limitele lungimii pilotului există o intercalaţie de pământ puternic compresibil.k = −5 kPa. valorile qs.d = Rb. 3. Pentru valori intermediare ale adâncimilor sau consistenţei valorile qs.4 şi cu semn negativ.) de cel puţin 30 cm grosime.k = −5 kPa. pentru straturile situate deasupra stratului foarte compresibil se ia qs.k Rs. iar pentru stratul puternic compresibil qs. qb.k din tabel cu semn negativ. 2m.k qb. de consistenţă redusă (turbă. valorile sunt date în tabelul 5 ii) Pentru piloţii de dislocuire care reazemă cu baza pe pământuri coezive.i.k valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a pilotului coeficient parţial de siguranţă dat în tabelul 7 coeficient parţial de siguranţă dat în tabelul 8 suprafaţa bazei pilotului perimetrul secţiunii transversale a pilotului lungimea pilotului în contact cu stratul i valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare laterală în stratul i dată în tabelul 6 valoarea caracteristică a presiunii pe bază Valoarea caracteristică a presiunii pe bază.2. 4. 2. straturi argiloase în curs de consolidare sau straturi macroporice sensibile la umezire.4. k 2 γb + U ∑ qs .2 Ab U li qs. pentru toate straturile situate până la limita inferioară a stratului puternic compresibil (inclusiv umpluturile) se ia qs. pentru straturile situate deasupra stratului foarte compresibil (inclusiv umpluturile) se ia qs. cu condiţia asigurării pătrunderii bazei pilotului în stratul respectiv pe o adâncime egală cu cel puţin diametrul pilotului sau al bulbului: 19/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . determinarea valorilor se face prin impărţirea in orizonturi de max.k din tabel multiplicat cu 0. − când supraîncărcarea este mai mare de 80 kPa. astfel: i) Pentru piloţii de îndesare executaţi prin batere sau vibropresare. valorile qs. mâl nămol etc. k i li 2 γs (14) 2 γb.k. iar pentru stratul puternic compresibil se ia qs.2 γs.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 7 10 15 20 25 30 35 60 65 72 79 86 93 100 43 46 51 56 61 66 70 32 34 38 41 44 47 50 60 65 72 79 86 93 100 43 46 51 56 61 66 71 32 34 38 41 44 47 50 25 26 28 30 32 34 36 11 12 14 16 18 20 22 7 8 10 12 - OBSERVAŢII 1.

1 db Nγ.2 1.k = Nc cu.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL qb . sau un strat de turbă.2 1. ţinînd seama de adâncimea de afuiere) iii) În lipsa datelor privind rezistenţa la forfecare a stratului de la baza pilotului.cu injecţie la bază Tabelul 7 Tipul pământului de la baza pilotului coeziv necoeziv Modul de execuţie a pilotului Pilot cu mantaua introdusă prin batere şi betonul compactat prin batere Pilot cu mantaua introdusă prin vibrare şi betonul compactat prin 20/55 γb Tabelul 8 Tipul pământului din jurul pilotului coeziv necoeziv 2 γs 2 1. dat în tabelul 10 valoarea de calcul a greutăţii volumice a pământului de sub baza pilotului media ponderată.2 este valoarea de calcul a greutăţii volumice a stratului slab si h este grosimea acestuia.k definită prin relaţia (15) se adaugă termenul γd. pentru infrastructurile podurilor.2 h unde γd. a valorilor de calcul ale γd. măsurată de la nivelul terenului natural. iar la expresia qb . de la nivelul fundului albiei. Nc = 9 valoarea de calcul a coeziunii nedrenate media ponderată. sau. a valorilor de calcul ale greutăţilor volumice ale straturilor străbătute de pilot diametrul pilotului la nivelul bazei factori de capacitate portantă determinaţi în funcţie de valoarea de calcul a unghiului de frecare interioară. daţi în tabelul 11 fişa de calcul a pilotului: Dc = β db dacă D ≥ β db Dc = D dacă D < β db unde: β coeficient în funcţie de gradul de îndesare ID al pământului de la baza pilotului.1 D (15) unde: Nc cu. al stratului de la baza pilotului. prin grosimile straturilor.2 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .2 1.2 1. utilizarea valorilor din tabelul 9 iv) Pentru piloţii de dislocuire care reazemă cu baza pe straturi necoezive: qb . Nq Dc coeficient determinat în funcţie de gradul de îndesare ID al pământului de la baza pilotului. dat in tabelul 10 OBSERVAŢIE Când deasupra stratului de pământ necoeziv în care pătrunde baza pilotului se află un strat de umplutură recentă. fişa D se consideră doar adâncimea pe care pătrunde pilotul în stratul portant.1 Dc Nq ) (16) unde: α γd γd.d +γd. necompactată sau de pământ coeziv plastic moale sau plastic curgător. φ’d.1 greutăţilor volumice ale straturilor străbătute de pilot D fişa reală a pilotului (adâncimea la care se găseşte baza pilotului.3 1.7 1.k = α ( γd db Nγ + γd. pentru pământuri coezive. prin grosimile straturilor. se admite.d factor de capacitate portantă. Tehnologia de betonare a pilotului Betonare în uscat Betonare sub apă .2 1.

k ( kPa) 1.9 1.6 87.5.2.5.9 1.4 34.4 din SR EN 1997-1/2006.0 o 48.65 0.0 7.35 0.fără injecţie la bază Betonare sub noroi .6 45.6 300 400 500 650 750 900 1050 1150 1600 2000 0.8 17.7 1.8 φ’d ( ) 24.3 1.9 600 700 800 950 1100 1300 1500 1700 2400 3200 0.m)med / ξ5 .3 32.3 1.4 1.00…0.k valoarea caracteristică a lui Rc Rc.5 Capacitatea portantă ultimă la compresiune stabilită pe baza încercarilor de impact dinamic 7.9 1.2.6.45 1.2.4 0.3 β 10 15 20 Nγ Nq 9.9 2.5 250 300 400 550 650 800 900 1000 - 0.36…0.9 1.0 108.k = Min {(Rc. (Rc.5 64. 7.2 Valoarea de calcul a capaciţătii portante la compresiune se determină cu relaţia [7.6 12.d = (Rc.0 185.cu injecţie la bază .NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL .45 1.10 SR EN 1997-1/2006]: Rc.4 200 300 350 500 550 650 750 850 Tabelul 11 700 800 900 1100 1250 1450 1700 1850 2650 3600 400 500 600 750 900 1050 1200 1300 1850 2400 α 0.5 18.1 Condiţiile generale de determinare a capaciţătii portante ultime la compresiune pe baza încercarilor de impact dinamic sunt date la 7.6 24.7 1.fără injecţie la bază Adâncimea bazei pilotului (m) 3 5 7 10 12 15 18 20 30 40 Tabelul 10 ID 0.k) / γt unde: Rc.7 qb .m valoarea măsurată a lui Rc în una sau mai multe încercări 21/55 ___________________________________________________________________________________________________ (17) Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .5 Tabelul 9 ≥1 0.66…1.8 500 600 700 850 1000 1200 1350 1500 2100 2800 0.5 vibrare ( la extragerea coloanei) Pilot forat în uscat şi netubat Pilot forat sub noroi Pilot forat cu tubaj recuperabil Pilot forat cu tubaj nerecuperabil IC 0.3 127.2.m)min / ξ6 } unde: Rc.6 71.00 1.5 0.

dat în tabelul 12 aria secţiunii pilotului (în cazul piloţilor tubulari se consideră suprafaţa secţiunii inelare) refuzul pilotului (cm) greutatea berbecului (sau a părţii care loveşte) greutatea pilotului (inclusiv a căciulii de protecţie şi a părţii staţionare a berbecului) înălţimea de cădere a berbecului (cm).3 Rebatere Tabelul 12 a (kPa) 1500 1000 Tipul de berbec Berbec cu cădere liberă sau cu acţiune simplă Berbec diesel sau cu acţiune dublă Piloţi verticali Tabelul 13 Piloţi înclinaţi cu 3 : 1 H0=H1 H0= 100E0 Q0 H0=0.2 În cazul piloţilor purtători pe vârf.1 Condiţiile generale de determinare a capaciţătii portante ultime la compresiune pe baza formulelor de batere sunt date la 7.2. Tipul pilotului şi condiţiile de batere Pilot din beton armat (cu căciulă de protecţie) Pilot din lemn (fără căciulă de protecţie) 7. dacă în urma aplicării acestora pentru diferite condiţii de teren se arată că se obţine o concordanţă satisfăcătoare cu rezultatele încercărilor statice.m coeficient de corelare dat în tab. bătuţi într-un pământ necoeziv.6.2.4 Rb.6.d = (Rb.k) / γb unde: γb coeficient parţial de siguranţă: γb = 1. 7.6 Capacitatea portantă ultimă la compresiune stabilită pe baza formulelor de batere 7.8 H1 H0= 80 E0 Q0 22/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .2. stabilită conform tabelului 13 mărimea cursei berbecului energia de lovire a berbecului (kJ) 2 e Q0 q H0 H1 E0 OBSERVAŢIE Încărcarea caracteristică pe baza datelor din încercarea pe cale dinamică a piloţilor prefabricaţi se poate determina şi cu alte relaţii.m valoarea minimă a lui Rc.5 din SR EN 1997-1/2006.k =− unde: a A (18) aA aA Q0 + 0. A11 din SR EN 1997-1/2006 ξ5 ξ6 7.6.m)med (Rc.6. valoarea de calcul a capaciţătii portante la compresiune se determină cu: Rc.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL (Rc.2.m)min valoarea medie a lui Rc.2. A11 din SR EN 1997-1/2006 coeficient de corelare dat în tab.2q ⎛ aA ⎞ ⋅ + ⎜ ⎟ + Q0 ⋅ H 0 ⎝ 2⎠ 2 e Q0 + q factor ce depinde de tipul pilotului şi condiţiile de batere.

7 Capacitatea portantă ultimă la compresiune stabilită pe baza interpretării ecuaţiei undei Condiţiile generale de determinare a capaciţătii portante ultime la compresiune pe baza interpretării ecuaţiei undei sunt date la 7.8 0.7 din SR EN 1997-1/2006.1.2.2.70 Tabelul 14 0. 2.80 1.6. ε = 0.00 1.2 0.3. Valorile din tabelul 14 pot fi sporite până la mu = 1 în cazul în care tasarea probabilă calculată a fundaţiei pe piloţi este în limitele acceptabile pentru construcţia respectivă. r/r0 mu 7.d valoarea de calcul a lui Rc a pilotului izolat mu coeficient de utilizare: mu = 1 pentru piloţii purtători pe vârf şi piloţii flotanţi de îndesare având fişa integral cuprinsă în pământuri necoezive mu = f (r/r0 ) dat în tabelul 14 unde: r distanţa minimă (lumina) între 2 piloţi vecini r0 raza de influenţă a pilotului izolat în planul bazei: r0 = Σ li tgεi unde: li grosimea stratului i prin care trece pilotul εi = (φ’d /4) OBSERVAŢII 1. In straturile în care se consideră posibilă apariţia frecării negative.g = mu Rc.4 0.8 0.d unde: Ft.8 Capacitatea portantă ultimă la compresiune a unui pilot care lucrează în grup Valoarea de calcul a capaciţătii portante la compresiune a unui pilot care lucrează în grup se determină cu: Rc.3.0 0. 7.2.2 Relaţia generală de verificare [7.d (20) valoarea de calcul a tracţiunii exercitată asupra unui pilot corespunzătoare stării 23/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . 7.6 din SR EN 1997-1/2006.3.6.2.1 Generalităţi 7.6.12 SR EN 1997-1/2006] este: Ft.95 1.1 Condiţiile generale de verificare sunt date la 7.1.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Condiţiile generale de determinare a numărului de piloţi care trebuie rebătuţi sunt date la 7.85 1.6 0.60 Rezistenţa la tracţiune a pilotului 7.d ≤ Rt.3 ≥2 1. 7.d (19) unde: Rc.1 din SR EN 1997-1/2006.90 1.3.

m)min / ξ2 } unde: Rt. 7.3.14 SR EN 1997-1/2006] este: Rt.d valoarea de calcul a lui Rt Rt.3 Relatia generală de calcul pentru valoarea caracteristică a rezistenţei la tracţiune [7.3.3.3 Rezistenţa ultimă la tracţiune stabilită pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământurilor.15 SR EN 1997-1/2006] este dată de relatia 22.m valoarea măsurată a lui Rt în una sau mai multe încărcări de probă pe piloţi valoarea medie a lui Rt.1 Condiţiile generale de determinare a rezistenţei ultime la tracţiune pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământurilor sunt date la 7.2. A9(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 ξ2 7.3.3 Rezistenţa la tracţiune de calcul se calculează [7.k valoarea caracteristică a lui Rt Rt.m (Rt.d = Rt.3.2 Relatia generală de calcul pentru valoarea caracteristică a rezistenţei ultime la tracţiune [7.m)med / ξ1 .t (22) unde: Rt.1 Condiţiile generale de determinare a rezistenţei ultime la tracţiune pe baza încărcărilor statice de probă pe piloţi sunt date la 7.t A7(RO) si A8(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 7.17 sau 7.3.k = Min {(Rt.3. (Rt.2.d 7.2.3 din SR EN 1997-1/2006.18 SR EN 1997-1/2006] este: Rt. (Rt.3. 7.cal)min / ξ4 } unde: Rt. A6(RO).2 limită ultime valoarea de calcul a lui Rt Rezistenţa ultimă la tracţiune stabilită pe baza încărcărilor statice de probă pe piloţi 7.3. 7.k valoarea caracteristică a lui Rt 24/55 (23) ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .3.13 SR EN 1997-1/2006] cu: (21) Rt.3.6.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Rt.6.k / γs.cal)med / ξ3 . 7.m)min coeficient de corelare dat in tab.2 din SR EN 1997-1/2006.3.m)med valoarea minimă a lui Rt.k = Min {(Rt.2 Valoarea de calcul a rezistenţei la tracţiune [7.3.k valoarea caracteristică a lui Rc coeficient parţial pentru rezistenţa la tracţiune a unui pilot dat in tab.m (Rt. γs. A9(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 ξ1 coeficient de corelare dat in tab.

ki ⋅ li γ m ⋅γ s (27) 2 unde: U.1 γm conform semnificatiilor precizate la relatia 13 coeficient parţial: γm = 2.2 Rezistenţa ultimă la tracţiune pentru piloţii executaţi pe loc se determină cu: Rt .d = U ∑ q s .k = ΣAs.4 7. γs3 7. cu: Rt.4 Valoarea de calcul a rezistenţei la tracţiune a piloţilor prefabricaţi introduşi prin batere se poate stabili. A10(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 coeficient de corelare dat in tab.2 γm conform semnificaţiilor precizate la relaţia 14 coeficient parţial: γm = 2. li. γs.4.cal)med (Rt.k.4 Deplasările verticale ale fundaţiei pe piloţi (starea limită de exploatare normală pentru structura suportată de piloţi) 7.4.k As.3.3.k qs.k.1 Generalităţi 25/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .cal coeficient de corelare dat in tab.i.cal valoarea minimă a lui Rc.i. pe baza datelor din încercarea de penetrare statică.cal (Rt. qs.d = U ∑ q s .NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Rt. A10(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 sau Rs. li.3.i unde: Rs. γs.4.cal)min ξ3 ξ4 valoarea calculată a lui Rt pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământului valoarea medie a lui Rc.i qs.ki ⋅ li γ m ⋅γ s (26) 1 unde: U.3.4 7. U.3.d= γs Fl 3 ⋅ U up conform semnificatiilor precizate la relatia 7 (25) unde: Fl.i.i. qs. up.4 Rezistenţa ultimă la tracţiune stabilită prin metode prescriptive 7.k (24) valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot suprafaţa laterală a pilotului în stratul i valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare laterală în stratul i 7.1 Rezistenţa ultimă la tracţiune pentru piloţii prefabricaţi se determină cu: Rt .

4. trebuie considerate ca aproximative.1.6. de felul celei indicate în anexa D.2 Rezistenţa la încărcare transversală pe baza încărcărilor de probă pe piloţi 8.7.d (29) unde: valoarea de calcul a încărcării transversale asupra unui pilot corespunzătoare stării limită Ftr .4.6.6.1.k Rtr . 8.2 Rezistenţa de calcul la încărcare transversală se calculează cu: Rtr . 8.4.1 Condiţiile generale de determinare a rezistenţei la încărcare transversală pe baza încărcărilor de probă pe piloţi sunt date la 7.4.2.2 din SR EN 1997-1/2006.1.2 din SR EN 1997-1/2006.4. 7.4.19 SR EN 1997-1/2006] este: Ftr .d ultime Rtr.2 Relaţia generală de verificare [7.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 7.1 Condiţiile generale de verificare sunt date la 7.3 Fundaţii pe piloţi supuşi solicitaţi la tracţiune Condiţiile generale de verificare sunt date la 7.2 Fundaţia pe piloţi supuşi la compresiune Condiţiile generale de verificare sunt date la 7.1.3 din SR EN 1997-1/2006.4.d valoarea de calcul a lui Rtr luând în considerare efectul oricăror încărcări axiale de compresiune sau de tracţiune 8.k γ tr (30) valoarea caracteristică a încărcării transversale. PILOŢI SUPUŞI LA SOLICITĂRI TRANSVERSALE 8. 7.d = unde: Rtr.d ≤ Rtr .1.2.1 Condiţiile generale de verificare sunt date la 7. 7.1 din SR EN 1997-1/2006.7.2 Trebuie evaluată deplasarea verticală (tasarea) fundaţiei pe piloţi pentru condiţiile stărilor limită ale exploatării normale şi comparată cu valoarea tasării acceptabile: s ≤ sacc unde: s sacc (28) deplasarea verticală (tasarea) fundaţiei pe piloţi estimată/ calculată deplasarea verticală (tasarea) acceptabilă pentru structura suportată de piloţi 7.4.1 din SR EN 1997-1/2006. stabilită cu luarea în considerare a 26/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .1 Generalităţi 8.3 Metode analitice pentru calculul deplasărilor verticale ale fundaţiei pe piloţi. 8.

8. 3. 8. În cazul unei stratificaţii neomogene. nisipuri cu pietriş cu ID ≥ 0.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL factorului de corelare ξ din tabelul A9(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 în funcţie de numărul încărcărilor de probă coeficient parţial: γtr = 2 γtr 8.36 ÷ 0.2 Rezistenţa caracteristică la încărcare transversală a piloţilor verticali în radiere joase se determină cu: Rtr. valorile l0 sunt date în tabelul 15 momentul încovoietor capabil al secţiunii pilotului.3.4.5 Nisipuri cu ID = 0.4. Relaţiile pot fi utilizate în cazul când fişa pilotului D > 5l0 2.00 27/55 l0 4d 3d 2d ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .51÷ 0. l0 se stabileşte ca medie ponderată (prin grosimile de straturi) ale valorilor corespunzătoare straturilor întâlnite pe o adâncime egală cu 1. în ipoteza că terenul reprezintă un mediu Winkler. Nu se utilizează lungimea l0 din tabelul 14 la calculul săgeţii piloţilor.k = sau Rtr. 8.3.75 Nisipuri.65 şi pământuri coezive cu IC = 0.3 din SR EN 1997-1/2006.4 Rezistenţa la încărcare transversală prin metode prescriptive 8. În anexa A se prezintă o metodă de calcul a unui pilot izolat supus la solicitări transversale. svelt poate fi efectuat folosind teoria unei grinzi încărcată la o extremitate şi suportată de un mediu deformabil caracterizat printr-un modul orizontal al reacţiunii terenului (mediu Winkler).5 l0 .76 ÷ 1. determinat conform reglementărilor tehnice specifice privind calculul elementelor de beton armat OBSERVAŢII 1.66 şi pământuri coezive cu IC = 0.3 Rezistenţa la încărcare transversală pe baza rezultatelor încercărilor asupra terenului şi a parametrilor de rezistenţă ai pilotului 8.2 Calculul rezistenţei la încărcare transversală a unui pilot lung. în care l0 reprezintă valoarea corespunzătoare stratului de la suprafaţă.35 şi pământuri coezive cu IC ≤ 0.7. Tabelul 15 Tipul pământului Nisipuri cu ID ≤ 0.1 Metodele prescriptive pentru calculul rezistenţei la încărcare transversală a unui pilot se utilizează doar în fazele preliminare de proiectare.k = unde: l0 Mcap 2 M cap l0 M cap l0 în cazul pilotului considerat încastrat în radier (31) în cazul pilotului considerat articulat în radier (32) lungimea convenţională de încastrare.1 Condiţiile generale de determinare a rezistenţei la încărcare transversală pe baza rezultatelor încercărilor asupra terenului şi a parametrilor de rezistenţă ai pilotului sunt date la 7.

4 La piloţii executaţi pe loc.4 din SR EN 1997-1/2006.1 Generalităţi 9.95 0.1.2 Elemente constructive specifice piloţilor executaţi pe loc 28/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .75 OBSERVAŢIE Coeficienţii de reducere menţionaţi sunt suplimentari faţă de coeficienţii condiţiilor de siguranţă care ţin seama de dimensiunile secţiunilor transversale şi de poziţia de turnare a betonului stabiliţi conform STAS 10107/0-90.1 Condiţiile generale de determinare a deplasării transversale sunt date la 7.5.00 8.1 Condiţiile generale sunt date la 7. valorile rezistenţelor corespunzătoare clasei betonului se afectează cu următorii coeficienţii de reducere daţi în tabelul 16: Condiţiile de betonare Betonare în uscat Betonare sub apă Betonare sub noroi de foraj Tabelul 16 Coeficient de reducere 0.5d Rtr.1. 9.4. cât şi în exploatare.d = unde: Rtr .3 Rezistenţa de calcul la încărcare transversală se determină cu: 1.5 Deplasare transversală 8. 9. 9.8 din SR EN 1997-1/2006. dacă este necesar. inclusiv transportul şi baterea dacă este cazul.3 Piloţii supuşi la încărcări de tracţiune trebuie concepuţi pentru a suporta întreaga forţă de smulgere pe întreaga lor lungime. 8.k γ tr coeficient parţial: γtr = 2 (33) γtr 8.1. 9.85 0.1. 9.2 Alcătuirea pilotului trebuie astfel concepută încât să facă faţă tuturor situaţiilor la care pot fi supuşi piloţii atât pe parcursul execuţiei. PROIECTAREA STRUCTURALĂ A PILOŢILOR 9.2 În anexa B se prezintă o metodă de calcul spaţial al grupei de piloţi în ipoteza radierului rigid şi a terenului ca mediu Winkler.5.7.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Pământuri coezive cu IC >1.

1. 9. Dimensiunea maximă a agregatelor trebuie să fie cel mult egală cu cea mai mică dintre valorile: → 1/ 4 din ochiul carcasei de armătură . la alcătuirea reţelei de betonare trebuie să se ţină seama de reglementările specifice.1 Materiale 9.2 Alcătuirea piloţilor 9.1. 2. trebuie să fie de: → 10…15 cm la betonarea în uscat.1 Diametru Diametrul pilotului se stabileşte funcţie de tehnologia de execuţie ce se adoptă. În cazul piloţilor foraţi în uscat şi netubaţi precum şi în cel al piloţilor foraţi sub noroi. Tipul şi marca de ciment se stabilesc funcţie de clasa betonului şi agresivitatea mediului în care se execută piloţii.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 9.2.1 Beton Piloţii se realizează din beton de clasă cel puţin C12/15 (B 15). întârzietori de priză. → 31 mm. Se folosesc aditivi plastifianţi şi. → 15…18 cm la betonarea sub apă sau sub noroi de foraj. 9. Dozajul minim de ciment : 350 kg/m3 400 kg/m3 pentru betonare în uscat pentru betonare sub apă sau sub noroi de foraj Agregatele trebuie să fie de râu.6. Raportul A/ C trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu 0.1. diametrul pilotului se consideră egal cu diametrul exterior al tubajului. → 1/ 4 din diametrul interior al coloanei de betonare. PC 52 sau S500. exprimată prin tasarea conului. dacă este cazul. În cazul piloţilor foraţi cu tubaj recuperabil sau nerecuperabil.2. → 1/ 2 din grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturii. 29/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . Consistenţa betonului.1 Dimensiuni caracteristice 9. Pentru piloţii situaţi în terenuri cu ape agresive.2 Armătură Armăturile piloţilor se realizează din oţel tip OB 37.2. sortate.2. diametrul pilotului se consideră egal cu diametrul uneltei de săpare.2.2.2.2. OBSERVAŢIE 1.

diametrul pilotului). La piloţii cu solicitări orizontale importante. după cum rezultă în urma calculului de rezistenţă a elementului de beton armat sau din condiţii constructive.5 d la piloţii cu d ≥ 1.2 Armarea piloţilor se face cu carcase de armătură formate din bare longitudinale. se poate prevedea o injectare la baza pilotului sau în lungul suprafeţei laterale a acestuia.1 Armarea piloţilor se face cu respectarea prevederilor din SR EN 12699/2004 şi SR EN 1536/2004. având rezistenţa la compresiune cu deformare laterală liberă (compresiune monoaxială) de cel puţin 200 kPa la forarea în uscat şi 300 kPa la forarea în apă. 9.1. prin efectul combinat al frecării pe suprafaţa laterală şi al rezistenţei în planul bazei. lungimea pilotului se stabileşte astfel încât să se asigure încastrarea necesară în teren.3 Evazare la bază Evazarea la baza pilotului forat se face numai în cazul în care baza pătrunde într-un strat cu coeziune mare.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 3. 9.2.3 Dispunerea piloţilor în radier 30/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . În acest scop.4 Injectare la bază sau în lungul suprafeţei laterale a pilotului forat Pentru sporirea capacităţii portante a pilotului forat precum şi pentru micşorarea deformaţiilor datorate terenului de la bază. Se recomandă ca aria secţiunii bazei lărgite să nu depăşească de trei ori secţiunea curentă a pilotului.20 m şi 1. Evazarea se face sub forma unui trunchi de con.2. Adâncimea de pătrundere a pilotului în stratul portant trebuie să fie de cel puţin 2 d la piloţii cu d < 1.3 Carcasa de armătură poate să aibă secţiunea constantă sau variabilă în lungul pilotului.2. 9.2.2 Lungime Lungimea se stabileşte astfel încât. 9.5 m după îndepărtarea stratului de rocă alterată. inele de rigidizare şi distanţieri. pilotul să transmită la teren încărcarea axială de calcul care îi revine. se admite ca încastrarea să se facă pe minimum 0. este raţional ca diametrele să fie cât mai mari. 9.1.1.3. 9. Se recomandă ca lungimea pilotului forat de diametru mare să se determine în funcţie de adâncimea la care se întâlneşte stratul practic incompresibil.2. 9.3 Armarea piloţilor 9. În cazul piloţilor purtători pe vârf precum şi în cazul unor solicitări orizontale importante. eventual slăbit prin operaţia de forare.2.3.2. Dacă stratul portant este constituit dintr-o rocă stâncoasă. cu înălţimea cel puţin egală cu diametrul secţiunii curente a pilotului. etrieri sau fretă.20 m (d .2.2. fiind coborâte în gaura forată odată cu carcasa de armătură. ţevile prin care urmează a se injecta suspensia (de obicei lapte de ciment) se înglobează în corpul pilotului. Reţeta şi tehnologia de injectare se precizează în caietul de sarcini.2.3.

de regulă. care impun preluarea acestora prin piloţi consideraţi încastraţi în radier. dar nu va fi mai mică de 30 cm.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 9.4. care pot fi preluate de piloţii consideraţi articulaţi în radier. Clasa betonului trebuie să fie minim C12/15 (B 15).4.).2 Radierul de beton armat se calculează sub acţiunea încărcărilor de la suprastructură şi a reacţiunilor din piloţi. dar nu mai puţin de 40 ori diametrul barelor cu secţiune constantă sau de 20 ori diametrul barelor cu profil periodic.4 Alcătuirea radierului 9.1 şi 9.1 Adâncimea de fundare a radierului se stabileşte în raport cu : → existenţa subsolurilor şi instalaţiilor subterane.3. → condiţiile geologice şi hidrogeologice ale amplasamentului (nivelul apelor subterane şi variaţia acestuia în timpul construcţiei şi al exploatării acesteia etc. iar armăturile longitudinale ale piloţilor să se înglobeze în radier pe minimum 25 cm.1 → 3d Distanţa minimă între axele piloţilor. iar armăturile longitudinale ale piloţilor trebuie să se înglobeze în radier pe o lungime determinată prin calcul. 9.4. 9.4.4. în rânduri paralele. radial sau în şah. 9.2.2 Repartizarea piloţilor sub radierul fundaţiei se face.4. 9.2 În cazul fundaţiilor pe piloţi supuşi la solicitări axiale de smulgere sau la forţe orizontale mari.4.4.3 Distanţa între faţa exterioară a piloţilor marginali şi extremitatea radierului trebuie să fie minimum 1 d. dar nu mai mică decât cea prevăzută la pct.4.4. 31/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .4. măsurată în teren. 9. dar nu mai mică de 25 cm.3. Înălţimea radierului se determină din calcul. → posibilitatea de umflare prin îngheţ a pământurilor etc.4. piloţii trebuie să pătrundă în radier cu capetele intacte pe o lungime de 5 cm. 9. 9.4 Lungimea părţii piloţilor cuprinsă în radierul de beton armat se determină în funcţie de tipul de solicitare şi de tipul şi diametrul armăturii longitudinale din corpul pilotului (nu se include în grosimea radierului stratul de beton armat turnat sub apă sau betonul de egalizare) conform reglementărilor tehnice specifice. piloţii trebuie să pătrundă în radier cu capetele intacte pe o lungime de 15 cm.1 În cazul fundaţiilor pe piloţi supuşi la solicitări axiale de compresiune şi la forţe orizontale reduse. este de: în cazul piloţilor de îndesare 3 D în cazul piloţilor de dislocuire →2d+ 100 unde: d diametrul sau latura mică a secţiunii pilotului D fişa reală a pilotului 9.

1 Condiţiile generale sunt date la 7.1.2. 10.3 În anexa E se prezintă.2.2.1.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 10. Condiţiile specifice sunt date în SR EN 12699/2004 şi SR EN 1536/2004.2. 10.1 Controlul calităţii betonului pus în operă se face pentru: → piloţii la care încercarea epruvetelor nu a dat rezultate corespunzătoare clasei prescrise în proiect. Se programează încărcări de control la cel puţin 25 % din totalul piloţilor care nu corespund condiţiilor de calitate.2 Controlul calităţii piloţilor puşi în operă 10.2.2.3 Încărcări de control pe piloţi Încărcările de control se prevăd pentru piloţii care nu corespund condiţiilor de calitate prevăzute la caietul de sarcini. acestea se aplică atât piloţilor suspectaţi de lipsă de continuitate cât şi prin sondaj.1 Condiţiile generale sunt date la 7.9 din SR EN 1997-1/2006. în condiţiile specificate la pct.2.2. la alegere.9 din SR EN 1997-1/2006. → verificarea continuităţii corpului pilotului. Controlul se face. → metode nedistructive.1 Supravegherea execuţiei 10.2. aleşi prin înţelegere între beneficiar.2. 10. 10. prin : → dezvelirea piloţilor respectivi. proiectant şi executant.1. → încărcări de control pe piloţi. spre exemplificare. → extragerea de carote (după dezvelire sau prin forare la suprafaţă cu mijloace adecvate).2 Controlul calităţii piloţilor după execuţie constă din: → controlul calităţii betonului din corpul pilotului. impedanţă mecanică etc. ). → metode nedistructive (carotaj sonic. se aplică numai la acei piloţi la care datele din fişa de forare . proiectantul decide dacă piloţii încărcaţi 32/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .2.1 pentru controlul calităţii betonului pus în operă. În funcţie de rezultatele obţinute. 10. 10. 10. carotaj radioactiv. 10. conţinutul unei fişe de forare-betonare. procedeul fiind costisitor şi reclamând utilaje speciale. → piloţii la care în timpul execuţiei s-au produs deficienţe care pot afecta calitatea betonului. SUPRAVEGHEREA EXECUŢIEI ŞI CONTROLUL CALITĂŢII PILOŢILOR 10.2 Verificarea continuităţii corpului pilotului se poate face prin: → carotare pe întreaga lungime a pilotului. → un număr de piloţi stabilit prin proiect (minim 10 % din numărul total de piloţi şi cel puţin un pilot la fiecare fundaţie).betonare precum şi alte observaţii pe parcursul execuţiei pun la îndoială continuitatea.

A.J. Chr. Moormann. Brussels. driving formulae. Springer Nerling. Balkema. E. Balkema. execuţie şi recepţie Normativ privind încercarea în teren a piloţilor de probă şi a piloţilor din fundaţii Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi execuţia baretelor pentru fundarea construcţiilor „Some comparison of safety for axially loaded plies. in Design of Axially Loaded Piles . 1997 „Design of pile foundation following Eurocode 7. 17-18 April 1997.C. R. 17-18 April 1997.European Practice. Holeyman. Balkema. Orr. Farell.T.Section 7”. 1997 "Improved pile design methods from filed lesting research".European Practice. Berlin. R. in Design of Axially Loaded Piles . 1997 "Geotechnical Design to Eurocode 7". Proceedings of the ERTC 3 Seminar. Jardine. Frank. 1999 STAS 2561/4-90 NP 045-2000 NP 106-85 Frank. Proceedings of the ERTC 3 Seminar. Chow. F. 33/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . in Design of Axially Loaded Piles . Proceedings of the ERTC 3 Seminar. 17-18 April 1997.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL se înglobează în lucrare şi dacă este cazul extinderea încărcărilor de control şi la ceilalţi piloţi. Workshop „Eurocodes: background and application”. BIBLIOGRAFIE SR EN 1997-1/2006 SR EN 1997-1/NB/2007 STAS 2561/1-83 STAS 2561/3-90 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică Partea 1: Reguli generale Sectiunea 7: Fundaţii pe piloţi Eurocod 7: Proiectarea geotehnică Partea 1: Reguli generale Anexa naţională Teren de fundare PILOŢI Clasificare şi terminologie Teren de fundare PILOŢI Prescripţii generale de proiectare Teren de fundare PILOŢI FORAŢI DE DIAMETRU MARE Prescripţii generale de proiectare. L. Brussels.European Practice”. Brussels.German practice" in Design of Axially Loaded Piles . Proceedings of the ERTC 3 Seminar. 2008 "Pile dynamic testing. 17-18 April 1997. R. R. Brussels. monitoring and quality control". Balkema. 1997 "Design of axially loaded piles and piles groups . Brussels. În urma acestor încărcări se precizează soluţiile de remediere care să asigure condiţiile de rezistenţă şi stabilitate ale fundaţiei. Katzenbach.L.European Practice.

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL ANEXE 35/55 _________________ ___________________________________________________________________________________________________ ____________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .

A. moment încovoietor) terenul de fundare se asimilează cu un mediu (de tip Winkler) alcătuit din resoarte independente (fig.1 Pentru calculul deformaţiilor şi eforturilor în lungul unui pilot izolat. se recomandă să se considere coeficientul Es variabil cu adâncimea: Es=Es(z). definit într-un sistem de axe (fig.3 Considerând că un pilot acţionat de solicitări transversale conform fig. A. Fig. A.2 Datorită variaţiei importante pe verticală a naturii şi stării terenului.1) (EI) p 4 + p r = 0 dz în care presiunea reactivă p r se determină cu relaţia: pr = Es y iar (EI)p este rigiditatea la încovoiere a secţiunii pilotului. A. în urma căreia se mobilizează din partea terenului presiunea reactivă p r = p r (z) (fig.1 b).NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL ANEXA A CALCULUL UNUI PILOT IZOLAT SUPUS LA SOLICITĂRI TRANSVERSALE FOLOSIND TEORIA GRINZILOR PE MEDIU ELASTIC A. A. se poate exprima echilibrul diferenţial cu relaţia: d4y (A.1 a) supus la încărcări transversale (forţă tăietoare. A.1 c). Caracteristica de deformabilitate a resoartelor supuse la presiuni orizontale poartă denumirea de coeficient al reacţiunii laterale Es .1 A.1 suferă deformaţia y=y(z). 35/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .

iar (EI) p λ=5 mh Pentru piloţii opriţi cu baza în terenuri nestâncoase coeficienţii de influenţă se iau conform tabelelor A. C. A. f) Se compară: g) m * − m h ≤ toleranta h . T(z) sunt deplasarea.2 a).3). b) Cu valoarea estimată se calculează translaţiile y(z) cu relaţia (A. iar Ay(z/D). în care d este diametrul pilotului sau latura secţiunii transversale perpendiculară pe direcţia planului de acţiune a încărcării transversale. A. rotirea.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Pentru rezolvarea ecuaţiei (A. 2) Ipoteza terenului nelinear. ultimele rezultate fiind admise ca valabile.5) M T(z) = PA t (z / D) + B t (z / D) (A.2 b). θ(z). cu coeficient al reacţiunii laterale dependent de nivelul de solicitare şi cu o distribuţie oarecare pe adâncime Es=Es(z. se reia calculul de la pct.y).4 Calculul deformaţiilor şi eforturilor în ipoteza terenului linear elastic se face cu relaţiile: Pλ3 Mλ2 (A.5 Calculul deformaţiilor şi eforturilor în ipoteza terenului neliniar se poate face prin metode iterative astfel: Se determină curbele p-y la diferite adâncimi.4) Μ (z) = PλA m (z / D) + MB m (z / D) (A.6) λ în care y(z). calculul se opreşte.1) pot fi adoptate mai multe ipoteze ca de exemplu: 1) Ipoteza terenului linear-elastic. Se estimează o primă valoare pentru modulul mh.2) Es = mh z în care mh se numeşte modulul coeficientului reacţiunii laterale.dacă comparaţia este negativă.2 din anexa C. trecând prin origine(fig. Panta acestei drepte reprezintă noua valoare a coeficientului m*h. care se poate determina conform pct. 36/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .3 din anexa C. C. M(z). c cu o altă valoare pentru mh.3) y( z ) = A y ( z / D) + B y ( z / D) (EI) p (EI) p θ(z) = Pλ2 Mλ A θ ( z / D) + B θ ( z / D) (EI) p (EI) p (A. momentul încovoietor şi forţa tăietoare în secţiunea pilotului de la adâncimea z.1 şi A. construirea curbelor se poate face conform pct.dacă comparaţia este pozitivă. c) Pe baza datelor din curbele p-y şi cu valorile translaţiilor y(z) se determină coeficienţii d) reacţiunii laterale secanţi Es(z) (fig.2. . acordând prioritate zonei superioare a a) stratificaţiei pe o adâncime de aprox. 5d. A. Se reprezintă valorile Es funcţie de adâncimea z şi se construieşte dreapta medie prin e) aceste puncte. cu coeficient al reacţiunii laterale variabil linear cu adâncimea: (A. Aθ(z/D)…Bt(z/D) sunt coeficienţi de influenţă funcţie de fişa redusă z max = D / λ şi funcţie de adâncimea relativă z/D. By(z/D). A.

2 37/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . A.toleranţa se acceptă în limitele 0.02 mh…0. Fig.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL .05 mh.

706 -1.935 -1.25 0.805 1.649 -1.70 0.530 -1.097 -3.085 Ay 2.625 -1.092 2.052 0.236 0.874 -0.078 -0.326 -0.069 -0.15 0.003 Bθ 1.367 -3.147 0.046 2.254 0.288 -1.174 -0.606 1.262 0.395 2.306 -0. În cazul piloţilor la care z max > 5 .378 3.003 -0.595 -1.206 0.935 0.825 Bθ 3.672 -0.225 0.125 0.35 0.219 -0.175 2.041 -0.599 -0.108 0.673 -0.267 -0.137 0.285 0.018 -0.455 0.438 2.169 -1.780 -0.293 -3.416 -3.828 -2.108 z max = 4 By -1.701 1.024 0.608 2.023 -0.205 1.247 0.063 Bθ 1.972 0.416 -3.803 -0.099 0.162 Ay 2.758 -1.361 2.534 0.018 0.893 2.049 OBSERVAŢII: 1.000 -0.747 0.452 1.342 1.036 0.211 -1.186 0.310 -1.639 1.075 0. se foloseşte fişa de calcul Dc=5λ.068 -0.846 -2.623 -1.015 Aθ -1.059 -0.978 -0.458 0.494 z max = 3 By -1.192 0.020 0.667 -1.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Tabelul A.707 1.853 0.888 -2.248 -3.242 0.153 -0.684 -0.482 -1.033 -0.435 -0.291 2.437 2.097 0.139 0.957 -2.591 -0.228 0.925 0.042 -0.121 1.106 -0. în locul fişei reale.062 0.645 1.048 0.295 -0.105 0.363 -0.002 -0.066 0.079 -0.713 3.444 2.497 -1.241 0.314 1.386 0.865 -0.751 0.392 -3.20 0.758 -1.963 0.190 0. Pentru valori intermediare ale lui z max şi ale raportului z/D se interpolează liniar 38/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .076 1. 2. din prima coloană a tabelului.685 0.488 -1.623 -1.192 3.041 0.763 1.972 -0.458 0.432 -1.439 z max = 2 By -3.409 -1.025 Ay 2.081 0.052 -0.110 0.338 0.50 0.752 -0.512 1.712 1.107 -0.047 2.256 1.864 -0.106 -0.574 -0.409 -3.05 0.801 0.387 -0.553 0.557 Bθ 1.093 0.076 0.391 -1.447 -0.687 0.091 0.030 0.60 0.084 0.053 3.538 -0.488 0.364 -0.794 -2.003 -0.034 1.561 -0.700 2.028 0.100 -2.219 -0.258 -1.555 0.575 -1.293 -1.520 2.059 -0.051 -0.193 -0.863 0.874 -1.028 2.465 2.1 z/D 0.047 -2.160 -0.789 1.035 0.795 2.715 -0.718 2.581 -1.419 Aθ -3.918 -0.048 0.199 -3.038 -0.333 0.064 0.10 0.520 -0.992 2.80 0. D.691 0.498 -2.025 Aθ -1.165 0.505 1.059 0.625 -1.601 0.951 1.292 Aθ -1.141 0.094 2.182 -1.072 0.45 0.014 1.018 0.198 1.742 -1.098 -0.594 -0.006 -0.340 0.272 -0.182 -0.060 0.121 0.475 1.728 2.055 -0.277 0.012 z max ≥ 5 By -1.337 -1.00 Ay 4.163 -0.241 -0.00 0.90 1.078 -0.581 0.731 4.490 1.148 -3.40 0.333 -3.761 0.30 0.393 4.

968 0.551 0.327 -0.688 0.005 -0.996 0. 2.996 0.35 -0.159 0.000 -0.851 0.229 -0.010 0.467 0.50 -0.604 -0.192 0.220 -0.293 0.459 -0.055 0.023 -0.390 -0.270 0.522 0.443 0.049 1.811 0.000 z max = 4 Bm 1.90 -0.410 0.000 0.044 0.074 -0.762 -0.364 0.814 0.328 -0.419 0.419 0.289 -0.526 -0.727 -0.987 0.594 0.359 0.975 0.000 Am 0.775 0.271 -0.998 0.199 0.195 -0.927 0.663 -0.446 0.147 0.987 0.021 -0.512 0.603 0.998 0.174 0.357 0.754 0.326 0.531 -0.593 0.906 0.724 -0.530 -0.722 0.000 0.475 0.000 În cazul piloţilor la care z max > 5 .111 0.000 At 1.521 -0.141 0.131 0.979 0.635 -0.428 0.955 0.531 -0.959 0.444 -0.320 0.041 0.864 0.366 -0.021 -0.810 0.058 0.281 0.000 0.00 0.091 -0.2 z/D Am 0.039 0.066 -0.378 -0.747 0.127 -0.852 0.873 0.237 0.40 -0.530 -0.20 -0.15 -0.036 0.000 z max = 3 Bm 1. Pentru valori intermediare ale lui z max şi ale raportului z/D se interpolează liniar 39/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .30 -0.495 0.423 -0.149 -0.000 0.766 -0.000 0.519 0.225 0.660 -0. z max = 2 Bm 1.194 0.80 -0. în locul fişei reale.287 -0.271 0.999 0.000 Bt 0.25 -0.482 0.246 0.519 0.050 0.773 0.695 -0.872 0.405 0.415 -0.216 0.614 0.447 -0.001 0.674 0.000 0.194 -0.770 -0.025 0.096 -0.104 -0.365 0.000 At 1.865 0.000 0.993 0.336 0.413 0.298 -0.209 0.653 -0.268 0.704 -0.438 0.064 -0.497 0.163 -0.099 0.914 0.071 0.019 -0.709 -0.722 0.000 Bt 0.05 -0.937 0.582 -0.382 0.000 Am 0.024 -0.622 -0.647 -0.60 -0.763 -0.000 z max ≥ 5 Bm 1.287 0.384 -0.120 0.460 0.511 0.641 0.290 -0.429 0. D.004 0.10 -0.126 0.202 0.447 0.369 0.023 0.000 0.161 0.857 0.000 Am 0.970 0. din prima coloană a tabelului.189 0.959 0.910 0.639 0.491 0. se foloseşte fişa de calcul Dc=5λ.033 0.000 OBSERVAŢII: 1.000 Bt 0.000 0.70 -0.423 0.000 0.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Tabelul A.418 -0.251 0.475 0.031 0.294 0.000 0.058 0.407 0.489 0.068 -0.667 0.000 Bt 0.000 0.075 0.750 0.440 0.628 0.008 0.398 -0.332 0.945 0.546 0.739 -0.352 0.615 -0.427 0.197 -0.000 At 1.000 At 1.000 -0.244 -0.795 0.142 0.474 0.00 0.919 0.000 -0.898 0.243 0.000 0.

w. conform pct. 40/54 B. . . prin asamblarea rigidităţilor locale şi transformarea sistemelor de coordonate.θx.se determină matricea de rigiditate a grupului de piloţi [K] în raport cu sistemul general de axe.1) şi se determină vectorul deplasărilor radierului.1 Calculul se efectuează în următoarele etape: . Fy . B.determinarea diagramelor de eforturi secţionale în lungul fiecărui pilot.1) se cere: T radier. B. Fig.se determină matricea de rigiditate [Ki] a fiecărui pilot i.3.mx. .1 Cunoscându-se acţiunea exterioară pe radier. {F} = (Fx .verificarea de rezistenţă a secţiunii piloţilor şi verificarea la capacitatea portantă în raport cu terenul. M x .se rezolvă sistemul de ecuaţii: [K}{D}={F} (B.determinarea eforturilor {fi}T=(fx. M z ) (fig. {D}. Fz .verificarea. la starea limită de deformaţii. . .my. θy.fz. .2 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .mz) în secţiunea de încastrare a fiecărui pilot i. dacă este cazul. Oxyz.v. B.fy.θz). în .NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL ANEXA B CALCULUL UNUI GRUP SPAŢIAL DE PILOŢI CU RADIER RIGID B. M y . în raport cu sistemul local de axe Oixiyizi .determinarea deplasărilor {DT}T=(u.

. B.3. şi se determină conform prevederilor din anexa A. în raport cu sistemul propriu de axe: {di}=[ri][li]{D} (B. dacă se impun. În cazul piloţilor cu simetrie axială a secţiunii transversale: δ xx = δ yy = δ x δ θθx = δ θθy = δ θ δ xθ = δ yθ = δ θx = δ θy 2. . δθθx. astfel: ⎡ λ2 ⎤ l0λ λ2 l 0 l3 λ3 0 δx = A y (0) + ⎢ A θ (0) + B θ (0)⎥ l 0 + B y (0) + (EI) p (EI) p (EI) p 3(EI) p ⎢ (EI) p ⎥ ⎣ ⎦ δ xθ = δθ = 2 ⎡ λ ⎤ l0 λ2 B y (0) + ⎢ B θ (0)⎥ l 0 + = δ θx (EI) p 2(EI) p ⎢ (EI) p ⎥ ⎣ ⎦ l λ Bθ + 0 (EI) p (EI) p 41/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . OBSERVAŢII: 1. . câte o solicitare unitară fx=1. fy=1. mărimi ce au semnificaţia de coeficienţi de flexibilitate. δyy.se fac verificări de rezistenţă ale secţiunii pilotului conform reglementărilor tehnice specifice. mx=1. δxθ=δθx.se fac verificări la starea limită de deformaţii. 5. expresiile coeficienţilor de flexibilitate se determină adăugând la deplasările calculate la nivelul terenului.se efectuează calculul eforturilor în lungul axei pilotului.2). În cazul piloţilor cu fişă liberă l0.se determină solicitările pe capul pilotului: {fi}=[Ki]{di} (B.se fac verificări la capacitatea portantă în raport cu terenul conform pct. deplasările pe consola de lungime l0. în mod succesiv. deplasările δxx.1 Se consideră un pilot izolat definit în sistemul local de axe (fig.se determină vectorul deplasărilor {di} la capul fiecărui pilot.3) . my=1 şi mz=1 în capul pilotului.2. .2) în care [ri][li] sunt matricele de transformare a axelor prin rotaţie şi respectiv translaţie. fz=1. δyθ=δθy. şi δθθy.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL . Se aplică. conform prevederilor din anexa A. B.3 Determinarea flexibilităţii pilotului izolat B.

În cazul grupului de piloţi la care eforturile axiale pot varia foarte mult se recomandă folosirea flexibilităţii diferenţiate pentru piloţii comprimaţi şi pentru cei supuşi la tracţiune.pe baza unor modele teoretice adecvate. b) La răsucire . B. 42/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .4 Determinarea matricii de rigiditate [Ki] a pilotului izolat.pe baza unor modele teoretice adecvate. deplasarea δz şi răsucirea δϕ se determină astfel: a) La translaţie verticală . 2.din încărcări de probă: δz = s0 N0 deplasarea capului pilotului. Se recomandă să se considere încărcarea N0 ce revine piloţilor din grup sub acţiuni permanente.2 B. B. În cazul piloţilor cu fişă liberă pe lungimea l0 trebuie să se ţină seama şi de efectele acesteia. .NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Fig. în care s0 N0 OBSERVAŢII 1.3.2 Pentru gradele de libertate necuplate de translaţia axială. încărcarea axială aferentă.

În cazul grupului plan de piloţi (fig.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Matricea de rigiditate are forma: u Kx 0 0 0 Kθ x 0 v 0 Ky 0 Kθ y 0 0 w 0 0 Kz 0 0 0 θx 0 Kyθ 0 Kθ(x) 0 0 θy Kθ 0 0 0 Kθ(y) 0 θz 0 0 0 0 0 Kϕ fx fy fz mx my mz în care K x ( y) = K θx ( y) = Kθ = δθ 2 δ x δ θ − δ θx ( y) δ θx ( y) 2 δ x δ θ − δ θx ( y) δx 2 δ x δ θ − δ θx ( y) K z = 1/ δz K ϕ = 1/ δϕ OBSERVAŢIE Indicii din paranteze arată că relaţia se aplică şi pe direcţia (y).3) sistemul (B. În cazul piloţilor având secţiunea transversală cu simetrie axială mărimile după cele 2 direcţii din plan sunt egale.1) devine: K xx u + K xz w + K xθ θ y = Fx K zx u + K zz w + K zθ θ y = Fz K θx u + K θz w + K θθ θ y = M y 43/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . B.

B.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Fig.3 în care np 1 K xx = ∑ (K xx cos 2 α + K z sin 2 α K xz = ∑ (K z − K x ) sin α cos α = K zx 1 np K xθ = ∑ x i (K z − K x ) sin α cos α + ∑ K xθ cos α = K θx 1 1 np np K zz = ∑ (K z cos 2 α + K x sin 2 α) 1 np K zθ = −∑ x i (K z cos 2 α + K x sin 2 α) −∑ K xθ sin α = K θz 1 1 np np K θθ = ∑ x i2 (K z cos 2 α + K x sin 2 α) + ∑ K θ 1 1 np np 44/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .

În lipsa unor date experimentale complete pot fi utilizate valorile precizate în prezentul cod. Coeficientul K se determină pentru straturile de pământ aflate până la o adâncime lk .4) = + p K 0 αp d 45/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .3.5 în celelalte cazuri. bc =1. paralelă cu planul de acţiune a încărcării transversale. se evaluează un coeficient echivalent. hiperbolă. în metri. care se calculează cu relaţia: l k = 3. (fig.5 ≤ D (C. K cu relaţia: K= ∑ K h (h i =1 i i n i 2 k + 2∑h j) j=i +1 n l (C.1 Valorile parametrilor geotehnici utilizaţi în calculul piloţilor se recomandă să fie determinate experimental.5d 1 + 1. iar grosimea fiecărui strat hi este cel puţin egală cu lăţimea de calcul a pilotului bc .1) în care K bc d coeficient de proporţionalitate. din următoarele porţiuni: . de regulă. lăţimea de calcul a pilotului.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL ANEXA C DETERMINAREA VALORILOR UNOR PARAMETRI GEOTEHNICI NECESARI CALCULULUI PILOŢILOR ÎN CONLUCRARE CU TERENUL C. Coeficientul Es se determină cu relaţia: E s = m h z = Kb c z (kPa) (C. C. în metri. D fişa pilotului.1 Curba p-y la o cotă curentă z. ce se determină cu relaţia: y 1 y (C. în metri. în metri.8 m şi pentru barete. Dacă în limitele grosimii lk se întâlnesc mai multe straturi caracterizate prin coeficienţi de proporţionalitate Ki diferiţi ( cu peste 50%) faţă de media ponderată linear cu grosimile. perpendiculară pe direcţia planului de acţiune a încărcării transversale. care se ia astfel: bc =d+1 la piloţi foraţi şi coloane având diametrul d ≥ 0. conform tabelului C.5d+0.3) C.Porţiunea OA.2) în care d1 diametrul sau latura secţiunii transversale.1.1) se compune. în metri.2 Determinarea coeficientului reacţiunii laterale Es variabil linear cu adâncimea. cu condiţia verificării piloţilor prin încărcări de probă. diametrul sau latura secţiunii transversale. C. în kilonewtoni pe metru la puterea a patra.3 Construirea curbelor p-y în ipoteza terenului nelinear C.

8 Argile şi argile prăfoase având 0.5<Ic≤1. Prafuri nisipoase având Ic≤1. Nisipuri mari Nisipuri cu pietriş. α coeficient de siguranţă.2.3.5.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL valabilă pentru p ≤ pd şi y ≤ βd în care pd presiunea ultimă de calcul determinată conform pct.25 Argile şi argile prăfoase având 0.25<Ic≤0.5) α= 1 − p d /( K i zβ d ) β K0 coeficient ce depinde de tipul pământului şi al încărcării. Nisipuri prăfoase având 0. pietrişuri şi bolovănişuri cu umplutură de nisip.00 .25 coeficient conform tabelului C.00. Tabelul C. Prafuri nisipoase având Ic>1.04 pentru pământuri necoezive şi conform tabelului C. în lipsa datelor experimentale se pot adopta valorile precizate în cadrul observaţiei de sub tabelul C.2. Nisipuri fine şi nisipuri mijlocii Argile şi argile prăfoase având Ic>1. corespunzătoare la 50 % din deviatorul de rupere.3. care se ia : β=0.00. d (ε c ) 0.00. kN/m4 Tipul pământului piloţi prefabricaţi piloţi executaţi pe loc 650…2500 500…2000 Argile şi argile prăfoase având Ic≤0.2 sau C.3 în kilonewtoni pe metru pătrat.2 pentru pământuri coezive.1 Coeficientul de proporţionalitate K. panta iniţială care se ia astfel: b K 0 = K c z la pământuri necoezive. d pd K0 = ξ la pământuri coezive. 2500…5000 2000…4000 ξ 5000…8000 8000…13000 - 4000…6000 6000…10000 10000…20000 46/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . C.6≤e<0. εc deformaţia axială determinată prin încercarea la compresiune triaxială. determinat cu relaţia: 1 (C.

Tabelul C.Porţiunea AB.00 εc=0.argile având 0. C.Porţiunea lineară orizontală AD sau.2 Tipul pământului coeziv Normal consolidat Supraconsolidat 30 10 5εc 20εc 80εc 8εc 30 10 2. Presiunea pd reprezintă rezistenţa reziduală şi se determină prin încercări de laborator. pentru analize preliminare.2.5 .argile având Ic<0. după caz BC.5εc 7.5≤Ic<1.02 . lineară.argile având Ic>1.1 .01 εc=0. nisipuri afânate saturate solicitate ciclic etc. .).NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Fig.5εc 20εc 5εc Parametrul Tipul încărcării Statică ξ β β’ ξ β β’ Ciclică OBSERVAŢIE În lipsa datelor experimentale.6) în care β’ se ia conform tabelului C. pentru argile se poate aprecia deplasarea necesară mobilizării rezistenţei reziduale cu relaţia: y=β’d (C. caracteristică pământurilor ce pot suferi degradări structurale la diferite tipuri de solicitări (argile supraconsolidate. În mod aproximativ.00 47/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .005 . se pot adopta următoarele valori pentru deformaţia axială εc : εc=0.

3.în cazul solicitărilor ciclice: z Np = 8 z cr zcr=10d la pământuri normal consolidate sau uşor supraconsolidate.3. în grade. se determină astfel: .2.7) (C.1 Cazul acţiunii statice 1 + sin Φ ' ' p 0 (kPa) p ds = 4 1 − sin Φ ' în care Φ’ unghiul de frecare interioară efectivă.3.12) 48/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . C.2 Calculul presiunii ultime pentru pământuri coezive C.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL C. presiunea verticală efectivă la cota z.2 Cazul actiunii ciclice 1 + sin Φ ' ' p dc = 3 p 0 (kPa) 1 − sin Φ ' pentru adâncimi z ≤ 2d.8) (C. (C. zcr=5d la pământuri supraconsolidate.în cazul solicitărilor statice: z Np = 1+ 7 z cr .10) (C. coeficient care variază linear cu adâncimea. de calcul. şi z 1 + sin Φ ' ' p 0 (kPa) p ds = 3 2d 1 − sin Φ ' pentru adâncimi z>2d. în kilopascali p’0 C.9) (C.3.2.3 Calculul presiunii ultime pentru pământuri coezive pd = Npcu în care cu Np coeziunea aparentă nedrenată.11) (C.

3.B lungimea. D.2) p n = ' ' (kPa) LB în care N este efortul total vertical provenit din încărcările de calcul din gruparea fundamentală (conform STAS 10101/0-75.1) B ' = B + 2r0 în care L’ . D. D. măsurate în planul vârfurilor piloţilor. Fig. D. respectiv lăţimea conturului exterior al grupului de piloţi. măsurate în planul radierului. B’ lungimea.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL ANEXA D CALCULUL TASĂRII PROBABILE A UNEI FUNDAŢII PE PILOŢI CU METODA BAZATĂ PE SCHEMA FUNDAŢIEI CONVENŢIONALE D. r0 raza de influenţă a pilotului (pct. respectiv lăţimea fundaţiei convenţionale. până la o adâncime corespunzătoare limitei inferioare a zonei active(definită la pct.2 49/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . în metri.2).2.3 Pentru calculul tasării probabile a fundaţiei convenţionale. L . 7. ce acţionează în planul tălpii radierului. pământul de sub nivelul vârfurilor piloţilor se împarte în straturi elementare.4). în metri.1 a). STAS 10101/0A-77 şi STAS 10101/0B-87). în metri.1 Presiunea medie netă pn pe talpa fundaţiei convenţionale se consideră egală cu: N (D. respectiv lăţimea conturului exterior al grupului de piloţi.1 În cazul fundaţiei cu piloţi verticali (fig. în kilonewtoni.1 b) fundaţia convenţională are dimensiunile în plan L’ şi B’ egale cu lungimea. D. În cazul fundaţiei cu piloţi înclinaţi (fig. fundaţia convenţională se consideră că are talpa orizontală la nivelul mediu al vârfurilor piloţilor şi dimensiunile în plan egale cu: L' = L + 2r0 (D. D.

11 0.98 0.27 0.38 0.2 Limita zonei active se consideră la nivelul stratului elementar la care începe să se îndeplinească condiţia: (D.3.4) σ zi ≤ 0.53 0.88 0.55 0.24 0.20 0.88 0.31 0.6 0.0 4.45 0.80 0.13 α0 1.3.3) σ zi = α 0 p n (kPa) în care α0 coeficient de distribuţie al eforturilor verticale dat în tabelul D.0 0.96 0.75 0. 50/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .2 0.06 0.48 0. cu relaţia: (D.0 5.87 0.0 0.02 ' ' 2 3 ≥10 1.13 0. grosimea stratului trebuie să fie mai mică decât 0.53 0.42 0. Tabelul D.0 1. în kilonewtoni pe metru cub.00 0.1 La limitele de separaţie ale straturilor elementare se calculează eforturile unitare verticale datorate presiunii nete transmise pe talpa fundaţiei convenţionale.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Fiecare strat elementar se constituie din pământ omogen.8 1.00 0.04 0.1.96 0.63 0.61 0.21 0.44 0.04 1.1 L /B z / B' ' ' 1 1.32 0.32 0.0 OBSERVAŢIE ' Pentru valori intermediare ale rapoartele L / B şi z / B valorile α0 se obţin prin interpolare liniară.1σ gzi în care σgzi efortul unitar din greutatea straturilor situate deasupra nivelului respectiv (sarcina geologică) calculat cu relaţia: σ gzi = ∑ γh (kPa) γ greutatea volumică a fiecărui strat geologic situat deasupra nivelului respectiv.16 0.4 0.2 1. D.19 0.10 0.26 0.00 0. în metri. D.39 0.64 0. în funcţie de rapoartele L' / B ' şi z / B ' .73 0.0 3.08 0.48 0.34 0.03 0.75 0. z adâncimea planului de separaţie al stratului elementar faţă de nivelul tălpii fundaţiei convenţionale.37 0.4 B’.4 1.6 2.98 0.16 0.05 0.

calculat cu relaţia (D.3 Tasarea probabilă a fundaţiei convenţionale se calculează cu relaţia: n σ h S = 100β∑ zi i (cm) (D. în metri. hi grosimea stratului elementar i. astfel stabilită. σzi efortul vertical mediu în stratul elementar i. rezultă în cuprinsul unui strat având modulul de deformaţie lineară mult mai mic decât al straturilor superioare.4). adâncimea zonei active se majorează prin includerea acestui strat sau până la îndeplinirea condiţiei: σ zi < 0.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL h grosimea fiecărui strat. în kilopascali Ei ANEXA E Întreprinderea …………………… 51/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . în kilopascali.05σ gzi În situaţia în care în cuprinsul zonei active apare un strat practic incompresibil (E>100000 kPa) şi există siguranţa că în cuprinsul acesteia.3. calculat cu relaţia: σ sup + σ inf zi σ zi = zi (kPa) 2 σ sup şi σ inf efortul unitar la limita superioară. modulul de deformaţie lineară al stratului elementar i. sau având E<5000 kPa. adâncimea zonei active se limitează la suprafaţa acestui strat. respectiv la limita inferioară a stratului zi zi elementar i. D. până la adâncimea corespunzătoare atingerii condiţiei (D. nu apar orizonturi mai compresibile. În situaţia în care limita inferioară. în metri.8.5) Ei 1 în care β coeficientul care corectează schema simplificată de calcul şi se ia egal cu 0.3).

DELEGATUL BENEFICIARULUI. Pilot înclinat ………. Fişa ………. A.Diametrul …. .. FIŞĂ TEHNICĂ a pilotului nr. m Stratificaţia terenului (conf.m. AL COMPARTIMENTULUI CTC SAU AL PROIECTANTULUI …………………………………. Date referitoare la forare Data şi ora începerii forajului terminării forajului Întreruperi accidentale (durata si cauzele) Adâncimea de încastrare în stratul de bază (m) Adâncimea forajului (m) Observaţii B. m. 52/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . Stratificaţiile terenului întâlnite în timpul forării Adâncimea (m) Nivelul Observaţii hidrostatic ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… Nivelul bazei (cota finală) forajului ………….Proiectant ……………………………………………………. ……….Şeful de echipă forare-betonare ……………………………. max) Nivel apă în foraj Adaosuri m3 Arma -tura lungimea carcasei Temperatura aerului Cuburi de probă data confecţionării Obs CONDUCATORUL TEHNIC AL LUCRĂRII ………………………. STAS 1243-72) C. Betonarea Data şi ora începerii betonării terminării betonării Întreruperi acciden -tale (durata şi cauzele) Caracteristicile betonului Volumul Marca B Consistenta Mod de turnare Agregate (dim.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Lucrarea ………………… Proiect nr. ……………….forat în uscat sau tubat. . cu utilajul ……… vertical ..

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL ANEXA F Tabelul F. filtraţia etc.1 Când se face controlul Ce se controlează Cine face controlul* E E E. a distanţierilor şi a elementelor de prindere pentru manipulare şi punere în operă. dimensiuni. ţevile sau alte dispozitive care servesc pentru injectarea la baza pilotului se verifică dacă tipul şi marca cimentului corespund cu cele din caietul de sarcini.B forat în uscat şi netubat Procedeu ce se foloseşte la execuţia pilotului forat cu tubaj forat sub noroi La instalarea utilajului Înainte de începerea forării poziţia utilajului utilajul de forat noroiul de foraj În timpul şi la terminarea săpăturii natura terenului adâncimea găurii După terminarea săpăturii (eventual după coborârea carcasei de armătură) După confecţionarea carcasei de armătură Înainte de confecţionarea betonului Înainte de turnarea betonului fundul găurii forate carcasa de armătură calitatea materialelor folosite la prepararea betonului asigurarea cantităţii de beton calitatea betonului care se pune în operă E.B E E. densitatea. al tubajului nivelul noroiului. vâscozitatea. se verifică dacă dimensiunile agregatelor corespund cu cele prescrise în reţeta betonului se verifică dacă este asigurată cantitatea de beton necesară pentru pilot E.B se verifică dacă consistenţa betonului se înscrie în limitele prescrise în caietul de sarcini şi dacă s-au recoltat probele în numărul precizat în caietul de sarcini 53/54 _________________ _______________________________________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . se întocmeşte un profil se examinează pământul adus la geologic. a etrierilor. După caz se verifică dacă de carcasa de armătură sunt fixate şi tuburile pentru controlul nedistructiv.B E. se compară cu cel cunoscut la cercetarea terenului suprafaţă odată cu noroiul de foraj şi se întocmeşte un profil geologic care se compară cu cel stabilit la cercetarea terenului se urmăreşte în permanenţă adâncimea găurii săpate se curăţă fundul de depuneri cu graifier materialul grosier îndepărtat cu graifer. a inelelor de rigidizare. numărul şi poziţia barelor longitudinale. circulaţia activă de noroi şi utilizarea sau cu alte mijloace depunerile fine prin racordarea burlanului instalaţiilor de absorbţie sau aerlift de betonare la o pompă de sucţiune până la curăţirea fundului se verifică alcătuirea carcasei de armătură în conformitate cu proiectul: formă. se examinează pământul adus la suprafaţă de unealta de săpat.B E.B EB Obiective de urmărit concordanţa între centrul forajului şi centrul pilotului diametrul exterior al uneltei de săpat diametrul exterior al uneltei de săpat şi diametrul exterior al uneltei de săpat diametrul exterior al tronsonului de capăt prevăzut cu cuţit.

care urmează a fi îndepărtat. se compară cu volumul pus în operă Când se face controlul Ce se controlează Cine face controlul* forat în uscat şi netubat forat sub noroi * E . B E se urmăreşte ca pâlnia de betonare să se găsească în permanenţă cu cel puţin 2 m sub nivelul betonului turnat se urmăreşte ca baza tubajului să fie în permanenţă cu cel puţin 2 m mai jos decât nivelul betonului turnat se urmăreşte dacă se menţine carcasa în poziţie conform proiectului: coaxialitatea ei faţă de gaura forată în cursul operaţiei de betonare şi nivelul carcasei în timpul betonării şi al extragerii tubajului se verifică efectuarea în conformitate cu prevederile caietului de sarcini E.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Tabelul F.executantul. precum şi a betonului alterat. B E. B E. se iau măsuri. B . B E. OBSERVAŢIE .beneficiarul.1 (continuare) Procedeu ce se foloseşte la execuţia pilotului forat cu tubaj Obiective de urmărit relaţia dintre înălţimea betonului în gaură şi volumul de beton turnat În timpul betonării adâncimea în beton a pâlniei de turnare poziţia tubajului poziţia carcasei de armătură injectarea la bază După betonare După întărirea betonului Pe toată durata execuţiei pilotului poziţia pilotului pregătirea capului pilotului tehnica securităţii muncii E. B E se stabilesc: poziţia în plan şi cota capului pilotului şi se compară cu prevederile din proiect se stabileşte înălţimea betonului în exces. dacă este cazul de completare a corpului pilotului pentru a se respecta prevederile din proiect cu privire la încastrarea pilotului în radier se urmăreşte în permanenţă respectarea normelor de tehnica securităţii muncii E.Controlul proiectantului se face conform reglementărilor legale în vigoare şi la solicitarea beneficiarului sau executantului 54/54 _________________ _______________________________________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . B se măsoară în permanenţă înălţimea de beton în gaură şi se calculează volumul luînd în considerare diametrul nominal al găurii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful