TEHNOLOGIA DE EXECUTIE PROPUSA DRUMURI

“MODERNIZARE DRUMURI SATESTI SI COMUNALE”

DESCRIERE:

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE DRUMURI

“MODERNIZARE DRUMURI SATESTI SI COMUNALE”

‘Confidential’ Acest document contine informatii private, care apartin companiei SC CORNELL”S FLOOR SRL. ” si este supus dreptului de autor.

1

Amplasament Comuna Cristineşti judeţul Botoşani , se află amplasată în zona estică a României . Comuna Cristineşti se află amplasată în zona de nord-est a judeţului Botoşani. Amplasamentul investiţiei se află în judeţul Botoşani, comuna Cristinesti, localităţile Cristinesti, Baranca, Dragalina, Fundu Herţei , Dămileni şi Poiana.. Statutul juridic al terenului care urmează a fi ocupat. Lucrările pentru obiectivul “Modernizare drumuri comunale şi săteşti” se desfăşoară în intravilanul localităţilor Cristinesti, Dragalina, Dămileni , Fundu Herţii, şi in intravilanul şi extravilanul localităţilor Baranca şi Poiana Categoria de folosinţă a terenului pe care se află investiţia este încadrata în categoria „neagricole (curţi – constructii- c.c.) Din lungimea totală de 11.650,00 ml în intravilanul localităţilor se află 10.420,00 ml iar în extravilanul localităţilor 1230,00ml.
2.

Descriere generala

Investiţia proiectată se află amplasată în judeţul Botoşani, comuna Cristineşti , regiunea Nord- Est, zona estică a României. Drumurile studiate asigură legătura cu drumurile judeţeane DJ 298, DJ 291C ,DJ291D,iar prin acestea la drumul nationalDN 29F si legatura cu drumul national DN 29A . Drumurile traversează localităţile Cristinesti, Baranca, Dragalina, Fundu Herţii, Damileni ,Poiana şi au ca puncte de plecare intersecţia cu drumurile judeteane DJ 298, DJ 291 C şi DJ 291D si intersectia cu drumul national DN 29A, conform planului de încadrare în zonă , a planului de situaţie şi a planului de amplasament. Drumurile luate in studiu se structurează astfel : • DC 81 - poziţia din inventar = 290 - lungimea drumului = 3150 m - punct plecare –intersecţia cu drumul judetean DJ 291C - punct final – km 1+350,00 (Izvor) - localitatea Fundu Hertei - Poiana
• -

-

-

DS 272 : lungimea drumului = 785 m punct plecare – intersecţia cu drumul satesc DS195 punct final – km 0+785,00 (locuinţa Dubangiu ) • DS 195 : lungimea drumului = 350 m punct plecare – intersecţia cu drumul judetean DJ 291D punct final – intersectia cu drum satesc DS 272 • DS 514 : lungimea drumului = 1165 m punct plecare – intersecţia cu drumul judetean DJ 298 punct final – intersectia cu drumul judetean DJ 291D • DS 1243 : lungimea drumului = 650 m punct plecare – drumul satesc DS 1301 punct final – intersectia cu drumul judetean DJ 291D • DS 1301 : lungimea drumului = 370 m punct plecare – intersecţia cu drumul judetean DJ 298 punct final – intersecţia cu drumul satesc DJ 1243 2

• -

DS 33 : lungimea drumului = 880 m punct plecare – intersecţia cu drumul judetean DJ 298 punct final – km 0+890,00 (magazin sătesc stânga)

-

DS 41 : lungimea drumului = 1150 m punct plecare – intersecţia cu drumul judetean DJ 298 punct final – km 1+150,00 (locuinta Burduja Mihai)

-

-

-

DS 97 : lungimea drumului = 1750 m punct plecare – intersecţia cu drumul judetean DJ 291C punct final – intersecţia cu drumul judeţean DJ 298 • DS 288 : poziţia din inventar = 131 lungimea drumului = 900 m punct plecare –intersecţia cu drumul national DN29A punct final – km 0+900,00 (racordare cu DS 223) localitatea Dragalina • DS 223poziţia de invbentar – 128 lungimea drumuri - 500 m punct de plecare – intersectia cu DS 288 punct final km 0+500,00 (locuinta Muraru Gh )

Drumurile luate în studiu se desfăşoară în intravilanul localităţilor Cristinesti, Dragalina, Fundu Herţei, Dămileni, şi in intravilanul si extravilanul localitatilor Poiana si Baranca. Drumurile judeţene DJ 298, DJ 291C, DJ291D, şi drumul national DN29A la care se racordează drumurile comunale si vicinale (săteşti ) aflate în studiu deservesc comuna Cristinesti, facilitează accesul transportului în comun şi scurtează timpul de deplasare în oraşele Dorohoi şi Darabani, centrele administrative din zona comunei. De proiectul luat în studiu beneficiază cele 6 localităţi.(Cristinesti, Baranca, Dragalina, Fundu Herţei, Dămileni şi Poiana). Situaţia existentă Drumurile comunale si vicinale (săteşti) sunt studiate pe o lungime de 11650 ml . Din analiza efectuată la teren s-a constatat că parte din drumuri au o împietruire din balast în grosime de 8-12 cm grosime rezultată în urma sondajelor efectuate, repartizată neuniform pe partea carosabilă existentă, astfel încât pot fi denumite şi drumuri de tranziţie, deoarece pot fi ridicate la o categorie superioară iar o parte sunt din pământ şi sunt denumite drumuri rudimentare. Drumurile studiate care au ca zestre existentă un strat de balast de 8-12 cm amestecat cu pământ sunt următoarele : - DS 195; DS272; DS1243; DS 514,DS1301; DS 288, DS 223, DS97 pe lungimea de 350 ml Drumurile din pământ natural sunt : DS97 pe lungimea de 1400 ml şi DS 33 şi DS 41 pe întreaga lungime Drumurile se caracterizează prin următoarele elemente : • In plan drumurile prezintă un traseu puţin sinuos cu un număr relativ mic de schimbări de aliniamente. Drumurile sunt amplasate în intravilanul localităţilor Cristinesti, Dragalina, Fundu Herţei , Dămileni şi in extravilanul localitatilor Baranca si Poiana.

3

şanţuri existente din pământ pe toată lungimea drumurilor cu secţiunea mică şi plină de vegetaţie. pantele longitudinale nu sunt corespunzătoare pentru a înlesni scurgerea apelor de pe platforma drumurilor şi conduse spre şanţurile executate din pământ. DS 514.50-7.00 m. DS 514. Drumurile au traficul alcătuit din vehicule uşoare cât şi din vehicule grele în special în perioada când se lucrează în agricultură. gropi.50 – 7. DS 195. DS 1301.00-12. în schimb prezintă unele denivelări. in acest fel apa stagneaza pe partea carosabila. . făgaşe.şanţuri existente din pământ pe toată lungimea drumurilor cu secţiunea mică şi plină de vegetaţie .platforma carosabila 4. DS 272.50% şi 7. Curbele nu sunt amenajate dar sunt bine definite în plan.platforma drumului 4. drumurile nu au panta transversală corespunzătoare îmbrăcăminţii de balast pentru cele balastate. DS 1243. DS 195. Drumurile pietruite sunt practicabile in toate anotimpurile anului dar necesită lucrări de întreţinere pentru menţinerea capacităţii portante a drumurilor şi pentru evitarea apariţiei defecţiunilor caracteristice drumurilor pietruite respectiv văluriri. Datorită inexistenţei pantei transversale apa provenită din precipitaţii nu este eliminată în afara părţii carosabile. aceasta variază între 0.4.Drumurile din pamant sant practicabile numai în anotimpul uscat dar numai cu vehicule pentru agricultură şi căruţe. Pe timp uscat produc mult praf. • In profil longitudinal declivitatile drumurilor au valori acceptabile .Platforma drumurilor este bine conturată având o lăţime de 4.50-5. excepţie făcând o lungime limitată de 1300 ml de localitatea Cristinesti unde drumurile prezintă o sinuozitate mai accentuată.lăţimea amprizei 10.( primăvara şi toamna). poluând atmosfera şi localităţile pe care le traversează.00 m( distanta dintre imprejmuiri sau proprietati) .50 –9.lăţimea amprizei 7.0 m( distanta dintre imprejmuiri sau proprietati) . DS 41.50 – 5. • In profil transversal pe toată lungimea studiată drumurile se caracterizează astfel : -pentru drumurile:DC 81. DS 223 . gropi şi făgaşe. • Sistemul rutier al drumurilor comunale si vicinale ( săteşti) se prezinta astfel: 4 . In profil transversal. Succesiunea dintre curbe este redusă pe aproximativ toată lungimea.50 m . scarificare şi compactare a stratului existent din balast care constituie stratul de formă pentru imbracamintea noua. DS 41 DS 288.platforma drumurilor 6. degradări din îngheţ –dezgheţ. DS 223 si de 6.0 m . de asemeni nu au realizată supraînălţarea în curbele cu raze sub valoarea recomandabilă. pentru drumurile DC 81. Drumurile sunt sensibile la variaţiile climatice iar după perioadele ploioase sau după dezgheţ capacitatea portantă se reduce datorită neasigurării condiţiilor optime de scurgere a apelor provenite din precipitaţii.platforma carosabilă 3. DS 1301. circulaţia cu mijloace auto se face cu viteză mică pentru evitarea eventualelor accidente de circulaţie datorită neamenajării drumurilor şi datorită împroşcării cu pietre.00m pentru drumul DS 97. încadrându-se în prevederile STAS 863.50%. Deoarece împietruirea părţii carosabile nu a fost executată pe baza unui proiect tehnic.a făgaşelor apărute în urma ploilor torenţiale şi a circulaţiei cu vehicule grele.50 . DS 33.pentru drumul DS 97.. Drumurile prezinta concavitati spre axul drumurilor. Pe drumurile din pământ se vor executa reprofilări pentru uniformizarea pantei transversale şi longitudinale. DS 272. Drumurile din pământ nu au pante pentru scurgerea apelor . DS 33.50 – 5. In urma ploilor torenţiale şi a circulaţiei vehiculelor grele au rezultat denivelări şi concavităţi pe lungimea drumurilor.50 m .00m . DS 288. Viteza medie practicabilă este de 20–25 km/h datorită existenţei denivelărilor. DS 1243. Se vor executa lucrări de reprofilare. în vederea aşternerii uniforme a stratului de fundatie din balast.

1 buc cu Dn 1200 mm .00 m .DS 272. timpanele sunt degradate. De asemeni stratul de formă se va aşeza şi pe drumul sătesc DS 97 pe lungimea de 1400 ml pe DS 33şi DS 41 pe toată lungimea. Drumurile laterale nu sunt amenajate şi datorită pantelor longitudinale accentuate face ca apa provenită din ploile torenţiale să se scurgă pe partea carosabilă a drumurilor studiate.1 buc dalat cu deschiderea de 3. fara camera cadere.4 buc tubulare cu Dn de 300 mm .-drum comunal DC 81 are o zestre existentă din balast amestecat cu pamant de 8-12 cm -drumurile .2 buc tubulare cu Dn 600 mm . balastul fiind imprastiat de pa partea carosabila. Lucrări proiectate • Parametrii de proiectare Parametrii de proiectare a elementelor geometrice ale drumurilor sunt : 5 . Din acest motiv se va efectua o scarificare şi o reprofilare a sistemului rutier existent urmată de o completare cu balast pentru realizarea pantă transversală.1 buc tubuare cu Dn 500 mm . podeţe Scurgerea apelor pluviale este asigurată de şanţurile existente amenajate din pământ pe lungimi limitate.DS 97 pe lungimea de 350 ml. De-a lungul traseului există 27 podeţe.1 buc dalat cu deschiderea de 1.00 respectiv 3.13 buc tubulare cu Dn 400 mm . se vor înlocui cu podeţe tubulare cu diametrul de 800 mm şi pe langă acestea se vor executa şi alte podeţe unde situatia din teren o impune • Drumuri laterale La drumurile comunale si vicinale (satesti ) se racordează un număr de 30 drumuri laterale. afectând capacitatea portantă a îmbrăcăminţii existente precum şi a terasamentului drumurilor . Pe lungimea drumurilor studiate s-a constat că sistemul rutier nu este aşezat pe toată lăţimea părţii carosabile fiind necesară completarea zonelor cu strat de formă. partial colmatate. DS 223 este alcătuit din 8-10 cm strat balast amestecat cu pământ Acostamentele sunt împietruite parţial din pamant amestecat cu pamant . Starea tehnică a podeţelor.DS 514. Podeţele tubulare existente cu Dn 400-600mm. • Scurgerea apelor pluviale. DS 1243. respectiv 1500mm nu au realizată racordarea cu terasamentele. DS 195.1 buc cu Dn 1500 mm . (dalate si tubulare.00 m si cele tubulare Dn 1200 . La racordarea drumurilor laterale cu drumurile studiate nu sunt prevăzute podeţe pentru subtraversarea apelor pluviale din şanturi şi nu au prevăzute şanţuri sau rigole. respectiv drumuri vicinale şi de exploatare . DS 288.. dar şi datorită circulaţiei vehiculelor pentru agricultură care au împrăştiat materialul pietros spre marginile drumurilor. timpanele sunt degradate iar secţiunea colmatată.Dn 1200 – 1500 mm ) este satisfacatoare dar nu au realizată racordarea cu terasamentele. structurate astfel : . DS1301. Conform studiului geotehnic împietruirea nu este aşezată uniform pe lungimea şi lăţimea părţii carosabile a drumurilor .5 buc cu Dn 800 mm . datorită ploilor torenţiale ce au avut loc în vara anului 2005. S-a constatat că podeţele nu sunt suficiente pentru preluarea apelor din şanţuri şi deversarea acestora spre emisar.00 m Podeţele dalate cu deschiderea de 1.

conform Ordin 46/1998 şi conform STAS 863/85 .acostamente 7. Razele curbelor au valori între 50-1700 m şi se încadrează în prevederile STAS 863/85 pentru viteza de proiectare adoptată. DS 1301. DS 288. DS 223.scarificare parte carosabilă . Vizibilitatea în curbe este asigurată aproape pe toată lungimea traseului drumurilor. DS33. In profil longitudinal se vor executa lucrări de : .parte carosabila . Pentru realizarea studiului de fezabilitate s-au luat in considerare concluziile expertizei tehnice. Unghiurile dintre aliniamente sunt cuprinse între 75g00c-195g00c. : 6 . datorită ploilor torenţiale care au avut loc în vara anului 2005.intensitatea circulaţiei – drumurile se încadrează într-o intensitate a traficului “ foarte redus” cu un număr de vehicule efective mai mic decât 750 conform Ordin 46/1998 şi un număr de vehicule etalon autoturisme mai de 1000. se va reduce viteza de proiectare şi se vor amplasa indicatoare rutiere. drumurile urmărind actual traseu încadrându-se în platforma existentă.santuri si rigole pe ambele părti pentru drumurile DC 81. Profilul transversal adoptat este în concordanţă cu Ordinul 45/1998 privind proiectarea. In profil longitudinal drumurile s-au studiat la faza SF pentru a face corecţiile necesare. • Drumul în profil longitudinal Drumurile săteşti în momentul de faţă nu au un profil longitudinal corespunzător tehnic. Declivităţile longitudinale pot asigura scurgerea apelor pluviale de pe platforma carosabilă şi colectarea lor de către şanţuri. • Drumul în plan Lungimea drumurilor luate în studiu este de 11650 ml desfăşurându-se în limitele amprizei existente.00 m 5.platforma drumului . construirea şi modernizarea drumurilor.75 m . neafectând suprafeţe noi de teren şi fără a fi necesar a se efectua mutări de împrejmuiri. Curbele s-au prevăzut a se amenaja conform STAS 863/85 cu racordări progresive .reprofilare şi compactare a zestrei existente . corespunzător clasei tehniceVcu următoarele caracteristici pentru drumul satesc DS 97 : . DS 195.viteza de proiectare este de 40 km/h pentru drum de clasa tehnică V pentru regiuni de deal. Amenajarea curbelor va consta în amenajarea în plan. DS 272. linia roşie urmărind linia actuală a terenului.realizarea pantei longitudinale cu balast • Drumul în profil transversal Pentru realizarea proiectului pentru drumurile comunale si vicinale (săteşti) studiate s-a propus un profil transversal corespunzător categoriei funcţionale şi clasei tehnice respective. Noile elemente geometrice ale profilului longitudinal vor conferi o fluenţă bună a traficului. DS41. de configuraţia terenului. Drumurile au o sinuozitate redusă aproape pe toată lungimea traseului. capacitatea de circulaţie fiind însă condiţionată de traversarea localităţilor. stâlpi IRE. anexate la prezentul Studiu de fezabilitate. iar în curbele cu vizibilitate redusă . respectiv supralărgirea sau supraînălţarea pentru raze mai mici decât raza recomandabilă. DS 1243. Pasul de proiectare al liniei roşii respectă prevederile STAS 863/85 de asemeni razele de racordare verticală sunt mai mari decât cele minime prevăzute de normativ. DS 514.cu arce de clotoidă fără arc de cerc central sau numai cu arc de cerc central pentru raze mai mari decât razele recomandabile prevăzute în normativ.50 m 2 x 0.

00 m .50 m .0 m s-au prevăzut acostamentele cu acelasi sistem rutier ca si in cale curentă pentru a se putea efectua depăşirile autovehiculelor in trafic astfel incât partea carosabilă are o latime de 5. * pentru drumurile cu partea carosabilă de 4. Incadrarea îmbrăcăminţii s-a făcut conform STAS 1598 /1. Santuri si rigole protejate s-au prevazut pe intravilanul localitatilor. Profilul transversal al părţii carosabile are forma de acoperiş cu două versante plane înclinate spre exteriorul drumurilor (în aliniament) sau sub formă de streaşină cu o singură pantă transversală ( în curbe convertite sau supraînălţate) Panta transversală este de 2.00%. Colectarea şi evacuarea apelor pluviale se face prin şanţuri pamânt . Panta acostamentului este de 4% spre şantur pentru drumul DS 97 cu partea carosabila de 5.0 m s-a prevăzut ca acostamentele sa aiba acelasi sistem rutier ca si partea carosabila pentru a se putea efectua depăşirile autovehiculelor in trafic astfel incât partea carosabilă are o latime de 5.00 m .santuri si rigole pe ambele părti Pentru aceste drumuri nu se poate amenaja platforma drumului de 7. profil longitudinal şi profil transversal a elementelor geometrice existente cu amenajări pentru mărirea siguranţei circulaţiei respectiv asigurarea supralărgirilor şi a supraînălţărilor sau a convertirilor.00% si 3.50m.00%.reapararea podeţului dalat existent si a podetului tubular cu DN 1500mm.menţinerea în plan . . Acostamentele sunt consolidate realizate din balast pentru drumurile cu partea corosabila de 5..folosirea integrală a zestrei existente a drumurilor balastate formată din balast de 8-12 cm grosime prin scarificarea şi împrăştierea uniform pe lăţimea părţii carosabile apoi aşternerea fundaţiei din balast . reprofilare şi de completare cu balast pe zonele calamitate şi pe acostamente. santuri protejate (pereate)şi rigole pereate cu urmatoarele straturi : strat de beton de 8 cm clasa C12/15 strat de nisip de 5 cm.50m respectiv DS 97 iar pentru drumurile cu partea carosabilă de 4. Santuri din pamant s-au prevazut pe extravilan pe zonele cu declivitati cuprinse intre 1. degradarea terenurilor limitrofe. reducerea portantei terenului de fundaţie.0 m deoarece latimea dintre imprejmuiri nu permite . Scopul acestor lucrări este de a evita degradarea corpului drumurilor. In profil transversal se vor efectua lucrări de scarificare. si pe extravilan pe zonele cu declivitati sub 1. Apa colectată de şanţuri va fi deversată la podeţele existente şi proiectate de unde va fi deversată spre emisar.evacuarea apelor subterane şi scurgerea apelor meteorice .0 m . 7 .5% în aliniament iar în curbe funcţie de raza acesteia ( profil convertiti sau suprainaltat).semnalizare rutieră • Colectarea apelor pluviale Proiectul prevede ca realizarea colectării apelor provenite din precipitaţii să se facă prin şanturi si podeţe care sa deverseze spre emisar.00% si declivitati mai mari de 3.. . Prin modernizarea drumurilor s-a urmărit : ..platforma drumului 5m .acostamente 2 x 0.podeţele existente necorespunzătoare au fost înlocuite. .1989 Incadrarea îmbrăcăminţilor la lucrări de construcţii noi şi modernizări de drumuri . . .parte carosabila 4.

DJ291C.Pentru zonele cu declivitate mare s-au prevăzut praguri pentru rupere energie apă • Podeţe Preluarea apelor colectate de şanţuri şi deversarea către emisar se face de către podeţele existente pe lungimea drumurilor studiate şi la podeţele proiectate.DJ291D. Intersecţiile cu drumul national DN 29A si cu drumurile judeţeane DJ 298. au fost înlocuite cu podeţe tubulare cu tuburi din polietilenă de înaltă densitate (PEHD) cu Dn 800 mm Pentru preluarea apleor pluviale s-au prevăzut 26 podeţe tubulare.1500mm constând din proiectarea sferturilor de con pentru racordarea cu terasamentul. s-au prevăzut a se amenaja conform STAS 10144/4 şi CD 173/2001 fiind tratate ca intersecţii plane la acelaşi nivel având raze de racordare conform normativelor menţionate. Intersecţiiile cu drumurile judeteane DJ 298. Drumurile laterale au fost prevăzute cu şanţuri pentru colectarea apelor provenite din precipitaţii pe întreaga lungime de 50 m. amplasate conform normelor în vigoare. realizare camere cadere. DJ 291D. Tuburile din polietilenă de înaltă rezistenţă se vor monta pe un pat din balast cu granulaţia de 020 mm care va fi compactat până la 98% densitate PROCTOR. si sant din pamant natural. DJ 291C. In partea din amonte s-au prevăzut camere de cădere realizate din beton C8/10. De asemeni s-au prevăzut podeţe la racordarea cu drumurile judetene si nationale si şanţuri pereate la intersecţia cu drumurile judeţene şi drumul national DN 29A conform normelor in vigoare.. decolmatarea podetelor. Umplutura minimă pentru podeţe cu diametrul de 800 mm va fi de 40 cm. Podeţele s-au prevăzut cu timpane pentru siguranţa circulaţiei.Conform Hotărârii Guvernului HG 577/ 97 cuprinzând “Norme metodologice de aplicare a Programului privind pietruirea drumurilor“ intrările drumurilor din pământ s-au amenajat cu îmbrăcăminte din balast în grosime de 18 cm pe o lungime de 50. • Drumuri laterale La tronsonul de drumuri comunale si vicinale( săteşti ) studiate se racordează un număr de 30 drumuri laterale care se încadrează în categoria drumurilor vicinale. un dren sub şanţ pentru interceptarea apelor subterane. Podeţele tubulare existente cu Dn 300-600mm. refacere timpane. Compactarea se va face manual. Amplasarea podeţelor s-a făcut funcţie de configuraţia terenului şi de funcţionarea în mod unitar a întregului sistem de colectare a apelor provenite din precipitaţii.şi drumul national DN29A se vor semnaliza orizontal şi vertical. iar pe lungimea de 20m din racordare cu îmbrăcăminte din beton asfaltic BA16 în grosime de 4 cm asezata pe stratul de fundatie din balast de 18 cm. Pentru asigurarea continuităţii scurgerii apelor pluviale. pe ambele parti . de exploatare. Stratul de 5 cm din balast (nisip) de la partea superioară se va lăsa relativ afânat pentru a permite o bună aşezare a conductelor. • Reparaţii podeţe Pentru buna funcţionare a podeţelor existente s-au prevăzut reparaţii la podeţele dalate existente si podetele tubulare existente cu Dn 1200 . Ca material în rambleu se va folosi un amestec de nisip grosier cu granulaţia de 0-32 mm.0 m. 8 . în dreptul drumurilor laterale la racordarea acestora cu drumurile comunale si vicinale (satesti ) studiate s-au prevăzut podeţe tubulare din polietilenă de inaltă densitate pentru subtraversarea apei cu diametrul de 600 mm. • Drenuri sub şanţ Pe lungimea traseului de drum vicinal ( sătesc) DS 97 s-a prevăzut pe o lungime de 180 m. Deversarea lor se va face la podetul amplasat în aval de dren. Drenurile s-au prevăzut cu cămine de aerisire.

s-au prevazut acostamente consolidate cu un strat din balast împiedicând astfel pătrunderea apelor în terasamentul drumului. • Protecţia mediului înconjurător La executarea lucrărilor se vor lua măsuri privind protecţia mediului înconjurător astfel: . Dimensionarea sistemului rutier s-a făcut în funcţie de intensitatea circulaţiei şi compoziţia traficului de perspectivă. rezultând un sistem suplu având în componenţă agregate de balastieră. SR 174/2/1997 . La stabilirea sistemelui rutier s-a tinut cont de recomandarile si concluziile expertizei tehnice. La realizarea proiectului s-au utilizat materiale agrementate în concordanţă cu Legea 10/1995.SR 174/1-2009.4 cm beton asfaltic BA16 şi BAR 16 . 10/1995 privind calitatea în construcţii. lărgiri de parte carosabilă şi pentru drumurile din pământ Pentru drumurile cu parte carosabila de 4. Pentru aducerea drumurilor la parametrii normali de exploatare în urma dimensionării sistemului rutier a rezultat următoarea alcătuire. a podeţelor şi a şanţurilor pentru colectarea apelor din precipitaţii . 9 ..( distantei dintre imprejmuiri) s-a prevăzut ca acostamentele sa aiba acelaşi sistem rutier ca şi partea carosabilă .18 cm strat de fundaţie din piatra sparta amestec optimal STAS 6672001 . După darea în folosinţă a investiţiei se vor efectua o serie de lucrări pentru întreţinerea drumurilor şi menţinerea lor în stare normală de exploatare controlându-se starea îmbrăcăminţii .Pe toată durata execuţiei lucrărilor se vor respecta normele de protecţia muncii specifice lucrărilor de drumuri.5 cm binder de pietris concasat BADPC 25 – SR 174/1-2009. .0 m . Punctele de lucru se vor semnaliza corespunzător atât ziua cât şi noaptea pentru evitarea producerii accidentelor.20 cm balast STAS 662/2002 . precum şi întreţinerea utilajelor pentru constructii se va face în locuri special amenajate specificate în proiectul de organizare de şantier. Pentru dsrumul satesc DS 97. • Sistem rutier proiectat Prin proiect s-a propus o structură a sistemului rutier corespunzător categoriei funcţionale şi clasei tehnice respective in conformitate cu recomandarile di expertiza tehnica.: . funcţie de clasa tehnică a drumurilor şi funcţie de materialele preponderente în zonă. nepermiţând împrăştierea materialelor în afara zonei. de caracteristicile fizico –mecanice şi de deformabilitate ale materialelor. La stabilirea sistemului rutier s-a utilizat materiale agrementate în concordanţă cu prevederile HG 622/2004 şi a Legii nr. conform reglementărilor în vigoare. Incadrarea sistemului rutier s-a făcut conform STAS 1598/1-89. Pentru buna exploatare a drumurilor s-a prevazut un plan de exploatare şi întreţinere pentru menţinerea lor la starea normală de exploatare. privind calitatea în construcţii. Sistemul rutier s-a stabilit şi dimensionat în conformitate cu “Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple şi semirigide” (metoda analitică). SR 174/2 /1997 . supralărgiri.depozitarea materialelor .după terminarea lucrărilor zonele în care s-au depozitat materialele vor fi amenajate conform condiţiilor impuse prin acordul de mediu. sculelor.10 cm strat de formă din împietruirea existentă STAS 6400 pentru drumurile pietruite şi strat de formă din pământ amestecat cu balast 40%. deoarece nu se pot face benzi de încrucişare şi depăşire datorită lipsei spaţiului . .pentru completare zestre existentă.depozitele de materiale se vor face în locuri speciale astfel încât să nu fie afectate zonele verzi sau să închidă circulaţia în anumite zone.Indicativ PD 177/2001. Se vor executa lucrări de întreţinere curentă mai ales primăvara conform Plan de întreţinere anexat.

In intersecţia cu drumurile judetene DJ 298. a grădiniţei. a punctelor de lucru cu pancarte şi semne de circulaţie.. Marcajele longitudinale s-au prevăzut pentru separarea sensurilor de circulaţie şi se vor executa astfel : .-2004. De asemeni. prin indicatoare de circulaţie şi prin execuţia de marcaje orizontale longitudinale şi transversale . protejând zona vecină drumului. Marcajele orizontale s-au prevăzut astfel : .marcaje pentru spaţii interzise . Săgeţile se vor amenaja conform STAS 1848/3. • Protecţia muncii Lucrările de protecţia muncii pe perioada executării lucrărilor se vor respecta pentru evitarea producerii accidentelor şi constă din : . longitudinale în axul drumului.. zonele periculoase. • Siguranţa circulaţiei In vederea creării condiţiilor de siguranţa circulaţiei s-a prevăzut semnalizare rutieră . La intersecţia cu drumurile judetene şi drumul national s-au prevăzut marcaje şi indicatoare de circulaţie pentru cedează trecerea. .îndepărtarea materialelor aduse de viitură . care indică interzicerea încălcării lor de către vehicule . şi la fiecare trecere de pietoni s-au prevăzut săgeţi pentru indicarea direcţiei de mers.marcaje pentru treceri pietoni Indicatoarele de circulaţie prevăzute sunt: . şi marcaj orizontal (trecere pietoni ) în zona şcolii .se vor marca pe teren cu plăcuţe avertizoare zonele periculoase .indicatoare curbe periculoase . trecerea peste acestea fiind admise la depăşiri sau traversări. verticală şi orizontală. şi în punctele cele mai aglomerate cu pietoni. DJ 291C. S-au prevăzut treceri de pietoni cu indicatoare de circulaţie respectiv stâlpi şi table indicatoare amplasate pe ambele părţi ale carosabilului.sprijinirea malurilor fundaţiilor pentru evitarea prăbuşirii lor .sprijinirea malurilor fundaţiilor pentru evitarea prăbuşirii lor 10 . s-au prevăzut marcaje orizontale . îndepărtarea blocurilor de pământ instabile de pe taluz sau maluri . -Se vor lua măsuri pentru protecţia mediului înconjurător pentru protejarea localităţilor . si a zonelor limitrofe.Sa prevăzut semnalizarea rutieră pe timpul execuţiei lucrărilor pentru asigurarea continuităţii circulaţiei. . cu plăcuţe avertizoare.îndepărtarea bolovanilor de pământ instabil de pe taluz sau maluri .linii duble compuse dintr-o linie continuă şi una discontinuă care impun respectarea sensurilor şi a liniei celei mai apropiate de banda de circulaţie aferentă sensului de mers.semnalizarea lucrărilor pe timp de zi şi noapte.marcaje cu săgeţi pentru indicarea sensurilor de mers .se vor marca pe teren.indicatoare de prioritate ( cedează trecerea).marcaje longitudinale prin linii continue simple .DJ291D şi drumul national . -După terminarea lucrărilor de execuţie se va reface cadrul natural dacă s-au produs degradări în zona amprizei drumurilor.asigurarea personalului de pază în timpul manipulării utilajelor .linii discontinue simple cu rol de dirijare sau avertizare .prin amenajarea corespunzătoare a şanţurilor apa provenită din precipitaţii va fi colectată şi debuşată spre emisar. . -Se vor respecta măsurile de protecţia mediului pe toată perioada execuţiei lucrărilor.marcaje longitudinale axiale pentru separarea fluxurilor de circulaţie .indicatoare pentru trecere pietoni .

cu prevederile Caietului de sarcini şi graficul de eşalonare a execuţiei lucrărilor. curatirea si defrisarea zonei .rezistenţă mecanică şi stabilitate C .asigurarea personalului de pază în timpul manipulării utilajelor Constructorul va respecta prevederilor Legii nr 90/1999. DESCRIEREA TEHNOLOGIEI DE EXECUTIE : Trasarea si pichetarea lucrarilor : . a normelor generale de protecţia muncii aprobate prin Ordinul comun al Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale. sănătate şi mediu D . • normele specifice de protecţia muncii pentru prepararea. • In perioada execuţiei lucrărilor de construcţie a podeţelor . punctele de lucru vor fi semnalizate corespunzător pe timp de noapte cât şi timp de zi pentru evitarea producerii accidentelor. transportul şi turnarea betonului. (se incheie PV de trasare inaintea inceperii lucrarilor) Lucrari pregatitoare . modelul 3 cuprinzând numărul total de funcţiuni şi cerinţe ale sistemului ce se aplică în etapele de proiectare executie şi exploatarea construcţiilor.protecţia împotriva zgomotului Antreprenorul va executa lucrările în conformitate cu detaliile tehnice de execuţie. - 1. republicată. cotele şi detaliile de execuţie.Trasarea si pichetarea consta in materializarea in teren a contururilor sapaturilor si fixarea unor reperi de cota in imediata apropiere a lucrarii. normele specifice de protecţia muncii astfel: • normele specifice de protecţia muncii pentru exploatarea şi întreţinerea drumurilor şi podurilor. Asigurarea scurgerii si evacuarii apelor prin santuri si gropi de colectare sau epuismente. • La începerea lucrărilor constructorul va lua legătura cu beneficiarul reţelelor din zonă conform avizelor obţinute. De asemenea se vor marca traseele si pozitia instalatiilor subterane din zona lucrarii. DESCRIEREA MODULUI DE EXECUTIE A TERASAMENTELOR A VERIFICARILOR CE SE VOR EFECTUA PREMERGATOR REALIZARII STRATULUI DIN BALAST Condiţii prealabile Existenta documentaţiei tehnice la constructor Asigurarea de utilaje şi mijloace de transport Asigurarea materialelor necesare: 11 . Conform Legii nr 10/1995 privind calitatea în construcţii. Protejarea incintei sapaturilor impotriva patrunderii apelor prin dirijarea lor prin tuburi si cu diguri de protectie a incintelor. • Diverse Categoria de importanţă a obiectivului „Modernizare drumuri comunale şi săteşti comuna Cristineşti” judetul Botoşani este „C” încadrându-se în construcţie de importanţă „normală” conform Regulamentului pentru stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor. Pentru categoria de importanţă „C” s-a selectat ca model de asigurare al calităţii .siguranţă în exploatare E . • normele specifice de protecţia muncii pentru transporturi rutiere. în final obiectivul va trebui să îndeplinească următoarele cerinţe: A . • La execuţia lucrărilor se vor respecta cu stricteţe prevederile tehnice. Semnalizarea rutiera a lucrarilor.igienă.

pământurile turboase şi vegetale. Pământurile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate în orice condiţii climaterice. precum şi pământurile cu conţinut mai mare de 5 % de săruri solubile în apă. etc. liberă Ul % Calitate materialul pentru terasament 12 . etc. Pentru pământurile argiloase simbolul 4d se recomandă fie înlocuirea. clasificate ca mediocre. fără a se lua măsuri speciale.În cazul terasamentelor în debleu sau la nivelul terenului.Pământ vegetal Pentru acoperirea suprafeţelor ce urmează a fi însemânţate sau plantate se foloseşte pământ vegetal ales din pământurile vegetate locale cele mai propice vegetaţiei. Realizarea terasamentelor în rambleu.75). hidrologice şi la orice înălţime de terasament. este necesar ca alegerea soluţiei de punere în operă şi eventualele măsuri de îmbunătăţire să fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico.). Nu se vor utiliza în rambleuri pământurile organice. Nu se vor introduce în umpluturi bulgări de pământ îngheţat sau un conţinut de materii organice în putrefacţie (brazde. 4f şi a căror calitate conform tabelului 1 este rea sau foarte rea vor fi înlocuite cu pământuri corespunzătoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianţi (var. dar pentru compactarea lor necesitând o tehnologie adecvată. Tabelul 1 Simbolul Denumirea şi caracterizarea principalelor tipuri de pământuri Granulozitate Conţinutul în părţi fine în % din masa totală pentru Coeficie nt de neuniIndice de plasticitate Ip pentru fracţiun Umflar. Condiţiile de utilizare a diferitelor pământuri pot fi combinate la cererea dirigintelui cu măsuri specifice destinate a aduce pământul extras în stare compatibilä cu modalităţile de punere în operă şi cu condiţiile meteorologice.) pe o grosime de minimum 20 cm în cazul pământurilor rele şi de minimum 50 cm în cazul pământurilor foarte rele (sau a celor cu densitatea în stare uscată mai mica de 1. grosimea fiind considerată sub nivelul patului drumului. crengi.5 g / cm3. în cazul când condiţiile hidrologice locale sunt mediocre şi nefavorabile vor fi folosite numai cu respectarea prevedenilor STAS 1709-75 privind prevenirea degradărilor provocate din îngheţ-dezghet. Pământ pentru terasamente Categoriile şi tipurile de pământuri clasificate conform STAS 1243-88 care se folosesc la executarea terasamentelor sunt date in tabelul 1. Atât înlocuirea cât şi stabilirea lor se va face pe toatä lăţimea platformei. nămoluri. Aceste măsuri cad în sarcina antreprenorului privesc modalităţile de extragere şi de corecţii a conţinutului în apă fără aport de liant sau reactiv. alcătuite din pământuri argiloase cu simbolul 4e. mâluri. Pământurile clasificate ca foarte bune pot fi folosite în orice condiţii climatice şi hidrologice. cenuşä de termocentrală. pământurile cu consistenţă redusä (care au indicele de consistenţă sub 0. Pământurile prăfoase şi argiloase. la orice înaltime de terasament. frunziş. în care se utilizează pământuri simbol 4d (anorganice) şi 4e (cu materii organice peste 5 %) a căror calitate conform tabelului 1 este rea. fie stabilizarea lor pe o grosime de minimum 15 cm.economice. rädäcini.

d<0. nisip mare. bolovăniş. mijlociu sau fin cu liant prăfos 3a >6 >20 >40 >10 >40 Mediocră 3b - Mediocră Pământ pentru stratul de protecţie Pământurile care se vor folosi la realizarea straturilor de protecţie a rambleurilor erodabile trebuie să aibe calităţile pämânturilor care se admit la realizarea rambleurilor. neuniforme (granulozitate continuă) sensibilitate mijlocie la îngheţdezgheţ.5 mm 1. 05 mm D<0. excluse fiind nisipurile şi pietrişurile aluvionare. insensibile la variaţii de umiditate Idem 2a. Apa sălcie va putea fi folosită cu acordul dirigintelui în afară de terasamentele din spatele lucrărilor de artä. mijlociu sau fin 2a <6 <20 <40 >5 <10 <40 Foarte bună 2b <5 Bună Pământuri necoezive medii şi fine (fracţiune mai mică de 2mm reprezintă mai mult de 50 %) cu liant constituit din pământuri coezive Nisip cu pietriş. Aceste pământuri nu trebuie să aibă elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm Apa de cornpactare Apa necesarä compactării rambleurilor trebuie să fie curată şi nu trebuie să conţină materii organice în suspensie. neuniforme (granulozitate) Insensibilitate la îngheţdezgheţ şi la variaţiile de umiditate Idem 1a. nisip mare.Pământuri necoezive grosiere Fracţiunea mai mare de 2 mm reprezintă mai mult de 50 % Blocuri. însă uniforme (granulozitate discontinuă) d>0. pietriş 1a <1 <10 <20 >5 0 Foarte bună 1b <5 Foarte Bună 2. 13 . 005 mm Cu foarte puţine părţi fine. 25 mm formitat e.Pământuri necoezive medii şi fine (fracţiune mai mică de 2 mm reprezintă mai mult de 50 %) Nisip cu pietriş. Un ea sub 0. însă uniforme (granulozitate continuă) Cu părţile fine.

6. Execuţia terasamentelor Pichetajul lucrărilor De regulă. O data cu defnitivarea pichetajului. Sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheţi cu martori iar vârfurile de unghi prin borne de beton legaţi de repere amplasate în afara amprizei drumului. din borne de beton. Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate şi toate instalaţiile subterane şi aeriene. de telecomunicaţii sau de altă natură. amplasaţi în afara zonei drumului cel puţin câte doi reperi pe km. crt. o încercare la 1000 m3 1913/4-85 1243-88 SR EN 13286-2/ 2006 1913/12-88 1709-75 1913/1-82 Laboratorul executantului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinärilor de laborator.1. Pichetajul este însoţit de o reţea de reperi de nivelment stabili. înclinarea taluzurilor. 1.2 Picheţii implantaţi în cadrul pichetajului complementar vor fi läsaţi în plan şi în profil longitudinal de aceiaşi reperi ea şi picheţii din pichetajul initial. antreprenorul va materializa prin ţăruşi şi şabloane următoarele: înalţimea umpluturii sau adâncimea săpăturii în axa drumului.Adăugarea eventuală a unor produse. 7. 5. aflate în 14 . Materializarea lui urmeazä sä se facă la începerea lucrãrilor de execuţie pe baza planului de situaţie. în afară de axa drumului. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente antreprenorul trece la restabilirea şi completarea pichetajului în cazul situaţiei arătate la punctul 4.1 sau la executarea pichetajului complet nou în cazul situaţiei de la punctul 4. a listei cu coordonate pentru vârfurile de unghi şi a reperilor de pe teren. destinate să faciliteze compactarea nu se va face decât cu aprobarea beneficiarului în care se vor preciza şi modalităţile de utilizare.1. 3. Verificarea calităţii pământurilor Verificarea calităţii pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale acestuia prevăzute în tabelul 2 Tabel 2 Nr. 2. Caracteristic care se verifică Granulozitate Limita de plasticitate Coeficientul de neuniformitate Caracteristicile de compactare Umflare liberă Sensibilitate la îngheţ-dezgheţ Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 m 3 Frecvenţe minimale Matode de dimensionare conform STAS 1913/5-85 În funcţie de heterogenitatea pământului utilizat însă nu va fi mai mică de o încercare la 5000 m3 Pentru pământurile folosite în rambleurile din spatele zidurilor şi pământurilor folosite la protecţia rambleurilor. 4.2. În cazul când documentaţia este întocmitä pe planuri fotogrametrice traseul drumului proiectat nu este materializat pe teren.2. pichetajul axei traseului este efectuat prin grija beneficiarului. punctele de intersecţii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza). electrice.

crengi. Toate golurile ca puţuri. Decaparea pämântului vegetal se face pe întreaga suprafatä a amprizei drumului şi a gropilor de împrumut. dernolarea construcţiilor existente. crengi. Lucrări pregătitoare Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări pregatitoare în limita zonei expropriate: defrişări. iarbă şi buruieni şi alte materiale se face pe întreaga suprafată. se vor scoate rădăcinile şi buturugile. asanarea zonei drumului prin îndepãrtarea apelor de suprafaţă şi adâncime. În mod obligatoriu se vor tăia arborii. Nu se va trece la execuţia terasamentelor înainte ca dirigintele să constate şi să accepte execuţia lucrärilor pregatitoare enumerate în prezentul articol.00 m sub nivelul platformei terasamentelor.ampriza lucrărilor în vederea mutării sau protejării acestora conform documentaţiilor tehnice pentru predarea terenului liber constructorului. Pământul vegetal va putea fi pus într-un depozit provizoriu în vederea unei eventuale reutilizări. Pământul decapat şi alte produse care sunt improprii vor fi depozitate în depozit defnitiv. Demolările construcţiilor existente vor fi executate până la adâncimea de 1. decaparea şi depozitarea pământului vegetal. gropi după scoaterea buturugilor şi rädãcinilor etc. acestea trebuie abätute prin şanţuri de gardă care să colecteze şi sã evacueze apa în afara amprizei drumului. Aceasta aceeptare trebuie să fie în mod obligatoriu menţionată în registrul de şantier. excavaţii. iarbä şi buruieni. pomii şi arbuştii. Materialele provenite din demolare vor fi strânse cu grijä pentru a fi reutilizate conform indicaţiilor precizate în prezenta procedura. curăţirea terenului de frunze. În porţiunile de drum unde apele de suprafaţă se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului.3. Excedentul de săpătură ca şi pământurile din debleuri care sunt improprii realizärii în rambleuri în sensul prevederilor punctului 4. Scoaterea buturugilor şi rădăcinilor se face obligatoriu la rambleuri cu înălţime mai mica de 2 m precum şi la debleuri Curaţirea terenului de frunze.1. Mişcarea pământului Mişcarea pämântului se efectuează prin utilizarea pämântului provenit din săpături în profilurile cu umpluturä a pämântului. pivniţe.1. precum şi pământul 15 .2 şi compactate metodic pentru a obţine gradul de compactare prevazut în tabelul 5 punctul b. vor fi umplute cu pämânt bun pentru umpluturä conform prevederilor punctului 4.

Cererea trebuie să fie însoţită. al prezentei proceduri poate întocmi în cadrul caietului de sarcini speciale “Tabloul de corespondenţă a pământului” prin care se defineşte destinaţia fiecărei naturi a pământului provenit din debleuri sau gropi de împrumut.13 . Cheltuielile pentru sondaje şi analize fiind în sarcina antreprizei. în lipsa autorizaţiei prealabile a dirigintelui. Necesarul de pământ care nu poate fi acoperit din debleuri provine din gropi de împrumut. ca şi de punctele de trecere obligatorii ale itinerarului de transport şi prescripţiile caietului de sarcini speciale. La exploatarea gropilor de împrumut antreprenorul va respecta următoarele reguli: crestele taluzelor gropilor de împrumut trebuie. Acest acord va trebui să fie solicitat cu minimum opt zile înainte de începerea exploatării gropilor de împrumut sau a depozitelor. Acest plan supus aprobării dirigintelui în termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de începere a lucrărilor. Transportul pământului se face pe baza unui plan întocmit de antreprenor — “Tabloul mişcării pământului” care defineşte în spaţiu mişcările şi localizarea finală a fiecărui volum izolat de debleu sau din groapa de împrumut considerată în mod individual. Recurgerea de debleuri şi rambleuri în afara proflului din proiect sub formä de supralărgire. dacă aceasta există. acordul pentru ocuparea terenurilor pentru depozite şi pentru extragerea de pământ din gropile de împrumut date de proprietarul terenului.3. 16 .din patul drumului din rambleu şi debleu care trebuie inlocuit în sensul punctului vor fi transportate în depozite defnitive. nivelate de aşa manieră ca evacuarea apelor din precipitaţii să fie asigurată în bune condiţii iar taluzele să fie îngrijit taluzate. La lucrärile importante administratia drumurilor daca considerä necesar de a preciza. săpăturile în gropile de împrumut pot fi efectuate în continuarea taluzelor de debleu cu condiţia ca fundul săpăturii să fie la terminarea extragerii. dacă dirigintele consideră că este necesar. El tine cont de “Tabloul de corespondenţă a pământului” stabilit de administraţie.al prezentei proceduri. să fie la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului. sub rezerva aprobării dirigintelui. în ce priveşte gropile de împrumut.1. Gropi de împrumut şi depozite În lipsa unor precizări în caietul de sarcini speciale alegerea gropilor de împrumut sau a depozitelor este lăsată la latitudinea antreprenorului. se va informa dirigintele şi se supun spre aprobare propuneri de modificare a provenienţei pământului pentru umplutură. de: o justifcare a calităţii materialelor în spiritul prevederilor punctului 4. Dacă apare în cursul execuţiei lucrărilor ca natură pământurilor provenind din debleuri şi gropi de împrumut este incompatibilă cu prescripţiile prezentei proceduri şi ale caietului de sarcini speciale relativ la calitate şi condiţiile de execuţie a rambleurilor. completa sau modifca prevederile punctului 4. trebuie să fie supusä aprobării dirigintelui.

să fie menţionate în registrul de şantier. antreprenorul va fi în întregime răspunzător de aceste pagube. gropile de împrumut vor fi executate în avalul drumului amenajând o bancheta de 4. în albiile majore ale râurilor. Suprafaţa lor superioară va fi nivelată la o cota cel mult egală cu cota muchiei platformei rambleului. când către piciorul taluzului drumului şi marginea gropii de împrumut nu se lasă nici un fel de banchete.săpăturile în gropile de împrumut nu vor putea fi practicate sub nivelul proiectat al drumului. In cazul când în mod accidental apar asemenea situaţii se va trece la umplerea lor conform modalităţilor pe care le va prescrie dirigintele lucrării. fie la mai mult de 10 m de crestele taluzelor de debleu ale drumurilor în execuţie sau a celor existente şi în afara firelor de scurgerea apelor. dirigintele va putea prescrie 17 . în mod obligatoriu. fundul gropilor de împrumut va avea o pantă transversală de 1÷3 % spre exterior şi o pantă longitudinala care să asigure scurgerea şi evacuarea apelor. Execuţia debleurilor. din diverse motive. In cazul când terenul intâlnit la cota fxată prin proiect nu va prezenta calităţile stabilite şi nu este de portanţă dorită. În ambele situatii. compactate şi taluzate conform prescripţiilor aplicabile rambleurilor drumului.Nu se vor creea supraadâncimi în debleu. în profilele în debleu sau sub cota şanţului de scurgere al apelor în zona de rambleu. taluzul gropii de împrumut va fi de 1:3. Dirigintele se va putea opune executării gropilor de împrumut sau depozitelor susceptibile de a înrăutaţi aspectul împrejurimilor şi a scurgerii apelor. Se va avea grijă ca gropile de împrumut şi depozitele să nu compromită stabilitatea masivelor naturale nici să nu rişte antrenarea lor de ape sau să cauzeze. Aceste acceptări trebuie. În acest caz. fiind nivelate. Săpăturile trebuie atacate frontal pe întreaga lăţime şi pe masură ce avansează se realizează şi taluzarea urmărind pantele taluzurilor menţionate pe profilele transversale din proiectul de execuţie.50 m lăţime între piciorul taluzului drumului şi groapa de împrumut.5÷1/3. La amplasarea depozitelor se va urmări ca prin execuţia lor să nu se provoace înzăpezirea drumului. taluzurile gropilor de împrumut amplasate în lungul drumului se vor executa cu înclinarea de 1/1. pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. Nu se va putea executa nici o lucrare înainte ca modul de pregătire a amprizelor de debleu precizat de prezenta procedură şi caietul de sarcini speciale să fi fost verifcat şi recunoscut ca satisfăcător de către dirigintele lucrării. Surplusul de săpătură în zonele de debleu poate fi depozitat după cum urmează: fie în continuarea terasamentului în rambleu. este necesar să se obţină aprobarea pentru scurgerea terenului şi să se respecte condiţiile impuse.

realizarea unui strat de formä pe cheltuiala administraţiei. Compactarea stratului de forma va trebui să permită atingerea unui grad de compactare de 100 % Proctor normal. În acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor gradul de compactare la 97 % Proctor normal. Înclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv întărit. Dacă acesta diferă de prevederile proiectului antreprenorului va trebui să aducă la cunoştinţă dirigintelui care va putea eventual dispune o modificare a înclinärii taluzurilor şi modificarea volumului terasamentelor Prevederile STAS 2914-84 privnd înclinarea taluzurilor la debleuri pentru adâncimi de maximum 12,00 m sunt date în tabelul 3 în funcţie de natura materialelor existente în debleu. În debeleuri mai adânci de 12,00 m sau amplasate nefavorabil (zone umede, infiltraţii, zone de băltire) indiferent de adâncimea lor, înclinarea taluzărilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate. Taluzurile vor trebui să fie curaţate de pietre sau de bulgări de pământ care nu sunt perfect aderente sau încorporate în teren ca şi rocile dislocate a căror stabilitate este incertă. Dacă apare că stabilitatea pământurilor nu este asigurată antreprenorul trebuie să ia de urgenţă măsuri de consolidări şi să informeze imediat dirigintele. Debleurile în terenuri moi, ajunse la cotă vor suporta o compactare de suprafaţă care va fi executată de aşa manieră încât să se obţină pe o adâncime de 30 m un grad de compactare de cel puţin 100 % Proctor normal conform prevederilor tabelului 3. În terenuri stâncoase în care este necesar să se recurgä la exploziv, antreprenorul va trebui să stabilească şi apoi să adapteze planurile sale de derocare în aşa fel încât să obţină direct de la explozii: degajarea la gabarit a taluzurilor şi platformei; cea mai mare fracţionare posibilä a rocii evitând orice risc de degradare a lucrărilor proiectului. Tabelul 3 Natura materialului din debeleu Pământuri argiloase, în general argile nisipoase sau prăfoase, nisipuri argiloase sau prăfuiri argiloase Pământuri mănoase Pământuri microporice (lőess şi pământuri lőessoide) Roci stâncoase alterabile, funcţie de gradul de alterabilitate şi de adâncimea debleurilor Roci stâncoase (care nu se degradează) cu stratificarea favorabilă în ce priveşte arabilitatea Înclinarea taluzurilor 1,0 : 1,5 1,0 : 1,0÷1,0 : 0,5 1,0 : 0,1 1,0 : 0,1 de la 1,0 : 0,1 până la poziţia verticală sau chiar în consolă

Pe timpul întregii durate a lucrului va trebui să se viziteze, în mod frecvent şi în special după explozie taluzunile de debleuri şi terenurile de deasupra 18

acestora în scopul de a înlătura părţile de rocă care ar putea să fie dislocate de explozii sau din alte surse. Dupä execuţia lucrărilor, se va verifica în mod contradictoriu ca adâncimea necesară este peste tot atinsă. În cazul unde acestea nu sunt atinse antreprenorul va trebui să execute derocare suplimentară care este necesară. Toleranţele de execuţie pentru suprafaţa platformei şi nivelanea taluzurilor sub lata de 3 m sunt date în tabelul 4. Tabelul 4 Profilul Platforma cu strat de formă Platforma fără strat de formă Talazului de debleu neacoperit Toleranţe admise Roci necompactate ± 3 cm ± 5 cm ± 10 cm Roci compactate ± 5 cm ± 10 cm variabil în funcţie de natura rocii

Metoda utilizată pentru nivelarea platformei în cazul terenurilor stâncoase, este lăsată la alegerea anteprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adâncime suplimentară apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pământ, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat cum este arătat la punctul 4.8. Dacă proiectul comporta neutilizarea în ansamblu a debleurilor sensibile la apa dirigintele va prescrie:în perioada ploioasă: extragere verticală; dupa perioada ploioasă: extragerea in straturi până la orizontul a carui conţinut în apă va fi superior eu 10 puncte umiditätii optime Proctor normal. In timpul execuţiei debleurilor, se vor conduce lucrările de aşa manieră că pământurile ce urmeazä să fie folosite în realizarea rambleurilor sä nu fie degradate sau înmuiate de apele de ploaie. Va trebui în special să se înceapă cu lucrările de debleu de la partea de jos a rampelor profilului longitudinal. Dacă topografia locurilor permite o evacuare gnavitaţionala a apelor, antreprenorul va trebui să rnenţină o panta suficientä la supnafaţa parţii excavate şi să execute în timp util şanţuri, rigole, lucrări provizorii necesare evacuarii apelor în timpul excavării. Prăgătirea terenului de sub rambleuri În afarä de lucrările pregatitoare arătate la punctul 4.2.1. lucrări care sunt comune atât sectoarelor de debleu cât şi celor de rambleu, pe acestea din urma mai sunt necesare şi alte lucrări pregătitoare după cum urmează: Când linia de cea mai mare pantă a terenului este superioara lui 20 % antreprenorul va trebui să execute trepte de infrătire având o înaltime de 0,20 m şi distanţele la maximum 1,00 m pe terenuri obişnuite şi cu înclinare de 4 % spre vale. În terenuri stâncoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de diriginte. In completarea pregätirilor preväzute la punctul 4.2.1.., pe terenurile remaniate în cursul acestor pregatiri sau pe terenuri de slabä portanţă desemnate prin caietul de sarcini speciale se va executa o compactare a 19

terenului de la baza rambleului pe o adâncime minimala de 30 cm. pentru a obţine un grad de compactare Proctor normal conform tabelului 5. Execuţia rambleurilor Prescripţii generale Nu se poate executa nici o lucrare înainte ca pregătirile terenului indicate în prezenta procedura şi caietul de sarcini speciale, sä fe verificate şi acceptate de diriginte. Această acceptare trebuie sä fe în mod obligatoriu consemnată în caietul de şartier. Nu se executa lucräri de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare. Execuţia rambleurilor trebuie să fie întreruptă în cazul în care calităţile lor minimale definite prin prezenta procedură sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii. Execuţia nu poate fi reluatä decât după un timp fixat de diriginte sau reprezentantul sau. Modul de execuţie al rambleurilor Rambleurile se execută din straturi elementare suprapuse, pe cât posibil orizontale, pe întreagã lăţime a platformei şi în principiu pe intreaga lungime a rambleului. Daca dificultăţile speciale, recunoscute de diriginte, o impun, straturile elementare pot fi executate pe lăţimi inferioare celei a rambleului. Acest rambleu va fi atunci executat din benzi alăturate care împreună acoperă întrega lăţime a profilului, decalarea în înălţime între douä benzi alaturate nu trebuie să depăşeascä grosimea maxima impusă. Pământul adus pe platformă este împrăştiat şi nivelat pe întreaga laţime a platformei în grosime optimă de compactare stabilită, urmărind realizarea unui profil longitudinal pe cât posibil paralei cu profilul defnitiv. Profilul transversal al fiecarui strat elementar va trebui să prezinte pante suficient de mari pentru a asigura scurgerea radialä a apelor de ploaie. In lipsa unor precizări în caietul de sarcini speciale aceste pante von fi de minimum 5 %. De realizarea umpluturilor cu înalţimi mari, peste 3,00 m, se pot folosi la baza acestora blocuri de piaträ sau din beton eu dimensiunea sub 0,50 m, cu condiţia respectării urmatoarelor măsuri: împănarea golurilor cu pământ; asigurarea tasărilor în timp; realizarea unei umpluturi omogene din pământ de calitate corespunzătoare pe cel puţin 2,00 m grosime la partea superioară a rambleului.. La punerea în operă se va ţine seama de umiditatea optimă de compactare. Pentru aceasta, labonatorul şantierului va face determinări ale umiditäţii la sunsă şi se von lua mäsurile în consecinţă pentru punerea în operă, respectiv aşteptarea şi necompactarea imediată, lasând pământul să se zvânte sau să se trateze cu var pentru a-şi reduce umiditatea cât mai aproape de cea optimă sau, din contra, udarea stratului aşternut pentru a-i reducelía valoarea umidităţii optime. Compactarea rambleurilor 20

Controlul compactării Starea rambleului este controlată prin supravegherea administraţiei pe măsuna exceuţiei în următoarele condiţii: -controlul se va efectua strat dupa strat.00 m h > 2. Tabelul 5 Pământuri Zonele de terasament la care se prescrie gradul de campactare necoezive Îmbrăcăminţi permanente Imbrăcăminţi semipermanente 95 92 coezive Îmbrăcăminţi permanente Imbrăcăminţi semipermanente 93 90 1. va realiza câte un tronson de încercare de minimum 30 m lungime pentru fecare tip de pământ. Daca compactarea prescrisa nu poate fi obţinută antreprenorul va trebui să realizeze o nouă p1anşă de încercane după ce va aduce modifcările necesare grosimii stratului şi utilajului folosit.se va proceda pentru fiecane strat la următoarele încercări cu frecvenţa teoretica din tabelul 6 care vor putea eventual să fie modificate prin caietul de sarcini special. Se va supune acordului dirigintelui cu cel puţin opt zile înainte de începerea lucrărilor grosimea maximală a stratului elementelor pentru fiecare tip de pământ pentru a obţine după compactare gradele de compactare arătate în tabelul 5 cu utilajele folosite pe şantier.00 m 2. .00 m h > 2. Primii 30 cm ai terenului natural sau un rambleu cu înălţimea h de : h < 2.00 m 3. În debleuri pe adâncimea de 30 cm sub patul drumului 100 95 97 92 100 100 95 100 97 92 100 97 92 100 94 90 100 100 100 100 Abaterile limită la gradul de compactare vor fi de 3 % sub îmbrăcăminţile din beton de ciment şi de 4 % sub celelalte îmbrăcăminţi şi se acceptă în max. 10 % din numărul punctelor de verificare.50 m Q5 < h < 2. În acest scop. În corpul rambleurilor la adâncimea (h) sub patul drumului : h < 0. Rezultatele acestor încercari trebuie să fie menţionate în registrul de şantier.Toate rambleurile von fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor normal prevăzute în STAS 29 14-84 conform tabelului 5. grosimea straturilor succesive nu va putea depaşi 20 cm dupa compactare. înainte de începerea lucrarilor. În cazurile când nu se va putea să fie satisfăcută aceasta obiigaţie. Denumirea încercării Încercare Proctor Determinarea conţinutului de apă Frecvenţa minimală a încercării 1 la 5000 mc 1 la 250 ml de Observaţii Pentru fiecare tip de pământ Pe strat 21 .

profilurile din proiect să fie realizate cu toleranţele admisibile.5 iar pe restul înalţimii la baza rambleului. Taluzul nu trebuie să se prezinte nici cu scobituri şi nici cu excrescenţe. Taluzurile rambleurilor aşezate pe terenuri de fundaţie cu capacitatea portanta corespunzätoare von avea înclinarea 1÷1.5. von avea înclinarea 1÷1. m 6 7 8 10 În rambleuri mai înalte de 12.5 pânä la înalţimile maxime pe verticala .5 până la înälţimile maxime hmax pe verticală date în tabelul 8. Profiluri şi taluzuri Lucrările trebuie să fie executate de aşa manieră încât dupä compactare. în grade 22 . Taluzurile rambleurilor aşezate pe terenuri de fundaţie cu capacitatea portanta redusă. cu un coeficient de stabititate de 1.3÷1. Această recepţie va trebui în mod obligatoriu menţionată în registrul de şantier. In cazul rambleurilor cu înälţimi mai mari decât cele arătate in tabelul 7 dar pânä la 12. înclinarea va fi de 1÷2. înclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate.00 m precum şi la cele situate în albiile majore ale râurilor văilor şi în balţile unde terenul de fundaţie este alcătuit din particule fine şi foarte fine.platformă Determinarea compactităţii 3 la 250 ml de platformă Pe strat Laboratorul va ţine un registru în care se vor consemna toate rezultatele privind încercarea Proctor determinarea umidităţii şi a gradului de compactare realizat pe straturi şi sectoare. în lipsa unor dispoziţii contrare în caietul de sarcini speciale prin metoda rambleului excedentar. Nu se va putea cere recepţia unui strat decât dacă toate gradele de compactare corespunzătoare sunt superioare minimului prescris.date în tabelul 7.00 m înclinarea taluzurilor pe înalţimile din tabelul 3 socotite de la nivelul drumului în jos va fi de 1÷1. în afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului. Profilul taluzului trebuie să fie obţinut. Tabelul 8 Panta terenului de fundaţie Cracteristicile terenului de fundaţie a) unghiul de frecare internă. în funcţie de caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundatie. Tabelul 7 Natura materialului în rambleu Argile prăfoase sau argile nisipoase Nisipuri argiloase sau prof argilos Nisipuri Pietrişuri sau balasturi H max.

taluz neacoperit ±5 cm. Prescripţii aplicabile rambleurilor din material stâncos Descarcărea materialului derocat în rambleu şi nivelarea lui va fi organizata de maniera de a obţine un material omogen şi pe cât posibil cu un volum minim de goluri.00 4.00 1.30 m superiori.00 2.00 2. Denivelările sunt măsurate sub lata de 3 m lungime. ±10 cm.00 4.0 0 7.00 2.00 4.00 3.00 2. În cei 0. Această grosime nu va putea în nici un caz să depăşeascä 0.00 2. dirigintele lucrării va putea prescrie antreprenorului: punerea în operă şi compactarea imediată a debleurilor sau a pământurilor din gropi de împrumut la locul de folosire cu un grad de umiditate convenabil.00 1.00 3.20 m.00 3.50 30 60 100 10 30 60 150 10 30 60 80 10.80 m în corpul rambleului.00 6. 23 . aşternerea în aşteptarea compactării şi scarificarea în vederea redicerii umidităpţii prin evaporare.00 Toleranţele de execuţie pentru suprafaţarea platformei şi a taluzurilor sunt urmatoarele: . va depaşi 0.00 8.00 6.00 3. Straturile elementare vor avea o grosime care va fi determinată în funcţie de dimensiunea materialului şi posibilităţile mijloacelor de compactare.00 5. cea mai mare.00 3. practicarea de drenuri deschise în vederea reducerii umidităţii a celor a căror conţinut excesiv de apă nu ar fi permis obţinerea pe loc a unei densităţi sufuciente şi reluarea ulterioară a compactării.00 2.00 3.00 5. se vor elimina blocurile a căror dimensiune.00 6.00 5. Pentru aceste pământuri dirigintele va putea impune prescripţiile speciale în ceea ce priveşte evacuarea apelor.00 4.00 b) înălţimea maximă a rambleului h max. Toleranţa pentru ampriza rambleului realizat faţă de proiect este de + 50 cm Prescripţii aplicabile pământurilor sensibile la apă Când la realizarea rambleurilor sunt folosite pământuri sensibile la apă şi nu sunt măsuri speciale în caietul de sarcini.profil platformä cu strat de formă .00 5. în m 0 1÷10 1÷5 1÷3 3.profil platformă fără strat de ±3 formă cm .00 1.00 2.00 4. tratarea pământului cu var pentru reducerea umidităţii.00 1.

Intercalarea straturilor de materiale fine şi straturi din materiale stâncoase.la latimea platformei ± 005m. Rambleurile vor fi compactate cu compactoare vibratoare de 8 tone cel puţin sau cu utilaje cu şeni1e de 25 tone cel puţin. rădăcini sau iarba şi umectat înainte de răspândire. Dacă construcţia structurii rutiere nu urmează imediat terasamentele. plani înclinaţi cu 4 % spre marginea acestora. abaterile limita sunt: . platforma va fi nivelată transversal urmărind profilul acoperiş. Aceste instrucţiuni vor fi consemnate în caietul de dispoziţii de şantier. Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie să fie omogenă.la cotele proiectului: ± 0. nivelat şi completat respectând cotele în profil în lung şi în profil transversal. Executarea lucrărilor de îmbrăcare cu pământ vegetal este. După răspândire pământul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou uşor. Drenarea apelor subterane 24 . în tabelul 4 I n ce priveşte laţimea platformei şi cotele de exeeuţie. suspendată pe timp de ploaie. Acoperirea cu pământ vegetal Când acoperirea trebuie să fie aplicată pe un taluz acesta este în prealabil tăiat în trepte sau întărite cu caroiaje din brazde. În timp oportun se vor solicita instrucţiuni dirigintelui asupra tipului de fnisare de adoptat. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pämânt vegetal. la lăţimea întreagă. faţă de cotele de nivel ale proiectului. Această compactare va fi insoţită de o stropire cu apă suficientă pentru a facilita aranjarea blocurilor. .10m. Finisarea platformei Stratul superior al platformei va fi îngrijit compactat. curaţat cu grija de pietre. In curbe se va aplica deverul prevăzut în planuri fără să coboare sub o pantă trasversală de 4%. La sfârşitu1 şantierului şi înainte de recepţia finală. Dirigintele va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor în depozite definitive. respectiv.05 m. prezentând un procentaj de goluri ridicat este interzisă.Blocurile de stancă a căror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispoziţiile de mai sus vor fi fracţionate. faţă deaxă. Terenul vegetal trebuie sä fie fărâmiţat. ± 0. în principiu. constituit din doi versanţi. nuiele sau prefabricate destinate a le fixa. şanţurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgări şi blocuri ebulate. Gradul de compactare şi toleranţe1e de nivelare sunt date în tabelul 5. declivtăţile şi lăţimea prevăzute în proiect.

Verificarea pregătirii terenului de fundaţie Înainte de inceperea executării umpluturilor. Numărul minim de probe conform STAS 2914-84 pentru gradul de compactare este de 3 încercări pentru fecare 2000 m2 suprafaţă compactată. Toleranţa admisibilă fiind de ± 0. 25 . .verificarea pregätirii terenului de fundaţie. . In timpul termenului de garanţie. Lucrări de drenarea apelor subterane care s-ar putea să se dovedeasca nceesare vor fi definite prin dispoziţii de şantier de către dirigintele şi reglementarea lor va interveni în lipsa unor dispoziţii speciale ale caietului de sarcini speeciale conform prevederilor clauzelor administrative generale. -controlul capacitătii portante.controlul compactării terasamentelor. se determină gradul de compactare şi deformabilitatea terenului de fundaţie. repararea taluzelor şi a rambleurilor şi să corijeze tasările rezultate dintr-o proastă execuţie a lucrărilor.10 m în raport cu reperii pichetajului general. CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR Controlul calităţii lucrărilor de terasamente constă în: verificarea trasării axei şi amprizei drumului. 7/1977. s-a îndepartat stratul vegetal şi s-a compactat pământul.controlul compactării platformei drumului. Deformabilitatea terenului se va stabili prin măsurători cu deflectometru cu pârghie conform instrucţiunilor tehnice departamentale — indicativ CD39-77 publicate în Buletinul construcţiilor nr. .Antreprenorul nu este obligat să asigure drenarea apelor decât în măsura în care acestea pot fi evacuate prin gravitaţie. dupä ce a curaţat terenul. Verifcarea trasării axei şi amprizei drumului se va face înainte de începerea lucrărilor de execuţie a terasamentelor urmărindu-se respectarea întocmai a prevederilor proiectului. antreprenorul va trebui să execute în aceeaşi perioada şi la cererea scrisă a dirigintelui toate lucrările complementare care vor fi necesare ca urmare a degradărilor de care societatea nu va fi responsabilă. Verificările efectuate se vor consemna într-un proces verbal de verifcare a calităţii lucrărilor ascunse specificându-se şi eventuale remedieri necesare. antreprenorul va trebui să execute în timp util şi pe cheltuiala sa lucrările necesare pentru a asigura scurgerea apelor. Executantul este obligat să ţină evidenţa zilnică în registrul de laborator a verificărilor efectuate asupra calităţii şi stării (umiditaţii) pământului pus în operă şi a rezultatelor obtinuţe în urma încercărilor efectuate privind calitatea lucrărilor exeeutate. În afară de aceasta. -controlul grosimii straturilor aşternute.

25 m unul după altul în trei puncte (dreapta. dreapta în sectiuni diferite şi pentru fieeare sector de 250 m lăţime. La nivelul terenului de fundaţie se consideră realizată capacitatea portantă necesară dacă deformaţia elastică corespunzatoare vehiculului măsurate. În cazul pământurilor coezive se vor preleva câte 3 probe de la suprafaţă. Verifcarea gradului de compactare se face prin compararea densităţii în stare uscată a acestor probe cu densitatea în stare uscată maximă stabilită prin încerearea Proctor STAS 19 13/13-83. fie scarificarea şi recompactarea stratului respectiv. 1000 cm3 conform STAS 2917-84. In cazul pământurilor necoezive se va preleva o singură probă din fecare punct care să aibă un volum de min. Valorile admisibile ale deformaţiei la nivelul terenului de fundaţie se stabilesc în funcţie de tipul pământului de fundaţie conform tabelului 9.Măsuratorile cu deflectometru se vor efectua în profiluri transversale amplasate la max.7. Verificarea privind gradul de compactare realizat se va face în minim trei puncte repartizate stânga. Porţiuni1e slab compactate pot fl depistate prin metode expeditive cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu pârghie. stânga) de pe ampriza drumului. Verificarea gradului de compactare Determinările pentru verifcarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pământ pus în opera. compactarea ulterioară a stratului nefiind posibilă. Verificarea calităţii şi stării pământului Verificarea calităţii pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale pământului conform tabelului 2. cap. In ce priveşte suprafaţarea platformei şi 26 . Nu se trece la executia stratului următor atâta timp cât rezultatele verificărilor efectuate nu confirmă realizarea gradului de compactare prescris. mijlocul şi de la baza stratului când acesta are grosimi mai mari de 25 cm şi numai de la suprafaţă şi baza stratului când grosimea este mai mică de 25 cm. axa. În cazul când valorile obţinute nu sunt corespunzätoare celor prevăzute în tabelul 5 se va dispune fie continuarea compactării. că trebuie să corespundă grosimii stabilite pe sectorul experimental pentru tipul de pământ respectiv şi utilajele folosite la compactare. Verificarea grosimii straturilor aşternute Grosimea fecărui strat de pământ aşternut la executarea rambleului va fi verificată. ax. Controlul caracteristicilor platformei drumului Controlul caracteristicilor platformei drumului se face după terminarea execuţiei terasamentelor şi constă în verifcarea topografcă a nivelmentului şi determinarea deformabilităţii cu ajutorul deflctometrului cu pârghie la nivelul platformei drumului. Toleranţele de nivelment impuse pentru nivelarea platformei suport sunt ± 0 05 m faţă de prevederile proiectului. In cazul probelor extrase din gropile de împrumut se va determina şi densitatea în stare uscata.

argilă prăfoasă nisipoasă.concordanţa lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi caietului de sarcini speciale a proiectului de execuţie. nisip argilos Praf nisipos. în cazul rambleunilor pentru fiecare metru din înalţimea de umplutură şi la realizarea umpluturii sub cota stratului de formä. decaparea stratului vegetal. în prezenta procedura. praf argilos nisipos. 27 . Controlul topografic al nivelmentului va fi făcut pe profluri din 20 în 20 m. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispoziţia organelor de control.15. praf Argilă prăfoasă. praf argilos. argilă nisipoasă.nivelarea taluzurilor toleranţele sunt cele arătate la punctele 4. în cazul săpăturilor la cota fnală a săpăturii. Tabelul 9 Tipul de pământ conform STAS 124388 Nisip prăfos. cât şi a comisiei de recepţie la terminarea lucrarilor sau finală. argilă Valoarea admisibilă a deformaţiei elastice 1/100 mm 350 400 450 RECEPŢIA LUCRĂRII Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepţii pe parcursul execuţiei (recepţii pe faze de execuţie) unei recepţii preliminare şi unei recepţii finale. Deformabilitatea platformei drumului este stabilită prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie. documentul ce se încheie ca urmare a recepţiei să poarte arnbele semnături. La nivelul platformei (patului) se consideră realizată capacitatea portantă necesară dacă deformaţia elastică corespunzătoare sub sarcina celei etalon de 91 kN are valori mai mari decât cea admisa conform tabelul 9.6. Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrării: trasarea şi şablonarea lucrarii. în care se confrmă posibilitatea trecerii execuţiei la faze imediat următoare. Receptia la terminarea lucrärilor La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei parţi din aceasta se va proceda la efectuarea recepţiei preliminare a lucrărilor verificandu-se: . compactarea terenului de fundaţie. şi 4. Recepţia pe faze se efectuează de către dirigintele lucrării şi şefu1 de lot. Recepţia pe faze de execuţie In cadrul recepţiei pe faze (de lucrăni ascunse) se va venifca dacă partea de lucrări ce se recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de documentaţii şi de prezenta procedură In urma verificărilor se încheie proces verbal de recepţie pe faze.

. a actelor normative . Existenţa la personalul care pune în operă balastul sau balastul amestec optimal. Recepţia finală La recepţia finală a lucrărilor se va consemna modul în care s-au comportat şi dacă au fost întreţimute corespunzător. instrucţiunilor de serviciu. începuturi de crăpături în corpul terasamentelor. Defecţiunile se vor consernna şi se va stabili modul şi termenele de remediere. lucrările de scurgerea apelor sunt necorespunzătoare. A VERIFICARILOR CE SE VOR EFECTUA PREMERGATOR ASTERNERII STRATULUI DIN PIATRA SPARTA Condiţii prealabile Asigurarea autorizaţiei de funcţionare a instalaţiei de preparat amestecul optimal. etc. a caietelor de sarcini. DESCRIEREA MODULUI DE EXECUTIE A FUNDATIEI DIN BALAST. .concordanţa gradului de compactare realizat cu prevederile de sarcini. se observă fenomene de instabilitate. nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului cât şi pe fiecare start în parte (atestate de procesele verbale de recepţie pe faze). Lucrările nu se vor recepţiona dacä: nu sunt realizate cotele şi dimensiunile prevăzute în proiect. normelor de protecţia muncii şi normelor PSI. nu este asigurată capacitatea portantă la nivelul patului drumului.. cu privire la executarea stratului de fundaţie din balast sau baIast amestec optimal. nu s-au respectat pantele transversale pe suprafeţele platformei.natura pământului din corpul drumului. 28 . ÎNREGISTRĂRI Registru de evidenţa lucrării Procese verbale de lucrări ascunse Procese verbale de recepţie 2.

încercărilor şi verificărilor calitative ale calităţii executiei. Defîniţii. 29 .I. Măsuri preventive Instruirea personalului executant asupra prevederilor normelor de tehnica securitätii mucii. aşternerea şi nivelare. protejarea stratului. Generalităţi Execuţia stratului de fundaţie poate începe numai după îndeplinirea condiţiilor prealabile menţionat la conditii prealabile Execuţia stratului de fundaţie constă în următoarele operaţiuni: asigurarea materialelor corespunzătoare calitativ. şi verificarea însuşirii lor. în condiţiile cele mai defavorabile. Terminologia utilizată este în conformitate cu STAS 4032/1-90. Asigurarea pe şantier a materialelor necesare executării stratului de fundaţie din balast sau balast amestec optimal.S. Existenţa laboratorului şi dotării acestuia cu aparatură şi personal necesar verificării calitătii Iucrărilor de execuţie. 630 / 2330 din 20 apnilie 1985” elaborată de A. finisarea suprafeţei stratului.Instruirea personalului asupra actelor normative menţionate la punctul 5. Dotarea personalului executant cu echipament de protecţie conform normelor în vigoare şi verificarea utilizării efective şi corecte a acestuia.D. Asigurarea funcţionării normale Ia parametrii de exploatare a instalaţiilor. compactarea. repartizeaza şi transmite patului drumului eforturile verticale provenite din trafic. astfel încât acestea să nu depăşească portanta patului. care pot surveni în perioada de perspectivă considerată la dimensionarea structurii. Existenţa pe şantier a formularelor pentru efectuarea şi înregistrarea determinărilor.2. prevederi generale Fundaţia drumului este un strat sau un ansamblu de straturi din structură rutieră care primeşte. Stratul de fundaţie din balast sau balast optimal se realizează într-un singur strat a cärui grosime este stabilită prin proiect şi variază conform STAS 6400-84 între l5şi 30 cm. Semnalizarea punctului de lucru conform “Instrucţia nr. agregatelor şi sculelor folosite Ia prepararea amestecului optimal şi punerea în operă a balastului sau a balastului amestec optimal. Bucureşti in colaborare cu M. Efectuarea şi recepţionarea procedurilor anterioare execuţiei stratului de fundaţie din balast sau balast amestec optimal. precum şi verificarea însuşirii acestor prevederi. realizarea amestecului. a normelor P.N.I. transportul materialului. terminologie.

Balast optimal se poate obţine fie prin amestecarea sorturilor 0÷8. Aprovizionarea 30 .3 3-33 4-53 16-72 25-80 37-86 50-90 80·98 100 CARACTERlSTICI Sort Continut de fracţiuni % Sub 0.02 mm Sub 0. Limitele de granulozitate ale agregatului total în cazul balastului optimal sunt arătate în tabelul 2. apă sau îngheţ.2 I 4 8 25 63 0 4 12 28 35 60 100 Agregatul (balast sau balast optimal) se va aproviziona din timp în depozit pentru a se asigura omogenitatea şi constanta calităţii acestuia.3 4-10 12-22 26-38 35·50 48-65 60-75 85-92 100 max.02 0. 16÷25(40). Balastul trebuie să provină din roci stabile. 8÷16.2 mm 0-1 mm 0-4mm 0-8 mm 0-16 mm 0-25 mID 0-50 rnm 0-63 mm Granulozitale STAS 4606 Conform figurii 15 30 50 15 30 50 STAS 730 Coeficient de neuoiformitate (Uo) minim Echivalent de nisip (EN) minim 30 Uzura cu maşina tip Los Angeles (LA) % 30 max. cărbune.3 3-18 4-38 16·57 25·70 37-82 50-90 80-98 100 max. Condiţii tehnice de admisibilitate Balastul şi balastul optimal pentru folosirea în stratul de fundaţie trebuie să îndeplinească caracteristicile calitative arătate în tabelul 1. resturi vegetale) sau elemente alterate. Tabel 1 CONDIŢII DE ADMISIBILITATE COMPLETAREA METODE DE SISTEMULUl VERlFICARE AMESTEC FUNDAŢll RUTIER LA CONFORM OPTIM RUTIERE ÎNGHEŢ-DEZGHEŢ -STRAT DE FORMĂ0--03 0-03 0-63 . nu trebuie să conţină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ. nealterate la aer. fie direct din balast dacă îndeplineşte condiţiile din tabelul 1. 25(40)÷63. STAS 1913/5 max.Materiale Materiale utilizate la execuţia stratului de fundaţie sunt: balast cu granula maximă de 63 mm. apă. lemn. Domeniu de Limita granuloritate Inferioară 0-63 Superioară 3 10 Aprovizionarea şi depozitarea 22 38 50 75 100 Tabel 2 Treceri în % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de … 0.

granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1. dimensionate în funcţie de cantitatea necesară şi de eşalonarea lucrărilor. procedeul de verificare sau caracteristici ce se verifică 1 Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate sau certificatul de garanţie Determinarea granulometrică. plane. de 500 tone. Controlul calitatii balastului sau a balastului optimal. înainte de realizarea stratului de fundaţie. pentru fiecare sursă (dacă este cazul pentru fiecare sort) Metoda de determinare conform STAS 4606 STAS 730 2 3 Umiditate - O probă pe schimb (şi sort) înainte de începerea lucrărilor şi ori de câte ori se observă o schimbare cauzată de condiţii meteorologice STAS 4606 4 Rezistenţe la uzura cu maşina tip Los Angeles (LA) O probă la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursă (sort) la fiecare 5000 tone STAS 730 Prelevarea probelor 31 . dar în acest din urmă caz nu trebuie să conţină nici un fel de particule în suspensie. Controlul calitaţii se face de către laboratorul societaţii sau în laborator autorizat în conformitate cu prevederile cuprinse în tabelul 3.la locul de punere în operă se va face numai dupä ce analizele de laborator au arătat ca este corespunzător. Apa necesară compactării stratului de balast poate să provină de la reteaua publicä sau din alte surse. În cazul în care la verificarea calitäţii balastului sau a balastului optimal aprovizionat. Tabelul 3 Acţunea. Depozitarea agregatelor se va face în depozite deschise. Laboratorul va ţine evidenţa calitäţii balastului sau balastului optimal astfel: într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor. Echivalentul de nisip. într-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor efectuate de laborator. Neomogenitatea balastului Frecvenţa minimă La fiecare lot aprovizionat O probă la fiecare lot aprovizionat. aceasta se corectează la sorturile granulometrice deficitare pentru îndephinirea condiţiilor calitative prevăzute Materialele necesare se aprovizioneazä numai de Ia furnizori care deţin certificate de conformitate pentnu producerea lor şi fiecare transport va fi însoţit de un certificat de calitate emis de un laborator autorizat în acest domeniu. cu scurgerea apelor asigurată şi fără posibilitaţi de contaminare cu alte materiale.

150 Kg.O probă reprezentativă la un lot de materiale utizate la execuţia straturilor de fundaţie este alcătuită din cinci probe elementare luate din locuri diferite ale depozitului. 3÷8. Transportul balastului şi a balastului amestec optimal Trasportul balastului şi a balastului amestecat optimal din depozit sau de la staţia de preparare pe şantier se face cu autobasculanta. > 7(8) mm pentru agregate de balastieră. 31÷71) şi apoi. Balastul amestecat optimal este stocat în buncăre de unde este încărcat în autobasculante. amestecate conform dozajului stabilit de laborator. conform STAS 1913-13-83 se stabileşte: 32 . prevazute cu predozatoare. mărimea unei probe este de : pentru nisip 0÷8 pentru pietriş 8÷40 pentru balast 0÷63 20 Kg. 8÷16. verificările ce trebuiesc efectuate). debitul de materiale şi apă) în vederea realizării granulozităţii şi umidităţii stabilite pe tronsonul de probă. Descărcarea se face în grămezi dispuse astfel încât la împrăştiere să rezulte grosimea stratului proiectat sau grosimea optimă de compactare stabilită pe tronsonul de probă. 16÷31. Prin încercările Proctor modificată (PM). Frecvenţa prelevărilor Probele pentru verificarea de lot a calităţii materialelor se recoltează din acelaşi agregat în prezenţa unui delegat al laboratorului cu o frecvenţă de maxim o probă la: 200 t pentru agragate cu d 400 t pentru agregate cu d max max < 7(8) mm. 2000 t în cazul agregatelor de carieră. care asigură realizarea granulozităţii prevăzute şi umidităţii optime de compactane Se vor stabili parametrii de lucru ai instalaţiei de preparare (durata de malaxare. numele celui care a recoltat proba. Execuţia stratului de fundaţie din balast sau balast amestec optimal Prepararea balastului amestec opţional În vederea realizării granulozităţii prevăzute în caietul de sarcini balastul extras este separat în sorturi granulare elementare (0÷3. locul prelevării. Probele se ambalează în saci rezistenţi legaţi la gură şi însoţiţi de datele de identificare a probei (data. Determinarea caracteristicilor optime de compactare Caracteristicile optime de compactare ale balastului optimal se stabileşte de către un laborator de specialitate înaintea de începerea lucrărilor de execuţie. 100 Kg. Prepararea balastului amestec optimal se face în instalaţii cu flux continuu de dozare şi malaxare. În funcţie de dimensionarea maximă a granulei.

W opt. de a se delimita tronsoanele de drum în funcţie de sursa folosită şi care von fi consemnate în registrul de laborator. În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua măsuri de a nu se amestecă agregatele.M. Experimentarea puterii în operă a balastului Înainte de începerea lucrărilor se va experimenta punerea în operă a balastului. Compactarea de probă pe tronsonul experimental se va face în prezenţa dirigintelui. – umiditatea optimă de compactare. Recepţia terasamentelor La execuţia stratului de fundaţie de balast se va trece numai după recepţionarea lucrărilor de terasamente în conformitate cu prevederile procedurii tehnice pentru realizarea acestor lucrări. stabilite de comun acord şi efectuate de un laborator de specialitate. P. executantul va trebui să realizeze o noua încercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit. Intensitatea de compactare = Q/S 33 .M. Experimentarea se va face pe un tronson de probă în lăţime de minimum 30 m şi lăţime de cel puţin 3. drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole şi racordurile stratului de fundaţie la acestea precum şi alte lucrări prevăzute în acest scop în proiect. condiţiile de compactare (verificarea eficacităţii utilajelor de compactare şi intensitatea de compactare a utilajului).. efectuând controlul compactării prin încercări de laborator. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactării şi anume: • • grosimea maximă a stratului de balast pus în operă. Drenarea apelor din fundaţie Înainte de aşternerea balastului se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din fundaţii — drenuri transversale de acostament. Înainte de începerea lucrărilor se vor verifica şi utilajele şi dipozitivele necesare punerii în operă a balastului sau balastului optimal. P.40 m (dublul lăţimii utilajului de compactare). Experirnentarea are ca scop de a stabili pe şantier în condiţii de execuţie curente. – greutatea volumică în stare uscată maximă în g/cm3 .ρdu max. exprimată în %. In cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obţinut. componenţa atelienului de compactare şi modul de acţionare a acestuia pentnu realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini precum şi reglarea utilajelor de răspândire pentnu realizarea grosimii din proiect şi o suprafaţă corectă. În cazul straturilor de fundaţie prevăzute pe întreaga platformă a drumului cum este cazul la autostrăzi sau la lucrările la care drenarea apelor este prevăzută a se face printr-un strat drenat continuu se va asigura în prealabil posibititatea evacuării apelor în orice punct al traseului la cel putin 15 cm deasupra şanţului sau în cazul rambleurilor deasupra terenului.

S = suprafaţa călcată la compactare în intervalul de timp dat. Partea de tronson executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinţă pentru restul lucrării. Se recomandă executarea unor benzi transversale de control la 50÷100 m.Q = volum balast pus în operă în unitatea de timp (oră.Aşternerea şi nivelarea se va face la şablon cu respectarea lăţimii şi pantei prevăzute în proiect. În cazul când se foloseşte tandem de utilaje de acelaşi tip suprafeţele călcate de fiecare utilaj se cumulează. Grosimea stratului de 15 cm poate fi depăşită în cazul care se utilizează utilaje a căror caracteristici permit acest lucru. Atelierul de compactare uzual pentru straturile din balast sau balast amestec optimal se compune din: compactor vibrator. zi. schimb) exprimat în m3. exprimat în m2 . Aşternerea şi nivelarea balastului sau a balastului amestec optimal Aştenerea şi nivelarea balastului sau a balastului amestec optimal pentru straturi de fundaţie se face în straturi de maxim 15 cm grosime înainte de compactare. iar după corectarea suprafeţei stratului de fundaţie compactarea definitivă să se faca cu compactori grei de 10÷12 t. Pe drumurile pe care stratul de fundaţie nu se realizează pe întreaga lăţime a platformei. Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se stabileşte la laboratorul societăţii ţinând seama de umiditatea agregatului prin încercarea Proctor modificată (conform SR EN 13286-2/2006) şi se adaugă prin stropire cu cisterna. Este interzisă aşternerea balastului pe patul acoperitor cu strat de zăpadă sau cu pojghiţă de gheaţă. Stropirea va fi uniformă evitându-se supraumezirea locală. Compactarea Compactarea straturilor de fundaţie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental respectându-se componenţa atelierului. Grosimea de aşternere se va stabili experimental pe tronsonul de proba. compactor cu pneuri Este indicat ca. viteza utilajelor de compactare. Aşternerea şi nivelarea se face cu utilaje adecvate ca buldozerele sau autogrederele. acostamentele se completează şi se compactează odată cu straturile 34 . Caracteristicile obţinute pe acest sector se vor consemna în scris pentru a servi la urmărirea calităţii lucrărilor. compactarea să se facä la început cu compactori uşori de 6÷8 t. tehnologia şi intensitatea Q/S de compactare. Notă: Este interzisă execuţia stratului de fundaţie din balast îngheţat.

elemente geometrice. Frecvenţa verificărilor privind calitatea materialelor conform STAS 6622002 este menţionată in pccvi Verificarea excuţiei lucrărilor Verificarea respectării proceselor tehnologice din prezenta procedură şi cea stabilită pe tronsonul experimental la începutul lucrărilor.de fundaţie astfel că straturile de fundaţie să fie permanent încadrate de acostamente asigurându-se şi măsurile de evacuare a apelor. capacităţi portante. Verificarea calităţii materialelor Verificarea calităţii materialelor se face înainte de începerea lucrărilor. execuţia lucrărilor. umiditatea optimă a amestecului la prepararea şi la punerea lui în operă după caz. se renivelează şi apoi se compactează din nou. Denivelările care se produc în timpul compactării straturilor de fundaţie sau rămân după compactare se corectează cu materiale de aport şi se recilindrează. e şi f se fac în cel puţin un punct la 250 m lungime de banda de drum. pentru materialele deja stocate şi pe tot parcursul execuţiei în vederea punerii în operă numai a materialelor care se încadrează în prevederile standardelor în vigoare. CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR Controlul calităţii lucrărilor constă în verificarea: calităţii materialelor. d. aparatura pentru dozarea materialelor. Se verifică următoarele: instalaţia pentru realizarea amestecurilor optime. verificările de la punctele c. realizarea gradului de compactare prescris. Frecvenţa verificărilor este următoarea: verificările de la punctele a şi b se execută la începerea lucrărilor. grosime stratului. Incercările şi determinärile ce trebuie efectuate pentru stabilirea calităţii materialelor şi condiţiile de admisibilitate sunt precizate in pccvi Verificările se efectuează de cätre laboratoarele de şantier sau de catre laboratoare de specialitate autorizate in condiţiile legii. Controlul calităţii compactării balastuluia 35 . granulozitatea amestecurilor. de preferinţă încă la furnizor. Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4 cm se completează.

exprimată în g/m3. PROCEDEUL DE FRECVENŢE MINIME LA LOCUL CRT VERIFICARE SAU CARACTERISTICA. DE PUNERE ÎN OPERĂ . = greutatea volumică în stare uscată maximă în g/m3. Pentru autostrăzi se admite realizarea unui grad de comparare de 98% numai într-un număr de 5% din punctele măsurate.5 m În ce priveşte capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de balast aceasta se determină prin măsurători cu deflectometru cu pârghie conform “Înstrucţiunilor tehnice departamentale pentru determinarea deformabilităţii drumurilor cu ajutorul deflectoarelor cu pârghie-indicativ CD 31-2002” Caracteristicile efective de compactare se determină la laboratorul societăţii pe probe prelevate din lucrare şi anume: GC = gradul de compactare exprimată în procente. 4 NR DETERMINAREA.000 mp de strat În câte două puncte situate în profiluri transversale la distanţe de 10 m unul de Normativ CD31 altul pentru fiecare bada cu latimea de 7. 36 .În timpul execuţiei stratului de fundaţie din balast optimal se vor face pentru verificarea compactării încercările şi determonările arătate în tabelul 4 cu frecvenţa menţionată în acelaş tabel. în stare uscată efectivă. Wef = umiditatea efectivă de compactare exprimată în % în vederea stabilirii gradului de compactare GC. CARE SE VERIFICĂ 1 2 3 4 5 Încercare Proctor modificată METODE DE VERIFlCARE CONFORM STAS 1913/13 Determinarea umidităţii de compactare şi zilnic. ρ GC = ρ duef × 100 [%] (1) dm P u ax M Condiţii de comparare – stratul de fundaţie din balast optimal trebuie compactat până la realizarea gradului de compactare 95÷98 % Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice IV şi V şi 98÷100 % Proctor modificat pentru drumurile din clasele I şi III. qdu max P.000 mp de strat zilnic - 6 zilnic în minim 3 puncte pentru suprafeţe < STAS 1913/15 2. ρ duef = greutatea volumică.M. Tabelul nr. Verificare capacităţii portante Verificarea constă în: verificarea capacităţii portante cu ajutorul deflectometrului cu pârghie (Normativ CD 31-2002). dar cel puţin un test la fiecare 250 m STAS 4606 corelaţia umidităţii de bandă de circulaţie Detenninareu grosimii stntului compactal Verificarea realizării intensităţii de compactare Q/S Determinarea graduJui de compactare prin determinarea greutăţii volumice în stare uscată Determinarea capacităţii portante la nive\ul superior al stratului de fundaţie minim 3 probe la o suprafaţă de 2.000 mp şi minim 5 puncte pentiu STAS 12288 suprafeţe > 2.

Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundaţie se consideră realizareă dacă valoarea înregistrată este mai mică decât valoarea admisibilă care este 250 (1/100) m. frecvenţa este de minim o încercare la 1500 m2 suprafaţa de strat. Abaterile limită la lăţime pot fi ± 5 cm. verificarea se efectuează în dreptul profilurilor arătate în proiect şi nu pot fi mai mari de ± 9 mm. La verificarea capacităţii portante cu placa.4% faţă de valoarea pantei indicată în proiect. operaţiunea se face în profiluri situte la distanţa maximă de 25 m. În cazul vericării capacităţii portante cu deflectometrul cu pârghie. Abaterea limită la grosimea poate fi de maximum ± 20 mm.00 m lungime astfel: În profilul longitudinal. la margine şi axa benzi. Verificarea declivităţilor în profilul longitudinal Abaterile limită la cotele fundaţiei din balast. faţă de cotele din proiect pot fi de ± 10 mm. Notă: În cazul apariţiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezenta procedură se va face corelarea suprafeţei fundaţiei. Grosimea stratului de fundaţie este media măsurătorilor obţinute pe fiecare sector de drum prezentat recepţiei. În profilul transversal. Verificarea caracteristicilor suprafeţei stratului de fundaţie Verificarea denivelărilor suprafeţei fundaţiei se efectuează cu ajutorul latei de 3. Abaterea limită la pantă este de ± 0. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradată cu care se străpungere la fiecare 200 m de strat executat. Verificarea pantei transversale Panta transversală a fundaţiei de balast sau balast optimal este cea a îmbrăcămintei prevăzută în proiect.verificarea capacităţii portante cu placă (STAS 2914/4-75). măsurătorile se efectueazăîn axa fiecărei benzi de circulaţie şi nu pot fi mai mari de ± 9 mm. Verificarea lăţimii executate se va face în dreptul profilurilor transversale ale proiectului. Verificarea lăţimii stratului de fundaţie Lăţimea stratului de fundaţie din balast sau balast optimal este prevăzută în proiect. Verificarea elementelor geometrice Verificarea grosimii stratului de fundaţie Grosimea stratului de fundaţie din balast sau din balast optimal este cea din proiect. 37 .

obţinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optimă. Procese verbale de lucrări ascunse. La recepţia pe fază participă: beneficiarul. teritorial. inspector I. Comisia de recepţie examinează lucrări şi verifică îndeplinirea condiţiilor de execuţie şi calitative impuse de proiect şi prezenta procedură precum şi constatările consemnate pe parcursul execuţiei de către organele de control. executantul. Recepţia pe faza determinată Recepţia pe faza determinată se face atunci când stratul din balast sau balast amestec optimal este ultimul strat component al fundaţiei şi toate lucrările inclusiv verificările prevăzute în documentaţie sunt complet terminate. Registrul de evidenţa lucrării.S.).V. ÎNREGISTRĂRI Laboratorul societăţii va ţine următoarele evidenţe privind calitatea stratului executat: Granulozitatea balastului utilizat.C. Comisia de recepţie examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condiţiilor de execuţie şi calitative impuse de proiect şi prezenta procedură. se încheie “Proces verbal de recepţie lucrări ascunse” (P. Procese verbale de recepţie.A. constatările consemnate în cazul execuţiei de către beneficiar/proiectant sau alte organe de control precum şi procesul verbal de recepţie pe faze. executant. Comisia de recepţie este formată în general din: beneficiar.RECEPŢIA LUCRĂRILOR Recepţia pe fază Recepţia pe fază la stratul din balast amestec optimal se efectuează atunci când peste acest strat se execută alte straturi care fac parte din structura fundaţiei şi toate lucrările prevăzute în documentaţii pentru acea fază sunt complet terminate. 38 .L. Caracteristicile optime de compactare. densitate maximă în stare uscată). proiectant. În urma acestei recepţii care se manifestă prin măsurători.

Existenţa pe şantier a tuturor utilajelor necesare pentru respectarea întocmai a procesului tehnologic de execuţie a stratului de fundaţii din piatră spartă. încercărilor şi verificărilor privind calitatea lucrărilor executate. A VERIFICARILOR CE SE VOR EFECTUA PREMERGATOR ASTERNERII IMBRACAMINTEI ASFALTICE Condiţii prealabile Existenţa la conducătorul lucrării a documentaţiei de execuţie.3. DESCRIEREA MODULUI DE EXECUTIE A FUNDATIEI DIN PIATRA SPARTA. Asigurarea funcţionării normale la parametrii de exploatare a utilajelor utilizate La execuţla stratului de fundaţie din piatră spartă. la parametrii calitativi corespunzatori. Existenţa laboratorului şi dotarea acestula cu aparatură şi personal necesar verificării calităţii lucrărilor executate. Existenţa pe şantier a formularelor pentru efectuarea şi înregistrarea determinărilor. a prezentei proceduri precum şi a altor normative privind execuţla fundaţiei din piatră spartă sau piatră spartă amestec optimal. caietelor de sarcini. Măsuri preventive 39 . Înstruirea personalului de execuţie a fundaţiei din piatră spartă. Recepţionarea procedurii anterioare execuţiei fundaţiei din piatră spartă. Asigurarea materlalelor necesare procesului tehnologic.

Fundaţla din piatră spartă 63÷90 se realizează în două straturi. care pot surveni în perioada de perspectivă considerată la dimensionarea drumului. 3.nisip 0÷7 mm pentru realizarea substratului în cazul când pământul din patul drumului este coeziv şi nu se prevede execuţla unui strat de formă sau balast 0÷71 mm. lemn. NISIP – Condiţii de admisibilitate 40 .nisip grăunţos sau savură ca materlal de protecţie. cărbune. . stratul de fundaţie din piatră spartă amestec optimal 0÷63 se va realiza în mod obligatoriu pe un substrat de fundaţie care poate fi: .resturi vegetale) sau elemente alterate. astfel încât acestea să nu depăşească portanţa patului. Condiţii de admisibilitate ale agregatelor naturale folosite Agregatele trebuie să provină din roci stabile. Agregate naturale Pentru fundaţie din piatră spartă mare 63÷90 mm: . 630/2330 . Semnalizarea lucrarilor executate sub circulaţie conform înstructiei nr. Fundaţla de piatră spartă amestec optimal 0÷63 se realizează într-un singur strat a cărui grosime este stabilită prin proiect. Se înterzice folosirea agragatelor provenite din roci feldspatice sau şistoase. şi nu trebuie să conţină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ. . terminologie. . pentru substratul drenant.piatră spartă 63÷90 mm în stratul superior. Piatra sparta amestec optimal 0÷63 mm Nisipul grăunţos sau savura ca materlal de protecţie nu se prevăd în cazul când stratul superior este un macadam sau un beton de ciment.1985 elaborată de Admînistraţla Drumurilor Naţionale împreună cu Mînisterul de Interne. 2. adică nealterabile la aer.substrat izolator de nisip de 7 cm grosime după compactare. repartizează şi transmite patului drumului eforturile verticale provenite din trafic. . calitatea de drenare şi măsurile de evacuare a apei.substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime după compactare. a normelor PSI precum şi verificarea însuşirii acestor prevederi. prevederi generale Fundaţla drumului este un strat sau un ansamblu de straturi din structura rutieră care primeşte.split 16÷25 mm pentru împănarea stratului superior. Când stratul inferior al fundaţiei rutiere este alcatuit din balast acesta preia şi funcţla de substrat drenat. asigurându-se condiţiile necesare privind grosimea. apă sau îngheţ. Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de formă sau realizarea unor măsuri de îmbunătăţire a protecţiei patului. Agregatele folosite în realizarea straturilor de fundaţie trebuie să îndeplinească condiţiile de admisibilitate arătate în tabelele 1.Înstruirea personalului executant asupra prevederilor normelor de tehnica securităţii rnuncii. Dotarea personalului executant cu echipament de protecţie conform normelor în vigoare şi verificarea utilizării efective şi corecte a acestula. Pentru fundaţie din piatră spartă amestec optimal 0÷63 mm: . în condiţiile cele mai defavorabile.balast 0÷71 mm în stratul inferior. lar acesta este constituit din pământuri coezive. Defîniţii. un strat inferior de minimum 10 cm de balast şi un strat superior din piatră spartă de 12 cm conform prevederilor STAS 6400-84.

superior inferior % max.5/0.3 4-10 3-18 12-22 4-38 26-38 16·57 35·50 25·70 48-65 37-82 60-75 50-90 85-92 80-98 100 100 Conform figurii 30 30 15 30 50 max. % % 95÷100 95÷100 95÷100 95÷100 0÷10 0÷10 0÷10 15 15 15 Cantitatea de granule ce trec prin ciurul 38 50 75 100 Tabel 2 Treceri în % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de … 0.Tabel 1 CONDIŢII DE ADMISIBILITATE COMPLETAREA SISTEMULUl RUTIER LA AMESTECFUNDAŢll ÎNGHEŢOPTIM RUTIERE DEZGHEŢ -STRAT DE FORMĂ0--03 0-03 0-63 max. 3 Denumirea curentă Dimensiu ni mm Piatra necores p. STAS 1913/5 CARACTERlSTICI Sort Continut de fracţiuni % Sub 0. dimens.3 3-33 4-53 16-72 25-80 37-86 50-90 80·98 100 15 30 50 METODE DE VERlFICAR E CONFORM . granulelor mîn.25 41 . 1/0.2 mm 0-1 mm 0-4mm 0-8 mm 0-16 mm 0-25 mID 0-50 rnm 0-63 mm Granulozitale Coeficient de neuoiformitate (Uo) minim Echivalent de nisip (EN) minim Uzura cu maşina tip Los Angeles STAS 4606 STAS 730 BALAST – Condiţii de admisibilitate pentru fundaţii Domeniu de Limita granuloritate Inferioară 0-63 Superioară 3 10 22 PIATRĂ SPARTĂ – Condiţii de admisibilitate Tabelul nr.2 I 4 8 25 63 0 4 12 28 35 60 100 Sortul Forma Poliedrică: Savură Split 0÷8 8÷16 16÷25 25÷40 0÷8 8÷16 16÷25 26÷40 raport dintre dimens.02 0.3 max.02 mm Sub 0.

1 % sau b/a>0. 42 . 25÷40 şi 40÷63 fie direct de la concasare dacă îndeplineşte condiţiile din tabelul 4.02 mm  sub 0. În timpul transportului de la furnizor la şantier şi la depozit.:  sub 0.50 Piatra spartă optimală se poate obţine fie prin amestecarea sorturilor 0÷8. 16÷25.mîn. granulozitatea acestula nu corespunde prevederilor din tabelul nr. 3 4÷10 30÷45 30÷45 să se înscrie între limitele din tabelul 5 30 30 Condiţii de admisibilitate PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL – Granulozitate Tabelul nr. Uzură cu maşina tip Los Angeles (LA) %max.7 mm  0÷8 mm  25÷63 mm Granulozitate Echivalent de nisip (EN). acesta se corectează cu sorturi granulometrice deficitare pentru îndeplînirea condiţiilor calitative prevăzute. Transportul Fiecare transport de la furnizor la şantier va fi însoţit de “Certificat de calitate” pentru agregatele aprovizionate. Agregatele se vor aproviziona numai de la furnizorii care posedă “Certificat de Conformitate” pentru producerea lor. 4 Caracteristici Continutul de fracţiuni. Aprovizionarea agregatelor la locul punerii în operă se va face numai după ce se constată prin analiza de laborator că sunt corespunzătoare. Aprovizionarea Agragatele se vor aproviziona din timp în depozit pentru a se asigura omogenitatea şi constanta calităţii acestora. 5. 5 Domeniul de granulozitate Limita Înferioară superioară Treceri în % din masa prin sitele sau ciururile cu dlametrul de … în mm 0.2 4 10 8 30 45 25 55 70 40 75 85 63 100 100 În cazul în care la verificarea calităţii amestecului de piatră spartă amestec optimal aprovizionată. 8÷16. % max.02 0÷63 0 3 0. agregatele trebuie ferite de impurificări.Piatră spartă mare 63÷90 63÷90 90÷100 0÷100 15 Corpuri străine admise max. PIATRA SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL – Condiţii de admisibilitate Tabel nr.

astfel încât să se colmateze cu pământul din straturile înferioare. betonare. Controlul calităţii agregatelor Controlul calităţii agregatelor se face de către antreprenor prin laboratorul său în conformitate cu prevederile cuprinse în tabelul 6.argilă bucăţi.argilă aderentă. 500 m3 pentru fiecare sort şi fiecare sursă O probă la max. . Tabelul nr. 6 M A T E R I A L 0 1 Examinareadatelor înscrise în certificatul de calitate sau certificatul de garanţie Corpuri străine: . procedeul de verificare sau caracteristicile care se verifică La locul de punere în operă Metode de determinare conform Frecvenţa minimă La aprovizionare - SR EN 9331/2002 SR EN 933-9334/2002 SR EN 9338/2001 Aspectul şi forma granulelor pentru piatră spartă - O probă pe schimb şi sort şi ori de câte ori se obsearvă o schimbare cauzată de cond. meteorologice - SR EN 10975/2001 SR EN 10972/2002 SR EN 10972/2002 - Apă Apa necesară realizării straturilor de fundaţie poate să provină din reşţeaua publică sau din alte surse.continut de cărbune Granulozitatea sorturilor A G R E G A T E Rezistenţă la sfărâmare prin compresiune pe Piatra spartă în stare saturată la presiune normală Uzura cu maşina de tip Los Angeles O probă la max. dar în acest din urmă caz nu trebuie să conţină nici un fel de particule în suspensie Stabilirea caracteristicilor optime la compactare Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de Piatra sparta se stabilesc de către un laborator de speclalitate înainte de începerea lucrărilor de execuţie. conform SR EN 13286-2/2006 se 43 .M. . 500 m3 pentru fiecare sort şi fiecare sursă Umiditate Echivalent de nisip În cazul în care se obsearvă prezenţa lor O probă la max. 500 m3 pentru fiecare sort şi fiecare sursă O probă la max. Platformele de depozitare se amenajează prin împitruire.).Depozitarea Dpozitarea agregatelor se va face în depozite separate pe sorturi astfel încât să se evite amestecarea lor. 500 m3 pentru fiecare sort şi fiecare sursă O probă la max. 500 m3 pentru fiecare sort şi fiecare sursă Ori de câte ori apar factori de impurificare SR EN 17441/2004 2 La fiecare lot aprovizionat 3 4 Acţiunea. asfaltare etc. Prin încercarea Proctor modificată (P.

Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării şi anume: . după cum este cazul.M. cu cele mai. Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundaţie . Compactarea de probă pe tronsoane experimentale se va face în prezenţa dirigintelui. schimb) exprimat în m3. cu sau fără substrat de nisip în funcţie de soluţla prevăzută în proiect. În cazul când se foIoseşte tandem de utilaje de ace1eşi tip. S = suprafaţa călcată la compactare în intervalul de timp dat. cazurile experimentarea se va face pe tronsoane de proba de minimum 30 m şi lăţiîne de cel puţîn 3. = greutatea volumică în stare uscată.grosimea maximă a stratului de balast sau piatră spartă optimală pus în operă. se urmăreşte stabilirea corecta a atelierului de cilindrare compus din compactoare uşoare şi compactoare mijlocii. W opt. bune rezultate. Partea din tronsonul executat. cerut prin caietul de sarcini. exprimat în m2. În cazul fundaţiei din piatră spartă mare 63÷90. componenţa atelierului de compactare. Compactarea în acest caz se consideră terminată dacã roţile compactorului nu mai lasă nici un fel de urme pe suprafaţa fundaţiei de piatră spartă lar alte pietre de aceeaşi mărine 63÷90 puse în fata ruloului nu mai pătrund în stratul de fundaţie şi sunt sfărâmate. = umiditatea optimă de compactare. zi. dacă grosimea prevăzută în proiect se poate executa într-un singur strat sau două.condiţiile de compactare (verificarea eficacitătii utilajelor de compactare şi intensitatea de compactare a utilajului). Experimentarea are ca scop de a stabili pe şantier. Întensitatea de compactare = Q / S Q = volumul balastului sau a pietrei sparte optimale 0÷63 pus în opera în unitatea de timp (ore. suprafetele călcate de fiecare utilaj se cumulează.stabileşte: . În cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obtinut. P. va servi ca sector de referinţă pentru restul lucrărilor.50 m (dublul lăţimii utilajului de compactare). stabilite de comun acord.strat de fundaţie din piatră spartă mare 63÷90 pe un strat de balast de minim 10 cm sau fundaţie din piatră spartă amestec optimal 0÷63. executantul va trebui să realizeze o nouă încercare după modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de compactare folosit. În cazul fundaţiei din piatră spartă mare 63÷90 experimentarea se va face separat pentru stratul inferior din balast şi stratul superior din piatră spartă mare. 44 . Experimentarea executării straturilor de fundaţie Înainte de începerea Lucrărilor executantul este obligat să efectueze experimentarea executării stratului de fundatie. reglarea utilajelor de răspândire pentru realizarea grosimii respective şi o suprafaţă corec1tă. În toate. efectuând controlul compactării prin încercări de laborator sau pe teren. numărul minim de treceri al acestor compactoare pentru compactarea urcată pâna la fixarea pietrei sparte 63÷90 şi în continuare numărul minim de treceri al acestor compactoare pentru compactarea urcată până La fixarea pietrei sparte 63-90 şi în continuare numărul minim de treceri după aşternrea în două reprize a splitului de împănare 16÷25 până la obţinerea încIeştării optime. modul de acţionare a acestula pentru realizarea gradului de compactare. maximă exprimată în g/cm¸3.q du max. exprimată în %. în condiţii de execuţie curentă. . P.M.

Caracteristicile obţinute pe acest sector se vor consemna în scris pentru a servi la urmărirea catitaţii lucrărilor. Aşternerea şi nivelarea se vor face la şablon cu repectarea lăţimii şi pantei prevăzute în proiect. Fundaţiile din piatră spartă mare 63÷90 pe un strat de balast Execuţla stratului inferior Pe terasamentul recepţionat se aşterne şi se nivelează balastul într-un singur strat având grosimea rezultată pe tronsonul experimental astfel ca după cilindrare să se obţină 10 cm grosime. de a se delimita tronsoanele de drum în funcţie de sursa folosită şi care vor fi consemnate în registrul de laborator. Realizarea straturilor de fundaţie Măsuri preliminare La execuţla straturilor de fundaţie se va trece numai după recepţionarea lucrărilor de terasamente. În cazul straturilor de fundaţie e prevăzut pe întrega platformă a drumului cum este cazul la autostrăzi sau La Lucrările La care drenarea apelor este prevăzută a se face printr-un strat drenant continuu se va asigura în prealabil posibllitatea evacuării apelor în orice punct al traseului la cel puşin 15 cm deasupra şanţu1ui sau în cazul rambleelor deasupra terenului. se corectează cu materlal de aport şi se compactează di nou. Executarea straturilor de fundare La începerea lucrărilor se materlalizează pe teren axa drumului prin pichetare şi în funcţie de ea celelalte elemente geometrice.precum şi alte lucrări prevăzute în acest scop în proiect. 45 . Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidităţii optime de compactare stabileşte la laboratorul societăţii ţinând seama de umiditatea agregatului şi se adaugă prin stropire. Denivelările care se produc în timpul compactării stratului de fundaţie sau rămân după compactare. acostamentele se completează şi se compactează odată cu stratul de fundaţie astfel ca stratul de fundaţie să fie permanent încadrat de acostamente asigurându-se şi măsurile de evacuare a apelor. tehnologla şi intensitatea Q / S de compactare. Stropirea va fi uniformă evitându-se supraumezirea locală. drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole şi racordările stratului de fundaţie la acestea . în conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor Lucrări. viteza de compactare. Pe drumurile pe care stratul de fundaţie nu se realizează pe întreaga lăţime a platformei. În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare ca balast sau cu piatră spartă se vor lua măsuri de a nu se amesteca agragatele. Compactarea straturilor de fundaţie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental respectându-se componenţa atelierului.drenuri transversale de acostament. Înainte de începerea Lucrărilor se vor verifica şi regla toate utilajele şi dispozitivele necesare punerii în operă a straturilor de fundaţie. Înainte de aşternerea agregatelor din straturile de fundaţie se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din fundaţie .

Piatra spartă se împanează cu split 16÷25. întocmindu-se un” Proces verbal de lucrăni ascunse”. 46 . dupa care se continua compactarea cu compactori de 10÷ l4t cu sau fară vibrare. Numărul de treceri ale atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental. Fundaţii din piatră spartă amestec optimal Pe terasamentele recepţionate. Până la aşternerea stratului superior. manual) -caracteristicile utilajelor de compactare (greutate. respectându-se numărul de treceri stabilit la experimentare. realizate din pământuri coezive şi pe care nu se prevăd în proiecte îmbunătăţiri sau execuţiei de straturi de formă. se reprofilează şi apoi se compactează din nou. Aşternerea şi nivelarea nisipului se fac la şablon cu respectarea lăţimii şi pantei prevăzute pentru stratul de fundaţie. se va executa în prealabil un substrat de nisip de 7 cm. Compactarea Operaţla de compactare este de primă importanţă deoarece de aceasta depinde în mare masură durata de serviciu a stratutui. Până la încleştarea pietrei sparte. Pe sectoarele cu pantă transvensală unica compactarea se va executa de la manginea mai joasă spre cea mai ridicată. Este interzisă aşternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zăpadă sau pojghiţă de gheaţă. vibrator cilindrii metalici lişi. Este interzisă execuţla stratului de fundaţie din balast îngheţat. Execuţla stratului superior din piatră spartă 63÷90 Aşternerea pietrei sparte Piatra spartă se aşterne numai după recepţia stratului inferior de balast care în prealabil va fi umezit. stratul de piatră spartă mare astfel executat. lar dacă acestea corespund se trece la compactarea lui.alcătuirea atelierului de compactare determinat pe un tronson experimental.pantă transversală şi panta longitudinala) ale stratului din piatră spartă vor fi cele din proiect care corespund cu cele ale stratului superior. întocmindu-se un” Proces verbal de lucrari ascunse”. dar în ambele cazuri elementele geometrice (lătime.Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4cm se compactează. se acoperă cu materlal de protecţie (nisip graunţos sau savură). compactarea se execută cu compactori cu rulouri netede de 6t. static. Realizarea unei compactări conespunzătoare depinde de următorii factori: -modul de aşternere a pietrei sparte (mecanic. Nisipul aşternut se umectează prim stropire şi se compactează. Compactarea se face în lungul drumului de la margine spre axă. Piatra spartă se aşterne mecanic sau manual. care se compactează din nou. fiecare cursă a compactorului se va suprapune lateral cu minim 10 cm peste cea precedentă. După terminanea compactării. Aşternerea amestecului optimal Amestecul optimal se aşterne numai după recepţia stratului inferior de balast care în prealabil va fi umezit. compactori cu pneuri). viteză. . grosime. Dupa aşternerea pietrei sparte se verifică elementele geometrice ale stratului.

crt. 1.strat piatră optimal SR EN 13286-2/2006 spartă amestec Nr. Compactarea stratului de fundaţie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental respectându-se componenţa atelierului. Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se stabi1eşte de laboratorul societăţii ţinând seama de umiditatea agregatului şi se adaugă prin stropire uniformă evitându-se supraumezirea locală. Pe drumurile pe care stratul de fundaţie nu se realizează pe întrega lăţime a platformei. Tabelul 7 DETERMINAREA.strat balast. FRECVENŢE MINIME LA LOCUL DE PUNERE ÎN OPERĂ 2 METODE DE VERIFICARE CONF. grosime. Controlul calităţii compactării straturilor de fundaţie În timpul execuţiei straturilor de fundaţie din balast. lar dacă acestea corespund se trece la compactarea lui. pe probe pelevate din lucrare La execuţla stratului de fundaţie se va urmării realizarea gradului de compactare prescris prin caietul de sarcini. Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4cm se completează. Este interzisă aşternerea pietrei sparte optimale pe patul acoperit cu un strat de zăpadă sau cu pojghiţă de gheaţă. la preparare se vor utiliza instalaţii în amestec continuu şi punerea în operă se va face integral mecanizat. În cazurile în care Piatra spartă optimală se obţine prin amestecarea sorturilor în conformitate cu prevederile de la punctul 5. PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE SE VERIFICĂ 1 Încercarea Proctor modificată. . . Este interzisă execuţla stratului de fundaţie din piatră spartă optimală îngheţată.2. tehnologla şi intensitatea Q / S de compactare. acostamentele se completează şi se compactează odată cu straturile de fundaţie. astfel că straturile de fundaţie să fie permanent încadrate de acostamente asigurându-se şi măsurile de evacuare a apelor. După aşternerea amestecului optimal se venifică elementele geometrice ale stratului. pantă transversală şi pantă longitudinala) ale stratului von fi cele din proiect care corespund cu cele ale stratului superior. Denivelările care se produc în tirnpul compactării straturilor de fundaţie sau rămân după compactare se corectează cu materlal de aport şi se recilindrează. dar în ambele cazuri elementele geometrice (laţime. Determinarea caracteristicilor efective de compactare Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul societăţii prin încercarea Proctor modificată (P. se renivelează şl apoi se cilindrează din nou.Amestecul optimal se aşterne mecanic sau manual.). STAS 3 0 47 . Piatra spartă mare 63÷90 şi din piatră spartă amestec optimal se vor face pentru verificările compactării încercările şi determinările arătate în tabelul 7 cu frecvenţa menţionată în acelaşi tabel. viteza de deplasare a utilajelor de compactare.6.M.

Condiţii de compactare Stratul de fundaţie din piatră spartă amestec optimal trebuie compactat până la realizarea 48 . Grosimea stratului de fundaţie este media masuratorilor obţinute pe fiecare sector de drum prezentat recepţiei. CONDIŢII TEHNICE. În ce priveşte capacitatea portantă La nivelul superior al stratului de fundaţie aceasta se determină prin măsunători cu deflectometrul cu pârghie conform Instrucţiunilor tehnice departamentale pentru determinarea deformabiIităţii drumurilor indicativ CD 31-2002. Declivităţile în profil longitudinal sunt cele prevăzute în proiect şi se efectuează o determinare la max. faţă de cotele din proiect pot fi de ±10 mm.5 m 1913/15-75 6. .toate tipurile de straturi. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se străpunge stratul la fiecane 200 m de strat executat.toate tipurile de straturi - 4. 200 m de strat. . 2.strat balast . Lăţimea stratului de fundaţie este cea prevăzută în proiect Abaterile 1imită la lăţime pot fi ±5 cm. . Determinarea gradului de compactare prin determinarea grautăţii volumice în stare uscată. .Determinarea umidităţii de compactare. - 5.strat balast .toate tipurile de straturi. 200m de strat Abaterile limită la cotele fundaţiei.strat piatră spartă amestec optimal Determinarea gradului de compactare prin încercarea cu piatră spartă în faţa compactorului Determinarea capacităţii portante la nivelul superior al stratului de fundaţie.strat piatră optimal spartă amestec minim 3 probe la o suprafaţă de 2000 m2 de strat minim 3 probe la o suprafaţă de 2000 m2 de strat zilnic SR EN 1097-5/2001 3. o determinare la max. minim 3 puncte pentru suprafeţe < 2000 m2 şi minim 5 puncte pentru suprafeţe > 2000 m2 de strat minim 3 încercări la o suprafaţă de 2000 m2 de strat în câte 2 puncte situate în profiluri transversale la distanţe de 10 m unul de altul pentru fiecare bandă cu lăţimea de 7. Verificarea lăţimii executate se va face în dreptul profilurilor transversale ale proiectului. Verificarea realizării intensităţii de compactare Q / S . Abaterea limită la pantă este ± 4% faţă de valoarea pantei indicate în proiect. 200m de strat. 179-95 Normativ CD 31-2002 7. Panta transversală a stratului de fundaţie este cea a îmbrăcămintei prevăzută în proiect şi se efectuează o determinare la max. Determinarea grosimii stratului compactat. REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE Elemente geometrice Grosimea stratului de fundaţie este cea din proiect Abaterea lirnită La grosime poate fi de maximum ±20 mm.

V.L.A. .). În urma acestei recepţii care se manifestă prin măsurători se încheie “Proces verbal de recepţie lucrări ascunse” (P. Caracteristicile suprafeţei stratului de fundaţie Verificarea denivelărilor suprafeţei fundaţiei se efectuează cu ajutorul latei de 3.executantul. RECEPŢIA LUCRĂRILOR Recepţia pe fază Recepţia pe fază la stratul din piatră spartă sau piatră spartă amestec optimal se efectuează atunci când peste acest strat se execută alte straturi care fac parte din structura fundaţiei şi toate lucrările prevăzute în documentaţii pentru acea fază sunt complet terminate Comisia de recepţie examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condiţiilor de execuţie şi calitative impuse de proiect şi prezenta procedură precum şi constatările consemnate pe parcursul execuţiei de către organele de control. Recepţia pe fază determinantă Recepţia pe fază determinantă se face atunci când stratul din piatră spartă sau piatră spartă amestec optimal este ultimul strat component al fundaţiei şi toate lucrările inclusiv verificările prevăzute în docurnentaţie sunt complet terminate.beneficlarul. proiectant sau alte organe de control precum şi procesul verbal de recepţie pe faze.în profil transversal. 49 .00 m lungime (o determinare la 200 m de strat) astfel: .gradului de compactare 95÷98 % Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice IV şi V şi 98÷100 % Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I şi III. Pentru autostrăzi se admite realizarea unui grad de compactare de 98 % numai într-un număr de 5 % din punctele măsurate. . constatările consemnate în cursul execuţiei de către beneficlar.executant. a1 stratului de fundaţie se consideră realizată dacă valorile deformaţiilor clasice măsurate. La recepţia pe fază participă: .în profil longitudinal măsurătorile se efectuează în axa fiecărei benzi de circulatie şi nu pot fi mai marl de ±9 mm. In cazul apariţiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafeţei fundaţiei. nu depăşesc valoarea deformaţiilor elastice admisibile care este de 250 sutimi de mm.beneficlar. Comisia de recepţie examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condiţiilor de execuţie şi calitative impuse de proiect şi prezenta procedură. Comisia de recepţie este formată în general din: . Stratul de fundaţie din piatră mare 63÷90 trebuie compactat până la realizarea încleştării maxine a agregatelor şi care se probează prim faptul că compactorul nu mai lasă urme iar mai multe pietre de aceeaşi mărine şi natură cu piatra concasată folosită nu mai pătrund în fundaţie şi sunt sfarâmate de rulourile compactorului. Capacitatea portantă la nivelul superior. . verificarea se efectuează în dreptul profilurilor stabilite în proiect şi nu pot fi mai marl de ±5 mm.

50 . 4. . densitate.caiete de sarcini aferente lucrării. A VERIFICARILOR CE SE VOR EFECTUA PE IMBRACAMINTEA ASFALTICA DOCUMENTE DE REFERINŢĂ . respectiv: Granulozitatea agregatelor. Procese verbale de lucrări ascunse. ÎNREGISTRĂRI Rezultatele obţinute în urma determinărilor efectuate de către laborator. . greutatea volumică în stare uscată). Caracteristicile optime de compactare obţinute prim metoda Proctor modificat (umiditate optima.S.C. Procese verbale de recepţie a lucrării. Registrul de evidemtă a lucrării. . teritorial Recepţie finală Recepţia finală va avea loc după expirarea perioadei de garanţie şi se va face în condiţiile respectărilor legale în vigoare precum şi a prevederilor din prezenta procedură. .SR 7970/2001 RESPONSABILITĂŢI Şeful de şantier Are responsabilitatea asigurării măsurilor organizatorice şi tehnologice pentru respectarea prevederilor prezentei proceduri. capacitate portantă se vor înregistra în formularele tipizate).inspector I.detalii de execuţie. PRECIZAREA TITURILOR DE MIXTURI ASFALTICE CARE SE VOR FOLOSI.proiectant..SR EN 174-1/2009 şi SR EN 174-2/1997. Caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate. DESCRIEREA MODULUI DE REALIZARE A IMBRACAMINTILOR ASFALTICE. .proiectul de execuţie.

la cererea dirigintelui sau a beneficiarului a verificărilor suplimentare faţa de prevederile prezentei proceduri. prevăzute de caietul de sarcini şi de prezenta procedură. Mecanicii echipei de aşternere Răspund de buna funcţionare a utilajelor destinate aşternerii şi compactării îmbrăcăminţii. întocmirea corectă a înregistrărilor şi la frecvenţa stabilită a determinărilor.Are responsabilitatea asigurării prin laboratorul propriu sau în colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor respectând normele în vigoare.precompactarea optima a stratului de mixtura asfaltică.L. Operatorii finisorului Operatorii finisorului răspund de : .respectarea frecvenţei încercărilor de laborator. . Răspunde pentru realizarea nivelului de calitate corespunzător proiectelor de execuţie. de folosirea acestora şi de realizarea parametrilor proiectaţi. . Operatorul staţiei de mixturi asfaltice Operatorul statiei răspunde de: dozarea componentelor mixturii asfaltice în conformitate cu reţeta stabilită. Şeful echipei de asternere Răspunde de aplicarea corectă a prezentei proceduri şi a documentaţiei tehnice de execuţie. .P. - 51 . Are obligaţia de a respecta prevederile prezentei proceduri şi a documentaţiei tehnice de execuţie. Responsabilul CQ Are obligaţia de a verifica prin sondaj: . Are responsabilitatea păstrarii evidenţei zilnice a condiţiilor de execuţie a stratului rutier din asfalt cilindrat executat la cald. . atestat M. Are responsabilitatea efectuării. .respectarea geometriei drumului stabilită prin proiect. Responsabilul tehnic cu execuţia. Răspunde de întocmirea evidenţelor care sunt în sarcina laboratorului şi ţinerea acestora la zi.utilizarea si întreţinerea corespunzătoare a utilajului încredintat.calitatea lucrării executate de formaţia de lucru.malaxarea corespunzătoare a mixturii asfaltice. Şeful de laborator care execută probele Răspunde de prelevarea probelor pentru încercari şi verificări.A.T. de întocmirea documentelor care atesta calitatea lucrărilor aferente atribuţiilor sale de serviciu.urmaritea parametrilor de asternere a finisorului. precum şi de întreţinerea şi repararea lor corespunzătoare. de întocmirea documentelor care atestă calitatea lucrărilor aferente atribuţiilor sale de serviciu şi a evidenţei acestora.

Predozarea agregatelor are ca scop alimentarea instalaţiei de fabricare a mortarelor şi se realizează cu un predozator având minim atâtea buncare câte sorturi se utilizează (minim 5 buncăre). La distanţe de transport de peste 20 km. Formula de compoziţie stabilă susţinută de studiile şi încercările efectuate împreună cu rezultatele obţinute se supune aprobării beneficiarului. pentru care sunt destinate mortarele. Uscătoarele staţiei de asfalt va asigura în mod obligatoriu captarea prafului pentru a evita poluarea atmosferei şi a recupera partea fină din agregate în vederea reintroducerii în circuit (dacă reţeta o permite). se realizează în regim de funcţionare fără întrerupere. Consola benei trebuie să fie suficient de lungă pentru a asigura descărcarea asfaltului aproape de 52 . resortare şi dozare gravimetrică a agregatelor naturale. imediat după încărcare. DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR Prepararea şi transportul mixturii asfaltice Compozitia mixturii asfaltice Compoziţia mixturii asfaltice cu se stabileşte pe baza unui studiu preliminar aprofundat ţinindu-se seama de respectarea prescripţiilor tehnice impuse de prezenta procedură.aditivii şi liantul sunt stabilite în funcţie de masa totală a materialului granular în stare uscată. autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale. astfel încât sorturile să nu se amestece prin refulare de la un buncăr la celălalt. având pante de scurgere a apei şi pereţi despărţitori. Timpul de malaxare trebuie respectat.- utilizarea şi întreţinerea corespunzătoare a utilajului încredinţat. bitumul şi combustibilul se vor aproviziona în cantităţi suficiente pentru a asigura funcţionarea în regim optim a staţiei. Benele mijloacelor de transport trebuie să fie curate şi uscate. Toate dozajele privind agregatele. Malaxarea trebuie să asigure omogenitatea materialului. inclusiv părti fine. sau dintr-o cupă supradimensionată a încărcătorului să cadă în buncărele alăturate. Transportul betonului asfaltic Mixturile asfaltice preparate la cald se transportă cu autobasculante adecvate. dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului şi filerului. filerul. Bitumul se depozitează în rezervoare metalice termoizolante înzestrate cu instalaţie de reciclare şi încălzire a bitumului. Buncărele destinate nisipului vor avea prevăzute vibratoare pentru a asigura debitul necesar şi constant. Fiecare tip şi sort de agregate trebuie depozitat separat în padocuri prevăzute cu platforme betonate. Buncărele se vor încărca cu un utilaj adecvat. Funcţionarea staţiei în alte condiţii este interzisă. cunoscând faptul că cheltuielile cele mai mici şi consumul cel mai redus de carburanţi la tona de material produs. Fabricarea mixturii asfaltice Agregatele. filerul. Mixturile asfaltice se prepară în instalaţii prevăzute cu dispozitive de predozare. având capacitatea corespunzătoare producţiei şi a organizării optime a transportului. Reţeta trebuie să corespundă proiectului şi să îndeplinească condiţiile impuse de standardele şi normativele în vigoare atunci când caietul de sarcini nu specifică altceva. La elaborarea dozajelor se vor avea în vedere atât codiţiile diferite de exploatare. precum şi dispozitiv de malaxare forţată a agregatelor cu liant bituminos. cât şi influenţa coţinutului de bitum şi filer asupra acestora. Mixtura asfaltică se stochează în buncăre. urmărinduse ca pierderile de temperatură să fie minime. uscare. precum şi pe vreme rea. Studiul se face în laboratorul unităţii sau se recomandă un laborator autorizat.

denivelările admisibile longitudinale sub lata de 3 m. va servi ca sector de referinţă pentru alte lucrări. utilizînd emulsie bituminoasă cu rupere rapidă sau 53 .) pentru realizarea gradului de compactare prescris prin norme. 2 cm pentru fundaţii din balast. fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtură asfaltică. se va face verificarea pregătirii platformei după cum urmează: Executarea lucrărilor pregătitoare pentru fundaţii noi: .mijlocul buncărului repartizor al vibrofinisorului fără a-l deranja din mers şi fără a provoca deversarea asfaltului din buncăr pe drum. Volumul mijloacelor de transport pentru punerea în operă a mixtura asfaltice este determinat de productivitatea staţiei şi a utilajelor de aşternere şi compactare. fie prin frezare. gradul de compactare.verificarea şi reglarea utilajelor şi dispozitivelor necesare realizării lucrării. aducerea acestuia la cotele prevăzute în proiectul de execuţie se realizează dupa caz. . .după verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de execuţie şi recepţia acestuia se poate trece la execuţia îmbrăcăminţii din mixturi asfaltice. Nu se trece la executarea îmbrăcăminţii din beton asfaltic în cazul în care sunt de efectuat remedieri la stratul de fundaţie.în cazul în care stratul suport este constituit din îmbrăcăminţi existente.grosimea optimă a stratului de aşternere.in profil transversal şi longitudinal fundaţia trebuie să aibe aceleaşi pante ca ale suprafeţei îmbrăcăminţii sub care se află. Amenajarea accesului basculantelor la buncăr se va face astfel încât înălţimea de cădere a mixturii asfaltice din buncăr în bena basculantei să fie minimă pentru a nu răci brusc asfaltul şi a produce o îndesare uniformă a mortarului în benă. . proiect si caiet de sarcini. . prin verificarea elementelor geometrice. Sectorul din tronsonul experimental cu cele mai bune rezultate. . Punerea in operă (aşternerea şi compactarea) mixturilor asfaltice Lucrări pregătitoare La aşternerea unei mixturi asfaltice se va trece numai după efectuarea următoarelor operaţii: .denivelările admisibile în sens transversal sub lata de 3 m vor fi de 5mm. producând dificultăţi la decărcare.5 cm pentru fundaţii din balast sau nisip stabilizat cu ciment.îmbrăcăminţile de beton asfaltic se pot executa numai după ce s-a efectuat receptia fundaţiei conform caietului de sarcini şi a standardelor în vigoare. Executarea lucrărilor pregătitoare pe îmbrăcăminţi existente: . . Amorsarea stratului suport Amorsarea stratului suport se realizează uniform cu un dispozitiv special care poate regla cantitatea de liant pe mp. vor fi de max.instruirea personalului implicat în procesul de aşternere. a gradului de compactare etc. condiţiile de compactare (parametri de compactare. etc. piatră spartă şi alte materiale stabilizate mecanic şi de max 1. în special în ceea ce priveşte gradul de compactare. alcătuirea optimă a atelierului de compactare. abaterilor limită. În acest scop se execută un tronson experimental de minimum 30 m lungime pentru a stabili următoarele: - mijloacele de punere în opera şi reglarea parametrilor de funcţionare ai acestora. Verificarea şi reglarea funcţionării la parametri proiectaţi a utilajelor de aşternere şi compactare. Recepţia fundaţiei se consemnează printr-un proces verbal de recepţie a lucrărilor ce devin ascunse. în funcţie de natura stratului suport. Înainte de a începe executarea mixturii asfaltice.

Suprafaţa pe care se aplică amorsajul trebuie să fie uscată şi curată. rosturile se acoperă pe o grosime de 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic. materialul descărcându-se în grămezi succesive iar nivelarea şi realizarea profilului transversal se execută cu lopata si racleta. Rosturi de lucru La excutarea îmbrăcăminţilor bituminoase se acordă o mare atenţie rostului de lucru. se compactează imediat suprafata nivelată şi se îndepartează resturile de mixturi rămase la capătul benzii. Aşternerea manuală se face prin transportul mixturii cu buldo-excavatorul şi/sau roaba. decât la modificări impuse de proiect. Suprafaţa se curăţă temeinic prin periere mecanică şi suflare cu aer comprimat. În ambele cazuri. zonele aferente rostului de lucru se taie pe toată lungimea stratului astfel încât să rezulte o muchie verticală.bitum tăiat. În funcţie de natura stratului suport se va folosi pe mp. Mixtura asfaltică se va executa pe cît posibil continuu pe fiecare strat şi pe toată lungimea unei benzi programată a se executa în ziua respectivă. când grosimea straturilor rutiere de mixturi asfaltice au o grosime mai mică de 15 cm. caz în care modificările se execută lin. dacă stratul întrerupt s-a executat în aceeaşi zi cu stratul de bandă adiacentă. dar pe o zona mai mare.. Se afectuează compactarea. În cazul în care stratul suport din beton de ciment prezintă fisuri sau crăpături se recomandă acoperirea totală a zonei respective cu straturi bituminoase armate cu geosintetice. se procedează la scoaterea repartizatorului din zona de întrerupere. Acest surplus se împinge înapoi cu o racletă peste mixtura proaspăt asternută astfel încât să apară rostul. rămâne o margine adiacentă benzii următoare. După compactarea stratului de legatură sau de uzură din prima bandă. Se amorseză rostul din marginea tăiată. de suprafată amorsată o cantitate de bitum conform caietului de sarcini. o zona îngustă de câţiva centimetri mai puţin compactată şi în general deformată. Aceiaşi situaţie se produce şi la întreruperea lucrului în secţiunea transversală la capătul benzii respective. În cazul unor întreruperi accidentale care conduc la scăderea temperaturii mixturii rămasă necompactată în amplasamentul repartizatorului.10 cm de mixtura repartizată. fără şocuri. Repartizatorul se verifică şi se pune la punct în ceea ce priveşte grosimea mixturii asfaltice la aşternere. la îmbrăcăminţile bituminoase executate pe stratul suport din beton de ciment sau macadam cimentat. respectiv panta ce trebuie realizată. Aceste armări cu materiale tip geogril sau geocompozit se fac obligatoriu cu respectarea caietului de sarcini. La aşternerea mixturii asfaltice pe benzi se va executa mai întâi banda situată mai sus pentru evitarea acumulării apelor pluviale în timpul execuţiei. la reluarea lucrului pe aceeaşi bandă sau pe banda adiacentă. Această operaţie nu este necesară în cazul rostului longitudinal al stratului de legatură. de regula 10 cm lăţime. Aşternerea Mixturile asfaltice trebuie să aibă la aşternere şi compactare temperaturile date de caietul de sarcini. Capătul benzii întrerupte se tratează ca rost de lucru transversal conform prevederilor specifice. Aşternerea mixturilor asfaltice se execută numai mecanizat cu repartizatoare-finisoare prevăzute cu sistem de nivelare automat şi care asigură precompactare. 54 . În general. La aşternerea stratului din banda adiacentă se depaşeşte cu 5. Concomitent se face şi curăţirea buncărului şi grinzii vibratoare. În cazul lucrărilor executate în spaţii înguste aşternerea mixturilor asfaltice se poate face şi manual. după care nu mai este nevoie de intervenţia la aceşti parametri pe parcurs.. După amorsare se aşteaptă timpul necesar pentru ruperea emulsiei sau evaporarea solventului.

La reluarea lucrului pentru aceeaşi bandă se taie transversal îmbrăcămintea pe toată grosimea. În toate cazurile. apoi de la marginea mai joasă spre cea ridicată. Bitumul utilizat va trebui să îndeplinească condiţiile din SR 754-98. se va evita execuţia ultimă a benzii mediane. cu o viteză redusă la început pentru a se evita vălurirea îmbrăcăminţii. În cazul folosirii mai multor aditivi în cadrul aceleiaşi reţete se vor face teste pentru a se verifica dacă acestea nu interacţionează în mod negativ. Operaţia de compactare trebuie efectuată în mod omogen. Pe sectoarele de rampă prima trecere se face cu utilajul în urcare. . prevăzute cu dispozitive de vibrare adecvate. Dacă lăţimea totală este compusă din trei benzi. într-o singură repriză pentru a putea realiza gradul de compactare în intervalul de temperatură prescris. absorbţia de apă şi gradul de compactare al îmbrăcăminţii. ceea ce are ca urmare realizarea unor densităţi constante şi evitarea apariţiei unor denivelări.tipul mixturii asfaltice. . Aditivii au rolul de a îmbunătăţii caracteristicile fizico-chimice ale îmbrăcăminţilor asfaltice. Principial.20 cm. Calitatea compactării depinde de: . funcţie de tipul îmbrăcăminţii rutiere. Aditivii propuşi a fi folosiţi la prepararea amestecului vor fi aprobaţi de către beneficiar pe baza încercărilor preliminare efectuate în momentul stabilirii compoziţiei amestecului. . . iar emulsia bituminoasă condiţiile din STAS 8877–72. . Rostul dintre benzi se va amplasa decalat faţă de rostul stratului suport cu cel puţin 20 cm. trebuie cilindrat în linie dreaptă.verificând temperatura pe toată durata compactării. Compactarea se execută în lungul benzii. . primele treceri efectuându-se în zona rostului dintre benzi. Pentru dirijarea eficientă a regimului de compactare şi controlul calităţii se va verifica permanent temperatura. compactarea trebuie facută repede.alcătuirea atelierului de compactare.determinând densitatea aparentă. Benzile de compactare se vor suprapune pe 15 cm. eliminindu-se o porţiune de cca 10. Din puctul de vedere al confortului participanţilor la trafic este recomandată execuţia unei pene de racordare. adică întreaga suprafată se va cilindra în egală măsură şi la intervale regulate pentru a nu se răci înainte de terminarea compactării. Operaţia de compactare trebuie să se execute în intervalul de temperatură prescris. Controlul calitătii compactarii îmbrăcăminţilor bituminoase se face: . Locurile inaccesibile compactoarelor se compactează cu maiuri mecanice. schimbările de bandă de cilindrare făcându-se pe mixtura compactată. astfel încât să se obtină gradul de compactare minim conform caietului de sarcini. prin probele efectuate.caracteristicile utilajului de compactare.verificând gradul de compactare a straturilor îmbrăcăminţilor bituminoase gata executate prin analize de laborator sau a măsurătorilor “in situ”. Compactorul trebuie să lucreze fără şocuri.modul de aşternere al mixturii asfaltice. Operaţia de compactare a mixturilor asfaltice se realizează cu compactoare cu pneuri şi rulouri netede. Compactarea La compactarea mixturilor asfaltice se aplică tehnologii corespunzătoare care să asigure caracteristicile tehnice şi gradul de compactare prevăzut pentru fiecare tip de mixtură asfaltică.. Materiale Dozajele reţetei se stabilesc pe baza datelor furnizate de analizele de laborator.. 55 . Agregatele şi filerul trebuie să corespundă caietului de sarcini şi standardelor în vigoare. care se înlătură la refacerea lucrului.regimul de temperatură la aşternere şi compactare.

În timpul transportului de la furnizor la şantier şi în timpul depozitării. Fiecare transport de material va fi depozitat separat pentru a se asigura recunoaşterea şi controlul acestuia..într-un registru (registru rapoarte încercări) se vor strînge buletinele de analiză cu rezultatele determinărilor efectuate de laborator. corespunzătoare din punct de vedere al protecţiei împotriva condiţiilor meteorologice. Încercările preliminare de informare sunt executate pe eşantioane de materiale provenind din fiecare sursă data de antreprenor. Depozitarea agregatelor se va face astfel încât să nu existe posibilităţi de contaminare cu alte materiale.3. filerul va fi ferit de umezeală şi de impurificări cu corpuri străine.4. Laboratorul va ţine evidenţa calităţii materialelor astfel: . Natura şi frecvenţa încercărilor sunt în funcţie de tipul materialului. În cazul utilizării unui tip de material care provine din cadrul mai multor surse este necesar a se obţine aprobare de la beneficiar. filer. aditivi) trebuie să corespundă cu prevederile standardelor respective. Aprovizionarea materialelor la staţie se va face numai după ce analizele de laborator au arătat că acestea sunt corespunzătoare. iar o dată cu livrarea materialelor. eventual completat prin dispoziţii ale caietului de sarcini.Aprovizionarea şi depozitarea Materialele necesare procesului tehnologic se vor aproviziona din timp pentru a se asigura omogenitatea şi constanţa calităţii acestor materiale. Depozitarea filerului se va face în celule tip siloz atât pentru depozite de rezervă cât şi pentru cele de consum. În timpul transportului de la fabrică la şantier (sau la un depozit intermediar). Condiţiile tehnice de recepţie. conform standardelor în vigoare. Rezultatul lor va trebui să fie conform specificaţiilor de la punctul 4. Materialele care nu corespund condiţiilor impuse vor fi depozitate în afara şantierului. întocmindu-se “Nota de refuz la recepţia calitativă a materialelor”. Furnizorul de materiale trebuie să deţină “Certificat de conformitate” pentru procesul tehnologic de obţinerea a lor. materialele trebuie ferite de impurificări. fiind interzis a fi utilizat la prepararea mixturii asfaltice. livrare şi control al materialelor (agregate. Este indicat ca şantierul să fie aprovizionat de la o singură fabrică pentru un tip de material utilizat.într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor. . aprovizionarea fiind în funcţie de cantitatea necesară şi de eşalonarea lucrărilor. Materialele despre care se consideră că s-au alterat (că au suferit modificări fizice sau chimice care vor afecta în mod negativ compactarea îmbrăcăminţii rutiere bituminoase) se vor evacua. bitum. laboratorul autorizat să emită certificate de calitate pentru fiecare lot. a manipulării sau depozitării. Încercările pentru dozaj sunt stabilite pentru fiecare material în parte conform standardelor şi a dispoziţiilor caietului de sarcini.1. 56 . emulsie bituminoasă. Controlul calităţii materialelor înainte de utilizare Materialele propuse de antreprenor sunt supuse încercărilor preliminare de informare şi încercărilor pentru stabilirea dozajului definitiv.

. Verificarea lucrărilor accesorii se verifică în ce priveşte poziţia lor kilometrică şi hectometrică exactă şi realizarea lor conform cu prevederile proiectului în ce priveşte tipurile. pentru dirijarea apelor spre acestea.dozarea materialelor. Verificarea punerii în operă a mixturii asfaltice se face urmărindu-se: .temperatura la ieşirea din statie .caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice.modul de compactare.uscarea si încalzire agregatelor . RECEPŢIA LUCRĂRII Lucrările de executie a îmbrăcăminţilor asfaltice vor fi supuse unor recepţii pe parcursul execuţiei (recepţii pe faze de execuţie) unei recepţii preliminare şi unei recepţii finale. .modul de execuţie al rostului. .pregătirea stratului suport. . Recepţia pe faze de execuţie În cadrul recepţiei pe faze (de lucrări ascunse) se va verifica dacă partea de lucrări ce se recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de documentaţii şi de prezenta procedură. În acest scop se verifică dacă la fiecare gură de scurgere grătarul se afla sub nivelul feţei superioare a stratului de circulaţie şi dacă sunt asigurate pantele corespunzătoare în zona gurilor de scurgere.calitatea materialelor înainte de anrobare . Verificarea praparării mixturii asfaltice se face urmărimdu-se : .perioada de malaxare şi omogenitatea materialului obţinut . Verificarea rugozităţii îmbrăcăminţii se poate face şi automatizat cu aparate edecvate omologate. În activitatea de control tehnic al calităţii se va respecta sistemul de evidentă stabilit prin reglementările în vigoare. cât şi a cotelor de montare. . pentru a asigura buna scurgere a apelor de pe suprafata căii. Verificarea rugozităţii se face în conformitate cu prevederile STAS 8849 cu aparatul SRT sau cu metoda înălţimii de nisip.temperaturile mixturilor asfaltice la aşternere şi compactare. Verificarea elementelor geometrice include îndeplinirea condiţiilor de calitate pentru stratul suport şi fundaţie. înainte de aşternerea mixturii asfaltice. Verificarea profilului transversal se face în profilele indicate în proiect. Gurile de scurgere se verifică atât în ceea ce priveşte respectarea amplasamentelor date în proiect. în care se confrmă posibilitatea trecerii execuţiei la faze imediat următoare. prin încercări de laborator. dimensiunile. În urma verificărilor se încheie procesul verbal de recepţie pe faze. . . a caietului de sarcini şi a standardelor în vigoare . iar la aprecierea comisiei de recepţie prin maximum doua sondaje pe kilometru.CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR Verificarea calitătii execuţiei este obligatorie în cadrul sistemului propriu de asigurare a calitătii execuţiei. . Verificarea gradului de compactare se face obligatoriu de către constructor pe tot parcursul execuţiei îmbrăcăminţii bituminoase. detaliile de execuţie şi calitatea execuţiei.respectarea reţetei. Verificarea grosimii îmbrăcăminţii se face în fucţie de datele înscrise în buletinele de analiză întocmite pe baza încercării probelor din îmbrăcămintea gata executată. . Recepţia pe faze se efectuează de către dirigintele lucrării şi şeful de lot. Interpretarea rezultatelor se face conform instrucţiunilor de lucru al aparatelor respective. .organizarea preparării asfaltului. documentul ce se încheie 57 . Abaterile limită locale admise in minus fată de grosimea din proiect pentru fiecare strat în parte pot fi maxim 10%.

nu sunt realizate cotele şi dimensiunile prevăzute în proiect. filer.4 cm beton asfaltic BA16 şi BAR 16 . . . etc.lucrările de scurgerea apelor sunt necorespunzătoare.SR 174/1-2009. SR 174/2 /1997 58 . .nu s-a respectat reţeta adoptată. –stratului rutier existent. Defecţiunile se vor consemna şi se va stabili modul şi termenele de remediere.nu s-au respectat pantele transversale pe suprafeţele platformei. Recepţia la terminarea lucrărilor La terminarea execuţiei îmbrăcăminţii asfaltice sau a unei părţi din aceasta se va proceda la efectuarea recepţiei preliminare a lucrărilor verificandu-se concordanţa lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi caietului de sarcini speciale a proiectului de execuţie. –caracteristicilor de compactare. etc. bitum.). Procese verbale de recepţie a lucrărilor care devin ascunse. Procese verbale de receptie pe faza determinantă. ÎNREGISTRĂRI Se vor inregistra în documentele tipizate determinările efectuate asupra: –materialelor (agregate. Lucrările nu se vor recepţiona dacä: .ca urmare a recepţiei trebuind să poarte ambele semnături. -nu este asigurată capacitatea portantă la nivelul patului drumului. Recepţia finală La recepţia finală se va consemna modul în care lucrările s-au comportat şi dacă au fost întreţinute corespunzător. . PRECIZAREA TITURILOR DE MIXTURI BITUMINOASE CARE SE VOR FOLOSI . începuturi de crăpături. emulsie bituminoasă. SR 174/2/1997 . .materialele utilizate nu au fost corespunzătoare. aditivi. –compozitiei mixturii asfaltice. -se observă fenomene de instabilitate.. –caracteristicile mixturii asfaltice.nu este realizat gradul de compactare . –reţetei aprobate. cît şi a comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor sau finală. geogrile. Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţia organelor de control.5 cm binder de pietris concasat BADPC 25 – SR 174/1-2009.

pietris concasat sort 4-8.pietris sort 4-8.nisip de concasare sort 0-4 . 8-16.nisip de concasare sort 0-4 .nisip natural sort 0-4 .nisip natural sort 0-4 . 16-25 . 8-16 si 16-25 .nisip de concasare sort 0-4 .filer .filer .criblura : sort 4-8 si 8-16 . 16-25 .criblura : sort 4-8 si 8-16 .nisip natural sort 0-4 .nisip de concasare sort 0-4 .filer beton asfaltic rugos betoane asfaltice bogate cu criblura beton asfaltic cu pietris concasat beton asfaltic deschis cu criblura beton asfaltic deschis cu pietris concasat beton asfaltic deschis cu pietris sortat 59 . 16-25 .filer .nisip de concasare sort 0-4 .pietris concasat sort 4-8. 8-16.nisip natural sort 0-4 . Tabelul 2 – Agregate naturale pentru imbracaminti bituminoase Tipul mixturi asfaltice mixturi asfaltice stabilizate cu fibre Agregate naturale utilizate . 8-16.filer . 8-16 si 16-25 .criblura : sort 4-8.filer .nisip natural sort 0-4 .filer .criblura : sort 4-8.STABILIREA COMPOZITIEI MIXTURILE ASFALTICE PENTRU IMBRACAMINTI BITUMINOASE SE REALIZEAZA INTEGRAL DIN AGREGATE DE CARIERA SAU DIN AMESTEC DE AGREGATE NATURALE DE CARIERA SI DE BALASTIERA.nisip de concasare sort 0-4 .

BADPS25 .1 – 4) mm (%) Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm (%) Pietris concasat cu dimensiunea peste 8 mm (%) Pietris sortat cu dimensiunea peste 8 mm (%) Tipul mixturii asfaltice BA8 BA8a 9-13 22-45 BA16 BA16m BA16a 9-13 34-58 BA25 BA25a 6-13 39-60 BAR16 BAR16m BAR16a 9-11 47-61 MASF8 MASF16 BAPC16 BAD25 BAD25m BAD25a 2-7 55-72 - TABELUL 3 Strat de legatura BADPC25 BADPC25a 2-7 39-58 TABELUL 4 BADPS25 BADPS25a 2-7 39-58 11-14 10-14 9-13 Diferenta pana la 100 % 45-60 63-75 18-34 - Nota : Continutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimum 2 % Tipul mixturii asfaltice ` BA8 BA8a 90-100 56-78 30-55 22-42 18-35 11-25 9-13 Figura 1 BA16 BA16m BA16a 66-85 42-66 30-55 22-42 18-35 11-25 9-13 Figura 2 BA25 BA25a 90-100 72-90 54-80 40-61 30-50 20-40 15-35 8-25 6-13 Figura 3 BAR16 BAR16m MASF8 MASF16 BAPC16 BAR16a treceri prin site cu ochiuri patrate – SREN 933-2 (%) 90-100 90-100 95-100 61-74 95-100 44-59 66-82 39-53 40-55 25-37 42-66 30-42 19-28 20-25 30-55 21-31 16-22 16-22 21-42 18-25 13-20 13-20 18-35 11-15 12-16 11-15 11-25 9-11 11-14 10-14 9-13 Figura 4 Figura 5 Figura 6 Figura 7 BAD25.BADPS25a 90-100 73-90 42-61 28-45 20-35 14-32 10-30 5-20 2-7 Figura 8 25 mm 16 mm 8 mm 4 mm 2 mm 1 mm 0.20 mm 0. BADPC25a.Limitele dozajelor agregatelor naturale si filer. Strat de uzura Nr. crt. BAD25a.63 mm 0. 1 2 3 4 5 Fractiuni si agregate naturale din amestecul total Filer si fractiuni de nisipuri sub 0.10 mm Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale 60 .1 mm (%) Filer si nisip fractiunea (0. BADPC25 . pentru fiecare tip de mixtura asfaltica sunt cele din tabelul 3.BAD25m .

5-4. se efectueaza conform SR EN 12697-27.5 8.8-5.5 1.0 7.6-1.2-3.0 1.6-1.6 1. RAPORTUL FILER / BITUM Raportul filer / bitum recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinse in prezentul caiet de sarcini este conform tabelului 6.0-3.3 1.1-1.8 1.1-5. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri si cu bitum aditivat. precum si din stratul gata executat .0-5.5-4. in care nisipul natural poate fi max.0 2.2-3.5-4.5 1.0 6.0 1.BA2 5 BA8a. 50%. trebuie sa se incadreze in limitele din tab.5 1.0 1. pentru verificarea calitatii mixturilor asfaltice.5 1. BA25a BA16 BA16a BAR16 BAR16a BAPC16 BAPC16 a BAD25 BAD25a Clasa tehnica a drumului Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall Densitatea Stabilitatea Indicele de Raport Absorbtia de aparenta (S) la 60 ºC curgere (I) S/ Ι (ΚΝ / apa (%) (Kg / mc) (KN) min (mm) mm) volum minim 5.0 1.5-4.8 1. precum si din stratul gata executat.5-4.8 0. Tabelul 6 .5 1.3-4.6 1.5 5. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor.5-4.cu dimensiunea maxima a granulei 16 mm .5 4.6 2.5 7.4 Strat de uzura Strat de legatura CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba cilindrice confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate pe parcursul executiei lucrarilor.6 1. 7 si 8.Raport filer / bitum recomandat Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Betoane asfaltice rugoase Betoane asfaltice bogate in criblura .0 2300 2-5 Tipul bitumului D 80/100 D 80/100a D 80/100 D 80/100a D 80/100 D 80/100a D 80/100 D 80/100a D 80/100 D 80/100a IV-V II III IV-V I-II III IV-V I-V 2300 2300 2300 2250 2-5 3-5 2-5 2-5 Confidential .5-4.5-4.0 1. de la malaxor sau de la asternere.8 1.5-1.cu dimensiunea maxima a granulei 25 mm Beton asfaltic cu pietris concasat Betoane asfaltice deschise Raport filer :liant (recomandat) 1. Tabelul 7 – Caracteristicile mixturii asfaltice pentru imbracaminti bituminoase Tipul mixturii asfaltice BA8.0 8.Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale pentru fiecare tip de mixtura asfaltica este cuprinsa in limitele prezentate in tabelul 4 si figurile de la 1 pana la 8 din Anexa.3-1.7-4. La executia betonului asfaltic deschis pentru stratul de legatura se foloseste nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural.

10 –4 max. BADPS25a Caracteristica Caracteristici pe cilindri confectionati la presa de compactare giratorie .5 2. .0 4000 1000 7.0 <4.0 5. Rezistenta la deformatii permanente .0 Adancimea fagasului .5 3600 3000 4x105 CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE STABILIZATE CU FIBRE Caracteristici fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 9 Tabelul 9 – Caracteristicile mixturii asfaltice stabilizate cu fibre Caracteristica Test Schellenberg.Caracteristicile mixturii asfaltice pentru imbracaminti bituminoase Tipul mixturii asfaltice BAR16.0 <3.0 1. BAD25.0 7600 4200 3600 -- 9. BADPC25. BADPC25a.0 <4.5-4.fluaj dinamic la 40ºC si 1800 pulsuri 10-4 mm max.zona climatica rece Rezistenta la oboseala : .6 2250 2-5 Tabelul 8 .0 3.BADPC2 5 BADPC2 5a BADPS2 5 BADPS2 5a D 80/100 D 80/100a III-V 4.0 6. Modulul de elasticitate la 15 ºC MPa min.0 3.numarul de cicluri pana la fisurare la15ºC min.0 6.5 2300 3-4 10000 60ºC 8.5 0.2 7. 5. .0 7.5-3. mm .0 <7. Confidential .0 8. BA16A.0 6.: .5 2300 3-4 10000 45ºC 6.0 1. % max.stabilitate (S) la 60ºC KN.zona climatica calda .0 7.6 2250 2-5 D 80/100 D 80/100a IV-V 4. BA16. Caracteristici pe epruvete cilindrice .0 6.9-2. BA25.5-4. % max.5 0.0 1. . mm Numarul mediu de vehicule (1) < 1500 1500-3000 3000-6000 >6000 Modulul de elasticitate la 15 ºC Mpa.9-2. BAR16a.2 0. BA8a.volum de goluri % Rezistenta la deformatii permanente .0 3600 1200 Temperatura (2) 60ºC 45ºC 8.0 8.0 4. mm /h Numarul mediu de vehicule (1) < 1500 1500-3000 3000-6000 >6000 Tipul mixturii asfaltice MASF8 MASF16 0.0 4.0 4. BAD25a.fluaj dinamic la 40ºC si 1800 pulsuri 10-4 mm max.volum de goluri la 80 de giratii .volum de goluri la 120 de giratii % max.0 4.0 2. min. min.5-3.5 <3.5 9. Deformatia permanenta la oboseala (3600 impulsuri) la15ºC.0 1.0 <7.0 5. BA25a BADPS25.5 <2.0 6. BA8.densitate aparenta kg / m3 .0 9.indice de curgere (I) la 60ºC mm .0 <2.viteza de deformatie la ornieraj (VDOP).

8 si 9 se determina conform reglementarilor tehnice in vigoare.Caracteristicile mixturii asfaltice pentru imbracaminti bituminoase Tipul mixturii asfaltice Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre MASF8. 97 Confidential . BA8. iar incercarile pe epruvetele cilindrice tip Marshall se fac conform STAS 1338 / 2. BA16a.Note : 1) vehicule de transport marfa si autobuze in 24 h calculat pentru traficul de perspectiva 2) 45ºC . Caracteristicile bitumului extras din mixtura asfaltica Bitumul continut in mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor de la malaxor sau de la asternere trebuie sa prezinte un punct de inmuiere inel si bila cu maximum 9ºC mai mare decat bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice. MASF16 Beton asfaltic rugos BAR16m BAR 16a BAR16 Beton asfaltic bogat in criblura BA16m BA8a. Pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre. absorbtia de apa si gradul de compactare al mixturii asfaltice sunt conforme tabelului 10. Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27. 60ºC . conform reglementarilor in vigoare. BA25. la temperatura de 135+ 5ºC. Testul Schellenberg se efectueaza conform anexei B. Se excepteaza verificarea bitumului extras din mixturile asfaltice tip MASF. BAPC16a. BAPC16 Beton asfaltic deschis BAD25m Densitatea aparenta kg / m3. Caracteristicile prevazute in tabelele 7. iar pregatirea probelor de mixtura asfaltica in vederea extragerii bitumului. Densitatea aparenta a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul gata executat sau prin masuratori in-situ cu gamma-densimetrul Incercarile de laborator efectuate pentru verificarea gradului de compactare constau in determinarea densitatii aparente si a absorbtiei de apa pe placute (100 x 100 ) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de (100-200) mm netulburate. se face conform SR EN 12697-28. BA16. BA25a. CARACTERISTICILE STRATURILOR IMBRACAMINTILOR BITUMINOASE Gradul de compactare Gradul de compactare se determina prin analize de laborator pe carote sau prin masuratori in-situ conform SR 174 / 2 si reprezinta raportul procentual dintre densitatea aparenta a mixturi asfaltice compactate in strat si densitatea aparenta determinata pe epruvete Marshall confectionate in laborator din mixtura asfaltica respectiva. epruvetele cilindrice se confectioneaza in functie de intensitatea de trafic. Tabelul 10 .zona climatica rece. min 2300 2300 2250 2300 2-6 2250 2250 3-8 96 96 4-7 96 Absorbtia de apa % volum 2-6 Grad de compactare % min. Conditiile tehnice pentru densitatea aparenta.zona climatica calda DETERMINAREA CARACTERISTICILOR FIZICO-MECANICE Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall ale mixturilor asfaltice cu bitum si bitum aditivat se face conform STAS 1338 / 1 si STAS 1338 / 2.

BADPS25 2200 Rezistenta la deformatii permanente Rezistenta la deformatii permanente se determina pe carote prelevate din stratul executat. mm .5 < 4. deschis. BADPS25a.V Rugozitatea 2) Rugozitatea cu pendulul SRT.drumuri clasa tehnica I-II . Confidential .drumuri de clasa tehnica I-II .55 ≥0.drumuri clasa tehnica I-II .drumuri de clasa tehnica V Uniformitatea in profil longitudinal 1) Denivelari admisibile masurate sub dreptarul de 3 m .drumuri de clasa tehnica II si strazi de categorie tehnica IV . HS.5 CD 155/2001 si AND 563/2000 2 < 3. sau a denivelarilor sub dreptarul de 3m.0 SR 174 / 2 3 > 80 > 70 > 60 > 0. respectiv din stratul de uzura.drumuri de clasa tehnica III .5 < 5.drumuri clasa tehnica III . unitati SRT . Aspectul suprafetei vizual Nota : 1) Planeitatea in profil longitudinal se determina. slefuite STAS 8849 STAS 8849 Reglementari tehnice in vigoare cu aparatul de masura Grip Tester 3 4 Omogenitate.IV Conditii de admisibilitate Metoda de incercare 1 < 2.drumuri de clasa tehnica I si strazi de categorie tehnica I-III . BADPC25. fisuri. BAD25. sau prin masurarea rugozitatii geometrice HS.6 > 0. prin masurarea indicelui de planeitate IRI.BAD25a. m / km .95 ≥0.0 < 4.drumuri clasa tehnica III . IRI. Caracteristica Planeitatea in profil longitudinal 1) Indice de planeitate. Valorile admisibile.drumuri de clasa tehnica III.drumuri de clasa tehnica IV .drumuri clasa tehnica IV-V Coeficient de frecare ( µ GT) .7 > 0.drumuri clasa tehnica IV-V Rugozitatea geometrica.drumuri clasa tehnica III . in functie de trafic sunt prezentate in tabelul 9. crt.5 < 3.0 < 5. BADPC25a.drumuri clasa tehnica I – II .7 Aspect fara degradare sub forma de exces de bitum. mm . 2) Rugozitatea se determina prin masuratori cu pendulul SRT. zone poroase. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI EXECUTAT Caracteristicile suprafetei imbracamintilor bituminoase si conditiile tehnice care trebuie sa fie conform tabelului 11 Tabelul 11 – Caracteristicile suprafetei stratului executat Nr.

functie de tipul mixturii asfaltice si clasa tehnica a drumului. II ( tabelul 1) Caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall Studiul preliminar pentru determinarea compozitiei mixturii asfaltice Caracteristicile : .absorbtia de apa . II si categoria tehnica a strazii I. verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice pe probe prelevate in timpul executiei lucrarilor. Tabelul 12 – Tipuri de incercari Natura controlului sau incercarii si frecventa incercarilor Caracteristici Tipul mixturii asfaltice Toate tipurile de mixturi asfaltice pentru stratul de uzura si stratul de legatura (tabel 1 si 2) indiferent de clasa tehnica a drumului sau categoria tehnica a strazii MASF8. 8.Rezistenta la oboseala Verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice prelevate in timpul executiei . 9.Rezistenta la deformatii permanente . Toate tipurile de mixturi asfaltice pentru stratul de uzura si stratul de legatura (tabelul 1 si 2) Toate tipurile de mixturi asfaltice pentru stratul de uzura si stratul de legatura conform tabelului 10 MASF8.Determinarea caracteristicilor suprafetei imbracamintilor bituminoase se efectueaza in termen de o luna de la executia acestora. Reguli si metode de verificare a caracteristicilor mixturilor asfaltice Verificarea caracteristicilor mixturilor asfaltice. Tipurile de incercari.densitatea aparenta . prevazute in tabelele 7. precum si frecventele acestor incercari sunt prezentate in tabelul 12. verificarea caracteristicilor stratului de imbracaminte bituminoasa executat.frecventa: 1/400 tone de mixtura asfaltica Caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall Verificarea calitatii stratului de imbracaminte bituminoasa executat pe carote: -frecventa : 1 carota / 7000 m2 Caracteristicile : . II si categoria tehnica a strazii I. 11 si 12 se determina in urmatoarele etape:    elaborarea studiului preliminar pentru stabilirea compozitiei mixturii asfaltice. indiferent de clasa tehnica a drumului sau de categoria tehnica a strazii Mixturile asfaltice destinate stratului de uzura.Volumul de goluri determinat (cu presa de compactare giatorie) . Confidential . MASF16.Modul de elasticitate . pentru clasa tehnica a drumului I. MASF16 Mixturile asfaltice destinate stratului de uzura pentru clasa tehnica a drumului I.gradul de compactare Rezistenta la deformatii permanente PREPARAREA SI PUNEREA IN OPERA A MIXTURILOR ASFALTICE PREPARAREA MIXTURILOR ASFALTICE Compozitia mixturii asfaltice ce urmeaza a fi utilizata la realizarea imbracamintii bituminoase va fi stabilita de catre Antreprenor pe baza unui studiu preliminar tinand cont de respectarea conditiilor tehnice precizate in acest caiet de sarcini. II. 10.

re-sortare si dozare gravimetrica sau volumetrica a agregatelor cu liantul bituminos. Confidential . aditivi.11) litri. filer. In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea acestuia variaza cu temperatura astfel incat la 150 °C – 180 °C. Granulozitatea agregatelor naturale pentru fiecare tip de mixtura asfaltica trebuie sa se inscrie in limitele indicate in tabelele 4 si 5 si in figurile 1. polimeri. respectiv corelarea cantitatii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusa in uscator-malaxor se face automat. 5. etc. Stocarea si incalzirea bitumului Statia de asfalt trebuie sa aiba rezervoare pentru depozitarea unei cantitati de bitum mai mare sau cel putin egala cu media zilnica de consum. 6. Indiferent de tipul instalatiei. Certificatele de Conformitate a Calitatii Materialelor ( agregate naturale. Parametrii care trebuie determinati pe epruvete Marshall sunt cei prevazuti in tabelele 7. filer. 4. anexate. fibre etc. 1 kg de bitum rutier are un volum de (1. aditivi. Reteta propusa va fi aplicata pe sectorul de proba. 3. In cazul instalatiilor in flux continuu. Statia de asfalt trebuie sa fie automata si dotata cu dispozitive de pre-dozare. Epruvetele Marshall se vor compacta in laborator prin aplicarea a 75 lovituri de fiecare parte. iar dozajul de liant va fi stabilit functie de greutatea mixturii asfaltice. bitum. polimeri. trebuie facut intr-un laborator autorizat. inclusiv partile fine.) incercarea Marshall pentru 5 dozaje de liant repartizate de-o parte si de alta a dozajului de bitum retinut. Re-sortarea este obligatorie pentru instalatiile in flux discontinuu.    Toate dozajele pentru agregatele naturale si filer trebuie sa fie stabilite functie de greutatea totala a materialului granular uscat.). operate de personal atestat. aceasta trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si afisare a temperaturii bitumului. fibre. Rezervoarele trebuie sa aiba un indicator de nivel si un sistem de incalzire a liantului pana la temperatura necesara evitandu-se supraincalzirea acestuia. 2. Raportul privind compozitia mixturii asfaltice prezentata spre aprobare trebuie sa includa cel putin urmatoarele documente:  analiza completa a materialelor utilizate in programul de incercari ( agregate naturale. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE Mixturile asfaltice se vor prepara in statii autorizate. Statia de asfalt va trebui sa fie dotata si sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi asfaltice prevazute in Caietul de sarcini.09-1. 7 si 8 din STAS 174-1/2002.Studiul preliminar privind compozitia mixturii asfaltice. a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa asigure precizia dozarii. corectia de umiditate. Reteta pentru fiecare tip de mixtura asfaltica sustinuta de studiile si rezultatele incercarilor obtinute in laborator inclusiv toate documentele corespunzatoare trebuie prezentate Consultantului in vederea aprobarii acestora. uscare. 8 si 9. bitum.

3 Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice  reglarea pre-dozatoarelor instalatiei prin incercari astfel incat granulozitatea amestecului de agregate naturale sa corespunda celei prescrise.0. in functie de tipul instalatiei. iar dispozitivele de dozare trebuie sa permita alimentarea agregatelor conform retetei aprobata de Consultant privind compozitia mixturii asfaltice cu abaterile admise fata de granulozitatea pe fractiuni din tabelul 13 Tabelul 13 – Abateri limita in dozarea agregatelor Agregate Componentele mixturii 16 – 25 8 – 16 4–8 2–4 1–2 0. trebuie sa fie suficienta pentru realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre. Stocarea.0.63 – 1 0. in limitele de toleranta din tabelul 13  introducerea agregatelor naturale in uscator sau (uscator-malaxor) unde are loc uscarea si incalzirea acestora re-sortarea agregatelor naturale si dozarea gravimetrica pe sorturi ( in cazul instalatiilor in flux discontinuu) introducerea agregatelor naturale calde in malaxor unde se amesteca cu filerul rece. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de echipamentul mecanic necesar pentru alimentarea uniforma a agregatelor naturale astfel incat sa se asigure o productie constanta. durata de malaxare a agregatelor naturale cu fibra trebuie sa fie de 25-30 secunde (pentru a asigura dispersia fibrei in mixtura minerala si implicit omogenitatea acesteia in mixtura asfaltica). Nu se admite folosirea filerului aglomerat.2 < 0.Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190 °C .2 . in scopul evitarii modificarii caracteristicilor liantului in procesul tehnologic.5 + 1. Timpul total de malaxare trebuie sa fie cuprins intre 65-80 secunde. MASF +0.1 Bitum Abateri admise fata de dozaj % +5 +5 +5 +4 +4 +3 +3 +2 + 1. iar dupa introducerea liantului bituminos malaxarea sa mai continue 40-50 secunde.0 – pt. Agregatele naturale trebuie sa fie dozate gravimetric. Stocarea filerului La statia de preparare a mixturilor asfaltice.63 0. dozat separat dozarea bitumului cald si introducerea acestuia in malaxor sau in uscator-malaxor amestecarea componentelor mixturii asfaltice si evacuarea acesteia in buncarul de stocare durata de malaxare.1. filerul trebuie sa fie depozitat in silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si extragere corespunzatoare (pneumatica).       Confidential . uscarea si re-sortarea agregatelor naturale Conditiile de depozitare a agregatelor naturale pe sorturi sunt cele prevazute la Capitolul 1 Materiale punctul 1.1.

Schimbarea retetei implica executia unui nou sector de proba. asa cum a fost aprobata de Consultant. Pe durata executiei sectorului de proba. inainte de inceperea lucrarilor. functie de tipul de bitum. 105 Materialele si faza de executie . pe toata latimea caii. cu aprobarea Consultantului. Pregatirea.Regimul termic aplicat la prepararea mixturilor asfaltice. La asternerea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu emulsie de bitum cationica cu rupere rapida. Tabelul 14 – Regimul termic la prepararea mixturilor asfaltice Temperatura °C in functie de tipul bitumului D 60 / 80 D 80 / 100 170-190 165-185 155-165 150-160 165-175 min 155 min. 145 min.agregate naturale la iesire din uscator -bitum la intrare in uscator . Antreprenorul va executa un sector de proba. cu frecventa din tabelul 12 Punerea in opera a mixturilor asfaltice Sectorul de proba In vederea stabilirii procedurii de executie si a utilajelor si dispozitivelor de asternere si compactare. aer comprimat sau cand este cazul prin spalare cu apa sub presiune. utilizand o perie mecanica. Cu aprobarea Consultantului. se vor face in prezenta si cu aprobarea Consultantului. amorsarea Confidential . se va efectua si verificarea in conditii de exploatare a functionarii statiei de preparare a mixturii. inclusiv a testului de orineraj.mixtura asfaltica * la iesire din uscator * la asternere * la inceputul compactarii * la sfarsitul compactarii Temperaturile situate la partea superioara a intervalului se aplica in cazul executiei lucrarilor in zone climatice reci sau la temperaturi atmosferice situate la limita minima admisa de + 10°C si de +15°C pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre. Controlul fabricatiei Controlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie facut prin verificari preliminare si in timpul executiei. Rezultatele obtinute pe sectorul de proba vor servi la definitivarea procedurii de executie. 110 160-170 min 150 min. stratul suport trebuie foarte bine curatat. executia lucrarilor si masuratorile efectuate pe sectorul de proba vor fi efectuate pe cheltuiala Antreprenorului. Pregatirea stratului suport Inainte de asternerea mixturii asfaltice. trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 14. pulverizata in film subtire. precum si obtinerea constantei caracteristicilor mixturii stabilite in laborator (retetei de fabricatie). Stocarea si incarcarea mixturilor asfaltice La iesire din malaxor trebuie amenajate dispozitive speciale pentru evitarea segregarii mixturii asfaltice in timpul stocarii si / sau la incarcarea in mijloacele de transport. document de referinta in executarea stratului. Pregatirea. 150 min. de cel putin 200 m lungime. executia lucrarilor si efectuarea testelor pe sectorul de proba.

longitudinal si / sau transversal. mixturile asfaltice trebuie sa aiba temperatura conform prevederilor din tabelul 14. Preparare. prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate.poate fi omisa. astfel sa se obtina caracteristicile tehnice minime prevazute in tabelul 10. taierea nu mai este necesara. Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face intr-un strat. Compactarea Operatiunea de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cu pneuri si compactoare cu rulouri netede. pentru a evita valurirea imbracamintii. se procedeaza la scoaterea acestui utilaj din zona de intrerupere. Punerea in lucrare a geogrilelor. Suprafata nou creata prin taiere va fi amorsata. cu cel putin 10 cm. Confidential . In cazul rostului longitudinal cand benzile adiacente se executa in aceeasi zi. geotextilelor sau geocompozitelor se va face conform cerintelor agrementelor tehnice ale acestora. Asternerea mixturilor asfaltice trebuie facuta cand temperatura a mediului ambiant este de peste +10°C iar pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre ( MASF) de peste +15°C. Asternerea nu va fi permisa pe timp de ploaie. astfel sa rezulte o muchie vie verticala. Cantitatea de bitum rezidual trebuie sa fie de (0. La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta. Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri. in cazul in care stratul se executa la interval mai mic de 3 zile de la executia stratului anterior. incat sa se previna crearea rosturilor de lucru. Punerea in opera a mixturilor asfaltice Punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa fie efectuata cu repartizatoare–finisoare prevazute cu sistem de nivelare si cu asigurarea pre-compactarii. se compacteaza imediat. prevazute cu prelate pentru prevenirea pierderilor de temperatura. pe intreaga latime a caii de rulare. zonele aferente rostului de lucru. In timpul asternerii si compactarii.5) kg / mp. Suprafata stratului suport pe care urmeaza a fi asternute straturile asfaltice trebuie sa fie uscata. Amorsarea stratului suport se va face mecanizat. transportul si punerea in opera a mixturilor vor fi astfel coordonate.3-0. In cazul unor intreruperi care conduc la scaderea temperaturii mixturii asfaltice ramasa necompactata in amplasamentul repartizatorului pana la 120°C. Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale straturilor se vor decala intretesut fata de rosturile stratului anterior. cu o viteza mai redusa la inceput. Transportul mixturilor asfaltice Mixtura asfaltica se transporta cu autobasculante cu benele curatate si uscate. suprafata nivelata si se indeparteaza resturile de mixtura asfaltica ramasa in capatul benzii. se taie pe toata grosimea stratului.

In urma verificarii se incheie un proces verbal de receptie prin care se autorizeaza trecerea la faza urmatoare de executie. Confidential . CONTROLUL EXECUTIEI SI RECEPTIA LUCRARILOR VERIFICAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 15 Tabelul 15 Elementul masurat grosimea stratului latimea stratului panta profilului transversal cotele profilului longitudinal si transversal denivelarile (masurate sub lata de 3 m sau similar) Abaterea limita admisa ±10 % ±5 cm ±0. anterior asternerii stratului urmator.4 % ±0. Receptia presupune verificarea inregistrarilor din timpul executiei si a rezultatelor incercarilor. RECEPTIA LUCRARILOR Dupa terminarea lucrarilor pe un tronson.Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu sorturi de protectie si nu se vor indeparta mai mult de 50 m in spatele repartizatorului finisor.5 cm (cu respectarea pasului de proiectare) 0.3 cm CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTII BITUMINOASE Imbracamintea bituminoasa cilindrata la cald trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in tabelul 15. trebuie sa stabileasca daca acestea au fost realizate conform proiectului si Caietului de Sarcini. precum si examinarea efectiva a lucrarilor. lucrarile executate vor fi supuse aprobarii Consultantului. Inspectarea lucrarilor care devin ascunse.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful