Biografie

Alexandru Macedonski (n. 14 martie 1854; d. 24 noiembrie 1920) a fost un poet, prozator, dramaturg, șef de cenaclu literar şi publicist român.

Supranumit poetul rondelurilor, inspirându-se din literatura franceză este primul reprezentant al simbolismului în literatura română.
Născut la Bucureşti în mahalaua "Precupeţii-Noi", la 14 martie 1854, Alexandru Macedonski a fost nepotul lui Dimitrie Macedonski, căpitan de panduri, participant la revolta din 1821 şi adept al Eteriei. Tatăl său, colonelul (devenit apoi general) Al. Dimitrie Macedonski, a avut un rol foarte important în alegerea lui Alexandru Ioan Cuza drept domnitor al celor două provincii româneşti unite. A devenit Ministru de război al domnitorului Cuza. Mama sa, Maria, era fiica pitarului Dimitrie Părăianu din mica boierime oltenească. Cea mai mare parte a copilăriei Alexandru a petrecut-o în satul natal al tatălui, Adâncata-Pometeşti, pe valea Amaradiei, în judeţul Dolj. În toamna lui 1862, Alexandru Macedonski, a păşit pragul celei mai vechi (şi mai importante, pe atunci) şcoli primare a Craiovei din epoca sa, şcoala de la biserica Obedeanu. După absolvirea cursurilor şcolii primare, viitorul poet este înscris, în septembrie 1865, în prima clasă a Colegiului din Craiova. Plecat după absolvirea clasei a IV-a gimnazială, la numai 16 ani, în străinătate, colindă de unul singur Austria, Italia, Elveţia, apoi din nou Italia, pentru a se stabili, în 1872, la Bucureşti.

poezia devenind sugestie şi muzicalitate. Spre sfârşitul vieţii a scris celebrele cicluri: Rondelurile pribege. Rondelurile Senei şi Rondelurile de .Acest bucureştean cosmopolit a ramas creatorul unei moşteniri literare şi ideologice ce a influenţat literatura română şi chiar pe cea din alte ţări prin numeroase ramificaţii ce au atins pe mulţi dintre scriitorii contemporani şi cei care i-au urmat. inspirat din volumul Nopţile al poetului romantic francez Alfred de Musset. În acest an scrie Rondelurile.cerut cu aviditate. Macedonski e unul dintre puţinii noştri autori de rondel. de factură romantică. Opere. O pierdere pentru literatura română a fost reprezentată la 24 noiembrie de moartea poetului. scrie ciclul Nopţilor. Până în 1890 Macedonski scrie poeme ample. Rondelurile rozelor. Aşa că putem spune acum cu certitudine că Macedonski a fost un pionier. cu versuri lungi şi cu un pronunţat caracter satiric. Rondelul lucrurilor. Rondelul apei din grădina japonezului. însă cu siguranţă ele au influenţat şi au dus la evoluţie. Tot în aceeași perioadă scrie: Rondelul rozelor ce mor. acesta inhalând parfum de trandafiri. caracterizat şi printr-un abundant retorism romantic. Poate că lumile. După 1890 lirica lui Alexandru Macedonski trece printr-un proces de esenţializare. iar discursul liric este rezultatul unui efort de sinteză şi se bazează pe o metaforă concretă. Este inmormântat la Cimitirul Bellu. Rondelul câinilor. Rondelurile celor patru vânturi. Poetul renunţă la retorismul primei etape. imaginile şi viziunile sale nu au fost atat de impozante şi de frumoase ca cele ale rivalilor şi adepţilor săi.

În 1873 scoate ziarul Oltul. Socotindu-se retrogradat. anul 1919 boala de inimă face progrese. simbolul cântecului şi instrumentelor musicale etc. al plânsului. a fost influenţat de instrumentalismul poetului belgian René Ghil. Alexandru Macedonski a încurajat. Macedonski este şi fondatorul revistei şi cenaclului Literatorul. A publicat un volum de versuri în limba franceză intitulat Bronzes. Tudor Vianu. Teoretician al simbolismului şi promotor al noii poezii: Arta versului (1890). refuză demn această "ofensă". Poezia “Rondelul rozelor ce mor” este reprezentativă pentru întreaga creaţie . Apare în "Universul literar" ultima poezie tipărită de Macedonski în timpul vietii este: Rondelul apei din ograda japonezului. Cele cinci cicluri au fost publicate în volumul postum Poema Rondelurilor (1927). Poezia viitorului (1892). Gala Galaction. pe care i-a publicat în revista sa . la începuturile activităţilor scriitoriceşti. În poeziile sale. printre care George Bacovia. Este numit de Octavian Goga. Macedonski abordează teme si motive literare precum natura degradată. În februarie. Peste câteva luni Macedonski scrie ultima serie de Rondeluri. condiţia poetului. iar în 1896 revista Liga ortodoxă în care vor debuta alţi mari scriitori: Tudor Arghezi. o grupare formată în 1880 ca reacţie a influenţei germane a grupării Junimea. şef de birou clasa I. Poetul a încercat astfel să relanseze caracterul neolatin al limbii şi literaturii române. singurătatea. ministrul cultelor şi artelor. tristeţea.Literatorul. degradarea sufletească. numeroşi tineri talentaţi. efemeritatea.porţelan. moartea. motivul ploii.

Rozele ce mor devin simbol al morţii. De-a lungul lungii sale cariere literare el va aborda aproape fiecare specie: de la poezie la teatru. relaţia dintre cei doi a fost rareori constantă. în care trecerea de la un loc la altul este similară cu trecerea prin întregul spectru uman al sentimentelor. impactul pe care l-au avut este clar.macedonskiană. În multe dintre acestea. Operele sale experimentale i-au atras numeroase critici negative printre care şi cele ale lui Titu Maiorescu.la care se observă influenţa "Rondelurilor". Aşa cum este însă cazul cu Macedonski. în cadrul ce alternează de la misterios la abject. care l-a considerat până la sfârşitul vieţii un poet mărunt. poezia fiind o meditaţie tristă nu numai asupra existenţei efemere a florilor. însă acestea i-au adus şi numeroşi adepţi şi sustinători.al cărui stil din "Craii de Curtea-Veche" este unul destul de apropiat de cel al lui Macedonski aşa cum a fost observat de Tudor . Deşi astăzi operele sale sunt obscure. Mateiu Caragiale . se poate recunoaşte Bucureştiul cu viaţa sa agitată. ci şi a existenţei umane în general. Dumitru Anghel . ajungând chiar la ostilitate făţişă când ucenicul denigrează stilul învechit al mentorului în articole din propria sa revistă. deschizând ciclul Rondelurilor rozelor. trecând prin proza scurtă şi jurnale de călătorie. pentru ca în cele din urmă cei doi să se împace. dintre care astăzi probabil cele mai cunoscute sunt poeziile din ciclul "Nopţilor". În spaţiul naţional aşa numitul "experiment literar" a ajutat la formarea următoarei generaţii de scriitori printre care Tudor Arghezi. Ion Pillat .ce impărtăşeşte fascinaţia lui Macedonski pentru exotic. Cel mai notabil este probabil Vasile Alecsandri care l-a susţinut pe Macedonski încă de la începutul carierei sale literare şi pe care acesta l-a considerat mentorul său. iar acesta il dojeneşte apoi aspru în "Fântâna Blanduziei".

Influenţa lui Macedonski a fost una dintre cele mai puternice asupra literaturii noi. deşi a fost repudiat de contemporani. al cărui "Mistret cu colti de argint" a fost parţial inspirat din "Noaptea de decemvrie". el a ocupat un loc de seamă în literatura noastră. fiind considerat un precursor al înnoirii poeziei. influenţa sa se face simţită în opera lui Marin Sorescu.fost discipol al său. Chiar şi în perioada postmodernistă. Aşa se explică şi faptul că. Macedonski a pus în lumină mai multe particularităţi ale lui. Ion Minulescu . Probabil şi mai puţin cunoscut este influenţa pe care a avut-o Macedonski.Vianu.cum o considerau majoritatea contemporanilor săi şi o viaţa adesea tumultoasă şi câteodată bizară. prin operele scrise şi publicate în franceză. Impactul lui Alexandru Macedonski în literatura română Fără îndoială că Alexandru Macedonski a fost probabil una dintre cele mai interesante şi excentrice personalităţi bucureştene. fondatorul dadaismului. şi Stefan Augustin Doinas. E nedrept şi neconcludent ca Macedonski să rămână în concepţia urmaşilor doar autorul nefericitei epigrame adresată marelui nostru poet într-un moment când lumea era zguduită . asupra lui Tristan Tzara. având o carieră literară departe de a fi lipsită de importanţă . cu bicicleta! Însă povestea vieţii lui Al. Iar dacă toate acestea vi se par a fi insuficiente vă mai dezvalui un singur episod din viata sa: a fost primul român ce a parcurs distanţa Bucureşti-Braşov într-o singură zi. care i-a adus omagiu prin poezia "Singur intre poeti". şi influenţa avută asupra literaturii albaneze prin operele scriitorului Aleksander Stavre Drenova.

afirmânduşi în orice împrejurare personalitatea lor unică. etern şi efemer. Davidescu ne spune: . prin artă şi prin demnă suferinţă. de încercare de se înscrie pe coordonata modernităţii franceze. poate.Nimeni.. originală. fără preget şi fără leac. absolut şi relativ. în scrisul românesc nu a ştiut ca el să îndure cu mai căutată nobleţe. desfăcută de orice interes.de marea nenorocire ce i se întâmplase şi când steaua lui de poet era în plină ascensiune. irepetabilă. sarcina. a reuşit până la urmă. N.” Marile personalităţi literare sparg limitele curentelor. este şi cazul lui Macedonski. Deşi opera în limba franceză a lui Macedonski nu a fost profund studiată de către critica literară acest lucru nu-i micşorează trăsăturile de experiment. şi acesta. fără îndoială. nu putem ignora o rezistenţă tenace la anumite coordonate spirituale ce au intrat în definiţia conceptului modern. Macedonski era legat de cultura franceză prin însuşi conceptul de poezie: neeliminând ipoteza influenţelor în poeziile din Bronzes. artist în viaţă şi în scrisul său. în funcţie de idealul său poetic. să cristalizeze până la diamant conştiinţa abstractă a misiunii sale. Legea sa este contrastul şi pendularea între idealitate şi realitate. . Căci Macedonski a fost necontenit. în chiar cele mai duşmănoase clipe ale chemării sale ideale. de a rămâne poet.

prin toate relaţiile literare stabilite şi cultivate la Paris. primele teme autentic simboliste. Deși în poezia lui apar unele simboluri. de exemplu. să le explice. Alexandru Macedonski nu este un simbolist. În structura cea mai intimă a spiritului său. vitalist. să le împrăștie înreaga aură enigmatică. Au constituit încercarea cea mai serioasă de cucerire a gloriei europene. aproape de fiecare dată. exuberant. euforic. să le distrugă inefabilul atât de caracteristic poeziei simboliste. El rămâne în mod fundamental un romantic de formație pașoptistă. poetul are grijă ca. așa cum procedează. Dar nu e mai puțin adevărat că în poezia macedonskiană apar și primii germeni notabili de simbolism românesc. care vor fi cultivate în literatura română. .Publicarea acestor creaţii în limba franceză au reprezentat în biografia literară a lui Macedonski un moment important. și în Noaptea de decembrie.

Related Interests