You are on page 1of 16

Walt Whitman din Cntec despre mine nsumi

CINTEC

DESPRE

MINE

1
Astazi cint despre mine; $i-n ceea ce zic despre mine va puteti in ere de, Pentru ca fiecare atom al meu este :;;i al vostru.

Imi chern sufletul sa starn la taifas, Alene hoinaresc dupa pofta inimii, ma aplec sa observ sulita ierbii vara.

fiecare strop de singe, toate-s plamadite din solul, din aerul acesta; Nascut aici, din parinti de pe aceste meleaguri, iar parintii parintilor meide asemenea, Eu, la ani treizeci :;;i :;;apte, sanatos, voinic incep, SperInd sa nu ma opresc pina la moarte.

Limba,

Lasind deoparte crezurile :;;i :;;colile, distanta intre noi nu Ie strica, de:;;i Ie tin mereu in atentie, Ci'lzdui-voi inportul meu :;;i binele :;;i raul, :;;i Ias sa glasuiasca intimplarea, Natura fara opreli:;;ti, cu energia ei fireasca.

I
'i"
r

"

,f.L;.;np~~fJ,IiI~~"'J

---oq7

lMlllr'T~~'~

""~"",,,,-,.;iltij

2 Casele i?i odaile sint pline de arome, pe rafturi se ingramadese parfumuri; Pe toate Ie respir i?i Ie eunose i?i-mi plae lli mie ; Distilarea esentei m-ar otravi eu ineetul, dar nu vreau sa-i dau voie. Vazduhul nu-i parfum - nu are gustul i?i mirosul distilarii, El este pe potriva gurii mele i?i drag imi e de-a pururi; La piriul din marginea padurii ma voi duee, sa fiu gol ~i neprefaeut, Simt ca-s nebun de dorul de a-I atinge. Aburul rasuflarii mele, Eeouri, unda apei, murmurul ~oaptelor, radacinile dragostei, filamentele de matase, eraeana ~i vita de vie, Respiratia ~i inspiratia, bataile inimii mele, treeerea aerului ~i a singelui prin pIamini, Mireasma frunzelor verzi ~i a frunzelor useate, i?i a plajei ~i a stineilor cenu~ii ale marii, ~i a finului din ~ura; Sunetul revarsat al vorbelor glasului meu zvirlite-n rafalele vintului ; Clteva sarutari aeriene, elteva grabite imbrati~ari, un brat in jurul gltului; Joeul luminii eu umbra pe arbori in clatinatul ramurilor; Bueuria de a fi singur, sau in aglomeratia strazilor, ori pe cimpuri ~i pe eoastele dealurilor, Simtind sanatatea, ziua-n amiaza mare, sau pe mine cintind dimineata dnd ies la intllnirea eu soarele.
8

ea 0 mie de pogoane Tnseamna mult? ea tot pamintul este foarte mult? Treeut-ati anii vo!?tri invatind, eitind, Mindri de-a fi patruns intelesul poemelor?

Credeati

ziua !?i noaptea asta eu mine, !?i veti avea origina tuturor poemelor; Yeti avea bunul pamintului !?i al soarelui (mai sint atitea milioane de sori). Nu veti mai primi luerurile din a doua sau a treia mina, niei nu veti mai vedea eu oehii mortilor, niei nu va veti mai hrani eu fantomele din earti ; Dar nu veti privi niei prin oehii mei, f?i nici nu veti Iua eeva de Ia mine, Yeti audia toate partile !?i veti iltra totul prin voi in!?iva.

Opriti-va

16

Eu sint al celor virstnici ~i al celor nevirstnici, al celor cu duh ~i al sar~cilor cu duhul, De nimeni nu-rhi pasa ~i mereu eu am grijgl de toti, Matern ~i patern deopotriva ~i prunc ~i barbat, Incarcat de materie prima ~i de materie rafinata, J\partin unei natiuni din mai m,ulte natiuni, cea mai mare deopotriva cu cea mai mica, Om din sud la fel cum sint din nord, traiesc ca pa~nicul plantator bucuros de oaspeti de pe malul Oconeei, ,"I','n L negustorul yankeu cu talpi bune ~i iuti pe drumul negotului sau, 11" kentuckian batind vaile, cu jambierele mele de caprioara, sint din Louisiana, precum sint georgian, 111i1'(:ngiu lacuri, prin golfuri, pe coasta, pe in Indiana, Wisconsin, Ohio; rll,d, In mine-acasa, canadian cu rachete-n picioare prin zapezi, sau cu pescarii din Terra Nova, 1\(111111'1, ell flota de barci pe gheata, tragind la vele ~i la saule eu eeilalti, j\I'1lt11'i, colinele din Vermont, in padurile din Maine pe i;;au intr-un ranch texan,

."

Sint tovara:;; eu eei din California :;;itovara:;; al oamenilor liberi din nord-vest (imi place statura lor mare), Tovara:;; eu pluta:;;ii, cu carbunarii, cu toti eei eare va dau mina :;;iva imbie la un pahar :;;ila o-mbucatura, ~colar al celor neinvatati :;;iinvatator al preainvatatilor, Novice, debutind cu 0 experienta de un miliard de ani, Sint de toate culorile :;;idintoate castele, de toate rangurile :;;i de toate religiile, Taran, muncitor, artist, gentleman, marinar, quaker, Detinut, aventurier, mardeia:;;, avocat, medic, preot. Rezist la oriee, in afara de propria-mi diversitate, Respir aerul, dar ramine destul pentru oricine, Nu-mi dau importanta, sint pe locul meu. (Molia :;;iicrele pe:;;telui sint pe loeurile lor, Sorii lumino:;;i, pe care-i vad, :;;icei intunecati, pe eare nu-i pot vedea, sint pe locurile lor. Palpabilul :;;adela locul lui :;;icel neatins este la locul sau.)

,'o:'int Tn

poetul Trupului ~i sint poetul Sufletului, mine se-ntilnesc pHicerile paradisului, cu suferintele infernului, I't, cele dintii Ie grefez ~i Ie cresc in mine, pe celelalte le traduc intr-o limba noua .

poetul femeii la fel cum sint al barbatului :'pun ca este maret deopotriva a fi femeie ~i a Ii barbat, 1.11 IIplln ca nu e nimic mai maret dedt mama biirbatilor.
,j'll. ,',I

1'\,11

dntecul

1""'d\lI lilsat-am
II1I1 Itl'iil, III

expansiunii ~i al mindriei, capul in jos ~i destul ne-am rugat, eft dimensiunea maretiei e numai

dezvoltare.

I-ai lasat in urma pe ceilalti? e~ti Pre~edinteIe? E un ileac, ori$ieare din urma, poat~ sa vina $i sa-ti treaea inainte.

Eu sint eel ee se preumbla eu dulcea noapte adinea $i-nvaluit in ea pe jumatate, un strigat Iansez eatre pamint $i eatre mare.

Stringe-ma tare noapte Ia sinul tau gol, stdnge-ma noapte magnetiea ~i hranitoan~ ! Noapte a vinturilor de miazazi noapte a marilor astre ! Noapte eare-mi faci semne pe taeute, Nebuna $i goala noapte de vara. Zimbe$te, 0, pamint voluptuos eu reee suilare ! Pamint al arborilor somnolenti $i vaporo~i! Pamint al soarelui asfintit - pamint 'al muntilor eu ceata in cre~tet! Pamint al Iunit pUne prelinse ca stic1a top ita eu pete albastrii ! Pamint care tive~ti eu marmora de umbt"e ~i Iumini apele fluviului! Pamint al norilor de eenu~a risipindu-se-n striilucire de dragul meu ! Pamint eu eotul indoit la orizont pamint imbogatit de bobocii marulul inflorit! Zimbe~te, iti vin indragostitii.

Risipitorule, mi-ai dat dragoste - :iata pentru ee eu insumi iti adue prinos de dt"agoste ! o negrait de patima~a dragoste.
36

24

Walt Whitman, un cosmos, Wicau din Manhattan, Bataios, tru.pe~, senzual, mindnd, bind ~i procreind, Nu un sentimental, nu unul din 'cei ce se tin mai presus de barbati ~i femei sau mai la 0 parte, Nici prea modest, dar nici prea increzut. Scoateti laditele de la u~i ! Scoateti ~i u~ile din tittni ! Oricine love~te un om, in mine love~te, $i tot ce se face sau zice, pina la urma se-ntQarce la mine.
40

Prin mine cre:;;te :;;i se sparge inspir?tia caNalurile" prin ,mine ,trece cUrentul ei electric .:;;1 acul, ind~cator.
i J' Rostesc par0la neexplorata, fac seninill democratiei, Cerul sa~mi,fie martor I Nimic ' nuvoi primi, daca . nu e sa dau In aceea:;;imasura.,
,I

Prin mine urea multime de glasuri de lnl\lt !mmtit0; Glasuri ale nesflr:;;itelor generatii de Intemnitati :;;ide sclavi, Glasuri ale~bolnaviror :;;iale, celor'ce :;;i-:'1u ierdtit' p nadejdea~ ale hotHor :;;i"copiilor lepadati, ' Glasuri ale cit:luril6r'pJ;'egatitoare; , ,," ~;j ale firelor ce leaga astrele-ntre ele :;;iale' celor inca nenascuti, , ': ,';)i ale drepturilor celor pe care altii ii calca in picioare, l\ Ie celor betegi, celor care cer:;;escpe la, ra~pintii, saracii cu duhul :;;idisp,retuitii, ( ;I"sul ceturilor, al gi1?-dacvluice~:;;i osi:ogole:;;te r bobita .de b<'ilegar. ,
1'1'111

mine se-nalta vociie interiise, Vu('iJe sexelor :;;iale ddrintelor, p~ 'care'le dau in vileag, Vuclle indecente, prin mine limpezite :;;i trasfigurate.
11)11 Il\l

pun degetul la gura, nu ma sfiesc,

'II ;:lnj:(i~9iegala ma-ndrept catre cele din pintec, e

ca inspre cele din cap 9i din inimi, lllqll'j'llnarea va 'spun ca-i la fel de solemna ca moartea.

II

r'
II If,
I I

'"

'~~--,

r'"J"p""'_!!!l~....L.-

-.

"'"

ii,

Cred in carne ~i in pofte, Sa vad, sa aud, sa ating toate aceste minuni, ~i fie care particica din mine e 0 minune. Pe dinafara ~i pe dinauntru sint dumnezeiesc ~i sfintesc orice lucru pe care-l ating sau care ma-atinge, Mirosul subsuorilor mele-i mai imbalsamat ca orice rugaciune, Capul meu sta mai sus decit orice biserici ~i bibli1 ~i crezuri.

'I

Daca a~ adora vreun lucru inai mult decit altul acela ar fi unicitatea trupului meu, sau a parintilor lui, Tipar nevazut al fiintei mele, tu e$ti acela! Margini umbroase $i odihne, voi sinteti ! E$ti tu, cutit de plug al tariei barbate$ti ! E ori$ice madular care ma pune in valoare ! Tu, singele meu rO$u bogat ! .$i tu, singele meu alb, esenta palida a vietH mele ! Piept apasat pe pieptul altora, e$ti tu! Tu, creierul meu $i voi, circumvolutiuni oculte ! Tu, radacina de stinjenel! becatina fricoasa ! cuib ce paze~te perechea de oua! ~i vol! Puf in care se-amesteca barb;;t :;;i capul $i mU$chii trapezi, e~ti tu ! Seva ce muste~ti din artari, matase a porumbului viril, $i tu e$ti! Soare atit de darnic, e$ti tu ! .$i voi, aburi care schimbati umbra cu lumina pe chipul meu ! .$i voi, piriia$e :;;i stropi de sudoare, roua trupului meu! Adieri apropiate al carol' sex mingiietor il recunosc, Cimpuri de mu~chi cu vilcele, ramuri de gorun, calatori dragi pe potecile mele salbatice, voi !
42

"1

Miinile-mpreunate cu ale mele, obrazul sarutat, muritorul atins de mine vreodata, :;;i voi puteti fi ! Ma bucur de mine, slnt plin de lucruri care ma fericesc, Fiecare clipa din tot ce se-ntlmpla cu mine ma-nfioara de pIa cere, Nu pot sa-mi explic de ce-mi tremura genunchii nici cauza celei mai slabe dorinte, Nici cauza prieteniei pe care 0 transmit, nici cauza prieteniei retransmise spre mine. Clnd tree pragul casei, ma opresc sa ma conving ca e lntr-adevar a:;;a, Rochita-rJ:ndunicii lnflorita la fereastra mea ma satisface mai mult dedt metafizica din cartL Prive:;;te cum se crapa de ziua ! o unghie de lumina face sa piara imensele umbre diafane, tn cerul gurii simt aerul bun.

Mu:;;uroaiele pe care Ie ridica-n tacere :;;i inocenta o lume mi:;;catoare, zvknind proaspete, ~r-esdnd oblic lnalte :;;i scunde. C('va ce nu pot vedea scoate tepi libidino:;;i, Mtl.l:i de suc spumos inunda cerul. IJIl[J';-i ce glia a fost posedata de cer :;;i ziua a lnchis ciclul lor nuptial, () Hfidare rasuna deasupra capului meu dinspre soare-rasare U,I \\n sarcastic repro:;; : 0 sa vezi cine ride la urma

31
Cred ca firul de iarba nu este mai neinserrnat decit ziua stelara. $i furnica-i la fel de perfecta, ~i un fir de nisip, sau un ou de pitulice, $i brotacelul e 0 capodopel'a comparabila cu cele mai mari, $i rugii murelor ar putea-mpodobi saloanele cerurilor, $i incheieturile degetelor mele fac de ru~ine ori~ice mecanica, $i boul care rumega cu grumazul in jos intrece orice statuie, $i un ~orieel e un miraeol ee poate eonvinge sextilioane de neeredincio~i.

Reeunose

intrupate in mine gnais, dirbune, mu~ehi eu lungi filamente, fructe, grine, radacini bune de mine at, Ca un zid teneuit, sint de sus pina jos eaptu~it eu patrupede ~i pasari,

50

Dintre acestea multora Ie-am Iuat-o Inainte din pricini ~tiute ; Dar mi-I amintesc pe aceia pe care-I doresc .

. In zadar fug, ori se Inspaimlnta, In zadar rocile plutoniene I~i Improa~ca stravechea vapaie ca sa nu ma apropii, In zaclar mastodontul se refugiaza sub pulberea oaselor sale, Zadarnic stau Iucrurile la sute de leghe distanta ~i iau forme multiple, Zaclarnic oceanul se-afunda-n genunea-i ~i marii lui mon!/tri se-ascund In adIne, Zadarnie !/oimanul se-adaposte!/te-n vazduhuri, Zadarnie !/arpele se streeoara printre iederi ~i trunehiuri cazute, Zaclarnic eianul se-nfunda-n paduri neumblate, Zaclarnic pinguinul eu cioeul taios se trage spre nordul extrem, In Labrador, Eu n urmez fara preget, ma eatar plna 1a cuibul din fisura falezei.

52 $oimul cu trupul patat asupra-mi se lasa ili ma-nvinuieilte, se pUnge de vorbaria iiilenea-mi. Dar aidoma lui sint de aprig, ca ili el sint de intraductibil, Chiuitul barbar mi-l arunc, sa rasune peste acoperiilurile lumii. Ultimul sclipat al zilei mai zaboveilte pentru mine, 1mi proiecteaza chipuladevarat pe intinsa pustie cuprinsa de umbre, Ma ademeneilte spre ceata asfintitului. Ma departez ca aerul, imi scutur parul alb catre astrul ce scapata, 1mi las carnea in virtej sa mi-o soarba dantela spumoaselor creste. Ma las mOiltenire tadnei ca sa cresc din iarba pe care-o iubesc, De vreti sa ma gasiti de-acum incolo, cautati-ma sub talpile ghetelor voastre. Cu greu veti afla cine sint ili ce-nsemn, Dar eu totuili voi ifi pentru voi sanatate, $i singele vostru-l voi face mai pur ili mai tare.

93

La_ntiia incercare de n-ati izbutit sa m-ajungeti, nu pierdeti nadejdea, Daca nu ma gasiti intr-un lac, cautati-ma intr-altul, Eu undeva m-am oprit ~i v-a~tept.

din Fire de iarb

AUD

CUM ClNTA

AMERICA

...

Aud cum cinta America, Ii ascult feluritele cintari, Ale meeanicilor, fieeare cu glasu-i voios ~i puternir, precum. se euvine, Pe nIgher il aud cum mai cintil geluind ~i eioplind, Pe zidar, cind la lucru puree de 'Ii cind lnerul e gata, 7 Ilareagiul, cind trage la visle 'Ii, sus pe vapor, marinarul, n aud pc cizmarul ee cintii la bane, ghemuit, paliirierul cum ciuta Iucriud in picioare, glasul tiiietorului de lemue,. al flacaului de la coarnele plugului, in zori de' ziua, la amiaz~ cind slii, sau la ciide[ea . ser~i, _ ~ Qntecul dulce al mamei, al tinerci nevestc. rohotiud, ciutecul 1ese, ori_ spalil la r"iu,. TIn cintec al fiecanli ~i al fieciirei, pentru ce este al siiu, scam an pe Jume, Ziua, cu-ale zilei - iar seara un ciutee robust, inimos, dnd biiielii Glasul melodios, biirbatese, ~il iucearcii .
.1860

'II