ŞIRURI DE NUMERE REALE

Editura Sfântul Ierarh Nicolae
2010

ISBN 978-606-577-179-6


Referenti:

Prof. univ. dr. Costea Niculae, Universitatea “Ovidius” Constanta
Prof. Ion Tiotioi, gradul I
Prof. Nitu Nicolae, gradul I, Grupul Scolar de Electronica si Telecomunicatii Constanta













Tehnoredactor,
prof. Iulian Cioroianu, gradul I








Introducere


Introducerea si studiul sirurilor de numere in scoala ocupa un loc esential in invatamantul matematic
liceal.
Experienta didactica, dezvoltarea matematicii si efortul continuu de a mari eficienta actului pedagogic,
au condus la forme consacrate si aproape general acceptate de a introduce sirurile de numere reale in
matematica scolara.
Capitol de mare dificultate si finete capitolul “Siruri de numere. Criterii de convergenta.”- sta la baza
introducerii notiunilor de limita unei functii, functii continue, functii derivabile, practic la baza intregii
analize matematice.
Este cunoscuta importanta rezolvarii de exercitii si probleme pentru buna asimilare a oricarui domeniu
al matematicii, deci cu atat mai mult cand este vorba de un domeniu cu un caracter mai abstract, asa
cum este analiza matematica.
Mentionam ca intelegerea si utilizarea notiunii de limita (de limita a unui sir), este fundamentala
pentru parcurgerea oricarui capitol din analiza matematica.
Capitolul “Siruri de numere” pune probleme reale la clasa , iar execitiile necesare intelegerii profunde
si temeinice a acestei notiuni trebuiesc indelung cautate in diferite carti. Aceasta lucrare este in mare
parte rodul unei astfel de cautari.
Capitolul I contine definitii, teoreme, corolare necesare abordarii unei probleme de siruri.
Capitolul II contine probleme diverse de diferite dificultati, necesare profesorului si utile elevului. Ele
au fost selectate din culegeri, gazeta de matematica, unele fiind date ca subiecte la concursurile si
olimpiadele scolare.
Capitolul III contine solutiile acestor probleme.















CAPITOLUL I
NOTIUNI TEORETICE.


Definitia 1
Fie M omultime fixata. Prin sir infinit de elemente ale lui M vom intelege o functie
f:N { } fixat. natural numar un este k unde / N ,
k
k n N n M
k
> e = ÷
Definitia 2
Definitia 3
Sirurile care nu au limita si cele care au limita · ± se numesc siruri divergente.
P
1
. Un sir convergent are o singura limita.
1). Teorema de convergenta cu  .
a a
n
÷ daca si numai daca: pentru fiecare numar 0 >  se poate gasi un rang

 
< ÷ > a n
n
a : avem sa ) n (n mare mai rang de termenii i pentru tot incat astfel
2). Criteriul majorarii.
Daca . a atunci 0 daca si n orice pentru
n
a a a
n n n
÷ ÷ s ÷  
3). Sirul modulelor.
4). Trecerea la limita in inegalitati.
Daca (a )
n
si (b )
n
sunt doua siruri convergente si daca a
n n
b s pentru orice
n . lim lim : atunci ,
n n
n n
b a N
· ÷ · ÷
s e
5). Teorema de convergenta a sirurilor monotone.
Orice sir monoton si marginit este convergent.
6). Teorema clestelui.
7). Criteriul general al lui Cauchy.
Un sir de numere (a convergent este
n
) daca si numai daca pentru orice 0 >  exista un numar
N( )  astfel incat oricare ar fi n> N( )  si orice p intreg (p ) 1 > sa avem: < ÷
+ n p n
a a  .
8). Teorema
Daca a
n
a a a
a a
n
n
n
=
· · · + +
> =
· ÷ · ÷
2 1
n
n
lim atunci 0, a , lim .
Daca a a a a a a
n
n n
n
= · · · · > =
· ÷ · ÷
2 1
n
n
lim atunci 0, a , lim
9). Teorema
Daca a a a
a
a
n
n
n
n
n
= > =
· ÷
+
· ÷ n
n
1
lim atunci 0, a , lim .






. lim ca atunci scrie Se rang. anumit un la de incepand sirului termenii toti afla se a" " punctului
a e vecinatat orice in daca a" " limita are ) ( sirul ca spune Se R. a si reale numere de sir un ) (
n
1 1
a a
a a Fie
n
n n n n
=
e
· ÷
> >
. lim convergent numeste se finita ita o avand reale numere de sir Orice
( )
limitei. modulul cu egala este modulului
. lim lim si convergent este a sirul atunci , convergent sir un este ) (a
n n
n n
Limita
a a Daca
n n
· ÷ · ÷
=
doua. celelalte si ca limita aceiasi are si convergent este ) (x sirul atunci
limita, aceiasi au si e convergent sunt ) (b si ) (a sirurile daca si N n orice pentru
n
n n
e s s
n n n
b x a Daca
10). Teorema Stolz-Cezaro.

11. Numarul e.
Sirul
n
n
n
a |
.
|

\
|
+ =
1
1 , n 1 > este sir crescator si marginit . convergent sir
n
a ¬
· ÷ n
lim e
n
n
= |
.
|

\
|
+
1
1 . 3 2 s s e .

CAPITOLUL AL II-LEA
APLICATII


A. Criterii de comparatie

1. Sa se calculeze limita sirului:
a
n
=
!
2
n
n
, N n e ¬
2. Sa se calculeze limita sirului { }
n
a
N ne
,
unde a
n
=
n
n
n
C
2
2
2
1
· , N n e ¬ .

3. Sa se calculeze limita sirului:

a
n
=
¿
=
+ +
n
k
k kn n
k
1
2 2
cos
,
-
e ¬ N n .

4. Sa se calculeze limita sirului:

a
n
=
| | | | | |
2
2 2
2
n
x n x x + · · · · · + +
,
-
e ¬ N n .

5. Sa se calculeze limita sirului:

a
n
=
¿
=
|
|
.
|

\
|
÷ +
n
k
n
k
1
3
3
2
1 1 ,
-
e ¬ N n .

6. Sa se calculeze limita sirului:

a
¿
=
+
=
n
k
n
k n
k
1
2
sin
,
-
e ¬ N n .



. lim lim si exista atunci , lim Exista 2)
). (b nemarginit si monoton strict este ) (b 1)
: ile proprietat cu reale numere de siruri doua ,
n n
1
1
n
0 0 n
  = e =
÷
÷
e
· ÷ · ÷
+
+
· ÷
-
>
n
n
n
n
n n
n n
n
n n
b
a
avem si
b
a
R
b b
a a
R
b a Fie
7. Sa se calculeze limita sirului:

a
1
3 2 1
+
+ · · · · · · + + +
=
p
p p p p
n
n
n
, p N e .
8. Sa se calculeze:
n
n
n
ln
lim
· ÷


9. Sa se calculeze:
n
n
n
· ÷
lim

10. Sa se calculeze:
n
n
n
n
!
lim
· ÷


11. Sa se calculeze: ( ) ( )
n
n
n
n n ! ! 1 lim
1
÷ +
+
· ÷


12. Sa se calculeze:
!
lim
n
n
n
n · ÷


13. Sa se calculeze limita sirului:

( )
( )
n
n
n
n
n
a
! 3
! 3
3 3
= ,
-
e ¬ N n .

14. Sa se calculeze limita sirului:

1
1
1 4
1 4
1 3
1 3
1 2
1 2
3
3
3
3
3
3
3
3
+
÷
· · · ·
+
÷
·
+
÷
·
+
÷
=
n
n
a
n


15. Sa se calculeze limita sirului:

¿
=
|
|
.
|

\
|
+
÷ =
n
k
n
k k
a
2
3
1
) 1 (
2
1 log

16. Sa se calculeze limita sirului
n
b :
¿
=
+ +
+ +
÷ =
n
k
n
k k
k k
n a
1
2
2
2 3
1 3
,
n
b =
[
=
n
i
i
a
1
.

17. Sa se calculeze termenul general si apoi limita sirului
n
a , unde


n
a =
2 2 2 2
)] 1 2 )( 1 2 [( 35
3
15
2
3
1
+ ÷
+ · · · · + + +
n n
n


18. Sa se calculeze limitele sirurilor (
n
a )
N ne
si (
n
b )
N ne
, cu termenii generali :

¿
=
+
÷ +
=
n
k
n
k
k k
a
1
2
)! 2 (
1
si
2
2 3
] )! 1 [(
1 2
+
÷ ÷ +
=
k
k k k
b
n
, N n e ¬


19. Sa se calculeze limita sirului cu termenul general:

(
(
¸
(

¸

÷ |
.
|

\
|
+
=
1
1
1
2
k
n
n
n
a

B. Relatii de recurenta.

20. Sa se calculeze limita sirului:
x . 1 ,
1
0 1
=
+
=
+
x
x
x
n
n
n

21. Sa se calculeze limita sirului:
x . 1 ,
1
0
2
1
=
+
=
+
x
x
x
n
n
n

22. Sa se calculeze limita sirului:
x . 1 ,
1
0 1
=
+
=
+
x
bx
ax
n
n
n
n 0 > , a>0, b 0 > .

23. Sa se calculeze limita sirului:
x ( ) b x
n n
+ =
+
2
1
2
1
, x 0
0
= , n 0 > , b ] 1 , 0 [ e .
24. Sa se calculeze limita sirului:
x
1 ÷
+ =
n n
x  , x  =
1
, 0 >  , n 2 > .

25. Sa se calculeze limita sirului:
x
|
|
.
|

\
|
+ =
+
n
n n
x
x
1
2
1
1
, x a =
1
, a>1.
26. Sa se studieze convergenta sirului:
x . 1 ,
1
1
0
2
1
=
+
+ =
+
x
x
x
n
n
n

27. Sa se calculeze limita sirului:
x
1 + n
=x
2
n
2 2 + ÷
n
x , x a =
0
.

28. Sa se calculeze limita sirului:
x
a x
ax
n
n
n
+
=
÷
÷
1
1
2
, a, x R e
0
.
29. Sa se studieze natura sirului (a
,
)
N n n e
definit astfel:
a
n n
a ÷ =
+
1
1
, a a =
1
, 1 > ¬n , a ) 1 , 0 ( e

30. Se da sirul cu termenul general:
a. x a a a
n
· · · · + + = , a>0, (n radicali).
b. Sa se arate ca sirul este convergent si sa i-se calculeze limita.

31. Fie sirul (x
n
)
N ne
, cu x 1
1
= , x ( )
1
2
1
1
÷
·
+
+ =
n n
x
n
n
, N n e ¬ , n>1.
Sa se studieze natura sirului.

32. Fie a
1
>0 ; a
2
1
1
n
n
n
na
a
+
=
+

a. Sa se calculeze
n
n
a
· ÷
lim
b. Sa se calculeze
n
n
na
· ÷
lim
33. Daca x
1
e(0,  ), x
n
n
x
arctg
sin
2
2
1
· =
+

a. Sa se calculeze
n
n
x
· ÷
lim
b. Sa se calculeze
n
n
x n sin lim
· ÷

34. Se considera sirul de functii ( )
1 > n n
f
f f f f f f
n
     · · · · = unde f:R R ÷ si f ( )
2
1
2
x
x
x
+
=
Sa se arate ca R R g ÷ - : a.i. R x e ¬ ( ) ( ) x g x f
n
n
=
· ÷
lim .
35. Fie sirurile : a
n
n
n n
a
b
a =
+1
, si b ,
n
1
1
1
÷
÷
=
+
n
n
n
a
b
b cu b 1
1 1
> > a .
Sa se determine valorile lui a
1
si b
1
, pentru care sirurile sant converg e eR ente.
36. Se considera sirul de numere reale, (a
,
)
N n n e
definit astfel: a 1
1 1
÷ = + ·
+ + n n n n
a a a , N n e ¬ ,
Sa se stabileasca daca sirul are limita sau nu. Daca a 40
1976
= , care este sirul?.
37. Sa se arate ca un sir periodic nu este convergent.
38. Se da sirul a ( )
¿
=
÷
+
÷ =
k
i
i n
i
n
a
1
1
1 .
a. Sa se arate ca sirul este periodic 2 > ¬k , k N e .
b. Sa se gaseasca expresia termenului general al sirului ( )
N n n
a
e
, pentru k=2.

C. Siruri diverse

39.
40. Fie sirul cu termenul general u
n
n
n
n
v
|
.
|

\
|
+ = 1 , unde v
¿
=
+ ÷
=
n
k
n
k k
1
) 1 2 )( 1 2 (
1
,
a. Sa se calculeze limita sirului u
n

b. Sa se calculeze :
n
n
n
u
u
1
lim
+
· ÷


41. Fie sirurile: a
1
1
2
2
2
1
1
+
+ +
|
|
.
|

\
|
+
+ ÷
=
n
n n
n
n
nk n
, b =
n n
n
a
· ÷
lim .
Sa se calculeze limita sirului ( )
n n n
c
e
, unde
¿
=
=
n
k
k n
b c
1
.


42. Se considera sirul cu termenul general:
( )
( )
( )

). 2 ( lim Calculati c).
marginit. este I sirul ca Aratati b).
crescator. este I sirul ca Aratati ).
.
1 2
I , I sirul Fie
n
1 n
1 n
1
n 1 n
n
n
n
n
n
n
I n
a
dx
x
x
÷
÷
=
· ÷
>
>
+
> }
( )
1
2
2
1
) 2 )( 1 (
3 3
+
·
+ +
+ +
=
n
n
n n n
n
a
Se considera apoi sirurile:
. c si
2
n
1
n
n
n
k
k n
b a b = =
¿
=

Sa se calculeze limita celor trei siruri.
43. Fie sirul ( )
N n n
a
e
convergent, definit astfel: a a =
1
, a
2
1
1
n
n
n
a
a
+
=
+
.
a. Sa se calculeze limita sirului ( )
N n n
a
e

b. Sa se studieze natura sirului definit astfel: b ( )
  ÷ ÷
+
· =
n
n n
a n
2
1
, R e  , .

44. Sa se calculeze limita sirului:
a
n
n
n
n
3
3
1
3
3
|
.
|

\
|
+
=
45. Sa se calculeze termenul general al sirului:
a
2
4
6
8
7
5
3
1
2
1 2
n
n
n
÷
+
+
+
+
+
=


, N n e ¬
46. Sa se gaseasca termenul general al sirului dat de relatia:
1
1
1
1
1
1
1
=
÷
÷
÷
+
+
n
n
n
n
a a
, a 2
1
= .
47. Sa se demonstreze ca sirul:
a
2 2
1
2
1
1
n
n
+ · · · + + = este convergent.
48. Sa se arate ca sirul ( )
N n n
x
e
, cu x
¿
=
+
=
n
k
k
n
k k
a
1
) 1 (
cos
este convergent, ( )
N k k
a
e
fiind un sir de numere
reale.
49. Fie sirul ( )
N n n
x
e
cu x
) 1 (
! cos
3 2
! 2 cos
2 1
! 1 cos
+
+ · · · · +
·
+
·
=
n n
n
n
.
Sa se arate ca sirul x
n
este convergent.

D. Calculul limitelor unui sir cu ajutorul integralei definite.

50. Sa se calculeze limita sirului cu termenul general: a
n
n
3
=
¿
=
÷ +
n
k
k n
n
1
) 1 ( 3
.
51. Sa se calculeze limita sirului cu termenul general: a
n
n
1
=
¿
=
+
n
k
n
k
1
1 .
52. Sa se calculeze limita sirului cu termenul general: a
n
n

=
¿
=
÷
n
k
n
k
1
) 1 (
sin





53. Sa se calculeze limita sirului cu termenul general: a
¿
=
+
=
n
k
n
k n
n
1
2
) (
1
.

54. Sa se calculeze limitele sirurilor cu termenii generali:

a
n
n
1
=
¿
=
n
k
n
k
n
k
e
1
2
cos ; b
n
k
e
n
k
n
k
n
2
1
sin
¿
=
= .
55. Sa se arate ca:
|
|
|
|
|
.
|

\
|
÷
÷
+ · · · + ÷ + ÷
· ÷
n n
n
2
1
1 2
1
4
1
3
1
2
1
1 lim =ln2


CAPITOLUL AL III-LEA
REZOLVARI


1. 0<a
3
2
1
2 2
3
2
2
2
1
2
· < · · · · · · =
n
n
· · · ·
3
2
3
2
=2
2
3
2
÷
|
.
|

\
|
·
n
, dar
· ÷ n
lim 2
2
3
2
÷
|
.
|

\
|
·
n
=0¬
· ÷ n
lim a 0 =
n
.
2. 0<a =
n
n
n
n
C
2
2
2
1
· =
( )
( )
( )
| |
( )
;
1 2
1
2 6 4 2
1 2 5 3 1
2 6 4 2
2 1 2 4 3 2 1
!
! 2
2
1
2 2 2
+
<
· · · · ·
÷ · · · · · ·
=
· · · · ·
· ÷ · · · · · ·
= ·
n n
n
n
n n
n
n
n

0 lim 0
1 2
1
lim = ¬ =
+
· ÷ · ÷
n
n n
a
n

3.
n
a =
¿
=
+ +
n
k
k kn n
k
1
2 2
cos
s
¿
=
+ +
n
k
k kn n
k
1
2 2
cos
0
1 1
1
2
1
2
÷
+ +
=
+ +
s
¿
=
n n
n
n n
n
k


Conform criteriului majorarii, . 0 lim =
· ÷
n
n
a
4. x-1<| | x x s deci: n | | x n x n x
2 2 2
1 s < ÷ .
n=1 x-1<| | x x s
n=2 2 | |s < ÷ x 2 1
2 2
x 2 x
2
.
…………………………………………..
n=n | | x n x n x n
2 2 2
1 s < ÷ .
( ) < ÷ + · · · + + n n x
2 2 2
2 1 | | | | · · · · + + x x
2
2 | | x n
2
s ( )
2 2 2
2 1 n x + · · · + + .

( ) | | | | | | | |
3
2 2 2
3
2 2
3
2 2 2
2 1 2 2 1
n
n x
n
x n x x
n
n n x · · · + +
s
· · · + +
<
÷ + · · · + +
.

· ÷ n
lim
( )
3 6
2
6
6 ) 1 2 )( 1 (
lim
2 1
3 3
2 2 2
x x
n
n n n xn
n
n n x
n
= =
÷ + +
<
÷ + · · · + +
· ÷


· ÷ n
lim
( )
3 6
2
6
) 1 2 )( 1 (
lim
2 1
3 3
2 2 2
x x
n
n n xn
n
n x
n
= =
+ +
<
+ · · · + +
· ÷


| | | | | |
3
2
lim
3
2 2
x
n
x n x x
n
=
+ · · · + +
· ÷




5. a
n
=
¿
=
|
|
.
|

\
|
÷ +
n
k
n
k
1
3
3
2
1 1
=
|
|
.
|

\
|
+ + + +
+ +
=
|
|
.
|

\
|
+ + + +
<
+ + + +
·
¿
¿
=
=
1
1
1
1
1 6
) 1 2 )( 1 (
1
1
1
1
1 1 1 1
1
3
3
2
3
3
2
3
3
2
3
3
3
1
2
1
3
3
2
2
3
3
2
2
3
n n
n
n n
n n
n
k
n
k
n
k
k
n
n
k
n
k


Rezulta ca
9
1
lim =
· ÷
n
n
a .
6. a
1
1 sin
2
1
2
1
2
+
<
+
<
+
=
¿ ¿
= =
n
n
k n k n
k
n
k
n
k
n


a
¿
=
>
+
=
n
k
n
k n
k
1
2
sin
-
1
1
2
1
2
+
÷ >
+
¿
=
n
n
k n
n
k

Trecand la limita in inegalitatea de mai jos, se obtine:
7. a
1
3 2 1
+
+ · · · · · · + + +
=
p
p p p p
n
n
n

Se noteaza n
n
p
b =
+1
,
b
n
-este sir crescator, divergent.
,
1
1 1
1
) 1 (
lim
) 1 (
) 1 (
lim lim
1
1
1 2
1
1
1
1 1
1
1
+
= =
+ · · · + · + ·
+
=
÷ +
+
=
÷
÷
+
÷
+ +
· ÷
+ +
· ÷
+
+
· ÷
p C n C n C
n
n n
n
b b
c c
p
p
p
p
p
p
n
p p
p
n
n n
n n
n

Conform teoremei lui Stolz-Cezaro¬
1
1
lim
+
=
· ÷
p
a
n
n
.
8. Fie a n b n
n n
= = , ln crescator si nemarginit.
Din teorema lui Stolz-Cezaro . 0
ln
lim = ¬
· ÷
n
n
n

9. Fie a
n
=n>0
¬ =
+
=
· ÷
+
· ÷
1
1
lim lim
1
n
n
a
a
n
n
n
n
(din criteriul radicalului): . 1 lim =
· ÷
n
n
n
a deci . 1 lim =
· ÷
n
n
n
|
|
.
|

\
|
+ + + +
+ +
>
1
1
1
1
1 6
) 1 2 )( 1 (
3
2
3
2
n n
n
n n
a
n
9
1
18
2
1
1
1
1
1 6
) 1 2 )( 1 (
lim
3
2
3
2
= =
|
|
.
|

\
|
+ + + +
+ +
· ÷
n n
n
n n
n
1 1
2 2
+
< <
+
÷
n
n
a
n
n
n
0 lim =
· ÷
n
n
a
0 1 ln
1
1
ln
lim lim
1
1
= =
÷ +
+
=
÷
÷
· ÷
+
+
· ÷
n n
n
n
b b
a a
n
n n
n n
n
10.
n
n
n
n
n
n
n
n
n
!
lim
!
lim
· ÷ · ÷
= . Notam a ;
! n
n
n
n
=
( )
e
n n
n
n
n
n
n
a
a
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
= |
.
|

\
|
+ =
+
= ·
+
+
=
· ÷ · ÷
+
· ÷
+
· ÷
1
1 lim
) 1 (
lim
!
! 1
) 1 (
lim lim
1
1
¬ (din criteriul radicalului) :
11. Fie b ; ! )! 1 (
1
n
n
n
n n ÷ + =
+
a
n
n
n
n
n
!
)! 1 (
1 +
+
=
1 1
1 1
!
1
)! 1 (
lim lim
1
= · · =
+
· ·
+
+
=
+
· ÷ · ÷
e
e n
n
n
n
n
n
a
n
n
n
n
n

Notam cu c ;
)! 1 (
1
÷
=
÷
n
n
n
n

( ) ( )
e
n n
n
n
n
n
n
c
c
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
= |
.
|

\
|
+ =
+
=
÷
·
+
=
· ÷ · ÷
÷
· ÷
+
· ÷
1
1 lim
1
lim
)! 1 (
!
1
lim lim
1
1

Din criteriul raportului e c
n
n
= ¬
· ÷
lim deci ( ) e a
n
n
n
=
· ÷
lim .
Dar (a
n
) ( ) ; 1 1
!
1
1
n
b
n
n
n
n
a
n
n
a
· ·
÷
÷ + = deoarece ( ) e a
n
n
n
=
· ÷
lim , ( ) ( ) e a
n
a
n
n
= ÷ + ÷
· ÷
1
1
1 1 lim si
Rezulta ca b
n
este convergent si trecand la limita in relatia anterioara obtinem: ,
lim
n
n
b e
e e
· ÷
=
deci
e
b
n
n
1
lim =
· ÷
.
12 ( 1
1
lim
!
)! 1 (
) 1 (
lim lim
1
1
¬ > = |
.
|

\
| +
= ·
+
+
=
· ÷
+
· ÷
+
· ÷
e
n
n
n
n
n
n
a
a
n
n
n
n
n
n
n
n
din criteriul raportului) ca · =
· ÷
n
n
a lim
13 Fie
14.

1
1
1 4
1 4
1 3
1 3
1 2
1 2
3
3
3
3
3
3
3
3
+
÷
· · · ·
+
÷
·
+
÷
·
+
÷
=
n
n
a
n
=
) 1 (
) 1 (
3
2
) 1 )( 2 (
) 1 )( 1 (
) 3 3 (
) 1 )( 2 (
13 5
13 2
3 3
7 1
) 1 ))( 1 (
) 1 )( 1 (
1
1
2
2
2
2
2
2
2
2
2
3
3
+
+ +
· =
=
+ ÷ +
+ + ÷
·
+ ÷
+ ÷ ÷
· · · ·
·
·
·
·
·
=
+ ÷ +
+ + ÷
=
+
÷
[ [
= =
n n
n n
n n n
n n n
n n n
n n n
k k k
k k k
k
k
n
k
n
k


.
!
lim e
n
n
n
n
=
· ÷
( ) | |
( )
( )
( )
;
! 1
lim
!
1
lim
!
! 1
lim
!
)! 1 (
lim ) ( lim
1
1
1
1
1
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
a
÷
=
+
=
+
=
|
|
.
|

\
|
+
=
÷
· ÷
+
· ÷
+
+
· ÷
+
· ÷ · ÷
,
!
lim e
n
n
n
n
=
· ÷
( )
( )
( ) | | ( )
. 1 lim
1
27
27
) 3 3 )( 2 3 )( 1 3 (
) 1 ( 3
lim
) ! ( 3
! 3
)! 3 3 (
! 1 3
lim lim ;
! 3
! 3
3 3
3 3
3 3 3
1
3 3
= ¬
= =
+ + +
+
= ·
+
+
= =
· ÷
· ÷
+
· ÷
+
· ÷
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
a
n n n
n
n
n
n
n
a
a
n
n
a
3
2
lim =
· ÷
n
n
a
15.

16.

17.
n
a =
2 2 2 2
)] 1 2 )( 1 2 [( 35
3
15
2
3
1
+ ÷
+ · · · · + + +
n n
n
=
( )( ) | |
8
1
) 1 2 ( 2
lim lim
) 1 2 ( 2 ) 1 2 (
1
) 1 2 (
1
8
1
1 2 1 2
2
2
2
2
1
2 2
1
2
=
+
+
= ¬
+
+
=
(
¸
(

¸

+
÷
÷
=
+ ÷
· ÷ · ÷
= =
¿ ¿
n
n n
a
n
n n
k k k k
k
n
n
n
n
k
n
k



18.
¿
=
+
÷ +
=
n
k
n
k
k k
a
1
2
)! 2 (
1
=
( ) ( ) ( )
¬
+
+
÷ =
(
¸
(

¸

+
+
÷
+
¿
=
! 2
1
2
1
! 2
1
! 1
1
n
n
k
k
k
k
n
k
2
1
lim =
· ÷
n
n
a

2
2 3
1
] )! 1 [(
1 2
+
÷ ÷ +
=
¿
=
k
k k k
b
n
k
n
=
( ) | | ( ) | |
0 lim
! 1 ! 1 ) ! (
1
2
1
2 2
= ¬
+
÷ =
)
`
¹
¹
´
¦
+
÷
÷
· ÷
=
¿ n
n
n
k
b
n
n
k
k
k
k

19.
(
(
¸
(

¸

÷ |
.
|

\
|
+
=
1
1
1
2
k
n
n
n
a =
(
(
¸
(

¸

+ · · · + |
.
|

\
|
+ + |
.
|

\
|
+
÷ ÷
1
1
1
1
1
2
2 1 k k
n n


· ÷ · ÷
=
n
n
n
a lim 2 lim
(
(
¸
(

¸

+ · · · + |
.
|

\
|
+ + |
.
|

\
|
+
÷ ÷
1
1
1
1
1
1
2 1 k k
n n
=
k
2

20. x 0
1 1
2
1
<
+
÷
= ÷
+
= ÷
+
n
n
n
n
n
n n
x
x
x
x
x
x deoarece x 0 >
n
(se demonstreaza prin inductie completa)
x
n n n
x x ¬ <
+1
sir monoton descrescato
0<x
, n
x
n
marginit inferior convergent x
n
¬
Fie . lim x x
n
n
=
· ÷
Trecand la limita in egalitatea:



21. x 0
1 1
2
1
<
+
÷
= ÷
+
= ÷
+
n
n
n
n
n
n n
x
x
x
x
x
x deoarece x 0 >
n
(se demonstreaza prin inductie completa)
x
n n n
x x ¬ <
+1
sir monoton descrescator.
0<x
, n
x
n
marginit inferior convergent x
n
¬ . Fie . lim x x
n
n
=
· ÷
Trecand la limita in egalitatea:
. 1 lim ;
3
2
log
) 1 (
) 2 )( 1 (
) 1 (
) 1 )( 2 (
4 3
5 2
3 2
4 1
log
) 1 (
) 2 )( 1 (
log
) 1 (
) 2 )( 1 (
log
) 1 (
2
log
) 1 (
2
1 log
n
3
1
3
1
2
3
1
2
3
1
2
2
3
1
2
3
1
= ¬
+
=
+
+ ÷
·
+
+ ÷
· · ·
·
·
·
·
·
=
+
+ ÷
=
|
|
.
|

\
|
+
+ ÷
=
|
|
.
|

\
|
+
÷ +
=
|
|
.
|

\
|
+
÷ =
· ÷
= = = =
[ ¿ ¿ ¿
n
n
k
n
k
n
k
n
k
n
a
k
k
k k
k k
k k
k k
k k
k k
k k
k k
k k
k k
k k
a
2
1
lim
;
2
1
2
1
2
1
1
1
) 2 )( 1 (
1
2 3
1 3
1
2 3
1 3
2 2 1
2
2
1
2
2
=
¬
+
÷ = |
.
|

\
|
+
÷
+
=
+ +
=
|
|
.
|

\
|
+ +
+ +
÷ =
+ +
+ +
÷ =
· ÷
= = = =
¿ ¿ ¿ ¿
n
n
n
k
n
k
n
k
n
k
n
a
n k k k k k k
k k
k k
k k
n a
0 lim 0
1 1
2
1
= ¬ = ¬ = + ¬
+
= ¬
+
=
· ÷
+ n
n
n
n
n
x x x x x
x
x
x
x
x
x
0 lim 0
1 1
2 2
2 2
1
= ¬ = ¬ = + ¬
+
= ¬
+
=
· ÷
+ n
n
n
n
n
x x x x x
x
x
x
x
x
x

22. 1. b=0, a ) 1 , 0 ( e
x ;
1 n n
ax =
+

n
n
n
x a
x
x
¬ < =
+
1
1
monoton descrescator.
0<x ;
n
x
n
marginit inferior
n
x ¬ convergent. Fie . lim x x
n
n
=
· ÷
Trecand la limita in inegalitatea
x
n n
ax =
+1
¬ x=ax ¬x(a-1)=0¬
0 lim =
· ÷
n
n
x

2. b=0, a=1
x 1
1
= =
+ n n
x sir constant ¬
1 lim =
· ÷
n
n
x

3. b=0, a>1
n
n
a x = ¬ crescator si nemarginit ¬
· =
· ÷
n
n
x lim

4. b 0 =

( )
( )( )
1
1
1
1
1
1 1 1 1
÷
÷
÷
÷
+
+ +
÷
=
+
÷
+
= ÷
n n
n n
n
n
n
n
n n
bx bx
x x a
bx
ax
bx
ax
x x
. 4' a>1+b
¬ > ÷
+
0
1 n n
x x sirul x
n
este monoton crescator (se demonstreaza prin inductie completa)

b
a
bx
ax
bx
ax
x
n
n
n
n
n
= <
+
=
+
1
1 n
x ¬ marginit superior. Deci x
n
este convergent.
Fie . lim x x
n
n
=
· ÷
Trecand la limita in egalitatea :

4 '. ' a<1+b
¬ < ÷
+
0
1 n n
x x sirul x
n
este monoton descrescator( se demonstreza prin inductie completa).
0< x
n
¬sirul x
n
este marginit inferior ¬ x
n
convergent. Fie . lim x x
n
n
=
· ÷

Trecand la limita in egalitatea:
P(n): x
n
>
b
a 1 ÷

P(!): x
1
>
b
a 1 ÷
; ) 1 ( 0 1
1
1
P b
b
a
b
a
¬ > + ¬
÷
>
+
adevarata.
………………………………………………………….
P(k): x
b
a
k
1 ÷
>
P(k+1): x
b
a
k
1
1
÷
>
+
;
¬ e ¬ ¬ + ¬ ¬
÷
> ¬
÷
>
+
N n pentru adevarata ) ( ) 1 ( ) (
1 1
1
n P k P k P
b
a
x
b
a
bx
ax
n
n
n
b
a
x
n
n
1
lim
÷
=
· ÷


23. ( ) ( ) ( ) ( )( )
1 1
2
1
2 2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
÷ ÷ ÷ ÷ +
+ ÷ = ÷ = ÷ ÷ ÷ = ÷
n n n n n n n n n n
x x x x x x b x b x x x ¬ x
n n
x >
+1
(se
demonstreza prin inductie completa) ¬ x
n
este monoton crescator.

¬
÷
= = ¬ = ÷ + ¬ ÷ ÷ + ¬
+
= ¬
+
=
+
b
a
x x a bx x ax x bx
bx
ax
x
bx
ax
x
n
n
n
1
, 0 0 ) 1 ( 0
1 1
2
1
b
a
x
n
n
1
lim
÷
=
· ÷
b
a
x x a bx x ax x bx
bx
ax
x
bx
ax
x
n
n
n
1
, 0 0 ) 1 ( 0
1 1
2
1
÷
= = ¬ = ÷ + ¬ ÷ ÷ + ¬
+
= ¬
+
=
+

x
n
<b(se demonstreza prin inductie completa) sirul x
n
este marginit superior) ¬ x
n
este
convergent. Fie . lim x x
n
n
=
· ÷
Trecand la limita in egalitatea x ( ) b x
n n
+ =
+
2
1
2
1
( ) b x x + = ¬
2
2
1

¬ ÷ ± = ¬ = + ÷ ¬ b x b x x 1 1 0 2
2 , 1
2
=
· ÷
n
n
x lim
1+ b ÷ 1 .
24.
x 0
1
1
1 1
>
+ + +
÷
= + ÷ + = ÷
÷
÷
÷ +
n n
n n
n n n n
x x
x x
x x x
 
 
0
1
> ÷
÷ n n
x x ( se demonstreaza prin inductie completa) ¬x
n
este monoton crescator.
x
1 ÷
+ =
n n
x  ; x
1
2
÷
+ =
n n
x  ; x 0
1
2
= ÷ ÷
÷

n n
x ¬ x 0
2
< ÷ ÷ 
n n
x
(x
n
)  4 1 1
2 , 1
+ ± = ¬(x
n
) ) 4 1 1 , 4 1 1 (   + + + ÷ e ¬ x
n
marginit ¬ x
n
convergent.
Fie . lim x x
n
n
=
· ÷
Trecand la limita in egalitatea:
x
1 ÷
+ =
n n
x  0
2 2
= ÷ ÷ ¬ + = ¬ + = ¬    x x x x x x
x  4 1 1
2 , 1
+ ± = , deci  4 1 1 lim + + =
· ÷
n
n
x

25. 0 -
1
2
1
2 -
1
2
1

1
2
1
1
<
|
|
.
|

\
|
=
|
|
.
|

\
|
+ = ÷
|
|
.
|

\
|
+ = ÷
+ n
n
n
n
n n
n
n n n
x
x
x
x
x x
x
x x x
x
|
|
.
|

\
|
+ =
+
n
n n
x
x
1
2
1
1
>1(deoarece x
n
>0) ) ¬ x
n
este monoton descrescator.
1s x
n
, x
n
este marginit inferior ¬ x
n
este convergent. Fie . lim x x
n
n
=
· ÷
Trecand la limita in
egalitatea: x
|
|
.
|

\
|
+ =
+
n
n n
x
x
1
2
1
1
|
.
|

\
|
+ = ¬
x
x x
1
2
1
, ¬ ± = ¬ = ¬ 1 1
2
x x . 1 lim =
· ÷
n
n
x
26.
) 0 ( 0
1
1
1
1
2
1
> >
+
= ÷
+
+ = ÷
+ n
n
n
n
n
n n
x deoarece
x
x
x
x
x x

n n n
x x x ¬ >
+1
sir monoton crescator. Presupunem ca x
n
este marginit superior ¬ x
n
este
convergent. Fie . lim x x
n
n
=
· ÷
Trecand la limita in egalitatea:
x 0 1 1
1
1
1
1
2 2
2 2
1
= ¬ + + = + ¬
+
+ = ¬
+
+ =
+
x x x x
x
x
x
x
x
n
n
n
contradictie.
Ceea ce am presupus nu este adevarat ¬ x
n
este crescator si nemarginit ¬ · =
· ÷
n
n
x lim
27.




( )( ) 2 1 2 3
2
1
÷ ÷ = + ÷ = ÷
+ n n n n n n
x x x x x x
1 ) 1 (
......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ..........
1 ) 1 ( 1 ) 1 ( 1 ) 1 ( 2 2
1 ) 1 ( 2 2
2
2 4 2
1 1
2
1 2
2
0
2
0 1
0
2
+ ÷ =
+ ÷ = + ÷ = + ÷ = + ÷ =
+ ÷ = + ÷ =
=
n
a x
a a x x x x
a x x x
a x
n

P(n): 1 ) 1 (
2
+ ÷ =
n
a x
n

P(0): x a a = + ÷ = 1 ) 1 (
0
P(0) adevarata
…………………………………………
P(k): x 1 ) 1 (
2
+ ÷ =
k
a
k

P(k+1): x 1 ) 1 (
1
2
1
+ ÷ =
+
+
k
a
k


P(k) ) 1 ( + ¬ k P propozitie adevarata . N n e ¬

· ÷ · ÷
=
n
k
n
x lim lim ( ) | |
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
´
¦
< ·
=
< <
=
> ·
= + ÷
0 a ,
0 a 2,
2 a 0 1,
2 a 2,
2 a ,
1 1
2n
a

28.

P(n):
( ) a x
ax
x
n
n
n
+ + · · · + + +
=
÷
0
1 2
0
2 2 2 1
2

P(1):
a x
ax
x
+
=
0
0
1
2
adevarata
……………………………………………
P(k):
( ) a x
ax
x
k
k
k
+ + · · · + + +
=
÷
0
1 2
0
2 2 2 1
2


P(k+1):
( ) a x
ax
x
k
k
k
+ + · · · + + +
=
+
+
0
2
0
1
1
2 2 2 1
2



( )
( )
( ) | |
( ) a x
x a
a a x
x a
a
a x
ax
a x
ax
a
a x
ax
x
k
k
k
k
k
k
k
k
k
k
k
+ + · · · + + +
=
=
+ + · · · + + +
=
+
+ + · · · + + +
+ + · · · + + +
=
+
=
+
+
÷
÷
+
0
2
1
0
2
2 1
0
1 2
0
0
1 2
0
1
2 2 2 1
2
2 2 2 1
2
2 2 2 1
2
2 2 2 1
2
2
2

( ) ( ) | | 1 ) 1 ( 1 1 1 1 2 2
1
2
2
2 2 2
1
+ ÷ = + ÷ = + ÷ = + ÷ =
+
+
k k
a a x x x x
k k k k
( )
;
2 2 1
2
7
8
3
4
3
4
2
2

;
) 2 1 (
2
2
2
2
2
;
2
0
2
0
3
0
0
0
0
0
0
2
2
3
0
0
2
0
0
0
0
1
1
2
0
0
1
a x
ax
a x
ax
a
a x
ax
a x
ax
a
x a
ax
x
a x
ax
a
x a
ax
x a
ax
a
x a
ax
x
x a
ax
x
+ + +
=
+
=
+
+
+
=
+
=
+ +
=
+
+
+
=
+
=
+
=
( ) a x
ax
x
n
n
n
+ + · · · + + +
=
÷
0
1 2
0
2 2 2 1
2
P(k) ¬P(k+1) propozitie adevarata N n e ¬

0
0
0
0
0
2
0
2
1
1
2
1
2
1
lim
2
1
2
1
2
1
lim lim
x a
ax
a x
ax
a x
ax
x
n
n
n
n
n
n
+
=
+
÷
÷ |
.
|

\
|
·
=
+ |
.
|

\
|
· · · + +
=
· ÷ · ÷ · ÷

29.
( )( )
1.
1 1 1 1
2 1 1
2
2
÷ ÷ +
÷
+
÷ + ÷ ÷ + ÷
÷
= ÷
n n n n
n n
n n
a a a a
a a
a a
Rezulta ca daca
2 ÷
>
n n
a a , atunci
n n
a a >
+2
si daca
2 ÷
<
n n
a a , atunci
n n
a a <
+2
.
Fie a
a a
a a
a
+ ÷
÷ ÷
= ÷
1
1
2
1 2
si trinomul f(x)= -x 1
2
+ ÷x cu radacinile: ) 1 , 0 (
2
1 5
1
e
÷
= x si
I. Daca a ,
2
1 5
,
|
|
.
|

\
|
÷
e o atunci 1-a-a 0
2
> deci
1 2
a a > si
2
1 5
2
1 5
1 1
2
÷
=
÷
÷ > ÷ = a a
De asemenea, se verifica prin ridicari la patrat, ca
2
1 5
daca ,
2
1 5
3
÷
<
÷
< a a .
Deci presupunem apoi
1 2 3 2k 1 2 1 2
a rezulta va 1 relatiei conform ,
+ + ÷ +
> >
k k k
a a a si deci
( )
1 1 2 > + n n
a este crescator.

Presupunem ,
2
1 5
1 2
÷
<
+ k
a rezulta ca si
2
1 5
3 2
÷
<
+ k
a , adica ( )
1 1 2 > + n n
a este si marginit,
deci convergent, limita calculandu-se folosind relatia de recurenta:
1 2 1 2
1 1
÷ +
÷ ÷ =
n n
a a si
rezulta
2
1 5
lim
1 2
÷
=
+
· ÷
n
n
a .
Analog se demonstreaza ca ( )
1 1 2 > + n n
a este un sir descrescator si marginit inferior de .
2
1 5 ÷

Deci, este convergent si limita este tot .
2
1 5 ÷

II. Se procedeaza asemanator pentru a
|
|
.
|

\
|
÷
e 1 ,
2
1 5
.
III. Daca a= ,
2
1 5 ÷
atunci sirul este constant, adica a
n
= N. n ,
2
1 5
e ¬
÷

30.




. 0
2
1 5
2
<
÷ ÷
= x
n n n n
n n n n
n n
n n
n n
a a a a
a a atunci a a
a a
a a
a a
< <
> >
÷ + ÷
÷
= ÷
+ ÷
+ ÷
÷
÷
+
1 1
1 1
1
1
1
rezulta , pentru iar
, , daca ca, deduce poate se unde de ,
1 1
. ;
1 2 2 1
x x a a x a x > ¬ + = =
Presupunem

31. Se calculeaza primii termeni ai sirului si se obtine:

.
2
2 x adica , 0 x
) 1 ( 2
1 x x deci,
x
) 1 ( 2
1 x x
) 1 ( 2
2
1 x x si dar ca observa
.
960
2311
,
8
193
x ,
48
113
,
6
13
,
4
7
, 1
n n n 1 n
n n n n 1 n 6 5 5 4 3 2 1
6 5 4 3 2 1
n n
n
n
n
n
n
x x x x x x x Se
x x x x x
+ > < ·
+
÷ · <
·
+
÷ = ÷ ·
+
+
+ = ÷ > < < < <
= = = = = =
+
+

.
80
33
2 x 5, n pentru a indeplinit este aceasta
5
+ = = Conditia
.
2
1 x
) 1 ( 2
2
intrucat
1
2
2
2
2 x
) 1 ( 2
2
1 x deci si
) 1 ( 2 2
2 x sup Pr
n
n 1 n n
n n
n
n n n
n
n
n
n
ca unem e
+ > ·
+
+
+
+ > + > ·
+
+
+ =
+
= + >
+


. 2 lim obtine se sirul, defineste ce recurenta
de relatia in limita la Trecand . convergent este sirul marginit, si monoton fiind ca Rezulta or. descrescat este
sirul adica , x x deci si ,
2
2 x 5, n N, n ca, rezulta complete inductiei ui principiul
n
n 1 n n
=
< + > > e ¬
· ÷
+
n
x
n
Conform

32.



( )
0 x ecuatiei radacinile
de determinat ui intervalul apartine , 0 x adica
(1), Avem
crescator. este x sirul deci N, n 0 x x x x atunci
2
2
n
1
1 n
2
1 - n
2
n
2
n
2
1 n , 1
= ÷ ÷
< ÷ ÷
> + =
e ¬ > ÷ = ÷ >
+
> + ÷
a x
x ca rezulta unde de a x
x x a x
x x
n n
n n n
n n n
( )
( )
( )
2
4 1 1
cu egala limita are sirul Deci,
sirului. termenii decat toti mica mai crescator sir unui limita
: int sirului limita fi poate nu
.
2
4 1 1
,
2
4 1 1
x
lim x unde 0 x obtinem (1), relatia in limita la Trecand
. convergent este sirul marginit, si crescator Fiind .
2
4 1 1
, 0 ,
. 0
2
4 1 1
, 0
2
4 1 1
1
1 2
2 1
n
2
1
2 1
a
x
ie contradict o la ajunge am rucit x x
a
x
a
x a x
x
a
x Deci
a
x
a
x
n n
n n
n
n n n
+ +
+ ÷
=
+ +
=
= = ÷ ÷
|
|
.
|

\
|
+ +
e
<
+ ÷
= >
+ +
=
>
>
· ÷
>
. 0 lim 0
2
1
lim lim 0 : urmare prin ,
2
1
na 1
1
deci si 2 na 1 : ea inegalitat Avem 1. n 0 a deci si 0 a 0 a din ).
n n
1
n
2
n
2
n n 2 1
= ¬ = s s
·
s
+
· > + > ¬ > > ¬ >
· ÷ · ÷
+
· ÷
n n
n
n
a
n
a
a n
a n a

. 1 na lim
. 1
1
y
1
lim y lim l : atunci , convergent este 0 na y general
.
1 1
1
lim
1
lim na lim
dar
1 1
lim na lim deci,
1 1
na
na
1
1
na 1
).
n
n
n
n
n
n
n n
1
n n
n
n
1
n
n
n
1
n
n
2
n
1
=
= ¬ = = = > =
÷
= =
|
|
.
|

\
|
÷ = ÷ =
+
=
+
=
· ÷
· ÷ · ÷
+
· ÷ · ÷ · ÷
+
· ÷ · ÷
+
+
Deci
l
l
termenul cu sirul Daca
a a a
n
a a a a
avem
a
a
a Din b
n n n
n n n n
n
n
n


33. a). Sirul se mai poate scrie:







( )( )
( )( )
. convergent deci marginit, si crescator monoton este Re
. 1 , 0
na 1
1 1
1 ; 1
ca aratam Sa crescator. monoton este sirul iar deci si 0 ) 1 ( avem 1 0 ).
. 1 y lim convergent deci marginit, si crescator monoton este sirul Asadar . 1
. 1
2
1
0 si 1 deoarece 0
na 1
1 1
na 1
) 1 ( 1
1
na 1
) 1 (
1
. 1 daca vedem Sa
or. descrescat monoton este sirul ca inseamna ceeace 0 deci si 0 1 1 a).
: cazuri doua e urmatoarel Deosebim
). 1 (
deci, ) 1 (
na 1
) a 1 (
na 1
na
na 1
) 1 (
na ) 1 (
. int
. na y
1 2
n
1 1
1
2
1 1
n
n
1
2
n
2
n
2
n
1
1
1
2
2
1 1
2
2
n
2
n
2
2
n
n 2
n
n 1 1
n n
n
n
n n
n n
n n n n n n n
n
n n
n n n n n n
n
n
n n n n n
n n n n
n
n n n
n n n
y sirul ca zulta
y deci
a y
y y
y y y a y y y b
y deci
n
a y
a y na a na a n
y
y
y y y y y
y a y y
y
a
n
a a n
a n y y
sir acestui monotonia ai mai studia Vom
sirului a Convergent
< <
+
÷ ÷
= ÷ <
> > ÷ = ÷ < <
= ¬ >
< < < > >
+
÷ ÷
=
+
÷ ÷ ÷
= ÷
+
+
= ÷
>
< ÷ < ÷ ¬ >
÷ = ÷
÷
+
= ÷
+
= ÷
+
+
= ÷ + = ÷
=
+ + +
+ + +
· ÷
+
+
+
+
+ +
+ +
¦
¹
¦
´
¦
= + =
>
=
÷
=
e e > ¬ e e
¬ e > ¬ e = =
+
+
+ +
. a 2 ,
a
1
a
0 a
: recurenta de relatia de dat sirul fel acest in obtinem ,
2
a ,
2
1
2
2
sin ,
). , 0 ( ),
2
, 0 (
sin
2
deci si 0
sin
2
) , 0 ( ca Presupunem ). , 0 (
)
2
, 0 (
sin
2
si 0 sin ) , 0 ( deoarece ,
sin
2
2
tg
sin
2
2
n
n
n 1
1
n
1 2
1
1 1
1 1
arctg x a
x
tg
x
tg
x
tg
x Avem
x iar
x
arctg
x
x x
x
arctg x x
x
x
sau
x
arctg
x
n n
n
n
n
n
n
n n
n
n
n
n
n


 




. x lim
2
2 a lim 2 x lim deci, . 2 lim a lim
2 a Deci 2. n 2 a atunci :
a
1
a
1
2 2
a
1
a a
a
1
2 a a
....... .......... ..........
a
1
2 a a
a
1
2 a a
: avem
a
1
a
: relatia patrat la Ridicam . convergent este ca rezulta marginit, fiind si crescator monoton este ,
. 0
a
1
a a deoarece 0
a a 1
a a
a a
2 2
;
n n n n
n
2
n
2
1 - n
2
2
2
1
2
1
2
n
2
1 - n
2
1 - n
2
n
2
2
2
2
2
3
2
1
2
1
2
2
n
n 1
n
n 1 n
n 1 n
n 1 n
n 1 n
1
 

= ¬ = = = · = >
¬ > > ¬ >
|
|
.
|

\
|
+ · · · + + ÷ + + =
+ + =
+ + =
+ + =
+ =
> = ÷ >
· +
÷
= ÷ = ÷
· ÷ · ÷ · ÷ · ÷ · ÷
+
+
+
+
+
+
n n n n n
n
n n
n n
arctg n
n n n Deci
a
x x sirul Asadar
arctg arctg arctg
x x
sirului Monotonia

b). Din


34.







( )
. 2 sin n lim 2 z lim y lim
. 2
1
2 lim ) ( lim
1
lim lim z lim l Deci
finita. este si exista z lim , Deci
. convergent este pozitivi, cu termeni sir fiind si or descrescat monoton este z sirul iar 0 z z Re
. 0 ) ( deci si n n 2
. 2 n n pentru t anuleaza 2 ) ( :
.
) 1 (
2
z z sau
) 1 (
1
2
z z
1
2
.
) 1 ( ) 1 (
) 1 (
1
z z
: z
z
. 0 y sirului a convergent studiat de avem deci,
n
2 sin n si
2
sin
sin
2
2
n
n
n
n
n
2
n
2 2
1
n
2 2
1
n
2
n
n
n
n
n
n n 1 n
2
2 2 2
2
2 4
n 1 n
2
2
n 1 n
2
2 2
1
2 2 2
1
2 2
1
2 2
1
n 1 n
n
2
2
n
n
1 1
1
= ¬ = =
=
|
|
.
|

\
|
+ = ÷ =
÷ +
÷
= = =
=
< ÷
< ÷ + > >
> = ÷ ± = + + ÷ =
+
+ + ÷
= ÷
+
÷
|
|
.
|

\
|
+
= ÷ ¬ + = ÷
+
÷ ÷
=
+
+ ÷
= ÷
+
= ÷
= =
> = = = ¬ =
· ÷ · ÷ · ÷
· ÷
+
· ÷
+
· ÷ · ÷ · ÷
· ÷
+
+ + +
+ + +
+
+ +
+
n
n
n n
n n n
n
n
n n
n
n
n
n n
n n n n n n n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
x Deci
a
a a
n n
a a
n
a
l
ca zulta
t f n n t dar
n a t unde n se care n nt t t f functia Consideram
a n n
n na a
n n
a
a
n
a
a a Dar
n n
a a a n
n n
a n na
n
a
n
a
sirului Monotonia
n
a
y Notam
n
a
a
x
a
x
x
x
tg
( )
marginit. sir deci 1
1
2
). 1
. N n ,
1
2
a ,
1
2
: Deci . ) ( notam ;
) ( 1
) ( 2
) ( ) (
2
1
1
2 1 2
1
1
2
1
1
1
n
n
n
n
n
n
n n n
n
n
n n
a
a
a
a
x
x
a
a
a a x f
x f
x f
x f f x f
s
+
=
e
+
=
+
= =
+
= =
÷
÷
-
÷
÷
÷
÷
÷


35.

36.
Relatia prin care este definit sirul , se mai poate scrie si astfel: a
1
1
1
+
÷
=
+
n
n
n
a
a

o
a
a
a
a
a a
a
a
a a
a
a
a
a
a =
+
÷
= ÷ =
+
÷
= ÷ =
+
÷
=
+
÷
=
1
1
,
1
1
1
;
1
1
1
;
1
1
3
3
4
1 2
2
3
0 1
1
2
0
0
1





¦
¹
¦
´
¦
>
=
< ÷
=
¦
¹
¦
´
¦
>
=
< ÷
= ¬ = = = · = ÷
· = ÷ + ¬
+
= ¬ = ¬
¬ > ¬ > ÷ > e >
= =
÷ ¬ ÷
¬ ÷ ¬ < ¬ < ÷ ¬ > + > ÷ <
< e <
+
÷
· = ÷
+
= ÷
· ÷ · ÷
· ÷
÷ ÷
-
÷ ÷ ÷ ÷ ÷
-
÷
÷
÷ ÷
÷
÷
÷
0. x 1,
0 x 0,
0 x , 1
) ( lim Deci
0. x 1,
0 x 0,
0 x , 1
lim -1 a , 1 , 0 0
0 2
1
2
lim Fie . convergent marginit si monoton sir
crescator; monoton sir 0 deci , 0 a ca inductie prin arata se N n 0 x ).
. 0 a 0, x b).
. convergent marginit si monoton
0 0 1 , 0 1 , 0 :
. 0 ca inductie prin arata se N n 0, x Daca )
.
1
1
1
2
2).
n n
3
3
2
n
1 1 n
n
1 1
2
1
2
1 1
2
1
2
1
1 1
2
1
1
1
x f a a a a a
a a a
a
a
a a a a a
a a a a a c
sir a sir a
or descrescat monoton sir a a a a a a a a Deci
a a
a
a
a a
a
a
a a
n n
n n n
n n n n n
n n
n n n n n n n n
n
n
n
n n
n
n
n n
egali. fi vor termenii toti gasite, valorile , b , pentru luand ca, apoi verifica Se
.
2
5 3
,
2
5 1

, a . 0
2
5 1
) (
,
2
5 3
si , 0
2
5 1
) ( 0 1
. b b b b b , a a a a a : adica constante, fie sa siruri doua cele ca suficient si
necesar este e convergent fie sa siruri doua cele ca Pentru
5. cu egala este perioada si periodice sunt , , a
. ,
,
) 1 (
,
1
, b ,
1
,
1
b ,
1
1
,
1
1
,
1 1
1 1
1 1 2 1
1 1 1 1
2
1
5 4 3 2 1 5 4 3 2 1
n
1 6 1 6
1 1
1 1
5
1 1
1
5
1 1
1
4
1
1
4
1
1
3
1
1
1
1
3
1
1
2
1
1
2
a
b a sant
b pentru cautate Valorile a iar
b a a a
b Sirurile
b b a a
a b
b a
b
a b
b
a
a b
b
a
b
a
a
a
a
b
b
a
a
a
b
b
a
b
a
n
+
=
+
=
<
÷
=
+
= >
+
= ¬ = ÷ ÷ ¬
= = = = = = = =
= =
÷
÷
=
÷
÷
=
÷
=
÷
=
÷
=
|
|
.
|

\
|
÷
÷
=
÷
÷
= =


37.
sunt diferite , deci x
n
contine doua subsiruri convergente spre limite diferite, deci nu poate fi un sir
convergent.

38.







. 40 a ,
39
41
a ,
40
1
a
,
41
39
a , 40 a : ie configurat urmatoarea a Sirul
. 40 . a 4k 1976 si 40 a Daca
. convergent sir un este a periodic, sir un Fiind
4. cu egala perioada cu periodic este a sirul deci
;
1
1
1
1
a ,
1
1
1
1
a
1
1
1
1
a ,
1
1
1
1
a
. a , a , a , a : ca aratat Trebuie
. a , a , a , a : ca sup Pr
0 4 3 2
1 0 n
0 1976 1976
n
n
1
1
3
3
4 n 1
2
2
2
2
3 n
2
3
3
1
1
2 n 3
4
4
1 n
4 n 1 3 n 2 2 n 3 1 n
7 3 - n 6 2 - n 5 1 - n 4 n
= = ÷ = ÷ =
= =
= = ¬ = =
=
+
÷
=
+
÷
= =
+
÷
=
+
÷
=
=
+
÷
=
+
÷
= =
+
÷
=
+
÷
=
= = = =
= = = =
÷
÷
+
+
+ ÷
÷
÷
+
+
+
÷
÷
÷
+
+
+ ÷
÷
÷
+
+ ÷ + ÷ + ÷ +
÷ ÷ ÷ ÷
a
avea va
a
nu
a
a
a
a
a
a
a
a
a
a
a
a
a
a
a
a
a
a
a
a
a a a a
a a a a unem e
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n n n n
n n n n
1 - p 1 0
1 - p 1 np 1 2p 1 p
1 1 np 1 2p 1 p 1
0 np 2p p 0
r kp
x x , x int ,
. x , x , x , x ).
.......... .......... .......... .......... ..........
x , x , x , x , x ). 2
x , x , x , x , x 1).
: e subsiruril
. 1 , 0 r si N k , x deci p, perioada de periodic sir un
· · ·
÷ · · · ·
÷ · · · ·
÷ · · · ·
÷ = e ¬ =
÷ + ÷ ÷
+ + +
+
numerele re d doua putin cel p perioada de periodic este sirul Daca
p
atunci Fie
p x x Fie
p
r n
2). (2k perioada cu periodic este a sirul deci a a
......... .......... .......... .......... ..........
a 1 k n Pentru
dat. N, k si N n , a
...... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ..........
a
a par N, k Fie
dat. N, k si N n , a
.. .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ..........
a
a impar ,
n 1 2 k 3 2k
1 2 k
1 n
1 2 1 1 n
3 2 1 n
1 n
1 2 1 1 n
3 2 1 n
+ = ÷ =
÷ = + =
e e ¬ ÷ =
÷ · · · ÷ + ÷ =
÷ · · · ÷ + ÷ = ¬ e
e e ¬ =
+ · · · ÷ + ÷ =
+ · · · ÷ + ÷ = ¬ e
+ +
+
÷ +
+ ÷ ÷ ÷ +
÷ ÷ ÷ ÷
÷ +
+ ÷ ÷ ÷ +
÷ ÷ ÷ ÷
a
a
a
a a a a
a a a a
a
a a a a
a a a a N k Fie
k n
k n n n n
k n n n n
k n
k n n n n
k n n n n
( )
(
¸
(

¸
+
÷
÷
=
+
+ ÷ = ¬
¦
¹
¦
´
¦
+
=
÷ =
¬
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
+ =
+ =
=
+ =
÷
=
+
=
¬ = + ÷ ÷ = ¬ =
÷ ÷
6
) 1 2 (
cos
6
) 1 2 (
cos
3
3 2
3
sin
3 3
cos
3
3
2
sin
3
2
cos
3
sin
3
cos
1
3
sin
3
cos
2
3 1
x ,
2
3 1

0 1 x : tica caracteris Ecuatia Fibonaci. sir un este a adica , a 2 k Pentru b).
2 1
2 1
2 1
2 1
2 1
2
1
2 1
n 2 1 n
2
   
 
 
 
n
a
n
a
n a a n
a a a
a a
b
a a a
b a a
b a a
n
n
b
n
a a
i i
x
x a a
n
n
n n


39.

40.

41.

| |
. 1 ln
1
1 ln lim
1
1 ln lim ) 2 ( lim ).
. 0 .
1
1 ln deoarece 2 I ln2 - 2 ).
. I 0
) 1 (
1
1 ln
1
ln 2
1
2
ln 2 I ).
.
1
1 ln 2 ln 2 ) 1 ln( 2 2 ln 2
1
2
1 2
n n n
n
1 n 1 n
1
1 1
= =
|
.
|

\
|
+ =
|
.
|

\
|
+ = ÷
>
|
.
|

\
|
+ s <
¬ > ¬ >
|
|
.
|

\
|
+
+ =
+
+ ÷
+
+
÷ = ÷
|
.
|

\
|
+ ÷ = + ÷ + ÷ + = ÷ = |
.
|

\
|
÷
÷
=
· ÷ · ÷ · ÷
+ +
+
+ +
} }
e
n n
n I n c
n
b
crescator monoton sir I I
n n n
n
n
n
I a
n
n n n n x x dx
x
dx
x
x
I
n
n
n n n
n
n
n
n
n
n
n
( )( )
1 1
3 5 2
1
1 lim
3 2
4 2
lim
3 5 2
1
1
3 2
4 2
lim
) 1 ( 2
1 2
3 2
) 2 ( 2
3 2
4 2
lim lim b).
.
1 2
1
1 lim lim
1 2 1 2 1 2
1
a).
0
3 5 2 1
3 5 2
2
2
1
2
1
1 2
lim 1 2
) 1 2 (
1
2
2
= · = |
.
|

\
|
+ +
÷
+
+
=
= |
.
|

\
|
+ +
÷
+
+
=
(
¸
(

¸

+
+
·
+
+
+
+
=
= = |
.
|

\
|
+
+ =
+
=
+ ÷
=
+ +
÷
·
÷
+ +
· ÷ · ÷
· ÷ · ÷
+
· ÷
+
+
+
· ÷ · ÷
=
· ÷
¿
e
n n n
n
n n n
n
n
n
n
n
n
n
u
u
e e
n
u
n
n
k k
v
n n
n n n
n n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n n
n
n
n
n
k
n
n
( )
1
1 1
lim
1
1
lim
1
1
1
1
1
1
1 1
1
1
lim
1 1
1
1
2
2
2
÷
=
÷
·
÷
=
÷
÷
=
÷
÷
· = = =
=
|
|
.
|

\
|
+
+ ÷
=
· ÷ · ÷
= =
÷
÷
+
+ +
· ÷
¿ ¿
e e
e
e
c
e e
e
e
e
e e
e c
e
n
nk n
b
n
n
n
n
n
n
n
n
n
k
k
n
k
k
n
k
n
n n
n
k
42.

43.
44.
n n
n
n
n
n
n
n n n
a
3 3
3
3
3
3
3
1
1
1
3
1
1 3
3
1
3
3

|
.
|

\
|
+
=
|
.
|

\
|
+
=
|
.
|

\
|
+
=
.
1
3
1
1
1
lim lim
3
e
n
a
n
n
n
n
=
|
.
|

\
|
+
=
· ÷ · ÷

45.

n
n
n
n
·
÷ ·
=
2
1 ! 2
a
n
1
2 ) 2 )( 1 (
4
1 lim lim lim
1 lim
2 ) 2 )( 1 (
4
1
2 ) 2 )( 1 (
4
2 ) 1 (
3
. 0
2
1
) 2 )( 1 (
12 6
lim lim
0 ) 2 )( 1 ( 2
) 4 (
lim
2
1
2
1
1
1
1
1
2
= =
(
¸
(

¸

· + +
+
÷ = =
= ¬
· + +
+
÷ =
(
¸
(

¸

· + +
+
÷
· +
+
= =
=
·
·
+ +
+ +
=
+ +
+ ÷
+
· ÷ · ÷ · ÷
· ÷
+
=
+
=
+
· ÷ · ÷
÷·
¿ ¿
e e
n n
n
b c
b
n n
n
k k
k
k k
k
a b
n n n
n n
a
n n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
k
k k
n
k
k n
n
n
n
n
n
n
n
( )
2 2
lim
2 2
2
1 n
2
2
n
2
1 - n
2
4
2
3
2
2
1
1 lim lim ;
1
1 b ).
. 0
) 1 ( 1
1
lim lim
) 1 ( 1
a .
) 2 ( 1
a ca sup Pr
.
3 1
a ;
2 1
a ;
1
a ).
a na
n n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
e e
a n
b
a n
na b
a n
a a
a n
a
a n
a
unem e
a
a
a
a
a
a
a
n
      
 
= = |
.
|

\
|
·
+ = |
.
|

\
|
·
+ = =
=
÷ +
=
÷ +
= ¬
÷ +
=
+
=
+
=
+
=
+ +
· ÷ · ÷
+
÷ ÷
+
· ÷ · ÷
· ÷
n
n
n P k P k P
k
k
k
k
k
k
k
k
a Deci
k
k
k P
k
k
k P a P
n
n
a a a
n
n
kn
k
k kn
k
k
k
k
k
kn
k
n
n
·
÷ ·
= e ¬ ¬ + ÷
+
÷ +
=
+
+
+
·
÷ ·
=
+
+
+ =
+
÷ +
= +
·
÷ ·
=
·
=
·
÷ ·
=
·
÷ ·
=
·
÷ ·
=
·
=
-
+
+
+ +
+
+
+
+
2
1 ! 2
a ca Rezulta . N n adevarata ) ( ) 1 ( ) (
.
)! 1 ( 2
1 )! 1 ( 2
)! 1 ( 2
1 2
! 2
1 ! 2
)! 1 ( 2
1 2
a
)! 1 ( 2
1 )! 1 ( 2
a : ) 1 ( ;
! 2
1 ! 2
a : ) ( ;....;
! 1 2
1
: ) 1 (
.
2
1 ! 2
a : P(n) .
! 3 2
1 ! 3 2
;
! 2 2
1 ! 2 2
;
! 1 2
1
n
1
1
1 1
1 k
1
1
1 k k 1
n
3
3
3
2
2
2 1
e". " numarului sirul a sirul Deci, .
1
1 ) ( a
adevarata. este b sirului al general menul pentru ter propusa forma complete, inductiei ui principiul Conform
.
1
2
1
1
1
2
1 2
b atunci ,
1
b : ca Presupunem .
3
4
b ,
2
3
b , 2
:
1 2
2 b , 1
1 b
1
1 b
1
: sirului a definitie de relatia Atunci . . 46
n n
n
1 n n 3 2 1
1 1
n 1 n
este
n
b
n
n
n
n
n
n
b
b
n
n
b
b
b
b b a Notam
n
n
n
n
n
n
n
n n
n
n
|
.
|

\
|
+ = =
+
+
=
+
÷
+
=
÷
=
+
= = = =
÷
= ¬ = =
÷
÷
÷
=
+
+
+

47.

48.
A arata ca x
n
este un sir convergent este echivalent cu a arata ca sirul este fundamental.
x
n
este fundamental ca ea proprietat cu n , 0
0
N e - > ¬ · 
49.

50.
a
n
n
3
=
¿
=
÷ +
n
k
k n
n
1
) 1 ( 3
=
n
n
3
=
¿
= ÷
+
n
k
n
k 1 ) 1 ( 3
1
1
.
Fie f(x)= ,
1
1
x +

| |
) x ( n), 1,2 (k ,
3
re intermedia puncte de sistemul si n) 0,1,2 (k
3
x diviziunea cu 3 , 0 int
1 - k k k
k
= · · · = =
· · · = =
 
n
k
n
k
ervalul

. convergent este sirul Cauchy, lui criteriul satisfacut Fiind
. atunci N p si n n incat astfel
1
n 0 deci,
;
1
) (
1 1 1
1
1
2
1
1
1
1
1 1
) )( 1 (
1
) 2 )( 1 (
1
) 1 (
1
) (
1
) 2 (
1
) 1 (
1
:
2 2 2



 
< ÷ e ¬ > ¬
(
¸
(

¸

= - > ¬
<
+
=
+
÷ =
+
÷
÷ +
+ · · · +
+
÷
+
+
+
÷ =
+ ÷ +
+
+ · · · +
+ +
+
+
<
+
+ · · · +
+
+
+
= ÷
+
+
n p n
n p n
x x
n p n n
p
p n n p n p n n n n n p n p n
n n n n p n n n
x x Calculam
. convergent este l, fundamenta sir fiind , ;
1
1
1
1
N, p si n n atunci,
;
1
1 n deci ,
1
n si o fie ; 0
1
1
1
1
1
1
1
1
) 1 )( (
1
) 3 )( 2 (
1
) 2 )( 1 (
1
) 1 )( (
cos
) 3 )( 2 (
cos
) 2 )( 1 (
cos
) 1 )( (
cos
) 3 )( 2 (
cos
) 2 )( 1 (
cos
0
0
0 0
2
1 2 1
deci
n n
x x
n
y
n p n n p n p n
n n n n p n p n
a
n n
a
n n
a
p n p n
a
n n
a
n n
a
x x
n p n
n
p n
n
n
p n
n n
n p n

 


<
+
<
+
< ÷ e > ¬
> +
(
¸
(

¸

= > |
.
|

\
|
÷
+
=
<
+
<
+ +
÷
+
=
+ + +
+
+ · · · +
+ +
+
+ +
<
+ + +
+ · · · +
+ +
+
+
+ +
<
+ + +
+ · · · +
+ +
+
+ +
= ÷
+
+
+
+
+
+ +
+
. convergent este l fundamenta sir un fiind , deci
;
1
1
y , n n a.i. ,
1
n , 0 0
1
1
1
1
1
1
1
1
) 1 )( (
1
) 1 )( (
)! cos(
) 1 )( (
)! cos(
) 3 )( 2 (
)! 2 cos(
) 2 )( 1 (
)! 1 cos(
n 0 0
1
1
 



<
+
¬ < > ¬
(
¸
(

¸

= - > ¬ ¬ ÷
+
=
<
+
<
+ +
÷
+
=
+ + +
s
+ + +
+
s
+ + +
+
+ · · · +
+ +
+
+
+ +
+
= ÷
¿
¿
=
=
+
n n
y
n p n n k n k n
k n k n
k n
p n p n
p n
n n
n
n n
n
x x
n
p
k
p
k
n p n

51. Fie

52. Fie functia f(x)=sinx si intervalul [0, ]  cu diviziunea
n). , (1, k , re intermedia puncte de sistemul si n) , (0,1, k ,
1 k
· · · = = · · · = =
÷ k k
x
n
k
x 


. 2 1 1 ] cos [ sin lim
. lim
) 1 (
sin lim ) )( ( lim ) )( ( lim sin
0
0
1
1
1
1 1
1
0
= + = ÷ = =
=
÷
= ÷ = ÷ =
}
¿ ¿ ¿
}
· ÷
· ÷
=
· ÷
÷
=
÷
· ÷
÷
=
· ÷



 

x xdx a Deci
a
n
k
n
x x x f x x f xdx
n
n
n
n
n
k
n
k
n
k
k k
n
k
n
k
k k
n


53.
.
2
1
1
2
1
1
1
x) (1
1
lim
. lim
1
1 1
lim ) )( ( lim ) )( ( lim dx
x) (1
1
n). , 1,2, ( k : re intermedia puncte de sistemul
si n) , 0,1,2, ( k , x diviziunea cu [0,1] intervalul si
x) (1
1
f(x)
1
0
1
0
2
1
2
1
1
1
0
1
1
2
k
2
= + ÷ =
(
¸
(

¸

+
÷ =
+
=
=
|
.
|

\
|
+
= ÷ = ÷ =
+
· · · = =
· · · = =
+
=
}
¿ ¿
}
¿
· ÷
· ÷
=
· ÷
÷
=
· ÷
÷
=
· ÷
x
dx a
a
n
k
n
x x x f x x f
x
n
k
Fie
n
n
n
n
n
k
n
k
n
k
k k
n
k
n
k
k k
n
k k



54.
| | 2 2 4 1 2
1
1
lim
. lim
) 1 ( 3
1
1 3
lim ) )( ( lim ) )( ( lim
1
1
3
0
3
0
1
1
1
1 1
1
3
0
= ÷ = + =
+
=
=
÷
+
= ÷ = ÷ =
+
}
¿ ¿ ¿
}
· ÷
· ÷
=
· ÷
÷
=
÷
· ÷
÷
=
· ÷
x dx
x
a Deci
a
n
k
n
x x x f x x f dx
x
n
n
n
n
n
k
n
k
n
k
k k
n
k
n
k
k k
n

| |
( )
.
3
1 2 2 2
3
1 2 2
2 2 1 lim
. lim 1
n
1
lim ) )( ( lim ) )( ( lim 1
). , , 2 , 1 ( , re intermedia puncte de sistemul
si n) , 0,1, k ( x diviziunea cu 0,1 intervalul si 1 ) (
2
1
2
1
0
1
1
1
1
1
1
0
k
k
÷
=
|
|
.
|

\
|
÷
= = + =
= + = ÷ = ÷ = +
· · · = =
· · · = = + =
} }
¿ ¿ ¿
}
· ÷
· ÷
=
· ÷
÷
=
· ÷
÷
=
· ÷
dt t dx x a Deci
a
n
k
x x x f x x f dx x
n k x
n
k
x x f
n
n
n
n
n
k
n
k
n
k
k k
n
k
n
k
k k
n
k


{ } ( )
( ) 3 2 2 sin 1 cos
5
1
lim Deci
. 3 2 2 sin 1 cos
5
1
] [ 2 ] 2 sin e [ ] cos e [
5
1
cos e
. e 2 cos e 4 ] 2 sin e [ ] cos e [ ) 1 cos 2 ( e 2 ] 2 sin e [ ] cos e [
2 cos 2 e ] 2 sin e [ ] cos e [ 2 sin e ] cos e [ cos e lim
. lim cos e
1
lim ) )( ( lim ) )( ( lim cos e
n , 1,2 k , : re intermedia puncte de sistemul
si n , 0,1,2 k x diviziunea cu [0,1] si cos e f(x) Fie ).
2
2 1
0
1
0
x 1
0
2 x
1
0
2 x
1
0
x
1
0
2 x 1
0
x 1
0
2 x
1
0
2 x 1
0
x 1
0
2 x
1
0
x 1
0
x 1
0
2 x
1
0
x 1
0
2 x
1
0
2 x
1
2
n
k
1
1
1
1
1
0
2 x
k
k
2 x
÷ + + =
÷ + + = + + =
+ ÷ + = ÷ ÷ +
= · ÷ + = + = =
= = ÷ = ÷ =
·· · = =
·· · = = =
· ÷
· ÷
· ÷
=
· ÷
÷
=
· ÷
÷
=
· ÷
}
} } }
} } }
¿ ¿ ¿
}
e e e a
e e e e x x xdx
dx xdx x x dx x x x
dx x x x xdx x xdx a
a
n
k
n
x x x f x x f xdx
x
n
k
x a
n
n
x
n
n
n
n
n
k
n
k
n
k
k k
n
k
n
k
k k
n
k



b)

55.
Pentru aflarea acestei limite ne vom folosi de identitatea lui Catalan:
. 2 ln
2
1
2
1
1
1
lim Deci . 2 ln ] 1 ln[ ) (
.
2
1
2
1
1
1
lim
1
1 1
lim ) )( ( lim f(x)dx
: avea vom n), , (1,2, k : re intermedia puncte de sistemul
si , ,
n
1
,
n
1
0, : e diviziunil d consideran deci si a, integrabil este f [0,1], pe continua Fiind
[0,1]. intervalul pe continua
x 1
1
f(x) functia Consideram
imediat. rezultat un obtine se integrare Prin .
2
1
2
1
1
1
lim
: calcularea la reduce se problema ,
2
1
4
1
2
1
2
;
2
1
1 2
1
2
1
1
1 1
4
1
3
1
2
1
1
2
1
1 2
1
4
1
3
1
2
1
1
: a identitate din obtine se care ,
2
1
2
1
1
1
2
1
1 2
1
4
1
3
1
2
1
1
1
0
1
0
1
1
1
1
0
k
= |
.
|

\
|
+ · · · +
+
+
+
= + =
|
.
|

\
|
+ · · · +
+
+
+
=
+
· = ÷ =
· · · = =
· · ·
+
=
|
.
|

\
|
+ · · · +
+
+
+
|
.
|

\
|
+ · · · + + ÷
+
÷
+ · · · +
+
+
+
+ + · · · + + + + = +
÷
+ · · · + + + +
+ · · · +
+
+
+
= ÷
÷
+ · · · + ÷ + ÷
· ÷
· ÷
=
· ÷
÷
=
· ÷
· ÷
}
¿ ¿
}
n n n
x dx x f
n n n
n
k
n
x x f
n
k
n
n
n n n
Deci
n
membri ambii in scazand
n n n n n n n
n n n n n
n
n
n
k
n
k
n
k
k k
n
n




















( )
). 3 2 sin 1 (cos
5 5
2
lim
. lim sin e
1
lim ) )( ( lim ) )( ( lim sin e
). 3 2 sin 1 (cos
5 5
2
3 2 2 sin 1 cos
5
1
1 cos e 1 ) cos 1 ( e sin e
2
1
2
n
k
1
1
1
1
1
0
2 x
2
2
1
0
2 x
1
0
2 x
1
0
2 x
÷ + ÷ ÷ =
= = ÷ = ÷ =
÷ + ÷ ÷
= ÷ + + ÷ ÷ = ÷ ÷ = ÷ =
· ÷
· ÷
=
· ÷
÷
=
· ÷
÷
=
· ÷
¿ ¿ ¿
}
} } }
e
b Deci
b
n
k
n
x x x f x x f xdx
e
e e e e xdx e dx x xdx
n
n
n
n
n
k
n
k
n
k
k k
n
k
n
k
k k
n



Bibliografie





1. M. Nicolescu, N. Dinculeanu, S. Marcus -“Analiza Matematica”, vol. I,
“Editura Didactica si Pedagogica” Bucuresti, 1971.
2. Marcel N. Rosculet-“Analiza Matematica”, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti.
3. Lia Arama, Toader Morozan -“Probleme de calcul diferential si integral”
4. Gazeta Matematica
5. Ghe. Siretchi -“Calcul diferential si integral” vol. II. Exercitii,
“Editura Stiintifica si Pedagogica “ Bucuresti, 1985.
6. D.M. Batinetu -“Probleme de matematica pentru treapta a II-a de liceu-siruri, Editura Albatros.
7. C. Grasu, V. Boskoff, C. Bica -“Analiza Matematica”, Constanta - Tipografia Universitatii1992
8. M. Cocuz -“ Culegere de probleme de matematica”., Editura Academiei Bucuresti 1984.

Referenti:
Prof. univ. dr. Costea Niculae, Universitatea “Ovidius” Constanta Prof. Ion Tiotioi, gradul I Prof. Nitu Nicolae, gradul I, Grupul Scolar de Electronica si Telecomunicatii Constanta

Tehnoredactor, prof. Iulian Cioroianu, gradul I

iar execitiile necesare intelegerii profunde si temeinice a acestei notiuni trebuiesc indelung cautate in diferite carti. Aceasta lucrare este in mare parte rodul unei astfel de cautari. dezvoltarea matematicii si efortul continuu de a mari eficienta actului pedagogic. corolare necesare abordarii unei probleme de siruri. Ele au fost selectate din culegeri. este fundamentala pentru parcurgerea oricarui capitol din analiza matematica. Capitolul III contine solutiile acestor probleme. gazeta de matematica. functii continue. Mentionam ca intelegerea si utilizarea notiunii de limita (de limita a unui sir). practic la baza intregii analize matematice. Experienta didactica. Capitolul I contine definitii. au condus la forme consacrate si aproape general acceptate de a introduce sirurile de numere reale in matematica scolara. Capitol de mare dificultate si finete capitolul “Siruri de numere.Introducere Introducerea si studiul sirurilor de numere in scoala ocupa un loc esential in invatamantul matematic liceal.”. Criterii de convergenta. Capitolul “Siruri de numere” pune probleme reale la clasa . unele fiind date ca subiecte la concursurile si olimpiadele scolare. Capitolul II contine probleme diverse de diferite dificultati. . necesare profesorului si utile elevului. deci cu atat mai mult cand este vorba de un domeniu cu un caracter mai abstract. functii derivabile.sta la baza introducerii notiunilor de limita unei functii. asa cum este analiza matematica. Este cunoscuta importanta rezolvarii de exercitii si probleme pentru buna asimilare a oricarui domeniu al matematicii. teoreme.

atunci sirul (x n ) este convergent si are aceiasi limita ca si celelalte doua. n Daca lim a n  a. N k  n  N / n  k  unde k este un numar natural fixat. P 1 . n  n  Limita modulului este egala cu modulul limitei. Se spune ca sirul (a n ) n1 are limita " a" daca in orice vecinatat e a punctului " a" se afla toti termenii sirului incepand de la un anumit rang. Daca a n  x n  bn pentru orice n  N si daca sirurile (a n ) si (b n ) sunt convergent e si au aceiasi limita. atunci : lim a n  lim bn . Teorema de convergenta a sirurilor monotone. Un sir convergent are o singura limita. Trecerea la limita in inegalitati. 3). Daca (a n ) si (b n ) sunt doua siruri convergente si daca a n  bn pentru orice n  N . atunci lim n  n  n  n  9). Criteriul majorarii. 1). Definitia 2 Fie (a n ) n1 un sir de numere reale si a  R. a n  0. n  a n  n . Prin sir infinit de elemente ale lui M vom intelege o functie f:N k  M . 4). atunci sirul  a n  este convergent si lim an  lim an . Se scrie atunci ca lim a n  a. Teorema de convergenta cu  . Un sir de numere (a n ) este convergent daca si numai daca pentru orice   0 exista un numar N(  ) astfel incat oricare ar fi n> N(  ) si orice p intreg (p  1) sa avem: a n p  a n   . Teorema a1  a 2    a n  a. Daca a n  a   n pentru orice n si daca  n  0 atunci a n  a. a n  a daca si numai daca: pentru fiecare numar   0 se poate gasi un rang n astfel incat pentru toti termenii de rang mai mare (n  n  ) sa avem : a n  a   2). 8). a n  0. Teorema a Daca lim n 1  a. Definitia 1 Fie M omultime fixata. Teorema clestelui. 6). n  Definitia 3 Orice sir de numere reale avand o lim ita finita se numeste convergent. a n  0. 7). n n  5). Sirul modulelor. Criteriul general al lui Cauchy. atunci lim n a1  a 2    a n  a Daca lim a n  a. atunci lim n a n  a .CAPITOLUL I NOTIUNI TEORETICE. Sirurile care nu au limita si cele care au limita   se numesc siruri divergente. Orice sir monoton si marginit este convergent. Daca (a n ) este un sir convergent .

n  b n  b n  b n 1  bn n n 11. 1 unde a n = 2 n  C 2nn . Sa se calculeze limita sirului: 2n an = . . n   n CAPITOLUL AL II-LEA APLICATII A. bn doua siruri de numere reale cu proprietatile : 1) (b n ) n 0 este strict monoton si nemarginit (b 0  R  ). n  N . atunci exista si lim n si avem lim n   . Numarul e.   n k 1   n  N  . 2 3. Sa se calculeze limita sirului: an  sin k . Fie a n . Sa se calculeze limita sirului: n   k2 a n =   3 1  3  1 .10). n  N n! 2. 2  e  3 . n  N  . 5. 6. Sa se calculeze limita sirului: an = cos k 2 k 1 n  kn  k 2 n .  1 lim 1    e . Sa se calculeze limita sirului: an = x  2 2 x        n 2 x n 2 . n  1 este sir crescator si marginit  a n sir convergent. 4. 2) Exista lim an 1  a n a a    R. 2 k 1 n  k n n  N  . Sa se calculeze limita sirului a n  nN . n  N  . Criterii de comparatie 1.  1 Sirul a n  1    n n n . Teorema Stolz-Cezaro.

cu termenii generali : an   k 2  k 1 k 1 ( k  2)! n si bn  k 3  k 2  2k  1 . 3n! 3 n n  N  . Sa se calculeze termenul general si apoi limita sirului a n . i 1 17. Sa se calculeze limita sirului: an  2 3  1 33  1 4 3  1 n3 1  3  3  3 23  1 3  1 4  1 n 1 15. Sa se calculeze limita sirului: 1p  2 p  3 p        n p . 10. n p 1 ln n 8. unde an = 1 2 3 n  2  2    2 3 15 35 [(2n  1)(2n  1)]2 18. 2 k 1 k  3k  2 n n bn =  a i . Sa se calculeze limita sirului: 33n n! an  . Sa se calculeze: lim nn n  n! 13. Sa se calculeze: lim n n n  p N .7. 14. Sa se calculeze: lim n n! n  n 11. Sa se calculeze limita sirului bn : an  n   k 2  3k  1 . Sa se calculeze: lim n  n an 9. Sa se calculeze limita sirului cu termenul general: . [(k  1)!]2 n  N 19. Sa se calculeze: lim n   n 1 n  1!  n n! 12. Sa se calculeze limita sirului: n  2  a n   log 1 1   k (k  1)   k 2  3 16. Sa se calculeze limitele sirurilor ( a n ) nN si ( bn ) nN .

x 0  R . 1  xn 27. n  0 . Sa se calculeze limita sirului: 1 2 x n1  x n  b  . 2 24. Sa se calculeze limita sirului: x n    x n1 . Sa se calculeze limita sirului: 2ax n1 xn . 1  xn 22. 25. n  2 .an  2  1  k  n 1    1  n     B.1] . Sa se arate ca sirul este convergent si sa i-se calculeze limita. 20. x n 1  a 29. 32. 1  bx n 23. Sa se calculeze limita sirului: x x n1  n . (n radicali). a>1. Sa se calculeze limita sirului: x2 x n1  n .   0 . definit astfel: a n1  1  a n .1) 30. a>0. a  (0. x 1  a . b. Sa se studieze natura sirului (a n ) nN . n  N . x 0  1. Sa se calculeze limita sirului: x n 1 =x 2  2 x n  2 . n  0 . cu x 1  1 . n 28. a>0. a n1  n 1   x n1  . Se da sirul cu termenul general: a. Sa se calculeze limita sirului: 1 1  x n1   x n   . b  0 . a. Fie a 1 >0 . n>1. a 1  a . Sa se calculeze limita sirului: ax n x n1  . b [0. x n  a  a      a . 31. x 0  1. x 0  1. x 0  0 .  2 xn   26. x 1   . x n  1  Sa se studieze natura sirului. Fie sirul (x n ) nN . x 0  1. 1  xn 21. n  1 . Relatii de recurenta. Sa se studieze convergenta sirului: 2 xn x n1  1  . x 0  a . 2n an 2 1  na n .

an an  1 Sa se determine valorile lui a 1 si b 1 . Sa se gaseasca expresia termenului general al sirului a n nN . Fie sirul cu termenul general u n  1  n  . Calculati lim n(2  I n ). unde c n   bk . Sa se calculeze lim x n n  2 sin x n b. definit astfel: a n1 a n  a n1  a n  1 . pentru k=2. Se considera sirul de numere reale. n  k 1 ( 2 k  1)(2 k  1) a. C. 37. Sa se arate ca sirul este periodic k  2 . b. a n 1  n si b n . unde v n   . (a n ) nN . b n  lim a n . Sa se calculeze lim a n n  n  b. Se considera sirul cu termenul general: .i. 38. Se considera sirul de functii  f n n1 2x 1 x2 Sa se arate ca g : R  R a. bn1  n cu b 1  a1  1 . Sa se calculeze limita sirului u n n b. Aratati ca sirul I n n1 este crescator. c). Sa se arate ca un sir periodic nu este convergent. Sa se calculeze lim n sin x n n  34. n x a). Se da sirul a n    1 a n i . Sa se stabileasca daca sirul are limita sau nu. Daca x 1  (0. Siruri diverse 39. Sa se calculeze lim na n 33. 36. n  n 1  v  40. Daca a 1976  40 . n  N . Aratati ca sirul I n n1 este marginit. n  n Sa se calculeze limita sirului c n nn . 2x 1 dx. Fie sirurile : a n . k 1 42. pentru care sirurile sant converg  R  ente. care este sirul?. i 1 k i 1 a. k N . Fie sirul I n n1 . Sa se calculeze : lim u n1 n  u n n 2  n 1 n 1  n  nk  1  41. f n  f  f  f  f       f unde f:R  R si f  x   n  b b 1 35. x n1  2  arctg a. I n   n 1 b).  ).a. Fie sirurile: a n    n2 1     2 . x  R lim f n  x   g  x  .

49. 43. 1 2 23 n(n  1) Sa se arate ca sirul x n este convergent.   R . D. a1  2 . definit astfel: a 1  a . n 1 a n a 1 n 1  1 n Sa se demonstreze ca sirul: 1 1 a n  1  2      2 este convergent. Sa se calculeze termenul general al sirului: 7  8 3 6 1 4 an . 50. cos1! cos 2! cos n!     Fie sirul  x n nN cu x n  . 5   2 n 1 2n 46. n  3(k  1) 1 n  52. a n1  a. n k 1 n (k  1)  sin n k 1 1 n . Sa se calculeze limita celor trei siruri. 2 n n cos a k Sa se arate ca sirul  x n nN .   n   . a k kN fiind un sir de numere k 1 k ( k  1) reale.n(n  1)(n  2) 2 n 1 Se considera apoi sirurile: n k 1 an  n  32  3  1 bn   a k si c n  bn2 . Sa se calculeze limita sirului cu termenul general: a n  n  k . . cu x n   este convergent. Sa se calculeze limita sirului cu termenul general: a n  3 n n  k 1 n . Sa se studieze natura sirului definit astfel: b n  n  a n1 n an 2 1  an . Fie sirul a n nN convergent. Sa se calculeze limita sirului cu termenul general: a n  51. Sa se calculeze limita sirului: 3 3n an 3n 1  3   n  45. 48. n  N 2 Sa se gaseasca termenul general al sirului dat de relatia: 1 1   1 . 47. 44. Sa se calculeze limita sirului a n nN 2 b. Calculul limitelor unui sir cu ajutorul integralei definite.

n=1 x-1< x  x n=2 2 2 x 1  22 x  2 2 x . 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2         ..53. n  n  1 2 3 n 1 3 3 3 3 3 1 1 2n ! 1  2  3  4    2n  1  2n 1  3  5    2n  1 1 2. a n =   2  2 0  n 2  kn  k 2 2 2 n  kn  k n  n 1 k 1 k 1 k 1 n  n  1 n2 n2 Conform criteriului majorarii. 2 2       x 12  2 2      n 2  n  2  x 1  22 n3 n3 n3 x 12  2 2      n 2  n xn(n  1)(2n  1)  6n 2 x x lim  lim   3 n  n  6 3 n 6n 3 2 2 2 x 1  2    n xn(n  1)(2n  1) 2 x x lim  lim   3 n  n  6 3 n 6n 3 x  2 2 x      n 2 x  x lim n  3 n3  x  2 x       n x  x1  2      n . n=n n2 x 1  n2 x  n2 x . 2 2 2 2 2  4  6    2n n! 2  4  6    2n 2n  1 1 lim  0  lim a n  0 n  n 2n  1 n n n cos k cos k 1 n 3. n  4. b n   e n sin 2 . 0<a n  2 n  C 2nn = 2 n     . 0<a n              =2    . dar lim 2    =0  lim a n  0 . lim a n  0.      n   n x   2 x     n x  x1  2    n    . Sa se calculeze limita sirului cu termenul general: a n  n 54. n n k 1 k     1  1  1  1      1  1  =ln2 55. Sa se calculeze limitele sirurilor cu termenii generali: an 1 n n k 1 k 1 . …………………………………………. 2 k 1 ( n  k ) n  e n cos 2 n k k . x-1< x   x deci: n x  1  n x  n 2 x . Sa se arate ca: lim  n  2 3 4 2n  1 2n        CAPITOLUL AL III-LEA REZOLVARI 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1.

n  n 9. se obtine: n n  2  an  2 n 1 n 1 an lim a n  0 n  7. p 2 p 1 n  b n  ( n  1) p 1  n p 1 n C      1 C p 1 p  1 n 1  bn p 1  n  C p 1  n Conform teoremei lui Stolz-Cezaro  lim a n  n  1 . divergent. bn  n crescator si nemarginit. a n   n n sin k 1 n  2  2 2 n 1 k 1 n  k k 1 n  k n n sin k 1 n - 2 1 n 2  k k 1 n  k   n 2  1 k Trecand la limita in inegalitatea de mai jos. a n  1p  2 p  3 p        n p n p 1 Se noteaza n p1  bn . b n -este sir crescator. n  a n  n  n n n lim . p 1 8. c n1  c n (n  1) p (n  1) p 1 1 lim  lim  lim 1  1  . a n =    n3 k 1   n lim (n  1)(2n  1)   1 1 6n 2  3 1   3 1   1   n n   (n  1)(2n  1) 2 n   2 1  18 9 an  2    3 1  1  3 1  1  1 6n   n n   2 n = 1  n 3 k 1 n k 2 2 k  k 1 2 3 2 k2 k2 3 1  3 1  3 1 n3 n 1 . 9   1 1 n  3 1  3  3 1  3  1   n n    (n  1)(2n  1) 2    3 1  1  3 1  1  1 6n   n3 n3   2 Rezulta ca lim a n  n  6. Fie a n  ln n.2    3 1  k  1 5. deci lim n n  1. Fie a n =n>0 ln a n 1 n 1  lim  1  (din criteriul radicalului): lim n a n  1. n 1 a  an n  ln 1  0 lim n 1  lim n  b  bn n   n  1  n n 1 ln n Din teorema lui Stolz-Cezaro  lim  0.

lim n n! n  n  lim n n nn nn .10. n  e n a (n  1) n 1 n!  n  1 12 lim n 1  lim  n  lim    e  1  ( din criteriul raportului) ca lim a n   n  n  a n  ( n  1)! n  n  n  n 13 Fie an  a 33n n! 33n 3 n  1! 3n !  lim 33 (n  1) 3 27 . lim  lim   n n  n  (n  1)! n c n n! n n1 nn  n Din criteriul raportului  lim cn  e deci lim a n   e . Fie b n  n 1 (n  1)!  n n!. n! e lim b n Rezulta ca b n este convergent si trecand la limita in relatia anterioara obtinem: e  e n   . 2 3  1 33  1 4 3  1 n3 1  3  3  3 = 23  1 3  1 4  1 n 1 n n k 3 1 (k  1)(k 2  k  1) 1  7 2  13 (n  2)(n 2  n  1) (n  1)(n 2  n  1)        k 3  1 k 2 (k  1))(k 2  k  1) 3  3 5 13 n(n 2  3n  3) (n  2)(n 2  n  1) k 2 an   2 (n 2  n  1)  3 n(n  1) lim an  n 2 3 . lim n 1  lim  3n  1 3 3n ! n a n n (3n  3)! 3 (n!) n (3n  1)(3n  2)(3n  3) 27 3 3  lim n a n  1. n n lim 1  a n  1 an 1  e si n  1 lim n  n n  e. Notam a n  . 1 deci lim bn  . n! n! n a n 1 (n  1) n 1 n! (n  1) n  1 lim  lim  n  lim  lim 1    e  (din criteriul radicalului) : n n  a n  n  1 n  n ! n n  n n lim n n! n  n  e. a n  n 1 (n  1)! n n! lim a n  lim n  (n  1)! n 1 n n n n 1 1   e 1  1 e n! n  n n n n 1  n 1 (n  1)!     lim n1 n  1!  lim n 1 n  1  lim n n lim (a n )  lim . n n  n   n n  n! n  1! n!n1 n n!    n n n 1 c n1 n  1n  (n  1)!  lim n  1n  lim 1  1   e Notam cu c n  . n 1 11. n  14. n n n n Dar (a n ) n  1  a n  1 1 n   bn a n 1 n n ! . deoarece lim a n   e .

n  k2 k 2 n   (k  1)(k  2)  2  n (k  1)(k  2)    log 1     log 1    log 1  an   log 1 1    k (k  1)   k (k  1)   k ( k  1)  k (k  1) k 2  k 2   k 2 3 3 3 3 k 2 1  4 2  5 ( k  2)(k  1) (k  1)(k  2) k2 log 1     log 1 . a n  =  1  k   1  k 1  1  k 2  n 1    1 1    1        1  n  n    n       1 2 lim a n  2 lim = k 1 k 2 n  n   k  1  1 1    1        1  n  n     20.15. x n marginit inferior  x n convergent . an  n   lim an  n  n n  k 2  3k  1 k 2  3k  1  n 1 1  1 1  1     1  2    . Trecand la limita in egalitatea: 21. an = n k 1 1 2 3 n  2  2    = 2 3 15 35 [(2n  1)(2n  1)]2 k 2  2k  12k  1 n   1 n  1 1 n2  n n2  n 1    lim a n  lim   (2k  1) 2 (2k  1) 2  2(2n  1) 2 n n 2(2n  1) 2  8 8 k 1   18. Trecand la limita in egalitatea: n  x n 1  xn x x  x 2  x  x  x  0  lim x n  0 n  1  xn x 1 2 xn  xn  xn   0 deoarece x n  0 (se demonstreaza prin inductie completa) 1  xn 1  xn x n1  x n  x n sir monoton descrescator. n 2 3 3 4 k ( k  1) k (k  1) 3k 3 3 n 16. 0<x n. a n   n k 2  k 1 n  k k 1  1 n 1 1 =    2  n  2!  lim a n  2 n  ! k  2! k 1 ( k  2)! k 1  k  1  k 3  k 2  2k  1 n  k  1 k n = bn      lim b  0 2 2 2  [(k  1)!] k  1!  n  1!2 n n k 1 k 1  ( k!) 2 2 19. x n1  x n  2 xn  xn  xn   0 deoarece x n  0 (se demonstreaza prin inductie completa) 1  xn 1  xn x n1  x n  x n sir monoton descrescato 0<x n.   2  k  3k  2  k 1 k  3k  2 k 1   k  2 (k  1)(k  2) k  2  k  1 k  2  2 n  2 n 1 2 17. Fie lim x n  x. x n marginit inferior  x n convergent Fie lim x n  x.  lim a n  1. x n1  x n  n  x n 1  x x x  x 2  x  x 2  x  0  lim x n  0 n  1  xn x 1 2 n 2 .

23. 1. x  1  bxn 1  bx b a 1 P(n): x n > b a 1 a a 1 P(!): x 1  . a  (0. xn 0<x n . x n1  x n           . b  0 lim xn   n x n1  x n  ax n ax n 1 a  x n  x n1    1  bx n 1  bx n 1 1  bx n 1  bx n1  4. a>1+b x n1  x n  0  sirul x n este monoton crescator (se demonstreaza prin inductie completa) x n1  ax n ax a  n   x n marginit superior. Fie lim x n  x. a=1 x n1  x n  1 sir constant  lim xn  1 n 3. a>1  x n  a n crescator si nemarginit  4. Deci x n este convergent. n 1  a  1  x n monoton descrescator. Fie lim x n  x. b=0. 0< x n  sirul x n este marginit inferior  x n convergent. Trecand la limita in inegalitatea n  x n  1  ax n  x=ax  x(a-1)=0  lim xn  0 n 2.   b  1  0  P(1) adevarata. a<1+b x n1  x n  0  sirul x n este monoton descrescator( se demonstreza prin inductie completa). b=0. x n marginit inferior  x n convergent.1) x x n1  ax n . x   1  bxn 1  bx b a 1 lim xn  n  b xn1  4 ' '. n  Trecand la limita in egalitatea: axn ax a 1 x  bx 2  x  ax  0  x(bx  1  a)  0  x  0.22. b 1 b b …………………………………………………………. a 1 P(k): x k  b a 1 P(k+1): x k 1  . 1  bx n bx n b Fie lim x n  x. b=0. Trecand la limita in egalitatea : n  axn ax a 1 x  bx2  x  ax  0  x(bx  1  a)  0  x  0. b axn a 1 a 1 a 1   xn   P(k )  P(k  1)  P(n) adevarata pentru n  N  lim x n  n b 1  bxn b b xn 1  1 2 1 2 1 2 1 2 x n  b  x n 1  b  x n  x n 1  x n  x n1 x n  x n1  x n1  x n (se 2 2 2 2 demonstreza prin inductie completa)  x n este monoton crescator.

Presupunem ca x n este marginit superior  x n este convergent.. 1  xn 1 x n 2 n Ceea ce am presupus nu este adevarat  x n este crescator si nemarginit  lim x n   27... x 2    x n1 ... Fie lim x n  x....... 2  1  1  b  24...  1 1  1 1  1 1  xn    xn   xn  .   n  2 xn  2 x 2 xn 1 x n1  x n  1   xn   0(deoarece x n  0) 1  xn 1  xn x n1  x n  x n sir monoton crescator.... .... . Fie lim x n  x.. x n este marginit inferior  x n este convergent. 0   x n    x n 1  0 ( se demonstreaza prin inductie completa)  x n este monoton crescator...... x n1  x n    x n    x n1  x n  x n1 lim xn  1+ n 1 b .....xn   0     2 x  2 xn  2 xn   n  1 1  x n1   x n   >1(deoarece x n >0) )  x n este monoton descrescator.  2 xn   x n1  x n  1  x n .. 2 x n 1  x n  x n  3 x n  2   x n  1 x n  2  x0  a 2 x1  x 0  2 x 0  2  ( a  1) 2  1 x 2  x12  2 x1  2  ( x1  1) 2  1  ( a  1) 4  1  (a  1) 2  1 . ..... . Fie lim x n  x. 1  1  4 )  x n marginit  x n convergent.x n <b(se demonstreza prin inductie completa) sirul x n este marginit superior)  x n este 1 2 1 convergent. Trecand la limita in n  egalitatea: x n1  26... ...  x 2  1  x  1  lim x n  1 ... deci lim x n  1  n  1  4 25............... x 2  x n 1    0  x 2  x n    0 n n n (x n ) 1.2 xn    .. Trecand la limita in egalitatea: n  x n1  1  x x2  x  1  x  x 2  1  x  x 2  1  0 contradictie.... x n  x n 1 x n    x n1 . 1 1 1 1   x n    x   x   . x n  ( a  1) 2  1 n 2 .. 2  1  1  4  (x n )  (1  1  4 .... Trecand la limita in egalitatea x n1  x n  b   x  x 2  b  n  2 2  x 2  2 x  b  0  x1. Trecand la limita in egalitatea: n  x n    x n1  x    x  x 2    x  x 2  x    0 x 1. .. ... 2  1  1  4 . Fie lim x n  x.......

2ax0 a  x0 a  x1 (1  2) x0  a a a  x0 2a 4ax0 3 x0  a 8ax0 2 3 ax0 2ax2 x3     . 0  a  2 2. lim x k  lim a  1 n n  2n . a  0   28. a  0  . a  2 2. x2    . 4ax0 a  x2 7 x0  a 1  2  2 2 x0  a a 3 x0  a 2a   xn   2 n ax 0 1  2  2 2      2 n 1 x0  a  2 n ax0 1  2  2 2      2 n1 x0  a 2ax 0 P(1): x1  adevarata x0  a …………………………………………… 2k ax0 P(k): xk  1  2  22      2k 1 x0  a P(n): x n      P(k+1): x k 1   2 k 1 ax 0 1  2  2 2      2 k x0  a  x k 1 2 k ax 0 2ax k 1  2  2 2      2 k 1 x 0  a 2 k 1 a 2 x     xk  a 2 k ax 0 1  2  2 2      2 k x0  a a a 1  2  2 2      2 k 1 x 0  a 2a          2 k 1 a x 1  2  2 2      2 k x0  a  . 2ax0 2ax0 2ax1 a  x0 2 2 ax0 x1  . a  2    1  1.P(n): xn  (a  1) 1 P(0): x 0  ( a  1)  1  a P(k): x k  (a  1) 2k 2n P(0) adevarata ………………………………………… 1 2 k 1 P(k+1): x k 1  (a  1) 1 2 x k 1  x k2  2 x k  2   xk  1  1  a  1  2k   1  (a  1) 2 2 k 1 1 P(k)  P ( k  1) propozitie adevarata n  N .

Daca a= 30. daca a n 1  a n . de unde se poate deduce ca. 5 1 5 1 . 2 Analog se demonstreaza ca a 2n 1 n1 este un sir descrescator si marginit inferior de 5 1 . rezulta ca si a 2k  3  . Daca a  o. P(k)  P(k+1) propozitie adevarata n  N ax0 ax0 ax 0 lim x n  lim  lim  n n  n  1 n  1 1  a  x0 1   2     n  x0  a   1 2  2 2 1  2  x0  a 1 2  2 a n  a n 2 a n 2  a n  1.   Deci. atunci a n2  a n . 1  a n1  1  a n1 1  a n  1  a n 2    a n1  a n  a n 1  a n 1  a n  1  a n1 . x1  a . adica a n = . adica a 2n 1 n1 este si marginit. 2 2  a 2 k 1 . atunci a n 1  a n . x2  a  a  x 2  x1 . 2 2 deci convergent.   2  2 2   x2  De asemenea. 2  5 1 5 1 5 1 . limita calculandu-se folosind relatia de recurenta: a 2n 1  1  1  a 2 n1 si rezulta lim a 2 n1  n  5 1 . Se procedeaza asemanator pentru a   2 . ca a3  Deci presupunem apoi a 2k 1 a 2n 1 n1 este crescator. conform relatiei 1 va rezulta a 2k 3  a 2 k 1 si deci 5 1 5 1 .1) si 2  5 1  0. iar pentru a n 1  a n .29.1 . 2  5 1   II. atunci a n2  a n si daca a n  a n 2 . 2 5 1 . 2 2 . atunci sirul este constant. atunci 1-a-a 2  0 deci a 2  a1 si a 2  1  a  1  I. Fie a 2  a1  1 a  a2 1 a  a si trinomul f(x)= -x 2 x  1 cu radacinile: x1  5 1  (0. rezulta a n1  a n Rezulta ca daca an  an  2 . se verifica prin ridicari la patrat. n  N. este convergent si limita este tot III. daca a  . Presupunem a 2 k 1  5 1 5 1 .

x 3  . Trecand la limita in relatia de recurenta ce defineste sirul. si deci x n 1  x n . n  N. adica x n  2  . din a 1  0  a 2  0 si deci a n  0 n  1. x 2  . n  5. x5  . x 4  . 2 2  1  1  4a  . 2 2 x2 nu poate fi limita sirului xn n1 int rucit am ajunge la o contradict ie : 1  1  4a 2 limita unui sir crescator mai mica decat toti termenii sirului. 4 6 48 8 960 Se observa ca x1  x 2  x3  x 4  x5 dar x5  x6 si x n 1  x n  1  n 2  x n  0. a). Conform principiul ui inductiei complete rezulta ca. atunci x 2 1  x 2  x 2  x 2 -1  0 n  N. 2(n  1) n 33 Conditia aceasta este indeplinit a pentru n  5. Rezulta ca fiind monoton si marginit. x6  .Presupunem x n  x n 1. Deci. de unde rezulta ca x n apartine intervalul ui determinat de n radacinile ecuatiei x 2  x  a  0 1  1  4a 1  1  4a  0. obtinem x 2  x  a  0 unde x  lim xn x1  n  x1  1  1  4a 1  1  4a . 80 deci. 2(n  1) n 2 2(n  1) 2n 2 2  si deci x n 1  1   xn  2   2  intrucat n n 2(n  1) n n 1 2 . n n n n Avem x n 1  a  x n  x n (1). x n 1  x n  1  2n n  xn  xn  1  xn 2(n  1) 2(n  1) Pr e sup unem ca x n  2  2n 2  xn 1 . Avem inegalitatea :1  na 2  2 n  an si deci n 1 1 1  . Fiind crescator si marginit. prin urmare: 0  lim an 1  lim  0  lim a n  0. Deci . xn   0.   2   Trecand la limita in relatia (1). 2 n  n  n  1  na n 2 n  an 2 n . x 5  2  . se obtine lim x n  2. Se calculeaza primii termeni ai sirului si se obtine: 7 13 113 193 2311 x1  1. sirul xn n1 are limita egala cu 31. x n  2  n 32. deci sirul x n n1 este crescator. x2  . adica sirul n este descrescat or. sirul xn n1 este convergent . sirul este convergent . adica x 2  x n  a  0. x 2   0.

a  tg x n . n 2 2 2 1  na n 1  na n 1  na n 2 y n 1  y n  an 1 (1  yn ). Deosebim urmatoarele doua cazuri : 2 a). Presupunem ca xn  (0. )  2 sin xn 2 sin xn sin x1 2 x2  (0. ( n  1) an na  1  an ( na n  1)  y n  11  an  1 1  n   0 deoarece yn  1 si 0  an   1. atunci : l  lim y n  lim Deci lim na n  1.  n . Sa vedem daca y n 1  1. Re zulta ca sirul y n este monoton crescator si marginit. deci convergent  lim y n  1. y n 1  1  n  b). 33. Asadar sirul este monoton crescator si marginit. deoarece x1  (0. a). n  1 1   l  1. yn  1  1  yn  0 si deci y n 1  yn  0 ceeace inseamna ca sirul yn este monoton descrescator.  )  sin x1  0 si arctg  (0. iar x n 1  (0. 1 n  1 1  an an 1 an n  lim na n  lim n  n  Daca sirul cu termenul general y n  na n  0 este convergent.Din an1   1 an 1 1 1 1  avem na n   deci. x n  2arctg a n . deci convergent . Sirul se mai poate scrie: xn 1 x 2 2 2   arctg sau tg n 1  . 2 2 2 1  na n 1  na n 1  na n 2 n deci yn 1  1. obtinem in acest fel sirul dat de relatia de recurenta : Avem. Vom studia mai int ai monotonia acestui sir .  ). y n 1  1  2 n  y n  11  an   0. Sa aratam ca y n 1  1.  )  2tg 2 2   0 si deci arctg  (0. ). sin x n  n x 2 1  tg n 2 a 1  0  1  a n 1  a n  a . deci y 1  na 2 n n 1  1. lim na n  lim  2  a  a  dar  n  n  1 1  na n an1 an n   n1  na n an n 1  lim . ( n  1) an an an 2 y n 1  y n  ( n  1) an 1  na n   na n  (1  n 2 a 2 )  (1  y n ) deci.  ).b). n  y l n Convergent a sirului y n  na n . 0  y n  1 avem y n 1  yn  an 1 (1  y )  0 si deci y n 1  yn iar sirul este monoton crescator. sin xn sin x n 2 xn 2 .

n  N .. 2 2 1  a n 1  a n an Asadar .. f n ( x)  f  f n1 ( x)   1). n  2 2  an a 2  an 1  2 2  lim n 1  lim ( a n 1  a n )  lim 2  2   2. . rezulta ca x n este convergent .... 2 n(n  1) n( n  1)a n 2 Consideram functia : f (t )  t 2  2nt  n care se anuleaza pentru t  n  n 2  n unde t  a n  2n.Monotonia sirului ..... . Re zulta ca z n 1  z n  0 iar sirul z n este monoton descrescator si fiind sir cu termeni pozitivi. n 1 n n( n  1) n( n  1)   2 2 Dar a n 1  a n  2  1  z n 1 2 an  1  2 n 2  2   a n   4 2 an   a n  2nan  n  zn   sau z n 1  z n  .. a 2  a 2 -1  2  n n 2 Deci a 2  a 1  n  1 1 1   2 n  2   2      2  : atunci a 2  2 n n  2. Din x n 1 a 2 2 n   sin x n  si n sin x n  2 deci... deci. Deci a n  2 n  n 2 a a1 a n -1   2   lim a n  lim 2 n  . 2 sin x n a n 1 a n 1 n tg 2 an n Monotonia sirului z n : 2 Notam z n  y n  z n 1  z n  2 2 2 2 2 2 2 a n 1 a n na n 1  (n  1) a n n a n 1  a n  a n    . lim x n  2 lim arctg a n  2    lim x n   . lim z n  l exista si este finita. sirul x n este monoton crescator si fiind marginit. ... 2 2 1  f n1 ( x) 1  an1 1  x2  1 deci an sir marginit... x n 1 x n a  an 1   arctg a n 1  arctg a n  arctg n 1  0 deoarece a n 1  a n   0. Deci . a1  . este convergent. n  n  n  n  n  2 b).. notam f n ( x)  an . avem de studiat convergenta sirului y n  n  0... n n n  n  1  n n  n   an    Deci l  lim z n  lim n  n  n Deci lim y n  lim z n  2  lim n sin x n  2 .. Deci : an  . n 34.... an  2 an 1 1  an1 2 2 f n1 ( x) 2an1 2x .. dar t  2n  n  n 2  n si deci f (t )  0. Ridicam la patrat relatia : a n 1  a n  1 avem : an 1 2 a1 1 a2 2 1 a 2 -1 n 2 a 2  a1  2  2 a2  a2  2  3 2 .

toti termenii vor fi egali. sunt periodice si perioada este egala cu 5. x  0. Pentru ca cele doua siruri sa fie convergente este necesar si suficient ca cele doua siruri sa fie constante. b1  a1 a1 (b1  1) . n  N  se arata prin inductie ca a n  0. b6  b1 . Relatia prin care este definit sirul . x  0 Deci lim f n ( x)  0. 2a  a3 2 n  1 a  1. a2  a3  a4  a5  b1 .Valorile cautate pentru a 1 . b1 2 1 5 3 5 sant a1  . b 3  a  1 . b1 . n  n  1.   3 a  a  0  a  0. x  0. b1  a1 a6  a1 . valorile gasite. b1  b 2  b 3  b 4  b 5 . 1  a n 1  0  a n  a n 1  0  a n  a n 1  a n  sir monoton descrescator  a n  sir monoton si marginit  a n  sir convergent. 2 2 Deci : a n 1  0. c ). b). se mai poate scrie si astfel: a n1  an  1 an  1 a1  a0  1 a 1 1 a 1 1 a 1 .  a  2a  0  x0 x0 x  0. a  -1  lim a n  0. 2 2 1  a n 1 1  a n 1 a ) Daca x  0. a1 b2  b1  1 . a  1. a1  1 a1  b1  1  a1   a  1 . deci a n  a n1  0  a n  a n 1  a n sir monoton crescator. Sirurile a n . b1  a1 b4  b5  b1 . luand pentru a1 .2). 1. a2  1   . 2 2 1 5  0. a4  3  ao a0  1 a1  1 a0 a2  1 a1 a3  1 . si b1  . 36. a n  0. a n  a n1  2 2a n1 1  a n 1  a n 1  a n 1  . 1  a n 1  0. b1  . adica : a 1  a 2  a 3  a 4  a 5 . a1  1 b1  1 . x  0 n  N  se arata prin inductie ca a n  0.  a12  a1  1  0  (a1 )1  iar (a1 ) 2  1 5 3 5  0.   a n sir monoton si marginit  a n convergent. x  0  1. 2 2 Se verifica apoi ca. bn . a3  2   .  b1  1  1 b1 . Fie lim a n  a  a  35.

........ x p 1 ..... a n  2  n1   a n 2 a n  1 an4  1 a n 1  1 a n3  1 a n 2  1 a n 2  1 a  1 a n1  1   a n1 ..... 38. x 0 ..... Sirul a n va avea urmatoareaconfiguratie : a 0  40... Fie k  N...... Pentru n  k  1 a k  2   a1 ..... impar  a n  a n 1  a n  2  a n 3      a n  k a n 1  a n  a n 1  a n  2      a n k 1 .x1 .... a n -2  a n 6 ... 41 1 41 ... Trebuie aratat ca : a n 1  a n 3 ..... dat...    x np ...  x p-1............ a n  4  n 3   an . cel putin doua d int re numerele x 0 ..  x 0 2).......... deci x n contine doua subsiruri convergente spre limite diferite.... x1    x p-1 39 .... a 4  a 0  40...... a n  4  a n . ........Pr e sup unem ca : a n  a n  4 .... a n 3  a n1 .. a n -3  a n 7 .. x 2p 1 .... deci nu poate fi un sir convergent........ Daca sirul este periodic de perioada p.    x np 1 ....a n nu este un sir convergent...... x 2p ..  x1 ... 40 39 sunt diferite ......... a 3   ...... a 2k  3  a k  2  a1 deci sirul a n este periodic cu perioada (2k  2). x 2p 1 ..... p )... dat....... deci x kp  r  xr ....... Fie xn un sir periodic de perioada p..40....... a n  2  a n  2 . a n 1  a n  k .........    x np  p 1 ......... n  N si k  N... n  N si k  N... Fie atunci subsiruril e : 1). Daca a 1976  40 si 1976  4k  a 1976  a 0  ......... a n 1  a n 3  a n  1 a n 4  1 a  1 a n 3  1   a n3 . a 1  a2   37.x p1 .. a n 1   a n  k .................. x p ............. Fiind un sir periodic................ Fie k  N ....... p  1.. par  a n  a n1  a n  2  a n 3      a n k a n 1  a n  a n 1  a n  2      a n k 1 .................. a n 2  1 a n  2  1 a n 3  1 a n 1  1 deci sirul a n este periodic cu perioada egala cu 4........... k  N si r  0................ a n -1  a n 5 ...

ln2  I n  2 deoarece ln 1  . adica a n este un sir Fibonaci. Ecuatia caracteristica : x  x  1  0  1 i 3 1 i 3 .  n 1 n   a ). n a). 2 n a1  a2 n 2 3  (2n  1) (2n  1)   sin   a2 cos a1 cos  3 3 3  6 6 3  In   n 1 n 2 x  1 n 1  1  1 n 1 dx   2  dx  2 x  ln x n  2 n  2  ln( n  1)  2 n  ln n  2  ln 1  . n n 1 2 u 2n  4  2(n  2) 2 n  1  2n  4  1  b).  n  1  1 c ). x2  2 2 n n an  a cos  b sin 3 3    a  a1  a2 a1  a cos 3  b sin 3   n  1  a1  a2 a  a cos 2  b sin 2 b  3   2 3 3  x1   an  a1  a2  cos 39. I n 1  I n  2  ln  1 b ).b). n  n  n  n   n  40. 2n  4 1   lim 1  2  n   2n  3 n    2 n  5n  3  2 n 2 5 n  3 n  2 1 2 n 5n3  1 e0  1  n  nk  1   bk  lim  2  n  n 1  n n 2 n 2  n 1 n 1  ek 1 n 1 1 k en  e  1 cn   e   k   e 1  1 e  1e n k 1 k 1 e e n 1 e 1 1 lim cn   lim n  n e  1 n e e 1 1 .  0. Pentru k  2  a n  an 1  an  2 . lim n( 2  I n )  lim n ln 1    lim ln 1    ln e  1. n x x   n  n2 n 1 1   2  ln  ln 1   n (n  1)   0  I n 1  I n  I n sir monoton crescator . v n   1 n  2n  1 k 1 2 k  12 k  1 n ( 2 n 1) 2 n 1 n 1   lim u n  lim 1   n n  2n  1   e n   2 n 1 lim n e . 2 . lim n1  lim    lim 2n  3 1  2 n 2  5n  3   n  u n  2 n  3  2 n  3 n  2( n  1)     n  lim 41.

n   ( n  1)( n  2) n  2 n 1 n n  k 3  k 4 n4 bn   a k      1  lim bn  1 k k 1  n  (k  1)( k  2)  2  (n  1)(n  2)  2 n 1 k 1 k 1  k ( k  1)  2 lim c n  lim bn2 n n  n   nlim 2( n 1)( n  2) n4  lim 1  e   e0  1 n 1  n   ( n  1)( n  2)  2  2n (n 4) 43. lim bn  lim 1  2  n  n   na  1 n   lim n   na 2  e n  e a2 1   33n 1    3n  1 1 lim a n  lim  . P ( k ) : a k  kn . P(n) : a n  .  an  1 1  ( n  1) a 2 n  b ).forma propusa pentru termenulgeneralal sirului bn este adevarata. a1  an  33 n 1  3   n  3n   1   1    3n  3n 1 2 2  2!1 23  3!1 2 n  n! 1 . a ).. a4  a 1  3a 2 . 3n n  n  e 1   1    3n  45. a3  3 . Rezulta ca a n  2 n  n!1 2n  n 46. 2 (k  1)! 2  k! 2 (k  1)! 2 ( k  1)! P (k )  P ( k  1)  P ( n) adevarata n  N  . lim a n  lim n n 2  6n  12 1   0.. b 2  ... sirul a n este sirul numarului"e".42.  n   2 n 1  1    1  2   na  3 3n 3n 1   . 2  1! 2  2! 2  3! 2n  n 1 2 k  k!1 2 k 1 (k  1)!1 P (1) : a1  .  n n n . atunci b n 1  n  2 3 n bn n 1 1 n2 n  . a 2  a a 1 2 . b1  2  bn 1  n : bn 1  1 b n  1 bn 1  2 3 4 n 1 2b  1 b1  2. a2  2 . Atunci relatia de definitie a sirului: 1 2b  1  1. a3  a 1  2a a 2 .  1 a n  (bn )  1   . Presupunemca : b n  . Notam n an  bn . b3  . n 1 n 1 n Conform principiului inductieicomplete.. n   . Deci. b n  na 44. a 1  ( n  1) a 2 Pr e sup unem ca a n -1  lim a n  a lim n  1  ( n  2) a 2  0. P (k  1) : a k 1  k 1 2  1! 2  k! 2 ( k  1)! 2 n  n!1 an  n 2 n 2k  1 2 k  k!1 2k  1 2 k 1 (k  1)!1 Deci a k 1  ak  k 1  kn  k 1  kn 1 .

 yn  n 1      1 1 atunci. xn  p p p cos( n  k )! cos( n  1)! cos( n  2)! cos( n  p )!  xn       ( n  1)(n  2) ( n  2)( n  3) (n  p )(n  p  1) k 1 (n  k )( n  k  1)  yn  1 1 1 1     n 1 n  p 1 n 1 k 1 ( n  k )( n  k  1) 1 1 1   0    0. fiind sir fundamenta este convergent l.2    n) si sistemul de puncte intermedia re n int ervalul 0. ( n  p  1)( n  p ) n n  1 n  1 n  2 n  p  1 n  p n n  p n (n  p ) n 1  deci.   Fiind satisfacut criteriul lui Cauchy.47. xn p  xn     . n 1 n 1   deci . . deci n 0  1  . ( k  x k-1 ) n . 3k (k  0. fie   o si n 0   .   0 n     astfel incat n  n  si p  N atunci x n  p  x n   . a. 50. n 0  N cu proprietatea ca xn  p  xn    cosan p cosan1 cosan 2 cosan1       (n  1)(n  2) (n  2)(n  3) (n  p)(n  p  1) (n  1)(n  2) cosan p cosan2 1 1         (n  2)(n  3) (n  p)(n  p  1) (n  1)(n  2) (n  2)(n  3) 1 1 1 1     (n  p)(n  p  1) n  1 n  p  1 n  1 1 1   1   0 . 3 an n n  k 1 n 3 =n n n  3(k  1) n  k 1 1 3(k  1) 1 n . y n     . 48. A arata ca x n este un sir convergent este echivalent cu a arata ca sirul este fundamental.  n 0    .2    n). n  n 0 si p  N.i. (k  1.1.3 cu diviziunea x k  k  3k . sirul este convergent . x n este fundamental    0. deci. Fie f(x)= 1 1 x . n  n 0 . fiind un sir fundamenta l este convergent . n  1 n0  1 49. Calculam : x n  p  x n  1 1 1 1 1          2 2 2 n ( n  1) (n  1)(n  2) (n  1) ( n  2) (n  p) 1 1 1 1 1 1 1 1 1 p 1              .

  . n). Fie functia f(x)=sinx si intervalul [0. Fie k (k  0. n si n sistemul de puncte intermedia re :  k  x k .2.  .1 cu diviziunea x k  1  0 1 n k 1  xdx  lim  f ( k )(xk  xk 1 )  lim  f ( xk )(xk  xk 1 )  lim  1   lim an .  . k  1.1. 0 n  n n  n n n k 1 k 1 k 1 Deci lim a n   sin xdx [ cos x ]  1  1  2.2. k  (1. n) si sistemul de puncte intermedia re  k  x k 1 .2  . n n n n n n k 1 k 1 k 1 n n 1 2  2 2  1 2 2 2 1  Deci lim an   1  xdx   2t 2 dt  2 . n n n   n (k  1) sin xdx  lim  f ( k )( x k  x k 1 )  lim  f ( x k 1 )( x k  x k 1 )  lim  sin  lim a n .1. 0 n  0  53.  .1. Fie f(x)  e x cos 2 x si [0.3  0 1 1 x n n  k 1 n  n k 1 dx  lim  f ( k )( xk  x k 1 )  lim  f ( x k 1 )( x k  x k 1 )  lim 3 3 n  n  n k 1 1 3(k  1) 1 n  lim a n .1] cu diviziunea x k   1 n n  k 1 n n k 1 0 e x cos 2 xdx  lim  f ( k )( x k  x k 1 )  lim  f ( x k )( x k  x k 1 )  lim 1 n n k  e cos 2 n  lim a n .  ] cu diviziunea k xk  .  . (k  1. n).  .2  . n n n k 1 1 0 k lim a n  n e 0 1 x cos 2 xdx  [e x cos 2 x ]1   e x sin 2 xdx  [ e x cos 2 x ]1  [e x sin 2 x]1   e x  2 cos 2 xdx  0 0 0 0 1 1 1 0 0 0 1 [e x cos 2 x ]1  [ e x sin 2 x ]1  2  e x ( 2 cos 2 x  1) dx  [ e x cos 2 x ]1  [e x sin 2 x ]1  4  e x cos 2 xdx  2  e x dx. 0 (1  x)  1 x0 1 1 54. Fie f(x)  n n 1 1 n 1 dx  lim  f ( k )( x k  x k 1 )  lim  f ( x k )( x k  x k 1 )  lim   lim a n . n) si n sistemulde puncteintermediare  k  xk . 1 k si intervalul [0. k k  0.2. 1 Deci lim a n  e cos 2 1  e sin 2  2e  3 n 5 1       .  3  1 n 3 0     52. k  (0. 0 0 0 0 1 x 1 x 2 2 1 x 1 x 1 2 0 e cos xdx  5 [e cos x]0  [e sin 2 x]0  2[e ]0  5 e cos 1  e sin 2  2e  3 .1] cu diviziunea x k  . k  (0.1. f ( x)  1  x si intervalul0. 0 (1  x) 2 2 n  n  n  n n k 1 k 1 k 1  k 1    n 1 lim a n   n  1 1 1  1  dx    2    2 1  2 . n  Deci lim a n   n  0 1 1 x dx  2 1  x   3 0  42  2 51. n) si 2 n (1  x) sistemul de puncte intermedia re :  k  x k k  (1. n). n a ).

5 5 n n  k 1 n n k 1  1 0 e x sin 2 xdx  lim  f ( k )( xk  xk 1 )  lim  f ( xk )( xk  xk 1 )  lim n  1 n k k  e n sin 2 n  lim bn . n    .1]. vom avea : n n n 1 1 1 1 1   1 f(x)dx  lim  f ( k )( x k  x k 1 )  lim    lim        . 1 x 1 1 n Fiind continua pe [0.  . si deci considerand diviziunil e : 0.  . care se obtine din identitate a : 2 3 4 2n  1 2n n  1 n  2 2n 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1        1             .1]. Deci lim  n  1  n  2      2n   ln 2. 5 5 55. 2 3 4 2n  1 2n 2 3 4 n n 1 n  2 2n  1 2n 1  1 1 scazand in ambii membri  2        2n  2 4 Deci. n). Pentru aflarea acestei limite ne vom folosi de identitatea lui Catalan: 1 1 1 1 1 1 1 1 1            . n  n  1 n2 2n   1 Consideram functia f(x)  continua pe intervalul [0. problema se reduce la calcularea : 1 1   1 lim        . . f este integrabil a. Prin integrare se obtine un rezultat imediat. 0 n  n k n   n  1 n  2 2n  k 1 k 1 n 1 n 1 1 1   1 1 0 f ( x)dx  ln[1  x]0  ln 2.2.b) e 0 1 x sin 2 xdx   e x (1  cos 2 x ) dx  e  1   e x cos 2 xdx  e  1  0 0 1 1 1 e cos 2 1  e sin 2  2e  3  5    2 e  (cos 2 1  sin 2  3). n  n n  k 1 Deci lim bn   2 e  (cos 2 1  sin 2  3). si n n n k sistemul de puncte intermedia re :  k  k  (1. .

Batinetu -“Probleme de matematica pentru treapta a II-a de liceu-siruri. Grasu. C.. Dinculeanu. vol. Cocuz -“ Culegere de probleme de matematica”. “Editura Didactica si Pedagogica” Bucuresti. M. 2. D. Constanta . Boskoff. C.Tipografia Universitatii1992 8. V. S. 7. Siretchi -“Calcul diferential si integral” vol. Toader Morozan -“Probleme de calcul diferential si integral” 4. 3. Marcel N. Gazeta Matematica 5. Editura Albatros. II. 1985. Bica -“Analiza Matematica”. M. Ghe. N. “Editura Stiintifica si Pedagogica “ Bucuresti. Rosculet-“Analiza Matematica”. Editura Academiei Bucuresti 1984. Nicolescu. Marcus -“Analiza Matematica”. . I.Bibliografie 1.M. Exercitii. Lia Arama. 6. Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti. 1971.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful