ALTERNATIVE EDUCATIONALE

PEDAGOGIILE ALTERNATIVE
Moto:''Dati-mi un peste si voi mnca azi,
nvatati-ma sa pescuiesc si voi avea ce
mnca o viata.''

Fiecare dintre noi a asistat n secolul XXI, mai mult ca oricnd
la o ''punere sub lupa'' a sistemului educational, determinat att de
noile schimbari ale societatii ct si de impregnarea valorilor aduse
din vest n ceea ce priveste sistemul educational. Aceasta tendinta s-
a concretizat n Romnia prin introducerea alternativelor
educationale, cele mai multe avnd la baza initiative private.
Privite la nceput cu reticenta, aceste initiative private au ajuns
astazi a Ii apreciate de cei mai multi dintre cei implicati n actul
educational. Daca pna mai ieri, societatea romneasca se Ierea a
aminti de alternativele educationale care existau n vest astazi
observam o preIerinta catre aceste sisteme-lucru deloc neglijab
14214v216o il pentru cei interesati a introduce reIorma n
nvatamnt.
n comunicatul de presa al M.E.C si C.N.A.E din 31.03.2004
sunt precizate cele 5 Iorme de educatii alternative existente n
Romnia:
*Pedagogia WaldorI (1990)
*Pedagogia Montessori (1993)
*Pedagogia Freinet (1995)
*Alternativa Step by Step (1996)
*Planul Jena (1996)
ProI. Dr. Gheorghe Felea, coordonatorul lucrarii Alternative
Educationale din Romnia precizeaza ca educatia traditionala
reprezinta elementul static, pe cnd educatia alternativa reprezinta
elementul dinamic. AstIel n nvatamntul traditional se pregateste
elevul pentru viata, pe cnd n nvatamntul alternativ scoala Iace
parte din viata, cunostintele sunt descoperite de copil.
PEDAGOGIA WALDORF
edagogla Waldorf a fosL creaLa la incepuLul secolulul xx de caLre
8udolf SLelner la lnlLlaLlva dlrecLorulul fabrlcll de LlgareLe Waldorf
AsLorla Lmll MolL La se bazeaza pe anLropologla dezvolLaLa de
8udolf SLelner in cursurlle de lnLroducere LlnuLe in Loamna anulul
1919 inalnLe de inceperea prlmelor clase ln lume acesL slsLem
educaLlv are o larga raspndlre ue la incepuL organlzaLorll slau
propus reallzarea unel scoll la baza carela sa sLea concepLll
pedagoglce nol care au in vedere arLa educarll nu doar a omulul
pamnLean cl sl a omulul sufleLesc sl splrlLual
AceasLa educaLle esLe orlenLaLa anLropologlc Llnnd seama de
neceslLaLlle sl capaclLaLlle flecarul lndlvld ConLlnuLul dlsclpllnelor nu
urmaresLe insuslrea acesLora cl sa sLlmuleze lnLeresul copllulul
penLru cunoasLere uezvolLarea gndlrll slmLlrll volnLel copllulul
sunL oblecLlvele esenLlale ale acesLel alLernaLlve educaLlonale
edagogla Waldorf se bazeaza sl funcLloneaza pe baza unul numar
de 7 prlnclpll pedagoglce rlnclplul fundamenLal esLe abordarea
lnLegrala a fllnLel umane conform cu speclflcul vrsLel sl avnd ca Lel
dezvolLarea personallLaLll copllulul rlnclplul educaLlel permanenLe
se refera la fapLul ca educaLla incepe odaLa cu nasLerea fllnLel umane
sl devlne o dlmenslune a exlsLenLel sale pe parcursul inLregll vleLl
rlnclplul organlzarll rlLmlce a slLuaLlel educaLlonaleaceasLa
organlzare rlLmlca esLe reflecLaLa in pedagogla Waldorf prln
planlflcarea pe epocl de sLudlu Crearea unul amblenL adecvaL
oblecLlvelor esLe cel deal paLrulea prlnclplu in Llmp ce prlnclplul
aslgurarll unul echlllbru inLre Leorle sl pracLlca are in vedere
oblecLlvul pedagoglel Waldorf de a forma sl dezvolLa elevul nu doar
dln puncL de vedere cognlLlv cl sl dln puncL de vedere vollLlv
rlnclplul predarll arLlsLlce se refera la fapLul ca predarea esLe
conslderaLa o arLa sl esLe profesaLa ca aLare asLfel incL in faza
llceala elevul sa fle apL de a dezvolLa o gndlre cu un inalL grad de
absLracLlzare ln flne prlnclplul predarll in lmaglnl care se refera la
nevola de lmaglnl vll a copllulul de vrsLa scolara mlca AceasLa
nevole nu esLe saLlsfacuLa insa doar de prezenLarea unor planse
dlapozlLlve sau chlar a modelulul naLural cl prlnclpala modallLaLe de
a crea lmaglnl vll esLe cuvnLul
nevola de fanLezle slmLul penLru adevar slmLul de
raspundereacesLea sunL cele Lrel forLe care sunL nervll pedagoglel
spunea 8udolf SLelner edagogla Waldorf esLe o arLa ce acLloneaza
dlrecL asupra fllnLel umane in devenlre uascalll care predau inLro
asLfel de scoala se confrunLa nu aLL cu modallLaLl dlferlLe de
predare sau forme de organlzare a invaLamnLulul cl cu inLrebarlle
ce forLe Lralesc in copll? ce LrasaLurl vollLlve poseda copllul? cum esLe
gndlrea sl afecLlvlLaLea lul? Cunoscndule profesorul acLloneaza in
sensul dezvolLarll lor MeLodele foloslLe penLru educarea gndlrll
volnLel sl slmLlrll copllulul se concreLlzeaza prln exerclLlul
arLlsLlc(educa volnLa) cuvnLul rosLlL(acLloneaza asupra afecLlvlLaLll
copllulul oferlndul poslblllLaLea sa se concenLreze asupra maLerlel
predaLe) exerclLlul pracLlc(duce la invaLarea prln fapLa prln
acLlvlLaLe concreLa pracLlca)
O clasa I WaldorI este preluata de un nvatator-diriginte timp de 8
ani. El reprezinta interesele clasei n colegiul proIesorilor. Se
predau lb. straine, sport, abilitati practice, muzica de catre
specialisti. nvatatorul-diriginte preda pe perioade de 2-5
saptamni(matematica, Iizica, istorie etc.) n etape succesive(nu
sunt paralelisme). nvatatorul-diriginte nu poate Ii dect un om cu
spectru Ioarte larg si nerutinier.
Dupa instructia de baza ntr-o zi de 90-100min., urmeaza ore cu
ritm saptamnal: lb. straine, sport, abilitati practice, etapele
mestesugaresti, pregatirea religioasa dupa optiunile parintilor sau
pregatire libera daca nu apartine nici unei comunitati religioase.
Dupa vrsta instructia dureaza ntre 24-36 ore saptamnal. La
acestea se adauga teatru, orchestra etc.
Nu sunt examene Iormale, ci conteaza imaginea proIesorului
despre evolutia elevului. La acestea se adauga teste(caiete de epoca,
pe perioade) scrise de copil. La sIrsitul anului se Iace o
caracterizare scrisa, ampla, pe baza careia sunt orientati si copii si
parintii.
Totul se bazeaza pe interes de nvatare, nu pe presiune
exterioara.
Aducnd n actul predarii n mod armonios grija pentru cele trei
componente ale Iiintei umane: gndire, simtire, vointa, pedagogia
WaldorI uneste gndirea analitica si sintetica, intelectul obiectiv, de
lucrul consecvent, cu sens si calitativ nalt prin intermediul simtirii
artistice si morale. Particularitatile nvatamntului WaldorI sunt
centrate pe urmatoarele domenii:
1*importanta ritmului
2*nvatarea n epoci
3*o scoala Iara manuale
4*caietele si instrumentele de scris
5*ponderea deosebita a cursurilor artistice si practice
6*o scoala Iara note
7*conducerea clasei de catre nvatator, dincolo de cls.aIV-a
8*conducere colegiala
9*materii si activitati speciIice
1. n scoala WaldorI, ritmul are un rol important n educarea
vointei, urmarindu-se ritmul unei ore, al zilei, al lunii si al anului.
Ritmul orei este relieIat de mpartirea cursului principal, ce se
desIasoara la nceputul cursurilor n primele doua ore, n trei parti:
- o parte ritmica, prin care este solicitata vointa copilului
- o parte cognitiva care se adreseaza intelectului
- o parte de povestire care se adreseaza simtirii
Utilizarea ritmului n educatie permite ca ntreaga Iiinta a persoanei
educate sa Iie abordata si nu numai componenta sa intelectuala.
Ritmul zilei presupune studierea materiilor cu caracter cognitiv n
prima parte a acesteia si a celor artistice si practice n cea de a doua
parte. Acest lucru Iace posibila adncirea subiectelor teoretice prin
aplicarea lor n practica si prin nsuIletirea lor artistica. Ritmul lunii
se reIera la existenta unor module de 2-4 saptamni n care zilnic
ntre orele 8 si 10 sunt studiate materiile principale (romna,
matematica, Iizica, chimia, biologia, istoria, geograIia etc.). Aceste
module poarta denumirea de054.
2.Materiile cognitive sunt studiate n epoci: o clasa studiaza, de
exemplu, Iizica, zilnic, primele doua ore Iara pauza, timp de 2-4
saptamni. ntr-o astIel de epoca se poate parcurge chiar si materia
pe un an scolar. n scoala WaldorI uitarea este considerata un aliat,
din doua motive: n primul rnd pentru ca uitnd Iizica, elevul se va
putea dedica cu toate capacitatile unui nou domeniu, de exemplu,
literaturii, iar n al doilea rnd pentru ca, dupa ce Iizica a Iost uitata
aparent complet, la rentlnirea cu aceasta stiinta, elevul si va
reaminti mult mai intens cele nvatate.
3.Absenta manualului unic contribuie la cresterea respectului
Iata de carti si la ntarirea autoritatii proIesorului, care are astIel o
legatura directa n comunicarea cu elevii. Pe de alta parte, elevii se
obisnuiesc sa se documenteze din ct mai multe surse n studiul
unei teme. Formarea unei pareri ct mai obiective, antrenamentul
pentru Iacultate si viata de autodidact sunt calitati evidente pe care
le dobndesc elevii astIel scolarizati.
ln scoala Waldorf inca de la incepuL copllul scrle pe caleLe fara
llnlaLura consldernduse ca llnlaLura esLe foloslLa exacL cu scopul
de a ingradl sl llmlLa la norme clar sLablllLe scrlsul copllulul
AlLernaLlva Waldorf nu pledeaza penLru un scrls dezordonaL cl
dlmpoLrlva ordlnea laLura esLeLlca in general sunL puLernlc
culLlvaLe in scoala ln absenLa llnlllor elevul va Lrebul sa depuna un
eforL mal mare penLru asl ordona scrlsul sl in legaLura cu
lnsLrumenLele de scrls in scoala Waldorf elevll lucreaza mal mulL cu
suprafeLe in speclal in prlmele clase AsLfel in clasa l elevll scrlu cu
blocurl ceraLe in clasa a lla groslmea llnlel se subLlaza foloslndu
se creloane ceraLe dln clasa a lla coplll vor scrle cu creloane
coloraLe groase in clasa a llla elevll exerseaza scrlsul cu pana sl
apol incep sa scrle cu sLlloul CaleLele vor fl organlzaLe ln asa fel
incL parLea esLeLlca de scrlere de llusLrare sl de ornamenLare sa
fle in permanenLa avuLe in vedere lnLrun mod arLlsLlcde callLaLe
AceasLa cu aLL mal mulL cu cL redacLarlle in caleLe reprezlnLa
forma personala de manual pe care o reallzeaza elevll inslsl
3 onderea rldlcaLa a cursurllor arLlsLlce sl a celor pracLlce lese in
evldenLa de la prlma prlvlre asupra orarulul oblsnulL dln scoala
Waldorf inLrucL aceasLa isl propune sa reallzeze o educaLle
echlllbraLa oferlnd pe de o parLe flecarul elev ceea ce l se
poLrlvesLe insa lnLervenlnd sl cu preocuparl in acele domenll spre
care acesLa nu are incllnaLll dar care sunL necesare unel educaLll
compleLe un argumenL in plus penLru acesL prlnclplu de regula
educaLla lnLelecLulul prln sLllnLe culLlva dlsLanLa lndlvlduallsmul
anLlpaLla sl concurenLa lar dlmpoLrlva educarea sufleLesculul prln
arLe sl mesLesugurl culLlva slmpaLla aproplerea lucrul in echlpa sl
colaborarea Ambele laLurl ale educaLlel sunL la fel de lmporLanLe
penLru un om echlllbraL dornlc sasl conLroleze slngur vlaLa fara a
se lasa manlpulaL dln exLerlor
scoala Waldorf esLe o scoala fara noLe uln acesL moLlv orele sunL
mulL mal llbere elevll fllnd deoseblL de deschlsl parLlclpnd in
mod naLural la ora fara frlca de noLe proasLe Ma[orlLaLea elevllor
inLreaba cnd nu au inLeles sl les cu cura[ la Labla La sfrslLul
flecarul an scolar elevul prlmesLe un cerLlflcaL in care flecare
profesor descrle acLlvlLaLea sa dln LoaLe puncLele de vedere uln
acesLe cerLlflcaLe parlnLll afla mulL mal mulLe despre copllul lor
decL dlnLro medle ln reglsLrul maLrlcol esLe cuanLlflcaLa
acLlvlLaLea elevulul la flecare maLerle cu un callflcaLlv sau noLa
echlvalenLe cu evaluarea facuLa in Llmpul anulul
7 AcLlvlLaLea de indrumare a clasel esLe reallzaLa de regula de
caLre o personallLaLe care isl asuma corelarea sl coordonarea
evoluLlel scolare a elevllor pe parcursul unel LrepLe scolare
arLlcularlLaLlle de vrsLa anLropologlce care sunL unlLare in
perloada de la 7 la 1 anl cer in mod oblecLlv prezenLa unel
acelelasl persoane in aceasLa funcLle coordonaLoare ln slsLemul
claslc de invaLamnL Waldorf aceasLa funcLle dldacLlca esLe
numlLa invaLaLorul clasel sl are ca sl indaLorlrl pedagoglce
predarea unul numar de dlsclpllne cuprlnse in epocl dea lungul
celor opL anl de sLudlu pna la llceu uaLorlLa formelor leglslaLlve sl
de pregaLlre exlsLenLe aceasLa forma de organlzare nu esLe oflclal
accepLaLa in 8omnla dar esLe incura[aLa de unele lnspecLoraLe sl
de cerceLaLorl in pedagogle sl de pslhologl
8 8udolf SLelner a ceruL corpulul profesoral sa accepLe ca
fundamenL pedagoglcoorganlzaLorlc dlscuLarea LuLuror
problemelor scolll indeosebl a celor pedagoglce in conslllul
profesoral sl penLru ca problemele curenLe se cer dlscuLaLe pe
masura ce au loc conslllul profesoral se inLrunesLe sapLamnal
Alcl profesorll spun ce predau cum predau daca au avuL succes cu
o Lema sau esec cu alLa Alcl sunL luaLe in dlscuLle clase de elevl sau
elevl in parLe care Lrec prlnLro slLuaLle mal dlflclla sau mal
deoseblLa sl au nevole de aLenLla inLregulul corp profesoral penLru
a depasl slLuaLla creaLa Alcl sunL dezbaLuLe Leme pedagoglce
generale lndlferenL de speclallLaLe la care parLlclpa LoLl profesorll
sl invaLaLorll cacl pe LoLl membrll famlllel il lnLereseaza drumul
celullalL
9 C parLe dln maLerllle sl acLlvlLaLlle speclflce scolll Waldorf
sunL scrlsul sl clLlLul llmba romna llmblle sLralne drumul de la
basm la lsLorle arlLmeLlca desenul formelor desenul geomeLrlc cu
mna llbera maLemaLlca zoologla boLanlca geografla flzlca sl
chlmla eurlLmla muzlca ablllLaLlle pracLlce sl educaLla
Lehnologlca pracLlca arLa dramaLlca eLc
ue la fondarea sa in 1919 modelul scolll SLelner sa lmplanLaL in
Cermanla apol in Marea 8rlLanle in Canada in Afrlca de sud sl in
AusLralla el a csLlgaL apol meLropolele dln Sud sl !aponla ln
prezenL esLe in curs de a dobndl Leren in Larlle Luropel de LsL
lederaLla Waldorf dln Lara noasLra cuprlnde 23 asoclaLll care
reprezlnLa lnLeresele gradlnlLelor scolllor llceelor sl cenLrelor de
pedagogle curaLlva dln 8omnla 8ezulLaLele la examenele
naLlonale de capaclLaLe sl de bacalaureaL conflrma performanLele
acesLul invaLamnL alLernaLlv sl il confera o pozlLle egala in
slsLemul naLlonal de invaLamnL
PEDAGOGIA MONTESSORI
Maria Montessori, pedagog si medic italian, prima Iemeie
medic a Italiei, a nIiintat n 1907 ''casa dei bambini'' pentru copiii
de 2-6 ani ai caror parinti erau n cautare de lucru. ''Casa dei
bambini'' similara gradinitei este o comunitate educativa care nu se
substituie, ci completeaza si desavrseste educatia copilului n
Iamilie. Maria Montessori a prezentat n lucrarile sale ideile care au
pus bazele pedagogiei Montessori. Ea considera copilul ''Iiinta
divina, dar nenteleasa''si aIirma ca ar trebui ''sa nu-i educam pe
copiii nostri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista
cnd ei vor Ii mari si nimic nu ne permite sa stim cum va Ii lumea
lor. Atunci sa-i nvatam sa se adapteze''.
Pedagogia Montessori are drept principiu de baza educatia
necesara, adecvata si continua-tendinte ale reIormelor actuale din
educatie care conIirma ideile Mariei Montessori si le Iac aplicabile
n practica. Ca atare prin pedagogia Montessori se urmaresc
promovarea drepturilor copilului, extinderea si intensiIicarea
educatiei timpurii si educarea parintilor, Iormarea deprinderilor de
activitate intelectuala intensa si continua, de adaptabilitate si de
asumare a schimbarilor; cresterea rolului mediului educativ n
ansamblul educatiei, n Iamilie si n comunitate; educatia cosmica si
cea ecologica care pregatesc generatiile urmatoare pentru extinderea
relatiilor cu universul Iizic si pentru asumarea unor responsabilitati
de care poate sa depinda chiar viata umanitatii; educatia pentru
libertate, pace, pentru schimbari pozitive asumate responsabil.
lnLro clasa MonLessorl coplll sunL pur sl slmplu absorblLl sl foarLe
preocupaLl de proprla acLlvlLaLe Aproape LoaLe lecLllle sunL
lndlvlduale decl flecare copll are de oblcel un plan dlferlL de
acLlvlLaLl pe care educaLorul il gndesLe sl il pune in pracLlca in
funcLle de lnLeresul sl nlvelul la care se afla copllul 1oaLe
maLerlalele dln clasa sunL usor acceslblle sl la dlspozlLla coplllor
asezaLe pe rafLurl [oase Copllul esLe llber sa aleaga dlnLre
maLerlalele care l sau prezenLaL anLerlor sl dupa ce Lermlna de
lucraL cu ele sLle ca Lrebule sa le aseze pe rafL in acelasl loc sl in
aceleasl condlLll gaLa penLru urmaLorul copll lnLeresaL de aceeasl
acLlvlLaLe oslblllLaLea de a alege esLe un prlvlleglu pe care dln
pacaLe copllul dln scoala LradlLlonala nu il are ln clasele
MonLessorl copllul se poaLe mlsca llber dlnLro parLe a clasel in
alLa asculLnd de proprlul lul lmpuls lnLerlor Cu Llmpul exerclLlul
alegerll devlne oblsnulnLa adlca se dezvolLa capaclLaLea copllulul
de a lua declzll cu prlvlre la proprla persoana Mlscarea coplllor
oblsnulLl sa la declzll penLru el inslsl devlne o mlscare lnLellgenLa
cu scop sl dlcLaLa de volnLa ba mal mulL aceasLa mlscare merge
impreuna cu cunoasLerea sl lnvaLarea fara ea acesLea fllnd
nenaLurale la vrsLa copllarlel



Structura Iizica a clasei Montessori.
ntr-o clasa Montessori exista patru arii diIerite:
1. Viata practica (practical liIe ) care cuprinde activitati
practice legate de viata de zi cu zi. Toate acestea l ajuta pe copil sa
se adapteze noului mediu din clasa, sa si cstige independenta, sa
si coordoneze miscarile si sa exerseze concentrarea atentiei.
2. Activitatile senzoriale care vizeaza dezvoltarea simturilor.
La aceasta vrsta (3-6 ani) copilul exploreaza prin intermediul
simturilor mediul n care traieste. Dezvoltarea lor conduce implicit
la o cunoastere mai raIinata si la ascutirea inteligentei. Prin
materialul senzorial Maria Montessori a pus concepte abstracte n
Iorma concreta. Materialul senzorial vizeaza dezvoltarea Iiecarui
simt n parte prin izolarea lui de celelalte. Materialul senzorial
pregateste copilul pentru observarea sistematica a mediului, primul
pas care duce la mici descoperiri realizate n mod spontan.
3. Activitatile de limbaj care vizeaza, Iireste. Dezvoltarea
limbajului cu aspectele lui esentiale: vorbit, scris si citit.
AcLlvlLaLlle de maLemaLlca se bazeaza pe maLerlale
speclflce care respecLa caracLerlsLlca vrsLel de a opera in plan
concreL senzorlal 1repLaL spre sfrslLul celul deal Lrellea an in
aceeasl clasa se face Lrecerea la maLerlale care se ellbereaza de
incarcaLura senzorlala nu penLru ca asa spune meLoda cl penLru ca
pur sl slmplu copllul reallzeaza ca nu mal are nevole de suporLul
concreL ca sla insuslL ldeea
lnLro clasa MonLessorl coplll sunL pe Lrel nlvele de vrsLa inLre 3 sl
anl Coplll care au incepuL anul acesLa gradlnlLa la 3 anl vor fl in
aceeasl clasa inca dol anl de acum inalnLe Acum sunL cel mal mlcl
pesLe dol anl vor fl cel mal marl un proces de cresLere sl dezvolLare
pe care el inslsl il seslzeaza cu mulL enLuzlasm ln felul acesLa relaLllle
dlnLre copll in cadrul orelor de program seamana mulL mal mulL cu
vlaLa dln afara scolll adlca cu vlaLa reala un alL aspecL deoseblL esLe
fapLul ca in clasa MonLessorl exlsLa un slngur exemplar al flecarul
maLerlal ceea ce inseamna ca un slngur copll poaLe desfasura
acLlvlLaLea care lmpllca acel maLerlal ln mod lmpllclL daca un alL
copll vrea sa foloseasca acelasl maLerlal va Lrebul sa asLepLe pna ce
colegul lul Lermlna acLlvlLaLea sl asaza maLerlalul inapol pe rafL La
incepuLul anulul se creeaza confllcLe dar nu la mulL Llmp ca
accepLarea sa devlna oblsnulnLa ln mod lndlrecL se educa asLfel
respecLul penLru lucrul alLula sl rabdarea de a asLepLa saLl vlna
rndul
uaL fllnd fapLul ca slsLemul MonLessorl esLe in mod semnlflcaLlv
dlferlL de cel LradlLlonal se lmpune un anumlL plan de educaLle a
parlnLllor care sunL flresLe curlosl sa afle la ce anume le esLe expus
copllul ln acelasl Llmp o comunlcare eflclenLa sl conslsLenLa cu
parlnLll usureaza aLL evoluLla copllulul cL sl acLlvlLaLea
educaLorulul arlnLele sl educaLorul sunL ca cele doua vsle ale unel
barcl uaca se mlsca numal una sau daca acLloneaza inLro dlrecLle
dlferlLa exlsLa rlscurl fle ca barca sa se invrLa in loc fle ca in cel mal
rau caz sa se rasLoarne
PEDAGOGIA FREINET
La sIrsitul sec. XX, un anonim proIesor Irancez, Celestin
Freinet pune bazele unui sistem denumit mai trziu pedagogia
Freinet. n mare parte, nvatatorul plecat dintr-un mic satuc Irancez
nu avea sa-si vada roadele muncii sale de-o viata. Astazi n peste 40
de tari din ntreaga lume, zeci de mii de copii din ciclul primar
nvata sa scrie, sa citeasca, sa se descurce n viata conIorm
pedagogiei Freinet.
Pedagogia Freinet se bazeaza pe o serie de principii, clar
stabilite: scoala centrata pe copil, munca scolara motivata, activitate
personalizata, expresie libera si comunicare, cooperare, nvatare
prin tatonare experimentala, globalitate a actiunii educative.
ln pedagogla lrelneL elevul devlne o prezenLa acLlva el nu mal esLe
un slmplu reclplenL in care se Loarna cunoasLere rlnLro anallza
crlLlca faLa de docLrlnele care LraLeaza scolarlLaLea ca acLlvlLaLe
ludlca lrleneL evlLa nea[unsurlle acesLor docLrlne prln crearea sl
[usLlflcarea ldell de munca[oc conLrapusa celel de [ocmunca
subllnllnd asLfel rolul muncll asumaLe llber nu numal in educaLle
ceea ce se observase de mulL cl sl in invaLare LsLe relevaLa
repudlerea energeLlca a muncllcorvoada a munclllmpuse Llplce
penLru scoala LradlLlonala ln pedagogla lrelneL llberLaLea nu
inseamna llberLaLe de a nu face nlmlc cl llberLaLea de a alege inLre
opLlunl dlverse Munca lndlvlduala inseamna ca flecare elev face ce
crede ca are nevole mal mulLa in acel momenL lrelneL pornesLe de
la ldeea ca orlce copll poaLe devenl cel mal bun inLrun anume
momenL al exlsLenLel sale in acesLe condlLll lerarhlzarea inLrun grup
de copll nu pare cea mal buna ldee lrelneL esLe o pedagogle care
responsablllzeaza la maxlm sl il invaLa pe copll respecLul faLa de
alLll(uenlse Lelouard louquercorespondenLa secLorulul
lnLernaLlonal al lnsLlLuLulul CooperaLlv al scolll Moderne dln lranLa)
Tehnicile Iolosite n cadrul pedagogiei Freinet sunt: jurnalul scolar,
corespondenta scolara, ancheta documentara, exprimarea plastica,
exprimarea corporala, creatia manuala, exprimarea dramatica, textul
liber si iesirea scolara. Instrumentele pedagogiei Freinet sunt:
Iisiere autocorective, Iisiere documentare, planul de munca
individual, brevetul, autoevaluarea, evaluarea. Formele de
organizare a colectivului de elevi sunt: clasa cooperativa, munca n
echipa, traieste-ti proiectul.
Tipologia educatiei promovate de Freinet este nvatarea
centrata pe rezolvarea unor probleme de catre grupurile de copii
aIlate sub ndrumarea cadrelor didactice. Munca n grupuri mici
este considerata drept mijlocul Iundamental de educatie. Formarea
grupurilor se Iace la alegerea copiilor si dureaza 3-4 saptamni.
Neinterventia educatorului i va permite copilului sa constientizeze
pentru prima data valoarea sa ca membru al unui grup ca si valoarea
celor cu care colaboreaza.
n acest caz rolul educatorului se va limita doar la: organizarea
materialelor necesare educatiei, asigurarea si mentinerea climatului
de ncredere, precum si cultivarea ncrederii n parerile celorlalti. n
cea mai mare parte educatorul este doar un observator atent care
dirijeaza si coordoneaza activitatile elevilor sai.
Literatura de specialitate din srainatate observa de-a lungul
timpului aplicabilitatea acestui tip de pedagogie la ciclul primar,
gimnazial, liceal.
STEP BY STEP
Programul Step by Step este destinat copiilor de la nastere si
pna la vrsta de 13 ani, precum si Iamiliilor acestora. n Romnia,
programul a debutat n 1994 sub numele de Head Start, care, n
1995 a luat numele de Step by Step, la initiativa Fundatiei Soros
pentru o Societate Deschisa, prin semnarea unei Conventii cu
Ministerul Educatiei Nationale. ncepnd din martie 1998
programul este continuat de ''Centrul Step by Step pentru Educatie
si Dezvoltare ProIesionala'' care oIera noi metode ca o continuare a
viziunii de educare a generatiilor viitoare n vederea unei participari
active n cadrul societatilor deschise.
Programul Step by Step creeaza temelia atitudinilor, cunostintelor si
deprinderilor de care copiii vor avea nevoie n rapida schimbare a
timpurilor viitoare. Programul este conceput n spiritul respectului
Iata de necesitatile speciIice Iiecarei tari si traditiilor culturale, n
spiritul respectarii Drepturilor Omului si Conventiei Drepturilor
Copilului.
Alternativa educationala Step by Step respecta curriculum-ul
national, standardele nationale, este adaptat culturii locale si, n
acelasi timp, integreaza standardele si cele mai bune practici
internationale din domeniul educatiei.
rogramul promoveaza educaLla cenLraLa pe copll predarea
orlenLaLa dupa nevolle sl lnLeresele copllulul invaLarea organlzaLa in
cenLre de acLlvlLaLe lmpllcarea famlllel sl comunlLaLll in educaLla
coplllor respecLarea sl apreclerea dlverslLaLll umane susLlnerea
lncluzlunll grupurllor defavorlzaLe AlLernaLlva educaLlonala SLep by
SLep are mlslunea de a dezvolLa in flecare copll capaclLaLea de a fl
creaLlv de asl forma o gndlre crlLlca a face opLlunl sl a avea
lnlLlaLlva a deflnl sl a rezolva o problema a comunlca usor cu
semenll al inLelege sl a negocla
La scolile Step by Step Iiecare clasa are cte doua nvatatoare. La
nceputul unei zile n clasa Step by Step are loc ntlnirea de
dimineata. Aceasta ntlnire nu este o ora de curs, iar durata ei este
variabila si poate tine chiar de la 8:00 pna 9:00. Este un prilej
pentru copii sa se salute, sa comunice, dar si sa aIle tema si
activitatile zilei. Aceste activitati nu sunt conditionate de timp.
Aceasta este una din caracteristicile alternativei educationale Step
by Step, care se adreseaza numai copiilor din nvatamntul
preprimar si primar. Elevii si desIasoara activitatea de nvatare
dupa modelul scolii depline, ntre orele 8-16, pe centre de activitate:
citire, scriere, matematica, stiinte, arte, constructii, alte imagini.
Elevii au responsabilitati diIerite: exista copii care raspund de
prezenta, de aranjarea materialelor n centre, de ngrijirea Ilorilor
etc.
PLANUL JENA
AceasLa alLernaLlva pedagoglca isl Lrage numele de la unlverslLaLea
!ena dln Cermanla acolo unde cu anl in urma in 192 a fosL lnlLlaL
un experlmenL scolar in urma carula prof eLer eLersen sla expus
Leorllle la Congresul lnLernaLlonal de la Locamo dln 192 Cu Llmpul
vaznduse rezulLaLele remarcablle obLlnuLe lanul !ena a incepuL sa
fle foloslL pe scara larga el baznduse pe urmaLoarele prlnclpll
pedagoglce grupareama[orlLaLea Llmpulul esLe peLrecuL de copll in
grupurl eLerogene de vrsLa dupa modelul famlllal acLlvlLaLlle de
baza sunL cele care deflnesc fllnLa umanaconversaLla [ocul lucrul
serbarea( serbarlle marcheaza incepuLul sl sfrslLul de sapLamna
anlversarlle soslrea sau plecarea unul copll dln scoala sau grupul de
baza sarbaLorl rellgloase sau naLlonale alLe evenlmenLe lmporLanLe
dln vlaLa lndlvlduala a scolll sau a comunlLaLl) sala de clasa grupa sl
LoaLe celelalLe spaLll sunL spaLll educaLlonale parLlclparea la
managemenL dezvolLarea slmLulul penLru ordlne sl a
responsablllLaLll penLru spaLlul comun parLlclparea coplllor in
organlzarea experlenLelor educaLlonale sl a acLlvlLaLll in amena[area
spaLlulul managemenLul clasel sLablllrea regulllor eLc AlLernaLlva
!ena esLe in faza de sLudlu prlvlnd conLlnuarea lmplemenLarll in
slsLem
llecare dlnLre acesLe Llpurl educaLlonale ar merlLa aLenLla noasLra
dar socleLaLea romneasca esLe doar la sLadlul in care se oblsnulesLe
cu asLfel de concepLe lar pna la aslmllarea lor depllna esLe nevole
de Llmp
BIBLIOGRAFIE
1. Aldo, Pettini - Freinet si tehnicile sale, Editura
CEDC, Bucuresti, 1992.
2. Ezechil, Liliana; Pedagogie. Fundamente teoretice.
Radu, Ion T. - Editia a II-a, Editura V&I Integral,
Bucuresti, 2002.
3. Montessori, Maria- Copilul fiinta divina, dar
neinteleasa (pentru parinti si
educatori), Editura CEDC,
Bucuresti, 1991.
4. Montessori, Maria- Descoperirea copilului, Editura
Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1977.
5. Radulescu, Mihaela - Pedagogia Freinet. Un demers
inovator, Editura Polirom, Iasi,
1999
6. www.stepbystep.ro accesat n 19 noiembrie 2006
7. www.waldorI.ro accesat n 15 noiembrie 2006