RIDICAREA CURBELOR CARACTERISTICE ALE UNEI POMPE CENTRIFUGE.

NOŢIUNI TEORETICE O pompă centrifugă antrenată la o turaţia n de un motor, poate funcţiona într-o instalaţie de pompare cu debite diferite şi înălţimi de pompare corespunzătoare, în funcţie de care se modifică şi puterea absorbită şi randamentul. Înălţimea de pompare H reprezintă energia transmisă do pompă unităţii de greutate de lichid (1 newton) între intrare şi ieşire. Inălţimea de pompare. H se calculează ca diferenţă între sarcina hidrodinamică (energia unităţii de greutate) la ieşire şi sarcina hidrodinamică la intrare
⎛ V2 ⎞ ⎛ V2 ⎞ V 2 − Vi2 p e − p i p p ⎜ ⎟ −⎜ ⎟ = e + + z⎟ + + z⎟ H = He − Hi = ⎜ + + ze − zi ⎜ ρg 2g ⎝ 2g ρg ⎠ e ⎝ 2g ρg ⎠i

(1)

Înălţimea de pompare depinde do debit iar curba H = H(Q) este caracteristica de sarcină a pompei sau caracteristica internă. Pentru pompa centrifugă ea are aspectul din figura 1.

Fig. 1

Fig. 2
Q Q respectiv Vi = . Ae Ai

Dacă se măsoară debitul Q, din el se deduc vitezele Ve =

În cazul ariilor egale la intrare şi ieşire, Ve = Vi şi termenul cinetic din (1) lipseşte. Se măsoară diferenţa de presiune între ieşire şi întrare (cu două manometre sau cu un manometru diferenţial) şi diferenţa de înălţime ze - zi.

pompa centrifugă (3) P = 350 W.(1) cu capacitatea utilă de 100 l. Puterea hidraulică transmisă lichidului se calculează cu formula Ph = ρgQH (2) Puterea mecanica P. conducta de refulare (4) venturimetrul (5) variametrul (6) şi robinetul pentru reglarea debitului (7). este mai mare. Dacă pe diagrama caracteristicii de sarcină a pompei (caracteristica internă) se trasează şi caracteristica instalaţiei H=f(Q) (caracteristica externă). Reprezentarea funcţiilor P = f 2 (Q) şi η = f 3(Q) conduce la curba caracteristică a puterii. P'. H}. Cele două valori determină un punct în planul {Q. Curbele caracteristice permit alegerea pompei care să funcţioneze în condiţii optime pentru H şi Q impuse de o situaţie concretă sau într-o instalaţie dată şi permit alegerea regimului optim de funcţionare. η' DESCRIEREA APARATULUI ŞI PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE Pentru ridicarea curbelor caracteristice ale unei. Astfel. necesară la arbore.3). Raportul Ph/Pel reprezintă randamentul ansamblului motor + pompa şi este egal cu produsul randamentelor celor două maşini. Qn = 20 l/min. atunci la intersecţia celor două curbe se află punctul do funcţionare F (fig. Ea este compusă din rezervorul.Cu aceste valori din (1) se calculează H pentru un Q. Se modifică debitul şi se calculează H. H'. pompe centrifuge. Prin modificarea caracteristicii instalaţiei (de exemplu prin acţionarea unei vane) punctul de funcţionare F se mută în F' şi pompa lucrează la alţi parametri: Q'. 1) Dacă nu se poate măsura puterea mecanică atunci se măsoară puterea electrică Pel absorbită de motorul de antrenare (mai mare ca P cu pierderile din motor). Randamentul pompei este η= Ph P el (3) Randamentul depinde şi el de debit. In felul acesta se obţin mai multe puncte prin care se trasează curba caracteristică de sarcină.2). trebuind să acopere atât puterea hidraulică P. conducta de aspiraţie (2). Hn=23 m. în laborator se foloseşte o instalaţie în circuit închis. la U=220 V). (fig. randamentul agregatului este η ang = Ph Ph P = = ηη M Pel P Pel (4) În lucrarea de laborator se trasează curbele Pel = f4(Q) şi ηang = f5(Q). . respectiv curba caracteristică a randamentului (fig. cât şi pierderile.

notată pe. . . . El se măsoară cu tubul Venturi (5) . Debitul Q al pompei este debitul refulat sau debitul prin orice secţiune de pe conducta de refulare. . 3 Presiunea la aspiraţie.Legăturile sunt realizate cu ţeavă de 3/4''. care se măsoară cu manometrul diferenţial cu mercur racordat la prize. Fig.se deschide robinetul (7) pentru ca pompa să nu lucreze în gol şi debitul de lichid să-i asigure răcirea. Pompele centrifuge se pornesc cu vana pe refulare închisă (debit 0) pentru ca astfel ele absorb cea mai mică putere şi nu suprasolicită instalaţia electrică. notată pi. .z2 = z12. care reduce diametrul de curgere de la aproximativ 19mm la 10 mm. se măsoară cu manometrul (9). MODUL DE LUCRU ŞI PRELUCRAREA REZULTATELOR Pornirea instalaţiei. se măsoară cu manovacumetrul (8) în timp ce presiunea la refulare.se porneşte motorul electric prin cuplare la reţea. producând o diferenţă de presiune. Diferenţa de cote între cele două prize de presiune este z1 . Motorul electric monofazic este alimentat de la reţea U = 220 V.se verifică dacă robinetul (7) este închis . Denivelarea mercurului δh se înscrie în tabel.

− p . Vitezele Vi şi Ve sunt egale. precum şi indicaţia wattmetrului montat pe alimentarea electromotorului şi se înscrie în tabel. deoarece secţiunile de intrare şi ieşire ale pompei sunt egale. 1 2 3 4 5 6 7 8 δh m Date calculate P P Obs ηang % Pe' Pa Pi' Pa ’ div. Debitul Q se ia din curba de etalonare a tubului Venturi în funcţie de δh citit la manometrul diferenţial. Puterea electrică se determină prin înmulţirea indicaţiei wattmetrului cu constanta aparatului K (pentru conexiuni la U= 240 V şi 1= 5 A. Pel = f4(Q) şi ηang = f5(Q) Date măsurate Nr.Se citesc indicaţiile manovacuumetrului (8) şi manometrului (9). rezultă K =1200/120 =10) Se trasează prin puncte curbele H=f1(Q) . Se închide parţial robinetul şi se refac citirile. iar indicaţia wattmetrului la capăt de scală este 120 diviziuni.( p . Înălţimea de pompare H se calculează din formula (1). diferenţa indicaţiilor lor reprezintă chiar înălţimea de pompare H= pe − pi p . Deoarece manometrele se găsesc la acelaşi nivel. m3/s Q H m Ph W Pel W .i + ze − zi = e ρg ρg Puterea hidraulică se calculează cu formula (2). puterea este 1200W.i şi p . Se fac minimum 8 măsurări de la robinet complet deschis până la robinet închis (mers în gol).e ).

7 S-au executat opt măsurători pentru întreaga plajă de valori a debitelor (de la debit nul la debit maxim) . exprimată în W PH = ρgQH puterea electrică a motorului de antrenare). Mărimi măsurate: δh .08⋅ 10-3 H m 13 Ph W 265. exprimat în % Pel Q m3/s 2.presiunea de aspiraţie (măsurată la intrarea în pompă) P’ . 41 debitul vehiculat prin pompă. se trasează pe hârtie milimetrică curbe caracteristice: H = f (Q) – înălţimea de pompare Pel = f (Q) – puterea electrică η = f (Q) . exprimat în m3/s citit din curba de etalonare a tubului Venturi p ' − p i' H= e înălţimea de pompare (sarcina pompei).randamentul .Pe un acelaşi format A4.25 P’ div.3 Pel W 410 ηang % 64. exprimată în m: ρg puterea hidraulică. exprimată în W Pel = P’ K unde K – constanta aparatului = 10 P η= H randamentul pompei.denivelarea în manometrului cu mercur ataşat la tubul Venturi p 'e .EXEMPLU DE CALCUL Pentru exemplu de calcul s-au ridicat curbele caracteristice ale unei pompe centrifuge de tipul AN – 50-32-125 cu φ = 115mm.indicaţia wattmetrului P δh m 50 Mărimi calculate: - pe' Pa 1.presiunea de refulare (măsurată la ieşirea din pompă) p i' .52 p i' Pa 0.

50⋅ 105 75 4.20⋅ 10-3 1.53⋅ 105 1.3 12.70⋅ 10-3 1.40⋅ 105 0.7 70 67 62.0 0 60 64.18⋅ 105 0.80⋅ 10-3 -3 16 0 15 180 13 265.9 290.47⋅ 105 5 0 0.56⋅ 10 1.08⋅ 10-3 2.5 36.20⋅ 105 0.00⋅ 10-3 2 Q(l/s) 3 4 5 800 700 600 500 400 300 200 100 0 0 1 2 Q(l/s) 3 4 5 H(m) 80 ηag % 60 40 20 0 0 1 2 Q(l/s) 3 4 5 Pel(W) .30⋅ 105 0.6 6 100⋅ 10-3 7 130⋅ 10-3 8 150⋅ 10-3 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 0 1 1.40⋅ 105 70 3.4 274.40⋅ 105 50 3.7 41. m3/s Q H m Ph W Pel 250 300 410 440 450 500 700 750 ηang % 0⋅ 10 25⋅ 10-3 50⋅ 10-3 60⋅ 10-3 75⋅ 10-3 1.4 11 302.30⋅ 10-3 2.1 10 8 7 313.25⋅ 105 0. 1 2 3 4 5 δh m Date calculate Pi' Pa Obs W Pe' Pa -3 P P ’ div.5 294.38⋅ 105 0.Date măsurate Nr.52⋅ 105 1.22⋅ 10-3 2.49⋅ 105 1.30⋅ 105 25 30 41 44 45 0 ⋅ 10 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful