POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ

I. Evoluţia în timp a politicii agricole comune(PAC) În primul deceniu de activitate al Comunităţii, agricultura reprezenta unul din principalele domenii de activitate ale acesteia, motiv pentru care a fost inclusă înTratatul de la Roma sau Tratatul instituind Comunitatea Economică Europeană, semnat de Germania, Franţa, Italia, Belgia, Luxemburg şi Olanda la 25 martie 1957 şi intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958. Prima abordare a PAC viza obiective precum: creşterea productivităţii prin promovarea progresului tehnic şi prin asigurarea dezvoltării raţionale a producţiei agricole, precum şi utilizarea optimă a factorilor de producţie, garantarea unui nivel de viaţă echitabil persoanelor din mediul rural, stabilizarea pieţelor, garantarea securităţii aprovizionărilor, precum şi garantarea unor preţuri rezonabile a produselor agricole către consumator. Iniţial, PAC a pus accentul pe încurajarea creşterii productivităţii agricole pentru a le asigura consumatorilor o aprovizionare constantă cu produse alimentare la preţuri accesibile, dar şi pentru a crea un sector agricol viabil pentru Uniunea Europeană. Aceste deziderate îşi au rădăcinile în Europa de Vest a anilor `50, când societatea era profund marcată de anii de război, iar agricultura era paralizată, împiedicând aprovizionarea cu alimente a cetăţenilor. Prin intermediul PAC, agricultorii beneficiau de subvenţii şi sisteme care le garantau preţuri ridicate ce îi stimulau să producă mai mult. Se acordau de asemenea şi ajutoare financiare ce aveau drept scop restructurarea agriculturii, precum sprijinirea investiţiilor în ferme în sensul gestionării şi dezvoltării capacităţilor lor tehnologice pentru a se putea adapta la condiţiile economice şi sociale ale vremii.[5] La fondarea Comunităţii Economice Europene, deschiderea pieţii Comunităţii către comerţul cu manufacturi a fost o modalitate relativ simplă de eliminare treptată a tarifelor şi a cotelor, însă în ceea ce priveşte piaţa agricolă comună renunţarea la tarife şi cote a rezolvat doar o mică parte a problemei. O piaţă comună pentru agricultură, care să înlocuiască pieţele naţionale s-a dovedit a fi mai dificil de administrat de către Comunitate decât era de aşteptat. Din acest punct de vedere ar fi fost mai simplu ca piaţa comună să se rezume doar la industrie, însă francezilor le-a fost teamă de perspectiva unei competiţii industriale cu germanii şi, deoarece aveau un sector agricol competitiv, au insistat deschiderea 1 pieţei comune către agricultură. Astfel, preţurile produselor agricole erau decise de Consiliul de Miniştri ai Agriculturii, erau colectate taxele asupra importurilor din afara Comunităţii, iar surplusul de producţie era cumpărat pentru depozitare. Această politică a afectat, însă, Marea Britanie, care, încă din secolul al XIX-lea adoptase comerţul liber şi era obişnuită cu preţurile scăzute la hrană, pe care o importau în cantităţi mari din Statele Unite şi Commonwealth, oferind de asemenea şi subvenţii fermierilor britanici pentru a menţine preţurile mici la hrană. Odată cu adoptarea PAC şi aderarea Marii Britanii la Uniunea Europeană, cetăţenii britanici au început să se confrunte cu preţurile mari la alimente, cu atât mai mult cu cât preţurile Comunităţii erau la vremea respectivă cu mult peste preţurile din întreaga lume.

1

John Pinder, Uniunea Europeană: foarte scurtă introducere, Bucureşti, Bic All, 2005

Consiliul de Miniştri. măsuri care sunt aplicabile şi în prezent: principalul element cheie îl reprezintă cererea. În urma acestor măsuri. în condiţiile în care sectorul agricol britanic nu era la fel de dezvoltat precum cel francez. precum Comisia Europeană. Deoarece începând cu sfârşitul anilor `90 devenea tot mai iminentă extinderea către Est. Din punct de vedere instituţional. Reforma Agenda 2000 a favorizat competitivitatea agriculturii europene şi a introdus un element fundamental nou – politică de dezvoltare rurală menită să încurajeze numeroase iniţiative rurale prin ajutorarea agricultorilor în restructurarea fermelor şi diversificarea şi îmbunătăţirea comercializării produselor. Astfel. iar la finalul decadei anilor `80 exista deja un acord generalizat privind nevoia unei reforme. Parlamentul European sau Curtea de Conturi. reducând subvenţiile cu 15% pentru cereale şi cu 20% pentru carnea de vită. stabilind limitele principalelor capitole ale cheltuielilor Comunităţii de-a lungul următorilor cinci ani (1988-1992). totuşi. care a asigurat o reducere de 15% din preţul subvenţionat al cărnii de vită şi de aproape o treime din preţul cerealelor. Ray MacSharry. Cadrul legislativ şi instituţional al PAC Fundamentul juridic al PAC îl constituie articolele 38-47 din Tratatul instituind Comunitatea Economică Europeană (1957). II. . acest lucru necesitând acordul unanim al statelor membre. era nevoie de o nouă reformă a PAC. creşterea cheltuielilor pentru agricultură a fost restrânsă la mai puţin de trei sferturi din rata totală de creştere. În iunie 1992. Consiliul de Miniştri ai Agriculturii au adoptat formal reforma PAC. care ar fi adus cu sine perspectiva unei largi populaţii agrare care ar fi produs excedente mari dacă ar fi fost plătită la preţurile comunitare de atunci. care într-un procent majoritar finanţa politicile agricole. cadrul de aplicare. Costurile acestei politici ajunseseră să fie inacceptabile. Fiecare dintre aceste instituţii cooperează pentru asigurarea bunei funcţionări a mecanismelor necesare implementării politicii agricole comune în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Comisia Europeană este responsabilă cu iniţiativa şi formularea propunerilor în domeniul politicii agricole. aceste măsuri au eliminat dinamica expansionistă a PAC şi au pregătit terenul pentru viitoarea reformă. pentru a institui controlul financiar. PAC a contribuit pozitiv la creşterea economică şi a reuşit să garanteze aprovizionarea consumatorului european cu o gama amplă de produse alimentare la un preţ rezonabil. Astfel. însă. asupra unui pachet de măsuri propus de Delors. Cu toate acestea. Chiar dacă nivelul cheltuielilor nu au fost micşorate.Însă cele mai mari nemulţumiri în ceea ce priveşte Marea Britanie au fost legate de buget. iar agricultorii nu mai sunt plătiţi doar pentru a produce produse. care urma să introducă „perspectiva financiară”. PAC a reprezentat politica comunitară cea mai importantă. Consiliul Europei a convenit în 1988. până la jumătatea anilor `90. fără a afecta însă în mod substanţial subvenţiile pentru lactate. decizie şi implementare revine unei serii cheie de instituţii europene. o serie de deficienţe atunci când Comunitatea a început să acumuleze stocuri mari de alimente („munţi de unt” şi „lacuri de vin”). Agenda 2000 a introdus noi modificări la PAC. Sistemul a manifestat. iar Uniunea Europeană s-a transformat în principalul exportator mondial de produse agricole. În anul 2003 s-a convenit asupra unei reforme în domeniul politicii agricole comune noi. la iniţiativa comisarului responsabil pentru agricultură. fiind nevoită să ridice plafonul perceptelor sale din impozite.

care stabileşte liniile directoare ale PAC. Uniunea Europeană – aprofundare şi extindere: de la Comunităţile Europene la Uniunea Europeană. ecologice. ed. Direcţii şi Divizii. Sectorul agricol al Uniunii Europene are rolul de a servi comunităţile rurale. de a asigura supravieţuirea mediului rural şi de a ajuta la dezvoltarea sa turistică. Rolul Curţii de Conturi este de a supraveghea buna funcţionare a bugetului Uniunii şi de a interveni în supervizarea PAC. lucrătorii agricoli şi consumatorii Uniunii Europene. acestea au dus la o creştere semnificativă a nivelului de producţie şi 2 Iordan Gheorghe Bărbulescu. care asigură obţinerea unor produse de calitate ce satisfac cerinţele consumatorului. 2001 . În această privinţă. În plus faţă de iniţierea şi prepararea propunerilor normative. PAC are o serie de funcţii multiple în cadrul Uniunii Europene. De asemenea. În timp. pentru ca Consiliul de Miniştri să poată adopta o decizie. Parlamentul European deţine cu atât mai mult un rol esenţial. comitete formate din experţi ale ministerelor naţionale şi prezidate de către Comisie. principalele acţiuni ale PAC sunt reprezentate de îmbunătăţirea eficienţei fermelor şi oferirea de stimulente. rolul lor fiind de a pregăti periodic situaţii privind diversele probleme agricole. În procesul implementării mecanismelor PAC. III. reprezentant al diferitelor tipuri de activităţi economice şi sociale şi Comitetul Regiunilor. Comisia supraveghează de asemenea şi îndeplinirea obligaţiilor pe care le au instanţele naţionale ce sunt responsabile cu aplicarea politicilor agricole la nivel naţional. cât şi de a gestiona peisajul rural şi de a conserva mediul natural şi turismul. Trei. Parlamentul European trebuie să-şi dea dinainte consimţământul asupra propunerilor normative ale Comisiei. o politică agricolă reprezintă un ansamblu de principii. Comisia Europeană este responsabilă şi de gestiunea zilnică a PAC. În pregătirea reuniunilorConsiliului de Agricultură. În prezent. Bucureşti. Caracteristicile PAC Conform lui Niţă Dobrotă. din care fac parte înalţi funcţionari naţionali ai Departamentului. rolul său nefiind acela de a produce hrană ci. sectorul de transformare şi comercializare. cu caracter periodic şi formal. Consiliul de Miniştri. Prin intermediul Comitetelor consultative ale agriculturii UE. prin urmărirea pieţelor şi introducerea ajustărilor necesare. miniştrii sunt asistaţi de către Comitetul Special de Agricultură. Comisia este asistată de Comitetele de Gestiune pe fiecare sector. curate. ambele cu o funcţie consultativă. în cazul actual prin 2 intermediulDirecţiei Generale Politici Agricole. ce reprezintă cele 27 de state membre UE este organul decizional. cu cât acestuia îi revine rolul de a aproba bugetul Comunităţii. Comisia consultă. cooperative. care include producători. O ultimă funcţie instituţională o au Comitetul Economic şi Social. Sectorul agricol european foloseşte metode de producţie sigure. sectorul neguvernamental. mijloace şi metode de acţiune prin care se realizează obiectivele generale ale statului în domeniul agriculturii. în special datorită faptului că agricultorii care beneficiază de pe urma ajutoarelor comunitare au atât rolul de producători.desfăşurându-şi activitatea prin Direcţii Generale şi Servicii Auxiliare. cum ar fi ministerele de agricultură.

5% din suprafaţa agricolă totală. Uniunea Europeană a introdus în politica agricolă unele măsuri cu scopul de a limita producţia de produse excedentare. carne. Între măsurile de încurajare a calităţii şi a performanţei agricole se numără exemple precum: sisteme de identificare a bovinelor şi norme de etichetare a cărnii de vită.8 milioane de hectare. definirea unor norme clare de etichetare. iar excedentele s-au redus. limitarea suprafeţelor cultivate şi a numărului de animale pentru care un agricultor putea cere subvenţii. cu accent pe bunăstarea animalelor. aparţinând unui număr de 150 000 de exploatanţi. 1 400 organizaţii neguvernamentale şi peste 8 000 de jurnalişti. reprezentând în anul 2004 o suprafaţă de aproximativ 5. precum sporirea siguranţei şi igienei alimentelor. . Prin reformele PAC din 1992 au fost introduse şi măsuri de protejare a sistemelor de agromediu. precum şi prin furnizarea de informaţii privind calităţile nutritive ale alimentelor. vin. Prin intermediul PAC. cunoscut şi sub denumirea de Conferinţa ONU asupra Mediului şi Dezvoltării la care au participat mai mult de 150 de state. controlul reziduurilor de pesticide şi al aditivilor din alimente. promovează un standard ridicat de bunăstare a animalelor. Uniunea Europeană fiind lider în sectorul protejării mediului. De asemenea. fermele se uneau. problema protejării mediului. agricultura ecologică reprezentând o metodă de producţie care conservă structura şi fertilitatea solului. Uniunea Europeană este 3 lider mondial. iar pe măsură ce agricultorii părăseau sectorul agricol. a oamenilor şi a vietăţilor capătă o nouă importanţă.autoaprovizionare. etc. Uniunea Europeană poate produce aproape toate produsele agricole. din punct de vedere normativ. Comisia Europeană. ec. Problema excedentelor a fost rezolvată prin retragerea de pe piaţă a acestora şi prin subvenţionarea depozitării produselor sau prin exploatarea subvenţionată a produselor în terţe ţări pentru a evita o cădere a preţurilor fermierilor. pot beneficia de ajutoare. evită utilizarea pesticidelor sintetice. a îngrăşămintelor chimice sau a stimulatorilor de creştere precum antibioticele sau organismele modificate genetic. utilizându-se diverse măsuri: stabilirea unor cote fixe la producţia de lapte.eu/agriculture. iar în sectoare precum uleiul de măsline.europa. Agricultura ecologică din Uniunea Europeană este considerat a fi unul dintre cele mai dinamice sectoare. European Communities. 2007. adică 3. Din aceeaşi categorie fac parte şi normele care reglementează siguranţa 3 Politica agricolă comună pe înţelesul tuturor. măsuri specifice de încurajare a conversiei către agricultura ecologică. Agricultorii sunt încurajaţi să recurgă la tehnici care să contribuie la menţinerea ecosistemelor şi la reducerea poluării. aceste politici au dat rezultate. Una dintre cele mai importante exigenţe ale PAC o reprezintă calitatea produselor alimentare. Odată cu Summitul de Rio de Janeiro din 1992. în perioada anilor `80-`90. Uniunea protejând această exigenţă prin diverse măsuri. crescând veniturile fermelor odată cu creşterea dimensiunii acestora. astfel că acei fermieri care se angajează voluntar să realizeze obiectivele de agromediu pe o perioadă de cinci ani. în prezent. a erbicidelor. În timp. stimulente financiare acordate în cadrul politicii de dezvoltare rurală pentru ca agricultorii să îmbunătăţească nivelul de calitate al produselor. cu penalizări în cazul depăşirii cotei. Măsurile ecologice au fost implementate mai ales în cadrul PAC. Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. reglementări privind sănătatea animalelor şi a plantelor. whisky şi alte băuturi spirtoase. cele mai dezvoltate state începând maratonul adoptării şi implementării politicilor ecologice. destinate să permită urmărirea întregului traseu al cărnii din magazin şi până la ferma de origine. scoaterea terenurilor din circuitul agricol pentru a impune agricultorilor să lase o parte din terenuri necultivate.

Măsuri de agromediu pentru îmbunătăţirea mediului. Asistenţă pentru instalarea tinerilor agricultori. Asistenţă pentru pensionarea agricultorilor. adică mai puţin de 0. Modernizarea clădirilor şi maşinilor agricole. Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. ec.5% din PIB-ul Uniunii. precum şi condiţiile în care animalele de fermă pot fi transportate şi sacrificate. Încurajarea turismului. Finanţarea PAC Datorită existenţei sale de mai bine de 40 de ani. Sprijinirea agriculturii în zonele montane şi în alte zone dezavantajate. Alt segment PAC vizează ajutorarea comunităţilor rurale prin diferite măsuri. fondurile structurale mai cuprind şi Fondul European Regional de Dezvoltare (FEDR).eu/agriculture . European Communities. Îmbunătăţirea calităţii produselor şi comercializarea unor produse de calitate. de exemplu. PAC cheltuieşte anual aproximativ 55 de miliarde de EURO. Asistenţă acordată agricultorilor pentru îndeplinirea standardelor UE.alimentelor şi a furajelor pentru animale. 4 Politica agricolă comună pe înţelesul tuturor. Fondul Social European (FSE). astfel încât agricultorii să câştige mai mult din produsele fermei prin valoare adăugată. Legislaţia comunitară privind bunăstarea animalelor se bazează pe principiul că animalele nu trebuie să sufere inutil. preocupat de forţa de muncă. Alături de FEOGA. recunoaşterea dreptului consumatorului de a alege pe baza unor informaţii complete privind originea şi conţinutul alimentului. Crearea unor grupuri de producători în noile state membre. a porcilor şi viţeilor. Renovarea satelor şi dezvoltarea facilităţilor săteşti. 4 IV. 2007.europa. precum: Formarea în noile tehnici agricole şi meşteşuguri rurale. Instalarea de echipamente de prelucrare a produselor în cadrul fermei. consultanţă ştiinţifică independentă şi accesibilă publicului. cele referitoare la protecţia mediului. Comisia Europeană. bunăstarea animalelor şi sănătatea publică. Toate măsurile PAC sunt finanţate din bugetul comunitar prin intermediul Fondului European de Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA). Conservarea şi protejarea patrimoniului rural. această sumă reprezentând 40% din bugetul total al Uniunii Europene. PAC a absorbit dintotdeauna o mare parte a bugetului comunitar. principiu care se reflectă în normele clare privind condiţiile de creştere a găinilor. Strategii de dezvoltare aplicate de grupuri locale de acţiune.

măsurile veterinare şi pe cele de informare şi evaluare.8 miliarde EURO. carne de porc. precum ăi alte produse cărora li se aplică numai anumite reglementări. Comunitatea are la dispoziţie următoarele instrumente: preţurile.1 miliarde euro vor fi direcţionaţi către susţinerea agricultorilor şi a echilibrului pe piaţa comunitară. Acest tip de solidaritate financiară între statele membre bogate şi cele mai puţin bogate reprezintă unul din principiile fundamentale ale Comunităţii şi o condiţie indispensabilă în dobândirea unui mare grad de echilibru economic şi social în cadrul Uniunii. comerţul şi prelucrarea produselor agricole. în Tratatul instituind Comunitatea Economică Europeană.7 miliarde euro vor fi direcţionaţi către dezvoltarea zonelor rurale. dar în mod practic a fost creat abia în 1962 prin Regulamentul CEE 25/1962. in şi cânepă. activităţi de formare profesională şi stimularea dezvoltării activităţilor neagricole. orez. carne de capră. fără legătură cu vreo zonă specifică: sprijinirea adaptării şi modernizării educaţiei. carne de vita şi viţel. prime şi ajutoare ale PAC Pentru realizarea obiectivelor PAC s-a construit un sistem complex de reguli şi mecanisme care reglementează producţia. ouă şi carne de pasăre. în timp ce secţiunea de orientare finanţează măsuri de dezvoltare rurală. În prezent circa 90% din produsele agricole din Uniunea Europeană fac part dintr-o OCP. cotele de producţie. Secţiunea de garantare finanţează funcţionarea organizaţiilor comune de piaţă. vin. între care: cereale. creat prin Tratatul de la Maastricht pentru dezvoltarea proiectelor de mediu şi infrastructură. Politica de preţuri. Resursele FEOGA sunt aportate de statele membre. circa 18% din populaţie beneficiind de aceste fonduri. Pentru perioada 2007-2013. zone care trec prin schimbări socio-economice sau care se confruntă cu probleme structurale (cum sunt zonele miniere sau de construcţii navale). a pregătirii profesionale şi a politicilor de ocupare a forţei de muncă. intervenţia pe piaţă. hamei. indiferent de cine urmează să beneficieze de ele. furaje uscate. articolul 40. V. prin investiţii în exploataţiile agricole şi în activităţi de prelucrare a produselor agricole. FEOGA se compune din două părţi: o componentă de garantare şi cealaltă de orientare. PAC va beneficia de un buget maximal de 362. zahăr. carne de oaie. protecţia vamală comună. două treimi din fonduri merg în această direcţie. acoperind aproximativ 20% din populaţie. grupate sistematic sub denumirea de Organizaţii Comune de Piaţă (OCP). tutun. uleiuri şi grăsimi (inclusiv ulei de măsline şi plante oleaginoase).Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP) şi Fondul de Coeziune. banane. Crearea fondului pentru finanţarea politicii agricole comune a fost prevăzut încă de la început. ajutoarele financiare. iar 69. Pentru a implementa măsurile comune de reglementare a pieţelor. lapte şi produse lactate. fructe şi legume proaspete şi procesate. măsurile de dezvoltare rurală. întinerirea populaţiei agricole. flori şi plante decorative. iar această sumă va fi repartizată în felul următor: 293. Principalele obiective asupra cărora se focalizează fondurile structurale sunt: zonele cu PIB-ul pe cap de locuitor sub 75% din media UE. . seminţe. care treptat le-au înlocuit pe cele naţionale în respectivele domenii sub incidenţa PAC. direcţionat către statele membre mai sărace.

economie. a fost în mod constant semnificativă. Scopul finanţărilor este de a stimula comercializarea şi concurenţa produselor. la propunerea Comisiei Europene şi în urma consultării Parlamentului European şi a Consiliului de Miniştri.5% din suprafaţa totală a teritoriului. Obiectivele acesteia sunt de crea o economie agricolă şi forestieră bazată pe exploataţii care trebuie să se angajeze pe calea modernizării. etc. între care şi România. 31 martie 2009. în acelaşi timp trebuie să respecte şi reglementările comune.ro . Ministerul Agriculturii. versiunea a III-a. României i s-a impus adoptarea şi implementarea unor serii de reglementării şi norme juridice specifice Uniunii Europene.madr. precum implementareaacquis-ului comunitar sau restructurarea diferitelor sectoare cheie (justiţie. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale) din anul 2001. cuprinzând 45. 2007-2013. VI. ajutoare destinate favorizării creşterii vitelor sau sume compensatorii. îmbunătăţirea guvernanţei 5 locale în vederea creării şi implementării strategiilor pentru dezvoltare locală. unul prag (preţ minim acceptat în comercializarea produselor importante) şi ultimul.6% în 1992. industrie. după care s-a constatat o descreştere la 12. Modul de implementare a PAC în România România este stat membru al Uniunii Europene cu drepturi depline începând cu data de 1 ianuarie 2007. Încă de dinaintea aderării. favorizarea biodiversităţii şi conservarea mediului. conform art. aceasta este privită în mod 5 Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.www. îmbunătăţirea calităţii vieţii şi dezvoltarea economică în spaţiu rural. cu scopul de a grupa la nivel naţional organizaţiile şi autorităţile implicate în procesul de dezvoltare rurală. ajutoare în producţie. dar. În postura de membru al Uniunii. România are o poziţie privilegiată din punct de vedere a resurselor agricole şi. Pentru perioada 2007-2013. armată. Din acest punct de vedere. remarcându-se printr-o creştere a acesteia de la 13. contribuţia agriculturii şi a silviculturii la formarea PIB-ului românesc. în perioada 1989-2000.4% în anul 2000. Comisia fixează în mod artificial trei preţuri distincte la începutul fiecărei campanii de comercializare: un preţ indicativ. De asemenea. Alimentaţiei şi Pădurilor (azi Ministerului Agriculturii.). PAC nu face excepţie. Conform analizei Ministerului Agriculturii. să ofere o perspectivă generală şi în final să ajute la întocmirea planurilor prin intermediul cărora cetăţenii români vor putea beneficia de fondurile structurale provenite din bugetul Uniunii Europene. România beneficiază de toate privilegiile cuvenite unui stat membru nou mai puţin dezvoltat din punct de vedere economic (subvenţii de la bugetul Uniunii către diferite sectoare de activitate precare). se mai acordă măsuri de ajutorare a pieţei şi atunci când sunt detectate animale bolnave. menit să analizeze situaţia actuală a agriculturii româneşti. Celelalte tipuri de ajutoare constau în plăţi pe suprafaţă.1% din populaţie. Guvernul României.7% în 1989 la 18. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a creat Programul Naţional de dezvoltare Rurală. 68 din Regulamentul CE 1698/2005 Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală. Planul arată dorinţa României de a implementa întru totul reglementările comunitare din domeniul PAC. 1% din teritoriul ţării. Această pondere a fost menţinută până în 1996. de intervenţie (preţ minim garantat).9% în 1999 şi 11. deoarece terenurile agricole din ţara noastră însumează 39.7 milioane locuitori. Zonele rurale din România sunt întinse pe 87. urmând să înfiinţeze. iar în 1999 Consiliul European de la Helsinki a hotărât deschiderea negocierilor cu o parte dintre statele care depuseseră cererea de aderare. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.În ceea ce priveşte preţurile. România a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în 1995. adică 9.

5%) şi grâului (37. porcine şi păsări. România poate deveni a treia putere agricolă a Europei după Franţa şi Germania în condiţiile unei absorbţii bune a fondurilor europene până în 2013. România nu poate avea decât numai de câştigat. crearea unor condiţii mai bune de sănătate şi bunăstare a animalelor. cartofi.9%). garantarea siguranţei alimentelor. România nu-şi poate asigura necesarul intern de produse agro-alimentare. Deşi România dispune de 14. Acestea sunt urmate de floarea-soarelui. grija pentru bunăstarea societăţii rurale.6%. în conformitate cu cerinţele cetăţenilor europeni. De asemenea. proporţia populaţiei angajate în agricultură rămâne foarte ridicată. Concluzii PAC per ansamblu a fost creată pentru a aduce performanţă în economiile statelor membre Uniunii Europene. când o mare parte din muncitorii disponibilizaţi în industria mineritului şi prelucrătoare au îngroşat rândurile populaţiei agricole. Deşi ponderea agriculturii în PIB a scăzut de la 18-21%. aplicarea unui cadru de reglementare mai stabil şi mai predictibil ca urmare a implementării PAC ar putea avea efecte pozitive asupra stabilizării preţurilor. la începutul anilor 1990. legume şi furaje. Valorificarea deplină a avantajelor integrării României în Uniunea Europeană ar putea deschide noi oportunităţi pentru fermierii români ce vor putea aproviziona o piaţă cu o populaţie ce depăşeşte 80 milioane de locuitori. următorii factori au dobândit o importanţă din ce în ce mai mare: îmbunătăţirea calităţii alimentelor în Europa. în timp ce politicile agricole şi instituţiile oficiale au îndeplinit în mod formal toate criteriile de aderare la Uniunea Europeană.frecvent drept principal beneficiar al fondurilor PAC. a unor investiţii străine directe semnificative şi a unui anumit sprijin guvernamental. aceasta este mult mai ridicată decât media europeană.8 miliarde euro. realizarea acestor obiective cu cheltuieli minime pentru bugetul UE (finanţat în principal de contribuabili). După un vârf de 41% în perioada 1999-2001. cu aproape două treimi din suprafaţa cultivată la nivelul anului 2007. protejarea mediului pentru generaţiile viitoare. În acest context. la doar 6. ceea ce a făcut să cunoască în perioada postcomunistă un deficit continuu al balanţei comerciale. Teoretic. sectorul agricol în sine nu este încă pregătit să folosească în mod eficient oportunităţile ivite şi să răspundă adecvat noilor provocări. Cerealele reprezintă principala cultură. recoltele sunt modeste şi foarte vulnerabile la excese meteorologice. aceasta s-a stabilizat la un nivel de 30% în 2006. Obiectivele sale vizează finalităţi în acord cu respectul faţă de cetăţean şi faţă de drepturile sale.7 milioane de hectare de teren agricol. dincolo de oportunităţile pe care România le are în ceea ce priveşte fondurile europene. Stocul de animale este reprezentat în principal de bovine. punând înainte de toate siguranţa şi sănătatea individului. care a trecut în 2007 de 1. cu atât mai mult cu cât în ţara noastră există condiţiile optime pentru dezvoltarea unei agriculturi puternice care să susţină sectorul economic al statului. astfel că odată cu dezvoltarea PAC. De asemenea. în 2005. ponderea cea mai mare în suprafaţa cultivată cu cereale revenind porumbului (49. în timp ce creşterea animalelor se face în general în ferme de mici dimensiuni. astfel că pentru perioada 2007-2013. România ar putea să beneficieze de aproximativ 7. Însă aceasta se poate realiza doar printr-un interes crescut al autorităţilor faţă de nevoile . Însă.5 miliarde euro.

cetăţenilor. De asemenea. sprijinirea proiectelor acestora. o atenţie mai sporită trebuie acordată politicilor de mediu şi celor privind bunăstarea animalelor. . informarea şi îndrumarea cu real interes a proaspeţilor „fermieri”.

:/7059:7/0530L3..057.7..32.49.79 /3#0:..089089.&3:30.09gx037423 .791.0-43.8:39L3938050 /3907947:xg7 .70.083.90 7002039g70.g970/1079080.8.78./0./0 .3/0 ./107904780./07g7 #42308 .25.7.L397:949:7002039g70. .:947  !0397:5074.:45..4389.70/0893./.9:7.4389.3./070.00 :89x0 .:9:7 !g/:747 0.x43.574/:8047 0.3:..03x0 570x232.-0301./0143/:70897:.7..1489203x3:9g53gL3 /:5g..9  00.9/0.70 907.7 L3.0/070 !3:1.390.3xg7470890/0.94.0890.:703x.425038.4342./0..4280:745030 L3:72.49g7#:7.42:30 3.3:  .2039:: :7450.70 9070.9202-7:.gL324/.9.70 #423.70L3574/:..7.42:39.0 90570x:70 .&3:3 #423.00.4207.053/..9..70/3/4203:!  :723/8gL313x00 .  35489:7.72.70 9070.:.9g 3/:8970 0.038907::7.4207. L3.00.g70..:94...g/094.x.90.70./.90.#4230/0..49g79/08..94.9.70.70.49g7#:7.g.9/35:3.1489L324/.8g..304.47g7.45:13.947 $.39.10.3980231.x0 .07070.70 /0.g 20398g.70   #423..70#:7..g 702.43.790/397089.3:747573390720/:.0&3:3:745030 570.:8:20.9095:7/0.:9:7..6:8 ::.:9:7 .g  24.9../07.70.00.1.03x/0.. :3:57./07.1472..90478.:94.  .g/0/3.5.07070.70 L3970.0.90 1.L394.xg ..x0 .9.7.    38907:7..059.89g543/070.9:7.892:.42:39..4389..0/3#423.708 ..g L313.:5733/ /3545:.2039:./.70.0574.900.9:.304.:9:7 !g/:747  0. 574/:804725479.70..1... 802.7.0.3..9 /0.!L3#423.9.49.70:3570x3/.0089:.70.3..70.0390:3:89..3:.-:09:&3:3. L3 5074.9L3.3 .0.3/: 8057397 4.3/0./0202-7:.438::/03 97 428.47/g2g8:7/0.:9:7 2039.. 2502039.90570.70/05:80807g..438:9g7!.:7450.:L35gx508:57. L3 .3:  43007:7.g747.: 70897:.:9:774230 9 8g410704 507850./459.9. 925970-:08g70850..9g/473x..L3.0895:3.25:8.2502039. 570x232.9202-7:34: 2.9:3.:/.0  ' 4/:/02502039.70 /. #423.50x0 .x0 !g/:747 .3gL3 .:22502039.3/8:39 /090.! ::742308.05:9: 10..  431472.390  :92: /03907.802030.4207.70.38907::7.94/08.970570x:7/893.9057..&3:3:745030..475:90.0/0700.4397-:x.0 /3.0390/3-:09:&3:3:745030  !./0 .  .0850.5745:3070.05x0  3.43420 09.:947./05:8.9!747.70.5:x3/0.:90.-0301./0/0.70.7L3438::7450.0747.70...2: .:94.g0307.431472. 8:-. L3  L3.:347807/07002039g7  34720:7/.9.270.

078:30.g/00.0L3.x43.897gL38:20.:..090703:70 .3.0890..g     :..7. #0x0.03..9.. 20/:: L2-:3g9gx70.70.904750397:/0.9/0.70#:7..49.7:5.x.34.707:7.907947:: ..9gL324/    !747.704.43420.g.89.4342.0/070..9..2:.g /38:57. .47.24/073g7 1.7.49.-4/.3x0 4.1.0050./00.40/3x.70 #:7.949..089057.:9479gx025...0x /0.7.3.x43.g  #423..073:#4230 38907:7.0/070.790  .0789gx .:.0.9g/35:3.70454x057.x:7:7.073.49.0 2.9gx.00./7 74 .49.49.x0 .90L3574.. L2-:3g9gx70.g  -0.49g7#:7.70.0.70.g .47.708:78047.70.0..:8.40  /04.43807.x.08:/0 /0.8:39/0.45:/0.9g50 054..  2.:9:7  0.70970-:08g80.70g7 2502039g7897.x43.3.gL385.70.7.40.0.4g 14708907g-..

4342.3x.x0.0 $94.    #423.7..:3:.8:39:72.143/:747! .g7  0 #423.:9:7L3 !.9gxL3...2:9.: !507.089.4 70.70: .42:389g:3/01.70.3g 0. 89.70.8910..49008:3924/0890 14./85:30/0 24.:9479gx471.75:90.90 -:3g89./08.40 . 3./.9:1.. #423.9080231.7.070.9.:/4-3/9425479.20/::50397:0307.8.4L38303:0890L3.70.0.947:.7g94.:9.0.- 2.3x0.790/32:3.:347.:34.:98g.0473907g7#4230L3 &3:30. 84.40 3899:x041.0.7/00:74  0.5./0 .3g 80.09gx03470:74503 :72g9471.0089070570039.7..-g7570x:747 '.-.08902:92.:/0.:7450.09gx7:7.3/.8054.43/x2.70L3.   .g50397:5074.43/x04592050397:/0.089x897g30/70..7.7.89.32.4 5.70 .0.9g..475:90..1.3: 54.-0./:.073x00.047801.43.x0./:: .574. . /2038:3 070.:9:7g .4g.143/:7470:74503053g L3  .039 45479:39gx0.2039.3x0.:7450.920/... 072.8g-0301.2502039g7!.3x./03445479:39gx50397:1072077423.0...:70850.:9L3 /0 2. 574547x..89.70.90.g:9/0.0L30307.xg/030.0549.70 L2-:3g9gx70.3::  543/070.30 5g8g7 #423.2.7.757397 :3390708.9047202-70&3:3 :745030  -0..5:9070 .7.471../053g./0.0.:9.0..70.3.g4/.:9.43/x0:30..-:30/08g3g9.9 ..9L3573.7/.90.9g.84..xg.7..xg/0/7059:70 8.9::  38g.:.-  3.39..90.70 9070.3 1.75:90.9..8 ..09:0232050397:-:09:& 13.973/:70545:.71/0L35074.708..0890.970.4342089..790 ...5.702./4.70.7.3xgL30.08.0 90143/:700:745030  .9g /0.3:298573:.992.x..xL3 3/:897.:L374 .3.908:7.0 57490..-.74 .3/42.70..89.30 547.70/090703.9g.5489.70L38:57./0.70.0.70.gL35074.1.0.44/045479:39gx050.:.545:.8910.34.30.94.49.2039047L3:745.:9:75:9073.90..70 .:4545:..03.23079:: 570:..574.x.93447574.007057039g573.08020904744.50/4:g9702/38:57.033/547:2-::    7::   .90549.:30.073.90/014.7941 0:20 1:7.3g.390/094.0/05g 0 90 24..5.&3:30.xg/0.2-:.09gx0.8:7.:L3/0539L324/1472.x0.0. /3.39./.7.89.8.70.90L3.970.43909 #423.9L3573.47/..708g8:8x3g80...570/.:.:.790 7/.0./0.g13.L3.79070/0.0.0.g570g998g14480.0/0 L3   43.70.0..:947 %04709./..00/0.0.x0.0:..9.:.50397:-:3g89.7.9 .947/8543-.54.0:7450.947:0.705.94.:/0 .40 .9g50397:.0.:..039/7059573.32.:7450/:5g7.5./4.89.9.0 ./07.4314729.0 L3925.90/0.070.:72.L3.70.8:57./7:/07002039...:9:7g7g23014. .00.30/00.7  L3  ..4397-:.gL324/01. 8g3g9.1489.7 5:90..7/00:74 0 543/070.05071472.8.. 2.. 2.9-.1g.:307.9070.49.00.  .4.70#423.70.  38g L3925.347 .70.170.047 70.0 . 9..70.5.30/04.802030.2039.90.89.-847-x-:30.:3 3..9..802030.947.0L3.2039047 7.02..4393::.9.05:9:.089474-0.2..0 5:33/L3.0.010.9L3x.3x.93:2./0-4.9gx.70 .008.32.5742.3:54.3xg/3.9g :5g:3..8:7.4207.L310720/02.-0301.38.0.70.! L3 .7: 39073/0574/:80.:3473.897g 089g.90 8g7g85:3/g.:3:.057.

 L3/7:2.047   .:70.70.3/-:3g89.. 31472.9g549..09gx0347 857370..390708.04757.70.850x47 107207  0.47/.903x02.32. .85479g970-:0. 4.5740.70.802030..08947.574.47/020/: .9047.