Muntii Alpi

Muntele Jungfrau, Berner Oberland, Elve?ia Altitudine Mont Blanc, 4,810 m Localizare Slovenia, Fran?a, Germania, Elve?ia, Italia, Austria, Liechtenst ein Suprafa?a cca 200.000 km²

Alpii-Harta fizica si granitele tarilor pe teritoriul carora se afla Alpii sunt un lan? muntos din Europa, care se întinde din Austria ?i Slovenia pâna în sud-estul Fran?ei, trecând prin nordul Italiei, sudul Elve?iei, Liechtenstein ?i s udul Germaniei. Numele lor (Italian: Alpi; English: Alps; Française: Alpes; Occita n: Aups/Alps; German: Alpen; Romansh: Alps; Slovene: Alpe) provine din cuvântul la tin albus (alb). Alpii formeaza un arc de cerc în sudul Europei centrale, în lungime de aproximativ 1200 km ?i acopera o suprafa?a de cca 200.000 km². Cel mai înalt mun te din Alpi este Mont Blanc, situat la frontiera franco-italiana, cu piscul afla t la o altitudine de 4810 m. În Alpi exista în total 128 de piscuri cu înal?imi care d epa?esc 4000 m, care pot fi gasite în lista piscurilor alpine dupa înal?ime. Cuprins [ascunde] 1 Geografie 1.1 Clima 1.2 Orogeneza 1.3 Împar?ire 1.4 Limite geografice 1.5 Principalele trecatori 1.6 Vârfuri cu înal?imi de peste 4000 m 2 Flora 3 Fauna 4 Vezi ?i [modificare]Geografie Alpii fac parte dintre lan?urile muntoase cu caracteristici alpine pronun?ate, d eoarece se ridica la înal?imi care depa?esc cu mult limitele superioare ale paduri lor. În epoca glaciara au cunoscut perioade succesive de înghe?. Glacia?iile sunt re sponsabile pentru forma de astazi a Alpilor, cu piscuri abrupte, cu depresiuni a dânci, cu vai prelungi ?i cu lacuri. Catena principala a Alpilor este alcatuita din numeroase alte ?iruri muntoase, c u piscuri mai pu?in ascu?ite catre est, caracterizându-se prin vai largi ?i prelun gi. [modificare]Clima Clima este rece cu vegeta?ie alpina peste 2000 de metri cu mici averse. [modificare]Orogeneza S-au format în orogeneza alpina. [modificare]Împar?ire Mun?ii Alpi se împart în Alpii Occidentali ?i Alpii Orientali. Împar?irea se face pe l inia dintre Lacul Constan?a ?i Lacul Como, de-a lungul Rinului. Alpii Occidental i se afla în Italia, Fran?a ?i Elve?ia, iar cei Orientali în Austria, Germania, Ital ia, Liechtenstein, Slovenia ?i Elve?ia. Cel mai înalt vârf din Alpii Occidentali est e Mont Blanc (4810 m). În Alpii Orientali, cel mai înalt vârf este Muntele Bernina, al ias Piz Bernina (4052 m). Alpii Orientali sunt împar?i?i în: Alpii Calcaro?i de Nord, Alpii Orientali Centrali ?i Alpii Calcaro?i de Sud Alpii Occidentali se împart la rândul lor în: Alpii Ligurici Alpii Maritimi

Fran?a Alpii Pennini . Alpii Zillertal.Elve?ia ?i Austria Alpii Allgäu.Italia ?i Fran?a Alpii Dauphiné . V ezi Lista [modificare]Flora Limita la care se întâlnesc padurile de foioase este de aproximativ 1200 m pe versan ?ii nordici ai Alpilor. Înca din vechime. acestea fiind de fapt vai înguste. Sesvenna. iar pe cei sudici.Italia Alpii Maritimi. iar mai apo i în scopuri religioase. Alpii Kitzbühel. Italia ?i Elve?ia Alpii Lepontini.Fran?a. Hohe Tauern ?i A lpii Zillertal Niedere Tauern Alpii Calcaro?i de Sud Adamello-Presanella ?i Grupul Brenta Alpii Ortler Alpii Dolomitici Alpii Carnici Alpii Iulieni Karavanke Alpii Kamnik O alta împar?ire a Alpilor poate fi facuta în func?ie de situarea lor geografica pe teritoriul ?arilor respective. datorita climei mai favorabile. Livigno. adânci ?i lun gi.Elve?ia Alpii Rhatikon .Elve?ia. ei au fost traversa?i în scopuri beligerante sau comerciale. Alpii Stubai. sapate de apele curgatoare. [modificare]Principalele trecatori Articol principal:Principalele trecatori din Alpi De?i formeaza o bariera naturala. Alpii Bavariei ?i Alpii Salzburgului . Silvretta ?i Rätikon Alpii Verwall ?i Alpii Samnaun Alpii Tirolezi incluzând Alpii Ötztal. cu pere?ii abrup?i. ai Vorarlbergului ?i Salzburgului Alpii Orientali Centrali Alpii Bergamezi Alpii Retici.Austria Alpii Iulieni . Albula. incluzând masivele Bernina. Alpii nu au fost niciodata de netrecut.Italia ?i Elve?ia Alpii Bernezi. astfel: Alpii Ligurici. [modificare]Vârfuri cu înal?imi de peste 4000 m Alpii con?in 128 vârfuri cu înal?imi peste 4000 m (82 principale ?i 49 secundare). Alpii Glarus . între Savon a ?i Ceva. Alpii Dolomitici ?i Alpii Bergamezi .Austria ?i Germania Alpii Ötztal.Austria ?i Italia Alpii Austriei ?i Alpii Stirici . Liechtenstein ?i Austria Alpii Silvretta . pri n Maribor ?i Ljubljana. Alpii Norici ?i Alpii Carnici . iar la est linia de cale ferata Semmering de la Viena la Trieste. Alpii Retici ?i Alpii Bernina . ea at .Alpii Cotici Alpii Dauphiné Alpii Graici Alpii Pennini Alpii Bernezi Alpii Lepontini Alpii Glarus Alpii Elve?ieni de Nord-Est Alpii Orientali: Alpii Calcaro?i de Nord Alpii Bavariei.Italia ?i Slovenia [modificare]Limite geografice Articol principal:Limitele Alpilor Limitele Alpilor sunt: la vest pasul sau Trecatoarea Cadibona (435 m). Locurile prin care sunt travers a?i se numesc pasuri sau trecatori. ?tiin?ifice ?i turistice. Alpii Cotici ?i Alpii Graici .

Interven?ia omului a facut ca în multe zone acestea sa dispara ap roape. fag. În principal. alte paduri întinse de foi oase sunt greu de gasit. zapada persista mai multe luni. dar condi?ii le climatice sunt în mare masura diferite. care sufera mai pu?in din c auza caprelor. Temperatura medie an uala a acestei regiuni este apropiata celei din Insulele Britanice. În multe zone. frasin ?i sicomor. Cu excep?ia padurilor de fag din Alpii Austriei. care nu se întâlnesc neaparat împreuna ?i nici la acelea?i înal?imi. ele au fost înlocuite cu pinul sco?ian ?i molidul norvegian. unde existau înainte asemenea paduri. Plante specifice Alpilor: Floare de col? (Albumita) (Leontopodium alpinum) Cupa (Gentiana acaulis) Rododendron ruginiu (Rhododendron ferrugineum) Orhidee pitica (Chamorchis alpina) Piciorul coco?ului (Ranunculus glacialis) Jneapan (Pinus mugo) Anemona (Pulsatilla alpina) Laptele stâncii (Androsace alpina) [modificare]Fauna Printre speciile cele mai des întâlnite în Alpi se afla: Brumarita de stânca Salamandra neagra alpina Capra neagra . cel mai mare inamic al padurilor de foioase. i ar primavara ?i vara sunt considerabil mai reci. Aici. padurile de foioase sunt formate din stejar.inge deseori 1500 ?i chiar 1700 m.

trecând prin nordul Italiei. Liechtenstein si s udul Germaniei. Numele lor provine de la cuvîntul celtic alp. cu depresiuni a dânci. sudul Elvetiei. Catena principala a Alpilor este alcatuita din numeroase alte siruri muntoase. Occita n: Aups/Alps. sudul Germaniei. Austria. orientat de la vest la est. d eoarece se ridica la înalsimi care depasesc cu mult limitele superioare ale paduri lor. Cei mai lungi sînt : Pasterze (32 km) din masivul Glockne r. caracterizându-se prin vai largi si prelun gi. care are sentul de "înalt". care pot fi gasite în lista piscurilor alpine dupa înaltime. situat la frontiera franco-italiana. cu piscul afla t la o altitudine de 4810 m. cu piscuri abrupte. Împartirea se face pe l inia dintre Lacul Constanta si Lacul Como. depresiunea Panonica s i pasul Vrata (care-i separa de Muntii Dinarici). Alpii fac parte dintre lanturile muntoase cu caracteristici alpine pronuntate. Française: Alpes. Weisshorn (4 512 m). English: Alps. Au o forma asemanatoare unui mare semn de întrebare . Monte Rosa (4 6 38 m). care se întinde din Austria si Slovenia pâna în sud-estul Frantei. Alpii formeaza un arc de cerc în sudul Europei centrale. majoritatea gasind u-se în Alpii Occidentali. German: Alpen. Ei strabat nordul Italiei. în lungime de aproximativ 1200 km si acopera o suprafata de cca 200. În Alpi exista în total 128 de piscuri cu înaltimi care d epasesc 4000 m. Alpii au cele mai mari altitudini în partea centrala . Alpii Occidental . Matterhorn (4 565 m).Acvila Capra alpina Stancuta Marmota alpina Cerbul comun Iepurele de zapada Potârnichea de tundra Minunita (Cucuveaua încaltata) Cel mai mare sistem muntos al Europei. Suprafat a Alpilor este de circa 220 000 km2. unde se întâlnesc : Mont Blanc . Elvetia.000 km². În epoca glaciara au cunoscut perioade succesive de înghet. Numele lor (Italian: Alpi. Glaciatiile sunt re sponsabile pentru forma de astazi a Alpilor. Romansh: Alps. c u piscuri mai putin ascutite catre est. Muntii Alpi se împart în Alpii Occidentali si Alpii Orientali. Bazinul Viena. ca lungime se întind pe 1 200 km iar latimea lor variaza între 135 si 260 km. Cel mai înalt mun te din Alpi este Mont Blanc. de-a lungul Rinului. Jungfrau (4 166 m) si Bernina (4 052 m). care se întinde între Marea Ligurica si pasul Altare (care-i separa de Muntii Apenini). Alpii sunt un lant muntos din Europa. Aletsch (18 km) din masivul Jungfrau si Mer de Glace (15 km) din masivul Mont Blanc. sud estul Frantei. cu vai prelungi si cu lacuri. Ghetarii actuali acopera o suprafata de 4 140 km2.4 810 m (cel mai înalt din Europa). Slovene: Alpe) provine din cuvântul la tin albus (alb). nordvestul Sloveniei.

În Alpii Orientali. Cel mai înalt vârf din Alpii Occidentali est e Mont Blanc (4810 m). Liechtenstein. cel mai înalt vârf este Muntele Bernina. Alpii Orientali sunt împartiti în: Alpii Calcarosi de Nord. Germania. Ital ia. .i se afla în Italia. iar cei Orientali în Austria. Alpii Orientali Centrali si Alpii Calcarosi de Sud. al ias Piz Bernina (4052 m). Franta si Elvesia. Slovenia si Elvetia.