GEORGE LĂZĂRESCU

DICŢIONAR DE MITOLOGIE
CASA EDITORIALA ODEON BUCUREŞTI, 1992
Coperta de: Sl^A SANDU Redactare si coordonare lexicografica: z. . pAJVDB S

GUVINT ÎNAINTE
ISBN 973-9008-28-3

Universul cunoştinţelor despre existenţa, apariţia si finalitatea noastră pe acest pămînt este infnit. Aceasta, cu atît mai mult, cu cît fantezia noastră, a tuturor, nu are, în timp şi spaţiu, nici o limită. Tot astfel, tezaurul creaţiilor geniului uman este extrem de bogat; el cuprinde opere de o reală valoare, ori-cînd şi oriunde ar fi apărut şi ar fi fost folosite. Poezia sau .proza, ca si artele, au dat primele semne de existenţă a unei rninţi mâi mult sau mai puţin inventive, mai mult sau mai puţin consistente; producţiile tuturor popoarelor sînt nenumărate şi de o rară bogăţie spirituală, începînd chiar cu acelea ale celor mai primitive. Folclorul, această sursă inepuizabilă de probe concrete ale prezenţei noastre variate, interesante şi frumoase în lume, este o mină de aur. Miturile, în special, formează o parte din ceea ce fantezia pură a oamenilor a conceput si cuprind sîmburii unor adevăruri istorice de' care trebuie să ţinem neapărat seama. Ele constituie istoria poetizată, idealizată, redarea acesteia sub forma unor povestiri care încîntă curiozitatea noastră, mereu însetată, chiar atunci cînd sînt crude sau groteşti. Sublimul altora iese deci cu atît mai uşor în evidenţă si este gustat şi apreciat ca atar-e. Eroii tuturor aparţin unei lumi imaginare, dar sînt creaţii verosimile, legate de viaţa de toate zilele, de faptele si de aspiraţiile, ca şi de eroismul sau de injusteţea unor acţiuni ale noastre. Cele mai multe, dacă nu chiar toate, conţin în sine o morală, a cărei durabilitate ne este confirmată mereu, 5 Culegerea miturilor cuprinse în acest volum este limitată la numărul de pagini destinat ei; au fost alese aici, în consecinţă, cele mai reprezentative, care, pe măsură ce sînt mai „lumeşti^, sînt mai aproape de existenţa unui popor sau a altuia. Selecţia a ţinut seama numai de criteriul umanităţii în mituri, de acela al învăţămintelor ce pot fi trase şi de aceîa al unei echitabile prezenţe a ficăreia din sferele de imaginaţie sau de civilizaţie în parte: greco-romană, slavă, nordică, latino-americană, extrem orientală sau asiatică. Desigur că sînt predominante miturile create de popoarele din aria mediteraneană şi întf-o măsură de cele din aria slavă, care ne sînt, prin condiţiile geografice, mai apropiate nouă. Nu au fost incluse în această culegere personajele ce aparţin unui alt domeniu de imaginaţie. Am socotit mai indicate deci pe cele alese aici; ele compun un panteon indispensabil pregătirii umaniste a oricăruia dintre noi; indicarea operelor în care acestea sînt protagoniste şi care ile-au făcut 'cunoscute opiniei publice de-a lungul secolelor constituie o completare care poate fi în jpiod egal binevenită. Totalitatea miturilor din acest volum ne oferă, în jfîrşit, un patrimoniu poetic, artistic şi moral, ,de o nepreţuită valoare, fără de care umanismul nu se poate concepe, chiar dacă ele constituie numai unul din aspectele acestuia. Personajele mitologiei româneşti sînt reprezentate în bună parte şi ne fac cinste, datorită sensului lor profund omenesc; ele conţin pildele cele mai variate de virtute aleasă, de abnegaţie, de spirit ascuţit şi multă sete de frumos şi bunătate, aşa cum bine ne sînt cunoscute din multitudinea de producţii populare, basme, povestiri, zicale etc. cu care ne-am nutrit de cînd ne aflăm pe aceste meleaguri. Menţionăm că, pentru o rnai directă luare de contact cu personajele mitologice

prezentate, am folosit transcrierea fonetică a limbii române.

A

W
ABAN (l) Fiul lui Hippotoon*. A fost prefăcut în şopîrlă, pentru că a surprins-o pe Cibele* potolindu-şi setea cu prea multă lăcomie. (2) Tovarăş al lui Enea*, după fuga acestuia din Troia*, spre Italia. (3) Fiul lui Linceu* (1) si al Hipermnestrei*, tatăl lui Pretos şi Acrisiu*, bunicul lui Perseu*; întemeietor al oraşului Aba, în Focida (Grecia). (4) Rege al Argeşului* (5), posesor al unui scut renumit pe care şi 1-a.însuşit Enea*. Virgiliu, Kncida, I, 121 ABANTI Locuitori mitici ai insulei muntoase Eubeea, din Marea Egee. Au luat parte la războiul împotriva Troici*, sub comanda lui Elpenor*. &BARIS Poet scit, care a cîntat în versuri călătoria lui Apollo* la hiperboreeni*. Drept răsplată, zeul 1-a făcut preotul său, i-a insuflat darul profeţiei şi i-a dăruit o săgeată, cu care putea zbura în cer. ABATEE Serbări organizate în Grecia în cinstea lui Dio-nysos*; se manifestau în tăcere. ABDERA Sora lui Diomede* (2), întemeietoarea oraşului cu acelaşi nume, din Tracia. (După alţii, oraşul a fost întemeiat de Heracles*, în memoria tînărului său prieten, Abeder.) Din cauza unei invazii de şoareci ' si broaşte, locuitorii 1-au părăsit, refugiindu-se în Macedonia.

7 ABE Oraş în Focida (Grecia), unde se află un oracol* al lui Apollo*. Zeul a primi astfel şi epitetul de Abeul. ABEONA Divinitate romană, protectoare a celor ce porneau la drum. ABIA (1) Doica lui Ilo*, fiul lui Troos*, venerată în-tr-un templu din Messenia. (2) După Homer, în Iliada, este unul din cele şapte • oraşe oferite de Agamemhon" Iui Ahile*- în schimbul sclavei Briseis*, pentru a-i potoli furia pricinuită de răpirea acesteia. ABIAN1 sau ABIENI Popoi Jegendar din Sciţia, care locuia de-a lungul rîului Abios. îşi împărţeau viaţa cu ga-lactofagii, care se hrăneau exclusiv cu lapte de iapă, spre deosebire de vecinii lor, antropofagii, care preferau carne de om. După Homer, abianii iubeau dreptatea şi erau pătrunşi de un profund spirit justiţiar. ABIDA Divinitate calmucă. Prin respiraţia ei, purifica spiritul morţilor si îl transporta întrun loc de odihnă veşnică. ABIDO (1) Oraş în Asia Mică, în apropierea strîmtorii Dardanele, patrie a lui Leandru (-» HeiVr). (2) Oraş în Egiptul de Sus, centru a1 cultului lui Osiris*. ABIENI ~> ABIANI ABILA Munte în Africa, situat în faţa muntelui Calpe*, din Spania; împreună formează strîmtoarea Gibraltaru-lui; în antichitate, aici erau localizate vestitele. Coloane ale lui Hercule*. AB1LL1OS Piui lui Romulus* şi al Ersiliei* în mitologia romană. ABORIGENI (1) (lat. primii locuitori ai unei regiuni, autohtoni) în mitologia romană, locuitorii vechii provincii Latitim*, care, mai tîr/du, contopindu-se cu troianii lui Enea*, s-au numit latini, după regele Latinus*. (2) In mitologia romană, popoare pe care Saturn* le-ar fi adus din Africa, în Italia. ABSIRT Fiul lui Eete*. Omorit şi tăiat în , bucăţi de Medeea*, sora lui mai mare, membrele i-au fost aruncate în calea tatălui lor, spre a-1 împiedeca să o mai urmărească, după ce, împreună cu lason*, îi furase lîna de aur*. Acesta s-a oprit, într-adevăr, să adune resturile propriului fiu şi le-a îngropat, după legendă, la Tbmis (Constanţa de azi). t ABUNDENŢA Divinitate alegorică în mitologia romană, personificată de o femeie tînără si frumoasă. Purta cu sine cornul abundenţei*, plin cu toate bunătăţile. A fost identificată cu zeiţa romană Fortuna* şi cu Amalteea* (1), din mitologia greacă. ABUTTO Divinitate în mitologia japoneză, care vindeca bolile şi îi ajuta pe marinari în

expediţiile lor. AC AC Fiul lui Licaon* (2) si soţul doicei Iui Mercur*. IACA CA LIS (1) Plică lui Minos*, primul rege al Cretei. (2) Una din soţiile lui Minos*, care i-a dat un fiu, pe Oaş. ,» 3.CADEMOS Erou atenian, care le'-a arătat Dioscurilor* locul unde Elena*, sora lor, a fost ascunsă de Teseu*. Numele lui a fost dat gimnaziului care a căpătat, pe vremea lui Platon, denumirea de Academie. ACAD1NA Izvor legendar lîngă Catania (Sicilia), consacrat fiilor gemeni ai lui lupiter*, Palicii*. Avea însuşirea de a da pe faţă, făcînd să plutească la suprafaţa apei sau să se afunde, tablele pe care era înscris adevărul sau, falsitatea umii jurămînt. AC ALE Nepotul lui Dedal*. A inventat compasul şi fierăstrăul. Invidios, Dedal 1-a aruncat din vîrful unui turn, dar zeiţa Atena*, protectoare a artelor, 1-a salvat din cădere, trănsformîndu-1, în timp ce era în aer, într-o potîrniche. AC AMANT (1) Fiul lui Teseu* şi aLFedrei*. A luat parte la asediul Troiei* si a fost trimis, împreună cu Diomede* (1), să o ceară troienilor pe Elena*, răpită de la greci, de către Paris*. A fost unul dintre grecii care s-au introdus în calul de lemn si a contribuit astfel la cucerirea Troiei. In timpul incendiului care a avut loc în cetate, el a reuşit să salveze de la moarte pe soţia sa, Laodice* (2), fiica lui Priam* si pe fiul său. (2) Erou troian, fiul lui Ante-nor*, ucis de un oarecare Merion. Virgiliu, Eneida, II, 262 AC ANTA Nimfă* din mitologia romană, care 1-a adorat pe zeul Apollo* şi a fost transformată de acesta în planta numită acant. ACARNAN1A (1) Regiune în Epir (Grecia) fondată, după legendă, de Acarnan, unu,l dintre epigoni*. (2) Regiune din Egiptul antic, unde exista un templu consacrat lui lupiter*. 10 ĂCAST Rege al oraşului lolco, în Tesalia (Grecia), primul fiu al lui Pelia*, rege al acestei regiuni şi participant la expediţia argonauţilor*. •AC AŢE Erou grec, prietenul cel mai credincios al lui Enea*, pe care 1-a însoţit în rătăcirile sale pe mane, după căderea Troiei*. Se spune că, inspirat de o profeţie, ar •fi fost cel care a pronunţat cuvîntul Italia cînd au ancorat la ţărmul acesteia.
l' •••.'' -.; -. ."; -ţ.....

Virgiliu, Eneida, I, 188, 312; VI 34, 158

ACCA LARENTIA sau LAVRENTIA Veche divinitate -romană a pămîntului, protectoare a seminţelor şi rămăşiţelor strămoşilor. Â fost soţia păstorului Faustulus* şi doica lui Romulus* şi Remus*. Serbările dedicate ei de către romani erau organizate în fiecare an în ziua de 23 decembrie. ACCA LAURENTIA '-+ ACCA hARENTIA ACE Fiica lui Mănos* regele Cretei, şi mama lui Milet*, regele Cariei. ACESIOS Unul din zeii protectori ai medicinei în mitologia greacă. Avea un. templu în Olimpia*. Se presupune că ar fi fost şi un epitet al lui Apollo*, el însuşi avînd puteri tămăduitoare. ACESO Fiică a lui Esculap* în mitologia romană, la rîn-dul ei o cunoscătoare r leacurilor şi tratamentelor medicale. ACESTE Regele Siciliei, fiul zeului-fluviu Crimisos şi al Egeste* în mitologia greacă. 1-a oferit ospitalitate şi daruri lui Enea* si 1-a ajutat să-1 înrnormînteze pe Anfc'hise*, tatăl său, pe muntele Erix. în amintirea mamei sale, a întemeiat oraşul Egesta. Virgiliu, Eneida, l, 550; V, 36, 61, 73 ACONTEU Vînător în mitologia greaca, preschimbat în piatră de privirea Medusei*, în timp ce asista la nunta lui Perseu*. ACETE Marinar din Tir care, a salvat un copil de la sălbăticiile unor alţi marinari. Copilul, fiind în realitate Dionysps*, i-a prefăcut, mai tîrziu, pe netrebnici în J"1 fini, iar pe

al vîntului. Andreea Schiavone. produs al geniului grec prin excelenţă. . Pentru a evita împlinirea profeţiei. Domenico Veneziano.şi dîndu-i astfel un fiu. după ce 1-a rostit. fiindcă avea darul de a tămădui durerile. iar cîinii săi. din cauza diferenţei sociale dintre ei. Ovidiu. ACRISIU Rege al Argeşului* (5) în mitologia greacă. Pe vremea lui Licurg (secolul IV î. Prima con-uciie somptuoasă. care formau intrarea pe Acropole. Virgiliu. G. 613 ACROPOLA în genere. el a fost pedepsit astfel.fi apăru* •apoi toţi zeii. care. Acis şi Galateea. provenit de la vasul în care grecii" puneau vinul la masă.. pictură ADAD Zeu al fenomenelor atmosferice. ACONIT Plantă otrăvitoare. Mai întîi loc de'adăpost al ' pulaţiei în caz de război şi sediu al autorităţii supreme. Metamorfoze.de altă >parte. activitatea constructivă a fost dedicată teatrului. din Marea Egee. Perseu 1-a omorît totuşi. a fost ridicată în timpul 13 lui Pericle (între 447 si 432 î. neputînd să o ia de soţie. curge la poalele Etnei* (2). în timpul unor întreceri sportive.Chr. fiindcă a îndrăznit să se întreacă cu zeiţa în meşteşugul vînatului. cu copilul. p'înă şi haosului*. ploii •şi fulgerului în mitologia babiloneană. Metamorfoze. a fost strivit de o stîncă prăbuşită asupra lui. partea cea mai înaltă si fortificată a vechilor oraşe greceşti. ACONŢIU Tînăr sărac din insula Ceos. IV. III. •uimită prin măreţia ei artistică este Acropola oraşului :?na. Partcnonul*. Cu acest nume. III. Dar Galateea 1-a transformat în rîul cu acelaşi nume. 750 şi urm. Iubit de Galatea*.. după numeroase aventuri. căruia oracolul* i-a prezis că va fi ucis de un nepot. întrun cerb. într-un turn de bronz. pe Perseu*. 12 ACRATOFOR Nume al zOalui Dionysos*. ACTEON Fiul lui Aristeu* si al Autonoei* în mitologia greacă. pe. . După altă versiune. Un rege al insulelor Ciclade*.pă-mîntul roditor. pictură.Acete 1-a făcut preot al său. Metamorfoze. Tot atunci au apărut şi Propileele. Metamorfoze. strecurîndu-se la ea sub forma unei ploi de aur. Erehteionul*. Mai tîrziu. el era venerat mai ales în Figalia. fiul lui Faun* şi al unei nimfe*. ado-rînd-o ca pe un simbol al zeului Marte*. Ovidiu. tatăl a părăsit-o pradă apelor mării. I.. . de o rară frumuseţe. Din ea ar. (2) Divinitate greacă arhaică. Era reprezentat cu o spadă de foc.. Eneida. din gelozie. anterioară. M centru monumental si spiritual al oraşului.Chr. CI aude Lorrain. ACIS Tînăr păstor sicilian în mitologia greacă. în insula Na din Marea Egee. provenit de la izvorul cu acelaşi nume.). pe cînd se scălda împreună cu nimfele* ei.simbol al fulgerului. ACIDALIA Unul din numele Afroditei* în mitologia greacă. si un zeu binefăcător. fiica unui' atenian bogat. B. Pleter Brijeghel. de Polifem*. Danae*. nu 1-a mai putut respinge în nici im fel. apărută din balele Cerberului*. Polidect*. G9G del-Naxos*. Surprinzînd-o pe Artemis* goală. i-a salvat însă pe amîndoi.. Invaziile şi războaiele (inclusiv al doilea război mondial) au distrus în mare parte aceste comori ale artei universale. nerecunoscîndu-1. Ovidiu. îndrăgostit de Cedippe. cînd Heracles* 1-a scos din Infern. drept pedeapsă. 193 şi urm. din Beo-ţia. TiepoJo. 1-au sfîşiat. din regiimea Arca-diei*.'loja cariatidelor* e te. ACLIDE (1) Zeiţa întunericului în mitologia greacă.). 720 ACINAX Spadă pe care sciţii o înfigeau în pămînt. după unele versiuni. Tiziano. Mînios. Asirienii 1-au venerat mai mult ca zeu al dezlănţuirii uraganelor si a altor calamităţi asupra pă- . Acrisiu a închis-o pe fiica sa. crescut si educat de centaurul* Chiron. a sedus-o. cu un templu dedicat Atenei Victorioase (Nike*). care a făcut din el un vînător dibaci. dar Zeus*. Cea mai. Ovidiu. aceasta 1-a prescrrynbat. Acis şi Gala-teea. îndrăgostit de "frumuseţea ei. XIII.. din eroare $i fără să ştie cine e. A fost socotit. s-a folosit de viclenia unui jură-mînt pe care Cedippe. în eare aceasta se scălda împreună cu graţiile*. Frangois Perrier. fiindcă ploile fao. cu .

D. Edip*. Ti-zian. Pentru a-i satisface o dorinţă. protectoare a călătorilor ce se întorceau la casele lor. aşa cum îi prezisese un oracol* că va avea ca gineri aceste animale. Aurea. Metamorfoze. Zeus a hotărît ca Adonis să trăiască şase luni ale anului în lumea umbrelor.crifi'ciu. Plecarea lui Adonis la vînătoare.K şi Adonis. Hippolita*. 1-a lăsat în viaţă. De Vries. din care a -scăpat numai el. B. dar Persefona*. 2eiţa 1-a preschimbat atunci pe Adonis intr-o anemonă. Tideu. regele Tesa-• liei. pe moire* să-'l scape de moarte. Jeatl de la Fontaine. Partenipeu* si Amfiaraif". mimau disperarea plîngînd şi gemînd. Aceasta a fost una din cele douăsprezece munci ale lui Heracles. o a doua treime cu Persefona şi 6 a treia să fie liber. Paris Bordone. (2) Zeul soarelui la asirieni şi fenicieni.-conducătorul epigonilor* în războiul «contra" Tebei* (2). drept pentru care zeul. dacă cineva se va oferi să-i ia locul. După alte versiune. (2) Un alt Adrast a fost ucis de Telemac*. • ADONII Serbări rituale funebre.izoan. si fiica sa. frescă pompeiană Ia Muzeul din Napoli ADMETA (1) Fiica lui Euristeu. Euristeu ia poruncit lui Heracles* să lupte pu aiTti. mişcată de gestul ei. Heracles* este cel care 1-a readus din Infern. războiul 16 împotriva Tebei. printre altele. Adonis. din apropierea vulcanului Et'na* (2). 14 ADITYA Numele colectiv al celor şapte zei care conduc ordinea universului în mitologia vedică. Cei mai importanţi sînt Varuna şi Mitra* ADMET Fiul lui Fe'es în mitologia greacă. Animalul consacrat lui era câinele. Admet şi Alcesta. dar Persei'ona* s-a înduioşat de disperarea Afroditei şi i 1-a redat. Venu. Luca Giordano. Ca-paneu*.-î. Atunci. aruncîndu~i în foc. Amor-şi Psiclie. pe Argia* şi Deipile*. Ado. Zeus* a hotărît ca Adonis să stea o treime din an cu Afrodita. femeile se îmbrăcau în doliu. Ovidiu. căreia i se jertfeau copii. 1-a ajutat în nenumărate situaţii. împrumutată de mitologia greacă. Canova. îşi tăiau părul. poem. Hippomedon*. operă lirică.mînturilor şi caselor duşmanilor lor. ADEONA Divinitate "romană. Cînd Apollo* a fost izgonit clin Olimp* (1) de Zetis*. de aceea templul său era plin . . Mirra*. a acceptat acest sa^ . redîndu-1 Alcestei. De Rossi. . Adonis dedică si această a treia parte Afroditei. Admet i-a încredinţat paza turmelor sale şi i-a dat adăpost. A convins.upă o altă versiune. centura. 519. Adrast porni împreună cu acesta. născut din iubirea-incestuoasă între Cinir*. de mistreţ. celebrate în onoarea lui Adonis* (1). in oraşul cu acelaşi nume. cii numele Adonis* (2). regele ('iprului. Şi-a căsătorit fiicele. ADON Divinitate feniciană. Pentru a-1 ajuta pe Polinice să recapete tronul tatălui său. Era reprezentată sub forma unui păun. personificare a morţii si renaşterii ciclice u vegetaţiei. cu Polinice* si Tideu*. nu şi-a respectat ifăgăduiala. X. ADRAMMELECH Divinitate rsiriană. Paolo Vcronese. uzurpat de Eteocle*. cu condiţia de a-1 păstra la ea o jumătate de an. Venus şi Adonis.s. Adorat de Afrodita*. /reşcă la Pompei şi în Doi . Claudi Monteverdi. si pe care se odihneşte Vişnu*.. Alcesta*. A participat la războiul împotriva Troiei* şi la expediţia argonauţilor*. (2) Nimfă* oceanică.« mitologia' vedică şarpele primordial care simbolizează timpul. ADRAST (l) Rege al Argeşului* (5). Afrodita se învoi. Thorvaldsen. printre cei vii. iar celelalte şase. pictură. sculptură A. poem.. ADISESHA în. mai tîrziu. Ru-beris ele. aţîţat 15 împotriva lui ele gelozia lui Ares*. Marino. Soţia lui.DRAM Zeu venerat îr Jicilia. rege al Micenei. aceasta i avut durerea de a-i vedea ucis de im mistreţ. G. respectiv.c-Le* şi să-i smulgă reginei lor.de cîini. în timpul lor. dar o dată împlinită [jumătatea anului. • ADONIS (1) Tînăr de o rară frumuseţe în mitologia rrracă. care s-au înfăţişat la curtea lui ascunşi sub o piele de leu şi.

XX. 1-a îngrijit pe Zeus* copil. 710 \ l i-'l:()PE Soţia lui Atreu*. Afareu este amintit printre eroii vechiului Peloponez. originară.ir de mitologjş 17 mare de soţul ei. AEDONA Soţia lui Zeto*. Cu. Trofoniu*. pe Anchise*. a fost cunoscută cu numele de Ve1US*. fiindcă a nutrit o dragoste neîngăduită . Corint si în Argos* (5). numele ei a fost dat unei constelaţii. După Homer. considera sacri porumbeii şi mirtul. • în mitologia greacă. rege al cetăţii Micene*. RuDens. aflat în spatele absidei (altarului) sa ir sub statuia divinităţii respective. de la Luvru.. Metamorfoze.. reşedinţa regelui Kcte*. XIX. ei intrau într-o stare de delir. Pământul însă 1-a pedepsit pentru crima sa. cuprins de milă. Cei şapte împotriva Tebei ADRASTEA (1) Numele' zeiţei romane Nemesis*. tineri care au îndrăznit să se împotrivească Dioseurilor*. înghiţindu-1 de viu. pe Enea*. Iliada. XIII. Pierre Louis. care a avut un fiu unic. Tieste*. Zeus*. a iubirii.tatăl lui Endimion*. utilizînd un coridor secret de acces în incintă.dro Botticelli. Odiseea.etc. adorată în insula Egina.nor anumite substanţe excitante. Geloasă pe numărul mare de copii ai Niobei*. Ipmer. Correggio.. (2) Numele sub care era adorată Cibele* în templul care îi fusese consacrat în Grecia. şi mama Iu! Mi-nelau* şi a lui Agamemnon*. în cinstea zeiţei Af rodită*. Praxiteles. Adorată . soţu] tinerei Calice* si. care îi făcea să capete virtuţi profetice. după ce Rhea* 1-a ascuns.din Creta. a trezit patimi în Fedra* şi în Medeea*. AFI Numele zeului Heimdr-ill* din mitologia scandinavă. (3). Tot ei au jefuit însă treptat aceste comori. a/ros. AF RODIT A Zeiţa frumuseţii. a voluptăţii şi a fecundităţii în mitologia greacă. Mai tîrziu. din Roma. dar a ucis.. pe propriul ei ipil. Nimfă* în mitologia greacă ce. Era originară din Creta. AEX Una dintre doicile lui Zeus* în mitologia greacă. Tot ea mai este si zeiţa mării. (2) Una dintre cele mai itinoscute harpii*. pen'ţru a doua oară. s-a născut din spuma mării (gr. Aedona a încercat să ucidă un copil al acesteia. a construit templul din Delfos* dedicat lui Apollo* si o clădire în care să se păstreze tezaurul regelui Beoţiei. cu numele de Anadiomene* („ieşită din mare") şi protectoare a marinarilor si a porturilor. cumnata sa.faţă de cumnatul-ei. Citera.tească de Paris*. AFAREU Regele Messenei. roman.din cauza perfidiei lui. obiceiuri vechi. dar. Ilomor. este fiica lui Zeus* şi a Dianei*. de frică să nu-1 denunţe şi pe el. unde îi era dedicat un templu vestit. alte sculpturi ale lui ^idias şi . AETLIO Fiul lui Eol*. sculptură. A fost aruncată în 'K |i"M. AEA Insulă din regiunea Colhidei*. Af rodită în Aulis. regele Tebei* (2). pictură IGADIST -> AGDISTI 1AMEDE Arhitect grec vestit. spuma mării).Scopas. Af rodită. să nu-1 înghită Cronos*. 51» IK/. împreună cu fratele lui. Sînt vestite: Venus Capitolina. devenind părinte al oamenilor liberi. ' II uliu. conform etimologiei numelui. 40. Venus Un Milo. San. printre alţii. AFEA Zeiţa în mitologia greacă. Af rodită din Cnidos. La romani. ascuns în adytum. Cultul său a fost răspîndit mai ales în Cipru. de Adrast* (1). împreună cu sora (Melissa*) si tatăl ei (Melisseu*). cu care a avut un fiu. din greşeală. Cînd Aga-mede a fost surprins de rege. dictate de un preot superior sau o preoteasă. în care aveau acces numai preoţii oficianţi. român. Rafael.//1 (1) Una dintre amazoane*.. A iubit. Aici se afla pădurea în care se păstra lîna de aur*. ajutorul u. tatăl lui Idas* şi al lui Lin-ceu* (2). George Moore. Eschil. a preschimbat-o în privi-jhetoare. o mare putere asupra sentimentelor şi simţurilor muritorilor şi nemuritorilor: a făcut ca Elena* să se îndragos-. cînd acesta s-a întrupat în om. pe Atis*. 312 şi'urm. Trofoniu i-a tăiat capul. ADYTUM Cameră tainică în templul gec. AFRODISII Serbări celebrate în insula Cipru şi la Pufos* (2).

Agamemnon. (2) Hermafrodit* de origine. (2) Unul dm numele lui PionysQs*. tragedii. Agamemnon a devenit şeful suprem al armatelor greceşti. insula Citera*. pe Elena*. Oreste. Clitemnestra*. Euripide.ău de protector al drumurilor si drumeţilor. a cărei apă avea darul de a-i inspira pe postiAGAPENOR Rege al. a fost zeiţa curajului d a avîntului nelimitat. Oreste recucerit de Ifigenia. De Vicente Garcia la Huerta. Oreste si Ijigenia în Taurida. Mai tîrziu. s.mai întîi în Siria şi Caldeea. părinte al lui Cadmos* şi al Europei*. Darius Milhaud. iar Menelau. Agenor 1-a trimis pe Cadmos şi pe ceilalţi fii. Eschil. Iţii fiind Egist* si Clitemnestra. Inspiratoare ale harului poetic. Homar. frescă pompei ană AGAN1CE Vrăjitoare din mitologia greacă. renumită în Tesalia. Cartagina* a fost numită -şi Cetatea lui Age-nor. tragedie. situată în Marea Egee. XXII. unde a ridicat un templu zeiţei Afrpdita*.. ucigaşii. pentru a-si răzbuna părintele. el a intrat în conflict cu. din cauza răpirii Elenei de către Paris*. rege al cetăţii Micene*. la revenirea în patrie. pe Penteu*. 131. Sacrificiul Ifigeniei. AGENOR Fiul lui Poseidon* şi al Libiei* şi rege al fenicienilor în mitologia greacă. provenit de la atributul. cu fratele lui. tragedia. tragedie 21 'AGIEUh Epitet al zeului Apollo*. ca wvatpr al situaţiilor critice. în funcţia de comandant al grecilor din Arcadia. Sofocle. care izvora din muntele Helicon*. După cucerirea Troiei. interzicîndu-le să revină acasă fără ea. Ea a avut AGAMEMNON Fiul lui Atreu*. AGANIPPE Nimfă*. Numele ei înseamnă . (2) Una dintre nereide*. i-a ucis pe amîndoi. (2) Epitet atribuit muzelor*. AGLAIA Una dintre cele trei graţii* în mitologia romay na. James Thomson. Seneca. Fierre Corneille. un alt erou grec. Era protectoarea unei fîn-tîni consacrate lui Apollo* şi muzelor*. Eneida. fiindcă Didona* descindea din acest rege. tragedie. 338 AGENOREA Zeiţa muncii şi a industriei la greci. Eumenidele. în timpul unei serbări dionisiace. I. Odiseea. . 327 AGELAST (lat. Ageailas. AGELAOS Unul din pretendenţii Penelopei* (proci*). cu numele de Astharte* şi Militta*. i-a prezis că va îi omorît. pentru sclava Briseis*. Vittorio Alfieri. deoarece împreună cu Hermes* conducea pe oameni şi popoarele din împărăţia umbrelor infernale. ta romani. tragedie. 13G. Arcadiei*. Menelau*. soţia lui Ulise*. AGATODEMON (1) Epitet dat de greci unui zeu egiptean. care nu rîde) Poreclă dată lui Pluto*. tragedie. fiicele regelui Spartei. frescă pompeiană. ca loc de preferinţă. a întemeiat. melodramă. socotindu-1 un fel de „înger păzitor". Iliada. XX. Cînd Europa a fost răpită de Zeus* prefăcut în taur. cuprinsă de o criză de nebunie inspirată de Zeus*. Tindar*. preoteasă a lui Apollo*. provenit de l'a muntele Agdos. Electra. Agamemnon. şi-a ales în Grecia. AGDISTI sau AGADIS1 ' (1) Nurne al zeiţei Cibele*. Şi-a ucis propriul fiu. Cînd s-a iscat războiul împotriva Troiei*. divină. în vîrful căruia se înălţa templul ei cel mai vechi. 241. AGANlPEE (1) Serbări organizate în cinstea muzelor*. Voltaire. în insula Cipru. Ahile*. Fenix* si Cilice*. Cînd Atreu a fost ucis'de Tieste*. pe urmele surorii lor. fiica rîului Permes. Cassandrâ*. Nepomucene Leniercier. Oe/oreZe. A luat parte la războiul împotriva Troiei*. oraşul Paf os* (2). ceea ce' sa şi înţîmplat de îndată ce a ajuns la Micene. 247. în timpul asediului Troiei. fiul regelui acestei cetăţi. AGAVE (1) Fiica lui Cadmos* şi a Harmoniei*. Oreste*. tragedie. 321—339.strălucire". Agamemnon a fugit în Sparta.xdin Beotia. (3) Una dintre amazoane*.. tragedie. drept pedeapsă că acesta s-a împotrivit introducerii cultului său în Beotia. Agamemnon. Aici el a luat-o în-căsătorie pe. 212. Virgiliu. Agamemnon. Hpmer. AGES1LAOS Un alt nume al lui Hades*.

22. \GROST1NE Epitet folosit pentru nimfe*. 158 ţi urm.. ori de cîte ori plecau în luptă. pentru că un oracol* a prezis că numai printr-un astfel de sacrificiu oraşul va fi salvat. interzicîndu-le să o deschidă. i s-a consacrat o pădurice. AGO RAI A Numele zeiţei Atena*.). chiar dacă el a luat mai multe înfăţişări. AGRA Colină din preajma rîuluv Issos. ocroteşte casa si înlătură toate efectele magici duşmănoase. Aglaura ' si Erse au deschis Cutia. Sofocle. AGLAURA Fiica lui Cecrop* si preoteasa zeiţei Atena*. .. AflELAU Fiu al eroului troian Antenor*. în templul care i s-a înălţat. care creştea de-a lungul Aheronului* (1). III. şi Edip la Colonos [GR1OPE Un alt nume al Eurîdicei*.care. tuturor creaturilor însufleţite. Ovidiu. ca şi fulgerul si trăsnetul. invocînd ploaia. ca inspiratoare a oratorilor în timpul adunărilor populare şi dătătoare de înţelepciune.al său. în ziua de 9 ianuarie. „purificatorul". După alte versiuni. a dat viaţă. A avut două surori: pe Erse si Pandrosos. umplut ou fructe şi flori.A fost soţia lui Hefaistos*. AH AR Divinitate cu ' înfăţişare omenească în mitologia vedică. AGNOS (l) Una din nimfele* care 1-au hrănit pe lupi-ter*. La Atena. pe care se celebrau micile serbări Elcnsine. pe pămînt.. tuturor celor ce aveau de luat o hotărîre. Eneida. apoi i-a smuls un corn şi 1-a constrîns. dar semizeul 1-a învins. ascundă în rîul Toante. AHEMOM sau AHMON Divinitate feniciană. AHELOU Zeul rîului cu acelaşi nume -din Helada.it ahei. AHEMENIDE Tovarăş de luptă al lui Ulise*. numit de atunci Ahelou.. 23 AîîAÎA Denumire cil dâre era eurioscută Grecia în vremurile. chiar şi în corpul omenesc.. Aglaura. Metamorfoze. XIV. Cornul a fost luat de naiade* şi. un preot al lui lupiter* arunca o ramură de stejar. AGNIS Divinitatea» arhaică a focului în mitologia vedică. De aici. Ahelou este reprezentat sub forma unui bătrîn cu coarne. locuitorii s-au num. un jurământ de credinţă patriei. II. IX. strămoş al lui U r anus* şi Ti'deu*. după alţii. după credinţa respectivă. numită Alcippe. în perioade secetoase. (2) Izvor sacru de pe muntele Liceu. Este numit şi Pavaca. Qvidiu. AGR1A Fiică a lui Edip*. După legendă. pe aceea de taur. a fost părăsit în insula lui Polifem* şi salvat de Enea*. Metamorfoze. tinerii atenieni rosteau. printre care. a unui şarpe cu cap de om sau a unui taur cu cap de om şi barbă lungă. Ahelou însuşi i-a dat lui Heracles cornul Amalteei*. Edip rege. După o altă versiune. zeiţa Atena le-a încredinţat fiicelor lui Cecrop o cutie. în timpul unui război interminabil. sub toate formele lui. ÂHEROE Copac — pîop . . Cornul abundenţei se referă la fertilitatea felului din preajma rîului Ahelou. în. invocaţi de cei ce doreau sa întreprindă o acţiune de mare importanţa. ca fiinţe iigreste. I şi urm. care 1-a luat cu sine pînă în Italia. Cînd.4. ucisă la porunca uzurpatorului tronului acestuia.Chr. Metamorfoze. fiul lui Oceanus* si al zeiţei Thetis* (1). 739 şi urm. din propria-i substanţă. şi a rămas în mitologie cu numele de cornul abundenţei*.de regele Numa Pompiliu*. pentru a şi-1 recăpăta pe . îERON (1) Fiul Soarelui şi al Terrei în mitologia . a avut o fiică. Virgiliu. s-a aruncat din înălţimea Acropolei*. curioase. si-au pierdut minţile şi s-au aruncat de pe Acropole. De la zeul M'^rte*. în cinstea revenirii primăverii.să se. AGONALII Serbări romane instituite în cinstea zeului lanus*. Oyidiw. VIII. pentru a salva oraşul. o dată cu întoarcerea Persefonci* din Infern. la 11 ianuarie sau 21 mai şi 31 decembrie. purificator. legate de pămînt. AGRAULA Soţia lui Cecrop* şi mamă a Agkiurc-i*. lui Homer (secolele XI—X î. Şi-a disputat-o cu Heracles* pe Deianira*. 547 şi urm. 61. Soarele este marele foc al cerului. AGONI Zei romani. Creon*. Prezenţa lui este oriunde. anulează păcatele şi este invocat mult pentru aceasta. în mitologia greacă.consacrat zeilor din înfefh.

Fran-gois Rude etc. opera. Simbolizează eroismul total. Cînd Troia a căzut în mîinile grecilor. Goe-ţhe. După o altă versiune. (2) Un alt Aheron a fost tatăl eriniilor*. XVIII. pentru aşi face fiul invulnerabil. peşterilor şi lacurilor din Italia. AHEU Strămoşul cel mai îndepărtat al aheilor. tragedie. ţinîndu-1 de călcîi. şi patrii cai nemuritori.. S-a îndrăgostit apoi de Poli25 xeriia*. Aiax a pretins-o pe soţia acestuia. cînd sclava Briseis* i-a fost răpită de Agamemnon*. după trei mii de ani.. Ahile si Poli~ xehia. fiul lui Oileu*. fiul lui Peleu* si al zeiţei Thetis* (2). Aiax a răpit-o pe Cassandra* chiar din sanctuarul Atenei*. Despărţirea lui Ahile de . pentru a-şi răzbuna. Legrentzi. Pindar. operă. Domenico Cimarosa. Pentesilea. Hector*. Ahile si Aiax. în drum spre patrie. s-a sinucis cu propria-i spadă. Ahileide.. B. dar. frescă pompeiană. libret de operă. De copil.Seacă. Ahileide. Virgiliu. 231 şi urm. poem... 121 şi urm. simbol al răului. care 1-a atins tocmai în călcâi. ~ef pentru că şi-a ucis fiul. Pe monnîntul pe care grecii i 1-âu ridicat pe promontoriul Sigeu*.Briseis. fiul său. în care Ahile* a fost adorat ca zeu. Giovanni Paisiello. [IA. -> EEA . Eugene Delacroix. VI. l '. Distrugerea Troici. tragedie. Făurită de Hefaistos*. Homer. melodramă. Războiul dintre cei doi zei s-a încheiat. preschimbat în rîu şi rostogolit în Infern. frescă în Muzeul etrusc al Vaticanului.ru. Grecia si Egipt. Ahile la asaltul Troiei. relief la Luv. zeul binelui. 1-a făcut să reintre în luptă si să-1 ucidă pe acesta. Personificare simbolică a luptei veşnice. fiica lui Priam* şi a Hecubei* şi. pcn-i că a potolit setea titanilor* cînd aceştia s-au răzvră-împotriva lui Zeus*. (2) Unul dintre cei mai vechi zei ai fenicienilor. Regnault. Paris*. Jean Galbert da Campistron. Ahileide. H. poem epic.De indignare. a fost încredinţat centaurului* Chiron*. tragedii. fiul lui-Xuto: şi al Creusei. un alt fiu al lui Priam. a fost torturat de eonii*. Francois Gerard J. melodramă. pictură. . von Kleist. 318 şi urm.ttroclu*. Aceasta. fratele — pe Hector —. pe muzică de Lully si Collasse. fiica lui Erehteu. cînd a Vrut să o ia de soţie. AHILE Rege al Tesaliei (Grecia). France&ca Pritnaticcip etc. care i-a dat o educaţie demnă de un semizeu. Iliada. Etiopida. a sacrificat-o pe Polixenia şi a ridicat un templu. Omorîrea prietenului cel mai apropiat. de Ulise*. Eneida. Giulio Romano. balet pantomimă. la cererea zeilor. v AHERUSII Nume generic dat mlaştinilor. cu victoria lui Ahura Mazda. . 1-a ucis cu o săgeată. l. ca si Oreste*. Publius Papinius. Ahile în Scir. l'i i îl regelui cetăţii. Pirrus*. Pietro Metastasio. ilr trei ori în jurul cetăţii. între geniul luminii si acel al întunericului. Statius. 22 şi urm. a fost pedepsit de zei si a pierit într-un naufragiu. AHMON -> APIEMON AHRIMAN sau ANGRA-MAINYU Divinitate supremă în mitologia persană. unde îşi căutase adăpost.. ambii introduşi de Za-rathustra* în mitologia orientală. A refuzat insă să mai lupte. 1-a scufundat în rîul Styx*. bronz. Arctin' din Milet. . 26 MURA MAZDA -> ORMUZD. Dominique Ingres.. Luigi Cherubini. unde s-a dovedit a l'i unul din principalii eroi: avea o armură de nepătruns. sculptură AHILEA Insulă legendară din Marea Neagră. dar i-a fost luată. • Ahile la ^Scyros. prin care se credea că 'se pătrunde în Infern. 107 AHERUSA Peşteră pe ţărmul Mării Negre. care a comis aceeaşi faptă. la moartea lui Ahile*. Hecuba şi Ifigenia în Aulida. Ulise* 1-a luat cu sine la luptele împotriva TroieP. poeme: Euripide.potriva Troiei*. AHMEON (1) Erou grec c. în veşnic contrast cu Ahura Mazda*. Rubens. prin care se credea că se ajunge în regiunile infernale. UAX Unul dintre principalii croi greci din războiul îm-. părinte al cerului şi al pămîntului. Ahile in Scir.. a făcut ca această parte a piciorului să rămînă • neudată. prin luptă. de către unul din apărătorii Troici. tîrîndu-1 în urma carului său de luptă.

l ALBUNEEA Sibila* căreia îi era consacrat un templu în pădurea Tiburului. Zeus* i-a pedepsit pe amîndoi. Homer. AITA Divinitate etruscă a Infernului. tragedie. J. Cînd Ceice a murit. deci.cultul /c/iţei Atena*. sculptură. B.ALCOMENA Oraş în Beoţla. Aiax. să1 împiedice pe Heracles* să „ traverseze Rinul (după alţii Ronul). S-a sacrificat atunci Alcesta. Alcione şi-a luat •!e de durere. deşi Hades* s-a arătat potrivnic. omorît de mama lui. Acelaşi rege i-a /(azduit pe argonauţi* în'drumul lor spre casă. Aiax. jar după alţii. în mitologia greacă. Alcesta. de la cuvîn-tul grec alke: forţă. XV. a găsit o scroafă albă. si părinte al Nausicăi* şi al lui Laodamant* (2). Alcextn. VII. care 1-a întemniţat pe Teşea* pentru. Alcesta. Canova. dar a fost preschimbat x3e acesta • într-un delfin. zeul vînturilor. Eneida. a omis să aducă o jertfă zeiţei Artemis* care. i-a dat o corabie '•are să-1 ducă pînă în patrie. M. identificată cu Hades* din mitologia greacă. A fost constrînsă de Artemis* săşi părăsească soţul împreună cu copiii. despre care se spune că într-o noapte i-ar fi avertizat pe locuitorii Romei de apropiata invazie a galilor. W. Era numită şi sibila tiburtină. suferinţa a pre-schimbat-o într-un sticlete. Iliada. ALCIN'OE (1) Fiica lui Polib* (1) şi soţia lui Amfiloh*. în timpul somnului. tatăl lui Amfitrion* şi. Gluck. Alcesta. renumit pentru. Vittorio Alfieri. cu ocazia căsătoriei. Aiax. 28 ALCIMEDON (1) Marinar care a încercat să-1 răpească pe Bachus*. Aiax. uriaş care împreună cu Bergion a vrut. al treilea rege al Romei. sclave. neputînd suprtivieţxu soţului. Titus-Livius. vigoare. a luat-o totuşi de acolo şi a redat-o soţului ei. 1-a obligat să-şi ia zilele. L-a primit cu mare prietenie pe Ulise* şi. Benito Perez Gâldos. cu . Este oraşul-mamă al Romei de mai tîrziu. melodramă. soţia regelui Adine t*. (2) Erou grec care şi-a dat propria fiică de soţie zeului Heracles*. IX. A avut un templu la Roma. Virgiliu. 27 ALBA LONGA Oraş din Latîum*. ALCINOU Rege al feacilor. bunic lui Heracles*.' C. ALCIDE Nume al lui Heracles*. Apollo* a convins-o pe zeiţă să accepte în locul lui Admet pe mama. drept pedeapsă că lăsase fără simbrie pe una din. XIII AÎC1ONE (1) Plică lui Eol*. Sofocle. ALCIMENE (1) Unul din fii lui lason* şi al Medeei*. Ugo Foscolo.Virgiliu. 271... din mare iubire faţă de soţul ei. Soţia lui Ce i ce*. tragedie. (2) • Fiul lui Glaucos* (3) şi al Eurimediei.ASTOR (i) Unul-din cei patru c-ai ai lui Hades*. soţul Ippo-menei. Lully. Alcesta. întemeiat pe locul unde Ascaniu*. Bellerofon*. VI. I. provenit de la Alceu*. de lingă Tivoli. pe tatăl sau pe soţia acestuia. curaj. operă lirică 'ALCEU Fiul lui Perseu* şi al Andromedei*. 415 şi urm. Alcesta. fiul lui Enea*. cu care forma o pereche ideală. (2) Una din doicile lui Zeus*. AIUS LOCUTIUS Profet misterios. Odiseea. (2) Fiică a lui Pandareu* si soţie a lui Zeto*. tragedie. la plecare. 41'. Şi-a sufocat copilul fără să-şi dea seama. ALCESTA Fiica lui Pelia* şi a Anaxibiei*. poem dramatic AIDONE (1) Rege al molosilor. că a încercat să o răpească din împărăţia lui Pluto* pe Persefona*. mimată. A fost omorît dintr-o eroare de fratele său'. Heracles*.ida. Knc. tragedie. \I. tragedie. făcîndu-i. vestit pentru bunăstarea supuşilor săi. şi să-1 urmeze pe Xantos.de pietre. (2) i icniu* răzbunător în mitologia greacă. Acesta. 1-a distrus către anul 650 î. în Itaca. în timpul unei furtuni pe mare. Tullus Osti-lius. a coborît în Infern şi.să piară sub o ploaie .. I.Chr. VIII. înduioşat de sacrificiul ei. Ab urbe condita. Au fost transformaţi apoi amîndoi în păsări de mare. drept răzbunare că a fost abandonată în favoarea Creusei* (1). I. XI. Hugo von Hofmannsthal. Euripide. Andre Gide. Iloiner. popor din Epir. fiica regelui Corintului. strămoşul din partea mamei. tragedie. 22 30 ALBLON Fiul lui Neptun*. popor care locuia în insula Corfu.

Alcmeon i-a oferţt colieru} smuls mamei lui. el a ajuns la regele Ahelou* şi a luat-o de. Ampliiţruo. Gabriele * ' - D'Annunzio. luat de la Alfesibea*.('IONEU Unul din titanii* răzvrătiţi împotriva lui i îs*. tragedie. sub pretextul că le va oferi templului lui Apollo*. într-o dimineaţă nu s-a trezit la timp si cei doi au fost surprinşi de Ilefaistos*. . Eraclizii. trăsăturile soţului. tragedie. înfuriat. Ui'i/'we. ' * Sofocle. Mai tîrziu. acesta a preschimbat-o în liliac de noapte. fiindcă a încercat sa o răpească pe Alcippe*. Aflîndu-se adevărul. unde a fost surprins de zeiţa Minerva* şi azvîrlit pe Pămînt. fiindcă a complotat împotriva Clitemnestrei*. ALESO (1) Unul din fiii lui Agamemnon* şi ai sclavei Briseis*. Ovidiu. 29 adăpost pe Lună. 1-a trădat şi şi-a însuşit colierul. Amphitruo.numele «Ic alcioni. După căderea Troiei*. fiul lui Agamemnon*. Ebe*.ucis de Ares*. | (2) Una dintre nereide*. Amfiarau. ALETRION Confident şi favorit al lui Ares*. după care a înnebunit. soţia legitimă a lui Agamemnon. (2) Unul din însoţitorii lui Enea* în drumul spre Italia. împreună cu'fiicele ei. aflaţi la o vîrstă fragedă. îndrăgostit de ea i s-a înfăţişat sub. la serbările date în cinstea zeului. XI. (2) Una din pleiade*. comedie. căreia i-a dat în aer acelaşi colier şi peplu. unde a întemeiat oraşul Faleria" (azi Civitâ •Castellana). după părăsirea Troiei* cucerite de greci. A fost şi. după o versiune. Bncida. IX. fraţii primei soţii ]-au ucis. dorind să obţină de la Polinice* un colier în schimbul dezvăluirii locului unde era ascuns soţul ei. Eurj-pide.soţie pe. Aici însă a fost ucis de Heracles*. 3J ALFES1BEA Prima soţie a lui Alcmeon*. Ares. care i-a' dat de soţie pe fiica lui. ALIRROŢIU Fiu al lui Poseidon*. Pus de pază în timpul întîlnirilor zeului cu Afrodita*. soţul Afroditei. IV ALCM. 411 ALETE (1) Fiul lui Egist*. Eschil. soţia lui Radamant*.fiica acestuia. care. Alfesibea*. în rătăcirea lui.ENA Fiica lui Electrion*. Metamorfoze. . a ajuns pînă la Tegeu. de t. a fugit în Italia. Aceasta. tragedie. rege al cetăţii Orcho-menos. 41-0 şi urm. părăsita acesta pentru Caliroe* (1). Astfel a fost ucisă întreaga familie a lui Tegeu. Caliroe a obţinut de la Zeus* permisiunea ca fiii ei. pentru a nu participa la războiul împotriva Tebei* (2). ALCITOE (1) Fiica lui Mineu. şi a Aglaurei*. şi mama lui Euristeu. Caliroe* (1). Metamorfoze. (2) Vizitiul lui Agamemnon*. Din unirea 'cu Zeus*. regele Tirintului. Plaut. Ovidiu. 281 şi urm. Virgiliu. iar «Alcmeon a ucis-o pentru această faptă nesăbuită. ALEXIAR Fiul lui Heracles* şi al zeiţei tinereţii şi frumuseţii. pentru că a contestat originea divină a lui Dio-nysos* si a refuzat să participe. şi-a căutat. Soţul ei a murit în război. fiindcă a vrut săi uzurpe acestuia tronul din Micene*.. din Delfos*. iividiu. învins de acesta. să devină maturi şi să-si răzbune părintele. A fost preschimbat în munte. Metamorfoze. soţia lui Amfitrion*. iubită de zeul Poseidon*. ALCMEON Fiul lui Amfiarau* si al Erifilei*. A fost . deşi se bucura de atributul de a fi nemuritor. 1-a preschimbat pe neglijentul paznic într-un cocoş (Gallo) osîndin-dii-1 să vestească pe veci răsăritul soarelui. Frescă în Muzeul etrusc al Valicanului i ALCIOPE -> ALCIPPE ALCIPPE sau ALCIOPE Fiica lui Ares*. fiica lui Ares şi a Aglaurei*. 1-a născut pe Heracles*. cînd' a fost răpită de Pluto*. muntele este acela la poalele căruia Per-sefona* culegea flori. Acesteia. Amphitruo. poeme Al. A fost ucis de Oreste*. X.

si-a găsit totuşi loc de scurgere pe sub pămînt. pentru a-şi uni propriile ape cu acelea ale Aretusei. " ALITERX Profet din Itaca. simbolizînd soarele. spate în spate. fiica lui Nixus.i-a ucis cu săgeţile lui. rîndu-nele etc. 253. lîngă Siracusa. XVII. XXIV. penaţilor* denumite în mitologia germana femeile Alorune erau . Erau celebrate la Atena si Eleusis*. fiica 'lui Nereu* şi a nimfei oceanice Doris*. ţ 1 ALMOPE Unul din uriaşii care s-au răzvrătit împotriva lui Zeus*. . ai lui Alpu*). ALIMEDE Una dintre nereide*. 308 ALOPE Fiica lui Cercione*. ALICE Nimfă* marină (oceanidă*). Odiseea. Zeii 1-au transformat şi'pe Nixus într-un vultur. ALORVN1 (1) Genii* sau spirite în mitologia germană. ei stau legaţi cu şerpi de o co-lo. avînd semnificaţia „mamă care. pe Esac. duşmanul propriului ei tată. ALLODOLA Pasăre — ciocîrlie — în care a fost preschimbată Scilla* (2). ei au avut meritul de a consacra muzelor* muntele Helicon*. ALLIROE Una din concubinele lui Neptun* zeul roman al mării. Odiseea. patria lui Ulise*. Homcr. A avut de la Poseidon* un fiu. I-a ajutat pe Ulise şi pe Telemac* în lupta împotriva pretendenţilor Penelopei* (proci*). '' ALMA MATER Epitet dat de romani Terrei şi zeiţei l Ceres*. care exercitau arta profeţiei.ană. în care locuiau geniile* luminoase. lliada. motiv pentru care Cercione a pe-depsit-o. care-i aşteaptă acolo pe cei drepţi. Freyr*.-uriaşi care voiau să cucerească Olimpul* (1). 68. îngropînd-o de vie. adică cele bune. ALII Serbări celebrate în insula Rhodos si apoi la Atena.). fiii lui Poseidon* (sau. Dicţionar de mitologie zeiţei 33 ALOIZ1 'Nume generic pentru Otp* şi Efialte*. de la care a avut un fiu. 385. Din-tr-o iubire nesăbuită pentru Slinos*. J 1 -' ---* şi manilor* romani. în cinstea lui Apollo*. şi sînt torturaţi să audă necontenit ţipătul unei bufniţe. venerată totodată ca zeiţă a frumuseţii şi mamă a zeilor. Apollo*. lăsînd-o să fie ocupată do duşman. vînător care a îndrăgit-o pe nimfa* Aretusa* şi a fost respins de Aceasta. ALIA Una dintre nereide*. după alte versiuni. cărora preoţii puteau face o profeţie (porumbei. II. ALIPES Epitet al lui Mercur*. V. si-a trădat totodată şi patria.. jnsemnînd „cu aripi la picioare". \lA')E Serbări date în cinstea lui Dionysos* si Pemetra*. 33 ALISSÎTOE Nimfă* iubită de Priam*. XI. Homer. pe Hippotoon*. ALILLAT Divinitate din mitologia arabă. care se aflau în Sicilia. După Homer. Artemis* 1-a preschimbat într-un rîu. în Infern. iar pe Aretusa întrun i'zrvor.mai importanţi zei nordici. Zeii au schimbat-o într-un izvor. . lingă Eleusis*. rege al Megarei. ne hrăneşte". Alfeu. (2) corespimzînd 'larilor*. regele cetăţii Troia*.. (2) Palatul unuia din cei.ALFEU Fiu al lui Oceanus* şi al zeiţei Thetis* (1). ALFHEIM (1) Oraş în cer în mitologia nordică. 451 ALITES Nume dat ele romani păsărilor din zborul . pentru a se apropia de Aretusa.

343. AMALTEEA (1) Capră care 1-a alăptat în Creta pe Zeus* copil si al cărei corn. a cărui umbră a pus pe fugă pe galii care au îndrăznit să atace sanctuarul de la Delfos* al lui Apollo*. Hippolita*. XXI. Simbol al vieţii vegetale. 51 * lui Priam*. de unde se culegeau ramurile de măslin ce încununau frunţile învingătorilor la jocurile olimpice. Văzînd că Turnus a pierdut această luptă. de asemenea. AMAZOANE Femei războinice în mitologia greacă. din pielea ei. AMADOCO Erou hiperborean*. orezului. AL-ZOHARAH Nume dat de arabi stelei Venus. La naşterea fiului -ei. Kneida. Indignată că aici i se jertfeau şi oameni.ALOU Uriaş. (3) Oraş în insula Cipru. sîti). 86. împotriva lor a luptat si .u şi mureau o dată cu copacii în care se năşteau şi care erau. care a pus stăpînlre pe centura reginei lor.. AMAŢERÂSU Zeiţa soarelui în mitologia japoneză. AMATA Soţia lui Latihus*. deci descendenţi ai acestei divinităţi. AMADRIADE Nimfe* ale pădurilor. personificare a ploii. > pentru a o răzbuna pe regina lor. cunoscut pentru cultul dedicat Afroditei*. rupt din joacă. stejar). a celebrat-o în aşa măsură. personificată într-o pasăre. a aruncat apă în jar şi în aceeaşi clipă Meleagru şi-a dat ultima suflare. avute din unirea cu gargarii*. ALSEIDE Nimfe* ale pădurilor. in Bucolice. de obicei. de la numele satului din insula Eubeea. drys. (2) Numele sibilei* cumane care a oferit spre vînzare lui Tarquinius Superbus cărţile sibiline. si mama Laviniei*. ALTEA Soţia lui Eneu*. zeiţa i-a preschimbat pe toţi locuitorii în tauri. 34 ALTEŢE Tatăl frumoasei Laotoe*. Nu admiteau printre ele prezenţa unui bărbat. în care Venus* avea unul din templele Sale. pentru ca sa poată foţgisi mai bine lancea şi arcul (gr. 86 îi se ardea sînuî drept. mazos. Mai tîrziu. cuprinsă de furie. Altea. adorată ca divinitate de seamă. / • Poussin. de aceea Altea întreţinea cu grijă focul aprins. stejari (gr. care-i speriau uneori pe călători. a fost umplut cu toate bunătăţile dorite de nimfele* care 1-au crescut pe Zeus. fiice ale lui Ne-reu* si Doris*. 35 •AMAR1LLÎS Nimfă* sau păstoriţa pe Care Virgiliu. Jliada. una din soţiile Homer. Fiicelor lor. logodnicul fiicei ei. încît numele ei a fost dat şi Romei. fiice ale lui Ares* şi ale Afroditei*. XXII. sînt nucleul central al mitologiei japoneze. In cele din urmă au fost învinse de Heracles*. Capra Amalteea alăptînd pe Zeus. în care era venerată. s-a sinucis. Virgiliu. fiul Geei* şi tatăl aloizilor*. 56. împăraţii acestei ţări se numesc şi astăzi . Pentesilea*. moirele* i-au prezis că acesta va muri o dată cu stingerea focului din vatră. De disperare. AMATUNTA Oraş în Cipru. regele Latiumului*. Au apărut în Capadochia (Asia Mică) şi s-au stabilit pe ţărmurile.nepoţi ai soarelui»". Ea 1-a susţinut pe Turnus*. în lupta împotriva lui Enea*. Templul dedicat acestei zeiţe este cel mai vechi din Japonia. Trăia. şi care rămîneau la ele. VII. Mitul acesteia şi acela al zeului Susanovo*. ucisă de Ahile*. mai tîrziu. pictură AMAN sau OMAN Divinitate venerată de vechii perşi şi identificată cu soarele. 593 şi urm. meşteşugul ţesutului etc. Zeus şi-a făurit scutul. Amaterasu i-a învăţat pe oameni cultivarea . pînă în Sicilia şi au luat parte la războiul Troiei* împotriva grecilor. Au ajuns. Altea s-a sinucis şi ea. XII. cînd Meleagru şi-a ucis unchii în urma unei neînţelegeri. ALUZZA Idol venerat de vechii arabi. AMARINTIA Epitet al zeiţei Diana*. ALTIS Pădure care împrejmuia templul lui Zeus* din Olimpia*. pe care se bazează originea lumii. rîului Terrno-dont. sora Ledei* si 'mama lui Meleagru*. regele Calidoniei* (Grecia). înaintea lui Ma-ho-med.

Eschil. VI. A luat parte la expediţia împotriva Tebei* (2) şi' la războiul Troiei* şi a fost ucis de Mops*. '. A fost ucis de Heracles* şi oferit jertfă zeilor. mişca din loc obiectele şi ar fi ridicat chiar zidurile Troiei*. cu sunetele căreia îmblînzea fiarele pădurii. comedie. Jacob Jer-daens. după această convieţuire. adică acolo unde soarele dispare. Amfitrion. A'rmaiti* (umilinţa. Tebaida.. nemaiputînd suporta despărţirea de el. în timpul unuia din multele războaie în care a luptat. AMFIDROMIE Ceremonie rituală la greci. AMFION Fiul lui Zeus* şi al Antiopei* (2). frate geamăn al lui Zeto*. AMFÎDEMONŢ A oferit ospitalitate atrizilor* cînd s-au dus în Itaca pentru a încerca să-1 convingă pe Ulise* să participe la expediţia împotriva Troiei*. AMENT1 Regatul morţilor în mitologia egipteană. comedie. Se credea că este luată dirt grădinile hesperide-lor*. Luis tle Camoefls. Cei şapte împotriva Tebei. a fost trecut în rîndul zeilor. si-a ucis propria mamă. Puliclet şi Cresilas. AMFITRION Fiul lui Alceu* şi nepot al lui Perseu*. Preoţii se numeau arvali*. după cum nectarul era băutura lor. Amphitrion. A participat la vînătoarea mistreţului în Calidonia* . Ameretat (nemurirea). primită în dar de la Hermes* sau — după altă versiune — de la Apo. a dat naştere lui Heracles*. care consta. pictură pe un vas antic. Homer mai vorbeşte şi de invadarea Liciei de : către amazoane şi înfrîngerea lor de către Bellerofon*. Vohu Mana (gîndul cel bun).Ho*. căsătorit cu Alcmena*. 'Rubens. Morţii 1-ar însoţi într-o barcă pînă în lumea «mbrelor. comandantul suprem al argonauţilor*. ascultat tot atît cît cel din Delfos*. îndurerată şi disperată de soarta fiului ei. Şi-a prevăzut sfîrşitul. Plaut. triva Tebei* . s~a sinucis. apoi în cinstea zeiţei Ceres*. şi urm. in bptezarea nou-născutului după cinci zile de la naş-cere şi prezentarea lui înaintea altarului şi a focului aprins cu această ocazie. Amfitrion. care stăteau în jurul tronului lui Ahura Mazda*: Asha (justiţia desăvirsită). Fidins. 'AM FI ARAU "Fiul lui Apollo*-şi al Hîpermnestrei*. AMFILOJJ Fiul lui Amfiarau* şi al Erifilei*. împreună cu caii săi.n în lupta cu amazoanele. nu mai are nici o putere. ghicitor renumit în antichitate. grupul celor şase genii* sau sfinţi nemuritori. După moarte. împlîntîndu-şi un pumnal în piept.• Teseu*. întîi în cinstea lui Marte*. pentru vina de a-şi fi trădat soţul. pe o amforă din Brilish Museum. care le dădea nemurirea şi tinereţe veşnică. Zeus* s-a servit de înfăţişarea lui pentru a o seduce pe Alcmena. AMFINOMEA Mama lui lason*. AMESHASPENTA în mitologia persană. în Muzeul clin Bruxelles. comedie. Hugo von KJeist. care aveau loc la sfîrsitul l u n S mai. Homer. Giulio Romano. Heracle. pictură AMBARVALII Serbări cîmpeneşti ale vegetaţiei la ro-• mani. \ragedie. Ei organizau procesiunea de-a lungul cîmpurilor si implorau zeii să le dea recolte bogate.eda. iar unul din popoarele Aticei i-a dedicat un oracol*. Statium. ca participant la expediţia împo-.. Halirvatat (sănătatea obţinută din satisfacerea tuturor dorinţelor). Tot astfel se1 numea şi un unguent cu care îşi parfumau capul. AMBROZIE Hrana zeilor în mitologia greacă. Alcmeon*. şi la expediţia argonauţilor*. 186.(2). dramă. în schimbul unui colier si al unui peplu. rege al Tebei* (2). Avea o liră măiastră. lliada. şi a murit înghiţit de pămînt. în ultima zi a încercării acestora de a o cuceri pe soţia lui Ulise* a fost ucis de Telemac*. care. Cu ambrozie se hrăneau si caii zeilor. 38. sculp-: tură. Moliere. poem epic AMFIDAMANT Fiul lui Busiris* aare obişnuia să-i sacrifice zeilor pe străinii ce-i cădeau în rnînă. comedii. In absenţa acestuia. Kshathra (puterea zeului asupra oamenilor). în timpul unei neînţelegeri. în înţelegere cu fratele său. Amenti înseamnă apus.de Timon. . unde acesta. A fost unul din proci*. Fernand Perez de Olivia şi Juan. mamă a înţelepciunii si a inspiraţiei). Ahile împotriva pcntexileei. o dată ajuns.

Triton*. ucis de lapiţi*. fiindcă i-a interzis să calce pe pământurile sale. A fost un boxer neîntrecut. şezînd întro tras uri că sub formă de scoică. Torquato Tasso. AN AP Zeul rîului cu acelaşi nume din Sicili'a. fevor de către Pluto*. nimeni nu a vestit debarcarea lor. cărora li se jertfeau miei albi. pământul roditor şi agricultura. iar pe Rea Silvia* a constrîns-o să se facă vestală*. preschimbată în. legat de multe.şi a . simbolul forţei naturale a mării. dar Pollux* 1-a ucis cu un singur pumn.greacă.NAHITA Divinitate persană simbolizînd fertilitatea şi vegetaţia. eîncl ea a devenit totuşi mamă. 39 AMHARIA -Zeiţa a dreptăţii si a răzbunării în mitologia etruscă.Jean Giraudoux. !2) Promontoriu vestit în insula Samos. ANAPANOMENA Izvor Ungă sanctuarul din pădurea Dodona*. fiica lui Nereu* . egende ale Greciei antice.it din dragoste „cu nimfa* Ciane*. Melia*. \MPEL (1) Fiul unui satir* şi preot al lui Dionysos*.' Henry Purcel! şi Gasparini. căsătorită cu Diomede* (i). ucis de propria-i soţie. (2) Fiu al lui Egist*. comedie. ^pelle. Păstor din preajma lui Narcis*. Afrodita Anadiomene. 1-a jupuit de viu. In onoarea Dioscuri-*. nimfele* marine. operă AM FIT RIT E Nereidă*. Acolo. AN AS ABIA Nimfă* în mitologia . INADIOMENE Epitet al Afroditei*. Alexandru cel Mare a fost primit de preoţi şi adorat ca fiu al lui Amon. popor din Epir. Purta un arc şi o tolbă cu săgeţi. care se referă laşterea ei din spuma mării. cu care este identifica-' : ta. care s-. o danaidă*. (2) Unul din centauri*. Amuliu i-a aruncat în apele. 'AMÎNTA. Mai tîrziu. Tot aici. Este reprezentată în multe imagini. şi astfel oraşul a fost cucerit cu uşurinţă. ai cărui locuitori nu pronunţau numele dorilor fiindcă lea fost prezis că aceştia îi vor nimici într~o zi. salvaţi de la moarte. Urmărită de Apollo*. cînd a fost izgonit din Olimp* (1). AMOR sau CUPIDON Zeul iubirii în mitologia romană. rege al oraşului Alba Longa*. n'ăscîndu-i pe Romulus* şi Re-' mus*. Mai tîrziu. AMIMONA Una dintre danaide*. fiu al zeului Poseidon* şi al unei nimfe*. L-a detronat pe Numitor şi i-a omorît fiii.a un. adorată mai întâi în Teba* (2). Drept pedeapsă pentru că 1-a respins pe păstorul Ofi care s-a sinucis din dragoste pentru ea. Tibrului. 1-au ucis. patrona apele. cei doi fraţi. Amfitrion. fiica lui Leuci p*. Cînd dorii au venit. s-a refugiat într~un templu al zeiţei Artemis* pentru a scăpa de dragostea lui şi aici zeiţa a făcut-o invizibilă. de la care a avut un fiu. cu care a avut un fiu. AMICOS (1) Rege al Bitiniei (Asia Mică). Andre Erriest Gretry. AMICLA Una din . în Grecia. UtfACEE Serbări în Grecia antică. în noaptea nunţii. pe satirul* Marsyas*. A fost soţia lui Poseidon*. pe lacint*. dramă pastorală AMINTORE (1) Rege al dolopilor.. ÂMON Divinitatea supremă în mitologia egipteană.lui__Dpris*. pe . le-gîndu-1 de un pin. I se atribuia capacitatea de a reaprinde focurile stinse si invers. a fost asimilată cu zeui solar Amon Ra. Din iubirea cu Poseidon* 1-a născut pe Naupliu* (1). de teamă de a le rosti numele. Amfitrion 38. atunci cînd'i-a călcat pământul. spune o legendă. a fost identificată cu Zeus* şi personificată cu cap de berbec şi corp ome40 nesc. cu care îi rănea pe cei ce voia să-i facă să se îndrăgostească. ANAXARETE Nimfă* diri Cipru sau — după altă versiune — din Salamina. Afrodita* . purtată pe malurile mării de Delfini şi însoţită de tritoni şi nereide. si multe fiice. Acesta a fost motivul pentru confruntarea între Dioscuri* şi fiii lui Afareu*. pictură la I. a păscut turmele lui Admet*. care 1-a învins jintr-o întrecere poetico-muzicală. fiul zeiţei Venus* şi al lui lupiter*. AN ASCI Fiu pe care Castor* 1-a avut din iubirea cu Febe* (4).cele şapte fiice ale Niobei*. AMFR1S1O Rîu în Tesalia pe malurile dăruia Apello*. în-tr-adevăr. melodrame. AM1CLE Oraş în Campania (Italia). AMULIU Frate al lui Numitor*. A fost ucis de Heracles*. (3) Tovarăş a! lui Enea*. Oracolul* ei se afla în oaza Sivuah din desertul Libiei.

care 1-a ucis pe monstru şi a luat-o cu sine. 1-a salvat. pictură.fost împinşi la acest aci. via. ANGERBODA Divinitate feminină uriaşă în mitologia nordică. ANDROCLE Unul din fiii lui Eol*. în care erau jertfiţi prizonierii de război. 297 şi urm. Locuitorii din comitatul Eşsex i-au dedicat o 3ădure. după o versiune. Enea şi Aceste* i-au înălţat pe . mama lui Egipt şi a lui Danaos*. ANAXOS Soţia lui Electrion*. Kneidct. III. Eneida. şi mama lui Astianax*. prevestitoare de . devenindu-i. şi al reginei l 'asifae*. 437 si urm. un alt fiu al lui Priam*. cînd Troia a fost incendiată. Virgiliu. Este simbolul soţiei . si a Casiopeei*. Perseu. al lui Poseidon*. Victorios în. unul din apărătorii Troiei*. a fost luată sclavă de Neoptolem*.a transformat-o în piatră. VI. G. I-a ridicat. Andre Ernest Gretry. Virgiliu. A plecat să ucidă animalul. ANAXIBIA Soţia lui Strofiu*.. Locuitorii ar fi putut să scape de acest monstru.. 721 . Rafael etc. ANCEU (1) Fiu. în Epir. care ar fi . . ANDROCLEA Una din fiicele regelui teban Antipen. Poseidon* a făcut ca un monstru marin să pustiască regatul tatălui ci. Sacohini. regele vînturilor. pe Unea*. 670 şi urm. ANDROGEU Fiul lui Minos*. tragedie. a devenit soţia lui Elenos*.. în timp ce îşi aştepta sfîrşitul. Ovidiu.ni. după aceea soţ. 456. care pregătea pentru zeii din Walhalla* porcul mistreţ Sahrimuir. a fost salvată de Perseu*. Andromeda — Perseu.şi urm. regele Micenei*. în fiecare ui. Andrpmaca captivă. Tatăl '. tragedii.. Iliada.. de la care a avut un fiu. Eu-ripide. 698 şi urm.s-a jertfit pentru s'alvarea oraşului de sub ameninţarea lui Heracles*. Mi-chelangelo. Benvenuto Cellini. XIV. regele. un mausoleu magnific primului ei soţ. ANDHRIMUR Bucătar în mitologia germană. operă pe textul lui Jean Racine • ANDROMEDA Fiică a lui Cefeu* (2). V. VIII. Andromaca. numai dacă ar fi expus-o pe Andromeda furiilor lui. Di Feo. A fost iubit de Afrodita*. dar a fost ucis el de acesta. A participat la vînătoarea mistreţului din Cali'donia*. tragedie. ducîndu-1 pe umeri pînă la corăbii. l'reseă la Pompei. II. AND AŢE Zeiţa victoriei* la vechii locuitori ai Galici şi Britaniei. corespun-zînd zeului roman Neptun*. aşa cum îi ceruse un oracol*. Rubens. melodrame ANDROS Divinitate marină în mitologia slavă.fidele. Un prezicător i-a spus că nu va apuca să. Metamorfoze. Acesta. i s-a spus că im porc mistreţ îi devastează. După căderea Troiei. Saint Sae'ns. a fost ucis de un grup de rivali invidioşi. Eneida. de regele Atenei. mama Alemenei*. bea vinul produs de propria-i viţă de vie. Jean • Racine.Troici*. melodrame. Claudio Monteverdi. înţelepte şi ataşate total familiei. XII. lîngă Trapani. Cînd vinul a fost gata şi el se pregătea să-1 încerce. ANAX1TEA Danaidă* iubită de Zeus* şi mama lui Olen*. 371 şi urm. Ovidiu.. drept hrană pentru Mino-Iliur*. Ubaldo Gandolfi. Metamorfoze. Eliberarea Andromedei. 20 ' ANDROMACA Soţia lui Hector*. prietenul lui Oreste*. Teseu* a reuşit să-i scape pe atenieni de acest în-ilor tribut. regele Focidei. . Hector. şapte tineri şi şapte tinere. regele Etiopiei. care . Bătrînul a murit apoi ~n Sicilia. muntele Erix im mormînt măreţ. l şi urm. A domnit în Sicilia Orientală.. a pornit. mai ales în Pana-Icitee*. Andromaca. toate jocurile. un război împotriva ilriiienilor pe care i-a învins şi le-a pretins. Giovanni Paisiello. 635. frescă în Casa Dioscurilor din Pompei. ANCHISE Membru al familiei lui Priam*. pentru a-1 răzbuna. 087. 187. Ennius. Homer.. Deoarece a 'avut îndrăzneala să declare că întrece în frumuseţe nereidele*. Egeu*. regele Cretei. n u.sora lui Agamemnon* 'si mamă a lui Pilade*. II. soţia lui Belo*. legată de o stîncă. (2) Un alt Anceu a fost unul din argonauţi*. Andromaca şi Troienele. VI. sculptură (relief în soclu). IV. Giacobbi. ANCHIRROE Fiica Nilului. iar după moartea acestuia.

80 44 45 AN1RAN Geniul* tutelar al nunţilor în mitologia sană. VII. 2G2. A fost fiul şi preotul Ini Apollo*. Avea cap de om. :u yes- ANIOS Rege al Dclosului*. cu o lingură mare în mînă. Metamorfoze. • AN S H AR Zeul primordial în mitologia asiro-caldeeană. Cele patru fiice ale sale au fost răpite de Agamemnon*. Aici. Soţia .. ANHUR Zeu egiptean. care împreună cu Kishar a'dat naştere lui Anu*f Anshar reprezintă cerul. Este reprezentată stînd pe o frunză de lotus.ANTENOR Rege trac. ANNIO Regele insulei Delos*. personificare a recoltei anuale. Bine primită de Enea*. după care şi-a pus capăt zilelor. Era invocată de săraci în fiecare dimineaţă. ceilalţi doi au fost şarpele Midgard* şi Hei*. Ebe*. vechi locuitori din jurul lacului Fucino. Virgiliu. î. A pledat pentru trimiterea Elenei* înapoi grecilor.lui Procul. alta. Iliada. faţă de e'a. 347. a urmat-o în Italia. AN'fEA Soţia . unul din sfătuitorii cei mai înţelepţi ai lui Priarn*. III. AN N A PIJRNA Zeiţa vedică a bogăţiei şi a libertăţii. Ic la care ele primiseră acost dar. în care centaurii* răniţi de Heracles* la nunta cu Plippodamia* şi-au spălat rănile. Unele versiuni o identifică cu sora Didonei*. pămîntul. viespi şi muşte. 622. Conducea adunările în care trebuia să se respecte o absolută discreţie. 242 . a stîrnit gelozia soţiei acestuia. dintre care cel mai important a fost lupul Fenrir*. în griu. rege al Argeşului* (5). Antea. propriul frate. Fiicele sale aveau darul de a preface tot ce atingeau. reprezentat printr-o pădure întunecoasei. Lavinia*. după ce a murit. III.lui Loke* şi mamă a trei monştri. ANTAMTAPPES Infernul într-o legendă orientală. stăpîna regatului morţii. înecîndu-se In rîul Numicius* şi fiind transformată în nimfă*. cu plante spinoase şi cîini sălbatici. Eneida. ANGERONA Zeiţă a tăcerii în mitologia romană. (Italia). dar nu i s-a dat ascultare. AN NONA. pentru purtare necuviincioasă. ANIGRO Rîu în Tesalia (Grecia). pentru hrana lor zilnică. Antenorizii. Avertizată în somn de Didona. în timpul incendiului Troiei. le-a transformat în porumbei! Ovidiu. Eneida. într-o vînătoare. 759 ANGRA MAINYU -> AHRIMAN ANGUS Zeiţă a iubirii în mitologia celtică. 1-a denunţat soţului ei.. Virgiliu. căreia îi erau dedicate serbările din martie ţinute pentru a întîmpina primăvară curn se cuvine. după ce şi-a ucis. 'urzind o seamă de intrigi împotriva lui. înroşind şi tulburindu-i apele. soarelui. reprezentată cu un deget pe buze. Numele său înseamnă „călăuza soarelui". una. numită o'dinioară Antenorea. în ulei si a treia. la care s-a refugiat Bellerofon*. Aga-memnon* a încercat să le ia cu el 3a Troia*. care 1-a primit cu bunăvoinţă •>o Enea* în drumul său spre Italia. în vin. a fugit noaptea din palat. tragedie. pe care. Sofocle. Eneida. cel mai important preot al lui Apollo*. 203. 46 . ' perANKA Un fel de pasăre fenix* (1) în mitologia persană. ANGITIA Zeiţă venerată de marsi. XIII. 148. regele Troiei*. VII. care a plănuit să o omoare. iar Kishar.nenorociri. simbol al forţei cosmogonice a / . pînă atunci renumite pentru limpezimea lor. Zeiţa romană a abundenţei. a fost salvat de Enea* şi a ajuns cu acesta în Italia. din greşeală. ANIKETOS Fiul lui Heracles* şi al zeiţei tineret n i ce. I se atribuia darul de a îm-blînzi şerpii şi cunoaşterea ierburilor medicinale. Homer. Itelhe'im. AN M A PE REN N A Divinitate în mitologia romană. a întemeiat Padova. Virgiliy. dar Dionysos*.

erou' în războiul împotriva TroieP. Antiope adormită. 85 ANTIFATE. Arlhur Honneger etc. soră a Isme-nei*. 4 ANTESTER1I Serbări celebrate la Atena. Alnmanni. Thebaida. Odiseea. care a ucis mulţi dintre tovarăşii de drum ai lui. întemeiat în 130—131. Persefona*. Anteros şi Eros sînt reprezentaţi ca doi copii cu aripi. Homer. 541. ucis de ¥lise*. Ra-cine. Era de neînvins in orice luptă. După moarte. Jean Antoine Watteau. tragedie. Ovidiu. 773. XVII. fiul lui Creon. Edip la CcloiiOK şi Antic/oua. care i-a cedato lui Teseu*. oniorîşe la rîridul lui pe toţi călătorii care trecuseră prin deşertul Libiei. a lui Eteocle* şi a lui Polinice*. (2) Fiica regelui teban Nicteu. pe Amfion* şi pe Zeto*. durere. 660. Repudiată mai tîrziu. IV. şi la uciderea celor doi fraţi. Jldebrando Pizzt'tti. după cum povesteşte el însuşi regelui Alcinou*. Antonio d el Pollaiolo. A fost un exemplu de dragoste filială şi fraternă. Pînă la uciderea 47 sa cî e către Heracies. tragedie. în cinstea lui Dionysos*. identic celui dedicat zeului . personifica un sentiment opus iubirii pure. VI ĂNTIN'OU (1) Unul dintre pretendenţii Penelopei* (proci*). Antiyona mm despre milă. popor sălbatic. timp de trei zile. a rămas la curte unde. Creon*. 8 ANTIOPE (1) Regina amazoanelor*. Kdip rege. a doua soţie a acestuia.I'ANTEROS Fiul lui Marte* şi al zeiţei Venus*. IV. ştiind acest lucru. Antiope /surprinsă de lupiter. în onoarea zeiţei Ceres* şi a fiicei acesteia. Odiseea. a asistat la uzurparea tronului tatălui ei de către propriul unchi.. Reîntoarsă la Teba* (2). 199 . disputîndu-şi o ramură de palmier.strigonilor. Oorreggio. în cinstea Horei*. 409. Sofocle. Dirce*. ANTESFORII Serbări ale florilor. la reîntoarcerea sa în Itaca. frate al lui Eros*. Horner. în Sicilia. de la care a avut doi fii. celebrate la începutul xrimăverii. a aflat că murise de. apoi a fost condamnată a fi îngropată de vie de uzurpator. pînă cînd acesta cade pradă furiilor*. pictură INU Stăpînul cerului. tragedie. Jean Anouilh. rege şi părinte al tuturor zeilor Îi mitologia asiro-caldeeană* I s-a ridicat un templu în „ssur. tragedie. fidel unui jură-mînt făcut tatăllui lui. în luna februarie. în timp ce lupta pentru a-şi salva părintele. îşi ia singură viaţa. 48 El a fost cel care i-a comunicat lui Ahile moartea lui Patroclu. 'Iliada. Antigonn. favorit al împăratului Hadrian. Pitica. cel mai buh prieten al lui Ahile*. Metamorfoze. Antigona. XXII. după Patroclu*. 423. fratele lui Priam*. A fost ucis însă de Heraeles* care. care o iubea. Cu ea a murit şi Emon*. Odiseea.. ademenită de Zeus* transformat în satir*. fiul lui Poseidon* şi al Ge. Cei doi fii ai ei au eliberat-o şi au răzbu-nat-o. X. demnă. Tatăl său a vrut s-o ucidă. IX. a maltratat-o. IX. A fost adorat în tot cuprinsul Imperiului Roman. care o iubea. Dar. pentru că se îngrijise de cenuşa fraţilor ei. 1-a sufocat. 187. Antigona. Lico*. AN T EU Uriaş faimos. 556. în Egipt). atîta timp cît atingea pămîntul. regele Troiei. Saint-Sacns. din cauza lipsei lui îndelungate. Spre deosebire de acesta.de. în timpul cărora entuziasmul mulţimii dezlănţuite nu avea limite şi se bea vin . Luifii. tragedii. pictură ANT1CLEA Mama lui Ullse*.nou. Jean Rotrou. A fost ucis de Memnon*. A fost făcută prizonieră de Heracies*. Eschil. Ulise*. Euripi. în-tîmpinînd-Q în Infern. 114. dar a fost salvată de soţul ei. (2) Tînăr din Bitinia. Odiseea. XXIII. rididndu-1 în -brale. Rege al le. de la care eroul grec. Vitlorio Alfieri. 183. După orbirea tatălui ei. împăratul i-a construit un templu şi mai multe oraşe (Antinopolis. Antigona îl însoţeşte în exil. 106. în Atica. Homer. Antigona. Pindar.ei*. Stravinsky. de a-i ridica un templu construit numai din capete omeneşti. Cei şapte împotriva Tebei. muzică ANTILOH Fiul lui Nestor*. ANTIGONA Fiica lui Edip* şi a locastei*. Asemenea ceremonii se ţineau şi în Argos* (5). Homer. vigoarea primind-o de la mama sa. antropofag. deasupra pămîntului. Homer. Mendelsohn Bartoldi. Jean Cocleau. tragedie.

VIII. 704. în t prima parte a lunii iulie. Pentru condamnarea "• Dicţionar de mitologi» .40 sau iertarea păcatelor. Era reprezentat cu cap <• cîine sau de şacal. care se numea. pictură l APOPI Zeu din împărăţia întunericului. poeţi. Paolo Ve-ronese. în care împăratul August se spune că a fost victorios. L. Bernini etc.Adad*. dobîndind totodată si noi centre cui tu ale. el fiind cel care intra în libertate En morminte. Zeu al luminii şi al soarelui . Andrea Manteg. APAM NAPAT Divinitate arhaică din mitologia iraniană. In Italia. încarnarea răutăţii în mitologia egipteană. zeul apei. Fidias şi Praxite. timp de cinci zile. iar Apollo era aclamat ca zeu al victoriei. era dferit zeilor. după numele izvorului şi al muntelui Aonio (Helicon*). figurează o bună parte din împăraţii romani. în Circo Massimo. Eneida. Au fost instituite în perioada celui de al doilea război punic (219—201 î. a fost adorat după bătălia de la Acţiuni. AONJS Fiul lui Poseidon*. i APATURII Serbări dedicate de greci lui Zeus* si Atenei*. tăiat cu această ocazie. deoarece fusese sub protecţia lui. la poalele muntelui Cint. consacrat lor. Părul lor. al catastrofelor din natură şi al desertului ameninţător al Egiptului. ideal al frumuseţii 'masculine. cu furtunile lui de nisip. al cîntecului. API. aducător de fericire. al muzicii si al poaziei. VIII. sculptură. Grecii şi romanii 1-au asimilat lui Cerber*. încât se credea a fi una din intrările în Infern.ii le celebrau făeînd sacrificiile nu pe altar. . care trebuia să fie tăinuite cu rigurozitate. compozitori. de seamă di-'Inităţi în mitologia egipteană. Homer. Eneida. APOB. Iniţial simbol'al fecundităţii. G. \NUBI Fiul lui Osiris*. 50 51 APOTEOZĂ Ceremonie prin care erau divinizaţi toţi cei ce aduceau servicii însemnate patriei sau omenirii.S Una din cele mai vechi divinităţi ale mitologiei egiptene. » APOLLINARH Jocuri în cinstea lui Apollo* celebrate la R0ma. născut la Delos*.QMIÎ Serbări pe care grec.(Febos*). Aveau loc în octombrie si corespundeau cu intrarea şi înscrierea: copiilor între membrii societăţii. Rafael.. prin asocierea cu alţi zei. sub înfăţişarea unei 'femei purtând pe cap o cunună împletită din pene roşii de papagal. Apollo deî Belvedere în Muzeul Vaticanului. şi cel care însoţea sufletele morţilor la Ju-Secata de Apoi. Printre aceştia. din care emanau gaze atît de mirositoare. la Roma. APOLLO Fiul lui Zeus* şi al Latonei*. Durer. Numele său înseamnă chiar „fiul apei".Clar. şi Aonia. din Beoţia. AORN Lac renumit în Epir (Grecia). Virgiliu.Apollo. Adorată în Nubia şi în Tebaida Meridională. lliada. greutatea inimii celui defunct avea un mare rol.na.). înaintea lui Osiris. cel ce-i face pe oameni să respecte legea. adorat în Beoţia. La greci era considerat zeul binelui şi al frumuseţii. Virgiliu. Perugino. închipuit sub înfăţişarea unui taur. Simbol al patimilor potrivnice omului. AONIDE Epitet dat muzelor*. atribxitele lui s-au înmulţit cu timpul. 698 ANUKET Zeiţa apei în mitologia egipteană. Diego Rodriguez Velasquez.' Ies. I s-a ridicat un sanctuar pe colina Palatinului*. zeu al medicinii şi părinte al lui Esculap*. maestru al muzelor*. una din cele mai. APORRETA Nume generic al misterelor religioase. I. ci pe podeaua templului sau direct pe pământ.

ţinînd în mînă o tavă cu măsline. la-oelţi. Odiseea. oferite ^drept răsplată războinicilor morţi în lupte.Et în Arcadia ego" (Şi eu am fost în Arcadia) —• simbol al nostalgiei după o fericire pierdută. să facă pîîne l si să toarcă lina. Velasquez. Francois Couperin. Goethe. şi înfruntîndo cu un orgoliu nestăpînit. (2) Vechi oraş al rutulilor*. să-şi vadă veşnic pînza sfî-siată. pe care i-ar fi avut de la vestala* Rea Silvia*. era pregătit să o ucidă. roman pastoral. La început. iar giganţii* 1-au înlănţuit pe un munte. Arcadia. dansatoare cereşti. (2) Nume atribuit. neştiind de această metamorfoză. 1-a lovit grav. Prietene nedespărţite îi erau Discordia*. în Italia. ARDEA (l) Fiu al lui Ulise* şi al'Circei*.. pe Eros*. în mitologia romană. roman pastoral APjS'ARAS. asupra cărora domnea Turnus*. care 1-a schimbat şi pe el într-un urs. 182 ARCHELAU Unul din cei cincizeci de fii ai lui F<rfnt căsătorit cu danaida* Anaxibia. al căror cult a fost importat în Italia din Asia Mică în sec. în mitologia brahmanîcă. Apoteoza lui Corelli. într-o zi. de o rară îndemânare. Iubirea dintre Marte şi V emis. Dio-mede*. protejat de Minerva*. întemeietor al oraşului cu acelaşi nume din Latium*. Lope de Vega. Ovidiu. Deşi nemuritor. Spaima. VI. XIV. l şi urm. indignată. dar a fost oprit de Zeus. aflată undeva la apusul soarelui. Luîn-du-se la întrecere cu Atena*. care o învăţase această artă. sonată. Apotheosis. condamnat. Homer. de sabini si de gali. martie. frescă la Pompei. adoraţi mai ales de egipteni.' Nimfe* ale apelor în mitologia vedică. Era închipuit ca un om bătrîn cu părul alb si cu coadă de balaur. pictură. Metamorfoze. Acolo trăiau divinităţile infernale Ereskigal* şi Nergal.Aurelius Prudentius Clemente. A fost îndrăgit de Afrodita*. 8 P ' Descendentul lui Herades* şi întemeietor al Si. Pieră* a transformat-o într-o ursoaică. ARDUINA (1) Divinitate personificînd pădurea ardeni-l'or. la vînătoare. punîndu-i pe amîndoi printre ceilalţi aştri: Ursa Mare şi Ursa Mică. era totuşi' vulnerabil. era zeul agriculturii si astfel romanii i-au dedicat prima lună a primăverii.. aceasta. Apoteoza artistului. 52 ARCIGAL Preot al misterelor lui Atis* şi Cibele*. poem didactic. Jacopo Sannazzaro. pămînt a cărui rară frumuseţe naturală a inspirat numeroase legende. ARAHNE Tînără ţesătoare din Colofon (Lidia. După altă versiune. fiu al zeului Eol* şi al Aurorei*. Francois Couperin. Paolo Veronese. ARCADIA Provincie în Peloponez (Grecia). i-a sfîşiat pînza si a lovit-o cu propria ei suveică. umilită. în mitologia greacă. acest zeu i-a învăţat pe oameni să semene griul. II. Stefano della Bella. Arcadia. Arahne. Apoteoza lui Lully APOTROPENI Nume dat zeilor care îndepărtau "de oameni bolile si nenorocirile. Metamorfoze. roman pastoral.. Laerte*. Ovidiu. dar zeiţa a transformat-o într-un păianjen. Ares Ludovisi în Muzeul Termidor din Roma. Fiul ei. baiadere. de unde a fost liberat de Hera'cles*. ARDAh Fiu al lui Vulcan* în mitologia romană. protectoare a vînătorilor. Arcadia. Fiul lui Zeus* şi al Herei*. Ares . de la care a avut un fiu. Groaza si Uciderea si iubea războiul cu voluptate. s-a spînzurat. ARALLU împărăţia morţilor la : asiro-caldeeni. . acvnforte ARCAŞ Fiul lui Zeus* şi al nimfei* Calisto*.. AQUILON Vînt rece si furtunos din nord-est. ARADBA Zeu al războiului în mitologia mongolilor. Asia Mică). APPIA Nimfă* romană. III. . Şir Philip Sidney. rege al Itacăi*. Dia-nei*. ' ARES Zeul războiului în mitologia greacă. 466 . Mitologia romană îi atribuie paternitatea lui Romulus* şi Remus*. Sînt cunoscute cuvintele asociate picturii Păstorii din Arcadia de Nicolas Poussin.ARCESIU Părinte al lui.

ARGE (1) Unul din '-ciclopi*. frate al lui Osiris*. 141 şi urm. poem epic. au preschimbat-o într-un izvor. după o versiune. Piero di Oosimo. după ce 1-a ucis pe Ar-gos* (2). pictură ARHILOH (i) Poet şi războinic grec. Rubens. care trebuia să-i spună tot ce face zeiţa. După altă versiune. care se afla în Sicilia. III. Acesta însă se folosi de Hermes*. la 15 mai. Donato Creţi. Pollux*. care 1-a adormit pe Argos si astfel a reuşit să ajungă la Io. care 1-a iubit cu pasiune [pe păstorul Selen*. pictură ARGOS (1) Zeu grec. monstru cu o sută de ochi pe care Hera* 1-a însărcinat s-o vegheze pe nimfa* Io*. Fresce cu Argos la Pompei şi în Casa Liviei de pe Palatin. soră a lui Vulcan*. înfruntând hotărîrea regelui Creon*. înduioşaţi. renumită ca fiind locul de origine al atrizilor*.. Printre ei erau Heracles*. Alcinou*. ARGIVA Epitet al zeiţei Hera*. sculptură A RET E Soţia regelui feacilor*. ARGEA Serbare dată la Roma. a uitat de Argirâ si a devenit. Argus păun. Legenda spune că Aretusa. pentru a o îndepărta de zeul fluvial Alfeu*. Caius Valerius Flaccus. Zeii. ARGIA Soţia lui Polinice* în mitologia greacă. Selen. fiică şi a Herei* şi. bătînd dinspre vest. la Luvru. un vas . (4) Cîiriele lui Ulise*. ARGESTE sau EURO Personificare a unui vînt vijelios în mitologia romană. Canava. VII. ca .ne din trestie. aşa cum se cuvine. Afrodita* a preschimbat-o 55 pe ea într-un izvor si pe el într-un rîu. Bfomer.şi pe drahmele din anul 510 î. şi mama Nausicăi*. dar au fost condamnate amîndouă la moarte. Cînd acesta a murit. Castor*. 66 şi urm. Hera 1-a prefăcut atunci pe Argos într-un păun. ARETO Unul din fiii lui Nestor*. sculpturi. Thorvaldsen. ca protectoare a Argo-sului* (5). (5) Capitala regiunii cu acelaşi nume din Grecia. monstrul cu o sută de ochi. împreună cu sora lui. Odiseea. Odiseea. Cu această ocazie. a preschimbat-o într-un izvor. 54. Antigona*. cu timpul.un rîu în care cei ce se scăldau nu-si mai aminteau niciodată de persoanele dragi. Te-seu*. ARGONAUŢ-I Cei cincizeci de eroi greci care. la Orvieto. Argonauticele. rămăşiţele pă-mîntesti. care şi-a jertfit viaţa pentru a-şi salva părintele. Alcmeon* şi al profetesei Mantos* (1). Acesta a ajuns-o însă pe căi subterane şi si-a unit apele cu ale ei. Peleu*. care a folosit cel dintîi versul iambic şi a fost. care.Borghese..rmas oţcră Herei capul lui Argos. simboluri ale vechilor sacrificii omeneşti. cu cincizeci de ani înainte de războiul Troiei*. (2) Unul din fiii lui Nestor*. (3) Corabia care i-a transportat pe argonauţi* în. însoţită de delfini. ARGIFON Epitet al lui Mercur*. Homer. ca atare. pe care 1-a împodobit cu o sută de culori pentru a-i răsplăti credinţa. fiul lui 56 ARIADNA Fiica regelui Mi n os* al Cretei. i-ar fi povestit zeiţei Ceres* cum i-a fost răpită fiica de către Pluto*. Este reprezentată des pe monedele vechi ale Siraeusei. acesta s-a stins ca o umbră. vestalele* aruncau în Tibru manechir. expediţia pentru cucerirea lînii de aur*. -la Roma. Apo'llonios din Rodos. 233 şi urm. a vrut sâ-i înmormînteze. ştiind-o iubită de Zeus*. sora Fedrei* . Hc. (2) în mitologia greacă. pus de acesta să o păzească pe Isis* în prezenţa a o sută de paznici. au participat la expediţia pentru cucerirea-lînii de aur*. Simboliza virtutea. 414 54 ARETUSA Fiica lui Nereu* şi a nimfei* Doris* în mitologia greacă. poem epic.pe care argonauţii sînt zugrăviţi în timp ce se pregătesc să plece spre Colhida. care îşi are originea în zeul egiptean Argos. Era nedespărţită de Diana*.. Simţind că moartea ei este aproape. conduşi de lason*. .Chr. Argonanticele. ARGIRA Nimfă* din Tesalia. în fiecare an. (2) Una din multele fiice ale lui Zeus*.

a părăsit-o pe o stîncă din insula Naxos*.şi a Minotaurului*. Tho-rnas Corne U le. alăptînd un copil. Aceasta. sculptură. ca Euridice* să devină soţia sa. înaintea lui Orfeu*. Ariadna adormită. ARISTEU Fiul lui Apollo* şi al nimfei* Cirene* în mitologia greacă. rege al Corintului. Aici a găsit-o Bachus*. Richard Strauss. ARMILUSTRII Ceremonii solemne de ispăşire şi purificare.ii iute ca fulgerul. Ariete a fost trecut printre aştri. Vasul Francois. drept pentru care compatrioţii lui 1-au declarat zeu. Dispărîndu-i una din capre>.. fugind din calea lui. operă. însă. lucrată de Hefaistos*. Oamenii aveau un singur ni. operă lirică ARIETE Berbecul cu lîna de aur* din mitologia' greacă. •f. muzica de Claudio Monteverdi. precum ciclopii*. 168 şi urm. şi apoi a lui Teucru* (1). Aristett a fost iertat de zei şi trecut în rîndul semizeilor. azi la Florenţa. Ottavio Rinuccini.. IRIMASPI Popor legendar din . cheruscii. Cei ce participau erau. A sperat.57 ARIPA SATANEI -> AVESTIŢA ARISBEA Prima soţie a lui Priam*. înarmaţi. printre altele. într-un nimb de lumină. Ea şi-ar fi trădat patria. cinstit de Periandru. care-1 reprezintă pe Teseu pârăsind-o pe Ariadna. aflate în umilinţei. întors în Germania însă. după ' un timp. ca cea dinţii constelaţie din zodiac. Frescă în Casa Poetului din Pqmpei. monstrul cu o sută ochi ucis de Hermes*. Arminiu. Ariadna ta . fiul lui Apollo*. ARISTENE Păstor de capre de pe muntele Tiţid'n. nu departe. ARMINIU Fiul lui Segimer. Cu timpul. A fugit apoi cu Teseu care. "J2) Cal care. ea i-a dat j un ghem cu aţă care i-a servit să iasă din labirint*. A intrat apoi în rîndul stelelor. în mitologia greacă.. în ziua de 19 octombrie. căruia i-a devenit soţie. renumit cîntăreţ din eiteră şi poet. Meşteşugul 1-a învăţat de la zeiţa Pal-las* (1). Cînd lîna a fost cucerită de lason*. Din partea lui a primit o cunună de aur. a . Mama sa era Pasifae*. a fost muşcată de un şarpe şi a dispărut dintre cei vii. corabia cu care Paris* a răpit-o pe frumoasa Elena*. A servit de tîARNA Curtezană din insula Siton. Ovidiu. Angelika Kauffmann. ARISTOL Tatăl lui Argos* (2). la o mişcare de trident a lui Poseidon*. Cînd Teseu* a fost condamnat să fie devorat de Minotaur.Sciţia. regele Troiei*. Copilul era Esculap*. care aveau loc în fiecare an la Roma. rege al unui popor de războinici. care era atît de lacomă de bogăţii. după ce a adus jertfe manilor*. încît zeii au preschimbat-o într-o buf-liţă. în favoarea regelui Mi-' al Cretei. lîngă Bpidaur*.l«~~. ... VIII. Metamorfoze. azi în Muzeul Vaticanului. el a găsit-o. fapt ce a dezlănţuit furia zeilor. r . Ariadna.r» iirtt-. A fost discipolul centaurului* Chiron*. 570 î. I-â învăţat pe oameni păstoritul şi albină-ritul. Naxos. de origine germanică. a avut cruzimea de a extermina în pădurile Teutoburg întreaga armată romană a lui Varus. pe care 1-a luat în stăpînire Frixus* şi a pus să fie păzit de un monstru în pădurea lui Ares*. comandantul argonauţilor*. tragedie. . şi al nimfei* Coro-nida*. AR1ON (l) Fiu al lui Poseidon*. năr în armata romană. după | uciderea monstrului. Personificare a izvor de înţelepciune 'şi inspiraţie.în dar oraşului Atena. ?. pentru a se implora zeilor victoria în războaie şi protecţie în timp de pace.îsnit din pămînt şi a fost oferit. căutător de aur în -apele rîului Arimaspiro.Chr. pe Cîmpul lui Marte. de ARMAITI Unul din geniile* ameshaspenta* preajma lui Ahura Mazda*. pictură în Pinacoteca din Viena ARMONIDE "Renumit meşter troian care a construit. 'Ariadna la Naxos.

ea a ridicat. Climen. regele Ciprului. respins. Pi-ritou*. a îndrăgostit întratît. dispreţuindu-1 pe Bachus*. Demetra*. (2) Fiul lui Ares*. i-a ucis pe băieţi.a fost . Roma-au personificat tăcerea într-o zeiţă pe care au nu-mit-o Muta sau Tacita. protectoare a agriculturii şi . Houdon. încît i-a ucis soţul. în memoria lui. numită de unii chiar şi Dafnis. Franţois Boucher. fiindcă au vrut să răpească . Diana însoţită de Acteon. Jean Baptiste Corot. L-a ajutat pe Marduk* în crearea neamului omenesc. ARTEMISIU Promontoriu în insula Eubeea. unde. Moartea lui 59. care 1-a ucis. pictură. este si zeiţa castităţii şi a fidelităţii conjugale. Ca divinitate terestră.şapte fete si şapte băieţi. iar degetul cel mare al celeilalte pe buze. sculptură la Luvru. (2) Numele doicii lui Oreste*. Medulina. A. indignată. o războinică volscă. unde fusese dusa de Pluto*j si acest lucru a făcut ca şederea ei printre fiinţele infernale să se prelungească. Fiică a lui Zeus* şi a lui Leto*. bun sau rău. frescă la Pompei. un templu la Halicarnas.mireasa regelui acestora. în Infern. mama Persefonei. unul dintre . sa sinucis. cu o săgeată. nu a mişcat-o pe Arsinoe. imprimat pe o piatră. Jean Goujon. neîntreită la vînătoare. ca şi Alcesta*. oare supravegheau cultul zeiţei Ceres*. ARTENIA Numele sibilei* delfica. Templul din Efes. 1-a schimbat pe Ascalafos într-o bufniţă. Era -înfă-ca un copil avînd într-o mină un corn al abunden-*. Artemis. la rîndul lui. IPOCRATE Fiu al zeului Osiris* şi . descoperit în anul 1773. Trezind curiozitatea vînătorului 'Acteon* care a surprins-o în timp ce se scălda împreună cu alte nimfe*. Correggio Rubens. înălţat un templu zeiţei Artemis*. al războaielor. Alexandre Falguie're. Mîniată de orgoliul Niobei*. care. s-a numărat printre cele şapte Minuni ale lumii*. regele perşilor. fiul lui Agamemnon*. pentru victoria repurtată aici împotriva lui Xerxes. de care propriul părinte. 1-a preschimbat într-un cerb. A denunţat-o pe Perşe'fona* lui' Zeus* ca ar fi gustat dintr-o rodie. Fraţii Arvali. a preschimbat-o într-o stâncă.al zeiţei Isis* în itologia egipteană. A fost socotită soţia model a antichităţii. ZQUS a înzestrat-o cu un arc si săgeţi si a făcut-o regina pădurilor. Zeiţa Afrodita*. oare a rămas pînă la urmă indiferentă. după care Apollo. (2) Amazoană*. ARREFORII Serbări care se celebrau în Grecia în cinstea zeiţei Pallas* (1). ARTEMIS Zeiţa luminii lunare în mitologia greacă. dedicat ei. (3) Cea mai frumoasă iară din Argos* (5). examinînd cu atenţie măruntaiele animalelor sacrificate zeilor. rele al Cariei (Asia Mică). rege al Tracici. ARSINOE (1) Fiica lui Nicocreon. ASCÂLAFOS (1) Fiul lui Aheron* (2) şi al Nopţii* în mitologia greacă. simbol al nopţii. ARVALI Colegiu format din 12 preoţi romani. J. pe fete le-a ucis. ARUNTIX Tînăr grec. în apropierea Bornei. Ei recitau un cîntec religios de mare frumuseţe. înfuriată. Aveau o pădure sacră. Artemis este zeiţa vînătorii si a săgeţilor care nu greşesc ţinta. a fost • pedepsit de acesta să bea o cantitate enormă de vin. implorînd :erea. ASBOL Unul din centaurii* care s-au luptat cu lapiţii*. a ogoarelor. Cari -Milles. Lîngă el era o cucuvea. care se lăuda că avea cei mai frumoşi copii -±. a ucis-o pe tînăra Camilla*. care. pe care 1-au devorat apoi proprii lui cîini. A în-drăgit-o Arceofan care. aşa cum Apollo* este zeul luminii solare. era una dintre cele şapte Minuni ale lumii*. ARUSPICI Preoţi si ghicitori etrusci.iPALIX (1) Fiica lui Arpalix. ARURU Divinitate feminină în mitologia caldeo-asiria-nă. venerat ca zeu al tăcerii. care pretindeau că au darul de a prevedea rezultatul. sculptură ARTEMISIA Soţia lui Mausol. 60 ARUNTE Războinic etrusc. ceea ce 1-a făcut să profite de propria fiică. La moartea acestuia. . pentru monumentalitatea lui.

Legenda spune că ar fi vindecat bolnavii şi prin muzică. Ovidiu. pe. o reprezentau. pe zeiţa Astarte*. în care Odin conducea adunarea zeilor. A ajuns înde-mînatic şi în chirurgie. Homer. născut în Ascrea (Beoţia). regele Miletului. Prometeu* si Epimeteu*. 649. 644. pentru a o cuceri. •AJŞCANIU sau 1ULIU Fiul lui Enea* şi al Creusei* (2) în mitologia romană. şi asclepiazii. dată. si Walhalla*. A fost învăţat de centaurul* Chiron* să foloseascăi arta vindecării oamenilor. 710 ASCLEPIOS Zeul sănătăţii şi al medlcinei în mitologia greacă. ASHIPU Preoţi prevestitori în mitologia caldeenilor. In urma lui a rămas Igea*.vin sau îşi acopereau chipul cu măşti comice. ASSARAH Fiul lui Troos*. prin mijlocirea descîn-tecelor. 518. ASGARD împărăţia lui Odin* în mitologia germană. divinitate supremă. provenit de la muntele Ascra. Metamorfoze. (2) Numele poetului antic grec Hesiod. I. Cel mai vestit a fost cel din Epidaur*. 534 şi urm. pe care 1-a făcut capitala regatului moştenit. . La Roma şi la Laţiu. Era îndrăgostit de frumoasa Elena* şi. rege al Troiei*. 63 ASSABIN Soarele la arabi. căruia muzele* i-au dat cimpoiul cu care îşi însoţea cîntecele.se afla tronul si din care vedea tot ce se întîmplâ în lume. de obicei. ASHERE Figuri simbolice la fenicieni şi cananeeni. ASIIUR sau ASSUR Zeul suprem al asirienilor. . XIII. V. • ASIA Fiica Oceanului* şi a zeiţei Thetis* (1). soţia lui la-pet* şi mama uriaşilor Atlas*.. A fost preschimbat într-un rîu de către Zeus*. zeiţa sănătăţii. care comunica ou pămîntul prin puntea curcubeului. I s-au înălţat numeroase temple. ASOPO (1) Regină al cărei ţinut a fost devastat de zeiţa Hera* printr-o ciumă. peste un burduf plin cu vin. Bachus. lîngă Pergam. unde . bunic al lui Anchise*. dar Mercur* 1-a salvat de la moarte. Sînt pomenite în Biblie cu recomandarea dată vechilor evrei de a le distruge. fiind socotite drept idoli. a făcut din pielea lui un burduf pe care 1-a umplut cu vin si nu s-a mai despărţit de el nicio-. ASPALIDE Fiica lui Argos* (2). după numele "templului dedicat ei la Aspuren (Asia Mică). înaintaşii medicilor de azi. folosind plantele pădurii. care s-a născut. A preferat să moară decît să fie soţia lui Tartar. "Walaskialf. şi al oamenilor. Egina*. pentru faptul că 1-a urmărit cîtid i-a răpit fiica. sculptate în lemn sfînt. iubită şi de el. ASPORENA Epitet al zeiţei Geea*. fiindcă acesta nu îngăduia unui muritor atîta har. Luptau împotriva duhurilor rele. concurenţii se mînjeau cu drojdie de . II. Acolo 62 f erau trei palate: Gladsheim*. fiul lui Apollo* si al nimfei* Coronida*. Virgiliu. din răzbunare pentru dragostea pe care Zeus* a nutrit-o pentru fiica ei. Iliada. după ce 1-a jupuit . unde a întemeiat oraşul Alba Longa*. care constau dintr-un concurs de sărituri într-un picior. 267. unde oferea eroilor din război un banchet veşnic. groteşti. 61 ASCALII Serbări celebrate în cinstea lui Bachus*. ASCREU (1) Epitet al Ini Zeus*. frate cu Asia*. numit si „Cel binevoitor".participanţii la războiul împotriva Troiei*. (2) Fiu al lui Oceanus* şi al zeiţei Thetis* (1). Eneida. a luptat şi a murit sub zidurile Troiei. A fost socotit creator al universului. A fost ucis de Zeus* cu un fulger.pe Asco. A fast dus de părintele lui pînă în Italia. ASCO Uriaş care 1-a aruncat într-un rîu pe Bachus*.

Homer. Troianele. X. pe Frixus* şi Elle*. (2) Fiica lui Scheneu. si apoi preschimbat în astru. 560 şi 686. Ovidiu. la rîndul ei. A'l'ARGATIS Numele grecesc al zeiţei feniciene Astarte*. care de atunci. Era. ASTERIA Sora Latonei*. ASSURIT Războinică. împreună cu fiii lui. ASTHARTE Divinitate feniciană a fecundităţii. soţia lui ASTARBEA Soţia lui Pigmalion* (2). de fiul vitreg. de vest. a fost părăsită. Seneca. fiindcă în timpul competiţiei. în momentul cînd acesta a pus stăpînire pe tronul tatălui său. cu două coarne de berbec. VI. Abraham Janssens. entru că el şi-a dorit un băiat. II. a fost aruncat de pe zidurile Troiei* de Neoptolem* fiul 64 ASTREU Titan*.lui Abile*. primind în dar caii si pielea lui. AS SUR -> ASHUR ASTREI Fiii lui Astreu* şi ai Eribeei. regele Arcadiei*. de est. fiica regelui fenicienilor. în arta siriană. Andromaca. corespunzători Dioscurilor* la greci. în mitologia asiriană. iar el s-a preschimbat într-un rîu. Euro*. Aveau darul de a vindeca toate bolile şi de a-i ajuta. Ashur*. sub ochii îngroziţi ai mamei lui. ATAR Focul. Hippo5 — Dicţionar de mitologie 65 meneu şi Atalanta au fost apoi schimbaţi de zei într-un leu si o leoaică. de sud. După ce şi-a părăsit soţia. pe vîrful unui munte. ASTERIU Rege al Cretei. de nord. Corespundea zeiţei egiptene Isis*. Atamant. din partea lui Meleagru*. de copilă. de teamă că va reconstrui cetatea după incendiu. lovit de trăsnetul lui Zeus*. a crescut ca pe fiii săi pe copiii avuţi de Europa de la Zeus*. Guido Reni. de părintele ei. zeiţei babiloniene Isthar. Elle. Nedorind să se supună dorinţelor lui Zeus*. a primăverii. care i-a de-enit soţ. s-a prăbuşit în mare. Virgiliu. tragedie. In drum. a cules merele de aur semănate în idrum de Afrodită*. Marinarii îi venerau ca pe protectorii lor. şi Noto. frescă la Pompei în Casa lui Meleagru. tragedie. Metamorfoze. Era reprezentată cu o semilună deasupra capului sau. Jean Ra-cine. adorat oa divinitate supremă în 'mitologia persană. I Hâda. prin strangulare. s-a numit Ellespont. acolo a fost alăptată de 1 ursoaică şi a dobîndit o mare îndemînare pentru vînă-ţarei A participat la vînarea porcului mistreţ din Cali-onia* si a rănit animalul de mo'arte. tragedie. 466 şi urm. 457. căsătorit cu Europa?. ATALANTA (1) Fiica lui lason*. protectoarea lui Hippomeneu. a st învinsă de Hippomeneu* într-o alergare în care se edea neîntrecută. a voluptăţii. După o legendă.. în apele acestui rîu s-ar aprinde o flăcăruie. A fost părintele celor patru vînturi: Boreas*. descoperind uneltirile lui Ino. ĂST I AN AX Fiul lui Hector* şi al Andromacăi*. al cărui nume însemna „stăpîn al cetăţii". pictură ATAMANT Rege al Tebei* (2). de asemenea. în număr de douăzeci. în ultimul pătrar al lunii. Euripide. Troadeîe. numele colectiv al tuturor divinităţilor. regele ţinutului Scir. s-a căsătorit cu Ino*. Erau socotiţi titani*. soţul lui Eos*. Zefirul*. Eneida. Cu timpul a indicat numai divinităţile răufăcătoare. . 404. ASURA în mitologia vedică. După o veche tradiţie. Balcazar. pe toţi cei aflaţi în primejdie. regele Tirului. de la care a avut doi copii. s-a aruncat în mare în locul unde mai apoi a apărut insula Ortigia sau Asteria. a omorit-o împreună cu copiii ei. » ASVINI Zei binefăcători în mitologia vedică. a fost ucisă. Afroditei* şi Dianei*. După ce şi-a ucis soţul. neputînd rezista tentaţiei. dar ei au aflat şi au fugit spre Colhida* pe berbecul cu lîna de aur*. zeiţa iubirii. pe Nefele*. Aceasta ar fi vrut să-i ucidă. cuprinsă de ameţeală.

Teogonia. Odiseea. a făcut să se nască Buri. iar el. în oraşul care îi purta numele. Eschil. căreia i s-a ridicat un templu magnific. El nu şi-a ţinut jură-mîntul si a fost transformat de zeiţă într-un pin din care curgea sînge ce devenea apoi flori violete. prin ea s-au instruit popoarele din Africa septentrională şi Italia. să ţeasă şi să coase. studiu de erudiţie. Se spune că Heracles*. Atena Velletri. cu condiţia de a rămîne cast. să-1 ucidă pe Atreu şi să-i ocupe tronul. în Atena. Homer. moitivînd că munca lui a fost o datorie şi nu . 504 şi urm.. Tieste*. la apus de Coloanele lui Hercule*. în acelaşi timp. Statuile Atena Partenos.. zeiţă a nenorocirilor şi a răzbunării. sculpturi romane ATENEU Loc consacrat zeiţei Atena*. care se complăcea să provoace un rău.. 632 şi urm. Tieste. Agamemnon. Atlantida. în oceanul cu acelaşi nume. din capul lui-Zeus*. A fost zeiţa fecioară (Partem'os). situat 67 în Africa de Nord. zeilor. posesor al grădinilor hesperidelor* si pietrificat de Per-prin vraja capului Medusei*. sculptură. tehnica şi înţelepciunea ei. Agamemnon. i-a sedus isoţia. care prin înălţimea lui pare a susţine bolta cerească. Se numea şi Pallas*. sculptură de Miron. Platon. Olao Rudbeck. din carnea fiilor lui. Civilizaţia continentului se presupunea a fi fost foarte avansată. Ei îi erau dedicate serbările numite Panatenee*. Existenţa si mai ales localizarea Atlantide! este o problemă care preocupă şi astăzi cercetătorii din întreaga lume. într-un munte. Oreste. pentru că s-a răzvrătit împotriva lui Zeus*. Hesiiod. Homar. XI. Partenonul*. Atis si Camilla. la un ospăţ. Atlas cu globul pe umeri. dar Au-. poem pastoral ATLANTIDA Continent legendar ce se află. ATIS Păstor de o rară frumuseţe. întemeietorul dinastiei cu acelaşi nume din Argos* (5). ca şi a tuturor meşteşugurilor. 66 prin excelenţă. Agamemnon şi Menelau. care şi-au însuşit spiritualitatea. ATENA Zeiţa înţelepciunii în mitologia greacă. AUDUMBLA în mitologia nordică. Edip. tulburînd minţile oamenilor... Philip Gustav Creutz. interesat să intre în tainele acesteia. se hrănea uriaşul zeu Ymer. vacă născută din picăturile gheţarului primordial. I se atribuia o bună cunoaştere a astrologiei. iubit de zeiţa Cibele*. tragedie. „gias i-a refuzat plata. în faţa acestui spectacol. şi-a îndeplinit învoiala. după unele ipoteze din antichitate. să călătorească pe mări. să cultive ogorul. ATROPOS Una din_ cele trei moire* în mitologia greacă. din cauza nesupunerii locuitorilor lui. a Atenei. IX. Atena Farnese. Atlantida. tatăl lui Odin* şi alţi zei. Tiese 1-a îndemnat pe propriul lui fiu. tragedii ATRIZI Urmaşii lui Atreu*. Muzeul Naţional din Napoli. fratele lui. Ou Laptele ei. Atena şi Marsyas. XIX. Euripide. Vechi rege al Mauriteniei. Clitia. Iliada. după legendă. scufundat. Pierre Benoit. fiul lui Zeus* şi al nimfei* Climene* (1) sau — după alţii — al lui lapet* si al Asiei*. în felul acesta au fost izgoniţi si fiii lui. ATREU Fiu al lui Pelope* şi al Hippodamiei* (2). A fost tatăl Maiei* (1). Atena Promachos şi Atena Lemnia de pe Acropole. a ţinut pe umerii săi Pământul pe tot timpul iniţierii. pînă si solarele s-a oprit din mersul lui pe cer. A fost războinică şi. Atena Al-bani. Lingînd blocurile de gheaţă. ieşită. 91 şi urm. roman 'ATLAS (1) Titan*. Egist*.AŢE Personificare a fatalităţii în mitologia greacă.diu. IV. Ovi. care i-a încredinţat jertfele dedicate ei de către muritori. al pleiadelor* şi al heisperidelor* (2). ca protectoare. Seneca. din răzbunare. izvor nesfârşit. Metamorfoze. protectoare a artelor şi a păcii. Ea i-a învăţat pe oameni să înjuge boii. pe Aerope*. 1-a făcut să mănînee. Zeii nu au avut nici o cruţare faţă de neamul atrizilor* pentru cruzimea lor. schimbînd cursul nurilor Alfe'u* şi Peneu pentru a spăla murdăria din grajduri. si în care erau instruiţi tinerii. Mai tîrziu. părinte al lui Agamemnon* si al lui Menelau*. A fost condamnat să susţină pe umeri Pămîntul. şi anume cea care taie firul vieţii. L-a îndrăgit pe Ulise* pentru iscusinţa lui. după legendă. gata îmbrăcată în armură.

Agamemnon*. în limba sanscrită. menţionate în legenda întemeierii oraşului etern. preluată după zeiţa greacă Eos*. AULIS Port renumit în Belgia. BABA DOCHIA -> DOCHIA BABA NOVAC Personaj din folclorul românesc. Era fiul lui Eol* şi al Aurorei*. Homer. BAALTI Zeiţă a fenicienilor.de jos. de către fenicieni. al cărei zeu suprem era Zoroastru*. AVESTIŢA sau ARIPA 'SATANEI Personaj malefic în mitologia românească. Infernul sau lumea celor . în oare se adunau corăbiile grecilor în drum spre Troia*. care incendia cetăţile si vasele de pe mare. coborîrea pe pămînt şi întruparea unui zeu. Este identificată cu Artemis* şi cu Afrodita* din mitologia greacă. BAAL-SEMEN Epitet atribuit soarelui. fenicieni şi sidonieni. amintit de Dimitrie Cantemir în Descripţia Moldaviae. A fost adorat şi de vechii evrei idolatri. Eroul 68 \AUTOMEDONT Vizitiu al lui Ahile* şi apoi al lui Pir-rus*. erou al baladelor populare. pictură AUSONIU Fiu al lui Ulise* şi al nimfei* Calipso* în mitologia greacă. care 1-a susţinut pe Enea* în războiul împotriva rutulli'lor* şi a dat numele uneia din cele şapte coline ale Romei. Agamemnon. AVEMTIN (1) Fiu. a văzut cele şapte păsări (lat. Aici. (2) Mlaştină lîngă Guma. tragedii AURORA Zeiţa dimineţii şi a luminii de zi în mitologia romană. după o legendă italică. pe vremea lui Mihai Viteazul. la cal-deeni. . Mercur* (sau al lui Hermes*) şi al zeiţei Chiona*. pasăre). Eschil. care a trecu't însă cu vederea nelegiuirile lui. în Campania (Italia). demascat de Sisif*. în mitologia vedică. . pentru a fi sigur de reuşita victoriei asupra Troiei. Hasdeu în Magnum Etymologicum Romaniae. AVERN (I) împărăţia lui Pluto* în mitologia romană. s-a gîndit să o sacrifice pe Ifige-nia*. — sau profetizau —. din . S->a învoit cu. 145. BAAL Cea mai importantă divinitate orientală. fiul lui Ahile. pe care Cacus* a fost ulcis de Hercule* şi unde Re-mus*. si a Harmoniei*. reţinută ca soră a zeiţei Astarte* şi soţie a zeului care avea toate însuşirile zeului Saturn*. aici începea. Este citat şi de B. după o veche legendă.s--tia. conţinînd principalele elemente ale mitologiei si religiei persane. toate acţiunile muritorilor şi ale căpeteniilor lor.'. cu numele de Priap*. AUSTRU Vînt fierbinte. cele mai vechi timpuri. AVESTA Cartea sfîntă a vechilor perşi. a lui Vişnu*. 69AUTONOE Fiica lui Cadmos* lui Acteon*. AZRAELE Imaginea îngerului morţii în mitologia turcă. P.un tîrg. (2) Una din cele şapte caline ale Romei. babilonieni. soţia lui Aristeu*. AUGURI Preoţi în tradiţia romană. prezent şi în istoria poporului român. regele Argeşului* (5). al lui Her-eule* si al Rheei*.Carracci. BAAL-FEGOR Divinitate adorată < de moabiţi si cunoscută de greci şi romani. mama B AVATAR „Coborîre". avis. Alfieri. AUTOLICOS Fiul lui. în fiinţă umană. XVII. IŞigenia în Aulida. Anticlea*. în timpul întrecerii sale cu Romulus*. AUGIAS Rege al Elidei. Iliada. posesor a numeroase turme de vite. tâlhar renumit în mitologia greco-rorna-' na. Euripide. Heracles* ca acesta să-i cureţe staulele în schimbul unei zecimi din această avere. XVI. fiindcă nutrea o dragoste deosebită pentru fiica lui. înconjurată cu stînci abrupte. 429 si urm. Orc. Aurora. care hotărau.

răzbunător şi distrugător. însoţitorii lor în timpul serbărilor erau satirii*. întruchipată întrrun taur consacrat soarelui. Euripide. BALDER Al doilea fiu al zeului Odin* în mitologia germană. corespunzînd lui Apollo*. Richard Wagner. BALARAMA în mitologia vedică. baza pătrată măsura 95 m.BABEL Turn din Babilonia (Asia Mică). Euripide. fiu . . azi la Luvru. în cinstea lui Bachus*. Bacantele. Praxiteles. Este o întruchipare 72 73 a răul'ui.. După mărturia unor tăbliţe din secolul al III-lea î. Michelan-gelo. pictură 3AGOE Nimfă* care i-a învăţat pe etrusci prevestirea cu ajutorul fulgerului.BATTE Zeiţă a desfrînării în mitologia greacă. de care este legat Crepusculul zeilor* sau sfîrsitul lumii si al nelegiuirilor umane. unul din tovarăşii de drum ai lui Ulise*. -4 XÂNTOS . nesupus supremaţiei divine.Chr. tatăl lui Ahile *. celebrată prin jocuri lascive. Bacanalele.. tot sub forrnă de şarpe. tragedie.. Bachus purtat de Hermes. culegere de ditirambi. BALI Divinitate a întunericului în mitologia vedică. oamenii au fost siliţi să se împrăştie în to<aite părţile. închipuit. pictură BACI (1) Ghicitor din Beoţia. după legendă. avînd un oul t la Armunt. şi oferiţi de Poseidon* lui Peleu*. (2) Divinitate egipteană.Chr. Joachim. neputincioşi de a-si duce opera la capăt. adorată în Siria şi mai ales la Damasc. sub formă de . BAIA Oraş vestit din Campania (Italia). Luigi Cherubini. Bacantele. Erilţ Jolian Stagneulis. în mito-. pictură BACH NEGO Divinitate babiloniană. Jacob Jordaens. născuţi. amestecat în aşa fel îneît. frenetice.şarpe cu aripi. De multe ori apare şi ca personificare a cruzimii omeneşti. 5). Rubens. După unele versiuni. Este vorba de un fapt în care există un sîmbure de adevăr: un grup de' patrioţi. Nicolas Poussin etc.. şi reluate în epoca Imperiului. Bacanalele. Maurice Ravel etc. personificare a soarelui. picioare si mai multe capete sau. sculptură de Scopas. sculptură. BACHUS Zeul roman corespunzător lui Dionysos*. Prezent în majoritatea basmelor româneşti. Brueghel cel Bătrîn. în opoziţie cu Visnu*. limbile celor ce-1 construiau s-.). a construit în realitate un. la Atena. I. Tiziano. Giovanni Pindemonte. tragedie. pentru a constitui un loc izolat. BACANALE Serbări nocturne. al freneziei. tragedie. picturi. BABIA Zeiţă a tinereţii. pe care tradiţia îl consideră a fi fost întemeiat de Baios.Chr. de Strabon (sec.. Nicolas Poussin etc.al lui Zeus* şi al zeiţei Semele*. II. Mcnade. fiind dedicate acestui zeu. Van Dyck. Preoţii ei erau • numiţi batti. Erau îmbrăcate sumar şi trăiau într-o continuă euforie.sibilei* din Eritreea. părintele istoriei. BALIO Unul diri cei doi cai ai lui Ahile*. Au fost interzise de senatul roman în 186 î. în Geografia. dar cu solzi mari şi cap de cal. patron al culesului viilor. 9. cea 90 m. lenţionată de Tacit.astfel de turn în timpuri imemoriale. dorind să-şi menţină unitatea si supremaţia politică în Babilon. ridicat încă din perioada neolitică (turnul existia încă din mileniul al pl-lea î. 3ADUHENNA Divinitate feminină în mitologia germană. statuie elenistică. de Diodor (80—20 î.. zi şi noapte. Guido Reni. în Istoria universală. zeu al luminii şi al purităţii. organizate de romani. muzică BACANTE Femei care îl adorau pe zeul Bachus* si întreţineau bacanalele*.Chr. I). Nicolas Poussin. BALAUR Animal fantastic. Annibale Carracci. iar înălţimea. dramă. Bacantele. din Zefir* şi Podarge*. Rubens.). Corespunde.au. Patenier.). al vinului. zeul luminii şi al binelui. una din multiplele încarnări ale zeului Vişnu*. Bachus în braţele lui Silenus. A fost descris de Herodot (sec. Rubens.Chr. de proporţii uriaşe. Dionisiacele lui Nonno din Pano-poli. cu atribute asemănătoare lui Bachus*. Frenezia lor nu cunoştea limite. în partea de jos a rîurilor Tigru şi Eufrat. Girolamo Bruffakli. V î. (XVI. Francesco Primaticcio. Tiziano. logia românească.

Homer.transformat casa într-un. pentru că si-a ucis propriul frate. a ucis Himera*. în preoţii (sau paznicii) acestuia. soră a titanilor*. poeţi sacri si profani. regele Liciei. BELIT în mitologia caldeo-asiriană. supra-lumit şi Zeul alb. BEREGHINIE Nimfe* ale apelor si munţilor în mitologia slavilor. I. Metamorfoze.sat din Frigia (Asia Mică). Au găzduit pe ZeuB* şi pe . 621. fo-losindu-se de calul Pegas*. a trezit furia lui Zeus*: pe calul Pegas a vrut să ajungă pînă în cer. Serbările în cinstea ei erau adevărate orgii. dovedită după aceea. al Cirenei*. BASSARIDE Epitet atribuit prin analogie bacantelor*. fratele geamăn al lui Agenor*. (2) Rege al Feniciei. în număr de trei sau de . fără voie). 729 BELOMANŢIE Prevestire prin intermediul zborului săgeţilor. lobat.Bitinia (Asia Mică). după o versiune. si aii Eurimedei. 688 şi urm. BENDIS Zeiţa tracă a lunii. BELIZANA Divinitate galică. fiu al lui Glaucos* (3). BELO (1) Fiu al lui Poseidon* şi al Libiei*. povestitori de mituri si tradiţii. Proteja plantele. a fost transformat de Hermes* în piatră. fii: pe Egipt şi pe Danaos*. Pentru onestitatea lui. mîna fiicei sale. (3) Numele latin al zeului semit Baal*. a trecut prin mai multe peripeţii din care a ieşit totdeauna învingător. fiindcă nu si-a ţinut fă-găduiaila de a păstra această taină. Identificat eu. BENSNITEA Zeiţa japoneză a bogăţiei şi procreaţiei. -> DRUIZI BASILEA Fiică a lui Uranus* si a Titeei. BAT ALA „Zeul creator". Drept mulţumire. epitet atribuit de către filipi-nezi divinităţii lor principale. 75 BELEN Personificare a soarelui în mitologia celţilpr din Gallia. BEL (1) în mitologia caldeo-asiriană. Virgiliu. Dorind însă mai mult. iar pe ei. regele lor. cei doi le-au . (2) Regele Sidonului şi părinte al Didonei*. dar Zeus a făcut ca Pegas să fie înţepat de o insectă şi. care-i atrăgea pe străini si îi ucidea. 149. ca şi al elementelor atmosferice. de la bassara. într-un stejar. belleros. divinitatea care îl însoţea pe Bel*. vietăţile si cunoştea arta tămăduirii. Baal*. 76 BELZEBUT Una din principalele divinităţi siriene.Marea Britanie. Demonul suprem în scrierile sfinte. la sine pentru a-i primi în interiorul lor. rege a'l Corintului. Catul. BELLEROS Fiul lui Glaucos* (3) şi fratele lui Bellerofon*. . îi însoţeau pe soldaţi în războaie. Fiilonoe* (2). B AVANI Soţia lui Siva* în mitologia vedică. şi astfel i-a salvat si pe argonauţi* de la o' moarte sigură.bunăvoinţă. VII. XIX/400 i BARZI Preoţi ai celţilor. BELLEROFON Erou din Corint. Bellerofon să fie aruncat în abis. IZiada.din imprudenţă (gr. (2) 'Păstor al lui Neleu*. dăruit de zeiţa Atena*. BASTET Zeiţa cu cap de pisică în mitologia egipteană. practicată de popoarele orientale în antichitate. Ovidiu. locuitori ai unui . identificată cu Artemis* la Atena. amîndoi. Baucis a fost preschimbată într-un tei. . veşmînt lung purtat de Bachus* si de bacantele din Lidia (Asia Mică şi Tracia). BELATUCADRO Divinitate arhaică în . similară zeiţei Minerva* din mitologia romană. întemeietor.. cu. XVI. iar la sfîrsit se întorceau sub bătrînii stejari a căror scoarţă se deschidea de. II. Eneida. martor la furtul de vite săvîrşit de Apollo*. tatăl îui Pig-malion* (2) şi al Elisei*. templu. stăpînul întregului pămînt si al oamenilor. i-a oferit. iar Filemon. BELBUC Geniul binelui în mitologia vandalilor. BEBRICI Popor legendar din . după toate aceste victorii.Hermes*. La bătrîneţe. A avut de la Anchirroe* doi . Printre altele. 74 BATTO (1) Fiu al lui Polinestor*. BAUCIS Soţia lui Filemon*. similară zeiţei italice Venus*. Se numeşte astfel. Pollux* 1-a ucis pe Ami-cos* (1).

BIRMA Nume dat de vechii indieni primului înger creat de zei. BITON şi CLEOBE Fraţi al căror nume a rămas vestit în . în cinstea lor au fost ridicate două statui. care.de selecţia' mâncărilor. Pierre Corneille. pe care îl iubea foarte mult. 3ESTA In mitologia nordică. trebuia să ajungă la templul zeiţei. BIRSA Oraş în vechea Cartagină.nouă. astronomul Conon a spus că a fost transfor-m'at într-o constelaţie şi împrăştiat în toate cele patru vînturi. Pletele Berenicei. prin aceasta. BERENICE Soţia lui Ptolemeu. curcubeul. Cînd acesta a dispărut din templul zeiţei. în egală măsură. pusă de strajă la încrucişarea a două drumuri.. au admise numai femeile. a plîns atîta. .. consi-ierat întemeietor al oraşului Mantova. în Delfos*. datorat virtuţii de a cunoaşte. prima se îngrijea de Vinuri. :. Ei au tras carul cu care mama lor. Nereuşind să înduplece inima propriului său frate. Callimâh. Bielbog (Zeul alb) sau Bilbog (Zeul binefăcător).. preoteasă a Herei*. de o rară frumuseţe. răspândit sub formă de statuete şi amulete. Ugo Foscolo. tragedie BES Zeu egiptean monstruos şi grotesc. . cînd caii au refuzat să mai meargă. Be-renice. Cidippe. Caunus. BIGOIDIS Nimfă* etruscă. BOG Zeu arhaic în mitologia slavă.. La îrbările date în cinstea ei la începutul lunii decembrie. 77 BIBESIA şi EDESIA Zeiţe romane care protejau ban7 chetele. încît să poată cuprinde o porţiune de teren imensă. avînd două ipostaze.antichitatea greacă. zeiţă de proporţii uriaşe.piele de bou (gr. 78 Didona a reuşit prin isteţimea fenicienilor săi . ca exemplu de dragoste filială. poem în versuri. BILE Una din principalele divinităţi ale celţilor din Irlanda. 31 BIV IA Divinitate romană. Locuitorii Argeşului* (5) au implorat zeii <să-i răsplătească. în urma unui jurămînt. aducător de nenorociri şi dureri. unul din numele lui Devi sau Parvati. comedie erotica. i-au făcut să se trezească în cer. Asga'rd* comunica cu pământul. zeiţei Venus*. byrsa). împreună cu Bor*. BIFR&ST In mitologia nordică. Tit şi Berenice. B/L/ Vrăjitori ai unui trib sălbatic din Africa: tribul Quvias. trecutul si viitorul. Herodot. a dat naştere primilor zei. 450 şi urm. expertă în arta interpretării fenomenului trăsnetelor si. Jean Racine. prin care.. iar aceştia. 3HAIRAVI în mitologia vedică. BONDIS Zeiţa vînătorii la traci. BIFRONS Epitet al lui lanus*. I.. soţia lui Siva*. 3IANOR Fiul lui Hercule* în mitologia romană. Metamorfoze. ~)NA DEA Zeiţa fertilităţii şi a castităţii la romani. C'•'. . IX.'. 79. ~)MBO Vechi idol în mitologia populaţiilor din Congo.. tragedie. ajunsă în Africa. protector al omenirii. pentru a evoca victoria lui Teseu* asupra amazoanelor*. în timpul cărora participanţii alergau şi strigau cît puteau. BOLDROMII Serbări celebrate la Atena.. şi Oernobog (Zeul negru) sau Zle-bog (Zeul blestemat). pe care au construit apoi Birsa. ă :doirâ. .să taie pielea în atâtea bucăţi. aflarea intenţiilor zeilor. încît s-a prefăcut într-un izvor. considerate purtătoare de noroc.". BIBLIS Fiică a lui Milet* si a nimfei* Cian*.. Ovidiu. BOD Divinitate invocată de femeile indiene împotriva stsrilităţii. a obţinut de la regele Iarba o suprafaţă de pămînt cît acoperea o . adormindu-i. ea si-a oferit părul.'ca pe o punte. în care Didona*. regele Egiptului. Berenice.

toate înarmate cu lănci şi scuturi. Siva* şi Vişnu*. BRIHASPATI în mitologia verdică. în cearta dezlănţuită între Agamemnon* şi Ahile. „zeul rugăciunii". ucis de Hermes*. pentru a se apăra de Zeuis* si cu cincizeci de capete. Metamorfoze. fiindcă a ameninţat că se ya retrage din luptă. de la numele Branchos*. plutind pe o frunză ' de lotus. BRONTE Unul din cei trei ciclopi*.Doctrină religioasă indiană. după . BOREAZI Fiii înaripaţi ai viratului Boreas* şi ai Oritiei*: Calai* şi Zete*. protectoare a ştiinţei si a armoniei. VI. Ahile a. 675 si urm. Cînd. în timp ce culegea flori. pictură pe vas. BRISEIS înainte de a fi sclava iubită de Ahile*. în Muzeul din Lecce (Italia). al muzicii şi al poeziei la scandinavi. în veşmînt de culoare galbenă. prins-o în clipa cînd a fost răpită de Pluto*. Tinere fete. Wi'le şi We. serbările numite Brauronii. Era venerată în oraşul Bubastis. dar. în cinstea zeiţei. care-1 ajutau pe Vulcan* să fabrice fulgerele si tunetele pentru lupiter*. jucau „dansul ursoaicei". . BRIMO Epitet dat Proserpinei*. 3UBASTIS Zeiţă egipteană. Saraswati.scandinavă. BOREAS Vîntul de miazănoapte în mitologia greacă. a fost soţia lui Mines*. 6 — Dicţionar de mitologie 81 BRIGIT Zeiţa poeziei şi a înţelepciunii în mitologia cel-ţilor din Irlanda. aruncând asupra titanilor blocuri mari de piatră. I. zeiţa uriaşă Besta* a dat naştere lui Odin*. în cinstea lui Bachus*. Acolo se ţineau. BRAGEO Zeul elocinţei în mitologia .BOOPIDIS Epitet al zeiţei Hera*. adesea împreună cu soţia lui. la sfîrşitul lunii noiembrie. în Casa Poe-£Ului tragic. BRAHMANISM . care au constituit prima din cele patru caste indiene. fiu al zeiţei Geea* şi al zeului Ura-nus*. Din unirea cu Bor. reprezentat cu o sută de braţe. evocând acest animal din care ar fi apărut Artemis însăşi. care BRANCHOS întemeietor al templului lui Apollo* la Di-dimos (Asia Mică). din cinci în cinci ani. din gurile cărora se revărsau torente de flăcări si fum.trebuit să renunţe la ea. rege al Ciliciei. BORMO sau BORVO Divinitate protectoare a izvoarelor termale în mitologia celţilor. creatorul universului şi una din cele trei divinităţi din Trimurti*.„cu. datorat ochilor săi albaştri şi mari. BORVO -> BORMO tea teogonicâ. Ovidiu. BROMIS Epitet al lui Bachus* datorat zgomotelor ieşite din comun din timpul procesiunilor dedicate lui. frescă la Pompei. ca ai bovinelor. Era reprezentat cu patru capete. Zeus 1-a trăsnit. fiică a lui Osiris* şi Isis*. Simboliza dezlănţuirea forţelor naturii. BOR sau BURI în mitologia scandinavă. BRAGA Zeul cîntecelor. corespunzînd zeiţei Artemis* din mitologia greacă. Bria-reu i-a ajutat pe zei. pentru Briseis. BRAHMANI Preoţii zeului Brahma*. BRAHMA întruchiparea supremă. care i-a dat darul profeţiei. Poeţii îl reprezentau ca pe un tînăr cu coturni. în care Ifigenia* a transferat din Taurida o statuie a zeiţei Artemis*. Homer.. Era personificarea tunetului. i-a sprijinit pe titani în intenţia lor de a cuceri Olimpul. trinita80 BRIAREU Uriaş. divinitate născută de vaca Audumbla*. Când titanii* sau revoltat împotriva zeilor din Olimp* (1). altă dată. BRUMALII Serbări organizate la Roma. cu aripi şi chipul ascuns de o mantie bogată. c există trei divinităţi principale: Brahma*. BRANHID Epitet al lui Apollo*. indiană. băieţandru iubit de zeu.. pentru groaza care a cu-. BRAURONA Nume al unui oraş din Atica (Grecia). formulă după care s-a creat lumea. lliada. adică al Pămîntului si al Cerului. 184 şi urm. Ahile şi Briseis. din preajma Nilului. care au participat la expediţia argonauţilor*. a recăpătat-o. primii zei nordici.

inspirat din Ahri-man*. dînd răspunsuri referitoare îndeosebi la navigaţie şi pescuit. După o altă versiune. Soldaţii regelui persan Xerxes. s-a aruncat în mare de unde a salvat-o Diana*. A fost adorat mai întîi în Indus-tan. dintre care a păstrat-o numai pe Coronida*. BRIZO Zeiţa viselor în mitologia greacă."Cultul lor s-a răspîndit în toată Grecia. în timpul cărora se sacrifica un bou. în care nici un profan nu putea intra. 83 BUITI Demon în mitologia persană. CABIRI Zei adoraţi în Fenicia si în alte insule din arhipelagul grec. (3) Rege al Siciliei. preoţi ai zeiţei Cibele*. o atenţie specială. căşti şi discreţi. 82 3UCEFAL Calul lui Alexandru cel Mare. BUTE (1) Unul din fiii vîntului Boreas*. BUTO Zeiţă egipteană. arabii din întregul Orient. CABEREA Una din fiicele lui Proteu*. L-a ispitit în nenumărate situaţii pe Zarathustra*. Vrînd să o smulgă din mâinile lui Âpollo* pe propria sa soră. fondator al budhis-mului. m BRISEU Preot al lui lupiter* şi tatăl sclavei Briseis*. a răpit trei bacante*.nereuşind. în care se adunau. BUTROTOS Oraş în Epir. identificaţi adesea cu Dioscurii* şi cu co-ribanţii* sau cu penaţii* romani. cultul lor a fost adus de Enea*. şi-au pierdut minţile şi s-au aruncat în mare. în fiecare an. Brişeu a avut cel dintâi meritul de a scoate mierea din stupi. care. iar ritualul se desfăşura în mistere sau cabirii: iniţiaţii trebuia să fie cumpătaţi. bită de Ahile*. cu' grumaz l corp de bou şi cap de om. şi . fiind urmărită de Minotaur*. A avut la De-los* un oracol* care interpreta visele. care i-a dat un fiu. asociat aceluia al cureţilor*. 3UCENTAUR Animal mitologic monstruos. Zeus a salvat-o si apoi a trecut-o printre diyinităţi. CABIRI A Epitet al zeiţei Demetra*. Urmărită de Neptun*. C BURI -> BOR BUS IRIS Fiul lui Poseidon* şi al nimfei* Libia*. BRITOMARS Divinitate din insula Creta. Legenda îi atribuie şi răpirea hesperidelor*. în Egipt. Me-lia*. fiul lui Vulcan*. fiică a lui Zeus*. (. locuia într-o peşteră de pe Aven ţin* (2). în care Enea* s-a întîlnit cu Andromaca*.3UBONA Zeiţa protectoare a vitelor si a creşterii lor î litologia romană. BYBLOS Oraş în Fenicia. •«p BUONH Serbări organizate la Atena în cinstea lui Zeus*. ultima încarnare a zeului Vişnu*. făcîndu-1 să-si piardă minţile şi să se arunce într-o fîntînă. în memoria lui a fost întemeiat şi un oraş: Bucefala. la moarte. iubit de Afrodita*. soţia fidelă a eroului troian Hector*. vestit pentru cultul lui Adon*. considerat zeul1 suprem al indienilor. BUDIIA în mitologia vedică. în timpul unor serbări dedicate lui BachUs*. CAAN Fiul lui Oceanus* si al zeiţei Thetis* (1). monstru uriaş care îi ucidea pe toţi străinii veniţi pe meleagurile lui. Cînd Hercule* a trecut prin regiunea . Acesta 1-a ucis însă cu o săgeată. căruia i 's-a acordat. ridicînd-o în Olimp* (1). care au vrut să pătrundă cu forţa. fiul lui Enea*. a dat foc unei păduri care aparţinea zeului. iu-. CAABA Templu în Mecca. fără a trezi răzbunarea albinelor. Acesta a răzbunat-o. reprezentată ca o fecioară de o rară candoare. C ACU S Uriaş. A fost ucis la rîndul lui de Heracles*. personificare a nopţii. a întunericului si a haosului. La Roma. dar mai ales în Samotracia şi Imbros.2) Scutier al lui Anchise* şi apoi protector si tovarăş de lupte al lui Ascaniu*. filozof. pe Erix*. Avea o pădure sacră în Beoţia.

profeţi. Calchas. în timpul nopţii. regele Calidoniei. cel care a ucis porcul mistreţ însă a fost Meleagru. voia să-1 răzbune pe propriul fiu. îi erau jertfite victime omeneşti. comandantul grecilor. Virgiliu. Metamorfoze. acestea erau induse în eroare de focuri aprinse anume de regele Nau-pliu* (2).divinităţi şi. CAILARO Veche divinitate a galilor şi germanilor. Telamon*. 231. 295.dura zece ani. pictură CADMOS Fiul lui Agenor*. Tot lui i se atribuie invenţia topirii metalelor şi 'Cultivarea pămîntului. 205. VIII. CALCHAS Preot al lui Apollo* şi prevestitor venerat peritru adeverirea profeţilor lui. pentru a nu li se putea da de urmă. CALIBE Preoteasă a zeiţei romane lunona* CALICE Mama frumosului tînăr grec Endimon*. Dar cînd Hercule a trecut prin faţa peşterii. într-adevăr. fiica lui Ares* si a Afroditei*. XI. ucis de greci. operă lirică CADUCEU Nuia oferită de Apollo* lui Hermes*. Pe-leu* şi Atlas*. A intrat si 1-a ucis pe vinovat. CALIOPE Una din cele nouă muze*. că vînturile mării .. din Latium. iPalamed*. Virgiliu. oînd Ene'u*. I. astrologi.. CALDEI Preoţi babilonieni. în care Meleagru* a' ucis vestitul porc mistreţ. Caeus a profitat de faptul că acesta doarme si i-a furat mai mulţi boi pe care i-a dus în peşteră. IHada. care. CAHIMUNA Divinitate a calmucilor. 69 şi urm. 260 şi urm. împreună cu aceasta. de la zei. III. Metamorfoze. în Aulis. CĂLI Zeiţă a timpului în mitologia vedică. Ovidiu. Meleagru a chemat atunci' pe cei mai vestiţi eroi greci. a prezis că războiul împotriva Troiei* va . Eneida. cu restul de boi. lui Agamemnon*. în ju-•rul ei erau înlănţuiţi doi şerpi. tîrîndu-i de coadă.îi vor fi favorabile. în amintirea căreia acesta a întemeiat oraşul Gaeta. si astfel . Cadmos şi Har-monia. Caduceul era un simbol al păcii şi al comerţului. Cadmos a pornit în căutarea .şi astronomi. Cînd aceasta a fost răpită de Zeus*. CALATHUS Coşul de nuiele de pe capul Proserpinei*. Patrona poezia epică si elocinţa. l şi urm. . în vecinătatea căruia au naufragiat multe nave ale grecilor după războiul împotriva Troiei*. care de data aceasta â fost depăşit în profeţie de rivalul său. deşi acesta 1-a împroşcat cu foc şi fum. care a primit drept recompensă pielea lui. zeu si creatorul luminii. Aici a fost şi îpmor-mîntată. B. CALAI şi ZETE Fiii vîntului Boreas* şi ai Oritei* (1). si să ia de soţie pe Harmonia*. 300. Ea impunea lui Hermes misiunea de a aduce pacea între :oameni şi bunele relaţii comerciale.ei. Era reprezentată ca . Eneida. Cînd Troia a fost cucerită prin viclenia Ilui Ullse*. a trebuit să construiască un oraş. El amintea romanilor coşul în care aceasta culegea flori atunci cînd a fost răpită de Pluto*. Lully. în ajutorul lui au venit Teseu*. J. Teba* (2). Pînă la urmă. cei dinainte au început să mugească. CALIDONIA Pădure sau — după alţii — localitate în Etolia (Grecia). CAGAA La boşimanii din Africa. Homer. Hercule. aceasta a" trimis un porc mistreţ să pustiaseâ regiunea' şi să-i extermine pe locuitori. prin distrugerea lor. 87 CALCII Serbări celebrate la Atena pentru a evoca invenţia meşteşugului aramei. a fost transformat într-un şarpe. 122 şi urm.. numai după ce va jertfi zeiţei Arte-mis* pe propria-i fiică. VIII. II. Ei socoteau aştrii ca personificare a unor . a neglijat să ofere zeiţei Artemis* o jertfă.şi-a redobîndit boii. în Eubeea. Cad-mos a'adus în Grecia alfabetul fenician si cultul divinităţilor . şi Cacus. identificată cu Budha*.. prin diferite stratageme: printre altele. tot 86 el a separat omul de şarpe. despre care se credea că vin.85 lui cu turmele luate de la Gerion*. Mops*. cum spune legenda. Ifigenia*.Baccio Bandinelli. Ovidiu. de asemenea. pe oameni ca trăind sub influenţa unei planete. adorate în Egipt si în Fenicia. vrăjitor în stare de a se preface în price animal. stabilite acolo. CAIETA Doica ilui Enea*. i-a prezis. unde s-a stins de durerea înfrîn-gerii. CAFAREU Promontoriu. cu care era contopit înainte. s-a retras la Colofon. dar în drum a fost împiedicat de Zeus. Au participat la expediţia argonauţilor* si au izgonit din Tracia harpiile*. care supraveghea turmele acestora. rege fenician si fratele Europei*.

(2) Zeu care supraveghea cursul fluviului.o tînără cu o cunună . .. şi astfel să poată răzbuna uciderea tatălui lor. Macareu a fugit la Delfos*. a obţinut de la zei ca cei doi fii ai săi. în constelaţia Ursa Mare şi Ursa Mică. Rubens. CANEFORE Fecioare ateniene care purtau pe cap.judecata s upremă "-asiipr. lîngă Poarta Capena. CAMILLA Fiică a unui comandant al volscilor. dar nu au putut crede că dintr-un simplu cal de lemn ar putea să le vină sfîrşitul. Caliope. Frescă din Pompei. soţia'lui Zeus. 432. 498 şi urm. Troienii fuseseră avertizaţi atît de Cassandra*. Orfeu* a fost fiul ei. cît şi de preotul -Laocoon*. (2) Fiica lui Scamandru şi soţia lui Troos*. din suita zeiţei Artemis*. ea însăşi războinică. Dar Zeus i-a transformat. pe mamă si fiu. Metabo. Nicolas Poussin. Pe locul unde â murit. VII. Calipso cea frumoasă. grecii au ieşit din cal şi au cucerit oraşul cu uşurinţă. în timpul nopţii. reprezentată cu chip de femeie mînioasa. CALPE Una din cele două stînci care formau Coloanele lui Hercule*. CALIROE (1) Soţia lui Alcmeon* si fiica regelui Ahe-lou*. Metamorfoze.1 în timp ce se întorcea de lă: Troia*.de lauri pe cap si o tăbliţă pe care se pregătea să scrie. VII..i se atribuia. 803.. cu o torţă în mînă şi însoţită de o altă alegorie. unde 1-a găzduit pe Ulise* 88 la întoarcerea lui spre patrie. Arcaş*. oraşul cu acelaşi nume. 'CALţSTO Nimfă*. operă a sculptorilor Agesandru. să treacă de la vîrsta copilăriei la aceea a bărbăţiei. Cu toate insistenţele ei. . în Egipt. aceea a remuşcării. Cînd i-a fost ucis soţul de fraţii primei lui soţii. 90 CANG-Y Divinitate chineză. . A susţinut pe Turnus* în lupta împotriva lui Enea* si a fost ucisă. cu semnificaţia de „curier al zeilor". Polidor şi Atanodor. a silit-o să se sinucidă. Ulise a părăsit-o curînd.-. ucis de Ixora şi apoi readus la viaţă de Param-casceri. 409 şi urm.urm. drept pedeasă. la rîndul ei. XI. C AM P E Monstru în mitologia greacă. Ulise* a născocit un cal de lemn uriaş. de la care a avut trei fii.: Ilo*. CAMA Divinitate vedică care încuraja iubirea şi căsătoriile. s-a înălţat.. iubită de Po-seidon*. 224 şi . mort din cauza muşcăturii unui şarpe. Cu Zeus* a avut un f iu. căreia. i-a prefăcut. în urşi. Macareu* (1).să cucerească Troia*. ->• ABILA CALUL TROIAN După ce grecii au încercat timp de zece ani . Virgiliu. liera*. pictură. Era regină a insulei Ogigia* (1). Nil si binefacerile aduse de acesta Egiptului.3 CANOPO (1) Cârmaci al lui' Menelau*. II. Ganimede* şi Assarah*. Eneida. fiica lui Oceanus* si a zeiţei Thetis* (1). 89 CALUMNIA Divinitatea alegorică romană.pe fiul'ei. Au fost identificate mai tîrziu cu muzele*.a~ binelui şi. cînd si-a dait seama că nutreşte sentimente nesăbuite faţă de propriul ei frate." a i răul ui. • "•••' l • — •:/: —^ * >> j. azi în Muzeul Vaticanului. CAMILUS Epitet etrusc al lui Mercur*. indignată pentru fapta nimfei.. CANTEVEN Zeu care supraveghea iubirea în mitologia vedică. i-a săgetat pe amîndoi. unde a devenit preot al lui Apollo*. păstrată în Muzeul din Napoli. la Roma erau adorate într-o pădure sacră. statuia lui Leocoon şi a fiilor lui. Artemis. După unele versiuni. de Arunte*. prin trădare. pe Calisto si . cîte un coş bonţinînd obiecte sacre. de o rară frumuseţe.. deşi Calipso i-a oferit nemurirea. Ovidiu.. pictură CALIPSO Nimfă*. CAMMENE Femei romane înzestrate cu darul profeţiei. Acarnan si Amfo-ter. care-i păzea pe ciclopi* în Infern. CANACE Fiică a lui Eol* şi a Enaretei*. în interiorul căruia a ascuns luptători greci şi 1-a oferit în dar troienilor. dedicate cultului zeiţei Atena*.în timpul procesiunilor. Odiseea. Homer. Iţatăl său.

„ . Aglaia* (Strălucitoarea) şi Talia* (2) (Prosperitatea). Soţia lui. fiul lui Zeus* şi al Europei*.care se afla! pădurea D6-dona*. 101.Zeus* 1-a trăsnit. biserica Sf. Carmentalia. 92 CARII Serbări în onoarea zeiţei Artemis*. C AR AN OS Unul din ultimii descendenţi ai lui Heracles*. CAPRICORN (l) Zeul Pan*. serbări care se celebrau în cinstea ei în Laconia. ciudăţenii cu trup de om şi cap de dine1. a trecut cu mare greutate prin strîmtoarea formată de cei doi munţi. ?ARON Fiul lui Ereb* (1) şi al Nopţii*. CARITII Nume dat de greci celor trei graţii*. azi se află Muzeul Capitolin. aveau loc între 11 şi 15 ianuarie şi la ele luau parte numai femeile. răzbunătoare. (2)" împreună cu ceilalţi şase (-> Cei şapte împotriva Tebei). barcagiu al Infer-lului. |C'AP'AN'EU Uriaş. pentru care a nutrit o afecţiune exemplară. 235. CAONIA 'Regiune în Grecia în. fiice ale lui Zeus*. Serbările dedicate ei. cu două înălţimi: Capitoliul şi Arx. Pe cea dintîi. monstru nu mai puţin fioros. statui si clădiri civile. (2) Rac trimis de Hera*. 428 CARICLEA Fiică a lui Apollo* şi soţie a centaurului* Chiron*. toate trăind în preajma zeiţei Afrodita*. Odiseea. dedicat de asemenea lunonei* şi Minervei* cu care alcătuia Triada Capitolină. C A RIŞTI I Sărbători familiale celebrate la Roma. . CARDEA sau CARNA Zeiţă romană a ţîţînelor porţilor şi uşilor. s-a ars de vie. Virgiliu. frate al Vestitului prevestitor troian Elenos*. JC. cu i două capete şi două. ca sa moara o dată cu el. CARITESH Serbări celebrate în Spania. Măria în Ara Coeli. De trei ori pe zi înghiţea şi apoi scuipa corăbiile aflate în trecere prin faţa ei. Oaron putea să-şi înde-alinească această sarcină numai dacă . în cinstea zeiţei Concordia*. în ziua de 22 februarie. în afara celor două temple. se afla templul lui lu-piter* (Capitolinul). :ARNA -* CARDEA 1ARNEIOS Poet şi muzician îndrăgit de zeul Apollo*. CARIBDA Monstru marin. se afla templul lunonei. pentru a-i pedepsi îndrăzneala. guri. apare şi sub forma unei. care primea sufletele morţi'lor de la Hermes* şi cu barca lui le trecea pe celălalt mal al Stixului*. Homer. De partea cealaltă a mării se afla Scilla*.. în timp ce acesta lupta împotriva hidrei din Lerna*. fiu al lui Ipponeu. menţionat şi: : în romanul popular Alexandria. împotriva lui Heracles*. protectoare a casei şi familiei.' 145. pe cea de a doua. Enea*: (2) Tovarăş al lui Enea*. XII. Cînd a luat parte la asediul Tebei*-. CAPIS (1) Părinte al lui Anchise* si bunic al. se mai găseau aiei temple mai mici. Pe prima. Zeus* 1a ridicat printre cele douăsprezece semne ale zodiacului. Eneiăa. Se spune că ar fi întemeiat Macedonia. provenit de la Carii*. fiică a lui Poseidon* şi â Geei* în mitologia greacă.lui. celebrate de femei în timpul culegerilor nucilor. ca şi Enea*. de la care a rămas numele oraşului Capua.' 91 CAP1TOL1U Munte din centrul Romei. iar pe cealaltă. primind din partea lor o monedă (obol). Ulise*.şi ale Herei*: Eufrosina* (Bucuria). Capitoliul s-ar numi astfel de la capul zeului lupiter. cu stejari ale căror frunze erau purtătoare de profeţii.al lui Priam* şi al Hecubei*. CĂPCĂUN Monstru fabulos în basmele româneşti. cu întreceri muzicale şi poetice. în cinstea cari-tiilor*.. Templul ei era situat la Soma în vecinătatea Porţii Carmentale. care de teama uriaşului Ti-ifon* s-a prefăcut în ţap. CARIATIDA Epitet al zeiţei Artemis*. ^ARMENTA Zeiţă romană. descoperit în timpul unor săpături la baza templului său.CAON Fiu .

. Deoarece ea i~a respins. nu a fost crezută de nimeni. dar Aiax* a făcut-o prizoniera sa. a devenit soţia lui Atreu*. tragedie. Eneida.. pentru a scăpa de urmărirea acestuia. s-a aruncat în apele rîului Delfi. :. -M'îndră de . regele Cretei. CARPOS (!•) Una din ore*. XIII. din Potnpei CASSIFONA Fiica lui Ulise* şi a vrăjitoarei Cjrce*. XI. A luat parte la întemeierea oraşului Tiburt. Oassiopea a sfidat graţia nereidelor*. Aerope*.. a căutat adăpost în templul Atenei*. spune legenda. Iliada. CASSANDRA Fiică a lui' Priam* si a Hecubei*. într-o zi. -cind Cassandra a prevestit cucerirea Troiei* prin introducerea calului de • lemn de către . 93 . Virgiliu Eneida. Homer. Prometeu înlănţuit. de care Carteu a fost ucis din greşeală. XVI. "aron îşi permitea să treacă în lumea veşnică şi cîte un srsonaj viu. dramă. 521 şi urm.. regele Etiopiei.în Judecata. Apollo* i-a dat darul profeţiei. CAUTSER Fluviu închipuit de mahomedani în Paradisul lui Mahomed. a uci'S-o pe Cassandra şi pe cei doi fii pe care îi avea de la Agamemnon. Infernul. CATREU Fiul lui Minos*. pentru a fi primit de el. VI.CASSIOPEÂ Soţia lui .Tiburt* în mitologia romană.frumuseţea neobişnuită. 246. C ĂST ALIA Nimfă* greacă iubită de Apollo*. purtînd un vas din care vărsa apă pe pămînt. 727 şi urm . în timpul cuceririi cetăţii. curgea printre stînei de aur masiv. şi barca infernală. trebuia să .cel mort era incinerat sau înhumat după toate regulile tradiţiei altfel. de a'4 ucide 'într-adevări pe Agamemnon.: De aiceea. 404. Virgiliu. Bschil. 366. Dante. care. care o va lua apoi de soţie. Caron.. poem. Mai înseamnă momentul de coacere a fructelor. Cîteodată. 421 şi urm. Odiseea. j . Iliada. 318 şi urm.aibă toiuşi cu sine o ramura 'de 'aur' destinată zeiţei' Per-sefona*. Apa acestui rîu sacru servea pentru purificare în templul de la Delfos* si îi inspira pe poeţi.. Cassandra. • . CE'BRION 'Fiul lui Priam* şi al unei sclave în mitologia greacă. VIII. ^AUCAZ Lanţ de munţi considerat în mitologia greacă i fi hotarul Pămîntului. « CAT1L Fratele zeului .'szeul a hotărîţ ca nimeni să nu dea-i crezare profeţiilor ei. II. Prometeu.afeeţiu-. 95 Vijelios dinspre nord-vest. cu vîrfuri care atingeau cerul.•'. care păstrează de atunci numele ei. .. Prometeu* a fost Înlănţuit pe o stînc'ă din aceşti munţi. Avea sase feţe si un mare număr de braţe înarmate în tot felul. si avea . şi. precum şi un fiu. Călărea un păun.Cef eu* (2).uri nisip parfumat '"cu esejiţe aromate. care a fost părintele lui Agamemnon* si al lui Menelau*. înainte. Era zeul tuturor fructelor în mitologia greacă.'Era vizitiul 'lui Hector* si a fost ucis de PatroClu*. muritorii.cu barbă.'nea-. şi a fost dusă în' Grecia. XI. comandantul grecilor. şi mamă a Ândromedei*. A avut trei fiice: una din ele. 299. III. CARTICEIA Divinitate vedică. . frescă în mormîn-. a fiicei ei.greci. tul Monstrului. Homer.: . Tot el 1-a convins pe Zeus* să o aşeze pe Cassiopea în constelaţia Calea Laptelui. frescă în Casa lui Menandru. iar acestea 94 au obţinut de la Poseidon* ca Andromeda să fie legată de o stîncă şi expusă cruzimii unui monstru marin de care avea să o elibereze Perseu*. Altaimene. în Tarquinia (Italia). Prometeu descătuşat. îmbrăcat în zdrenţe. (2) Fiul Zefirului* şi ăl lui Ciori*. perle si rubine. aşa cum prevăzuse un oracol*. Gauthier de la Galprenede. A ajuns apoi sclava lui Agamemnon*. :: \. pentru îndrăznea-a de a fi luat din focul zeilor o scînteie pentru semenii ui. propria lui soţie. ambra lui rătăcea veşnic pe ţărmul Stixului. Acolo i-a prezis lui Agamemnon că va fi ucis de Cliternnestra*..Era înfăţişat ca' un Vbătrîn . Goethe. fiica zeului Vişnu*..de Apoi a iui Michelangelo ' . nici de data asta nu a fost -crezută. Skelley.. Aceasta' însă.. la poalele Parnasului*. CASTOR -> DIOSCURI CATEQUIL Zeul trăsnetului în mitologia peruviană şi precolumbiană. )in porunca lui Zeus*. ro-m'an.

1-a însoţit la vînătoare. dincolo de Stix*.(2) Fiul lui Belo* si soţul Câssiopeei*. regele Argosului* (5). XII. Lupta centaurilor cu lapiţii. Centaurul. întemeiat Atena. este un episod memorabil în mitologia greacă. Acestea. . Capaneu*.s-a terminat cu victoria acestora. şi sălbăticia instinctivă a lor. în afară de Adrast. vînător pasionat: Soţia sa. înduioşat. CEFALOS Fiul lui Hermes* îri. CEOS Unul din uriaşii trăsniţi de Zeus*. pe Euridiee*.. Hippomedon* si Polinice. şi izgoniţi pentru totdeauna din Tesalia. .rîului cu. care 1-a făcut'invincibil. tragedie — Dicţionar do mitologie 97 între eroismul mid. A fost preschimbat. ciocnirea ICEICE Fiul Luceafărului* şi soţul Alcioner (1). A fost adormit de Orfeu*. Cei doi centauri din Vila Adriana din Ti voii. Expediţia era formată din: Adrast. CEFIS Zeul. (2) Una din pleiade*. metopă de' Fidias. ]a Luvru. înainte de jertfă. din Egipt. cînd a coborît în Infern. punîndu-i în pâr un fir din părul Medusei*. în templul lui Hefaistos din Atena şi în templul lui Zeus din Olimpia (sculptor Alcamene)..CECROP Primul rege al Atenei şi cel care a construit Acropola*. A găzduit-o cu toată bună-. om şi jumătate dragon. şi . Centaurii întruchipează forţa umană si animală. fiindcă a susţinut că Zeus* este muritor. trup de cal şi bust de om. ei au pus atunci stăpînire pe tînăra soţie si pe ceilalţi invitaţi şi au provocat astfel unele înfruntări pe viaţă şi pe moarte. Georges de Guerin. Venit. poem. Vulcan*.) Au mai fost învinşi. epigonii*. 1-a transformat într-un astru. Tideu*. Eschil. regele lapiţilor*. 210 şi urm. drept mulţumire. Expediţia împotriva Tebei a fost reluată de fiii lor. CELEU Rege din Eleusis*. numită si Cecropia. Gabriele D'Annunzio. CECULUS Erou roman. paznic al Infernului în mitologia greacă. dar el a ucis-q din greşeală. altă dată. pentru a-şi recăpăta soţia. regele Tebei* (2). Lui i se datorează înălţarea unui templu la Eleusis. Metamorfoze. S-a revoltat împotriva lui Zeus* împreună cu alţi uriaşi. fiul lui. victoria repurtată de lapiţi' împotriva acestor monştri. CELME Femeie din Tesalia. în pescăruş (alcion). » CENTAURI Popor legendar din Tesalia. CERAMO Fiul lui Dionysos* şi al. jumătate animale. jumătate oameni. (Lupta este cunoscută cu numele de centaurornahie.. EJe disperare. ajutaţi de Teseu*. acelaşi nume. Lupta centaurilor cu lapiţii. I se jertfeau femei vii. aşa cum a fost închipuit de geniul grec pe frontonul occidental a'l Theseionului din Atena. Au murit toţi.o-ţia. Picturi de Pietro da Cosimo şi Guido Reni CEFEUr(l) Unul din argonauţi*. mitologia greacă. basorelief de Michelangelo CENTEOTL Zeiţă a porumbului şi protectoare a agriculturii în mitologia mexicană precolumbiană. 1-a învăţat agricultura. Au fost învinşi însă de lapiţi. Centaurul Borghese. îm-ootriva propriului frate. în Partenon.acest rîu se scăldau nimfele*. A fost. fiul zeiţei Geea*. grecii exprimă şi de data aceasta triumful inteligenţei si al curajului uman asupra forţei brute. Prin. Era fi'u'l lui Uranus* şi al Geei*. Centaurul. poem. (3) Rege al Arcadiei*. înfricoşătoare"). Parte-nopeu*. Procri*. după legendă. de Edip*. a .'Iubit de Atena*. Amfiarau*. în Focida şi în Be. pentru a-si recăpăta tronul lăsat lui. împreună cu aceasta.'s-a sinucis. In . CEI ŞAPTE ÎMPOTRIVA TEBEI Expediţie pornită de Polinice* împreună cu Adrast*. 96 CELENA (1) Una din harpii* (după nume. unite într-o singură creatură. Ovidiu. voinţa pe zeiţa Demetra* care. după legendă. Comportarea lor la nunta lui Piritou*. „cea întunecată. Enea* 1-a ameţit cu o plăcintă preparată din -miere şi făină fermecată. Locul lui era acolo unde Caron* depunea sufletele celor morţi. mimau scene din viaţa agricolă. întemeietorul cetăţii Preneste (Palestrina de azi). Ariadnei* în mitologia CERBER Cline cu trei capete. Cei şapte împotriva Tebci. de la care a avut-o pe Andromeda*. Eteocle*. jumătate. Era tatăl lui Narcis*. iar Zeus*. de Heracles*. preschimbată în diamant. iar Heracles* 1-a Jmblînzit si 1-a adus pe .

Fiica lui Pontos* şi.otrăvită cu sîngele hidrei din Lerna*. CERCOPI Popor legendar de spiriduşi comici si diformi. VII.mitologia greacă. cu ocazia sosirii rîndunelelor. VI. legîndu-i laolaltă. personificare a cascadei şi a Nilului însuşi. simbol'al energiei . lason* si Teseu*. I se organizau serbări numite Cerealii*. Giuseppe Măria Crespi. cultul ei era celebrat numai de femei. a transplantat cultul Demetrei de la Eleusis* la Roma. Paolo Veronese. transformîn-du-1 în constelaţia Săgetător«ul. i-a despicat limba. a fost educatorul Dioscurilor*. Socotea drept sacră broasca ţestoasă.pămînt. Dante. Mult prea trufaşă pentru propriile calităţi. după q recoltă dezastruoasă.din Grecia. A fost socotit semizeu. Se pare că tot Heracles 1-a redat Infernului.1—54. fiică a lui Oceanus*. în cartierul plebeilor. Centaurul a suferit mult. înarmat cu un ciocan. împăratul Claudius. 99 CHELONEA Nimfă* în mitologia greacă. care îşi permiteau totul. personifica primejdiile şi groaza mării. pentru că numai ea a refuzat să participe la nunta zeiţei cu Zeus*. iubită de mai mulţi zei. involuntar. CHIONA Frumoasa fiică a lui Dedal" în mitologia greacă. construit după stilul grec. Virgiliu. Ere reprezentată ţinînd într-o mînă o coaisă şi în cealaltă un mănunchi de spice '•de grîu şi maci. fiu . A fost un mare înţelept şi expert în ale medicinei. numele CHIRON Centaur*. zeiţă a pămîntului. III 98 CERCIONE . <cu cap de berbec.al lui Cronos* şi al nimfei* Fi-lira* în..Fiul lui Poseidon* sau. venerată sub înfăţişarea unui ţap. cu o săgeată. 100 . Zeus* i-a închis undeva lîngă Efes. CHILOM Unul din cei mai vestiţi atleţi din. CERES Zeiţa agriculturii în mitologia romană. Locuia lîngă Eleusis* si îi. pictură CHNUMU Zeu în mitologia egipteană. preschimbată în broască ţestoaîsă de zeiţa Hera*. Infernul. animal cu viaţă neobişnuit de lungă. Puterea lui era atît de mare. A fost soţia lui Apoilîo* si apoi a lui Mercur*. har pe care îl avea de la Apollo*. lui Heracles*. încîntat de năzdrăvăniile lor. CHONSU Zeu lunar.masculine. 1HELIDONII Serbări în insula Rhodos. Cerea. Participanţii erau îmbrăcaţi în alb. pînă cînd Zeus* înduioşat. CHO Divinitate chineză. aşa cum se prevedea şi în mitologia egipteană. i-a schimbat în maimuţe şi chiar în măgari. al lui Ahile*. în mitologia egipteană. a dat unei insule din arhipelagul grec. împreună cu Foco*. CEREALII Serbări cîmpeneşti romane. întrupare a filozofului antic Lao Tzi. . Templul ei se afla lîngă Circus Maximus.. A fost învins de Teseu*. între 12 şi 19 aprilie. încît smulgea copacii cei mai groşi şi-i frîngea. în cinstea zeiţei Ccres*. La rindul lui.:Mai tîrziu. după altă versiune. în 393 î. CHEMIS Divinitate egipteană.Grecia antică. i s-a ridicat un templu la Roma. pictură CETE . ClIARUN Divinitate etruscă. apoi identificată cu Demetra* greacă. a luat în rîs castitatea zeiţei Artemis* care. reprezentînd longevitatea vieţii. iar apoi i-a eliberat. CHIOS Nimfă*. c. mai întîi venerată ca Tellure. al lui Hefaistos*. Enaida. cu o săgeată . Cerber simboliza paza morţilor şi a mormintelor împotriva fiarelor sălbatice. 1-a ridicat pe firmament. care erau preferaţi de Ceres. a zeiţei Geea*. aduse .'* personificată într-un monstru înaripat.. cu cap de soim. în 4. organizate pri-lăvara. obliga pe toţi străinii să se bată cu el. Heracles 1-a rănit de moarte.Chr. a predat această artă lui Aselepios* si astronomia.

). care. Ciclop CICNOS (l) Fiul lui Stenelos*.'Metamorfoze. Celebrat în insula Creta de preoţi nu101 miţi ooribanţi*. serbări populare de primăvară. 143 CHURA. dramă satirică. înduioşaţi. II. împăratul Claudius a instituit mai tîrziu. ligurilor. printre oameni şi le judeca faptele. Trimis de tatăl lui să-si caute sora. Iliada. CILLENIO Epitet atribuit lui Hermes*. Personificare a Terrei. unde se spune că . în Roma i s-a construit un templu pe. încît zeii. Magna Mater. a încercat să se opună. ucis în timpul nunţii lui Piritou*. transformate în insule stîncoase. Unul din ciclopi a fost ucis de Ulise*. Cincizeci de fiice ale lui au fost transformate.Chr. (2) Fiul lui Ares*. . Ciclopul. cu caracter general. Aceasta a preschimbat-o într-un izvor. Trăia. omorîndu-i mai mulţi tovarăşi de drum. CIANE Nimfă* din Siracuza şi însoţitoare a Proserpinei*. rege al. CICLADE Nimfe* din Marea Egee. fratele lui Cadmos* şi al lui Fenice*. care nu a încetat decît în clipa cînd Agamemnon a eliberat-o pe Chryseis. Aga-memnon* a luat-o sclavă. CICKEU Fiu al lui Poseidon* şi protector al Salaminei. cultul ei era însoţit de jocuri frenetice. CIN IR sau CIN1RA Rege al Ciprului şi părinte al lui Adonis* (1). răpită de Zeus*. pe care a salvat-o de un monstru marin. pe Europa*. cultul său a fost răspândit în toată -Elada şi apoi identificat cu al Rheei*. Ti-motei din. pentru a-1 ajuta în lupta lui împotriva titanilor*. Milet. la întoarcerea lui spre patrie. care 1-a atacat pe Ulise* în timpul reîntoarcerii lui în patrie. pe Briseis* sclava lui Ahile*.KAN Personificare a Soarelui de iarnă în mitologia preeolumbiană. vă-zîndu-le urîţenia. Uranus* şi Geea*. Euripide. i-au aruncat în Tartar*. în mitologia greacă.s-a creat un conflict ce le putea fi fatal acestora. care trăiau ca păstori şi-1 aj'utau pe Hefaistos* în atelierul lui de pe muntele Etna* (2). în schimb. deoarece nu au adus sacrificii zeului mării. soţie a lui Cronos* si mamă a lui Zeus*. naştere lui Hermes*. i CILLARO Centaur*. cultul a fost introdus în perioada celui de al doilea război punic (250 î. preschimbată de zeiţa Cibele*. El a cerut. de Zeus* în tot atîţia pescăruşi (alcioni). trăsnit de Zeus*. Homer. CILLENE Munte în Peloponez. la hotarul dintre Ahaia* si Arcadia*. Poseidon*. a rămas într-o regiune care a luat nu-. într-o nimfă*. : CINARĂ Femeie din Tesa'lia ale cărei fiice. fiică a lui Uranus* si a zeiţei Geea*. axi fost preschimbate de aceasta în treptele pe care cei credincioşi se urcau pînă la templul ei.colina Palatin*. CICLOPI Uriaşi cu un singur ochi. 1-au schimbat într-o lebădă.Maia* (1) i-a dat. venerată ca zeiţa cea mai ţ de seamă. zeul dreptăţii. ceea ce 1-a hotărît pe Apollo să răspândească o epidemjie de ciumă în tabăra grecească din apropierea Troiei*. mele lui. I. lăudîndu-se 'că sînt mai frumoase decît Hera*. Ovidiu. unde s-a născut. Odiseea. ucis de Herades*. . în Italia. motiv pentru care în tabăra grecilor . în mijlocul frunţii. de unde au fost scoşi de Zeus. Teocrit. Homer. preot al lui Apollo*. nevăzut. în momentul cînd aceasta a fost răpită de Pluto*. pentru a făuri fulgerele şi trăsnetele de care se folosea Zeus*.CHRYSEIS Fiica lui Chryses. după numele muntelui Cillene*. în cinstea ei. 111. Din Asia Mică. a plîns atît de mult la moartea prietenului său Feton*. Se spune că părinţii lor. CI B ELE Divinitate frigiană. CICONI Popor din Tracia. CIMODOCEA Una din corăbiile lui Enea*. din mitologia romană. 367 şi urm. 102 CILICE Fiul lui Agenor".

fiică a lui Zeus* şi a Mnemosinei*.ucis apoi pe amîndoi. cele nouă muze* ale mitologiei greceşti. a . Agarnernnon*. Cei mai mulţi. argonauţii au fost constrînşi de o furtună să se întoarcă din drum si să revină în ţinutul acestui rege. regele Cretei. a existat pe Lună. iar soţia lui. Eneida. Homer. 1-a reţinut pe Ulise* în insula ei. X. Electra. după alţii a Soarelui şi a Lunii sau . al cărui 'tată a fost Apollo*. care i-au primit cu. Folosind o iarbă care i-a fost dată de Hermes*. iar în cealaltă un sul de pergament. pictură CIRENE Nimfă* din Trăda iubită de Hermes*. timp de un . Homer şi Hesiod le fixează în centrul Pămîritului. (2) Nepoata lui Minos*. Metamorfoze. Niobe* şi Edip*. 288. Homer. dincolo de Coloanele lui Hercule*. Agamemnon. A avut de la Helios* pe Feton* şi trei fiice: Lampesia.stea. Cînd acesta a murit. de la care 1-a avut pe Diomede* (2). după pleca104 rea lor de aici. în cîmpiile Andaluziei de azi. 86 şi urm. CIRCE Vrăjitoare din Oo'lhida*. Oreste. Odiseea.C1NIRA -> CINIR CINOSURA Nimfă* de pe muntele I'da*. Cizico si-a găsit moartea. împreună cu însoţitorii lui prefăcuţi în porci. trilogie tragică.an. CLITEMNESTRA Fiica lui Tindar*. Eneida. Vrînd săşi ia zilele de disperare. consacrat muzelor* şi lui Dionysos*.fiul lui Tieste*. în luptele dezlănţuite. după războiul Troiei*. 288. la Luvru C IŢE RE A Epitet al Afroditei*. pictură. pictură.memoriei. X. Oreste. Oreatia.bunăvoinţă pe argonauţi* în timpul expediţiei lor.3 CIPARIS Tînăr grec oare a ucis din greşeală un cerb primit în dar de la Apollo*. în timpul ab105 senţei soţului ei. VII. 257. a acceptat iubirea lui Egist*. în insula Creta. Odiseea. Clita*. fiica lui Oeeanus* si a zeiţei The-tis* (1). în insulele Fortunate (azi Canare) sau în Islanda. Nemaifiind însă' recunoscuţi. 257 CITERON Munte din apropierea Tebei* (2). Jean Antoine Watteau.a înălţat un templu. în mitologia greacă. 10. rl CÎMPIILE ELIZEE Regiune paradisiacă. A fost iubită de Soare.. Aici se celebra cultul zeului şi îşi au originea legendele legate de Acteon*. -CLITA Fiica lui Merope* şi soţia lui Cizico* în mitologia greacă. zeul 1-a preschimbat într-un chiparos. răzbu-nînd astfel moartea tatălui său. a preschimbat-o într-o . Cînd el a părăsit-o. unii. Vittorio Alfieri. Euripide. Ovidiu. zeiţa . Sofocle. Eschil. Este rnuza istoriei. Homer. care. despre care se spune că a fost una din doicile lui Zeus*. Dessi. s-a fonmat un izvor. Oreste* i-a . şi mama lui Palamed* regele Eubeei. în care ajungeau după moarte. spune legenda. 1-a ucis pe Agamemnon la întoarcerea lui în Grecia*. Virgiliu. Virgiliu Eneida. Circe. de durere. A mai avut un fiu. Odiseea. în înţelegere cu ea.CITERA Insulă din Marea Mediterană. tragedii CLIŢIA Nimfă* a mării în mitologia greacă. regele Spartei. reprezentată ca o tînără femeie care poartă • într-o mînă o trîmbiţă. I.a Zilei si a Nopţii*. şi-a luat zilele. pe ţărmul căreia zeiţa Afrodita* şi-a făcut apariţia din spuma mării. au fost trataţi drept duşmani. pentru a o răsplăti. CLEOBE -£ BITON şi CLEOBE '"CLIMENE (1) Nimfă*.Bottlcelli. După. 135 şi urm. Fetusa şi Lampedusa*. . CIZICO Rege al dolionilor. fiica lui Helios* şi a Per-seidei. neputîndu-i supravieţui. ea s-a strangulat. eroii şi oamenii virtuoşi greci şi romani. îmbarcarea spre Citară. I. unde (s-a născut. din disperare. Virgtliu.. CLIO Una din. VII. Frescă în Casa familiei Vettius din Pompei. acesta. . sau —• după alţii •— a lui Zeus* şi a Ledei*. Aici i s-. pe Aris-teu*. după alţii. de la numele insulei Citera*. Din lacrimile nimfelor* care au plîns-o. VIII.

CNOSSOS Reşedinţa lui MinosVîn Creta. CONCORDIA Zeiţa romană a bunei înţelegeri. soţia lui Zefir*. întruchipată într-un şarpe cu cap de soim. 206 şi urm. Pe malurile lui. purtînd o torţă aprinsă sau avînd într-o mînă o cupă de aur. COPREOS Fiul lui Pelope" şi sclav al lui Euristeu* în mitologia greacă. COLO ANELE. Metamorfoze. LUI HERCULE -> ABILA CALPE 107 COMEO Epitet al lui Apollo*.răsărit de Marea Neagră (azi Georgia). Faimosul labirint* construit de Dedal*. Templul i-a fost ridicat în Forul roman. Ovidiu. Templul lui era pe colina Aventinului* (2). {. aveau loc alergări de cai şi de măgari. care-1 urmărea pe Dedal pretutindeni. acelaşi rege 1-a ucis pe Dedal.. în 367 î. COCIT Unul din rîurile din Infern în mitologia greacă.şapte stele. sufoemdu-l. (2) Epitet al zeiţei Venus*. Regiune aflată la . personifinare a strălucirii soarelui. dar Zeus*. C UT OS Fiul unui rege al Acaliei. se păstra lîna1 de aur*. soră a Păcii*. apoi zeiţa florilor. CLOACINA (1) Zeiţă în mitologia romană. 1-a găzduit pe Dedal* după fuga sa din Creta. era reprezentată ca o femeie avînd pe cap . Ea si fratele ei au fost singurii supravieţuitori ai masacrului comis de Apollo* şi Artemis'* în familia mamei ]or. a armoniei în familie şi în societate. rătăceau cei care nu avuseseră parte de înhumare sau incinerare. în care Afrodita* avea unul din templele sale. iar în cealaltă. provenit dintr-o divinitate italică arhaică. pur-tînd în gură oull. protectoare a. numite Consualii. A fost mai apoi asimilată zeiţei Rhea*. pentru a-J împiedica să dezvăluie taina labirintului*. şi pentru cucerirea căreia lason* a format expediţia argonauţilor*. personificare a lacului Titicaca şi soră a zeului acvatic Viracocha*. la încrucişarea drumurilor. a preschim-bat-o în floarea-soarelui. CORE Nume dat Persefonei*. Ba lua hotărîri asupra vieţii oamenilor. COC AL Rege al Siciliei. blond-aurie. se afla în apropiere. CNEF Personificarea zeităţii supreme în mitologia egipteană. Flegeton* si Late*. După o altă versiune. datorat coamei bogate. un coş cu fructe. în care. participant la expediţia argonauţilor*. fiica lui lupiter* si a lui Temis*. în .mitologia greacă. pentru. COLHIDA. (2) Fiica lui Amfion* şi a Niobei*. Celelalte rîuri erau: Stix*.vrut să se lase să moară de foame. COMPITALI1 Serbări romane. COMOS Zeul ospeţelor şi al tuturor manifestărilor indecente în mitologia greacă. COEFORA Femeie. în august şi decembrie. • ale cărui ape erau formate din lacrimile celor condamnaţi. din care a apărut viaţa. spune legenda. de Camillus. mai ales în timpul! Misterelor din Eleusis*. păzită de un monstru. Aheron* (1). Fiicele lui Cocal 1-au ucis pe Minos*. Praxiteles a sculptat* statuia zeiţei. Era reprezentat ca un tînăr cu aripi. CONSIVA sau CONSIVIA Protectoare a ogoarelor în mitologia romană. Divinitate feminină la peruani. care aducea ofrande pentru jertfe. IV. CLOTOS Una din cele trei moire* în mitologia greacă.Chr. Acestui zeu i se atribuie sfatul dat lui Romulus* de a răpi sabinele*. în care a fost închis Minotaurul*. care supraveghea resturile menajere. primordial. celebrată în timpul Saturnaliilor*. . încununaţi cu flori de cîmp. CONSIVIA -> CONSIVA CONSO Zeul prudenţei si al prevederii în mitologia romană. la greci. l OG CN1DOS Oraş în Caria. cuprins de milă. La serbările date în cinstea lui. ţinute în onoarea larilor*.o coroană cu . acest templu.agriculturii. însemnînd „Purificatoarea". A fost sediul reuniunilor senatului roman.'LORI Nimfă*.

fiica acestuia. în epoca în care s-a dezlănţuit potopul lui Deucalion*. Şarpele fusese ucis mai înainte de zeu. Sofocle. zeii vor fi decimaţi de monştrii care vor aipărea din toate ungherele pămîntului spune legenda. Ovidiu. ce ajungeau pînă la mutilări. şi soţia lui Enea*. Antigona*. CORNUL ABUNDENŢEI AMALTEA. ca să nu fie auzite de Cronos*. i-a învrăjbit atîta. fiica unui rege al Tesaliei. Atunci. cultul acesteia. COREB Fiu al regelui Frigiei. după legea pămîntu'lui. Anouilh. de îndată ce 1-a îmbrăcat. II. foloseau instrumente zgomotoase. fii avuţi de la Rhea*. Migdon*. CREON Rege al Tebei* (2). în urma sa. prinţ al lapiţilor*. şi urm. Corbii care au trădat-o pe Coronida lui Apollo şi care la început aveau penele albe. acoperea trepiedul pe care şedea în timpul rostirii hotărîrii oracolului*.108 wCORACI Preoţi ai zeului Mitra* în mitologia persană. COTTITO sau COTYS Zeiţă de origine tracă. au devenit negre. care a vrut să-şi. nu înainte 109 însă de a-i fi dat un fiu. orb. tragedii.îngroape fraţii. dispărută în timpul incendiului Troiei. pe Esculap*. Emon*. adus în Atena în sec. lason şi-a părăsit soţia pentru^ Creusa. CORONIDA Fiica lui Flegias*. după o altă versiune. CORTINA Pielea sarpe'lui Piton. în care va domni înţelegerea şi fericirea. Edip la Cdlonos. drept pedeapsă. adorată de Apollo* şi ucisă de acesta pentru necredinţă. în Creta. Acestea au servit" la început pentru a acoperi ţipetele micului Zeus*. a venit în ajutorul regelui ' Priam*. 341. După alţii. După cîtăva vreme de la această catastrofă universală. a făcut să fie arsă de vie. avea un caracter licenţios. Eneida. ca pe ceilalţi. Antigona. 424 . consacrată zeului Pan* şi nimfelor*. în timpul asediului Troiei* de către greci.. cu care Pitia*. regele Troiei*. II. deci. Mai tîrziu. Richard Wagner. va apărea o lume nouă. Amurgul zeilor. operă lirică CREUSA (1) Fiica lui Creon*. care practicau. din clipa aceea. iar pe cei doi fii ai lui Edip.şi Polinice*. cînd la-son* si Medeea* se aflau rîn Corint. aceasta i-a apărut lui Enea în chip 'de umbră şi 1-a sfătuit să-şi continue drumul . CORIBANŢI Preoţi ai zeiţei Cibele*. Eteocle* . Aflînd de monstruosul incest. V.. sfîrşituil lumii şi. încît aceştia au ajuns să se ucidă unull pe altul. personificare a soarelui şi a focului. Antigona 110 CREPUSCULUL ZEILOR Ziua cea din urmă în mitologia scandinavă. după o altă versiune. oferind Creu-sei un veşmînt care. CORICIA Peşteră în Focida. ABUNDENŢA. 542. al nelegiurilor omeneşti. Metamorfoze. O dată cu ea şi-a luat viaţa şi fiul lui Creon. Virgiliu. . regele Tebei* (2). (2) Fiica lui Priam*. aşa cvjfn sînt şi astăzi. Edip rege. AHELOU. fiu al lui Zeus* şi al Electrei*. al cărui cult. iar pielea lui a devenit sacră. Antigona. care 1-ar fi devorat. prin dansuri frenetice şi violente. muzica de Stravinski. stimulat de iubirea pentru Cassandra*. Edip a pornit. lîngă Delfos*. în acelaşi timp. COTYS -> COTTITO CRANAOS Succesor al lui Cecrop* la tronul Aricei. a fost condamnată la moarte. în lume. preoteasă a lui Apollo*. Jean Cocteau. Edip rege. întemeietor al oraşului Cortona. Creon a pus stăpânire pe tronul Tebei. fiu al lui Meneceu* şi frate al locastei*. însoţit de credincioasa sa fiică. mama si apoi soţia lui Edip*. 'CORITOS Fiu al lui Paris* şi al nimfei* Enona*. Medeea însă s-a răzbunat. Creon a fost ucis pentru nelegiuirile lui faţă de Teseu*.

în timptil războiului împotriva Troiei*. abia născuţi. Firea ei era 111 opusă aceleia a Electrei. . Bernini. a Electrei* şi Ifigeniei*. Cînd Zeus a devenit matur. povestea lor de iubire a inspirat mulţi creatori. Giorgione. 112 CU M A Oraş socotit a fi fost colonie greacă în Italia. CRIŞNA Divinitate vedică. o piatră. veghea asupra somnului copiilor. De mic a 'trăit printre păstori.spre Italia. socotit fiu al lui Mercur*. Andrea Schiavone. El si-a detronat tatăl cu ajutorul mamei şi a luat-o de soţie pe Rhea*. care. CRONOS Cel mai tînăr dintre titani*. A rămas orb în clipa cînd s-a dovedit infidel nimfei . III. A fo'st salvat numai Zeus*. Crîseu* (1). pictură. A fost metamorfozat de muze* — pe care Eufemia le-a hrănit cu laptele ei — în constelaţia Săgetătorul. Pentru a nu fi cîndva detronat la rîndul lui de proprii copii. 1-a făcut pe Cronos să vomite toţi copiii devoraţi. Frate al calului Pegas*. (2) Fiul lui Hermes" şi al unei naiade*. CRISAORE Fiu al Medusei*. fiu al lui Uranus* si al Geei*. în împrejurimi (în Campania de azi) se afla peştera sibilei* cumane. CRISEIDE Fiica lui. făcută sclavă de Agamemnon*. au acoperit ţipetele lui Zeus* abia născut. în lupta dintre Zeus vşi titani a învins cel dintîi si titanii au sfîr-şi't în fundul Infernului. identificată cu Cibele* şi Saturn* CRONII Serbări celebrate 'la Atena. în mitologia cretană ei au fost demoni*.. 143 CRÎSEU (1) Preot al lui Apollo*. bine ascunsă în scutece. Dicţionar de milolocjic D nio Pollaiuolo. Franţois Gerard etc. DAFNIS. Focul era supravegheat de un colegiu de fecioare. Divinitate peruană care personifica soarele. focul si curcubeul. sculptură DABAIDA Divinitate în America Meridională. Dezlănţuia furtuni. I. cu sunetele instrumentelor lor gălăgioase. ICRISOTEMIS Fiica lui Agamemnon* şi a Olitemnestrei*. După o altă legendă. Faptele lui sînt povestite în epopeea sanscrită Mahabharata. Apollo* a abătut atunci o epidemie de ciumă asupra taberei grecilor. CROTON Fiul lui Pari* şi. Aceştia au fost titanii. în onoarea lui Cro-nos*. lliada. (3) Fiică a lui Oceanus* şi a Terrei. al nimfei* Eufemia. G. Andrea del Sarto. CUNINA Zeiţă romană care veghea leagănele -copiilor. autoare a nouă cărţi consultate de romani în momentele grele. ieşit din trupul acesteia atunci cînd a ucis-o Perseu*. Homer. I se atribuie invenţi'a poeziei bucolice. apoi a trecut prin diferite peripeţii care 1-au ridicat. (l) Păstor din Sicfflia. i-a ucis. fulgere şi tunete. fiindcă aşa hotărîseră zeii. soră a lui Oreste*. pentru a nu fi devorat de Cronos*. dar Agamemnon 1-a refuzat. Erau socotiţi a fi primii meşteşugari ai metalelor. (2) Prima soţie a lui Dardanos*. devorîndu-i unul după altul. Părintele ei a vrut să-şi recapete 'fiica. pentru eroismul şi îndemînarea lui. de aceea i-a şi luat apărarea mamei lor în timpul conflictelor familiale. s-au revoltat împotriva lui. L. soţia lui Perseu*. care. îndrăgostit de nimfa* Chloe. vă-zîndu-se în libertate. CUBA Zeiţă romană care. CRODO Divinitate la vechii saxoni. după care Criseide1 a fost restituită tatălui. Ugolini di Nerio. printre zei. tatăl Criseidei*. lui Cronos dîndu-i-se. CUPI'DON -± AMOR CUREŢI Nume dat de titani* preoţilor Cibelei*. DACTILI Demoni* originari din muntele Ida* si stabiliţi în insula Creta. C'UVERA Zeul care-i proteja pe bogătaşi şi bogăţiile lor în mitologia vedică: CUYCHA. iar Agamemnon şi-a însuşit -o pe Briseis*. Andrea Appiani. identificată cu Apollo* al grecilor.

fiu al Nopţii* şi al picăturilor de rouă. DAJOWE Solemnitate religioasă japoneză. Pentru a evita împlinirea unei profeţii. şi Chloe. în timp ce. Danaidele. propriul său frate. pentru a-i transporta pe apa Stixului*. fiu al cerului. 452. sub privirea înmărmurită a lui Apollo. era urmărită de acesta. tragedie lirică DANAOS Fiul lui Belo* (1). De cele cincizeci de fiice ale sale s-au îndrăgostit cei cincizeci de fii ai lui Egipt. personificarea răului. proteja agricultura. o dată. discipolul său. Chiron* 1-a dezgropat şi i-a luat gleznele. Avea două fiice: pe Angus*. purta flacăra sacră. DAEVI Genii* rele sau zei războinici în mitologia persană. Tintoretto. în timpul Misterelor de la Eleusis*. După o versiune. Lucian. în Infern. DANACEE Monedă pusă de greci în gura. morţilor pentru a o avea în clipa cînd Caron* îi primea în barca lui. Fresce în Casa familiei Vettius şi în Casa Reginei Margareta din Pompei. poem. erau încununate frunţile poeţilor. DAFNE. protectoarea meşteşugarilor. Marino. DADUCOS Preotul suprem care. Acrisiu a închis-o într-un turn. pietrificat de zeiţa Atena*. Danaos fugi cu fetele sale în . Rembrandt. regele Libiei. şi a. In felul acesta. 114 115 DAIMONI -> DEMONI DAIRO Autoritatea religioasă supremă la japonezi. în care împăratul (mikado) oferă zeilor orezul nou cules. melodramă. DADEE Serbări celebrate la Atenş.îndrăgite mai înainte. aruncă împotriva acestuia un alt gigant. Ottavio Rinuccini. Correggio. în Siria. Anto- DAGDA Zeu binevoitor al celţilor din Islanda. Statiu. Metamorfoze. (2) Preoteasă a Cibelei*. I. pictură DANAIpE Cele cincizeci de fiice ale lui Danaos*. DANAE Fiica lui Acrisiu*. DAM ĂST ~» PROCUST DAMASTOR Unul din giganţii* rebeli în faţa autorităţii Hui Zeus*. Dafnis şi Chloe. eroul de la Troia* a devenit cel mai iute alergător. Făceau parte din suita lui Ahriman*. Dafnif. pe Atlas* (1). frescă la Pompei în Casa familiei Vettius. DAMISOS Cel mai iute dintre giganţi*. zeiţa poeziei şi a înţelepciunii. DAMIA (1) Zeiţă a vegetaţiei în mitologia greacă. rege al Libiei. G. După unii. Fiul ei a fost Perseu*. Era reprezentată cu o coadă de peşte. muzică de Jakopo Peri. Euri-dicei*. regele Argeşului* (5). DAIKOKA Divinitate japoneză. punîndu-le la picioarele lui Ahile*. poem coregrafic DAFNOMANŢIE Profeţie practicată în Grecia. corespunzătoare Persefonei*. Nimfă* iubită de Apollo*. DAGON Divinitate venerată de filisteni. B. Tiziano. înconjurat de nimburi de aur. după care •• Danae trebuia să se supună lui Zeus*. a implorat ajutorul altor zei şi' în aceeaşi clipă. Ovidiu. Neavînd altă armă. Van Dyck. mai tîrziu. prin mijlocirea frunzelor şi a ramurilor de lauri sau de dafin. adevărat furnicar de alte divinităţi mai puţin importante. Maurice Ravel. Cu frunzele ei. Zeus însă s-a transformat într-o ploaie de aur şi a pătruns în turn nestînjenit. Danae împreună cu 116 copilul a fost aruncată de Acrisiu în mare şi salvată prin graţia zeilor. Antonio Salieri. DAG Zeul luminii în mitologia nordică. simbol al eternităţii cultului zeiţei Cibele*. poem. zeiţa iubirii. DAIBOTH Idol feminin în mitologia japoneză. şi pe Brigit*. Gabriele D'An-nunzio. s-a prefăcut în laur. Longos. în timpul cărora torţele se ţineau aprinse timp de trei zile.

Guido Reni şi Gaetano Cando'lfi. Troia* de mai tîrziu. Virgiliu. Lui Dedal i se atribuie. Dedal a ajuns pînă în Sicilia. 134 al . a luat-o în căsătorie pe Elena*. a murit în dureri îngrozitoare. în momentele de infidelitate din partea soţului. Brueghel. pe care Heracles 1-a ucis însă. Eneida. Metamorfoze. Acesta. Ţinutul se numea Troada şi ra stăpînit într-un timp de Enea*. iul lui Zeus* şi al Electrei*. 1-a ucis şi s-a refugiat în Creta. Frescă la Pompei. strămoş al tro-snilor. cu o astfel de ocazie. de la Dardanos*. VI. Ovidiu. mai tîrziu. In acelaşi timp avu proasta inspiraţie să-si pună fetele să-si ucidă soţii. 1-ar putea readuce pe acesta pe drumul cel bun. (3)Credincios tovarăş de lupte lui Hector*i. 118 O dată. DARDANOS Fiul lui Zeus* si al Electrei*. care nu 1-a iertat. „Invidios pe nepotul său. 616 DAZBOGU Zeul soarelui şi personificarea acestuia în mitologia slavă. (2) în Iliada. la sciţi. temîndu-se de răzbunarea lui Minos. DEIFOBE Numele sibilei* cumane (sau din Cuma*). a preferat să-1 omoare. Gabriele D'Annunzio. a fost ucis de VIenelau*. pictură. Icar însă s-a apropiat prea mult de soare. pictură DEIDAMIA Fiica lui Licomede* (1). S-a îndrăgostit. Nexus a lăsat Deianirei un talisman cu sîngele lui otrăvit. Avînd de ales între Ahelou* şi Heracles*. ar cînd Troia a căzut în mîna grecilor. DANUBIU Divinitate a fluviului cu acelaşi nume. upă moartea lui Paris*. amă-gind-o că ea. Dintre aceştia s-a salvat numai Linceu*. inventator si sculptor. unde a fost primit de regele Cocal*.RETE (1) Renumit boxer în Troia*. Antonio Canova. în apropierea Sardiniei. la regele Minos*. iar eroul. DEIFOB Fiul lui Priam*. IX. umbrelor. întemeietorul oraşului )ardania. rivalul lui Erîea. sculptură DEET în . Brili. regele Troiei*.mitologia egipteană. 1EION Fiu al lui Eol* şi soţ al Aurorei*. Tăios*. înainte de a muri. Eneida. care 1-a călăuzit pe Enea* în Infern. 1EIPILE Fiica lui Adrast* (1) si soţia lui Tideu*. . 36 DEILEON Tovarăş al lui Heracles* în expediţia argonauţilor*. îl va ucide pe regele Troiei*. /irgiliu. identificat cu Apollo* din mitologia greacă. 98. aripile s-au topit şi s-a prăbuşit în mare. De disperare. apare preot al lui Hefaistos*. • » DEDAL Arhitect atenian. Pentru a se răzbuna. Bănuit apoi de a fi corftri-buit la fuga lui Teseu* care a venit să ucidă monstrul — el fiind acela care a dat Ariadnei* firul care 1-a scos pe Teseu din labirint — şi-a făurit pentru el şi pentru fiul lui. Priam*. printre altele. A avut de la Ahile* pe Neoptolem* care. Deianira şi-a luat zilele. regiunea parcursă de soare în timpul nopţii. "Metamorfoze. folosindu-1. despre care se spune că ar fi apărut din sînul lui Brahma*. Euripide şi Aristofan. literatură. 3ARDANI Un alt nurne al troienilor. VIII. 117 DAUNUS Părintele lui Turnus*. X. Ovidiu. în care Mi-nos 1-a închis pe Minotaur*. unde ajunse un rege iubit de populaţia acestei regiuni pentru prosperitatea'obţinută acolo. în Casa lui Menandru şi în Casa familiei Vettius. în conflictul dintre greci şi troieni. 1-a preferat de soţ pe al doilea. de ea şi centaurul* Nexus*. şi construirea templului lui Apollo* din Cumae. primul soţ al Elenei. Sofocle. ea i-a dat lui Heracles acest talisman. Icar*. care i-au ajutat săşi ia zborul din Creta. VIII.. născut în Etruria (Italia). 183 şi urm. Aici a construit labirintul*. DEIANIRA Fiica lui Eneu*.. irgiliu. si al Hecubei*. aripi din ceară.Argos (5). Eneida-. DARMA Zeu vedic cu înfăţişarea unui bou.

la incaşii din Peru. La romani. Este reprezentată — pe o frescă din Pompei — ca o femeie încununată cu spice de grîu. Aici îşi. VIII. ucis de Ulise*. 62 şi urm. frescă din Pompei 120 DEMODOIi Cîntăreţ orb la curtea lui Alcinou*. el a pierdut nemurirea. Templul său cel mai important era la Eleusis*. prin spînzurare de un copac (gr. rostea Pitia* profeţiile. A fost hrănit de Demetra* numai cu ambrozie* si pus în fiecare noapte să se purifice. unde se afla templul şi oracolul* lui Apollo*. regele cetăţii Eleusis*. La romani. Meta-nira*. preotese ale soarelui. DEMOPTOLEMOS Unul din principalii pretendenţi la mîna Penelopei* (proci*). născut în insula Delos*. prietenă a poporului) Epitet al sibilei* cumane (sau din Cuma*). (2) Delficul era numit si \pollo*. unde se celebrau vestitele Mistere din Eleusis*. Demetra a fost identificată cu zeiţa Ceres* la romani. datorită templului de aici închinat lui. în cinstea lui Apollo Delficul (-> Delfica (2)). |! răpită de Paris*. soţia lui Menelau*. regina Palissa. a rămas surprinsă de acest tratament si a împie-dicat-o pe zeiţă să se mai ocupe de fiul ei. ea a obţinut mai apoi ca Persefona să stea cu ea nouă luni şi trei luni cu Pluto. DESTIN Cel mai puternic dintre toţi zeii. omani pentru a-i proDEMETRA Zeiţa agriculturii şi a recoltelor în mitologia greacă. Dar în acest fel. corespundeau geniilor*. ~)ELF1NEE Serbări celebrate la Atena. mama lui Demofon.haosului*. DELOS Insulă în arhipelagul Ciclări* Apollo* şi Artemis*. ţinînd în mînă o urnă cu ursitele tuturor . întemeietoarea legendară a Babilonului. Socrate însuşi socotea că posedă un astfel de demon. revenită îri patrie. Era închipuit ca un bătrîn venerabil. DEMONI sau DAIMONI Fiinţe intermediare între zei şi oameni.sirenă. 44. De la Zeus. 119 DELFOS Oraş în Focida (Grecia).. de asemenea. Fiica lui Cronos* şi a Rheei*. unde a fost prefăcută într-o . DEMOFILA (gr. Pe faţada templului erau scrise cuvintele: „Cunoaste-te pe tine însuţi". un fel de glas al conştiinţei. regele feaciilor*. DELLO Fecioare. i-a dat lui Zeus* pe Persefona*. sprijinit cu picioarele pe pământ. DELII Serbări instituite de Teseu* în cinstea lui Apollo*. 121 DERCETÎS Mama Semiramidei. dendron). care s-ar li născut în insula Delos*. Homer. DELIA Unul din epitetele zeiţei Artemis*. autoarea războiului între greci şi troieni. După căderea Troiei*.~)ELFICA (1) Sibilă*. geniile erau în acelaşi timp spiritele morţilor sau umbrele acestora. l p DEN T RIT E Epitet atribuit Elenei*. Şi-a părăsit fiica şi s-a aruncat într-un lac. a fost ucisă din răzbunare de fiii uneia din văduve. era. unele bune altele rele. DEMOFON Fiu al lui Celeu*. cu o torţă în dreapta şi un mănunchi de spice în stînga. la British Museum din Londra. a fost reprezentată cu'coadă de peşte. Odiseea. 471 şi urm. unde s-au născut DELUENTINO Zeu invocat ae teja de duşmani. fiica ghicitorului Tiresias* si preoteasă a lui Apollo* la Del'fos*. Venerată ca zeiţă a Siriei şi Feniciei. |v DENDROFORH Serbări orgiastice în onoarea lui Diony-p sos* şi a Cibelei*. fiul Nopţii* şi al . zeiţa vieţii sociale armonioase şi a fertilităţii. Demetra din Cnidos. DEMOS Unul din caii lui Marte*. care i-a fost răpită de Pluto* şi dusă în Infern.

Infernul. Moartea Didonei. una din soţiile lui Zeus*. După noua zile şi nouă nopţi. DICE --> DICA DEV Duhuri care trăiau printre ruine. lîrîgă Roma. Paolo Veronese. II. Diana şi clinele. Sacrificiul Didonei. X. Christopher Marlowe. în cinstea lui Hera-cles*. el s-a oprit pe muntele Parnas*. identificată cu Ceres*. 97. Un templu al ei se afla în Aricia. Metamorfoze. Al. Eneida. sculptură la Luvru. Didona construieşte Cartagina. surori ale gorgonelor*. Moartea Didonei. Didona. DINO Una din cele trei graie* în mitologia greacă.Cristobal' de Virues. c. Diomede 1-a însoţit pe Ulise pînă la Coloanele lui Hercuile* şi împreună cu el şi-a găsit moartea acolo. DEVA Numele tuturor zeilor în mitologia vedică. Annibale Carracci. şi-a făcut o corabie pe 'care a reuşit să se salveze de la moarte. roman pastoral. Din ele au ieşit tot atâţia barba!! cît si femei. soţia lui Priam*. a fost ucis de Pigma-lion* (2). pictură 123 DIMA Rege al Traciei şi părinte al Hecubei*. Corespundea zeiţei Artemis* în mitologia greacă. Didona părăsită. Aflînd că Zeus* vrea să dezlănţuie un potop şi să distrugă omenirea. Diana şi Endimione.fapte necinstite. Etienne Jodelle. în Italia de sud. DEVERONA Divinitate latină. Joseph T. spune legenda. Elisa-Dido. DEUCALION Fiul lui Prometeu* şi soţul Pirrei*. care ar fi vrut s-o ia de soţie. DIONA Fiică a lui Uranus* si a Geei* în mitologia greacă. 164. cu o tolbă cu săgeţi pe umăr si însoţită de o căprioară. pentru care' încercase o mare iubire. Sirieu*. unde a întemeiat mai multe cetăţi. yirgiliu. Hardy Sacrificiul Didonei. printre care Brindisi si Benvento. DIA Zeiţă romană. Iliada. Acteon. Di~ dona şi troienii în Cartagina. de care serveau alternativ. muzică. Mai tîrziu însă. DIDONA sau ELISA Prinţesă feniciană ajunsă în nordul Africii. Claude Lorrain. încît Pămîntul s-a populat fn continuare. Ş. Dante. XXVI DIOMELE Serbări vesele la Atena. Jorge de Montemayor. I. Homer. 471. DI AN A Zeiţă italică. .urner. Di-na părăsită. el. De aici a plecat mai departe.. pe cel vinovaţi de . în mitologia vedică. s-a sinucis fiindcă a fost părăsită de Enea*. Pietro Metastasio. Reynolds. tragedie. Dido şi Enea. operă . Diana îndrăgostită. Este reprezentată ca o tînărâ îmbrăcată sumar. pictură / DIAVOL -» DRAC DICA sau DICE Personificare a justiţiei în mitologia greacă. pregătindu-i aceeaşi. Aici a întemeiat Cartagina. înţelegând că e vorba de oasele Marnei Terra. Rubens. Diona*. Zeus*. 850 şi urm. Her-cule* 1-a pedepsit. Cu ajutorul Atenei*. IV. Jean Goujon. personificînd lima.muritorilor şi nemuritorilor. ei au aruncat în urmă pietre. Cultul ei era oficiat de preoţii arvali*. roman pastoral. Henry Purceii. ca este mama Afroditei*. Diana. împreună cu 'Ulise* a transportat apoi statuia sacră a Atenei (Paladiu*) în Argos* (5). sub formă de şerpi. Ubaldo Gandolfi. a naşterii copiiior. Virgiliu. DIOMEDE (1) Fiu al lui Tideu*. după o altă legendă. Didona pe rug. protectoare a curăţeniei căminului. 313 şi urm. Domenico Scarlatti. După o legendă. VGuercino. şi-a luat zilele.'lirică. (2) Fiul lui Hermes* şi rege al Traciei. V. Gaspar Gil Polo. Ovidiu. melodramă.. 28. a recoltei şi roadelor pă-mîntului. Tragedia Didonei. soţia lui şi oasele mamei lor. moarte. Hector Berlioz. şi un altul pe Aventin* (2). Ea denunţa tatălui ei. 330 si urm. după ce soţul ei. DIONEA Alt nume a)l zeiţei Afrodita*. Făcea ca străinii pripăşiţi prin ţara lui să fie devoraţi de cai. fiindcă voia să scape de ameninţările regelui : Iarba*. Eneida. A luat parte la războiul Troiei*. Diana surprinsă de. Diana. provenit de -la numele mamei ei. Ele aveau un singur oohi şi un singur dinte. După versiunea lui Dante. a consultat un oracol* care 1-a sfătuit să se arunce în mare. Cînd apele s-au retras cu/totul. Era protectoarea vînă-torii si a sclavilor şi patroană a alianţelor dintre oraşele latine. l. i-a rănit chiar pe Ares* şi Afrodită*.

pentru a nu rămîne singur. DITTI Pescarul care i-a scos din apele mării. Insufla arta profeţiei celor ce î se dedicau trup şi suflet. basorelief la Herculanum. Frescă în Casa Vettius din Pompei. azi la Luvru. sprijiniţi unul de altul. din Pompei. al ditirambului. sculptură. pe ţărmul unei insule din Ciclade*. Cei ce nu-i primeau darurile — produse agricole —. la vînă-toar'ea porcului mistreţ din Calidonia* si au luptat împotriva fiilor lui Afareu*. la Roma. tot el a inventat si plugul. a cerut lui Zeus să împartă nemurirea cu el. Era însoţit de satiri* şi de sileni* (1). Acesta i-a ascultat rugămintea si a hotărît să rămînă o zi în Olimp* si o alta în Infern. ca şi de înţelegere la bine şi la rău. Mi-chelangelo. în braţele lui Sileii. Au participat la expediţia argonauţilor*. un neîntrecut luptător cu pumnii. fiii lui Zeus* 'Şi ai Ledei*. au răzbunat-o.. îmbrăcate în piei de animal. Fiii ei erau spaima si groaza. La Delfos*. celălalt era. Era venerat în aceeaşi măsură cu Afrodita*. lui Ba-chus*. ca atare. Fiii acesteia.. ca zeu al soarelui. frenetice pe muntele Par-nas*. dincolo de orice sentiment. Taurul Farnese.Chr. Exemplu ideal de iubire fra125 ternă. Perseiv". Au protejat pe marinari si si-au arătat bunăvoinţa faţă de toţi muritorii. si ale lui Apollo*. 126 . era venerat împreună cu Deme-tra*. de inspiraţie creatoare. Idas* şi Lin-ceu* (2). Aceleaşi serbări erau dedicate. Leuicip*. Dionyso* purtat în braţe de Hermex.erau cuprinşi de nebunie sau mureau. era invocat de poeţi şi de artişti. legînd-o pe Dirce de coarnele unui taur înfuriat. pe Danac* şi pe fiul ei. Acestea ar fi o 'primă formă a carnavalului din timpurile moderne. Statuile Dioscurilor din faţa Palatului Quirinale din Roma. sculptură. Amfion* şi Zeto*. pictură DIOSCURI Castor'şi Pollux. la romani era chiar numit Liber*. sculptură la Muzeul Naţional din NajSoli DISĂRI Divinitate arabă. în lupta împotriva fiilor lui Afareu. Descoperitor al vinului. împreună cu Apollo. în Misterele din Eleusis*. Semelei*. Patimile lui Dionysos. A fost reprezentat în multe chipuri. DITE Un alt nume al lui Pluto* (2) şi al Infernului însuşi în mitologia romană. Erau reprezentaţi ca doi tineri atleţi. iar Pollux. Cel dintîi era îndemînatic în a îmblînzi caii şi a-i su|pune voinţei lui. avînd într-o mînă o spadă şi în cealaltă o viperă. zeiţa iubirii. Ca si Apollo*. A persecutat-o pe Antiope* (2). Tizian. onoarea Dioscurilor*. Jocurile olimpice erau organizate sub egida lor. Van Dyck. dar mai ales în Atica şi la Atena. Era reprezentată ca o femeie cu capul plin de şerpi. al dramei. sculpturi din Templul din Locri. Menadele' sau bacantele* îi ofereau serbări. A fost inspirator al artei dramatice. corespunzător lui Ba-chus* în cea romană. azi la Muzeul Naţional din Napoli DIOSCURII Serbări celebrate în Grecia în. Praxite'les. avînd atributele lui Dionysos*. Era sărbătorit pretutindeni.DIONISII Serbări în cinstea lui Dîonysos* ţinute la Atena. îl însoţea întotdeauna pe Marte*. 124 DIONYSOS Fiu ai lui Zeus* şi al. sculptură din sec. a vrajbei şi a violenţelor. unde Dioseurii ar fi luat parte la nişte bătălii. viaţa artiştilor şi ospeţele. al comediei şi al dansului. toamna. DIRAE -> ERINII DlRCE Soţia lui Lico*. Castor a fost ucis. ca şi Bachus. înveselea munca cîmpului. însoţite de strigăte si jocuri orgiastice. în Grecia. DISCORDIA Zeiţa romană a neînţelegerii. Era motiv de bucurie şi de entuziasm nelimitat. Jacob Jordaens. frescă în Vil] a Misterelor. III î. fiica regelui Tebei*(2). era venerat ca liberator. i:Nicolas Poussin etc. Tot ei le-au răpit şi pe fiicele lui . Rubens. Nicteu. Aceleaşi serbări se celebrau si la Roma. zeul vinului si al euforiei în mitologia greacă. Dionysos copil.. ca zeu al euforiei. Proteja si agricultura şi. mai precis în Corciră şi Sparta. Dionysos în chip de efeb. care se pretau în totul la faptele stăpînului lor.

care îi schimonosesc pe oameni.şi al lui Peleu*. iubită de Apollo*. DORO Strămoş al dorilor. A fost .Duhuri rele la celţi. alături de grecii conduşi de Ahile*. uneori asemănător Faunului*. La 24 iunie se ţine o sărbătoare populară consacrată coacerii grînelor. ascultînd rugămintea acestuia. DORIS Soţia lui Nereu* si mamă a nereidelor*. E DSISOO Divinitate lungi. DRÂGAICE în mitologia românească zîne* rele. a schimbat toate furnicile în oameni. Cînd ţara lui a fost pustiită de o ciumă. Bucegi etc.EBE Zeiţa tinereţii veşnice în mitologia greacă. bunic al Dioscu-rilor* si al Elenei*. de gen masculin. cu eventuală derivaţie din limba latină (draco). întemeietor al dinastiei eacizilor. care s-au numit apoi mirmidoni* si au participat la războiul împotriva Troiei*. A fost preschimbată. cores-purizînd zeiţei Atena* a grecilor. protejată de Dionysos*. în cultul lor. DODONA Pădure în Caonia* (Grecia). şi-ar avea originea în mitologia tracă şi ar fi identificată cu zeiţa Niobe*. sau DRAC Personaj malefic din folclorul şi literatura cultă românească. Gheorghe Asachi. personificarea cerului luminos. care apăreau în timpul coşmarurilor. DRUIZI Preoţi şi profeţi ai celţilor din Galia si Britania. urît şi rău prin excelenţă. Anfise. EBAL Rege al Spartei. ajungeau în insula vitejilor si a celor plini de virtuţi. '. numită Drăgaicu. fiicele lui Nereu* şi ale lui Doris*. după unele versiuni. la rîndul ei. tatăl lui Tindar*. zeiţa dragostei. Dochia. (2) Divinitate supremă în mitologia asiro-babiloniană. Planta sacră le era vîscul. DORJE Trăsnete produse de preoţii tibetani pentru a alunga demonii*. tatăl lui Telamon*. EA (1) Nimfă* care a fost prefăcută într-oi insulă pentru ca 1-a respins pe zeul fluvial Fasi. Ele mureau o dată c% planta în care îşi duceau viaţa. EAGRU Soţ al Caliopei* si tatăl lui Orfeu*. Eac a fost judecător în Infern împreună cu Minos* şi cu Radamant*. pe care 1-a iniţiat în misterele lui Bachus* si în arta poeziei. O altă versiune spune că Eac a luat parte la construirea Troiei împreună cu Apollo* şi cu Poseidon*. . jertfeau chiar şi vieţi omeneşti. a compus o baladă în care Dochia este fiica regelui Decebal. După moarte. nemiloase. făcînd o analogie cu numele de Dacia. EACEE Serbări religioase şi publice la Egina (Grecia) în cinstea lui Eac*. Cei ce mureau. experţi în astronomie. . pe care îl ofereau credincioşilor în prima zi a anului. Zeus*. în lotus. 127 DRIADE Nimfe* ale pădurilor în mitologia greacă. pe Ceahlău. după concepţia lor. japoneză protectoare a călătoriilor DUSSI . fiica lui Zeus* şi a Herei*.DWYN (1) în mitologia celţilor din Britania. a rupt un lotus în care prinsese viaţă nimfa Lothis. unde preoţii şi preotesele lui Zeus* interpretau voinţa zeului. Intr-o zi. medicină şi jurisprudenţă. (2) în mitologia vedică. DOORGA Soţia zeului Siva* în mitologia vedică.DOCHIA sau BABA DOCHIA Personaj legendar din mitologia poporului român. DRIOPE Nimfă* în mitologia greacă. este preschimbată de zeul Zamolxe* într-o stîncă. -#• BARZI. E AC Fiu al lui Zeus* şi al Eginei*. . îi poartă numele mai multe stînci antropomorfe din ţară: în Rarău. Răspândirea acestui cult a fost interzisă la Roma de împăratul Claudiu. Are aspect omenesc. socotit fiu al lui Apollo* al lui Poseidon*. după mişcarea frunzelor stejarului care îi era sacru. urmărită de împăratul Traian. unde domnea o primăvară veşnică. viind să culeagă o floare pentru fiul ei.

Modest •Musorski. la înapoiere. si cond'us la Polib*. 624 ECHIDNA Creatură jumătate femeie. Tebaida. Voind să evite împlinirea unui oracol* care i-a prevestit că va. 131 EEA sau AIA (1) Insulă în care trăia vrăjitoarea Circe*. . cu picioarele umflate).EDUCA Divinitate romană. victorios împotriva îngerilor răzvrătiţi. a pedepsit-o. Aj ^ns la Atena. după moartea lui Laios. ECAMEDE Sclava lui Nestor*. Voltaire. Ovidiu. iar locasta s-a pv. în apropierea Atenei. (2) Regiunea în care se afla berbecul cu lîna de aur* — după unii Colhida* (Georgia de azi). 1-a ucis.Tebei şi a luat de soţie pe locasta. tragedie. tragedie. în realitate propria lui mamă. Edig rege şi Phoenissae. Mai târziu.părăsit Teba. ecoul. Edip rege. Sfinxul*. -Metamorfoze.' un oracol a atribuit această calamitate faptului că asasinul lui Laios nu a fost încă pedepsit. Cinotone. dorind să-şi cunoască originea Edip s-a adresat oracolului de l'a Delfos*. Edip a aflat. încetare. dar nu a putut uita iubirea pentru Narcis şi s-a stins de durere. Edip yi -Sfinxul. Edip. cel cu o sută de ochi. ECHION (1) Numele unuia din giganţi*. Statius. Disperată. Edip la Colonos. a luat parte la expediţia argonauţilor*.paharnica zeilor în Olimp* (1) 9 — Dicţionar de initolocjie 129 înaintea lui Ganimede*. Edip. în timpul aventurilor lui galante. Ildebrando Pizzetti. Laios. Mendelssohn Bartholdi. Ingres. în sfîrşit. 1-a încredinţat pe Edip unui păstor. îl îndrăgise pe Narcis*. Edip. Henry Purcel!. Pictură de Allori-Bronzino EBLIS Divinitate mitologică persană. pictură . Acesta nu era altul decît tatăl lui. însoţit de Antigona. cumnatul său. f 130 EDESIA -> BIBESIA si EDESIA EDIP Fiul lui Laios* şi al locastei*. tragedie. Edip. Cei şapte contra Tebei. Eschil. Hugo von Hofmannsthal. III.şi Ismena*. Forban (2). De disperare şi-a scos ochii. Auggero Leoncavallo. poem. în acelaşi timp. în urma unei neînţelegeri cu un străin. Sofocle. George Enescu. a respins-o. care proteja educaţia copiilor. pentru a-1 duce pe muntele Citeron* si a-1 ucide. cu această ocazie. XI. în drum spre . a fost îndrăgită de Pan*... jumătate şarpe în mitologia greacă. al cărei rege era acum. Zeii au presehimbat-o într-o stâncă. Creon*. Seneca cel Tînăr. a fost primit cu înţelegere de regele Teseu* şi a •'murit la Colonos. a rătăcit prin munţi . Edip a . muzică. Cînd Heracles* a fost adus printre zei. după ce i-a zdrobit picioarele (gr. edip. i-a fost dată ca soţie. căreia îi plăcea să vorbească ifără. A fost folosită pentru aceasta de Zeus* ca să o întreţină pe Hera*.fi ucis de propriul lui fiu.n~ zurat. A dat naştere unor monştri ca Cerber*. regele Corintului. că cel vinovat era el. şi două fete: Antigona* . neînţelegînd-o. Cînd Hera şi-a dat seama. 349 şi urm. Igpr Stravinski. Laios. Edip. de Argos* (2). pînă cînd din ea nu a mai rămas decît. leul din Nemesis. . Narcis. Homer. Euripide. unul din înţelepţii greci care au participat la asediul Troiei*. Himera*. făcînd-o să nu mai poată rosti decît ultimele silabe ale întrebărilor care îi erau adresate. fiind respinsă de Narcis. A. care îi prezise că îşi va ucide tatăl şi se va căsători cu propria lui mamă. Iliada. un Sfinx* pustia regiunea Tebei. Salvat însă de alt păstor. Cel ce dezlega enigma Sfinxului devenea regele Tebei ^i lua în căsătorie pe locasta. Edipodia. cînd regiunea a fost devastată de o ciumă. (2) Fiul lui Her-mes*. Fenicienele. după o altă legendă. Teba* (2). A avut doi fii: Eteocle* si Polinice*. Dell'Anguillara. pentru obţinerea lînii de aur*. r. Edip a intuit răspunsul la ghicitoarea Sfinxului şi astfel a ocupat tronul .şi păduri. •\ndre Gide şi Jean Cocteau. A fost ucisă. ECO Nimfă* din Beoţia. Geniu al binelui. Pierre Corneille. dar nu-i putea răspunde acestuia decît astfel. Edip.

Era stăpâna Infernului (Nifelheim*). A fost soţia şi sfătuitoarea regelui Nurna Pompiliu*. care a participat la revolta împotriva lui Zeus*. cu caracter orgiastic. care i-a dăruit berbecul cu lîna de aur*. adorată 'ca zeiţă protectoare a naşterilor. Agamemnon EIRA Zeiţă a medicinii la vechii danezi. Tieste. au fost osîndiţi să stea amîndoi în Infern. împreună cu fratele lui. EIRENE Zeiţa păcii* în mitologia greacă. Sofocle. EGIALEA Soţia lui Diomede*.. pe -cele negre. mai apoi. L-a găzduit pe Frixus*. ucis de Ahile* împreună cu cei şapte fii ai lui. tatăl Andromacăi*. EGE Oraş în Cilicia. şi a pus stăpînire pe Micene*. pentru a-şi răzbuna părinţii. s-a înconjurat de o aureolă de foc. consacrate cultului zeiţei Artemis*. Oto*. Atreu*. Eneida. Eneida.EETE Regele Colhidei*. şi de aceea a trebuit să trimită în Creta şapte tineri si şapte tinere. EGINA Fiica lui Asopo*. EETION Rege al Ciliciei. Era confecţionată din pielea caprei Amalteea* (1). EGIDA La început. lîngă Aricia. pentru a fi jertfiţi Minotaurului*. EGEA Regină a amazoanelor*. EFIALTE Unul din titanii* în mitologia greacă. EGIALEU Fiu] lui Adrast* (1). EGIGE Numele uneia din cele şapte fete ale Niobei* şi ale lui Amfion*. în înţelegere cu ea. a fost trăsnit de Apollo*. aşa cum fusese învoit cu tatăl său pentru a anunţa de departe victoria. După moarte. după ce a ucis monstrul şi a vrut să revină în Atica. înecată în marea care îi poartă a. Pietro Metastasio. Euripide. acesta s-a aruncat în mare. acelaşi Agamemnon. ELECTRION Fiul lui Perseu* si al Andromedei*. simbol al bogăţiei. 132 133 EGIST Fiu al lui Tieste*. regele Cretei. apoi armura Atenei*. legaţi de o coloană. numită a epigonilor*. fiul lui Minos*. care. EGEU Tatăl lui Teseu*. le-a ridicat. ucisă împreună cu surorile ei de săgeţile zeiţei Artemis*. Oreste*. în Latium*. Egist a uneltit cu soţia acestuia. care i-a ucis pe amândoi. celălalt nepot al lui Atreu. după numele unui templu care îi era consacrat. iar Adrast. la Atena. spate în spate. fiinţă infernală. rîvnită mai apoi de argonauţi*. unde primea pe toţi cei de rea credinţă. Edip. singurul supravieţuitor din-trei cei şapte eroi care au pornit în expediţia împotriva Tebei* (2). EFESII Serbări nocturne. a fost preschimbată întrun izvor. Virgiliu. Teseu. Este reprezentată ca o femeie ţinînd într-o mînă o ramură de măslin si în alta pe Pluto* copil. 276 greacă. în timpul absenţei lui. VI. Clitemnestra*. EGEMONA Epitet atribuit în Arcadia* zeiţei Artemis* („conducătoarea"). când a plecat la războiul împotriva Troiei*.zi numele: Marea Egee. si constrînsi să audă neîncetat ţipetele unei cucuvele. i-a lăsat în grijă tronul. L-a ucis pe Androgeu*. Agamemnon. unde era răspîndit cultul lui Asele-pios*. şi-a luat zilele. ELA sau HEL Personificarea morţii în mitologia nordică. Electra. El însă nu a supravieţuit. EGERIA Nimfă* romană de o rară frumuseţe. VII. Viittorio Alfieri. cu capul Gorgonei* în mijloc. pentru a o întîlni. rege al Mieenei* si tatăl Alcmenei*. melodramă EGESTA Personificare a sărăciei în mitologia Vergiliu. Troadele. L-a ucis pe fratele acestuia. A fost izgonit însă de Agamemnon*. Egialeu s-a alăturat celor care au pornit o a doua expediţie. iar la întoarcere. Pax la romani. Crezînd că Teseu a căzut pradă Minotaurului. din disperare. . dar. iar pentru isprăvile lor. Se-neca. 1-a ucis. adorată de Zeus*. Eschil. în loc să ridice pînzele albe ale corăbiilor lui. eroul grec afirmat în războiul împotriva Troei*. platoşa lui Zeus*. 763. Agamemnon a fost apoi răzbunat de fiul său. din greşeală.

'Troie. tragedie. I. Gabriele D'Annunzio.ELEUSIS Localitate în Atica (Grecia). de teama celei de a doua soţii a tatălui lor. dar. Euripide. uzurpatorul tatălui lui Edip* la tronul Tebei* (2). Helena. Richard Strauss. Neoptolem* a luat-o de soţie pe Andromaca*. ELEU Divinitate abstractă în mitologia greacă. care i-a dus pînă la destinaţie. ELEUTERIA Zeiţa libertăţii în mitologia greacă. Ugo von' Hofmannsthal. Eneida. Recăpătînd trup omenesc. să-şi răzbune părintele. care o iubea peste măsură. Domenico Veneziano. dramă. Marlowe. Le-a prezis grecilor victoria asupra Troiei. Euripide. Antonio Canova. Electra. Eteocle* si Polinice*. Elpenor. Guido Reni. Istoria doctorului Faust. B. unde s-a stabilit. Gerolamo di Cremona. ELECTRA sau LAODICE (3) Fiica lui Agamemnon* si a Clitemnestrei* în mitologia greacă. Elena a revenit în Sparta. Elena. muzică ELENOS Unul din fiii lui Priam* şi ai Hecubei*. Ugo von Hofmann-stahl. ca replică a misterelor egiptene în cinstea 2eiţei Isis*. sculptură ELAGABAL Divinitate solară în vechea Sirie. ELPA Fiica ciclopului* Polifem*. Vittorio Alfieri. 295.ELENA Fiica lui Zeus* si a Ledei* în mitologia greacă. 334 şi urm. Elena şi Troienele. a fost răpită de Paris*. Electra. Odiseea. Ino*. Emon. Gustave Moreau. Cînd Antigona* a fost condamnată la moarte de Creon pentru că a îndeplinit ritualul funerar pentru fraţii ei.Din jale s-a întrupat Electra. tragedie. Roşmann. pictură. operetă. . tragedie. „salvatorul". După cucerirea Troiei de către greci. Homer. III. Sofocle. după legile strămoşilor. Frixus*. ELISA Numele originar al Didonei*. Agamemnon şi Oreste. La aceste solemnităţi nu luau parte decît cei iniţiaţi. mama harpiilor*. Christopher. sora lui Oreste* si a •Ifigeniei*. graţie berbecului cu lîna de aur* — ofrandă primită din partea lui Hermes* —.. Eugen O'Neill. ELLE N Fiul lui Deucalion* si al Pirrei*. 364. Virgiliu. Nefele i-a ajutat să ajungă în Colhida*. De o rară frumuseţe. După moartea lui. transformat de vrăjitoarea Circe* în porc. sub protecţia zeiţei Afrodita*. o nouă . Giulio Romano. după ce 1-a orbit de unicul ochi. si a o relua pe Elena. Grecii au pornit atunci război împotriva Troiei* pentru a-1 pedepsi pe Paris. Richard Strauss pe textul lui Hofmannstahl. personificare a milei. G.polo. în lipsa acestuia însă. Van Marees. Frixus a sacrificat berbecul lui Zeus* si i-a dăruit lîna de aur regelui Eete"'. VI. Electra. a căzut de pe acoperişul palatului vrăjitoarei şi -a murit. ELLE Fiica Iui Atamant* şi a Nefelei*. Giovani Pascoli. (2) Fiică a lui Oceanus* şi a lui Thetis (1)*. X. strămoşul cel mai îndepărtat al elenilor. Andre Gretry.. unul din numele lui Bachus*: „eliberatorul". Otto Brues. sora Dioscurilor* şi a Clitemnestrei*. . VII. Illada şi Odiseea.corespunzând zeiţei romane Libertas*. 136 EMON Fiul lui Creon*. Oglinda Elenei. Virgiliu. tragedii. Coejorele. Frumoasa Elena. Au 134 135 fost instituite de Orfeu*. Iliada. a fost izgonită de fiii acestuia si a murit la Rhodos.Menelau*. răpită de Ulise*. după moartea lui Menelau. văduva lui Hector*. regele Spartei. întemeietoarea legendară şi prima regină a Cartaginei. fiul regelui acestei cetăţi. Jacques Offenbach. Eleuteria era. şi1 a întemeiat în Epir. Eneida. Elle însă a căzut în mare. Goethe. adorată sub forma unei pietre conice. Eschil. Homer. ea a fost mai întâi soţia lui . Tip-. 75 şi urm. Tragedia Elenei. Ca-riani. Războiul Troiei nu va avea loc. operă. tragedii. în care se organizau serbările în cinstea Demetrei* şi a Persefonei*. Leconte de Lisle. tragedie. spînzurată de fiii unuia din eroii morţi la Troia. ucigând pe uzurpatorul şi ucigaşul Egist* şi pe Clitem-nestra. Andrea Schiavone. tragedie. A trebuit să fugă împreună cu fra'tele ei. 650. în zbor. Aici 1-a găzduit pe Enea* în drumul său spre Italia. de asemenea. fragment dramatic ELURO Divinitate egipteană cu trup de om si cap de pisică. Francois Joseph Gossec. Homer. L-a ajutat pe Oreste . Drumul dintre Atena şi Eleusis — pe o distanţă de 22 de/km — era numit via sacra (drumul sfînt). ELPEţJOR Tovarăş al lui Enea*. Jean Giraudoux. 552 şi urm. care de atunci s-a numit Ellespont. s-a . după textul lui Hoffmannsthal. . Prosper Jolyot de Crebillon..

pictură . a fost ucis de nepoţi.. la Biblioteca Vaticanului. eno's. care a adus-o de pe muntele Ida*. vin). Tasso. Mai tîrziu. care trimitea pe lume f antonie nocturne pentru a-i speria pe oameni. Enea. poem în dialect normand. G. Al. sculptură 137 ENEA Fiul Afroditei* si al lui Anchise* şi soţul Creusei* (2). iar urmaşii lui au format dinastia lulia. A introdus viticultura în Etolia (gr. să fie din ceară.. Disperată din cauza uciderii celor doi fii ai ei. la care i-a avut pe Peleu* şi Telamon*. Paris. poem narativ. Enatros şi Memnon*. ENDEIDE Fiica centaurului* Chiron* şi soţia lui Eac* de f. Van Dyck. Intîlnire cu Venus. la Galeria Boţghese din Roma. Orlando Furioso. 52. Pelope*. După moartea lui Enea. poem. a cerut să fie preschimbat într-un rîu. Federico Barrocci. al doilea soţ al H'ippodamiei*. 'Virgiliu. la o întrecere de care. luliu a întemeiat oraşul Alba Longa*. mama vînturilor. Piero di Cortona. Gerusale mme Liberata. poem. a luat-o de soţie pe Lavinia*. Benvenuto Tisi Garofalo. a pornit. după ce a aflat de moartea lui Paris. Virgiliu. regele rutu-lilor*. . relief pe altarul' Gens Augusta din. Aici. a ajuns în La-tium*. Citna da Conegliano. III. Eneida. Niocolo Jommelli (după lin text de Pietro Melastasio). a intrat să se scalde. Sibila şi Cărora. După o altă versiune. A fost surprins de Zeus* în apropierea Herei* şi cpndamnat să doarmă timp de treizeci de ani. După o oprire în Cartagina. Enona a refuzat. la porunca zeilor. Virgiliu. X. Giuliu Romano. EMPUSA Zeiţă înfricoşătoare în mitologia greacă. Eneida. Tintoretto. John Keats. ENARETE .sinucis lîngă corpul ei. L. ENIO Zeiţa războiului în mitologia greacă. fiica «lui Hiperion*. iar Diomede* 1-a înmormîntat în Argeş* (5). Perrier. în Peloponez. ENIPEU Păstor din Tesalia care. Muzeul del Bardo. fiica lui Latinus* şi a Amatei*. Antonio Canova. 'a murit de durere. Vellani. cetatea Didonei*. reprezentînd pe Enea cu Anchise şi Ascaniu. s-a prăvălit pînă în fundul vul-Icanu'lui Etna* (2). Ariosto.Nimfă*. ENCELADOS Cel mai puternic si mâi îndîrjit dintre gi-• ganţi*. dramă. a plîns atîta. Guercino.. ' folosită în acest fel de Hecate*. A fost prima soţie a lui Paris*. rănit în timpul asediului Troiei*.. soţia lui Eol*. Canace*. Bernasconi. dar. Pelope a luat-o de soţie pe Hippodamia. a făcut ca roţile carului pe care alerga Enomaos.^ Tor-quato. luliu*. 2 şi urm. Endimloh. ele s-au topit şi astfel Enomaos a pierdut cursa şi a murit. Annibale Carracci. Nimfa. fermecată de apele lui limpezi. Enea în faţa mormîntului lui Polidor. Rafael. pe care •le stăpînea în peşterile Insulelor Eoliene. ENONA Nimfă* din Frigia. Ea însăşi era o asemenea fantomă. Francesco Mola. Homer. sculptură ENEU sau ENO Rege al Calidoniei*. '"' muzică. Endimion dormind. EOL 'Regele vînturilor în mitologia romană. Eneida. nncît lacrimile i-au fost schimbate în rouă. Incendia . Reinhard Keise. Părăsită apoi. în Stanze del Valicano.-EOS Personificarea Aurorei* în mitolpgia greacă. VI. povestire romantică. Odiseea. 578 . iar mai apoi Zeus. Roman d'Eneas. somn adînc. la Galeria Borghese din Roma. şi Salmoneu*. de unde arunca foc şi flăcări. împreună cu tatăl şi cu fiul său. înduplecat de rugăminţile ei. Cartagina. printr-o viclenie. mama lui Alcione*. soţ al Alteei* şi părinte al lui Meleagru* şi al Deianirei*. Guido da Pisa. Enea şi Anchise. venea să-1 vadă în fiecare noapte. Guidi. Dia Callecerada.di Borgo. După aceea. i-a acordat o tinereţe veşnică şi un. într-un codice al Eneidei din sec. a cerut să i se aducă soţia care ar fi avut darul de a-i salva viaţa. îndrăgostită de el. Guido Reni. la Luvru. John Lyly. Trăsnit de Zeus*. / fătti di Enea. din apropierea Siciliei. După incendierea Troici*. s-a aruncat pe rugul de incinerare al acestuia. Aurora. ENDIMION Păstor de o rară frumuseţe în mitologia greacă.. -. pictură. Zeiţa Se-lena*. după ce 1-a învins pe Turnus*. I. Pietro Berrettini da Cortona. Bernini. devenind astfel mamă a doi copii: Pelia* şi Neleu. Enea luptă împotriva harpiilor. Si-sif*. spre Italia. Incendiul Troiei. timp în 'care Selena îl putea vizita ori de cîte ori dorea. la Luvru. pentru a se face iubit de nimfa* Tiro.

a fost schimbat într-un rîu si aruncat în. secetă şi foamete. Tisifona şi Megera. zeul era ['•'venerat sub forma unui şarpe. 138 139 EPIGONI Fiii--eroilor care au luptat împotriva Tebei* (2). pentru a-i răzbuna părinţii ucişi toţi. fiicele Aheronu-lui* şi ale Nopţii"' sau •— după o altă versiune — ale lui Pluto* şi Pro'serpinei*.fost Igea*. unde supraveghea sufletele celor morţi. A fost preschimbată apoi în constelaţia Fecioara. erau trei: Aletto. a des-ităinuit refugiul în care se ascunsese soţul ei ca să nu participe la războiul împotriva Tebei* (2). Pentru a avea colierul Harmoniei*. pictură la Luvru EREB (1) Fiul haosului* si -al întunericului. regele perşilor. Capul lor era plin de şerpi încolăciţi. EPIMETEU Fiu al titanului* lapet* si al Asiei*. soţul Pandorei*. ale unui stadion şi ale unui 'impunător local de scoală. pe care Heracles* a înfruntat porcul mistreţ. Fiicele ei au. Li se jertfeau oi negre. A fost distrus de Xerxes. (2) Numele stelei în care Apollo* 1-a schimbat pe fiul lui. şi-a pierdut viaţa doar fiul lui Adrast. regele Argosului* (5). fiul ei. Infern. Era venerată în ţările aflate de-a lungul Dunării. De la Pandora a avut-o pe Pirra*.cea care vindecă". Polimnia şi Melpomene. în afară de Adrast*. ERINH sau FURII Zeiţele răzbunării. zeiţa sănătăţii. ERATO Muza* poeziei lirice şi a mimei în mitologia greacă. EPIONA Soţia lui Asclepios*. La greci erau cunoscute cu numele de eumenide şi erau numai binevoitoare. EREUTEION Unul din templele de pe Acropole*. Eralo. au format o altă expediţie de revanşă.în Peloponez. Cînd a aflat de moartea tatălui ei.264 ENLIL La babilonieni. Noua expediţie a reuşit. :EPIDAUR Oraş în Argos* (5). II . berbeci si turturele. Supravegheau'însă ordinea materială şi morală a vieţii oamenilor. Au avut un templu în Atena. Egialeu*. ciumă. a ucis-o. L-a adorat pe Oreste* şi a avut de la el pe Pentil*. identificat cu Bel* (1) al semiţilor. Templul era loc de pelerinaj şi de vindecare a bolilor. Alcmeon*. în Epidaur există încă ruinele unui magnific teatru. I s-a prezis că în ziua cînd fiica lui se va căsători. şi au fost venerate pen- . si Egle. Aici. 140 ERESIDE Nimfe* care o serveau pe zeiţa Hera* în baie. zeiţa eternei tinereţi. reprezentată cu o liră în mînă. 350 şi urm.EPEOS Făuritorul calului troian introdus de greci în cetatea lui Priam* în urma trădării grecului Sinon*. (2) Nume al Infernului.. ENO -* ENEU ENOMAOS Fiul lui Ares* si tatăl Hippodamiei* (2). ERIMANT Munte din Arcadia*. în care se afla un renumit templu al lui AsClepios*. zeu al pămîntului şi al atmosferei. Fe-ton*. Ovidiu. Trăia sub pămînt. (2) Fiica lui Icar*. inundaţii. soţul Nopţii*. Eneida. El este cel care a deschis cutia Pandorei. ERIDAN (1) Fiul lui Oceanus* şi al lui Thetis* (1). . I. Pentru această trădare. Le Sueur. pe colina Areopagului. Virgiliu. După Virgiliu. EPONA Zeiţă protectoare a cailor la gali şi la romani. Răzvrătindu-se împotriva lui Zeus*. Dezlănţuiau războaie. dedicat lui Poseidon*. epidemii. s-a spînzu-rat de un copac. ERIGONA (1) Fiica lui Egist* şi a Clitemnestrei*. ERESKIGAL Regina morţilor în mitologia calderi-asi-riană. Numele ei înseamnă . Metamorfoze. el'va muri. ERIFILE Fiica lui Adrast* (1) si soţia lui Amfiarau*. din care au ieşit toate relele. şi reconstruit pe timpul Iul Pericle. li făceau pe cei nelegiuiţi şi pe ucigaşi să-şi piardă minţile.

A căpătat între timp şi un caracter funerar. ERITEA Insulă legendară. iar când cadavrele au fost puse pe rug. . regele Troiei*. războiul Troiei*. Trebuia să t fie jertfită monstrului trimis de zeul Poseidon* ca să Bpustiască regiunea. insuflîn-du-le iubirea.. uneori în rolul fluturelui apare o tînără cu 142 aripi de fluture. Romanii le mai numeau şi dîrae. locul de naştere al sibilei* cu acelaşi nume. L-a izgonit pe Polinice de la tronul 'Tebei*' (2). statuie. deoarece şi-a permis să doboare pîţiva copaci din pădurea consacrată zeiţei Demetra*. Platon. Metamorfoze. împreună cu preotesele ei. l Ovidiu. Banchetul şi Fedru. precum şi viţei. protectoarea casei. Ovidiu. cu aripi. mozaicuri. Romanii o numeau Discordia*. pe care le-a luat cu sine Heracles*. în stare să vindece orice boală.lui Peleu* cu Thetis* (2) . ESCULAP Zeul medianei în mitologia romană. Basinio Basini. Este reprezentat ca un copil sau ca un tînăr ţinînd un deget în gură. Eros şi Endimion. Pe cei învinşi. B. ER1TREA Oraş din lonia. dar Polinice a chemat un_ grup de eroi pentru a lupta împotriva lui (-> Cei şapte împotriva Tebei). zeiţă greacă a discordiei.Epidaur*. plină cu săgeţi ce le lansa către zei si oameni. Guercino. Praxiteles. în care se aflau turmele lui Gerion*. soţ al nimfei* Psyche*. statui. şi Tatius. 143 ETEOCLE Fiul lui Edip* si al locastei*. A fost asimilată zeului grec Asclepios*. Jerjy Zulanski. îi omora. V. Scop.. Obliga pe călătorii străini să-şi încerce puterile cu el. fiica lui Cronos* şi a Geei*.tru afinitatea lor cu lumea morţilor. poem. Fidias şi Scopaş. motiv de bucurie a vieţii. Lisipp. XI. a aruncat 141 invitaţilor un mar de aur pe care era scris: „celei mai frumoase". lăsat de Edip. statuie la Megara. Moartea lui Eteocle şi Polinice. Robert Herrick. în alte reprezentări apare ca un copil care torturează un fluture. însoţind mormintele şi sarcofagele. la British Museum din Londra IERSILIA Fiica regelui sabinelor. pentru a sugera discreţia. Metamorfoze. ESTIA Zeiţa vetrei familiale în mitologia greacă. folosit de Perseu*. pe un vas din Midia. picturi pompeiene. în timpul luptelor. sculptură. a fost făcut stană de piatră cu capul' Medusei*. printre altele. fiul Afroditei* şi al lui Ares*. dramă. G.figurînd ca un copil ţinînd o flacără cu vîrful în jos. La romani se numea Vesta*. rege al Sici-liei. ESHMUN Divinitate feniciană. Jacopo Peri. a fost ucis de Heracles*. basorelief pe un sarcofag roman. înarmat cu un arc şi tolbă. 195 şi urm. cei doi fraţi au murit în aceeaşi înfruntare. personificată în Steaua Polară. sentimentele delicate. dar a fost salvată de Heracles*. Zeii 1-au oferit oamenilor în dar ca pe o forţă care inspiră pe poeţi şi pe artişti. care i-a îngropat trupul sub templul zeiţei Afrodita*. preferînd-o Atenei* şi Herei*. şi soţia lui Ro-mulus*. Era simbolul statului. XIV.Insem-1 ncle lui erau o nuia şi un şarpe. Virgiliu. pictură la Viena . Ersilia separă pe Romulu:.. Alegerea aceasta a provocat. EROS Zeul iubirii în mitologia greacă. Eros şi Psyche. la Luvru. Michelangelo.la Tespine şi Parios. poem epic. Hesperide. pictură la Luvru j. Tatius. Ovidiu. 412 şi urm. ESIONA Fiica lui Laomedon*. operă lirică. nestins focul sacru. 194 şi urm. Metamorfoze. Fiindcă nu a fost invitată la nunta . Paris* 1-a oferit" Af rodi tei*. plafonul Capelei Sixtine din Muzeul Vaticanului / ERIX Fiul Afroditei* şi al lui Bute* (3). ERIS Fiica Nopţii*. flacăra s-a împărţit în două. care a prezis greoilor că vor cuceri si vor distruge Troia*. A fost divinizată o dată cu el. I -se ofereau primele roade ale pămîntului. Tiepolo. La rîndul. 392. Eneida. ERISITTON Fiul unui rege din Tesalia. Era venerat la. Reprezentare pe Vasul Franţois din Florenţa. 829 şi urm. A fost constrâns să se autodevoreze. Ea trebuia să păstreze. unde avea un templu renumit. După o altă versiune. simbol al sufletului. lui. fratele lui Polinice* şi al Antigonei*. V. Diana -cu mai mulţi amoraşi.

mama graţiilor*. sculptură în Muzeul Naţional din Napoli. EUPLEA Epitet al zeiţei Venus*.tuia de la Troia*. A ajuns stăpînu'l Libiei. EUMOLP Considerat fiul lui Poseidon* şi al Chionei*. s-a întors şi Euridice a dispărut pentru totdeauna. Odiseea. (2) Sclava Penelopei*. ea să meargă în urma lui. Homer. I. care la reîntoarcerea aces-. Neputîndu-i supravieţui acestuia. Odiseea. iar lEurition a fost ucis mai tîrziu de Heracles* sau. EURINOME (1) Fiica lui Oceanus* sau a iui Zeus*. Honaer. trăsnit de Zeus*. Jacopo Peri. după alţii. regele lapiţilor*. s-a stabilit în Latium* şi 1-a susţinut pe Enea* împotriva lui Turnus*. EURITION Centaur* care a încercat să o răpească pe 'Hippodamia* (1) în timpul nunţii ei cu Piritou*. (3) Mama lui Adrast* (2). 199. A fost ucis de Erecteu în războiul împotriva ate-nienilor. Metamorfoze. L-a ajutat apoi pe erou să izgonească pe peţitorii Penelopei (proci*).. pînă ce vor ajunge pe pămînt. XVIII. 179. Răpită de Dioscuri*. 349 şi urm. Cel care a introdus la Eleusis* misterele dedicate zeiţei Demetra* si care 1-a învăţat pe Heracles* 144 muzica. Orfeu şi Mercur. a fost eliberată de nepotul ei.. Eupit a încercat să ridice poporul Itacăi împotriva eroului. s~a aruncat pe acelaşi rug. XVIII. Virgiliu. 353 şi urm. 102. V. nerăbdător de a revedea chipul soţiei iubite. care i-a transformat pe unii din însoţitorii eroului în porci. Demofon*. iar el să nu o privească nici o singură clipă. Orfeu. EUMENIDE -> ERINH EUMEU Păzitorul porcilor lui Ulise*. Virgiliu. travestit în cerşetor. i-a înduioşat pe Hades* şi pe Persef ona* să i-o redea.soţia lui Ulise*. dar' a fost ucis de Laerte*. aceea a epigonilor*. a coborît în Infern şi. VI.Virgiliu. povestire dramatică. Homer. după legendă. Odiseea. X. 469 şi urm. EVADNE Soţia titanului* Capaneu*. la Teba* (2). de la ea a rămas numele vulcanului Etna. EU RIALE Una din cele trei gorgone*. 429 şi urm. Georgice. Penelopei* (proci*). Euridice. 326. pictură 10 — Dicţionar de mitologie 145 EURILOH Tovarăş de peripeţii ăl lui Ulise*. 294. EUPIT Tatăl lui Antinou* (1). Homer. Homer. EUFROSINA Una din cele trei graţii*. (2) Prieten exemplar al lui Nexus*. fiica lui Uranus* şi a Geei*. 514. Orfeu. X. EURIDICE Soţia lui Orfeu*. a evitat puterea vrăjii zeiţei Circe*. de origine tracă. Eneida. împreună cu acesta. Cînd acesta a fost ucis de Ulise* pentru că era cel mai îndîrjit dintre pretendenţii Penelopei* (proci*). în Itaca. 37-1 şi urm. . Odiseea. Ovidiu.. . XXIV. Acolo fabrica trăsnetele pentru Zeus*. 334. Euridice. Eneida. Ottavio Rinuccini.cu care a şi murit luptînd împotriva rutulilor*. EURIALOS (1) Unul din membrii celei de a doua expediţii împotriva Tebei* (2). Aces>ta a fost motivul unei îndîrjite lupte între centauri si lapiţi. îndurerat. (2) Vulcan în care. dar a obţinut aceasta cu condiţia ca. XIX. aşa cum i-a prezis Medeea*. Eneida. 52. 205 şi urm. 507 si urm. A avut un templu lingă Napoli. Odiseea. VIII. împreună . Euridice. XV. ETRA Mama lui Teseu*. EVANDRU Fiul lui Hermes:':. 431 EURICLEA Doica lui Ulise*.ETNA (1) Nimfă*. (2) Vizitiul lui Agamemnon*. operă lirică. Au învins aceştia din urmă. cîrmaciul argonauţilor*. de Teseu*. cu lira. 496 EURIMEDON (1) Regele titanilor* răzvrătiţi împotriva lui Zeus*. ea a devenit sclava Elenei*. zeul Vulcan* îşi avea atelierul. EUFEM' Fiul lui Poseidon* şi al Europei*. protectoare/ a navigatorilor. După cucerirea Troiei* de către greci. 1-a recunoscut după o rană veche la picior. Virgiliu. Nicolas Poussin. ucisă de muşcătura unui şarpe. 447 EURIMAH Unul din pretendenţii soţia lui Ulise*.

VII. într-o zi. dar reuşea să profetizeze multor muritori destinul. XII. protectoare a sănătăţii oamenilor. poem simfonic după un poem de Stephane Mallarme 'F AM A în mitologia romană. Faun şi bacanta. .generozitatea şi omenia lui. Răpirea Europei. FANTASOS Fiul Somnului şi al Nopţii*. Paolo Veronese. Virgiliu. Nu întîmplător unii văd în acest păstor pe însuşi •' Faun*. 39 şi urm. Eneida. EVOE! Strigăt de exaltare în timpul procesiunilor dedicate lui Dionysos* sau lui Bachus*. cel mai îndrăgit de popor pentru frumuseţea. Ovidiu. După-amiaza unui faun. cu care Ulise a avut o idilă trecătoare. Ovidiu. 288 şi'urm. care 1-a găzduit pe Ulise* în drum spre patrie. să-i cres-că. picturi EUTERPE Muza* poeziei lirice şi a muzicii în mitologia greacă. însuşiri proprii poporului român însuşi...'EURO -> ARGESTE EVANEMOS Epitet al lui Zeus* ca protector al corăbie-rilor si al înaintării lor pe mare. . EYRA In mitologia scandinavă. Faun era nepotul lui Saturn* şi părintele lui Latinus*. Faunul Barberini din Munchen. VI. a fost răpită de Zeus* care a luat înfăţişarea unui taur. Ovidiu. Eneida. şi a dus-o în insula Creta. Petei. 173 si urm. basorelief la Hercula-bium: Faun dansînd. Odiseea. EUROPA Fiica regelui fenician Agenor* şi a Telefassei*. Virgiliu. Metamorfoze. XI. Legenda mai spune -— ca şi experienţa — că Fatum poate fi învins numai de oamenii cu voinţa fermă. frate al Morfeu*. acesta a murit pe neaşteptate. bărbăţia. sora lui Cadmos* în mitologia greacă. Acolo a dat' naştere lui Minos* şi lui Radamant*. Faloe a rămas atît de nefericită. După o legendă. Nausica*. FAUNA -> F ATU A FAUNALII Serbări date de ţăranii si păstorii romani în cinstea lui Faun*. alb. 146 F ?ĂT-FRUMOS Personaj din basmele româneşti. 81 şi urm. Ambii erau închipuiţi ca fiind jumătate oameni jumătate animale: Dicioare de ţap. al cărui iestin este legat de cel al Ilenei Cosînzene*. Regele lor era AJcinou*. EV ANTE Fiu pe care Dionysos* 1-a avut de la Ariadna*.. iar după altă versiune. personificare a glasului si a opiniei generale. încît Zeus* s-a îndurat de ea şi a preschimbat-o într-un izvor. II. aflîndu-se pe ţărmul mării împreună cu alte tinere. A avut un cult pe Aven-' ţin* (2). Acea Larentia*. . zeu al morţii. zeiţă benefică. Virgiliu.. 148 FAUSTULUS Păstor roman. Sebastiano Ricci.Lely etc. lui F ATU A sau FAUNA Soţia lui Fatum*. 641 şi urm. bronz în Casa Faunului din Pompei. Metamorfoze. EZAGUhlS în mitologia lituaniană. FALONE Nimfă* în mitologia greacă.. IV. VIII. coadă si coarne mici. 833 şi urm. FATUM Hotărîrea zeilor privitoare la viitorul oamenilor. identificat cu zeu Pan* din mitologia greacă. 47. ale cărui ape s-au contopit cu acelea ale tatălui ei. Homer. Fatum era superior chiar şi lui Zeus*. protector al somnului si al viselor. mesageră a lui lupiter*. 201 şi urm. fiica rîului Liris. După moartea acestuia a rămas izolată. Metamorfoze. 7 AUN Divinitate romană a cîmpurilor si a pădurilor. Personificat. F E ACI Popor care a trăit in Feacia (Corfu de azi). era fiica acestui rege. Claude Debussy. a fost eliberată din ghearele unui monstru înaripat de tînărul Elatos. Se întreţineau cu ţăranii şi cu nimfele*. dar. căruia i se dedicau procesiuni funebre. Eneida. V. înainte de a o lua de soţie. Este prototipul tînărului frumos şi bun. care i-a găsit pe Romulus* şi Remus* şi i-a dat soţiei sale. VII.

în afara colibei lor care între timp devenise un templu. (3) Fiica lui Uranus* şi a Geei*. Fedra. lup uriaş. Homer. dar a fost preschimbată de zei într-un migdal. Fiul lui Helios* şi al Climenei* (1). împreună cu alte două. FILOCTET Fiul lui Pean* în mitologia greacă. s-a spîn-zurat. 168. Hamin-vgia şi Spadisa. Baucis*. Metamorfoze. Ea ar fi deţinut oracolul* din Delfos* înainte de Apollo*. murea ansă de vie în propriul cuib şi apoi renăştea din cenuşă. Fedra şi Hippo-lit. Cînd Heracles* a întreprins expediţia de pedepsire a lui Augias. . Michelangelo. în sfârşit. nu se hotărăşte să o ia în Căsătorie. după care a fost preschimbată în tei. (2) Prieten şi educator al lui Ahile*. II. după o versiune. FILIRA Nimfă*. să conducă. naşterile. timp de o . XXIV. Fileu a obţinut de la erou regatul tatălui său. C. soţul ei. Ildebrando Pizzetti. fiindcă s-a aflat că a fost constrîns să-i distreze pe pretendenţi. Căldura Soarelui i-a înnegrit totuşi pe etiopieni. Metamorfoze.. a inventat hexametrul si a rostit profeţiile sale în acest metru poetic. După moartea acestuia însă. FILEU Fiul regelui Augias*. Fedra. (4) Fiica lui' Leucip*. care. în mitologia nordică. fiică a lui Apollo*. A fost motivul luptei între Dioscuri* şi descendenţii lui Afareu*. FILGIA Divinitate care. a luptat alături de greci împotriva troienilor. el a fost scutit de pedeapsă. au fost preschimbaţi într-un stejar şi un tei. ei au răspuns că vor să rămînă paz-1 nici ai templului şi să moară împreună. că nu ar fi fost cuviincios faţă de ea. Euridice. Seneca. după ce Asclepios* i-a vindecat rana. Metamorfoze. phaiton. Ovidiu. după cum Febos* este o divinitate solară. prin viclenie. după care a foist izgonit de rege. (2) Fiica Ledei* şi 149 soră a Elenei*. La sfârşitul vieţii. Cifrele erau legate de astrologie. VII. A cîntat pretendenţilor Penelopei* (proci*) în absenţa soţului ei. Fedra. 211 şi urm. carul soarelui. poem. tragedii. 611 şi urm. în timpul asediului Troiei* el a comandat pe mirmidoni*. Giovanni Paisiello. FEBOS Unul din numele zeului Apollo* strălucitor). tragedie. IX. Ovidiu. Acolo. oameni simpli si săraci. doi bătrîni. . aceasta 1-a ucis. Arthur Honneger etc. acest fiu neascultător a fost trăsnit de Zeus*. tragedie. Ovidiu.La fiecare 500 sau 1461 de ani. Muşcat de un şarpe. Jean Racine. au găzduit o dată pe Zeus* şi pe Hermes* cînd aceştia călătoreau prin lume. după ce Zeus şi Hermes au făcut să dispară toate casele din jur. FEDRA Fiica lui Minos* şi a reginei Pasifae*. Cînd Ulise a revenit în patrie. . FEBE (1) Nume al Dianei* ca divinitate lunară. A obţinut. Gluck. Gabriele D'Annunzio. Fiind întrebaţi ce doresc ca răsplată. Roasă de remuş-cări. Ar fi fost prima pitie*. muzică 'FEMIU Cîntăreţ la curtea lui Ulise*. FE'NRIR în mitologia nordică.556 şi urm. proteja. aprobarea tatălui său. FENIX (1) Pasăre egipteană legendară cu înfăţişare de păun sau de acvilă. 150 15] FILLIS Fiica regelui Traciei. Brueghel. Iliada. pînă cînd Ulise* şi Neopto-lem* 1-au luat cu ei din insula Lemnos şi 1-au dus la Troia*. Tinto-retto. model de căsnicie şi de iubire constantă. FEMONEA Prof etesă. Denun-ţîndu-1 pe Hippolît* lui Teseu*. Fedra.zi. Demofon*. 690 şi urm. W. Disperată că logodnicul ei. (gr. fiica lui Oceanus*. Robert Garnier.. phoibos. A avut de la Cronos* pe centaurul* Chiron*. Rafael. simbol al soarelui. strălucitorul). Jules Massenet. l şi urm. » FETON (gr. pictură FETUSA -> LAMPETUSA FILEMON împreună cu soţia lui. 439 şi urm. Nu a fost însă în stare să strunească cei patru cai şi ameninţa să aprindă lumea. Algernon Charles Swinburne. 223. Rubens' etc. Idas* si Linceu* (2). Fedra si-a luat zilele. IX.. a zăcut zece ani. Fileu i-a dat tot concursul. tragedie.

genii* protectoare ale oamenilor împotriva demonilor*. Metamorfoze. FOMILĂ sau FOAMETEA PAMINTU-LUI Erou cu puteri supranaturale din basmele româneşti. legat de un copac. L-a . 551 FLEGIAS Fiul lui Ares* şi al Criseidei* si tatăl Coronidei*. însă nu le-a putut face nici un rău. regele Atenei. Proteja pămîntul si tot ceea ce.. fiul lui Ission*. 152 FIT AL Semizeu care i-a oferit găzduire Demetrei*. pictură. zeiţa fecundităţii şi a iubirii. i-a tăiat limba. fiindcă zeii 1-au prefăcut pe el într-o bufniţă. dedicate zeiţei Flora*. (2) Păstor din Corint care 1-a descoperit pe Edip*. F IN EU Soţ făgăduit Andromedei*. Zefirul* a facut-o să dea naştere primăverii. cosind totul pe un peplu pe care 1-a dat surorii' ei. VI. 315 şi urm. FLORA Zeiţa romană a florilor şi a grădinilor. este de cele mai multe ori un personaj binevoitor. 618 şi urm. dar Teseu a prins de veste la timp. Jean Massys. Filoctet. corespunde zeiţei romane Venus*. Cumnatul ei. chemat de locuitorii insulei Rhodos să-i salveze de şerpii care făceau acolo ravagii. producea el. cele două surori au vrut să se răzbune. III. 424 şi urm. XIII. FREYR La nordici. FORCULUS Zeu roman. . generos. Teseu*. Cei mai importanţi erau primii. Eneida. pentru a culege sufletele eroilor muribunzi. oricât mînca. adică de la firul de lînă cu care Numa îşi lega părul. II. oare vegheau respectarea cultului zeilor lupiter*.El a fost cel care 1-a ucis cu o săgeată pe Paris*. La Harpe. Cînd aceasta a fost salvată din ghearele monstrului marin de către Perseu*. incendiind templul zeului din Delfos*. FORBĂN (1) Erou din Tesalia. Eroul însă 1-a pietrificat cu capul Medusei*. căreia i-a dat numele său. Jean Baptiste Carpeaux etc. Homer. 402. Micolas Poussin. 265. Flegias s-a răzbunat. FILOMENA -> FILOMELA FILONOE (1) Fiica lui Tindar* si a Ledei*. Botticelli. Per-sefona*. numit astfel pentru. FONG-HOANG Geniu* sculptat pe armele vechilor împăraţi chinezi. Cobora pe cîmpul de luptă din carul său. Ovidiu. (2) Soţia lui Belle-rofon*. Cînd aceasta a avut de la zeu un fiu. Ovidiu» Metamorfoze. frate al zeiţei Freya*. pe Filomela într-o privighetoare şi pe Progne într-o rîndu-nică. VI. V. 8 şi urm. cînd aceasta^a străbătut pămîntul în căutarea fiicei sale. Virgiliu. cum nu au făcut ceilalţi centauri. 153 FOAMETEA PĂMÎNTULUI -> FLAMÎNZILĂ FOCO Fiul lui Poseidon* în mitologia greacă. A fost însă săgetat si azvîrlit în Infern. Numele „flamini" ar veni de la abrevierea cuvîntului filamen.. Fineu s-a opus ca ea să-i fie dată de soţie lui Perseu. Eneida. abia născut. Metamorfoze. FLĂMlNZILA. Sofocle şi Euripide. Progne. 721 şi urm. WjLEGETON în mitologia greacă. cu toată tinereţea şi mireasma florilor. FREYA La nordici. care a făcut-o nemuritoare. Filomela însă a scris cele întîmplate. că. pentru a nu putea destăinui nimănui purtarea lui necuviincioasă faţă de ea. A părăsit Corintul pentru a merge în Focida. protector al porţilor şi al uşilor.găzduit eu bunăvoinţă pe Heracles*. l Virgiliu. îndrăgită de Apollo*. pe Esculap*. 718. unde a trebuit să stea sub o stîncă. gata să se prăbuşească de la o clipă la alta. tragedie FILOMELA . Jean F. iKada. protejată de Artemis*. Se celebrau la sfîrsitul lunii aprilie. Ovidiu. Eneida. VI. împreună.. FOLO Cenrtaur*. cel mai blînd dintre toţi zeii. sculptură FLORALII Serbări romane. Virgiliu. Soţia zeului Odin*. Eschil. apoi 15. Marte* si Quirinus*. nu izbutea niciodată să-şi potolească foamea. Tiziano. rîu de foc în Infern. Statuie în Termele lui Caracalla din Roma. în mitologia germană. FOMILĂ -> FLAMÎNZILĂ FRAVASHI La perşi.sau FILOMENA Fiica lui Panndion. FLAMINI Preoţi romani instituiţi de regele Numa Pom-piliu*. la început trei.

GALINŢIA Sclavă a Alcmenei* în mitologia greacă. format numai din bărbaţi. al castităţii. Rafael. iar băieţii. Ovidiu. pictură GALAXIA (gr. O femeie bogat în-veşrnîntată. '. roata şi sfera. Galinţia a înşelat-o. cel transformat într-un rîu a fost Acis. 306 şi urm. După o altă versiune. numiţi furinali. slujită de o suită de preoţi. mesager al oamenilor pentru dorinţele lor adresate zeilor. care a introdus în regiunea lui cultul Herei*. Calea Laptelui) Formată. Era sărbătorită la 25 iulie. Era socotită mama neamului omenesc. Plecînd în căutarea lînii de aur*. B.FORONEU Rege al Peloponezului. Francesco Albani. FRIXUS Fiul lui Atamant* şi al Nefelei*. spunîndu-i că Alcmena nu mai poate fi oprită. Pe această cale. al destinului. fiul zeului Siva* si al lui Parvati. Avea drept atribute: cîrma. O versiune spune că a fost răpit dintre muritori de Zeus* însuşi. Fetele care se năşteau. După o legendă. GANGA-GRAMMA Divinitate vedică feminină ai cărei credincioşi se lăsau călcaţi de roţile carului ei. corespunzătoare lui Ba-chus* de mai tîrziu. zeu al inteligenţei. CAMELII Serbări celebrate la Atena în cinstea zeiţei Hera* ca protectoare a căsătoriilor. tîlhar) Zeiţa tutelară a furturilor si a hoţilor în mitologia romană. schimbîndu-1 pe Acis într-o stîncă şi pe Galateea într-un rîu. Metamorfoze. Annibale Carracci. FTA Divinitate egipteană. Rembrandt. La romani. regele . Teocrit.. Dresda. Triumful Galateei. eroii puteau ajunge printre zei. 266. tînăr de o frumuseţe fermecătoare. picături răspîndite în cer. a fost dus în pădurea *sacră a lui Ares*. Sandro Botticelli. în alte efigii. Tristia şi Epistulae ex Ponte 154 FRIGGA Ultima soţie a lui Odin* în mitologia nordică. Metamorfoze. Ovidiu. Iliada. V. Polifem s-a răzbunat. Cînd Hera* a vrut să o împiedice pe Alcmena să dea naştere unui fiu avut cu Zeus*. Ganirnede îmbrăţişînd vulturul. . le rămîneau mamelor. Este reprezentat cu un cap enorm de elefant şi cu patru braţe. fiica lui Eete*. Correggio. taţilor. GALATEA Nimfă* „albă ca laptele" în mitologia greacă. FORTUNA Zeiţă din mitologia romană si veche divinitate italică. IX. Ovidiu. X. sceptrul. GANIMEDE Fiul lui Troos* în mitologia greacă. Galatea. Salvat de mama cea bună din mîinile mamei vitrege. în vultur. Cervantes. aceşti preoţi se numeau ooribanţi*. timp de două luni. Idile. metamorfozat. A fost luat de zei în Olimp* (1) şi acolo a devenit paharnicul lor. a ajuns în Colhida*. unde a luat-o în căsătorie pe Calciopi. "din picăturile căzute din sînul lunonei* cînd îl alăpta pe pruncul Heracles*. FUFLUNS Divinitate etruscă. Ovidiu. după legendă. Metamorfoze. fur. corespunzînd zeului grec He-faistos* sau zeului roman Vulcan*. A fc*t iubită de ciclopul* Polifem*. Tiepolo etc. 155. pictură GARGARI Popor legendar din Caucaz. I-a învăţat pe oameni să se servească de foc. pe care însă 1-a respins pentru păstorul Acis*. roman pastoral. sculptură romană după un original grec. Răpirea lui Ga-nimede. Răpirea lui Ganimede. O reprezentare a acesteia în marmură se află în muzeul arheologic din Constanţa. Aceştia întâlneau amazoanele* în fiecare an. i Homer. 155 G beau din el o anumită exaltare. G. apare cu aripi si cu ochii acoperiţi. hoţ. este creatorul universului.FURII -* ERINIL FURINA (lat.acestui ţinut. al înţelepciunii. . ţinînd în mână cornul abundenţei*. Ino*. Hera s-a răzbunat şi a preschimbat-o într-o nevăstuică. GALLO -> ALETRION GANESA în mitologia vedică..

După o altă versiune. GINNOPEDIA Serbare celebrată la Sparta în cinstea lui Apollo*. GILGAMESH Personaj din mitologia babiloniană. cea mai veche divinitate. mesageră a zeiţei Frigga*. mările şi munţii. ale tuturor forţelor geologice în dezlănţuire. identificat cu Zamol-xis*. personificare masculină a pămîntului. 151 şi urm. în cinstea morţilor. 156 157 GEEA Personificare a . L-a primit la el pe Danaos* cu cele cincizeci de fiice ale lui. fiul lui Sisif* şi al Meropei*. pe care le hrănea cu carne de om. mamă a tuturor celor însufleţiţi. Numele venea de la Gallus. Copiii jucau goi în jurul statuii zeului. popor din Sciţia. lupiter*. . ar fi fost părăsiţi Romulus* şi Re'mus*.şi al nimfei* Neide.Epitet al zeiţei Venus*. fără să bănuiască că acesta îi va lua tronul. GERMALO Veche localitate lîngă Roma. numele râului din Frigia care oferea celor ce GEBELEIZIS Zeu al geto-daeilor. fiu al lui Poseidon* . în mitologia nordică. buni saii răi. 159 GLADSHEIM Unul' din palatele cereşti ale lui Odin* în mitologia scandinavă.. l GALLI Preoţi frigieni ai zeiţei Cibele*. GIMI sau GIMIN Genii.GENETLIACI Denumire generică dată tuturor zeilor favorabili naşterilor: lunona*. piară. de care este asociată legenda potopului universal.pămîntului în mitologia greacă. Heracles* i-a exterminat pe toţi şi i-a închis în vulcani. luat turmele cu el. GIMIN -> GIMI GINANGOPAR Numele pămîntului în perioada glacială. spune legenda. GENII La romani. pe ţărmul Tibrului. I. pentru a-i doborî de acolo pe zei. duhuri sau spirite bune şi rele. Au pus muntele Ossa peste muntele Pelion* ca să ajungă la cer. a apărut din haos* şi a conceput cerul. care avea ochii verde-marin. XIII. Stenelos*. fiii zeiţei Geea* în mitologia greacă. florile si fructele. • tatăl 1 lui Bellerofon*. • Ovidiu. GENITRICE. Ovidiu. GENETA sau MANA GENETA Zeiţă romană care supraveghea naşterile şi tot ceea ce trebuia să. Diana*. GENESII Serbări la Atena. GLAUCOS (1) Pescar din Beoţia. GLAUCOP1DE Unul din epitetele zeiţei Atena*. Metamorfoze. GERION' Moris-tru cu trei capete şi cu şase aripi în mitologia greacă. A fost identificată cu De-metra* sau Cibele*. cu aripi. GELONE Fiu al lui Heracles* şi al nimfei* Gelania. -cornul abundenţei*. Grecii îi numeau daimoni*. Poseda mari turme de 158 vite. personificare a protectorilor divini. Atributele ei erau: şarpele. GELANOR 'Fiul regelui Argeşului* (5). (3) Rege al Corintului. după moarte în sînul ei. cel ce i-a distrus a fost Zeus*.GEB Divinitate egipteană. (2) Fiul lui Minos* şi al lui Pasifae*. Romanii o numeau Ceres*. erupţiilor vulcanice. identică celei biblice. în mitologia greacă. după tradiţie. Fiecare muritor avea cîte un geniu propriu. GNA Divinitate celtică. Personifica fulgerul. lupiter*. GIGANŢII Uriaşi. Giganţii sînt personificări ale cataclismelor. ApoMo* sau cu Bachws*. Heracles* 1-a ucis şi a. Apăreau ca nişte copii goi. Metamorfoze. duhuri în mitologia mahomedană. unde. ca mamă a tuturor fiinfelor umane. a dat naştere întregii vieţi şi totul se întoarce. strămoş al gelonilor. 898 şi urm.

Pilon Antonio Canova. HAOS în concepţia vechilor greci despre lume. • GULA în mitologia asiriană. Perseu* a reuşit să-i taie capul si să împietrească cu el duşmani. . zeiţă. Personificau bătrîneţea. care au dat întregii creaţii formă şi structură. Era stăpînul Infernului în mitologia greacă.GNOMI Fiinţe fantastice. A fost soţia lui Cadmos*. Poemul graţiilor. GULE Fiinţe misterioase. HAP Boul divin în mitologia egipteană. GOETO-SIRO Steaua Norocoasă la sciţi. în plus. care aveau capul plin de şerpi: Medusa*. Sînt reprezentate în grup. Sandro Botticelli. ci ca o grămadă uriaşă. Din sîngele ei a ţîsnit Pegas*. vampiri. Rubens. Dialogurile morţilor. regele Tebei* (2). pe Apollo*. GRAŢII Fiicele lui Zeus* şi ale nimfei* Eurinome (1) sau ale lui Dionysos* şi Afroditei* în mitologia romană. Numai umbra celui ce era îngropat sau incinerat putea intra în împărăţia lui Hades. GRIFONI Animale legendare. de statură mică. IV. Virgiliu. GORGONE Trei monştri feminini în mitologia greacă. Numai ele cunoşteau drumul care ducea la gorgone. GORGOFONE Fiica Andromedei* şi a lui Perseu*. Germain. ^pictură la Pinacoteca din Viena GORGONIA Epitet al zeiţei Pallas* (1). de a proteja câmpurile şi animalele. Persefona*. Ele au fost cele care i-au arătat lui Perseu* drumul spre gorgone. Metamorfozele. — Dicţionar de mitologie 161 H (Infernul) şi Eros* (Iubirea). morţii trebuia să plătească un obol barcagiului Caron*. consacrate zeului Apollo*. HADAD Zeul trăsnetului si al furtunii la sirieni. GRAIE Surori ale gorgonelor* în mitologia greacă. scuiptur'ă GRIDUR Zeul tăcerii în mitologia nordică. Broaştele. cu cap si aripi de vultur şi trup de leu. HADES Fiul lui Cronos* şi al zeiţei Rhea*. Eneida. GONIADE Nimfe* care locuiau între Beoţia şi Atica şi care protejau puritatea apelor. Eufrosina* (Bucuria) şi Talia* (Prosperitatea). erou-maimuţă care 1-a ajutat pe Rama* să-1 învingă pe Ravana*. Divinitate binefăcătoare. Erau trei: Aglaia* (Strălucirea). Cele trei graţii. îrj mitologia slavă. Fedon HANUMAN Jn mitologia vedică. soţia lui Ninib. de la care a avut mai multe fiice. Ugo Foscolo. Platon. Ino*. animale sacre. care ar fi existat înaintea tuturor lucrurilor si difci care s-a născut totul. Iliada şi Odiseea. Francois Boucher. un alt nume al soarelui. calul înaripat. Bertel Thorcaldsen. deoarece avea pe scut imprimat chipul Medusei*.. Aveau toate ian singur ochi şi un singur dinte. Primăvara. împreună cu soţia lui. întunecat. printre care pe Auto-noe*. Medusa mai ales avea darul de a pietrifica cu privirea ei. ce ar locui în adîncurile părnîntului şi ar păzi comorile în mitologia nordică. Lucian din Samosata. sora lui Alceu* în mitologia greacă. pe Dionysos si pe Afrodita. el era stăpînul tuturor bogăţiilor subsolului. Metamorfoze. după ce el le-a făgăduit că le va restitui ochiul şi dintele.Homer. Ra-fael. 722 şi urm. Apuleius. HAOMA La perşi. . substanţă avînd calitatea de a prelungi viaţa oamenilor. Era socdtită personificarea căldurii (binefăcătoare şi ucigătoare). O altă versiune vede haosul nu ca un spaţiu gol. pictură. de materie. pe care le foloseau pe rînd. Ovidiu. spaţiu nesfîrşit. Perseu. Avernul*. Medusa. însoţeau pretutindeni muzele*. Rubens. Euriale* si 160 Steno*. Pentru a putea intra aici. Benvenuto Cellini. Din haos au apărut Geea* (Pămîntul) Tartarul* 162 HARMONIA Fiica lui Ares* şi a zeiţei Afrodita* în mitologia greacă. Sub acest nume se înţelege si împărăţia subterană a morţilor. îi erau sacri narcisa şi chiparosul. Aristofan. statuie în bronz. frate al lui Zeus* si Poseidon*.

în mitologia egipteană. soţ al Andromacăi* si tatăl lui Astianax*. A fost soţul Afro-ditei*. HARPII Monştri în mitologia greacă. Homer. Tintoretto şi Velasquez. Iliada. îl. cu aripi mari şi gheare ascuţite. veghează continuu asupra muritorilor şi zeilor. disperată. Ludovico Dolce. frescă în Pompei. cîntînd imnuri sacre. Era reprezentată în chip de vacă.. G. jertfire a o sută de boi) Sacrificiu de. fiu al lui Zeus* şi al Herei* în mitologia greacă. unde îşi aveau sediul cabirii*. Hecuba tristă. Euripide. un fel de Cîmpii Elizee* din mitologia romană. XXII. XVIII. HECHEMON Unul din fiii lui Priam* şi al Hecubei* ucis de Diomede* în timpul războiului împotriva Troici*. mare solemnitate şi cu multe victime.. cu Proserpina* sau cu Diana*. 370 şi urm. nu si-a putut stăpîni urletele de durere. în insula Lemnos. dar fiindcă 1-a ucis pe Patroclu*. Proteja vrăjitoria. Homer. printre alte daruri. muzică. Hector. cu picioarele înfipte în cele patru colţuri ale pămîntului. Eneida. pe care Zeus* i-a oferit-o pentru a-şi ispăşi faţă de el vina că-1 lăsase şchiop' cu mult înainte. acesta 1-a ucis.). a lui Paris*. Vasul Fran-gois (570 î. A fost cel mai viteaz apărător al Troiei*. îi era dedicat un cult special la Atena.» HECUBA Soţia lui Priam*. în Casa del Larario. După căderea Troiei. apărea ca o femeie cu capul înconjurat de şerpi. 23 şi urm. Au fost exterminate de Heracles*. la rîndul lui. cel mai bun prieten al lui Ahile*. Infernul. Avea trei capete — unul de om. miere si chiar oameni. Malipiero. de la Florenţa. Troienele. pictură HEIMDALEi Zeul luminii la nordici. cu chip de femeie şi trup de pasăre răpitoare.Seinele* şi Agave* (1). unde prelucrarea metalelor era foarte preţuită. VI. în alte reprezentări. După o . HECATOMBĂ (gr.într-o luptă crîncenă.. hekatombe.. în timpul unei neînţelegeri cu Hera. tragedie. într-adevăr. şi a ajuns în Iliria. magia şi orice intenţii răuvoitoare. sora lui Fta*. 251 şi urm. Aici. dar mai ales a bunei înţelegeri între oameni. Bramer. Seneca. altul de cal si altul de câine. frescă la Pompei înfăţişînd pe Hecuba privind cortegiul care îi aduce cadavrul fiului ei. VI. Louis Boulanger. 430 şi urm. Troiadele. Atelierele lui erau în inima vulcanilor şi mai ales sub Etna* (2) şi sub muntele Mosychos. HECATESII Serbări organizate la Atena în cinstea zeiţei Hecate*. tridentul pentru Poseidon*. 193 şi urm. amândoi au fost transformaţi în şerpi şi duşi de Zeus* în Cîmpiile Elisee*. HATH-IUNIS Insula vitejilor si a înţelepţilor. Lancelot Blondeel. tragedie. după 'legea strămoşilor. cu Artemis*. pictură. a Cassandrei* şi a Creusei* (2). ucis de Ahile în faţa zidurilor Troiei HEFAISTOS Zeul grec al focului şi al metalelor. ucenicii lui. A fost preschimbată într-o căţea. mama lui Hector*. XIII HATÂR Preotul care săvîrşea jertfa.Chr.. Iliada. c. Euripide. fiice ale lui Poseidon* şi ale Oeei*.. platoşa pentru Ahile*... în mitologia vedică. 163 HECATE Divinitate a umbrelor nopţii în mitologia greacă. Cerul însuşi de altfel era închipuit ca o vacă uriaşă. Hecuba. distrugătoare. regele Troiei*. VI. Drolling. La nuntă a primit. XXIV.. în credinţa vechilor gali. Iliada. Hecuba. 762 şi urm. 394 şi urm. de trei ori. cu ochii de jeratic. un colier aducător de nenorociri. Homer. A făurit arme pentru cei mai mari dintre eroii legendari greci: sceptrul pentru Zeus. Dante. a fost izgonită din Teba împreună cu soţul ei. scutul pentru Heracles*. Hecuba. a ordinei morale şi sociale. Apărea oamenilor sub formă de spectru. A fost una din zeiţele iubirii. 725 şi urm. îi era sacru eîinele şi i se jertfeau miei negri. a fost sclava lui Ulise*. în jurul zidurilor Troiei. XXIV. tragedie. Perez de Oliva. după care 1-a tîrît în urma carului lui. reprezintă în faţa porţilor Troiei la Troia. Nu după mult timp. identificată cu Luna*. HATHOR Zeiţa iubirii. pînă cînd Priam â reuşit să înduplece pe eroul grec să-i restituie trupul pentru a-1 incinera. Virgiliu. HECTOR Primul fiu al lui Priam* si al Hecubei*.

A devenit simbolul valorii morale. foarte atentă la comportările soţului ei în afara căsătoriei. să se lupte cu doi şerpi. 1-a orbit pe regele Polinestor* care i-a ucis fiul din lăcomie pentru bogăţiile aduse cu el de HEL -> ELA HELHEIM împărăţia zeiţei Hei* în mitologia nordică. 4 Prinderea căprioarei din Cerinea.. protectoare a căsătoriei şi a maternităţii. soţia lui Zeus. In continuare. înconjurat de rîul Gioll. pictură HERAC&ES Unul din eroii cei mai populari din mitologia greacă. liui Helios îi ei*au sacre cocoşul şi acvila. din Arcadia*. care avea aceleaşi atribute. In Italia. A fost venerat pentru acestea si pentru alte acte de bravură. abia născut. Megara. statuie antică. Este. Amfitrion*. Fiul lui Zeus* şi al Alemenei*. 3 Prinderea porcului mistreţ de pe muntele Erimant. Infernul. uitate acolo de 30 de ani. B îmblînzirea iepelor lui Diomede*. 9 Răpirea centurii reginei amazoanelor*. Naşterea lui Heracies a trezit răzbunarea Herei*.altă versiune. 7 Prinderea taurului din Creta. Policlet i-a executat o statuie celebră în aur şi fildeş (415 Î. o soţie credincioasă şi. pentru a se supune oracolului din Delfos*. care distrugea ogoarele. în această centură sta toată puterea reginei. de-a lungul bolţii cereşti. HERA Fiica lui Cronos* şi a Rheei*. Conducea în fiecare zi. a fost introdus de sabini. pentru forţa şi iscusinţa lui. Neînţelegerile dintre ei au fost simţite de muritori prin fenomene atmosferice dezlănţuite. un binefăcător al omenirii. Creon*. iar romanii 1-au identificat cu Apollo*. Cultul ei a fost venerat mai ales în Argos* (5). După ce i-a ucis pe paznici. Heracies lea curăţat într-o singură zi. Sparta. care se hrăneau cu carne de om. soţia lui Zeus*. Hippolita*. tras de patru cai nărăvaşi. la Roma. în toată Grecia. care se hrăneau cu carne de om. i-a dat în căsătorie pe propria fiică. regina zeilor. regele Eîidei. 2 Uciderea hidrei din Lerna*. Ru-teens. Cultul lui oriental a fost răspîndit repede în Grecia. corbul şi şoimul. îi erau sacri păunul şi cucul (în această formă i s-a prezentat prima oară Zeus). La Micene.leului ' care-i înspăimînta pe locuitorii din Nemeea*. dar a fost venerat mai rnult în insula Rhodos. Pentru a o cuceri pe Alcmena. Tintoretto etc. care 1-a făcut pe micul Heracies.Chr. . să îndeplinească douăsprezece munci: l Uciderea. care cuprindeau o turmă de 3000 de capete. una din reşedinţele lui Apollo*.). 10 Răpirea boilor lui Gerion*. 5 Omorîrea păsărilor monstruoase de pe lacul Stinfal. protectoare a ogoarelor. dusă în Tracia.de bronz. sanctuarul din templul de la Paestum. Zeus a luat înfăţişarea soţului acesteia. situat în apropierea Parnasului*. Heracies 1-a strangulat si din blana lui si-a făcut un veşmânt care 1-a făcut invulnerabil. Era personificarea feminină a cerului. plecat în-tr-o expediţie pe un timp îndelungat. Jacob Jordanes. Corint si Samos. care avea coarne de aur şi copite . 12 îmblînzirea Cerberului* din Infern. HELIOS Zeul soarelui în mitologia greacă. Simbolul omului în luptă cu forţele răufăcătoare ale naturii. pînă la vîrsta maturităţii. totodată. care devasta ţara lui Minos*. Heracies le-a făcut pe acestea să-1 ucidă pe Diomede. 164 165 HELICON Munte în Beoţia 'consacrat muzelor*. prin devierea cursului nurilor Peneu şi Alfeu*. pe care nimeni nu-1 putea traversa. lunona Barberini. mai ales. Nicolas Poussin. Era reprezentată ca prototipul unei frumuseţi feminine robuste. Amfitrion 1-a făcut apoi păstor. la rîndul ei. A fost. regele Tebef* (2). un car de foc construit de Hefaisţos*. fiindcă nici o săgeată nu-1 putea ucide. pentru regele Eu-risteu a trebuit. în Grecia. ca si a pămîntului. 11 Răpirea merelor de aur din grădina hesperidelor*. 6 Curăţirea staulelor lui Augias*.

HERMODH Fiul lui Odin* şi mesager al zeilor în mitologia nordică.. Hermafroditul. în me-topa templului lui Zeus din Olimpia. Aristofan. 288 şi urm. Busser. Cel mai vechi cult al lui a fost venerat pe Ara Maxima. Saint Saens. Eneida. Aretusa şi Hesperia* (2). Georg . Girolamo Paratiosco. Hesiod. Leandru. Thomas Hood si Franz Grillpar?er. De ea s-a îndrăgostit Leandru din Abido* (1). Nimfa* Salmacida 1-a iubit într-atît. vestitele mere de aur. Friedrich Haendel. Hermafrodit. B. în grădina lor darul de nuntă al Geei* oferit Herei*. Nicola Antonio Porpora. P. de disperare. IV î. în Forul . Alcesta. HESPEROS Ful lui Zeus*. Rubens. frescă în Pompei. sportul. Titus Livius. pe malurile Ellespontwlui (Bosforul de azi). bronz la Napoli. flautul. HESPERIA (1) Nume comun dat de greci Italiei si Spaniei. Piero della Francesca. Apoteoza lui Hercule. părinte al tuturor zeilor. StesicorUs. a trecut înot. Hermafrodit. Heraclizii şi Hercules. situat de partea cealaltă a strîmtorii. Hercule Farnese. Hercule. Nunta lui Hercule cu Ebe. din cauza unei furtuni. frescă la Pompei în Casa familiei Vettius HERTHA Divinitate saxonă. comedie. a fost dată însă lui Neoptolem*. Rubens. condus dje o lampă ţinută de departe de Hero. măsurile şi greutăţile. al cîmpurilor şi vegetaţiei. Făgăduită mai întîi de soţie lui Or este*. în casa Familiei Vettis din Pompei. numeroase temple. inventator al lucrurilor folositoare şi plăcute: lira. Hero şi Leandru. Hercule cu bîta. cu aceleaşi atribute. Muncile lui Hercule. 23. H. O dată însă. Hercule ucide şerpii. Virgiliu. 'Este Luceafărul care apare seara cel dintîi si dimineaţa dispare cel din urmă. Metamorfoze. Antonio Vivaldi. păzite de un balaur. Pindar şi So-focle. în Muzeul Pio Clementino din Vatican. Euripide. sculptură la Roma. în cuprinsul Italiei a avut. Metamorfoze. epigrame. Guido Reni. care se aflau la vest (gr. HERO Tînără preoteasă a zeiţei Afrodita* din Şest. statuie în Muzeul Naţional din Napoli. sculptură H. pictură HERMIONA Fiica lui Menelau* şi a Elenei* în mitologia greacă.Chr. poem simfonic. Hercule' furios. Arturo Beccadelli. mujlte nopţi. Hercule şi Hippolita. fiicele lui Atlas* (1). Tinereţea lui Hercule. în acelaşi muzeu din Napoli. avînd afinităţi cu zeiţa Ci-bele* sau cu Ceres*. Alfredo Catalani. A fost mesagerul zeilor mitologiei greceşti. Ovidiu. Hercule în grădinile hesperidelor. Saverio Mercadante. Pă. în Galeria Borghese. Hermes. IHESUS La celţi. Marino.). de asemenea. pictură la Dresda. Trachinie. poeme. Museos (sec. Iliada. melodramă pe text de G. Fiindcă i-a plăcut să privească scara stelele a fost luat în cer şi transformat întf-o stea. Hercule în stare de ebrietate. 3 HERMAFRODIT Fiul lui Hermes* şi al Afroditei* în mitologia greacă. Pierre Denne Baron. Ode. Hercule Righetti. Claudio Monteverdi. Jean de Rotrou. fiul lui Ahile*. poem. seară). Claude Lorrain. 169 168 HIDRA DIN LERNA Balaurul cu şapte capete care devasta regiunea Lerna* din Argos* . A fost reprezentat mai întîi ca om puternic şi cu barbă. apoi ca un tînăr imberb. în număr de trei: Egle. zeul comerţului si al tuturor acţiunilor îndrăzneţe. Seneca. 172. Ele păstrau. Amphitruo. Hercule luptînd cu centaurii. s-a aruncat si ea în m'are. fiul lui Agamemnoii*. 102. chiar protectorul hoţilor. pictură 166 167 v HERCVLE Zeul care în mitologia romană corespunde lui V Heracles* din mitologia greacă.Boariu din Roma. Hercule murind. sările şi Broaştele. Roma. Vittorio Alfieri. IV. Policlet din Atena. unde şi-a găsit moartea. Hermes Capitolinul. Zeu al războiului. Teogonia. Clerrjient Marot. Pentru a o vedea. Ab urbe condita. născut în Arcadia*. (2) Una din hesperide*. HESPER1DE Nimfe* în mitologia greacă. Hercule ucide Hidra din Lerna. muzică. hesperos. una din cele mai importante divinităţi. VIII. încît i-a implorat pe zei să le contopească trupurile şi să facă din ele unul singur. Plautus.ERMES Fiul lui Zeus* şi al Maiei* (1). Praxiteles. Hermes fură boii lui Apollo. Leandru nu a mai putut vedea-luniina si s-a îne'cat. Le Brun.Homer. Ovidiu. braţul de mare care-i despărţea. Hermes cu Dionysos. 271. Hero. Enrique de Villena. Hermes şi Argos.

fiică a lui Tifon* şi Echid-nei*. aşa cum fusese constrînsă de tatăl ei. Antonio Pollaiuolo. Fetiră*. HIPPOCOQN Fratele lui Tindar*.de pe muntele Helicon*. fa şi pe fiii lui. VI. Tiest* si Aleatori.. bronz etrusc (sec. Michelangelo. pe care centaurii* au vrut să o răpească chiar în ziua nunţii. Lupta centaurilor cu lapiţii. l HIPPOCRENE Izvor. pe care 1-a izgonit din Sparta şi a pus stăpîriire pe tronul lui: Heracles*] 1-a ucis. HIPPOT. 171 HIPPOMEDON Unul din cei şapte participanţi la expediţia împotriva Tebei* (2). pictură HILDUR Valkirie* în mitologia nordică. A fost readus la viaţă de Asclepios* şi lă-!. Acolo soarele era veşnic. într-o întrecere. HIMENEU Zeul căsătoriei în mitologia greco-romană. Eos*. HIMERA! Animal monstruos. Cu aceeaşi oca-' ide. sau M EL AM ION Fiul lui Megaros*. a fos't hrănit de o iapă. ca si pacea. basorelief. fiii lui Uranus* şi ai Geei*. au fost prefăcuţi de acesta într-o pereche de urşi. Fedra. zeiţa 1-a preschimbat într-un izvor. (2) Mama lui Atreu*. Era i'. Eneida. după altă legendă. pretextînd că Hippolit a avut faţă de ea purtări necuviincioase. Virgiliu. fiul lui Dionysos* si al Afroditei*. înfruntarea îndîrjită care a avut loc între centauri şi la-piţi s-a sfîrşit. de locuitorii Argosului* (5). Heracles a ob'ligat-o pe Hippolita să-1 ia de soţ pe Teseu*. protejat de Apollo* si de muze*. s-a sinucis. zeii 1-au pedepsit. respingând iubirea Afroditei*. a învins-0 pe fiica regelui Arcadiei*. avea cap de leu. ' 170 H. Profanînd însă templul zeiţei Cipele*. HIPPODAMIA (1) Soţia lui Piritou*. Himera din Arezzo. care i-a fost dat de Atena*. Avea trei capete: unul de leu. De la Apollo* a primit în dar o centură care i-a fost luată de Heracles* cînd le-a cucerit pe amazoane. Zeul lor preferat era Apollo*. După o altă versiune. lliada.Chr. pictură HiPPOLIT Fiul lui Teseu* şi al Hippolitei*. acest popor ar fi locuit în ţinuturile Traciei. HIPERION Unul clin cei 12 titani*.'sat liber într-o pădure de lîngă Roma. Un monstru marin a speriat caii. La rugămintea lui Teseu. i HIPERtilNESTRA Fiica lui Danaos*.| Sau. pe care a luat-o apoi de soţie. Homer. unul de capră şi altul de şarpe. expus în Muzeul de Arheologie din Florenţa HIPERBOREENI Popor legendar care locuia. corp de capră şi coadă de şarpe. pînă cînd a fost găsit de nişte păstori. V î. apărut sub î Jovitura de copită a calului înaripat Pegas*. părinte al lui Helios*. cu învingerea şi uciderea centaurilor.tiON Fiul lui Poseidon* şi al Alopei*. Simbolizează vulcanul din regiunea Liciei. regele lapiţilor*. In sîngele lui otrăvitor eroul şi-a muiat vîr-ful săgeţilor. VI. după una dintre. Bellerofon*. simbolizînd „cunoaşterea" şi . 576. HIPPOLITA Fiica lui Ares*. singura din cele 5O de fiice kle acestuia care nu şia ucis soţul. Răpirea Hippodamiei. a răpus-o. Rubens.1 pe Linceu* (1). • HUGIN şi MUN1N Cei doi corbi din mitologi^ nordică. După ce a devastat ţinutul Liciei (Asia Mică) de mai multe ori. Mai târziu. Avea darul t de a oferi motive de inspiraţie celor ce beau dijn el. care 1-a pîrît tatălui său. regina amazoanelor*. iar durerea nu era cunoscută. ca si cei conduşi de Triton* şi . si al SeiejreiT. pe calul înaripat Pegas*. A respins-u pe mama lui vitregă. în regiunea cea 'rnai îndepărtată din nord. versiuni. şi i-a redat tronul lui Tindar.1PPQCAMPI Caii marini ai carului lui Poseidon* în mitologia greacă.).acestuia care 1a răsturnat şi 1-au omorît. A fost salvată de furia acestuia.(5) şi care a fost ucis de Heracles*.. pustiită de mai multe ori. 179. Părăsit de mic. Din fiecare din cele trei capete vărsa foc . Atlanta*. cuprinsă de remuscări.şi flăcări.nereide*. după o versiune. jiivinitate solară.

după moartea surorii lor. Din sîngele lui. îndrăgit de Apollo*. IACCO Unul din numele lui Dionysos*. Porţile templului său. poate. pictură la Lugano IADE Nimfe* ale pădurilor. Horus a ieşit la lumină şi a devenit noul zeu solar. 391. O. A avut şapte surori. ca si numele primei luni a anului. Persefona*. HYP'NOS Zeul somnului în mitologia greacă. La adormit jpe Zeus* cînd Hera* a vrut să-1 ucidă pe Heracle*. şi celorlalţi zei din Olimp*t ÎAPIGE Fiul lui Dedal*. Ea a încurajat-o. Drept răsplată. 402. dar ea 1-a respins din cauza cruzimii lui. iul Nopţii*. XII. cealaltă. medicul lui Enea*. După nume: „cei ce fac să vorbească zeii". HOLLE -j* HOLDA HORUS Fiul lui Osiris* în mitologia'egipteană. IAMA Zeul morţii şi judecător în Infern în mitologia vedică.întâmplă pe părrjiînt. în cinstea lui se celebrau ago-naliile*. amîndoi. Virgiliu. ÎAPET Titan*. J. A fost. HUACAS La peruvieni. A fost identificat cu soarele însuşi. Isis* 1-a hrănit pe ascuns.Moartea lui lacint. a fost aleasă preoteasă a zeiţei. regina Cartaginei. A fost aruncat de Zeus* în Infern. Apollo 1-a ucis din greşeală cu discul. tatăl lui Atlas*. în Forul roman. 72 JA Nimfă*. I ANUS Veche divinitate romanică protectoare a uşilor' şi ferestrelor. După moartea lui Osiris. Celelalte s-au stins de durere. frate geamăn al lui Tanatos*. cînd a vrut să i se împotrivească lui. BOLI Zeu al morţii şi al desfrînării la popoarele nordice. Marsyas a fost legat de un copac şi jupuit de viu. IAIE Nimfă din cortegiul Dianei* în mitologia romană. au inventat flautul. . IAGNIDE Tatăl satirului* Marsyas*. personificare a bolilor şi tămăduitoare a acestora. Tiepolo. Statuia lui era de o strălucire prbitoare. el fiind zeul tuturor începuturilor. prin firea ei veselă pe Demetra* atunci cînd acesteia i-a fost răpită fiica. în Delta Nilului. surori ale nimfei Ia*. leu. care a murit devorată de un leu. A fost socotit chiar zeu al zeilor. Zeus* le-a prefăcut pe toate în stele. tată si fiu. provenit. Eneida. preoţi-ma'gi.HOLDA sau HOLLE Zeiţă binevoitoare. ca şi tatăl său. care. . protectoare a casei la germani. El provoca bolile si catastrofele. HUITZILOPOCHTLI Unul din zeii războinici jidorat de azteci ca protector al imperiului lor. Zeus 1-a aruncat în mare. Prometeu* -şi Epimeteu* în mitologia greacă. j după ce zboară în timpul zilei deasupra lumii. zeul a făcut zambila. IACINT Tînăr frumos. IASO Una din fiicele lui Asclepios* şi ale Epionei* în mitologia greacă. care au murit | de durere cînd ea a fost devorată de un. dar a fost salvat de mama lui.„memoria". ianuarie. reprezentate de idoli şi fetişuri aflate în toate casele. si mai ales în viaţa familială. lAMBE Fiica lui Pan* si a nimfei* Eco*. erau deschise în timp de război şi închise în timp de pace. Cînd ş-a trezit. după versiunea lui Virgi-liu. se întorci seara şi povestesc zeului Odin* tot ce se . simbol al soarelui. fiică a Etrei*. frescă pompeiană în Casa lui Siri-cus. de Pluto*. B. în total şapte. de la strigătul de euforie iakos! sau de la imnul de bucurie cîntat în cinstea lui. Era reprezentat cu două feţe: una fiind simbol al lunii. binevoitor şi drept.' Era implorat în orice ocazie. A iubit-o pe Di-dona*. Fiindcă au avut însă curajul de a se lua la întrecere cu Apollo*. reprezentînd pe Enea rănit JARBA Rege legendar al Mauritaniei. HUACARIMACHI în Peru precolumbian. De la el a rămas numele Gianicolo din Roma. . spirite şi genii*. iade*. apelor şi mlaştinilor. La o întrecere.

după credinţa populară. Kneida. După o altă versiune. împărat intrat în 12 — Dicţionar de mitolociie 177 i legendele poporului român. la sfîrsitul expediţiei argonauţilor* a fost ucis într-o luptă cu Dioscurii. 1CAR Fiul lui Dedal*. Judecata lui Paris* a avut loc pe acest munte. ÂDMON Prevestitor care a participat la expediţia argonauţilor*. La întoarcere spre patrie. Piero di Cosimo. Ovidiu.fost în cele din urmă ucis de Zeus fiindcă. Homer. i-a pretins lui Pelia drepturile lui. Dar nu a rămas aici. III. Virgiliu. işa cum prevăzuse el însuşi. peste mare. IDOMENEU E. a făgăduit zeilor că le va jertfi prima fiinţă întîlnită dacă va scăpa cu viaţă. sculptură 1DAS Fiul lui Afareu* în mitologia greacă. detronat de propriul lui frate. Andrea Sacchi. 1-au ucis. ci şi-a continuat drumul în Corint. fiindcă salva acest popor de reptile după retragerea'apelor Nilului.. VII. prin păduri. care îi plăcea lui Apollo*. sculptură antică. fiul lui Deucalion* nepot al lui Mînos*. deseori amintite în legătură cu Alexandru Macedon. cu preţul vieţii. Metamorfoze. socotind-o mai frumoasă decît Hera* si Atena*. Zeiţa Isis* era reprezentată cu capul acestei păsări. clar acesta i le-ar fi cedat numai cu condiţia de a-i aduce din Colhida* berbecul cu lîna de aur*. Amîndoi au fost închişi de regele' Minos* în labirintul* construit pentru Minotaur*. clupă muntele pe care îi era ridicat un templu. a luat viaţa lui Castor*. Idomeneu nu 1-a cruţat. dar care a murit înainte de a ajunge la ţintă. Brueghel. în fruntea argonauţi-. din Pompei. în posesia lînii de aur şi. 174 175 La maturitate. 47 şi urm 176 1DUNA H. 1DUN sau IDUhfA Personificarea poeziei în mitologia. (2) Unul din numele zeiţei Cibele*. ea 1-a preferat pe Idas. Pentru această cumplită faptă. Francesco Caletti-Bruni. Paris a acordat mărul de aur Afroditei*. A participat eroic la războiul împotriva Troiei*. în zbor. 400 şi urm. stiindu-î vinovat pe Idomeneu. Carlo Sara-ceni. lason. Cînd au vrut să scape de persecuţia acestuia si-au făcut aripi din pene si ceară. Giacomo Leopardi. Icar. pictură. tot zeii au dezlănţuit în Creta o molimă îngrozitoare. care îl aştepta nerăbdător. în văzduh. locuitorii. surprins de furtună. s-a reîntors în patrie. A răpit o tî-nără. în Villa Albani din Roma. A fost' instruit de centaurul* Chirpn*. . în genere provoacă nenorociri. Tot aici se ridica un templu al zeiţei Cibele* şi a fost locul naşterii lui Zeus*. Gabriele D'Annunzio. Pelia*. Este simbolul răzvrătirii omului care. Căderea lui Icar. IDEA (1) Nimfă*. IDA Munte din £îpropierea Troiei*. ajutat de Medeea*. rege în lolco. pe Marpesisa. spre deosebire de Zîne*. VIII. Iliada. mamă a lui Teucru* (1).lASON Fiul lui Espn. unde a părăsit-o pe Medeea şi a luat-o de soţie pe Creusa* (1). în Bi-tinia. îndrăzneşte să sfideze forţele necunoscute ale naturii si ale universului. la marginea apelor si prin văi şi ademenesc oamenii prin frumuseţea lor. Locuiesc. Aceasta a fost propriul lui fiu. Dedal care pregăteşte aripile. aripile s-au topit si el s-a prăbuşit în mare. neascultînd de sfatul tatălui său. Dar Medeea s-a răzbunat si a ucis-o pe Creusa şi pe fiii ei într-un chip înfiorător. -Pusă de Zeus* să aleagă între ei doi. Frescă în Casa Amoraşilor de aur.ană în Casa lui Menandru..ege al Cretei. erou argonaut. Acesta a . melodramă IBIS Pasăre legendară socotită sacră de egipteni. lor* lason a ajuns. într-o luptă cu Dioscurii*. 183 şi urm. într-adevăr. zeii rărnîneau veşnic tineri. basorelief. Jean-Jacques Rousseau. primul rege al Troiei*. frescă pompei. s-a apropiat prea mult de soare. Hrănindu-se cu fructele oferite de ea. Antonio Canova.IDUN IELE sau ŞOIMANE Personaje feminine fantastice în basmele populare româneşti îmbrăcate în alb. din cauza căreia.nordică. pentru a ajunge cît mai departe.

Rubens. Dorind să se îndrepte din portul Aulida spre Troia*. cînd fratele ei. Euripide. tragedii. poezii dramatice. împreună cu sora ei. Goethe. Domenico Scarlatti. pictură ÎL A. Jean Blanchard. IFICLU Argonaut* din Tesalla. ILARII Serbări organizate la Roma în cinstea zeiţei Ci-bele*. pentru a o consola de plecarea lui Te-lemac* în căutarea tatălui lui. Antonio Caldara. Cînd un frate al Ilionei a venit la Polinestor cu co'morile Troiei* pentru a le pune la adăpost de greci. Jean Moreas. de . dacă Agamemnon nu i-ar fi făgăduit că-i jertfeşte pe propria lui fiică. care a participat la lupta împotriva lapiţilor* şi a fost ucis de Heracles*. care 1-a însoţit pe Hera-cles* in expediţia argonauţilor*. în Casa lui Marcus Olconius şi în 'Casa lui Pinarius Cerealis. Jean de Rotrou. muzică. W. Nicola Porpora. D. Zeiţa Atena*. Oreste*. pictură. IX. crudul rege al Traciei. din acea regiune.IEROFILA Una dintre sibile*. Romanii au adorat-o cu numele de Salus* si de Valetudo. a fost răpită de Dioscuri*. Ricci. apare si ca femeie războinică. au venit să vadă templul. (2) Sora Ptoelopei*. pictură la Muzeul din Darrristadt. fiul ei. în clipa să-vîrsirii sacrificiului. identică zeiţei Venus*. Bencovici. ocrotitoare a celor slabi. Ulise*. (2) Erou care a luat parte la vînarep porcului 'mistreţ din Calidonia* şi a murit în timpul vînătorii. Niccolo Piccinni. ILIONE -H» ILION A iLiuNEU Unul din cei şapte fii ai lui Amfion* şi ai Nio-bei*. A prezis Hecubei* nenorocirea provocată de răpirea Elenei* de către Paris*. Filippo Agricola. Agamemnon a fost oprit pe mare de o furtună dezlănţuită de zeiţa Artemis*. Oprindu-se însă pe o insulă pentru a-şi potoli setea. Anselm' Feuerbach. însoţit de bunul luj prieten. Luigi Cherubini. Ifigenia i-a însoţit în Grecia. IFUR Numele Infernului la vechii gali. Mai tîrziu. Destinul ei este legat de acela al lui Făt-Frumos*. crăiasă a tuturor zînelor*. Ifigenia in Aulida şi Ifiyenia în Taurida. frescele lui G. Iliada. G. Ippolito Pindemonte. Ifigenia*. C. frescă în Casa Poetului tragic din Pompei.mare a lui Priam* şi a Hecubei*. în Casa Chitaristului. Pittoni. Heracles i-a părăsit pe argonauţi si a rămas pe insulă să-1 caute. ILION -> TROIA IL1ONA sau ILIONE Fiica cea mai . Leonardo Vinci. şi deci distrugerea Troiei*. Gluck. In unele basme. Homer. care ar fi distrus întreaga flotă greacă. acesta 1-a ucis si a pus stăpînire pe ele. Febe* (4). ucis. a fost răpit de naiade*. care a participat la vîna-rea porcului mistreţ din Calidonia*. Hans Rottenhammer. 1FTIMA (1) Nimfă* iubită de Mercur*. preoteasă a lui Apollo* în mitologia greacă. IGEA Una din fiicele lui Asclepios*. Tiepolo în Vila Valmarana din Vicenza înfăţişarea Iftimiei. Orlandini. Frescă în Casa Efebului clin Pomoei IL AI R A sau I LEI R A Fiica lui Leucip*. Hauptmann. ca şi în cinstea unor fericite evenimente familiale. acolo a fost ucis do Meleagru*. zeiţa a înlocuit-o pe Ifigenia cu o căprioară şi a luat-o cu sine 'pe tînăra fată. ducînd-o în Taurida. de la. Jean Racine. ea devenind soţia lui Castor*. A fost soţia lui Polinestor*.i-a apărut acesteia sub 178 ILEIRA -* ILAIRA 179 ILEOS (1) Centaur*.Cruz. tipul frumuseţii idealizate. 145. ca şi întemeierea Romei. mama satirilor*. ILEANA COSÎNZEANA Cea mai frumoasă şi pură reprezentare feminină din mitologia românească. Pilade*. făcînd-o preoteasă a cultului ei. protectoare a sănătăţii. Tînăr de o rară frumuseţe. J. pictură la Luvru. ca şi ceilalţi. IFIGENIA Fiica lui Agamemnon* si a Clitemnestrei* în mitologia greacă. G.

în Roma. IOLAO Fiul lui Ificlu*. în toate formele ei.săgeţile lui Apollo*. care a devenit mamă lui Dionysos*. După care. însă o . ca protectoare" a maternităţii. eirene.. care se numea la început Ilion. Pentru a o ascunde de soţia sa. ILO Fiul lui Troos*. bogăţie). 1-a sfătuit pe soţ să-si jertfească pe cei doi copii avuţi cu Nefeîe*. (2) Epitet al Dianei*. 1-a pus pe Argos (2). Ovidiu. au fu'rat-o. Troia a fost cucerită uşor. zeu care îl însoţea continuu pe Eros*. 1-a ucis pe Argos. soră a Antigo-nei* în mitologia greacă. crescut. Frixos* si Elle*. stăpînul vînturilor si al tuturor cataclismelor naturale. (2) Fiul lui Foroneu*. vestit pentru calitatea mierei şi pentru cultul lui Zeus. 394 şi urm. al belşugului şi al luminii. prietenul mai tînăr al lui Zeus. Hera. ea s-a oprit în Egipt. Sofocle şi Euripide. Paladiul*.unde Zeus i-a redat înfăţişarea dinainte. ILITIA (1) Fiica lui lupiter* şi a lunonei*. Zeus i-a dăruit atunci statuia de lemn a zeiţei Atena*. adorată de Zeus*. Metamorfoze. A întemeiat oraşul Argos* (5) şi dinastia argolizilor. pentru că a fost pedepsită de Hera* care a vrut să se răzbune pe Zeus* din cauza aventurii lui cu Se-mele*. care trebuia să ocrotească cetatea. ILLAPA Zeu al fulgerelor şi al furtunilor la vechii pe-ruvieni. fiice ale iui Zeus* şi Temis*.dată dobândită. în copilărie. A fost şi ea . s-a aruncat în mare. să o păzească. cu Selena* şi cu Io*. Era reprezentată ca o femeie tînără. Ulise* şi Diomede*. a devenit soţia propriului ei fiu fără a şti acest lucru. dar si al timpului frumos. monstrul cu o sută de ochi. ta. Era mamă a tuturor şi a naturii. pentru. După o versiune. cu un caduceu*. Frescă în Casa Liviei de pe Palatin. Ino si-a pierdut minţile. unul dintre regii Atenei si strămoşul ionilor. IORMUNGANDUR Şarpe care înconjoară pămîntul în mitologia nordică. INACOS (1) Fiul lui Oceanus* şi al zeiţei Thetis* (1). pe Epaf. La Roma. IMEROS Personificare a iubirii la greci. cu Demetra*. 1-a rugat să i-o ofere în dar. I REN E Zeiţa păcii (gr. primul rege al Argeşului* (5). a construit rugul care urma să-1 incinereze pe Heracles. Zeus a presehimbat-o într-o juncană. ION Fiul lui Apollo* şi al Creusei. . pluto. iar fiul ei şi-a scos ochii. în timpul asediului Troiei. Hera*. însă Hera a făcut ca Io să fie înţepată de un tăun şi să alerge prin lume. cultul ei a fost răspîndit mai ales în timpul Imperiului. Printr-o întîmplare nefericită. soţia lui Atamant*. pictură 181 IOCASTA Soţia lui Laios* şi mania lui Edip* în mitologia greacă. Hermes*. Grecii au identificat-o cu Hera*. aflînd că soarta cetăţii depinde de aceas-. A fost reprezentată ca o vacă sau ca o copilă cu coarne pe cap. ISIS Divinitate a fecundităţii în mitologia egipteană. Mai tîrziu. ISMENA Fiica lui Edip* şi a locastei*. IX. Io şi lupiter. A fost întemeietorul cetăţii Troia*. tovarăş al lui Heracles* în lupta acestuia împotriva hidrei din Lerna*. Io a avut de la el un fiu. îngrozită de fapta comisă. aflînd. INDRA Divinitate vedică supremă. s-a spînzurat. de unde "lason* a pornit expediţia argonauţilor*. duşman al zeuJLui Thor*. IOLCO -> IOLEO IOLEO sau IOLCO Oraş din Tesalia (Grecia). în opere. pace). soţia lui Osiris* şi mama lui Horus*. dar Poseidon* a adoptat-o si a făcut-o una din zeiţele mării. împreună cu ei. de Ino. protectoare a moaşelor si a nou-născuţilor. cu Afrodita*. forma trinitatea sacră supremă. Eschil. una din ore*. sub formă de mistere (Misterele isiace). Correggio. lui Pluto* copil (gr. IO Fiica lui Inacos* (1). cu cornul abundenţei* şi cu o statuie a. 180 IMMET Munte din Atica (Grecia). Cuprinsă însă de rernuşcări. O altă versiune. afirmă că ea însăşi şi-ar fi ucis copiii. a obţine lîna de aur*. IN O Fiica lui Cadmos*.

ISSION Rege al lapiţilor*. deci.purifica. Afrodită* si lunona. pictură IUNONES Zîne sau îngeri păzitori în mitologia romană. fiindcă Paris*. pe fiecare femeie în parte. Ovidiu. similară Herei* la greci. Frescă pompeiană în Muzeul din Napoli. ale fenomenelor atmosferice ale Soarelui şi Lunei. de altfel. aur sau avînd în'mînă o nuia ori. a fost aruncat în Infern şi leI gat de o roată înroşită în foc. Ebe*. \. Drept pedeapsă. Aceştia au luat de Ia el numele de itali. IV ilTACA Insulă pe coasta orientală a Greciei.. 351 ITALUS Fiul Penelopei* si al lui Telegon*. ale" mărilor. O statuetă veghea tot timpul acest crez. patria lui Ulise. iar atribut. care se identificau sau chiar confundau cu orice femeie. IUPÎTER Zeul suprem al romanilor. avînd un. pe fraţii lor. Eneida. . îi corespunde Zeus* în mitologia greacă. protectoare a maternităţii şi a căsătoriei.un vas. Ei i s-a dedicat luna iunie. L-a susţinut pe fratele ei în timpul înfruntărilor acestuia cu Enea*. IRIS Personificare a curcubeului. la Roma. o dată cu sora ei.. (2) Rîu în care obişnuia să se scalde lunona* pentru a se ..:•. Metamorfoze. soţia . 184 I L LABDACOS Strămoş al lui Edip*. în cinstea zeiţei tinereţii. Soţia lui a fost lunona*. fulgerul. unde era venerat împreună cu lunona şi Minerva*. La l 'martie. frate al lui Neptun* şi Pluto*. Homer. ale zeilor. în lupta din-' tre greci si troieni. Proteja legile şi statul roman şi îşi demonstra puterea prin miracole si acte de bravură supreme. Mesager i-a fost vulturul. ca punte între cer si pămînt în mitologia greacă. la care s-au prezentat Atena*. IUVENTAS Zeiţa tinereţii în mitologia romană. pentru că i-a în-mormîn'tât. 103 şi urm. III. IZANAMI -> IZANAGI IUTURNA (1) Sora lui Turnus*.'cu multe coridoare. 96 şi urm. LABIRINT Construcţie în aer liber. a încercat să o cucerească chiar pe Hera*. IULIU -+ ASCANIU 183 IU NONA Divinitate romană. tatăl lui Laios* şi rege al Tebei* (2). după legile strămoşeşti. venit din Arcadia* din Sicîlia. care făcea ca jugul căsătoriei să fie uşor. la un concurs de frumuseţe. închipuită ca o tînără cu aripi de. primea jertfe de miei si alte animale. . unde i-a stăpînit pe enotri sau pe sicilieni. regele rutulilor*. pentru a o proteja toată viaţa.condamnată la moarte de Creon*. Templul său se afla în Câmpul lui Marte din Roma.• lui Zeus. fiu al lui Saturn* şi al Rheei*. templu pe colina Arx. 229. 469 IUTURNALII Serbări ţinute la 11 ianuarie. IUVENALIA Serbare instituită de Nero la Roma. Proteja. fiul regelui Troici*. 141. i~a susţinut pe greci. XII. Poli-nice* şi Eteocle*. a preferat-o pe Afrodita. A fost venerată pe Capitoliu* (lunona Capitolina). 186. Mesageră a zeilor. în cinstea lut urnei*. Paolo Veronese. IZANAGI şi IZANAMI Pereche de divinităţi japoneze creatoare ale insulelor japoneze. Templul lui cel mai important a fost construit pe Capitoliu*. regină a tuturor zeilor romani. care a fost iubită de lupi'ter* si apoi preschimbată într-un izvor. I. concepute astfel încît cel ce intră să nu . i <> 182 IUGATINUS Divinitate abstractă în mitologia romană.. Virgiliu. invitat de Zeus* la masa zeilor. A fost soţia lui lupi-ter* si. Odiseea.

a avut de la Priam*. a prosperităţii şi a destinului favorabil. Heracles l-a: ucis însă şi pe el.mai poată ieşi. Jacopo Sodaletto. a murit în timp ce fugea din Troia. unul din înţelepţii Troiei. Homer.alergări de cai. 640. Polidor şi Atendor.. 194 şi urm. după alţii. mama Niobei*. împreună. divinitate feminină. Oracolul* i-a prezis df fiul lui îl va ucide şi o va lua de soţie pe propria mamă. i-a ucis pe toţi. erou grec. tot fără să ştie. Un alt labirint se . Zeiţa Atena*. iubită de Zeus*. 649. un fiu. Arhitectul a fost Dedal*. pe Sarpedon* (2). să nu admită introducerea în cetate a calu187 lui de lemn al grecilor. Tebei* (2). LAODOC Mul lui Antenor*. L-a aşteptat pe fiul său pînă cînd acesta s-a întors de la Troia*. IKada. de la care a avut un fiu. Dar Hera*. LAERTE Tatăl lui Ulise*. cînd soţul ei. pe Minotaur*.află în Lemnos. regele Troiei*. numită astfel de la Lacedemon*. Se ţineau în cinstea lui Hefaistos* şi durau opt zile. LAIOS Fiul lui Labdacos*. (2) Balaur care păzea merele1 de aur din grădina hesperidelor*. după care.. regele Troiei*. a trimis însă j împotriva preotului doi şerpi mari ca să-1 ucidă împreună cu cei doi copii ai lui. pe Licaon* (2). regele Troiei*. LAMPETIA -> hAMPETUSA \ LAMPETUSA. constrîns de regele Minos* al Cretei. soţia acestuia. (3) Fiica lui Agamemnon*. Lamia a înnebunit şi. Agesandru. •LAODAMIA (1) Fiica lui Bellerofon*. LACEDEMON Unul din fiii lui Zeus*. în nebunia ei. în cele din urmă a fost prefăcută în căţea. JXI. existent mai înainte în Egipt. devora orice copil. Lessing. simţind în acesta un pericol. şi pe fiii lui. LADON (1) Zeu fluvial din Arcadia*. LACEDEMONIA Regiune în Grecia. A murit de durere cînd un fiu i-a fost muşcat de şarpe. personificare a focului. LAOCOON Preot troian care 1-a sfătuit pe Priam*. Oracolul s-a adeverit: Edip* 1-a ucis pe Laios şi. pe care alţii o numeau Electra*. pe care a refuzat apoi să-i răsplătească. LAMPETIA si FETUSA Fiicele lui He-lios* în mitologia greacă. (2) Fiica lui Aca'st*.. (2) Fiul lui Alcinou* şi fratele Nâusicăi*. a murit si ea. cu capitala Sparta. Laocoon. Eneida. căruia i-a dat mai mulţi fii. Sofocle. poem. cînd a trecut prin Italia cu boii lui Gerion*. a abundenţei. tatăl nimfelor* Dafne*. care. I-a înfruntat pe epigoni*. LAOMEDON Fiul lui Ilo*. în Muzeul Vaticanului asemenea Laomedon nu î-a arătat nici o generozitate. Protesilaos*. Homer. LAKSHMI în mitologia vedică. 85 LAODAMANT (1) Fiul lui Eteocle*. regele. LABITI Divinitate a sciţilor. 186 LAMIA Tînără iubită de Zeus*. Siringa* şi Talpusa. Metamorfoze. E. a fost ucis de Hector*. (2) Fiica lui Priam*. care iau atacat cetatea. din cauza orgoliului ei nesăbuit. LAMPADEFORH Serbări compuse din procesiuni cu torţele aprinse şi. LACHESIS Una din moire* în mitologia greacă. El ar fi introdus în Grecia cultul graţiilor*. Laocoon. rege al Tebei* (2). Iliada. Ea ţinea fusul pe care înfăşură firul vieţii fiecărui om în parte. care îi proteja pe greci. dar a murit ucis de Alcmeon*. zeiţă a frumuseţii. XX. LACINIO Tîlhar ucis de Heracle*. A fost ucisă de Artemis*. 236 şi urm. sculptură. tragedie. corespunzătoare Afroditei*. Ovidiu. fiul lui Zeus* si al nimfei* Taigete*. Laocoon. XXI. eseu. LAOTOE Fiica lui Alteţe*. Virgiliu. XI. De Laocoontis statua quae in Vaticano spectatur. avut de la Tai-gete*. care şi-a sechestrat aici fiul. G. LAODICE (1) Nimfă*. au pedepsit pe pretendenţii Penelopei* (proci*). a luat-o de soţie pe locas'ta*. a construit Troia* cu ajutorul lui Apollo* şi Poseidon*'. 442. V. Poseidon a trimis atunci un monstru marin ca să . Dedal s-ar fi inspirat din planul unui alt labirint.

pe Lavinia*. Eneida LATONA Soţia lui Zeus*.___•* LETE Rîu în Infern în mitologia greacă. Eneida. după părăsirea Troiei*. 45. VI. aflată în preajma Persefonei* cînd aceasta a fost răpită de Pluto*. cu Hippodamia* (1). LARUNDA Presupusă mamă a larilor*. Virgiliu„EneicJa. ucigîndu-i. 306 LEUCIPE Nimfă* în mitologia greacă. A devenit soţia lui Enea*. 96 LATIUM Regiune din Italia. Elena* şi Clitemnes-tra* au fost de asemenea fiicele ei. . Ovidiu. în aceeaşi mlaştină. şarpe. In ultima clipă. sculptură. Virgiliu.' atacat de centauri* cu ocazia nunţii regelui lor. era cunoscută cu numele de Leto. pe Silviu*. Aveau altare în toate casele romanilor. Soţii lor le-au abandonat. al viţei de vie. Lupta centaurilor cu lapilii (Centauromachia). Corregio. iar ele s-au răzbunat. Sodoma. cunoscute în mitologia greacă sub numele comun de Leucipide. Lavinia a avut de la Enea un.. Homer. Michelangelo. divinitate protectoare în toate casele romanilor. 763. Virgiliu. Liberalii. Sanctuar. Piritou*. a fost salvată de Heracles*. LERNA Mlaştină în Argos* (5). deoarece se presupune că aici s-ar fi născut. frescă în Casa familiei Vettius şi Casa Reginei Margareta în Pompei. azi la Florenţa. "basorelief LARARIUM Spaţiu rezervat în casele romanilor altarelor consacrate larilor*. A fost identificat mai tîrziu cu Bachus*. după legendă. 210 şi urm. monstruos. 52. Jacopo Pontormo. dar Laomedon s-a oferit să-şi jertfească fiica. vinului. cele patruzeci si nouă de Danaide* au aruncat capetele soţilor lor ucişi în noaptea. Acesta 1-a înfruntat pe Enea dar a fost învins de el. Au fost învinşi si puşi pe fugă. I-a fost consacrată o pădure pe Via Salaria. grup sculptat în sec. Michelangelo. Bartolomeu Ammannati. .. regele rutulilor*.. gemenii cunoscuţi şi cu numele de Dioscuri*. Eneida. reproducerea luptelor pe Vasul Frangois. Paolo Veronese. frescă din Pompei în Muzeul din Napoli: Piritou primind pe centauri. înaintea Herei*. Metamorfoze. deşi îi fusese hărăzită lui Turnus*. expunînd-o monstrului.nunţii după sfatul tatălui lor. al culesului viilor. ca zeu care eliberează pe oameni de orice griji. LAVERNA Zeiţă romană protectoare a hoţilor şi tîlha-rilor. dispreţuind-o pe Afrodită*. Metamorfoze. Li se jertfea un porc în timpul ceremoniilor publice. LIBER Zeu italic arhaic. Timoteu. VII. de la care el a avut pe Apollo* si pe Diana*. 69. în care trăia hidra*. al. . s-a stabilit Enea* si troienii lui. Se* identificau chiar cu sufletele celor defuncţi. Da. se organizau în Italia la 17 martie. 714 LETO -+ LATONA LEUCIP Tatăl Ilairei* şi al Febei* (4). însă. la Florenţa. In care. căruia de 188 Popor războinic din Tesalia. Falconet. în Casa familiei Vettius din Pompei. Leda i-a născut pe Castor* şi Pollux*.distrugă cetatea. mijlocul Cîmpului lui Marte. 189 LATINUS Fiul lui Faun* şi al nimfei* Marica*. s-a prefăcut într-o lebădă. Virgiliu. ucis de Hereule*. LARI Genii* sau duhuri protectoare ale casei şi familiei.. Aveau un templu în.Chr.-fiu. au fost pedepsite de aceasta să emane un 190 miros pestilenţial. Leonardo da Vinci.XXI. VIII. LARISSA Oraş în Tesalia. LAVINIA Fiica lui Latinus* şi a Amatei*. Pentru a fi aproape de Zeus*. Odiseea. VI. protector al fertilităţii naturii. 937 LED A Fiica lui Testios* si soţia lui Tindar*^ regele Spartei. ca şi ale cîmpurilor. IV î. XII. La greci. Ovidiu. 194. pe Esiona*. 297. unde Zeus* era onorat în mod special. a fost soţul Amatei* de la care a avut o fiică. pe care centaurii au vrut să i-o răpească. Serbările în cinstea lui. pictură LEMNIADE Femei din insula Lemnos care. XII. Vieira. Cei ce beau din el uitau tot trecutul.

Homer. a fost ucis de Ahile însuşi. corespunzătoare Proser-pinei*. Aceasta din urmă. Fiicele lui Llc. a libertăţii în mitologia romană. A fost însă descoperit de Ulise* şi luat la război. Era reprezentată ca o femeie hotărîtă. Amfion* şi Zete*. LICA Sclav care i-a adus lui Hercule*. fiica acestuia. a maltratat-o pînă a ucis-o. LICOMEDE (1) Rege al dolopilor. Metamorfoze. drept jertfă. care a apărut o dată în Argos* (5) sub înfăţişarea unui lup. 211 şi urm. ucis. încît putea să vadă prin ziduri. care a avut ambiţia de a-1 pune la încercare pe Zeus*.Neoptolem*. Unul din numele lui Zeus*. A fost iubită de Poseidon* şi a dat naştere lui Agenor*.de Hercule*. (2) Argonaut* care poseda o privire pătrunzătoare. care au torturat-o. avînd în rnînă un sceptru si în cealaltă o beretă frigiană. licos. mantia îmbibată în . Deida-mia*. a fost orbit şi apoi ucis de zeul însuşi Ovidiu. (2) Fiul lui Priam*. unde s-a 'prefăcut în stîncă. pentru a-1 cruţa de războiul împotriva Troiei*. LI N COS Regele sciţilor. LIBIA Fiica lui Epaf. la alegere: ad libitum. Avea la Roma. prefăcîndu-1 într-un lup. soţia. Metaforfoze. altul pe Aventin* (2).(2). Metamorfoze. Avea puterea de a lua viaţa oamenilor oricînd. Ovidiu. în vesminte de femeie. aflînd că Lico păstrează la curtea sa pe prima soţie. LIBERT AS Personificare. apoi a statului. lui Zeus* şi a atîrnat lîna berbecului de un copac în pădurea în care era venerat Ares*.omede.sîngele otrăvit al lui Nexos*. Zeus si-a dat seama la timp şi a pedepsit pe 'Lieaon. dîndu-i pe propriul fiu să-1 devoreze. «i LICAON (1) Rege al • Arcadiei*. LICEE Serbări date în Grecia în cinstea lui Zeus*. Egipt. 1-a ucis pe Lica fără milă. aruncîndu-1 în mare. După o altă versiune. iubită de Apollo*. a lui Dionysos*. Ovidiu. Era identificată şi cu Ariadna*.LIBERA Zeiţă italică arhaică. la porunca tatălui lor. r> ARGONAUŢI LINCEU (1) Soţul Hipermnestrei*. la curtea căruia a fo-c găzduit un timp Ahile*. 22 Li N A DE AUR Lîna berbecului care i-a adus pe Fri-xus* şi pe Elle* în Colhida*. LICEU (1) (gr. care a fost hrănit pe muntele Liceu. A luptat împreună cu fratele lui. în Arcadia*. care a vrut să împiedice introducerea cultului lui Dionysos* în ţinutul lui. legînd-o de coarnele unui taur înfuriat. în alte reproduceri. Idas*. pe scurtă durată. Frixus a oferit acest animal. prizonierul lui Ahile*. IV. La rîndul ei. lup). 192 L1CO Rege al Tebei* . 163 şi'urm.. soră a lui Liber*. apoi cu Dirce*. din partea Deia-nirei*. căsătorit la început cu An-tiope* (2). identificată cu 191 Eleuteria* grecilor. Era fiica lui Nereu* şi a lui Doris*. Ei 1-aii ucis şi pe Lico. care voia să-şi căsătorească fiii cu fetele propriului lui frate. Cînd Hercule a început să simtă arsurile provocate de otravă. a fost supusă la chinuri de fiii Antiopei. Iliada. si lui Belo*. i-a avut pe. mai întîi personale. regele Egiptului. cînd a încercat să fugă. două temple: unul în Forul roman. ajuns. pictură de Romeo Batoni în Muzeul Uffizi. Danaos* pentru a nu ceda fratelui lui. LIBITINIA Zeiţa romană a funeraliilor. care 1-a vîndut ca sclav. regele Scirului. împotriva Dioscurilor*. XXI. în timpul războiului Troiei*. LICOR1S Nimfă* a mării. în 13 — Dicţionar de mitologia 193 noaptea căsătoriei. De la el. (2) Rege al Scirului (insulă în Grecia)^ la curtea căruia Thetis* (2) 1-a ascuns pe Ahile*. salvat de aceasta atunci cînd surorile ei (Danaide*) şi-au ucis soţii. din Florenţa L1CON Fiul lui Hlppocoon*. IX. regele fenicienilor. 35 şi urm. (2) Nume dat lui Pan*. 'LICURG Rege al Tracici. ţine în mîini un plug frînt. a vrut să ucidă pe Triptolemeu de la care a învăţat meşteşugul .

Maia. Metamorfoze. în oarecare măsură. LOKJB-Zeul tuturor nenorocirilor. So194 ţia lui era Angerboda*. deoarece 1-a respins pe Mercur*. A fost ucis de propriul lui discipol cu propria-i liră. ca si tatăl. Cînd cetatea a fost cucerită de egipteni. la întoarcerea lui Ulîse* în patrie. un grup de tesalieni. A fost. Astarte* la greci. LIOCRIT Unul : din pretendenţii Penelopei* (proci*) ucis. căreia i se ofereau armele duşmanilor. pur şi simplu.. 650 şi urm. După alţii. MAC AON Fiul lui Asclepios*. LUNGILA Personaj din basmele româneşti. La războiul împotriva Troiei*. MANA GENETA --> GENETA MANI Sufletele morţilor sau umbrele lor. considerate spirite sau duhuri bune. romani. la romani. presupus a fi fost inventat de Hermes*. LINOS Dascăl al lui Heracles* în arta muzicii... Erninescu.ug aprins. MANTOS (1) Fiica lui Tiresias*. Bachus* . mai ales cele cu caracter romantic. binevoitoare. poem MAIESTA (1) Zeiţă italică. pentru a-şi atribui lui această cinste. LIRA Instrument muzical foarte răspîndit în antichitate. Lăţii u. Ela*. după ce. fiindcă si-a exprimat.agriculturii. Ilomer. care. (2) 'Divinitate italică arhaică.pe. a fost preschimbată de acesta întro floare cu acelaşi nume. LISIA Una din cele mai vestite sirene*. a fost ucis de Apollo*. LIRIOPE Mama lui Narcis*. o părere critică. Luceajiîriiî. MĂCAR Unul din fiii soarelui şi ai nimfei* Rodi. educat de centaurul* Chi-ron*. îi corespunde. Cînd Loke era furios.1 MAAT Zeiţa adevărului şi a justiţiei în mitologia egipteană. a comandat. Diana* la . provoca tunete şi cutremure. nimfă* preschimbată îritr-o apă.. lliadci. Apoi zeul a praschimbat-o într-o stea. care posedă însuşirea de "a se putea lungi în voie. Gabriele D'Annunzio. profetul din Teba* (2). LUA Zeiţă romană. la Roma. întîlnit şi în basmele şi poemele culte româneşti.. Orfeu*. Ai arie condilft. identificată cu . LUCEAFĂRUL Personaj fantastic. Ele continuau să exercite o influenţă asupra celor rămaşi în viaţă. care nu i-a putut îngădui superioritatea în arta lirei. 193 şi urm. Serbările erau şi o ocazie de purificare şi de osanale aduse fertilităţii şi prosperităţii. tot atît de crudă. legat de steaua cu' acelaşi nume. 2 2 LUNA Divinitate comună majorităţii popoarelor din antichitate: Isis* la egipteni. apărător al turmelor de oi. s-a refugiat în insula Lesbos. Privindu-se în ea. 'LUPERCUS Veclie divinitate italică protectoare a turmelor.Maia* (1). identificată cu Faun*'. corespunzătoare zeiţei Rea Silvia* a romanilor sau o Magna M'ater. Ea a fost socotită sacră de egipteni. un r..a fost educat de o discipolă a ei. XL. la nordici. 732. împreuna cu fratele său. Pan* sau Lu-percus* (lat. poem. IV. 195 •M Hermes*. lupercus. 506 şi urm. de Telemac*. în general. Ovidiu. Narcis şia îndrăgit propriul lui chip. atît cît să ajungă chiar şi pînă la capătul lumii. în cinstea lor erau organizate serbări numite Parentalii sau Feralii. ocrotitoare a fructelor. MĂ Divinitate a vechii Li di i. Apollo* sau Amfion*. un medic desăvîrşit. corespunzător demonului* sau diavolului din alte mitologii.. Demetra* 1-a preschimbat în-tr-un linx. a luat parte la omorîrea unuia din propriii lui fraţi. la 15 februarie. care respinge lupul). V. un alt personaj din mitologia românească. M. socotite divinităţi. Tilus Livius. II. lui. (2) A fost soţia lui Hefaistos*. LOTUS Nimfă* care. în cinstea zeului Faun*. ea . LUPERCAL1I Serbări organizate în antichitate. şarpele Midgard* şi zeiţa morţii. înaintea Afroditei*. Erau. iar fiii: lupul Fehrir*. XI.

războinic. 197 MARSYAS Satir* sau păstor din Frigia'(Asia Mică) care după o versiune. Filippo Pacini. Pindar. MACAREU (1) Fiul lui Eol*. Darius Milhaud.Chr. la romani. apoi apărător al pămîntului patriei 'şi la nevoie. unii. I se ofereau. muzică'.. pictură. Gustavc Charpentier. c: I. venerat pe colina CapitoliUlui*. X. Dante. de asemenea.ea. VII.Chr. Serbările.deea. împreună cu Indra*. Homer. Acolo a dat naştere lui Mops*. întemeietor al oraşului Mantova. a dus continuu lupta împotriva monstrului primordial Vritra*. în această calitate. Medeea. Pitica. Ovidiu. Era socotit tatăl. o statuetă clin bronz la British Museum.. 19—21. să-1 otrăvească. Corneille. frescă pompeiană. 38 şi urm. VI î. Pentru a-i pedepsi cutezanţa. Kuripide. Paradisul. A fost iubită de Zeus*. MATER MATUTA -> MATUTA MEDUSA -> GORGONE MEGAPENTE Fiu] lui Menelau*. de profeţii şi vindecări de boli. Medeea. pe un car tras de balauri unde 1-a luat de soţ pe Egeu*. Metamorfoze. Seneca. ' MELAMPOS Profet grec. Metamorfoze. clin sec. 2 MARŞ GRADIVUS Zeu ocrotitor al ogoarelor la geţi. XIV. 159 . Titus Livius. VII. a ocupat tronul Spartei şi a izgonit-o pe Elena*. (2) Unul din. Şi-a jertfit viaţa pentru victoria Tebei* (2). Luigi Cherubini. După moartea tatălui lui. Virgiliu. al libertăţii. Virgiliu. Kneida. Metamorfoze. Argonautele. mama lui vitregă. A fugit apoi la Atena.. tragedie. Odiseea. zeu al vegetaţiei.. MEGAROS Tatăl lui Hippomene*. IV. MELAMION -* HIPPOMENE MATUTA sau MATER MATUTA La început Aurora* însăşi în mitologia romană. în clipa cînd zeiţa Atena* — ori de cîte ori cînta din flaut —. fiica lui Atlas* (1) si a Pleionei*." Corrado Alvaro. După o altă legendă. trecînd peste legile îngăduite. tovarăşii de călătorie ai lui Ulise*. sarcofag roman cu tragedia Medeei. pentru a servi oracolul* lui Apollo*. protectoare a naşterilor.. Medc. Ovidiu. Valerius Flaccus. faimos profet. Ab urbe condita. pictură în Pinacoteca din Dresda Creusa* (1) şi a părăsit-o. divinitate a vînturilor si a uraganelor. Medeea. B. el şi-a însuşit flautul. XV. Kneida.). IV î.. după victoria repurtată asupra monstrului Tiamat*. * MAR/CA Nimfă* italică. A devenit apoi simbol al Forului roman si. oferind Creusei un Veşmînt otrăvit care a ucis-6 şi i-a ucis si pe proprii fii avuţi cu lason. în întrecerea cu Apollo. dramă. Pier Paolo Pa-solini. care a primit darul prevestirii de la nişte şerpi.a fost dusă la Delfos*. a mărilor şi porturilor. copia unei opere a lui Miron (sec. Ovicîiu. serbări militare pe Câmpul lui Marte din Roma. VI. a făurit flautul si 1-a înfruntat pe Apollo* în cîntatul din acest instrument. (2) Zeu etrusc. Langetti. totuşi. care s-a îndrăgostit de sora sa.. MAÎA (1) Pleiadă* în mitologia greacă. pe o amforă din Italia meridională. . capabili.Feuerbach 'etc. care. Medeea s-a răzbunat însă. aveau loc la Roma. fraţilor Romulus* si Remus* şi. De atunci el a înţeles graiul tuturor animalelor. Medeea meditează uciderea copiilor ei.' Apollo 1-a jupuit de viu. C) lastră de la Mantinela: Apollo şi Marsyas. strămoşul poporului roman. deci. la 11'iunie. Ansolm . numite Matralii. văzîndu-si chipul deformat. l si urm. el a fost învins de zeu. pe al cărui fiu a încercat. 1-a părăsi't mîniată. legată de facerea lumii. G. 199 MANTURNA Divinitate romană protectoare a soţiilor si a familiilor. Canace*. Mc. MĂRUŢI în mitologia vedică. 47. 'MAGI Preoţi persani cu puteri politice. Lunga noapte a Medeei. Eugene Delaoroix. film M ARTE La început. căruia i-a dat pe 196 MARDUK Divinitate babiloniană. XXVIII 37. 100 şi urm. în consecinţă. soţia zeului Faun* • şi mama regelui Latinus*.

Scopas. a învăţat poporul cretan cum să obţină mierea de albine (gr. al virtuţilor nautice şi comerciale. IV. IU. aşa cum au prevestit moirele*. ucigîndu-1. IV î. Meleagru a . nimfa* care 1-a hrănit pe' Zeus* copil. regele Tebei* (2). MELKART -> MELEKKART '* 200 MENELAU Fiul lui Atreu* şi fratele lui Agurnemnon* în mitologia greacă. personificare a geniului fenician. A oferit trofeele Atalantei* (1). inspirator al alfabetului. Melisseu* (1). în Muzeul Naţional din Atena MENECEU Tată al lui Creon*. ucis de propria lui mamă. După alţii. care s-a hrănit. L-a hrănit pe Zeus* cu lapte de capră şi. MENESTEU Regele Atenei. ucis animalul şi. (2) Păstor de capre care 1-a înfruntat pe Ulise*. la Sparta. aşa cum i-a fost prezis de Tiresias*. 198 199 MELEAGRU Erou care a participat la vînătoarea porcului mistreţ din Calidonia*. Al-tea*. din secolul XV î. fiii lui Eclip*. . 576 şi urm. în tinereţe. MENADE în mitologia romană. care nu contenea să-1 plîngă. 201 MENEŞTE Nimfă* în mitologia greacă.. în timpul desfăşurării cultului acestui zeu. înaintea lui.Chr. Menecou si-a sacrificat viaţa pentru a salva Teba din mîinile celor şapte (Cei şapte împotriva Tebei*). melissa. Ovidiu. în antichitate. lîngă Teba* (3) există şi acum Coloanele lui Memnon. a fost protejat de Atena*. Rubens. El este cel care a pornit războiul împotriva Troiei*. el este cel care a. (2) Unul din epitetele lui Zeus*. (2) Tatăl lui Patroclu*. în Egipt. . a muzicii si a cîntului în mitologia greacă. ucis în timpul luptelor dintre Eteoc'le* şi Polinice*. s-a întors cu Elena în patrie. IX. s-au ridicat în zbor numeroase păsări care s-au luat la harţă între ele. fiică a recelui Cretei. care a luat parte la revolta împotriva lui Zeus* si a fost trăsnit de acesta. Acesta s-a răzbunat pe el. •MELISSEU (1) Tatăl Melissei*.murit. Metamorfoze. păstor al lui Ulise*. Este reprezentată cu o mască tragică într-o mînă si încălţată cu coturni. MELICERT Fiul lui Ino* şi al lui Atamant*.Chr. MENETIU (1) Titan* în mitologia greacă. femei din cortegiul lui Dionysos* care. primiţi ca oaspeţi de Poseidon*. S-a aruncat în mare o dată cu mama lui. care a participat la cucerirea Troiei* şi a fost ucis în lupte. se pretau la manifestări euforice sălbatice. construite pentru mausoleul acestuia.MEDEEA Fiica lui Bete*. fiul regelui Troiei..r>22 MELISSA Nimfă*. Menadă adormită. sculptură romană. fiindcă soţia lui. Elena*. a fost răpită de Paris*. MELPOMENE Muza* tragediei. împreună cu acesta a părăsit apoi Colhida. Zeus* 1-a trecut printre zei. MELIBEA (1) Fiica lui Oceanus* si mama lui Licaon* (2) Una din fiicele Niobci* cruţată de Artemis*. şi acolo amîndoi au f ost. Homer. drept răsplată. frescă pompeiană. Ovidiu. * * MELIA Fiica lui Oceanus* şi mama nimfelor* oceanice. pictură MELEKKART sau MELKART Zeul cetăţii Tyr. regele Colhiclei*. de fapt ale faraonului Amenhotep III. După învingerea troienilor. pentru a se stabili în Corint. Nicolas Poussin. cuprinşi de nebunie. De pe rugul pe care a fost incinerat. Metamorfoze. Fiica lui Zeus* şi a Mnemosinei*. care a fost interpretat drept salutul lui Memnon adresat mamei sale. Meleagru. scotea dimineaţa un sunet asemănător celui de vioară. una din coloanele rămase în picioare. aici lason a indrăgit-o pe MELANTIUS (1) Fiul lui Doliu. Iliada. Jacob Jordaens. MEMNON Fiul lui Titon* şi al lui Eos*. cu miere de albine. A luptat la Treia* şi a fost ucis de Ahile*. în timpul luptelor. în Muzeul Vaticanului. înzestrată cu o memorie prodigioasă. Dotată cu putere magică 1-a ajutat pe lason* să pună stăpînire pe îîna de aur*. care a rănit mistreţul de moarte. albină). făcîndu-1 nemuritor. a primit capul si pielea acestuia. sculptură din sec.

Mercur oferă mărul lui Pari. L-a .. adorată ca zeiţa a sufletului. dramă METALOS Fiul lui Sisif* (1) şi nepot al lui Eol*. (3) Fiica lui Atlas* (1) şi soţia lui Sisif* (2). nierx. MENTA Nimfă* adorată de Hades*. METANIRA Soţia lui Celeu*. Serbările în cinstea lui aveau loc la 15 mai. în Via clei P Abbondanza.. 202 203 a fost constrîns de Radu vodă. Legenda mî-năstirii Argeş sau Legenda Meşterului Mqnole este un. Demofon*. patetic. cînd a plecat la Troia*. (2) Nume al lui Dionysos*. Meşterul Manole. cu ajutorul mamei. Soţia lui a fost -zidită între zidurile rnînă'stirii. a ucis-o. Mercur.?. MENTOR Fiul lui Alcim din Itaca* si prietenul lui Ulise*. total. j Lucian Blagu. MEONIJ (l) Un alt nume al muzelor*. pe' Telemac*. acesta este simbolul legendei. în Circus Maximus. A întemeiat oraşul Meţapont. opera trăieşte astfel prin propria noastră viaţă. inteligenţă. răpită de Pluto*. zeiţa. 267 şi urm. MERCUR Zeu roman al comerţului (lat. tragedii MESSAPOS (1) Fiul lui Neptun*. Ei i-a dat pe propriul său fiu. mai tîrziu . IVţerope. începînd din anul 495 î. s-a jertfit pentru a salva Beoţia de ravagiile unei epidemii de ciumă. pentru veşnicia mînăsti-rii şi a frumuseţii ei. 1-a lăsat să-i supravegheze casa şi să-i educe fiul. Mercur. după terminarea falnicei construcţii. cu ajutorul unor aripi de lemn. de la numele lui Hornor. V î. marfă). G>vbireHe d'Annunzio. (2) Rege al unui ţinut din preajma Mării Negre. Hefa* 1-a preschimbat înţr-o stea. trăire si sensibilitate. Totuşi ea s-a mai întors la părintele ei. Fiind preschimbată în stea. MEŞTERUL MANOLE Personaj din legendele şi baladele româneşti. Fiul ei. la rîndul lui. la creaţia lui. Au fost prefăcute amândouă în stele. Odi.a din cele mai sugestive din folclorul românesc şi balcanic. iar el. din invidie. 1-a ucis. demonstrează participarea creatorului acestei opere de artă. sub care era venerat în Meonia. a intelectului si a prudenţei. Acesta. '225 şi urm. Voltaire. din Lidia antică. Metioche. fiindcă Poseidon* îi îngăduia acestuia să o revîndă de fiecare dată. după" ce acesta a fost ucis de Polifem* a devenit soţia ciclopului*. a preschimbat-o în planta cu acelaşi nume. părinţii adoptivi ai lui Edip*. în 'locul unde a căzut. presupus arhitect al Mînăstirii Argeş şi sacrificat. Joshua Reynolds. (5) Soţia lui Cresfont. împreună cu soţia lui. Cambir. fiindcă a fost căsătorită cu un muritor. Creţi Donato. Atena* însăşi i s-a prezentat de cîteva ori lui Telemac sub înfăţişarea bunului Mentor. Perugino. a ţîşnit din pămînt un izvor. Un mit străin de orice religie.cu Hermes* al grecilor.vfififl. Frescă la Pompei. l F. METIS (gr. persecutat de o foame nepotolită şi-a vîndut propria fiică.MENIPPE Fiica lui Orion* în mitologia greacă. pictură MEROPE (l) Rege al ţinutului Cos. împreună cu sora ei. (2) Erou care a luptat alături do Turnus* împotriva lui Enea*. pe ai cărui fii i-a ucis Diomede* în timpul războiului împotriva Troiei*. a MEU A Fiica lui Proteu*. care 1-a declarat zeu după moarte. A găzduit-o pe Demetra* ' cînd aceasta îşi căuta fiica. (4) Soţia lui Polib* (1). Pcrsefona* din invidie. fiindcă nu putea trăi fără soţia lui. liomer. prin sacrificarea fiinţei iubite.Chr. bronz grec. care. MENS Divinitate abstractă în mitologia romană. A avut un templu la Roma. Mercur. Mercur în repaos. Vittorio Alfieri. Cînd Zeus* i-a arătat prea multă atenţie. azi în Luvru. identificat. strălucea mai puţin. în Muzeul Naţional clin Napoli. să sară de pe acoperiş. Andrea Mafiei. basorelief din insula Thasos. pe Persefona*. născut în Meonia. spune legenda. sec. metis. mai tîrziu. pe uzurpator. însoţitoare si prietenă a zeiţei Artemis*. • cumpătare) Fiica lui Ocea-nus* şi a zeiţei Thetis* (1).Chr. MESTRA Fiica unui prinţ al Tesaliei care.

regele ţinutului Orchomeno's (din Arcadia*): Leucipe. Midas i-a cerut ca tot ce atinge să devină aur. cu Atena* a grecilor. A fost luată de soţie de Zeus* înaintea lunonei*. a luptat împreună cu ' Priam* împotriva amazoanelor*. după legendă. ale cărui ape de atunci au rămas strălucitoare. personificare a iubirii. Sărbătorită la 19 martie. în bătaia vîntului. XI. rătăcit pe meleagurile lui. Din capul lui a ieşit atunci zeiţa înţelepciunii. fiul lui Zeus* ' şi al Europei*. cu numele de As-tarte*. spuneau tuturor această taină. 90. Atena*. celelalte' două lumi erau: Asgard*. MILITTA Zeiţă asiriană. ca şi Atena. Tot el le-a preschimbat în păsări pe toate trei: într-un liliac. După o altă versiune. MIDAS Rege al Frigiei care 1-a găzduit pe Silen* (1). făcind ca urechile lui să fie ca acelea ale unui măgar. care. corespunzătoare zeiţei Artemis* la •greci şi Dianei* la romani. pe Androgcu* şi Ariadna*. Ovidiu. pînă cînd Hera* le-a preschimbat în lilieci. de Perseu* şi numit astfel după numele minerului spadei (gr. grecii au preluat-o cu numele de Afrodita*. si Helheim*. 204 205 M1LTA Zeiţă asiriană. disperat. MICENE Oraş în ţinutul Argos (5). în acelaşi timp reprezenta lumea oamenilor. Minerva. Pe pămîntul acela au crescut nişte trestii. A devenit apoi reşedinţa atrizilor*. A trebuit însă să se scalde în rîul Pattolos. MINERVA Zeiţa romană a artelor şi a meseriilor. a tragerii cu acul. MINEIDE Cele trei fiice ale lui Mineu. şi a strigat-o acolo secretul. mikee) care i-a căzut lui Perseu din mînă pe cînd căuta un loc pentru ridicarea oraşului. Ele nu au acordat cuvenita importanţă cultului lui Dionysos* 'si acestea le-a făcut să-şi piardă minţile si să rătăcească în toată lumea. Leuconoe şi A'lci-toe* (1). sculptură antică la Luvru. Dionysos a făcut pe Leucipe să-şi ucidă fiul. este fiul lui Apollo* şi al Dianei* şi soţul nimfei* Cianea. împreună cu lunon'a* şi lupiter* a constituit triada capitolină. a devenit apoi independentă si astfel i s-a acordat importanţă majoră. într-o cucuvea şi într-o bufnită. Acesta a făcut totuşi o gaură în pămînt. După o legendă. zeul i-a cerut sa-şi spună dorinţa. lumea zeilor. mamă a universului. a ştiinţelor şi a tuturor meşteşugurilor. 146 şi urm. A avut la Roma un templu pe Aventin* (2) si un altul în Forul lui Nerva. care. în mitologia nordică. împreună cu fraţii lui. a fost reprezentată puriînd pe cap un coif si în mînă un scut cu chipul Medeei* în 'mijloc sau o lance. MILDA Zeiţă a frumuseţii. Lupta dintre Marti' y i Mincrvci. Midas a asistat la o întrecere de virtute muzicală între Apollo* şi Pan* şi 1-a protejat pe 'acesta din iirmă. avî-nd aceleaşi' atribute. Metamorfoze'. A avut de soţie pe Pasifae* şi. înarmată cu coif si cu lance. A fost întemeiat. Zeul 1-a' pedepsit atunci.determinat pe Cronos* să-i libereze pe copii-i înghiţiţi de el. tovarăş de petreceri al lui Dionysos*. pe care fenicienii o adorau ca pe Dea Mater. Mîniind pe Poseidon* 206 . Gerard David. singurul care îi ştia taina. mamă a zeiţei Kaunis. Asimilată. Mai tîrziu. de Apo'llo*. Dar el şi le-a ascuns într-o beretă frigiană şi 1-a rugat pe bărbierul lui. Zeus a înghiţit-o de vie. «' MIGDON Regele l'rigienilor care. MIDGARD Fiul lui Loke*. care a devenit sclava lui Ahile*. protectoare a medicilor. personificat într-un şarpe. în ele erau firele de aur de pe Midas însuşi. să nu o destăinuie nimănui. a morţilor. el a simţit dureri în cap şi 1-a chemat pe Hades* să i-1 crape. MINIT Unul din cei şapte fii ai Niobei* ucis. a cerut zeului să-şi retragă răsplata. dar fiindcă un oracol* i-a prezis acesteia că fiul lor îl va detrona. la lituanieni. pictură la Luvru MINES Rege al Ciliciei si soţ al frumoasei Briseis*. MINOS Rege legendar al Cretei. MILET Erou legendar. Drept răsplată. dar văzînd că şi hrana se transforma în aur. fondator al oraşului cu acelaşi taume din Caria (Grecia). fiindcă simţea nevoia să o spună cuiva. a devenit judecător în Infern. un timp. cu ea. prin echitatea lui în legislaţie.

Templul din Eleusis a fost distrus de Ala-ric. rege al ţ Ciprului. acesta s-a răzbunat. şi chiar străinii. Virgiliu. număr de şapte: (. Pelope nu şi-a respectat însă înţelegerea si. Minos. Artemisia*. indignat. (7) Mormîntul lui Mausol (rege al Cariei — Anatolia occidentală) —. MITRA Zeu al luminii şi faptelor bune în mitologia vedică. constru-indu-şi aripi din ceară. MIRMIDONI Popor din Tesalia. 1-a urmărit pînă aici. 298 şi urm. un copil. Şi-a exercitat puterea în zona Nilului. Şi-a iubit tatăk peste măsură. 171. Era . care i-a fost oferit chiar de zeu. Deoarece s-a arătat trufaş faţă de Triton*.. identificat cu soarele.Constelaţia Vizitiului. Mirra. asupra căruia domnea Ahile*. după plecarea lui de la Troia*. . în. pe Adonis* (1). Şi-a trădat stăpînul. c. Ovidiu. Cînd Androgeu a fost ucis de atenicni. într~o constelaţie. Knc. în Egipt. Danie. Minotaurului. reprezentat ca un tînăr care poartă o tunică scurtă. Minos i-a atacat şi i-a învins. MI NU Zeu protector al fertilităţii în mitologia egipteană. loc ce îi poartă numele şi astăzi. Cele nouă muze* au fost fiicele ei. IX. . fiul al reginei Parsifae*. o mantie fluturîndă şi o beretă frigiană.€iind ucis chiar de rege însuşi. corupt de Pelope* care i-a făgăduit jumătate din regatul lui Enomaus. soţia lui Minos*. Minos. MISEN Trîmbiţaş în flota lui Enea*. în 395 î. Sculptură în Muzeul Vaticanului MNPjMOSINA Zeiţa memoriei. fiica lui Uranus*. MINUNI ALE LUMII Capodopere ale arhitecturii şi sculpturii antichităţii.fiindcă nu i-a jertfit un taur alb. 4-32. (. trimis de Poseidon* în Creta. A fost preschimbată apoi de zei într-un mirt.' asista la tunsul oilor şi la cultivarea inului. cu care se întîlnoau la stejarul sacru Idrasil. a închis acest monstru cu trup de om şi cap de taur în labirintul* pe care i 1-a construit arhitectul Dedal*. în Infern a devenit judecătorul tuturor damnaţilor. dar şi-a găsit moartea. MNESTEU Tovarăş de călătorie al lui Enea*. pe care le avea de la Zeus*. 1-a aruncat în mare. civilizaţie numită minoică. După ce o ciumă cruntă a pustiit insula.Chr. care nu voia să-1 piardă. din Italia. la rugămintea lui Eac*. Teseu*. care i-a amintit de datorie. legate de cele şase luni ale anului. extinsă între 1600 si J400 Î. ucide un taur. MIRRA Fiică a lui Cinir*. Internul. la rîndul lui. împărţeau oamenilor dreptatea. 288. luni în Infern: moarte şi înviere. (5) 207 Colosul din Rhodos.1) Piramida lui Keops. zeiţa protectoare a femeilor în muncile lor de toate zilele. Vittorio Alfieri. la regele acestei regiuni.mistere asistau iniţial numai cei iniţiaţi.a. (2) Grădinile suspendate ale Semiramidei. în mitologia greacă. după moarte. a ucis apoi monstrul şi i-a scăpat pe atenieni de tribut. Virgiliu. Zeus*. tragedie MIRTIL Vizitiul lui Enomaos*. fiu al lui Hermes*. opera lui Fidias. îndrăgostită de un taur. Creta a cunoscut prin Minos o adevărată civilizaţie. Icar*. şi să ajungă singur în Sicilia.Chr. regele vizigoţilor. împreună cu zeii.ida. făcînd-o pe Pasifae să dea naştere unui monstru. MINS înţelepţi în mitologia celtică. Kne. apoi si alţii. din Babilon. pentru a scăpa de Mirtil. dedicat acestuia de soţia sa. a preschimbat furnicile în fiinţe umane. (4) Farul din Alexandria. în care era închis cu fiul lui. propice vieţii şi fertilităţii. încît a avut. 781 MOCOŞI în mitologia slavilor. IV. De obicei. A fost adorat şi de romani. Capul-Miseno. care i-au ridicat numeroase temple. A fost transformat.ida. Dedal a reuşit. in golful Napoli. (6) Templul zeiţei Artemis* din Efes. fără ca el însuşi să ştie. La aceste . şi celelalte şase luni lipsite de binefacerile naturii. în Halicarnas. căreia i-a dat naştere într-un desert unde s-a ascuns de ochii tuturor.?) Statuia lui Zeus* din Olimpia* (în Peloponez). Minotaurul*. VI. obligîndu-i apoi să dea la fiecare nouă ani. să fugă din labirintul. după numele lui.. ŢII MINOTAUR Monstru cu trup de om şi grumaz si cap de taur. ajutat de Ariadn. Metamorfoze. şapte tinere şi şapte tineri.. în cele mai multe imagini. acesta 1-a aruncat în măre. Cocal*. de Hermes. X.

de asemenea. pentru recăpătarea fiicei ei. MOLOS Fiul lui Neoptolem* si al Andromacăi*. 635 şi urm. Metamorfoze. Rafael. prea ireverenţios faţă de ceilalţi zei. • Se născuseră în Tracia. în vis lua formă omenească. Avea un templu ia Roma între colina Aventinului* (2) şi aceea a Palatinului. cît o claie de fîn. Ovidiu. Erau închipuite bătrîne şi murdare. Ab urbe condlta. VIII.Chr. XI. Erau trei: Lachesis*. zeul viselor în mitologia greacă.C'hr. Terpsi-chore (muza dansului). cu care atingea pleoapele 'muritorilor.pe jumătate om. După alţii. 210 MUNIN --> HUGIN MURCIA Zeiţă romană^arhaică. îi sperie pe copii. în basme. Erato* (muza poeziei erotice). arătare respingătoare. Romanii le numeau parce*. în Pieria. A murit muscat de un şarpe. A fost profetul argonauţilor* şi a participat la vînătoarea porcului mistreţ din Cali-donia*. ca şi drama fiicei. în stilul lui Pruxiteles (sec.şi în mină frunze de mac. Talia* (1) (muza comediei). MOPS Fiul lui Mantos*. Erau nouă: Clio* (muza istoriei). In braţele 14 — Dicţionar de mitologie 209 lui de bronz. Giulio Romano. 5 MURGILÂ Personaj din poveştile populare româneşti. de aici si numele de Pieride. pentru că era mult. în alte imagini. Se invocau suferinţele şi energia mamei. Euterpe* (muza muzicii şi a poeziei). Cea dintîi torcea firul vieţii. folosit de evrei pentru a desemna pe zeul fenician Melekkart*. din Colofon • (Asia Mică). Clotos* şi Atropos*. Avea aripi de fluture . iar a treia avea fus si foarfece. din Beoţia. constrînse să trăiască şase luni pe pămînt şi sase 208 MOIRE Zeiţele destinului în mitologia greacă. împreună eu Am-filoh* a întemeiat oracolul* lui Apollo*. pictură . Metamorfoze. eu. Are felurite înfăţişări: bou care "'duce luna: fiinţă silvestră cu aspect înfricoşător. Polimnia* (muza poeziei lirice şi a elocinţei). după ce mai în'tîi înroşeau statuia acestuia. ca însoţitor permanent sau conducător al muzelor*. Caliope* (muza poeziei epice şi a elocinţei). care proteja castitatea femeilor. I. închipuită sub forma unei fiinţe . înfricoşătoare. Anton Rapfae! Mengs. Tilus Livius. MUSAGET Epitet al lui Apollo*. basorelieful lui Archelau din Peieria (124 î. Numele lui era. Locul lor de preferinţă era muntele Helicon*. Apollo. 'Deseori apare în tovărăşia fraţilor lui: Miezilă si Zorilă. Muzele. MUZE Fiice ale lui Zeus* şi ale Mnemosinei*. cartaginezii jertfeau copii. întruchipată într-o bătrînă schimonosită. Per-sefona*. răutăcioasă. MUMBO-IUMBO Idol în mitologia populaţiilor din Guineea. Urania* (1) (muza astronomiei). în cinstea zeiţei Demetra* si a fiicei ei. a doua ţinea în mînă o nuia pe care o mişca pe suprafaţa unui mapamond. apărea sub forma unui bătrîn cu aripi. fiice ale lui Zeus* şi ale Geei*.). jumătate viţel. 9 Basoreliefurile din Mantineea. MOMOS Personificarea ironiei. care se putea uşor preface în orice. Parnasul. MUMA PĂDURII Personaj feminin în mitologia românească. IV î. răpită de Hades*. Semnifică forţele negative ale naturii. patroană a trîndăviei. prin înfăţişarea ei hidoasă.). Melpomene* (muza tragediei). 3IG MORFEU Fiu al Somnului şi al Nopţii*.MISTERELE DIN ELEUSIS Ceremonii rituale celebrate la Eleusis*. si Parnasul*. Acest zeu curios a fost izgonit un timp din Olimp* (1). care personifică amurgul serii. MOLOCK Divinitate orientală. a luării în rîs şi a sarcasmului în mitologia greco-romană. care-i cunosc bine intenţiile răufăcătoare. Ovidiu. cu o coroană de mac pe cap şi cornul abundenţei* în mînă. 33. Apollo cu muzele. om uriaş.

Minne. Casa lui Rufus. Homer. la Luvru N AIDE (l) Mama centaurului* Chiron* sau după alţii. NANEA Divinitate persană. Casa lui. între ea şi Ulise* s-a înfiripat o idilă. Li se atribuia darul profeţiei si acelea al generozităţii. pe care i-a apărat cu îndîrjire împotriva mamei lor vitrege. (2) Nimfă* care 1-a iubit pe păstorul Dafnis* (1). regele feacilor*. 56 şi urm. NEITH Divinitate egipteană. NAPEE Nimfe* ale luminişurilor din păduri. ale livezilor. A fost păcălită de el şi i-a luat vederea. De obicei îl însoţeau pe Pan*. NAUSITOU Fiul lui Poseidon* şi al Peribeei*. 689 . adorat în oraşul Ur. a fost zeiţa norilor.marin Glaucos* (1).. 2 şi urm. Pe tăbliţele lui. Nicolas Poussin. cînd acesta a naufragiat pe ţărmurile Feaciei. să se îndrăgostească de propria imagine. Ino*. VI. Ovidiu. Tot el a trimis mamei lui Ulise*. avea scrisă soarta tuturor oamenilor. După ce fiul lui. pictură. asimilată de greci cu Mercur*. naides. a fost mesagera zeilor. sculptură antică. Homer. pictură NAUSINOU Fiul lui Ulise* şi al nimfei* Calipso* sau al lui Ulise si al Circei*. s-a stins de la sine.). sub numele de Sin*. Odiseea. VII. regele feacilor*. fost 213 . întemeietor al oraşului si portului Naupliu. Sofocle. a zeului. NANNAR Zeu lunar-în mitologia babiloniană. iubitoare de singurătate.. Francesco Franciabigio etc. stabilit în insula Scheria. a apărut o floare: narcisa. VIII. III. poeme.. tot aici. NA. Fr'ancois Lemoyne.. care a luat-o în cortegiul lui. NARCIS Fiul zeului Cefis* şi al nimfei* Liriope*.l N zilele. mama lui Frixus* şi a Ellei*. Ovidiu. aprinzînd focuri pe stîncile din insula pe lîngă care au trecut corăbiile grecilor la întoarcerea lor spre casă. Anticlea*. protectoare a războiului şi a oricărui fel de lupte. Chinuit de o astfel de iubire. sculptură NAIADE Nimfe* ale rîurilor şi izvoarelor. a fost ucis de greci în războiul Troiei*. vestea că fiul ei a pierit în luptă.. ca şi acesta. frescă în Pompei: Casa Poetului tragic. Zeii 1-au pedepsit. cele ce înoată). (2) Rege al Eubeei.a reginei Arete*. asimilată zeiţei Diana* din mitologia romană. reflectată în oglinda 'unei ape. şi. pe care a respins-o.C'hr. Massimo D'Azeglio. Metamorfoze. 339 si urm. unde îşi aveau şi sălaşul (gr. 457 şi urm.. gosului (5). Naiade-. operă lirică NEBO Zeul elocinţei si al scrisului la asiro-caldeeni. Aleman (soc. Palamed*.USICA Fiica lui Alcinou*. el s-a răzbunat. Metamorfoze. II. Ea 1-a condus pe Ulise la palatul tatălui său. în mitologia greacă. Tiburtinus. Casa Reginei Margareta. care aduna toate bolile şi apoi le împrăştia pe pămînt. fă-cîndu-le astfel să se rătăcească şi să naufragieze. NEFELE Nimfă* în mitologia greacă. Ariadna la Naxos. fiul lui Hermes*. A fost adorat de nimfa Eco*. şi apoi de soţie. După unii. a descoperit-o Bachus*. pe Dipnysos* si pe Artemis* etc. A mai fost venerat ca zeul sau patronul preoţilor. Richard Stauss. VII.tîrziu. odinioară posesori ai ştiinţelor exacte: fizica şi astrologia etc. 290 şi urm. văilor. NAUPLIU (1) Fiul lui Poseidon* şi al Amimonei*. Odiseea. G. atunci. mai . iar ea si-a luat 212 N A RED A Divinitate vedică.. NAMTAR Divinitate infernală în mitologia babiloniană. VII î.NAXOS Insulă unde Teseu* a părăsit-o pe Ariadna*. Goethe. iar în apa în care a căzut. din golful Ar-. Grecii au asimilat-o cu Atena*. pictură în pinacoteca Acropolei. 17 şi urm.

fiice ale lui Ne-reu*. L-a ucis pe Priam*. 157 şi Urm. II. rnotiv pentru care 1-a ucis. Serbările închinate lui. fîntîni etc. iar la 215 sfîrsitul vieţii. ca un bărbat viguros. NIFELHEIM Lumea de dincolo. . tămăduitor al multor boli. eroi ca Ahile*. îi. apteros). 98 .talisman cu intenţia de a-1 ucide pe Heracles*. prezente în imaginaţia oamenilor. fiindcă a prădat templul lui \pollo* din Delfos*. Imaginea lor este frecventă în arta antică. rţaştere unor. Kratos (Forţa) şi Bia (Violenţa). La greci a fost mult mai popular. a avut surpriza de a o vedea iubită si de Nexus. Tot el i-a indicat lui He-r'acles* drumul spre grădinile hesperidelor*. tîrziu de Oreste*. şi ale lui Doris*. a celor morţi. şi-a găsit moartea. în schimb. Nike din Samotrace. 343 şi urm. lliada. Cea mai frumoasă dintre nereide. Louis Sylvestre. JVe. Heracles* etc. Acesta. Bneida. cu care ei populau natura pentru 216 a o. La Roma. în care Argos (2) „a pă-zit-o pe Io* şi în care Hercule* a ucis leul.lismanul otrăvit dat Deianirei si şi-a' atins scopul. Tot aici se celebrau Jocurile nemeene în cinstea lui Zeus*. 293 si urm. Aciuat parte la vînătoarea porcului mistreţ în Calidonia* şi la expediţia argonauţilor*. De aici. moarte naturală. dreptăţii si mitologia greacă. de partea grecilor. Nexus a vrut să se răzbune cu ta-. la Luvru. Odiseea. la războiul Troiei*.. frescă pompeiană NEPTUN Zeul roman al mării şi al apelor (corespunzător zeului Poseidon* în mitologia greacă). La Atena a fost identificată cu zeiţa Atena* însăşi. în fresce şi în sarcofagele romane. iar după alţii. avea un templu lângă Circul Flaminius în Cîmpul lui Marte. Euripide. După He-siod. din. in214 NESTOR'Fiul lui Neleu şi al lui Ciori* (2). existenţa lor fiind totdeauna l agată de aceea a marilor zei. NIKE (gr. regele Froiei. Giambologna.. ajungeau sufletele eroilor căzuţi în lupte. care populau apele. trei în trei ani. NEOPTOLEM sau PIRRUS. Victoria. după legendă. în mitologia nordică. pedepsirii duşmanilor în NENIA Zeiţă care veghea pe cei morţi în mitologia romană. NEMEŞI S Zeiţa. NEXUS Centaurul* care i-a dat Deianirei* un . sculptură NICOMAH Fiul lui Macaon*. Jean Jouvenet. Neoptolem ucis de Oreste. Ncptun. de pe ziduri. A fost ucis mai. Aici ajungeau sufletele celor ce mureau de. Sofocle. Reprezentau forţele elementare ale naturii. Naţional din Napoli. umaniza. Atît romanii cît şi grecii şi-au închipuit-o ca pe o tînără purtînd aripi larg deschise. mozaicuri.. trodus de greci în cetate. pictură.ru. omer. pădurile şi cîmpiile. III. Fiul lui Ahile* si al Deida-miei*. 370 şi urm. înainte de a muri însă. reprezentată fără aripi (gr. III. victorie) Personificarea victoriei. la Muzeul clin Brescia. Tibaldi etc. Virgiliu. operă romană din secolul I NIMFE Fiice ale lui Zeus*. pictură NEREIDE Cele 50 de nimfe* ale mării. fiul Andromacăi*. şi a aruncat pe Astianax*. era sora lui Zelos (Ambiţia). îşi avea regatul în Marea Egee si îi ajuta pe marinari în toate acţiunile lor. Era reprezentat ca şi Poseidon. pictură NEREU Zeu al mării si tatăl nereidelor* în mitologia greacă. ţinînd în mînă un trident. erau celebrate.. 328 şi urm. Ovidiu. 489. IX. II. în Walhalla*. fiind unul din eroii greci ascunşi in calul de lemn. Thetifs. Au dat. A fost venerat ca un zeu. la 21 iulie. Metamorfoze. numele poeziilor sau al cînteeelor rostite la înmormântări sau chiar numele bocitoarelor.. P.v o răpeşte pe Deianira. rege al regiunii Pilos (Peloponez). monumente funerare. îl însoţeau pe Poseidon* si pe Amfitrite*.şi urm.NEMEEA Vale din Argos* (5). A avut un cuvînt în războiul împotriva Troiei*. cu înţelepciunea sa.. personificări feminine ale acestof elemente. Neptunalii. protejau pe marinari si le făceau călătoria plăcută. frescă în Muzeul. Paolo Veronese. cînd a luat-o de soţie pe Deianira.. IV.

pe muntele Sipil. 611 si urm. a luat parte la expediţia lui Heracles* împotriva lui . Eneida. întemeietor al oraşului Mantova. Este reprezentat pe un cal cu opt -picioare. 721 NODON Divinitate celtică. iar Apollo*.iliiJilor*. A fost ajutat să-şi reia domnia de cei doi nepoţi. OFELTIOS Unul din comandanţii greci în războiul împotriva Troici*. creatorul lumii. Personifică focul ca mesager al oamenilor către zei. OCHILĂ Erou din basmele româneşti. Niobe a devenit stană de piatră. operă a lui Ho-mer. Soţia lui era Thetis* (1). Me-tamorjoze. mîri'drindu-se cu cei şapte fii şi cele şapte fiice ale ei. lliada. V. fără voîa ei. pentru cutezanţă. ucis de Deianira*. De durere. al magiei şi al in• ' ' 219 spiraţiei poetice. 3. cu zeul grec Marte*. Kneida. din Florenţa. ODITE (l) Centaur* ucis în timpul luptelor dintre centauri şi lapiţi* de către Mops*. NORVET -•> NORET NUMA. ar exista si astăzi. a proschim-bat-o într-o iapă.Chr. imagine pe un vas al argonauţilor. Ab urbe condiţa. fiicele lor erau oceanidele*. sculptură antică.. S-a socotit suficient deinspirată pentru a fi prevestitoare. El primeşte în Walhalla* pe toţi eroii morţi în lupte. Homer. Personificare a oceanului sau a marelui rîu care înconjoară lumea şi din care. Hera avea numai doi: pe Apollo* şi pe Artemis*. avînd aceleaşi atribute. personificare a soarelui şi a timpului.si a nimfei* Hari-clea. 198 ODIN. Virgiliu. Virgiliu.ai Deianirei*. 217 NUMIC1US Rîu în care a dispărut în mod misterios Enea*. cu o lance în mînă şi cu doi corbi pe umeri. O OCEANIDE Nimfe* ale mărilor. tatăl vestalei Rhea Silvia*. NORET sau NORVET Personificare a. IV î. (2^ Una din fiicele Niobei*. Titus Livius. POMPIL1U Al doilea rege al Romei.. rnai ales cînd focul este folosit pentru jertfe.i urm. OICLEU Tatăl lui Amfiaraif. Metamorfoze. (2) Unul din fiii lui • He-ratl. la Uffizi. Sofocle". l. NOAPTEA Personificare în .'ilî . Hera a pedepsit această aroganţă. OCEANUS Fiul lui Uranus* si al Geei*. punîndu-i pe Apollo şi pe Artemis să-i ucidă pe toţi copiii.. şi reprezintă o femeie aşezată pe un tron. Sculptură de -A. Virgiliu. care expune peripeţiile lui Ulise* (Odiseu) după terminarea războiului troian şi întoarcerea lui in patrie.de a vedea pînă în fundul mării sau în înaltul cerului.• II.cerului la egipteni. pe care a murit Hercule*. Eschil. OCIROE Fiica centaurului* Chiron*. Stînca. După legendă. sec. Zeu al războiului. Freund ODISEEA Poem grec. de la Luvre (435 î. se spune. VI. Ovidiu. (î. OEGHIR Zeul oceanului în mitologia nordică. Remus* şi Romulus*. OFIODAMA Numele zeului mării în mitologia japoneză. E. Itaca*. într-o singură zi. a fost ucis de Hector*. avînd capacitatea .es* şi . Luna* şi stelele.. NUMITOR Regele oraşului Alba Longa*. OETA Munte în Tesalia. regele Tebei* (2). X. OCNO Fiul Tibrului şi al zeiţei Manto.). lîngă Mag-nesia. minarea războiului împotriva Troiei*. Trupul lui a fost incinerat pe acest munte. în Asia Mică. L-a ajutat pe Enea* împotriva ri. în 24 de cînturi. fiicele lui Oceanus* şi ale lui Thetis* (1).NIOBE Fiica lui Tantal* (1) şi soţia lui Amfion*. în fiecare zi. XXIV. considerată soţia lui Ereb* "(1). 768 NUSKU Divinitate a focului în''mitologia asiro-caldeea-nă.C'hr. Eneida. A arătat o trufie necugetată faţă de zeiţa Hera*. a fost sfătuit în toate reformele lui de nimfa* Egeria*. apar Soarele. VI. inferioară divinităţii Hathor*. Ovidiu. \vnerat împreună cu Daikoka*. WOTAN sau WODON Zeul cel mai iinporl-ant din mitologia scandinavă. mitologia greacă.

era înfăţişat ca un geniu* sau demon* cu aripile negre . 'Istoria animalelor ONUAVA Divinitate galică cu atribute asemănătoare acelora ale zeiţei Venus*. pe care mai apoi i-a răpit-o Pirrus*. OLEN Poet si preot al lui Apollo*. Oreste. arunca duhurile inferioare. celui care întreba. rege legendar al Beoţiei. în văile rî uri lor Alfeu* şi Cladeu. Guido Reni ele. ORBONA Zeiţă romană. Electra*. OG/G//1 (1) Insula nimfei* Calipso*. Aici zeul Siva*. OLIMPIA Oraş în Peloponez. femeie-divinitate care a stăpîrîit monştrii haosului*. se afla lăcaşul lui Zeus*. zeiţe ale ordinai. Titus Livius. jumătatâ măgari în mitologia greacă. Sub numele de oracol. 1-a denunţat poporului din Delfos* că a prădat templul lui Apollo*. Mai tîrziu.Laomedon*. a fost identificat cu Infernul lui Pluto*: regiune subterană. în Focida. vasul l'Yaneois clin Muzeul Arheologic din Florenţa. a cărui soţie era. prieten al lui Apollo'"" într-un acces de furie.2) Nimfă din suita Dianei*. lăcaş al celor care părăseau viaţa lumească. 532. întocmai ca Zeus* din mitologia greacă. OPE OPOS ~> OPE 222 ORACOLE Sanctuare. Regiunea era plină de temple.un fiu. iar vîrful lui se pierde în nori. Homer. 22. Egist*. OPOS sau OPI (1) Divinitate sabină protectoare a nou-născuţilor. pe care. ale naturii. buricul pămîntului). propria-i soţie. Ab urbe condita. profeţi. Este aproape imposibil de escaladat. operă a lui Fidias. si o statuie uriaşă a acestuia. A fost soţul Hermionei*. în timp ce aceştia s-uu războit cu olim-pienii. ORE Nimfe*. XI. arcaş neîntrecut. Heracles a 'avut de la regină. cît si hotărîrea acesteia. A fost instruit de Pan* sau le Marsyas*. regele Troiei*. OILEU Regele Locridei. al lui Asclepios*. Au fost identificate cu graţiile*' şi împodobite cu flori şi fructe. Aici 1-a cunoscut pe Pilade*. ONFALE Regină a Lidiei. după terO-MEI Zeul focului în mitologia chineză. A luat parte -la expediţia argonauţilor*. (. copil încă. XXXIX. Templul ei se afla în Forul roman.OPE. 4 OP/ -». temple sau altare.. Oreste. în drum spre patrie. reprezentat ca un tînăr seducător. în acest templu se afla o piatră în formă de ou.şi înarmat cu o coasă. înainte de potopul din vremea lui Deucalion*. ORCO Zeu roman arhaic care personifica moartea. si de iubitul acesteia. Regina 1-a silit să poarte vesminte de femeie. OLIMP (1) Munte din Tesalia (2918 m). lîngă acela al lui Saturn*. 749 ţi urm. Jocurile olimpice. după (mitologia locală. ONFAL Era numit astfel templul lui Apollo* din Del-fos* (gr. Strofiu*. una din minunile lumii*. fiice ale lui Zeus* şi ale zeiţei Temis*. venerată ca centru al pămîntului. în care o divinitate îşi făcea cunoscută hotărîrea. în solsti-ţiu de vară. mitologia vedică. (2) Cîntăreţ din flaut. . cel din Delfos*. V. inventator al acestui instrument. se înţelegea atît locul în care se făcea legătura cu. Un alt sanctuar se afla pe Capitoliu*. fie direct. invocată de familiile care nu aveau _ copii. K acida. ONOCENTAURl Monştri jumătate oameni. autor al imnurilor dedicate acestui zeu în timpul serbărilor de la Delfos*. a fost dus de sora lui mai mare. Cînd tatăl lui a fost ucis de Clitemnestra. 220 221 ONDERAH întunericul infernal în. Klianus Claudius. fie prin intermediari: preoţi. A fost tatăl lui Aiax* şi Medon. pentru că 1-a ucis pe Uit. pe Agesilati* (2). OMORCA La caldeeni. identificată apoi de romani cu zeiţa Ce-rcs*. foarte frumos. divinitatea invocată. care i-a devenit prieten nedespărţit. Aici a fost reţinut Ulise* mai multă vreme. Virgiliu. Printre cele mai importante: oracolul din Dodona*. anotimpurilor şi ploilor. pentru a se răzbuna pe acesta. al lui Apollo* si cel din Epidaur*. Oreste a . OMAN -> AMAN OG1GE Fiul lui Poseidon*. A fost mai marele titanilor"'. pămîntui. al lui Zeus*. printre care templul lui Zeus*. Zeul Bel* a împărţit-o în două: una a format cerul şi cealaltă. picturi do HotticelJi. la unchiul lui. ORESTE Fiul lui Agamemnon* şi al Glitemnestrei*.. căreia Heracles* i-a fost sclav timp de trei ani. Tot aici trăiau şi ceilalţi zei. în care aveau loc la fiecare patru ani. Jliadei.

Euridice a dispărut pentru totdeauna. Muştele.' îmblînzea animalele şi natura dezlănţuită. poezia devine astfel un mijloc civilizator. care simboliza soarele. Muxcarada. propovăduia puritatea. Richard Strauss.mitologia persană. Zeus* 1-a preschimbat şi pe el într-o constelaţie* Scorpion. Jeah-Paul Sartre. 15 — Dicţionar de mitologie 225 l . C. Nut. şi al Dio-g'enici. spune legenda. Jean Corot. vital. Electra. fapt pentru care Diana*. furioase că Orfeu nu le acorda nici o atenţie.. stăpmul înţelept. numai de către iniţiaţi. erou civilizator. Imnurile orfice. el a coborît în Infern şi a înduioşat cu cîn-tecul lui pe însăşi Persefona*. a fost unul din binevoitorii omenirii. pe Clitemnestra. 224 ORION Uriaş din Beoţia. Ifigenia în Taurida. soţia lui. Ovidiu.. Cîndva. una din credinţele doctrinei. Rubens. Angra-Mainyu*. Klectra. a fost sfîşiat de menade*. A iubit-o'pe Aurora*. pictură. Orestiada (Agamemnon. Geb*. Euripide. XI. Vol- 223 taire. Metamorfoze. el va învinge pentru totdeauna pe zeul răului. Soţul cel mai sever.Povestea lui Orfeu. Joseph Haydn..murit ucis de şarpele pe care îl -ţinea la sîn după ce şi-a ucis mama. muzică.URA MAZDA Divinitate supremă în . primită în dar de la Apollo*. avînd în mînă un bici sau un toiag. Klectra. regele Tra-ciei. După alţii.euforic. OTO Fiul lui Alou şi frate al lui Efiulte*. justiţia însăşi. conţineau întreagă această concepţie. Eugene Delacroix. Krenk. fresce în Casa lui Olconiu Rufus. rege al Atenei. Hugo von Hoffmannsthal. Gabriele D'Annunzio. Vincenzo Monti. Reîncarnarea era. Soţia lui a fost Isis*. Coeforcle şi Eumenidc. OUTREEA. A fost un simbol luminos al ['omenirii. Zadarnică a fost după aceea orice încercare de a o redobîndi din împărăţia morţii. Electra. W. Tinto-reto. Giovanni Bellini. răpită de Borcas* şi i-a dat acestuia doi fii. Angelo Poliziano. Gluck.Taurida. toate sensurile. E. din ură. Cînd Euridice*. Jean Cocleau ţi Marcel Canns.manifestată în timpul ritualului legat de misterele ce purtau numele poetului.HippoliUr. de asemenea. 1-a ucis prin muşcătura unui scorpion. Dossi Dosso. Kschil. se pare. cîntăreţ din liră. pe muntele Rhodope. Capul şi lira aruncate în mare. care i-a redat-o pe Euridice. Virgiliu. A fost. Ovidiu. Giuseppe Parini. C. Lope de Vega. Revenit singur pe pămînt. pînă' ajunge pe pămînt. în clipa cînd şi-a întors privirea spre ea.. care a avut de la Arc's* două fiice: Pentesilea* si. . fiu al lui Osiris* si Iris*. din Pompei ORFEU Fiul muzei* Caliope* şi al lui Eagru*. titani* care s-au răzvrătit împotriva lui Zeus*. 683 ORMUZD sau AH. Jacques Offen-bach. protector al ordinii si al justiţiei. ORITIA (1) Fiica lui Erehteu. . Calderon de la Barca. Divinul Orfeu. Vittorio Alfieri. Cîn-tecul lui fermeca oamenii. care a fost continuu pe urmele pleiadelor* pînă cînd Zeus* 1-a preschimbat într-o constelaţie. suprema puritate. şi al zeiţei cerului. Ifigcnia. muzică. 'O ROS Zeu egiptean. castitatea şi renaşterea în. OSIRIS Zeu egiptean al vegetaţiei şi al Nilului. simbolizînd binele în toate formele lui. Oresle. Lecuia toate bolile. VI. Goethe. Era reprezentat ca o mumie. Gluck. fiu al zeului pămîntului.ste. Franz Liszt. cu condiţia să nu se întoarcă s-o privească. Sofo-cle. Regină a amazoanelor"-'. Georgicelc.le). ar fi ajuns pînă în insula Lesbos. Durerea lui Orfeu. înţelese. W. Brueghel. devenită de atunci leagănul poeziei. Ijigenia in. Nerăbdarea i-a fost însă mai puternică. (2) Nereidă* care conducea vîntu-rile în toate . Casa lui Pinariu Ceriale etc. Oreste.direcţiile. . Ore. film ORFISM Cult dedicat poetului Orfeu*. Casa Centaurului. ''Metamorfoza. a fost muscată de un şarpe. Mitul lui Orfeu simbolizează poezia desăvîrşită care transformă natura în cultură. Claudio Monte-• verdi. pe Calai* si pe Zete*.

La Roma. după nimicirea tuturor monştrilor. Cu această ocazie se aprindeau focuri de paie. P ADM A Lotusul. fiindcă Talia..iu. spune o legendă. colină în Roma. 56 şi urm. Fiind lipsită de Paladiu. Aici si-au avut reşedinţa împăraţii August. Tiberiu. de teama lunonei*. înconjurate de turme. sau trandafiri. -^ ARGOS (3) PALADIU Statuie în lemn a zeiţei Atena*. prin graţia zeiţei. floarea sacră. Temis*. locuită la început de păstori. şi peste care păstorii săreau de mai multe ori. au furat statuia şi au luat-o cu ei. Palicii aveau un sanctuar la Palica. Descoperind şi denunţînd falsa nebunie a lui Ulise*. cu acest prilej. Ulise* şi Diomede*. Dar a fost mult mai venerată la Roma. Nero. pe vremea regelui Ilo*. care au format nucleul popu-. în timp ce se construia oraşul Troia*. pentru a doua oară. . PALE Zeiţă italică.p PACEA divinitate1 în mitologia greacă. vor fi cruţaţi de orice nenorocire. soţia lui lupiter. dat-o în grija vestalelor* din Roma. şahului si zarurilor. pe altar. au furat statuia si au luat-o cu ei. protectoare a păstorilor. teatru al principalelor scene ale legendei despre Romulus* şi întemeierea Romei. a . Palicii erau protectorii sclavi-Jor persecutaţi de stăpînii lor. Troia a fost cucerită cu uşurinţă. însufleţitorul lumii. al măsurilor şi greutăţilor. PALAMED Fiul lui Naupliu* (2) si al Climenei* (2). PAULII sau PARIL1I Serbări pastorale romane. tu ai murit înaintea mea". aflînd de acest lucru. Ovidiu. a rostit cuvintele: „Adevăr. altele că Enea* a salvat-o din mîinile grecilor şi. din Tesalia.„^uw ţi ai nimfei* Talia*» IN urnei e lor înseamnă „născuţi de două ori". Unele versiuni spun că Diomede ar fi luat-o cu el. ş Vondel. Reprezentată ca o femeie frumoasă şi tînără. Aici era verificată şi autenticitatea jurămintelor. vestii pentru un templu al Afroditei*. fiică a lui Zeus* şi a zeiţei. care la început nu a vrut să participe la războiul împotriva Troiei*. le-a prezis troienilor că atîta timp cit statuia va rămîne între zidurile Troiei. 226 227 . în limba indiană. si s-a aşezat singură' în' templu. de unde au pornit expediţia spre Colhida*. PACHACAMAS Divinitate supremă în mitologia pe-ruană. simbolul soarelui. aflînd de acest lucru. ţinea într-o mînă statueta zeului Pluto*. Sep-. cin'd a ajuns în Italia. şi îşi luau numele de la numele zeiţei Pale*. patroana păstorilor şi a turmelor. dramă PALATIN Una din cele şapte coline pe care este ase-. au apărut la lumina. vestalele* îi jertfeau un viţel lui Marte*. de unde. Jf-'/iFO. după ce i-a născut.zată Roma. spice si ramuri de măslin. Unele versiuni spun că Diomede*. în locul acela. 7. acesta s-a răzbunat şi i-a înscenat o trădare. considerat inventatorul alfabetului. creator al unei noi umanităţi. unde avea un templu pe Via Sacra. în vecinătatea vulcanului Etna* (2). se ţineau în ziua de 21 aprilie. Kneida. Palamed. PALEMON Numele lui Melicert*.. De la ea a venit şi numele Palatinului*. data întemeierii Romei. a fost condamnat la moarte. II.. în timpul războiului. i-a ascuns sub păm'înt. A căzut din cer. al monedelor. al bogăţiei. deşi nevinovat. . au apărut două izvoare termale. (2) Oraş din Cipru. Troia a fost citeerită cu uşurinţă. Palamed sau nevinovăţia ucisă.timiu Sever.. Un oracol*.82.S1 (1) Fiul lui Pigmalion* (J) si al statuii însufleţite de el. din clipa cînd a fost primit de zeii mării. «al numerelor. XIII. de la nu-rne'le golfului Pagaseos. Afrodlta*. Fiind lipsită de Paladiu. | Virgil. Metamorfoze. înainte de a muri. a turmelor şi a fertilităţii.. PAGASEA Alt nume al corăbiei argonauţilor*. Caligula. laţiei Oraşului Etern.

PALINURUS Cîrmaciul lui Enea* în drumul acesfuia către Italia. Cuprins de somn, a căzut, cu cîrma, în- mare şi după trei zile, cînd, sfîrşit de puteri, a ajuns pe ţărmul Lucaniei, a fost ucis de Hicani, Există şi astăzi promontoriul Palinuro.
Virgiliu, Kneida, III; V, 858, VI, 381

•PALLANT (l) Fiul lui Evandru*, tovarăş de arme al lui Enea*, împotriva rutulilor*; a fost ucis de regele lor, Turnus*. (2) întemeietorul unui oraş de pe Palatin*, din care s-a format oraşul Roma. (3), Regele Trezenei, detronat si ucis de Teseu* împreună cu toţi copiii lui; cu excepţia fiicei Aricia, soţia lui Hippolit*. Virgiliu, Kneida, VIII, 54 PALLAS (1) Numele zeiţei Atena*, însemnînd, în mitologia greacă, „aceea care aruncă suliţa". (2) Fiul lui Pan-2,28
dion şi'fratele lui Egeu*. (3) Fiul lui Licaon* (1) si bunicul lui Evandru*. Unul din giganţi*. ••'• Virgiliu, Kneida, VIII; 121, 466, 537, X, 487

PAN Fiul lui Zeus* şi al Penelopei* ,sau, după alţii, al lui Hermes* şi al nimfei* Calisto* în mitologia greacă, zeu al grădinilor si al ogoarelor, prezenţă nelipsită printre păstori şi ţărani, făptură jumătate om, jumătate ţap. Apariţia lui provoca spaimă si nedumerire, panică. Speria nimfele şi se complăcea să le vadă fugind de el. Siringa*, de exemplu, înfricoşată, o dată cu. apariţia lui, s-a aruncat înt-r-un rîu, şi Ladon* (1), implorat de ea, a pres'chimbat-o într-o trestie. Pan, auzind un sunet, al trestiei, în bătaia vîntului, a fost sigur că asculta plînsul nimfei. A tăiat atunci trestia în mai multe bucăţi, le-a pus una lingă alta şi a format astfel naiul, cu care a cîntat de atunci toată disperarea nimfei şi a lui. Acelaşi izeu a avut de la nimfia Eco* un fiu. Era nelipsit din cortegiul lui Dionysos*. La romani se numea Faun* â^u Silvanus*. Cultul lui era venerat în Arcadia*, pe muntele Lico. După o versiune, Pan simbolizează forţa vitală care însufleţeşte totul în natură.
Oyidiu, Metamorfoze, XI, 153, XIV, .515; Pan, statuie'în Muzeul din Napoli; Pan, bronz din Arcadia, sec. V î.Chr.; Luca Signo-relli, 7.t>ul Pan; Nicolas Pousşin, l'an urmărind Siringa, pictură

PAN ACEEA Fiica Iui Eseulap*, deţinătoare a tuturor cunoştinţelor tatălui ei pentru vindecarea tuturor bolilor, PANATENEE Serbări fastuoase organizate la trei ani după Olimpiade (-> Olimpia) în cinstea zeiţei Atena*; în timpul procesiunilor era purtată în triumf statuia zeiţei, atribuită lui Fidias, şi apoi păstrată în Partenon*, sanctuarul de pe Acropolă*. Zeiţei îi era oferit un peplu de proporţii uriaşe, lucrat de femeile Atenei cu această ocazie. 229 P AND AR Fiul lui Licaon* (2), arcaş vestit în războiul Troiei*. Aliat al troienilor, a rănit cu săgeata pe Menelau*, unu'l din comandanţii greci de seamă, şi a întrerupt astfel armistiţiul între cele două tabere duşmane.
Homer, Iliada, II, 827; IV, 88; Virgiliu, Km'lda, V, 496

PANDAREU Fiul lui Merope* în mitologia greacă. A fost prietenul lui Tantat* şi a furat pentru acesta un cîine de aur (sau de bronz) dintr-un templu al lui Zeus*, din Creta. Fugind în Sicilia, a murit pe neaşteptate împreună cu soţia şi tfei fete. PANDORA Prima femeie în mitologia greacă. A fost creată de Hefaistos*, la porunca lui Zeus*, care a vrut să-î pedepsească, prin apariţia ei, pe oameni, pentru focul pe care Prometeu* 1-a furat din Olimp* (1). Ea trebuia să fie atît de frumoasă, inert să-i scoată din minţi pe imiriitorj. şi să provoace cele mai mari nenorociri. A. fost înzestrată, pentru aceasta, cu toate darurile pentru a cuceri pe oricine (gr. pandora, toate darurile). Tot atunci, a primit de la zei un vas plin cu toate relele, pe care trebuia să-1 ţină închis. Curioasă, 1-a deschis si din el s-au răspîndit pe pămînt tot' felul de catastrofe, epidemii si nenorociri. Cinci a vrut să-1 închidă, nu mai rămăsese în. el decît speranţa.
Rubens, V ax > îl Pandorei, pictură

PANOPEU Fiul focului, prieten al lui Amfitrion* şi părinte al lui Epeos*.
Homer, Iliada, XXIII, 665

PARCE Zeiţe ale naşterii şi destinului în mitologia romană. Corespund moirelor* din mitologia greacă.
Goya, Giuseppe Măria C'respi, Rubens clc., pictură
230

PARÎLII -> PAULII 'PARIS Fiul lui Priam* şi al Hecubei*. Aflînd de la un,, oracol* că fiul lor va aduce o mare primejdiei Troiei*, părinţii 1-au lăsat în părăsire pe muntele Ida*. Cînd, mai tîrziu, la nunta lui Peleu* cu Thetis* (2) cineva a trebuit să ofere mărul de aur celei mai frumoase dintre Hera*, Afrodita* si Atena*, Paris, invitat la ospăţ, a oferit mărul Afroditei. Celelalte zeiţe, indignate au. hotărît să se răzbune pe Troia. Cînd el a răpit-o într-adevăr pe Elena*, soţia lui Menelau*, regele Spartei, a provocat războiul dintre greci si troieni, care s-a sfîrşit cu distrugerea Troiei. Paris a reuşit săjl ucidă pe Ahile*, lovindu1 în singutj.il loc vulnerabil, în călcîi, si la rîndul lui a fost ucis de Filoctet*.
Homer, Iliada, III, 10 şi urm., 424 şi urm., XXII, 359,, Virgiliu, Kneida, I, 27 .şi urm., IV, 215; Judecata lui Paris, Răpirea Elenei-şi Moartea lui Aht I c, în Casa lui Qlconiu Rufus din Pompei; Rubens etc.,, pictură '••'c-

PARJANJA Zeul furtunilor şi al ploilor în mitologia vedică. Caii acestuia au cutreierat pămîntul, răspîndind mari cantităţi de apă pe tot întinsul lui. P ARM AS Munte în Focida (Grecia), înalt de 2 459 m. Era sacru lui Apollo*, Dionysos* şi muzelor*. Pe înălţimile lui, spune legenda, s-a oprit corabia lui Deucalion*, după potop.
Rafael, Parnasul, pictură

PART AON Regele Calidoniei*, fiul lui Agenor* şi tatăl lui Eneu*. PARTENIA Epitet al zeiţei Atena*, fecioara, protectoarea tinerelor fete din Atena. 231 PARTENIPEU Fiul lui-Meleagru* şi al Atalantei* (1). A fost unul din cei .şapte care a participat la expediţia împotriva Tebei* (2). Fiul lui, Promac, avut de la nimfa* Cli-mene* (2), i-a răzbunat moartea în a doua expediţie, ini-' ţiată de epigoni*. PARTENON Templul aflat pe Acropola* din Atena, dedicat zeiţei Atena*, numită din acest motiv, Atena Par-tenios, de către Pericle. Aici se afla o statuie a zeiţei, în aur si fildeş, executată de Fidias. Templul avea 92 de metope, 160 de metri de decoraţii şi-două trabeatii acoperite cu sculpturi, executate de cei mai mari artişti ai epocii lui Pericle, printre alţii arhitectul Ictin şi sculptorul Fidias. PARTENOPE Sirenă care a încercat să-1 atragă în mrejele ei pe Ulise* sau, după alţii, pe Heracles*. Respinsă, s-a aruncat în mare, iar lingă locul unde a dispărut, s-a construit oraşul Napoli. PASIFAE Fiica lui Helios* şi. a Perseidei, soţia lui Minos*, regele Cretei, şi mamă a lui Deucalion*, a Ariad-nei*, a lui Androgeu* şi a Fedrei*. Deoarece Minos nu a respectat un jurămînt făcut de Poseidon*, acesta s-a răzbunat, inspirînd în Pasifae o dragoste nelegiuită pentru un taur dezlănţuit, ce devasta ţara lui Minos. S-a născut astfel Minotaurul*, fiinţă jumătate om, jumătate taur, care a .fost ucis de Teseu*, cu ajutorul Ariadnei.
Fresce la Pompei, în Casa Vînătorii .şi- a Familiei Vetlius; Pasifae şi taurul, frescă în Muzeul Vaticanului

PATECI Idoli pe care corăbierii fenicieni îi puneau la prora navelor lor. La egipteni, erau divinităţi minore, personificate sub forma unor pitici. PATROCLU Prieten nedespărţit al lui Ahile* în timpul 232 războiului Troiei*. A fost ucis de Hector*, unul din comandanţii Troiei, ceea ce 1-a făcut pe Ahile să se raz- ' bune şi să ucidă în cele din urmă pe Hector într-o luptă memorabilă.
Homer, Iliada, I, 307 şi urm., XI, 765 şi urm.; fresce Ia Pompei în Casa Amoraşilor de aur; Grupul lui Pasqnino, la Roma, sec. III î.Chr.

PĂCALĂ Erou din snoavele româneşti, cunoscut si sub numele de Pepelea, isteţ prin excelenţă, dibaci în orice împrejurare, chiar dacă -aparent este neghiob şi fără minte; în basme este şugubăţ, spiritual şi binevoitor.. PASĂRILĂ-HĂIS-LUNGILĂ sau PĂSĂRILĂ-LĂŢI-LUN-GILĂ Personaj fantastic din basmele româneşti, îndemi: natec, avînd facultatea de a vedea orice, de la distanţe inimaginabile, si de a ţiniti cu mare precizie („prinde păsările din zbor şi le mănîncă"). PĂSARILĂ-LĂŢI-LVNGILĂ -> PASĂRILĂ-HĂIS-LUNGILĂ PEAN Unul din argonauţi*, priclon al lui Heracles* si părinte al lui Filoctet*. El este- cel

care u aprins focul pe care a vrut să moară Heraclcv::, nemaiputînd suporta durerile pricinuite de veşmîntul otrăvit al lui Ncxus*.' PEGAS Cal înaripat în mitologia greacă, născut.din sîn-gele Medusei*, cînd aceasta a fost decapitată de Pc-'cu*. Şi-a luat apoi zborul spre Olimp* (1), fiindcă Zeus* ora părintele lui. Bl i-a adus lui Zeus, în continuare, trăsnetele şi fulgerele. A fost apoi calul lui Perseu, care, cu ajutorul lui, a eliberat-o pe Andromeda*, si al lui Bellerofon*, care a ucis Hirnera*. Cînd Bel'lcrofon a vrut să ajungă călare pe Pegas în Olimp, calul 1-a făcut să se prăbuşească po pămînt. Zeus 1-a trecut pe Pegas printre constelaţii.
Ovicliu, Metamorfoze, IV. 786; V. 256 .şi urm.; scenă'pe o melopă a templului din Selinun'. (sec. VI.< î.Chr., cu Medusa decapitată de Perseu); Rubens, Pcrxau eliberează p<; Andromeda; G. B. Tie-polo, Perseu, pictură

233 PELASGO (1) Primul rege al celui mai vechi popor din Grecia, pelasgii. (2) Fiul lui Tropas, regele Argeşului* (5). PELETRONIU Rege al lapiţilor* care, după o versiune, a inventat frîul şi şaua pentru cai. PELEU Fiul lui Eac*, tatăl lui Ahile*, avut de la nereida* Thetis* (2). A luat parte la expediţia argonauţilor* si la vînătoarea porcului mistreţ din. Ca'lidonia*. La nunta lui cu Thetis, Discordia* a oferit mărul pentru a fi dat, celei mai frumoase dintre Hera*, Afrodită* si Atena*. A fost detronat de Creste*. După moarte, şi-a urmat soţia în apele mării, iar duipă o altă versiune, a ajuns în Infern, pentru a sta alături de Ahile şi de Eac.
Ovidiu, Metamorfoze, XI, 217 şi urm.; Călătoria lui Peleu cu Thetis, pe Vasul Francois, din 555 î.C'hr., azi la Florenţa; Peleu .ş?' Thetis, pe o amforă cu figuri roşii, din sec. IV î.Chr., la British Museum din Londra

PELIA Fiul lui Poseidorr şi al lui Tir*, rege al Tesaliei. A promis regatul său lui lason* dacă îi va aduce lîna de aur* din Colhida*. A primit-io, dar nu şi-a ţinut făgă-duiala, şi a fost ucis de Medeea*, soţia 'lui lason.
Ovidiu, Metamorfoze, VII, 297 şi urm.; Euripide, Pleiadele, tragedie

PELION Munte în Tesalia (1548 m). Titanii*, în intenţia lor de a ajunge pînă la cer, pentru a-1 detrona pe Zeus*, au pus Pelion.nl peiste Qsea şi peste Olimp* (1). Pe acest munte, locuia Chiron* şi alţi centauri*. Lancea pe care Chiron i-a oferit-o lui Ahile* era făurită dintr-un frasin de pe acel munte. PELOPE Fiul lui Tantal*, soţ al Hippodarniei* (2), părinte al lui Atreu*, Tieste* şi Alcatou. Pentru a ajunge la graţia zeilor, Tantal le-a oferit acestora, la un ospăţ, trupul
234

propriului, său fiu, Pelope, tăiat în .bucăţi. Zeii, dîndu-si seama, 1-au respins, cu excepţia Demetrei* care, fiind distrată, i-a devorat copilului un umăr. Cînd zeii 1-au readus la viaţă pe Pelope, i s-a completat trupul cu un umăr de fildeş. A domnit apoi asupra Eladei, luînd cu 'forţa în căsătorie pe Hippodamia (2). El a înfiinţat, după o versiune, Jocurile olimpice (—> Olimpia). -Pelope, pe o amforă din Arezzo, din 415 î.Chr. PENAŢI Zei protectori ai casei în mitologia romană. Au fost aduşi de Enca* de la Troia* şi depuşi în templul Vestei* din Forul roman. PENELOPE Fiica lui Icar* şi a naiadei* Peribea* (2). Fiind soţia lui Ulise*, 1-a aşteptat pe acesta, in Itaca*, pe tot timpul cît a durat războiul troian, zece ani, si apoi alţi 'zece, pînă la reîntoarcerea Jui în patrie, în toată această perioadă, a fost înconjurat de numeroşi pretendenţi (proci*), care aşteptau, fiecare în parte, să fie ales de ea. I-a amăgit însă, spunîndu-le că va fi dispusă să | facă acest lucru cînd va,termina de ţesut o pînză pentru socrul ei, Laerte*. Din fericire, slratagema'a durat pînă la sosirea lui Ulise, care i-a ucis pe toţi. A fost simbolul soţiei credincioase.
Homer, Odiseea, I, 70, X, 106 si urm.; Virgiliu, Eneida, III, tilnirea între Ulise şi Penelope, frescă la Pompei; Domenico Ci-marosa, Niccoio Puccini, Gabriel Faure, muzică

PENTESILEA Fiica lui Ares*, regina amazoanelor*. A venit în ajutorul troienilor după moartea lui Hector* şi a fost ucisă de Ahile*. Cucerit apoi de frumuseţea ei, i-a pregătilt funeralii demne de o regină.
O cupă grecească din secolul V î.Chr., azi în Muzeul clin jyr.un.chen

PENTEU Fiul lui Echion* (2) şi al lui Agave* (1), rege al Tebei* (2). S-a împotrivit cultului lui Dionysos* şi a fost • 235

i-a părăsit pe amîndoi în voia apelor mării. ucis de Teseu*. Cu ajutorul unei plante proprii i-a vindecat pe Pluto* si pe Marte*. în Muzeul Naţional. Judeca si condamna tîlharii ca şi pe cei vinovaţi de fapte rele. de Pergam. în anul 47 Î. a stabilit schimburi economice cu numeroase state vecine. într-o zi.. V. -.vidiu. G. timp de alte nouă luni (primăvara. din Florenţa. S-a dezvoltat mult în epoca elenistică şi a difuzat cultura romană în Orient.. 511 şi urm. 556 şi urm. XII. PERIBEA (1) Soţia lui Polib* (1). vara şi toamna). era venerată sub numele de Proserpina*. scoasă din minţi. a aflat că fiica lui a avut un fiu.i. cîte şase luni cu fiecare). La romani. după tradiţie. Demetra. Răpirea I'ro. una din . în Case familiei Vettius PENTIL Fiul lui Oreste* şi al Erigonei* (1). Avea •puterea să ia orice înfăţişare. Antoniu. Metamorfoze. L. care a executat pentru tiranul Falaris statuia în bronz a unui taur în care acesta arunca oamenii vii. PERSEFONA Fiica lui Zeus* şi a Demetrei*.. sfîrşind prin a deveni provincie romană. Ber-nini. îi.u. Pluto. . Devenit un stat puternic. 341 şi urm. sorţii1 care îi amăgeşte pe oameni în toate felurile. fondat. fiu al lui Hefaistos*. în lipsa mamei ei. (2) Na236 iadă*. tatăl Danaei. frescă la Pompei. i-a dăruit peste 200 000 . Tot prin Zeus a obţinut ca fiica ei să stea trei luni cu Hades şi nouă luni cu ea (după alţii. Ovidiu. Ovid'iu.de trei luni (sau sase) şi renaşterea ei. i-a poruncit lui Perseu Să-i aducă •capul Medusei*. au fost găzduiţi de regele Polidect*. ucidea pe toţi călătorii veniţi în Epidaur* şi a fost.a fost ucis de Heracleş* care 1-a luat •drept vultur. făcînd ca în bronzul înroşit să moară cel dintîi chiar autorul statuii. în timp ce acestea erau sub influenta zeului.argonauţilor* şi . Artele figurative demonstrează o civilizaţie superioară. cînd acesta a fost părăsit de părinţii lui. Vîrful colinei pe care era aşezat oraşul era dominat de o acropolă cu un uriaş altar dedicat lui Zeus* şi Atenei*. soţia lui Icar* şi mama Penelopei*. Cînd Acrisiu*. PEON Medic al zeilor în mitologia greacă. folosind pergamentul în locul papirusului egiptean. Persefona a fost răpită de Hades* si dusă în Infern. / PER1CLIMEN Fiul lui Nereu* în mitologia greacă. Purtaţi de valuri în insula Serifo. zeul întlmplării. Biblioteca de aici a rivalizat cu Biblioteca din Alexandria. PEREPLUT în mitologia slavilor.Chr. datorită bogăţiilor solului şi subsolului. al PERGAM Vechi oraş în Asia Mică. Mitul simbolizează moartea naturii timp.. O. Curtea regilor Pergamului a fost vestită prin fastul ei şi comparabilă cu aceea a Medicilor. (3) Fiica lui Alcatou si mama lui Aiax*. care 1-a adoptat pe Edip*. PERIFETE Gigant*. pentru a compensa pe Cleopatra pentru pierderea bibliotecii alexandrine.de volume din Biblioteca Pergamului.wrjune. la rîndul lui. contribuind astfel la contopirea civilizaţiei greceşti cu cea romană.. PER1LAU Fiul lui Icar*. Persefona răpită de.. Metamorfoza. sculptură în piatră.e. A participat la expediţia .. a -căutat-o pe tot cuprinsul pămîntului.în care spiritualitatea şi înţelepciunea constituiau o adevărată culme a geniului uman. PERKUN Zeul tunetului si al trăsnetului în mitologia | slavă. sculptură 237 PERSEU Fiul lui Zeus* şi aLDanaei*.. V. |. Metamorfoze. pînă a aflat de la Zeus că "se găseşte în puterea lui Hades.sfîşiat de propria lui mamă si de alte bacante*. care a •vrut să o ia de soţie pe Danae si să-1 suprime pe Per-s. A întemeiat dinastia pentilizilor din Lesbos. Pentru aceasta. din Tarunlo. sculptor din Agrigent. * . nepotul lui Ahile*.

Cu ea. Electra*. într-o zi. Saturn* si. Nunta. Mama lui Ellen*. graţie coifului. 1-a ajutat pe Teseu. S-a arătat ostil tuturor femeilor şi a hotărît să rămînă celibatar. XIV. cu botul sîngerînd. Fragois Boucher. îndrăgostit de Tisbe. P7CO Zeu al pămîntului în mitologia romană. Metamorfoze. pictură • PERUN Zeul fulgerului si al trăsnetului şi zeul suprem în mitologia slavă. P1GMALION (1) Rege al Ciprului şi sculptor. un coif care îl făcea nevăzut şi un scut cu oglindă. VIII. Pompei. l şi urm. lui Per-seu. Ovidiu.sînge şi pe văl. IV. Perseu şi Andromeda. fiul lui. (2) Rege al Tyrului. Virgiliu. 55 şi urm. A luat-o de soţie pe sora acestuia.' Hotărînd împreună. avînd aripi. a eliberat-o pe Andromeda* si a luat-o de soţie. Tisbe a ajuns cea dinţii. Frescă la Pompei în Casa lui Olconiu Rufus şi în Casa lui Si-ricus P1RAM Tînăr din Babilon. cu forţa. 'în . a avut un fiu. Deoarece a respins-o pe Circe*. Tintoretto.. Ovidiu. pe o stîncă. Galateea. Leul.trofiu*. pe care 'nu o putea lua de soţie. Acolo a întemeiat oraşul Micene* si a fost venerat ca erou şi semizeu. Nu după mult însă. a crezut că Tisbe nu mai. Af rodită a dat atunci viaţă statuii şi Pigmalion a luat-o de soţie. cînd acesta a vrut să o răpească pe Elena*. ii-escă la Muzeul Naţional din Napoli PIRRA Fiica lui Epimeteu* si soţia lui Deucalion*. PIRENEU Rege al Traciei. Ovidiu.. i-a tăiat capul Medusei si s-a ascuns de celelalte. Teseu a fost-eliberat de Heraeles*.chiar de el. pentru a o scăpa pe Persefona*. fiul lui. s-a urcat în vârful unui turn şi a încercat să zboare si el. pe Hiippoda-mia* (1).amîndoi. au zburat. A profitat de prezenţa muzelor* în palatul său şi a vrut să le reţină mai mult. ..muzelor* pe Acropola* din Corint. Piero di Cosimo. Metamorfoze. 243 şi urm. Copacul consacrat era stejarul. pictură PIRENE Izvor al .. Eroul a ajuns la ea cu ajutorul lui Hermes* şi al Atenei*. Perseu. este în viaţă şi s-a . Pireneu. Perseu şi Pegas. Ovicliu. fresce. Metamorfoze. Ovicliu. Virgiliu. Ovicliu. 189. care voiau să-i răpească soţia. 350 şi urm. sculptură. 1-a găsit pe Piram rnort şi s-a sinucis la rîndul ei. L-a însoţit pe Telemac*. Bel-lerofon* a îmblînzit aici calul înaripat. executată . în Argos* (5). Tiepolo. Dar Afrodită* 1-a făcut să se îndrăgostească de o statuie din fildeş. 320 si urm. a lăsat urme de . speriindu-se. Rubens. fiindcă părinţii ei se opuneau. 1-a ucis pe Pdlidect cu capul Medusei. V. în drum spre Polidedt..gorgorie*.sinucis. Metamorfoze. Ulise*. A devenit prieten credincios al lui 239 Teseu* şi acesta 1-a ajutat cînd Piritou a fost atacat de centauri*. literatură.familiei Vettius. Perseu eliberează pe Andromeda. fiul lui Zeus* şi al Diei* în mitologia romană. Dar Hades* i-a răstignit pe. Metamorfoze. Piritou ucide centaurul Euritots. PIRRUS -> NEOPTOLEM PISISTRATOS Fiul mai mic al lui Nestor*. Prieten credincios şi nedespărţit al lui Oreste*. pictură PILADE Fiul lui S. care i-a u dat sandale cu aripi. J. IV. \letamorfoze. l'jtieida. George Bernard Shaw. întors acasă. 605 şi urm. VII. fratele Didonei*. Benve-nuto Cel'lini. Pegas*.-Jăcques Roussoau. I. prototip al frumuseţii 238 feminine.. La rîndul lui. Tisbe. aceasta 1-a prefăcut într-o ciocănitoare.. să se întîlnească într-un loc neştiut de nimeni. Casa preotului Amandus. Avea înfăţişare umană şi era adorat şi ca protector al războiului şi al semănăturilor. i-a apărut înainte un leu de care. Aniello Falcone. X.. Dar s-a prăbuşit din înaltul turnului. lăsînd să-i cadă un văl. a fugit.171. Casa . Kneida. Dar ele. revenind la locul întîlnirii. I. Cînd Piram a descoperit vălul pătat de sînge. PIRITOU Regele lapiţilor*. Surprinzîndu-le pe gorgone dormind (altfel ar fi fost pietrificat de privirea lor). Siheu*. Giulio Romano. L-a ucis pe soţul acesteia.. pentru a le urmări. 347. pe Pafos*. după care a luat-o cu sine pe mama sa. tatăl lui Faun*. 302 şi urm. Tot împreună au coborit în Infern.

(2) în mitologia romană. de care au fost îndrăgostiţi Boreas* şi Pan*. Era reprezentat ca un copil. Imaginea Piliei pe o cupă. Homer. fresce la Pompe' în Casa preotului Amandus. (2) Atlet din Tesalia. a dat naştere cailor Xantos* şi Balio*. Eheida. 150 POLIB (1) Rege al Corintului. 1-a orbit şi. A fost pedepsit de Poseidon*. (2) Rege al Tebei* (3). Iliada.. ea se lăsa' în. Era înţelept si poseda si darul prevestirilor.a. 1-a supus la încercări grele pe Perseu. XI. Ovidiu. printr-o stratagemă. Ulise. Metamorfoze. (2) Cel mai tînăr fiu al lui Priam* şi al Hecubei*. 106 şi urm. Aşezată pe un trepied acoperit cu pielea şarpelui Pito. pentru a le salva de insistenţele lui Orion*. Metamorfoze. Tibakli. XVI. Maia* (1). Odîw. Iliada. PITI Nimfă* în mitologia greacă. Pellegrin. POLIDOR (1) Fiul lui Cadmos* si al Harmoniei*. corespunzător lui Hades*. Ene-ida. 45. si o statură gigantică. PLUTO (l) Zeul bogăţiilor în mitologia greacă. după ce a ucis M-edusa*. PLEIONE* Fiica lui Oceanus* si a zeiţei Thetis* (1) în mitologia greacă. după ce a fost părăsit de Laios*. Zeus* le-a preschimbat în stele şi le-a ridicat printre constelaţii. 1-a împietrit cu capul ei.). Ciclopul a cerut însă ajutor lui Poseidon şi astfel. împreună cu cei rămaşi în viaţă. iubită de Zefir*. şi-a trimis fiul la Polinestor*. fiul lui Ia-son* şi al zeiţei Demetra*. A avut de la Atlas* pe cele şapte pleiade*. fiul lui Poseidon* si al Toosei* i-a atras pe tovarăşii lui Ulise* într-o peşteră şi a devorat sase din ei. voind să o ia de soţie pe Danae. operă a pictorului Coclros (sec. ucis de Apollo. A avut de la Atlas* pe cele şapte pleiade*. ţinînd în mînă cornul abundenţei*. Merope* (3). Ovidiu. preferîndu-1 pe Acis*. Homer. Acesta însă.Ohr. care 1-a găzduit mai mult timp pe Menelau*. POLIFEM Ciclop*.i la Berlin PLEIADE Cele şapte fiice ale lui Atlas* (1) şi ale Pleio-nei*: Alcione* (2)..şi 1-a adoptat pe Edip*. regele Traciei. dar acesta 1-a ucis pe Polidor pentru a-i lua uriaşa comoară pe care Priam o încredinţase fiului. şi-ia reluat drumul pe mare. părinte al lui Labdaoos*. unul din epigoni*. III. rostind unele formule considerate a fi dictate de zeu si socotite drept profeţii. la Sparta. Sterope. Unul din ei a prefăcut-o într-un pin. pictură t 242 . Ulise a fost urmărit de mai multe furtuni. 833 ' PODALISO -> PODAL1R1U PODARGE Harpie*. X. Homer. 293 PLEIONE Fiica lui Oceanus* şi a zeiţei Thetis* (1) in mitologia greacă. Virgiliu. După ce a găzduit-o pe Danae* si pe fiul ei. 732. pe care a pus stăpînire Ahile*. Elecira. la Roma în Cas'a Liviei. 70. pentru a scăpa de el pentru totdeauna. POLID AMANT (l) Prieten şi-sfătuitor al lui Hector*. (3) Bunicul lui Adrast* (l). Odiseea. 400 şi urm. 530 şi urm.. Ovidiu. ••• 16 — Dicjiona de mitologie 241 POLI BOT Uriaş* care s-a răzvrătit împotriva lui Zeus*. III.călătoria lui de la Pilo. Perseu*. iv/. Era orb şi îşi împrăştia comorile la . L-a primit la curtea sa . Virgiliu. Metamorfoze. Homer. XII. 618 şi urm. din Ciclade*. XIII. PLEISTOROS Zeul trac al războiului. frate al lui lupiter* şi Nep-tun*. Avea o putere remarcabilă. fiu al lui Saturn* şi al Rheor. PITIA Preoteasă în templul lui Apollo* din Delfos*. Cînd acesta a socotit că Trăia* va cădea în mîinile grecilor. îndrăgostit de Gala-teea* aceasta 1-a respins. 36 şi urm. care 1-a preschimbat în-tr-o stîncă.întîmplare. I. prada unei stări de exaltare puternică. 765. după terminarea războiului troian. dotat cu o putere neobişnuită. (3) Fiul lui Hippomedon*. Annibale Carracci. V î. II. A fost zeul Infernului. III. POL/DECT Rege al insulei Serifo. 240 Celena* (2) şi Taigete*. XIII. A fost unul din eroii troieni.

Pomona şi Ceres. II. de acolo. Avea un templu la Ostia (portul Romei) si pe Tibru. după un an. 533 şi urm. în ajunul căderii Troiei*. Neop-tolem*. Paris*. A fost uois de Pir-rus*. 244 PORTUNUS Divinitate romană arhaică. Amfitrita*.pe mare. ca un bărbait atletic cu barbă. Provoca cutremurele. 791 şi urm. Navigatorii greci dădeau acest nume şi Mării Negre. Ocrotea marinarii destoinici. pescarii şi pe cei ce doreau să cunoască marea. împreună cu soţia lui. Metamorfoze. L-a readus la viaţă. Odiseea.'II. Hecuba. A fost identificat chiar cu Asclepios*. era reprezentat. . Metamorfoze. Fiul lui Ahile. După ce i-a respins pe toţi admiratorii săi. înfruntîndu-se. printre alţii. şi care era chiar fiul lui Creon. care i s-a prezentat mai întîi sub înfăţişarea unei bătrîne. a luat-o de soţie. Polit*. 452 şi urm. ajuns stăpîn al Tebei. îi erau socotiţi sacri delfinul şi pinul (fiindcă din lemn de pin erau construite corăbiile). Ovidiu. X. în istmul Corintului. apoi. dacă Paris* nu i-ar fi ucis pe fratele ei. După o altă versiune.POMMNIA Muză* a poeziei lirice si a elocinţei. s-a hotărît să-1 accepte pe Vertumnus*. 224 POLIXENIA Fiica lui Priam* şi a Hecubei*. 740 POLIS Prevestitor vestit si medic din Grecia. POLINESTOR Rege al Traciei. XIII. Elenos*. iar printre fiice: Cassandra*. mai întîi pe Arisbea*. împreună cu Apollo*. locuia într-im palat pe fundul mării si. A format apoi expediţia celor şapte împotriva Tebei*. Polixenia nu a putut supravieţui morţii lui Ahile şi şi-a luat singură zilele. VII. închipuită ca o matroană cu capul încununat de perle. coroană si trident în mînă. a fost ucis de Ahile*. în cinstea lui se organizau Jocurile istmice.. pictură PONTOS Personificare a elementului marin în mitologia greacă. pentru că i-a nesocotit porunca.lui. Euripide.. pentru a-si pedepsi fratele. Cu ea a murit şi tînărul care o iubea. zicîndu-i Pontul E ixin. Argia*. A avut ca soţie. Serbările dedicate lui se numeau Porturialii şi se organizau la 17 august. care murise sufocat într-un butoi cu miere. Polixenia*. 848 si urm. Rubens. Creon*. protectoare a războaielor. Homer. Tatăl '1111 era Cronos* şi mama.. stăpînea mările şi oceanele cu tridentul. apoi pe HecutJa*. A avut un templu pe via Ostiense din Roma.: furtunile de pe mare. cu care urma să se căsătorească. sub aceea a unui tînăr care i-a plăcut si cu care a acceptat să se căsătorească. Troadele POLLUX -> DIOSCURI POMONA Zeiţa fructelor si a grădinilor în mitologia romană. XIV. Seneca. După plecarea lui Edip din Teba* (2). fiul lui Laomedon*. Ovidiu. în Forul Boariu. Hector. IHada. mozaicuri. lliada. Dar. dorind să-1 . pe Glaucos* (2). A construit Troia*. Rhea*. s-a_ dus el însuşi la tabăra greacă. dar a fost răzbunat de Hecuba*. Homer. Era reprezentată cu sase capete şi purtînd felurite arrne. Homer. după ce a cucerit-o. a fost comandantul tesalienilor în războiul Troiei*. pe a cărui fiică. 243 POL1T Fiul lui Priam* si al Hecubei*. POSEIDON Zeul mării în mitologia greacă.a interzis înmormîn-tarea trupurilor lor după datină şi a condamnat-o la moarte pe Antigona*. chiar în tabăra grecilor. PRIAM Ultimul rege al Troiei*. căruia Priam* i 1-a încredinţat pe fiul său. cu bune intenţii. Cînd fiul cel mai drag. ca şi erupţiile vulcanilor. s-au ucis unul pe altul. A fost iubită de Ahile*.. POLIPEMON -+ PROCUST POLIPOETE Fiul lui Piritou* şi al Hippodamiei* (1). lliada. Creusa*. protectoare a cheiurilor si porturilor. Deifob*. Printre fiii lui erau: Hector*. Polinestor 1-a ucis.x Ponto POREV1TH Divinitate slavă adorată în zona Mării Baltice. unchiul lor. Polidor* şi o parte din comorile Troiei*. a jertfito pe Polixenia pe mormîntul tatălui . pe Polidor şi şi-a însuşit co-'-morile. în timpul luptelor. Troienele şi Ovidiu. (2) Tovarăş al lui Ulise. frate al lui Eteo-cle*. Homer. Eteocle a pus "âţăpînire singur pe tronul tatălui lui! Polinice s-a refugiat la regele Adrast* (1). XIII. 623. dusă pe gînduri. fresce la Pompei POTAMEIDE Nimfe* ale mărilor. pentru a-1 îndupleca pe erou să-i elibereze trupul. Trixtia şi Epixtulae e. Emon*. cei doi fraţi s-au înţeles să domnească pe rînd. transportate pe Tibru şi. sora lor. vase. ca şi a depozitelor de cereale. POLINICE Fiul lui Edip* şi al locastei. corespun-zîndu-j zeului roman Noptun*.

temerar. încit . fratele lui Atlas* (1) şi al lui Epimeteu*. IV. „cel prevăzător". iar Cefalos. protagonist pe sarcofage. 450 si urm. După 30 de . condiţie a fericirii lor. XXIV. soţul la o vînătoare.ani. o corabie şi să înfrunte astfel potopul. Cînd si-a văzut victima. Prometeu reprezintă astfel forţa inteligenţei care 1-a eliberat pe om de ignoranţă si sclavie. care a răspîndit din cutia ei toate nenorocirile. DAMAST sau POLIPEMON Tîlhar grec. al dmpurilor si al pădurilor în mitologia greacă. Protagoran. el interzicîndu-i să-i vadă chipul. Prometeu a creat primul* om din humă si. Deu-calion*. ca şi impunerea geniului si a semnificaţiei lui sociale. Priam şi Eleni. Moartea lui Procri. . sînt inseparabile de măreţia acestuia. sa ascuns în pădure. după ce 1-a chinuit si pe el cu o asemenea tortură. decît dacă era forţat. Pe călătorii care treceau pe meleagurile lui îi tortura întinzîndu-i pe un pat de dimensiuni contrare lungimii lor. deci de geniu] activ. ales înadins. pentru a fi scurţi cît pa'tuj. 1-a iubit atît de mult. S-a îndrăgostit însă chiar el de ea şi. care luptă împotriva opresiunii şi prejude-i căţilor de orice fel. ca zeu rustic. A fost adorat în mod egal în Grecia si în Italia. Bun prevestitor. s-a sinucis la rîndul lui. II. 501 şi urm. bine în patrie. pictură veche pe o farfurie.. nu spunea cele ştiute. PROCRI Fiica lui Erehteion. 245 'PR1AP Fiul lui Dionisos* si al Afroditei*. într-o noapte. Frumuseţea ei a 'trezit invidia Afroditei*. teracote. 247 PROŢOGENIA Fiica lui Deucalion* şi a Pirrei*. Trăia în vecinătatea localităţii Eleusis*. . care se refăcea în timpul nopţii. I se ofereau ofrande de grîu. pictură PROCUST. Cînd Zeus* a vrut să distrugă omenirea prin apă. Goethe. să construiască. Tiziun. B. nu se întîlneau decît noaptea.ida. a ucis-o cu o săgeată. pe cei scurţi îi punea pe un pat lung si. Virgiliu. 438 PROMETEU Fiul lui lapet* şi al unei Asiei* în mitologia greacă. îi lungea pînă ajungeau la lungimea patului. încâlcind legămîn-. Prometeu înlănţuit. 9 PROCI Pretendenţii Penelopei* în timpul absenţei lui Ulise* din. focul fiind folosit de toţi fără excepţie. Urmîndu-si. dinamic. Eneida. din Pompei.). 68 PROTEU Divinitate marină de origine greacă. Metamorfoze. basoreliefuri. acesta i-a ucis pe toţi. I. La întoarcere. Kftimiu. luînd-o drept un animal sălbatic. Dar pentru a-i pedepsi pe oamenii cărora Prometeu le-a făcut acest bine. XII. după nume. Shelley. Prometeu descătuşat. Ab urbe condita. conform înţelegerii dintre ei. dramă. împreună cu Atena*. A avut darul de a lua orice înfăţişare. Laodamia* (2). aşa cum prevăzuse un oracol* celui care va coborî primul de pe corabie pe pămînt. Titus Livius. După o altă versiune.sculpturn-relief pe frontonul Parteonului clin Atena. pe care 1-a luat în Olimp* (l. 384'şi urm. Virgiliu. Ocjzsccn.înmormînteze după datina strămoşilor. rege al Atenei. A fost primul grec ucis de troieni în războiul împotriva Troiei*. Suferinţele îndurate de Prometeu. zeul fertilităţii. în fiecare zi un vultur îl devora ficatul. Nicolas Adam. Piero di Cosimo. Ovidiu. Prometeu 1-a sfătuit pe fiul lui. Homer. pe cei înalţi îi tăia. în Muzeul Naţional din Tarquinia. Menelau* a reuşit să afle de la el că va ajunge cu.ncputîndu-i supravieţui s-a sinucis. Ovidiu. Zeus* 1-a trimis pe Heracles* să omoare vulturul si 1-a eliberat pn Prometeu. care 1-a trimis pe Eros* cu misiunea de a o face să se îndrăgostească de un om urît. VII. rniere şi struguri. V. Kschil. A fost ucis în timpul incendiului Troiei.. soţia lui Cefalos*. lliada. P. iar pe Prometeu 1-a înlănţuit cu muntele Caucaz timp de 30 de ani. Homer. Zeus* a trimis-o pe pămînt pe Pandona*. 767. Itaca*. A fost ucis de Teseu*. a răpit din cer 246 . Prometeu. tatăl lui Amuliu* şi al lui Numitor*. o PSYCHE Personificare a sufletului uman la greci. un relief în Casa del Larario. Platon. si bunăstarea. VI. 143. 3. PROCA Regele oraşului Alba Longa*. fiul lui Poseidon* sau al lui Oceanus* si Thetis* (1). Dar curiozitatea tinerei Psyche a fost mai presus de orice voinţă si astfel. Kne. sculptură la Luvru. I focul şi 1-a oferit" oamenilor şi o dată cu el. Hesicul. Promcthc-ux. de Pirrus*. Soţia lui. Metamorfoze. pictură PROSPERPINA *-+ PERSEFONA PROTESILAOS Fiul lui Ificlu* din Tesalia.

A fost cunoscut si în vechea Indie prin povestea lui Urvaci şi Pururava. Avea un templu uriaş. Moliere în colaborare ou Philippe Quinault si Pierre Corneille. roman. Sita*. în cinstea lui Romulus*. închipuit ca un 250 RAMMAN „Cel care trăsneşte". QUIRINALII Serbări celebrate la Roma. care trebuia să se supună unor legi stabilite în comun si peste care nu se poate trece. Ippo-lito Pindemonte. Minos*. fresca lui Rafael în Palatul Farne. Identificată cu Romulus* si cu Marte*. a fost judecător în Infern. Psyche ţinînd în braţe pe Amor. I. suliţă). Antonio Canova. 566. Giovanni Pr'uti. Cesar Frank. M.acea clipă Eros a si dispărut. 436 RADI Soţia zeului iubirii în mitologia vedică. 292 R erou binefăcător. Virgiliu. Psyche 1-a căutat în lung si în lat pmă cînd zeii. QUAN-WON Zeul protector al apelor şi peştilor în mitologia japoneză. două fiinţe. Ovidiu. muzică.ne. zeu al fenomenelor cereşti în mitologia babiloniană. QUENEVADI. VI. Zeu indian. dacă nu există martori. A fost un rege drept şi a pus în aplicare legea talionului: ochi pentru ochi. o tragedie atribuită lui Thomas Corneille. Metamorfoze. pentru prima dată. ca şi lumea celtică. una pentru zi. Avea două bărci. care. venerat la Eliopolis (Cetatea Soarelui). s-a stabilit in Beoţia şi a luat-o de soţie pe Alcmena*. Muzeul Naţional din Napoli. G. Alessandro Scarlatti. Izgonit din Creta de fratele lui. Platon. Francesco Salviati Creuze. Angelo Firenzuola.aloyia zeilor de. cîştigînd partida. Ravana*. A dispărut de'pe pămînt în timpul unei mari furtuni. Era reprezentat ca un om cu capul de şoim. dinte pentru dinte. IX. Simposion şi Fedru. . pe muzică de Lully. Cu fulgerele si trăsnetele acest zeu războinic nimicea duşmanii babilonienilor. Eneida. sau cu picioarele într-o corabie sau pe o barcă pe care putea trece de la o extremă la alta a orizontului.sina din Romn. trăgea cu arcul. Virgiliu. ca si legea încrederii în jurămîntul acuzatului.seamă. Corrt'ggio. la 17. care a devenit si el un faimos prevestitor. RAMPSANITOS în mitologia greacă. în genunchi. al înţelegerii si neînţelegerii între doi tineri. Diipă moarte. în care~~putea parcurge tot cuprinsul bolţii cereşti. februarie. cu un disc solar deasupra capului. QUIRINUS Divinitate italică arhaică (laţ. înduplecaţi. cu capul de elefant. Benedetto Marcello. soţul prevestitoarei Mantos* (1) de la care 1-a avut pe ţ/tops*. sculptură QUANTE CONGO Veche divinitate chineză. A învăţat pe indigeni meşteşugul cioplirii pietrelor şi al prelucrării metalelor. o tragedie balet pentru muzica lui Lully. la a cărui lumină a zărit prea-frumosul chip al tînărului. * RACI1IO Regele Cretei. protagonistul epopeei Ramayana. lîngă cel iubit. quiris. rege al cetăţii Cnosos. Marino. . închipuită ca o zeiţă care. Ge. cu patru braţe lungi si un pîntec enorm! QUETZACOATL Una din cele mai de seamă divinităţi din mitologia mexicană. Era socotit ca fiind cel mai puternic dintre toţi zeii. RA sau RE Personificarea soarelui în mitologia egipteană. Miuco. RAMA A şaptea încarnare a lui Visfiu* în mitologia vedică. Mitul Amor (Eros) si Psyche este un simbol al vieţii intime. Giulio Romano îa Palatul Ceaiului clin Mantova. i-â'u îngăduit să-'l revadă şi să fie primită printre nemuritori. alta pentru noapte. a adunat pe oameni în oraşe. M! Boiardo. B. a aprins un opaiţ. Coccaccio. se spune că ar fi coborît viu în Infern şi ar fi jucat zaruri cu zeiţa Demetra*. fiu al lui Proteu*.tul. care sâvîrşeste acte de bravură pentru a-şi elibera soţia. din mîinile duşmanului său. RADAMANT Fiul lui Zeus* si al Europei*. în . Jean de la Fontaine. rege al Egiptului. RAVANA Zeu clin mitologia vedică sau rege legendar cu zece capete şi douăzeci de braţe. Eneidn. Giovanni Piscoli.

cu acelaşi nume. Regina Mater. Acea Larentiu*. Romulus a domnit 37 de ani. regele rutulilor.e* şi ai vestalei Rea Silvia*.au căutat apoi un loc pentru construirea unui nou oraş. A fost ucis de Teseu*. l. scoaterea acestor cai din luptă a adus nimicirea Troiei*. asemenea parcelor* romane. au privit într~o zi un stol de vulturi care le-a trecut pe deasupra capetelor. 1-au ucis pe'. pe care de asemenea nu a respec-tat-o. cu o lance. unde au fost alăptaţi de o lupoaică. A fost pedepsită şi preschimbată într-un munte. Amuliu a aruncat-o în Tibru. apărută din apele mării. pentru ca fiii ei să nu pună stăpînire pe tron. adevăratul stăpîn al oraşului Alba Longa*. si venerată ca atare. mamă lui Zeus*. una din soţiile lui Odin*. Ab urbe condita. Pentru popularea noului oraş. RAVNEGUD Un alt nume al zeului Odin* în mitologia nordică „zeul corbilor" şi era înfăţişat ţinînd pe umeri doi corbi. Romulus 1-a ucis. Mai tîr-ziu. în mînă şi cu un scut alături.' la nunta lui Piritou*. si trei fiice: Lampetia. RODJENICE sau SUDJENICE Divinităţi în mitologia slavă. După o versiune. romanii au răpit sabinele*.îndrăgostit de Sita*. RHEA Fiica lui Uranus* şi a Geei*. REMULUS Rutul*. căruia i-a dat un fiţi. ROMA Personificare a oraşului Roma. RIZEU Centaur*. au fost descoperiţi de păstorul Faustulus* şi de soţia lui. soţia lui Zeus*. Amuliu*. A fost soţia 'lui Cro-nos* şi. A avut îndrăzneala să se creadă frumoasă ca Hera*. împreună. gemenii au fost găsiţi si salvaţi de un sclav care i-a lăsat pe malul apei. 252 RODOPE Nimfă* în mitologia'greacă. a dus o luptă năprasnică pentru a ţine de partea sa pe Sita. Titus Livius. bunicul lor. în 21 aprilie 753 Î. Unchiul ei. după care a construit oraşul Roma. 3 251 REMBKA Divinitate vedică cu atribute asemănătoare zeiţei Venus*. A fost soţia lui Ilelios*. cultul ei s-a răspîndit şi la Roma. din Tracia. aceea a brazdelor. venerată ca zeiţă/ Era reprezentată ca o femeie purtînd pe cap un coif cu aripi sau. undo centaurii i-3|U atacat pe lapiţi*. Acea Larentia* şi crescuţi de ei. RINDA în mitologia scandinavă. Dar Marte* a făcut-o să dea naştere lui RomuluK* şi Remus*. spune legenda. Furios. a constrîns-o să rămînă fecioară şi să devină vestală*. în Creta a fost identificată cu Cibele*. Mîniat. Nemulţumit de această convenţie ce îl punea în inferioritate. Aruncaţi în apele Tibrului de Amuliu*. RODE Fiica lui Poseidon* şi a Amfitritei* în mitologia greacă. REMUS -> ROMULUS RESO Rege al Traciei. Templul lui era înălţat pe colina Quirinal. fiul lui Ission* si al Nefelei*. Amuliu. După un oracol*. si au redat tronul lui Numitor*. iar Rqrnulus 12. A fost ucis de Ascaniu*. si crescuţi de aceştia. fiul lui Enea*.'Diomede* (1) şi Ulisc* 1-au ucis şi i-au furat caii pe care de asemenea i-au pmorît. regele oraşului Alba Longa*..Chr. Lăsîndu-se în voia prezicerilor. pe Feton*. dar a fost ucis de Rama. Chipul ei se află pe numeroase monede vechi şi pe basoreliefuri. aşezată pe un 'tron. dintr-o localitate apropiată. RE RA • REA SILVIA Fiica lui Numitor*. Remus a yăzut numai 6. soţia lui Rama*. Aşadar. Lampetusu* si Fetusa. Era Mama cea Mare. care i-a ajutat pe troieni în războiul împotriva grecilor. iar după moarte a fost venerat ca zeu cu numele de Quirinus*. Hades*. el trebuia să aleagă locul potrivit. a fost luat în cer de . ROMULUS şi REMUS Fii lui Mart. Copiii ei lăsaţi pradă apelor Tibrului au fost găsiţi de păstorul Faustulus* şi de soţia acestuia. Cjnd au ajuns la o vîrstă matură. Remus a propus o altă întrecere. ajutat de urşi şi de maimuţe. căsătorit cu o soră a lui Turnus*. unde a devenit soţia zeului cu acelaşi nume. Poseidon* şi a altor zeităţi.

666 ţi urm. a fost îngropat sub Forul roman. 7H1. RUSALCE Nimfe*. în mitologia slavă. fînftna fraţilor Pisani. Titus Livius. Metamorfoze. I. personificare a planetei Venus. S AN DES în mitologia hitiţilor din Siria. a fost ucis de Patroclu*.. cu pi256 cioare de ţap. Dar Zeus i-a pedepsit cutezanţa si 1-a trăsnit. ca părinte al oamenilor şi al zeilor..Chr. Ovidiu. VIII. Krwida. fresce în Casa lui Polibiu din Pompei. Roma. SÂBAZlOS Zeu din mitologia getică. renumită pentru cultul cabiri'lor*. medic si protector împotriva tuturor nenorocirilor. Ab urbe condita.va Faunului. Praxiteles. Rutulii au fost învinşi de Enea. Femeile pe care oamenii lui Romulus* le-au răpit dintr-o localitate vecină. Nimfele* erau adesea prada lor. Pictură de Guercino SÂM. SANDON Erou solar. Eneida. V î.al neamului lor. identific. RUTULI Popor din Lâtium*-. asimilată zeiţei As-tarte* a fenicienilor. (2) Fiul lui Zeus* şi al Laodamiei* (1). si jertfe. l. din mitologia greacă.Chr. avea o înfăţişare înfricoşătoare si ca armă. trăsnetul. SALACIA Zeiţă romană a mării. pentru a si le face soţii şi astfel să populeze noul oraş. RUMINA Zeiţă romană.de Turnus* a luptat împotriva lui Enea*. SĂLII Colegiu de preoţi romani.. şi urm. după ce a fost izgorjit . căutînd chiar să imite trăsnetele si fulgerele lui. dedicaţi cultului lui Marte*. 772 şi urm. Numele ei însemna „tulburătoarea".Chr. A devenit rege al licienilor. şi grupul de pe colina Quirinal. pe cit de seducătoare. Satirul' Bar-berini. 585 şi urm. jumătate oameni. care s-ar fi născut în insula' Samos. Ca. XIV. (2) Sibilă*. Imaginea lupoaicei apare pe monede din anul 300 Î. lliada. Homer. VI. protectoare a femeilor care alăptează.. 471 si urm. <Lupoaica din Cupitoliu. numită astfel de la o carte de profeţii apărută în insula Samos.din Creta de fratele lui. ca întemeietor . Minos*.. cu aceleaşi atribute ca ale zeului grec Hermes*. Virgiliu. femei frumoase. sau zîne ale apelor. A murit. coarne şi coadă.de pe colina Palatin*.izgoni din Italia. SALMONEU Fiul lui Eol* şi al nimfei* Enarete* frate al lui Sisif*. SAKUN Divinitate feniciană.Mar te. Templul i-a fost consacrat în 302 î. VI. operă etruscă clin secolul V 253 î. arcaş neîntrecut. 6. în Muzeul Naţional din Napoli SATOR Divinitate abstractă în mitologia romană. iar după alta. SALAMBO Divinitate babiloniană. RUNCINA Zeiţă romană. Rubens şi Pietro Berretti da Cortona etc. pictură s RUDA Divinitate în mitologia arabă. Titus' Livius. corespunzătoare zeiţei Igea* a grecilor. SATIRI Divinităţi ale pădurilor si cîmpiilor în mitologia greacă. la Roma. zeul suprem. Afroditei* a grecilor sau zeiţei Venus* a romanilor. SALUS Zeiţă rom'ană a sănătăţii. în Muzeul Capitolin al Romei. V. Satirul. comandat . . din Perugia. jumătate animale. Ab urbe conditd. I. Erau nelipsiţi din ţor-tegiul . Ia Miinchen. protectoare a grînc'lor.arhipelagul grec.OTRACIA Insulă din. venerat de locuitorii Liciei. XVI.. A pre255 tins să i se aducă pîn'ă.. SAM1A (1) Epitet al zeiţei lunona*. pentru a-1 . lui Dionysos*. invocată de ţăranii romani în timpul secerişului. 275. dedicaţi cultului lui Quirinus*. Virgiliu. SABINE:. 9. azi la Luvru SATARUPA Mama primului om şi primei femei în mitologia vedică. Din orgoliu. vas atic din sec. soţia lui Neptun*. pe atît de primejdiose. 3>12 şi urm. SARPEDON (1) Fiul lui Zeus* şi al Europei*. :t cu Dio-nysos*.. Erau împărţiţi în grupul .. 778. Sat or hominum et deorum era supranumit lupitcr*. frescă din Pompei.. pe Quirinal. RUDRA Zeul munţilor si al grădinilor în mitologia vedică. 4 si urm. s-a crezut asemenea lui Zeus*.Chr. sculptură. luptînd pentru apărarea Troiei*.

pictură SATURN ALE Serbări romane ce debutau în ziua de 17 decembrie. treacă printre Scilla si. pentru faptul că Saturn*. (2) Fiica lui Nixus. lunona* etc. Erau dedicate zeului Saturn* şi socotite . în faţa lui era un altul asemănător. Acesta a respins-o însă si a vrut chiar să o ucidă. 611 şi urm. XXVI. frescă în Casa lui Castor si Pollux din Pompei. îl însoţea în permanenţă pe Dionysos*. simbolizînd pustiul acoperit Ide nisip al Egiptului de Jos. III. a fost asimilat lui Cronos* al grecilor. care proteja seminţele neîncolţitc. Virgiliu. SELEN (1) Satir* iubit de nimfa* Argira*. SAUR Tîlhar care devasta un ţinut din Elida (Grecia). pictură SELLI Preoţi ai oracolului* lui Zeus* din Dodona*. A fost venerată mai mult' de romani. Hera* invi-îdioasă. Zeii « au prefăcut-o într-o pasăre. care-i silea pe străini să-i . Serapide era venerat şi în Roma şi Grecia. A fost. Iubirea Selenei pentru Endimion. şi-a găsit moartea el însuşi în aceste ape. 319. SETOSUL sau SETEA PĂMlN. cînd nimfa. identificată cu Artemis*. în care erau contopiţi zeii Osiris* si Apis*. al Caribdei*. ] SEMELE Fiica lui Cadmos* şi a Hiarmoniei*. rămî-Inînd totuşi mereu însetat.. regele Me-garei. care inspira bună dispoziţie şi dorinţă de viaţă. ..SATURN Personificare a prosperităţii în mitologia romană. SETEA PĂMÎNTULUI -V SET1LĂ SETILĂ. după unii scriitori din antichitate. a fost prefăcută într-un izvor. SEREST Tovarăş al lui Enea*. De la fcZeus*. Dar Selen a uitat-o pe Argira şi la fel cei ce beau din apele lui uită orice sentiment. I-a învăţat pe oameni cultura pămîn'tului şi a viţei de viei. |!Virgiliu. IX. detronat de lupiter*. în timpul cărora sclavii puteau fi egali cu stă-pînii lor. J 7 ™ Dicţionar de iţiil 257 SCHIRO Răufăcător. Encida. Navigatorii care se aventurau să. Rubens. VII. După altă versiune. Perscfona* şi Hecate*. Tre-|buia să aibă picioarele „nespălate" şi să doarmă pe pă-mîntul gol. unde i se atribuiau virtuţile salutare ale lui Asclepios*. a îndemnat-o pe Semele să-i ceară lui Zeus să i se arate în toată strălucirea. (2) Una din pleiade*. venerat ca binefăcător al omenirii. Infernul. din basmele româneşti. Eneida. La Roma a avut un templu în preajma Capitoliului*. ea şi-a luat singură zilele. Scilla s-a îngrozit atîit de mult de noua ei înfăţişare.TULUI Erou cu : puteri neobişnuite. VIII şi urm. Virgiliu. după care îi arunca în mare'. 171 ţi urm. Mai tîrziu li s-iau unit apele şi deci şi viaţa. A fost ucis de Heracle*. care îl înlocuia în unele fapte de arme.spele picioarele. Caribda reuşeau cu greu să scape cu viaţă. deoarece Scilla îl iubea pe Glaucos* pe care îl iubea si ea. Cînd Ulisc* a trecut pe acolo. A fost preschimbat de Afrodi ta* într-un rîu. din Megara (Grecia). c.SET Divinitate egipteană. Semele a avut un fiu. \. SATURNIA (1) Numele Italiei. care şi-a trădat tatăl din dragoste pentru Minos*. murind. pe Dionysos*. (2) Epitet dat lu-nonei*. vestit pentru capacitatea de a bea cantităţi nesfîrsite de apă. Era fiica lui Hiperion* si sora lui Hclios* şi a lui Eos*. SERAPIDE Divinitate egipteană din epoca greco-roma-nă. Ceres*. Acesta într-adevăr i-a apărut înconjurat de tunete si fulgere. SELENA Personificare a lunii în mitologia greacă. iar Semele a murit mistuită de focul divin. Teseu* i-a pregătit aceeaşi moarte. i-au pierit toţi tovarăşii de drum. părintele lui Zeus*. preschimbată de Circe* într-un monstru. Eneida. SCILhA (1) Fiica lui Forcus în mitologia greacă. Era cunoscut si în folclorul tracilor. s-a refugiat în Italia. SEIA Zeiţă romană. 424 si urm. Danie. Ovidiu. SAVITAR Divinitate vedică. care era fiica lui Saturn*. Era identificată cu soarele.evocatoare a unei vîrste de aur. Metamorfoze. cu atribute similare. Socotit l şi ca o fuziune între Zeus* şi Hades*. aruncîndu-se în mare. încît s-a aruncat în mare şi în locul acela a apărut un munte tot atît 'de înfricoşător. I. la lanus*. Perugino.

Silen muzicant. Cupă din sec. 260 SIBILE Proteste ale zeului Apollo*. Spagnoletto. pe care se ridica rhormîntul lîu Ahile*. fiindcă umbla continuu în stare de beţie. cu corp de leu si cap de femeie. Silen ţinut în braţe de Dionysos. la prînz în două şi seara în trei". Era fiu al lunii* şi personificare a soarelui. dar acesta 1-a ucis. V î. Sarcofag din Muzeul Naţional din Napoli. pictură. în operele de artă apărea ca un bătrîn voluminos.. 261 la Luvru. 'ucis de Turniis*. A" vrut să-1 oblige să facă acelaşi lucru si pe Heracles*. care a preschimbat-o într-un smochin. dar în locul lui a intrat în peşteră Euriblat şi 1-a ucis pe monstru. întocmai ca Osiris*. extins în antichitate pe o mare porţiune de 'pămînt. sprijinit în toiag. SILEN (1) Divinitate masculină în mitologia greacă. care a făcut numeroase prevestiri asupra Troiei* şi sibilă cumană din Italia (*Deifobe). abia ţinîndu-se pe un măgar caraghios. străini să-i lucreze via. 258. soţul Didonei*. Michelangelo. îi ucidea pe toţi cei ce nti ştiau să răspundă la următoarea întrebare: „Care este fiinţa care dimineaţa merge în patru picioare. statuie la Luvru. îi silea pe călătorii. 83. (3) Oraş din Magna Grecia (Calabria de azi).Chr. inspirate de zeul însuşi în profeţiile lor. apoi zece sau douăsprezece.258 259 SETOSUL -4 SETILA SFA. cu ale cărui frunze îi plăcea să se împodobească. frescă pompeiană. IV î. viitoarea regină a Cartaginei. de Ribera Spagnoletto. Edip* singur a ştiut să dea răspunsul cel bun: omul este cel care merge în copilărie în patru picioare. judecător al oamenilor. Silen. Eneida. Rubens. pictură SILFIDE Genii* feminine ale aerului în mitologia arabă. putea deveni regele Tebei* (2). Napoli. fiul lui Poseidon*. reprezentat ca un disc strălucitor. Altele mai erau: sibilă delfică. Geniile masculine se numeau . Cel ce o rezolva. Silen 'vesel. la egipteni. sare în ajutorul voinicilor şi al lui Făt-Frumos* în luptele lor cu întruchipările răului. Mărio Giuseppe Crespi. Silen. Sfinxul s-a aruncat apoi do pe s. 10. avea 300 000 de locuitori. Silen beat. alteori în formă umană pe carul soarelui. din Muzeul Vaticanului SHAMASII în mitologia babiloniană. SIHEU Regele Tyrului. Silen beat. Silen care fugăreşte o menadă. uneori înaripat. călare pe un măgar. După o versiune. Era iubit de păstori. încît să ducă la distrugerea oraşului. A fost trimis de Ilera* să răzbune moartea lui Cusip si să-i pedepsească pe supuşii tebani ai lui Laios*. plafonul Capelei Sixtine. care a vrut să pună stăpînire pe bogăţiile lui uriaşe. " Virgiliu. care îl şi batjocoreau însă. în Vila Misterelor din Pompei. Este cunoscută mai ales sibilă din Eritrea. helespontică. J. pe o cupă antică din sec. la maturitate în două şi la bătrîneţe în trei. persană. Virgiliu. frescă în Muzeul Vaticanului. (2) Numele unui tovarăş de lupte al lui Enea*. la Napoli. SFINXUL Monstru legendar în mitologia greacă. Eneida.tîncă. la Berlin. Van Dyck.. pictură. picturi de Andrea del Castagno Guercino SICA Nimfă* iubită de Bachus*. 343 şi urm.RMA-PIATRĂ Erou din basmele româneşti. Bogăţia şi prosperitatea lui au făcut ca moravurile locuitorilor să decadă într-atît. la Muzeul Capitol in. cu un pîntec exagerat. apoi îi omora.. 77. Mai intîi a fost o singură sibilă. Un oracol* a hotărît să-i fie jertfit Alcio-neu*. libică. I. A fost ucis de Pigmalion* (2). iar Edip a ajuns regele Tebei. Bruxelles. SIBARIS (1) Monstru oare trăia într-o peşteră pe muntele Parnas*.Chr. s-ar fi ocupat de educaţia lui Dionysos. împreună cu satirii*. Nicolas Pbussin etc. fiul lui Hermes* sau al lui Pan*. SIGEU Promontoriu din Marea Egee. Făcea parte din suita lui Dionysos*. tiburtină. bronz. care a prevestit viitorul glorios al lui Enea*. înzestrat cu puteri excepţionale.. VI. statuie din epoca imperială. (2) Rege al Au-lidei.

Era identificat cu Faun*. ca apoi să-i ucidă. erau femei care îi ispitiseră cu cîntecul lor îmbietor pe corăbierii lui Ulise* în apele mării. şi a găsit salvare în apele rîului care a preschimbat-o într-o trestie. Era în stare de nelegiuirile cele mai feroce. . erau nimfe care trebuia să o răpească pe Proser-pina*. I se oferea lapte şi miere si primele roade ale naturii. Erau înzestrate cu trup şi oap de femeie. Hol raţiu.l turmelor. î. Shamash*. Sisif. au fost prezentate cu trup de pasăre cu coadă şi aripi mari şi cu bustul feminin. a fost pedepsit sa ridice un bloc de piatra pînă în vîrfuil unei coline. Proteja vegetaţia şi înmulţirea oamenilor şi animalelor. li lega pe străini între doi copaci. Ajuns în 262 S63 Infern. ca să poată rezista chemărilor lor. V. care împreună cu Brahma* şi Vişnu* alcătuia trinitatea divină. ale lui Oceanus* şi ale Amfitriei*.SIF (1) Fiul lui Eol* şi al nimfei* Enarete*. primul fiu al lui Enea. După unele versiuni. Purgatoriul c. XI.. apăreau astfel pe vase. SILVAN Zeul pădurilor în mitologia romană. conservator. 152. . puse una lîngă alta.silfi. SILVIU Fiul lui Enea* şi al Laviniei*. SÎNZIENE ~> DRĂGAICE SIRENE Fiice. 698. A fost ucis de Teseu*. în arta arhaică. SINIS Tîlhar diri Corint în mitologia greacă. Argonauţii* au fost salvaţi de Orfeu* care le-a cucerit. în Muzeul Capitoliului. altele erau nimfe care trăiau libere în matură. SIVA Zeu vedic. .n-cît era un pericol pentru oricine îl cunoştea. A abuzat de încrederea troienilor şi i-a sfătuit să lase în cetate calul de lemn. aşa cum Brahma era creator. 551 şi urm. dramă satirică. SINON Spion grec. rege al Corintului. de obicei citera. cîntînd dintr-un instrument. chipul cu trăsături ideale. XXII. SKANDA Zeu războinic în mitologia vedică. SIRINGA sau SYRINK Nimfă* din Arcadia*. pictură SITA Zeiţă din mitologia vedică ocrotitoare a agriculturii şi a tuturor roadelor pămîntului. asemănător naiului. închipuit cu şase capete şi călărind un păun. Dante. lliada. relief într-o statuie de centaur. darul şiret al grecilor. mozaicuri. (2) Fiul lui Perseu* si al Andromedei*. Ovidiu.sirenele au trăit în cîteva din insulele Golfului frapoli. Erau închipuiţi cu aripi şi obişnuiau să-i viziteze pe cei ce dorm. c. fiul lui Poseidon*. » Virgiliu. I. Homer.). Homer.1). Odiseea. După Ovidiu (Metamorfoze. zeul soarelui. ale nimfei* Forci şi ale lui Ahelou* sau. 158—200. A fost interpretat si -ca divinitate a mării în luptă veşnică împotriva stâncilor sau ca ipostază a nesfârşitului efort al voinţei umane către mai bine. atrăgătoare. îndrăgostit de ea. După Homer. Metamorfoze. sarcofage. în literatura europeană s-a ajuns la semnificaţia de femeie frumoasă. II. dar care nu au putut-o smulge din braţele lui Pluto* şi au fost preschimbate de Demetra* în păsări cu cap de femeie. Ovidiu. (3) Fiul lui Androgeu* şi frate al lui Alceu*. Eschil. 763 SIM Zeu domestic. VI.1 braţele goale. care i-a aplicat aceeaşi tortură. 17 şi urm. XIX. patron al familiei. XII. blocul se prăvălea Si cazna trebuia reluată. VI. 39 şi urm. reprezentat ca un bătrîn cu o cunună de spice pe cap. la rîndul lui. Lucreţiu. . Eneida. Virgiliu. Dante. din Roma S1. divinitate a vetrei în mitologia slavă. Euripide. era fiul lui. iar picioarele sfîrşeau în coadă de peşte. la tronul cetăţii Alba Longa*. fiica zeului rîului Ladon* (. Odiseea. SIN Zeul lunii* în mitologia babiloniană. iar Vişnu. A fost urmărită de zeul Pan*. Polignot din Dslfos. frescă' la Pompei în Vila Misterelor. Ulise s-a legat de catargul corăbiei. Purgatoriul. Eneida. 593—600. protector a. o dată ajuns acolo. făcînd astfel ca victimele să fie despicate de vii. Sisif fugărit. Era socotit ca zeu reproducător. un instrument muzical. Pian a tăiat trestia şi a făcut din bucăţile ei. între Sorrento şi Capri. rege al Micenei. A fost urmaşul lui Ascaniu*. după o altă versiune. Metamorfoze. cu cîntecul lirei. pe care H apleca unul spre celălalt şi apoi îi lăsa să se îndrepte.

^ SVAROŞIC Zeu al soarelui şi al focului în mitologia sl. tatăl lui Pilade*. putând ajisnge la dimensiuni neobişnuite: e dibaci în îndoitul lemnelor. împreună cu Amate-rasu*. în faţa căruia zeii greoi făceau jurăminte pe care. T AL AS S Zeul protector al tinerilor căsătoriţi la romani. pentru a fi util unuia sau altuia din eroii basmelor. pe insula -cu acelaşi nume. Kiieida. După o altă versiune. STIX Rîu din Infern. răufăcătoare. II. personifică sufletele morţilor care îşi părăsesc noaptea mormintele pentru a se întoarce între vii şi a le provoca neajunsuri. SUDJENITE -V RODJEMITE SUOVETAURILIA Sacrificiu. în mitologia slavă-. u ieşit din pămlnt în preajma Tarquinei şi i-a învăţat pe etrusci arta prevestirii. identificat cu Hefaistos* din mitologia greacă. A murit într-o întrecere cu Hermes*. SYRINX -> SIRINGA TAIGETE Una din pleiade* în mitologia greacă. o oaie şi un taur. 265 SURYA Zeu solar binefăcător în mitologia vedică. în timpul căruia erau jertfiţi un porc. personaj diabolic. Ovidiut Metamorfoze. conducând un car tras de şapte cai. 322 STRIBOG Zeu al vîntului si al. pentru a putea fi ascunsă "de Zeus*. TAGETE Fiul lui Genius şi nepot al lui Zeus*. STATU-PALMA-BARBA-COT Pitic. Eneida. XII. a cărui voce era foarte puternică. înzestrat cu puteri supraomeneşti. SŢUMELOS Fiul lui Capaneu* şi al Evadnei*. în care domneşte zeul atotputernic Perun*. întemeietorul oraşului Tafos. Virgiliu. la romani. Uneori se întâmplă să aibă şi o atitudine binevoitoare şi salvatoare. 439. tatăl lui Adrast* (1). TAFIOS Fiul lui Poseidon* si al Ippotoei în mitologia greacă. 154. . întrupat în fulgere şi trăsnete sau în foc. ar fi însuşi zeul Perun. în basmele româneşti. fiinţă fabuloasă. STRIGOI Personificări ale duhurilor rele.STENO Una din cele trei gorgone*. răutăcioasă din basmele româneşti. ' ' : •"'•••'' STENTOR Erou grec din războiul împotriva Troiei*. după care a dispărut. frecventă în preajma Artemisei*. în poveştile româneşti. Era'singura muritoare dintre ele. După o legendă. cu scopul purificării celor ce luau parte la acest ritual. muritori. STRÎMBĂ-LEMNE Erou din basmele româneşti. SLEIPNER Calul de luptă al zeului Odin* din mitologia germană. •Virgiliu. corespunzător lui Himeneu* de . şi cumnat al lui Agamemnon*. slugă a unui drac*. deveneau. SPIRIDUŞ Drăcusor poznaş. unul din epigoni* în expediţia împotriva Tebei* (2). 264 STROFIU Rege din Focida. cu picioarele pline de sînge. în superstiţii. putea lua înfăţişarea oricărei vietăţi. care a prefă-cut-o într-o căprioară. zeu cil războiului. SOKAR Zeul morţilor în mitologia egipteană. VI. fiica lui Atlas* (1). T SUSANOVO Personificare a ploii.ivă.vremii urîte la slavi. SVAROG Cerul. TALAO Regele Argeşului* (5). Este fiul lui Svarog*. dacă nu le respectau. SVETOID Zeul războiului î« mitologia slavă. reprezintă divinităţile supreme ale mitologiei japoneze. SVANTOVID Personificare a soarelui la popoarele slave din nord. 261. Era întruchipat ca un om cu patru capete.

TALIA (1) Muza comediei. IV. si Tarpeia aruncată din vîrful unei stînci căreia i-a . y. Pedeapsa divină a atins-o si pe Niobe. (2) Uriaş din bronz oferit de Hefaistos* lui Minos*. era reprezentată cu o mască comică în mînă şi un pantof cu 267 tocul scurt. 192 şi urm. Homer. care. de care nu se putea atinge. Ovidiu. (2) Fiul lui Tieste*. 153. Aceştia si-au dat :seama la timp de monstruozitatea faptei şi după ce au readus la viaţă pe copil. a dat numele său oraşului Tanagra. Corăbierii îi ofereau jertfe înainte de a pleca în călătoriile lor.'ALASŞA Personificare -a mării la greci. 746 TANIT Zeiţă a iubirii. care figurează în versiuni variate: şi-a însuşit o parte din ambrozia* sau din •. lupiter tonans. (2) Una din cele trei graţii*. TARAS Fiul lui Poseidon*. i se atribuia invenţia strungului si a fierăstrăului.. Iliada. TANAGRA Fiica lui EoP. pictură. preluată de la fenicieni. • T AON numele unuia din uriaşii (titani*) care s-au răzvrătit împotriva lui Zeus*. cînd argonauţii* s-au oprit în Creta. îl invoca pe Talass.nimede*. 290. şi pus sub un copac cu fructe gustoase. ucis de Atreu*. După Hesiod. TARANIS Zeul tunetului si al fulgerului la celţi. Cînd mireasa intra într-o casă nouă. fiu al zeiţei Apsu. părinte al lui Pelope* şi al Niobei*. rege al Prigieî sau al Liclieî.la greci. acestea i-au scos ochii şi i-au luat glasul. printr-o vrăjitorie. regele rutuliilor*.•nectarul zeilor si ar fi distribuit din ele semenilor lui. cu care dă viaţă naturii. a satirei si a poeziei comice în mitologia greacă. ca să-i supravegheze Creta. A venit din Peloponez în Jtalia de sud si aici a întemeiat oraşul Taranto. Metamarfozf.. spre deosebire de coturn. T ANTAL (1) Fiul lui Zejus*. (3) -> Tealia. geniu* înaripat si tăcut. Trădarea a fost descoperită. 268 TARPEIA Fiica lui Spurius Tarpeius. TARCON Erou etrusc.'. I. a arătat acestuia drumul care ducea la 269 Capitoliu*. pentru a intra în graţiile unui războinic cel t sau sabin. la care nu putea ajunge. TALOS (1) Nepot şi discipol al lui Dedal*. Eneida. 1-au condamnat pe Tantal la o sete şi o foame veşnică. adică al apei. care o numeau As-tarte*. în Palatul Furnestina. pe frumosul Ga'. Zeu crud. A intrat în dizgraţia . a voluptăţii si a primăverii la cartaginezi. VI. Dedal 1-a ucis din invidie. cufundat într-o apă limpede. care 1-a ajutat pe Enea* împotriva lui Turnus*. frate al somnului (Hypnos*). fiica aerului si a luminii. Peruzzi. i se sacrificau chiar şi oameni. trupul propriului copil.•zeilor. apărătorul cetăţii capitoline. a destăinuit lunonei* aventurile lui Zeus*. X.1-. 1-a răpit dintre zei pe paharnicul lor. A întemeiat oraşul Tarchonium. I s-a ridicat un templu în Sparta. ai cărei 14 fii şi fiice au fost săgetaţi de Apollo* si Artemis*. omorindu-i astfel în îmbrăţişarea lui de foc. Monstrul s-a aruncat într-o prăpastie. Mîniate. TAMMUZ Zeul vegetaţiei la babilonieni. Este reprezentat că un. mai tîrziu Tarquinia. TALTIBIU Sol'al regelui Agamcrnnon* în timpul asediului Troiei*. se înroşea şi-i îmbrăţişa. cu tocul înalt. Era reprezentată cu un porumbel într-o mînă şi pe cap cu o semilună. din Beoţia. 240. la un ospăţ. A fost scos din minţi de Medeea*. B. din Roma TAMIR Cîntăreţ grec din Tracia. care s-a socotit superior muzelor* în această artă. 320 şi. Pelope. Cînd întîlnea străini.urm.. Tantal. Fapta cea mai cumplită a fost aceea de a oferi zeilor. cu o torţă stinsă sau răsturnată. Virgiliu. TANATOS Personificarea morţii în mitologia greacă. puf-tat de actorii tragici. pentru mai multe motive. XI. 727.

deci a scuturilor lor. i se jertfeau copii. 1-a ucis. A fost iubită de Zeus* şi a dat naştere zeilor palici*. din Arcadia*. O altă versiune. Zcus* i-a închis pe titanii* care s-au răzvrătit împotriva lui. întoarcerea lui Ulise. împreună cu mama sa. '• Eschil. la vînă-toarea mistreţului din Calidonia* si ia lupta lui Heracles* împotriva lui Laomedon*.. sau cu Nausica*. îşi ispăşeau pedeapsa' ciclopii*. nimfă* din Si-cilia. 660 ţi urm. I. fiind cucerită de strălucirea brăţărilor purtate de sabini pe braţul stîng. veche regiune din Asia Mică. (2) Oraş în Beoţia construit de Cadmos* şi de Amfion* în sunetele lirei. (4) Oraş în. să fie prins cu uşurinţă. a fost aruncat. sediul mai multor culturi religioase. . Oraş cu o sută de porţi. Sofocle. Aici. Euţipide. de fapt. în primul. 1-a regăsit. I se atribuie virtuţi morale deosebite. 113 . la moarte. TELEFOS Fiul lui Heracles* şi al principesei Auge. TELAMON Fiul lui Eac*. Cilicia.dăruite în schimbul trădării. Supraveghea puntea pe care sufletele celor morţi ajungeau in lumea de dincolo. fiul lui Pon-tos* şi al Geeî*. în mitologia greacă. Aventurile lui Telemac. işi acolo. A dat naştere lui Helios*. Londra. TATUSIO Divinitate adorată în Paraguay. lliada.. Ennius TEIjEFASSA Soţia lui Agenor* şi mama lui Cadmos* si a Europei*.pornit de Polinice* împotriva fratelui său. TE AU A sau TALIA (3) Fiica lui Vulcan*. şi împreună au izgonit pe pretendenţii Penelopei (proci*). adică al pămîntului şi al mării.. TARTAR Cea mai adîncă si mai înfiorătoare zonă a Infernului. pictură . Fenelon. aflată sub mare. Selenei* şi lui Eos*. Esiona* a luat-o de soţie. aşa cum fusese prezis ele un. Tartarul este păzit de Cerber*. în apele mării. După unele versiuni. Pinturicchio. Sisif* (1). Tantal* (1) şi alţii. (3) Capitală a Tebaidei din Egipt. Homer. 283 şi urm. Dorind să-şi cunoască părintele. i-a fost sprijin mamei sale. L-a căutat pe tatăl său. A fost preoteasa Minervei* la Troia*. Homer. TASCALAJULEA sau TESCÂTLIPUTRA Veche divinitate mexicană care împărţea pedepsele celor vinovaţi. evenimente: tragedia dinastiei lui Edip*. fiind sufocată de greutatea cantităţii brăţărilor si a scuturilor. mai binevoitoare'. O altă legendă spune că ea. Telemac s-a căsătorit apoi cu Circe* sau cu fiica acesteia. Livius Andro-nicus. o dată intrat în Capitoliu. VIII. presupune că. Telefos a fost rănit de Ahile* şi vindecat apoi cu rugina de pe aceeaşi spadă care 1-a rănit. teatrul mai multor. în absenţa lui Ulise din Itaca*. s-a dus în Itacă*. în timpul războiului Troiei*. a luat parte la expediţia argonauţilor*. TELEMAC Fiul lui Ulise* şi al Penelopei*.dat apoi numele său. Tarpeia şi-a ară-• tât admiraţia pentru strălucirea metalelor de pe braţul stîng al invadatorilor. Şi-a sfîrşit zilele în Italia. pe Italus*. patria lui Ulise. 768 şi urm. războiul Celor şapte împotriva Tebei*. regele Troiei*. Tot aici. oracol*1. pe a cărui fiică. într-o luptă. A luat-o apoi de soţie pe Penelopa*.rînd filiale. Eschil.şi urm.Circe*. i-a lăsat tronul lui Telefos. care a luat înfăţişarea lui Mentor*. 270 T E AN A Fiica lui Cisseu si soţie a lui Anterior*. . Atena sau. unde a întemeiat oraşele Tusculanum si Preneste. Odiseea. le-ar fi deschis calea spre Capitoliu. Sofocle. Antistene. TEBA (1) Fiica lui lupiter* si a lodamiei. TEA Fiica lui Uranus* si al Geei*. intenţionînd ca inamicul. Eteocle*. A fost. regele Eginei. literatură TELEGON Fiul lui Ulise* şi al vrăjitoarei . dar a fost pedepsită chiar de aceştia.. la reîntoarcerea lui în Itaca. IV.. ajutat de Atena*. ajunşi pe ţărmul insulei Misia. regele Teutra a luato pe Auge de soţie şi. danaidele*. şi războiul epigonilor*.despre Telemac. Rege al Sala-minei. TAUMANT Zeu marin. de la 271 oare a avut un fiu.

(2) Fiul lui Telamon* si al Esionei*. Arisbea*. a schimbat. amfora lui Eutimide din acelaşi secol.ar fi. A găsit apoi adăpost la Licomede* (1). ca zeu al iscusinţei. A avut un templu la Delfos*. grecilor. a uitat să ridice pînzele albe ale corăbiei. în perioada clasică. 265. printre care pe Perifete*. în timpul nopţii. căruia i-a dat de soţie pe propria-i fiică.şi la germani.. Fiul lor a fost Ahile* care şi-a depăşit. Sinis*. Dar Ino. i 1-a dat de soţ pe Peleu*. Temist a plănuit să-i ucidă acesteia fiii. Metamorfoze. fiul lui Asclepios* şi frate al Igeei*. Iliada. unde Egeu era prizonierul vrăjitoarei Medeea* a înlăturat pe cei 50 de fii ai lui Pallante (3). la expediţia împotriva amazoanelor*. Cînd Atamant a vrut să se căsătorească cu Ino*. Succesorul lui a fost Dardanos*. dar auzind că fiul ei va depăşi în eroism si virtute pe propriul lui. Cercione*. sora titanilor* si soţia lui Oceanus*. I. Teseu a participat la vânătoarea mistreţului din Calidoniâ*. 266 şi urm. 1-a avut pe Acamant* (1). Boccaccio. care năzuiau la tronul lui Egeu şi apoi. scutind oraşul Atena de jertfa celor şapte fete si şapte băieţi. THETIS (1) Fiica lui Uranus* şi a Geei* în mitologia greacă. unde a fost venerat oa un zeu. Nicolas Pousin. a ucis Minotaurul*. iar marea de atunci s-a numit Egee. după povestirea lui Enea* făcută Didonei*. Grecii i-au ridicat în Atena un templu. la Atena pe frontonul Theseionului şi pe frontonul oriental al Templului lui Zeus din Olimpia. Homer. de origină solară. La nunta lui Peleu cu Thetis. însoţit apoi de prietenul lui. părinte. dar şi distrugătorul ei.TELESFOR Zeu grec al medicinii. Teseide. Piri'tou*. Personalitatea lui Teseu . au participat toate divinităţile. au fost trimişi de Minerva* cei doi şerpi care 1-au ucis pe Laocoon*. într-adevăr tatăl. regina amazoanelor. Plutarh. în afară de Discordia* care. primul rege al Troiei*. Fiica lui Uranus* şi a Geei*. tatăl • Leucipei* si al prevestitorului Calchas*. A fost cel mai vestit arcaş al. A vrut s-o răpească pe Persefona* din Infern. la fiecare nouă ani. dar acesta 1-a ucis prin trădare. TEUTATE -> TEUR TEUTH -. TEMIS Zeiţa greacă a justiţiei. zeu ad tuturor binefacerilor. TEUCRU . I. în-cît ea şi-a ucis propriii copii. ' TESCATILPURTA -i ?AS&ALAJULEA TESEU Fiul lui Egeu* şi al Etrei*. (1) Fiul zeului fluvial Scamandru şi al nimfei* Idea* (l. prima soţie a..lui Zeus*. hotărîrile lui drepte. fresce în Casa Poetului tragic.-). este eroul tipic atenian căruia i se atribuie unificarea Aticei. 300 şi urm. TEN EDO Insula din faţa Troiei*. Legenda p reprezintă stînd pe treptele tronului lui Zeus* şi inspi-rîndu-1 în. La 16 ani. Zeus* ar fi luat-o în căsătorie. Procust*. Homer.a ucis mai m'ullţi monştri uriaşi. a fost ucis în timpul asediului Troiei*. A avut un fiu de la Hippdlita*. revenind la Atena pe mare. crezîndu-1 mort de durere s-a aruncat în mare. în mitologia mexicană. la care se numea Thot*. copiii ei cu ai Temistei. De la o altă soţie. Ovidiu. La Atena. Iliada. ajutat de Ariadna*. şi pe fiii lui. după legendă. Tatăl lui. Era asemuit cu Mercur*. războiul împotriva lui Laomedon*. Theseionul. 272 TERSILOH Fiul lui Antenor*.. pentru a-i vesti tatălui său victoria. 321 TEMIST Fiica lui Tpseu. Din căsătoria lor s-au născut orele* si moirele*. VIII.Chr. Cultul provenea de la egipteni. basorelief în templul lui Apollo. TEUR sau TEUTATE Fiinţa supremă la celţi . Fedra*. Schiro*-. V î. nefiind invitată. sec. drept recompensă pentru ajutorul dat în. (2) Cea mai . la cucerirea lînii de aur*. creatorul lumii. prinzînd de veste. a tri- . soţia lui Tindar*. în mînă avea cornul abundenţei* şi o balanţă. de unde. în aceea a Vînătorii şi în a Centaurului. împotriva centaurilor*. si le-a ridicat pe cele negre. La .> THOT TEZOATLIPOCA Personificarea soarelui din timpul iernii. ]8 — Dicţionar de mitologie 273 TESTOR Preot şi prevestitor. a treia soţie a lui Atamant*. dar a fost surprins de Hades* şi salvat din mîinile lui de Heracles*.frumoasă dintre nereide*.'sora Ariadnei*. tatăl Ledei*.romani era cunoscută cu numele de Justiţia. în drum spre Atena. pictură TESTIOS Rege al Tesaliei.

TIDEU Fiul lui Eneu* şi tatăl lui Diomede* (1). Crio. cu cornul abundenţei* într-o mînă. 86 TIBURT Primul fiu al lui Amfiarau*. zeu al vînturilor* si al furtunilor la scandinavi. a lăsat tronul lui Menelau*. Geei*. Fiindcă fiii lui au fost luaţi în cer şi făcuţi zei. A fost învins şi ţinut în frîu de Marduk*. Eneida. arbitru al războiului. şase băieţi (Oceanus*. 32 şi urm. El a fost 276 cel care i-a revelat lui Edip* adevărul asupra nelegiuirii comise. ginerele său. unde avea un altar în templul lui Hercu'le*. TIRS Nuia înlănţuită de ramuri şi frunze de iederă şi de viţă de vie. mărul Discordiei. la expediţia celor şapte împotriva Tebei*. A păstrat şi după moarte darul profeţiei si. VIII. Ceos*. i-a. aceasta 1-a orbit. Purgatoriul. Odiseea. 492 şi urm. Homer. prezente: Afrodită*. printre care Cerberul* şi Himera*. soţul Elenei.. care trebuia oferit în dar celei mai frumoase dintre cele trei zeiţe. IV. purtată în permanenţă de Bachus* şi de bacante* mitologia romană. Virgiliu. THOT sau TEUTH Zeu egiptean. c. 36. împreună cu Echidna* a zămislit alţi monştrii. TITANI Cei 12 fii ai lui Uranus* şi ai.. al Clitemnestrei* 'si al Elenei*. tatăl Dioscurilor*. Odiseea. care s-au răzbunat atât pe el. TIRREN Fiul lui Atis*. Paris* a oferit mărul Afroditei si şi-a atras astfel mînia celorlalte. A fost binevoitor lui Enea* cînd acesta a venit de la Troia* în Latium*. IX. In locul degetelor. XI. identificată de romani cu Fortuna*. A venit în Italia cu o colonie de lidieni. a participat cu socrul lui. la Luvru THOR Primul fiu al lui Odin* şi al Freyei*. Hera* şi Atena*. transformîndu-1 într-un muritor' de rînd. Homer. cît si pe troienii lui. sâ-i ia nemurirea. unde s-a dovedit pe cît de viteaz. 120.. A fost singurul uriaş care a pus stăpî-nire pe Zeus* în lupta uriaşilor împotriva acestuia. aflat în' Infern. zeiţa destinului ei a bunei stări. în teritoriul situat între Arno şi Tibru: Regiunea s-a numit Tirrenia. TIESTE Tatăl lui Tantal* (2) şi fratele lui Atreu* în mitologia greacă. avea o sută de capete de balaur. Eneida. 'la 17 august. fiul lui Tartar* şi al 'Geei* în mitologia greacă. TINDAR Regele Spartei. TIBRU Zeul rîului cu acelaşi nume.dat sfaturi preţioase lui Ulise*. 302 TIAMAT Zeu al haosului* primordial în mitologia babiloniană. cu un picior în aer si cu celălalt pe o roată în mere sau ţinîndu-1 în braţe pe Pluto*. preot al lui Dionysos*. în cinstea lui erau organizate Tibernaliile. TIFON Monstru uriaş. X. După ce Zeus a fost eliberat de Heraclcs*. Virgiliu. 1-a trăsnit pe Tifon şi 1-a prăbuşit în fundul vulcanului Etna* (2). > TIHE Fiica lui Oceanus* şi al zeiţei Thetis* (1). Homer. pictură. soţul Ledei* şi.mis oaspeţilor un măr. II. 'protector al culturii si ştiinţei. 235 T1RESIAS Prevestitor vestit din Teba* (2). Adrast* (1). T/A Fiica lui Castalia. IV. XII. pe atît de crud. fapt ce a 274 275 determinat-o pe zeiţa Atena* protectoarea sa. care a restabilit ordinea în univers. Intervenind într-o neînţelegere dintre Zeus* şi soţia lui. Piero di Cosimo. . De la Poseidon* 1-a avut pe Pelia*. A întemeiat în Italia oraşul Tibur (azi Tivoli).Identificat de greci cu Hermes*. TIR Fiica 'lui Salmoneu*. iar mai apoi Etruria (azi Toscana). Iliada: Dante. 267 şi urm. Era reprezentată ca o femeie fără veşminte. Hera*. după o versiune mai puţin difuzată. A luat-o în căsătorie pe Deipile*. lui Peleu cu Thetis. Nunta. Orgiile în cinstea lui Dionysos au fost create de ea. iar din coapSe îi ieşeau şerpi. iar Zeus i-a dat harul prevestirilor.

Nouă sînlt straturile care dovedesc existenţa. sculptură la Roma. Ovicliu. unde doi vulturi îi mîncau ficatul care se refăcea mereu. jumătate om. Dorpfeld în 1868. Făcea parte din suita lui Poseidon*.Hiperion*. 926 TURUS Numele zeului Mercur* în mitologia etruscă. devenit rege la Rhodos. unul din strămoşii troienilor. Triton. Metamorfoze. 595. Bernini. Boucher. Fr. mai tîrziu asimilat lui Mercur*. Homer. după părerea arheologilor. picturii 278 TURNUS Regele rutulilor*. Prima ar începe în 3000 î. Triton. 333. fiul lui Poseidon* şi al Amfiţritei*. jumătate peşte. dar a neglijat să-1 ceară şi pe acela al tinereţii veşnice. Odiseea. 1-a avut pe ciclopul* Polifem*. Liciniu. A fost ucis de săgeţile lui Apol'lo* şi Artemis* şi aruncat în Infern. pe înălţimea His-sarlîk. Metamorfoze. 230 şi'urm. lapet* si Cronos*) şi şase fete (Rhea*. lîngă Pontul Euxin. TUSCUS Fiul lui Tirren* şi nepotul lui Hercule* A domnit în Tirrenia. Rubens. cind a ieşit în afara zidurilor. TLEPTOLEM Fiul lui Heracles*. au fost învinşi de Zeus* si aruncaţi în Tartar*. a fost ucis de Sarpedon* (2). Soţia lui. XIV—XII î. în lupta lor împotriva zeilor. Căderea titanilor. împotriva ordinei şi a justiţiei. TUTILINA Divinitate romană care veghea păstrarea în ^3 stare a cerealelor şi a celorlalte produse ale pa-' . care însoţea sufletele celor sosiţi în Infern. Virgiliu. TRITON Zeul mării în mitologia greacă. după ce şi-a ucis unchiul. care-şi ducea existenţa în Beoţia. TLALOOS sau TLALOCH Zeul ploilor si al fertilităţii în mitologia popoarelor mexicane. în timpul ră2boiului împotriva Troiei*. Temis*. TRIMURT1 Trinitatea vedică divină: Brahma*. V. Iliada. în timp ce apăra eroic pe troieni. Giganţii* sau uriaşii erau fiii lor. I. 728. 205. Schliemann si W. Mnemo-Sina*. din epoca miceniană (sec. TUCHULCH Demon* în mitologia etruscă.. A fost ucis de Ahile*. darul nemuririi. Siva* şi Visnu*. Titon a îrnbătrînit şi soţia 1-a preschimbat într-un greier. Ovidiu. A fost adusă la lumină de H. înaintea lui Enea*. la. cu trîmbiţe formate din scoici. TRACE Fiica lui Ares*. yirgiliu. IV. 56. VI.Bruxelles TITIU Uriaş aţâţat. L. brutale. într-o peşteră unde dicta un oracol* celor ce se cufundau în somn. XII. TLALOCH -> TbALOOS TROFOMlU (1) Divinitate infernală in mitologia grâacâ. (2) Fratele lui Agamede*. VII. Febe* (3). împreună cu care a construit templul lui Apollo* din Delfos*.Chr. în sec. de la zei. i se jertfeau copii. XI. Lacrimile mamei s-au transformat în picături de rouă. Troia cîntată de Homer formează stratul al şaptelea.). Iliada. regele Troiei*. VII. Kneida. simbolizează furia forţelor instinctive. Eneidu. 659 TOOSA Fiica lui Foco şi a lui Cete*. T ROI A sau ILION Cetate antică în nord-vestul Asiei Mici. cunoscută sub numele de titanomahie. I. Homer. Eos*. Homer. Lupta lor. TURMS Zeu în mitologia etruscă. De la el. 457 TITON Fiul lui Laomedon* şi frate al lui Priam*. XX. In timp de secetă. Eos 1-a avut pe Memnon*. 576. XII. pictură. a tot atîtea cetăţi construite în diverse epoci. TLAZOLTEOTL Zeiţă a iubirii senzuale în mitologia popoarelor mexicane. Virgiliu. Astfei.Chr. 815. G. 474 TROOS Fiul lui Eritoniu. TROILUS Fiul lui Priam*. 641. Thetis* (1). 324. A dat numele său Traciei. V. de Hera* împotriva zeiţei Latona*. pentru a-şi adapă caii. care a fost 277 ucis de Ahile*. Trăia în apele mărilor şi potolea apele agitate. De la Poseidon*. şi Tea*). Eneida. IX. a obţinut pentru el. Distrugerea ei a avut loc.

a avut . V VAIREVERT în mitologia vedică. Cicero. c. la Luvru URANUS Divinitatea cea mai veche din mitologia greacă. iar pe cei ce mureau eroic. Dante. "17—22. sînt în număr de trei sau şapte. în drum spre Itaca..un vas grec. pe faraoni. :figurînd ca simbol atotputernic deasupra capetelor acestora în mitologia Egiptului. •iVALCONDRA Paradisul zeului Visnu* în mitologia vedică. operă lirică. La rîndul lui a fost ucis apoi de fiul avut cu Circe.u Marte*. (3) Epitet al Afroditei*. a trecut prin numeroase peripeţii. Palamed*. i-a ucis pe toţi pretendenţii' (proci*) soţiei lui. >al treilea fiu al lui Siva*. tatăl lui Telemac*. Gabriele D'Annunzio. Telemac. semănînd sare printre brazde si arînd cu un plug la care înjugase un bou si un măgar. A fost regele insulei Itaca*. După război. pictură ' 231 U RĂNI A (1) Muza* astronomiei în mitologia greacă. Pellegrino Tibq. înainte de a muri. vulgare. pe Isis* si. . îi duceau în Walhalla*. l. Ulise 1-a văzut la timp. o urma îndeaproape. dar a fost deposedat de tron de titani şi de Cronos*. Infernul. Ulise. Cînd Agamemnon* şi Menelau* au hotărît să pornească războiul împotriva •Troiei*. Kpistola I. James Joyce. i-a prezis lui Cronos aceeaşi soartă.' atunci cînd va crede necesar. URASH Zeul plantaţiilor. (2) Una din fiicele lui Oceanus* şi The-tis* (1). U LISE Fiul lui Laerte* şi al Anticleei*. Uli-se şi '"• Circe etc. pe Telegon*. a fost văzut.. Le Sueur. Horaţiu. URSITOARE Fiinţe legendare din basmele româneşti.De officiis. în timpul nopţii. simulînd nebunia.a refuzat să participe. Ulise. . XXVI. care va provoca un cataclism. Soarele. pictură. Cînd a ajuns în Itaca. Aflînd că va fi detronat de propriii fii. Ultimul drurfi. Iliada. III. De la Circe*. i-a aruncat în Infern pe ciclopi. care lîl ajutau pe războinici. al irigaţiilor şi al roadelor pă-mînitului la babilonieni. ^Richard Wagner. Walkiria. care se ascunsese printre femeile din Sci. a mai avut un fiu.copiilor încă de la naştere.. Ele hotărăsc destinul. . Giovanni Pascoli. introdus cu un grup de oşteni greci în Troia. avînd atributele lui -t' UJUM-SIN Semizeu în mitologia chineză. tinere şi frumoase sau urîte si bă-trîne. care avea atributele lui Hercule*. Homer. care era foarte îndrăgostit de ea. A fost părintele titanilor* si al ciclopilor*. 26. aşa cum prevăzuse un oracol*.ldi. Ideea calului de lemn. opus aceluia de Pande-mia..un fiu de la acesta. Iubită de Dionysos*. . . USHAS Aurora*. ambii eroi şi-au arătat calităţile cu totul excepţionale. a descoperit înşelăciunea lui Ahile*. care o caracteriza ca zeiţă a iubirii materiale. UREUS Şarpele care îl însoţea pe zeul soarelui. Odiseea. într-adevâr. a lăsat deoparte nebunia şi s-a demascat. Telegon. soţul Penelopei* şi . reprezentată cu un glob în mîna stingă si un compas în dreapta.r. privind cerul. o dată ajuns sub zidurile Troiei.• . povestite de Homer în Odiseea*. în cei zece ani cît a durat asediul Troiei. VALKIRH Zeiţe fermecătoare în mitologia germană. diw tetralogia Inelul ' Niebolungilor V AM Rîul învolburat al viciilor în mitologia scandinavă. Ulise. ?eu din mitologia nordică. i-a pus înaintea plugului pe propriul fiu. simţind înşelăciunea. a fost a lui Ulise. pictură pe. soţul Geei*. La rîn-dul lui. în mitologia'vedică. identice parcelor* din mitologia romană. Virgiliu. Eneida.

acesta era graţiat. simboliza soarele şi apărea credincioşilor sub nouă înfăţişări. statuie din sec. apoi a statului roman. dar ea i-a respins. A. zeiţe ale apelor în mitologia slavilor. protectoare a grădinilor şi a viţei de vie ete. Erau la început patru. După 283 alţii. X. în Roma. a devenit zeiţa iubirii si a fost identificată cu Afrodita*. l a Luvru. regele rutulilor*.ru. Faris Bordone. în mod special.care prin muşcăturile lui provoacă întunecimile de pe Lună si ele pe Soare. \ VILE . ea se va desăvîrşi la sfîrşitul lumii. a primăverii. VERTUMNUS Zeu tutelar al grădinilor şi al fructelor în mitologia romană. pictură. G.. templul din Forul roman a fost construit în sec.. sculptură VERTHRAGNA Zeu din mitologia persană.cultului ei. î$i ' anunţa' sosirea venind într-un car zgomotos. invocat pentru jurăminte. Atributul lui era cornul abundenţei*. cu cunună de spice pe cap. Ovidiu. Au oerut-o de soţie Neptun* si Apollo*. cea de â noua încarnare se numeşte Budha*. pînă într-atît. (2) Nimfă romană. I.Se bucurau de. creator al soarelui şi oamenilor la peruvienii precolumbicni. de ssţia lui Septirniu Sever. VI î. Sandro Botticelli. Ene. VJŞNU Divinitate vedică. a aurorei si a justiţiei. XIV. La Roma avea două temple. a apelor si izvoarelor la '••slavi. zeu al recoltei. III î. veghea jurămintele îndrăgostiţilor şi alle soţilor si pedepsea cu severitate pe cei ce nu ': le respectau. Avea un templu pe colina Palatinului*. Voios.. B. VIS Zeiţa care 1-a ajutat pe lupitcr* în lupta împotriva titanilor*. Sub influenţa grecilor. fiica lui Saturn* şi a Rheei*. Timp de 30 de ani. Metamorfoze. aici. 334 VESTALE Preoţesc ale cultului Vestei*. dar mai ales. Giorgione. Virgiliu. Venus ţi Marlc. încît cînd întîlneau un condamnat la moarte. în întregime. O dată ou această nouă încarnare. Fr. în număr de treizeci. Venus din Milo. a frumuseţii. JVICTORIA Personificare romană a victoriei. X. supravegheat de preotesele.. stăpîn al regatului morţilor. sub forma unui copil. Eneida. VENUS Zeiţa. 282 VAYN -> VATA VELES sau VOLOS Zeu al animalelor domestice în mitologia slavă. vestalele*. . VILA Divinitate a pădurilor. II. la Luv.VARA Divinitate nordică. pictură pompeiană. Era fiica Stigei şi a lui Pallant* (1). va începe o eră a nevinovăţiei. alese chiar de marele preot. Locuiau în Atrium Vestae din vecinătatea templului Vestei din Forul roman.Chr. la Roma. Era mult mai venerată de romani. Avea un templu pe Palatin*. VATA sau VAYN Zeul vîntu'lui în mitologia vedică. B. italică a vegetaţiei.Chr. USHIL Zeul soarelui în mitologia etruscă. cu atribute asemănătoare lui Hercule* adorai mai ales în Armonia. Puritatea i-a fost personificată printr-un foc veşnic. protectoare a vetrei. vestalele păzeau şi Paladiul* si penaţii* aduşi de Enea* de la Troia*. se rugau pentru bunăstarea poporului şi a statului. Vapoi şase tinere fete din familii patriciene. identificată cu zeiţa Nike* a grecilor. VIRACOCHA Zeul apelor. 285 . Venus din Cnidos.Sirene*. Antonio Canova. Virgiliu. cînd va deveni om. Bronzino. pictură la Luvru VESTA Divinitate romană. un fel de om-lup. Guercino. VENILIA (1) Mama lui Turnus*. reprezentat ca un tînăr frumos. A zecea încă nu a apărut. diavol*. .ida. VIII. VÎRCOLAC Animal fantastic în mitologia românească. V. 76.o stimă specială. soţia lui lanus*. sac. protectoare ale focului sacru din templul zeiţei.

din Roma WALHALLA Paradisul în mitologia germană. aceştia îl mai pLumeâu „binefăcătorul" (Favonius*). strămoş al ionilor. în Atica. 19 — Dicţionar de mitologie Z uşor înfăţişarea unui bărbat. Este întemeietorul religiei geto-dacilor. fiul lui lupiter* şi al lunonei*.. WOTAN -> ODIN x XANTOS Unul din caii lui Ahile*.Chr. 424. în 513 î. pe meleagurile Daciei. 439. poem ZALMOXE -> ZAMOLXE ZEFIR Personificare a vîntului de est în mitologia greacă. pe vremea expediţiei lui Darius al perşilor. după mărturia istoricului Herodot si a lui Strabon. A fost identificat mai tîrziu cu Gebcleizis*. de la care a avut doi fii. Predicator care a reformat vechea religie iraniană. Sburătorul. care i-a şi propovăduit . Eneida. Pentru romani. Vulcan şi Thetis. si pe Ion*. pictură ZAMOLXE sau ZALMOXE Zeu geto-dac. Virgiliu. Coypel. era mesagerul primăverii. regatul lui Odin*. „cel căruia cămilele îi sînt bătrîne". soţ al zeiţei Venus*. din Florenţa. a unui şarpe de foc sau a unei stele. cu trăsnetul. Ion Eliade-Rădulescu. —> BALIO XIQUA. Lucian Blaga. E un simbol al norilor şi al ploilor. 416. dramă ZARATHUSTRA sau ZOROASTRU în vechea limbă persană.jir şi Flora. Vincenzo del Rossi. a unei femei. personaj legendar.NI Genii* binefăcătoare. VIII. frescă la Pompei. La greci era Hefaistos*. Indra*. bronz. ucis de zeul furtunii. Zamolxe. w VULCAN Zeu roman al focului şi al metalelor. pe Aheu*.. la Luvru: Poussin. A. XUTO Fiul lui Ellon* şi'al nimfei* Orseis. Regatul Florei. Vulcan. YSUM Zeu care conducea sufletele în Infern în mitologia japoneză. unde ajungeau toţi eroii căzuţi în lupte.VOIOS -> VELES VRITRA Şarpe uriaş în mitologia vedică. Cultul lui este identic aceluia al misterelor dionisiace sau orfice. fiica regelui Erehteu. strămoş al aheilor. Zc. După o Versiune. care ar fi trăit. A creat zoroastrismul. protectoare ale sufletelor copiilor In mitologia japoneză. unde îşi avea si atelierul în care a făurit armele de luptă pentru Enea*. Trăia în fundul vulcanului Etna* (2). prin care lunona* 1-a vestit pe erou că îi este aproape sfîrşitul. • si-a iniţiat activitatea profetică cu 258 de ani înainte de Alexandru cel Mare si s-ar fi născut în Atropatene (Azerbaidjanul de azi). basorelief antic în Muzeul Conservatorilor. WODON -» ODIN . la X. Acesta clin urmă ar fi fost fiul lui Apollo*. 372. asemenea lui Mercur*.uvru. a luat-o de soţie pe Creusa. Y YATI Zeul soarelui şi strămoşul incaşilor în mitologia peruviană.

pictură. asemenea balaurului*. apoi la Olimpia* şi în Creta. „strălucitorul" si personifica cerul. Este învins mai totdeauna de Făt-Frumos*.învăţătura prin imnurile Avuta şi Gaţha. pe care le şi răpeşte. Ilera*. şi anume doctrina binelui sub orice formă. De obicei. în Te-. ceea ce îl face de temut. unde îşi alegea dintre muritoare pe cele mai frumoase. lupiter şi Thetis. din Frigia. 290 291 ZEUSIPPE Nimfă* iubită de Poseidon*. Acţionează numai noaptea şi poate lua ZETE -*• CALAI ZETO Fratele geamăn al lui Amfion* în mitologia greacă. mama lui Ereh teu si a Filomelei*. nr. Ingres. una în pămînt. Artemi-sia.zîne bune. viaţa socială si bunăstarea oamenilor. Gaetano Gandolfi.si al oamenilor. ceea ce trezea nemulţumirea soţiei lui. şi muntele Liceu din Arcadia*. cu atribute fantastice. venea pe pămînt.sa. Statuia sculptată de Fidias pentru templul din Olimp îl reprezintă aşezat. celelalte. dedicat acestuia de sofia sa. ZISELBOG Personificare a lunii* în mitologia slavă. din mitologia si basmele româneşti. în desele lui capricii. ZÎNĂ Personaj fantastic feminin. Numele lui însemna „cel plin de raze". stăpîn al universului. apare şi ca fiinţă a văzduhului. de obicei. Zeul protector al vieţii în mitologia slavă. poate apărea şi în formă de şarpe cu aripi sau ca o flacără. în Egipt.28 . aceasta este una din cele şapte Minuni ale lumii*. ' ' ZBURĂTOR în basmele româneşti. Templul zeiţei Artemis din Efes. care nu de puţine ori se răzbuna pe acestea. de obicei.lia. Personifică.fcLfifl!W^^W»W^^^W Total 310 .r şi Seinele. Statuia lui Zeus din Olimpia (în Peloponez). umblă cu o falcă în cer şi . La romani era cunoscut sub numele de lupiter*. cu barbă. Redactor: DINU TEODOR CONSTANTINESCU Tehnoredactor: MĂRIA BOCANEALA Tiparul executat la: Imprimeria „ARDEALUL" Cluj B-dul 22 Decembrie nr. bun sau rău —. este Ormuzd*.9008 . ZEUS Zeul suprem în mitologia greacă. Colosul din Rhodos. ZMEU Fiinţă legendară în basmele româneşti. Mormîntul lui Mausol (rege al Cariei — Anatolia occidentală).3 BBBBBBBBBBBBBBBIBBBIBBBBBBBBBK • _!". în Halicarnas. după Zaralhustra. iar pe cap are o piatră nestemată care luminează ca soarele. lupitc. părinte ai tuturor zeilor. singura care salvează sufletul omului. Grădinile suspendate ale Semirami-dei din Babilon. împreună au răzbunat-o pe mama lor. deşi îndrăgea muntele Ida*. Farul din Alexandria.. Sediul lui era în Olimp* (1). fiinţa iubită oare nu poate fi niciodată ajunsă. Era venerat mai ales în Dodona*. tînăr înalt si subţire. Antiope* (2). asuprită de Dirce*. zîne rele —• primele frumoase. opera lui Fidias. 37 ROMÂNIA B. Zeul suprem. ^^^^^ ^^^^^^ MINUNI ALE LUMII: Capodopere ale arhitecturii ţi sculpturii antichităţii: Piramida lui Keops. adoră fetele frumoase. ZIBOG. urîte. 146 C-da. Era reprezentat ca un om viguros. firmamentul luminos. Proteja întreaga natură. varsă foc pe giiră. HHMHHHHHMIH Lei 308 2TL ISBN 973 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful