You are on page 1of 3

Ora de dirigentie

Ora de dirigentie reprezinta o activitate educativa, inclusa in cadrul planului de invatamant, proiectata de un cadru didactic cu rol de conducator al clasei de elevi (profesoruldiriginte) Definirea orei de dirigentie presupune intelegerea specificului acesteia de activitate bazata pe convorbirea etica, orientata pedagogic din perspectiva urmatoarelor "principii ordonatoare" : principiul individualizarii si al diferentierii pozitive; principiul motivatiei autostimulatoare; principiul competentei morale productive; principiul cultivarii pluralismului; principiul initiativei creatoare ( Neacsu, Ioan, in Dirigintele. Ora de dirigentie, , . ). Obiectivele generale asumate la nivelul orei de dirigentie vizeaza continuturile/dimensiunile proprii activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii, in contextul pedagogiei moderne si postmoderene: educatia intelectuala - educatia morala educatia tehnologica - educatia estetica - educatia fizica. Obiectivele specifice vizeaza continuturile dezvoltate in functie de: - particularitatile ciclului si ale anului de invatamant, evaluate la nivel de: educatie stiintifica; educatie civica, educatie economica, educatie politica, educatie juridica, educatie filosofica, educatie religioasa; educatie profesionala, educatie in vederea integrarii scolare, profesionale si sociale; educatie artistica - plastica, muzicala literara etc: educatie sportiva, educatie igienico-sanitara; - institutionalizarea "noilor educatii" la nivel de : educatia pentru democratie, educatia demografica, educatia ecologica, educatia sanitara moderna, educatia casnica moderna, educatia pentru petrecerea timpului liber etc. ( Vaideanu, George, ); - orientarile programelor de educatie, adoptate la nivel local (comisia metodica a dirigintilor, comisia de orientare scolara si profesionala) teritorial (inspectorat scolar, casa corpului didactic, centrul de asistenta psihopedagogica) si central: "managementul grupului educat, educatia pentru sanatate, educatia bunului cetatean, educatia prin si pentru cultura si civilizatie, educatia pentru timpul liber, educatia pentru viata de familie, cunoasterea psihopedagogica, autocunoasterea in vederea dezvoltarii carierei, educatia pentru protectia civica, educatia pentru protectia consumatorilor" ( Consultatii pentru activitatea educativa, ). Obiectivele concrete pot fi provocate la "grade de specificitate si nonspecificitate care concura la producerea comportamentului social", stimuland: participarea la viata colectivului clasei; angajarea in activitatii cooperante; formarea capacitatii de: a gandi independent si critic in diferite situatii de viata, a argumenta logic actiunile eficiente, a aplica strategii si cunostinte dobandite in mediul scolar si extrascolar. "a ajunge la a-devai fara a solicita sprijinul altora" ( Neacsu, Ioan. in Dirigintele. Ora de dirigentie, , . ). Continutul orei de dirigentie are o pondere morala, angajand un ansamblu de "a-bilitati metacognitive asociate fie educatiei sociale, fie educatiei profesionale", vaiabile la nivelul formarii-dezvoltarii permanente a personalitatii elevilor: abilitatea de a rationa; abilitatea de a lucra in echipa; abilitatea de a valorifica spiritul practic; abilitatea de a fi intreprinzator; abilitatea de a convinge, abilitatea de a actiona adecvat in contexte valorice diferite, abilitatea de a valorifica experienta dobandita in diferite situatii scolare si extrascolare (idem, . , ). Strategiile pedagogice, perfectibile la nivelul orei de dirigentie. pot fi dezvoltate, cu prioritate, pe fondul metodelor specifice educatiei morale: explicatia morala, convorbirea

morala, referatele/informarile cu tematica morala, povestirea morala, dezbaterea morala, exemplul moral, analiza/studiul de caz - cu sens moral, exercitiul moral, aprobareadezaprobarea morala. Din aceasta perspectiva metodologica, ora de dirigentie poate fi interpretata ca o activitate de convorbire etica. Evaluarea pedagogica a activitatii realizata de elevi la nivelul orei de dirigentie implica angajarea operatiilor de masurare-apreciere-decizie, orientate in sens prioritar formativ, "cu multiplicarea criteriilor si a unghiurilor examinatoare: etic, psihologic, estetic, juridic, metacognitiv, antropologic, cultural, logic, social, familial etc". Aceasta "evaluare minima" necesara in cazul orei de dirigentie. presupune analiza capacitatii elevilor de a dezvolta judecati morale in diferite situatii si contexte concrete care solicita solutii normative, comparative, alternative, pragmatice, obiective, subiective, semnificative "pentru asimilarea unor noi valori socio-morale in plan personal" (idem, . ). Proiect de activitate educativa/ora de dirigentie - model orientativ ) Tema activitatii educative/orei de dirigentie: reflecta obiectivele pedagogice generale ale educatiei: intelectuale-morale-tehnologice-estetice-fizice. Subiectul activitatii educative/orei de dirigentie: reflecta un obiectiv specific, din categoria celor stabilite in cadrul programelor activitatii educative adoptate la nivel central, teritorial, local, care vizeaza, cu prioritate, realizarea unei dezbateri etice. Tipul activitatii educative/orei de dirigentie: dezbatere etica proiectata conform obiectivelor specifice si metodei adoptate cu prioritate/exercitiul moral, convorbire morala, problematizare morala, asalt de idei cu continut moral etc. Scopul activitatii educative/orei de dirigentie/ exprima sintetic obiectivele generale si specifice asumate. Obiectivele concrete/operationale/ deduse de profesorul-diriginte din scopul activitatii educative/orei de dirigentie - schema de elaborare: actiunile elevului (observabile in termeni de performante actuale, potentiale) - resursele umane (continut preponderent etic metodologie/ metodele folosite in cazul educatiei morale - modalitatile de evaluare:orientativa, stimulativa, pozitiva). Continutul activitatii educative/orei de dirigentie/corespunzator obiectivelor specifice si concrete asumate, orientate in sensul valorilor morale. Metodologia realizarii activitatii educative/orei de dirigentie (stabilita conform obiectivelor concrete) angajeaza: exercitii morale, exemple morale, convorbiri morale, studii de caz, asalt de idei, cu mijloace pedagogice adecvate (material documentar ilustrativ, bibliografic, informatizat etc). Scenariul pedagogic - captarea atentiei/motivarea elevilor (pentru dezbaterea etica proiectata), din punct de vedere: moral, intelectual, tehnologic, estetic, fizic; - actualizarea informatiilor anterioare importante pentru desfasurarea dezbaterii etice proiectate/ raportul asupra situatiei la invatatura si disciplina prezentat de elevi din

conducerea clasei; - pregatirea elevilor pentru dezbaterea etica/verificarea materialului documentar necesar (ilustrativ, bibliografic, informatizat etc.) si a modului in care au fost indeplinite sarcinile prevazute anterior (referate, conspecte, informatii suplimentare, mijloace de instruire disponibile/casetofon, video, calculator etc.) - comunicarea obiectivelor concrete ale activitatii/comunicare axiologica - accent pe valorile morale ale temei, subiectului, supus dezbaterii; - realizarea dezbaterii, in mod prioritar ca dezbatere etica, valorificand, in functie de specificul colectivului clasei de elevi: procedeul pedagogic al exemplificarii (modele consacrate din stiinta, arta, economie, politica, filosofic religie etc.; din viata sociala, din viata comunitatii educative locale, din viata scolii si a clasei de elevi); metoda pedagogica a dezbaterii implicata la nivelul urmatoarelor strategii pedagogice: exercitiul moral, convorbirea morala, demonstratia morala, cercetare/investigatie morala, problematizare morala, studiul de caz moral, asalt de idei, cu continut moral; - sistematizarea si fixarea ideilor importante, rezultate din dezbaterea etica provocata la nivel de: atitudini comportamentale, strategii de analiza-sinteza, evaluare critica a unor situatii de viata, cunostinte si capacitati sustinute, pedagogic, psihologic si social, la nivel de educatie: morala-intelectuala-tehriologica-estetica-fizica; - asigurarea circuitelor de conexiune inversa, externa si interna, necesare pentru autoreglarea activitatii educativele tot parcursul desfasurarii acesteia. in functie de nivelul (calitativ si cantitativ) de participare al elevilor la dezbaterea etica proiectata. Concluzii - in legatura cu activitatea educativa realizata - in legatura cu liniile de perspectiva stabilite pentru evolutia colectivului.