P. 1
popa tanda

popa tanda

|Views: 159|Likes:
Published by Valy Tanase

More info:

Published by: Valy Tanase on Dec 10, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/26/2013

pdf

text

original

nu fi mers mãcar de zece ori la straturi, pentru ca sã vadã dacã nu erau rãsãriteseminţele. Mare a fost bucuria într-o zi.

Popa s-a sculat mai de dimineaţã. — Muiere, scoalã! — Ce-i? — Au rãsãrit! Toatã ziua aceea popa şi preoteasa cu copii cu tot au petrecutvremea şezând pup între straturi. Care vedea mai multe seminţe încolţite, acela eramai norocos.Iarã sãtenii treceau pe lângã casa popii, priveau printre spini la straturile popiişi-şi ziceau şi astã datã: "Popa e omul dracului!" — Auzi tu, preoteasã, grãi acum popa. Oare n-ar fi bine sã sãmãnãm pãpuşoi pe lângã gard şi împrejurul straturilor? — Ba bine, zãu aşa! Mie-mi place pãpuşoiul verde! — Şi mie, mai ales copt pe jãratic!Lucru nou! popa se-nconjurã cu pãpuşoi. Îi râdea inima când gândea cât se vaface de

vecinul lui Marcu.Popa de aci înainte sta mai bucuros în dosul casei. Pentru ce sã stea goalã? Oaren-ar putea el pune pãpuşoi şi în dosul casei?În ţarinile de pe Faţã oamenii arau şi semãnau. dar plug. În dosul casei era încã o bucatã de loc. Dar tot vorba cea veche: un necaznaşte pe celãlalt. care începeau a nu-i mai plãcea pãrintelui. vecinul popii. boii şi calul împreunã muncirã o zi de dimineaţã pânã seara. Era lucru minunat şi frumos — aşa brazde şi printre brazde. Marcu.Marcul Florii Cucului. pentru cã aici era sat.Mitru. pe ici pe colea.frumoasã treaba. de vreo cinci ori mai maredecât acea îngrãditã. când jur împrejur pãpuşoiul va creşte şi va acoperi spinii dingard. avea un plug cam stricat. Asta nu mai ieşea din mintea popii. iar Mitru Cãtãnaş.. . în sat însã neatins era pãmântul. avea doi boi slabi şi un cal spetit. Popa.. locul fu arat şisemãnat cu pãpuşoi.

câte un fir de pãpuşoi abia încolţit. straturile erau verzi. Sã-şi vadã el semãnãturile lui. Era lucru foarte ademenitor!S-a fãcut multã vorbã cu preoteasa asupra acestui lucru. I-ar fi plãcut ca sã le lucreze însuşi. Iarã popa nu se prea pricepea la plugãrie. Un cal cumpãrã popa de la Mitru. acum nu ştia ce sã facã cu ele.. slugã.Plugul Marcului era bun pentru început. trãsurã. luãrãmãşiţa din zestrea preotesei. grajd. Şi totuşi. de care nu cuteza a se prinde: pãmânturiledin ţarinã. altcal se afla la un om din Valea-Rãpiţii. O mulţime de lucruri trebuiau. dupã ureche. apoi la toamnã. Popa îşi întãri gândul.. pãpuşoiul încolţea. popa se scãrpina câteodatã. şi se apucã de muncã. sã meargã la ele cu preoteasa. Pânã acum le-a fost dat în parte.. . plug. Pãrea cã totîi mai apasã ceva pe inimã. care sta încã încuiatã în ladã. Trebuiau cai. ba foarte adeseori.. Cutoate acestea. Era lucru greu.

sã punã şiflori de .Cozonac Clopotarul se prinse sã fie slugã la popa. Ar fi dorit mult s-o punã între fereşti. învelitã în hârtie. alcãtui trei pereţi de nuiele. pãrintele Trandafir a îmbãtrânit cu zece ani. şi grajdul fu gata. ca adaos la calul spetit. fiindcã a câştigat o roatã de la Mitru. clãtinau din cap şi iarãşi ziceau: "Popa e omul dracului!"Preoteasa avea însã necazurile ei muiereşti.Sãtenii îl vedeau. pecare a fost cãpãtat-o în cinste de la feciorul popii din Vezura. doi mai înalţi. fiindcã casa lui era numai lao sãriturã de aici. Ea avea o icoanã frumoasã.Stan Şchiopul avea un car cu trei roate. Şi acum icoana zãcea pusã în fundul lãzii. Popa bãtu apoi patru stâlpi la capãtul casei. fãcu acoperiş de şovar. doi maiscurţi. da bici la cai şi mergea ca sã-şi vadã holdele. dar întinerea cândîncãrca preoteasa şi copiii în trãsurã. popa îlcumpãrã.În vremea asta.

Paştile se apropiau. Îl cam supãrau însã lesele. nu-i rãmenea decât sãcâştige trei lucruri de cãpetenie: var pentru pereţi. şi pe fiica preotesei o chema Maria.Dacã popa voia sã petreacã Paştile cu preoteasa împreunã. iar în celelalte douãerau trei ochi sparţi şi cârpiţi cu hârtie. La târg darã!Avea popa cai. Maica Domnului.busuioc împrejurul ei. din care n-au fostrãmas decât spinarea cu coastele. fiindcã icoana era chipul SfinteiMaria. Maicii Preacurate — tot lucruri care numai în oraş se potcãpãta. Nu mai erau decât cinci zile pânã-n Sãptãmâna cea Mare. Era cam întuneric în casã. Era şi un alt lucru ce o supãra pe preoteasa: o fereastrã era astupatã cu bãşicã de porc. Îl . avea şi trãsurã. s-o vadã mai adeseori. ferestre pentru casã şi privaz pentruicoana Sfintei Mariei.

bachiar cumpãrã mai rele lese decât acelea pe care le fãcuse el. fiindcã se afla în Sãrãceni. încât Cozonac nu se putu rãbda sã nu-şi zicã: "Popa eomul dracului!"La târg şi de la târg acasã. bune. În împrumut nu putea lua. Pãrintele trimise pe Cozonac în vale. — Dacã doar ai! — Fac pentru cei ce n-au. unde nici popa n-avea lese cumsecade. sã meargãfãrã de lese la târg. copiii şi Cozonac se puserã la împletit. De minune nu era lucrul: erau însã cele mai bune lese în Sãrãceni. dupãnuiele. Multãvreme nu trecu pânã ce lesele şi furã gata. Dupã Paşti. bãtu beţigaşemai subţirele şi apoi popa. Nevoia este cel mai bun învãţãtor. Cozonac începu sã cureţe bãlţile . preoteasa. — Ce faci. pãrintele se fãli cu lesele sale. tot la depãrtare de o palmã. aflã cã alţii au. între pari.prindea apoi ruşinea. bãtu doi pari în pãmânt. ca popã ce era. popã? — Lese.

mãsurând o nuia cu privirea. şi-i trage una cu nuiaua. Marcu sare şi seîncredinţeazã cã el este cu mult mai sprinten decât credea. În urmã. ca s-o fac mai scurtã!Toporul era la picioarele lui Marcu.Cozonac curãţã nuiele. — Nuiaua asta e cam lungã. Cu cât mergea lucrul mai-nainte. Marcu ridicã partea de dinainte a trupului. întinde piciorul şi moşcoteşte. MãiMarcule! ia dã-mi toporul cela.se reazemã pe cot. voind sã tragã toporul cu piciorul. pãrintele a gãtit un car de lese. iarã popa sã împleteascã lese. cu atât mai bine mergea. Îi plãcea sã stea de vorbã cu popa. Înainte de Rusalii. astã încredinţare i-a fost de mare folos. popa împleteşte. — Tare ţi-e degrabã! îi grãieşte popa. cea din urmã leasã era totdeauna cea mai bunã.denuiele. iarã Marcu zace întins pe burtã cu capul pe pumni şi priveşte în dragã voie.Marcu Florii Cucului era om sfãtos. cu care avea sãmeargã la . zise pãrintele.

— Oare. Îl supãra însã lucrul şi-l fãcea sã se gândeascã. — Nu ştiu.târg. zãu. oare n-am putea noi împletio rogojinã? Şovar. zise popa. apoi eu. îi rãspunse popa. Parcã m-oi lãsa cu târgul pânã dupãRusalii. şi Marcu ştia foarte bine cã. Marcu a început sã facã mai bune lese decât popa. poate cã ai dreptate. şi el va sã aibãsãrbãtori bune.Dându-i ajutor popii. Şi aceea tot cam aşa trebuie sãfie ca şi asta ce facem noi. şi lucrul totdeauna îi aduce foloscelui ce-l face. grãi el într-un târziu. Vedea şi el cã popa nu secade sã fie plouat. încetând a împleti. eu ce voi face.nu mã duc!Marcu se scãrpinã dupã urechi. care pãrea cã nu vor mai înceta.Rogojina a . dar nu zise nimic. rogoz şi pipirig este în vale! — Mãi. Mi-e groazã sã plec pe ploaia asta. dacã popa vinde lesele. unul. I-a fost ajutat popii câteva sãptãmâni. Dacã n-o sta ploaia pânã joi.Înainte de Rusalii începurã însã nişte ploi.

carne. iarã pereţii erau albi chiar şi pe dinafarã. Ziua sfintelor Rusalii astã datã a fost zi bunã. Fãinã albã. casaera luminoasã şi icoana Sfintei Mariei Maicii Preacurate se vedea bine cum era pusãsus.ieşit în cinstea lui. Preoteasa avea rochie nouã. cei trei maimãrişori aveau papucaşi din oraş. şi împodobitã ci florile crescute pe marginea straturilor. eiînsã niciodatã nu sau sãrutat. Preoteasa a început sã plângã — nu ştie de ce --. ferestrele erau întregi. ci cu punga plinã de la târg. între ferestre. Mãriuca cea mai micuţã avea o pãlãrie de paie cudouã flori roşii. a vãzut însã oamenii pe laicoane şi a intrat în altar cu lacrimile în ochi. iarã popa n-a venit plouat. Pãrintele o iubea pe preoteasa. iarã pãrintele Trandafir era sã plângã când a sosit în bisericã. ba chiar şi zahãr a adus popa de la oraş. unt. Zic oamenii cã el niciodatã n-a .

lângã Rãpiţa este o rugã. lângã rugã este o fântânã.cântatmai frumos decât într-astã zi. A rãmas vorba: "Cântã ca popa la Rusalii!"*Vremurile vin. trece pe lângã Valea-Seacã şi merge mai departe pe la Valea-Rãpiţii. iarã omul. de câte ori vine dinoraş. Locul acesta se zice: "La rugã la Sãrãceni!" De aici pânã la Sãrãceni nu este decât cale de un ceas. vremile se duc: lumea merge înainte. aşteptând ca sãvie vreun drumeţ care sã întrebe: "Ce sat e acela unde se vede biserica cea frumoasãcu pereţi albi şi cu turn sclipitor?" Fiind întrebat astfel. este o moarã.III Drumul de ţarã vine din oraş. peRãpiţa. sãrãceneanul se opreşte aici. când cu lumea. adapã caii şi mai stã puţinã vreme. Unde se întâlnesc drumurile. iar lângãfântânã sunt opt paltini frumoşi. el îşi . la împreunarea celor douã vãi. Cu toate aceste.când împotriva ei.

. ce clopote sunt în turnul acela!. Se vede cã sãrãcenenii l-au fãcut de dragul lor. În dreapta şi înstânga.ca sã nu-l atingã nãpãdirea apei. pe celãlalt: "Spre Valea-Seacã". tot zececincisprezece paşi unul de altul. Drum ca acela care trece prinValea-Seacã înspre Sãrãceni jur-împrejur nu este. Dar clopotele sã le auzi. Neted ca masa şi vârtos casâmburele de cireaşã.dar au fãcut-o bucuros. la care omul priveşte cu drag. mai pe sus.Sãrãcenii.Pe . Albia pârâului rãmâne la dreapta: drumul trece pe coaste. fiindcã din stânci şi-au fãcut drumul. sunt nişte nuci stufoşi.netezeşte mustãţile şirãspunde privind fãlos spre acel loc: "Acolo sus pe Gropniţa? Acela e satul nostru. Sãrãcenenii au trebuit sã sfarme stânci în calea lor.. S-aude cale detrei ceasuri!"Unde se despart drumurile este un stâlp cu douã braţe: pe un braţ stã scris:"Spre Valea-Rãpiţii".

Aproape la tot pasul întâlneşte câte un cunoscut. pe colea. pietrarii fac tocot. mai apoi vine unul cu împletituri. celãlalt uncar de poame. Uniiîncarcã var. ori altlemn lucrat. numai printre crengi ori peste pomi vedem pe ici. alţii descarcã piatrã şi lemne. Dealtminterea. câte o bucatã din . Astã cale nu e pustie!Unde coteşte valea şi drumul. doage. cucare mai schimbã vorba "de unde şi pânã unde". acolo sunt vãrãriile.De la acest loc şi satul se vede mai bine. din când în când. Iarã pe marginea drumului. Grãdinile sunt însã prea îndesate cu pomi. Ãsta duce un car de var. nici nu i se urãşte.aicea sãrãceneanul se simte acasã. dã de pietrarii careciocãnesc din zori de zi pânã la apusul soarelui. stãpânii fac larmã unul pentru cinci. Aici apoi e târg întreg. pentru aceea mânã numai în paşi. altul cu un car de roate. vãrarii aruncã lemne înfoc.

pe care l-a ridicat ca sã-l . este a lui Marcu Florii Cucului. vesel şiharnic. Casa. am crede cã copilaşiicu care se joacã înspre searã la laiţa cea de dinaintea casei sunt copilaşii lui. numai pãrintele Trandafir a rãmas precum a fost: verde. din care nu vedem decât o bucatã de perete cu douã ferestremari şi acoperãmântul. Dacã satul nu ar fi atât de îndesat. În faţã cu biserica e şcoala. este primãria. Dacã pãrul cãrunt şi barba cãruntã nu ar vesti vremea lui. care sevede mai în vale. Casa popii este tocmai lângã bisericã: nici din astanu vedem însã decât cinci ferestre şi un acoperãmânt roşu cu douã hornuri.Toate s-au schimbat.pereţii şi acoperãmintele caselor. Aşa însã rãmâne învelişul. ar trebui sã ni seînfãţişeze foarte frumos. Iarã zidirea cea mare. din care trebuieşte sã urmãm lacele ce nu vedem. Unuldintre copilaşi.

Marcu. îi furã pãlãria din cap şi fuge cu eanãstaşnic. vechiul prieten. om de casã. vecinul. întinzând cãciula pe fereastrã. Apoi fuge de la fereastrã. s-a împodobit cu ea şi vine sã se fãleascã la moş-tãtuca. lamulţi ani.Un om din sat trece. Doamne. nu lãsa pemoş-tãtuca cu capul gol". le pofteşte "bunã odihnã" şi-şi zice: "Ţine-l. Moş-tãtuca râde din toatã inima. îi place gluma. carea furat ceapţa bunichii. pentru ca sã prindã pe Ileana. Tocmai vine de la vecernie şi pãrinteleCoste. "Bãtrânule! na-ţi cãciula. de Ioan Slavici . cã este omul lui Dumnezeu!" Popa Tanda. le sãrutã şi apoi se pune pe laiţã lângãsocrul sãu. Mãriuca deschide fereastra şi strigã: "Trandafiricã al mamei. şi prinde atât pe Ileana cât şi pe Mariuca. socrul Mãriucãi. nu sta cu capul gol!" grãieşte bunica. vede alaiul şivine şi el sã stea de vorbã.sãrute.

Download this Document FreePrintMobileCollectionsReport Document for .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->