P. 1
1

1

|Views: 25|Likes:
Published by stas_lipcan

More info:

Published by: stas_lipcan on Dec 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/04/2012

pdf

text

original

1.

Introducere
Începutul reformei sistemului de pensionare a fost marcat prin adoptarea Legii noi privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1999. Conform Legii adoptate în Republica Moldova s-a menţinut un sistem de pensionare distributiv, de un singur nivel, în care în scopul unei evidenţe mai depline a drepturilor la pensii acumulate, începînd cu 1 ianuarie 1999, a fost introdusă o formulă nouă de pensionare, care leagă direct suma contribuţiilor individuale achitate cu mărimea viitoare a pensiei. Suplimentar a fost introdusă formula perioadei de tranziţie, care combină drepturile la pensii acumulate în perioada de pînă la reformă şi drepturile obţinute în sistemul nou. Concomitent a început procesul de renunţare treptată la o mulţime de privilegii şi înlesniri la ieşirea la pensie, precum şi majorarea pe etape a vîrstei de pensionare şi a stagiului de cotizare, necesar pentru obţinerea pensiei pentru limită de vîrstă în mărime deplină. În anul 2003 prin legislaţie a fost stabilit coeficientul de indexare anuală a pensiei care este egal cu valoarea medie dintre indicatorii de creştere a preţurilor şi a salariului mediu pe ţară pentru anul precedent. Cu toate acestea, reforma iniţiată în anul 1999 nu poate fi caracterizată nici fiind una radicală, nici una consecventă. Aceasta se explică prin faptul că realităţile politice din ultimii ani au condiţionat un şir de abateri de la strategia iniţială a reformei de pensionare, care s-au reflectat printr-o serie de modificări, introduse de către Parlament în legea de bază de pensionare din anul 1998 (îngheţarea temporară a vîrstei de pensionare, restabilirea unui şir de înlesniri la ieşirea la pensie, anterior anulate etc.). Ca urmare în prezent sistemul statal de pensionare al Republicii Moldova reprezintă un hibrid destul de complicat, care include un şir de elemente din sistemul vechi de pensionare, moştenit din vremea sovietică, şi elemente ale sistemului nou de asigurare. Aşadar, sistemul actual de pensionare al Republicii Moldova reprezintă un produs tipic al economiei în tranziţie, care necesită o perfecţionare continuă şi o adaptare permanentă la realităţile economice schimbătoare. Însemnătatea reformei de pensionare este condiţionată şi de faptul că, sistemul de pensionare este profund integrat în economia ţării şi succesele (insuccesele) acestuia nu doar se reflectă la nivel de asigurare materială a pensionarilor, ci şi în mare măsură determină parametrii situaţiei social-economice a ţării actuale şi de perspectivă şi au o influenţă semnificativă asupra situaţiei macroeconomice în general. În aceste condiţii destul de complicate Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale a Republicii Moldova a anunţat despre necesitatea efectuării unor calcule şi prognoze social-economice periodice şi sigure, care vor asigura calitatea necesară de realizare a măsurilor practice în cadrul reformei de pensionare, vor constitui baza de perfecţionare în continuare a legislaţiei de pensionare şi de elaborare a actelor normativ-juridice noi. Prognozele, de asemenea, sînt necesare pentru a alege variantele soluţiilor optime, ce vor asigura viabilitatea şi stabilitatea sistemului de pensionare, a reacţiona operativ la schimbările demografice şi social-economice din ţară, a utiliza raţional sursele financiare şi, în fine, a asigura garanţia de îndeplinire a obligaţiunilor faţă de pensionari. La primele etape a reformei de pensionare în scopul modelării scenariilor de dezvoltare a sistemului de pensionare au fost utilizate diferite modele „universale”, care erau exploatate cu atragerea consultanţilor străini. Însă, este de menţionat, că nici unul din aceste modele nu a satisfăcut pe deplin necesităţile specialiştilor din domeniul asigurării cu pensii. Modelele standarde erau cu greu adaptate la specificul sistemului de pensionare al Republici Moldova. Pe

lîngă aceasta, restricţiile semnificative referitor la informaţia statistică disponibilă pentru utilizatori deseori veneau în contradicţie cu cerinţele modelelor standarde privind utilizarea datelor iniţiale. Această circumstanţă a îndemnat Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale a Republicii Moldova, cu susţinerea Băncii Mondiale, de a iniţia realizarea proiectului, rezultatul căruia a fost elaborarea unui set de modele imitative ale sistemului de pensionare al Republicii Moldova. Este de menţionat, că în anul 2004 tenderul privind elaborarea setului respectiv de programe a fost cîştigat de Centrul Independent Actuarial Informaţional-Analitic, care are o experienţă în elaborarea programelor similare pentru sistemul de pensionare din Federaţia Rusă. În prezent setul de programe include: „Modelul analitic al sistemului de pensionare al Republicii Moldova”, „Calculatorul pensiei” şi „Modelul pe un termen mediu al sistemului de pensionare al Republicii Moldova”, care sînt în permanentă dezvoltare şi perfecţionare. Este clar că în procesul de exploatare a setului de programe apar un şir de cerinţe noi faţă de acesta în legătură cu modificarea legislaţiei de pensionare şi a condiţiilor externe, care determină abordarea unor sarcini noi. Cerinţe noi înaintează şi sistemul de pensionare, care este în dezvoltare continuă. Toate acestea solicită necesitatea unei activităţi permanente în dezvoltarea şi adaptarea setului existent de programe la realităţile apărute. Această activitate se efectuează în două direcţii: perfecţionarea modelelor analitice deja create şi elaborarea programelor suplimentare. În acest sens destul de perspectivă este elaborarea programelor care permit de a evalua eficienţa implementării sistemului de pensionare condiţional-cumulativ în Republica Moldova, dezvoltarea sistemului nestatal (suplimentar) de asigurare cu pensii, inclusiv crearea sistemelor de pensionare corporative, precum şi alte direcţii posibile de reformare ale sistemului de pensionare. Este de menţionat că elaborarea şi perfecţionarea setului de programe indicat nu este un scop în sine. Acesta reprezintă doar un instrumentar în efectuarea expertizei actuariale a sistemului de pensionare, monitoringului parametrilor de bază ai acestuia. Este de menţionat că, în Republica Moldova instrumentarul elaborat se utilizează conform destinaţiei directe destul de intens şi deja este acumulată o anumită experienţă în analiza schimbărilor indicatorilor financiari şi socialeconomici ai sistemului de pensionare al ţării într-o perspectivă de lungă durată cu aplicarea modelelor actuariale. Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale de comun cu Centrul Independent Actuarial Informaţional-Analitic a pregătit pentru publicare două monografii – „Sistemul de pensionare al Republicii Moldova: expertiza actuarială” şi „Aspectele gender ale sistemului de pensionare al Republicii Moldova”, la pregătirea cărora au fost larg utilizate rezultatele modelării, efectuate cu utilizarea setului de programe (modele).

2. Expertiza actuarială
2.1. Conţinutul expertizei actuariale
Sensul noţiunii „expertiza actuarială” îl formează termenii incluşi în această noţiune: actuar (lat. actuaries - klerc), conform dicţionarului naţional1 – acesta este un „specialist în domeniul tehnicii de asigurare, care a fost instruit în domeniul matematicii aplicate, statisticii şi evidenţei, în obligaţiunile căruia sînt incluse determinarea tarifelor, rezervelor, calculul

dividendelor, precum şi efectuarea altor cercetări statistice”. Însă, se pare că un răspuns mai exact la întrebarea „Cine sînt actuarii?”, este dat în Registrul expoziţiei, consacrate jubileului de 150 de ani ai profesiei actuariale britanice2. În special în registrul dat este menţionat că „Actuarii soluţionează problemele care ţin de riscurile financiare şi incertitudinea în ceea ce priveşte viitorul. Actuarii sînt matematicieni, statişti, economişti şi finansişti, care concomitent posedă cunoştinţe şi în domeniul juridic, marketing şi management”; expertiza3 (franc. Expertise; lat. expertus - experimentat ) – cercetarea de către specialist (expert) a unor probleme, soluţionarea cărora necesită cunoştinţe speciale în domeniile ştiinţei, tehnicii, artei etc. Aşadar, expertiza actuarială reprezintă cercetarea de către un specialist – actuar a problemelor ce ţin de funcţionarea sistemului de pensionare şi (sau) de asigurare al ţării, cărora le sînt caracteristice riscurile financiare şi incertitudinea în ceea ce priveşte viitorul şi care necesită cunoştinţe speciale în domeniul matematicii aplicate, economiei, finanţelor, statisticii, demografiei, managementului etc. Ţinînd cont de faptul că, în scopul prezentei lucrări noţiunea „expertiza actuarială” este noţiunea cheie, ne vom opri la aceasta mai detaliat, vom determina principiile de bază, formele şi metodele de efectuare a expertizei actuariale, adică metodologia acesteia, precum şi vom detaliza conţinutul expertizei actuariale referitor la asigurarea cu pensii. În procesele critice care sînt însoţite de înrăutăţirea situaţiei economice şi social-demografice, precum şi de alte fenomene similare, ce apar periodic în ţările cu o economie în tranziţie, dificultatea alegerii soluţiilor efective brusc creşte, permanent este necesar de a efectua evaluarea obiectivă a situaţiei create şi căutarea soluţiilor raţionale la problemele existente. În acest sens apare o întrebare firească: într-adevăr oare societatea, care se află în condiţiile unor schimbări social-economice permanente, este sortită să reacţioneze cu întîrziere la riscurile generate de acestea, în momentul cînd acestea deja sînt mai mult sau mai puţin clar marcate? Se pare că în prezent este destul de oportun de a aborda problema privind prevenirea reacţionării, care începe nu după ce riscul devine evident, ci pînă atunci. Posibilitatea unei asemenea reacţionări în domeniul de asigurare este condiţionată de următoarele:
1. Oricare scheme de asigurare şi tehnologii reprezintă sursele riscurilor pentru diferiţi subiecţi ai asigurării, fie acesta asigurat, asigurator sau persoană asigurată, totodată, aceste riscuri, de regulă, fiind aprior cunoscute; 2. Deseori riscurile menţionate şi consecinţele negative condiţionate de acestea sînt imprevizibile, nu din cauza imposibilităţii principiale de a le prognoza, ci din cauza că la etapa elaborării actelor normative şi legislative, ce reglementează tipul dat de asigurare, nu au fost întreprinse eforturile corespunzătoare.

Din cele menţionate se poate de concluzionat că în prezent, în condiţiile reformării sistemului de pensionare al Republicii Moldova, cît şi a sistemului de asigurare socială în general, este necesară o activitate specială sistematică bine organizată, orientată spre prognozarea riscurilor noi apărute ce ţin de introducerea schemelor şi tehnologiilor noi de asigurare şi menţinerea celor vechi, şi care constă în efectuarea analizei preliminare complexe atît a proiectelor de legi, cît şi a proiectelor de hotărîri şi decizii ale organelor puterii legislative şi executive în domeniul asigurării cu pensii şi asigurării în general. Centrul acestei activităţi urmează să fie expertiza actuarială, ca o parte integrantă a expertizei totale (juridice, ecologice, gender etc.), a proiectelor de decizii ale organelor puterii de stat. De aceea metodele comune de abordare şi resursele prelucrate la efectuarea expertizei totale cu modificările corespunzătoare, sînt aplicabile şi pentru

). . Tehnologiile noi de asigurare. ci la nivel de cercetare a tehnologiilor separate de asigurare4. pensionarii. însă majoritatea concluziilor pot fi referite. utilizate pentru un anumit tip de asigurare cu pensii sau de asigurare în general. Aşadar. cît şi proiectele de legi. Referitor la acestea la etapa de elaborare se aplică expertiza actuarială preliminară. precum şi analizei5 bazei normativ-juriduce în vigoare şi celei noi elaborate în sensul identificării riscurilor sociale şi financiare principale generate de aceasta pentru subiecţii asigurării cu pensii şi posibilităţii de atenuare a influenţei acestor riscuri. situaţia în care expertiza actuarială se efectuează nu în volum deplin. care mai necesită o înţelegere şi dezvoltare în continuare. de regulă. Este clar. Totodată. şi faptul că. Este necesar. o atenţie deosebită se acordă corectitudinii metodelor actuariale utilizate şi informaţiilor statistice iniţiale. ce ţin de implementarea tehnologiilor noi. şi la sistemul de asigurare socială. modificate sau generate de aceste documente. cît şi cele indirecte. precum şi riscurile economice. adoptarea sau realizarea). financiare şi sociale. de asemenea. deoarece permite de a rectifica atît riscurile directe. În dependenţă de etapa de pregătire a legislaţiei de asigurare corespunzătoare (elaborarea. expertiza actuarială are şi particularităţi specifice conceptuale şi metodologice. reprezintă nu o excepţie. de asemenea. Evident. nemijlocit legate de însuşi procesul de asigurare. În cel mai general caz obiectul expertizei actuariale este sistemul de pensionare şi (sau) de asigurare al ţării. care vor fi consecinţele social-economice în urma acestor decizii. ci doar a unei părţi a acestuia etc. doar o parte din indicatori vor constitui obiectul nemijlocit al cercetării la efectuarea expertizei actuariale. la care se efectuează expertiza actuarială a tehnologiilor de asigurare. obiectul cercetării vor fi indicatorii ce caracterizează riscurile posibile ale sistemului de pensionare şi care admit o descriere în terminologia matematicii şi finanţelor. De exemplu. de cercetat riscurile. expertiza actuarială nu se limitează doar la analiza indicatorilor economico-financiari ai sistemului de pensionare. care şi constituie obiectul principal al expertizei actuariale. inclusiv lucrătorii. iar în multe cazuri într-adevăr necesară. Aplicarea acesteia este destul de firească. Efectuarea expertizei actuariale în volum deplin nu este întotdeauna posibilă din cauza restricţiilor materiale şi celor de timp. pe parcursul procesului de pregătire şi luare a deciziilor nu a fost acordată atenţia necesară faptului. sistemul de pensionare se caracterizează prin mulţi indicatori. expertiza poate fi divizată în preliminară.. însă uneori chiar nici nu este necesară. Expertiza actuarială este legată de analiza complexă a legislaţiei şi hotărîrilor Guvernului în aspectul dat de asigurare (subaspect) şi examinarea completitudinii şi coordonării tehnologiilor de asigurare ce le reglementează. de asigurare a vieţii şi sănătăţii populaţiei etc. ce se utilizează la calcularea tarifelor de asigurare. care apar în procesul de interacţiune a sistemului cu mediul social-economic înconjurător şi subiecţii de asigurare cu pensii. patronii. Este clar că. deseori este necesar de a prognoza indicatorii financiari ai unei componente separate a sistemului de pensionare în condiţiile social-economice modificate sau de a efectua analiza consecinţelor economico-financiare ale unei sau altei legi. sînt generate de deciziile şi acţiunile structurilor puterii sau sînt legate de legislaţia nouă adoptată. ce reglementează funcţionarea sistemului de pensionare în general sau a unor componente separate ale acestuia. ce reglementează funcţionarea nu a sistemului de pensii în general. şi riscurile care apar din cauza că. rezervelor etc. în deplină măsură. ci un caz destul de tipic. care includ atît legislaţia de asigurare în vigoare. precum şi dinamica modificării stării acestora pentru o perspectivă de lungă durată (în continuare va merge vorba despre sistemul de pensionare. Însă. primară şi repetată. Cu toate acestea urmează de diferenţiat riscurile obiective (care nu pot fi înlăturate). asiguratorii şi statul.efectuarea expertizei actuariale. În primul rînd. actele normative şi legislative elaborate la nivel de federaţie şi regiune şi alte documente.

Subiecţi ai expertizei actuariale sînt atît persoanele juridice. organizatori sau executanţi (experţi). nici strict sociale. colectivelor de muncă sau a unor cetăţeni. cît şi persoanele fizice care îşi asumă asupra sa funcţiile de clienţi. acesta este legat de faptul că. dar şi asupra căreia activ influenţează. Însă. precum şi asociaţiile de cetăţeni. Aceasta creează dificultăţi suplimentare în organizarea şi efectuarea expertizei actuariale. ce reglementează reforma sistemului de pensionare în Republica Moldova în general sau a unei părţi a acesteia. Expertiza actuarială de stat se efectuează la porunca organelor federale şi regionale ale puterii de stat sau a organelor autoadministraţiei locale. însăşi asigurarea este un domeniu interdisciplinar de activitate. La numărul de discipline care au o relaţie directă cu asigurarea se referă nu doar disciplinele economice şi financiare. Aceste tehnologii de asigurare. economice. ci se reproduc în situaţii similare. În funcţie de organizator al expertizei actuariale urmează să fie organizaţia. de care procesul de asigurare nu doar depinde. a fenomenelor şi efectelor noi generate de tehnologia de asigurare. Clienţii pot conlucra nemijlocit cu experţii sau prin intermediul organizatorilor expertizei. medicale. cît şi cele similare au pus începutul formelor noi de raporturi social-economice dintre oameni sau dintre grupuri sociale separate şi instituţii sociale. problemele soluţionate de către aceasta au un caracter complex. anume celor care nu au un caracter unic. Organizatorii expertizei realizează complexul integral de asigurare a expertizei din punct de vedere organizaţional-metodic şi tehnic. în procesul de realizare a tehnologiilor noi este necesar de a efectua expertiza actuarială repetată în scopul urmăririi. de regulă. întreprinderea specializată şi (sau) un grup special de experţi bine organizat ce conlucrează productiv între ei. evaluării riscurilor noi depistate în cazul unei situaţii noi financiare. În primul rînd. însă includ şi componente financiare. Anume de aceea în numărul potenţial de organizatori ai expertizei actuariale nu sînt incluşi experţi separaţi – este greu de închipuit o persoană care posedă complexul necesar de cunoştinţe şi capacităţi pentru a efectua într-un termen restrîns un volum de lucru atît de semnificativ. instituţia. În dependenţă de statutul juridic al clientului urmează de diferenţiat expertiza actuarială de stat şi cea publică. Particularitatea caracteristică a expertizei actuariale este că. deoarece în Republica Moldova pînă în prezent nu există un asemenea domeniu de activitate şi o asemenea instituţie6. iar cea publică – la iniţiativa organizaţiilor obşteşti. Pe lîngă aceasta. cu atît mai mult că utilizarea acestora este legată de anumite riscuri. organizaţiile şi întreprinderile cu diferite forme de proprietate. spre exemplu pachetul de acte legislative. însă anterior necercetată. în baze sistematice. Clienţi ai expertizei actuariale pot fi organele puterii de stat şi direcţiile. deşi în unele cazuri aceasta poate fi suficient. de obicei. căutarea soluţiilor şi căilor de atenuare sau lichidare a consecinţelor negative ale acestora. Pînă la examinarea executanţilor potenţiali ai expertizei actuariale. obiect al expertizei actuariale primare poate fi tehnologia de asigurare modernizată (care a apărut în urma introducerii unor modificări în legislaţie).În calitate de obiect al expertizei actuariale primare poate servi tehnologia nouă de asigurare adoptată. care ar întruni toate problemele menţionate. gender şi altele. În acest caz sarcina expertizei (precum şi în cazul cercetării tehnologiilor noi de asigurare) constă în depistarea riscurilor. În principiu nu este corect de a interpreta expertiza actuarială a tehnologiilor noi de asigurare ca o măsură unică. este necesar de atras atenţia asupra caracterului interdisciplinar al acesteia. adică au tangenţă cu diferite domenii de activitate vitală: ele nu sînt nici strict economice. ci şi . demografice. precum şi tehnologia existentă. demografice şi sociale.

Aici noţiunea „tehnologie” se aplică în sensul menţionat mai sus (în condiţiile relaţiilor reciproce ale legislaţiei. М. urmează să se efectueze de către un grup de experţi. – М. . sînt etapa preliminară. formularea problemei. precum şi pentru elaborarea propunerilor privind reducerea (atenuarea consecinţelor) riscurilor depistate. precum şi cunoştinţe în economie. precum şi de tipul de asigurare. finanţe şi drept. soluţionarea problemei şi monitorizarea.demografia. cît şi metodele de influenţă asupra acestora se examinează pentru o perspectivă de lungă durată. relaţiile cu mediul social-economic şi subiecţii asigurării. pe lîngă însuşi procesul de asigurare. Elementul de bază al expertizei actuariale este analiza riscurilor (incertitudinilor) caracteristice sistemului. ce posedă cunoştinţe în domeniul matematicii. Ciclul actuarial de control La baza efectuării expertizei actuariale este pus Ciclul actuarial de control1. investiţionale şi altor riscuri. care reprezintă un caz special al ciclului de control comun utilizat în toate domeniile de afaceri. 6. expertiza actuarială a unui astfel de sistem reprezintă o sarcină complicată. Uneori în scopul efectuării expertizei actuariale a tehnologiilor de asigurare este necesar de a implica specialişti în domenii înrudite. 1. În prezent problema creării unui centru statal de efectuare a calculelor actuariale nici nu este pusă în discuţie. care au o calificare înaltă. În expertiza actuarială atît riscurile. 2000. Revenind la sistemul de pensionare al ţării este necesar de menţionat că. 5. 2. demografice. Прохоров. Etapele principale ale ciclului actuarial de control. энциклопедия. Советский энциклопедический словарь/ Гл. – М. care includ. А. deşi de către Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale deja s-a îndeplinit un volum mare de lucru întru elaborarea instrumentarului necesar. rezultatele cărora servesc drept bază pentru evaluarea cantitativă. 1998 3.: Сов.: Наука. deoarece doar în cazul unei asemenea abordări se poate în mod conştient de a identifica riscurile subiecţilor separaţi ai asigurării şi parametrii. 1983. – 1600 с. 4. de regulă. Asemenea experţi sînt în primul rînd.2. Asemenea analiză. ajustat la efectuarea expertizei actuariale a sistemului de pensionare din Federaţia Rusă. Componenţa profesională a experţilor depinde de scopul şi sarcina expertizei actuariale. ce determină tehnologia concretă de asigurare. De aceea. abilităţi de modelare şi calculare a riscurilor. Терминологический словарь. mediului social-economic şi subiecţilor asigurării). Scopul expertizei actuariale este evaluarea sistemului de pensionare al ţării din punct de vedere al satisfacerii cerinţelor populaţiei. stabilităţii financiare şi eficienţei sistemului în general. medicina. multiparametrică. legată de prognosticul pe un termen de lungă durată a unui şir de parametri şi analiza riscurilor financiare. aptitudini şi cunoştinţe speciale şi experienţă profesională în corespundere cu sarcina de expertiză. expertiza actuarială a tehnologiilor de asigurare. – 565 с. actuarii ca specialişti. Modeling the future. se efectuează pentru un şir de scenarii posibile de schimbare a mediului social-economic înconjurător pentru o perspectivă de lungă durată. Страхование и управление риском. ред. 2-е изд. sub influenţa cărora riscurile pot fi atenuate sau nivelate. 2. gerontologia. propus în anul 1985. dreptul etc. care au un caracter probabilistic. protecţia muncii.

comercial şi social-demografic. actuarul analizează datele iniţiale existente (demografice. Ulterior. La această etapă actuarul examinează posibilitatea de aplicare a modelelor existente întru soluţionarea sarcinilor puse şi la necesitate le corectează şi (sau) elaborează modele noi. precum şi redistribuirea riscurilor între subiecţi. Este de menţionat că. precum şi din punctul de vedere al restricţiilor posibilităţilor de aplicare a unor sau altor decizii. . şi determinarea factorilor ce influenţează asupra riscurilor. Monitorizarea Etapa finală a expertizei actuariale este monitorizarea indicatorilor ce ţin de sistemul de pensionare. Formularea problemei Conţinutul principal al acestei etape este identificarea şi evaluarea riscurilor tuturor părţilor. evaluarea preliminară a riscurilor. În cadrul expertizei sistemului de pensionare al ţării principalele riscuri sînt riscurile cetăţenilor şi ale statului.Etapa preliminară Etapa preliminară constă în examinarea mediului economic. macroeconomice etc. la efectuarea expertizei riscurile şi metodele de influenţă asupra acestora se examinează pentru o perspectivă de lungă durată. îndeosebi ce ţin de prognozarea pentru viitor.) şi stabileşte valorile parametrilor modelului. În baza rezultatelor analizei riscurilor sînt concretizate sarcinile expertizei şi se stabilesc criteriile de evaluare a rezultatelor obţinute. examinarea posibilităţilor de reducere (atenuare a consecinţelor) a riscurilor3. utilizînd deseori metode informale. În cadrul fiecărui tip de asigurare unul dintre subiecţi întotdeauna este cetăţeanul (persoana asigurată). inclusiv şi evaluarea cantitativă a acelor riscuri pentru care aceasta relativ nu este dificil de efectuat. adică examinarea „contextului” expertizei actuariale. Ca urmare participanţii la expertiză revin la precizarea etapelor de activitate susmenţionate şi astfel se încheie ciclul de control. deoarece valorile exacte ale unor parametri. Analiza riscurilor include:  identificarea riscurilor subiecţilor asigurării cu pensii2. Rezultatele monitorizării pot conduce la necesitatea de precizare a formulării problemei şi (sau) metodelor de soluţionare a acesteia. La această etapă se soluţionează problema de generalizare a experienţei reale de funcţionare a sistemului şi compararea acesteia cu cea presupusă. este imposibil de determinat.    Soluţionarea problemei Sarcina principală a expertizei actuariale a sistemului de pensionare al ţării este evaluarea rezultatelor scontate ale activităţii sistemului din punctul de vedere al părţilor interesate. care participă la procesul de asigurare. Riscurile altor părţi se examinează din punctul de vedere al influenţei acestora asupra intereselor statului şi cetăţenilor. identificarea factorilor ce influenţează asupra riscurilor. La efectuarea analizei asigurării statale cu pensii al doilea subiect este statul (inclusiv în persoana Casei Naţionale de Asigurări Sociale). posibilităţilor de reducere (redistribuire) a acestora. Este de menţionat că un element principal al monitorizării este identificarea cauzelor de deviere a experienţei reale de cea presupusă. în care funcţionează sistemul de pensionare al Republicii Moldova.

care soluţionează diferite probleme ale expertizei . Săgeţile duble indică asupra existenţei legăturilor inverse. 2. Riscurile celorlalţi subiecţi se examinează din punctul de vedere al influenţei acestora asupra clientului.3.1. Cînd merge vorba despre elaborarea sistemului de pensionare. Instrumentarul expertizei actuariale Efectuarea expertizei actuariale a sistemului de pensionare al ţării este posibilă doar cu utilizarea instrumentarului specializat. 3. adică „contextul” reformei de pensionare. The Control Cycle: Financial Control of a Life Assurance Company/Presented to the Institute of Actuaries Students’ Society on 12th February 1985. în cadrul acestei activităţi este posibil doar de a marca unele momente principale. merge vorba despre riscurile clientului (de exemplu. sarcina principală este evaluarea riscurilor şi. Goford J. 1. propunerea măsurilor întru diminuarea riscurilor din contul precizării (reglementării) legislaţiei reprezintă o parte importantă a expertizei. 2. la necesitate. Evident. sarcina principală este căutarea soluţiei.2.1. adică a setului metodologic de programe. abordarea problemei privind corectarea sistemului. De regulă. organizarea – expertiza – modificarea schemei profesionale a întreprinderii. La efectuarea expertizei. la soluţionarea unor probleme de ordin local. cît şi la data de luare a deciziei. de exemplu. Fig. comercial şi social. care permite de a diminua (echilibra) riscurile părţilor. care reprezintă un sistem de programe ce se suplimentează reciproc.2. se examinează doar ca surse potenţiale ale riscurilor clientului (în exemplul dat – antreprenorul). Ciclul actuarial de control La etapa preliminară se examinează mediul general economic. celui care finanţează schema angajatorului). în cadrul căruia se realizează reforma de pensionare a Republicii Moldova. riscurile membrilor schemei – angajaţilor întreprinderii. În special. Cu toate acestea. În scopul expertizei ulterioare este important de a examina starea mediului menţionat atît actuală.Schematic ciclul actuarial de control este prezentat în fig.

deopotrivă cu perfecţionarea modelelor deja elaborate. care.actuariale. ceea ce poate genera erori. „Calculatorul pensiei” este destinat modelării individuale a pensiei pentru un beneficiar concret. Este de menţionat că setul de programe corespunzător la comanda Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale a Republicii Moldova a fost elaborat de către Centrul Independent Actuarial Informaţional Analitic în perioada 2004-2007. Pe lîngă aceasta. În scopul prognozării se utilizează procesul Markov (proces discret limitat eterogen de trecere între diferite situaţii). în procesul de exploatare a setului de programe. „Modelul pe un termen mediu al sistemului de pensionare al Republicii Moldova” este destinat prognozării pe un termen mediu a indicatorilor ce ţin de stabilitatea Fondului de pensii şi evaluării solvabilităţii acestuia. În procesul de modelare toată populaţia ţării se divizează într-un şir de cohorte socialdemografice. Toate programele sînt realizate în baza Excel cu utilizarea VBA. care vor determina abordarea sarcinilor noi. reprezintă dezvoltarea setului de programe în direcţia creării programelor suplimentare. modelul serveşte ca instrument pentru efectuarea analizei operative a influenţei deciziilor luate pentru o perspectivă de termen mediu. camufla esenţa rezultatelor obţinute şi complica interpretarea acestora. faţă de acesta vor apărea cerinţe noi în legătură cu schimbarea legislaţiei de pensionare şi condiţiilor din exterior. Acesta nu poate fi permanent complicat în legătură cu sarcinile noi. ca urmare. Este de menţionat că „Modelul analitic al sistemului de pensionare al Republicii Moldova” – este un model complicat. deoarece îngreunează dirijarea acestuia. În acest set de programe au fost incluse „Modelul analitic al sistemului de pensionare al Republicii Moldova”. Acest model. destinat pentru examinarea situaţiei financiare a sistemului de pensionare al Republicii Moldova pe un termen de lungă durată. au o structură de module. De aceea o direcţie de perspectivă. care asigură un nivel înalt de independenţă la diferite etape de activitate a acestora şi. care conţine un număr mare de date iniţiale şi rezultate ale calculelor. care conţine un număr mare de date iniţiale şi rezultate ale calculelor. stabilităţii financiare. Urmează de ţinut cont de faptul că. Însă complicarea repetată a modelului este inoportună şi periculoasă. Toate acestea vor necesita o activitate permanentă în dezvoltarea şi ajustarea setului de programe actual către realităţile apărute. De . „Calculatorul pensiei” şi „Modelul pe un termen mediu al sistemului de pensionare al Republicii Moldova”. sporeşte flexibilitatea modelelor şi utilitatea acestora pentru modernizare. influenţei indexării asupra echilibrului dintre fluxurile de contribuţii şi plăţi etc. care permanent se complică în legătură cu sarcinile noi înaintate de sistemul de pensionare al ţării. Cerinţe noi va înainta şi sistemul de pensionare al Republicii Moldova în dezvoltare. le va înainta sistemul de pensionare al Republicii Moldova în dezvoltare. care mai mult ca probabil. Setul de programe elaborat reprezintă un instrumentar contemporan pentru efectuarea monitorizării actuariale asupra promovării şi dezvoltării reformei de pensionare în Republica Moldova. pentru care se prognozează schimbarea în timp a situaţiilor acestora. în primul rînd. crea o senzaţie eronată de precizie a rezultatelor (mai înaltă decît este în realitate). Acesta reprezintă un model desul de complicat. parametrii istoriei de pensionare ai căruia sînt introduse de către utilizator. este necesar pentru elaborarea măsurilor eficiente întru perfecţionarea şi dezvoltarea acesteia. Cel mai important şi complicat element al acestui set este „Modelul analitic al sistemului de pensionare al Republicii Moldova”. Această activitate poate fi realizată în două direcţii: perfecţionarea modelului analitic de bază şi elaborarea programelor suplimentare. precum şi majoritatea modelelor similare străine este bazat pe modelul multor situaţii.

care reglementează mecanismul de calcul şi plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii. care reprezintă o generaţie. Este necesar de menţionat că elaborarea şi perfecţionarea instrumentarului de expertiză actuarială a sistemului de pensionare al ţării urmează să fie însoţită de acumularea. vor fi obligate să o prezinte. principiul solidarităţii sociale a generaţiilor şi persoanelor. anual se completează cu Legea Republicii Moldova privind bugetul asigurărilor sociale de stat. care asigură tuturor participanţilor la sistemul public de asigurări – contribuabililor. păstrarea şi analiza unui volum mare de informaţie statistică diversă. odată cu adoptarea Strategiei de reformare a asigurării cu pensii şi Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. principiul unicităţii. ca urmare. dezvoltarea sistemului nestatal (suplimentar) de asigurare cu pensii. cît şi pentru grupuri social-demografice separate de locuitori. 5. La baza creării şi funcţionării sistemului de asigurare socială şi. elaborarea modelului de expertiză şi evaluare a oportunităţii de modificare a legislaţiei de pensionare. Pachetul actelor legislative. Un exemplu de acest gen de sarcini poate servi analiza eficacităţii de implementare în Republica Moldova a sistemului de pensionare condiţional-cumulativ. conform căruia fondurile de asigurări sociale se formează în baza contribuţiilor transferate de către persoanele fizice şi juridice – participanţi ai sistemului public de asigurări sociale. conform legislaţiei. Conform legii noi de pensionare dreptul la pensie îl au toate persoanele asigurate domiciliate în Republica Moldova. totodată. 3. Actele menţionate au fost completate de Legea Republicii Moldova privind sistemul public de asigurări sociale nr.exemplu.98. Bazele legislaţiei de pensionare a Republicii Moldova Reforma sistemului de pensionare în Republica Moldova a început în anul 1999. precum şi persoanele care. ce reglementează asigurarea cu pensii. pe care este imposibil de a le evalua cu ajutorul programelor deja existente. nu sînt asigurate. cît şi aspectele specifice ce ţin de venituri şi cheltuieli.1.10.07. Principiile generale Direcţia principală a reformei a constituit trecerea de la asistenţa socială la asigurarea socială. Luînd în consideraţie cele menţionate. stipulate în Legea privind sistemul public de asigurări sociale: 1. la momentul stabilirii pensiei. realizarea dreptului la asigurări sociale depinde de îndeplinirea acestei obligaţiuni. se poate de constatat că. a sistemului de pensionare. inclusiv crearea sistemelor de pensionare corporative etc. au fost puse următoarele principii fundamentale. în prezent în Republica Moldova este foarte actuală problema creării unui Centru de resurse.156-XIV din 14. 3.489-XIV din 08. principiul obligativităţii. eficienţa tuturor direcţiilor posibile de reformare a sistemului de pensionare urmează a fi verificată atît pentru ţară în general. conform căruia statul organizează şi garantează activitatea sistemului public de asigurări sociale în corespundere cu normele de drept unice. beneficiarilor de pensii şi alte indemnizaţii de asigurări sociale – egalitate în realizarea şi executarea obligaţiilor. 3. care va acumula toată informaţia necesară pentru asigurarea monitorizării actuariale a reformei de pensionare şi unde ministerele şi departamentele implicate în colectarea acestei informaţii. 4. principiul contributivităţii. ca parte componentă a acestuia.99. principiul egalităţii. . prevăzute de legislaţie. 2.

în funcţii elective sau care sînt numite la nivelul autorităţii executive.).2. marimea contributiei angajatorului se va reduce cu 1%.dar corespund cerinţelor prevăzute în Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat. In al doilea rind. Intr-adevar. Din anul 2005 intr-o categorie speciala de platitori de contributii sociale au fost evidentiati angajatorii din sfera producerii agricole. care transfera contributii de asigurare sociala pentru persoanele ce activeaza in baza contractului individual de munca. invaliditate. notari. reformarea sistemului de pensionare in Republica Moldova prevede transferarea treptata a poverii ce tine de plata contributiilor de asigurare de la angajator spre angajati. pentru angajatorii care achita contributii pentru angajatii din sfera agriculturii este stabilit un tarif mai mic: in anul 2004 – 17. 23.9%. achitau contributiile de asigurare in dependenta de suprafata terenului agricol si . toti angajatorii si platitorii de contributii individuale de asigurari sociale de stat calculeaza si achita contributii. care transferă contribuţii individuale (inclusiv şi cele care au încheiat contract individual de asigurare). intreprinzatori individuali si fondatori de intreprinderi individuale. iar in anul 2006 – 16.0%. marimea tarifului de asigurare este diferentiat pe categorii de platitori: angajatori. avocati. „anual. se limiteaza cu trei salarii medii lunare pe economie. Asadar. Este de mentionat ca. legislative sau judecătoreşti. Spre exemplu. daca in tarifele pentru angajatori si angajati exista o claritate. Contributiile de asigurare si baza impozabila Este necesar de mentionat ca in Republica Moldova sistemul de asigurare sociala este destul de complicat. marimea salariului din care se achita contributiile individuale. Pe lîngă aceasta. 3. precum si persoanele care au arendat sau au luat in folosinta terenuri agricole. stabilite pentru angajatii. Conform Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2007 se prevede majorarea cotei contributiei individuale pina la 4%. persoane care au incheiat contract individual de asigurare etc.5% si 23. in timp ce marimea contributiei individuale se va majora cu 1%”1. Conform Legii privind sistemul public de asigurări sociale sînt considerare persoane asigurate persoanele care activează în baza contractului individual de muncă.0% respectiv. care beneficiază de indemnizaţii de şomaj. plătitori ai contribuţiilor de asigurări sînt atît persoanele asigurate. Mai intii de toate aceasta se refera la lucratorii ocupati in sfera agriculturii. pentru diferite categorii de platitori de contributii de asigurare difera foarte mult si baza impozabila. au dreptul la pensie. detinatori de patente. Insa. şi condiţiile de stabilire a acesteia. persoane care au luat terenuri agricole in arenda sau folosinta. de asemenea. cît şi angajatorii.0% fata de 24. In primul rind. care-si prelucreaza in mod individual terenurile agricole. Proprietarii de pamint. atunci in tarifele pentru alte categorii de platitori lucrurile sint cu mult mai complicate. altor contracte privind indeplinirea lucrarilor sau prestarea serviciilor in domeniul prelucrarii industriale a productiei agricole. precum şi persoanele care au un venit anual echivalent cu cel puţin trei sau patru salarii medii lunare pe economie. Astfel. Legea menţionată reglementează. iar in anul 2006 – 3%. 2005 – 16. Tarifele contributiilor de asigurare sint diferentiate pentru diferite categorii de platitori si marimile acestora sunt adoptate anual de catre Parlament. din care se achita contributiile de asigurare. atunci in anul 2005 – deja 2%. incapacitate temporară de muncă. În Lege este stipulat că agricultorii. reiesind din sumele salariului calculat si altor recompense. care achita contributii de asigurare pentru persoanele angajate in celelalte ramuri ale economiei.6%. daca in anul 2004 contributia individuala constituia 1%. persoane angajate si persoane ce-si desfasoara activitatea pe cont propriu (persoane fizice proprietari de terenuri agricole. Se presupune ca. de asemenea.

Sistemul complicat al contributiilor de asigurare genereaza un sir de probleme. au platit contributiile de asigurare in forma de taxe fixe. cît şi pentru femei. Incepind cu anul 2007. anul 2003. In primul rind. cu exceptia celor care achita contributiile conform altui tarif.1. politica Republicii Moldova in domeniul asigurarilor sociale presupune ca multitudinea tarifelor contributiilor de asigurare sociala va fi redusa pina la doua si anume: un procent comun stabilit la calcularea salariului si altor recompense (venitului obtinut) sau o taxa fixa in celelalte cazuri. acestea sint legate de sectorul agrar. ce au obtinut licenta. p.Pensiile pentru limită de vîrstă Condiţiile de stabilire a pensiei depline pentru limită de vîrstă sînt atingerea vîrstei de pensionare stabilite de legislaţie şi realizarea stagiului de cotizare corespunzător. Intelegind ca asemenea stare de lucruri nu se poate mentine permanent. conduce la o redistribuire destul de esentiala a mijloacelor pentru pensii in favoarea pensionarilor din numarul lucratorilor sectorului agrar. Raportul social anual al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale.3. Astfel. Pentru anul 2007 marimea taxei fixe s-a majorat pina la 576 de lei. platesc contributii in forma de taxa fixa. Raportul social anual al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale. 3.9% din suma totala a veniturilor. persoanele fizice care au arendat terenuri agricole. a început creşterea vîrstei de ieşire la pensie atît pentru bărbaţi. în Republica Moldova. persoanele ce detin patenta de intreprinzator. 3. începînd cu 1 ianuarie 1999. Corespunzător a fost majorat şi stagiul de cotizare. in combinare cu nivelul scazut de acumulare a acestora. Din anul 2005 intreprinzatorii individuali si fondatorii de intreprinderi individuale. notari.bonitatea acestuia: in anul 2004 tariful a constituit 1. In anul 2005 sistemul grad/hectar a fost mentinut. 2. conform datelor Ministerului Muncii si Protectiei Sociale a Republicii Moldova in anul 2005 angajatii in sectorul agrar au contribuit la bugetul asigurarilor sociale doar cu 7. Dacă anterior bărbaţii ieşeau la pensie în vîrstă de 60 de ani. p. atunci. care acorda dreptul de a beneficia de pensie minima si ajutor de deces. stabilit pentru angajatii din sectorul agrar. Din anul 2006 pentru aceasta categorie de platitori ai contributiilor de asigurare a fost stabilita o taxa fixa in marime de 480 lei anual. cit si cele ce au incheiat contracte individuale de asigurare. Pentru unele categorii de persoane angajate pe cont propriu (avocati. vîrsta de pensionare a început să . de invaliditate şi de urmaş. Odată cu adoptarea Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat în anul 1998.7 lei pentru o unitate grad/hectar.3. acestea sint uniti intr-o categorie unica cu o cota unica a tarifului de asigurare in suma de 2318 lei. precum si avocatii si notarii privati. 1. o taxa fixa in sistemul de pensii au achitat si persoanele care lucreaza in strainatate in baza de contract. Un tarif al contributiilor de asigurare mai scazut. fondatori de intreprinderi individuale) baza de calcul a contributiilor de asigurare o constituie suma venitului obtinut.56. iar femeile – la 55 de ani. in timp ce au beneficiat de pensii si compensatii in marime de 40% din suma totala a veniturilor2. precum si sistemul incurcat de contributii pentru proprietarii de terenuri agricole. anul 2003. Tipurile de pensii şi condiţiile de stabilire a acestora Legea Republicii Moldova privind pensiile de asigurări sociale de stat prevede achitarea următoarelor tipuri de pensii din contul mijloacelor asigurărilor sociale: pentru limită de vîrstă.49. In acelasi timp. Pe linga arendasii de terenuri agricole. din anul 1999.

La perioadele contributive sînt asimilate. Însă. Astfel. precum sînt: beneficierea de indemnizaţii privind incapacitatea temporară de muncă. este necesar de menţionat că. Se presupune că creşterea vîrstei de pensionare este suspendată pentru 5 ani – pînă în anul 2008. În acelaşi timp. cît şi pentru femei.2%. astfel majorîndu-se încă cu 21. de asemenea. adică: 62 de ani pentru bărbaţi şi 57 de ani – pentru femei. îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani. În stagiul de cotizare se mai includ şi alte perioade necontributive: satisfacerea serviciului militar în termen sau cu termen redus. prognozele demografice nefaste pentru anii imediat următori pun la îndoială posibilităţile de finanţare a prestaţiilor din sistemul de asigurări sociale şi pun în pericol stabilitatea şi credibilitatea întregului sistem: numărul mic al persoanelor active (o parte considerabilă a acestora fiind angajaţi „la negru” în alte state) nu va face faţă numărului mare al pensionarilor. este necesar de menţionat că. legea prevede că persoana asigurată.02 cu privire la introducerea modificărilor în art. Această creştere este destul de semnificativă. calculată proporţional stagiului de cotizare. De asemenea. cu 12. În legislaţia de pensionare a Republicii Moldova sînt prevăzute şi stimulente pentru o realizare şi mai tîrzie a dreptului la pensie. Specialiştii Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale apreciază negativ această situaţie. respectiv. a fost adoptată Legea nr. pentru fiecare an de stagiu mai mare de 35 de ani mărimea pensiei stabilite se majorează cu 2% din venitul asigurat. Reforma de pensionare în Republica Moldova prevedea creşterea stagiului de cotizare pînă la 35 de ani către anul 2008 atît pentru bărbaţi. După cum se observă. în anul 2003 (primul an după suspendarea procesului de creştere a vîrstei de pensionare) numărul acestora comparativ cu anul 2002 s-a majorat de 1.8% şi. însă confirmă un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani.se majoreze cu 6 luni anual şi către anul 2008 urma să constituie 65 de ani pentru bărbaţi şi 60 de ani – pentru femei. are dreptul de a beneficia de o pensie parţială. conform datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale. perioadele necontributive. numărul total al pensionarilor anual se micşora şi către anul 2005 s-a redus practic cu 12. La părerea acestora.5%. cît şi pentru bărbaţi în mărime de 30 de ani. ceea ce înseamnă că la vîrsta de pensionare au ajuns cohortele populaţiei destul de numeroase. combinarea creşterii considerabile a pensiilor noi stabilite cu reducerea numărului total al pensionarilor este legată nu doar de stoparea procesului de creştere a vîrstei de pensionare. Astfel. legislaţia prevede norme care interesează persoanele asigurate în atingerea stagiului de cotizare de 35 de ani şi mai mult. Suspendarea creşterii vîrstei de pensionare a condus la o majorare semnificativă a numărului de pensii pentru limită de vîrstă noi stabilite. luînd în consideraţie că anterior stagiul necesar pentru obţinerea pensiei pentru limită de vîrstă constituia pentru bărbaţi 25 ani. care în următorii ani va creşte1.98 cu privire la pensiile de asigurări sociale de stat. iar pentru femei – 20 de ani. Conform datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale.156-XIV din 14. În total în perioada 2003 – 2005 numărul pensiilor noi stabilite s-a majorat de 2. În anii 2004 şi 2005 numărul pensiilor noi stabilite a continuat să crească. în timp ce pentru fiecare an de stagiu de cotizare de la 20 pînă la 35 de ani – 1. În stagiul de cotizare. Stagiul de cotizare în sistemul public de asigurări sociale se calculează prin însumarea tuturor perioadelor contributive. În acelaşi timp. lucrat după atingerea vîrstei de pensionare stabilite.3 ori. prin care vîrsta de pensionare a fost îngheţată la nivelul anului 2002.41 al Legii nr. Însă ultima redacţie a Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat prevede un stagiu de cotizare necesar atît pentru femei.10. numărul pensionarilor pentru limită de vîrstă în aceeaşi perioadă s-a redus cu 15. de şomaj. cu condiţia atingerii vîrstei de pensionare).1485-XV din 22. care la atingerea vîrstei de pensionare stabilite nu poate confirma stagiul deplin de cotizare necesar. dar şi de efectul „de cohortă”.6%.7%. în prezent pentru a beneficia de dreptul la pensie pentru limită de vîrstă este suficient de a avea un stagiu de cotizare de 20 de ani (evident.12. Cu toate acestea. se includ perioadele în .7 ori. de maternitate. începînd cu anul 1999 (demararea reformei). ulterior. În acest caz mărimea pensiei se majorează cu 2% din venitul asigurat pentru fiecare an asigurat. de asemenea.

care.44.1).7 mii persoane.8% pînă la 0. Pentru a beneficia de pensie de invaliditate în urma unei boli obişnuite. acordate lucrătorilor din domeniul ocrotirii sănătăţii şi învăţămîntului. continuă să se plătească din contul mijloacelor bugetului asigurărilor sociale. constituind 62. Ponderea acestora în volumul total de plăţi a scăzut de la 22.2. p. Pensiile de invaliditate se plătesc în mărime deplină tuturor pensionarilor.6% în anul 2005. unui accident de muncă sau unei boli profesionale. Numărul pensionarilor de invaliditate în Republica Moldova în perioada 1999 – 2005 a crescut lent şi în anul 2005 a constituit 123. De peste 2 ori s-a micşorat şi volumul plăţilor categoriilor de persoane privilegiate. pentru persoanele care lucrează în condiţii de muncă speciale a fost stabilită următoarea vîrstă de pensionare: 54 de ani – pentru bărbaţi şi 49 de ani – pentru femei. studiile în instituţiile de învăţămînt superior cu frecvenţa la zi. Chiar şi modul de includere în stagiul de cotizare a perioadelor ce ţin de îngrijirea copiilor şi invalizilor. Însă modul de finanţare a acestor perioade nu este reglementat definitiv de către legislaţie. Raportul social anual al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.3 mii de persoane sau 10.7% din numărul total de pensionari (iar faţă de pensionarii pentru limită de vîrstă – 27. pînă nu va atinge vîrsta standard de pensionare. majorîndu-se în această perioadă cu 10. pentru femeile cu mulţi copii – 54 de ani.4% în anul 1999 pînă la 10. la momentul constatării invalidităţii persoana asigurată trebuie să aibă un stagiu de cotizare în mărime de la un an pînă la 5 ani: pînă la 23 de ani – 1 an.5%.4 ori. activitatea în calitate de slujitor şi lucrător al cultelor. Însă acele pensii.3%. 1. s-a redus şi ponderea acestora în numărul total de pensionari: de la 0. cît şi femeilor care au născut şi au educat pînă la vîrsta de 8 ani cinci şi mai mulţi copii. În prezent pensii în condiţii avantajoase se stabilesc doar persoanelor ocupate la lucrări în condiţii foarte grele şi foarte nocive (prevăzute în Lista nr.3.1% din numărul total de pensionari (13. nu este pînă în prezent descris în actele normative. unui copil invalid. . pensiile pentru vechime în muncă. unei persoane ce a depăşit vîrsta de 75 de ani. de la 26 pînă la 31 de ani – 3 ani şi mai mult de 31 de ani – 5 ani. care au fost stabilite pînă la termenul indicat. Însă mai tîrziu (începînd cu anul 2004). a fost desfăşurată activitatea în calitate de membru de colhoz. 3. serviciul militar sau alt serviciu asimilat acestuia. atunci către anul 2005 numărul acestora s-a redus de 2. Dacă în anul 1999 numărul beneficiarilor de acest tip de pensie a fost de 148. activitatea de creaţie a membrilor uniunilor de creaţie.6%). Reforma de pensionare a permis de a reduce esenţial numărul pensionarilor care beneficiază de pensii în condiţii avantajoase. Anterior reforma de pensionare prevedea că vîrsta de pensionare pentru stabilirea pensiilor în condiţii avantajoase treptat va fi majorată. În total numărul acestor pensionari în perioada examinată (1999 – 2005) s-a redus cu 41. studiilor şi serviciului militar (legislaţia prevede că acestea se compensează din contul mijloacelor bugetului de stat). anul 2003. Pensiile de invaliditate în urma unui accident de muncă sau unei boli profesionale se stabilesc indiferent de existenţa stagiului de cotizare. pînă la intrarea în vigoare a Legii privind pensiile de asigurări sociale. de la 23 pînă la 26 de ani – 2 ani. inclusiv şi celor ce realizează venituri pasibile de asigurări sociale de stat. începînd cu 1 ianuarie 1999. îngrijirea unui invalid de gradul I. Pensiile de invaliditate Pensiile de invaliditate se stabilesc persoanelor asigurate în cazul pierderii totale sau parţiale a capacităţii de muncă în urma: unei boli obişnuite.7%. Reforma de pensionare a lichidat.6% din numărul pensionarilor pentru limită de vîrstă).2 mii de persoane şi constituia 21.

Cea mai mare parte dintre pensionarii de invaliditate o constituie pensionarii de invaliditate în urma unei boli obişnuite – 96. Ponderea pensionarilor de urmaş în numărul total al pensionarilor Republicii Moldova are un caracter destul de stabil şi în perioada 1999 – 2005 a variat între 5. 3. membrii Guvernului. soţului care a avut cel puţin 15 ani de căsătorie cu cel decedat şi nu s-a recăsătorit. 3.3 mii persoane. sau a devenit invalid de gradul I sau II. pentru a obţine dreptul la pensie în mărime de 75% din venitul mediu lunar asigurat al unui deputat sau membru al Guvernului în exerciţiu. Este de menţionat că numărul de beneficiari de acest tip de pensii nu este mare şi în anul 2005 a constituit circa 0. aleşii locali.9%. precum sînt deputaţii Parlamentului. Pensiile soţilor şi tutorilor – doar în cazul dacă aceştea nu realizează venituri pasibile de asigurări sociale de stat. Pensiile de urmaş pot fi stabilite copiilor care nu au atins vîrsta de 18 ani. dacă îşi fac studiile în instituţii de învăţămînt de zi secundar sau superior. Dreptul la pensia/alocaţia socială îl au persoanele care nu au obţinut acest drept în sistemul de asigurări sociale: invalizii din copilărie şi invalizii în urma unei boli obişnuite.156-XIV din 14.lei. Pensiile/alocaţiile sociale Printre beneficiarii de pensii în Republica Moldova mai există încă o categorie destul de numeroasă – beneficiarii de pensii/alocaţii sociale. dar nu mai mult decît 23 de ani.8 mil.98. soţului sau tutorelui.din contul bugetului de stat.3. precum şi realizarea stagiului total şi special. funcţionarii publici.3. sau o vîrstă mai mare. aceasta este o categorie de beneficiari de pensii/alocaţii foarte importantă. Astfel. Pensiile copiilor se plătesc în mărime deplină în toate cazurile. copiii invalizi în vîrstă de pînă la 16 ani. cu condiţia atingerii vîrstei de pensionare şi realizării stagiului total de asigurare).5. copiii în vîrstă de pînă la 18 ani (elevii şi studenţii instituţiilor medii şi superioare de . dacă la momentul decesului sau nu mai tîrziu de 5 ani după deces a atins vîrsta de pensionare.4. Pensiile stabilite acestor categorii de cetăţeni se finanţează în mărime de 50% din contul mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat şi în mărime de 50% .3. iar reprezentanţii aleşilor locali – cel puţin 8 ani.1% şi 4.8% din numărul total al pensionarilor. pînă la terminarea acestora. 3.3.Ponderea acestora în numărul total de pensionari în anul 2005 a constituit 20. Pensiile de urmaş Dreptul la pensie de urmaş se obţine în cazul cînd decedatul a fost pensionar sau avea dreptul la pensie. care reglementează condiţiile de stabilire a pensiilor unor categorii de cetăţeni.0%. Condiţia de bază pentru stabilirea pensiilor acestor categorii de beneficiari este atingerea vîrstei de pensionare stabilite. care îngrijeşte de copiii susţinătorului decedat. Aceste pensii/alocaţii sînt finanţate din bugetul de stat şi nu se reglementează prin Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. Funcţionarii publici urmează să confirme un stagiu total de cotizare de cel puţin 15 ani în serviciul public pentru a obţine dreptul la pensie în mărime de 75% din venitul mediu lunar asigurat. iar suma totală a mijloacelor alocate în acest scop din bugetul de stat a constituit 4.9%. În anul 2005 numărul acestora a constituit 45. care nu au realizat un stagiu necesar pentru a obţine o pensie de invaliditate.10. Pensiile unor categorii de cetăţeni Strategia de reformare a sistemului de asigurare cu pensii adoptată de către Republica Moldova presupune unificarea normelor de pensionare pentru toate categoriile de beneficiari de acelaşi tip de pensie. care a suplimentat Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat cu un capitol separat. În acelaşi timp.273 privind modificarea şi completarea unor acte legislative. În acest sens în anul 2004 a fost adoptată Legea nr. deputaţii şi membrii Guvernului urmează să-şi exercite funcţiile corespunzătoare cel puţin doi ani (desigur.

6. pentru calcularea pensiei pentru limită de vîrstă se aplică diferite formule.învăţămînt). 3. persoanele care îngrijesc la domiciliu un copil invalid în vîrstă de pînă la 16 ani sau care îngrijesc şi însoţesc nevăzătorii. cît şi celui obţinut după anul 19991). Minimul garantat se aplică la calcularea pensiei pentru perioada anterioară intrării în vigoare a legii menţionate. Sistemul de pensionare al Republicii Moldova nu prevede posibilitatea de a beneficia concomitent de diferite tipuri de pensii. mărimea pensiei este proporţională venitului lunar mediu asigurat. adică pînă la 1 ianuarie 1999. minimul garantat se reduce proporţional stagiului confirmat. alocaţii lunare de stat invalizilor şi participanţilor la război. Acesta reprezintă o sumă fixă garantată de stat celor care au realizat un stagiu deplin de asigurare. indemnizaţii beneficiarilor de pensii din localităţile aflate în partea stîngă a Nistrului. Pensia minimă şi minimul garantat Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat conţine asemenea noţiuni. ca „minim garantat” şi „pensia minimă”.3. indemnizaţii nominale pentru merite deosebite faţă de stat. 3. Pensia minimă se plăteşte persoanelor la care mărimea pensiei depline este mai mică decît aceasta. alocaţiile şi compensaţiile menţionate se plătesc din Fondul de pensii şi indemnizaţii. Cernobîl. compensaţii nominative şi ajutoare materiale unor categorii de cetăţeni.5. obţinut după anul 1999 este egal sau mai mare decît 20 de ani. În toate cazurile pensia minimă urmează să depăşească cu 10 lei minimul garantat. pensii participanţilor la lichidarea consecinţelor avariei de la C. Cernobîl. care şi-au pierdut întreţinătorul. inclusiv şi celor care au avut de suferit în urma avariei de la C.E. dar nu au dreptul de a beneficia de o pensie corespunzătoare. persoanele vîrstnice ce nu întrunesc condiţiile necesare pentru a beneficia de pensii din sistemul asigurărilor sociale de stat. Toate pensiile. care se calculează conform următoarei formule: . însă a permis de a scuti Fondul de pensii şi indemnizaţii de plăţile nespecifice acestuia.A. Formulele de pensionare Calcularea mărimii pensiei pentru limită de vîrstă Conform Legii Republicii Moldova cu privire la pensiile de asigurări sociale de stat.4. În iulie 2003 acest proces s-a finalizat. în dependenţă de mărimea stagiului de cotizare (atît celui total. iar cheltuielile legate de acestea sînt acoperite de către Casa Naţională de Asigurări Sociale din contul mijloacelor bugetului de stat.A. Persoanele care au dreptul de a beneficia de diferite tipuri de pensii urmează să opteze doar pentru un tip de pensie. Pentru persoanele care nu au realizat acest stagiu. ceea ce a condus la o creştere esenţială a poverii bugetului de stat. 3. А) Dacă stagiul de cotizare al pensionarului.E. Începînd cu anul 1999 în Republica Moldova a demarat procesul de trecere a pensiilor sociale în categoria alocaţiilor sociale. Pensiile plătite din contul bugetului de stat Pe lîngă pensiile de asigurări sociale de stat în Republica Moldova se plătesc un şir de pensii şi indemnizaţii din contul mijloacelor bugetului de stat: pensii militarilor în termen şi membrilor familiilor lor. toate pensiile sociale au fost schimbate în alocaţii sociale.

R . Vn – stagiul de cotizare după anul 1999. În legea privind pensiile de asigurări sociale de stat nu este prevăzut mecanismul de indexare a mărimii contribuţiilor . din care au fost achitate contribuţiile de asigurări sociale în anul premergător anului de ieşire la pensie. Vv – stagiul de cotizare pînă la anul 1999.Vn) + 2% ? (R . şi se calculează conform următoarei formule: unde: P – mărimea pensiei. care apreciază drepturile la pensie. se deosebeşte pentru pensionarii din numărul lucrătorilor din sectorul agrar şi ceilalţi pensionari. Formula de calcul pentru determinarea mărimii pensiei pentru perioada de pînă la anul 1999 se compune din doi termeni: Pv = MMP +0.1. deşi aceasta nu este stipulat în lege. Rn . mărimea căreia se stabileşte anual prin hotărîrea Guvernului (de regulă. Mărimea minimă de calcul al pensiei este cu 10 lei mai mică decît pensia minimă.1. Mărimea pensiei minime . Notă. Pentru fiecare an de stagiu de cotizare confirmat pînă la 35 de ani pensionarului i se calculează 1. În cazul realizării stagiului de cotizare de 35 de ani mărimea pensiei se majorează suplimentar cu 2% din venitul mediu lunar asigurat pentru fiecare an lucrat după atingerea vîrstei de pensionare stabilite.numărul lunilor pentru care s-au plătit contribuţiile.vîrsta standard de pensionare. atunci mărimea pensiei este alcătuită din două părţi. Dinamica schimbării mărimii pensiei minime pentru diferite categorii de pensionari este prezentată în tabelul 3.mărimea cotei de contribuţie stabilită în perioada de cotizare. ritmul de indexare a pensiei minime coincide cu ritmul de indexare a pensiei). obţinute pînă şi după anul 1999. Vt .suma contribuţiilor achitate pentru perioada de cotizare.unde: . . K – coeficientul individual al pensionarului. Tabelul 3.stagiul de cotizare realizat. calculată pentru perioada de pînă la anul 1999. iar mai mult de 35 de ani – 2% din venitul mediu lunar asigurat. S – salariul mediu lunar pe ţară. (3. Pv – mărimea pensiei. .1) B) Dacă stagiul de cotizare al pensionarului obţinut după anul 1999 nu depăşeşte 20 de ani. Vn .2% ? Vn + 2% ? (Vt . calculată pentru perioada de după anul 1999 conform formulei 3.Rn)]? Sa unde: Sa – venitul mediu lunar asigurat.2%.stagiul de cotizare necesar (35 de ani). Pn – mărimea pensiei.1.vîrsta reală la pensionare.005?Vv?S?K unde: MMP – mărimea minimă de calcul al pensiei pentru limită de vîrstă. În rezultat formula de calculare a pensiei pentru limită de vîrstă este următoarea: P = [1.

Categoria de pensionari 2004 175.77 2006 299. atunci pensia este constituită din două părţi şi se calculează conform următoarei formule: unde: P – mărimea pensiei. Vmax –stagiul de cotizare maxim potenţial de la vîrsta de 18 ani pînă la vîrsta de pensionare general stabilită. V – stagiul de cotizare confirmat. Formula de calcul pentru determinarea mărimii pensiei pentru perioada de pînă la anul 1999 se compune din doi termeni: . Vn – stagiul de cotizare după anul 1999. B) Dacă cetăţeanul a devenit pensionar de invaliditate după anul 2010. atunci mărimea pensiei este proporţională venitului mediu lunar asigurat şi se calculează conform următoarelor formule: Pentru gradul I de invaliditate: Pentru gradul II de invaliditate: (3. A) Dacă cetăţeanul a devenit pensionar de invaliditate după anul 2010.5 336. Pn – mărimea pensiei. Vv – stagiul de cotizare pînă în anul 1999.2) Pentru gradul III de invaliditate: unde: Sa – venitul mediu lunar asigurat. calculată pentru perioada de după anul 1999 conform formulei 3.98 2005 258.2.86 290. Pv – mărimea pensiei calculată pentru perioada de pînă în anul 1999.42 pensii pentru limită de vîrstă pentru lucrătorii din sectorul agrar pensii pentru limită de vîrstă pentru ceilalţi beneficiari de pensie pentru limită de vîrstă Calcularea mărimii pensiei de invaliditate În corespundere cu Legea Republicii Moldova privind pensiile de asigurări sociale de stat există formule de calculare a pensiei pentru cetăţenii ce au devenit pensionari pînă şi după 1 ianuarie 2010.08 196.

stabilite de legislaţie. MMPIII. se indexează doar partea pensiei ce se achită din contul mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat. Categoria de pensionari 2005 206.12 162. s-a schimbat diferenţierea dintre mărimile pensiilor. diferite majorări ale mărimii pensiilor pentru limită de vîrstă pentru agricultori şi lucrători din alte ramuri. După achitarea tuturor datoriilor. precum şi pentru pensionarii de invaliditate de diferite grade. ce se reglementează de Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat şi mărimile pensiilor stabilite conform altor legi2.85 199. deoarece la acel moment o atenţie prioritară era acordată achitării datoriilor la pensii. Însă această metodă nu era utilizată şi indexarea pensiilor nu se efectua. La părerea specialiştilor Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale acest fapt a condus la un dezechilibru al raporturilor. Coeficientul de indexare constituie media dintre creşterea anuală a indicelui preţurilor de consum şi creşterea anuală a salariului mediu pe ţară pentru anul precedent. II şi III respectiv. fără careva argumente. în anii 2000-2002 toate pensiile ce se plătesc din contul bugetului asigurărilor sociale au fost recalculate de trei ori.66 2006 239. dintre mărimile pensiilor pentru diferite categorii de beneficiari. iar mecanismul de indexare nu era determinat1. Acest mecanism de indexare a fost introdus din anul 2003. Ca rezultat către finele anului 2002 toate pensiile au fost majorate practic de două ori. K – coeficientul individual al pensionarului.6. Indexarea pensiilor Legislaţia Republicii Moldova prevede indexarea anuală a pensiilor de asigurări sociale de stat. Cu toate acestea. MMPIIII – mărimea minimă de calcul al pensiei de invaliditate de gradul I.33 231. Intrarea în vigoare a Legii Republicii Moldova privind pensiile de asigurări sociale de stat 3. Această metodă de actualizare a pensiilor în Republica Moldova a fost considerată inacceptabilă.2 (este cazul de a reaminti că mărimea minimă a pensiei este cu 10 lei mai mare decît mărimea minimă de calcul al pensiei.76 140. din care au fost achitate contribuţiile de asigurări sociale în anul premergător anului de ieşire la pensie.Pentru gradul I de invaliditate: Pv = [MMPII +20%?S?K] Pentru gradul II de invaliditate: Pv = [MMPIII +15%?S?K] Pentru gradul III de invaliditate: Pv = [MMPIIII +7%?S?K] unde: MMPII. Dinamica schimbării mărimii minime de calcul al pensiei de invaliditate de diferite grade este prezentată în tabelul 3. În procesul de recalculare au fost stabilite. S – salariul mediu lunar pe ţară. Anterior legislaţia prevedea indexarea pensiilor doar în cazul cînd nivelul inflaţiei creştea cu 5% comparativ cu indexarea precedentă.2. . Tabelul 3. Pe lîngă aceasta.74 pensii de invaliditate de gradul I pensii de invaliditate de gradul II pensii de invaliditate de gradul III 1.

prevede actualizarea mărimilor pensiilor în dependenţă de creşterea preţurilor de consum şi a salariului prin indexare. urmează de recunoscut că asemenea scheme de indexare conduc la o egalizare în sistemul de pensionare. Evident. suma majorării pensiei pentru limită de vîrstă nu putea fi mai mică decît 50 de lei. mărimea căreia (cu excepţia lucrătorilor din sectorul agrar) constituia 185 de lei. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. o dată în an de la 1 aprilie. Însă.3%. În primul rînd. nu poate fi recunoscută corespunzătoare mecanismului de indexare a pensiilor. 2. Astfel.98. În corespundere cu legislaţia toate pensiile urmau să fie indexate cu 19. au fost stabilite anumite limite pentru majorarea pensiilor. s-a efectuat o majorare semnificativă a pensiilor conform Legii nr. după cum este stabilit în Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat. indexării a fost supusă doar partea pensiei. în anul 2004 pensiile au fost indexate cu 22. Pe lîngă aceasta. 1. 15. pensiile pentru limită de vîrstă s-au majorat în anul 2004 comparativ cu anul 2003 cu cel puţin 50%.10. Se preconizează că în perioada 2007-2009 pensiile vor fi indexate cu 17. Prin legea menţionată au fost majoraţi coeficienţii utilizaţi în formulele pentru calcularea pensiilor pentru limită de vîrstă şi de invaliditate.5% ş.2%4. pe lîngă indexarea planificată. în anul 2005 – cu 18.291 din 17 martie 2005 „Cu privire la indexarea prestaţiilor de asigurări sociale şi a unor prestaţii sociale de stat” 5.324 din 7 octombrie 2004 privind introducerea modificărilor în Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat nr.3%3. Începînd cu anul 2004. stabilit de legislaţie.5%. anul 2002. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 3.i respectiv. Raportul social anual al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. Plus la aceasta. anul 2002. mărimea minimă a pensiei complete pentru categoriile de bază de beneficiari. această indexare cu stabilirea limitelor maxime şi minime. indexarea pensiilor se efectuează sistematic. Însă. legea a stabilit. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. este clară dorinţa puterii. începînd cu 1 noiembrie 2004. reieşind din care s-au stabilit pensiile pînă la 1 ianuarie 2001.8%. în rezultat suma majorării pensiilor recalculate urma să constituie cel puţin 25%. care dispun de mijloace minime pentru existenţă. Situaţia demografică în Republica Moldova . cu toate acestea. de asemenea.278 din 22 martie 2004 „Cu privire la indexarea pensiilor” 4. În urma acestei iniţiative legislative (luînd în consideraţie indexarea din luna aprilie).297 din 21 martie 2006 „Cu privire la indexarea prestaţiilor de asigurări sociale şi a unor prestaţii sociale de stat” 4. cu 13. Raportul social anual al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.156 din 14. În acelaşi timp. ce nu depăşea mărimea pensiei minime pentru limită de vîrstă.Prima indexare conform legislaţiei noi a fost efectuată în anul 2003. precum şi mărimea salariului mediu lunar pe ţară.7%5. iar în anul 2006 – cu 15. În rezultat. cea mai mare majorare a pensiei au primit-o beneficiarii de pensii joase. Cadrul de Cheltuieli în domeniul protecţiei sociale pentru anii 2007-2009. în condiţiile surselor limitate. A fost indexată şi pensia minimă. de a ridica nivelul de trai al pensionarilor. Este necesar de menţionat că în anul 2004.

0 3649.6%. deoarece în primul caz acestea includeau Transnistria.9 4334.7 3606.1 *Pînă în anul 1996 datele sînt prezentate în ansamblu pe republică.9 1491.5 3627.3 3581.2 2292. anul 1989 – recensămîntul populaţiei (12 ianuarie)) Populaţia.3 2113.0 2118.6 4347.5 3634.9 2330. inclusiv Transnistria.8 2104. cît şi cea naturală. Conform datelor Anuarului demografic al ONU discrepanţa dintre numărul mediu anual al acestor populaţii a constituit circa 660 mii persoane.8 3589.3* 3655. Pînă în anul 1999 scăderea populaţiei a fost legată în exclusivitate de fluxul migrator al locuitorilor republicii. Tabelul 4.1 1543. la începutul anului.4 3657.4 2069. Acest fapt a generat o schimbare semnificativă a raportului dintre ponderea populaţiei din mediul .0 2004.2 3617.2 mii persoane sau cu 2.5 2103. mediul rural 1989 1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 4337.2 1531.8 1529.1.0 1484.8 3599. total Anii Populaţia. iar numărul locuitorilor de la sate creştea. din anul 1997 – fără Transnistria.1 1492.1.6 4361.0 2301. atunci în anii 2002-2006 – 1. deoarece numărul nou-născuţilor depăşea numărul persoanelor decedate şi sporul natural al populaţiei în aceşti ani s-a menţinut.6 1538.7 2116.5%). Dinamica numărului şi structura pe vîrste şi sex a populaţiei Începînd cu anii 90 numărul populaţiei Republicii Moldova este în descreştere. Reducerea numărului populaţiei s-a înregistrat doar în localităţile urbane.1 2127. mediul urban Populaţia.3 2133. În ultimii 10 ani (în anul 2007 comparativ cu anul 1997) numărul populaţiei Republicii Moldova s-a redus cu 76. Se poate de presupus că creşterea numărului sătenilor a continuat practic neîncetat.5 2114.1 2036.8 2117. Pe parcursul ultimului deceniu numărul populaţiei republicii din mediul urban s-a redus (cu 4. Dinamica numărului populaţiei Republicii Moldova în perioada 1989 – 2007 (mii persoane.1%. pînă la începutul anului 2001.6 2113.3 3643.3 2033. După anul 1999 asupra reducerii numărului populaţiei influenţează ambii factori: atît reducerea migratorie.3%).3 2314. În ultimii cinci ani reducerea populaţiei a fost mult mai intensivă.4 1500. Dacă în anii 1997-2001 aceasta a constituit 0.2 1501.9 2108.3%. iar în al doilea – nu. ceea ce depăşeşte cu mult reducerea numărului populaţiei din zona rurală (cu 0.8 1478. O oarecare precauţie în această presupunere este legată de faptul că pînă în anul 1996 şi în perioada ulterioară datele sînt incomparabile.4.2 1499.

Tabelul 4.1 66.7 22.3% şi 58.9 67. 1989 г.3 9.3 71.0 64. .7 19. Odată cu reducerea numărului populaţiei Republicii Moldova.urban şi cel rural.0 64.5 70.5 9. atunci la începutul anului 2007 aceşti indicatori au constituit respectiv 41. Această creştere a fost deosebit de semnificativă. (în %.7%. Componenţa populaţiei în dependenţă de vîrstă se deosebeşte esenţial în localităţile urbane şi cele rurale. dar practic continuă.4 9.7 69.8 9.6 24. la începutul anului. ceea ce reprezintă o consecinţă a reducerii natalităţii.2 % respectiv.8 26.2%.2 64. iar la 100 de bărbaţi revin 109 de femei.1 9. Repartiţia populaţiei stabile a Republicii Moldova conform grupurilor principale de vîrstă în perioada 1989-2005.9 În primul rînd. – recensămîntul populaţiei (12 ianuarie))1 0-14 ani Anul 15-64 ani 65 de ani şi peste 1989 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 27.1 8.1 9.8% şi 52. a crescut ponderea populaţiei în vîrstă de 15-64 de ani.0 66.6 9.8 19. ponderea locuitorilor de la sate creşte.9 9.1 65.0 9.6 65. Aşadar. iar sătenii – 57. În acelaşi timp.7 23.8%. este de menţionat reducerea semnificativă a ponderii copiilor şi adolescenţilor în vîrstă de pînă la 15 ani. Mai puţin semnificativă.8 25.8 21. începînd cu anul 1999.0 9. Dacă la începutul anului 1997 orăşenii au constituit 42.3 9. a fost creşterea ponderii populaţiei vîrstnice.2.9 26. s-a înregistrat şi o schimbare semnificativă a componenţei pe vîrstă.4 25.8 68.7 20. În ultimul deceniu ponderea bărbaţilor şi femeilor în numărul total al populaţiei s-a stabilizat la nivelul de 47.

Se înregistrează deosebiri în categoria de vîrstă înaintată – în structura de vîrstă a femeilor ponderea persoanelor de vîrstă înaintată este cu mult mai mare. precum şi a persoanelor vîrstnice este mai mare decît în localităţile urbane. odată cu creşterea vîrstei.1. decît a bărbaţilor. la începutul anului 2005) În localităţile rurale ponderea copiilor şi adolescenţilor. Structura numărului populaţiei Republicii Moldova pe categorii de vîrstă este o amprentă a creşterii şi descreşterii natalităţii în ultimele decenii. este o consecinţă a supramortalităţii masculine. Creşterea disproporţiei între numărul de bărbaţi şi femei.Fig.4. Piramida populaţiei după sex şi vîrstă indică că structurile de vîrstă ale bărbaţilor şi femeilor sînt similare. Componenţa populaţiei urbane şi rurale a Republicii Moldova pe vîrste (în %. de comun cu alte republici din fosta Uniune Sovietică. care reprezintă o consecinţă a războaielor. de la care Republica Moldova a avut de suferit în secolul XX. aşa-numitul valul demografic. pe cînd cea a persoanelor în vîrstă de 15-64 ani este cu mult mai mică. .

conform datelor recensămîntului din anul 2004 în Republica Moldova numărul persoanelor cu vîrsta de 60 de ani constituia 22.4. ci dimpotrivă. La o vîrsta reproductivă şi aptă de muncă vor ajunge persoanele născute la sfîrşitul anilor 1980 şi în anii 1990.66 ori mai mic decît numărul celor de 18 ani. De exemplu. adică de 1. În acelaşi timp. atunci numărul celor mai tineri cu 5 ani – 49. care reprezintă un contingent puţin numeros. sau cu 19. numărul celor care la momentul recensămîntului populaţiei din 2004 au atins vîrsta de 18 ani (în prezent – 20 de ani) a constituit 70. adică de 2. au atins o vîrstă înaintată persoanele care s-au născut în anii războiului.4 mii persoane. iar numărul copiilor în vîrstă de 8 ani – a constituit doar 42.3 ori mai mult. deoarece chiar şi în cazul promovării unei politici demografice active şi întreprinderii altor măsuri nu se va reuşi de a spori natalitatea la un nivel atît de înalt. ceea ce influenţează pozitiv asupra dinamicii numărului nou-născuţilor. Piramida populaţiei Republicii Moldova în dependenţă de vîrstă şi sex (conform datelor recensămîntului populaţiei din anul 2004) În general structura populaţiei Republicii Moldova pe vîrste în prezent este relativ favorabilă. acele generaţii numeroase de oameni care s-au născut după sfîrşitul războiului. Însă în cîţiva ani situaţia se va schimba radical. pentru a compensa reducerea numărului populaţiei de vîrstă reproductivă. ocrotirii sănătăţii. Asemenea decalaj în componenţa populaţiei pe vîrste inevitabil va aduce la creşterea poverii asupra sistemului de . numărul cărora este relativ mic. de exemplu. Dacă. Pe de altă parte.2.1 mii persoane. Însă numărul acestora este comparativ mic.9% mai puţin.4 mii persoane. Astfel va fi şi în anii următori. precum şi stopează majorarea numărului persoanelor decedate. Aceasta contribuie la un spor relativ mic a poverii asupra sistemului de asigurare socială şi sistemului de pensii.Fig. Numărul celor mai tineri cu 5 ani a constituit 56.3 mii persoane. O reducere atît de bruscă a numărului de persoane de vîrstă reproductivă inevitabil va atrage după sine reducerea numărului nou-născuţilor. cînd a avut loc aşa-numita creştere compensatorie a natalităţii.5 mii persoane. vor ajunge la o vîrstă înaintată nu persoanele născute în anii războiului. În vîrsta activă reproductivă intră un contingent numeros de persoane care s-au născut la mijlocul anilor 1980.

indică creşterea acesteia în anul 1997. se poate de presupus că. din anul 1997 – fără Transnistria.3 10.9 17.0 12.9 10.3. Aşadar. condiţionate de schimbările viitoare în componenţa populaţiei pe vîrste. Natalitatea Rata şi tendinţele natalităţii determină. Însă. cît şi va contribui la creşterea numărului persoanelor decedate. Dinamica indicatorilor natalităţii în Republica Moldova în perioada 1989-20051 Numărul absolut al nou-născuţilor 82221 77085 74552 70837 66179 62085 56412 51866 45584 41332 38501 36939 36448 35705 36471 38272 37695 Rata natalităţii (numărul nou-născuţilor la 1000 de locuitori) 18.6 10. şi de aceea nu sînt pe deplin comparabile cu indicatorii din anii precedenţi. S-ar părea că dinamica ratei natalităţii. 1.3 13.5 11.1 16. vor conduce la o creştere esenţială a scăderii naturale a populaţiei Republicii Moldova şi. în Transnistria indicatorii natalităţii au fost mai scăzuţi.3 15.3. deservirii sociale şi ocrotirii sănătăţii. Pînă în anul 1996 datele sînt prezentate în ansamblu pe republică. inclusiv Transnistria. au fost în descreştere.2 10. reducerea numărului nou-născuţilor şi creşterea numărului persoanelor decedate. în mare măsură. datele prezentate nu includ Transnistria. 4. că aceasta nu a avut loc.2 14. în acelaşi timp. Luînd în consideraţie unele deosebiri ale componenţei etnice şi..0 12. prezentată în tabelul 4. deoarece începînd cu anul 1997. caracterul regimului de reproducere a populaţiei şi dinamica numărului acesteia.7 17. evident. Tabelul 4.1 10. particularităţile comportamentului de reproducere al populaţiei din Transnistria şi din cealaltă parte a Republicii Moldova. cel mai probabil.pensionare.2. din anul 1990 pînă în anul 2002. indicatorii natalităţii în Republica Moldova.5 Anii 1980 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Pe parcursul perioadei examinate. respectiv.6 10. o îmbătrînire semnificativă a acesteia.0 9. iar în restul teritoriu al republicii – mai .

4 4. însă în ultimii ani se observă o tendinţă de apropiere a acestora.0 50. deoarece acestea depind de particularităţile componenţei populaţiei după sex şi vîrstă. în structura populaţiei pe vîrste ponderea tineretului continua să crească.2 19. În totalitate aceasta a fost condiţionat de reducerea coeficienţilor de vîrstă.2 83. totodată.5.8 11. În anii 2003 şi 2004 s-a înregistrat o oarecare creştere atît a numărului absolut al nou-născuţilor.7 30-34 53. Natalitatea poate fi caracterizată mai adecvat cu ajutorul coeficienţilor de vîrstă.7 36.7 13.1%).2 1996 53. În acelaşi timp.1 9.8 10.6 35-39 21.8 45-49 0.3 105.4 9.5 14.9%).4 8.9 11.8 9. în baza acestora nu se poate pronunţa asupra deosebirilor reale ale natalităţii.4 8.4.2 12.1 40-44 5.3 8. şi mai puţin de însăşi creşterea natalităţii (cu 42.2 Toată populaţia 1991 61.7 37. În anul 2005 indicatorii natalităţii puţin s-au redus.7 . în mai mare măsură. Dinamica ratei natalităţii la populaţia urbană şi rurală în Republica Moldova în perioada 19902005 Populaţia urbană 16. Tabelul 4.7 13.7 10. Tabelul 4.8 14.6 197.înalţi.9 13.4 2. Dacă această presupunere este adevărată.7 8.5 11. Dinamica coeficienţilor de vîrstă ai natalităţii în Republica Moldova în perioada 1991-2005 Numărul nou-născuţilor la 1000 de femei de vîrsta corespunzătoare Anii 15-19 20-24 202.2 11.9 2.5 8. Acest spor.2 0.4 Anii 1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Rata natalităţii în localităţile rurale este mai înaltă decît în localităţile urbane.2 0. a fost condiţionat de schimbările favorabile în componenţa populaţiei după vîrstă şi sex (cu 57.8 85.9 25-29 106.4 11.2 1997 47.2 0. decît în medie pe Republica Moldova.1 Populaţia rurală 18.8 127.8 11. cît şi calculat la 1000 de locuitori.7 119.6 9.7 1992 62. atunci în anul 1997 nu s-a înregistrat nici o creştere a ratei natalităţii.2 10.

6 2. în anul 2005 rata natalităţii la femeile de pînă la 20 de ani a fost cu 39.0 12.3 0.2 14.2 0.8 91.1 15.9 2. la femeile cu vîrsta de 20-24 de ani – cu 27.4 143.7 2001 21.5 75. au fost mai înalţi decît în anul 1997. Astfel.1 0.1 0.8 96.1 0.1 2.1 0.8 165.7 1996 36.2 33.2 267.7 67.3 0.7 15.4%.6 15.3 38.1 38.9 9.5 2002 19.6 1992 76.6 60.5 4.0 2002 36.3 40.1 17.1 0.8 94.2% mai mică decît în anul 1997. Cu toate acestea.8 123. în grupurile de vîrstă de 30-34 de ani şi 35-39 de ani indicatorii natalităţii în anul 2005.5 36.1 45.8 62.3 2001 33.1 16.1 91.0 64.4 92.2 2.3 86.1 0.3 3.3 2.6 70.7 98.8 67.1 0.2 63.2 6.3 36.3 71.5 89.6 2.7 43.0 70.9 29.2 0.7 0.8%.2 98.3 71.2% şi 43.2 87.3%.0 75.2 43.2 0.2 0. .0 79.1 0.0 Populaţia urbană 1991 46.1 3.7 103.8 2003 18.7 11.9 42.8 82.8 47.2 111.6 82.6 71.8 2. atunci în anul 2005 aceşti indicatori au constituit respectiv 81.6 2004 35.4 34.9 3.6 1996 67.9 2004 18.0 106.6 2002 30.9 16.4 116.4 10.0 13.6 2.4 70.7 91.4 66.5 84. Dacă în anul 1997 indicatorul natalităţii la femeile în vîrstă de 25-29 de ani a constituit 69.8 273.2 67.0 30.0 2.4 3.4 26.2 12.7 2.8 2005 35.7 36.3 0.2 2003 29.1 Diminuarea natalităţii la femeile din diferite grupuri de vîrstă a avut loc în măsuri diferite.8 15. concomitent cu scăderea natalităţii s-a înregistrat şi schimbarea modelului de vîrstă al acesteia.3 ¨0.2 57.1 0.1 14.0 13.1 0.0 14.2 2.3 128.2 2005 29.5 0.3 71. în general. iar de vîrsta 30-34 de ani – 30. la cele de 25-29 de ani – cu 15.2 12.2 75.2 2004 29.8 1999 39.0 14.8 76.1998 43.2 1992 47.9 3. Aşadar.9 62.9 5.7 Populaţia rurală 1991 78.0 38.4 37.2 0.7 41.0 2000 36.5%.5 1.1 2001 41.1 24.4 34.6 72.2 0.7 2003 35. cu o deviere mai mare spre natalitatea femeilor cu o vîrstă mai înaltă.5 107.1 0.0 13.5 44.7 14. În cea mai mare măsură aceasta se referă la grupurile de vîrstă mai tinere.5 40.7 2005 18.9 97.4 2.1 3.6 2.4 16.2 156.3 2.1 ¨0.8% faţă de rata natalităţii din grupul de vîrstă de 20-24 de ani.2 40.

Coeficienţii de vîrstă ai natalităţii în Republica Moldova în anii 1997 şi 2005 Probabil. fără de care este imposibilă reproducerea populaţiei. modul de trai. depăşirea dinamicii demografice negative. odată cu creşterea vîrstei. şi dacă copilul apare la o vîrstă relativ tînără. În al doilea rînd.4.3. inclusiv şi cea reproductivă. . În primul rînd. amînarea naşterilor spre o vîrstă mai mare se va reflecta negativ asupra dinamicii ratei natalităţii.Fig. Într-o măsură şi mai mare aceasta se referă la al doilea – al treilea copil. odată cu creşterea vîrstei. ceea ce încurcă la realizarea intenţiilor de reproducere. se înrăutăţeşte starea sănătăţii. atunci modul de trai se formează ţinînd cont de copilul dat. Iar amînarea apariţiei primului copil poate conduce la faptul că copilul se va considera un pericol în menţinerea modului de viaţă deja stabilit. persoanele îşi formează anumite viziuni privind standardul anumit de viaţă. Modelele de vîrstă ale natalităţii la femeile din localităţile urbane şi rurale puţin diferă.

5 12.4 38. Dacă la sate.7 4.3 37. iar la sate – 74-1%).5 4.7 28. Aportul unor grupuri de vîrstă în natalitatea sumară a Republicii Moldova în perioada 19912005 15-19 Anii 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 1991 1992 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 13.1 1.0 1.9 1.1 0.6 15.0 0.7 14.0 11. în continuare nivelul maxim al natalităţii se înregistrează la vîrsta de 20-24 de ani.0 0. atunci în localităţile urbane indicatorii natalităţii în acest grup de vîrstă şi grupurile premergătoare diferă într-o măsură mai mică (în oraşe rata natalităţii la femeile cu vîrsta de 2529 de ani constituie 95.8 23.1 0.6 11.5 11.8 11.0 0. Tabelul 4. la femeile cu vîrsta mai tînără de 25 de ani aportul naşterilor în rata sumară a natalităţii în anul 2005 comparativ cu anul 1997 s-a redus cu .9 45.7 4.3 13.0 40.5 1.9 16.7 4.4 12.Fig.1 1.3 27.0 1.1 0.8 5.0 0.8 39.0 44.2 0.6 27.0 0.6 24.8 36.7 14.4 15.0 26.1 Schimbarea modelului de natalitate conduce la schimbarea aportului naşterilor din diferite grupuri de vîrstă în rata sumară a natalităţii.5% faţă de indicatorul de 20-24 de ani.9 39.0 0.7 14.3 4.0 0.9 0.0 11.8 36.0 0.1 13.0 27.1 1. Astfel.5 27.6 27.7 4.8 12.3 27.7 16.4.8 39.0 12.7 4.2 14.0 6. Coeficienţii de vîrstă ai natalităţii la populaţia din localităţile urbane şi rurale a Republicii Moldova în anul 2005.9 13.5 29.1 0.6 26.7 6.0 1.4 15.4 5.4.2 1.3 4.6.1 1.3 39.3 35.1 16.5 14.

26 1.22 Anii Pe parcursul perioadei examinate în Republica Moldova s-a înregistrat o reducere semnificativă a ratei sumare a natalităţii.22 2.7%.74 1.29 1.45 (ceea ce aproximativ corespunde ratei medii a natalităţii în Europa). şi odată cu menţinerea ratei actuale a natalităţii. Cel mai probabil că.28 2.22 1. în anul 1997 nu s-a înregistrat nici o creştere reală a natalităţii şi chestiunea ţine doar de date incomparabile ce se referă la diferite teritorii ale republicii (despre care s-a menţionat mai sus).67 1. Însă structura populaţiei pe vîrste inevitabil se va înrăutăţi.39 2. schimbările ratei acesteia au fost neesenţiale comparativ cu perioada anterioară. pentru a asigura un spor natural nul. În anul 2005 rata sumară a natalităţii în Republica Moldova a fost una din cele mai scăzute din lume.25 1. doar datorită unei structuri favorabile de vîrstă a populaţiei.39 1. Tabelul 4. iar la mamele în vîrstă de 25-34 de ani – dimpotrivă. O rată atît de joasă a natalităţii conduce inevitabil la o scădere naturală a populaţiei în proporţii mari.7%).65 1. După anul 2001 scăderea natalităţii practic s-a terminat.7.93 1. Dinamica ratei sumare a natalităţii în Republica Moldova în perioada 1990-2005. aceasta inevitabil va conduce la o scădere naturală a populaţiei foarte semnificativă.7.4 puncte procentuale (de la 55.1% pînă la 47. adică un echilibru al naşterilor şi decesurilor. Este destul de a menţiona că. Deosebit de rapid aceasta a scăzut în perioada 1993-1996.59 1. venind în corespundere cu regimul existent de reproducere a populaţiei. . În prezent acestea nu sînt atît de mari. În prezent rata sumară a natalităţii este mai joasă decît nivelul necesar de 1. Rata sumară a natalităţii 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2.06 1. se poate de vorbit despre o reducere dublă a valorii ratei sumare a natalităţii în comparaţie cu anul 1990. a crescut de la 39.21 1. Ca urmare natalitatea s-a redus pînă la un nivel mai jos decît cel necesar pentru asigurarea reproducerii populaţiei. Luînd în consideraţie cele menţionate referitor la deosebirile probabile ale ratei natalităţii în Transnistria şi în partea cealaltă a Moldovei.76 ori. în anul 2005 ar fi fost necesar ca rata sumară a natalităţii să constituie doar 1.5% pînă la 44.

6 5.0 2. Acţiunea acestui factor va avea.8 49.9 2.1 3.8 2.5 11. Tabelul 4.2 4.5 32.7 2.9.0 52.0 31.9 11. care a influenţat scăderea natalităţii în această perioadă.0 52.5 3.8 3. probabil.3 15. naşterea copiilor tot mai des se sacrifică în folosul menţinerii şi atingerii unui nivel de trai mai înalt. Tabelul 4.4 45. al doilea copil şi următorii).9 33. O caracterizare importantă a natalităţii reprezintă rata sumară a natalităţii la prima naştere. a fost transformarea rapidă a orientărilor valorice.6 10.9 5.6 11.8 48. Repartiţia nou-născuţilor după rangul naşterilor în Republica Moldova în perioada 1990-2005 (în %) Prima naştere A doua naştere A treia naştere 42.1 49.8 A patra naştere 5.1 31.6 4.8 4. S-a înregistrat atît amînarea naşterilor.1 31.0 A cincia naştere şi următoarele 3. motivării naşterii copiilor.2 53.7 2.1 4. Dinamica ratei sumare a natalităţii la prima naştere în Republica Moldova în perioada 19902005 Rata sumară a natalităţii 1990 1. cu excepţia celui de părinte.0 3.6 32. Un alt factor important. O consecinţă a acestui factor a fost faptul că.6 46.5 10.3 32. un caracter mai îndelungat.2 48. Totodată.2 9.9 9.4 32. creşterea exigenţelor referitor la standardele de viaţă preferabile.5 30.1 49.2 31.9 2.0 12.9 9. cît şi renunţarea la naşteri (în special. realizării personale în diferite domenii de activitate.1 32.8 32.1 52.9 2.8 49.8 51.9 32.4 32.5 Anii 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Procesul de reducere a natalităţii se reflectă şi prin faptul că creşte ponderea primelor naşteri şi descresc naşterile celui de-al treilea copil şi ulterioare.9 3.8 9.7 2. decît problema de adaptare la condiţiile de trai.0 4.8. o reducere atît de esenţială a natalităţii a fost în mare măsură condiţionată de dificultăţile de adaptare a multor familii la condiţiile schimbătoare ale activităţii vitale (mai exact aceasta s-ar putea spune în rezultatul unei analize profunde a comportării reproductive).0 2.9 9.1 13.4 4.8 53.3 31.1 4.5 14.5 11.8 5.3 4.8 4.0 53. reducerea în continuare a necesităţii de a avea copii.02 Anii .Probabil că. naşterile celui de-al doilea copil se schimbă neesenţial.1 32.0 13.

Însă aceşti indicatori. .83 0. însă la calcularea indicatorilor se presupune condiţional că pe parcursul vieţii al acestei totalităţi de persoane intensitatea natalităţii în fiecare categorie de vîrstă este identică cu cea înregistrată în perioada calendaristică analizată.97 (primul copil poate fi născut doar unul.71 0. dar care trăiesc în aceeaşi perioadă de timp. Sub influenţa unor sau altor circumstanţe de scurtă durată naşterea copiilor poate fi amînată (probabil.99 0. decît au planificat soţii. care s-au născut în aceeaşi perioadă de timp.81 0.65. diferiţi ani de naştere permit de a analiza mai bine schimbările ce ţin de natalitate. Este clar că aceasta poate avea loc doar la unele generaţii condiţionale. în condiţii favorabile pentru mărirea familiei (probabil. Rata sumară a natalităţii la prima naştere. Sursa principală de date ce ţin de natalitatea generaţiilor reale în ţară este recensămîntul populaţiei. Toate aceste momente se reflectă asupra indicatorilor actuali ai natalităţii. Aceştia depind de aşa-numitul calendar (timing) al naşterilor. aceasta a avut loc în anii 1980 în legătură cu realizarea de către stat a unui şir de măsuri întru asistenţa familiilor cu copii.0.94 0. calculaţi pentru generaţiile condiţionale (ipotetice). au un neajuns semnificativ. iar în cohortele reale rata nu va depăşi cifra de aproximativ 0. pe lîngă rezultatele evidente (permit de a analiza permanent dinamica natalităţii). asupra reproducerii acestor generaţii. pînă în anul 1994 inclusiv în Republica Moldova nu au fost răspîndite nici renunţările. respectiv. Utilizarea datelor privind numărul mediu al copiilor născuţi de către femeile din diferite generaţii. iar la o parte de femei el nu va apare din cauza sterilităţii). permite de a presupune că circa 20% din femei amînă (inclusiv în legătură cu amînarea căsătoriilor) sau chiar renunţă la naşterea primului copil.67 0.63 0. Aşadar.63 0. asemenea generaţie nu există. pe atunci încă în cadrul URSS). Informaţia curentă privind natalitatea permite de a calcula indicatorii doar pentru generaţia condiţională. Generaţia reală – totalitatea de persoane.85 0.06 1. adică pentru o totalitate de persoane de diferite vîrste. În prezent situaţia este cu totul diferită. de a evidenţia mai corect determinantele acesteia. Condiţionalitatea constă în faptul că.66 0. în anii 1990 aceasta s-a întîmplat în multe familii).1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 1. egală cu 0.02 0. nici chiar amînarea naşterii primului copil.65 La începutul anilor 1990 rata sumară a natalităţii la prima naştere a depăşit 1. însă nu influenţează semnificativ asupra numărului final de naşteri în cadrul generaţiilor reale şi.69 0. Naşterea copilului poate avea loc puţin mai devreme.79 0. Anume aceşti indicatori se utilizează pentru caracterizarea curentă a natalităţii. Este posibilă şi o situaţie inversă.

Încălcarea reducerii lente a numărului mediu de naşteri la trecerea spre generaţiile mai tinere are loc doar la femeile care s-au născut în anii 19501954. S-ar părea că vîrsta nivelului maxim de naştere (20-24 de ani) la aceste femei a trecut înainte de realizarea acestor măsuri.142 1. în mai mare măsură. cînd procesul de procreare se va încheia pentru toate femeile (pînă atunci se poate de vorbit doar despre numărul copiilor născuţi într-o vîrstă sau alta).11. coincid cu prima jumătate a anilor 1980. deja menţionate. Numărul final de naşteri la generaţia reală poate fi determinat doar atunci. au loc la femeile în vîrsta mai mare de 25 de ani. Numărul mediu al copiilor născuţi de către femeile din diferite generaţii în Republica Moldova (calculat la o femeie.260 2. Anume naşterile celui de-al doilea şi al treilea copil la femeile – mame. privind acordarea de către stat a asistenţei familiilor cu copii. Tabelul 4.599 2.041 0.995 2.061 0. în marea majoritate.018 0.295 2.168 2. Însă. conform datelor recensămîntului populaţiei din 2004)2 Vîrsta la momentul efectuării recensămîntului din 2004 (ani) 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70 şi peste Numărul mediu al copiilor născuţi 0. Numărul mediu al copiilor născuţi de către femeile din diferite generaţii în localităţile urbane şi rurale din Republica Moldova (calculat la o femeie. conform datelor recensămîntului populaţiei din 2004) Vîrsta la momentul efectuării recensămîntului populaţiei (ani) 15-19 Numărul mediu al copiilor născuţi Diferenţa dintre Oraş Sat sat şi oraş 0. creşterea natalităţii în anii 1980 s-a referit. care.874 Anii naşterii 1985-1989 1980-1984 1975-1979 1970-1974 1965-1969 1960-1964 1955-1959 1950-1954 1945-1949 1940-1944 1935-1939 1934 şi mai devreme Datele recensămîntului populaţiei din anul 2004 privind numărul copiilor născuţi reflectă clar reducerea natalităţii în cadrul generaţiilor reale. La acestea indicatorul natalităţii puţin îl depăşeşte pe cel din cohorta precedentă.464 2. care s-au născut în anii 1950-1954. utilizarea indicatorilor natalităţii la generaţiile reale are şi puncte slabe.043 Anii naşterii 1985-1989 . la naşterile celui de-al doilea şi al treilea copil.444 1. Tabelul 4.Însă. Există unele temeiuri de a presupune că aceasta a avut loc în rezultatul realizării în anii 1980 a măsurilor.657 1. În acest caz se poate cu certitudine de menţionat doar despre natalitatea care a avut loc în trecut (deşi nu prea îndepărtat).10. în cea mai mare măsură.284 2.

2 22.916 2.559 2.12.1 Populaţia. Diferenţele dintre indicatorii natalităţii la femeile din localităţile urbane şi cele rurale se reduc în mod stabil.9 16.882 2.782 1.774 2.857 1.6 12.339 0.0 21.628 2.293 1.3 14.754 0.3 17.613 2.9 17. ponderea copiilor născuţi în afara căsătoriei la femeile din mediul rural este mai mare.850 1. Populaţia.859 1.455 2.5 18.6 17.1 11.6 22.359 1.2 18.262 2.518 0.2 19.8 20. O creştere deosebit de semnificativă a acestui indicator s-a înregistrat în localităţile rurale.050 Creşterea natalităţii la generaţiile reale a avut loc doar la femeile din localităţile urbane.4 24.964 3. mediul rural 10.702 0. Diferenţa este în permanentă creştere: în anul 2001 aceasta a constituit 1. nu s-a înregistrat nici o creştere a numărului mediu de copii născuţi la generaţiile reale. Aceasta a fost chiar puţin mai mare. în anul 2004 – 3.190 0.801 1.618 1. în anul 2002 – 1.1 22.673 0.841 1.9 19.140 0. în anul 2003 – 2.924 1.9 23. ci două generaţii: anii de naştere 1950-1954 şi 1955-1959. decît la cele din mediul urban. decît în total pentru femeile din toată republica.4 22. Astfel.5 Populaţia.1980-1984 1975-1979 1970-1974 1965-1969 1960-1964 1955-1959 1950-1954 1945-1949 1940-1944 1935-1939 1934 şi mai devreme 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70 şi peste 0.603 1.644 0.8 24. În prezent asemenea naşteri constituie circa un sfert din numărul total al acestora.827 0. Tabelul 4. odată cu trecerea la generaţiile mai tinere.0 13.8 puncte procentuale. Dinamica ponderii copiilor născuţi în afara căsătoriei în Republica Moldova în perioada 19902005.8 22. total 11.0 punct procentual.2 16. La femeile din localităţile rurale.7 18.082 1. şi a atins nu una.623 0.8 18.3 puncte procentuale.7 22.9 Anii 1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Pe parcursul perioadei analizate ponderea copiilor născuţi în afara căsătoriei a fost în permanentă creştere. începînd cu anul 2001. mediul urban 12.5 25.1 15. .8 23.264 0. care au o rată mai înaltă a natalităţii.3 puncte procentuale.5 22.

Tabelul 4. cît şi pentru cea rurală.3 11.9 11. însă diferenţele au fost minore. deoarece numărul mediu al copiilor născuţi este calculat (conform regulii) doar la numărul de femei. 4.7 13. din anul 1997 – fără Transnistria. Pînă în anul 1996 datele sînt prezentate în ansamblu pe republică.6 11. precum este indicat în rezultatele recensămîntului. Dinamica indicatorilor mortalităţii în Republica Moldova în perioada 1989-2005 Numărul absolut al persoanelor decedate 40113 52969 49748 42957 39922 41315 41224 40075 41852 43079 41668 44689 Rata mortalităţii (numărul decedaţilor la 1000 de locuitori) 9.4 Anii 1989 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Asemenea dinamică a fost caracteristică atît pentru populaţia urbană.3 11.4 13.1.6 Anii 1990 1995 1996 1997 .6 12. se evidenţiază prin anumite particularităţi. Datele prezentate în tabelul dat şi cel următor se deosebesc de cele oficiale. Tabelul 4.8 10.9 14. care au indicat numărul de copii născuţi.5 11. în ambele cazuri cel mai rău an din cadrul perioadei analizate a fost anul 1995.2 9.4 9. O înrăutăţire evidentă a indicatorilor s-a înregistrat doar în perioada 1989-1995.2 12.3 9. şi nu la numărul total de femei.13.2 11.3. 2. spre deosebire de indicatorii natalităţii. Mortalitatea şi durata vieţii Dinamica indicatorilor mortalităţii şi duratei vieţii în Republica Moldova.2 Populaţia rurală 11.9 11. inclusiv Transnistria. Populaţia urbană 7.14. Dinamica ratei mortalităţii la populaţia urbană şi rurală în Republica Moldova în perioada 1990-2005. În următorii 10 ani indicatorii au oscilat.0 11. rămînînd la un nivel mai bun decît la mijlocul anilor 90.

7 21.15. Cu toate acestea.0 12.6 21.9 18.6 8.6 13. Populaţia.6 8.3 17.5 22. precum sînt în Federaţia Rusă: speranţa de viaţă la naştere pentru femei depăşeşte acelaşi indicator pentru bărbaţi cu 7-8 ani (în Federaţia Rusă – cu 13. Dinamica mortalităţii infantile în Republica Moldova în perioada 1990-2005 Numărul decedaţilor cu vîrsta sub 1 an la 1000 de locuitori Populaţia.8 13. Populaţia.8 16. indicatorii Republicii Moldova privitor la femei sînt la acelaşi nivel sau puţin mai jos cu cei din Federaţia Rusă.9 12.2 18.1 8.3 19.5 ani pentru bărbaţi şi 71.0 20.5 ani). care după o perioadă scurtă de creştere (1990-1994). Tabelul 4.2 12.6 12.9 13.7 15.8 16.2 20.2 19. total mediul urban mediul rural 19.8 8.2 12.0 18.5 16.3 ani pentru femei.9 16.0 14. mai pronunţată în localităţile rurale decît în cele urbane.2 Anii 1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Indicatorii duratei prognozate a vieţii pentru bărbaţi şi femei s-au modificat sincronic: după descreşterea indicatorilor în anii 1990-1995 cu 3 ani pentru bărbaţi şi 2.8 21. Diferenţele gender nu sînt atît de pronunţate.3 20. ulterior s-a înregistrat o descreştere stabilă.5 13. Tabelul 4.16.9 14. ulterior se observă o creştere nesemnificativă către anul 1998 şi apoi nişte oscilaţii minore în diapazonul de 64-64.1 14.5 20. Comparînd durata vieţii în Republica Moldova cu indicatorii din Federaţia Rusă se poate de constatat că. durata vieţii la bărbaţi în Republica Moldova este mai înaltă decît în Federaţia Rusă cu circa 5-5.4 Un indicator important din punct de vedere social este indicatorul mortalităţii infantile.3 16.7 16. ceea ce a contribuit la o oarecare apropiere a acestora.1 13.4 14. Dinamica speranţei medii de viaţă la naştere în Republica Moldova în perioada 1990-2005 .1 19.5-72 ani pentru femei.4 13.0 17.3 12. O mică înrăutăţire a indicatorilor în anul 2005 deocamdată nu reprezintă un temei de a examina aceasta ca o nouă tendinţă.1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 8.8 8.5 ani.8 9.3 17.

40 71.8 65.01 62.8 71.96 63.05 65.75 68.62 66.94 7.4 62.49 71.72 7.3 63.25 64.02 71.7 73.0 65.7 65.6 63.93 67.77 69. Tabelul 4.20 63.72 66.7 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Diferenţa dintre speranţa medie de viaţă la naştere la bărbaţi şi femei 6. respectiv. O depăşire maximă a ratei mortalităţii masculine îi revine vîrstei de 20-30 de ani (aproximativ este de 3 ori mai mare decît la femei).4 Femei 70.39 64.46 7.06 69.99 64.02 71.40 70.9 63. .6 Ambele sexe 70.9 Durata vieţii la orăşeni este mai lungă cu 3-3.28 62.69 67.79 63.97 6.6 73.63 63.1 63.6 73.9 72.24 7.64 67.5 ani decît cea a sătenilor.58 67.88 64.45 71.2 74.5 ani.64 71.4 63.86 7.0 66.88 66. diferenţa dintre aceşti indicatori şi.49 7.90 67. Această diferenţă este puţin mai mare decît cea din Federaţia Rusă.6 66.98 67.7 70.1 1989 2000 2001 2002 2003 2004 2005 70.6 67.42 64.9 66.7 Bărbaţi 66.3 67.03 62.9 70.76 71.63 67.4 74.11 68.4 70.61 7.84 7.17.18 63.07 68.1 Bărbaţi 63.9 70.44 7.54 64.82 71.0 Ambele sexe 67.73 70.4 70. dintre durata vieţii pentru bărbaţi şi femei se reduce de la 7-8 ani la naştere pînă la 3-3.94 71. care constituie circa 2.40 7.37 7.39 7.28 68.9 Bărbaţi 65.5 Diferenţele dintre durata vieţii pentru bărbaţi şi femei în primul rînd sînt determinate de diferenţa dintre ratele mortalităţii masculine şi feminine în vîrsta aptă de muncă.8 Femei 72.6 69.Anii Ambele sexe 68.05 64.03 7.5 ani – la vîrsta de 60 de ani. Speranţa medie de viaţă la naştere în localităţile urbane şi rurale ale Republicii Moldova în perioada 1990-2005 Populaţia urbană Anii Populaţia rurală Femei 73. Odată cu creşterea vîrstei.57 71.66 72.6 69.3 66.37 7.

XXI. în Republica Moldova.3 6. Nupţialitatea şi divorţialitatea În ultimii ani se înregistrează un spor semnificativ al indicatorilor nupţialităţii. Cu toate acestea căsătoriile se încheie mai activ în localităţile urbane.9 6. Dinamica ratei de nupţialitate la populaţia urbană şi rurală în Republica Moldova în perioada 1990-2004 Populaţia urbană 10.7 7. Pe de altă parte. care diminuează numitorul la calcularea acestui indicator.2 6.3 6. Dinamica indicatorilor nupţialităţii în Republica Moldova în perioada 1989-2005. Probabil acest spor.8 7.6 Anii 1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Este dificil de vorbit despre o oarecare dinamică stabilă a indicatorilor ce ţin de divorţialitate. la aceasta contribuie şi scăderea populaţiei.2 5.5 Populaţia rurală 8. este necesar de menţionat că. Tabelul 4.4 6.3 7.5 6. la 100 .6 Anii 1989 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Tendinţa de creştere a numărului de căsătorii este predeterminată. care se evidenţiază prin natalitatea sporită. Numărul absolut al căsătoriilor 39928 23524 21684 21065 21685 24961 25164 27187 Rata de nupţialitate (numărul căsătoriilor la 1000 de locuitori) 9.18.0 7. de faptul că.8 5. în mare măsură.4.4 6.7 5. În acelaşi timp. ceea ce este legat de migraţiunea tineretului din localităţile rurale în cele urbane în scopul obţinerii studiilor şi la muncă.8 5.8 6.5 6.4.2 6.3 5.0 5. ca şi în Federaţia Rusă.9 7.19.0 6.5 5.5 7. atingerea vîrstei de căsătorie a unor cohorte numeroase. Tabelul 4.3 6.5 6.8 6. începînd cu sec. este condiţionat de schimbările componenţei pe vîrstă a populaţiei. la vîrsta de căsătorie au ajuns cohortele mijlocului anilor 80.

2 1. decît la populaţia urbană.4 0.4 1.9 6.0 7.9 6. în timp ce în Federaţia Rusă – a început în anul 1992. Sporul natural şi reproducerea populaţiei Dinamica natalităţii şi mortalităţii descrisă mai sus determină şi indicatorii (absoluţi şi relativi) de creştere şi scădere a populaţiei. Dinamica indicatorilor divorţialităţii în Republica Moldova în perioada 1990-2005 Numărul absolut de divorţuri 12401 8913 9707 10808 12698 14672 14918 14521 Rata de divorţialitate (numărul de divorţuri la 1000 de locuitori) 2. Tabelul 4.8 59.9 2.4 Populaţia rurală 0.9 4.8 Anii 1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 4. atunci în prezent acesta diferă aproximativ de 4 ori.de căsătorii anual le revin 50-60 de divorţuri.3 6.9 44.9 1. Tabelul 4. la indicatori negativi.1 7. Reducerea populaţiei determinată de prevalarea mortalităţii asupra natalităţii a început în anul 1999.4 2.4 Anii 1989 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Familia din localitatea rurală rămîne tradiţional mai puţin expusă despărţirii.6 58.5 0. deşi creşterea indicatorului dat este evidentă.6 37. Pentru Republica Moldova este caracteristică trecerea rapidă de la un nivel înalt al sporului natural.8 6.21. înregistrat la sfîrşitul anilor 80.5. ceea ce depăşeşte circa de două ori indicatorul dat la sfîrşitul anilor 1980. şi această creştere se petrece mai rapid.0 4.8 51.1 4. deşi indicatorii reducerii .1 1.8 1.6 1.3 4. Şi.0 Numărul de divorţuri la 100 de căsătorii.3 53.1 4. În rezultat se observă o oarecare apropiere a indicatorilor.4 4.3 58. Dacă în anii 90 numărul de divorţuri la 1000 de orăşeni a fost de 10-15 ori mai mare decît printre locuitorii de la sate.20.5 4.4 0. încheiate în acelaşi an 31.4 1.0 3. Dinamica ratei de divorţialitate la populaţia din mediul urban şi cel rural în Republica Moldova în perioada 1990-2004 Populaţia urbană 5.7 3.

Dinamica ratei sporului natural al populaţiei urbane şi rurale în Republica Moldova în perioada 1990-2004 Populaţia urbană 9. Tabelul 4.7 -0.5 0.6 0.23.8 –1.4 0.22. iar diferenţa dintre ratele natalităţii treptat se micşorează.6 0.5 Populaţia rurală 6.6 0.7 -2.7 0.1 -0.2 -0.8 0.9 Anii 1989 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Datorită faptului că mortalitatea în localităţile rurale este cu mult mai înaltă decît în localităţile urbane.0 –1.8 -1.2 -1. Dinamica indicatorilor ce ţin de sporul natural al populaţiei în Republica Moldova în perioada 1989-2005 Valoarea absolută a sporului natural al populaţiei 42108 3442 2117 2626 1410 –2814 –4285 –3627 –6147 –6608 –3396 –6994 Rata sporului natural (la 1000 de locuitori) 9.0 –1.5 0.deocamdată nu sînt atît de înalţi – mai puţin de 2%.3 1. indicatorii reducerii naturale a populaţiei rurale sînt mai înalţi decît în oraş.1 –1. din cauza fluxului migrator înalt populaţia urbană se micşorează într-o măsură mai mare decît cea rurală.3 -0.7 –1. proporţiile depăşirii mortalităţii asupra natalităţii vor înregistra o tendinţă evidentă de creştere. Totodată.4 –0.5 0.9 Anii 1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 . Tabelul 4.9 0.7 0.7 –1.6 -2.4 -0.7 -1.2 0.2 -1.

Dacă indicatorii sporului natural al populaţiei reflectă dinamica anuală curentă, atunci indicatorii de reproducere a populaţiei caracterizează procesul de înlocuire a generaţiilor, care se formează în urma regimurilor existente ale natalităţii şi mortalităţii. Indicatorii de reproducere a populaţiei necesită o utilizare corectă deosebită. Aceştia permit de a evalua schimbarea numărului populaţiei, în caz că componenţa pe vîrste corespunde regimului existent de reproducere a populaţiei, adică combinării ratelor de natalitate şi mortalitate. În prezent structura pe vîrste este diferită. Aceasta s-a format în urma tendinţelor demografice din ultimii ani. Urmează de ţinut cont de faptul că, menţinerea îndelungată a ratei mortalităţii actuale şi, în special, a natalităţii inevitabil (doar migraţiunea intensivă stabilă poate împiedica aceasta) formează distribuirea populaţiei pe vîrste corespunzătoare. La rîndul său, această distribuire, chiar în cazul îmbunătăţirii regimului de reproducere a populaţiei, va influenţa negativ asupra dinamicii numărului acesteia. Aşadar, indicatorii de reproducere a populaţiei reprezintă o evaluare integrală a regimurilor existente de natalitate şi mortalitate şi servesc drept prognoză – preîntîmpinare specifică, care permite de a analiza ce se va întîmpla cu populaţia, în caz că tendinţele demografice nu se schimbă. Un indicator cheie al regimului de reproducere a populaţiei îl reprezintă coeficientul net de reproducere a populaţiei. Acesta caracterizează măsura de înlocuire a generaţiei părinteşti de către generaţia de copii. Dacă valoarea acestuia depăşeşte cifra 1, atunci reproducerea este extensivă, adică din generaţie în generaţie numărul populaţiei creşte. Dacă valoarea este mai mică decît cifra 1, atunci reproducerea este îngustă, adică din generaţie în generaţie numărul populaţiei descreşte. Valoarea indicatorului egală cu 1 indică despre o reproducere simplă, la care din generaţie în generaţie numărul populaţiei nu se schimbă. În anii 2001-2005 valoarea coeficientului net de reproducere a populaţiei în Republica Moldova a constituit 0.6. Ceea ce înseamnă că fiecare generaţie nouă după numărul populaţiei este cu 40% mai mică decît cea anterioară (în schimb la fiecare 10 femei revin doar 6 fiice). Tabelul 4.24. Dinamica coeficientului net de reproducere a populaţiei în Republica Moldova în perioada 1990-2005 Coeficientul net de reproducere a populaţiei 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 1.13 1.07 1.05 0.97 0.91 0.82 0.75 0.78 0.73 0.73 0.73 0.60 0.58

Anii

2003 2004 2005

0.58 0.60 0.58 Pentru anii 2003-2005 – estimare.

Dacă coeficientul net indică proporţia de înlocuire de către generaţii cu condiţia cînd structura populaţiei pe vîrste vine în corespundere cu regimul de reproducere a populaţiei, atunci rata reală a sporului natural indică care va fi schimbarea anuală a numărului populaţiei. În cazul coeficientului net mai mare decît 1, rata reală a sporului natural va fi pozitivă, în cazul coeficientului net mai mic ca 1 – negativă şi în cazul coeficientului net egal cu 1 – nulă. Această rată a sporului natural se numeşte reală, deoarece, spre deosebire de rata simplă a sporului natural al populaţiei, nu depinde de particularităţile componenţei populaţiei pe vîrste, formate sub influenţa tendinţelor demografice anterioare şi migraţiunii, ci se determină doar de către regimul de reproducere a populaţiei. În anul 2004 rata reală a sporului natural al populaţiei în Republica Moldova a constituit 19.6%. În caz că structura pe vîrste a locuitorilor republicii ar fi corespuns ratelor actuale ale natalităţii şi mortalităţii, atunci reducerea naturală anuală a populaţiei ar fi constituit 2.0%, adică ar fi fost de 10 ori mai mare decît cea actuală. În baza ratei reale a sporului natural se construieşte aşa-numitul model al populaţiei stabile. Acesta reprezintă un model teoretic al populaţiei, în care se menţin neschimbate caracteristicile de vîrstă ale natalităţii şi mortalităţii, precum şi structura populaţiei pe vîrste.

Fig.4.5. Piramida pe vîrste şi sexe a populaţiei stabile, ce corespunde regimului de reproducere a populaţiei în Republica Moldova în anul 2004.

Modelul populaţiei stabile indică ce fel de componenţă a populaţiei pe vîrste corespunde unui sau altui regim de reproducere a populaţiei, adică combinării ratelor de natalitate şi mortalitate. În realitate o populaţie stabilă nu există niciodată, deoarece pentru formarea acesteia este necesar ca pe parcursul unei perioade destul de îndelungate (cîteva decenii) coeficienţii de vîrste ai natalităţii şi mortalităţii să nu se schimbe. De asemenea, această populaţie ar trebui să fie închisă, adică migraţiunea nu trebuie să influenţeze asupra schimbării numărului populaţiei. În acelaşi timp, modelul populaţiei stabile este un instrument important în analiza demografică, în primul rînd, datorită faptului că permite de a evalua la care structură a populaţiei pe vîrste şi sexe ar putea conduce regimul existent de reproducere a populaţiei. Ponderea populaţiei cu vîrsta sub 15 ani în populaţia stabilă, ce corespunde regimului existent de reproducere a populaţiei Republicii Moldova, constituie 11.1%, cu vîrsta de 15-64 ani – 65.0%, 65 de ani şi peste – 23.9%.

4.6. Prognoza demografică
În ultimul deceniu (1995-2005) situaţia demografică în Republica Moldova a fost nu atît de favorabilă. Numărul populaţiei a scăzut lent şi în anul 2005 a constituit 3.6 mil.locuitori (fără Transnistria), adică anual populaţia Republicii Moldova s-a micşorat de la 7 pînă la 10 mii persoane. S-a înregistrat o îmbătrînire treptată a populaţiei. Numărul persoanelor cu vîrsta de peste 60 de ani (calculat la 100 persoane a populaţiei) a crescut de la 13.1 pînă la 13.6 persoane. S-a redus semnificativ rata sumară a natalităţii de la 1.74 pînă la 1.26 şi, ca urmare, s-a redus ponderea copiilor cu vîrsta de sub 15 ani în numărul total al populaţiei de la 28.6% în anul 1995 pînă la 19.0% în anul 2005. Însă este de menţionat că, în anul 2003 rata natalităţii a fost mai mică decît în anul 2005 şi a constituit doar 12.1. Dinamica pozitivă ce ţine de acest indicator permite de a spera în viitor la o îmbunătăţire a situaţiei demografice în Republica Moldova. O problemă acută pentru Republica Moldova rămîne nivelul scăzut al duratei prognozate a vieţii şi supramortalitatea masculină în vîrsta aptă de muncă. Astfel, rata mortalităţii la bărbaţi în vîrstă de 16-62 ani în anul 2003 a constituit 759 (la 100000 de bărbaţi de această vîrstă), iar la femei acest indicator a fost de 284 (la 100000 de femei cu vîrsta de 16-57 ani). Acest fapt generează o diferenţă destul de semnificativă în durata prognozată a vieţii la bărbaţi şi femei. Conform datelor oficiale durata vieţii la bărbaţi în anii 2003-2005 a constituit 64.4-63.8 ani, iar la femei 71.6-71.7 ani. Adică în mediu femeile în Republica Moldova trăiesc cu 7-8 ani mai mult decît bărbaţii. Este de menţionat că această situaţie este caracteristică pentru multe ţări ale CSI. În general, în cadrul CSI indicatorul ce ţine de durata vieţii prognozate pentru bărbaţi se estimează la 62 de ani, pentru femei – la 72 de ani. În acelaşi timp, urmează de avut în vedere că, vorbind despre diferenţa dintre rata mortalităţii la bărbaţi şi femei, urmează de înţeles că această diferenţă nu este identică în grupurile de vîrstă mică, medie şi mare. Diferenţa maximă se înregistrează în grupurile de vîrstă medie, în grupurile de vîrstă mică mortalitatea la băieţi este cu 30-50% mai înaltă decît la fete. În grupul de vîrstă mai mare (peste 70 de ani) diferenţa nu este atît de mare, însă, de asemenea, constituie pînă la 30%. Aşadar, se poate de constatat că, deşi indicatorii ce ţin de durata vieţii în Republica Moldova sînt mai favorabili decît în general în cadrul CSI, aceştia totuşi dovedesc despre probleme semnificative privind mortalitatea în aspect gender. Migraţiunea populaţiei – este un fenomen care are o mare influenţă asupra depopulării populaţiei moldoveneşti. Contribuţia acesteia la acest proces pe parcursul a diferitor ani s-a estimat în limitele de la 50% pînă la 70%. Cel mai mare număr de emigranţi în ţară s-a înregistrat în anul 2000 – 9128 persoane. Către anul 2002 valoarea acestui indicator s-a redus, constituind 6592 persoane, iar ulterior, în anul 2003 a crescut din nou pînă la 7376 persoane. Pe parcursul ultimilor trei ani acest indicator a avut o tendinţă de reducere, care în combinare cu sporul în

Natalitatea. Doar dezvoltarea dinamică a economiei Republicii Moldova. probabil nu se va reuşi de a evita procesele migratorii.25 sînt prezentate datele care permit de a compara rezultatele principale obţinute în urma modelării indicatorilor demografici.6 mii persoane anual pînă la 6 mii în anul 2025 şi ulterior se va menţine la acelaşi nivel pînă în anul 2050. În Republica Moldova lipseşte o prognoză oficială demografică pe termen lung (pînă în anul 2050). Totodată. ar putea atenua această influenţă.6 către anul 2050.pînă la 74 de ani pentru bărbaţi şi 80 de ani pentru femei.procesul imigrator. se presupune că scăderea migraţională treptat se va micşora de la 3. În tabelul 3. Spre deosebire de scenariul 1. va continua tendinţa de creştere a vîrstei medii a mamei şi devierea maximă a natalităţii spre vîrstele mai mari. orientate spre susţinerea familiilor cu copii. Se presupune menţinerea modelului de comportament reproductiv preponderent cu un copil. Scăderea migraţională îşi va menţine tendinţa de creştere nesemnificativă şi ca urmare va creşte de la nivelul de 3. o creştere nesemnificativă a natalităţii în vîrstele de 25-29 şi 30-34 ani.23 pînă la 1. Aceste scenarii au fost elaborate în baza datelor statisticii oficiale şi estimărilor privind schimbările indicatorilor demografici de bază. din contul reducerii mortalităţii din cauza bolilor sistemului cardiovascular şi factorilor externi). reducerea mortalităţii şi politicii migraţionale orientate spre suspendarea scăderii migraţionale. Desigur fluxul forţei de muncă din ţară are o influenţă negativă.4 către anul 2050. Mortalitatea. care presupune îmbunătăţirea condiţiilor social-economice. ceea ce va determina o creştere nesemnificativă a duratei prognozate a vieţii pînă la 69 de ani pentru bărbaţi şi 76 de ani pentru femei către anul 2050. creşterea nivelului de trai. Migraţiunea. Indicatorii mortalităţii vor scădea (în primul rînd. Date . ca urmare către anul 2025 indicatorii duratei prognozate a vieţii vor creşte de la 64. efectuate conform scenariilor descrise mai sus. iar către anul 2005 . creşterea nesemnificativă a duratei vieţii (cu menţinerea rămînerii în urmă faţă de ţările europene) şi menţinerea scăderii migraţionale cu o oarecare creştere a numărului de emigranţi în ţările europene. Mortalitatea. Migraţiunea. a permis de a reduce soldul negativ dintre emigranţi şi imigranţi de la 7807 persoane în anul 2000 pînă la 4771 persoane în anul 2005. care presupune suspendarea reducerii natalităţii şi o oarecare creştere cu o dezvoltare economică favorabilă. însă în epoca globalizării. care va asigura solicitarea forţei de muncă în ţară. Scenariul 1 .6 mii persoane anual pînă la 0 mii persoane către anul 2050.moderat-pesimist. Rata sumară a natalităţii va creşte puţin de la nivelul existent de 1.4 către anul 2025 şi 1. Rata sumară a natalităţii va creşte de la nivelul existent de 1.23 pînă la 1. de aceea în scopul modelării sistemului de pensionare au fost elaborate două scenarii de dezvoltare demografică a ţării. cînd mobilitatea forţei de muncă este destul de înaltă. Indicatorii mortalităţii se vor reduce lent. pînă la 1. Structura pe vîrstă a migranţilor va rămîne neschimbată şi va corespunde structurii din ultimii ani. promovarea politicii demografice.3 către anul 2025. Natalitatea.5 pînă la 76 de ani pentru femei.6 pînă la 69 de ani pentru bărbaţi şi de la 72. Scenariul 2 – moderat-optimist.

Din acest punct de vedere este mai important indicatorul ce caracterizează raportul dintre numărul pensionarilor şi numărul populaţiei în vîrstă aptă de muncă.0 14.7 23. iar conform scenariului 2 – 793 de persoane de vîrstă pensionară.4 69.0 2593.3 16.0 76.7 16.3 Rata sumară a natalităţii 1.7 şi.7 16.5 -3.6 3354.0 -2. Începînd cu anul 2011 valoarea ratei demografice de împovărare de către persoanele în vîrstă în scenariile examinate începe să difere.6 pers.3 1.6 13. conform scenariului 1 va constitui 382 persoane. la realizarea scenariului 1 numărul populaţiei se va reduce către anul 2050 cu 996.6 72.0 74.) Structura populaţiei (%): sub vîrsta aptă de muncă 19. atît moderat-pesimist (scenariul 1).3 mii persoane. Tabelul 4. iar în al doilea – pînă la 47.1 47.8 mii persoane.23 Speranţa de viaţă la naştere (ani): bărbaţi 64.mai detaliate cu privire la toţi anii prognozaţi sînt prezentate în anexa 1. adică rata demografică de împovărare de către persoanele în vîrstă va creşte de 2. reieşind din condiţionalitatea cunoscută (deoarece se corelează cu numărul persoanelor în vîrstă aptă de muncă şi nu cu numărul persoanelor ocupate).5 Migraţiunea (sporul anual.9%.0 -6. în anul 2010 la 1000 de persoane apte de muncă vor reveni deja 267 de pensionari.0 3004. Către anul 2025 valoarea acesteia.4 64.4 69.4 în vîrsta aptă de muncă 64.6 74. Astfel.0 76.4 23. ponderea populaţiei în vîrstă aptă de muncă se va reduce în primul caz pînă la 50%. Este de menţionat că însăşi reducerea numărului populaţiei nu este un indicator decisiv în stabilitatea sistemului de pensionare al ţării.5 1. Aceasta dovedeşte despre faptul că.0 36.9 ori. de 2.0 Indicatorii Numărul total al populaţiei (mii 3589.5 50. iar în cazul realizării scenariului 2 – cu 585. peste 50 de ani problemele asigurării statale cu pensii se vor acutiza.1 1.4 60. respectiv.0 1.) Ambele scenarii de dezvoltare demografică a Republicii Moldova.7 59.25.6 femei 72.0 3456.23 64.0 -6. Din cîte se vede.0 0.6 1. Către finele perioadei de prognozare (anul 2050) la 1000 de persoane în vîrstă aptă de muncă le vor reveni conform scenariului 1 – 730.9 19. permite de a se pronunţa despre partea pensiei unui pensionar achitată de către o persoană angajată. mii -3. Însă populaţia treptat îmbătrîneşte şi. Indicatorul dat.0 80. Parametrii de bază şi rezultatele modelării de dezvoltare a perspectivelor demografice în Republica Moldova 2005 2025 2050 scenariul scenariul scenariul scenariul scenariul scenariul 1 2 1 2 1 2 3589.3 67. creşterea bruscă a ratei demografice de împovărare de către persoanele în vîrstă se va înregistra în cadrul ambelor scenarii .9 38. aşa-numita rata demografică de împovărare de către persoanele în vîrstă.3 peste vîrsta aptă de muncă 16. conform scenariilor demografice elaborate. Este de menţionat că începînd cu perioada de prognozare (anul 2006) se observă o valoare a acestui indicator destul de favorabilă din punct de vedere al sistemului de pensionare: la 1000 de persoane în vîrstă aptă de muncă le revin 253 de pensionari. Totodată. cît şi cel moderat-optimist (scenariul 2) presupun o scădere şi îmbătrînire continuă a populaţiei. iar conform scenariului 2 – 395 persoane.9 pers.

4. . în cazul prognozării perspectivelor de dezvoltare a sistemului de pensionare s-a examinat doar unul din scenariile demografice – moderat-optimist.6 şi 3. deoarece creşterea duratei vieţii şi reducerea natalităţii este o tendinţă comună europeană şi Republica Moldova în acest sens nu rămîne în urmă.3. Ţinînd cont de acest fapt. Compararea scenariilor demografice: numărul populaţiei Fig.4. în cadrul sistemului de pensionare.demografice examinate. se poate de concluzionat că în cazul ambelor scenarii demografice examinate vor apărea probleme. Fig.7. practic similare. Tendinţele descrise sînt prezentate în fig. care presupune către finele perioadei de prognozare (anul 2050) o scădere mai mică a populaţiei şi o durată a vieţii mai lungă.7.6. Compararea scenariilor demografice: rata de împovărare de către persoanele în vîrstă Aşadar.

Situaţia macroeconomică actuală La efectuarea modelării de prognozare a dezvoltării sistemului de pensionare se ţine cont de indicatorii macroeconomici şi cei demografici.2 Ritmul de creştere a salariului real.3. Indicatorii principali ce caracterizează situaţia macroeconomică din ţară şi care urmează a fi utilizaţi la efectuarea prognozelor sînt: ritmul de creştere a PIB.5. deoarece prognozarea. % Fig.5. Însă. Fig. salariului. salariului şi schimbările ratei inflaţiei în Republica Moldova pe parcursul ultimilor 10 ani.1-5. Din cîte se cunoaşte.1 Ritmul real de creştere a PIB. de regulă. Pronosticul demografic şi indicatorii demografici principali care se utilizează în procesul de modelare sînt examinate într-un capitol separat. efectuarea prognozelor macroeconomice pentru ţările cu o economie în tranziţie este o sarcină destul de dificilă. 5. se bazează pe tendinţele dezvoltării economice formate pe parcursul unei perioade îndelungate. în perioada de tranziţie indicatorii macroeconomici au un caracter instabil. indicatorii ocupării forţei de muncă etc. Aceasta se observă foarte clar în fig. inflaţiei. care au o influenţă fundamentală asupra dezvoltării acestui sistem.5. unde sînt reflectate datele privind ritmul real de creştere a PIB. % .

prognozele macroeconomice oficiale sînt revizuite permanent.5-5. reieşind din ritmul real de dezvoltare a economiei. datele prezentate demonstrează că pentru Republica Moldova perioada 1996-2005 a fost caracterizată prin ritmuri instabile de dezvoltare a indicatorilor macroeconomici examinaţi. În această situaţie pentru modelarea proceselor care se vor înregistra în sistemul de pensionare pe parcursul unei perspective de lungă durată. comparativ cu indicatorii planificaţi. În anul 2005 s-a presupus că ritmul de creştere a PIB pentru anii 2006-2008 va constitui 5. conjunctura politică şi economică schimbătoare. În legătură cu aceasta este incorect de a utiliza dinamica formată de dezvoltare a acestor indicatori în scopul efectuării trendurilor macroeconomici pentru o perspectivă de lungă durată. pentru efectuarea scenariilor dezvoltării acesteia este mai corect de a utiliza prognozele macroeconomice guvernamentale oficiale sau experienţa statelor cu o economie stabilă.5. planificat de către Guvernul Republicii Moldova în anii 2005 şi 2006 puţin diferă. iar în anul 2006 acest indicator a fost corectat pînă la 6. ceea ce se lămureşte prin ritmul real mai înalt de creştere a acestuia.Fig. Este necesar de menţionat că.4).5. Scenariile de dezvoltare se schimbă.3 Rata inflaţiei anuale Aşadar. ritmul de creştere a PIB pe termen mediu (pînă în anii 2008-2009). . de exemplu. Astfel. În anul 2006 au fost revizuiţi şi alţi indicatori macroeconomici prognozaţi.0% (fig.0%.

0 7.0 7.4 12.0 Prognosticul oficial presupune că.0%.0 6.0 1650.4 9.0 2005 36.0% în anul 2005 pînă la 14.0% în anul 2006) şi menţinerea ritmului de creştere a acestui indicator la un nivel destul de înalt în perspectiva medie.0 PIB nominal Ritmul de creştere a PIB Inflaţia Fondul de remunerare a muncii Ritmul real de creştere a fondului de remunerare a muncii Salariul mediu lunar Ritmul real de creştere a salariului 1103.0 2009 63. atunci în anul 2006 se presupune de a majora acest indicator cu 14.0 10. În rezultatul acestei reforme salariul mediu lunar în Republica Moldova urmează să se majoreze cu circa 70%. Tabelul 5.0 7.0%.6 10.6 17.5 10.1 11.0 1319.9 10. ulterior.4 8.0 6.8 7.0 2015.0 2007 49.0 2006 43.6% comparativ cu anul 2004.lei % lei % Indicatorii 2004 32.0 20. În tabelul 5. în următorii patru ani ritmul de creştere a PIB va rămîne destul de înalt şi va constitui 6.2 6. .0%.0 2008 56.0 2826.0 7.1 Indicatorii macroeconomici pentru perioada 2004-2009 Unitatea de măsură mlrd. Se prognozează un ritm de creştere a salariului destul de înalt.0 11.0 12.Fig.0% . dacă conform rezultatelor anului 2005 ritmul real de creştere a acestui indicator a constituit 7.3 6.3 6.4 Ritmul de creştere a PIB.9 12.0 2420.5.0 14.1 este prezentat pronosticul indicatorilor macroeconomici principali pentru anii 2007-2009 întocmit de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.lei % % mlrd. Prognosticul presupune că.în anul 2009. inflaţia va varia între 9.0 14.4 11. Implementarea pe etape a reformei în domeniul salarizării (anii 20062009) va contribui la majorarea dublă a ritmului de creştere a salariului (de la 7.9% şi 7.0 9. deşi se va menţine oricum înalt – pînă la 12% în anul 2007-2008 şi 11. ceea ce a permis de a majora salariul mediu lunar cu 19.5 9.0 12. Astfel.8 9.0%. în anii 2007-2008 ritmul de creştere a salariului puţin va scădea.

Spre exemplu. persoanelor ocupate.4%. treptat contribuţiile achitate de către angajat vor creşte: de la 3% în anul 2006 pînă la 6% în anul 2009. Numărul populaţiei economic active în Republica Moldova în anul 2005 a constituit 1422. prognozele macroeconomice oficiale conţin un şir de indicatori necesari pentru modelarea dezvoltării sistemului de pensionare şi crearea scenariilor de prognoză. se observă o reducere a activităţii şi cu cît vîrsta este mai mare. Este de menţionat că. Însă în scopul prognozării nu sînt suficienţi doar aceşti indicatori.4 mii persoane sau 8. precum şi date privind structura acestora în dependenţă de vîrstă şi sex. aceasta atinge mai mult . şomerilor. precum sînt: numărul populaţiei stabile şi economic active. Evident că. 5. stabilite în Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2006. de asemenea. aceasta nu avea nici un impact asupra perspectivelor de dezvoltare a sistemului de pensionare.8%. PIB. Este de menţionat că.3 mii persoane şi pe parcursul ultimilor şapte ani (începînd cu anul 1999) a avut o tendinţă de descreştere. Tendinţele activităţii economice a populaţiei Rata de activitate economică a populaţiei şi parametrii ce o condiţionează (rata de ocupare a forţei de muncă şi şomajului) reprezintă factorii importanţi care determină proporţiile sistemului de pensionare a ţării. mai este necesar de a avea o analiză detaliată a unora dintre aceştia. Pentru celelalte categorii de plătitori ai contribuţiilor de asigurare actele normative în vigoare nu prevăd deocamdată careva schimbări a mărimii contribuţiilor de asigurare sau a taxelor fixe. care este caracteristică Republicii Moldova. ponderea fondului de remunerare a muncii în PIB.5% de persoane economic active. profilul activităţii economice pe vîrste în Republica Moldova este asemănător cu profilul corespunzător al statelor economic dezvoltate. Cea mai esenţială reducere a numărului populaţiei economic active s-a înregistrat în anul 2003 şi a constituit 141. care ar putea influenţa semnificativ asupra rezultatelor perspectivelor de dezvoltare a sistemului de pensionare. ceea ce se observă destul de clar în fig. Astfel. inflaţia. Însă urmează de menţionat rata mai scăzută a activităţii economice printre persoanele tinere cu vîrsta sub 24 de ani. deoarece determină numărul potenţial de plătitori ai contribuţiilor de pensii şi. cît şi rata de activitate economică. fondul de remunerare a muncii. Practic în toate categoriile de vîrste (pînă la 55 de ani) în perioada examinată (2000-2005) s-a înregistrat o descreştere a activităţii economice cu 13-16 puncte procentuale. Conform datelor OIM în statele industrial dezvoltate în această categorie de vîrstă se înregistrează pînă la 51. suma totală a contribuţiei achitate de către angajator şi angajat nu se schimbă. cu atît este mai semnificativă reducerea. ca urmare. mulţi indicatori financiari ai sistemului de pensionare. În categoriile de vîrstă mai mari.1.3 mii persoane sau cu 15. Însă ţinînd cont de faptul că. de aceea în cadrul modelului se utilizează un tarif unic al contribuţiilor de asigurare pentru toată profunzimea prognozei. în timp ce în Republica Moldova în anul 2005 acestea au constituit doar 21. pentru o evaluare corectă a volumului de contribuţii şi plăţi sînt necesare datele privind dinamica numărului populaţiei economic active şi celor ocupaţi în economie.Încă un indicator.5. Această situaţie poate fi explicată prin rata înaltă a migraţiunii economice. iar cele achitate de către angajator vor descreşte în mărimea corespunzătoare. Programul de dezvoltare al Republicii Moldova pe termen mediu prevede o redistribuire a poverii ce ţine de achitarea contribuţiilor de asigurări sociale între angajator şi angajat. În general în această perioadă valoarea acestui indicator s-a redus cu 259. De aceea la efectuarea prognozelor au fost utilizate tarifele contribuţiilor de asigurare (şi a taxelor fixe). este mărimea tarifului de contribuţii de asigurare. schimbarea ratei de activitate economică după vîrstă în Republica Moldova este destul de uniformă. Doar în categoria de vîrstă de 55-59 de ani s-a menţinut atît numărul.8%.5. Este important de menţionat şi faptul că.

care impune pensionarul să-şi continue activitatea şi după atingerea vîrstei de pensionare.9%.3 puncte procentuale. este firească şi se explică prin motivele fiziologice. iar rata activităţii economice – cu 6. O reducere deosebit de semnificativă a numărului populaţiei economic active s-a înregistrat în mediul rural în vîrsta de pînă la 30 de ani. însă în proporţii mai mici.2 puncte procentuale şi respectiv. iar la vîrsta de 55-59 de ani se înregistrează o creştere destul de semnificativă atît a ratei. la bărbaţi acest proces a decurs cu ritmuri mai înalte: în perioada 2000-2005 rata activităţii economice la bărbaţi s-a micşorat cu 12. Peste vîrsta de 50 de ani ritmul de reducere a activităţii economice puţin se micşorează. cu majorarea. în proporţii mai mici. Însă. prin legislaţie. iar ulterior. se poate de constatat că Republicii Moldova în general în perioada 2000-2005 i-a fost caracteristică reducerea ratei activităţii economice a populaţiei. Schimbarea ratei de activitate economică diferă destul de semnificativ în mediul urban şi cel rural. . Acest proces a atins practic toate vîrstele. La femei o diminuare mai intensivă a activităţii economice se înregistrează la vîrsta de pînă la 40 de ani. iar în mediul rural – cu 23. s-a înregistrat şi în grupurile de vîrstă mai mari. Pe parcursul perioadei examinate (2000-2005) numărul populaţiei economic active în mediul urban s-a redus cu 6. În diferite grupuri de vîrstă aceasta a constituit de la 40% pînă la 50%. 17. În vîrsta de pensionare diminuarea ratei de activitate economică continuă. precum şi cu nivelul scăzut de asigurare cu pensii. Diminuarea valorii acestui indicator. se stabilizează la vîrsta de 55-59 de ani. se înregistrează reducerea ratei şi numărului populaţiei economic active. După cum s-a menţionat.3 puncte procentuale. a vîrstei de ieşire la pensie.2 puncte procentuale. care se întrerupe peste vîrsta de 65 de ani. cît şi a numărului de persoane economic active. de asemenea. iar la femei – cu 7. Aşadar. La bărbaţi o reducere a activităţii economice mai semnificativă (şi uniformă) s-a înregistrat în vîrstele de la 15 pînă la 49 de ani (aproximativ cu 15-18 puncte procentuale în fecarecohortă). Stabilizarea şi chiar creşterea valorii acestui indicator în vîrstă prepensionară şi cea de pensie timpurie este legată. cît şi la femei. Ulterior. cît şi pentru femei.populaţia în vîrstă aptă de muncă. mai întîi de toate. Reducerea ratei de activitate economică este caracteristică atît pentru bărbaţi.5%. de asemenea. Fig. în mediul urban.5 Dinamica ratei de activitate economică după vîrstă. atît la bărbaţi. şi se opreşte abia după vîrsta de 50-54 de ani. ritmul acesteia puţin se reduce.5. Reducerea activităţii economice în vîrstă pensionară.

1 puncte procentuale. se poate de menţionat că cea mai semnificativă reducere a valorii acestui indicator se înregistrează la bărbaţi.5%.7%. dacă în oraş în perioada 2000-2005 această .Nivelul cel mai înalt îi revine vîrstei de 20-25 de ani şi celei de 35-45 de ani. Probabil. Însă în vîrstă prepensionară numărul populaţiei economc active în mediul urban chiar puţin creşte.6% şi a constituit în anul 2005 .6. Fig.9%.7). iar în vîrsta de 20-24 de ani – cu 29. în vîrsta de 15-19 ani rata s-a redus cu 54.8% în anul 2000 pînă la 43. se poate de constatat că.3% în anul 2005 sau cu 12.2 puncte procentuale.5% pînă la 29. Aceasta a condus la faptul că către anul 2005 ocuparea în rîndurile bărbaţilor şi femeilor a devenit practic identică (fig.1248. Un tablou interesant se observă în cazul examinării schimbării ratei de ocupare a forţei de muncă în mediul urban şi cel rural (fig. cît şi în cele rurale. care au atins mai mult bărbaţii. cauza principală constă în procesele de migraţie.61. ceea ce se observă destul de clar în fig 5. numai în perioada 2000-2005 numărul populaţiei ocupate s-a redus cu 17. Examinînd rata actuală de ocupare a forţei de muncă a populaţiei în Republica Moldova.5. Dinamica ratei de ocupare a forţei de muncă în dependenţă de vîrstă. Pentru diferite cohorte această reducere a constituit de la 14. Pe parcursul perioadei examinate cel mai esenţial s-a micşorat ocuparea tineretului: astfel. Este de menţionat că.5. iar la femei – cu 10. Referitor la tendinţele de schimbare a ratei de ocupare a forţei de muncă după vîrstă.8). valoarea acestui indicator s-a micşorat atît în localităţile urbane. Examinînd schimbarea ratei de ocupare a forţei de muncă a populaţiei în dependenţă de vîrstă. Însă.6 mii persoane. aceasta s-a redus esenţial comparativ cu perioada sovietică şi are o tendinţă de reducere în continuare. Rata de ocupare a forţei de muncă în vîrstă de peste 65 de ani s-a redus destul de brusc. Destul de semnificativ s-a redus şi ocuparea în vîrsta de la 25 pînă la 45 de ani. Dimensiunile şomajului. Astfel. În perioada 2000-2005 la bărbaţi această rată s-a micşorat cu 13.0 puncte procentuale. este de menţionat că acestea sînt similare cu tendinţele de schimbare a ratei de activitate economică a populaţiei. Rata de ocupare a forţei de muncă a crescut doar în vîrsta prepensionară şi cea de pensie timpurie.5. S-a micşorat şi rata de ocupare a forţei de muncă de la 54.

4% şi se deosebea de mediul urban practic cu 10 puncte procentuale). atunci la sate – 18. s-a diminuat către finele perioadei examinate pînă la 41.reducere a constituit doar 3. % Fig. Aceasta a condus la faptul că rata ocupării forţei de muncă în mediul rural. Aceasta constituie circa 36.0%: la bărbaţi – 31. ce locuiesc în localităţile rurale.2 puncte procentuale. .0%. Dinamica ratei de ocupare a bărbaţilor şi femeilor. este legată de ieşirea bărbaţilor.5.5. iar la femei – 35. din domeniul economiei. reducerea ocupării forţei de muncă.2% şi a devenit mai joasă decît la oraş. Fig.7%. % În Republica Moldova ponderea „persoanelor neangajate” în numărul total de persoane ocupate este destul de înaltă. Aceasta permite de a concluziona că. înregistrată în Republica Moldova în perioada 2000-2005. în mare măsură.7 puncte procentuale.8.7. iniţial fiind mai înaltă (în anul 2000 a constituit 59. Dinamica ratei de ocupare a forţei de muncă în mediul urban şi cel rural.

5 231. este mai dificilă şi procedura de acumulare a contribuţiilor. Este de menţionat că.1 447.0 82.5 33.0 36.4 65.1 23.5 661.8 33.6 3.0 34.2 .8% şi 1. cu o rată înaltă de ocupare a populaţiei.3.6 0.4 1. Tabelul 5.0 62.1 15. Tabelul 5.4 1.5 46.8 35. este orientată spre producerea agricolă şi că sectorul agricol în republică este bine dezvoltat.8%. În structura totală a persoanelor ocupate aceştia reprezintă doar circa 0.7 5.8% din numărul persoanelor ocupate nu erau angajate.2).3 mii persoane.3 3.6 0.Spre exemplu. pentru sistemul obligatoriu de asigurare cu pensii majoritatea persoanelor ocupate „nu în bază de angajare” reprezintă un contingent problematic.2 64. Toate acestea generează un nivel scăzut de colectare.2 416 452.2 100 100 100 100 868. anul 2003 Persoane ocupate Total persoane angajate patroni persoane angajate pe cont propriu altele Total 1356480 868160 7718 447467 33135 100 Categoriile de vîrstă 15-24 25-34 35-49 50-64 65+ 137692 257520 611324 293588 56355 91785 173677 414931 181416 6351 115 1230 4988 1385 35297 76252 182148 105463 48305 10495 6361 9257 5324 1699 10. Ponderea patronilor în Republica Moldova este destul de nesemnificativă. Partea cea mai mare dintre persoanele angajate pe cont propriu o constituie persoanele ce locuiesc în localităţile rurale: acestea constituie 79. Aceasta este legat de faptul că. care acordă dreptul la o pensie minimă de asigurări sociale de stat.2 31.0 17. anul 2003 Mii persoane În % faţă de total Total bărbaţi femei Total bărbaţi femei oraş sat 1356.9 488. de regulă.în numărul total de persoane neangajate. economia Republicii Moldova.1 2. numărul bărbaţilor şi femeilor fiind practic acelaşi (tabelul 5.3 695. se stabilesc tarife fixe.5% .6 4.0 37.0 216. în Federaţia Rusă în anul 2004 doar 6.2 19.2.3 245. Populaţia ocupată în dependenţă de statutul locului de muncă de bază.1 50.0 0.1 21. deoarece pentru aceste persoane este destul de complicat de a evalua baza impozabilă. În Republica Moldova în prezent lucrează „nu în bază de angajare” circa 488.1 0.0 45.4 0. Repartiţia numărului persoanelor ocupate după grupurile de vîrstă şi statutul ocupării.1 9.3 243.9 2. în mare măsură. care se asigură de sine stătător cu un loc de muncă.9 49. Pentru asemenea categorii de plătitori ai contribuţiilor de asigurare.9 7.8 Persoane ocupate inclusiv: ce activează în bază de angajare ce activează nu în bază de angajare dintre care: angajate pe cont propriu patroni altele Printre persoanele care activează „nu în bază de angajare” majoritatea (peste 90%) sînt persoanele.

Toate cele menţionate permit de a presupune că categoria destul de numeroasă de persoane angajate pe cont propriu în Republica Moldova include. însă în general rata şomajului a fost relativ joasă şi a constituit 9.2 puncte procentuale. revenirea economiei care se înregistrează în ultimul timp în Republica Moldova. deocamdată nu se reflectă nicicum asupra parametrilor de ocupare a forţei de muncă a populaţiei.9 17. În acelaşi timp. cu atît este mai înaltă ponderea persoanelor angajate pe cont propriu.8 64.persoane angajate patroni persoane angajate pe cont propriu altele 100 100 100 100 10. . cea mai mare parte a patronilor (64. Acest proces a atins practic toate grupurile de vîrstă.1%). pe parcursul căreia persoana asigurată a beneficiat de indemnizaţie de şomaj.9 23. Dacă în ultimii şase ani numărul şomerilor s-a redus puţin (cu 7. în mare măsură. nu acele persoane care au decis de a se ocupa cu antreprenoriatul. ceea ce se observă clar din fig.2 mii persoane sau cu 5.6%) o constituie persoanele de vîrstă aptă de muncă medie: 35-49 ani. deoarece aceste persoane deja au acumulat experienţă şi cunoştinţe. Spre regret. se include în stagiul de cotizare.9 20.6 16. atunci rata şomajului a crescut cu 1.6 40. ci persoanele care nu şi-au găsit un loc pe piaţa muncii şi care sînt impuse să se asigure personal cu o muncă pentru a obţine careva venituri. de exemplu.1 Examinînd distribuirea persoanelor ocupate după grupurile de vîrstă.2 47.7 20. partea esenţială dintre persoanele angajate pe cont propriu o constituie persoanele cu vîrsta de 35 de ani şi peste.9.7%2. Rata şomajului Conform legislaţiei Republicii Moldova perioada.9 mii de şomeri.7 0.7%. Aşa. În primul rînd. În anul 2005 în Republica Moldova au fost 132.9 17. În cazul examinării repartiţiei conform statutului ocupării în interiorul categoriilor de vîrstă se observă următoarea legitate: cu cît este mai mare cohorta persoanelor ocupate.8 5. în cohorta persoanelor cu vîrsta de peste 65 de ani ponderea persoanelor angajate pe cont propriu constituie 85.0 10.7 27. Aceasta conduce la faptul că deocamdată (în speranţa că este temporar) şomerii nu participă la sistemul de asigurare cu pensii. Însă acest stagiu va fi luat în consideraţie doar în cazul cînd pe parcursul acestei perioade au fost transferate contribuţiile respective.0 19.5.9 31.0 15.5 7.6 1.1 0. se poate de menţionat două momente interesante. modul de finanţare a perioadelor necontributive încă nu este reglementat de legislaţie. ceea ce este destul de explicabil. În al doilea rînd.

Situaţia privind şomajul în cadrul tineretului este caracteristică şi pentru Federaţia Rusă. În anul 2005 rata şomajului la tineret a constituit circa 20. în vîrstă de 15-24 ani. a constituit 13.4. acesta afectează tineretul în vîrstă de pînă la 24 de ani. în mare măsură.4 sînt prezentate rezultatele modelării efectuate. Indicatorii macroeconomici pentru perioada 2005-2050 . şi pentru alte state din lume. În tabelul 5. inclusiv economic dezvoltate. conform datelor OIM în anul 2003 în statele industrial dezvoltate rata şomajului printre persoanele tinere. 5. În acest caz rata de ocupare se determină faţă de întreaga populaţie 2. Crearea pronosticului de bază La efectuarea pronosticului macroeconomic de lungă durată a fost utilizată Prognoza Ministerului Finanţelor Republicii Moldova pentru anii 2007-2009. Aceste previziuni de scenariu au constituit fundalul pronosticului de bază.4%.6%. Tabelul 5. Examinînd profilul şomajului pe categoriile de vîrstă. Geneva. Dinamica ratei şomajului după vîrstă. Rata şomajului se determină faţă de populaţia economic activă 3. 5. se poate de constatat că.2. Biroul Internaţional al Muncii. 1.Fig. Tendinţele mondiale în domeniul ocupării tineretului.Analitic a ţinut cont de trendurile acestor indicatori caracteristice ţărilor economic stabile. La efectuarea estimărilor indicatorilor macroeconomici de bază pentru perioada 2009-2050 Centrul Actuarial Independent Informaţional . ceea ce practic este de două ori mai mare decît rata şomajului printre persoanele de vîrstă mai mare. 2004. Astfel. ceea ce de asemenea depăşeşte de două ori rata şomajului printre persoanele de vîstă mai înaltă3. elaborată în anul 2006.9. Toate acestea „amînă” momentul intrării tineretului în numărul participanţilor la sistemul statal de asigurare obligatorie cu pensii. precum şi persoanele de vîrstă prepensionară: de la 55 pînă la 60 de ani.

lei Numărul populaţiei economic active. Numărul persoanelor ocupate.9 2.lei Ritmul real de creştere a PIB.Indicatorii 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2020 2030 2040 2050 PIB. Pronosticul de bază presupune că acest ritm se poate menţine pînă în anul 2010.0% (în anul 2007) pînă la 6. respectiv. 2030.7% şi 2.0 10500 12400 14800 17400 20500 23594 79204 159956 245535 364852 1 422 1 428 1 441 1 454 1 467 1 478 1 491 1 319 1 324 1 336 1 349 1 361 1 372 1 393 1 418 1 327 1 301 1 221 1 106 1 040 Din cîte s-a menţionat.8%.0 2. mii pers.0 1 319 1 650 2 015 2 420 2 860 3 322 11 126 23 062 36 854 54 764 13.5% (în anul 2010). % Salariul mediu lunar. % Fondul de remunerare a muncii.0 6. % Inflaţia.1 2.1 6.3 2.9 6.6 6. 5.0 9. stabilizîndu-se la 2. mil.0 7.8 6. 36800 43000 49300 56000 63300 71328 198010 399890 613838 912131 7. Ulterior acesta se va apropia de ritmul de creştere a PIB şi va constitui 4.0%.5. lei Ritmul de creştere a salariului real.10.0% anual.3 4.5 3.0 12. inflaţia practic va avea acelaşi ritm. mil.1 10.7 2.0 5.5 4. iar apoi treptat se va reduce către anul 2030 pînă la 2.8 9.0 2.9 12.0 7. În fig. Conform pronosticului.1 11.9% în anul 2020 şi.5 9. deoarece economia Moldovei depăşeşte perioada de stagnare şi intră în perioada de creştere economică.8 2. iar către anul 2040.0 2. Valorile prognozate ale ritmului de creştere a PIB şi inflaţiei.10 este prezentată dinamica de creştere a acestora. mii pers. Pînă în anul 2010 ritmul de creştere a acesteia va depăşi ritmul de creştere a PIB şi va constitui de la 9. se va reduce pînă la 2. precum şi ritmul de creştere a PIB. .1 14. Fig.9 6. pronosticul macroeconomic oficial prevede un ritm de creştere a PIB destul de înalt pentru patru ani imediat următori. ceea ce este pe deplin firesc.

în anul 2005. conform datelor Ministerului Finanţelor acesta a constituit 1319 lei sau circa 105 dolari SUA. că în legătură cu aceasta.O atenţie deosebită la efectuarea pronosticului i s-a acordat ritmului de creştere a salariului. la nivel de 2%. În fig. pronosticul presupune în primii ani un ritm de creştere a salariului real destul de înalt. Se poate de presupus că într-o economie stabilă rata de activitate economică a populaţiei se schimbă neesenţial. Fig. salariul real se va majora practic de 9 ori. Ţinînd cont de faptul că rata activităţii economice după vîrstă şi sex reprezintă un parametru endogen (deficitul forţei de muncă provoacă majorarea costului muncii. Astfel. Aceasta va permite în perioada dată de a majora mărimea salariului mediu lunar cu peste 70%. iar creşterea şomajului. Conform pronosticului efectuat se presupune că stabilizarea va avea loc după anul 2040. Iar prognoza ratei de activitate economică depinde de dinamica formată a acestui proces şi presupunerile efectuate în baza scenariilor. Evident. se poate de presupus o reducere treptată a ritmului de creştere a acestui indicator şi mai apoi o stabilizare a acestuia. este însoţită de reducerea ocupării forţei de muncă). În prezent salariul mediu lunar în Republica Moldova rămîne cu mult în urma salariului mediu lunar din ţările dezvoltate. de mărimea şi ritmul de creştere a salariului.11 este prezentat graficul ce reflectă ritmul prognozat de creştere a salariului real. De aceea la efectuarea calculelor pot fi utilizate datele pentru ultimul an de gestiune sau valoarea medie pentru perioada de gestiune. care generează creşterea ratei de ocupare. Valoarea acestui indicator pentru perioada 2006-2009 este prevăzută de către Ministerul Finanţelor între 14% şi 11%. În general pentru perioada prognozată (2005-2050) conform presupunerilor efectuate. este cazul de a reaminti că salariul este sursa principală la formarea părţii de venituri a bugetului sistemului de pensionare şi eficienţa funcţionării sistemului dat depinde. Numărul populaţiei se determină în baza pronosticului demografic. 5. probabil. aceasta face prognozarea de lungă durată a activităţii economice o sarcină destul de dificilă. Ulterior. .5. în mare măsură. Totodată. dimpotrivă. Pentru Republica Moldova. Valorile prognozate ale ritmului de creştere a salariului real Scenariile pronosticului activităţii economice a populaţiei În scopul evaluării numărului de persoane economic active este necesar de a cunoaşte mărimea a doi indicatori de bază: numărul populaţiei în grupurile respective după vîrstă şi sex şi rata ocupării acestora în economie.11.

6%. Fig. numărul populaţiei economic active iniţial va creşte puţin: către anul 2015 – cu circa 5. se presupune că rata de activitate economică pe grupuri social-demografice rămîne neschimbată pe întreaga profunzime a prognozei.12. Date generale privind asigurarea cu pensii .5. a generat şi instabilitatea pieţei muncii.8%.mai preferabil este prima variantă. Pronosticul dinamicii populaţiei economic active 6.5. Ulterior. Este de menţionat că creşterea numărului populaţiei economic active. începînd cu anul 2005 şi pînă în anul 2050 numărul bărbaţilor în vîrstă economic activă se va reduce cu 121 mii persoane sau cu 17. deoarece instabilitatea situaţiei macroeconomice în general.12. Schimbarea numărului de bărbaţi şi femei economic activi repetă tendinţele comune de schimbare a numărului populaţiei economic active. iar a femeilor – cu 195 mii persoane sau cu 26. Însă.6%. În general. Reieşind din cele menţionate. va fi condiţionată de influenţa efectului de cohortă. în mare măsură. care se va termina în anul 2014. acesta se va micşora treptat şi se va reduce către finele perioadei de prognozare cu 317 mii persoane sau cu 22. Ca urmare la finele perioadei de prognozare numărul bărbaţilor economic activi va depăşi puţin numărul femeilor economic active. Va înceta reducerea ratei de participare a tineretului în economie şi nu va creşte rata de participare a grupurilor de vîrstă mai mare. în timp ce la începutul perioadei de prognozare s-a observat o situaţie inversă. Varianta de bază a pronosticului numărului populaţiei economic active în Republica Moldova este prezentată în fig. Acesta a fost bazat pe presupunerea că dinamica acestuia se va determina exclusiv de parametrii demografici. Pronosticul demografic selectat presupune o reducere a numărului populaţiei Republcii Moldova pe parcursul întregii perioade de prognozare.3%.

5%. Pînă în anul 2004 numărul de pensionari a scăzut cu ritmuri mai înalte. schimbarea anuală a numărului de pensionari se determină prin raportul dintre numărul pensionarilor decedaţi şi numărul de pensionari noi (doar a celor care au ieşit la pensie).5%.1. din care se observă că în perioada examinată numărul de pensionari.3 mii persoane. se explică prin majorarea vîrstei de ieşire la pensie.2-18. Însă deja în anii 2004-2005 numărul de pensionari a crescut din nou şi s-a stabilizat la nivelul de 18.6. decît reducerea numărului total al populaţiei Republicii Moldova.3%. pe lîngă cauzele demografice.4% (de la 18. numărul femeilor s-a redus cu ritmuri mai înalte.2.1 indică că în această perioadă numărul de pensionari s-a redus cu 63. Este de menţionat că. Analiza numărului de pensionari Pe parcursul perioadei 1999-2005 în Republica Moldova s-a înregistrat o oarecare reducere a numărului total de pensionari. Datele prezentate în fig.5%) indică asupra faptului că. Creşterea raportului dintre numărul bărbaţilor şi al femeilor cu două puncte procentuale (în anul 2001 – 60.6.6.1 Numărul pensionarilor Analiza numărului pensionarilor în dependenţă de vîrstă este prezentată în fig. cît şi a femeilor s-a redus lent: la femei de la 413 mii persoane în anul 1999 pînă la 381 mii persoane în anul 2005. Fig. În cazul dat (referitor la pensionari) diferenţa dintre numărul de emigranţi şi imigranţi poate să nu fie luată în consideraţie. atît a bărbaţilor.1.6. Ca urmare în anul 2003 ponderea pensionarilor în numărul total al populaţiei s-a micşorat pînă la 17.7% în anul 1999). Se presupune că variaţia numărului relativ de pensionari.9 mii persoane sau cu 0. .1. constituind la finele anului 2005 618. în anul 2005 – 62. Numărul pensionarilor 6. efectuate în Republica Moldova în perioada 1999-2002. la bărbaţi în aceeaşi perioadă de la 250 mii pînă la 238 mii persoane.

Considerînd că zilele de naştere pe parcurul anului sînt repartizate aproximativ uniform. atunci la pensie ar fi ieşit toţi cetăţenii. Pe parcursul perioadei examinate numărul pensionarilor noi a crescut de mai mult de 2 ori. Aritmetica este simplă: în caz că vîrsta de pensionare nu ar fi fost majorată.6. în primul rînd. şi în al doilea rînd. ce se înregistrează în numărul unor cohorte în dependenţă de vîrstă şi sex pe parcursul diferitor ani. care au atins vîrsta de pensionare anterioară. schimbarea numărului populaţiei de vîrstă pensionară determină şi modificările în numărul de pensionari „noi”. de aşa-numitul efectul de cohortă.Fig. În legătură cu aceasta.3 este reflectată dinamica modificării numărului de pensionari noi. Efectul de cohortă se manifestă printr-o influenţă semnificativă asupra modificării numărului de pensionari noi.2 Numărul de pensionari după criteriul de sex În fig. de la 15. .6. de schimbarea vîrstei de pensionare. de aceea dreptul la pensie îl deţin doar cetăţenii care au atins vîrsta egală sau mai mare ca vîrsta de pensionare anterioară plus jumătate de an. numărul de astfel de cetăţeni va fi egal cu jumătate din numărul celor care ar fi putut atinge în acest an vîrsta de pensionare anterioară. Vîrsta nouă de pensionare este cu jumătate de an mai mare decît cea anterioară. O creştere atît de bruscă este condiţionată.0 mii pînă la 34.5 mii persoane. Majorarea vîrstei de pensionare cu 6 luni pe parcursul unui an (după cum a fost în Republica Moldova) reduce numărul de pensionari noi pentru limită de vîrstă (cea mai numeroasă categorie de pensionari) aproape de două ori.

numărul pensionarilor „noi” iniţial s-a redus semnificativ. De aceea generaţiile de bărbaţi din timpul războiului ating vîrsta de pensionare cu 5 ani mai tîrziu comparativ cu femeile.4) sînt evidenţiate cu o culoare închisă acele grupuri ale populaţiei în dependenţă de vîrstă şi sex. în această perioadă au atins vîrsta de pensionare generaţia de femei. se poate de constatat că. În fig. conduce la creşterea numărului de pensionari noi – femei. în anii ulteriori se înregistrează o creştere treptată a numărului de femei de această vîrstă. în legătură cu acest fapt în anii apropiaţi se poate de aşteptat o reducere a numărului de pensionari noi – bărbaţi. ceea ce. Odată cu suspendarea creşterii vîrstei de pensionare în anul 2002 şi apropierea către această vîrstă a cohortelor mai numeroase (în primul rînd de femei). evident. născute în anii Marelui război pentru apărarea patriei sau în primii ani după război. Generalizînd cele menţionate. Acestea reprezintă acele cohorte care în perioada dată au format numărul de pensionari noi. numărul pensionarilor „noi” a început să crească.6. .Fig. la femei – 57 de ani. odată cu majorarea vîrstei de pensionare şi ieşirea la pensie a cohortelor „de război” (puţin numeroase). stabilite de legislaţie (62 de ani faţă de 57 de ani). La bărbaţi situaţia este puţin altfel şi este legată de diferenţele dintre vîrsta de ieşire la pensie la bărbaţi şi la femei.6. Numărul mai mic de femei în grupurile examinate se explică prin faptul că.4 se observă clar că la bărbaţi acest proces abia începe.6. În anul 2003 vîrsta de 57 de ani a atins cohorta cea mai puţin numeroasă.3 Numărul pensionarilor „noi” după criteriul de sex În arborele demografic (fig. care în perioada 1999-2005 au atins vîrsta de pensionare: la bărbaţi – 62 de ani.

Aceasta a condus la faptul că reducerea numărului total de pensionari a fost însoţită de creşterea pensiilor noi stabilite.6. se va caracteriza printr-o oarecare reducere a numărului total de femei – pensionare. ceea ce a condus la creşterea numărului total de femei – pensionare. Diferenţa dintre numărul cohortei de femei – pensionare „noi” şi numărul de pensionari decedaţi Deşi în perioada 2003-2005 numărul pensionarilor „noi” s-a majorat. născută de către „copiii războiului”. Ulterior. ce caracterizează dinamica dezvoltării acestui proces la femeile – pensionare. În fig. în legătură cu apropierea de vîrsta de pensionare a cohortei destul de numeroase. de asemenea.Fig.4 Arborele demografic al numărului populaţiei Republicii Moldova în anul 2006. care practic se va înregistra pînă în anul 2025. ceea ce. se explică prin faptul că vîrsta de pensionare va atinge cohorta de copii puţin numeroasă.5. probabil. Fig. acest raport s-a schimbat.6. Perioada anilor 2025-2030. În figura dată se observă destul de clar că pînă în anul 2005 numărul de femei – pensionare decedate a depăşit numărul de pensii noi stabilite femeilor.5. ca exemplu sînt prezentaţi indicatorii.6. . aceasta nu a fost suficient pentru a compensa reducerea numărului total de pensionari din cauza mortalităţii acestora.

mai întîi de toate.6c.7a).7% pînă la 20%. Pe parcursul perioadei examinate cei mai numeroşi beneficiari de pensii au fost pensionarii – beneficiari de pensii agricole.6b. În acelaşi timp. beneficiari de pensii pentru limită de vîrstă din numărul pensionarilor ce nu au fost ocupaţi în agricultură (în continuare prescurtat – beneficiari de pensii neagricole). Structura numărului de pensionari „noi” conform tipurilor de beneficiari de pensii se deosebeşte esenţial de structura generală (fig.9% şi a pensionarilor de invaliditate de la 17. .8%. Repartiţia numărului de pensionari în dependenţă de tipurile de pensii beneficiate În conformitate cu legislaţia de pensionare a Republicii Moldova în sistemul statal de asigurare cu pensii sînt prevăzute următoarele tipuri de beneficiari de pensii: 1. Se presupune că aceste schimbări sînt legate de particularităţile structurii diferitor categorii de pensionari după vîrstă şi sex.6.6% (în anul 2001) pînă la 39.7% pînă la 35. 5. se poate de constatat că există o diferenţă gender destul de semnificativă (fig.9%. ponderea celei mai numeroase categorii de beneficiari de pensii – pensionari pentru limită de vîrstă.3%. Se observă că în perioada dată.6 sînt prezentate datele privind repartiţia numărului de pensionari conform tipurilor de beneficiari de pensii în perioada 2001-2006. care au beneficiat de pensii neagricole au constituit 40. iar de pensii agricole – 22.5% (în semestrul întîi al anului 2006 – 43. reducerea numărului populaţiei ocupate în agricultură etc.6d)1. a scăzut brusc numărul de pensionari pentru limită de vîrstă. beneficiari de pensii pentru limită de vîrstă din numărul pensionarilor ocupaţi în agricultură (în continuare prescurtat – beneficiari de pensii agricole).2. diferenţiată după tipurile de beneficiari de pensii. Deosebirea principală în structura numărului total de pensionari în această perioadă o constituie depăşirea numărului de beneficiari de pensii neagricole în numărul total de pensionari pentru limită de vîrstă. În fig.1. Ponderea pensionarilor pentru limită de vîrstă. 2. a suferit careva schimbări. cînd s-a majorat vîrsta de pensionare. beneficiari de pensii de urmaş.ceea ce a condus la faptul că în anii 2001-2002 printre pensiile noi stabilite practic jumătate le-au constituit pensiile de invaliditate. În semestrul întîi al anului 2006 această structură practic nu s-a schimbat. este necesar de menţionat că pe parcursul perioadei examinate structura numărului de pensionari. pensionarii de invaliditate – 20% şi beneficiarii de pensii de urmaş – 4.2%).3% (anul 2005). care primesc pensii agricole s-a micşorat de la 44. 3. Odată cu îngheţarea procesului de majorare a vîrstei de pensionare. În anul 2005 pensionarii „noi” pentru limită de vîrstă.6. 6. rezultatul majorării vîrstei de pensionare.6% (în semestrul întîi al anului 2006 – 23. Aceasta reprezintă. care primesc pensii neagricole s-a majorat de la 32. 6. În anul 2005 în numărul total de pensionari aceştia au constituit 39.4%). 4. Examinînd structura numărului de pensionari conform tipurilor de beneficiari de pensii diferenţiat la bărbaţi şi femei.6. beneficiari de pensii de invaliditate. influenţa majorării vîrstei de pensionare. beneficiarii de pensii neagricole – 35. numărul de pensionari pentru limită de vîrstă din nou a început să crească şi structura numărului pensionarilor „noi” a obţinut proporţiile obişnuite. Astfel.

8% (în anul 2002 a constituit 60. pe cînd la femei – 16. Astfel.pensionari ponderea pensionarilor de invaliditate în anul 2005 a constituit 28.46. iar bărbaţii – 30.8%). Dacă la femei.În primul rînd. din nou a început să crească şi a constituit în semestrul întîi al anului 2006 . printre bărbaţii -pensionari „noi” pensionarii de invaliditate reprezintă cea mai numeroasă categorie pe parcursul întregii perioade de analiză (2001-2005). iar ulterior. ponderea pensionarilor de invaliditate în numărul de bărbaţi – pensionari „noi” poate că crească şi în continuare.4%. Probabil că asemenea situaţie se explică prin diferenţele în domeniile de ocupare a bărbaţilor şi femeilor. ponderea pensiilor de invaliditate noi stabilite a început să se micşoreze (de la 60. în anul 2005 în numărul total de pensii noi stabilite femeile au constitut 54.7%. Totodată.8% în anul 2002 pînă la 19.3%.8%.1% în semestrul întîi al anului 2006). Tendinţele formate permit de a presupune că.7%. în numărul total de bărbaţi . а) ambele sexe а) ambele sexe b) bărbaţi b) bărbaţi . atunci la bărbaţi aceasta iniţial s-a redus în anul 2003 pînă la 36. A doua deosebire semnificativă în structura pensiilor noi stabilite la femei şi bărbaţi este că la femei ponderea pensiilor neagricole este mai mare. odată cu încetarea procesului de creştere a vîrstei de pensionare.

4 1388 47.7 382 26.3. s-a format şi sub influenţa legislaţiei vechi de pensionare. % 4206 51. 6. în mare măsură. diferenţiat după tipul de beneficiari de pensii. 6.3 3784 46.3 1362 72.5 4965 49.4 5072 50. În acelaşi timp.6 Repartiţia numărului de pensionari după tipul de beneficiari de pensii с) femei 6. are trăsături comune cu profilul respectiv al femeilor – pensionare. În figurile menţionate se observă clar că profilul de vîrstă al bărbaţilor – pensionari. % 1068 73.1.6 5055 52. Aici urmează de ţinut cont de faptul că. beneficiari de pensii agricole şi neagricole.4 4343 57. Numărul pensiilor noi stabilite după tipul de pensii Pentru limită de vîrstă neagricole bărbaţi femei pers.8 şi 6.9 2528 41.1 6066 59.7 Repartiţia numărului de pensionari “noi” după tipul de beneficiari de pensii Tabelul 6. % pers.4 4497 47.0 Pentru limită de vîrstă agricole bărbaţi femei pers. structura dată. structura pensionarilor după vîrstă pe diferite tipuri de pensii se deosebeşte destul de semnificativ.1 3197 42. un număr mai mare de pensionari. % pers. Spre regret. de aceea această categorie de beneficiari a fost exclusă din analiză.1 2001 2002 2003 2004 2005 1.7 5029 76. în care a fost o altă vîrstă de ieşire la pensie.6 1381 46.5 1543 23. % 1526 52. care aveau dreptul la o pensie în condiţii avantajoase .3 522 27.6 De invaliditate bărbaţi pers.1.9 3920 29.9 femei pers. datele CNAS nu permit de a diviza numărul de beneficiari de pensii de urmaş după sex.3 3716 47.7 4396 53.3 3569 54.5 4063 40. Numărul de pensionari în dependenţă de vîrstă şi sex Pensionarii pentru limită de vîrstă În fig.9 este prezentat profilul în dependenţă de vîrstă şi sex al numărului de pensionari pentru anii 2003 şi 2005.с) femei 6.7 2954 45. % 3994 48.6 1595 53.5 3616 58.0 9616 71.7 4131 52.

cît şi cei care beneficiază de pensii neagricole constituie în numărul total al pensionarilor circa 20%. şi atinge un nivel de peste 50%. Numărul acestora practic este de două ori mai mare atît printre bărbaţi. începînd cu anii 90 ai secolului trecut. iar către 60 de ani – atinge nivelul de 50%. de aceea la momentul ieşirii la pensie (62 de ani) atît pensionarii care beneficiază de pensii agricole. care acordă dreptul de a ieşi mai devreme la pensie. iar le femei ajunge pînă la 80%. La acestea s-ar putea referi particularităţile dezvoltării istorice. Asupra reducerii ponderii pensionarilor ce beneficiază de pensii agricole în numărul total al pensionarilor. La bărbaţii beneficiari de pensii agricole şi neagricole se înregistrează aceleaşi tendinţe. care au ieşit la pensie după anul 1990. îmbătrînirea populaţiei. Acestea sînt. Ponderea femeilor ce beneficiază de pensii agricole la momentul ieşirii la pensie (adică la 57 de ani) constituie doar circa 15% din numărul total al pensionarilor şi doar către 60 de ani atinge nivelul de 30%. În timp ce ponderea femeilor ce beneficiază de pensii neagricole la momentul ieşirii la pensie constituie deja circa 30%. care au ieşit la pensie în perioada anilor 90 ai secolului trecut (care în prezent au 70 de ani şi mai mult). problemele în economie. spre deosebire de femei. Graficele structurii pensionarilor pentru limită de vîrstă într-o vîrstă mai înaltă (la bărbaţi după 62 de ani şi la femei – după 57 de ani) sînt instabile şi diferă la pensionarii ce beneficiază de pensii agricole şi cei ce beneficiază de pensii neagricole. Numărul bărbaţilor s-a redus practic cu o treime. Ponderea pensionarilor care beneficiază de pensii agricole continuă să crească aproximativ pînă la vîrsta de 70 de ani.(anticipată). Analiza graficilor în vîrstă medie (bărbaţii – pînă la 62 de ani. le este caracteristică o tendinţă inversă. Numărul acestora este divizat practic uniform între pensionarii ce beneficiază de pensii neagricole şi cei ce beneficiază de pensii agricole. Pensionarii de invaliditate . iar a femeilor – cu un sfert. ceea ce a generat o reducere semnificativă a ponderii femeilor ce beneficiază de pensii agricole în numărul total al pensionarilor comparativ cu bărbaţii. Către 65 de ani ponderea ambelor categorii în numărul total ajunge la 40%. Către vîrsta de 82 de ani aceasta ajunge la 60% şi ulterior se micşorează. precum şi la o pensie pentru vechimea în muncă. atunci la femei numărul a crescut destul de esenţial – practic cu 60%. femeile – pînă la 57 de ani) demonstrează că numărul de femei ce beneficiază de pensii în condiţii avantajoase este de 2 ori mai mare decît a bărbaţilor din această categorie. Însă acestea sînt mai moderate prin faptul că. le este caracteristică predominarea pensionarilor ce beneficiază de pensii agricole. care se înregistrează. de regulă. Pensionarilor. majorarea vîrstei de ieşire la pensie şi a stagiului necesar etc. pensionarilor pentru limită de vîrstă. Printre pensionarii pentru limită de vîrstă se înregistrează o reducere bruscă a numărului de pensionari care au fost ocupaţi în agricultură. Ponderea acestora în numărul total al pensionarilor constituie pînă la 55% la bărbaţi. mamele ce au născut şi educat pînă la vîrsta de 8 ani 5 şi mai mulţi copii. Însă dacă la bărbaţi numărul de pensionari ce beneficiază de pensii neagricole a rămas practic la acelaşi nivel. numărul bărbaţilor ce beneficiază de pensii neagricole în anii 90 nu s-a schimbat esenţial. cît şi printre femei. ar fi putut influenţat un şir de motive. Astfel. creşterea şomajului. precum şi schimbarea legislaţiei. Apoi ponderea bărbaţilor pensionari care beneficiază de pensii neagricole se stabilizează la nivelul de 35% şi începe să se micşoreze după vîrsta de 75 de ani. reducerea numărului populaţiei ocupate în agricultură.

ce beneficiază de pensii neagricole bărbaţi femei Fig. Odată cu atingerea vîrstei de pensionare (la femei – 57 de ani.6. numărul începe să se reducă brusc şi se stabilizează deja în vîrstele de pensionare înalte la nivelul de 35% din numărul total al populaţiei de vîrsta şi sexul respectiv. iar la bărbaţi – 62 de ani).6. Apoi numărul acestora începe să crească conform regulii exponenţiale şi atinge nivelul cel mai înalt în vîrsta prepensionară.6. bărbaţi femei Fig.9 Numarul pensionarilor pentru limita de virsta in dependenta de virsta si sex.8 Numărul pensionarilor pentru limită de vîrstă în dependenţă de vîrstă şi sex. ce beneficiaza de pensii agricole bărbaţi femei .În fig. Numărul acestora este destul de mic şi practic pînă la vîrsta de 25 de ani aceştea constituie doar cîteva sutimi de procente în numărul popilaţiei de vîrsta respectivă. Primii pensionari de invaliditate s-au înregistrat în vîrsta de peste 17 ani.10 sînt prezentate datele privind numărul pensionarilor de invaliditate în dependenţă de vîrstă şi sex.

0 163.3 139.1 210.4 336.5 218.4 91.2.4 380.0 406. .6 170.6%.2.6. iar pensia de urmaş – de 3 ori.0 lei pînă la 440. iar pentru pensiile de invaliditate şi de urmaş această diferenţă a constituit 35. Astfel.2 cu mărimea pensiei noi stabilite.1. de regulă.3 430. O creştere atît de sincronizată a mărimilor diferitor tipuri de pensii.6 102. este legată de reglementarea legislativă complexă.2.5 311. Compararea mărimii medii lunare a pensiilor. Mărimea medie a pensiilor stabilite Indicatorul principal care caracterizează nivelul de trai al pensionarului este mărimea pensiei care este asigurată de către sistemul de pensionare.6 184. pensia pentru limită de vîrstă şi alocaţiile sociale s-au majorat de 3. pensia de invaliditate – de 2. Astfel. în mare măsură.1 139.0%. Tabelul 6.1 236. adică de 3. Nivelul de trai al pensionarului 6.7 ori.6 458. dacă în anul 2004 pensiile pentru limită de vîrstă noi stabilite au fost doar cu 0.2 ori.4 203.9 184.8 422.0% şi. Dinamica mărimii medii nominale a pensiei este reflectată în tabelul 6.2 *Aici şi în continuare datele sînt prezentate pentru semestrul întîi al anului 2006 **Aici şi în continuare pentru pensionarii ce beneficiază de alocaţii sociale este prezentată mărimea medie a alocaţiei. Pe parcursul perioadei 2001 – 2006 mărimea nominală a pensiei medii în Republica Moldova a crescut de la 139.2 lei. atunci în semestrul întîi al anului 2006 această diferenţă a constituit deja 10.3 137. Cu timpul această diferenţă este în creştere. prezentată în tabelul 6.5 350.9 440.1 397. prezentată în tabelul 6.Fig.6 165. Aceasta atinge practic toate tipurile de pensii stabilite.9 367. prevede schimbarea concomitentă a acestora.6 324.7 125. Aceasta a condus la menţinerea raportului destul de stabil dintre mărimile pensiilor de diferite tipuri pe parcursul unei perioade îndelungate.4 68.1 366.2 150.0 497.2 55.2 240.1 203. În perioada examinată practic toate tipurile de pensii au crescut în ritmuri identice. Mărimea medie lunară a pensiei.3 demonstrează că.7 139.10 Numarul pensionarilor de invaliditate 6.7 304. care. 20.0 211.3 ori.2. respectiv.7 106.5 De invaliditate De urmaş Toţi Pensionarii ce pensionarii beneficiază de alocaţii sociale** Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006* 149. lei Pensionarii pentru limită de vîrstă ce ce total beneficiază beneficiază de pensii de pensii neagricole agricole 157.5 276.7% mai mici ca mărimea pensiei medii.7 126. din anul 2003 mărimea pensiilor noi stabilite este mai joasă ca mărimea pensiei medii.

5 147.2 207. de asemenea.11 se observă clar că după anul 1991 dinamica mărimii pensiei medii.7 375. Mărimile pensiilor noi stabilite încep să varieze.2 204. În fig.0 155.68 126. Pe lîngă aceasta.4 320. deoarece în urma proceselor de inflaţie (deşi au fost efectuate indexările) pensia în anul următor trebuie să fie puţin mai mare decît în anul precedent.7 58.2 203. în primul rînd.1 119.1 118. care a început în anul 2003.3.2 301. Asemenea situaţie este destul de logică. care este caracteristică în această perioadă practic tuturor statelor din spaţiul post sovietic. din anul 1991. 6.4 150. mărimea pensiilor noi stabilite este în dependenţă directă de mărimea medie lunară a venitului asigurat.8 164.9 262. cu atît este mai mică mărimea acesteia.5 313.5 469.8 102. tendinţa formată anterior începe să se încalce. Mărimea medie lunară a pensiilor noi stabilite.0 231.3 265.6 333.8 193.0 total Toţi Pensionarii pensionarii ce beneficiază de alocaţii sociale 150. ceea ce conduce la devalorizarea mărimii salariului pentru perioadele anterioare.0 161. .8 414. a condiţionat schimbarea mărimii pensiei noi stabilite. ceea ce conduce la faptul că.7 413. Aceasta este legat.11 sînt prezentate datele privind mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă în dependenţă de anul de stabilire a acesteia. la rîndul său.8 103.5 148.6 166. care se calculează reieşind din salariul neindexat pentru toată perioada de muncă.7 269.51 217. mărimea pensiei medii pentru cohortele alăturate poate să difere destul de esenţial.6. lei Pensionarii pentru limită de vîrstă Anul De invaliditate De urmaş 2001 2002 2003 2004 2005 2006 ce ce beneficiază beneficiază de pensii de pensii neagricole agricole 173.0 183.7 128.7 271.0 69. pentru pensionarii care au ieşit la pensie pînă în anul 1991.1 225. În fig. este justă confirmarea că.9 362. inclusiv şi Republicii Moldova. Este destul de clar că.9 304. cu cît mai mult timp pensionarul se află la pensie. Însă. promovarea reformei de pensionare în ţară a generat schimbări în condiţiile de stabilire a pensiilor noi. În deosebi urmează de evidenţiat reducerea mărimii medii a pensiilor noi stabilite.3 250. stabilite într-un an sau altul îşi pierde stabilitatea. ceea ce.Tabelul 6.8 Probabil situaţia creată se explică prin faptul că.7 371.4 187. de situaţia economică instabilă.

Dinamica mărimii nominale şi reale a pensiei medii şi a bugetului minimului de existenţă Pentru a evalua nivelul de trai al pensionarului nu este suficient de a lua în consideraţie doar mărimea medie a pensiilor achitate.12.Fig.6. care dovedeşte despre rămînerea în urmă a ritmului de creştere a pensiei medii în expresie reală faţă de mărimea nominală a acesteia.7 ori.6.12 sînt reflectate datele privind dinamica mărimii nominale şi reale a pensiei medii şi a bugetului minimului de existenţă. asigurat de către sistemul de pensionare participanţilor săi. ci prin cea reală. Evident. Fig. se poate de menţionat şi unele tendinţe pozitive. 6. dacă în anul 2001 mărimea pensiei medii rămînea în urmă faţă de minimul de existenţă al pensionarului practic de 3 ori. Astfel. În acelaşi timp. prezintă un interes şi repartiţia pensionarilor în . anul 2005 Însă nivelul de trai. atunci în anul 2005 această reţinere constituia doar 1.11. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă în dependenţă de anul de stabilire a pensiei. În fig. se caracterizează nu prin mărimea nominală a pensiei.

se poate de constatat că.2. care include repatiţia mărimii pensiei medii pentru limită de vîrstă. adică mărimea pensiei primită în grupurile cu veniturile cele mai înalte şi cele mai modeste. Fig. 69.13. În anul 2005 ponderea acestora a constituit circa 63.6 ori. 6. Este de menţionat ponderea mai înaltă a pensionarilor.2. ţinînd cont că marea majoritate a pensionarilor. Criteriul principal. este rata de înlocuire a salariului pierdut. marea majoritate a pensionarilor deocamdată trăieşte sub pragul sărăciei (sau destul de aproape de acest prag). Pentru sistemul de pensionare în general cel mai des se utilizează rata de înlocuire.2%. există diferite metode de evaluare a ratei de înlocuire. în baza căruia este evaluat nivelul de asigurare cu pensii în ţară.2% şi. precum şi mărimii pensiilor noi stabilite. deopotrivă cu protecţia împotriva sărăciei. Din start este necesar de menţionat că. ce generează un caracter egalitar în asigurarea cu pensii. că aflarea a 80% de beneficiari de pensii în intervalul de la 300 pînă la 450 de lei dovedeşte despre o diferenţiere insuficientă a acesteia. mai mult de 90%. atunci acest raport se reduce pînă la 2.13 este prezentată asemenea informaţie.dependenţă de nivelul pensiilor primite. Raportul dintre mărimea pensiei maxime şi minime. . beneficiază de pensii în mărime de la 250 pînă la 650 de lei. în acelaşi timp în numărul total al pensionarilor aceştia constituie doar 20. depăşeşte cifra de 7 ori. Histograma distribuirii mărimii pensiei pentru limită de vîrstă în anul 2005 Pentru pensiile noi stabilite este caracteristic un diapazon mai larg a mărimii pensiei medii.3% din mărimea minimului de existenţă. Aşadar. Datele ce caracterizează repartiţia mărimii pensiei medii pentru limită de vîrstă conform numărului de beneficiari permit de a constata că în anul 2005 doar la 3. De asemenea. Însă.5% din pensionari mărimea medie a pensiei a atins nivelul minimului de existenţă. care se determină prin raportul dintre mărimea pensiei medii şi mărimea medie a salariului calculat. mărimea pensiei cărora este de 300 lei şi mai puţin. În fig. 6. iar aceasta constituie 46.8%. 6. este necesar de menţionat. Mai mult de 80% de pensionari beneficiază de pensie între 300 şi 450 de lei. respectiv. reprezintă o funcţie importantă a oricărui sistem de pensionare. Compensarea salariului pierdut Compensarea salariului pierdut.

.6.9%. Agravează situaţia şi mărimile mai mici ale pensiilor noi stabilite. Diferenţele gender între mărimile pensiilor Între mărimile pensiilor la bărbaţi şi femei există diferenţe destul de semnificative. Acestea dovedesc despre faptul că pe parcursul anilor 2001-2003 raportul dintre pensia medie şi salariul mediu treptat s-a redus de la 25. 6.4%.3. Aceasta se observă din datele prezentate în fig.6% pînă la 23. Însă în anul 2005 rata de înlocuire a scăzut din nou pînă la 28. petrecută în anul 2004. salariul în Republica Moldova creşte cu ritmuri mai înalte decît pensiile. în urma căreia (conform legislaţiei) pensiile urmau să se majoreze cu cel puţin 25%. iar în semestrul întîi al anului 2006 a constituit 26. este legată de faptul că.2. ceea ce este legat de specificul formulelor de pensionare utilizate.6. a majorat rata de înlocuire pînă la 29.7%. Dinamica şi raportul dintre salariul mediu lunar şi pensia medie. conform legislaţiei în vigoare. precum şi indexarea din luna aprilie a aceluiaşi an cu 22.Dinamica şi raportul dintre pensia medie şi salariul mediu calculat sînt reflectate în fig.14.15. la rîndul său.14.3% au permis de a majora mărimea pensiei medii cu mai mult de 50%.8%. Calculele indică că în total pentru perioada 2001-2006 mărimea pensiei medii pentru limită de vîrstă la femei a fost cu 10-15% mai mică decît la bărbaţi. deoarece. pensiile se indexează doar cu mărimea medie dintre creşterea medie anuală a indicelui preţurilor de consum şi creşterea anuală a salariului mediu lunar pe ţară pentru anul precedent. În asemenea situaţie este inevitabilă scăderea permanentă a ratei de înlocuire. Acţiunea de proporţii privind recalcularea pensiilor stabilite. Micşorarea continuă a ratei de înlocuire. Fig. în mare măsură.6. ceea ce.

în anul 2006 mărimea medie a pensiilor noi stabilite pentru lucrătorii din sectorul neagricol la bărbaţi a fost cu 23. iar ele au cel mai înalt nivel de pensii.9%. În aceeaşi perioadă la bărbaţi în structura de beneficiari de pensii 46. pensia medie a cărora a fost de 1. Spre exemplu. Analiza demonstrează că. Prezenţa acestui paradox este legat de diferenţa în structura de beneficiari de pensii. Însă în practică aceasta nu se întîmplă. în care sînt reflectate datele privind raportul dintre mărimile pensiilor noi stabilite la bărbaţi şi femei.6. ceea ce reduce semnificativ stagiul de cotizare. iar pensiile de invaliditate se deosebeau cu 2. Plus la aceasta. atunci se poate de observat că practic peste tot mărimea pensiei medii la bărbaţi este mai mare decît mărimea pensiei medii la femei.4). ceea ce şi mai mult reduce stagiul de cotizare şi.7%. în mai mare măsură. de faptul că. au un salariu mai mic şi iese la pensie cu 5 ani mai devreme.15.Fig. în primul rînd. Astfel. respectiv. s-a reflectat asupra raportului dintre pensiile bărbaţilor şi femeilor în general.7% mai mare decît la femei. Mărimea pensiei medii pentru limită de vîrstă.7%). a avut o tendinţă neesenţială de apropiere a acestora. atunci în semestrul întîi al anului 2006 – doar 1. dacă examinăm acest raport după tipurile de pensii noi stabilite (tabelul 6. În acelaşi timp.0%.7 ori mai joasă decît pensia pensionarilor din sectorul neagricol. 6. dacă în anul 2001 diferenţa dintre pensiile bărbaţilor şi femeilor a constituit 10. femeile. la femei decît la bărbaţi. iar pentru cei din sectorul agrar – cu 4. mărimile medii ale acestor pensii treptat se apropie. de regulă. Aceasta şi a condus la apropierea mărimii medii a pensiilor noi stabilite la bărbaţi şi femei. formula nouă de calculare a pensiei.0%. care pune mărimea pensiei într-o dependenţă mai mare de salariu şi stagiul de cotizare. Astfel.4% au constituit pensionarii de invaliditate.16. Aceasta este legat. Însă. . ceea ce se observă din fig. urmează să contribuie la creşterea diferenţierii dintre pensiile la bărbaţi şi femei. care. problema perioadelor necontributive se referă. în structura femeilor predomină beneficiarii de pensii neagricole (în semestrul întîi al anului 2006 acestea au constituit 54. lei Dinamica ce caracterizează procesul de schimbare a raportului dintre mărimile pensiilor la bărbaţi şi femei. reduce mărimea pensiei. la rîndul său. în perioada examinată.

1 119.6 380.0 femei bărb/fem bărbaţi femei bărb/fem 138.4.11 152.0 313.09 250.8 1.21 473.6 190.2 265.7 255.8 1.7 1.1 1.8 201.16.2 1.22 552.6. Tabelul 6.02 7.09 387.09 339.05 321.2 1.7 234. iar la femei – pensionarii pentru limită de vîrstă.7 1. Rezultatele modelării Programul de modelare: .8 1.13 191.8 1.10 181.9 1.8 1.4 446. Mărimea pensiilor noi stabilite.04 Total pensionari 2001 2002 2003 2004 2005 2006 bărbaţi 156.8 167.5 1.7 309.8 1.15 265.06 253.4 1.0 204.0 1. este mai mare.5 143. Egalarea mărimilor pensiilor medii la pensionarii noi în general este legată de faptul că la bărbaţi în structura de beneficiari de pensii predomină invalizii şi pensionarii pentru limită de vîrstă.5 284.Fig. care beneficiază de pensii agricole.0 177.9 346.7 1.08 272.07 279.6 162.04 288.1 1.13 158.24 ce beneficiază de pensii agricole bărbaţi femei bărb/fem 129. mărimea cărora.12 326.8 299.13 417.1 1.08 160. care beneficiază de pensii neagricole. de regulă.9 388.2 1.3 325.4 1. lei.13 230.7 273.3 1.4 1.9 1. Mărimea medie a pensiilor noi stabilite.10 175.6 165.4 142.08 217. lei Pensionarii pentru limită de vîrstă Anul De invaliditate ce beneficiază de pensii neagricole bărbaţi femei bărb/fem 183.4 1.

În calitate de variante suplimentare s-au utilizat: o Majorarea vîrstei de pensionare pînă la 60 de ani – pentru femei şi pînă la vîrsta de 65 de ani – pentru bărbaţi. S-a schimbat vîrsta de pensionare. 2. care presupune îmbunătăţirea condiţiilor social-economice. La formarea scenariilor suplimentare de modelare: 1. Mai jos sînt examinaţi parametrii de ieşire de bază. pe care îl asigură pensionarilor acest sistem. Au fost utilizate aceleaşi pronosticuri: demografic moderat-optimist şi macroeconomic. 3. În calitate de scenariu de bază s-a utilizat următoarea variantă de prognoză (sînt prezentate caracteristicile principale ale scenariului): 1. bazat pe prognoza pe termen mediu pînă în anul 2009. cît şi al celui nivel de trai. 6. prevăzută la moment de către legislaţia în vigoare. S-a studiat posibilitatea de stabilire a pensiei doar în baza părţii a doua a formulei de pensionare. care determină parametrii sistemului viitor de pensionare. care caracterizează calitatea sistemului de pensionare: rata de înlocuire şi stabilitatea sistemului de pensionare. În calitate de scenariu demografic a fost utilizat pronosticul demografic moderat-optimist. La calcularea pensiei se utilizează formula. 3. 2. Suma contribuţiilor. Volumul deplin al indicatorilor de ieşire calculaţi în baza „Modelului analitic al sistemului de pensionare al Republicii Moldova” este prezentat în Anexa 2. Indexarea pensiilor se efectuează în corespundere cu legislaţia în vigoare. Dinamica schimbării mărimii nominale a pensiei este un indicator puţin informativ atît din punct de vedere al evaluării perspectivelor de dezvoltare a sistemului de pensionare. 4. promovarea unei politici demografice active. În acest sens indicatorii cei mai importanţi . o Micşorarea vîrstei de pensionare pînă la 55 de ani – pentru femei şi pînă la 60 de ani – pentru bărbaţi. Modelarea Modelarea s-a efectuat în scopul determinării stabilităţii financiare şi a nivelului de asigurare cu pensii propus de către sistem în cadrul legislaţiei de pensionare în vigoare în cazul vîrstei de pensionare neschimbate. Vîrsta de pensionare se consideră neschimbată (62 / 57) pe parcursul întregii perioade de prognozare. orientate spre susţinerea familiilor cu copii. o Majorarea vîrstei de pensionare pentru bărbaţi şi femei pînă la vîrsta de 65 de ani. orientate spre încetarea scăderii migratorii. nu se indexează. 5. în baza cărora se calculează venitul mediu lunar asigurat. Pronosticul macroeconomic. A fost prevăzută posibilitatea de recalculare a pensiei pentru pensionarii care lucrează. 5. adică coeficientul de indexare constituie mărimea medie dintre creşterea medie anuală a indicelui preţurilor de consum şi creşterea anuală a salariului mediu pe ţară. elaborat de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.În cadrul prezentei lucrări s-a efectuat o modelare profundă pentru diferite variante de prognoze. reducerea mortalităţii şi unei politici de migraţiune. S-a examinat varianta de includere a fermierilor şi altor lucrători din domeniul agriculturii într-un sistem obligatoriu de pensionare separat. 4. creşterea nivelului de trai.

dacă în anul 2005 mărimile acestora se deosebeau de 3.1.1 este prezentat graficul care indică dinamica raportului dintre salariul mediul lunar şi pensia medie pentru o perspectivă de lungă durată. sistemul de pensionare care funcţionează în prezent poate propune participanţilor săi la ieşirea la pensie un nivel de asigurare destul de modest. În fig. Este de menţionat că există diferite metode de evaluare a ratei de înlocuire.5 ori.6. Rata de înlocuire calculată în cadrul scenariului de bază dovedeşte despre faptul că. iar ulterior se stabilizează aproximativ la nivelul de 11-12%. spre regret.7.2 ori. precum şi nivelul de stabilitate al sistemului de pensionare.7% în anul 2005.sînt rata de înlocuire a salariului pierdut. atunci către finele perioadei de prognozare această diferenţă va fi de 8. Pentru sistemul de pensionare în general deseori se utilizează rata de înlocuire care reprezintă raportul dintre mărimea medie a pensiei şi mărimea medie a salariului calculat. că din 1995 rata de înlocuire este în permanentă descreştere. pînă în anul 2040. Din datele prezentate în grafic se observă clar. diferenţa dintre mărimea salariului mediu calculat şi mărimea medie a pensiei stabilite. Pe parcursul ultimilor zece ani rata de înlocuire s-a redus de la 44. Va creşte şi. Fig. Modelarea arată că odată cu menţinerea condiţiilor actuale de funcţionare a sistemului de pensionare. rata de înlocuire se va reduce şi în continuare. Astfel. destul de semnificativ. pe care sistemul de pensionare îl propune participanţilor săi. Dinamica şi raportul dintre salariul mediu calculat şi pensia medie .9% pînă la 28.

iar la persoanele angajate în domeniul agriculturii – 28 de ani. care se ia în consideraţie în formula de pensionare. cu 0.34 – pentru persoanele angajate în domeniul agriculturii şi cu 0. calculată pentru diferite categorii de beneficiari de pensii. În perioada 2005-2050 rata de înlocuire se va reduce de mai mult de două ori. se explică mai întîi de toate prin diferenţele dintre mărimea stagiului de cotizare realizat.2. la persoanele angajate mărimea medie a stagiului realizat este de 38 de ani. venitul asigurat se înmulţeşte cu 0. care se observă în comportamentul ratei de înlocuire la diferite grupuri de pensionari.Fig. Astfel. se poate de menţionat omogenitatea tendinţei de schimbare a acestui indicator la toate categoriile de beneficiari examinate pentru o perspectivă de lungă durată. Aşadar.7.7. În primul rînd. . Rata de înlocuire pentru pensionarii din diferite grupuri În fig.2 este prezentată rata de înlocuire.48 pentru persoanele angajate în alte domenii decît agricultura. se obţine că la calcularea mărimii pensiei conform formulei noi.35 – pentru pensionarii de invaliditate de gradul II (cea mai numeroasă categorie din cadrul pensionarilor de invaliditate). O oarecare diferenţă.

Compararea ratelor de înlocuire O altă rată de înlocuire. practic pe parcursul întregii perioade de prognozare rata admisibilă de înlocuire în cadrul scenariului de bază depăşeşte cea reală.Fig. Calculele arată că. ce caracterizează eficienţa funcţionării sistemului de pensionare în general. ceea ce vorbeşte despre o stabilitate destul de bună a sistemului în general.7. Fig. . Stabilitatea sistemului de pensionare În fig. în mare măsură. se explică prin regulile actuale de indexare a pensiilor.3. Ulterior.7. practic pe întreaga durată de prognozare sistemul va avea proficit.4 se observă destul de clar că. Pînă în anul 2025 proficitul sistemului de pensionare va creşte lent.3). în cazul menţinerii condiţiilor actuale de funcţionare a sistemului de pensionare în Republica Moldova. ceea ce. este rata admisibilă de înlocuire (vezi fig.7.4. care indică ce mărime maximă a acestui indicator poate asigura sistemul de pensionare în aceste condiţii de funcţionare şi cu condiţia asigurării stabilităţii acestuia.7.

ceea ce asigură o devalorizare mai mică a venitului mediu lunar asigurat. Rata de înlocuire la momentul ieşirii la pensie. o reducere nesemnificativă a acesteia (faţă de rata medie de înlocuire) în anul 2025 se explică prin faptul că. în corespundere cu legislaţia în vigoare. De asemenea. care. în primul rînd. vom calcula rata de înlocuire la momentul ieşirii la pensie cu presupunerea scenariului că. utilizate la calcularea pensiei. creşte cu cîteva puncte procentuale. formula nouă de pensionare.5.7.7. În acest scop vom calcula diferite variante ale ratei de înlocuire. care se calculează faţă de ultimul salariu. . ceea ce dovedeşte despre faptul că. Apoi rata de înlocuire calculată la momentul ieşirii la pensie. de regulă. care caracterizează raportul dintre mărimea medie a pensiei şi salariul mediu în fiecare an de prognoză. acordă o mărime mai mică a pensiei. începînd cu anul 2010.proficitul sistemului de pensionare treptat se va reduce. are loc o reducere destul de rapidă şi bruscă a ratei de înlocuire. se explică prin schimbarea situaţiei macroeconomice în a doua jumătate a perioadei de prognozare şi. în această perioadă sistemul de pensionare al Republicii Moldova. Efectuînd comentarii la graficul prezentat. ceea ce. la rîndul său. în mare măsură.7. toate pensiile pentru pensionarii ce vor ieşi la pensie se vor calcula doar în baza formulei noi. Fig. cu care angajatul a ieşit la pensie. aceasta are o tendinţă de descreştere. se explică prin înrăutăţirea condiţiilor demografice şi creşterea ratei de împovărare a sistemului de pensii. Compararea ratelor de înlocuire pentru pensionarii pentru limită de vîrstă (neagricole) În fig. calculate la momentul ieşirii la pensie.5 se vede clar că la calcularea ratei de înlocuire prin orişicare metodă pentru o perspectivă de lungă durată. Rata medie de înlocuire în cadrul sistemului. asupra mărimii însăşi a pensiei. cu menţinerea celorlalte condiţii. Rezultatele calculării sînt prezentate în fig. Însă dacă pensiile se calculează doar în baza formulei noi de pensionare. Analiza formulei de pensionare Vom examina influenţa formulei de pensionare. reducerea ritmurilor de creştere a salariului şi a inflaţiei. calculată la momentul ieşirii la pensie.5. este mai înaltă decît rata medie de înlocuire în cadrul sistemului. Proficitul stabil al sistemului de pensionare dovedeşte despre posibilităţile existente de creştere a ratei de înlocuire. practic va trece la calcularea pensiilor conform formulei noi. se poate de menţionat că rata de înlocuire.

7. se datorează lipsei indexării venitului mediu lunar asigurat. care în prezent nicicum nu se indexează.7. odată cu ritmurile înalte de creştere a salariului şi a inflaţiei. cauza principală. mărimea mai mică a pensiei. Fig.6. Aceasta permite de a evita declinul ratei de înlocuire. ceea ce se vede clar în fig. ceea ce destul de clar este ilustrat în fig. ceea ce se vede destul de bine în fig. рассчитанных по новой и старой формулам Din cîte s-a menţionat mai sus. dacă acest indicator ar fi indexat cel puţin în dependenţă de inflaţie. şi de aceea destul de repede se devalorizează. care de obicei însoţeşte economiile ţărilor ce se află în perioada de tranziţie.6.7.Probabil. constă în faptul că în ultima formulă lipseşte indicatorul ce ţine de venitul mediu lunar asigurat. În acelaşi timp. calculată conform formulei noi. care inevitabil se va întîmpla odată cu trecerea la calcularea pensiei doar în baza formulei noi. că pensiile calculate în baza formulei noi sînt mai mici ca pensiile calculate în baza formulei vechi. în mare măsură. unde sînt prezentate datele privind corelarea dintre părţile pensiilor calculate conform formulei noi şi celei vechi. situaţia treptat s-ar nivela. Соотношение частей пенсий.5. are loc şi devalorizarea rapidă a venitului asigurat faţă de salariu. Odată cu ritmul destul de înalt al creşterii salariului.7.7. .

. este necesar de a elabora un mecanism de indexare a mărimii venitului mediu lunar asigurat.7. luate în calcul în pronosticul macroeconomic de bază. deoarece o indexare excesivă poate conduce la dezechilibrarea întregului sistem de pensionare.8. odată cu trecerea la calcularea pensiei. Отношение застрахованного дохода к заработной плате при базовом макроэкономическом прогнозе. pentru a evita o reducere bruscă a mărimii pensiei medii.8).7. процентов Aşadar. Fig. Însă acest mecanism urmează să fie foarte bine gîndit.1% în anul 2006 pînă la 36. Raportul venitului mediu asigurat faţă de salariul mediu În condiţiile ritmurilor de creştere a salariului. raportul dintre mărimea venitului mediu asigurat şi mărimea salariului mediu se va micşora de la 57. Apoi valoarea acestui indicator se stabilizează şi chiar puţin se majorează.5-35. datorită ritmului de creştere a salariului (fig.5% în anii 2020-2025.Fig. utilizînd doar formula nouă de calcul.7.7.

În acelaşi timp. 7. . 7. Odată cu creşterea vîrstei de pensionare se majorează şi numărul persoanelor ocupate. Un efect maxim ar putea fi atins în cazul majorării vîrstei de pensionare pentru bărbaţi şi femei pînă la 65 de ani. Majorarea vîrstei de pensionare pentru bărbaţi pînă la 65 de ani şi pentru femei – pînă la 60 de ani va reduce această rată de 1. Din graficul prezentat se observă destul de clar că. Reducerea vîrstei de ieşire la pensie şi stabilirea acesteia la nivelul de 60 de ani pentru bărbaţi şi 55 de ani – pentru femei va conduce la o oarecare creştere a ratei de împovărare a sistemului de pensii– de 1. pe parcursul unei perioade destul de îndelungate (practic pînă în anul 2045) sistemul de pensionare va avea proficit.În fig. Fig. obţinută către finele perioadei de prognozare de la vîrsta de 62/57. cu 4-5 puncte procentuale către finele perioadei de prognozare. calculată pentru sistemul de pensionare în general. cît şi se reduce numărul de pensionari.07 ori. influenţa căreia ar putea fi corectată cu ajutorul schimbării vîrstei de ieşire la pensie. Apariţia deficitului către finele perioadei de prognozare ar putea fi condiţionată de situaţia demografică nefavorabilă. indexarea venitului mediu lunar asigurat permite creşterea ratei de înlocuire. luat în calcul la pronosticul macroeconomic de bază. se poate de menţionat şi faptul că.11 este prezentat graficul de modificare a ratei de împovărare a sistemului de pensionare la diferite aranjamente de schimbare a vîrstei stabilite de ieşire la pensie.7. În fig. în urma cărora se micşorează rata de împovărare a sistemului de pensii şi creşte rata admisibilă de înlocuire. În acest caz către finele perioadei de prognozare rata de împovărare a sistemului de pensii se va reduce de 1. Stabilitatea sistemului de pensionare. însă aceasta conduce la apariţia deficitului bugetului de pensionare către aceeaşi perioadă (finele perioadei de prognozare).3 ori comparativ cu aceeaşi rată de împovărare a sistemului de pensii.15 ori.9. asupra mărimii ratei de înlocuire şi stabilităţii sistemului de pensionare.9 sînt prezentate datele privind influenţa posibilă a deciziei luate referitor la indexarea venitului mediul lunar asigurat în corespundere cu ritmul de creştere a inflaţiei. Modificarea vîrstei de pensionare Din cîte se cunoaşte modificarea vîrstei de pensionare are o influenţă fortificatoare asupra sistemului de pensionare în general.

Fig.9 ori. povara asupra sistemului de pensionare va creşte la utilizarea oricărei variante de stabilire prin legislaţie a vîrstei de ieşire la pensie. Însă. .2 ori.11 sînt prezentate datele.10. 60/55 de ani – de 2. ca urmare.4 ori. Rata de împovărare a sistemului de pensii Aşadar. creşterea ratei de împovărare de către persoanele în vîrstă. 7. ce caracterizează raportul dintre diferite mărimi ale ratelor de împovărare a sistemului de pensii şi rata care reflectă povara asupra sistemului de pensii la vîrsta de ieşire la pensie de 62/57 de ani. se poate de concluzionat că. În fig. îmbătrînirea populaţiei şi. majorarea vîrstei de ieşire la pensie va permite de a modera puţin tendinţele nefavorabile create.7. 62/57 – de 2.În total în perioada de prognozare rata de împovărare a sistemului de pensii va creşte în cazul utilizării vîrstei de ieşire la pensie stabilite de legislaţie: 65/65 de ani – de 1. Aceasta este legat de tendinţele nefavorabile ale situaţiei demografice.

oricare majorare a vîrstei de pensionare are un efect destul de bun la începutul procesului de majorare.Fig. În acelaşi timp.7. ceea ce permite nu doar de a reţine scăderea. Este destul de clar. creşterea vîrstei de pensionare permite creşterea ratei admisibile de înlocuire în cadrul sistemului de pensionare. 7.12 sînt prezentate datele privind schimbarea valorii acestui indicator la diferite variante de modificare a vîrstei de pensionare. nu se va reuşi de a evita scăderea ratei de înlocuire către finele perioadei de prognozare. permite de a ridica rata admisibilă de înlocuire în anul 2050 practic cu 30% comparativ cu rata care ar putea fi obţinută în cazul menţinerii vîrstei de pensionare la nivelul actual (fig. Pe lîngă aceasta. că în cazul oricărei variante de modificare a vîrstei de pensionare. majorarea vîrstei de pensionare. pînă la 65 de ani pentru bărbaţi şi femei. 7. ci şi de a majora rata admisibilă de înlocuire. de exemplu. În fig.11.13). Modificarea ratei de împovărare a sistemului de pensii Din cîte s-a menţionat. .

la o necorespundere între volumul contribuţiilor de pensii şi volumul plăţilor de pensionare.7. Rata admisibilă de înlocuire Fig. de care beneficiază o categorie sau alta de pensionari. stabilirii pentru toate categoriile de plătitori ai contribuţiilor de asigurare a unui tarif unic în mărime de 26% din salariu (pentru categoriile de plătitori. În prezent în Republica Moldova mărimile contribuţiilor de asigurare pentru diferite categorii de plătitori se deosebesc destul de mult (persoanele angajate în alte domenii decît agricultura achită cu mult mai mult). De aceea cu ajutorul doar a majorării vîrstei de pensionare nu se vor soluţiona toate problemele. În viitor este necesar de a tinde spre aceea ca mărimile contribuţiilor de asigurare să fie mai echitabile. ceea ce conduce la un proces de redistribuire destul de esenţial în interiorul sistemului de pensionare şi. care în prezent achită contribuţii de asigurare în formă de taxă fixă. Modificarea ratei admisibile de înlocuire Deşi modificarea vîrstei de pensionare schimbă destul de semnificativ rata admisibilă de înlocuire (în anul 2050 aceasta va creşte cu 39%).12. care ar putea fi obţinută în cazul:   evidenţierii lucrătorilor angajaţi în alte sectoare decît cel agricol. reieşind din 26% din salariul mediu pe economie).13. .Fig. Mai jos sînt prezentate unele rezultate ale modelării efectuate în scopul determinării mărimii ratei admisibile de înlocuire. mărimea acestei taxe s-a calculat. Modificarea contribuţiilor de asigurare Legislaţia de pensionare a Republicii Moldova prevede pentru diferite categorii de plătitori diferite mărimi ale contribuţiilor de asigurare. 7. valoarea absolută a ratei de înlocuire rămîne destul de joasă. ca urmare. într-un sistem de pensionare separat. care achită contribuţii de asigurare în sistemul de pensionare conform tarifului cel mai înalt de contribuţii de asigurare.

Rata admisibilă de înlocuire pentru lucrătorii angajaţi în alte sectoare decît cel agricol conform scenariului 1. ca urmare.15. 7. deşi continuînd să lucreze.14.Rezultatele modelării conform primului scenariu sînt prezentate în fig.7.14. Fig. conform celui de-al doilea – în fig. continuă să achite contribuţiile de .15. Compararea ratelor admisibile de înlocuire.7. Fig. 7. Pensionarii care lucrează În corespundere cu legislaţia în vigoare în prezent pensiile pensionarilor care lucrează nu se supun recalculării.

conform căruia toate contribuţiile de asigurare achitate de pensionarii care lucrează sînt îndreptate la recalcularea pensiilor acestora. Pentru o perspectivă de lungă durată acest indicator va avea o tendinţă de creştere şi către finele perioadei de prognozare (anul 2050) poate constitui pînă la 13%. Ratele de înlocuire obţinute sînt prezentate în fig.6%. pe care ar putea s-o obţină un bărbat. însă continuă să lucreze şi pensia i se recalculează anual.7.17. Fig. trei etc. împărţită la durata vieţii rămase reflectată în luni. . în următoarele presupuneri ale scenariului:    scenariul 1 – bărbatul iese la pensie în vîrstă de 62 de ani. scenariul 2 – bărbatul amînă ieşirea sa la pensie (pentru un an.7. Tendinţele de schimbare a numărului de pensionari care lucrează şi a ponderii contribuţiilor acestora în volumul total al contribuţiilor de pensii sînt prezentate în fig. în acest caz sînt examinaţi doar pensionarii care continuă să lucreze după împlinirea vîrstei de pensionare. Относительная численность работающих пенсионеров A fost examinat scenariul. Reieşind din aceasta a fost calculată rata de înlocuire. Ponderea acestor contribuţii în volumul total al contribuţiilor de pensii în anul 2005 a constituit 5. Adaosul la pensie din contul contribuţiilor plătite se calculează ca suma contribuţiilor.16. deşi anterior acestea în realitate erau redistribuite între toţi pensionarii. scenariul 3 – bărbatul iese la pensie în vîrstă de 62 de ani.pensii.7.16. doi.). Este necesar de menţionat că. care lucrează neîntrerupt pe parcursul a 20 de ani (începînd cu anul 2000) şi are un salariu ce corespunde salariului mediu pe ţară.

Pe lîngă aceasta. Astfel. Acestea sînt. se . s-a reflectat asupra structurii beneficiarilor de pensii.Fig. Numărul acestora este divizat practic uniform între pensionarii ce beneficiază de pensii neagricole şi cei ce beneficiază de pensii agricole. Totalurile şi perspectivele de dezvoltare ale sistemului de pensionare al Republicii Moldova Vom face unele totaluri ale dezvoltării sistemului de pensionare al Republicii Moldova. de regulă. Printre pensionarii ce beneficiază de pensii în condiţii avantajoase (bărbaţi în vîrsta de pînă la 62 de ani şi femei – pînă la 57 de ani) numărul femeilor este practic de două ori mai mare decît cel al bărbaţilor. le este caracteristică predominarea pensionarilor ce beneficiază de pensii agricole.17. atunci printre pensiile noi stabilite ponderea mai mare îi revine pensionarilor de invaliditate. care se manifestă printr-o influenţă destul de înaltă asupra numărului pensionarilor „noi”. dacă în numărul total al pensionarilor predomină pensionarii pentru limită de vîrstă. prevăzută de reforma de pensionare. atunci la bărbaţi aceasta s-a înregistrat pe parcursul întregii perioade de post-reformă. 3. care au ieşit la pensie în perioada anilor 90 ai secolului trecut (care în prezent au 70 de ani şi mai mult). Pentru cei care au ieşit la pensie după anul 1990. 1. ceea ce este legat de majorarea vîrstei de pensionare. 4.7. Pensionarilor pentru limită de vîrstă. Rata de înlocuire 8. Majorarea vîrstei de pensionare. schimbărilor ce au avut loc în numărul unor cohorte separate după vîrstă şi sex pe parcursul diferitor ani. mamele ce au născut şi educat pînă la vîrsta de 8 ani 5 şi mai mulţi copii. dacă la femei după îngheţarea majorării vîrstei de pensionare creşterea numărului de pensionari de invaliditate a încetat. Sistemul postreformatoriu de pensionare al Republicii Moldova s-a dezvoltat pe fonul unei scăderi a numărului total de pensionari şi a creşterii destul de semnificative a pensiilor noi stabilite (în special în ultimii ani). 2. precum şi de aşa-numitul efectul de cohortă.

rata de înlocuire se va reduce şi în continuare. salariul în Republica Moldova creşte cu ritmuri mai înalte decît pensiile. 7. ceea ce. Astfel. Micşorarea continuă a ratei de înlocuire. Numărul bărbaţilor s-a redus practic cu o treime.înregistrează o reducere bruscă a numărului de pensionari care au fost ocupaţi în agricultură. dacă în anul 2005 mărimile acestora se deosebeau de 3. ceea ce conduce la devalorizarea mărimii salariului pentru perioadele anterioare. pînă în anul 2040. Începînd cu anul 2001 se înregistrează o scădere a raportului dintre pensia medie şi salariul mediu. deoarece. odată cu trecerea la calcularea acesteia. Astfel. Acţiunea de proporţii privind majorarea pensiilor. la rîndul său. petrecută în anul 2004. atunci către finele perioadei de prognozare această diferenţă va fi de 8.7%. 8. mărimea pensiilor noi stabilite este în dependenţă directă de mărimea medie lunară a venitului asigurat. Practic toate tipurile de pensii au crescut în ritmuri identice. Însă aici s-au înregistrat şi tendinţe pozitive. Aceasta a condus la menţinerea raportului destul de stabil dintre mărimile pensiilor de diferite tipuri pe parcursul unei perioade îndelungate. iar în semestrul întîi al anului 2006 a constituit 26. adică de 3. de regulă. destul de semnificativ. În acelaşi timp. Va creşte şi. Mărimea pensiei depinde de anul stabilirii acesteia. Iar cu timpul această diferenţă tot creşte. Mărimea pensiei medii pentru cohortele alăturate poate să difere destul de esenţial. 5. În asemenea situaţie este inevitabilă scăderea permanentă a ratei de înlocuire. iar după anul 2003 a început scăderea mărimii medii a pensiilor noi stabilite. Agravează situaţia şi mărimile mai mici ale pensiilor noi stabilite. La pensiile stabilite pînă în anul 1991 se observă o dependenţă destul de clară: cu cît mai devreme acestea sînt stabilite. în mare măsură. a permis de a majora rata de înlocuire pînă la 29. care. este legată de faptul că.7 ori.2 lei. Analiza sistemului de pensionare al Republicii Moldova permite de a determina tendinţele principale ale dezvoltării acestuia şi de a identifica locurile cele mai vulnerabile. conform legislaţiei în vigoare. 11. Pe parcursul anilor 2001-2003 valoarea acestui indicator s-a redus de la 25. Mărimea pensiei medii în expresie reală rămîne cu mult în urma valorii minimului de existenţă al pensionarului. diferenţa dintre mărimea salariului mediu calculat şi mărimea medie a pensiei stabilite.2 ori. dacă în anul 2001 aceste valori se deosebeau de 3 ori. Pe parcursul ultimilor şase ani mărimea nominală a pensiei medii în Republica Moldova a crescut de la 139. 10. Sistemul de pensionare ce funcţionează în prezent poate propune participanţilor săi după ieşirea la pensie un nivel de asigurare destul de modest. Cu menţinerea condiţiilor actuale de funcţionare a sistemului de pensionare.4%. mărimea pensiilor noi stabilite este mai joasă ca mărimea pensiei medii. Probabil situaţia creată se explică prin faptul că. practic pe întreaga durată de prognozare sistemul de pensionare va avea proficit. pensiile se indexează doar cu mărimea medie dintre creşterea medie anuală a indicelui preţurilor de consum şi creşterea anuală a salariului mediu lunar pe ţară pentru anul precedent. care se calculează reieşind din salariul neindexat pentru toată perioada de muncă.5 ori. iar ulterior se stabilizează aproximativ la nivelul de 11-12%. este legată de reglementarea legislativă complexă.2 ori. 6. O creştere atît de sincronizată a mărimilor diferitor tipuri de pensii. atunci în anul 2005 reţinerea constituia doar 1.8%. cu atît mărimea medie a pensiilor este mai mică. 9. prevede schimbarea concomitentă a tuturor tipurilor de pensii stabilite.9%. a permis de a majora mărimea pensiei cu cel puţin 50%. este necesar de a elabora un . Începînd cu anul 2003. ceea ce este legat de specificul formulelor de pensionare utilizate. utilizînd doar formula nouă de calculare a pensiei.6% pînă la 23.0 lei pînă la 440. iar a femeilor – cu un sfert. Însă după anul 1991 această tendinţă începe să se încalce. în mare măsură. Pentru a evita o reducere bruscă a mărimii pensiei medii. Însă în anul 2005 rata de înlocuire a scăzut din nou pînă la 28.

Însă acest mecanism urmează să fie foarte bine gîndit. 15. ceea ce conduce la un proces de redistribuire destul de esenţial în interiorul sistemului de pensionare şi. Pe lîngă aceasta. un oarecare efect poate avea stabilirea unui tarif unic (maxim în prezent) al contribuţiilor de asigurări pentru toate categoriile de plătitori. Aceasta va permite de a ridica rata de înlocuire la începutul perioadei de prognozare cu un sfert. de asemenea. În acelaşi timp. cît şi se reduce numărul de pensionari. Un efect şi mai înalt poate avea stabilirea unui tarif unic al contribuţiilor de asigurări în combinare cu majorarea. 16. Aceasta sporeşte practic de două ori rata individuală de înlocuire a unui bărbat / pensionar care lucrează la atingerea vîrstei de 70 de ani. la o necorespundere între volumul contribuţiilor de pensii şi volumul plăţilor de pensionare. 14. Acest proces abordează problema privind formele de susţinere socială a populaţiei vîrstnice şi înaintează cerinţe noi faţă de sistemele de pensionare. Anexă. Fiecare an de amînare permite de a majora pensia cu 8-10%. Din punct de vedere al creşterii ratei de înlocuire. Analiza riscurilor sistemelor de pensionare condiţional-cumulative şi cumulative Procesul de îmbătrînire a populaţiei schimbă principial structura demografică a populaţiei lumii şi echilibrul social-economic între generaţii. iar sporul anual al pensiei constituie cel mult 3%. de care beneficiază o categorie sau alta de pensionari. atunci rata de împovărare a sistemului de pensii se va reduce de 1. . Un efect şi mai înalt poate avea recalcularea pensiilor pensionarilor ce lucrează. în cazul ieşirii la pensie în vîrsta stabilită de legislaţie (cu toate celelalte condiţii). iar către finele perioadei de prognozare – cu 50 la sută. 13. deoarece o indexare excesivă poate conduce la dezechilibrarea întregului sistem de pensionare. 12. Calculele de prognoză au demonstrat că. dacă vîrsta de ieşire la pensie pentru bărbaţi şi pentru femei se va majora pînă la 65 de ani. Modificarea vîrstei de pensionare are o influenţă fortificatoare asupra sistemului de pensionare în general.2% la 62 de ani pînă la 18. oricare majorare a vîrstei de pensionare va ava efect destul de înalt la începutul procesului de creştere. a vîrstei de ieşire la pensie pînă la 65 de ani pentru bărbaţi şi pentru femei.mecanism de indexare a mărimii venitului mediu lunar asigurat. ca urmare. rata de înlocuire pentru beneficiarii de pensii neagricole va creşte de două ori. ceea ce.7% la 70 de ani. Aceasta va permite de a ridica rata de înlocuire cu 17 – 20%. contribuie la creşterea ratei de înlocuire. în urma cărora se micşorează rata de împovărare a sistemului de pensii şi creşte rata admisibilă de înlocuire. În cazul evidenţierii plătitorilor de contribuţii de asigurare pentru angajaţii sectorului neagricol într-un sistem de pensionare separat (aceştia achită cele mai înalte contribuţii de asigurare). Amînarea ieşirii la pensie. Odată cu creşterea vîrstei de pensionare se majorează şi numărul persoanelor ocupate. prin legislaţie. în corespundere cu mărimea contribuţiilor achitate de către aceştia. rata de înlocuire a unui bărbat pensionar către 70 de ani chiar puţin va scădea de la 20.3 ori. iar sporul anual al pensiei poate constitui 11-13%. Legislaţia de pensionare a Republicii Moldova prevede pentru diferite categorii de plătitori diferite mărimi ale contribuţiilor de asigurare. la rîndul său va permite de a majora rata admisibilă de înlocuire cu 30% către finele perioadei de prognozare.

precum şi creşterea datoriilor latente imense la plata pensiilor (prin datoria latentă imensă la plata pensiilor se subînţelege valoarea drepturilor obţinute de pensionari şi angajaţi). Federaţia Rusă. Letonia. Italia. Macedonia. Se poate de evidenţiat trei grupuri principale de ţări :   ţările care au implementat sistemul cumulativ. unde productivitatea este mai joasă. trecerea de la planificarea în baza plăţilor stabilite la planificarea bazată pe contribuţiile stabilite 1. ţările din America Latină – Bolivia. ca o parte integrantă a sistemului obligatoriu. Kazahstan. Croaţia. din cauza cărora sistemul de pensionare îşi pierde echilibrul financiar. Suedia. însă au loc în majoritatea ţărilor atît în curs de dezvoltare. implementarea principiilor de asigurare. printre care:      tarifele înalte şi crescătoare ale impozitului (care sînt condiţionate de creşterea duratei vieţii şi a ponderii populaţiei de vîrstă pensionară) la fondul de remunerare a muncii pentru finanţarea sistemului distributiv. Astfel. Aceasta indică asupra caracterului neîntîmplător al acestor probleme. Letonia. plasarea incorectă a resurselor statale. Estonia. La sfîrşitul secolului XX – începutul secolului XXI în multe ţări ale lumii au fost petrecute reforme ale sistemelor de asigurare cu pensii. de asemenea. eschivarea de la plata impozitului şi „retragerea” în sectorul informal. Slovenia. bazată pe principiul distributiv la finanţarea privată şi în interiorul sectorului privat. ceea ce poate conduce la creşterea şomajului. Bulgaria. . Salvador şi Chile . cît şi celor dezvoltate. Lituania – pornind pe calea spre economia de piaţă. generează un şir de probleme. ocrotirii sănătăţii sau a infrastructurii. Printre tendinţele principale pe parcursul reformelor se poate de evidenţiat: trecerea de la protecţia socială. În condiţiile unei economii în dezvoltare sistemele solidare statale reprezintă sursa conflictelor politice imense şi a promisiunilor populiste. în legătură cu problemele apărute în acest domeniu. Mexic. diminuarea datoriei statale latente la plata pensiilor. Kîrgîzstan şi Mongolia au implementat conturile condiţional-cumulative. stimulînd acumulările private de pensii. De aceea guvernele multor ţări încearcă să limiteze rolul sistemelor statale distributive şi să ridice responsabilitatea înseşi a lucrătorilor în asigurarea cu pensii. deoarece veniturile fiscale deficitare sînt direcţionate la plata pensiilor. O parte din ţările Europei de Est şi CSI (ceva mai mult de zece ţări) – Ungaria. Polonia.Îmbătrînirea populaţiei pe fonul reducerii numărului populaţiei în vîrstă aptă de muncă face sistemele de pensionare tradiţional distributive în viitor destul de costisitoare şi majorează povara asupra populaţiei lucrătoare. Aceasta. care se ascund în însăşi natura economiei şi strategia schemelor tradiţionale cu plăţi stabilite.în urma reformei au creat sisteme cumulative obligatorii de conturi individuale de pensii. în care mărimea pensiei depinde de valoarea contribuţiilor de pensii şi a venitului obţinut din investiţiile acestora. şi nu la dezvoltarea învăţămîntului. Scopurile principalele ale acestor reforme au fost:    reducerea poverii asupra populaţiei lucrătoare (în viitor). Toate problemele menţionate se manifestă nu în toate ţările cu un sistem de asigurare cu pensii distributiv. transferurile netransparente între generaţii (deseori în favoarea grupurilor cu venituri mai înalte). au realizat trecerea la sisteme de pensionare mixte sau de multe niveluri. Federaţia Rusă.

inclusiv de starea financiară a sistemului.2% în anul 1993 pînă la 18.1% respectiv. iar raportul dintre pensia minimă şi bugetul minim de consum – de la 27% pînă la 14. Criza economică. S-a redus nivelul total de asigurare cu pensii.1% în anul 1992 pînă la 61. reducerea semnificativă a persoanelor ocupate în economia naţională. la sfîrşitul anilor 1990 necesitatea reformării sistemului de pensionare şi aducerii acestuia în corespundere cu realităţile economice noi a devenit inevitabilă. Georgia şi Armenia s-au limitat la adaptarea unor parametri ai sistemului de pensionare în vigoare la situaţia social-economică formată.4% în anul 1996. creşterea inflaţiei şi scăderea nivelului de trai al populaţiei. Raportul dintre numărul pensionarilor şi populaţia ce activează a crescut de la 51. Rezultatele calculelor. Asemenea situaţie nu putea asigura o dezvoltare eficientă a sistemului de pensionare din cauza nivelului înalt al cotelor sociale. diminuarea ponderii salariului în structura veniturilor populaţiei. inclusiv Republica Moldova. La începutul anilor 1990 criza economică a agravat situaţia în sfera socială a Republicii Moldova. În ţările dezvoltate procentul defalcărilor în sistemul de pensionare se află la un nivel de 15-20%. Preţurile la mărfurile de larg consum şi servicii creşteau cu ritmuri mai înalte decît mărimile pensiilor. precum reforma banilor. eschivarea de la plata impozitelor. au condiţionat necesitatea introducerii modificărilor în legislaţia de pensionare.8% în anul 1997. ritmul înalt al inflaţiei. iar către mijlocul anului 1996 au căpătat un caracter îndelungat. Familiei şi Copilului. Calculele privind rata defalcărilor în sistemul de asigurare cu pensii. A crescut povara de plăţi sociale asupra populaţiei economic active a ţării. Din momentul adoptării Legii cu privire la asigurarea cu pensii de stat legislaţia de pensionare a suportat schimbări esenţiale. Următoarele motive au favorizat situaţia creată:      ineficienţa sistemului fiscal. alte ţări. au indicat că pentru a menţine nivelul de asigurare cu pensii în condiţiile tendinţei formate de creştere economică a ţării şi situaţiei pe piaţa muncii. de asemenea. efectuate de către Ministerul Protecţiei Sociale. Raportul dintre pensia medie şi bugetul minim de consum s-a diminuat de la 38. Aceasta a fost condiţionat de situaţia economică a ţării. Aşadar. Neachitările sistematice şi datoriile agenţilor economici influenţau negativ asupra stării financiare a sistemului de asigurare cu pensii. Acestea permanent se agravau. Necesitatea reformării sistemului de asigurare cu pensii s-a confirmat şi prin prognoza de dezvoltare a acestuia. au indicat la influenţa negativă a situaţiei demografice agravate asupra dezvoltării sistemului de asigurare cu pensii: din anul 2008 raportul dintre numărul pensionarilor şi persoanele în vîrstă aptă de muncă va începe să se agraveze semnificativ. procentul defalcărilor în sistemul de asigurare cu pensii urmează să crească pînă la 45 procente şi mai mult. reforme separate. Factorii principali care au determinat necesitatea imperioasă de reformare a sistemului de asigurare cu pensii au fost: . Problemele în domeniul protecţiei sociale şi asigurării cu pensii au apărut concomitent cu scăderea producerii. tarifele înalte ale cotelor de asigurare socială.

creşterea poverii privind plăţile sociale asupra populaţiei economic active. ineficienţa sistemului de administrare al asistenţei sociale. care nu determină creşterea ratei de producere. Ulterior vor fi examinate principiile de bază ale creării schemelor de pensionare cumulative şi condiţional-cumulative şi evidenţiate problemele la care urmează de atras atenţia în procesul de implementare a acestor scheme în sistemele statale de pensionare. care a fost iniţiată în anul 1999. în cadrul căruia majoritatea cetăţenilor beneficiază de pensii în dependenţă de aportul acestora în sistem. şi. Concomitent a început majorarea pe etape a vîrstei de pensionare şi a stagiului de cotizare necesar. bazat pe o redistribuire semnificativă a cotelor de asigurare. pierderea legăturii dintre mărimea pensiei şi aportul de muncă al angajatului. reducerea nivelului de asigurare cu pensii şi alte plăţi sociale. cotele de asigurări sociale înalte. Ca urmare reforma sistemului de pensionare a fost orientată spre:     asigurarea unui ajutor material adecvat la bătrîneţe tuturor locuitorilor. ponderea semnificativă a cheltuielilor indirecte ce ţin de asistenţa socială. distribuirea iraţională a mijloacelor. . consecinţelor ce ţin de schimbarea demografică. a fost introdusă o formulă nouă de calculare a pensiei. Este de menţionat că. care include un şir de elemente din sistemul vechi de pensionare. Aceasta a permis în mod direct de a lega cotele cu mărimea pensiei plătite şi de a face sistemul mult mai transparent. moştenit din vremea sovietică. creează un egalitarism în defalcări şi nu stimulează achitarea acestora. crearea sistemului de asigurare cu pensii. totodată. care ia în consideraţie drepturile de pensii acumulate. dezechilibrul în stabilirea mărimilor cotelor achitate de către angajatori şi angajaţi. instabilitatea financiară şi nivelul inadecvat de asigurare cu pensii. Însă analiza rezultatelor de funcţionare a sistemului reînnoit de pensionare al Republicii Moldova a demonstrat că. care reflectă specificul perioadei de trecere de la sistemul vechi la cel nou. discordanţa legislaţiei de pensionare. în deplină măsură. în cazul pierderii capacităţii de muncă. Una din variantele de reformare examinată este posibilitatea utilizării schemei cu contribuţii stabilite.          reducerea încasărilor mijloacelor financiare în Fondul Social (în prezent Casa Naţională de Asigurări Sociale). în Republica Moldova pe parcursul efectuării reformei. însă totodată. ceea ce nu permite de a direcţiona sumele necesare spre asistenţa socială a păturilor vulnerabile ale populaţiei. Studierea experienţei internaţionale poate fi utilă la alegerea corectă în procesul de luare a deciziei privind direcţiile principale de reformare în continuare a sistemului de pensionare al Republicii Moldova. care a condus la reţinerea achitării pensiilor şi altor plăţi sociale. atingerea stabilităţii sistemului financiar şi respectarea disciplinei financiare. ce corespunde intereselor tuturor generaţiilor. În legătură cu aceasta problema privind necesitatea de reformare în continuare a sistemului de pensionare a devenit din nou actuală. Deci. respectarea principiilor de echitate socială datorită creării unui sistem de pensionare transparent şi clar tuturor. în cazul pierderii întreţinătorului. s-a menţinut sistemul de pensionare de un singur nivel. modificările introduse în structura acestuia nu au permis de a face faţă. în prezent diferite ţări utilizează destul de activ în practica de creare a sistemelor moderne de pensionare schemele de pensionare cumulative şi condiţional-cumulative. În prezent sistemul statal de asigurare cu pensii al Republicii Moldova reprezintă un hibrid destul de complicat.

La sfîrşitul perioadei de gestiune pe cont se calculează norma rentabilităţii. contribuţiile cărora exact sînt suficiente pentru această pensie. Letonia. în general . pentru fiecare participant al sistemului de pensionare se introduce un cont condiţional-cumulativ.Gora şi E. printre care Austria. alte tipuri de pensii. M. care au achitat într-atît de puţin.Palmer.Principiile de creare a sistemului de pensionare condiţional-cumulativ Schema conturilor condiţional-cumulative (SCC) a apărut în anii 90 ai secolului trecut. destinate anume acestor scopuri. Primul stat. La data ieşirii la pensie suma acumulată se transformă în pensie pe viaţă. cît şi persoanele. Mărimea pensiei poate fi indexată. Scopurile principale ale reformei de pensionare. deşi în măsură neesenţială. Spania. Stabilitatea financiară în condiţiile schimbărilor demografiei şi economiei. şi nu din contul contribuţiilor la pensia condiţional-cumulativă. care se consideră autorul sistemului modern al conturilor condiţional-cumulative. bazate pe SCC. Condiţia necesară a stabilităţii financiare este ca coeficientul utilizat să nu depăşească ritmul de creştere a sumei contribuţiilor achitate. care este prezentă în sistemele de pensionare ale Suediei. pe care se înscriu contribuţiile acestuia şi venitul investiţional condiţional calculat la acestea. Japonia şi altele. precum şi durata preconizată de beneficiere de pensie. Redistribuirea transparentă. Kîrgîzstan. bazate pe salariile individuale. Poloniei şi Letoniei. Cehia. după cum urmează3. Pe lîngă transparenţă. au fost formulate de către E. garanţia unei mărimi minime a pensiei. această redistribuire este finanţată din contul surselor bugetare comune sau a fondurilor speciale. bazată pe creşterea sumei contribuţiilor de pensii achitate. mărimea pensiei se determină de către contribuţiile personale ale fiecărui pensionar. Principiul echităţii în ceea ce priveşte persoanele cu diferite istorii ale contribuţiilor îl încalcă. formează acumulările condiţionale pe conturile individuale.Palmer. Teoretic. Notă. atinse din contul introducerii SCC. În prezent încă cîteva state examinează posibilitatea utilizării SCC în cadrul sistemelor sale de asigurare cu pensii. urmează să fie finanţate din contul fondurilor speciale. în special pensia de invaliditate plătită pînă la atingerea vîrstei de pensionare generale. Se creează rezerve demografice. Pensia condiţional-cumulativă este o pensie pentru limită de vîrstă. care fac parte din numărul autorilor sistemelor statale de pensionare din Polonia. De o pensie minimă pot beneficia atît persoanele. La data ieşirii la pensie se calculează mărimea pensiei (anuitate) în baza capitalului condiţionalcumulativ şi duratei prognozate a vieţii rămase. Suedia şi Letonia. Echitatea în ceea ce priveşte persoanele cu diferite istorii ale contribuţiilor se obţine datorită faptului că. Transparenţa redistribuirii în schemele condiţional-cumulative se obţine prin aceea că. care a aplicat în practică această schemă a fost Suedia. În conformitate cu această schemă.    Echitatea în ceea ce priveşte persoanele cu diferite istorii ale contribuţiilor. separarea sarcinilor ce ţin de redistribuire şi asigurare cu pensii pentru limită de vîrstă permite de a atinge scopul al treilea – stabilitatea financiară în condiţiile schimbărilor demografiei şi economiei. Polonia. că contribuţiile acestora nu sînt suficiente chiar şi pentru plata unei pensii minime (mai detaliata această chestiune este examinată în Anexă). Mongolia. au determinat caracteristicile SCC în felul următor2:      Contribuţiile. ulterior acest exemplu l-au urmat Italia.

pensia condiţional-cumulativă, deţine proprietatea de stabilitate financiară de lungă durată şi necesită doar unele corectări. În acest scop legislaţia de pensionare din Suedia prevede un sistem de echilibrare anuală pentru partea pensiei condiţional-cumulative. Însă stabilitatea financiară de lungă durată a pensiei condiţional-cumulative, desigur, nu înseamnă un echilibru anual al contribuţiilor şi plăţilor. Din an în an în urma oscilaţiilor demografice se poate înregistra proficit sau deficit al contribuţiilor de pensii. Anume de acest fapt este legată necesitatea creării rezervelor demografice, despre care s-a menţionat mai sus. Să revenim încă o dată la chestiunea ce ţine de stabilitatea de lungă durată – îndeplinirea obligaţiunilor – a pensiei condiţional-cumulative şi să examinăm chestiunile ce ţin de:
   

perioadele necontributive – concediul pentru îngrijirea copilului, serviciul militar, boala, şomajul etc. garanţia mărimii minime a pensiei invaliditate decesul persoanei asigurate pînă la atingerea vîrstei de pensionare.

Pentru ca perioadele necontributive să-şi aducă aportul în pensia pentru limită de vîrstă condiţional-cumulativă, este necesar ca pe parcursul acestor perioade să se achite contribuţii de pensii. De aceea, pe parcursul perioadelor necontributive urmează să fie prevăzute plăţi pentru pensii, achitate din bugetul de stat sau fondurile speciale. Garanţia unei mărimi a pensiei minime înseamnă achitarea diferenţei dintre pensia cîştigată, calculată în baza contribuţiilor de pensii achitate şi a venitului investiţional obţinut, şi mărimea pensiei minime garantate. Pentru a achita această diferenţă din contul mijloacelor sistemului de pensionare condiţional-cumulativ, mijloacele necesare ar trebui să fie retrase de la alţi pensionari – alte surse în aceste scopuri nu există. De aceea plata suplimentară, pînă la mărimea pensiei minime garantate, urmează să fie finanţată din alte surse – bugetul de stat sau fondurile speciale. În cazul stabilirii invalidităţii pînă la atingerea vîrstei de pensionare, pensia începe să fie achitată pînă la împlinirea vîrstei de pensionare. Cu toate acestea, mărimea acumulărilor condiţionale poate fi foarte mică şi pensia condiţional-cumulativă, calculată în baza acestora, de asemenea, poate să fie mică. De unde s-ar putea lua mijloace pentru plata pensiei? Răspunsul este acelaşi – din bugetul de stat sau fondurile speciale. Mai mult ca atît, persoana poate să se vindece, iar gradul de invaliditate – retras. Dacă pe parcursul perioadei de incapacitate de muncă nu au fost transferate contribuţii în sistemul de pensii condiţional-cumulativ, atunci mărimea pensiei condiţional-cumulative va fi foarte mică. De aceea perioada de invaliditate poate fi examinată ca o „perioadă necontributivă” şi urmează de prevăzut plata contribuţiilor de pensii din contul bugetului de stat sau a fondurilor speciale. Nu sînt cunoscute exemple privind moştenirea capitalului condiţional în cazul decesului persoanei asigurate pînă la atingerea vîrstei de pensionare, însă, în principiu aceasta nu contravine la nimic. De aceea, soţia supravieţuitoare ar putea pe deplin să moştenească acumulările condiţionale ale soţului.
Riscul actuarial ce ţine de determinarea incorectă a parametrilor SCC

Deşi SCC este un sistem destul de transparent, în care se urmăreşte o legătură vădită între contribuţii şi plăţi, determinarea corectă a tuturor parametrilor de funcţionare a acestuia este o sarcină actuarială destul de complicată. În primul rînd, aceasta este legat de următoarele momente:

Introducerea SCC necesită evaluarea mărimii capitalului condiţional iniţial: drepturilor de pensii, acumulate în sistemul vechi. Mărimea capitalului condiţional iniţial urmează să reflecte diferenţa în istoria contribuţiilor plătitorilor şi să se determine, reieşind din salariul şi stagiul de muncă pentru perioada de pînă la iniţierea reformei. În practică, evaluarea capitalului iniţial este o sarcină destul de complicată, deoarece erorile în procesul de evaluare a parametrului dat pot să se manifeste nu chiar îndată şi să submineze destul de grav stabilitatea financiară a sistemului de pensionare într-o perspectivă medie sau de lungă durată. Astfel, după părerea experţilor, unul din motivele deficitului SCC de lungă durată în Federaţia Rusă este evaluarea exagerată a capitalului condiţional iniţial. O influenţă majoră asupra stabilităţii financiare are formula de indexare a pensiilor şi acumulărilor condiţionale. Orice abatere de la schema clasică de indexare, precum ar fi indexarea suplimentară sau modificarea însăşi a schemei de indexare, urmează să fie analizată destul de minuţios. În special, în Federaţia Rusă formula de indexare ia în consideraţie nu doar creşterea bazei de contribuţii în SCC, însă şi modificarea numărului de pensionari. În viitor timpul va arăta care va fi influenţa acestei corectări asupra stabilităţii sistemului în condiţiile demografiei schimbătoare. Este necesar, ca SCC să nu acopere riscurile necaracteristice acesteia, spre exemplu, riscul de invaliditate, precum este în prezent în Federaţia Rusă. Pentru asigurarea de riscul de invaliditate este necesar de a utiliza alte scheme, care urmează să prevadă transferuri în SCC pentru persoana dată pe parcursul perioadei de invaliditate. Aceasta va permite invalidului în cazul reabilitării să beneficieze de pensia condiţional-cumulativă în mărime acceptabilă. Descrierea detaliată a schemelor, care ar putea fi utilizate la asigurarea în cazul riscului de invaliditate nu se încadrează în limitele prezentei lucrări. Stabilitatea financiară de lungă durată a SCC nu înseamnă echilibrul anual al contribuţiilor şi plăţilor. Întru atenuarea influenţei oscilaţiilor demografice se creează rezerve demografice. Evaluarea mărimii acestor rezerve este o sarcină complicată, deoarece este legată de pronosticul dezvoltării situaţiei demografice în viitor.

Principiile de creare a sistemului de pensionare cumulativ
Dezvoltarea largă a asigurării obligatorii cumulative a început în ţările Americii Latine. Începînd cu Chile în anul 1981, apoi în Argentina, Peru, Columbia, Mexic, Uruguay, Bolivia etc. Exemplul statelor din America Latină a fost preluat de unele state din Europa şi Asia, printre care: Bulgaria, Kazahstan, Polonia, Federaţia Rusă, Croaţia, Ungaria, Letonia şi Lituania. Aşadar, experienţa asigurării cumulative de pensionare este cu mult mai mare, decît aplicarea SCC. Asigurarea obligatorie cumulativă de pensii este formată din două etape – etapa de acumulare şi etapa de plăţi:

De acumulări se preocupă FCP. Etapa de acumulare se organizează conform schemei cu contribuţii stabilite, însă în unele ţări sînt stabilite garanţii de acumulări minime / venituri minime. De plata pensiilor (anuităţilor) se ocupă companiile de asigurări – oricare companii de asigurare a vieţii sau companii specializate de anuităţi.

În corespundere cu regulile schemelor de asigurare obligatorie cumulativă de pensii, pentru fiecare participant al sistemului de pensionare se introduce un cont individual de acumulare, pe care se înscriu contribuţiile acestuia şi venitul investiţional calculat la aceste contribuţii. Spre deosebire de SCC acumularea se efectuează nu „condiţional”, ci de facto, de aceea contribuţiile

lucrătorilor se investesc utilizînd pieţele financiare şi nu sînt direcţionate la plata pensiilor curente. În pensia cumulativă cu contribuţii stabilite, bazată pe conturi individuale, nu apare nici deficit, nici proficit, cu condiţia că:
  

la etapa de acumulare a contribuţiilor, la acestea se calculează norma de rentabilitate4 cîştigată de facto de schema de pensionare; mărimea pensiei se calculează la data ieşirii la pensie în baza duratei vieţii rămase a pensionarului; la etapa de plăţi pensia se indexează, reieşind din rentabilitatea cîştigată de facto de schema de pensionare.

Aşadar, în cazul îndeplinirii condiţiilor menţionate mai sus, pensia cumulativă deţine proprietatea de stabilitate financiară de lungă durată, prin care se subînţelege capacitatea acesteia de a-şi îndeplini obligaţiunile fără atragerea mijloacelor suplimentare sau majorarea contribuţiilor. Aceasta, evident, nicidecum nu înseamnă o egalitate a sumelor anuale ale contribuţiilor şi plăţilor; la începutul funcţionării sistemului plăţile în genere lipsesc. Scopurile principale ale reformei de pensionare, care se ating datorită introducerii pensiei cumulative obligatorii, în mare măsură, sînt asemănătoare celor deja menţionate pentru SCC – acestea sînt şi creşterea motivării de plată a contribuţiilor, şi redistribuirea transparentă, şi stabilitatea financiară a sistemului de pensionare în condiţiile schimbărilor demografiei şi economiei. Avantajul suplimentar al sistemului de pensionare cumulativ, după părerea ideologilor săi, îl constituie că, acumulările de pensii pot stimula dezvoltarea pieţelor financiare, ridica flexibilitatea pieţei muncii şi să contribuie la dezvoltarea economiei în general.

Riscurile legate de rentabilitatea investiţiilor
Rentabilitatea investiţiilor – este un parametru foarte important, care determină eficienţa introducerii pensiei cumulative. Este de menţionat că, din punct de vedere al sistemului de pensionare este importantă nu rentabilitatea nominală, ci mărimea depăşirii rentabilităţii investiţiilor asupra ratei de creştere a salariului. Tabelul A1 Creşterea salariului şi rentabilitatea acţiunilor şi obligaţiunilor de stat în măsuri5 reale (după excluderea inflaţiei), anii 1953-1995, % Germania 4.8 3.9 10.1 Japonia 5.2 3.8 10.8 Marea Britanie 3.6 1.0 10.8 SUA 1.0 2.3 9.8

Salariul Obligaţiuni de stat Acţiuni (ce se cotează la bursă)

Datele din tabelul A1 indică despre lipsa dependenţei directe dintre ritmul de creştere a salariului şi rentabilitatea investiţiilor. Dimpotrivă, acestea mai degrabă ilustrează afirmaţia bazată pe teoria curbei de paritate a puterii de cumpărare, că investiţiile reale (de tipul acţiunilor) au o rentabilitate reală apropiată pentru o perspectivă de lungă durată.

În legătură cu aceasta ar fi firesc de a aştepta de la fondurile de pensionare investiţii înalte în acţiuni.1 5. pe lîngă indicatorii macroeconomici.2 4. Tabelul A3 Investiţii în acţiuni.5 15.5 6.9 11.2 2.5 13. Inflaţia (preţurilor cu amănuntul) Reieşind din datele prezentate este clar că.1 0.4 6.0 12. într-o măsură esenţială aceasta va depinde şi de reglementarea investiţiilor de pensii.8 9. cambii etc. În tabelul A2 sînt prezentate datele istorice privind rentabilitatea investiţiilor de diferite tipuri. rentabilitatea acţiunilor este mai mare decît rentabilitatea investiţiilor de alte tipuri.3 10.9 17.0 4.0 5.3 7.0 6. % 14 27 30 15 46 38 60 48 68 62 70 63 63 69 38 71 74 63 76 Ţara Marea Britanie SUA Irlanda Australia Belgia Brazilia Peru Canada Chile Suedia Argentina Danemarca Olanda Elveţia Franţa Austria Germania Italia Spania .4 3.7 5. Însă analiza experienţei reale de investiţii în diferite ţări nu confirmă acest fapt6.Rentabilitatea investiţiilor este un factor prognozabil destul de dificil.1 10. % 78 62 58 41 40 38 35 28 28 28 27 27 26 14 14 13 8 8 5 Investiţii cu o rentabilitate fixă. Tabelul A2 Rentabilitatea medie a diferitor tipuri de investiţii în Marea Britanie 1899-2000 (% anual) 1975-2000 (% anual) 1990-2000 (% anual) Nominală Reală Nominală Reală Nominală Reală 9.5 1.2 - Tipul de investiţii Acţiuni Obligaţiuni de stat Obligaţiuni de stat indexate Depozite bancare.6 9.

în medie constituie circa 14% în structura portofoliului de investiţii. Investiţiile în acţiuni constituie doar 3%. după părerea autorului. în multe state dezvoltate ale Europei continentale (Elveţia.) în acţiuni se investeşte doar o parte destul de modestă a activelor. utilizînd datele privind structura portofoliilor de investiţii ale fondurilor statale de pensii din diferite ţări. dovedesc despre faptul că. majoritatea fondurilor utilizează obligaţiunile guvernamentale şi depozitele bancare în calitate de instrument financiar principal de investiţii. de asemenea. însă. Investiţiile în bunurile imobile se află pe locul trei după popularitate – 8%. de menţionat că. Valoarea medie a instrumentului menţionat în totalitatea cercetărilor a constituit 75%. Cercetările efectuate de către specialistul grupului economic de expertiză E. de reglementarea dură a investiţiilor din partea statului.Hotulev7. Germania. Pe locul doi după nivelul de utilizare se află împrumuturile. Acestea. însă în celelalte ţări. obligaţiunile ipotecare şi obligaţiunile sub gajul imobilului. Italia etc. asemenea pondere nesemnificativă a celui mai profitabil instrument financiar în structura portofoliilor de investiţii ale fondurilor statale de pensii este legată. SUA şi Irlanda acţiunile într-adevăr reprezintă tipul principal (predominant) de active. în primul rînd. Informaţia detaliată privind structura portofoliilor de investiţii în diferite ţări este prezentată în tabelul A4. cu care este greu să nu fii de acord. acţiunile nu predomină. Tabelul A4 Caracteristica comparativă a structurii portofoliului de investiţii în diferite ţări Împrumuturi Obligaţiuni Creanţele de ipotecare stat Depozite Obligaţiuni sub gajul imobilului 100 0 100 0 100 0 100 0 100 0 100 0 100 0 100 0 100 0 100 0 96 3 93 6 91 9 90 0 89 3 82 4 80 0 79 15 78 9 76 7 Ţara Anul Acţiuni Bunurile imobile Alte active 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 10 6 8 20 6 8 17 Canada Egipt Pakistan Sri Lanka Elveţia SUA Yemen Columbia India Venezuela Nigeria Senegal Jamaica Tanzania Coreea de Sud Ruanda Etiopia Costa Rica Burundi Peru 1991 1995 1981 1997 1997 1997 1996 1982 1995 1981 1980 1980 1987 1996 1997 1980 1996 1987 1981 1988 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 3 5 0 0 6 0 . Franţa.L. O utilizare şi mai rezervată a acţiunilor este demonstrată de către fondurile statale de pensii.Din tabelul A3 se observă că în Marea Britanie. Principala cauză a acestei situaţii este fluctuaţia înaltă de preţuri la acţiunile întreprinderilor. Este.

9 3 2.4%.9 -5.2 2.8 1. Din cele 22 de fonduri statale de pensii din diferite ţări.4 1. portofoliile investiţionale conservative ale fondurilor statale de pensii generează.% 2.6 -0.3 2.1 -1.0 Rentabilitatea reală a depozitelor bancare*. urmează de recunoscut concluzia autorului privind faptul că.4 0.9 -4. Cu toate că rata acestei rentabilităţi a fost foarte joasă: aceasta oscila în limitele de la 0. o rentabilitate joasă. pe parcursul perioadei analizate doar 10 au avut o rentabilitate reală pozitivă.7 2. Tabelul A5 Indicatorii rentabilităţii portofoliului de investiţii al fondurilor statale de pensii şi al depozitelor bancare Rentabilitatea reală*.6 1.4 2.9 1. De aceea.3 -4.3 -3. doar în două ţări (Coreea de Sud şi Malaysia) această rentabilitate a depăşit rentabilitatea reală a depozitelor bancare.8% pînă la 5.8 -0.3 -1.5 -4.1 3.9 -2.3 Ţara Coreea de Sud Malaysia Maroc Suedia SUA Canada India Singapore Japonia Filipine Sri Lanka Kenya Jamaica Guatemala Costa Rica .Kenya Japonia Malaysia Maroc Camerun Mauritius Iordania Filipine Tunisia Suedia Sudan Ecuador Valoarea medie 1994 1995 1996 1994 1989 1996 1995 1995 1990 1996 1982 1986 73 63 63 58 57 56 52 44 43 42 26 10 75 0 17 21 32 40 0 25 38 30 40 58 83 14 11 19 15 7 2 2 17 10 0 0 0 3 3 16 0 1 3 1 42 6 8 27 18 16 3 8 Sursa: Iglesias. Palacios (2000) Din cîte arată cercetările aceluiaşi autor. de regulă.8 -1. Perioada de gestiune % 1988-97 1958-96 1985-96 1961-95 1955-96 1971-89 1977-97 1961-95 1970-94 1978-91 1960-97 1978-90 1979-86 1985-95 1980-96 5. în asemenea condiţii investiţiile în fondul statal de pensii cumulativ sînt mai puţin atrăgătoare pentru populaţie decît depozitele în organizaţiile creditare. Datele privind rentabilitatea portofoliilor de investiţii ale fondurilor statale de pensii sînt prezentate în tabelul A5.3 1.4 3. Totodată.6 1.5 0.5 1.

lipseşte posibilitatea investiţiilor eficiente ale mijloacelor în interiorul ţării.17 17.76 29.3 2006 5.1 -44. Limitarea instrumentelor financiare nu permite de a forma portofoliul de investiţii cu o rentabilitate bună. atunci se îngustează alegerea instrumentului financiar.6 Este de menţionat că structura portofoliului de investiţii depinde nu doar de restricţiile privind investiţia mijloacelor acumulărilor de pensii aplicate de către stat. precum şi compania statală de administrare.6 -8. Tabelul A6 Totalurile de administrare a acumulărilor de pensii Rentabilitatea (anuală). Companiilor private de administrare le este acordată o libertate mai mare în selectare.07 36. ceea ce nu poate să nu se reflecte asupra rezultatelor rentabilităţii acesteia.Egipt Ecuador Tanzania Venezuela Zambia Uganda Peru Media** * Valoarea acumulată.Upravlenie kapitalom 0.4 -22.7% din suma totală a mijloacelor acumulărilor de pensii. Legea Federală nr. % anual ** Simplă (neponderată) 1981-95 1980-87 1986-96 1079-89 1980-91 1986-94 1981-87 -9.3 -11. iar aceasta generează pierderea profitului şi are un preţ social destul de înalt. În acest sens este interesantă experienţa Federaţiei Ruse. celelalte se află la dispoziţia băncii „Внешнеэкономбанк”.61 35.17 Uralsib.2 -15. precum şi companiile private de administrare. Banca „Внешэкономбанк”.6 18. Este necesar de menţionat că în prezent ponderea companiilor private de administrare constituie doar 6.87 . are un nivel restrictiv destul de semnificativ în selectarea instrumentelor investiţionale. Dacă piaţa de capital nu este dezvoltată.27 2005 12. ceea ce este caracteristic pentru ţările în curs de dezvoltare.86 33.7 -3.3 -28. % Companiile de administrare 2004 „Внешэкономбанк” 7.ФЗ „Cu privire la investirea mijloacelor pentru finanţarea părţii cumulative a pensiei pentru limită de vîrstă în Federaţia Rusă” a fost adoptată la 24 iulie 2002. În fond.1 -9. În corespundere cu legislaţia dreptul de a se ocupa de investirea acumulărilor de pensii îl deţine banca „Внешнеэкономбанк”. deoarece marea majoritate a persoanelor asigurate nu au manifestat nici o iniţiativă în selectarea portofoliului de investiţii (companiei de administrare).111.0 -6. deoarece diminuează mărimea viitoare a pensiei. Datele privind rentabilitatea investiţiilor efectuate de banca „Внешэкономбанк” şi zece companii de administrare mai cunoscute sînt prezentate în tabelul A6.33 UNIVER Management -1. care a implementat componenta ce ţine de acumulare în cadrul sistemului obligatoriu de pensionare.7 -2. ea are dreptul de a utiliza doar hîrtiile de valori ale statului. Istoria de investiţii a mijloacelor acumulărilor de pensii din Federaţia Rusă are o durată destul de scurtă.5 -33.67 39.7 -5. ceea ce permite unora din ele să aibă o rentabilitate destul de înaltă.75 Zolotoe secenie -0. dar şi de nivelul de dezvoltare al pieţii hîrtiilor de valori.

24 19.75 18. . pentru o perspectivă de lungă durată nivelul mediu al rentabilităţii reale integrale a acţiunilor (dividendele plus creşterea preţului) în diferite ţări este foarte asemănător8. se poate de utilizat şi datele internaţionale.pentru cele canadiene). În cazul dat au fost utilizate datele SUA (din anul 1871 pînă în anul 1995) şi ale Canadei (din anul 1924 pînă în anul 2000)9.9% pentru acţiunile americane şi 7.03 36.16 31.pentru obligaţiuni.91 4.69 20.npfunds.52 11. Din figura dată se observă că.1% . cît şi pentru cele private. rentabilitatea investiţiilor este un indicator prognozabil destul de dificil. valoarea geometrică medie a rentabilităţii acţiunilor americane şi canadiene în perioadele sus-menţionate au fost de circa 7% (6.96 Sursa: http://www.12 3. Aceasta este caracteristic atît pentru companiile statale de administrare. Din cîte deja s-a menţionat.81 11. Nivelul înalt al dispersiei valorilor posibile ale mărimii pensiei cumulative este determinat de rentabilitatea investiţiilor destul de schimbătoare.69 51.16 26.A1 este reflectată rentabilitatea reală integrală10 a acţiunilor şi obligaţiunilor de lungă durată (15 ani). Este cunoscut că. În fig. se poate de constatat instabilitatea de comportare a indicatorului ce ţine de rentabilitatea investiţiilor.80 31.UralSib Doverie Kapital Pallda Esset-Management Alfa-Kapital Anton-Management Troika Dialog Region Esset-Management 0.74 16.ru/ Analizînd primele totaluri ale administrării acumulărilor de pensii.72 15.64 2. a fost efectuată o analiză retrospectivă a dinamicii de dezvoltare a acestuia.48 -4.45 35.1 3. de aceea pentru a avea o închipuire despre posibilitatea influenţei instabilităţii rentabilităţii investiţionale asupra mărimii pensiei cumulative.31 4. Pentru a evalua influenţa modificării acestui indicator asupra mărimii pensiei cumulative în perspectivă. rentabilitatea reală integrală a investiţiilor oscilează într-un diapazon destul de larg: de la -40% pînă la +54% pentru acţiuni şi de la -18% pînă la +35% . care este expus unor oscilaţii destul de înalte.49 21. Vom menţiona că.

care coincide cu anul de ieşire la pensie a cohortei următoare de lucrători. Se vede că. Rentabilitatea reală integrală a acţiunilor şi obligaţiunilor. În calitate de exemplu.8% pînă la 9.4%. . în fig. % Sînt foarte înalte şi fluctuaţiile rentabilităţii medii pentru o perioadă îndelungată. A1.Fig. fluctuaţiile rentabilităţii medii sînt destul de înalte – pentru acţiunile SUA chiar pentru o perioadă de acumulare de 40 de ani rentabilitatea medie se află în diapazonul de la 3.A2 este reflectată rentabilitatea medie a investiţiilor în acţiuni în SUA pentru diferite perioade (20-40 de ani) – pe axa absciselor este indicat anul de încheiere a perioadei respective de acumulare.

%. nivelul indicelui (în preţuri reale!) s-a restabilit doar peste 12 ani! . 30 şi 40 de ani11. Rentabilitatea medie a acţiunilor pentru perioadele de acumulare de 20. nu se pune la îndoială că rentabilitatea acţiunilor este cu mult mai înaltă decît rentabilitatea altor tipuri de investiţii. însă costul acţiunii este expus unor fluctuaţii destul de serioase. În fig. legată de crearea ОPEC. care a urmat după criza petrolieră. Din cîte se vede din grafic.Fig.A2.A3 sînt prezentate datele privind căderea indicelui acţiunilor la bursa de fonduri din New-York. Aşadar.

În fig. de acumulările de pensii se pot ocupa FCP. iar respectiv. .Fig. este necesar de a avea în vedere că. baza de calcul al contribuţiilor în pensia cumulativă este salariul în Republica Moldova. Calculul s-a efectuat cu presupunerea că mărimea medie a venitului investiţional şi abaterea medie pătratică sînt egale corespunzător cu 5% şi 0. care ilustrează influenţa fluctuaţiilor rentabilităţii şi prezenţa perioadelor de criză asupra mărimii individuale a pensiei cumulative. cu acumulările de pensii şi plata pensiilor se pot ocupa diferite instituţii financiare. elaborată de CIAIA13. NYSE coeficientul Examinînd influenţa rentabilităţii investiţiilor asupra eficienţei componentei de acumulare a sistemului de pensionare. de exemplu. special elaborat. cît şi de faptul că. la baza căruia este pusă metoda de modelare stohastică a rentabilităţii şi metoda de modelare a crizelor. Conform condiţiilor exemplului.A3.171 (valorile acestor parametri corespund datelor istorice. Fluctuaţiile rentabilităţii investiţiilor se prognozează utilizînd datele istorice ale SUA privind rentabilitatea acţiunilor. care au fost înregistrate în SUA în perioadele fără crize). Aceasta este legat de deosebirile în reglementarea acumulărilor de pensii pe parcursul acestor două etape. Chestiunea privind influenţa fluctuaţiilor rentabilităţii şi crizelor economice asupra acumulărilor în sistemul cumulativ obligatoriu de pensionare rămîne a fi o chestiune puţin examinată. 4a este reflectată dinamica mărimilor acumulărilor de pensii cu intervale unilaterale de încredere de 5% pentru un bărbat care a intrat în sistemul de acumulare la vîrsta de 20 de ani cu un salariu identic salariului mediu pe ţară şi care a ieşit la pensie la vîrsta de 62 de ani. Din cîte se vede din figura dată devierile mărimilor posibile ale acumulărilor. iar de plata pensiilor – companiile de asigurări12. şi a pensiilor sînt destul de semnificative. se presupune că. rentabilitatea investiţiilor la etapa de acumulare şi la etapa de achitare a pensiei poate să fie diferită. Mai jos sînt prezentate rezultatele succinte al exemplului imitativ. Calculele au fost efectuate utilizînd un model stohastic individual.

Întru lichidarea acestui deficit este necesar de a căuta alte surse de finanţare pentru acoperirea deficitului sau de a reduce mărimea plăţilor de pensii.A4b) şi cu 15 ani (fig. cînd în perioada acumulărilor nu s-a înregistrat nici o criză economică (fig. de regulă. reducerea atractivităţii de ieşire anticipată la pensie. care au fost utilizate în exemplul precedent. lucrătorii tineri şi cei ce au un salariu modest. cu o datorie esenţială la pensii. a fost modelată criza economică identică celei. reducerea mărimii plăţilor poate fi realizată prin creşterea vîrstei de pensionare. în mare măsură. Cel mai favorabil rezultat se înregistrează cînd criza revine anilor de vîrstă prepensionară. în special. Pentru comparaţie. cu 5 ani (fig. A4a). a b c Fig. În acest caz participanţii pot pierde mai mult de 50% ale acumulărilor de pensii. Experienţa de aplicare a schemelor de acumulare Experienţa de aplicare a schemei de acumulare în ţările Americii Latine a demonstrat că  o parte esenţială a populaţiei economic active a rămas în afara sistemului de pensionare: practic nicăieri nu sînt acumulări de pensii la persoanele angajate pe cont propriu. Din această cauză se formează deficit în finanţarea sistemului în perioada de trecere: defalcările rămase în sistemul redistributiv nu sînt suficiente pentru acoperirea plăţilor pensionarilor actuali. modificarea regulii de indexare şi de calculare a pensiei. Размер пенсионных накоплений в зависимости от наличия и время начала экономического кризиса Rezultatele modelării pe deplin corespund închipuirii intuitive despre influenţa negativă a crizelor economice asupra sistemelor de pensionare cumulative şi. o parte din contribuţii sînt direcţionate pe conturile individuale. înăsprirea criteriului de beneficiere de pensie de invaliditate. A4. A4c) înainte de ieşirea la pensie a participantului.Figurile 4b şi 4c reflectă influenţa crizei economice şi timpul începutului acestuia (faţă de timpul de ieşire la pensie) asupra mărimilor acumulărilor de pensii. La rîndul său. se .9%). În primul caz pot fi utilizate mijloace din impozitele comune. persoanele ocupate în sectorul informal. care s-a înregistrat în SUA în perioada Marii Depresii (valoarea medie a rentabilităţii în perioada de criză a constituit 16. Pentru comparabilitatea rezultatelor calculele au fost efectuate cu aceleaşi valori ale parametrilor. asupra mărimii acumulărilor de pensii. Odată cu trecerea ţării de la un sistem redistributiv. Cu toate acestea. Au fost examinate două variante de survenire a crizei. Problema datoriei latente la plata pensiilor Prin datoria latentă la plata pensiilor se subînţelege costul drepturilor acumulate ale pensionarilor şi lucrătorilor în sistemul vechi de pensionare. sînt femeile. în această serie de grafice sînt incluse rezultatele modelării. care include componenta cumulativă. Cuprinderea limitată de către sistemul nou de pensionare. vulnerabili de asemenea. la un sistem de mai multe niveluri.

În caz că rentabilitatea obligaţiunilor de stat va depăşi tariful rentabilităţii „economice”18.4%. Aşadar. Asemenea interpretare a SCC corespunde propunerii laureatului premiului Nobel în domeniul economiei James Buchanan17. ci de factorii demografici (numărul lucrătorilor) şi macroeconomici (ritmul de creştere a salariului. atunci aceste obligaţiuni vor avea o rentabilitate a SCC. Însă.2%)15. precum şi neîncrederea în sectorul financiar din cauza riscului de a pierde mijloacele pînă la ieşirea la pensie. iar în anul 2002 . pe care aceştia le vor suporta în plus la cheltuielile administrative obişnuite. într-o situaţie stabilă (cu un tarif fix al contribuţiilor de pensii). practic în toate ţările majoritatea contribuţiilor de pensii se investesc în creanţe de stat. şomajul etc. după colapsul economic din anul 2001 în Argentina portofoliul real investiţional al fondurilor de pensii a scăzut pînă la 10.4%. influenţa acumulărilor de pensii asupra creşterii economice s-a dovedit a fi cu mult mai modestă. sistemul de pensionare cumulativ poate fi justificat din punct de vedere economic doar în caz dacă rentabilitatea investiţiei acumulărilor de pensii depăşeşte ritmul de creştere a salariului.    explică prin cheltuielile administrative excesive ale fondurilor de pensionare şi recompensele de comision pentru administratorii fondurilor private de pensii. decît au presupus specialiştii Băncii Mondiale. dacă guvernul va emite obligaţiuni cu o rentabilitate egală cu creşterea sumei contribuţiilor. precum şi prin faptul că rentabilitatea se determină nu de piaţa financiară. De aceea. adică cu ritmul de creştere a productivităţii muncii şi ritmul de creştere a forţei de muncă. care în anul 1968 a propus de a modifica impozitul social în SUA cu un salariu obligatoriu de cumpărare de către persoane a obligaţiunilor de asigurare socială. şi nu în sectorul real al economiei. practic privatizarea de pensii nu a contribuit la îmbunătăţirea funcţionării pieţei muncii (iar în Argentina ocuparea informală chiar a crescut de la 30% în anul de introducere a sistemului nou pînă la 45. Compararea schemelor condiţional-cumulative şi cumulative Schemele bazate pe SCC sînt redistributive. pe parcursul ultimilor ani au o tendinţă de descreştere (rentabilitatea reală în Chile în perioada 1981 – 1990 a constituit 10. sistemul cumulativ cu contribuţii stabilite se va deosebi în realitate de cel SCC doar prin investiţia în acţiuni. (Astfel. schemele bazate pe SCC se deosebesc de cele cumulative cu contribuţii stabilite prin lipsa de finanţare. dacă unicul tip de active al schemei cu contribuţii stabilite va fi obligaţiunile de stat. în caz contrar este dificil de a asigura o înlocuire adecvată a salariului prin pensie. Concentrarea excesivă a activelor de pensii în hîrtiile de valori ale statului în comun cu restricţiile dure la investiţia peste hotare fac sistemul de pensionare foarte vulnerabil faţă de riscurile politice.1% în anul 200314). atunci acesta se va rezuma la un sistem statal redistributiv.). Sistemul de emulare cumulativ SCC cu contribuţii stabilite riscă să devină ineficient în urma cheltuielilor de concurenţă între FPC. veniturile investiţionale medii anuale în ţările care au implementat schemele de acumulare. Notă. În acest sens sistemul SCC se poate de examinat ca un sistem finanţator (cumulativ). iar din anul 2001 pînă în anul 2005 – s-a redus pînă la 7 %)16. necătînd la indicatorii iniţiali durabili.Gora şi E. ritmul de creştere a bazei de contribuţii este tariful de creştere a bazei impozabile – sumei contribuţiilor de pensii. bazat pe obligaţiuni financiare. deoarece contribuţiile pentru fiecare an achită alocaţiile aceluiaşi an. După părerea M.pînă la 45.Palmer. Aceasta se explică prin faptul că. . iar rentabilitatea mai înaltă a hîrtiilor de valori sporeşte datoria statului în viitor. atunci pentru plata pensiilor guvernul va fi nevoit să perceapă impozite suplimentare.

0%. cerinţele principale faţă de piaţa financiară. prin portofoliul de investiţii. Sistemul cumulativ cu contribuţii stabilite care investeşte doar în obligaţiuni de stat. la etapa iniţială de introducere a componentei cumulative în cadrul sistemului de pensionare. ceea ce a permis de a majora salariul mediu lunar cu 19. Conform Cadrului de cheltuieli pe termen mediu. bazată pe SCC. Este necesară strategia de gestionare a datoriei de stat. se vor amplasa în hîrtiile de valori ale statului. din punct de vedere economic SCC şi sistemul cumulativ cu contribuţii stabilite se deosebesc. preferabil nu mai jos decît ritmul de creştere a salariului. Pe lîngă aceasta. Realizarea cu succes a componentei de acumulare din cadrul sistemului de pensionare depinde de capacitatea pieţei financiare şi a pieţei hîrtiilor de valori de a absoarbe productiv fluxul de mijloace ale acumulărilor de pensii şi de a asigura participanţilor unui asemenea sistem de pensionare un nivel raţional al venitului.8%. în care vor fi investite acumulările de pensii.6% comparativ cu anul 2004. elaborat de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova în ţară se prognozează un ritm de creştere a salariului destul de înalt.0%. Calculele prognozate. pieţele financiare şi pieţele hîrtiilor de valori ale acesteia nu sînt încă destul de dezvoltate. De aceea. efectuate de către Centrul Independent Actuarial Informaţional Analitic.0% în anul 2005 pînă la 14. Implementarea pe etape a reformei în domeniul salarizării (anii 2006-2009) va contribui la majorarea dublă a ritmului de creştere a salariului (de la 7. Pronosticul presupune că. atunci în anul 2006 se presupune de a majora acest indicator cu 14. ulterior. iar costurile de administrare sînt mai mari decît costul administrării SCC.0% . în caz contract este dificil de a asigura o înlocuire adecvată a cîştigului de pensii. în anii 2007-2008 ritmul de creştere a salariului puţin va scădea. sînt dificil de îndeplinit.Aşadar. în primul rînd.0% în anul 2006) şi menţinerea ritmului de creştere a acestui indicator la un nivel destul de înalt în perspectivă medie. dacă conform rezultatelor anului 2005 ritmul real de creştere a acestui indicator a constituit 7. Astfel. salariul mediu în Republica Moldova rămîne în urmă de salariul mediu în ţările dezvoltate. Întru atingerea acestor scopuri este necesară stabilitatea macroeconomică şi promovarea reformării pieţelor financiare şi a pieţei hîrtiilor de valori. dacă rentabilitatea obligaţiunilor este mai mare decît tariful nominal al schemei de rentabilitate. este necesară prezenţa unui număr mare de bănci solvabile şi depozitarii speciale licenţiate. Nu se poate de aşteptat o rentabilitate reală de la careva instrumente financiare. În rezultatul acestei reforme salariul mediu lunar în Republica Moldova urmează să se majoreze cu circa 70%. Pentru aceasta.în anul 2009. necesare pentru iniţierea cu succes a introducerii componentei cumulative în sistemul de pensii. bazate pe prognoza cheltuielilor pe termen mediu ale Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova. Republica Moldova a atins un anumit nivel de stabilitate macroeconomică. demonstrează că ritmurile reale de creştere a salariului în următorii 10 ani pot constitui circa 9. Această diferenţă urmează treptat să se reducă. adică pe o perspectivă pe termen mediu. *** Sistemul de pensionare cumulativ poate fi justificat din punct de vedere economic doar în caz dacă rentabilitatea investiţiei acumulărilor de pensii depăşeşte ritmul de creştere a salariului. deşi se va menţine oricum înalt – pînă la 12% în anul 2007-2008 şi 11. În legătură . Necătînd la faptul că. deoarece majoritatea investiţiilor. Urmează să fie creată infrastructura financiară corespunzătoare. de asemenea. ceea ce presupune ritmuri destul de înalte de creştere a salariului şi după anul 2009. este o formă ineficientă a SCC.

de a majora povara fiscală asupra acestora. necesar întru ajustarea sistemului de evidenţă a salariului existent în CNAS. respectiv. care în prezent se înregistrează în Federaţia Rusă. Din cîte se cunoaşte. introducerea elementului cumulativ va solicita de la departamentele responsabile de colectare a contribuţiilor şi plata pensiilor o responsabilitate mai înaltă pentru activitatea lor financiară faţă de participanţii la sistemul de pensionare. este necesar de a elimina obstacolele în domeniul telecomunicaţiilor şi alte domenii în aşa mod. achitate de către acesta pe parcursul vieţii în sistemul de pensionare şi a venitului din contribuţiile acumulate va solicita de la Casa Naţională de Asigurări Sociale susţinerea unui număr destul de mare de date ce ţin de stagiul şi salariul fiecărui lucrător pentru o perioadă cu mult mai lungă decît a fost în sistemul vechi. Cu toate acestea. Aceasta. Informarea proastă şi chiar interesul slab. stabilită în prezent. iar inflaţia a constituit 10. cînd majoritatea participanţilor la componenta de pensionare cumulativă din cadrul sistemului rusesc de pensionare nu-şi folosesc dreptul de transferare a acumulărilor în companii de administrare nestatale. În acest scop se va solicita elaborarea unui program informaţional. Aceasta înseamnă că acumulările de pensii a majorităţii participanţilor la schema de pensionare cumulativă nu doar că nu au avut nici un venit raţional.7%. deoarece pentru acestea legislaţia prevede posibilităţi de investiţii a mijloacelor acumulărilor de pensii mai puţin conservative. . ceea ce va încălca echilibrul acestuia şi va limita destul de grav posibilităţile iniţiativelor noi privind nivelul de asigurare cu pensii. dar chiar s-au devalorizat. vor necesita surse financiare suplimentare sau atragerea în aceste scopuri a unor mijloace financiare din bugetul Fondului de pensii. exacte. Urmează de avut în vedere că. În legătură cu aceasta va fi necesar de a majora cota tarifului de asigurare pentru plătitorii contribuţiilor de asigurare şi. între partea distributivă şi cea cumulativă a sistemului de pensionare. ca acest sistem să funcţioneze pe dimensiuni naţionale. activele de pensionare sînt administrate mai eficient de către companiile de administrare nestatale. va solicita crearea unei baze de date naţionale. Pe lîngă aceasta. Riscul de administrare proastă a activelor de pensionare ameninţă cu reducerea eficienţei în urma utilizării sistemului de pensionare cumulativ. sau de a diviza cota contribuţiilor de asigurare. Desigur.9%. din cauza nivelului scăzut de asigurare cu pensii. la rîndul său. Dezvoltarea sistemului de pensionare cumulativ. în mare măsură. nedorinţa de transferare a acumulărilor de pensii în companiile de administrare nestatale este legată nu doar de neîncrederea participanţilor faţă de acestea. Totodată. pentru a monitoriza informaţia necesară şi starea contului pentru fiecare lucrător. Includerea componentei cumulative de pensionare va înainta cerinţe noi din punct de vedere al administrării sistemului de pensionare. din partea distributivă a sistemului de pensionare va fi exclusă o parte a mijloacelor.cu aceasta va fi dificil de a garanta un venit raţional al acumulărilor de pensii şi de a asigura o administrare eficientă a activelor de pensionare. rentabilitatea anuală a acumulărilor de pensii la banca „Внешэкономбанк” a constituit în anul 2006 doar 5. dar le lasă la dispoziţia băncii „Внешэкономбанк”. cheltuielile ce ţin de promovarea reformei sistemului de pensionare şi introducerii componentei cumulative de pensionare. Monitorizarea contribuţiilor fiecărui lucrător. Este necesar de a spori capacitatea sistemelor informaţionale din cadrul CNAS ce ţin de prelucrarea şi păstrarea datelor. îi face pe participanţii sistemului de pensionare cumulativ destul de pasivi în chestiunile ce ţin de administrarea acumulărilor sale. care reprezintă o companie de administrare de stat. depinde de încrederea participanţilor acestuia în faptul că acumulările de pensii ale acestora vor fi investite într-un mod sigur şi vor avea un randament înalt. Însă neîncrederea existentă faţă de instituţiile financiare nestatale poate provoca situaţia. complexe.

worldbank. Iar în condiţiile economiei în curs de dezvoltare şi a ritmurilor înalte de creştere a salariului acesta asigură o valoare mai adecvată a ratei de înlocuire pentru participanţii la schema dată de pensionare.) Stanford University Press.p.S. sub aceeaşi denumire. deoarece contribuţiile de pensii acumulate pe conturile individuale. 9.” The Journal of Portfolio Management.Л. Wilson. de regulă. Pe siteul Băncii Mondiale. se indexează conform ritmului de creştere a salariului.. L. În afirmaţia dată se subînţelege că norma de rentabilitate se determină ţinînd cont de cheltuielile pentru însăşi funcţionarea schemei. Jones (1994) «US Financial Markets and Long Term Economic Growth. Charles P. and Yermo. „The Swedish pension reform model: Framework and issues”. precum şi cel cumulativ. performance and investments: cross-country evidence’ Pension Reform Primer series. în care textul dat nu a fost inclus. Washington. D. Wilson. Datele privind rentabilitatea acţiunilor şi obligaţiunilor în SUA sînt bazate pe lucrările: Sylla. Jack W. Rychard. E. Blake D. articolul Thompson. 5. sistemul de pensionare condiţional-cumulativ. Palmer. Rychard. 3. Sylla. Jack W. World Bank Pension Primer. Marek Gora and Edward Palmer. Whitehouse. Thompson. va solicita o reformă destul de serioasă a administrării întregului sistem de pensionare. Thomas Weiss and Donald Schaefer (eds.. Charles P.C. 7. J.) New York: Dow Jones Irwin Press.-2001. (2000). P. 1790-1989. E. The Urban Institute Press. 1830-1988. Wilson. Eugene W. Bonds. Older and Wiser – The Economics of Pension Reform. 6.Pensia condiţional-cumulativă. 1998.R. Social Protection Discussion Paper. (2000). 4. Cairns A.C. spre exemplu. Nu este publicată.” Crashes and Panics: The Lessons from History. World Bank (Internet: www. Srinivas.187-215 2. Dowd K. precum şi de eficienţa de administrare a activelor de pensionare. deţine în general proprietatea de stabilitate financiară de lungă durată şi necesită doar nişte modificări neesenţiale. 14.-№29. Pension metrics: stochastic pension plan design and value-atrisk during the accumulation phase //Insurance: Mathematics and Economics. crearea unei baze de date naţionale şi formarea unui sistem actuarial de susţinere a reformării sistemului de pensionare al Republicii Moldova. Older and wiser – the economics of pension reform. urmează de avut în vedere că. Jack W.. Washington D. No 1.C. . White (ed.org).” Economic Development in Historical Perspective. formată conform teoriei. Washington. Shifting Perspectives in Pensions. Spre deosebire de sistemul de pensionare cumulativ acesta nu are o dependenţă atît de serioasă de nivelul de dezvoltare a pieţelor financiare şi a pieţelor hîrtiilor de valori. D. 1998. 1. Хотулев «Регулирование деятельности государственных накопительных пенсионных систем» 8. Vezi. ‘Regulating private pension funds’ structure. este plasată versiunea esenţial revizuită a articolului. (The Urban Institute Press). Vol.. Însă. Jones (1990) «Financial Markets Panics and Volatility in the Long Run. L. Е. Jones (1987a) “Stocks. and Charles P. Paper and Inflation: 1870-1985.

11. это ставка. and Charles P.ca. Datele privind salariul în industria SUA sînt oferite de către M. No 1. 2006 16. 386-95. 1999. No 2. articolul privind sistemul de pensionare din Polonia A. Rutkowski. Vezi. 2007 © Centrul Independent Actuarial Informaţional . Яценко. Buchanan. Основы и уроки пенсионных реформ//Социальный вестник №3. December. În perioadele de acumulare de cîte zece ani au avut loc chiar şi mărimi medii negative ale rentabilităţii. Jones (1987b) “A comparison of Annual Common Stock Returns: 1871-1925 with 1925-1985. равная номинальной доходности УНС. Jack W.N. 12. M.Wilson. Sistemul de pensionare al Republicii Moldova: expertiza actuarială În red. Site-ul Băncii Mondiale. V. Vol. 21. Wilson. т. В. ce se efectuează în prezent în Republica Moldova. 13. Основы и уроки пенсионных реформ//Социальный вестник №3. 18. 2006 15. Яценко. 2006 17. J (1968). Jones (1997) “Long term and Risks for Bonds”. M. Основы и уроки пенсионных реформ//Социальный вестник №3. efectuate cu utilizarea setului de modele imitative . обеспечиваемая ростом объема взносов. În anul 2007 în cadrul acestei serii a fost publicată monografia „Sistemul de pensionare al Federaţiei Ruse: expertiza actuarială”.е. Sharing Pension Reform in Poland: Security through Diversity.” The Journal of Business.Analitic Monografia dată este o carte ordinară din seria „Sistemele naţionale de pensionare: expertiza actuarială”. National Tax Journal. ставка.actuaries. Gora. Alier şi D. 14. publicată de către Centrul Independent Actuarial Informaţional-Analitic de comun cu specialiştii statelor membre ale Asociaţiei Fondurilor de Pensii şi Fondurilor Sociale din ţările CSI şi ţările Baltice. Datele canadiene – Web-site al Institutului actuarial din Canada: www. Экономическая ставка доходности. În monografia dată sînt prezentate prognozele de lungă durată a indicatorilor principali financiari şi social-economici ai sistemului de pensionare. Chlon. cît şi plăţile de dividende şi cupoane. de exemplu. Яценко. „Social insurance in a growing economy: a proposal for radical reform‟. Ia în consideraţie atît modificarea preţului hîrtiei de valori. 14. Jack W. Vol. Social protection discussion paper No. Monografia este consacrată expertizei actuariale a sistemului de pensionare şi analizei rezultatelor reformei de pensionare. В. В. Vittas. Baskakov – © Moskova: AER „Asigurarea socială şi de pensionare”. 10. 60. The Journal of Portfolio Management.Modelul dat a fost elaborat în cadrul cercetării economice aplicate „Crearea sistemului actuarial de susţinere a reformei sistemului de pensionare” la comanda Ministerului dezvoltării economice şi comerţului al Federaţiei Ruse. and Charles P. 9923.

Colectivul de autori Din partea Centrului Independent Actuarial Informaţional – Analitic: Valerii Baskakov. director Elena Krîlova. specialiştilor din domeniul asigurării sociale şi asigurării cu pensii. sînt prezentate recomandările privind perfecţionarea acestuia. doctor în ştiinţe fizico-matematice. candidat în ştiinţe tehnice. Cartea este destinată economiştilor.ale sistemului de pensionare al Republicii Moldova. viceministru Elizaveta Ivanova. аctuar Evghenii Ianenko. asigurarea viabilităţii şi stabilităţii. expert Din partea Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova: Victor Mîndru. expert Alexander Lelichuk. candidat în ştiinţe economice. profesor. şef de secţie Alexandru Sînchetru. candidat în ştiinţe economice. expert Traducere în limba română – Veronica Maevsch . expert Valerii Elizarov. afacerilor de asigurare. şef de secţie Anna Selivanova. precum şi pentru toţi cei care sînt interesaţi de problemele de reformare ale sistemelor de pensionare din ţările postsocialiste. аctuar Vladimir Arhangheliskii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->