P. 1
Dezvoltare proges

Dezvoltare proges

|Views: 8|Likes:
Published by Avram Liviu

More info:

Published by: Avram Liviu on Dec 12, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/12/2011

pdf

text

original

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI

POLITOLOGIE

Studentă: Avram Liviu Cristian Grupa 1011 A

Prof.: Marin Trăistaru

2011-2012

aceste evaluari nu se pot agrega intrun indice sintetic global . In acest sens . ceea ce nu se poate realiza din motivele indicate deja.exista domenii in care nu se pot face masuratori exacte (spre exemplu. relatiile dintre acestia.ale tehnicii .ci daca viata oamenilor in ansamblu . problemele modernizarii si dezvoltarii se dovedesc mult mai spinoase decat apar la prima vedere . cu privire la „ ce asteapta oamenii de la viata” sau raportul „asteptari individuale”„realizari individuale”.dar acest lucru nu este posibil . cultura. Elementele cele mai simple ale dezvoltarii sunt cele de oridin tehnic . progresele sectoriale nu sunt suficiente pentru aprecierea progresului global deoarece scopul oamenilor este bunastarea . economie . tehnica . politica.La randul lor progresele tehnice si economice se bazeaza pe progresele incontestabile ale cunoasterii( stiintele naturii . „implinire”).Nimeni nu poate nega progresele imense facute de tehnica si tehnologie .de satisfacere a nevoilor umane de baza .matematica. de conditia umana) si globale ale dezvoltarii : adica ceea ce ne preocupa nu este daca intr-un sector specific s-au facut progrese (este evident ca s-au facut nenumarate asemenea progrese).filozofia politica demonstreaza ca problemele dezvoltarii si progresului sunt mult mai complicate decat par la prima vedere .Dezvoltare . dupa cum nu se poate nega nici cresterea fara precedent a posibilitatilor economice ( de productie . cu privire la starea de „multumire”. dar pentru o apreciere de ansamblu a progresului ar trebui agregate cele mai diverse ierarhii din cunoastere . datorita limitelor agregarii semnalate anterior .atotcuprinzator. de realizare a prosperitatii). starea societatii la nivel global s-au imbunatatit . si deci evaluarea progresului in ansamblu ar implica examinarea starii globale de echilibru . In primul rand . Ele nu ar fi atat de dificile daca dezvoltarea si progresul s-ar putea evalua cu ajutorul unui criteriu simplu( eventual de ordin cantitativ). orice evaluare a progreselor dintr-un domeniu conduce o ierarhie .) Problema dificila care genereaza cele mai numeroase controverse este insa ca in domeniul politic nu suntem interesati de aspectele tehnice si sectoriale ale dezvoltarii societatii . si in ciuda faptului ca existenta dezvoltarii nu poate fi contestata de nimeni . In al treilea rand . ci conditia umana (situatia omului in societate ) este ceea ce ne intereseaza . stabilitate si bunastare la care a ajuns societatea. .etc. morala .tehnologic si economic. „fericire”. Nu confortul si performantele „locale”.ci de aspectele existentiale (legate de viata si starea oamenilor . informatica. Cu toate acestea .fiind chiar posibile indoieli profunde cu privire la masura in care se poate vorbi de un progres global.modernizare si progres Epoca moderna se prezinta totdeauna drept o epoca a dezvoltarii progresului pe toate planurile sociale . al societatii. viata sociala . chiar daca in nenumarate domenii putem face evaluari cantitative cu privire la realizarile si progresele facute de societate . In al doilea rand.

elementul cel mai discutat in cadrul teoriei dezvoltarii este legat de faptul ca toate progresele realizate de oamnei au .) si in rau ( mobilizare in conflicte inutile . incheiate prin genocid si distrugeri incalculabile) este considarata un fenomen ce ilustreaza nu progresul . risipa de resurse datorata conflictelor militare . si este greu de ajuns la consens. cate beneficii si cate pierderi a facut posibile. In al patrulea rand . progresele existente nu sunt niciodata integral benefice pentru toti membrii societatii . Degradarea mediului natural . apar altele . Progresul tehnic a facut posibile multe performate . La acest tablou economic trebuie desigur adaugate criterii sociale si politice similare (satisfacerea aspiratiilor politice . conflictele . genereaza dificultati si pericole suplimentare etc.Aprecierea progresului ar necesita compararea exacta a beneficiilor aparute ( pentru unii ) cu pierderile inerente ( pentru altii) si costurile sociale implicate . Este practic imposibil de apreciat cate vieti a salvat tehnica moderna si cate a sacrificat ea . asa cum ar pretinde idealul modern . Chiar cele mai inofensive progrese sectoriale ( tehnice. limitele evaluarii beneficiilor sau a costurilor etc. pentru infractori . din secolul XX stau marturie acestui lucru . aproape fara exceptie . in proiecte de inginerie sociala utopica si asa mai departe)-extinderea puterii de stat a amplificat si extinderea razboaielor . Degradarea razboaielor ( transformarea lor din conflicte intre militari . . Ca atare . cooperarea sociala fara pierderi etc. iar progresul general ramane discutabil. Este oare bilantul final pozitiv sau negativ? Parerile sunt impartite . riscurile medicale legate de modificari genetice . stabilitatea politica . utilizarea de produse artificiale si asa mai departe. o alianta militara ) .).medicale) pot avea consecinte colaterale negative pentru unii membri ai societatii ( dispar tehnologii vechi si deci profesii de care depindea bunastarea unor oameni ) . si asa mai departe. risipa de resurse nu dispare complet niciodata . Statele moderne pot. o armata . ceea ce ( din nou) este la scara globala imposibil din motivele amintite ( limitele agregarii ierarhiilor . cat si global pentru un stat . iar preturile tuturor bunurilor si serviciilor reflecta exact costurile de productie”. Ganditorul italian Vilfredo Pareto (1848-1923) a conceput un criteriu de progres al bunastarii umane care spune ca „ putem vorbi de o crestere reala a bunastarii atunci cand schimbarea imbunatateste situatia unor persoane ( sau cel putin a uneia) fara sa inrautateasca situatia altora” . starea globala de echilibru nu se realizeaza niciodata .) In sfarsit . in societate. din nefericire . nu sunt irosite resurse . acest criteriu este foarte rareori satisfacut . epuizarea unor resurse . mai greu de satisfacut . riscurile de accidente catastrofale ( chimice . si consecinte negative: dau nasterea unor noi probleme .Economistii liberali prezinta acest echilibru astfel: „O economie este in echilibru atunci cand actiunile agentilor independenti sunt astfel coordonate incat toate dorintele sunt satisfacute . Or . genocidele etc. gratie amplificarii puterii lor. Problema este ca . de bunastare. asistenta medicala etc. influenta mult mai direct viata oamenilor . limitate si locale in conflicte globale . dar a si amplificat enorm capacitatea de distrugere a oamenilor ( atat individual . ci declinul civilizatiei umane . fluctuatiile . nucleare) . democratic . dar aceasta se realizeaza si in bine ( ajutor sociale . aceste conditii nu sunt niciodata indeplinite in totalitate : pe masura ce sunt satisfacute anumite dorinte si aspiratii . dupa cum nu dispar nici toate dezechilibrele .

In contrast cu acest meniheism . dupa toate probabilitatile . ca el este totdeauna insotit de costuri . bunatatea si intelepciunea sa nu au inregistrat nici un progres”. doctrinare. nefiind integral „pozitive”. genocid) nu s-au atenuat ci . diversele „revolutii culturale” . criminalitate organizata . inclusiv cele fundamentaliste s-au prezentat . national-socialismul hitleris. experienta istorica moderna atesta ca anumite defecte umane de ordin moral (egocentrism. toate .Gandirea conservatoare a criticat ceea ce s-ar putea numi „maniheismul” implicat in cultul modern pentru progres : teza ca tot ceea ce este „nou” constituie un progres si un factor benefic . fascismul mussolinian . care a si lansat ideea de progres. rasturnari radicale aduse de „progres” si de „valul modernizarii” chiar intoarcerea spre traditii se revendica de la nevoia unui progres . multi filozofi trag concluzia ca nu se poate vorbi de un progres global in viata oamenilor . ura nationala sau de rasa. Experienta istorica . drept „schimbari revolutionare”.radicale . a unui „ pas inainte” . de la imperativul de a se rupe de un anumit trecut „ inacceptabil”. viitorul ramane in mare parte imprevizibil . Concluzia acestor nuantari nu este aceea ca progresul este ceva ce ar trebui negat sau respins . in schimb „fiinatarea umana insasi . indiferenta) si politic (teroare. conservatorismul propune o perspectiva nuantata asupra „noului”si „vechiului”: el subliniaza ca „progresul” se dovedeste adesea a nu produce atat de multe consecinte benefice pe cat se crede . gandirea occidentala a manifestat multa incredere in modernizare . egalitatea si bunastarea. trebuie reamintit faptul ca pe parcursul intregii epoci moderne ( si mai ales odata cu Iluminismul. mai ales in sfera politica si morala „ modernizarile” programatice. in acest sens . dezvoltare si progres. Astazi este limpede ca . rautate. In plus . „revoltator”. „ inovatiile” . daca in locul acestor miscari de „modernizare” si „ innoire” . omenirea ar fi fost scutita de nenumarate suferinte si sacrificii. miscarile de „innoire morala si spirituala” cu caracter de cruciada . . iar entuziastii „progresului” care cred ca detin „cheia” Binelui viitor. Filozoful german Karl Jaspers spune . impuse rapid in mod voluntarist.Comunismul totalitar . S-a sperat ca dezvoltarea intelectuala („luminarea” oamenilor) si tehnica vor aduce cu ele rezolvarea tuturor problemelor oamenilor . ca daca „ in cadrul cunoasterii si posibilatii tehnice se avanseaza continuu. arata ca „schimbarile progresiste” . dictatura . De aici . Pentru a intelege semnificatia acestei propozitii . dau dovada de o mare aroganta si lipsa de spirit critic. dictate in numele unor principii abstracte . democratia . pe cand ceea ce este „vechi” este retrograd si negativ. etosul omului . ar fi invins fortele conservatoare. mai ales de la revoluatia franceza si pana in secolul XX . libertatea . pierderi si „regrese” . asigurand pacea . „inovatii” salvatoare . idee ce nu existase in Antichitate si Evul Mediu). ca „modernizarile” aduc cu ele si probleme sau dificultati noi . un pas ii urmeaza celuilalt . au fost mult mai nocive decat „ conservarea pasiva” a „vechiului”. fara discernamant si fara consideratie pentru problemele imediate ale oamenilor reali . s-au amplificat in epoca recenta. tot ceea ce a fost acumulat poate fi transmis intr-o forma identica”.cruzime. ci ca este ceva ce trebuie privit cu discernamant si analizat cu circumspectie ( sub aspectul raportului beneficii-costuri).

genocidele. regulament economice ar fi necesare pentru a menţine ordinea. Durkheim a sugerat faptul că într-o societate capitalistă. omenirea nu se ridica deasupra propriului ei nivel de „umanitate” s-au creat premisele pentru o apreciere mai realista . s-ar putea face tranziţia către societăţile mai avansate economic si industriale. lesne remediabile) . de ceea ce este negativ si periculos pentru societate. este pozitiv si promitatot .au distrus optimismul dominant mai inainte. sociologul Émile Durkheim a dezvoltat conceptul de functionalism. dar marile socuri pe care le-a resimtit intrega lume in secolul al XX-lea –razboaiele mondiale. a modernizarii. terorismul . Din punct de vedere istoric. care a apărut în secolul 18 epoca Luminilor cu ideea că oamenii s-au putut dezvolta şi schimba societatea lor. dar acestea interacţionează cu alte societati care mai mult contribuie la progresul şi dezvoltarea lor. Sociologia moderna a evoluat in parte ca o reacţie la problemele asociate cu modernitatea . cu o diviziune complexă a muncii. pornind de la un nivel simplist şi apoi în curs de dezvoltare intr-un nivel mai complex. Cele mai faimoase lucrari este diviziunea muncii în societate . cronicizarea unor conflicte etnice . dificultati minore. descoperiri noi şi îmbunătăţiri ar trebui să ţină pasul cu o lume în continuă schimbare. În plus. în general. inapoiat . În plus faţă de structura socială şi evoluţia societăţilor. Principiile sale de bază pot fi derivate din ideea de progres . Condorcet a fost primul care să facă legătura dezvoltare economico-socială şi că nu poate exista progres şi perfecţionarea continuă în afacerile umane. cresterea criminalitatii si a deviantei sociale etc. . El a subliniat faptul că tranziţia majore de la o ordine socială primitiv într-o societate industrială mai avansate ar putea aduce altfel de criză şi tulburări Ca şi organisme. O atare apreciere implica evaluarea precauta a tot ceea ce este modern . Societăţile se adapteza la mediul lor înconjurător. ideea de modernizare este relativ noua. in schimbarile produse. Franceză filozof Marchizul de Condorcet a fost implicat în originile teoriei cu conceptul că progresele tehnologice şi de schimbările economice pot permite modificări în valorile morale şi culturale.O data cu sesizarea limitelor progresului si cu temerea ca . starile de anomie . Cu care a spus. indezirabil. ca ea nu antreneaza consecinte negative importante ( ci doar eventual . in fond. iar nemodern este sinonim cu negativ. care a descris modul în care ordinea socială a fost să fie menţinut într-o societate şi modul în care societăţile primitive. totalitarismele. Atitudinea ( de admiratie necritica fata de tot ce este modern) inspirata de acest cult a escamotat marile probleme create de modernizare si marile pericole care insotesc orice „inoire”. oferi oamenilor un control ulterior asupra mediile lor.Aceste sperante s-au mentinut de-a lungul secolului al XIX-lea . argumentând că progresul tehnologic ar putea stimula în cele din urmă progresul social. Un rezultat al acestor evolutii a fost temperatura cultului modernitatii existent in secolele anterioare . el a încurajat procesele tehnologice pentru a ajuta. critica si apta de discernamant . ca modern este sinonim cu pozitiv . progresul societăţile trece prin mai multe etape. cu discriminarea atenta a ceea ce . Acest cult a inradacinat convingerea ca modernizarea este buna in sine . cum ar fi industrializarea şi procesul de "raţionalizare" . care subliniază interdependenţa dintre instituţiile unei societăţi şi interacţiunea lor în menţinerea unităţii culturale şi sociale..

consecinţe negative. Cu multe atribute aparent pozitive a globalizării. multi dintre care unii sunt globalisti şi tradiţionalişti. „ Introducere în politologie”. Acest lucru genereaza de multe ori o conştientizare acută a celor din societate initial sau cronic lăsate în urmă de către progresul economic. 1994: FT. politice şi sociale şi este legată de răspândirea de modernizare dincolo de frontiere. la 959 milioane pe an. transfrontaliere a crescut la 456 milioane până în 1990 şi este de aşteptat să se dubleze din nou. 7 ianuarie 1997: V11). astfel. până în 2012 (Knowles. Ea teoretizeaza dezvoltarea unei economii globale.Globalizarea poate fi definită ca integrarea de culturi economice. Globalizarea are avocaţi. există. servicii de ştiri şi furnizorii de servicii on-line au jucat un rol crucial în globalizare. prin urmare. au o parere pozitiva despre concept. Sosirile anual trans turistice. cum ar fi femeile şi copiii. inclusiv. BIBLIOGRAFIE: 1. 2002 . Industriile de comunicare au capitalismul activat pentru a putea fi răspândit în întreaga lume. în sensul că lumea se mişcă în direcţia de utilizare mai eficientă a resurselor şi a mijloacelor de producţie. Turismul de masă nu s-ar fi putut dezvolta fără călătoriile aeriene. televiziune . Ei susţin că globalizarea este buna pentru toata lumea ca exista beneficii pentru toate grupurile vulnerabile. de asemenea. Comunicarea este un alt domeniu important care a crescut ca urmare a modernizării. Editura ALL.emisiuni. Dezvoltarea economică de multe ori poate evidenţia iniţial diferenţele între o societate de bogaţi şi săraci . Telefonie. Globalisti sunt globalisations teoreticieni de modernizare.-Adrian-Paul Iliescu.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->