Gage A

"",:,s,;~\.

o~~>:'

:;.t -;~ .. i:,;~.:.:~." 0 .

-~

.

_~ -;;,-. -.:.:~~. -- -

~~jl

C4t.Jt.e-

A7f't7~Ce

.

.,
.

~

.~.~ ;., r;iJ .Ih. -1'. l ,') . "..I ÎI lt'o... -fI '" \.~i . ff' '.0 (.
'--_ ...

{~~.

~

Ar--'- ~~~:-f'~ ...

~
.:ţ INTRODUCERE
~,

ii

~ ~
I

,L-}y, '~ " .
DezvoUarea continuă şi în ritm susţinut a tuturor ramurilor economiei naţionale pune sarcini din ce în ce l1wi importante luerătorilor din cdnstrucţii. Infăptuirea programului de investiţii prevăzut., ,de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român pentru cincinalul '1971-1975, necesită însemnate lucrări topografice, care să permită studiul terenului; întoc'mirea proiectelor, amplasa;ea obiectivelor şi :ll;rmălrirea'realizării lor: I:ucrările topografice trebuie să asigure ca operaţiunile de studiu, proiecl. tare şi execuţie să se efectueze cu cea mai mare eficienţă {economică, în tim,p cît mai scurt şi de calitate ridicată. In cadrul lucrcl.rilor torpografice, operaţiunile de calcul. ocupă un loc important. Munca desfăşurată de tehnicianul topograf 'pe teren se con,.. cretizează, în cele mai frecvente cazuri, în obţinerea codrdonatelor punctplor pe baza !Cărora ,se întocmeşte planul topografic. Pemru ,aceasta, el trebuie să cunoască cele mai moderne mijloace de chlcul, folosirea corectă a acestor mijloace, precum şi metodele şi procedeele rd:e calcul :cele mai avantajoase, corespunzătoC(re scopului tehn:icurmăirit. În acest mod, :planurile topografice întocmite în vederea studiilor de teren, :proiectării iŞi execvtării lucrărilor de investiţii vor contribui la întocmirea documentaţiei necesare acesto?" lucrări. 'Deoarece în cadrul lucrărilor topografice, calculele ocupă un loc 'iml)()rtant, este necesar ca această tehnică să fie studiată şi însuşită, pentru' a putea satisface toate cerin(lele in timp 1.til. Rezultatele calculelor depind d~ corectitudinea elementelor măsurate pe teren şi de organizarea acestora. Pentru ci elimina măsurările eronate, este necesar ca, prin calcule preliminare, să se verifice încadrarea acestora 'în toleranţele stabilite prin instrucţiuni, iar pentru o bună organizare trebuie să ~e I(lsigure : instruirea personalului tehnic ce efectuează operaţiunile de calcul; planificarea şi repartizarea judicioasă a lucrărilor; asigurarea la ti1J"bp datele tehnice rezultate din măsurări; cu asigurarea cu mijloace de calcul. şi materialele necesare: maşini c.l~sq,lcuJ.at,Jigle de calculat, tabele, fomwlare, rechiziţe etc. ; _ executarea controlului şi evidenţa lucrărilor. . Indeplinirea acestor condiţii duce la obţinerea unor lucrări de calitate superioară. Calitatea calculeloT nu se apreciază, numai după Tezultatele corC'cte obţinute, ci şi după metodele aPI~ deosebită atenţie .trebuie 3

~

if

11

I

R-

~ ~
'~

~
:':,ţ:

!

.
':',.--.'-"

.

--_._-_._--_._.

,~

IUYi.?~.
f' ţ,

li\

1

••.

v
QvtvI' ~ .

1
£'1.
'~;~

i _':',,~
k~i

frf

~,~-~

'il

~~

-:"l'l

11

LX.v, """"'(

\

Cu.u,y- ~
J

h' ~)

C\ LI..

7\:/\'"l'--'....

il.

\

""-'Î"--fJ

-------

_l"<.
" ~~.."

\

.

"1)

F- .
Vi
_

"

'~..l.. ~w..j ~.'\. ~ "'" ':/'\ 1\" , .4 ':'

Q..i'~~ 7, <Z.,-.-.t, ;}-. ~
.' , '-;;. 1>-..
,

','."'" ~ ·

n:.i':f' v-aJ.. . l-h'
\. I W.

"-'-'\..A ...~

... 4

I

~ Clu,.',c'_i'., -. t'/' ~. 'P~ \.,-"'1.t'\. lh ..

t...Jt;.,.
,F

'\u~oi-,':_~o.-

~' ! !lj;) I J le..

. ()l

J..o

1
- (/1 J.' ,,/,I
I

C.~L

1/, il;- ~t..£.
._~~.,_.~ ~;,:~~'::--'c '_.---:'~,

LI .' 0 ,....ti Q-M.I. ~ '.....
1-1-.~'.• ~ .~~1-.' ~ 4 ..•.

r;

••

t!'

.- _. ,....

acordată clarităţii şi acurateţi.i formularelor pe care sint executate calculele. ilcest lucru se obţine numai printr-o atenţie deosebite! şi prin perseverenţi1 în lucru. Toate rezultatele, mai ales cele intermediare, trebuie înscrise la locul respectiv în fonllulare ,. nu se recomandă executoxea calculelor pe hirtii separate şi înscrierea în formulare nUJ)wi a q'ezultatelor. Toate abaterile de la formulare sau ulte calcule suplimentare trebui? explicate cţt, observaţii corespunzătoare. De asemenea, trebuie să se arate precis toate sursele de unde s-'au extras datele de bază care figurează în diferite calcule, titlul jormularului de calcul, prin ce metodă se execută etc. Calclilele se execută direct pe curat, nefiind recomandabilă transcrierea lor. Cînd este necesar ca tiatele greşite să rămînă ca document, acest lucru trebuie justificat cu observaţii corespunzătoQ7"e ,. corectarea înscrierilor gre~ite se face tăind tiatele eronate cu roşu şi înscriind datele corecte cu aceeaşi culoare deasupra. Dacă greşeala este a calculatorului, ea se radiază cu guma, înscriindu-se în loc valoarea cO'rectă. Se pot .face abateri de la formularele de calcul, atunci cînd metoda fo~osită îmbunătăţeşte lucrul şi introduce o mai mare precizie şi claritate. La executarea calculelor, o deosebită importanţă are stabilirea unor reguli precise şi anume: _ stabilirea numărului de zecimale cu care se lucreazu; _ rotunjirea nUmUrului si'i se facă întotdeauna pînă la valoarea cea mai apropiată a acestui număr; de exemplu, dacă din numerele 0,485 463 8 şi 2,152 436 9 trebuie .să ise reţină ;numai cinci zecimale acestea vor fi: 0,485 46 şi 2,152 44 ; _ dacă rotunjirea se face dînd la o parte numai o cifră 5 'Sa.u.5 urmat de zerouri, rotunjirea se face pînă la cifra imediat superioară; de exemplu, numerele 2,264 795; 3,864 345 2 şi 4,285 435 O {rotunjirea făcîndu-se pentru cinci zecimale) vor avea după 1"otunjire unnătoarele valori i 2,26480; 3,864 35 şi 4,285 44. _ cînd se aplică corecţii, rotunjirea acestora se face în aşa fel ca erorile provenite din rotunjirisă influenţeze cit mai puţin exacWatea calcul elor ulterioare.

CAPITOLUL

I

METODE ŞI MIJLOACE DE CALCUL FOLOSITE IN TOPOGRAFIE

A. GENERALITĂŢI
t

La executarea lucrărilor topografice apar probleme complexe, a căror rezolvare necesită cunoştinţe temeinice din partea operatorului topograf. Acest lucru impune ca, Încă din faza de proiectare a lucrărilor, să se stabilească atit metodele de executare a lucrărilor pe teren, GÎt şi metodele şi mijloacele de calcul. Avînd În vedere că operaţiunile de calcul ocupii un volum mare de muncă, este necesar ca În funcţie de scopul şi precizia ce se urmăresc, să se aleagă metodele şi mijloacele cele mai economice. In acest scop s-au Întocmit tabele, abace şi nomograme, din care se extrag anumite date, şi se folosesc rigle şi maşini de calculat. Folosirea acestora se face În mod diferenţiat, În aşa fel ca precizia necesară să se realizeze cu un volum de muncă şi de timp cît mai mic. .

B. METODE DE CALCUL Calculele topografice se execută prin metode numerice şi grafice. Metodele numerice sînt folosite frecvent, diversele probleme topografice rezolvÎndu-se prin aplicarea relaţiilor de aritmetică, algebră, geometrie, trigonometrie etc. Pentru fiecare problemă s-au stabilit relaţii matematice şi o anumită tehnologie de c.alcul, În aşa fel Încît Însuşirea şi aplicarea lor să se poată face cu uşur~nţă. De asemenea s-au stabilit metode de compensaI"~, prim care erori~e inerente provenite din măsurări să se repartizeze cit mai judicios. Metodele grafice se aplică numai la anumite probleme, de obicei pentru obţinerea datelor ajutătoare. Rezultatele căutate se obţin În acest caz prin extragerea lor din grafice (ahace sau nomograme) special conStruite. Valorile extrase din grafi1ce au o precizie mai mică, de aceea folosirea acestora este limitată şi numai CÎnd se poate realiza precizia necesară.

-....:

,(,

~

. I
-'1;."

i
'tf

1,;;'. i r
~'

..... .

J;'

4

5

,.
~-~---~--~_._--_.~-~-~--_.~---~----------

...

:-" (.

l" ..1)"

~,---------.:~
o,.

,

'1

C. MIJLOACE DE CALCUL
1. GENERALITAŢI

~-' , 1': II. . ~.' .. ,
ffl'.
II

! ~-'J

II~., I
,.,~,
fY'l;1 ~~, ii,

'1";.'

;ft ",

I =il II. ~)' I

în lucrările topografice, operaţiunile de eakul au oOUipat ntotdeauna î un volum important. Din acest motiv, mijloacele de calcul au cunoscut o continuă perfecţionare, iar metodele au fost adaptate acestora. În acest sens se poate arăta că la început calculele s-au executat "cu mîna", apoi au fost in:tl'odiUl?i logaritmii, care au înlocuit operaţiunile de înmulţire ,?î împărţire, .prin adunare şî scădere. ' Maşina mecanică de ealculat a fost introdusă în cal,oulele topografice , la scurt timp după construirea ei, atrăgînd după sine o adevărată revoluţi2 in metodele de calcul, prin transformarea n,;laţii1or matematice şi înlocuirea logarîtmilor liniilor trigonometrice, cu valorile naturale. Maşina mecanice'! de ealculat a fost perfecţionată continuu, realîziindu-se maşini la care se pot executa toate operaţiunile aritmetrice, .?vîrid o capacitate numerică suficientă pentru calculele topograficecul'ente. Pentru mărirea vitezei şi volumului de calcul s-au construit maşihl electromecanice şi electronice de calcul. Pentru folosirea acestora a fost necesar ea relatţii'1ematematice să fie transformate şi să se întocmească programe pentru efectuarea la calculatol'ul dectronic a tuturor operaţiunilor de calcule topografice. Dar cai!Jculele topografice nu se efeetuează în totalitate cu maşinile de calculat. Multe din ele se pot efectua rapid şi comod cu rigla de calcul sau cu ajutorul abacelor şi nomogramelor, iar o serie de elemente sint calculate în tabele din oare treibuie extrase. Abaca, nomogiramele şi tabelele prezentate au fost întocmite de specia1işti români, ca : prof. Nestorescu, ing. Coflea, ing. Ciurileanu şi alţii. În calculele topografice se folosesc toate aceste mijloace în mod diferenţiat, pentru obţinerea rezultatelor dorite la precizia necesară,
2. MIJLOACr~ GHAFICE DE CALCUL

Il~~f
1~1ii

• 1: I~
!L"
.. ij " "",
t.

~~

I

h{
'!~,'

~

fi I" I~"~
I~
;1'

Pentru obţ~nerea anumitor date şi în special pentru verificarea rezultatelor obţinute prin ca.l:cul,s'e folosesc abace şi nomograme. Acestea sînt reprezentări grafice ale diferitelor func!:ii, avînd scărI funcţionale pe care se fixează datele cunosoute şi scări pentru citirea rezmltatelor. Abacele sînt construcţii complexe, formate dintr-un fascicul de raze desenate pe un c8roiaj rectangular, re:;,u!tate!e fiind citite la intersecţia razelor şi dreptelor ce reprezint[l datele cunoscute, Nomogramele sînt construcţii mai simple, care rezolv[\ de obicei o singură problemă. Prin folosirea abacelor şi non1ogramelor se asigură o mare rapiditate ~în~Qbţinorea,n~zUiltatelQ.r. (inl[lturindu-se operaţiile de calcul), nu se produc :gr~eli . şi în multe situaţii, precizia obţinulfl este' suficientă.""Cii1d este~' necesară o precizie a rezultatelor mai man' decit cea care poate fi asigu6

rată de abace şi nomograme, ace6tea servesc ca un mijloc stgur şi rapid de verificare a rezultatelor obţinute prin calcul, eliminînd repetarea calculc:'lorpentru verificare. In continuare sînt prezentate cele mai folosite abace şi nomograme în operaţiile de calkluletqpografice. a. Abaca trigonometrică. Are forma unui sfert de cerc (cadranul 1) şi se compune din (fig. 1) : _ o scară orizontală liniară cu 100 de diviziuni, care serveşte la obţinerea valorilor funcţiilor trigonometrice cosinus şi cotangentă ; - o scară verticală liniară cu 90 de diviziuni, care serveşte la obţinerea valorilor funcţiilor trigonometrice sinus şi tangentă ; - două scări suplimentare (tipărite cu verde), care dublează scara orizontală şi verticală, avînd diviziunile scărilor principale multiplicate de patru ori; _ cercuri concentrice (tipărite cu roşu) duse prin fiecare diviziune de pe scara orizontală, pînă la scara verticală; - razele sfertului de cerc (tipărite cu negru), din grad în grad, avînd valorile înscrise lîngă cercul exterior; - o reţea rectangulară (tipărită cu verde) dusă prin diviziunile scării orizontale şi verticale. Cu ajutorul abacei trigonometrice (v. fig. 1), se pot rezolva următoarele probleme: - aflarea valorilor naturale ale liniilor trigonometrice sinus, cosinus, tangentă şi cotangentă ; - determinarea produsului sau raportului dintre un număr şi o funcţie trigonometrică; - determinarea raportului dintre două,,funcţii trigo12ometrice ; - determinarea produsului-dintre un număr şi raportul a două funcţii tr.igonometrice ; - rezolvarea tringlliurilor dreptunghice şi a triunghiurilor oarecare. Abaca este construită pentru unghiuri în diviziunea sexagesimală. Dacă unghiurile date sînt în diviziune centezimală, acestea se transformă mai întii în diviziunea sexagesimală. Exemple 1. Se cere să se determine cu ajutorul 'abacei trigonometrice valorile naturale: sinus, cosinus, tangentă şi cotangentă ale unghiului de 40°. Determinarea sinwmlui. Pe abacă se fixează punctul B, la intersecţia r3zei de 40° cu ceraul de 100 m. Linia ori:wntală a punctului B intersectează scara verticală (sin) la diviziunea 64,3. Ordit1lulde mădme al v,alorii sinus se stabileşte din raportul laturilor triunghiului dreptunghic OAB,
de lca
"1' , AB

;~1
'f,

.~i.

4
.~

-1

",:",

OB

64,3 = j(jQ'=

.' , O,6 43, decl Sltl 40 ° = 0,643,

,;1 ~.\

Determinarea cosinusului. Pe abacă a fost fixat punctul. B. Linia verticală a acestui punct intersectează scara orizontală (cos) la diviziunea 76,6. ~Gl'dinul de~mărimeal-valorii cosinusului"se'stabileşte-din r,aportullaturilor~ c'iul1ghiului dreptunghic
OflB, adică

g~=~~~60,766, =

deci cos 40°=0,766.
7

,

.
'V-

r

,
~.<{'r ••• ~'''''\

Determinarea tangentei. Tangenta se determină cu ajutorul scării suplimentare verticale. Pentru aflarea ei se consideră punctul C la intersecţia perpendicularei ridicate din dreptul diviziunii 100 de pe scara orizontală suplimentară cu direcţia radială a unghiului dat (40°). Orizontala dusă prin punctul de intersecţie C determină valoarea tangentei pe scara verticală . suplimentară; în acest caz este de 84,0. Ordinul de mărime a tangentei se stabileşte din :raportul laturilor triunghiului dreptunghic OEC adică,

:

, .

I

~ I 'I... ~ ~. .. ,; .. ,
.
1;"

..:

'1 ~~

;,;

' . ,

~~= 816~O=0,840 deci tg 40°

=<0,840.

Determinarea cotangentei. Cotangenta se determină de asemenea cu ajutorul scărilor suplimentare. Se consideră punctul D la intersecţia liniei orizontale dusă prin diviziunea 100 de pe scara suplimentară vertioailă, cu raza unghiului dat (40°). Perpenidicular,a din acest punct pe scara surpli,mentară orizontală indică valoarea ootangentei, adică 119,2. Ordinul de marime al valorii cotangentei se stabileşte din raportullaturilor triunghiului dreptunghic OFD, adi:că ~~ =

.I'!
,,

1:~2

= 1,192, deci ctg 40° = 1,192.

l.

,.

2. Se cere să se determine produsul dintre un număr şi o funcţie trÎgonometrică: a.sin ~; a.cos ~; a.tg ~; a'ctg~. Se c0nsicZeră a = 60 m şi ~=400. i, Produsul a . sin ~ se află astfel : - se caută punctul de intersecţie al cercului de 60 m de pe scara orizonta!i:i,cu raza unghiului de 40° ; - orizontaIa dusă prin acest punct, determină v.aloarea produsului pe scara verticală, aJdică38,6, deci 60 m . sin 40° = 38,6 m. Produsul a . cos ~ se obţine astfel: - se caută punciJul de inte.I1S'ecţie cercului de 60 m de pe scara al orizontală, cu raza unghiului de 40° ; - proiecţia acestui punct pe scara orizontaIă determină valoarea produsului, adică 46,0, deci 60 m . cos 40° = 46,0 m. Produsul a . tg ~ se obţine astlfel : - de la diviziunea 60 m de pe scara orizontală se ridkă o perpenc1iculară pînă la intersecţia cu raza unghiului de 40° ; - orizontala dusă prin acest punct, determină pe scara verticală valoarea produsului, adică 50,3, deci 60 m . tg 40° = 50,3 m. Produsul a . ctg ~ se află astfel ; - de la diviziunea 60 m de pe scara verticală se duce o linie orizontală pînă la intersectarea razei unghiului de 40° ; - din acest punct de Lntersecţie, se coboară o perpendi.culară pe scara orizontală, pe care se citeşte rezultatul adică 71,5, deci 60 m. ctg 400=71,5m. 3. Să se determine rezultatul împărţirii unui număr cu liniile trigoa. a . ncnne t. nce. . --:--:f' -.,'a . -Ig!l ., -1 y' S e conSI'dera a = 60 m ŞI "(= 4 00 .
Sin, COS, "( cog,
I

,l
i
-1"\ ,f

'1 li)
~

I

i~

)

o

:,

68

1 II
.~

".!"

,

~

:'1' 1
'~

~ 0c) ~~~
~

-::- 6" \J J
2:l-D


..li:

I I I .,1,
-, i

1
!

I !fi
.Il

2;0.'
- ...•

1 ~(
r
,)

i j'-, O
i

')r~

t

'1

A!7 ) --.Q (
) !

-{'

./~}

.~-i - '. *
.

lJ
.1)

J

~~

"\

~) "~o

v

,ii
, i'

).

Pentru determinarea raportului

Slll 4

. 6 1100 :se procedează în felul următor:

,)
\
~ j

6
.,;".f''''.'~'':
_

"

.'

~

~ se determină punctul de intersecţie dintre orizontala dusă prin diviziunea 60 m de pe scara verticală suplimentară cu raza unghiului de 40° (pe cerouilroşu de 2?,5 m) ; B

, II) i I

-_.,--'~

f il'~.'.
~ ~ ~
':1

(.

..

~ I

.\

:\~,. "~~l.' "',
,., "3-,.

~

,~

..
:arll sue,~,rsecţia izontală iliă prin ;~rticală ~Iitei se
'Mildică,
~:;'i-

00

85°

80
I

0

75.

700

65°

36°1

90
85

I, I I

JDO-j
80 ~


60 ~

F

~:. VI
;y'"
-{x

~nea cu , ia liniei oail.ă, cu l supli~~l de ~hiU:ţie tri-

1

1
-t

5:>

r,j]

:]

.• ,~ <

II 1,

i=60
~.

,

~,'

117.

I
i

cosinus
C

~
20 ~
L.

A

E

55
o

I

1
ţ~

escara

;ului pe

,~

.~
:1

J
e'scara ea pro"

I

10.:1
3

-

:=50
a.. 'I.'J

60]
'0 20

I~ndi',',
'

-{

I

j
j

~'U.

I

~~ăav
•. 1 .• :'

';

80

.},J

.!;;~ntală

'0•
60

I!f'ro ,t1 I~
'1
"

1,5m.

40 ~

~1}'tTigo20
~ ffi

I
O
10

THt-

iător:

~-;~'r -~
~

l~n di~Ul d e, '1" •

1
. ~~

OlI
10
30
35

d
'! iti

40

45

50
i'
I

55
eli
'J

Cosjnusul-~jco~angenta
irrT'TTTiiTTTrrTŢT1TIŢmtŢii'~;r:.l'T~0~"'I-:Tr,'Tl'ITrn-ir'--;'TrnnT1 n:Ţl"'."'-iŢ1T1"TŢI"TTT"r-:,,,;

60 65 multiplinor
Iii
1,,:
it,

70
,llllltl
j

BO
Il)'

90
J'

ţ~-o
~laDm
1..

95
,1'1. ,Iii

)1"1 II i Il' II,

Iii

ii i

'1

f i

11Ţl".lli' i, '1,11, Il

'~l'

o
~j:;
.;'

20

4(J

[,e

8i'

Hin

:'U

40

tiO

ilO

lDG

20

',O

50

80

300

20

40

50

80

I 4(; 3

I
" ,
'~~-

....

1,'"
,fl'j,.

fig, 1. Abacli trigonometrică
.;

Nest.

",,-",0""",.,

'~:

,--_.- .I.~- ._- - & -

-

~l
_ se prelungeşte cercul punctului de intersecţie pină ce intersectează:, scara suplimentară verticală, pe care se citeşte rezultatul 93,4 deci sin~Oo, = =934 ~~ntru determinarea raportului cos se procedează în felu! următor; 6°40° _ se fixează pe scara orizontală principală numărul 60 m ; _ se ridică o verticală p1nă la intersecţia cu raza unghiului de 4{)0~ _ se citeşte (prin interpolare) v,aloarea cercului pe care s-a fă'Cut intersecţia (78,3), care este valoa,rea raportului, deci co~~oo= 78,3. Raportul ~se determină astfel : tg 40° _ de la diviziunea 60 ro de pe scara verticală, se duce o orizontală pînă la interseoţia cu raza unghiului de 40° ; _ se proiectează punctul de intersecţie pe scara orizontală, pe care
. - 60 ~ se cIteşte rezu 1tatu 1, a d'lca tg 400 = 71,U.

7

Raportul et:~ao se determină astfel: _ de la diviziunea 60 m de pe scara orizontală se duce o verticală pînă lainterse.cţia cu raza unghiului de 40° ; _ se duce din punctul de intersecţie o orizontală, care interceptează
\.

".

.

,~

~

1

scara verticală pe care se citeşte rezultatul, adică et:~Oo 50,3. =
I

4. Se cere să se determine sin40°
sin 50° .

raportul

a două funcţii

trigonometrice

Pentru aceasta se procedează astfel : _ pe cercul exterior al abacei se fixează valoarea unghiului 40°; _ se duce o ori:lJOntalădin acest punct pînă la intersecţia cu raza unghiului de 50° ; . __ se citeşte pe scara orizontală lungimea razei cercului pe care
I";•• a

.. J IL ~: I 'Ii~~~ I
~.
"!I!

' t' t ţ' d' - sin40° O840. f acu In ersec la, a lea sin50° =, In cazm cînd unghiul de la numitor este de.valoare maî mică, se in1rer-. s2ază atit valorile cît şi rezultatul. 5. Se cere să se determine produsul dintre un număr şi raportul a două funcţii trigonometrice. 4 Produsul unui număr cu un rapoTt subunitar 80 .s~n 0°: e obtine astfel: Sll1 5 s • _ se determină punctul de intersecţie între cerem divizirmii 80 de pe scara orizontală, cu raza unghiului de 40° ; _ din acest punct se duce o orizontală pînă la razaunghiulJUi de 50°, obţinîndu-se al doilea punct de intersecţie; ~. _ lungimea razei cercului ce trece J?rin°al doilea punct de intersecţie, 4 reprezintă v;aloarea produsului;-a;âiCă'8'0s~n 0°0=672 ro. 5 -~~~ ... SIn '
9

!<.:

',:, ...~,'i
li,

I
I
~.

,

~-::'I'
'>~

.'

i~

' I..'l'~: "'j
':+'?

:

L

.,--~~.-

._," _.,., ...~ .... _ ..;;....._-~ _

'.

"
~;~

.•.

~-~~

~

P rocl usu l unUL numar . -

. si 11 40" cu un raport sllp1'Gmutar 5 o sin 250 se o l' )ţme , In

mod asemănător, adi,că : - se determină punctul de intersecţie între cercul diviziunii 50 de pe sca'ra 'b)'izontală cu raza unghiului de 40° (de la numărător) ; - din aJcest punct de intersecţie se duce o orizontală pînă la raza unghiu~ui de 25° ~de la numitm), obţin,îndu-se al doilea punct de intersecţie ; - lungimea razei cercului ce trece prin al doilea punct de intersecţ. reprezmta - va 1 . d l' d'-50sn ~= 76 m. -le, oarea prO! USUUl,aJ lca 40" 6. Se cere să se determine elementele unui triunghi dreptunghic. Dacă se cunoa~e valoarea unei catete (50 m) şi a unui unghi (45°), se procedează asMel : - de la diviziunea 50 de pe scara orizontală, se ridică o perpendicuIară (verticală) pînă la intensecţia cu raza unghiului de 45° ; - din acest punct se duce o orizontală şi pe scara verticală se citeşte valoarea celei de-a doua catete (50 m) ; - lungimea razei cercului ce trece prin punctul de intersecţie, reprezintă valoarea ipotenuzei (70,7 m)_ Dacă se cunoaşte valoarea ipotenuzei (80 m) şi a unui unghi (400), se pr,ocedează astf.el : - se deterunină punctul de intersecţie între cercul diviziunii 80 m de pe scara orizonta,Iă, cu raza ull'ghiJului de 40° ; - din punctul de intersecţie se duc proiecţiile pe scările orj.,ontală şi verticală pe ,care se citesc lungimil<i' catetelor (61,0 şi 52,0 m). Dacă se cunosc valorile celor două catete (70,0 şi 47,0 m), se proced(~ază astfel : - se determină punctul de intersecţie al celor două perpendiculare ridicate de pe scări-le pri,ncipale, la diviziunile corespunzătoare valorii catetelor; - se citeşte valoarea unghiului cu ajutorul direcţiei radiale (:5:3,045,) : -'- se citeşte pe scara orizontală valoarea cercului pc care se află punctul de intersecţie, adică v;aloarea ipotenuzei (84,5 m). Valoarea celui de al treilea unghi al triunghiului se determină totdeauna :prin diferenţă: j= 1800-900-ce 7. Se cere să se determine elementele unui triunghi oarecare. Dacă se cunosc valorile a dou,ă laturi (90 şi 70 m) şi unghiul cuprins între ele (40°), pentru determinarea celei de a treia laturi şi a celorla-lte două unghiur'i, se procedează astfel: -'- pe SCaT.a orizontală se fixează punctul A, la valoarea unei laturi cunoscute (90,0) ; ~ se determină intersecţia razei de 40° cu cercul diviziunii 70,0 (valoarea celei de a doua laturi), rezultînd punctul B; -- se aşază o bandă de hîrtie pe punctele /lB şi se notează distanţa între ele; - se măsoară distanţa AB prin suprapunerea benzii pe scara orizontală (58,1 m), care este valoarea celei de a treia laturi; 10

_ se măsoairă cu raportorul mărimea unghiului BAG direct pe abacă (51°40'). Al treilea unghi se determină prin dtferenţă : j= 180°-(40° +51 °40')=88°20'. Dacă se cunoaşte valoarea unei laturi şi valoarea unghiurilor, celelalte laturi se determină prin teorema sinusurilor ca produs al unui număr cu raportul a două funcţii trigonometrke, aşa cum s-.a arătat în exemplul 5. Exerciţii. 1. Să se determine cu ajutorul abacei trigonometrice valorile naturale: sinus, cosinus, tangenta şi cotangenta pentru următoarele unghiuri : 65°10' ; 132°40' ; 238°20' ; 315°30'. 2. Să se determine cu ajutorul abacei trigonometrice produsele: 70. sin 40°; 140. oos 70°; 210. tg 120°; 300. c1Jg 293°. 3. Să se determine va,lorile rapoartelor:
50. sin 75°' 140 210 cos1:20° , tg 215°' 180 etg 35° ,

1, I I

el,
.!

"}

sil1 35° sin62°

sin54°.
,

sin 65°

SiIl28°' sin 126°

. ,

sin 110° sin76°

.

4. Să se determine valorile produselor: 65 sin 35° sin 70°
. ,

180 sin57° sin65°

. ,

80 ~il13° 8 sin54°

. ,

140 sin 115°
sin 74° .
.1

I i
f

5. Să se determine celelalte elemente ale unui triunghi dreptunghic, dacă se cunosc:
1) b=

85m;

C=38°; C=51°; c=141m; B=42°.

1
I I

2) a=145m;
:3) b=187m;

4) c=234
'"t:

m ;

6. Să se determine celelalte elemente ale unui triunghî oarecare, dacă cunosc: 1) a= 98m; b=73m; C=47°; 2) a=147m; A=710 ; C=58°; 3) b=268 m; A=87° ; B=43°. b. Nomograma pentru aflarea diferenţelor de nivel. Diferenţa de nivel intre două puncte poate fi calculată, elacă se cunosc elementele măsurate pc teren: distanţa orizontală do sau distanţa înclinată d, şi unghiul de pantă cx. în funcţie de aceste elemente s-au construit două nomograme. Nomograma pentru aflarea diferenţelor de nivel în junc/lie de distanţa recZusă la orizont do şi unghiul de pantă el. haeastă nomogramă (fig. 2, a) ,:,ste construită pentru a satisface rel:aţia : MI
= do. tg
IX.

••Î
~
":$

I~
-~

11

Î

;

1,

~
.

~ .. ~......... . I

....... ,,J 1 .
.

~

l

~
::.:.it .~ 1

,"'' 'r.'.....

~' 1 1
~'; 1c.
~,
,_

~

a:.dh 17'; '.

15 o
14°
FOl'mu/u.-

1
tger

ti.
o
J'CI7E'moiI! 1/11/;zol'l! c a ,JIl

5' 5;m.

ZOOm'
1.917

c- 6 u.~"<t . .5e
.0< ".

1t1

.t:,f

5l7m

d,
o

C.'

t
.

(X
0

Ah 32m 30m
Scbemout!ulJltzol't!
€X

di ..

;

'10

ti;,

d'
J

30 0 2

0m

t~,

#19.

1'~~
. ".:' iI
.,'

~;;'~. ~' ~. i'l&(~
li.

'"
".'.'1l.',":,'

- '15
Iflţ 42
!fOm
a,

49

:g,:

15g

. 13"

.t1h ~ 00

1817

ro bOt 50
70: 50 M

.le 2Q

29 80 270

25m rOl'mlJlo: ti h • d,' S/IIIX casa
2Um -

.5[J-.

250
250 m
240

"o
:~.

~~ .

f'l, fi
Of

~'8

1717

35
34 g 13 32
''[j v,

.90-'

30
20

19

18
17 15 15
1'1-

':] . nOSplllIS
722m
'

230
• 220 210 "oOm
n

,eo-~,7(J ~.

'IZ"

160 NOTA

I
~;

1 .. ' ',;".','~
," ,~

m

_,

--

1S0m
140

g

ffo

::

12
>;' g

',,>
~

~;:

:;;- -25

f$~

29 -28

Oocu dls/onlo (tiu) NIl! mOi mOI'l!tl.1!217I7m,jlescof'Qwnc,/;on%-,sevQ/uQ//Q/OOf'I!Q clmzolo p':102,pf'Jn5sou jll'IOIO. /?osj7unsu/ClIII(,M) se vo mu/l/jJhco cu oce/os numor. '/J't7

40}: 4 'a 20~:--" /01=4;-~'
.Jil
l'a

cot- to 5Q-'l:... o

~ij~
.\l~'

13 ~
'"

12
II

~

'""

1.90
180

9~30

'!1

80-1

,~:;;--

~

I

'f

: ).

1
b,

~.;"'"''. •...•

!t:%
.• : ţ

',,> ff __
~
~

fO

o .~

'" ~ ",'

'"
~

I
, ..i;' .,
_'., ',,, '1,' -~

1"f
.~~, " c, .

,;ţI

g~'

~,-2423 '- ~ .~ ~22 ~ 21 " .,-20m ~. 1.9

10\,-:-20 50-;;
'~
'"

~
~

~ -.:;
,~ '" ~

IOm ,0

'o ~

170
"- If''[j te '"

~ ~

..~ .~

'D • iJO

/0 30~.
5{;

.9 m
5e

:.'"
' ~

t
~
""" ~

30

20

~
'" %
~

fO 99
~

't ,~

~ -:- 8 1
~'. f7

'-;::,.

~

~

J
<;;
~'

,~

la ti. 39 _
9a.

i ,~ ~
~

l:
~

'"

'Om 7m

,'o
~

"i.

50

f-'/SOm

4,

lfi

"'~

<::;

50

~ '-~ ţ-/M

fim
50

."'1',"

~ "'

15
'"

,~

-

~
":::..., ~ "'',>

80-. 60 5D

1 ~.l:.'
ţ,
. ~"

" '-

.~
%.'::!

"''"

fIf

~

13 12

~il':

~

1
'i!l.ţ,,~'

~

,~.".: .. ~1"

"":::> _

-~

fl.ţ'
IOm -8 ;
6

*
,<-;

"

0

~ ~
~

"a~ I
O

30
2
O

%
"'"

.~ '" t-1.70 ~ .~ ~ f-/20
].

~

"''"
.~
~

.-.i

5

m

.~
-

~~ 't,
~~ ~

10

~

~

3a 2D

=:.

~,g ~

la
'].90 98~o
•. ?

P
~
, ~
'~

~:£f.".'."

~
SO

.X
:"-.f

1 l 1;' 1
,

~ ,~. ~

'.'
~ _ ,~ ~ _ _ ~

4

~

30

J
2

~
,'1>

;.

~

~~

Ij\
'll,\~

~

-€'
~ ~

£,',~~

~0

,.,.,.c

t~ ,,~S:>

e

O

-c:, ~

..

,

,.

o)

'"

~

-

-

-

,(;_
În

functie

de ungiJiul

de ronln

~~

li:!:1
/

Fig, 2. Nomogramă

pentru aflarea diferenţelor
şi de distanţa măsurată

de nivel (fj,h) :
sladia verlleali! dl,

.

11\

Fig. 2; Nomogramă P7ntru afl~rea diferenţelor d: nivel (~h) : a - ITI functie de unghiul de p<lJ1ta ŞI de distanta redusa la orizont do;

indireet"eu

~~)

12

13

~ţf. .

~ 1:,

~
.-'~

Ci,
CI!

S'c/1ema de i/lill'<of't? JOm 28 28
27 26

0;'
250rrr

IIi

«
~

r-4Om

.Jj>,p
d!.f%.o

'b
o

BOm - ZOm ISm tOm

{Jl

a
'IJ~ 1\} g c 2Z Z0 g 22 20°

a

9,

tii

I

aŞ:'

2'fO

u>.>
~

0>".. <Gf.0 0>,:: ""''''0 .Y.Y ~o <T(7o .Y<' <Qo .Y/ .T(7~

,g

u' o~
55

2t

g

t9°

formula:
C/]=0

25m 21t
23 22

1:
I

8 7 li Formula; cii -r/i(l-cosa) 5m 4m Do/" f4,22m

(t-cos«)

50~
209 18°

21 20m Ig t8 t7 15 ISm Iit 13
~

<&0
?;>.

200nr
190 F-180

2.9
<'ti

08

2

tli-C"

'""'

199

/7"

<'7 ~ ...... ~ -..;:.
..•.•.
.~
tS

35
Jm NOTA 2m Daci tlislonlo (tf;)esli moi more tIe IODm, fie S&17I'17 IiJIlC' 11011010 va lua YoliJoreu se 'tft~izolp flrill 10 S0",f:il/ lOII. lIosfl.unsul cihl (e/1 . se YO mulltfllÎC17cu oeelo! I/umti~ 3" 33
32 31 g

~

"-

~
<:

tii..

'" .%
V)

"-% -"

.~

~

'4}

.~ 2" ~
~20'
.~

2r ~
~
21" ~ 20. ~
fS.

.~

.•. ~
.\!;.

~

fJ
1fJ

'l22

~

.!!; 2f

••••

t
~

~

6IJ 5IJ
110

t
~ ~
{;
<.>

JO
2D
fO

'" ],
~ li

~ .<.> '" ~ ~ ~ ~

Bom 29 28 27

~

/8

'" .~ '" ~

'" "" '" " '"
V)

~-

-%

25 25 24
23

'" '" '" ~ ",'
"'S
\>
t..

'"

t..

"" .""

'" '"~ ~ ~ ~ ~
.\>

~
i:!
'l>

~

"- E-170
E-f6'O

12
fI fOm Il

I
!

~ ~ .~ f?150/l1' ~
~ t-11;.(}

1,\1

~ ~
',>

...:::

22 21
20,.,.,.
F,9 F& F;7

<:>.,

.""

~
~2D

fi' '{

•• .•..
~

-,. 19 .•..
'" "'"

11' .".

a.. .•.

"':\. ..It 16. '8:' -=:>

~ ". ~ ~

Im 90
8U 7U 6U

.~

~ ...•

~

14" '" "'"""

"-

~ (5

",.

a
E-7
~6

.~
'"'" "''" "'"

'"

15~~

~

-!j ." ~

~ ~.

~ .~

.~
~
'!'! <:>. :\~

{

/6'

'""". .-"'

':::)

JU
4U

.•

'"

~lc

10-4 .~ .1'

E-J
1'=-2

1~
.10

~\V

1\~ 20 \C~~.

i
~
=
'3


Il
Fig. 3. Nomogramă pentru
a -

M

~

••'1
indirect (cu stadia).

I I I

r

b)
Fig. 3. Nomogramă la orizont cunoscîndu-se pentru aflarea corecţiilor de reduc~re la orizont cunoscîndu-se' unghiul de pantă {J. :
măsurate

a) aflarea corec1)iilor de reduccr-e unghiul de pantă {J. :
distanţelor măsurite direct

b _ în cazul distanţelor

In eazlii

(eli panglică);

14

lS,

I I

i

I'~

1~. I J .. '~ .. '.;'. ~ I
._~

'~ .... ;' •. .." L ~.
~\

I~
~.-~ ...
,ii-:

Scara funcţ~onală este o curbă parabolică, pe o ramură fiind distanţele orizontale do şi pe a doua ramură, unghiul de pantă x. Rezultatele !lh se pot citi cu o precizi'e de 0,1 m pe o dreaptă situată in interiorul curbei parabolice. Datele cunoscute, do şi a, se fixează pe scara funcţională, se unesc cu .ajutorul unei r]gle de celuloid şi rezultatul se citeţ;te la intersecţi,a scării .din interior cu linia ce uneşte dateJe cunoscute. Nomograma pentru aflarea diferenţelor de nivel în funcţie de distanţa măsurată indirect cu stadia veTticală dl şi unghiul ele pantă :x. Nomograma «fig. 2, b) este construită pentru a satisface relaţia:

Pentru obţinerea distanţei reduse la orizont do se foloseşte aceeaşi relaţie ca in cazul precedent. Exerciţii. Să se determine corecţiile de reducere la orizont Ch cunoscîndu-se : _ distanţele măsurate direct (cu panglica) şi unghiul de pantă:
1) dl = 184,3 m; 2) dl =.326,5
fi;

0(=,3°26' ; a=4g83c;
O(

3) dl = 68'3,4 m ;

= 5g92c

;

~~~

Mz = dl sin a cos x. Construcţia şi modul de utilizare sînt asemănătoare cu ale nomogramei precedente. Exerciţii. Să se determine diferenţele de nivel (!l h), cunoscîndu-se <listanţele măsurate pe teren şi unghiurile de pantă:
1) do=176,5 2) do=315,2 3) do=747,5 4) dl =145,5 5) dl =272,5 6) dl =357,0 m; m; m; m; m; m; al=4°40'; <:<:2=61:85C; a3=51:35c; 0\4=2°20'; a5=31:15C; a6=4g45c.

_

distanţele măsur,ate indirect (cu stadia) şi unghiul de pantă:
1) dt = 145,5 m; 2) dt=272,5 m; (1;=2°20' ; 0(=31:15c; 0(=41:45c.
:,~;.

.. ..

~ ~

~,

3) dl= 357,0 m ;

~

d. Nomograma pentru aflarea corecţii lor de sfericitate şi refracţie (fig. 4). Aceasta este o l1'omoglramălini,ară, rezultatul r fiind in funcţie de o singură variabilă do. Ln partea stîngă a scării s-au îl'liSdris datele cunoscute - distanţeJe de la O la 7 000 fi, iar in partea dreaptă rezultatele corespunzătoare, calculate conform relaţiei:
d2
'~ .l

r=0,43 /

t-

1
#:
t?
'i.

<,

r
~
. ~~:4;,,'

.. 1 .fl.;
~.i~

it"

C. Nomograma pentru aflarea corecţiilor de reducere la orizont. 'Corecţia de reducere la orizont se aplică dirstanţelor măsurate pe teren inclinat, direct (cu pangIi:ca) sau indirect (cu stad1a). Elementele cunoscute in acest caz sînt: dIstanţa măsurată dl şi unghiul de pantă a. Nomograma pentru aflarea corecţiilor de reducere la orizont, cunoscîndu-se distanţa măsumtă direct (eu panglica) şi unghiul ele pantă 7.. Această nomogramă (fig. 3, a) s-a construit pentru a satisface relaţia:

m

'

~;~.

..p, .J

în care Rm este raza medie de curbură a Pămintului =~79,11 k Exerciţii. Să se determine corecţi a de sfericitate şi reiracţie, pentru distanţele: 524 m ; 1215 m ; 1832 m ; 2176 m ; 3265 m ; 3957 m ; 4875 m;
6880 m.

c,,=elt (l-cosCl.).

"i
',

i
~; --

Scara fUllJoţironală ste o elipsă av;indaxa mare drept scară a rezultae ielor. Modul de uHlizare este asemănător cu al nomogramelor precedente. Rezultatul citit pe nomogramă reprezintă corecţia, care trebuie scă:zută din distanţa măsurată, pentru a obţine distanţa redusă la orizont, adică: do =dl-c". Nomograma pentru aflarea corecţiilor de reducere la orizont, cunosdndu-se distanţa măsumtă indirect (cu stadia verticală) şi unghiul de pantă IX. Nomograma (fig. 3, b) s-a construit pentru a satisf!a'cerelaţia:

e. Nomograma pentru aflarea coordonatelor relative (fig. 5). Cu ajutorul acestei nomograme se pot afla coo[1donatelerelatirve !lx şi !ly, CunOscînd orientarea (J şi distanţa do . Scara funcţională a nomogramei este o semieUpsă, iar scara rezultatelor este semiaxa mare a e1ipsei. Un arc al scării fUl1'eţio[J.!ale divizat de la O la 100 m ~din m în m) este pentru distanţJe, iar celălalt arc este divizat de 1$ O la 1001: din 50 in 50c (diviziune centezimală) pe ambele părţi, cu sel'lisuride oreştere contrarii. Nomograma este construită pentru a satIsface relaţia: !lx=do' cos {J; !ly=do' sin {J.

'1

c" =dt
16

sin 20:.

Scara funcţională este un al'C de elipsă, avind axa mare C<J._ sCCl,ră <a E.ez~tat~lor,. utilizindu-se în aeelaşi mod"ca nomagramele precedente.

Pentru utilizarea ei este neeesar ca în prealabil să se efectueze reducerea orientării la primul cadran şi să se noteze semnele coordonatelor relative. în cazul orientărilor în cadranele I şi III, se foloseşte scara orientărilor aşa cum este notată pe nomogramă (~x scara din interior şi !ly 1icar.adin exteriior), iar- pentru- orientărHe- dincadr,anele-H şi' IV, aiCestea se inversează (!lx scara din exterior şi ~y scara din interior).
2 Calcule topografice

.,

~

cl~.~ij .
'ţ"

17.

~

/.I~."
-~;~

.j

-.-J ";.î
-.,_--0

do 2fJOO -r 0,27m m 0,28m 0,2Sm 1900m ~ 0,2lfm

l'

do 4000m

~
1.08m t.05m

do 7000m 5900m

l'

tJ

Lix piLi!! 100m 95 90 Sc!lema tie ulilizari' O va.

do .-100m

T 3,BOm

3900m 1.00m J800m

1-:;''1~
85
15

80

20

B800m 1--3,10m 8700m

75

259

85
Formula Jx = oU costJ Lij' = oU sin O 70 80

.70

3fJ

0.23m /800m~O,22m 0,21m 1700m 3700m

o'BSm

8000m 5500m

fOU"
2,90m 2,80m 2,70m 2,80m 2,50m 2,40m

Formula: 1'=43fim

dl

55-r35 fiO

O,BOm 3800m

fiS
50

r
90

85

I I
__ o

.:t

5400m O,85m 8300ml-

V'O""

.. ;~

0,19m 3500m 0.18111 1500m o,17m

~
"\;J

55

NOTĂ

t""

'" 1;

•.... ~
1500111

t:' ..•• .~

0,80m ~ 3'fOOm
.

0,18m ~

~
~ 3300m
""t.>

,!;; 1'fOOm

~ ~

•.
1300m

~ IJ,15m ~
0,13m :~ 0,12m '"
{)

O,75m ~

"
t.>'

.,
~
Oi.
t.>

8200m 1i100m

~.-:"~ ..•.
i;. ~
~
Oi.

'"~,

.,. 0,1'f111~
~ ~

~
0,70m ~

'- 5900m ~

5000m

~
'" 8100m 3000m 2900m

"'J200m

'" it 5800m ' ..'":: 5700m ,~ 5500m ~~
.">

2,30m ~
"

~ '"

~
,~
"i:;'

~ ",' ~
~

O,55m ~

.~

o"::: '"

2,20m

J;
.<::>

.~

0,11m ~. !200m ...:£O.lOm ~

tS

~
0,50m

l
.<::>

'" ~

2,10m {j
-<::: <..

~ ~ '" "'-. " ~ '" "

.,

--'"

".~

.~

~ ~
'l::>

'" -%

"'"

.!2 5500m
5400m 5300m 5200m 1,90m f-l,80m

'E

'"' Ci) ..•...

~ ~ '" ~ ~ '" (5

, ~

'l

'<

017170 dislunlo (du)esle mui 50m more de !of}m,peseuro funeI/onolti se vuluu voloureo 45 'divizolti prin 2,,orin 5saupr/n 10. Rispunsul cilil Jx sou !J!I se va mull/pl/co eu ~ 40 ocelur numir :;;

I
I I I I
,1

35
30

" ~ ~ .'" i:
' ~"

<'OS

2,OOm ~'

"'~

~

<.s O,55m

"

r

~

." '" ~

" •..
<u

~
25m

-l2 .':)

0,'

.'2.

<;-

't

2800m 1100m ...'f-0,08m 1000m 2700m 2500m 2500m 2'fOOm 2300m 2200m 2100m 2000m 0,30m 0,27m O,40m 0,50m

~
'" 't '"

70

'<:, c

~

20

5/00m 5000m

-t 0,07m
0,05m o,05m

xf,70m

O,'f5m

900m 4= 8fJOm 700m 500m SOOm 400m 2'00m Om O,04m O,03m O,02m o,Olm O.OOm

4900m l=- !.50m 4BOOm 4700m -l-1.50m 4800m 4500m

~ '<:. =

15

/IJ

f- !,40m
5m

0:3Sm

4400m -f-1,BOm 4JOOm 4200m {f,20m 4100111 4000m 1.!0~ r.OBm

••1,
19

Fig. 4. Nomogramă pentru aflarea corecţiilor de sfericitate şi refracţie,

09 ~

Fig. 5. Nomogramă pentru aflarea coordonatelor relative,

Î'
1':

18

1.- J .~,

.'1;'

do

J!I
100m

140m \95
130 120

90 85 80

Pe nomogramă se pot aprecia valorile pînă la 0,1 m, putînd fi folosită cu mult randament pentru calculul ooordonatelor relati'Ve la punctele radiate şi pentru control:ul drumuirHor. Exerciţii. Să se determine coordonatele relative ale punctelor radiate, la ea,re s-au măsurat următoarele elemente: 9 = 47g[5e dl= 78,15 m; fJ2= 64g80e d2= 128,90 ro ;
1

Formulo: 2t-,,!/2 do=

63= I39g50e d3= 48,75 m;
fJ5=228g35e

fJ4=183g25e

d4=153,40 m;

VJx

110

75 rf1
70

d5= 164,80 m; d7=288,90 m;

100m 95 90

07 =335g80°

96= 274g30e d6=21~;50 m; 6s=363g71e d8=3'21,40 m.

85
80 75m
<:::>

f. Nomograma pentru aflarea distanţei Între două puncte, În funcţie de diferenţa coordonatelor (Lh şi L\y). Această nomogramă (fig. 6) este construită pentru a satisface relaţia: do=

V L\x2 + L\y2.

I~ I ,":;.
.. l.
.

;.'.:it.\.

-!j ~

.t; <:;

~

'-.:: %

.:tf'$O

'-:..

---. '>5'

70 55 50

~ ..., '" ."

.."

~ ~
.

~ ~O,

~ c:,.

<: '" ~
",

~ ~ ~ ."<
.

c. c. ..., C>.. c.

Scările nomogr.amei sint două drepte înclinate, utilizarea ei făcîndu-se în mod asemănător ca la n'omogramele precedente . Exerciţii. Să se determine distanţa, cunoscîndu-se coordonatele relative, în următoarele cazuri:
L\Xl = 87,4 m; b.Yl = 48,5 m ; b.x2=184,5
~c

c.

-

m; b.Y2=96,3 m;

liO

'"..., <>

---..
~
t:>

b.X3 = 215,6 ro; !J.Yl

148,3 m ;

b.x4=318,9 ro; b.Y4=456,2m; b.x6=848,0
fi;

~.

~

1
~;;: ~;
~~.

1 "('''.'
.• <'<:

~ ~ -

55 50m

b.x5=423,8 m; /:;,Y5107,4 m ;

b.Y6=415,3 ro .
TOPOGRAFICE

:J. TABELE FOLOSITI<; LA l';FECTUAREA

CALCULELOR

.

.;:

I ~e I~
1::,' •

.•.I~~.'~', ,.

Schema de lI/lIizare Ax do A!f NOTA: /lOC(il1x sau /1!! sinI mai maride /lJlJm, fie segr/le funcl/ona/e se iou ambele yalori divizo/e firme. Imn 5 sau flr1n l/l. !?dSflunsul ctll! (do) Se ya mu/tipltco cv acel oS numar.

a, Tabele pentru transformarea unghiurilor din gradatia centezimală În gradaţia sexagesimală şi invers. În lucrările topografice, unghiurîle sînt date în gradaţia centezima!ă, în care: 400g = 40 oooe= 4 000 oooee 1" = 100ee sau F=100e; şi în gradaţia sexagesimală, in care: 1°=60'; 1'=60" iSau3600=21600'=1 296000". Întrucît de multe ori se pune problema transformării unui unghi dintr,un sistem de gr-adaţii in altul, intre aceste două sisteme s-au' stabilit corespondenţe astfel: Ig =0°54'=54';
1°=,
jg,

"~;
'~

'.~
(~-

:'

<t

~i

~.

:~!
t;

;}l

:i~
J,i

~~
.'

:~
~~~

I
~'

~'~.f'.
1J/77 F'ig, 6, Nomograrnă pentru

III

;

,-1.. ~~\':.',':,.'
I •.
~'.'

om
În funcţie de dife-

le =0°00'52",4=52",4 ~i
!I

;

sau

1'~0~, 01e85ee,2=le85ee, 2;' 1"~Og, 00e03ee,09 = 3ee,09.

[ee=oOoo'OO" = O",:~24; ,324

.:~
).~

aflarea distanţei intre două puncte renţa cool'dona'telor (~x' ~y).

Pentru-uşurinţa calculului s~au întocmit tabel~ din care se pot extragevalorile in orice situaţie dată (tabelele 1 şi 2). 21

~:~
I

20

.

~ -W"kl._~

I
-~

",;,~ '~
).f~.~:.

~ .

.~:.;~i .-ii
.;'~

/d
-~

t~

n:~
;

',i

,-,

~_~===_",.,:!,,~~

..•• _

,.. _

_ _..

-::~

...1

--Tj
Tabela Transformarea unghiurilor
2
o , o , o , o, o ,

1 Transformarea unghiurilor din gradatia sexagesimală În gradatia centezimală.

Tabela 2

din gradaţia

centezlmală Orade

În gradaţia
fi
o'

sexageslmală
8 9
o , o

(

Il'

o
o,

Orade

° , 618 1518 2418.. 3318 4218 51 18 6018 6918 7818 8718 9618 10518 11418 12318 13218 141 18 15018 15918 16818 177 18

o ,

I

'Il':
9

o
0,0 .. 11,1. . 22;2 .. 33,3,. 44,4 .. 55,5 .. 66,6 .. 77,7 .. 88,8 .. 100,0 .. 111,1.. 122,2 .. 133,3 .. 144,4 .. 155,5 .. 166,6 .. 177,7 .. 188,8 ..

I

2

4

fi
I

,

,

8

00 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 180 190 c 0,00 0,10 0,20 0,30 0,40 0,50 0,60 0,70 0,80 0,90
Il'

00 90 180 27 O 36 O 45 O 54 O 63 O 720 810 90 O 99 O 1080 117 O 126 O 135 O 1440 153 O 162 O 1710

054 954 1854 2754 3654 4554 5454 6354 7254 8154 9054 9954 10854 11754 12654 13554 14454 15354 16254 17154

148 1048 1948 2848 3748 4648 5548 6448 7348 8248 9148 0048 10948 11848 12748 13648 14548 15448 16348 17248
2

242 1142 2042 2942 3842 4742 5642 6542 7442 8342 9242 10142 11042 11942 12842 13742 14642 15542 16442 17342

336 1236 2136 3036 3936 4836 5736 6636 7536 8436 9336 10236 11136 12036 12936 13836 14736 15636 16536 17436 Minute

430 1330 2230 3130 4030 4930 5830 6730 7630 8530 9430 10330 11230 12130 13030 13930 14830 15730 16630 17530

524 1424 2324 3224 4124 5024 5924 6824 7724 8624 9524 10424 11324 12224 13124 14024 14924 15824 16724 17624

712 1612 2512 3412 4312 5212 61 12 7812 7912 8812 9712 10612 11512 12412 13312 14212 151 12 16012 16912 17812

8 6 176 266 356 446 536 626 716 .806 . 896 986 1076 1166 : 1256 1346 1436 1526 1616 1706 1796
9

00 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170

2,2 .. 1,1.. 13,3 .. 12,2 .. 23,3 .. 24,4 .. 34,4 .. 35,5 .. 45,5 .. 46,6 .. 56,6 .. 57,7 .. 67,7 .. 68,8 .. 78,8 .. 80,0 .. 90,0 .. 91,1 .. 101,1 .. 102,2 .. 112,2 .. 113,3 .. 123,3 .. 124,4 .. 134,4 .. 135,5 .. 145,5 .. 146,6 .. 156,6 .. 157,7 .. 167,7 .. 168,8 .. 178,8 .. 180,0 .. 190,0 .. 191,1. .

3,3 .. 14,4 .. 25,5 .. 36,6 .. 47,7 .. 58,8 .. 70,0 .. 81,1. . 92,2 .. 103,3 .. 114,4 .. 125,5 .. 136,6 .. 147,7,. 158,8 .. 170,0 .. 181,1 .. 192,2 ..

4,4 .. 15,5 .. 26,6 .. 37,7 .. 48,8 .. 60,0 .. 71,1. . 82,2 .. 93,3 .. 104,4 .. 115,5 .. 126,6 .. 137,7 .. 148,8 .. 160,0 .. 17l,1. . 182,2 .. 193,3 .. Minute

5,5 .. 16,6 .. 27,7 .. 38,8 .. 50,0 .. 61,1 .. 72,2 .. 83,3 .. 94,4 .. 105,5 .. 116,6 .. 127,7 .. 138,8 .. 150,0 .. 160,1. . 172,2 .. 183,3 .. 194,4 ..

8,8 .. 7,7 .. 6,6 .. 18,8 .. 20,0 .. 17,7 .. 28,8 .. 30,0 .. 31,1. . 40,0 .. 41,1. . 42,2,. 51,1 .. 52,2 .. 53,3 .. 62,2 .. 63,3 .. 64,4 .. 73,3 .. 74,4 .. 75,5 .. 84,4 .. 85,5 .. 86,6. ; 95,5 .. 96,6 .. 97,7 .. 106,6 .. 107.7 .. 108,8 .. 117,7 .. 118,8 .. 120,0 .. 128,8 .. 130,0,. 131,1. . 140,0 .. 141,1. . 142,2 .. 151,1 .. 152,2 .. 153,3 .. 162,2 .. 163,3,. 164,4 .. 173,3 .. 174,4 .. 175,5 .. 184,4 .. 185,5 .. 186,6 .. 195,5 .. 196,6 .. 197,7 ..
fi

10,0 .• 21,1. . 32,2 .• 43,3 .. 54,4 •. 65,5 .• 76,6 .. 87,7 •• 98,8 .. 110,0 .. 121,1. . 132,2 .. 143,3 .. 154,4 .• 165,5 •• 176,6 .• 187,7 .. 198,8 ..

I I

'-1 I
-.1"

o
000,0 524,0 10 48,0 1612,0 2136,0 2700,0 3224,0 3748,0 4312,0 4836,0 032,4 5556,4 1120,4 1644,4 2208,4 2732,4 3256,4 3820,4 4344,4 4908,4

I

104,8 628,8 1152,8 1716,8 2240,8 2804,8 3328,8 3852,8 4416,8 4940,8

137,2 701,2 1225,2 1749,2 2313,2 2837,2 3401,2 3925,2 4449,2 5013,2

209,6 733,6 1257,6 1821,6 2345,6 2909,6 3433,6 3957,6 4521,6 5045,6 Secunde

242,0 806,0 1330,0 1854,0 2418,0 2942,0 3506,0 4030,0 4554,0 51 18,0

314,4 838,4 1402,4 1926,4 2450,4 3014,4 3538,4 4102,4 4626,4 5150,4

346,8 910,8 1434,8 1958,8 2522,8 3046,8 3610,8 4134,8 4658,8 5222,8

419,2 943,2 1507,2 2031,2 2555,2 3119,2 3643,2 4207,2 4731,2 5255,2

451,6 10 15,6 1539,6 2103,6 2627,6 3151,6 3715,6 4239,6 4803,6 5327,6

00 10 20 30 40 50

O, 00000 18519 37037 55556 74074 92593

O, 01852 20370 38889 57407 75926 94444

O,

O,

0, 03704 22222 40741 59259 77778 96296 O,

0, 05556 24074 42593 61111 79630 98148 O,

O, 07407 25926 44444 62963 81481 00000 1, Secunde

O, 09259 27778 46296 64815 83333 01852 1,

O,
11111 29630 48148 66667 85185 03704 1,

O,
12963 31481 50000 68519 87037 05556 1,

O,
14815 33333 51852 70370 88889 07407 1,

O,
16667 35185 53704 72222 90741 09259 1,

--- I
00 10 20 30 40 50

O

I

I

2

I

3

I
O,

4

I O,

5

I O,

fi

I O,

7

8

I O,

9

o
0,00 3,24 6,48 9,72 12,98 16,20 19,44 22,68 25,92 29,16 0,32 3,56 6,80 10,04 13,28 16,52 19,76 23,00 26,24 29,48 0,65 3,89 7,13 10,37 13,61 16,85 20,09 23,33 26,57 29,81 0,97 4,21 7,45 10,69 13,93 17,17 20,41 23,65 26,89 30,13 1,30 4,54 7,78 11,02 14,26 17,50 20,74 23,98 27,22 30,46 1,62 4,86 8,10 11,34 14,58 17,82 21,06 24,30 27,54 30,78 1,94 5,18 8,42 11,66 14,90 18,14 21,38 24,02 27,86 3l,l0 2,27 5,51 8,75 11,99 15,23 18,47 21,71 24,95 28,19 31,43 2,59 5,83 9,07 12,31 15,55 18,79 22,03 25,27 28,51 31,76 2,92 6,10 9,40 12,64 15,88 19,12 22,36 25,60 28,84 32,03 :

0,
00000 00309 00617 00926 01235 01543

O,
00031 00340 00648 00957 012.65 01574

O,
00062 00370 00679 00988 01269 01605

O,
00093 00401 00710 01019 01327 01636

O,
00247 00556 00864 01173 01481 01790

0,0000 0,0010 0,0020 0,0030 )l;0040 ~~0050 ,0060 0,0070 0,0080 0,0090

--- --- -O

-----0,2" 0,0006

00123 00432 00741 01049 01358 01667

--------

00154 00463 00772 01080 01389 01698

00185 00494 00802 01111 01420 01728

00216 00525 00833 01142 01451 01759

I

0,0" 0,0000

0,1" 0,0003

0,3" 0,0009

0,4" 0,5" 0,00120,~015

0,6" 0,7" 0,8". 0,0019__ 0,002~Jl,Q~25

--0,9" 0,0028

00278 00586 00895 01204 01512 01821

.i
,_o

I I I I
.

, ., ..

Exemplu.

Să se transforme 20010'02"

în grade, minute şi secunde centezimale:

Exemplu,

Să se transforme 22~ 400 80cc În grade, minute şi secunde sexagesimaJe 222' =19048' 40c = 21'36" 80cc= 25"92 20°10'01"92

200 = 222' 22c 22cC 22 10' = 02"= 18 51 6 9 2

221! 40c

79cC

33

22

23

li 11 '.. . 1
0' 4
;

".

,
~

'~

. . :1

---'-'".'_"-~'~~'

_.L

",'''''.,'L_,d~,..._,~~

__ ~~_ .

-'-':.:::::-:_ ~:::::::--,-~.~

CAD

~. ~;~'J3~
'Exerciţii. 1) Să se afle valorile în diviziunea sexagesimală a următoarelor unghiuri: 27«18C93CC; 141«35eJ 1ce ; 230u65e9iee; 312g58e80ec; 76g53c27ee; 184g42e87ee; 291g06e43ce; 37 4g35cÎ2cc. unLinia trigonometricA Cadranul 6=a 1 Cadranul
6=IOOg

'S- .•1J.
' __

Tabela 3=

$

C.,1l Il Cadranul
6=2001r

'J

1II

+a

+a

Cadranuf IV 6=300«+a

t-"-::. .ţ
'".'\

sin a cos a tga ctg a

-I-sinoc -I-cosoc +tgoc +ctg"

-I-cosoc -sin" -ctgoc -tgoc

-sinoc -cos" +tg". +ctgoc

.-COSll' +sinll' -ctg" ./ -tg"

2) Să se afIe valorile în diviziunea centezimaJ.ă a următoarelor ghiuri : 252,S 26° 57' 34"; 110° 23' 13"; 198° 15' 37"; 285° 03' 29"; 53° 11' 48" ; 164° 32' 45" ; ,242° 127'56"; 3'39° 1W 2,9".

Exemplu: sin 38g2iC65cc= Cadranul 1 cos38 2165

-+ sin.38g2IC65c~=+0,564892
=-I-cos 38 2165 =-1-0,825165 38 21 65 =-1-0,684582 38 2165 =+1,460745

I~
"'O<'.,'~~~

I
~ ... ~~ (.
........"
.,.'
'

--'~

P ..... '~~ .. ~.> .'.
....

I
0_' ~,

/l iir 1'..,

'l!!J'~.
",'

..;.'~'..,. ~,i: ,"_:.~
./
\:.'

I .. , "'~,~,;
'.

. r.

.

~.~~

Jr
;il;

~
~.

'~~:'
. fit.

I
~..

b. Tabele de valori naturale ale funcţiilor trigonometrice. Aceste tabele cuprind valorile natmr,ale ale funcţiilor trigonometrice în cadranul 1, în diviziune centezimală de la O la 100g sau de la O la 90° în diViziune sexagesimală (cerc topografic). Valorile orientărilor e din cadranele II, III, IV, trebuie reduse la primul cadran. Reducerea la primul cadran se face aşa cum se arată în ta:bela 3. In funcţie de Sicqpul,pentru care au fost întocmite, valorile din tabele sînt calculate din minut în minut, sau din 10 în 10 secunde, cu şase sau cu opt zecimale. Tabelele de valori naturale cu 6 zecimale cuprind: - va~orile naturale pentru sin, cos, tg şi ctg ; - valorile naturale pentru cos2 şi sin.cos ; - 'pătra,tele numerelor. Valorile naturale ale sinusului, cosinusuLui, tangentei şi cotangentei sînt calculate din 10cC în 10cC în gradaţia centezimală şi din 3"24 în 3 24 în gradaţia sexagesimală. (ta:bela 4). Tabela are 2 grupe de coloane vertÎiCale,aV1îndînscrise în capul coloanelor gradaţia sex,agesima1ă, gradaţia centezimală, sin, cos, tg, ctg, iar . pe linii orizontale unghiurile şi valori!le naturale corespunzătoare. Fiecare pagină cuprinde unghiuri în valoare de 20 c, deci fiecare gmd este cuprins în 5 pagini. Unghiurile de la O la 50 sînt înscrise în partea de sus a fiecărei pagini. Unghiurile de la 50 la 1001[sînt înscrise în partea de jos a coloanelor, iar valorile acestor unghiuri (min'Ute şi zeci de secunde), în padea dreaptă, aVÎÎndsenisul de creştere de jos în sus. în partea de jos a fiecărei coloane sînt înscrise diferenţele tahulare pentru 1 secundă (centezimală şi sexagesimală. Valorile naturale sînt împărţite în două grllipe a cîte treî cifre. Valorile sin, cos,tg, pentru unghiurile de la ..Q_la 5Qg şi ~~n, cos, ctg pentru unghiurile'de la~50 la-100g-sîntsub(illitare, în tabelă fiind înscrise numai
11

tg 38 21 65 =-I-tg ctg38 sin 2165 =-I-ctg

124g 85c17cc=-!-cos

24g85CI7cc=+0,924769 248517 248517 248517 =-0,380531 =-2,430210 =-0,410488

II

cos 124 85 17 =-sin tg ctg 124 85 17 =-ctg 124 85 i7 =-tg

sin 261g 65c42cc= - sin 111 cos 2616542 tg 261 6542 =-cos =-I-tg =-I-clg

g 61 65c42cc= -0,824015 616542 61 6542 61 6542 =-0,566567 =+1,454400 =+0,687569

3

.~

'1 "J

ctg 261 6542

;/( it
.;~

sin 375g02c80cc=-cos

751[02"80cc=-0,382277 75 02 80 =-1-0,924048 7502 7502 80 =-0,413698 80 =-2,417220""

}.

/.';

IV

cos 375 02 80 =-I-sin tg 375 02 80 =-clg

4

~~"~

; ,\

..

ctg 375 02 80 =-tg

zecimalele. La extragerea lor, in camet trebuie să se înscrie V1aloareacompletă, adică O, .... Valorile ctg pentru unghiurile de la O la 50g şî tg pentru unghiurile de la 50 la 100g sînt supr,aunitare, ele aV1îI1dnscrise î înlregii (după care S-'â pus punct) şi zecimalele, al căror număr a rost redus, astfel încît în total valoarea nat'Urală să fie formată din şase cifre. Prima grupă a valorii naturale formată din 2 sau 3 ci£re este scrisă în capătul-f.iecărei coloalne~şi acolo unde valoarea ei-se sofiimbă: iar doua grupă este scrisă în dreptul fiecărei valori unghiul,are.

a

I.~:" ţ~: '~' ,I Î_

24 .

25

I

(
Tabelele se folosesc : _ pentru aflarea valorilor naturale (sin, cos, tg, c1Jg)atunci cind se cunoaşte valoarea unghiului; ,_ pentru aIflarea unghiului cînd se cunoaşte va1Joareanaturală a unei linii, trigonometrice . . Exemple. 1. Să se ext'ragă valorile naturale sin şi cos pentru unghiul O( = 38g2l c65cc (gradaţie centezimală). Pentru aceasta se deschid tabelele la pagina în care este înoorisă vac C loareade 38g , iar în partea de sus a coloanelor valorile de 20 şi 30 ; _ se oaută linia corespunzătoare 2]C .şi 60cC, de pe care se extrag: sin 0(= 0,564886 ;
<lOS
~~."

1j . I 1
t.;.

,"Ji

t

.~

.o.~

. 'l
"'f

:'1

0(=0,8'25169 ;
,:"~ ...l.

_ pentru diferenţa de 5CC se folosesc diferenţele tabulJare p-entru 1cc înscrise în partea de jos a f.iecărei coloane. sin 1,30' 5ec= 6,50~ 6 unităţi de al 6~lea ordin;
<lOS

:"I~
; ;~. i
'. ..\W .;;:\

0,89 .5CC 4,45~ 4 unităţi de al 6-lea ordin, =

• I"~
~
:~

care se adună cu valJorile naturale extrase, urmărindu~se sensul de creştere al valorilor : sin 0(= 0,564886 + 6= 0,564892 ; cos 0:=0,825169 . 2, Să se extragă valorile naturale

4=0,825165,
tg şi ctg pent1.u unghiul

~=

~55°28'45/. Pentru aceasta, se desohW tabelele 1a pagina pe care este înscrisă in partea de jos valoarea unghiului 55° ; _ se caută valoarea minute1Jor (28') pe coloana din dreapta, avînd sensul de creştere de Jos în sus; ~ se extrag valorile naturale tg şi ctg pentru valoarea cea mai apropiată a unghiului dat (55°28'43") : '; tg ~ = 1,453850 ; ctg ~=0,687828 ; _ pentru diferenţa de 2" se folosesc diferenţele tabulare pentru 1" ÎnScrise în partea de jos a f.iecărei coloane : 1Jg1,5' 2=13 unităţi de al 5-lea ordin; ctg 7,4' 2=14,8 ~ 15 de a16~lea ordin, care se adună la valJorile naturale extrase, urmărindu-se tere al valorilor : tg~=1,453850 sensul de creş-

!.

I: . , ' I " I 1~ 1 -Il
'a
:,~ ~;~

,~

"i ti

.~~~

:~

"d

ii
:'

~

+ 30=1,453880;

ctg ~=0,687828 -15=0,687813.

26

.~
, •.::""••.•... ,..,:::~":'t'~~"!~~\

,.. ~i'.,.,,(~~:

>-'i!";'"~~.'''''

",.,.li\'iî!~Af~~

'j~:.,

.,~~"

, 0;£f,"";'fţ,;
, .i

ÎIIÎI, __ ~ ~"''!'1r''!'''''~'''''''';''I!'~~~'!ClI<J)j~;'~;'?'iP~'!l!''\1Ţq!\f. ţ$~~~~~~t!~~~;i~~g>J~r'>$l~~1l r . ~- ..: @'. c d~. ,. 'g .' :î;' l!5t'.;" "'if
,"'{",

~'1

>-;:'
'"'

o
I

5.

1

t:S

....•

II

..m
I

',"".'"

-

ţll':"â~lU('

q
~

C - 'g>!i.. ()'q ,,~ ••.• o ;:;' I ,.~. Ul
C'-oI'~.

)J;~~~~i!lP;l&EiTI-~gmr~,'
ro

ro:-"';<'''ţ'''

1

~

__

~

~.;.."f""":

_ .•.•

•..

.~

Tabela Valorile naturale ale liniilor trigonometrice cu 6 zecimale (extras)

4

38g
20C
34°

rrs, , 5
~ 5r ::'\l 5 I
f

e ee 10 20 30 40 50 60 70 80 90 00 10 20 30 40 50 60 70 80 90

II

sin 692 705 718 731 744 757 770 783 796 809 822 835 847 860 873 886 899 912 925

20 00 564 679 825 311

I

cos 302 293 284 275 266 257 249 240 231 222 213 204 195 186 178 169 160 151 142

II

t

1 1f 1 2 I 2 f

,

21

"" 2 I ::'\l 3 3I 3 4 ) 4I 4 • 5 )

tang 684 202 225 248 271 294 317 340 363 386 409 432 455 478 502 525 548 571 594 617 640

I

cotg 1.46156 151 146 141 136 131 126 121 116
III

II
00 90 80 70 60 50 40 30 20 10 00 90 80 70 60 50 40 30 20 10

34°

8C 72""

106 102 097 092 087 082 077 072 067 062

79

9 6C<l 2":1 5956 53 49 46 43 40 36 33 C<l 30 ~ 27 23 20 17 14
10

e ee 12 30 00 10 15 18 20 22 30 25 40 28 50 31, 60 - 35 70 80 ~ 38 41 90 44 31 00 48 10 51 20 54 30 _57 40 1 50 4 60 7 70 10 80 14 90

li

t

sin 565 975 565 988 566 001 013 026 039 052 065 078 091 104 117 130 143 156 169 182 195 208 221

eos I 824 423 li 414 405 396 387 378 369 360 352 343 334 325 316 307 298 289 280 271 263 254

30C tang 686 510 533 557 580 603 626 649 672 695 718 741 765 788 811 834 857 880 903 926 950

I

cotg 1.45664 00 659 90 654 80 650 70 645 60 640 50 635 40 630 30 625 20 620 10 615 00 610 90 605 80 600 70 596 60 591 50 586 40 581 30 576 20 571 10

II

";s7[,
45 42 38 35 32 29 25 W 22 ":: 19 16 12 9 6 359 56 53 50 46

69

353 849 20 366 840 30 379 831 I 40 ; 392 823 50 I 405 814 60 I 418 805 70 ; 431 796 80 444 787 90 -5 ; 26 00 457 778 ; 769 10 469 I 482 760 20 751 495 30 1 11 508 743 40 1 •I 521 734 50 1 725 534 2 ~ 60 547 716 70 2 i 707 80 560 2 i 573 698 ~ 32 90 ::'\l 35 27 00 586 689 10 599 680 38 612 671 20 41 625 663 44 30 654 40 638 48 645 651 51 50 664 636 54 60 70 677 627 57 1 80 690 618 4 90 703 609 716 600 7 28 00 10 10 592 729 20 742 14 583 754 574 17 30 20 40 767 565 23 50 780 556 27 60 793 547 70 806 538 i' 30 ::'\l 33 80 819 259 36 90 832 520 40 29 00 845 512 43 10 858 503 46 20 871 494 49 30 884 485 53 40 897 476 56 910 50 467 923 -59 60 458 ~ 2 70 936 449 00 6 80 949 440 ::'\l 9 962 90 432 12 30 00 565 975 824 423 II cos I .in
3 4 4 4 4 5 5
I

;

.

II

402 900 80 425 895 70 448 890 60 471 885 50 494 880 40 517 875 30 540 870 20 865 10 563 586 861 00 609 856 90 632 851 80 656 846 70 679 841 80 702 836 50 725 831 40 748 826 30 771 821 20 794 816 10 817 811 00 807 90 840 863 802 80 887 797 70 910 792 60 787 50 933 782 40 956 685 979 777 30 772 20 686 002 025 767 10 048 762 00 071 757 90 094 753 80 118 748 70 141 743 60 164 738 50 187 733 40 210 728 30 233 723 20 256 718 10 279 713 00 302 708 90 325 703 80 349 699 70 372 694 60 395 689 50 418 684 40 441 679 30 464 674 20 487 669 10 686 ŞI0 1.45664 00 cotg I tang II '
2.31 7.8 049

74

73

72

71

70
n

24 20 17 14 11 7 4 1_ 58 54 52 48 45 41 38 35 C<l 32 C<l 28 ' 25 22 19 16 12 9 6 3 59_ 56 53 50 46 43 40 37 33 30 C<l 27 ~ 24 20 17 14 11 7 4t 1. 58 54 C<l 51 "':: 48 55°

O

4 7
10

13 17 20 23 ;:.,6 2 "" 30 33 36 39 43 46 49 52 56 59 - 2 5 9 12 15 18 21 25 28 - 31 ~ 34 38 41 44 47 51 54 57
O

-

4 7 10 13 ""17 "" 20 23 26 30 33 36
.

ICC 1"

1,.30 4.1

089 2.8

70c

1.5

6'lc

713 410 648 960 20 736 405 661 951 30 759 400 674 942 40 782 395 687 933 50 390 924 805 700 60 828 385 916 713 70 852 380 726 907 80 875 375 738 898 90 31'00 370 751 898 889 921 366 764 088 10 777 871 944 361 20 967 790 862 356 30 803 853 687 990 351 40 346 844 688 014 50 1'16 037 829 835 341 60 842 227 060 336 70 083 331 80 355 818 868 106 326 809 90 37 00 129 321 881 800 894 791 152 317 10 907 782 176 312 20 920 773 307 30 199 933 222 302 40 764 946 297 50 755 245 958 60 746 268 292 70 971 737 291 287 80 984 729 314 282 90 566 997 720 338 278 38 00 567 010 273 711 361 10 023 702 384 268 20 036 407 693 263 049 30 684 258 430 40 062 675 453 253 50 075 477 248 666 . 657 60 088 243 500 70 101 648 523 238 80 114 640 546 234 90 127 631 569 229 39 00 140 622 592 224 10 153 613 615 219 20 165 639 214 604 30 178 662 209 595 40 191 586 685 204 50 204 577 708 199 60 217 568 731 195 70 230 754 190 559 80 243 778 550 185 256 90 541 801 180 40 00 567 269 823 533 688 824 1.45175 II cos I sin II cotg ! tatig lCC;" 1.29 0.49 0.81 60' 2.32 2.8 7.4 1.5 ;1" 4.1

80 70 60 50 40 30 20 10 00 90 80 70 60 50 40 30 20 10 00 90 80 70 60 50 40 30 20 10 00 90 80 70 60 50 40 30 20 10 00 90 80 70 60 50 40 30 20 10 00

O

64

63

62

61

II

'

60 "

56 53 50 47 43 40 t\.) 37 Co 34 • 30 27 24 21 17 14 11 8 4 1 58 55 51 48 45 42 39 35 32 t\.) 29 "::! 26 22 19 16 13 9 6 3 056 53 50 47 43 t\.) 40 Ol 37 ' 34 30 27 t 24 55°

.: r
vi)
.,
i

r

.~

"'"",~=_=.~m=_~ __ J_."~=_"_"~""=."="=--=~~""-" ...,.-..-,«-._, __ = ~~ .==-.-_-

~. ~ .~~

••.••••••.• ~,.......

_

••

0-<,","'

.•

~ .... _~~-_. = _..",...-~---~, ..

_.

_.. 0

0_ ... , __

Valorile naturale

cos2 şi sin. cos (extras)

Tabela

5

~Icl ~
O

10 -15
COS21sin cos
~c

g

g

9°111C/ COS2 sin co; JOO112C/ 2 m. ~I.' m. cos 48

I

I

sIn cos

11°113cl ~o m. cos2

I

120

sin cos 1;.0m. COs2 I sin cos 1 14cl

O 975 53 154 51 I 48 66 1 2 43 81 3 38 154 96 2 4 33 155 II 5 29 26 3 6 24 40 7 19 55 4 8 14 70 9 09 155 85 5 10'975 04 156 00 6 l' 974 99 15 2. 94 30 7 3~ 89 45 4 84 60 8 5 80 75 6 75156 90 9 7 70157 05 8 65 20 10 9 60 35 II 20 55 49 1 50 64 12 2 45 79 3 40 15794 13 4 35 158 08 5 30 23 14 6 25 38 7 20 54 15 8 15 69 9 IO 83 16 30 974 05 158 98 34

O 970 44 169 37 I 39 52 2 34 66 3 28 81 56 4 23 169 96 17170 II 57 ~ 12 26 58 7 07 40 8 970 OI 55 59; 9 969 96 70 10 91 85 O I 85 17099 2 80 171 14 1 3 75 29 4 69 44 2 5 64 58 6 58 73 3 7 53171 88 8 48 17203 4 9 42 17 5 20 37 32 1 31 47 6 2 26 62 3 20 76 7 4 15172 91 5 IO 173 06 8 6 969 04 21 7968 99 35 9 8 93 50 9 88 65 10 30 82 80 55

54

O 964 89 184 16 42 O 958 88 198 5 36 61.01 952 41 212 89 I 83 31 I 82 72 I 35 213 03 49 2 77 45 43 2 75 198 8E 37 2 28 17 3 71 60 3 69 199 OI 3 21 32 50 4 66 76 44 4 63 IC 38 4 15 46 5 60 184 92 5 57 29 5 08 60 51 6 54 185 08 45 6 4<1 39 6 952 OI 50 74 7 48 23 7 44 7 951 94 213 88 52 8 42 38 46 8 38 ~~40 8 88 214 03 53 9 37 52 9 31 199 87 9 81 17 10 31 67 47 10 25 200 41 10 74 31 54 I 25 81 48 1 19 42 1 68 45 2 19 185 96 2 13 2 61 59 55 3 13186 II 49 3 06 ~~43 3 54 74 4 07 25 4 958 00 4 47 214 88 56 5 964 02 40 50 5 967 94 ~~44 5 41 215 02 6 963 96 54 6 87 200 ~~ 6 34 16 57 7 90 69 51 7 81 201 45 7 27 30 8 84 83 8 75 8 20 44 58 9 78 186 98 52 9 68 31 46 9 13 59 59 20 72 18713 20 62 45 47 20 07 73 1 66 27 53 1 56 6C 1 951 00 215 87 O 2 61 42 54 2 49 7 48 2 950 93 216 OI 3 55 56 3 43 201 88 3 86 15 1 4 49 71 55 4 37 202 49 4 80 29 5 43 18785 5 30 5 73 44 2 6 37 188 00 56 6 24 31 50 6 66 58 7 31 14 7 18 7 59 72 3 8 26 29 57 8 II 51 8 52 216 68 9 19 44 9 95705 7 9 46 217 00 4 30 13 58 58 30 956 99 202 89 52 30 39 14

n

?€

?~

~i

3 38 163 89 28 3 967 00 65 22 3 23 16 3 86 62 10 3 II 80 4 33 164 04 4 966 94 79 4 09 37 4 79 4 948 04 221 94 7EI 35 5 27 19 29 5 88 178 94 23 5 961 03 52 17 5 73 207 II 5 947 97 222 08 6 22 33 6 83 179 09 6 960 97 66 6 66 208 O 6 90 22 36 7 17 48 30 7 77 23 24 7 91 81 18 7 60 19 12 7 83 36 8 12 63 8 72 38 8 85 193 95 8 53 3 8 76 50 37 9 07 78 31 9 66 53 25 9 79 194 IO 19 9 47 4 13 9 69 65 38 70 972 02 164 93 32 70 60 67 70 73 24 70 40 70 62 222 79 1 971 96 165 08 1 55 82 26 1 67 39 20 1 33 ~~ 14 1 55 93 2 91 22 33 2 49 17997 2 61 53 21 2 27 208 9C 15 2 48 223 07 39 3 86 37 3 43 180 II 27 3 54 67 3 20 209 04 3 41 21 4 81 52 34 4 38 26 28 4 48 82 22 4 14 16 4 34 35 40 5 76 67 5 32 41 5 42 194 96 5 07 ~~ 5 27 49 41 6 70 82 35 6 26 55 29 6 36 195 II 23 6 954 OI 41 17 6 20 63 7 65 165 97 7 21 70 7 30 25 7 953 94 7 13 77 42 8 60 166 II 36 8 15 85 30 8 24 40 24 8 87 18 8 947 06 223 91 9 55 26 9 09 180 99 9 18 54 9 81 209 9C 9 946 99 224 05 43 80 50 41 37 80 966 04 181 14 31 80 12 69 25 80 74 210 04 19 80 92 19 1 44 56 1 965 98 28 1 960 05 83 1 68 19 1 85 33i 44 2 39 71 38 2 92 43 32 2.959 99 195 98 26 2 61 3 20 2 78 47 3 34 166 85 39 3 86 58 3 93 196 12 3 54 4 3 71 61 45 4 29 16700 4 81 72 33 4 87 27 27 4 48 21 4 64 75 5 23 15 40 5 75 181 87 34 5 81 41 5 41 22 5 57 224 90 46 6 18 30 6 69 182 02 6 75 55 28 6 35 210 90 6 50 225 08 47 7 13 45 41 7 64 16 35 7 68 70 29 7 28 211 23 7 43 17 8 08 59 8 58 31 8 62 84 8 21 8 36 31 48 9 971 02 74 42 9 52 45 36 9 56 19699 30 9 15 ~2 24 9 29 45 90 970 97 167 89 90 46 60 90 50 197 13 90 08 47 90 21 59 49 1 92 16804 43 1 41 75 37 1 44 28 31 1 953 OI 25 1 14 73 2 86 19 2 35 182 89 2 42 38 2 952 95 2 07 225 86 50 3 81 33 44 3 29 183 04 38 3 31 56 32 3 88 2II 8S 26 394600 226 OI 4 76 48 45 4 23 19 4 25 71 4 81 212 4 945 93 16 51 5 71 63 5 18 33 39 5 19 19785 33 5 75 27 5 86 30 6 65 78 46 6 12 48 6 13198 00 34 6 68 32 6 79 44 52 7 60 168 93 7 06 62 7 14 06 7 61 4E 28 7 72 58 53 8 55 169 07 47 8 96500 77 41 8 959 00 29 35 8 55 29 8 65 72 9 49 22 9 964 95 183 92 9 958 94 43 9 48 9 57 226 86 54 100 970 44 169 37 48 100 964 89 184 16 42 100 958 88 198 57 i36l100 952 41 2128! 30 100 945 50 227 00

5~

ţ~

1:
r

ţi

I

?~

ţ~

?~

.

1"

ţ~

-

.....,...J
3. Să se afle valoarea unghiului valoarea naturală a tg (1.= 0,413685.
(gradaţie centezimală) cunoscîndu-se

în acest scop se deschid tabelele la pagina unde pe coloanatg se gă-' seşte cea mai aJpnopiată valoare de cea dată (0,413680), pentru care se extrage unghiul corespunzător: g (1. = 24 97C1 OCC; - se face diferenţa d~Ilitreva~oarea dată şi cea găsită în tabele (0,413685- 0,413680=5 unităţi de al 6-1ea ordin). Pentru a afla unităţile de seounde, această dilferenţă se împarte la diferenţa ta!bulară pentru 1ce înscrisă în partea de jos a paJginii: 5 : 1,85 = 2,7 C>< 3ce, care se adună la valoarea extrasă a unghiului, adică: cc=24g97ClOcc+3cc=24g97C13cc.

",:"}j ~

La fel se procedează în cazul cînd se cunosc valorile naturale ale altor, linii trigonometrice (sin, cos, ctg), sau cînd este necesar să se extragă va-:.. loarea unghiurilor în gradaţie sexagesimală. în cazul cînd este necesar să se extragă pentru un unghi valoarea ctg . sau tg care în tabele este supraunitară, iar numărul de zecimale este insuficient, se folosesc următoarele relaţii :

tgw=
De exemplu:

1 -1-; c g",

ctgw=

1 L-I-' g ro

w = 94g72C24CC ;

ctg w= 0,08309,1; 'tg w = 1 : 0,083091= 12,034998. Dacă este necesar să se extoogă valorile naturale pentru sec şi cosec, se folosesc relaţiile:
1

sec w= cosro

'

cosec w =

1 sin ro

şi 45° în diviziunea sexagesimală ~tabela 5). Valorile naturale au cinci zecimale. Fiecare tabelă conţine patru coloane cu : - unghiurile îngr,adaţie sexages~mală ; - unghiurile Lngradaţie centezimală ; - cos2 şi sin.cos, iar pe linii orizontale valorile corespunzătoare pentru fiecare grad cente-. zimal - din minut în minut (100 linii) -, pe fiecare pagină fiind valorile pentru cinci grade. ~~ Tabela-se foloseşte_pentru : - calculul distanţelor oril'Jontale, în cazul cind au fost măsurate distanţele indirect au stadia verticală, folosind relaţia :
do =d/'
COS2(1.;

Valorile naturale pentru cos2 şi sin.cos sînt calculate din minut minut (centezimal) pentru unghiurile cuprinse între şi 50g şi între

°

°

în

27

.......: calculul diferenţelor de nivel din. punctul de staţie şi punctul vizat, folosind distanţa măsurată indirect, cu stadia vertioală, cu relaţia:
oh = df sina casa,

_n:_~~~>

.. ~u~~~lH_~~m.,l

.•."--"~~n~~oo

>obo'o:

do

•• ă> ••o>o

ce

re'.1
.•• .••. ,-....j ,

.••.. ;:,;,.f
I
~;.

în care: dt este distanţa indinată, măsurată indirect cu stadia ; C(I unghiul de pantă. Extragerea valorilor naturale cos2 şi sin.cos din tabele se face la fel ca în cazul precedent, prin extragere directă şi interpolare. Nu este niciodată cazul să se afle unghiul cunoscîndu-se valorile naturale. Tabelele cu pătratele numerelor ,conţin numerele de la la 1 000, pătratele Iar şi diferenţele taibulare (tabela 6). Ele se foLosescpentru aflarea distanţelor între două puncte, cunoscîndu-se diferenţele de coordonate dintre ele (.1x, .1y), cu ajrutorul relaţiei:

.

~
\

I -1

i

°

do= V .1x2+Lly2. Se pot falosi în toate situaţiile pentru aflarea pătratelor numerelor şi a rădăcinii pătrate, CUIl1osci:nd următJoarele reguli de întocmire': :- pentru numerele de la 1 La500, pătratele lor sînt înscrise complet; - pentru numerele de la 500 la 1000, valorile în\Sicrise coLoanaN2 în sînt de ordinul zecilor, iar pentru aflarea pătratului treibuie să se adauge şi unitatea, caTe se ia din coLoanadiferenţelor tabulare .1. Pentru exemplificare se consideră cunoscute coordonatele relative între două puncte: .1x=2'62,58 m; .1y=807,58
m.

Pătratul numărului 262,58 se extrage astfel : - pentru 262,5 se extrage direct = 68906 - pentru 8 se face o iriteI1polare = 42
~X2 = 68948 Pătratul numărului 807,58 se extrage astfel: - pentru 807,5 se extrage direct = 652 U6I - pentru 8 se face interpolare ~

~y2=652189
Se însumează .1x2+.1y2=721 137, din.care se extrage rădăcina pătrată. Extragerea rădădnii pătrate din numărul 721 137 se face astfel: - ÎJntabelă se caută în ooloana Ni! o valoare apropiată numărului 72 137; se găseşte 72 131 care corespunde numărului 849,3. Diferenţa între valoarea din tabelă.şi cea căutată (6) se foloseşte pentru înterpolare. În cazul respectiv se adună 0,03. Deci valoarea căutată este de 849,33. Verificare prin calcul : .1x2=262,582=68948,2564; d2=.1x2 .1y2=807,582=652 185,456 4; 8; d=V D-x2+.1yl=849,19

)i

+ D-y2=721133,712

diviziune; - în continuarea colaanelor sint minutele şi secuooele centezimală;

(

,

--"~,
~~'.~' ~. ---'---'----~~~---__ o ' _

"~.' '

~.\,

:. '/

Tabela 6 ,}>ătratele!numerelor (extras)

800 N
O

820

830

840

J

o
l 2

I

N2
OIE

I~
O

N
O

I

N2

I~

N

I

N21~
O 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3

N
O

I N21

~
O

N

64 OOC 032 041' 064 080 096 112 128 144 160 176 192 208 224 240 256 272 288 304 320 1 1
1

I N2 IÂ

1:'
1
~
;
l

1

2

3 4 5 6 7 8 9 O 1 2 3 4 5 6 7 8 9 O 3 4 5 6 7 8 9

1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 9 9 9 9 9 9 9 10 10 10 10 10 10
II II

O 65 610 1 626 O 2 642 1 3 659 1 4 675 1 5 691 1 6 707 1 7 723 1 8 740 1 9 756 1 772 2 1 O 1 788 2 2 805 2 3 821 2 4 837 2 5 853 2 6 869 2 7 886 3 8 902 3 9 918 3 2 O 934 3 3 471 9 4 488 9 5 504 9 6 520 9 7 537 9 8 553 9 9 569 9 6 O 586 10 1 602 10 2 618 10 3 635 10 4 651 10 5 667 10 6 684 11 7 700 11 8 716 11 9 733 11 7 O 749 II 1 765 11 2 782 12 3 798 12 4 814 12 5 831 12 6 847 12 7 863 12 8 880 13 9 896 13 8 O 912 13 1 929 13 2 945 13 3 961 13 4 978 14 5 66 994 14 6 67 011 14 7 027 14 8 043 14 9 060 14 9 O 076 14 1 092 15 2 109 15 3 125 15 4 142 15 5 6 7 8 9 10 O 67 158 174 191 207 224 240 15 15 15 16 16 16

O O' 67 140 1 256 2 273 3 289 4 305 5 322 6 338 7 355 8 371 9 388 404 1 O 1 421 2 437 3 453 4 470 5 486 6 503 7 519 8 536 9 552 2 O 568
3 4 5 6 7 8 9 6 O 1 2 3 4 5 6 7 8 9 7 O 1 2 3 4 5 6 7 8 9 8 O 1 2 3 4 5 6 7 8 9 9 O 1 2 3 4 5 6 7 8 9 O 68

O 68 890 1 907 O 2 923 1 3 940 1 4 956 1 5 973 1 6 68 990 1 7 69 006 1 8 023 1 9 039 2 056 2 1 O 1 073 2 2 089 2 3 106 2 4 123 2 5 139 3 6 150 3 7 172 3 8 189 3 9 206 3 2 O 222 3 3 773 9 4 789 9 5 806 9 6 823 10 7 839 10 8 856 10 9 873 10 890 10 6 O 1 906 10 2 923 11 3 940 II 4 956 11 5 973 II 6 69 990 11 7 70 007 12 8 023 12 9 040 12 7 O 057 12 1 074 12 2 090 12 3 107 13 4 124 13 5 141 13 6 157 13 7 174 13 8 191 13 9 208 13 8 O 224 14 1 241 14 2 258 14 3 275 14 4 291 14 5 308 15 6 325 15 7 342 15 8 359 15 9 375 15 9 O 392 15 1 409 16 2 426 16 3 442 16 4 459 16 5 6 7 8 9 10 O 70 476 493 510 526 543 560 16 16 17 17 17 17

O 70 560 1 577 O 2 594 1 3 610 1 4 627 1 5 644 1 6 661 1 7 678 1 8 694 1 9 711 2 728 2 1 O 1 745 2 2 762 2 3 779 2 4 795 2 5 812 3 6 829 3 7 846 3 8 863 3 9 880 3 2 O 896 3 3 453 9 4 470 9 5 487 9 6 504 10 7 521 10 8 538 10 9 555 10 6 O 572 10 1 589 10 2 605 11 3 622 II 4 639 11 5 656 II 6 673 II 7 690 12 8 707 12 9 724 12 7 O 741 12 1 758 12 2 775 12 3 792 13 4 809 13 5 826 13 6 843 13 7 860 13 8 876 13 9 893 13 8 O 910 14 1 927 14 2 944 14 3 961 14 4 978 14 5 71 995 15 6 72012 15 7 029 15 8 046 15 9 063 15 9 O 080 15 1 097 16 2 114 16 3 131 16 4 148 16 5 6 7 8 9 10 O 72 165 182 199 216 233 25O 16 16 17 17 17 17

I~ .
j )

l

)(

.'1

pc
,1

J1

1.
l

~ f'

,.
.•..
)

Ij'
i J

,
+

6

o

7

8

9

1 2 3 4 5 6 7 8 9 O 1 2 3 4 5 6 7 8 9 O 1 2 3 4 5 6 7 8 9 O 1 2 3 4

851 867 883 899 915 931 947 964 980 64 996 65012 028 044 060 076 093 109 125 141 157 173 189 206 222 238 204 270 286 303 319 335 351 367 383 400 416 432 448 464 480 497 513 529 545 561 578 594 610

11 11 11 11 12 12 12 12 12 12 13 13 13 13 13

'H 14
14 14 14 14 14 15 15 15 15 15 15 15 16 16 16

112 9 129 9 145 9 162 9 178 9 195 9 211 9 228 10 244 10 261 10 277 10 294 10 310 10 327 11 343 11 360 11 376 11 393 II 409 11 426 12 443 12 459 12 476 12 492 12 509 12 525 13 542 13 558 13 575 13 592 13 608 13 625 14 641 14 658 14 674 14 691 14 708 .14 724 14 741 15 757 15 774 15 790 15 807 824 840 857 873 890 15 15 15 16 16 16

, ~.

~

:J

I~
~
oc

r 'u
,D
n

.•.

iD o
I

'~.
r
ţ , II"'"
<~

r
.0-

lF"::'r

~_~l

'!iJ. ~~:"~':J,j~'",MY~.,:,'l>''''''

""ţ;w~~'t.

If..
'.\:'

1.

I f

5 6 7 8 9 10 O 65

10

\

_-

.1__ .

il.

1.1. .
I
~.

i~

'~

I
1.

1 .... .~
~>

Din acest exemplu reZiUItă prin fo1osirea tabelei de pătrate' se asică gură rezultatelor precizia necesară. " ..;,,; . Exerciţii.1. Să se extragă valorile naturale sin, cos, tg şi ctg. pentru următoarele unghiuri: 291l'83C47CC; 841l'56c23cc; 1351l'1l c52cc; 1691l'48c24cc; 2371l'78c96cc; 16°24'32"; 196
0

1f.tf2.~: ~ ."

2711l'32c88cc; 710 15'28";
0

3261l'62c78cc; 98° 56' 13"; 288° 19' 23";

3841l'12c45cC ; 143° 18' 51" ; 343037' 40".

,

06' 10"; 257 48' 47";

1
,~".,i
-:,:t?

'.'.

2. Să se afle unghiurile în diviziunea centezimală şi sexagesimaJ.ă, cunos., cîndu-se valorile natur,ale ale liniilor trigonometrice: sin IXI =

+ 0,2,18576 ; + 0,819715
+;

sin 1X2=- 0,515207 ; COSIX4=- 0,396431 ; tg iX6=+- 1,215524 ; tg ~=-1,6n503 ; ctg 1X1O=- 1,176589 .

cos 1X3= 0,6,15789 ; +
tg IXS=

ali

it

tg 1X7=- 0,267356 ; ctg IXg =
;i, Să se extragă

II d}
"fJ~i, ,~;

~.. .t.;. ~

0,896971 ;

valorile cos2 şi sin.oos pentru următoarele unghiuri: 31l'15c40cc; 4° 12'25" ; 181l'27C\Occ; 10°51'30"; 281l'96c60cc; 19°12'5011•

.-, ~"~' r
~.'.'.".-.~.S

I ~O;.J I ~t~~.~I
,,:1
<;,4',:

~~.t;.,

4. Să se <Jalouleze distanţele între puncte, ouruosmndu--sediferenţele de coordonate : ,;! .
a)t,Xl
=

357,15 m ;

t,Yl

= . 893,
=

28 m ;

b) t,X2. c)
LlX3 =

726,35 m ; t,Y2 1 693,48 m ;

1 215,87 m ; 2 68,3,64m.

LlY3 =

~;-

~~

iti.W:~
:M~\'

~::
~~ .
,ţŢ.,

~,

I
.~~

"'~.

I~-

l'
l
u-'~

Tabelele de valori naturale cu 8 zecimale contin valorile naturale ale sinus ului, cosinusului, tangentei şi cotangentei, din 10 în 10 secunde)n gradaţia centezimală şi din 3,24 în 3,24 secunde în gradaţia sexag~simală (tabela 7). ., Fiecare pagină cUiPrinide minute în gradaţia centezimală. in partea 10 de sus şi în cea de jos sînt înscrise gradele şi zecile de minute. in partea. de sus a coloanelor sînt înscrise: -in partea stJîngă sus şi în partea dreaptă jos gradele sex;agesimaile, ~.",~. iar în cele două ooloane din dreptul lor minutele şi secundele în. această. diviziune ;-' 'l(, • -~în'continua-rea coloanel:or sînt minutele şisecuilidele în-Eli-Viziunea~_ -. _ centezimală ; .

..;ţ'~~~ {. ~;
\ "

, 29:

Î
;,,'~'q' .•,_

i'\

"._.'.'~''''''''':''''-''''''''''''u...~

~<_~.._ __. _ _ ........-~..

, ".

~?~,

~~~~-'>ii~"A~'biî!~J(~%~~'im~~';.

~fa~J;~;

~

• T

--

. j'

.

-:-... '''-

..

r..
"

--.:-în coloanele următoare sint înscrise valorile naturale ale funcţiilor trigonometrice: sinus, cosinus, tangentă şi cotangentă şi diferenţele tabulare !::.. In scopul micşorării formatului tabelei, valorile naturale pentru fiecare funcţie trigonome.trică au fost îmrr>ănţite trei gTlUipe în : - pruna grupă flOrmată din 3 cifre a fost scrisă vertieal la capetele coloanelor şi la sohimbarea vaIoriJor ; - a doua grupă formată din 3 cifre a fost scrisă orizontal, la fiecare linie; - a treia grupă formată din 2 cifre, scrisă în continuarea celei din grupa a doua, la fiecare linie, despărţită de grupa a doua printr-un spaţiu, peo,tru citirea u:şoară a valorilor. Valoarea unei funcţii trigonometrice de opt zecimale se găseşte citind intii cele trei cifre verticale şi apoi cele cinci cifre înscrrse pe rindJulcorespunzător unghiului respectiv. Pentru unghiurile de la O la 5011 (O 1Ja45~) toate valorile pentru sin, cos şi tg sint subunitare, valoarea completă fiind O, ... (zero urmat de valoarea extrasă). Valorile ctg sînt supraunitare, fiind daţi întregii şi apoi zecimalele (în număr vwiabiJ 7~3), Pentru unghiurile de la 50 la 10011 (4'5 la 90°) w.lorile pentru sin, cos şi ctg sînt su'bunitare, iaT perutru tg, surpraunitare. Coloana fiecărei linii trigonometrice este urmată de o coloană a diferenţelor tabuIare .!::. între valorile succesive (10ee), valori ce folosesc la interjX>lare. Valorile sînt de al optelea oroin zecimal şi trecute dUJ>ăaceleaşi reguli, grupate, înscrise vertical cele comune şi orizontal oole indiviJduale. Tabelele se folosesc: - pentru aflarea valorilor naturale (,sin, cos, tg, ctg), dnd se cunoaşte valoarea unghiului; - pentru af:larea unghiului, cind se cunoaşte valoarea na'trurală a unei linii trigonometrice. Exemple. 1. Pentru unghiul 00= 241173e 56ee, se cere să se extragă valoarea naturală sinus. Pentru aceasta se deschide tabela la pagina pe care este Înscris deasupra unghiul 241170e şi se caută pe coloana minutelor (c) şi secundelor (ee), valorile corespunzătoare pentru 73e50ee astfel: sin 24l1Je350 - din coloana diferenţelor tabulare !::. se extrage diferenţa pentru 10ee = 1453, care se înmulţeşte cu numărul de secunde rămas: 1 453 . 6 ""872, valoare ce se adună la cea extrasă
=

1;
I 1;
",.-.!"

~i ,

.'-,

,jJ,
,~r!'"

I

I~

1;
...;>,1
-f:~; ",-,.,'

1 ..
."'~"."i'~:.;...., ..,,,, ~~
'", Iţ

0,37883438

=

872

;-,

,'"'-.•.

sin w =0,37884310 2. Se cunoaşte valoarea ctg "(=0,40928432 şi se cere să se afle unghiul "( corespunzătorr acestei valori. - Sedesohide tabela la pagina pe care in coloana ctg se găseşte cea maiaprorpiată valoare de cea dată (0,40929011) şi se extrage unghiul cores.punzător = 75112l:ie80ee. ;..:.-'se face diferenţa între valoarea dată şi cea găsită în tabele (29 011-28 432 = 579) ;

si
•.•~~,T_~""""""'~?'" ..=:)I.un..;r,"...• ••• m

nerea valOrllor r şi R pentru orice ( Tabelele mai pot fi folosite pen - distanţelor reduse la orizon direct (cu panglica) ;

I I

30

\~
~~~;y..:: ;f~-~
"-:--'"",:,,''7:-~.~'-~,'.''''.-~.'' ,.... -.,.. ~ •. ~.~~. -~.'.'-- .•.• ~,.,._..,.•... -~_._--,-.--'.__ ,. ,~~,,,,,

,.

"

"

, I

~.<

,._----~----""""'=--==--~----------,--,------------------_.

'f' il i
!

I
Tabela 7
Valorile naturale ale liniilor trigonometrice cu 8 zecimale (extrâs)

22.
13'

e.lcc./

sin
3 32552 734006 835460 36914 38368 39822 41276 42730 44184 45638 47092 48546 50000 51454 52908 54362 55815 57262 58723 60177 61631 63085 64539 65992 67446 68900 70354 71808 73261 74715 76169 77623 79076 80530 81984 83438 84891 86345 877 99 89252 90706 92160 93613 95067 396520 797974 899428 300881 702335 59018 60472 61925 63378 64831 66284 677 38 69191 70644 72097 73550 375004 776457 977910

I

Â

I

cos

I

Â

W

15'

W

48';00 70 00 51,24 10 54,48 20 57,72 30 0,96 40 4,20 50 7,44 60 10,68 70 13,92 80 17,16 90 20,40 71 00 2,3,64 10 26,88 20 30,12 30 33,36 40 36,60 50 39,84 60 43,08 70 46,32 80 49,56 90 52,80 72 00 56,04 10 59,28 20 2,52 30 5,76 ' 40 9,00 50 12,24 60 15,48 70 18,72 80 21,96 90 25,20 73 00 28,44 10 31,68 20 34,92 30 38,16 40 41,40 50 44,64 60 47,88 70 51,12 80 54,36 90 57,60 74 00 0,84 10 4,08 20 7,32 30 10,56 40 13,80 50 17,04 60 20,28 70 23,52 80 29,88 33,12 36,36 39,60 79 42,84 46,08 49,32 52,56 55,80 59,04 2,28 5,52 8,76 12:00 80 70 80 90 00 10 20 30 40 50 60 70 80 90 00

I

tg

~ I
13 84 33 3 4 3 3 3 4 3 4 3 3 - 4 4 3 3 4 4 3 4 4 3 4 4 4 4 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 5 4 4 4 4 5 5 6 5 5 5 6 5 6 5 5 6 15 86 35

cotg267623 466526 465429 64331 63234 62137 610 40 59943 58846 577 49 56653 55556 54460 53363 52267 51170 50074 48979 47883 46787 45691 44595 43500 42404 41309 40213 391 18 38023 36928 35833 34737 33642 32547 31453 30359 29264 28170 27075 25981 24887 23792 22698 21604 20510 19416 18322 17229 16135 15042

Â

I cc.1 ci
30 90 80 70 60 50 40 30 20 10 00 29 90

14 44 54 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 3 4 4 4 4 4 4 3 4 4 4 4 3 4 4 4 3 4 4 4 3 4 4 3 4 4 3 4 3 4 4 3 4 3 4 3 3 3 3 4 3 3 3 3 14 43 53

967262 266668 566073 65479 64884 64290 63696 63101 62507 61912 61318 60723 60129 59534 58940 58345 577 50 57156 56561 55967 55372 54777 54182 53588 52993 52398 51803 51208 50614 50019 49424 48829 48234 47639 47044 46448 45853 45258 44663 44068 43473 42878 42282 41687 41092 40496 399 OI 39306 387 II 15474 14877 14281 13685 13089 12492 11896 11299 10703 10107 09510 908914 208317 5077 21

54 95 4 5 4 4 5 4 5 4 5 4 5 4 5 5 4 5 4 5 5 5 4 5 5 5 5 4 5 5 5 5 5 5 6 5 5 5 5 5 5 6 5 5 6 5 5 5 6 7 6 6' 6 7 6 7 6 6 7 6 57 96

ci:~gr~~
874004 75837 77670 79504 81337 83170 85003 86837 88670 90504 92337 94170 496004 097838 89967I 401504 003338 9051 72 07005 08839 10673 12506 14340 16174 18008 19842 21675 23509 25343 27177 290 II 30845 32679 34513 36347 38181 40015 41849 43683 45517 47351 49186 510 20 52854 54688 56522 58357 29913 31749 33584 35419 37254 39090 40925 42761 44596 46431 48267 4501 02 151938 053773

,." 00

17 07 98 7 7 7 7 7 7 6 7 6 7 6 7 6 5 6 6 6 6 5 6 5 6 5 5 5 5 6 5 5 4 4 5 4 5 4 4 5 4 4 4 4 4 3 4 3

!12,00 46' 5,52 2,28 59,04 55,80 52,56 (19,32 46,08 42,84 39,60 36,36 33,12 29,88 26,64 23,40 20.16 16,92 13,68 10,44 7,20 ,3,96 0,72 57,48 54,24 -51,00 47,76 44,52 41,28 38,04 ~4,80 31,56 28,32 25,08 21,84 '18,60 1,5,36 12,12 8,88 5,64 2,40 59,16 5'5,92 52,68 49,44 46,20 42,96 39,72 3'6,48 30,12 26,88 23,64 20,40 17,16 13,92 10,68 7,44 li,20 0,96 57,72 54,48 51,24 ~8,00
1

18,76

ilO
70 60 50 40 30 20 10 00 28 90 80 70 60 50 40 30 20 10 00 27 90 80 70 60 50 40 30 20 10 00 26 90 80 70 60 50 40 30 20 30 20 10 21 00 90 80 70 60 50 40 30 20 10 00 20

45' -

44' -

19'

Le. Ice.1

cos

I

Â

I

sin

I

Â

,

72462 71372 70282 69192 68102 67013 65923 64833 63743 62654 61564 260475 459386 358297

I O
O

II

O
190 089 90 90 90 89 90 89 189 089

-

41'

40'

cotg

I

il

I

tg

I

Â

I ce.! c.1

67°

, ,,:.,1.
_ pentru aflarea numărului de secunde se face raportul intre diferenţa ce obţinută şi diferenţa tahulară pentru 10 579: 183,4=3,2"" 3ee, care se adună la unghiul extras. +3. 1= 751l"26c83ee Exerciţii. 1. Să se extragă valorile naturale sin, cos, tg şi ctg pentru următoarele unghiuri: 241l"56e43ce;
,

.~ .. I~
..:FW ::~
"~~

::1'1 ~
:;;

i

2321l"16c69ce; 18054'27/1;

921l"63C18ec; 275g23e87ee; 76051'28";

1411l" c25ce; 18 328g26c54ec;

180g84C42ec; 3891l"12e68cc;

l'

194045'31/1 ; 249047'03"

0 97006'53"; 148 27'15" 0 ; 278039'25" ; 345 40'37"

2. Să se afle unghiurile, în diviziunea centezimală şi se:JregesimaIă,cunoscindu-se valorile naturale ale liniilor trigonometrice: sin

"";.

+ 0,17629758; cos ~3 = + 0,51698751;
~l =

sin

~2 = -

0,52051207 ;

.,
, ~~~
,~,~

'I/~
j
':':i

, '.~, 1 jl

:

4,',

cos ~4 = - 0,3691~446 ; tg tg
~6 ~8

tg tg

~5 ~7

=

+ 0,79158918;
+ 0,69817969;

=

+ 1,51215425 ;
1,25876856 .

~

= - 0,38627653;

= - 1,73603537 ;

ctg

~9=

ctg

~IO=-

c. Tabele de coordonate topometrice. Aceste tabele sînt întocmite pentru determinarea oooroonatelor relaHve Âx, Ây în funcţie de coordonatelepolare 9, do între două puncte, cunosainid'll-se ooordonatele UJnuipunct (tabela 8). Ele se întreibuinţează pentru caloulul dI'um'llirilor şi radierilor, awnd unghiurile 9 în diviziune centezimală şi sexagesimală şi distanţele de la 10 pînă la 400 m din 10 în 10 m. ln coloana fiecărei distanţe sînt înscrise două r,înduri de valori (r şi R) care sînt date de relaţiile:
r =

1;,
.' 1,

.' :3

":~ i

do . sin 9 ; R = do . cos 9.
g

l ....• 1 1 "
~ ~ ~
, . i~
!(!:' -"~

2~'!
r>:::",,,,,,;'''X,=''';o''''''l-=.,,.t~~~''-::.o'''7''':'''''''''''"'

1

Unghiurile 9 sîn't înscrise de la O la 50 în partea de sus a tabelei în sensul de creştere, minutele fiind înscrise în coloana din partea stîngă, unghiurile 9 de la 50 la 100g în partea de jos a tabelei în sens descrescător, iar minutele în coroana din partea dreaptă. Corespondenţa între valorile r, R ce se extrag din tabele şi coordonatelerelative Âx, Ây, în proiecţia Gauss se poate vedea din figura 7, unde sînt stabilite semnele cool1donatelor relative şi mărimea lor în funcţie de valoarea orientării 9. Din taJbelele principale se pot extrage valorile r şi R pentru zecile de metri. Pentru metri, decimetri şi centimetri s-au întO'OIIlittabele ajutătoare (în partea dreaptă a fiecărei tabele principale), 8Jsigulind astfel dbţinerea valorilor r şi R pentru orice di,stanţă.' Tabelele mai pot fi folosite pentru detel1ffiinarea: _ distanţelor reduse la orizont în oazul dnd acestea au fost măsuratedirect (cu panglica) ;

-:~i~

:I~ .. ,
-~

.-:\.~

':-.J;';::" Xi
';~

.I
11

II :,it

1
I

:n

1

•..•

..,.A.::",~:;'''''~' .

r'

09

Joo!

fUU!

Fig. 7; Semnele coordonatelor ve şi mărimea lor, În funcţie loarea orientării 9.

relatide va-

Exemple. 1. Să se extragă cunoscîndu-se (J=22lr78c şi do=174,851n. Pentru arcearsta seprocedează'1n felul următor: - se deschid tabelele la pagina undesegăise9te unghiul de 222' şi distanţ;a de 170 m ; -se caută pe coloana unghiuril-or valoarea 22Q8c şi de pe aceeaşi linie se extrag valorile corespunzătoare din coloana distanţei de 170 m :
'1'

- distanţelor reduse la orizont în cazul cînd acestea au fost măsurate indirect (cu stadia verticală) ; - diferenţelor de nivel. In acest scop în partea stîngă a tabelei principale s-au întocmit două coIoane suplimentare, care cuprind: - coloana din dreapta, valorile unghiurilor (în diviziune centezimală şi sexagesimală) ca!'e corespund pentru produsul sin. cos valoriI'or sin, de exemplu : sin. cos 232'85C sin 222'120 ; = . . - col'Oana din stiirnga,v,alorile unghiurilor care corespund pentru cos2, valorii cos, de exemplu: cos2 152'65 = =cos 222'02c. valOrile coordonatelor relative (.1x, .1y)

deci
:;1 :1

J
.

'-':i . •..:."'•..,1.,.f1..•"
.~,~~
i \',{~

-.],
. ",,~i

1.

= 59,54 ; R = 15,9,23;
.0;

~ pentru restul distanţei (4,85m) se extrag valorile '1' şi R din tăbliţa ajutătoare, din dreptul > liniei de pe care s-au extras valorile anterioare. Tăbliţa ajutătoare este fOl'Inată din zece compartimente numerotate de 'la O la 9, corespunzător numărului de metri. In arcestcaz extrargerea se face din tăbliţa 4, pe linia 8 (corespunzător decimetrilor) : '1'=1,68; R=4,50; - pentru restul de 5 om din tăbliţa ajutătoare 5, se iau valorile corespunzătoare depe linia O, ardică:
'1'

'Li
1
1
l'

.' :.~
('~

~~

ol.~ I
i

:1!t

.::~

.. ~

.. i-- :~;- ,'J "/ 11.~

';:i~

I~"}j
-ft,

= 1,75om

= 0,02 ; R =

4,6,9cm

= 0,05 ;

~ se însumează valorile extrase şi se obţin :
'1'

J~'

~59,54 +-1:68=+0,02 =61;24 m;~
"
./

}.J~I:: .•L. "~1 ~.@f ,,.I.I~:,~,

R= 159,23+4,50+0,05= 163,78m,
.32
3 -

.. :m',
Calcule topografice

°L J

..
; \
"1

-6 \,
~i

1\..\..".1

di

~ it -

-distantelor reduse la orizont în cazul cind ac~tea au fost măsurate indirect (cu stadia v,erticaIă) ; - diferenţelor de nivel. In acest scop în partea stingă a tabelei principale s-au întocmit două cog fUU Ioane suplimentare, care cuprind: - col'Oanadin dreapta, valorile unghiurilor (în diviziune centezimală şi sexagesimală) care corespund pentru produsul sin. cos val'OrÎ1'or in, de exems plu : sin. ccs 232"85c= 222"12C; sin 2UU9 - co}oana din stînga, val'Orile unFig. 1; Semnele coordonatelor relatighiuril'Or care corespund pentru c'Os2, 've şi mărimea lor, în funcţie de valoarea orientării 9. valorii cos, de exemplu: cos2 152" 5 = 6 = cos 222"02c. Exemple. 1. Să se extragă valorile c'Oordonatelor relative (LlX, Lly) cunoscîndu-se (J=22Q8c şi do=174,85 m. Pentru arce asta seprocedează'Ln felul următor: - se deschid tabelele la pagina unde se găseşte unghiul de 2211 şi distanţJa de 170 m ; - se caută pe coloana unghiurilor valaarea 222"78C şi de pe aceeaşi linie se extrag valorile carespunzătoare din c'Oloanadistanţei de 170 m :
i:

09

deci, conform schiţei din figura 7 : LlX = + 163,78 m LlY
=

I,C

d-'v_ (.,)

!Jo).

11'r~ 7.+ }

+

61,24 m.

4.(..- ~- ;h3.

2. Să se afle dj~.(aJ!.ţaoTedusq.la ori~'Ont c~n'Oscîndu-s: distanţa măsu~tă direct ţ.E:Y.C!1l,91L£IJ:~ =157,23 m şt unghzul de panta IX= 222"13e.

~.,;J

Di,t'"\a rooooă 1, adront : :

of:

::~~toruhe",ţiei , - ----'-'

.,,1
.
7,'

_.-:j~~
'11"

'Ire corespunde în tabele valarilor R. g e 10ar~e.i~~s~f~f~esPUil'Zătoare unghiului de pantă (22 13 rată pentru distanţa de 150 m pen'tru distanţa de 7,2 m din tăbliţa ajutătoare pentru distanţa de 0,03 m din tăbliţa ajutătoare distanţa redusă la 'Orizont

)

se extrage vaR
= =

Âi""

..:~.,<J

' .. ,""']

141,03 &,77 O_,0_3_

C£f::'2"-f,;~

R __ R

'11 ,.1

do= 147,83 m.

ţ

--d:.. 1

3. Să se afle gistq//1-tQ...rg@ş,(l. 'Oriz'Ont,cunoscîndu-se distanta măsu- ~ la ineliTect cu soţ(lclia QfrticgJă eli =237,5 m şi unghiul de pantă
g

1;
; ,]

x=15 65 . Distanţa redusă la orizant se află cu ajutarul relaţiei: .
do = dl cos2 IX.'.
.'

e

dv

_o

fi;,y~/
. --

~

~ " ~~
o

Bl~'

.,

r

=

59,54 ; R

=

15,9,23 ;

4iJJ
;.. ~--+--

,,,- ;) J ~.'. __

'1

'c-- ,,-:

.~ pentru restul distanţei (4,85 m) se extrag valarile r şi R din tăbliţa ajutătaare, din dreptul >liniei de pe care s-au extras valarile anterioare. Tăbliţa ajutătaareeste formată din zece oompartimente numeratate de 'la la 9, corespunzător numărului de metri. In acest caz extragerea se face din tăbliţa 4, pe linia 8 (corespunzător de:cime'trilar) :

(le pantă

In tabele se caută pe coloana suplimentară (cos2) valoarea unghiului (IX = 15~65e) şi pe linia respectivă se extrage valoarea R astfel: pentru distanţa de 230 m p.entru distanţ~ de 7:5 m din tăhliţaajutătoare dIstanţa redusa la 'OrIzont

I".~. .:
t

°

-

R = 216,38:;,:;"} R = 7,05 . iJ~.'::'I"::;:-.:.~ do = 223,43 m. " ....
.. _'~.' 11i

r =

1,68 ; R

=

4,50 ;

- pentru restul de 5 om din tăibliţa ajutătoare 5, se iau valorile carespunzătoare depe linia 0, adică:
r =

4. Să se afle difexenţa..de.niv_el între d'Ouă puncte, cunoscîndu-se dis:'V\~.':,h;cb~ tanţa măsurată indirect C1!-__ s.!.C!eJjQ........vcrti~ală 156,5 mşi unghiul de~" d[ = ...:".H:~•... ; •;.. pantă IX = 231!85c. , ;\\ Diferenţa de niv'el se află cu ajutorul relaţiei: . fI; / V P :'..:~
/

1,75 om "" 0,02 ; R

=

4,69 cm "" 0,05 ;

Llh = d[ sin. cas

IX.

~_,::J.;;: _ _ --_o_

,J'J'.,
C

I

;.t.. ".~,,",~

'~~:

.-

se însumează. valoriţe extrase şi se abţin:
r =

In tabele se caută pe coloana sUPlimenta;ă (sin. cos) ~aloarea unghiu-. lui de pantă IX=231'85C ~i pe linia respedivă se extrage valQarea r astfel :, 3 -

-I~

59,54 + 1,68 + 0,02

=
=

61,24 m;

R= 159,23+4,50+0,05
of>

163,78 m,

pentru distanţ,a 150 m pentru distanţa 6,5 m din tăbliţa suplimentară diferenţa de nivel
topografice

r = 51,08

r= 2,21 Llh= 53,29 m
33,
,

:32

Calcule

.~
;~
\

(2., ..\.\. ...)

l~ 1\

Ji

\

[
~.

I~ \

""~L

"

-,

,

,'" '17 .(.,
....

(Exerciţii. 1. Să se extragă valorile coordonatelor relative, cunoscîndu-se orientările şi distanţele: 91 = 92 = 291<3"47ee 8
....•
o"

,

dl = 126,7 m ; el2 =

841<6e 23ee ... 5
o"

68,3 m ;

9a = 1351< e52ee 11

••

,

ela = 210,4 m ; d4 = 261,5 m;

94 =

1691<48"24oe•••.

,.

&, = 2371<8e 96ee .. , ... 7 96
= 2712"32e88ce .••.•
....•. ..•... ,

d5

=

305,8 m ;

d6 = 346,9 m ; d7=

97=3261<62Cf8ee Og= 3841< 12"45cc l01= 16°24'32"
lU2

47,3m;

dg = 181,9 m ;
o"

•••

dl

= 49,5m;
82,1 m;
;i 1:

= 71°15'28" = 98°56'13" = 143°18'51"

•••

o"

d2=
da

lUa (tJ4

o"

•••

= 146,3 m ;

li

.... ,. d4 = 183,7 m;
o •••••

tus = 196°06'10"
(tJs

d5 = 208,4 m ;
els

= 257°48'47" = 288°19'-23"

......
... .•.

= 271,7 m;
= 328,9 m ;

1:
I

1 (tJ7 el"!

tus = 343°37'40"

.. , ... dg = 386,3 m ;

,\::.,~t

2. Să se afle distanţa redusă Laorizont ounoscindu-se : a) distanţele măsurate direct (cu panglica) şi unghiurile de pantă:
o

du

=

48,53 m 73,18 m

0::

= 21<15e; 31<26e;

di2=

IX2 = IX3 0:4

d/3= 127,61 m

= 51<81e; = 61<27;e de
/f.

d/4= 242,90 ro

1

b) distanţele măsurate indirect (cu stadia verticală) şi unghiurile pantă: d/5= 37,6 m 0:5 = 31<08e; d/6=
di7=

~1
',~

61,4 fi 143,7 li'

IXS
IXI

=41<27e;" = 5U15e;

:;~
~\

dis= 211,0 m 34

O:g

= 41<93e;

••

~~ .

.~

:.~--,-~

"" "',
,A!

'

---------L
3. Să se afle diferenţele de nivel cunoscîndu-se distanţele măsurate indirect (cu stadia verticală) şi unghiul de pantă:
di5= di6=~

....•

:\

37,6m 61,4 m

O:5=3l!"O~C;
!XG

=

4l!"7c; 2 5l!" 5c; 1

fi1
:~
~
.

di7= 143,7 m
diS= 211,0 m

0:7 =

:xg = 4l!"3c. 9

d. Tabele stadimetrice. Cu ajutorul acestor tabele se obţin distanţa orizontală d şi diferenţa de nivel h, cunoscîndu-se distanţele măsurate cu stadia verticală di şi unghiul de pantă 0:. Tabelele sînt folosite În lucrări tahimetrice (tabela 9). Distanţele sînt date din 10 În 10 m, Înscrise pe coloane, de la 10 la 220 m, iar unghiurile de pantă Înscrise pe linii, de la O la 50l!" din 2 în 2 În gradaţie centezÎmală şi din l' În l' În gradaţie sexagesimală. Fiecare coloană este Împărţită În două subcoloane, pe cea din stînga fiind distanţele reduse la orizont d, iar pe cea din dreapta diferenţele. de nivel h. La sfîrşitul tabelelor este o diagramă de pe care se extrag valorile d şi h pentru distanţele de la Ola 10 m. Pentru exemplificarea modului de folosire a tabelelor şi diagramei se consideră cunoscute: distanţa măsurată cu stadia verticală di = 167,5m . şi unghiul de pantă o:= 8l!"2c. 7 . Din tabele se extrag : - pentru 'Y. = 8l!"72C di= 160 m la d = 157,02 m ; h = 21,64 fi - pentru distanţa 7,5 m de pe diagramă şi o:= 8l!"2c• 7 d=7,30m; h= 1,OOm Valorile căutate d = 164,32m; h = 22,64 fi Exercitii. Să se afle distanţele reduse la orizont şi diferenţele de nivel, cunoscîndu-se distanţele măsurate cu stadia verticală şi unghiurile de pantă; di5= 37,6m C/5= 8l!"08C;
di6=

~~.
-.'i;'.:c.B.1'~
..... ' .• ,J..1"

•.
~
l

I~

.~I'~..'
. 1
..

~ ~~~

"1.' i

)
,1

':.~-.

J~ :~~
~~ t
~ .i .

I
f

a

'.1'

.:,,;,c:;,!I:
h~

61,4m

Gt6=-;l!"27C;
0:7

d/7 = 143,7 ro

= 5l!"SC; [

dis=211,O

m

Gts=4l!"93c.

.'1'
- . '~::"~:

~{f,;~{
...... I ,:.

:

'{"I"
.'

e. Tabele cu corecţiile de reducere la orizont ale distanţelor. Distanţele. măsurate direct pe teren înclinat di trebuie corectate pentru obţinerea distanţelor orizontaIe. Corecţii le se aplică de obicei atun'ei DÎnd unghiul de pantă (X este mai mare de }Il". Distanţa redusă la orizont do' se obţine cu ajutorul relaţiei: do = di cos 0:, iar corecţia de reducere la ,orizont cu relaţia: c,.=di-do'
2!)!

"_:,,:"I,;'~"::,.
.

,-IA
i~;~.i'I!III
,',',

.....<.,"::~,;. ,

.-'

~~!

"".\

<,j.:;'~~I"1

tn -tabela 10 s-au caloulat va1orilecoreoţiilor de reducere la orizont pentru unghiurile de pantă cupriruse între 1 şi 151r - din 50 în 50 C şi pentru distanţe ouprinse între 50 şi 350 m, în a;ceste limite incadrîndu-se de obicei majoritatea distanţelor măsurate direct. Varlorile corecţiilor Ch ,pot fi extJ:iaSedirect sau prin interpolare. Pentru exemplifkare se consideră ca date cunoscute: C(.= 71lSOc şi d[ =,235 m. Din tabelă se extrag v,alrorilepentru:
• Ch,

Se face interpolarea pentru rI.=71l ~OC, rezultînd corecţia 1,77 m, care se scade din val-oarea distanţei măsurate. Distanţele măsur;ate indirect pe teren înclinat d[ :f701osind -stadiia verticală, trebuie de asemenea corectate pentru obţinerea distanţelor orizontale. Corecţia se aplkă de obicei atunci cînrdunghiul de pantă a este mai mare 1l de 3 • Distanţa redusă la oriZJontda se obţine cu ajutorul relaţiei: do == d[ cos2 a, _ iar corecţi a de reducere la orizont cu relaţi-a : ch=d[-do'

a) a=71l50~; .c3=1,63~

d[=200;

cl=1,39;

d[=250;

c2=1,73.
=C(.=

Se face interpolarea corecţi ei pentru

71l 50 şi d[

= 235 şi se obţine
235 şi se obţine

C6= 1,86.

p)a=81l, d[=200 ;c4=1,58; d[=250; cs=197. ., Se face interpolarea corecţiei pentru C(.= 81l şi d[ c) pe cunosc oorercţiilepent'l'u :' a=71l 50c; d=235; c3=1,63-;
a=81l
;

=

în tabela 11 s-au caLculat vaLorile acestor corecţiă pentru UI1Jghiurile de pantă cuprinse între 3 şi 15/r din 50 în 50c şi între 15 şi 2011' din grad în grad, pentru distanţe de la 50 la 350 m. Valorile corecţiiiIor pot fi extrase direct sau prin interpolare, la fel ca în cazul precedent, iar coreoţia obţinută se scaIc:le din vraloarea distanţei măsurate.

d=235

;c6=1,86.
Tabela jO

. Tabela 11

Corecţiile

pentru

reducerea

Ia orizont

a distanţelor

măsurate

direct (cu panglica)

~
IIr IIl50c 2 2 50 3 ,3 50 4 4 50 5' ' '5 50 6 650 7 7 50 8 8 50 9 9 50 10 .<,10 50 . ,Il II 50 12 '12 50 13 13 50 14

I
I

50 m

I

leo m
0,01 0,03 0,05 0,08 0,11 0,15 0,20 0,25 0,31 0,37 0,44 0;52 0,60 0,69 0,79 0,89 1,00 1,11 1,23 1,36 1,49 1,63 1,77 1,92 2,08 2,24 2,41 2,58 2,27

I

150 m

I

200 m

I

250 m

I

300 m

I

350

III

~I
31l 3 50 4 4 50 5 5 50 6 6 50 7 7 50 8 8, 50 9 9 50 10 10 50 II II 50 12 12 50 13 13 50 14 14 50 15 16 17 18 -'-~19""~.20

Corecţiife
50~

pentru

I

reducerea
100m

I

fa orizont
150m

a distanţelor
200m

măsurate
250m

cu stadia
300m

I

I

I
I

I_
I

350m

~lLQO
15

.

-0,01 0,01 0,Q2 0,04 0,06 0,08 0,10 0,12 0,15 0,19 0,22 0,26 0,30 0,35 0,39 0,44 0,50 0,55 0,62' 0,68 0,74 0,81 0,89 0,96 1,04 1,12 1,20 . 1,29 1,38

0,Q2 0,04 0,07 . 0,12 0,17 0,23 0,30 0,38 0,46 0,56 0,67 0,78 0,91 1,04 1,18 1,34 1,50 1,67 1,85 2,04 2,23 2,44 2,66 2,88 3,12 3,36 3,61 3,87 4,14

I-~~~~~-

0,03 O,OG 0,10 0,15 0,22 0,30 0,39 0,50 0,62 0,75 0,89 1,04 1,21 1,39 1,58 1,78 2,00 2,22 2,46 2,72 2,98 3,25 3,54 3,84 4,16 4,48

5,53

0,03 0,07 0,12 0,19 0,28 0,38 0,49 0,62 0,77 0.93 1,11 1,30 1,51 1,73 1,97 2,22 2,49 2,78 3,08 3,39 3,72 4,07 4,43 4,80 5,19 5,50 6,02 ~-~6,46~ 6,91

0,04 0,08 0,15 0,23 0,33 0,45 0,59 0,75 0,92 1,12 1,33 1,56 . 1,81 2,08 2,37 2,67 2,99 3,34 3,69 4,07 4,47 4,88 5,31 5,76 6,23

lii
7;75. 8,29

I,

0,04 0,10 0,17 0,27 0,39 0,53 0,70 0,87 1,08 1,31 1,55 1,82 2,11 2,43 2,76 3,12 3,49 3,89 4,31 4,75 5,21 5,69 6,20 6,73 7,27 7,84 8,43 9,04 9,67

I
;
i

I~

0,11 0,15 0,20 0,25 0,31 0,37 0,44 0,52 . 0,60 0,69 0,79 0,89 0,99 1,11 1,22 1,35 1,48 1,61 1,76 1,90 2,06 2,22 2,38 2,55 2,72 3,09 3,48 3,89 ~4,32 4,78

0,22 0,30 0,39 0,50 0,62 0,74 0,89 1,04 1,20 1,38 1,57 . 1,77 1,99 2,21 2,45 2,70 2,96 3,23 3,51 3,81 4,11 4,43 4,76 5,10 5,45 6,18 6,96 7,78 8,65 9,55

0,33 0,45 0,59 0,75 0,92 1,12 1,33 1,56 1,81 2,07 2,36 2,66 2,98 3,32 3,67 4,04 4,43 4,84 5,27 5,71 6,17 6,64 7,14 7,65 8,18 9,28 10,44 . 11,68 12,97 14,32

0,44 0,60 0,79 1,00 1,23 1,49 1,77 2,08 2,41 2,76 3;14 3,54 3,97 4,42 4,89 5,39 5,91 6,46 7,02 7,61 8,22 8,86 9,52 10,20 10,90 12,37 13,93 15,57 17,29 19,09

0,55 0,67 0,76 0,91 0,99 1,18 1,25 ' 1,50 1,54 1,85 1,86 2,23 2,21 2,66 2,60 3,12 3,01 3,61 3,45 4,14 3,93 4,71 4,43 5,32 4,96 . 5,96 5,53 6,63 6,12 7,34 6,74 8,08 7,39 8,87 8,07 9,68 8,78 10,53 9,52 11,42 10,28 12,34 11,07 13,29 11,90 14,28 12,75 15,30 13,62 16,45 15,46 18,55 17,41 20,89 - -19,46~23,35 ~.• 21,62 25,94 23,87 28,65,

0,78 1,06 1,38 1,75 2,15 2,61 3,10 3,64 ' 4,21 4,84 5,50 6,20 6,95 7,74 8,57 9,44 10,35 11,30 12,29 13,32 14,39 15,50 16,66 17,85 19,07 21,65 24,37 27,24 30,26 33,42

. ,
",7

,

,', ,)

37

\\1
.......•..••.. -...,..._.~-

~.----.••.....

__ .,.._., .-.- -.

J \
~-~".,._-------._""!"'-~.,.-. "_.".h

..

~tf'"'~.~1.**##V{l;:;~:'

.•.. .!l.$~:'1"S~!:i,.,.".. ~;O,:,-' .•=::'!,~!IIi£iJd!l!!!g;lJ,IlO"!!'f'O!_.cw,,"'="'__ ••

-"' ••

"''''-"''''''''''''''''''==

~~

__

,{i:-

L'Tabele cu diferenţele de niveL In cazul cînd s-a executat măsurarea .distanţelor şi unghiurilor de pantă rx diferenţele de nivel dintre punctul de staţie şi punctul la care s-a efectuat măsurarea, se obţin cu ajutorul reiaţiei :
tJ.h = do' tg(X.

.,~I :}~~~
pentru distanţa de (d h pentru 400 m . 1 000) - pentru distanţa de
(X=5g82C;

0,4 m= 0,04 . 0,02m=

.. .r'I.'
'

do= 1275,42 m ; ~h= 116,97m.

Pentru uşurinţa cakulului s-au intocmit babele care cuprind diferenţele de nivel pentru unghiuri de pantă (X ouprinse între O şi 361f şi distanţe între 100 şi 900 m, în mod practic putînd fi folosite pentru orice distanţe. In tabela 12 unghiurile de pantă (X sînt date din minut în minut de la Opînă la 6g şi din 5 în 5C de la 6 pînă la 361f•
Tabela 12 Diferenţele
52" 80c \loom

de nivel
300 m

calculate
\

trigonometric
\ 500 In

folosind
\ 600 m

relaţia:

1111=<10 tg"

(extras)

\ 200 m \

400 m

I

700 m

I
\

800111

I

900111

81 9,15 82 9,17 9,18 83 9,20 84 85 9,21 86 ' 9,23 87 9,25 88 9,26 89 9,28 9,29 90 9,31 91 9,33 92 9,34 93 9,36 94 9,37 95 96 9,39 97 9,40 98 9,42 99 9,44 9,45 6°00

18,30 18,33 18,37 18,40 18,43 18,46 18,49 18,52 18,56 18,59 18,62 18,65 18,68 18,71 18,75 18,78 18,81 18,84 18,87 18,90

27,45 27,50 27,55 27,60 27,64 27,69 27,74 27,79 27,93 27,88 27,93 27,98 28,02 28,07 28,12 28,17 28,22 28,26 28,31 28,36

36,61 36,67 36,73 36,80 36,86 36,92 36,99 37,05 37,11 37,18 37,2'1 37,30 37,37 37,43 37,49 37,56 37,62 37,68 37,75 37,81

45,76 45,84 45,92 46,00 46,07 46,15 46,23 46,31 46,39 46,47 46,55 46,63 46,71 46,79 46,87 49,95 47,03 47,10 47,18 47,26

!

54,91 55,01 55,10 55,20 55,29 55,38 55,48 55,57 55,67 55,76 55,86 55,96 56,05 56,15 56,24 56,34 56,43 55,53 56,62 56,72

64,06 64,17 64,28 64,39 64,50 64,62 64,73 64,84 64,95 65,06 65,17 65,28 65,39 65,50 65,61 65,72 65,84 65,95 66,06 66,17

73,21 73,34 73,47 73,59 73,72 73,85 73,97 74,10 74,23 74,35 74,48 74,61 74,73 74,86 74,99 75,11 75,24 75,37 75,49 75,62

62,36 82,51 82,65 82,79 82,93 83,08 83,22 83,36 83,51 83,65 83,79 83,83 84,08 84,22 84,36 84,50 84,65 \ 84,79 84,93 85,07

Se prooedează în aoelaşi mod pentru (X=52" 83c şi se obţine la do = 1275,42, ~ h= 117,10m. Tot în scopul oaloulării diferenţelor de nivel ~ h s-au extras din tabele~e de valori naturale ale liniilor tdgonometrice, valorile tangentei cu p~tru zecimale pentru unghiuri de la O la 401f din 10 în lOC, cu posibilitate de interpolare pentru minute, folosind diferenţele tabulare cuprinse în tabela 13. Pentru exemplifioare se comsideră datele cunoscute din exemplul precedent, adică do=1275,42 şi(X=5lf82C30cc. Din tabelă se extI'age tg pentru 5lf80c =0,0914 la care se adună 4 unităţi pentru 2c30cC extrase din diferenţele pentru 2c şi 3c 4 tg (X= 0,0918 fi. h=do' tg(X=l 275,42' 0,0918=117,08 m. g. Tabele cu corecţiile de sfericitate şi refracţie. In calculul nivelmen- _ tului trigonometric la distanţe mari, trebuie să se, ia în considerare efectul curburii Pămîntului şi al refracţiei atmosferice. Aceste corec,ţii se determină în funcţie de pătratul distanţei dintre punctele între care trebuie să se determine diferenţa de nivel d~, diametrul Pămintului (2 R=12 758 km) şi coeficientul de refracţie, la latitudinea medie p=46° a ţării noastre (K=0,13). Corecţia de curbură CI se determină cu ajutorul relaţiei:

I
,'.'~

.'lil
1'."

c1=

d2 o

2R'

I
~,
;~ ~'.

Corecţi a de refracţie C2se determină cu ajutorul relaţiei:
C2= do K 2R .
2

Pentru exemplifioarea modului de folosire a tabelei se consideră ca date cunoscute: do= 1 275,42 m şi (X=5lf82c30cc• Din tabelă se extrag diferenţele de nivel pentru (X= 5g 82c, astfel: ~ ,;pentru distanţa de . (~ hpentru 100 m . 10) pentru idi,stanţa de (extrmiă direct) pentru distanţa de (~ h pentru 700 m . 10) .pentru distanţa de (~ h,pentru 500 m . 10) 1000 m=91,70 200 m= 18,33 70 m= 5m= 6,42 0,46

Oorecţia totală

C

este dată de relaţia:
2R(l-K)
~

C=CI-C2=

=0,000 000 068 2do .

2

J1 ~ 'I ":'~
,~;;

.,;..tt~~ ,~

Valorile corecţiei totale s-au calculat pentru distanţe de la 100 pînă la 10000 m, din 100 în 100 m (tabela 14). h. Tabele cu valorile Unghiului de convergenţă a meridianelor În functie de coordonatele rectangulare Gauss. in aceste tabele sînt înscrise pe coloane, distanţele faţă de meridianul axial f de la 10 la 300 kmdin 50 în 50 km şi pe linii orizontale valorile coordonatei X între 4 700 şi 5 525 km 39 .i

, j
I

38

•••• I
"1;1

<ci

I

I

Tabela Corecţiile
Dls~Dla

14

'( =-0°25'47"_0°04'11"

=-{)°29'58".

de sfericitate

şi refracţie
Co~cjla

I cor~lla
0,001 0,003 0,006 0,011 0,017 0,024 0,033 0,044 0,055 0,068 0,082 0,098 0,115 0,134 0,153 0,174 0,197 0,221 0,246 0,273 0,301 0,330 0,361 0,393 0,426

II

DiS~anja \ co~clia

II Dis~Dla I
5100 5200 5300 5400 5500 5600 5700 5800 5900 6000 6100 6200 6300 6400 6500 6600 6700 6800 6900 7000 7100 7200 7300 7400 7500

II

Distanla
m

Coreclia
m

Exerciţii. Să se calculeze unghiul de canvergenţă a meridianelar inlÎ .i punctele de mai jos, cunascîndu-se caardanatele rectangulare Gauss :
A x=4 x=5 x=5 x=5

726 328,5 y=4 381,503,2; 083 741,6 y=4 286 905,3 y=5 430 218,2 y=5 563 917,9; 280 361,6 ; 655 724,5.

1

100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000 I 100 1200 1300 1400 1500 1600 1700 1800 1900 2000 2100 2200 2300 2400 2500

2600 2700 2800 2900 3000 3100 3200 3300 3400 3500 3600 3700 3800 3900 4000 4100 4200 4300 4400 4500 4600 4700 4800 4900 5000

0,461 0,497 0,535 0,573 0,614 0,655 0,698 0,742 0,788 0,835 0,884 0,933 0,985 1,037 1,091 1,146 1,203 1,261 1,320 . 1,381 1,443 1,506 1,571 1,637 1,705

1,774 1,884 1,915 1,988 2,063 2,138 2,215 2,294 2,374 2,455 2,537 2,621 2,706 2,793 2,881 2,970 3,061 3,153 3,246 3,341 3,437 3,535 3,634 3,734 3,836

7600 7700 7800 7900 8000 8100 8200 8300 8400 8500 8600 8700 8800 8900 9000 9100 9200 9300 9400 9500 9600 9700 9800 9900 !O 000

3,939 4,048 4,149 4,256 4,364 4,474 4,585 4,698 4,811 4,927 5,0435,161 5,281 5,401 5,5235,647 5,772 . 5,898 6,025 6,154 6,284 6,416 6,549 6,683 6,819

B C

J:i
*4

'j

D

.,~

,., ~1 4. RIGLA.DE cALcuI:l
.,',}~,t~~,~ f

';,?i

a. Alcătuirea riglei de calcul. Rigla de calcul estecanstruită pe priri.;~ cipiul lagaritmic, putîndu-se executa cu ea 'Operaţiunile de înmulţire, îm~ părţire, ridicare la pătrat, extragerea rădăcinii pătrate etc.' Precizia rezul~ . tate Iar este de 3%0..;'} Riglele de calcul folasite curent au lungimi de 12,5; 25 şi 27 Fărţile camponente ale unei rigle de calcul (fig. 8) sînt : {~~~ .

cm:l.

os.~' ~
(\\ \ \

\~I

~

\

...• '.:.;.'.f.'~

~

~

\

\\_S

\

\

\1

):fiFr1

\ .
Z

-

!',o.J.

~~
:,; '1 "

Fig. 8. Rigla de calcuL

, .

t~ '1

", .\l

__ pentru teritorilul ţării noastre - din 25 în 25 krn. Alături de valarile unghiului de canveI'genţă sînt înscrise diferenţele tabulare 11'( x şi l1'(y pe kilometru, determinate ou a precizie de zecime de secundă ~taibela15). Pentru a exempHlficamodul de abţinere a unghiului de canvergenţă al meridianului, se cansideră ounascut punctul C prin ooardonatele sale rectangulare: X=4 857 235,7m; Y=5 442 342,0m; f=5 442-5500=-58 km. Se extrage din tabelă va'laarea canvergenţei "( carespunzătaare intersecţiei v,alorilor X=4 850 şi Y (f)=.50, de unde rezultă că "(=-0°25'47" ; _ din caloana diferenţei ar tabulare se extrag valarile 11"(:>:=0",5 şi Âjy=30",9 ; _ se înmulţesc diferenţele tabulare cu diferenţele caardanatelar (X=7 km; f=8 km), de unde rezultă 11"(:>:=3",5 şi l1"(y=4'07"2; ~_ se însumează valarile ""oEţinu'tecu~ajiUt;aruldiferen.ţelor taEulare : Â, = Â'x+l1 =4'10"7 ~ 4'11", care se adună cu valoarea extrasă direct din tabelă, abţinîndu-se unghiul de convergenţă căutat ~dîndu-se semnul valorii f) ;

,y

- rig~a 1 c?n~truită din lemn sau material plastic, ca~are un jgh~~~i pe care culIseaza ngleta ; . . .'. ... ~ ~ - rigleta 2, care culisează pe jgheaibul din cOJ:U)ul riglei, avind faW~ sll'P€rioa~ la aceLaşinivel cu rigla;' ... ~ - cursorul 3 care este a placă de celuloid sau de suidă, mon'tatăîntr~ ramă metalică ce culisează pe riglă, acoperind partea superiOară a riglei şţl rlgletei. Oursarul are gravat la mijloc un indice 4, perpendicular pe lurl~~ gimea riglei.:;4~ Rigla (fig. 9) are patru scări gradate, dauă la partea inferiaară şi dou:l1 13 cea superioară. Pe partea inferioară în interiar este maI10atăscara prinţi cipală l numerotată de la 1 la 10, iar la exterior scar.a logaritmHor L num~1~ rotată de LaO la 10.h\.~ ;:;;~".;~ La partea superioară se află în interior, soar~păt~telox aIcăt'Uită~diIlţ dauă-părţi: partea din stEiga Ps gradată~de 11a 10 şi cea d~ndreaptafdl gradată de la 10 la 100. Laexteriar se află scara cuburilor a1cătuită din trei; părţi: CI, gradată de la 1 la 10 ; Cz gradatăde la 10 la 100 şi C3, dela)

"j

-~.

r.a

100 la 1 ooo.~

40

".

:J----.-J

~ ~

c.
"i"
"",'S8 I

CJ

Pe scările riglei ~i rigletei mai sînt notate valorile :
1 2.

..;:f-, ".. ~,~;f1l$J

,;~j;..~r"

!!f.

•• 1t S

7':=3,1416; M= -;=0,318;

C= y;=0,128;

"

c = V -6
1 S2

4; =357'
'"

p"=206 265' p'=3437.',1i

re

Fig. 9. Corpul riglei de calcul.

Rigleta (hg. 10) este gradată pe faţă şi ,pe spate. Pe faţa rigletei se află seara inferioară l', identică cu scara principală a riglei l şi seam superioară

P, identică cu' scara pătratelor P. Pe axul rigletei (,în culoare l'oşie) se află scara inversă 1 grad-ată de la 1 la 10, de la dreap'ta spre stînga. Pe spatele rigletei se află la partea inferioară scara tangeritei (Tg), la partea superioară sca.ra sinusului ,Sin), iar pe axul rigletei raportul sin/tg. Cursorul, seweşte la fixarea gradaţiilor pe riglă şi rigletă, pentru aducerea gradaţiilor în oOincidenţă şi pentru citirea rezultatelor cu uşurinţă.In cazul oper.aţiunilor complexe seweşte Da indicator al rezultatelor parţiale. Scările gradate sînt divi~ate astfel: - ,scara principală a riglei şi scara inferi'Oară a rigletei sînt divizate la d~stanţe pVOIporţionalecu logaritmii numerelor. In'tel'iVlalul e la 1 la 2 d este divizat în 100 părţi, cea mai mică diviziune fiind 0,01 ; intervalul de 2 la 4 este divizat tot în 100 de păl:ţi, diviziunea cea mai mică fiind de 0,02 : intervalul de la 4 l,a 10 este divizat în 120 părţi, diviziunea cea mai-mică fiind 0,05 ; - scara pătratel'Or de pe riglă şi scar,a superioară a rigletei sînt divi;late la distanţe proporţionale cu pătTatul numerelor. Cea mai mică diviziune are următoarele valori: în intewalul 1 la 2= 0,02; în intev,~lul 2 la 5 = =0,05; în intervalul 5 la 10=0,1 ; - scara cuburilor este divizată în raportul l/::l fa:tă ele scara ,principală; - scara logaritmilor este divizată în 500 părţi, pe ea citindu-se mantisele logaritmilor numerelor de pe scara principală; - scările liniilor triigonometrice au gradaţie sexagesimală. De obicei acestea nu se folosesc la caloulele topografice neasigurînd precizia necesară.

'r

p'

'li

~

},
Fig. 10. Rigleta riglei de calcul.

b. Operatiuni efectuate cu rigla de calcul. Inmulţirea a două numere .• 'j realizează prin Însumarea celor două segmente ce reprezintă logaritm ii ',; numerelor reSipective. Pentru efectuarea înmulţirii se procedează astfel: .,;; -,- se fixează eUI1Sorulcu indkele suprapus peste diviziunea de pe. scara principală l corespunzătoare valorii deînmulţitului ; . . 'i - se deplasează rigleta spre dreapta pînă cînd diviziunea origine 1 '. .~ coincide cu indicele curs'Orului ; " .~ - se deplasează cursorul pînă ce indicele lui coinc1de cu diviziuneWa. il de pe scara inferio:ar~ a !iglet.ei ~oresp~nzăt6are valorii înn:u.lţ~torulUi.' .... .~ - pe scara prmclpala a nglel se cIteşte rezultatul la dIvIzIunea., • l care este în ooincidenţă indicele cur:sorului..;~,!~I""'~ . .Dacă valoarea împărţftorului este mare şi r,ezultatul nu mai poate, fi' citit pe scara principală, atunrei se deplasează rigleta spre stînga pînă cînd ... ultima diviziune (10) coincide cu indicele cursorului, în contil1iU3re proce~ ! dîndu-se aŞlacum s-a arătat. .~ Ordinul de mărime al produsului se stabile.şte, ştiind că : ~ - ordinul de mărime al numerelor p'Ozibivesau negative, mai mari decit u::itat~a este poz!tiv şi est~ dat ?e numărul cifrelO1:. tţ:>arteantreagă din î .~ a numarulUI dat (ordmul numarulUI 5 este 1, al numarulm -258 este 3, :!i.J; al numărului 85,32 este 2 etc.) ; '~ - ordinul de mărime al numerelor pozitive sau negative mai mici' "'I@ decit zero este negativ şi este determinat de numărul zerourilor' după vir~ gulă pină la prima dfră diferită de zero ~ordinu!numărului 0,073 este -'-1, . ),<~ al numărului -0,000 267 este -3) ;~'r - ordinul de mărime al numerelor pozitive sau negative mai mici decît unitatea, la care prima cif'ră după virgulă este diferită de zero, va: fi zero (ordinul numărului 0,82 este 0, al numărului -0,761 este O). ,. ) Dacă înmulţirea se face cu rigleta spre dreapta, ordinul de mărime .al, ; produsului va fi : suma oI1dinelor fact'Orilor mai puţin unul, iar dacă eri,," ... gleta a fost deplasată spre st[nga : suma oI1dinelorfactorilor. "'" . ; Inmulţirea se poate efectua în acelaşi mod, folosinld scara pătratelqr .. ; de pe riglă şi scara superioară de pe rigletă. Da!Cătrehuie să se execu,..t"ft;g";: mai multe înmulţiri la care unul din factori este comun, se fixează' ..... "'~ se~r~ prin;ci~~~ ~acto:ul comur: Ia c~re. se ,a'?U!c~ coiTIici_d~nţă în div~ziune~. OrIgme a scara mfenoare a ngletel ŞI apoI prm dep1asan succesIveal~' ..J cursorului la valorile celui de~al d'Oileafactor se citesc produsele. La efec- . 'J tuarea proceselor multiple, rezultatele parţilfrlenu se mai citesc, ci numai! s,l' marche.ază. cu iTIidicele cursorului. La fiecare înmulţire gradaţia 1sau 10 dE'pe scara inferioară a rigletei se adUce în ooinciidenţaindicelui cursorului. !mpărţirea este 'Operaţiunea inversă înmulţirii şi se realizează prin scă;~ dprea celor' două ~egn:en.t~.ce repre~intăvlogaritmii numerelor respective. Pentru efectuarea lmparţlfll ,<;e procedeaza astfel :'" ;<;

,c;l~ )1 'It~
1"1

r.

.1 l' I~

1"
1.'

)

;.i

1

1;1
J
ii

I.i,~ I

42

.:43,,;!
'

',::,

.. }. I .
Iti,

.'.' '~~:I ~ I~

_ .:'~t':.:~I.' ,* .~
'-;";;=;;'.: , ..•.':;';'r
••.•••

:---~------.,-~..-~.'--'l'-_ __ ._-_ ..... _-". ...
c

...."'~-•.''m,'''''~'.,M'*,~1''''JI,''''ţ~ţi!8~UM:~~~~iţliji£.$\J1W:re'''$iil.l~~*~_ , '

",L~'ii!~"t~~;l~

<;~ ..11i .
. :;£:1
/' ,_""', .••..•. ,,' _ _ "" __ ..... •. __ .•..• _ ••• .. l;i# _ __ ";~_""~_._~~""'

1

j
;:~

j)
Tabela 13
Valoarea naturală a tangentei pentru calculul diferentei de nivel
o ilerenla Ung-hinl de panta OC lOC 20C 30C 40C 50C 60C 70C 80c 900 lC
1

pentru

.;~~

2C

f
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
8 3

3

c

I

.c

I

I
M"j
ri(J

c
5

'?~lf.~
,~.;!::f ..
"'''''''j

Og-

'!.

i'

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40

0,0000 157 314 472 629 787 945 0,1104 263 423 584 745 908 0,2071 235 401 568 736 '905 0,3076 249 424 600 779 959 0,4142 327 515 706 899 0,5095 295 498 704 914 0,6128 346 569 796 0,7028 265

0,0016 173 330 487 645 803 961 0,1120 279 439 600 761 924 0,2087 252 417 584 753 922 0,3094 267 441 618 797 977 0,4161 346 (534 725 918 0,5115 315 518 725 934 0,6150 368 591 819 0,7052 283

0,0031 189 346 503 661 819 977 0,1136 295 455 616 778 940 0,2104 268 434 601 769 939 0,3111 284 459 636 815 996 0,4179 365 553 744 938 0,5138 335 539 746 956 0,6170 390 614 842 0,7075 '314

0,0047 204 361 519 676 834 993 0,1152 311 471 632 794 956 0,2120 285 451 618 786 956 0,3128 301 476 654 833 ,4014 197 383 572 763 958 0,5155 375 559 767 978 0,6193 412 636 865 0,7099 338

0,0063 220 377 535 692 850 0,1009 168 327 487 648 810 973 0,2137 301 467 635 803 974 0,3145 319 494 671 851 0,4032 216 402 591 783 977 0,5175 375 580 787 999 0,6215 435 659 888 0,7122 362

0,0079 236 393 550 708 866 0,1025 184 343 503 664 826 982 0,2153 318 484 651 820 991 0,3163 336 512 689 869 0,4050 234 421 610 802 997 0,5195 396 600 808 0,6020 237 457 682 911 0,7146 386

0,0094 251 409 566 724 882 0,1040 200 359 520 681 843 0,2005 169 334 " 501 668 837 0;3008 1.80 354 529 707 887 0,4069 253 440 . 629 821 0,5016 215 416 621 829 0,6063 258 479 705 935 0,7170 410

0,0110 267 424 582 740 898 0,1056 215 375 536 697 859 0,2021 186 351 517 685 854 0,3025 197 371 547 725 905 0,4087 272 459 648 840 0,5036 235 436 642 850 0,6042 280 502 727 958 0,7194 435

0,0126 283 440 598 755 914 0,1072 231 391 552 713 875 0,2038 202 368 534 702 871 0,3042 215 389 565 743 928 0,4105 290 477 697 860 0,5056 255 457 662 872 0,6085 302 524 750 981 0,7218 459

0,0141 299 456 613 771 929 0,1088 247 407 568 729 891 0,2055 219 384 551 719 889 0,3054 232 406 583 761 941 0,4124 309, 496 " 686 879 0,5075 275 477 684 893 0,6106 324 546 773 0,7005 241 484

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2, 2' 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

3 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 5 5 5
fi

5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
6

6
G G

6 6 6
6 6

6 7 7 7 7 7 7

6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 8 8 8 8 8 8 8 8 9 9 9 9 9 9

8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
il 8 8

~;! i

.."t:

8 8 9 9 9 9
9

9 9
9

9 10
lO

10 10 10 10
Il Il Il Il Il

12 12 12

.~.~
- se fixează indicele cursorului la diviziunea corespunzătoare deîmpă:rţitului pe scara principală a riglei ; - se deplasează rigleta pînă GÎnd diviziunea oorespunzătoare împărţit,)rului de pe scara inferio.ară a rigl~tei ajunge în coincidenta indioelui cursorului ; -- se deplarseaiZă cursorul mamil1idcu indicele gradaţia 1 sau la de pe scara inferioară il rigletei, iar pe scara principa'1ă a riglei, la diviziune.a ce coincide cu indicele cursorului, se va căti oîtul împărţirii. Ordinul de mărime al oîtului se stabileste astfel : - dacă împărţirea se face cu rigleta ;pre dreapta va fi egală ou diferen~a ordinelor deîmpărţitului m şi împărţitorului n plus unu (m-n+1) ; -- dacă împărţirea se face cu rigleta spre stinga, va fi egală cu diferenţa ordinelor deîmpăI'ţltulud şi împărţitorului (m-n). Ridicarea la pătrat se poate executa ca o înmulţke folosind scara principală a riglei şi scara iniferioară a rigletei, deînmulţitul şi înmulţitorul fiind egale. De obicei însă această operaţie se efectuează uti'lizînd scara principală şi scara pătratelor de pe riglă. Numărul ce trebuie ridicat la pătrat se reperează cu indicele cursorului pe soara prirucipa'lă şi rezultatul (pătratul lui) se citeşte pe scara pătratelor în coincidenţa indicelui cursorului. Ordinul de mărime al rezultatului se stabileşte asHel : ~ dacă rez,ultatul se citeşte pe scara Ps v,a fi (2 n-1) ; - dacă rezultatul se citeşte pe scara Pd va fi (2n), n fiind ordinul de mărime al nuttnăru'1uiridloat la pătrat. Extragerea rădăcinii pătrate este operaţiunea inversă ridicării 1:1 pătrat. , Pe scara pătratelor se reperează numă'rul re:~pectiv cu indiC€le cursorului ŞI pe scara princilpală se citeşte rezultatul (rădăcina pătrată), Ordinul de mărime al rădăcinii pătrate se stabileşte astfel: dacă numărul s-a reperat pe soara P a. Dispozitivele maşinii mecanice de calculat (v. fig. 11). Tabloul in'.~i~ .scriptor 1 este format din la ooloane numerotate care permit claparea nu- , merelor,. ClapaTea~nui r:umăr ~e fac~ prin d.eplHs'area pîrghiilor ce antre-, neaza mIşcarea I"oţllor dmţate, m pOZIţIadanUl. Pentru aceasta pe tabloul ~ inscriptor sînt ştanţate numerele de la O la 9. La unele ma1Şini umerele,rjl n ,dapate apar într-un tabulator aflat deasupr,a tabloului inscriptor. ",,,:i~
'~
~,

I~!

'II~,.'
,.~ '"I"'~
-'!'.:i:}

1 ~l

',1

"".1
,i'l.l"-;

:-1<1
q;

,.,'~'~';;J

Ij
,'-il:

'1

i~

ia
Fig. 11. Ma~ina mecanică

8

de calculat.

'I"'~
.~~

I
1 ~ ~ ~

'

s, va fi (n; 1 , ;

dacă numărul s-a reperat pe scara Pd, va fi (~-). Pentru ridicarea la cub se pl'ocedează la fel ca pentru ridicarea la pătrat, folosiJnd scara principală şi soara cuburilor, iar pentru extragerea rădăcinii cubice se efectuează operaţiunea inversă. în calculele topografice celelalte opera'ţiuni : determinarea invers ului unui număr, determinarea logaritmilor, a funcţiilor trigonometrice etc. nu se efectuează de obicei cu rigla.
5, MAŞINA MECANICA DE CALCULAT

Construcţia maşinii mecanice de ca~culat folosită la lucrările topografice (fig. 11) se bazează pe un sistem de roţi dinţate, avînd un cilindru pe care se înregistrează numerele prin clapare şi un cărucior compus dintr-un tambur pentru rezultate şi unul pentru înregistrarea numărului de operaţiuni. Pentru acţionarea maşinii, pe axul cilindrului este fixată o manivelă.

" Manivela 2 are rolul de a înv!Îrti cilindrul înreg.istrator. Dinnumăr cla:pat pe tabloul in,scriptor 1 poate fi transferat în totalizatorul 3 printr-o ,~ înV'Îrtire de manivelă în sens poziti'\' ~înainte). Dacă manivela se înV'Îrteştel"~',' în sens negativ, la totalizator apare complementul numărului clapat. Pen- . 'i tru manipulare uşoară, maşina trebuie astfel aşezată încît manivela să fie. j în prelungima braţului pînă la cot.:;! Totalizator.ul 3 este format dintr-un tamb~r ou voţi dinţate instalat pe un cărucior mobil. La totalizator se înregistrează suma, diferenţa şi', l produsul numerelor la efectuarea adunării, scă~erii şi înmulţirii, iar .la ~ ' efectuarea împărţirii în totalizator rămîne restul. Aceste valori apar î#hN ~ mici orificii făcute în carca'Sa căruciorului. caPBlc,itateatotaliZlatorului es_" '1: ,\tI de 13-18 numere. .' ~ ~nregistraton:l cl~ ture 4 e~te for:na~ ~ot din~r-un. ta:n~,ur ~u roţi din> ,;"~",,j .ţate ll1stalat pe caruclOrul mobIl. El mduca numarul ill'Vilrtltunlor de ma-':iil nivelă, respectiv numărul operaţiunilor de adunare şi scătlere, înmulţitorul la efectuarea înmulţirHor şi cîtul la împărţiri. Sensul de îm"Îrtire al înre-' ! gistratonihii .de ture poate fi cel al manivelei sau schimbat prin acţ~onarea ,! pîrghiei 11. Unele maşini nu au a:ceastă pînghie, schimbarea serusuluifă~~ cîndu-se prin îny;îrtirea manivelei în sel1iS negativ după oe s-au, anu,lat va- .1:!lI,', lorile de la îm'e,gistratarul de ture. Capacitatea înregistratorului de ture ,! este de 8-13 numere. ' '! Pîrghia 5 acţionează deplasarea căruciorului spre stînga şi spre dreapta :i,~ ICi întreaga capacitate a înregd'Stratorului de ture, prin 3iPăsareînainte sau ,'''1 înapoi. La unele maşini această pîrghie este înlocuită' prin două butoanel!

~J

I\~
J

'14,

44
'45'''''' .~',

'.'Illl,j,
,

-.:\<_.~

montate în faţa căruciorului. Acesta se deplasează la apăsarea butonului instalat în seIliSulde deplasare. Clapa 6 produce prin apăsare deplasarea liberă a căruciorului atît la dreaptaaît şi la stîng,a pe toată oUJrsa. Pirghia 7 produce anularea numerelor înregistrate la totalizator şi la înregistratorul de ture prin împingerea sa înapoi. După apăsare, pîrghia este adusă în poziţia iniţială de un resort. Pentru anulare, butoanele 8 trebuie să fie deplasate în jos. La unele maşini această pîrghie este înlocuită cu două manivele ce acţionează independent, una pentru anularea numerelor la totalizator şi a doua la înregistratorul de ture. Butoanele 8 servesc la menţinerea numerelor la totalizatorul 3 şi la înregistratorul de ture 4 atunci cînd se acţionează asupra pîrghiei 7. Dacă se ridică butonul corespunzător totalizatorului sau înregistratorului de ture şi se acţă.onează asupra pîrghiei, numărul respectiv nu se anulează. Butoanele se pot aoţiona mdependent. Maşinile care au două manivele pentru anulare, nu au aceste butoane. Pirghia 9 pentru anularea clapării pe tabloul inscriptor acţionează prin apăsare. După apăsare pîrghia reViÎneîn poziţia iniţială. La unele maşini anularea se face cu ajutorul unei bare tr.ansversale care împinge clapele în poziţia iniţi:a'Iă. Butonul R 10 transferă numerele înregistrate în totalizator pe tabloul inscriptor astfel: - se anulează claparea pe tabloul inscriptor ; - se aduce căruciorul în P?ziţia iniţială; - se apasă butonul de transfer R ; - se apasă pirghia 7 de anulare a numerrelor la totalizator, avînd grijă ca butonul corespunzător 8 să nu fie I1idicat. Pirghia 11 pentru schimbarea sensului de rotaţie la înregistratorul de ture acţionează astfel: dacă pîrghia se află în poziţia (+) numărul învîrtifilor manivelei în sens pozitiv sînt trecute la îmegi:stratorul de ture. Dacă pîrghia se află în poziţia (-) la înregistratorul de ture apare complementul numărului de înVlÎrtituri ale manivelei efectuate în sens pozitiv şi numărul de inVlÎrtituri efectuate în sens negativ. înair:te de efectuarea operaţiunilor de calcul trebuie să se mnro oleze .. buna funcţionare a maşinii, astfel: -dacă manivela se poate învîrti în cele două sensuri, rotind cilindrul, iar numărul de înwrtituri este marcat la înr.egistratorul de ture, corespunzător sensului ; . . - dacă la acţionar ea pîrghiei sau a resortului de deplasare a cărudorului, acesta acţionează normal prin deplasarea în sensul dat în poziţii succesive, pe toată cursa de deplasare; - dacă la acţionarea pîrghiilor de anulare a înregistrărHor pe tabloul inscriptor; la totalizator şi la înregistratorul de t~re, numerele înregistrate se anulează; .' .~ - daci'-depla~~ea şi fixarea cl<lipelorpe tabloul inscriptor se fac cu uşurinţă şi la indicatorul de inscripţie apar cifrele clapate. -. 46

Se recomandă ca :c'i '''.' - la învirtirea manivelei şi la acţiOll1area piI1ghiilor de anui~i~a.h. rcgistrărilor să se facă oursa complet, altfel maşina se blochează,; ~,.'.::'i - la elaparea numerelor pe tabloul inscriptor să nu rămînă '.nictL clapă între numere; . . - la deplasarea căruciorului, oprirea să fie pe o poziţie fixă şi nu între două poziţii. . Pentru veri!ficarea cOTecti tudinii de funcţionare, se recomandă de as'e menea ca înainte de efectuarea orircărei operaţiuni de oalcuJ.,să SE!, . facă verificarea maşinii prin efectuarea unei operaţiuni de înmulţire şi apoi"d~ anulare a înregistrărilor, efec1;uil:nd operaţiunile: 12345679. 99999 'saJ,l 37 037 037 . 33 333, de exemplu:' . ., ~ se clapează la tabloul inscriptor cifrele: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, se<i~\ înmulţeşte pozitiv cu cifra 9 în mod succesiv, de la poziţia 1 pînă la poZliţia':;;~ 5 (la înregistratorul de ture), obţinîndu-se : .).~) în poziţia 5, numărul în poziţia 4, numărul în poziţia 3, numărul în poziţi,a 2, numărul în poziţia 1, numărul 12 1 1 '1 1 1 1 1 1 1.
,i."'" .':'

~
.._;~

1 ,2 2 2 2 2 2 2 21< 3 3 3 3 3 3 3 2 1

.'~
;. jj

i~

1 2 3 4 4 4 4 4 4 3 2 1

';i!:;
;:l;:

'.-f'ţ~

1 2 3 4 5 5 5 5 5 4 :3 2 1. ,.. ~:f,;; .' "$!~ Se anulează succesiv cifra 9 de la înregistratorul de ture (p.in î.nviltir.i':.:I.t '. r .. r .. ... ....•... ele manivelă în ser~s negativ) incepînd cu poziţia 5, urrnărindu-se dacă la~ totalizator rezultă cifrele înregistr,ate, ajung[nd ca odată cu anul,area' din ,ifr, înregistratorul de ture să se anuleze numărul şi în totalizator.Dacă Ilumă-.:.~.tij rul nu s-a anulat, maşina de calculat este defectă. ,. .., La fel se procedează şi în cazul fo'}osiriioperaţiunii 37037037.33 333,.;?l1 obţinîndu-se în fiecar.e poziţie aceleaşi numere ca în cazul precedent. 'c~ b. Executarea operaţiunilor de calcul. Operaţiunile principale care se'~~ pot efectua cu maşina mecanică de calculat sînt: adunarea, scăd~rea, 'în~ :\1 mulţirea, împărţirea şi extragerea răldăroiniipătrate. ':' :'" \!~~i Adunarea. Primul număr se clapează pe tabloul imscriptor, dep~ilisînd ,::li fiecare elapă la oriftdul tabloului ins:criptor în dreptul cifrei"respect:ive,.:iPJ ca!: este în~crisă, pe t~blou .. Se în~rte.şte manivela î~ sens pozitiv! tI1. ar:s- .. '~I~.:. }.... mlţJînd numaTul mregIstrat m totahzator. Se clapeaza pe tabloul! InsonJl-A'~ tor al doHea număr, se învîrteşte manivela în sens pozitiv şi la tota1izator:;':?! se obţine suma celor două numere. în a'ce~aşimod se p~ează şi daCă,/1 sînt de adunat maIi multe numere. Dacă numerele ce trebuie adunate~ati :'1 zecimale, se fixează în prealabil poziţia virgulei, făoîndu-se elaparea'; în.'.:, fu.ncţie de .aceasta. ' .j Exemple. 1. Să se adune nume:rele 636,42 şi 1258,46. Maşina de calcul . ".~ se aduce în poziţie de lucru, aVlÎndcăruciorul în poziţia 1 şi se anulează j înregistrările de 1a tabloul in-sor~1>tor, totalizatoLşi înregistrato)."Ulde,ture. _ţ Operaţiunea S'eexecutăasffel : . >b ',., .~ - se fixează poziţia virgulei la tabloul inscriptor şi la totalizatoT' (după a doua cifră de la dreapta spre st~ng,a);.''>}' "'I:."""'.i.'I

,Jlj

r,J~."

. }~~ 4 7{~

::1
'11~~
~4

,'i~n

1.1

- se clapează numărul 6'36,42 la tabloul inscriptor, prin deplasarea d::;.pelor la cifrele respective; - se înVîrteşte manivela în sens pozitiv, transmiţ1ndu-se numărul dapat în totalizaror ; - se anu'lează numărul 636,42 de .pe tabloul inscriptor ; - se alapează al doilea număr 1258,46 la tabloul in:scriptor ; - se înwrteşte manivela în sens poziUv şi la totalizator apare suma -celor două numere, adică 1 894,88. 2. Să se adune numerele 866422598,258 şi 15482851,421. în acest -exemplu numerele au mai mult de 9 cifre şi nu pot fi înscrise integral pe tabloul inscriptor, fiind necesarI' să se deS/compună. Se procedează astfel: - se fixează !poziţia virgulei la tabloul inscriptor şi la totalizator ; - se descompun numerele ce trebuie adunate în două grupe în funcţie de capacitatea ma;;inii, de exemplu: 866422 598,258 se descompune în grupa 1 : 422 598,258 şi în grupa II : 866 ; - se clapează l,a tabloul inscriptor prima grUlPă a numărului, adică 422 598,258, care se transmite prin învktirea manivelei în totalizaior ; - se anulează claparea la tabloul inscriptor şi se clapează numărul <:lingrupa II : 866 ; - se deplasează cărudorul în aşa fel înoit număwl 866 să se înregistreze în faţa promei grUlPe,obţinîrudu-se în totaIizator numărul dat; - se clapearză la tabloul inscriptor prima grupă a celui de-al doilea număr care se trece l,a totalizator, cărudorul fiind în poziţia 1 ; - se clapează la tabloul inscriptor a doua grupă, se deplasează căruciorul în poziţia necesară şi se trece numărul la total izator prin îmnîrtirrea manivelei, în totalizator obţiinindu-se suma celor două nUimere, adică 881 905449,679. Scăderea. Este operaţiunea inversă adunării. Numărul cu vaIoarea .cea mai mare se clapează pe tabloul inscriptor şi se trece în totalizator prin învirtirea manivelei in sens pozitiv. Se dapează pe tabloul inscriptor al doilea număr (cu valoare mai mică) şi se înVlÎrteşte manivela în sens negativ, iar la totalizator apare diferenţa. Dacă descăzutul este ma,i mare, .diferenţa va fi pozitivă, iar dacă scă'zătorul este mai mar.e, diferenţa v,a fi negativă. Exemplu. Pentru scăderea numerelOr 405622156 şi 15841 148 se :procedează astfel: - descăzutul -numărul cel mai mare- se clapează pe tabloul inscriptor şi printr ...• r,otaţiea manivelei in sens pozitiv se înscrie 1n totalizator ; o - 'scăzMorul -numărul cel mÎic- se clapează pe tabloul inscriptor şi printr-o rota1;Ii.e manivelei în sens negativ, in totaliza.iOr 3Ipare dillerenţa a 389 781 008. în <llcest az diferenţa este pozitivă. c în cazul numerelor zecimale se fixează întîi poziţia virgulei şi claparea se face fun,cţie de .aceasta, i'i'r in cazul numerelor mai mari se proce<iează la fel ca în cazul adunării prin despărţirea lor în grupe. Inmultirea. Este operaţiunea de adunare repetată de un anumit număr de ori, egaJ.cu înmulţitorul. Exemplu. Pentru înmulţirea numerelor 162464 şi 297 se procedează .astfel: 48

.1....
w

1

J se c1Cl[>ează deînmulţitul (162464) pe tabloul inscriptor ; . se deplasează căruciorul la poziţia 3 (numărul de cifre aH~~j~-,[ torulUI ); .', ~,c - se învtÎrteşte manirvela în sens pozitiv m poziţia 3 de două 0fl!i~s~~: mută căruciorul la poziţia 2 şi se inVJîrte.ştemanivela în sens pozitiv de,'.~ .. nou.ă.ori; se mută .căruciorul în pOziţia 1 şi se înw~teşte maniv;ela în sens~~I; POZl'tlvde şapte on.t Pe tablourile maşinii sînt înregistrate: deînmulţitul (162464) pe.tab';'~i loul inscriptor, înmulţitorul (297) la înregistratorul de ture, iar pro~usul~~ " (15 759 008) la totaJizator.. , în cazul cînd cifrele ce oompun înmulţitorul sint mai mari deqit 5,~ se poate reduce numărul de învîrtituri cu maniJvela,astfel : "'(~ . - se clapează deînmulţitul pe taJbloulinscriptor ; .. '~' ._;~~- se deplasează cămciorul în poziţia 3 ; '. , -se înwrteşte manivela în sens pozitiv de trei ori, se mutăcăru' ' rulla poziţia 1 şi se înv!irteşte manivela în sens negativ de trei ori.(3PO~Q ".~[~ .. ' = 297) o~ţin!n?u-~e ~<;elea'Şi ~zultate. în pTim~l ~az.s-<:,uefed~t r 2:1-9f;t' • +7::=18 1l1VlrtItur.1 ~.II!1~l doJlea caz 3+3=6 JnVlrtItun demoowe,l~, r~.~.'.~1 ducmd uzura maS1l1llSI timpul de lucru. '., ' .' .~ Impărţirea, Este ~peraţiunea de scădere repetată a impărţJitoruluFdiri~ . deîmpărţit. . ,d~:.:

,;;".:'II
"'.1",

';~I

11-*

.

.

','

.... , li'"

Exemplu. Pentru împăr1~rea numerelor 68451 şi 124 se.:])Tocedea.za.-.~.'1 astfel: . .. .)i; - se clapează deîmpărţitul (68451) pe tabloul inscriptOI' ;:' :'. ': ~::::~ - se deplasează căruciorul spre dreapta la poziţia n+1 (neste număi~ ,; rui de zecimale necesar a'l cîtului) ;. . .~ se trans~~te deîmpărflitul la totalizator prinţr-'o' înVlÎrtire a maniS.. ~. veleI 111 sens pOZ1tIv ; '. . .""', - se anulează la înregistratorw de ture; '.' y;! , - se dapează împărţitorul (124)pe taMoul inscriptor ;, .' - dacă ma:şina are pîrghie, se pune a;ceasta la (-) divizigne ;.;~, - se deplasează cărruciorul pînă cînd prima cifră, a împărţiitorului.~ ' (?lapa~ă pe ~ta:blouli.nscriptor) este în dreptul primei cifre a cleimpărţitul1J,Î ~: (mreglstrata la tota1Jzator) ; . .. ' . fi - se înVlÎrteşte manivela în sens negativ pînă cînd so.llerîai'avert("\~1 zează că s-a înV!Îrtit de un nUlffiărde oIi prea mare, iar la .. otaliiator înţ~ t f:lţa numărului înregistrat, apare un şir de cifre 9; .' ..•.. . ";;ji : - se cOJ'ectează această situaţie prin învktirea manivelei în: pozitiv' . .' . .: . - 'se deplasează căruciorul spre st,îl1Jgai se repetă operaţi~eai pînăÎ ş la poziţia 1. .... ~,

);~'I'
"{I'

S!"~':

. ~a înrergi~tratorul de ture se află î1')re. ~ist::at. cîtul (552,0241),£ar. totahzator a ramas restul carrenu s-a putut Imparţl. ..... ,.i~ 'J.',:0 Ridicarea la pătrat. Se efectuează ca o înmulţire a două nUlffiere;egal~~L Extragerea rădăcinii pătrate. Se folosesc două metode de 'extrageret:,~~ prima metodă aritmetică, erfectuîndu-se aceleaşi operaţiuni" ca la extrage;.:.:1 ..•• rea "cu mîna" şi a doua m€todă, cea mai utilizată, care se bazează pe'" următoarele proprietăţi (tabela 16) : . .ij;;)
4 Calcule topografice

'l~"".'jl

4i~~I'

~;;l
'1
.,~
"',,"';«<1'

'~.',i,,;:~

',1 I

.',"~.y"

~I'

>_~__
,-'- tastatura numerică 2, !formată Idin 12 rtaste cu nUJIl1erele la O la 9, de virgula şi senmul algebric. Pdn apă:sarea acestor <tastese pot forma şi introduce datele în calculator; - tasta 3, pentru anularea daJtelor elapaJte sau instrucţJiunHe formate pe tastatură; - tasta 4, cu dublă funcţiune: start care comandă executarea programului după hlltrodurcerea unei date "ii stop, icare serV,eşte la oodificarea instrucţiunilor de oprire şi desfăşurarea unui program; - tasta 5, pentru divizarea registrelor. După selecţionarea unui registru cu ajutorul tastei corespunzătoare (B, C, D etc,) se apasă această tastă şi , , registrul respectiv îşi păstrează în partea dreaptă destinaţia iniţială, iar în partea stîngă poarte :primi date numeriice şi instrucţiuni de program ; - tasta pentru imprimare 6, la a cărei C'lapare se comandă imprimarea conţinutului registrului selecţionat; - tasta pentru revenirea la zero 7, prin aeţiionm-ea ,căreia registrul selecţionat revine la zero, putî.nd pmvoca şi imprimarea IconţinutuLui registrului. Nu ,acţionează asupra registrelor R şi M ; - tastele de selecţionare a registrelor 8, care servesc la stabilirea registrelor de Jiucru. Registrul M nu :aI1eo tastă specială, ÎlntruJOÎ'tacesuaprimeşte sistematic datele numerice elapate pe tastatură; - tastele de transfer 9, 'care comandă prin dapare transferul datelor numerice între registre, astfel: - M t de la registrul M la registrul selecţionat ; A ..j.. de la registrul selecţionat la registrul A; A ! schimb simu'ltan al ,conţinutului registrului selecţionat cu registrul A; - tastele operaţiunilor aritmetice 10, comandă prin dapare efectuarea operaţiuni'lor necesare: adunare, scădere, inmulţire, ~mpărţire şi extragerea rădăcinii pătrate; - tasta de comandă pentru înregistrarea programului (Reg. Progr: 11), prin da parea căI'!eiaj instrueţiunile dapate pe tastatură se înregistrează în memorie .şi s,înt transferate de la memorie la cartera magnetică. Prin eliberarea :acestei taste se înregistrează in memorie conţinutul unei cartele magnetice; :- tasta de comandă pentru imprimarea programului (Stampa Progr.-12), la apăsarea ,căreia se imprimă conţinutul programului din memoria oakulato;rului, ; - anulatorul general 13 serveşte la anularea ,tuturor datelor şi instrucţiunilor din memoria calaul.atorului, prinapăsâtea dapei ; - indicatorul de zecimale 14 se fixea'ză inainte de începerea calculului, stabilind numărul de zecimale necesar la imprimarea conţinutului registrelor şi la rezultatul oper,aţiunilor. Indicatorul este gradat ele la O la 15 : - tasta 15 de debloeare a tastaturii cînd aceasta S-;ii blocat din cauza clapării~simultanea- două sau mai multe taste, se acţionează~pl'in~apăsaFe-,---58

~

.____

---_0._-

'~

,_

_

_

Calculaw"'] eledronic efectuează automat "",a~unile "'" ţie de programe O), adică execută o serie de operaţiuni dispuse logică. Programul se [nregistrează în memorie putînd !fi trans cartelă magnetică ce permite conservarea lui pe un suport ext~ latorului. Dacă este necesară ,;reutilizarea pl'ogramului, acestg introduce din .nou [n memorie. Operaţiiunile aritmetice : ad'unare~ inmulţirea, împărţirea şi extragerea rădăcinii păJtrate s~ pot ex~ Numerele introduse pe tastatură 'sînt considerate pozitive. LJ negative trebuie introdus semnul algebrie.

1I

.

p;,ghia

C

*Programele pentru -- de programe ,a Institutului

majoritatea calculelor topografice se găsesc de Proiectări Construcţjj-'I'ip-EI.P.C.-T.).

rului de cifre alt rul de cifre fixa1 ghia la numărJ tastei 16. Pkghia 18 11 cazul următor: d rea împărţirii s-l pirghia înainte. tasta de înmulţilI'!€ Mecanismul ~ ture 5 si a totaliz, • talizator. Transfei zinare se poate e~ S (20), iar anula~ nu se .,pot face de! ~ ture 6 este a:păsa~ Tasta S pen1 20 transferă priJ de înmagazinare.; sarea tastei S sel şi din totalizator. Tasta SL pen 21 transferă prin talizat'Or. Pirghia pent ' dreapta cuplează. j tură, efeotul a:pă:~ - pe tasta 7j Se .ef'ectuează aut(i1 - pe tasta 11 . • . + J t zaor ŞI InregISeI1a'u - pe tasta înmultitori si efem ~ pe ~sta 21 de înmagazinare si b. Executare~ , ~ . peaza pnmu 1 numI de adunare 2, şi ! cl~pează al doile~' tnIlldu-,:;e suma, I~ maşinile de m31'e .~ cele două secţiunii multe ori, pîrghia lează numărul elaH Scăderea. Pe adunare şi acesta scăzătorul, se anul

P,J
I I

Tabela

16

Nr. curent

I

Şirul

humerelor

impare

I

Suma şirului

I

Rădllclna plltratll

1 2 3 4 5 6 7
n
I

1 1+3 1+3+5 1+3+5+7 1+3+5+7+9 1+3+5+7+9+11 1+3+5+7+9+11+13 ..................... 1+3+ ........ +(2n-I)

1 4 9 16 25 36 49
'"

1

2 3 4 5 6 7
I

nZ

n

_ la îI1!registratorul de ture se obţine 68,4 adică rădăJcinapătrată. <1 Dacă este necesar ca rădil'cina pătrată să aibă un anumit ..număr, de :~.r;~ zocimaJe" numărul ce se clapează pe tabloul inscriptor treibuie să aihă un' număr dublu de zecimale faţă de numărul de zedmale oare trebuie abţi.,.' ",i~ nnt. In cazul prez'entat nmnăruil. introidus a avut 2 recimale şi s-a obţinut II'" rădăcina pătrată cu o zecimală. Dacă erau necesare 2 zecimale, trebuia' ca ' 1)',.' la introducerea numă.rul:-:i să se treacă 4 zeclm_al.e .~con:pleta~e cu O). . ' '~ Controlul operaţlUnll de extragere a radaclUll patrate se face prm \'" ridicarea la pătrat a numărului obţiinut. '~1 Media a două numere. Se obţine prin însumarea celor două numere.~ şi !mp~rţirea ?umei cu 2. Pentru simplificare se face un artiificiu de ea~eul,,~~ aratat lU contmuare. .c~ u. P entru E xemp 1 a ca 1cu 1a me d la numere or
o

'1

1

162,18 679,36 +

2

.' se pro-'lli'

"'~ I:'~

I

1t

~I

54

~ suma şirului de numere impare consecutive este un pătrat perfect; " --...,numărul de cifre din şirul de numere impare, es'te rădă'cina pătrată a sumei şirului. De aici rezultă că dacă dintr-un număr se scad succesiv numerele iffiJIXllI'e te:flînd cu 1, numărul operaţiunilor de scădere este rădăcina m pătrată a numărului dat. Exemplu. Extragerea rădăcinii pătrate din numi"irul 4678,56 se execută in felul următor: - se c1apează nUJIl1ărul4678,56 la tabloul inscr1ptor şi printr-o învîrtire a manive!l.eiîn sens pozitiv se trece în totalizartor ; - se desparte numărUl1 dat în grupe de mte două cifre, de la dreapta spre st'înga, ţinînd seama întotdeauna ca întregii şi zecimalele să facă parte din grUIPedi!l1erite(,încaJZulprezentat sînt 3 grupe) ; - se anulează la înre'gistrat'Oful de ture; - dacă maşina are pîrghie, se dă aceasta la (-) divizinne ; - se mută cărueiorul spre dreapta în poziţiia 3 (numărul de grupe) ; - se clapează la tabloul ins'criptor pe ooloana 3, cifra 1 şi se înVlÎrteşte mani~la în sens negativ; - !la tabloul inSlCriptor se transformă c1atparea d1n 1 în 3 şi se învîrte.şte încă odată manivela în sens negativ şi aşa mai departe scă:oînd succesiv numereQe impare; - deloarece la scăderea numărului 13 maşina a'l'ertizealză că scăde['ea nu se poate faJce, se revine printr-o înwrtitură a mamvelei înainte, avind inregistrat la înregistratorul de ture numărul 6 şi la tabloul inscriptor nUJIl1ărul13. Se mOidilfkăde la tabloul insoript'or în 12, adică dubiul numărului de la înregistratorul de ture; - se depla1SeazăcărulCÎorul în poziţia 2, pe tabloul inscri!ptor, se elapează pe oo!l.oana2 cifra 1 contÎJnuîndu-se scăderile succesive pînă ce maşina avertizează că scăderea nu se mai poate face. La înregistratorul de ture este numărul 68, iar pe tabloul iiliscriptor 137. Se modifi'că numărul de la tabloul inscriptor (137-1 = 136), adică dublul numărului de La înregistratorul de ture ; se-a€iI>lasearză-cărUlCiorulîn pazi ţia 1,-iar pe tabloul inscriptorse clapează pe coloana 1 cifra 1, continuînd scăderile succesive ale numerelor impare;

cedează a'stfe[ : :\l.\ti ~ se c1apează la tabloul inscri'Pi'or primul număr (162,18) care set' înmulţeşte cu 5 ; ':~ _ se c1Cl1Pează tabloul inscriptor al doilea număr (679,36) care, se,f4 la înmulţeşte de asemenea cu 5 ; _ numărul înregistrat în totalizatolf se divizează cu 10 (prin muta~ rea viIgUllei), obţinîndu-se astfel media celor două numere (420,77). ţ~~ Produsul unei diferenţe cu un număr (a-b). e. Se obţine prin efec,j tuarea diferell1ţei şi apoi înmulţirea acesteiia cu numărul dat. Operaţiunea ';;~ se poate execut,a mai simplu prin "dregere". . Exemplu .. Pentru a calcula produsul (1 432,5,2~386,15) . 1,452156 se {~. procedează astfel : 'i:.)':l .:.:~~ _ se introduce la înregistratorul de ture prin îI1!\l!îrtiricu manivela'?'I": descă~utul 1 432,52 (la malŞinile fără pîrghie înregistrarea se face în sens:;.,.',','(.' negatIv) ; '" , _ se clalPoază la tabloul inscriptm înmuQţitorul (1,462156); .~ _ dacă maşina are pirghi~, aceasta se dă la (-) diviziune ;;~ _ se transformă valoarea descăzutului (1 432,52) de la înregistroto:ul de ture în valoare a scăzătorului (386,15) prin îll1v;îrtituri de manivelă .~ In sens convenahil. •. ~ La totalizator se despart zecimalele (în acest caz, 8) citindu-se va-i. loarea produsului, adică 1 529,95617372. '~~

>1

J~:",

[f

,,~

~j

6. MAŞINA

ELECTRIcA

DE OALCULAT

:1
'~~1

=

--------,

Maşina eleertrică de calculat este construită pe principiul pîrghiilor,;.:ll1' proporţionale, cu cremalieră şi roţi dinţate. OpemţiuniJ.e de oalcul se exe-:*~ cută automat.cu ~jutor.ul unui motor electric al.im~entatdE' la reţe'a, .oP~-tt l'a.orul .efectu:mrdmregrstrarea datelor pe tastatura, comaTlldaoperaţnllllI-~.iii'l~' t lor ce trebuie executate şi înregistrarea rezultateloro :T ~ -,~' a:-oDispozitivele maşinii electrice de calculat (fig. 12).TastatU7"a_Leste~, ...!...formată din 12-20 coloane, avînd fiecare coloană ta&1;enumerotate' de la ,:;;" 1 la 9. Coloanele de taste sînt gr'upate pe blocuri colorate în negru şi alb j~:
51'~

,'..~.I .

50

._-------------~,. _ .----_._-_

""""'-'-'~.~""~'<"'"""""""'....o;.. "~---.....",,,,~ "
,T<1'!':::~~~~x"

~;

_~l

1~

,pen tru c1apJ sini1e. cu ca~ • "i coloooă COIOl ace.astă oolo~ coloana roşie ţiunii din dTe I
7. CALCULATORUL EDECTRONIC OLIVETTI-PROGRAMA 101

..
'

1

Pe tastat,u clapart;greşit ~ pată greşi t re~ tastatură, &ea~ Tasta de : pe tastatUlră în ghia 9 este td • . I pe mreglsatr t oI Tasta de ~ că transferul I'l Totalizato~ sul. numerelor ~ tul unui deîmp~ . lnreg~strc:~ aaunare SI scai, tuarea împărţit1 . Tasta pent) fixa în trei pozi 52

Acesta este un ca1cula'tor de birou folosit şi La efectuarea cakulelor topografice, ale cărui părţi principaile sînt arătate în conttJinuare. Memoria cuprinde datele numerioe şi instrucţiunile de pr,ogram. Ea este alcătuită din 10 registre: _ 2 registre program care pot cuprinde pînă la 48 instrucţiuni; . ~ 3 regi!stre aperaţionale M,A,R aVJÎndfiecare o cCllpacirtarte 22 de cifre, semnul aLgebri'c şi virgula, îndeplinim următoarde funcţii: M primeşte datele c1apate pe tastai\;ură ; A - conţine rezultatul operaţiunilor parţiale; R - conţine rezultateie complete ale operaţiunilor; _ 5 regiSltre numerioe B,C,D,E,F care au o capacitate de 22 cifre, semnul a:lgebric şi vi~gula. &cest'ea serVffiCla memorizarrea datelor constante şi a rez,U'1ta!t'elorntermediare ale operaţiunilor executate în regisi trele operaţionale. Fiecare din aces'te regIstre poate fi împărţit în două părţi a cîte 11 cifre, care funcţionează în mod independenlt, fiind notate (b,B,c,C,d,D,e,E,j,F). In locul datelor numerice registrele F,E,D, pot primi şi instrucţiuni de program, avînd fiecare o capacitate maximă de 24 instrucţiuni, utilizarea completă a registrelor program şi a registn:'lor F,E,D, ajungînd la o capacitate de 120 instrucţiuni. .Tastatura permiteinltroducerea datel,or, executarea manuală a operaţiunilor şi introducer,ea insi\;rucţînnil'or de progTam: Unitatea de imprimare ex'ecută imprimarea în serie a datelor introduse pe tootaitură, a rezultatelor operaţiunilor şi simbolurilor corespunzătoare instrucţiunilor. Imprimarea se face pe 28 coloane ou o viteză de 30 caractere pe secundă. Unitatea de citire şi înregistrare a cartelei magnetke permite trecerea programului de pe cartela magnetică în memorie şi inv;eI1S. Unitatea de comandă primeşte instruoţiunile de la memorie, le interpretează sensul şi le dirijează spre unitatea aritmetică pentru executarea caLculului. Dispozitivele exterioare ale calculatorului (fig. 13) sînt următoarele:
7------6

. '1;' _. _ lntrerupa -t oru 1 de curent 1 pnn ac 'lonarea carma Ga""u: pus în funcţiune. La întrerupere toate datele şi instrucţiunile rie se anulează; I _ semnalul de eroare 2 care întrerupe calculul dacă s-au fI manevre sau operaţiuni greş1'te. AceSit lucru este semn:alat pri rea unui bec roşu; .. _ semnalul de funcţionare corectă 3 care printr-<> Lumină termitentă, indică funcţionarea corectă a calculatorului; 1 _ fanta pentru introducerea cartelei magnetice 4 care an; zitiv special de antrenare automată a cartelei l ~ _ dispozitivul de comandă manuală pentru înaintarea li _ cartela magnetică din material plastic cu un strat de fe' două piste pentru înregistrarea programelor (poziţia de int~ partea de sus şi de extragere în pal1tea de jos) ; suportul sulului de hîrtie 7 ; dispozitivul de comandă pentru rularea hîrtiei 8 ; zona de imprimare 9 ; tastatura 10 ; _ fanta pentru ieşirea cartelei magnetice 11. După ce a f trată sau citită, cartela magnetică este dirijată pe această fad poate fi eXitrasă. Tastatura (fig. 14) este alcătuiită din: _ tastele 1 pentru selecţionarrea Programului, acţionate rea uneia din ele (V, W, Y, Z) pentru alegerea programului s gramuluidorit ;

'.~'ll
i
i
Pentru calculul orientării, în fum;,ţie de aceste elemente, din figura 15 rezultă următoarele relaţii: e=Ao-'(;
e=AM-('(+o) . x
)(

':t.

l

~I

#6 ,

t

:

CAPITOLUL

II

CALCULUL ORIENTARII UNEI LATURI A REŢELEI TOPOGRAFWE
C"UlJ-v.,'-r'c;ffa...-

r

..

':".:.1.--(

,

'L(

1.1('1'

(~!1 ..

,:"-'

.

" -: ~
7.:1

)

A. GENERALITA ŢI Pentru înţJelegerea problemelor legate ,de orientarea dc.[inesc următoarele noţiuni : unei direcţH, se

- azimut geodezic este unghiul diedru format de planul meridian ului geografic al piW1Jdtuluioonsidrerat, cu planul vertkal al unei direcţii date. Direcţia meridian uLui geografic poai\;efi determinată prin măsurăriastronomice. Acest unghi se măsoară de la nordul geografic spre est şi se notează cu Aa; - azimut magnetic este unghiul diedru format de planul meridianului magnetic al punctului 'considerat, cu planul v;ertical ,al nnei direcţii date. Dkecţia meridianu1ui magnetk poate f,i determinai\;ă prin mă'surări cu aparate oe au busolă sau dedinator. Arcest unghi se măsoară de la nordul magnetic spre est şi se notează cu AM; - unghiul de declinaţie magnetică este format între direcţia nordului geografic şi direcţia norduh.)i magnetic. Valoarea acestui unghi este variabilă datorită deplasării polului magnetic. &cest unghi este de obicei determinat şi ffnscris pe fiecare hartă de bază, unde este specificat anul determinării şi variaţia anuală ,a acestuia, putîndu-se calcula valoarea pentru anul măsurărilor ; - orientarea unei direcţii date este unghiul format de paralela la axa de coonckmate x dusă prin punctul considerat şi direcţia respectivă. Acest unghi se măsoară în sens direct, avînd ca direcţie de referinţă paralela la axa de COo,I'Idonate se notează cu e. Datorită faptului că în sîsi\;e!şi mul de proiecţie Gauss-Krilger fiecare fus are sistemul său propriu de ooordonate ~edangulare, axele x ale :acestora sînt direcţi.i'ile meridianelor axiale ale ifiecărui fUiS ; - unghiul de convergenţă a meridianelgr '( într-un anumit punct. eslj;eformat din Ij;angenta dusă la meridian:ul geografic în punotul considerat şi paralela meridianului axial al fusului.

Valoarea orientării fJ se poate obţiine: . ,~ ,ţ - dacă se cunosc coordonatele ) rectangulare x, ,yale punctelor A, B ce .:~ d~fine.sc direc.ţia respectivă; ~ 01 -/j - dacă s-au, executat măsuran i'=:":'j :~ astronomice pentru determinarea direc- Fig. 15 Reprezentarea grafică a direcţiilor şi unghiurilor care deterţiei nordului geografic şi unghiul orimină orientarea e, )1 zontal la direcţia respectivă; :~ - dacă s-au executat măsurări cu un instrument dotat cu busolă, ~~ pentru determinarea nordului magnetic şi unghiul ori:wntal la direcţia respeotivă.
:f~l'l

....• ••
:'<:I"~ ..

I . ~I' 1~ I Il
"
,~

'

' :1 -::.~

B. CALCULUL ORIENTĂRII FOLOSIND COORDONATELE RECTANGULARE ALE PUNCTELOR Acest procedeu se aplică atunci dnd o reţea de triangulaţie se dezvoltă pe baza a două puncte cunoscute: A (Xl,Yl) ; B (X2, Y2), fiind cel mai simplu, mai precis ,şi utilizat procedeu. Se consideră punotele A şi B raportate la sistemul axelor de coordonate rectangul:are şi proiecţia lor pe cele două ,axe (fig. 16). Prin punctul A se duce o paralelă la axa decoOl1donate x, iar prin punctul B O paralelă la axa y. Se observă că s-a format un triunghi dreptunghic, în care se cunosc x cele două catete :

11

12

15

°

8------9
5 4

9 3
10 8

.

1

I~ '/\ g 1 li r] I
'.11.

'~il

,,~~

~~
,~

:(~
l~

'~i

lIX=X~XI

; lIY=Y~YI.

t';J X2 '

t

" ..

".k.;.~..~;,,~ '- '. l.,.:j.,:

.3
10
11

2

:~
2

Cu ajutorul acestora se poate obţine orientarea e, prin aplicarea relaţiilor: l1y ~x tg e = - . ctg e = - . ~x ' Lly In practică se folosesc ambele relaţii, pentru a se obţine valori subunitare, pentru tg sau ctg. Astfel se alege formula ce dă tg e, cînd lIy<lIx şi formula ce dă 'ctg e, CÎnd !J.x<lIy.

r
-):----------

I

,15'
~
I

.' [:(1
.

B(x;./i2)

~

,1x f-:--

I I

~
(X,.!lI) •

, ,
I

:

I

XI

'1,
!/

IA I

6
Fig. 13. Galculatorul electronic Olivetti Programa 101.

s
Fig, 14. Tastatura

I

4
calculatorului

1

f'

5',

fh

electronic

Olivetti.

Fig. 16. Calculul orientării folosind coordonatele rectanguIare ale punctelor.

56

60
61

I I
~,

'.~,-:,: 7!'.!i -

.1'.'.'
It;

1" ~,

;~,~,/~;

--

.....• 0"'!I

Orientarea poate fi situată În oricare din cele patru cadrane ale cercului t'Opogra~fiic, loadranul stabilindu-se după semnele valarHoll &x ş.i /1y. La extragerea din tabela de Vlalorinaturale valoarea ,orientării se înscrie direc1l in cadranul respectiv. Dacă se nO'tea'ză cu w orientarea redusă la primul cadran, semnele diferenţelor de coord'Onare Lix, Liy, valoarea 'orientării a se obţine aşa cum se arată în tabeia 17.
Tabela 17
Cadran

-------------,---------,---------,-----I I I I I
Puncte X y Calculul orientării Valoarea orientării Schiţa

T"""

lS

(l

A

7810,32 9792,93 +1982,61

2587,51 3504,18 916,67

B

+I'>y tgoo=-= + 1'> x =0,462355

8,= 00= 271[57C?8CC

+

I ('
)

I~

I

Ax

I

Ay

I
clgoo=

RelaţII
I

Cum se obţine orient,area 6

-C 6328,54 4197,27 -2131,27 2817,81 4572,90 +1755,09 D

Y';I Ir!
82=1001[+00= = 1561[14C30CC

A

I

-L

,

-L
I

+ 1'> x +I'>y;

+I'>y tgw=~; 8=w T x

valoarea

directă

tgoo= +I'>y = -I'>x -clg 00=0,823494

+
1 1

c~,
~'
1

II

-

+

-1'> x clgw= -=-tgoo; +I'>y

+I'>y tgoo= -=-ctgw' -1'> x

-1001[+vaioarea inversă
E F

8=1001[+00
.

8871,70 5706,91 -3164,79

6111,78 5438,09 - 673,69

-I'>y tgoo== -I'>x =0,212872

83=2001[+00= = 2131[35c26cC

III

-

-

clg w=

-I'>x --x- ; tg w= - Y 8=2001[+w

-ay --I'>x

2001[ valoarea directă.

+

F H

J'"
"~l'!,';:
'

I

..

-G 4607,19 6729,12 +2121,93 5724,09 3275,36 -2448,73 clgw= -tg H + 1'> x = -I'>y w=0,866543 84=30011+w= = 3451145c 59cC

t
Ci
8.

IV

+

-

_ +I'>x clgOl--=-tgOl; -ay

-I'>y tgOl= +1'> =-clgOl x

3001[+ valoarea inversă

~

o=300LI-0l

Pentru. exemplificare se consideră că se cunosc punctele A, B, C, D. E, F, G, H, aVlindooordonatele înscrise în formularul de calcul (tabela 18). Din aoeste exemple se 'Observă că dacă se cunoaşte orientarea unei direcţii, de exemplu
(lA-B,

Să se calculeze orientările direcţiilor:
R-L; S-M; P-N; L-R; M-O; M-R; L-M; N-P; M-L; O-N; O-R; M-N; R-P; L-O; N-R;

'ofÎ'entarea direcţiei 9B_A =9A_B+2001f,

(lB-A,

va fi :

P-o;
L-S;

S-'R;

S-L;

P-M; P-R.

aceasta fiind orientarea inversă,. Exerciţii: Se cunosc cordonatele următoarelor puncte de triangulaţie :
Punctul

C. CALCULUL ORIENTĂRII

PE NORDUL GEOGRAFIC

x
6215,83 5023,54 5179,40 4512,31
-

y

Punctul

X

y

" L
1\1

N O

3817,08 4381,76 5437,75 5915,26

p

R S

3357,96 4533,17
5706,35

4456,23 3190,34 21\67,59

Se calculează orientarea pe nordul geografic, in cazul cînd in zonă nuexistă reţea de triangulaţie Între punctele căreia să se poată calcula orien- , tări din coordonate şi este necesar să se determine orientro:ea unei direcţii, cu precizie ridicată. Pentru aceasta, trebuie ca Într-unul din puncte să sedetermine direcţia meridianului geografic, care se poate realiza prin obser~ vaţii la soare sau.la.o_stea. _ _ ___. ' ..-.:- 63:

62

,
1. CALCULUL ORIENTARII PE NORDUL GEOGRAFIC DETERMINAT PRIN TRECEREA SOARELUI LA INALŢIMI CORESPONDENTE

~;.
"

.. ,. ,

"1
i
\ r~

-'

;,~

Coceeţia de celeaeţ'e este calculată jn tabela 20, penteu poes'm"a atmosferică de 760 mm şi temperatura +10 aC, avînd valoare negativă. Pentru exemplul prezentat în 1;abela 19, se aplică următoarele corecţii l In

'11 ~
, "~

Pentru determinarea orientării laturii P R (fig. 17) se aleg orele de €xecutare a măsurărilor pe teren, simetrice faţă de ora 12 (de exemplu 10 şi 14), măstJ.rările executîndu-se astfel: - se st.aţionează cu teodolitul în punctul P (înainte de ora 10) şi se vizează cu originea Og a cercului orizontal, punctul R; se vizează asupra soarelui (la lunetă punîndu-se un filtru de culoare închisă) tangent la marginea suNG perioară a discului, înregistrîndu-se unghiul orizontal, unghi'ul vertical şi ora; - după 2-3 minute se vizează din nou asupra soarelui menţinîndu-se acelaşi unghi vertical, întrerupîndu-se observaţiile pînă în jurul orei 14 ; - la ora 14 se execută aceleaşi mă1< surări, de două ori, la fel ca în cazul p precedent. Datele obţinute în urma măFig. 17. Trecerea soarelui la Înălţimi surărilor servesc pentru efectuarea corespunzătoare. calculelor, aşa cum se arată în exemplul din tabela 19. Se face media unghiurilor orizontale măsurat,e, această valoare reprezentînd poziţia medie a soarelui între cele dcmă serii de măsurări, căreia trebuie să i se aplice o corecţie de paralaxă şi o corecţie de refracţie.
Tabela 19
Măsurări executate

corecţia de paralaxă corecţia de refracţie Total corecţii

= = =

_

20cc - 2c 98cC -2c 78cc

+

",

"., ''.\

':;1:
'.'

_-.
Tabela 20

'1
';

r
I I

l.

Corelaţiile

de refracţie

.
\~.,,'

I~ UnghiCorectii Unghi CorecţIIUnllhl_... Unghi t".o;i!" Unghi Unghi corectlivertical I vertical verticall'"V".\' .1i~:rî' verticalCorecjli verticalCorecţii VertlCal\ __
II c c cc
5 00 20 00 10 19 60 20 19 30 30 19 10 40 18 80 50 18 50 60 18 30 70 18 00 80 17 70 90 17 40 6 00 17 20 10 1700 20 16 70 30 16 50 40 16 30 50 16 10 60 15 90 70 15 70 80 15 50 90 15 30 700 15 10 10 14 90 20 14 70 30 14 50 40 14 40

II c c cc
7 50 60 70 80 90 800 10 20 30 40 50 60 70 80 90 9 00 10 20 30 40 50 60 70 80 90 14 20 14 00 13 90 13 70 13 50 13 40 13 20 13 10 12 90 12 80 12 70 12 60 12 40 12 30 12 20 12 00 Il 90 Il 80 Il 70 Il 50 Il 40 Il 40 Il 30 Il 10 Il 10

g

c

c

ce

g

c c cc

g

c c cc ,II c c cc
5 5 5 5 5 4 4 4 4 4 4 4 3 3 3 3 3 3 3 3 2 2 2 2 2 40 30 20 10 00 80 70 60 50 40 30 10 90 80 60 50 40 20 10 00 90 80 70 60 50 , 40 00 41 . '42, '43' 44 45 46 47 48 49 50 52 54 56 58 60 " "62 64 66 68 70 75 80 90 100 2 2 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Punct stajie 1 Punctvizat
p

I

Ora

I

Unghi ertical v

I UnghiurI rizontale o
og ooc OOCC
252 65 53 )
(

Observajil

I

R 81 8. 83 84

10,00 10,03 13,57 14,00

34g 21c
34g 21c 34g 21c 34g 21" Media

10 00 20 40 60 80 Il 00 20 40 60 80 12 00 20 40 60 80 13 00 20 40 60 80 14 00 20 40 60 80

10 10 10 10 10 10 9 9 9 9 9 9 8 8 8 8 8 8 8 8 7 7 7 7 7

90 70 50 30 10 00 80 60 50 30 20 00 90 80 60 50 40 2(' 10 00 90 80 70 60 50

15 00 20 40 60 80 16 00 20 40 60 80 17 00 20 40 60 80 18 00 20 40 60 80 19 00 20 40 60 80

7.40 2000. 730 50 7 20 21 00 7 10 50 7 00 22 00 50 6 90 6 80 23 00 6 70 50 6 60 24 00 50 6 60 6 50 25 00 6 40 26 00 6 30 27 00 6 20 28 00 6 20 29 00 6 10 30 00 6 10 31 00 32 00 6 00 5 90 33 00 5 90 34 00 5 80 35 00 5 70 36 00 5 70 37,00 5 60 138 00 5 50 39 00

i
";::&i

JJ~

1,

Î

"t'

O
O O

I I

seria

IQ
'

&..:.'

253 33 48 ) 361 08 361 76 307 20 )
( seria II

Cu aceasta soarelui:

se corectează

valoarea

ce reprezintă

. '~~-,;j poziţia' medie. ar. 4

-=65
,

26 )

3071f20c87cc-2c7E,cc =307g 18c09cC

20 87

,

'~i'_
':~:~

,Corecţia de paralaxă are valoarea de tieaIe mai mici de 26g şi +20cC pentru intre 26 şi 6311•
,64

+ 30cC pentru
unghiurile

unghiurile ververticale cuprinse

această valoare fiind unghiul cuprins între direcţia de referinţă şi direc-I ţia nordului geografic determinată cu ajutorul soarelui, Orientarea dire~ţiei •. PR se obţine: " .,;' ,,(; ',~ _ , BPR=400g-30711 18c09cc=9ZIl81c91c~. "':;:'1\\\ " -- Calcule topografice
;1

Î

"""'1

2, CALCULUL ORIENTARII PE NORDUL GEOGRAFIC DETERMINAT PRIN TRECEREA UNEI STELE LA INALŢIMI CORESPONDENTI';

Orient,area unei laturi se poate obţine şi prin determinarea nordului geografic cu ajutO'rul unei stele (fig. 18). Operaţiunile de măsurare sînt similare cu cele asupra soarelui, alegîndu-se ore simetrice faţă de ora O (23 şi 1), şi anume; - se staţionează cu teodolitul în punctul M şi se vizează cu originea Olr a cercului orizontal, punctul N ; - se vizează asupra unei stele situate la vest de planul vertical ce trece prin punctul de staţie M şi steaua polară, înregist,rîndu-se unghiul orizontal şi unghiul vertical; - dup'ă ce steaua trece de planul vertical, menţinîndu-se înregistrat N. acelaşi unghi vertical, se urmăreşte mos mentul CÎnd imaginea stelei ajunge la intersecţia firelor reticulare şi în această poziţie se citeşte şi se scrie unghiul orizontaL Folosind datele obtinute din măsurări se obţine orien:ta're~direcţiei MN, ca în exemplul din tabela 2l. Valoarea medie obţinută reprezintă fi pozi'ţia stelei la trecerea prin planul N meridian al locului, iar orientarea dia\M recţiei MN se obţine:
Fig. 18 Trecerea unei stele la înălţimi corespunzătoare, 'O
MN

- se staţionează cu teodolitul în punctul S, se roteşte alidada pînă cînd acul magnetic al declinatorului indică direcţia nord N M şi se înregistrează la cercul orizont,3.loriginea 02'; - se vizează spre al doilea punct T şi se înregistrează valoarea unghiului orizontal, adică orientarea magnetică w. Pentru obţinerea orientării (pe nordul geografic) la acest unghi trebuie să se adune unghiul de declinaţie magnetică care se extrage de pe harta topografică de bază a zonei respective, pe hartă fiind desena1;ă schiţa şi înscrise: declinaţia, anul determinării, convergenţa medie a meridianelor şi variaţia anuală a unghiului de declinaţie magnetică. Exemplu. Să se deterrmine orientarea laturii ST dacă în punctul S s-a citit spre punctul T unghiul de orientare magnetică w = 1372'21 e 73ee. - Pe harta topografică de bază a zonei respective există schiţa din figura 20 şi următ,oarele valori : - declinaţia magnetică în anul 1963 = 1° 19' est; - convergenţa medie a meridianelor = 1°44' vest; - variaţia anuală a declinaţiei = +0° 03'.

o,

Ne N",

= 4002'-2821r
executate

38e 81 ce= 117~61 e 19cc.
Tabela 21

Măsurări

PUDet stajle
M

I
I

PUDet vizat
N

I

Ora

I Un2'hlvertical I
282' 60c 282' 60c
Media

Unghiuri
orizontale

ObservatII " T

S, S2
[T'

23°0
joo

02' 274 290 282

OOC OOcc 29 62 4800 38 81

s
Fig, HJ, Calculul orientării magnetic. pe nordul Fig. 20.

1J ~

~".';~~"-; , 1
,"'

~rt:

iţ"f",

Intrucît în acest caz măsurările se execută noapţea, este necesar ca teodolitul să aibă instalaţie de iluminare, iar semnalul din punctul N să fie de asemenea iluminat. O atentie deosebită trebuie să se depună pentru ca la a doua măsurare asupra steiei, din greşeală să nu se vizeze altă stea.

1r)63 =

Se calculează corecţia de declina ţie datorită variaţiei anuale (19718 ani) :
+0° 03'.3=0° 24'.

j: ~I, ~~:
/.~:

D. CALCULUL ORIENTARII PE NORDUL MAGNETIC

Declinaţia magnetică în anul 1971 rezultă: 1°19'+0°24'=1°43' est. - Se transformă declinaţia magnetică din diviziune sexagesimală în diviziune centezimală: 1°=1, II II

-

Orientarea unei direcţii se poat,e obţine şi dacă s-au executat măsurări. asupra acesteia, cu un teodo1it..",ce~areataşat uR-declinator-sau 0btisolă-:-In acest caz pe teren se fac următoarele operaţiuni (fig. 19) :

~ ~Se calculează orientarea laturei ST :
0ST=

43'=0, 79 63 1043'=11r;oc74cc.

1372' 21 C73cc + 12' 90c 74cc= 1391r 12c47cc.

66

I
î

dAB=

V L.\x2+Ây2
AY

=

V 47Î1

020,3010 =2 184,27 m; =2 184,27 m; 184 'r
,-'

i.:.~;~~ .iT;

.
~,~~

!

dAB= Siiîfj =
d
AB- cos

916,67 0,419669

i
~-i

-~

1

e-

-

1982,67 _ ') 0,907677 - ~

'1'

":':f,,~"

m.

.;

Exerciţii. Să se calculeze distanţele între punctele CD, EF, GH din:ta- _{. bela 18 utili,ind ,ele leei fun"ule. ..
CAPITOLUL III 2. CALCULUL BAZELOR MASURATE CU PANGLIGA SAU CU FIRUL DE OŢEu

Î:

CALCULUL BAZELOR REŢELEI TOPOGRAFICE

A. G ENERALIT Ă ŢI Pentru calculul punctelor unei reţele topografice este necesar să se cunoască lungimea uneia sau a două laturi din aceasti-i reţea, ca prin calcul să se poată determina şi lungimea celorlalte laturi. Laturile pe care se dezvoltă o reţea topografică se numesc baze şi lungimea lor se poate obţine astfel: - calculată din coordonatele punctelor, în cazul cînd reţeaua topografică se dezvoltă pe puncte ale reţelei geodezice ; - calculată din măsurări efectuate pe t,eren cu firul de invar, cu panglica de oţel sau cu un ihstrument electro-optic de măsurare a distanţelor.
1. CALCULUL BAZl~LOR FOLOSIND COORDONATELE PUNCTELOR

în urma măsurărilor de pe t,eren s-au obţinut: ' '1 - lungimile măsurate pe portee, corespunzătoare segmentării baz •,v"J - unghiurile de pantă sau diferenţele de nivel dintre capetele fie:;:'~~ '\,~ cărei port ei ; ,"/~, ::- altitudinea medie a bazei (dacă nu se cunoaşte se extrage de pe harta) ; , - temperatura înregistrată în timpul măsurărilor. ' .;" De asemenea mai este necesar să se cunoască lungimea reală a panglicii sau firului const,atată la etalonare. - . t Calculul lungimii bazei se efectuează întîi pentru fiecare portee şi ' ~ constă din următoarele operaţiuni ::~ - se face media aritmetică a valorilor măsurate pentru fiecare portee, obţinîndu-se astfel valoarea cea mai probabilă rezultată din măsurări. ~ Dacă măsurările s-au efectuat cu două panglici sau fire, mediile aritme~ tice se fac pentru fiecare inst.rument ; ~ - se verifică dacă erorile parţiale nu depăşesc t'oleranţele stabilite mediei aritmetice i se aplică corecţia de etalonare, conform relaţiei : ,~

,

el"

I,~ 'I'i
,o

I~ ;'I~
':11

Calculul lungimii bazei folosind coordonatele rectangulare ale punctelor este cel mai simplu şi mai utilizat procedeu, dar aplicarea lui se face numai în cazul cînd punctele din capetele bazei au coordonate cunoscute. Astfel din figura 16 rezulţă că latura AB este ipotenuza triunghiului dreptunghic în care se cunosc cele două catete (D.x, D.y), de unde rezultă că :
dAB

ce=-e
În care:

Lm L
n

~

= V ~X2

+ Lly2.

Dacă se cunosc coordonatele relative (D.x, D.y) şi orientarea dintre cele două puncte, lungimea bazei se poate obţine şi cu ajutorul relaţiei:
t-y dAB=sine

sau

dAB = case'

t-x

De exemplu dacă se iau din tabela 18 valorile: Llx= + 1982,61 m ; D.y= +916,67 m ; 9= 271!57e 08ee ; sin 9=0,419669 ; cos 9=0,907677 ; 68

e este eroarea constatată la etalona re (Lr-Ln) ; --- : Lr - lungimea reală determinată prin etalonare ; ~.""~':~ Ln - lungimea nominală (înscrisă pe panglică sau pe fir) ; _ .",j Lm - lungimea măsurată. ,-1 Dacă măsurarea s-a făcut cu două panglici sau fire, corecţia de eta-~i lonare se va calcula şi aplica separat pentru fiecare instrUIpent şi apoi se l' '-:'~, face media aritmetică a valorilor corectate; - valorilor obţinute în urma aplicării corecţiei de etalonare, li se ,.i aplică corecţia de temperatură, atunci cînd diferenţa dintre temperatura' J~ de la etalonare şi cea din timpul măsurării este mai mare de 5 aC. Această corecţie este dată de relaţia : ~

._j

1

I~'
!t~
,;o>:i ;':'~

Ct=Lm (tm-tel C,01l5,
69

,~,I! .
-

. '.J~

'I!l
• ';h;-"~

este ţemperatura înregistrată în timpul măsurării, în °C ; le - temperatura de la etaloonare ; 0,0115 - coeficientul de dilatare al oţelului la o variaţie a temperaturii cu lOC, în mm/m, în tabela 22 s-au calculat corecţiile de temperatură pentru porteele cuprinse între 100 şi 1 000 m la diferenţe de temperatură de la 5 la 20 DC, Semnul algebric al acestor corecţii esţe semnul rezultat din diferenţa t ",'--le;
lro Tabela 22
Corecţi! Lungimea porteei, ro 5° la diferente de temperatur~, (m) 2Go Corectii la diferente de temperatură. (m) 5°

în care:

Corecli!
Lungimea

la diverse

alt11udlnl,

ro

bazei, ro

300

400

500

600

700

800
,~

Lungimea porteeJ, fi

I

10°

I

15°

I

I

10°

I

15°

i

20°

100 200 300 400 500

0,006 0,012 0,017 0,023 0,029

0,012 0,023 0,034 0,046 0,058

0,017 0,034 0,052 0,069 0,086

0,023 0,046 0,069 0,092 0,115

600 700 800 900 1000

0,034 0,040 0,046 0,052 0,058

0,069 0,080 0,092 0,103 0,115

0,103 0,120 0,138 0,155 0,172

0,138 0,161 0,184 0,207 0,230

_ distan~ele corectate cu corecţia de etalonare şi temperatură duc la orizont folosind relaţiile: do
=

se re-

V L;"-il/12,
IX,

500 600 700 800 900 1000 1 100 1200 1300 1400 1500 1600 1700 1800 1900 2000 2100 2200 2300 2400 2500 2600 2700 2800 2900 3000

0,002 0,003 0,003 0,004 ~OO4 0,005 0,005 0,006 0,006 0,007 0,007 0,008 0,008 0,008 0,009 0,009 0,010 0,010 0,011 0,011 0,012 0,012 0,013 0,013 0,014 0,014

0,003 0,004 0,004 0,005 ~OO6 0,006 0,007 0,008 0,008 0,009 0,009 0,010 0,011 0,011 0,012 0,013 0,013 0,014 0,014 0,015 0,016 0,016 0,017 0,018 0,019 0,019

0,004 0,005 0,005 0,006 ~OO7 0,008 0,009 0,009 0,010 0,011 0,912 0,013 0,013 0,014 0,015 0,016 0,016 0,017 0,018 0,019 0,020 0,020 0,021 0,022 0,023 0,024

0,005 0;006 0,007 0,008 0,008 0,009 0,010 0,011 0,012 0,013 0,014 0,015 0,016 0,017 0,018 0,019 0,020 0,021 0,022 0,023 0,024 0,024 0,025 0,026 0,027 0,028

0,005 0,007 0,008 0,009 0,010 0,011 0,012 0,013' 0,014 0,015 0,016 0,018 0,019 0,020 0,021 0,022 0,023 0,024 0,025: 0,026 0,027 0,029 0,030 0,031 0,032 0,033

0,006;~ 0,008.i:~ 0,009i~ 010 .• ~ O'011 'î~ 0;013 ':~ 0'.014.~.}' 0,015~1

°

0,016 .•. ,.1."-. 0,018',ill] 0,019:.1 •. .. '_."-.~ ' .0,020".;c' 0,021 '.''';, 0;023, .. .. ' ,' 0024 "'!;il 0;025 ,:~~ 026~,A!l! 0;028 '~'~ 0,029;~ 0,030':'i1 0,031'~J 0,033 .;.p•..• .. 'l.; .. 0,034A',~ 0,035',:~ ' 0,036 ,;~ 0,038 ..•~

,1

°

în cazul cînd diferenţa de nivel Ilh dintre punctele din capetele porteii s-a determinat prin nivelment geometric, şi do=Lnz'cos dacă între punctele din capetele porteii s-a măsurat unghiul de pantă x, Lungimile porteelor astfel corectate se însumează obţinîndu-se lungimea bazei pe suprafaţa geografică a Pămînţului. Pentru aducerea acesteia pe elipsoid, este necesar să se calculeze şi să se aplice corecţia de reducere la elipsoid sau la nivelul mării, cu ajutorul relaţiei : cm=DofC în care:
H
m

~."':diilI.'.~

',~

li

Corecţiile de reducere la nivelul mării se aplică întotdeaun~ cu senJ negativ. După aplicarea acestei corecţii se obţine lungimea definitiv~ a bazei. . :~ Exemplu. Baza AB situată la o altitudine medie de 485 m;"'formaie din 4 portee a fost măsurată cu două panglici de oţel, de două~orUn:ambetl sensuri, La etalonarea panglicilor s-au constatat lungimile reale'L, 'tii 50,004 m pentru panglica 1 şi 49,993 m pentru panglica 2. Etalonarea s~~ făcut la temperatura de +20 cc. Datele obţinute lamăsurare-sînf date .î:t tabela 24. Se cere să se calculeze lungimea bazei. .,' '",-- ~ Calculul lungimilor medii pe fiecare portee : "-~
A 1

cu panghca 1 . cu panghca 2 :
,

-.

512,67+512,83

2

51275

'

m ,";

.'

:~

Do este lungimea bazei rezultate din însumarea porteelor după ce s-au aplicat toate corecţiile ; H - altitudinea medie a bazei; Rm - raza medie de cUI1burăa Pămîntului =6 379 km, în tabela 23 s-au calculat corecţiile de reducere la nivelul mării pentru baze cu lungimi de la 500 la 3 000 m, situate la alt,itudini de la 300

512,41 +512 26:'"~

2

'

= 512,34 m ;~ţj
=

, ')\'44

1-

2 cu panglica 1 :
-1' 2'

38424+38435,'ij '2'. 383,97+394,09

384,30 m; 38403 .' .
_-'-.. ~-L

• ." ",
~-~ ~,

,jJ
.... ~

~la
70

~00In'

,~1

<::.U pang,lca

..... ~2=="'"

"!"

:\~;:,:~
;' ' _.,;, .! ';.:;,\:-':~~ţ

I
..

-~.!M1

~

--

""'~/~:))

":',:A

:,I~ '~:';;;J
23 cu panglica 1 : cu . pang l'lea 2 : 3 - B cu panglica 1 : cu panglica 2:
631,53+631,40
2

631,46

m; m ; m; m ;
Tabela 24

-

pentru porteea 3 - B :

631,28+631,36 = 63132 ---2-, 447,61+ 447,79
2

ce=
Lungimilor

447,70 -0,00450 = -0,036

,
,

m;

447,70 -

0,036=447,664

m;

I
~

măsurate cu panglica 2 :
=49,993 50,000=0,007 m;

447,70

e=Lr-Ln -

.....

447,46+447,55 =< 447,50

pentru porteea A - 1 :
Ce

= 00 07 ,

512,34

50

= 0,072 m ;

512,34 + 0,072=512,412

m ;

Baza

Port ••

Numarul panglici!

Lunelml măsurate, ro

Unghiuri pantă

de

Diferenţă nivel m

Temperatura medie

pentru porteea 1 -

2:
= 0,0

ce = O,00 7 50
+14°C

384,03

54

m;

384,03 + 0,054=384,084

m ;

A-B,

A-l

1 2 1 2 1 2 J 2 1 2 1 2 J 2 J 2

512,67 512,41 512,83 512,26 384,24 383,97 384,35 384,09 631,53 631,28 631,40 631,36 447,61 447,46 447,79 447,55

+ 19 27c30

-

-

pen t,rUporteea 2 -

3: m;
631,32 + 0,088=631,408

'f!. .'.... 1' ,
. ;, t
"

I I,! .i~
"..~';st

'l>

~

ce=0,007 63~~32 =0,088
-

m ;

>~

+2,17

1-2

+16°C

-

pentru porteea 3 - B : ce=0,007 -W =0,063
447,50

m;

447,50+0,063=447,563

m.. "

Il
..

~
c

-

+2,85

2-3

+12°C

Calculul lungimii porteelor :
A -1 = 512,709~512,412 = 512,560 384,269+384,084 = 384,176 2
=

':1.' i\"
.:

m;

I

+lg80C45

-

3-8

+15°C 1-2=

m ; m; m ;
" ,~.
',;}',

2-3 Calculul şiaplica>rea corecţiei de etalonare : Lungimilor măsurate cu panglica 1 : e=Lr-Ln=50,004 pentru porteea A Ce =

631,410+631,408 = 631,409 2 447,664+447,563 = 447,614 2

I
.r~~ ':-.
..•• ;,'1.

3-B= tm-te=14°-200=

- 50,000= 1:

+0,004

;

Aplicarea corecţiilor de temperatură: A -1: m;
512,75 0,041 =512,709

1

"1
.;,

c''~;',,:,:~ '.

':"':'1

.:.
•. "

-0,004

512,75 50,00 = -0,041

-6°..

~
J 1

m ;

Corecţiile se extrag din tabela 22 prin interpolare.
512,560-0,035=512,525 m;

-

pentru porteea 1 Ce

2:
= -0,031

= -0,004

384,30

50

m;

384,30 -

0,031 = 384,269 m ;

1- 2: tm-te=16°-200=

-4°;
0,021

':,1:
,

,~

-

pentru porteea 2 -3
Ce

: 2-3: m;
631,46 0,050=631,410

384,176 -

= 384,155 m ;
._"~,
..

n
"

=

631,46 -0,00450 = -0,050

tm-te=12°-200=

-8°;
0,056=631,353

." .

.:.

m ;

631,409 -

ro;

72

,7;"

';I~
.~

"

l
.•4
;~

~

1

!

.1

-

-------,
.,,~

.3 -B:

tm-te=15°-200=
Reducerea la orizont:

--':'5°; 0,026=447,588 m.

447,614 -

.. .. ~
o

Citiri Nr. citirii inapoi

pe rl!!lete Inainte

z
11

'"

I

I diferenţe
-7,1 -7,3 -7,3 -7,2 -7,1 -7,2 +2,8 +2,9 +2,8 +3,0 +3,0 +2,9

Diferente de nivel
m

ITemperatura

"'~'"''""':~:\'1!j

, "'~::' Li'l~I".

A-l:

do=512,525' cos 1

27c30cc=512,525' m; m;

0,999800=512,422 m;
2 1

38,5 41,3 26,7 37,1 20,2 32,8 43,2
2 2

31,4 34,0 19,4 29,9 13,1 25,6 46,0 38,6 44,6 37,1 43,4 4i,9

1-2 : do= 2-3: .3-B:

V384,1552-2,172=384,149

I
3 4 5

do= V631,4092-2,852=631,402 lungimii porteelor :

+0,081

do=447,614 . cos 12'~Oc 4.5cc=447,614 . 0,999598=447,434 m.

Insumarea

media

Lungimea, ;, . ,'~, firului" .t.. pe ' =, ,24'000'" ,', ,..., "'. ~ .,', •. .,~" C I IrI rigletă = ,:';7,{: I + 17" Corecţia de 23992;'; pantă =\'OX( Lungimea -''00) porteei = 23 99.~1,1

i;ij

Do=512,422+384,149+631,402+447,434=1

975,407 m.

Reducerea bazei la nivelul mării: Corecţia se exţrage din tabela 23 prin interpolare : 1.975,407- 0,015= 1 975,392 m. Aceasta este valoarea bazei care se foloseşte în calculele ulterioare.
3. CALCULUL BAZELOR MASURATE CU FIRUL DE INVAR

35,7 41,8 34,1 40,4 39,0

I

3 4 5

+0,112

1+17"

Lungimea. ,.; firului" = ,24000;,( Citiri pe ", ",' +~! rigletă ,'j ,,24~Ţi! Co~eclia d~;""r~~t pantă = Lungimea.,,--~ porteei = 24 002,!

.~!

media

După efectuarea măsurărilor pe teren se obţin: - lungimile măsurat!= ale fiecărei portee ; - diferenţele de nivel dintre capetele fiecărei port ei ; - altitudinea medie a bazei; - temperatura înregistrată în timpul măsurărilor. Pentru aflarea lungimii bazei cunoscîndu-se lungimea firului la etalonare se calculează mai întîi lungimea fiecărei portee prin efectuarea diferenţelor citirilor pe rigletă şi aplicarea corecţi ei de pantă, apoi se însumează lungimea tuturor porteelor la care se aplică corecţia de gravitaţie, temperatură şi de reducere la nivelul mării. Modul de efectuare a acestor calcule se poate urmări în exemplul prezentat în continuare. Exemplu. Baza CD situată la latitudinea de cp=43045' şi la o altitudine medie de 324 m, formată elin 67 portee ele a:groximativ 24 m fiecare, a fost măsurată cu un fir de invar ce a avut la etalonare lungimea ele 24 000,08. mm, etalonarea făcîndu-se la latitudinea de cp = 56° şi la temperatura de +15 aC. Măsurarea fiecărei portei s-a făcut prin citiri pe riglete de cîte 5 ori. O parte elin datele obţinute la măsuTm'e sînt date în tabela 25. Corecţia de pantă se aplică lungimii fiecărei portei, extrăgîndu-se diferenţele de nivel din carnetul de măsurări de nivelment. lnsumffnldu-s€ lungimile porteelor rezultă că baza CD are 1596381,56 mrn. Temperatura în timpul măsurării a avut o variaţie de 4° şi diferă faţă de temperatura de etalonare cu 3°, nefiind necesară aplicarea corecţiei de temperatură.

Dacă diferenţa dintre temperatura din timpul măsurării şi 'cea ::~j timpul etalonării depăseste 5 °C, coeficientul de dilatare a firului sec'al culează cu relaţia: .. .. . ~~.:. .. c=(a+b) Llt'1O-o,3ţ unde: a şi b sînt coeficienţii firului înscrişi în fişa sa, iar Llt;diferenţa!:d temperatură. ., ,";~ Pentru a determina corecţia datorită diferenţei de gravitaţie,:se-ţ~ţr .calcula mai întîi acceleraţia gravitaţiei la locul etalonării şi al masutăt; folosind relaţia : .~ 9 = 978,049 (1+ 0,005289 sin2cp). '., .3k'

, ,:~i

')%l
< ~~

Acceleraţia gravitaţiei la locul etalonării este:
9 0= 978,049 (1+ 0,005289 sin256°)=981,604.
L

,:' .;

.',j;~
u,:~)fi
"

.1
-:;;;

Acceleraţia g:ravitaţiei la locul măsurării este : 9m= 978,049 (1+0,005289 sin2 43°45') = 980,522. Diferenţa acceleraţiei gravitaţiei: Llg=go-gm
= 1,082,

c~~

:1
',~

Varia ţia al ungirii firului de invar de 24 m lungime este relaţia :Lll=10,4' Llg (în sutimi de milimetru); Lll=10,4 '1,082=11,25 sutimi de mi1in~;tru.
/

~---

74

j

I

'>~-~,-:j
La măsurarea bazei au fost 67 de portee, deci corecţia de alungire a firului datorită gravitaţiei este: 11,25' 67=753,75 sutimi de milimetru = 7,54 mm, deci lungimea bazei va fi: 1 596 381,56 + 7,54 = 1 596389,10 mm. Lungimea obţinută se reduce la nivelul mării, cu ajutorul prezentate sau folosind tabela 23, In acest caz rezultă: 1 596389,10-8,50 =,1 596380,60 mm = 1 596,381 m. relaţiei AB ~

~

"A,

V 1 108 550,939490 + 976 408,370406 ~
.'

)443,938 m.
.

Il
:~

Diferenţa de 0,077m rezultată ,între cele două determi.nări'se"dl~ reşteerorilor produse în timpul măsurărilor. Dacă această 'diferenţă.,i depăşeşte toleranţele admise se ia media aritmetrică a celor două valori,..;<!, valoare definitivă a bazei: ' "ţ~

AB=

1 443,861

+ 1 443,938 = 1 443,900 m. ~

' 1
~
:.:.i!."

B. CALCULUL

BAZELOR FRINTE G. DEZVOLTAREA BAZELOR MASURATE, PE'LATURI

In cazul cînd nu se poate găsi un teren propice pentru măsurarea unei baze din cauza unui obstacol natural ce împiedică măsurarea, se poate măsura o bază fTÎntă (fig. 21), la care segmentele AC şi BC se vor măsura respectîndu-se condiţiile cunoscute şi în plus se vor măsura şi unghiurile

ALE TOPOG_~

R~~

x,~, "(.
', B Fig. 21. Bază frîntă. C

A~

In cele mai frecvente cazuri, pe teren nu se pot măsura laturiler;; lei topografice ca baze. Din acest motiv este necesar ca printr-o fig ,~ geometrică (de obicei patrulater) să se dezvolte baza măsurată, obţinîn; du-se astfel lungimea unei laturi a reţelei, care constituie baza pel', il,', calculul reţelei topografice. ci Exemplu: Se cere să se calculeze lungimea laturii de tlriangulaţie' ff (fig. 22), cunoscîndu-se lungimea bazei rnăsurate AB= 1 975,392 m şi uri;; .ghiurile orizo:tale (compensat:) din figura de :ezvoltare a bazei: 1 = 86g 18c 97cC ; 4=3811 74C89Cc;
7 = 8111Ol)c12cc ;
A

..I'\~
.S

I~
,

Calculul bazei AB se desfăşoară astfel: - se calculează lungimile segmentelor AC şi BC, aplicîndu-li-se corecţiile necesar.e corespunzătoare metodei şi instrumentului folosit la măsurare; - se calculează unghiurile interioare în triunghiul ABC, compensîndu-se ca să fie îndeplinită condiţia de geometriza,['e a figurii ; - se calculează lungimea bazei AB cu ajutorul elementelor cunoscute : segmentele AC şi BC şi unghiurile IX, ~, "(. Exemplu: Să se afle lungimea bazei AB, cunoscîndu-se că în urma măsurărilor s-au obţinut următoarele elemente: 'AC=827,253 m; BC=651,309 m; 1X=1l1156c07cc;
~=

2 = 4911 c 37cC; 56

3 = 2511 c ncc 49

::;~;(

5=2ÎI1 94Cj4cc;
8= 431181c 71cc.
R

6=4711 11"40cc;

I j
\~

:

. 1'1
,

t~,
J.1

.i;:q

':~ij

j ~ ", .~
~

1611 c 83cc; 24

"(=

1721119c lOcc.

Lungimea bazei se poate obţine folosind două relaţii : AB = AC . cos AB=827,253' sau: AB=
IX+

BC . cos ~ ;

0,983557

+

651,309'

0,967606=

1443,861

cos IX= 0,983557 ; cos ~=0,967606 i m, cos "(=0,906100 ;
p Fig. 22. Dezvoltarea bazei.

V AC2T.BC2_2

AC' BC cos"( ;

7G

" I : I .~ ,~ I
:~
:~
~:~~

~~:~!,,', :'

,.;~

.,L

1:1

j'

~,_.". -::

...... i'j.i

"";'ii'~h.?

..i1

l

~.-~~J
Ca~lul decurge astfel; - se geometrizează figura de dezvoltare a bazei prin compensarea unghiurilor ;, . - se calculează lungimi le laturilor în figura de dezvoltare a bazei, aşa cum se arată în tabela 26.
Tabela
Triunghi ",,:::",

:~t -.;'~:;
';!IJ
"'l~ j'g

'j

~'1
'~ "'j

26
.

~~ .,~
:.
CAPITOLUL IV

I ungh. Nr.

Valoarea unghiului
g

-1-1-21 ABRI3+4

e

ee

sin

I I
1

Laturi 5

Lungimea lat~l1or 6=4x7

Modul 7=6,4

Schita 8 fi

, CALCULUL ŞI COMPENSAREA REŢELEI TOPOGRAFICE:

2
"'''',' .

86 18 97 64 24 66

49 56 37

0,976562 0,846398 0,702243

AR 12279,179
AB

BR

1975,392 1638,952

2333,881
2

A
~
A 8 8

A. GENERALITAŢI Prin calculul reţelelor topografice se înţelege determinarea coordonatelor punctelor ce formează aceste reţele. Pentru aceasta, între pllnctele- . reţelei topografice, au fosţ formate diferite figuri geometrice: patrulatere,.. poligoane, lanţuri de triunghi uri sau combinaţii ale acestora, în c::.are s-au, determinat prin măsurări pe teren toate unghiurile dintre direcţiile figurilor geometrice, una sau două baze şi orientarea a una sau două direcţii. Folosind aceste date urmează să se calculeze celelalte elemente ale reţelei.. topografice: lungimea tuturor laţurilor, orientările tuturor direcţiilor şi. coordonatele tuturor punctelor. Aceste operaţiuni de calcul nu se pot însă: face pînă cînd figurile geometrice ale reţelei topografice nu sînt geometrizate şi omogenizate. ,. La executarea măsurărilor pe teren se produc o serie de erori inerente, care fac ca reţelele să nu respecte urmă1;oarele condiţii geometrice :. - suma unghiurilor într-un triunghi să fie egală cu 200g ; - suma unghiurilor În jurul unui punct să fie egală cu 400"; - între lungimea laturilor şi sinusurile unghiurilor opuse să existeraporturi de egalitate; - acordul orientărilor ; dacă în reţea există mai multe direcţii cu. orientări cunoscute, valoarea acestora rezultată din calcul prin adunarea succesivă a unghiurilor să rămînă neschimbată; - acordul laţurilor ; dacă în reţea sînt mai multe baze, pornind de la. o bază şi calculînd succesiv celelalte laturi, să se obţină din calcul pentru a doua bază valoarea rezultată .prin măsurare. Unghiurile măsurate trebuie astfel ajustate Încît ele să îndeplinea~ă" condiţiile arătate mai sus. Această operaţiune de ajustare a unghiurilor măsurate se numeşte compensare. Se folosesc de obicei două metode de compensare: - compensarea riguroasă, care constă din formarea ecuaţiilo.Lde~con-.~ diţi~şiIez91v~rea lor, obţinîndu-se-corecţiile- ce-trebUIeaplicate-valorilor măSUrate. Corecţiile se obţin prin calculul probabilităţilOJZ,folosind metoda,
79:

.~

I

-:ii

:;~

'.~ i

0;\'

"~~It
',,;,I" ~

f'
~ ",+1{'
;s~

~~:.:

ABP

16+7
8

5

27 94 74 128 20 52 43 84 74

0,425032 0,903450 0,635575

AP AB BP

I 1975,392 929,332
1 389,683

~I

2 186,498

~

V:j
p R

i~~.
"" .~~

It
1";:

I~"'.' ..l;~" I ~r ..•..... '?~:. 1'.
3

25 49 77

APRI7

2+8

It',:.'

81 09 12 93 41 11

0,389894 0,956213 0,994649

AP 929,331 AR 2279,179 I 2383,547 PR 2370,793

I

A

Î
h~,
'~' ..:I.;"-

I
{1 ,~
_~I
')~

,i:,',
..

fi

P

.;.'[~~;

6

BPRI4

1+5

47 Il 40 38 74 89 114 13 71

0,674336 0,571774 0,975445

BR
BP

Il

PR

638,957 1389,683 2370,796

2430,476 p

....•. N ~i'~ :1
I 'fl~'
,..
j;ţ.',•••..• ' ••.• ,:.; •.•. ,-.~

•.. : f',.:
'

Din calcul rezultă pentru latura de triangulaţie două valori ce diferă cu 3 mm, datorită limitării numărului de zecimale. Pentru calculul triangulaţiei se consideră valoarea medie, adică PR=2 370,794 m.

<~~

.~!'I

I
f>

'1

I

'Ii,••.

~

-

-celor mai mici pătrate. Acest procedeu de compensare este folosit În cal,cuIele geodezice, acolo unde se cere o precizie superioară a rezultatelor; _ compensarea neriguroasă (empirică), care constă din corectarea cu .cantităţi egale a valorilor măsurate, considerînd că probabilitat,ea de producere a erorilor este aceea,şi la măsurările executate în condiţii identice Acest procedeu este mai simplu, volumul de calcul este mult mai redus -decît la compensarea riguroasă şi rezultatele sînt corespunzătoare preciziei cerute de lucrările tppografice. Din aceste motive, acest procedeu este aplicat în mod frecvent la compensarea reţelelor topografice, fiind cunoscut şi sub numele de p,rocedeul Lehagre-Broniman. . Inainte de Începerea operaţiunii de compensare, este necesar ca datele ,obţinute la măsurările de teren să fie prelucrate, pentru introducerea lor 'in calcul, adică să se efectueze calculele preliminare compensării.

se verifică dacă această eroare se încadrează În toleranţa stabilită de relaţia:
f=3e

lin ,

-

h~ :"1
• ~ ~
!

1'

in care: e este valoarea diviziunii minime a cercului teodolitului (2, 5 sau 10CC) ; n - numărul direcţiilor cuprinse în turul de orizont; se fac mediile aritmetice ale citirilor pe toate direcţiile :
poziţia 1+poziţia Il .
2 '

,

."

B. CALCULE PRELIMINARE
(

,;, 1. COMPENSAREA îN STAŢIE, . 'MASURATE

REDUCEREA LA ZERO A DIRECŢIILOR ŞI CALCULUL DIRECŢIILOR MEDII

\

Pentru determinarea punctelor de ttfiangulaţie trebuie să se cunoască valoarea unghiurilor din figurile geometrice formate între punctele de triangulaţie. în acest scop punctele de triangulaţie se staţionează cu teodolitul şi se măsoară direcţiile spre celelalte puncte. De obicei pentru măsurare se foloseşte metoda Teiteraţiilor sau a turului de orizont. Direcţiile cuprinse într-un tur de orizont se măsoară cu luneta în ambele poziţii, efectuindu-se un număr de serii (3-6) corespunzător cu precizia neoesară. Fie'care serie de măsurări a început cu o anumită valoare origine, intervalul între aceste valori fiind calculat cu ajutorul relaţiei: 1= 200 n 'in care n este numărul seriilor de măsurări. Citirile obţinute la măsurarea direcţiilor trebuie prelucrat~, apli.CÎndu-li-se compensarea în staţie, adică satisfacerea condi'ţiei ca suma unghiurilor ,în jurul unui punct să fie egală cu 4001r• Această operaţiune se face astfel: - se calculează media citirilor efectuate la direcţia origine, la începutul şi la sfîI1şitul mă'Surării :
Olr OOC42cC +Olr OOC 57cC 2

_ se repartizează' eroarea de închider,e proporţional cu numărul de direcţii (cu semn schimbat) ;,;~ '. -. s.e adună :?r.eCţiil.e repartizate la citirile medii ale fiecărei direc-__ ,.'~1 . ţn, obţmmdu-se cItlrIle corectat,e ; i - se face reducerea la zero, adică din citirile corectate ale fiecăreI. . j direcţii se scade valoarea medie a direcţiei origine. '., ~ In acelaşi mod se procedează pentru fiecare serie de măsurări, obţi"'1 nîndu-se pentru fiecare direcţie cîte o valoare de la fiecare serie. Valori~e l obţinute pentru fiecare direcţie trebuie să se încadreze într-un anumIt"~ ecart (20CC) şi pentru obţinerea unei valori unice, se face media aritme- "'~ tică a acest,or valori. Faţă de media aritmetică, se calculează erorile' par.... ţiale v, a căror valoare nu trebuie să depăşească toleranţele stabilite pen'.. tru reţeaua respectivă. . ,j în tabela 27 s-a dat un exemplu de compensare în statie, reducere la .~~~ zero şi_calculu~ dir.~cţiilor medii într-.un punct de. triar:-~tilaţi:, din' care 'IC~!.i s-au masurat dIrecţn spre 7 puncte, prm metoda relterctţnlor, facîndu-s~ 3. } serii de măsurări. '" ]
0_. ',-,,'"

Il .1 li J
..~ ~
'1 -.:;;:~

"1'

I.(~ !

~ ~W:?~
. ~ .•?~

2. CALCULUL

ŞI APLICAREA

CORECŢII LOR DE CENTRARE ŞI REDUCERE A DIRECŢIILOR MĂSURATE

..

= Olr OOc 50cC şi

Olr OOC59cC + OIrOOc72CC

2

= OgOoc6(jcc

;

se află eroarea de închidere a turului .diferenţa celor două medii:
Olr OOc GGcc - Olr OOe 50cc = ;,80

de orizon't, rezultată

din

+ 1GCc ;

La execut,area măsurării unghiurilor orizontale sînt situaţi'i cînd.: .' :;,:~~ - nu se poate staţiona cu teodolitul pe verticala punctului marcat (bornei), staţionarea făcîndu-se excentric, din această cauză fiind necesar'; '~""'~ să se aplice direcţiilor măsurate o corecţie de centrare ; .' - semnalul la care se vizează nu este instalat pe verticala punctulu~:'''i marcat, fiind necesar să se aplice direcţiilor măsurate o corecţie de re-' ~ ducere. . ~ Pent.ru calculul acestor corecţii, trebuie ca pe teren să se măsoare .~ următoarele elemente de excentricitate : l - distanţa de la centrul bomei la punctul de staţie ; ~ "( - ur:,ghiul format de direcţia excentricităţii l cu una din dire,cţiile ~~ masurate; I ~'E7\ l' - distanţa de la centrul bomei la semnalul instalat excentric;i 'f' - unghiul format de direcţia excent,ricităţii l' cu una dindirec. a ţiile măsurate. J

0";;:.1

'I'~ '''~~ I'~
10"~

, _. 0,'"." 'o",""'"

81

'r
',.~~~II

.Iţ'.~

"l'~k~
••. '1

'.'*~.:~~

~~~Al

~. ~, Riil

r •.. ~,_~~

1 "O ~ -:::-~I <:; - -------------------------.-.7o M M o El "'" <D o o <D to C'l r;M o M LO o bO

" • I ,=II ~
"
Ci

~I

III

- ++Î ++Î
O> O>00 C'l "'" "'" M <D<D<D C'lC'lC'l M M M LOLOLO <DO"'" <Dt-LO t- t- tM M M 000 O>O>O>

I

'fi
00

+ 11' ++7 ++Î
M 00

III
o o o o o

I
~

_
pundul A' de unde ,-'u mă,u,,' di,,,ţii 'P" "ld,lte

~Ii ~ 1
)

in figura 23 se dă un exemplu din care rezultă că s-a staţionat in{~

puncte şi elemen-'i:""

e

"

-

;;:;

-

o

<D

"'" M
tLO

tele de excentricitate Z şi '( spre punctul A. In pUnctul Bsemnalul este'! excentric, cunoscîndu-se element,ele Zi şi ,(' din punctul BI spre punctul.R.s;

o

C'l

M <D

.= .,
'"

ooM"," -C'l_ M M M <D<D<D

(;:i
OMl.Q

-

"'" O>
<D tC'l

,,.,

"'" M

,'~:::_---- ----ct:~-~ r _
F A'

--1;-~C

(;\

t'~.~~

'.'
C

,:i~ , .~
~,
;';:1

.~
:_~
":J4

1lo

:::N

r;- "

" " " ~~
" bO

Oi

000 000 000 000 000

O>00 t-

C'l-t<D<DLO O>O>O> <D<D<D t- t- tC'lC'lC'l

C'lC'lC'l U:;~~ 000

"'""'""'"

-t-LO "'MC'l t- t- tLOLOLO
lf)L{)tQ

000 000 000 000 000

Ci

e

I
0"'"0 lo t- <D O<DM O<DM O<DM <DM 0>C'lC'l 00 e< O> <DM O> e< O>lo Mo><D lo-oo <D"'" "'" 00 ••• _ MOtOt-M O>lo C'> -e<

---

~~(;i

"'""'""'"M M M

¥=Y=

--......J.

IJ

";1

" " " ~ ~ e U o " '" "
bO

- ... -

oot-"'" <DO>t-t-"'" lo-oo MO<D <DMO> -C'le<

Ot-LO "'" lOM MO><D O<DM _t-"'" _ t-"'" C'le<M

C'lLOt-

-M-

--lo
.O'::I-C()

0","0 LOt- <D O<DM O<DM O<DM <DM

"'O~,~

.~
;~ ~
:

- -C'>C'lC'>

lo-oo 0><DC'l <DMO t-"'" _ C'> M

t-"'"O loC'lO> LOC'loo "'" - tM

E
Fig, 23. Elementele de excentricitate.

~
"1,fJ,!

-

r;u

e o

"
"

..
\O

I I I
0","0 LOt-<D O<DM O<DM

I I I

"'""'""'"

<Dt-<D

I I I

I I I

00-00

o

OMO

M<DM

<DO><D

I I I

Tii III III
C'> t00 e<","C'> lo-oo O><DC'> "'"t-oo OC'>O> 00","0 lOC'>O> <DM<D <D0>tO<DM O<DM

:o.;:

.•:::
,N o

Direcţia aducerea ei cate fiecărei şi distanţele hartă sau de Relatiile

:E~
?

" " " " "
"
bO

-","","O> O>C'>
<DMo> C'>O>LO

00000 C'>","_ 00"'"_ MOt-

","","o oot-M t-ooo ","<D",
-00"," lo-oo
C"') 0).<D

.

măsurată A'B' trebuie corectată cu unghiurile c şi r pentru:~ în poziţia AB. Unghiurile c şi r trebuie calculate şiC:lPli,~~ directii măsurate. Pentru aflarea lor trebuie să se cunoască:~ între 'punctele reţelei topogra.fice, care pot fi extrase depS~r: pe schiţa reţelei, cu precizia de 0;1 km. folosite la calculul corectiilor sînt: 'liH:<

:s~;
'''/;

.

O<DM

c=-liZ, sin (I'+M) şi r=-!>Z' sin (j'+M),

F':

t-_oo lo 00 <D In O<DM O<DM O<DM O<.DM C'> C'>M

<Dlo C'> O>MO <DMO C'>O><D M O><D LO_oo C'>MM

O>O>CD C'>lOC'> 00 "'"_ MOtOt-M O>lOC'> C'> M

C'>lo00-0> -00"'" lo-oo MOCD <DMO> M

O><Dlo lOt-LO M O><D O<DM _t-"'" ••• _ t-

~
U

""'

-

--00 M <DM u')_co O><DC'> <DMO t-"'" _ _C'>

t-o>LO -MO 00","_ LOC'>O> loC'loo ","_ t-C'>C'l

C'>OOC'> t-o>oo O<DM O<DM O<DM O<DM C'>C'>M

I J
i

in care 'r.,,~ . p este egal cu 636 620 - fact.orul de transformare a gradelor în radiani;i~ M - valoarea direcţiilor măsurate. ';". '; ""'6"~~fll!J Pentru comoditate s-au calculat în tabela 28 valorile factoruluk;D(;':~~
".

;\;.'r~"
"f:fr.i~

I

pentru ,:e~e mai frecvent,e cazuri, la aplicarea acestui factor făcîndl1~se,~ţ~ Hl terpQlan, "",,"'''li!'
Valorile factorului

.•
'"
CI)

N o

" " "
bO

C'>t-","<DlO

t-"'"LO 00-00 <DM O> C'>O>lo M O><D LO-oo

..•

O<DM O<.DM O<DM <DM

-000> -MO 00","_ MOtOt-M O>lOC'>

t- ••• O <Do>t_t-"'" lo_oo MO<D <DM O> _C'>C'>

<DooM lo M M O><D O<DM _t-"'" _t-"'" C'>C'>M

e-.JlQ::..o

-Mlo_oo O><De< <DMO
~'<:j"l-

-lOC'> 0>-0> t-"'"O lOe<o> LOe< 00 ••• _tM

0>000> LOoo<D O<DM O<DM O<DM <DM

1

(

-li pentru

T abela corecţia de centrare

2~f;~;,
'_".

<-},."',..

şi reducere

-

--

I
I
1" '[

-O',

C'>M

-

~I
0,05 0,10 0,15 0,20 0,25 0,30 0,35 0,40 0,45 0,50 15,92 31,83 47,75 63,66 79,58 95,49 111,41 127,32 143,24 159,16 10,61 21,22 31,83 42,44 53,05 63,66 74,27 84,88 95,49 106,10 7,98 15,92 23,87 31,83 39,79 47,75 55,70 63,66 71,62 79,58 6,37 12,73 19,10 25,46 31,83 38,20 44,56 50,93 . 57,30 63,66 5,31 10,61 15;92 21,22 26,53 31,83 37,14 42,44 47,75 53,05 4,55./ 9,09 13,64 18,19 22,74 27,28 31,83 36,38 40,93 45,47 3,98 7,96 11,94 15,92 19,89 23,87 27,85 31,1'3 35,81 39,79

r

9

I

10

.~

IM

---~
'l:i

--c..:>

--- ---Q

"-. ~

- --"'1:;

,,o.I>
ti

~~ "N

)
.~I

I

i

IN

"-1

!

o.

~ ",,;:'0'

1;;

«1

-

o..

:~
~ ~ r:

II

li

3,54 7,07 10,61 14,15 17,68 21,22 24,76 28,29 31,83 35,37

3,18 6,37" 9,55 12,73 15,92 19,10 22,28 25,46 28,65 31,83

83

J
\:

.,~\' T"b,~ 30

':~~
'.1')1
'.~'

Pentru exemplificare se consideră elementele din figura 23 : 1=0,28 m; i=83lr2,Sc ; 1'=0,37 m; i'=286g 50c. Direcţiile măsurate în punctul A' sînt înscrise în tabela 29, unde s-au calculat şi aplicat corecţiile de centrare şi reducere.
Tabela 29

Puncte vizate 1

Direcţii medii grupa 1 g cc c
2

CorecţII cc 3

Direcţii medII grupa II g cc c 4

Corecjil cc 5

Directii
g

racord~!~ c 6 ce

..

:~.
r

~/'1;~ '

-

.~

Corecţii Pct. vizat Directii
măsurate

~
'" u

o..

M

y+M ::;..Y'+M!p:

1.sIn
I

(y+M)

Dis!. D km

li/

c (cc)

I

Dlrecjil corectate (c~)

A'

I
I

B
C D E F

O 00 00 O 00 00 48 125 183 276 57 09 28 80 71 34 62 56

\

83 00 I 286 25 00 50

0,965586 0,977600

4,3 4,3 5,4 6,0 5,5 5,2

41,88 +40,4 -54,1 55,35 33,27 29,71 32,68 34,45 +29,2 - 3,9 -28,3 -20,2

399g 99c 86cC

I I

131 208 266 360

82 34 53 05

71 0,877612 34 0,130684 62 0,864999 56 0,587079
1

-

48 125 183 276

58 09 28 80

00 30 34 36

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14.

O 00 00 27 89 03 64 50 32 136 74 43 184 93 18 214 65 48 247 16 23 302 49 55 356 82 16 371 40 24

O
-1

O 00 00 90 47 05 136 74 51 197 56 84

O. +1 -4 +1 +1 +7 +1

-1 +4 -1 -1 -1 -6
-1
-}

283 39 38 302 49 42 388 94 35

O 00 00 27 89 02 64 50 31 90 'H 06 136 74 47 18493 17 197 56 85 214 65 47 247 16 22 283 39 39 302 49 49 356 82 15 371 40 23 388 94 36

ei '::~.
:1
;

I 1'." :i

Semnele corecţiilor se stabilesc cu ajutorul schiţei, astfel: se priveşte din punctul de staţie spre punctul marcat (faţă de care se face centrareasau reducerea) şi la direcţiile aflate spre dreapta corecţiile vor fi pozitive (+), iar cele aflate spre stînga vor fi negative (-).
3. RACORDAREA GRUPELOR DE DIRECŢII MASURATE

in coloanele 3 şi 5 ee in"riu, la d1",ţiile comune, dii""nţele in"e media aritmetică şi valoarea din grupa respectivă ; ~~: - se calculează corecţia ce trebuie aplicată direcţiilor necomune,J~:'I"'" cîndu-se media aritmetică a diferenţelor pe direcţiile comune: ;, ',.
OH-6 3
= -2

""_1'
,

3 -

0-4+7 3

=~

3

=

+1:':'# .

,

-'-~~'lJI,

~

I

Dacă în anumite puncte de triangulaţie numărul direcţiilor este mai mare de 12, măsurările se fac împărţind direcţiile în două grupe, asigurîndu-se racordarea lor prin cel puţin trei direcţii comune, ce se măsoară în ambele grupe. Racordarea trebuie să se facă şi dacă măsurările din anumite puncte au fost completate cu direcţii noi, sau dacă se folosesc măsurări executate în etape diferite. în pracţică se întîlnesc situaţii cînd: _ direcţiile măsurate au aceeaşi pondere în ambele grupe; ~ direcţiile măsurate într-o grupă au ponderi diferite faţă de cele măsurate în cealaltă grupă. Pentru exemplificarea modului de desfăşurare a calculelor, se consideră următoarele cazuri: a. Jn staţia A s-a executat măsurarea direcţiilor În două grupe, avînd aceeaşi direcţie' origine şi trei direcţii comune. Măsurările s-au făcut cu aceeaşi greutate. Cakulul s-a efectuat în tabela 30 astfel: _ în coloana 1 se înscriu punctele vizate începînd cu direcţia origine, în ordine succesivă, în sens direct; . _ în coloana 2 se înscriu valorile direcţiilor măsurate în grupa I, iar în coloana 4 cele măsurate în grupa II ; - se face media arit,metică a valorilor pe direcţiile comune, înscriindu-se în coloana 6 ; 84

1

1
iI

î

11

,

.' ~
'1

D'

II
.~

.~

_ se aplică direcţiilor din grupa I o corecţie de _lCC , iar celor d~n~~1 g.rupa. II corecţia de + I cc , înscriindu-se în coloana 6 direcţiile corectate;:B Şi deCIracordate. '... . ~:~.;Jl b. în staţia B s-au măsurat direcţiile În două grupe, avînd direcţii, do '~l origine diferite şi trei direcţii comune. Măsurările s-au făcut cu aceeaşi .'1'" greutat,e. Calculul s-a efectuat în tabela 31 astfel: . - în coloana 1 se înscriu punctele vizate, în coloana 2 direcţiile )~: medii măsurate În grupa I, iar în coloana 3 cele măsurate în grupa,!I - în coloana 4 se fac diferenţele valorilor pe direcţiile comune,:.şl .............• apoi media aritmetică a acestor diferenţe; , :'. :'. - În coloana 5 se trec direcţiile necomune din grupa I cu valoar~~\"~~ lC/r,iar la cele din grupa II (inclusiv la direcţiile comune) se adună mecfN'~ aritmetică a diferenţelor, rezultînd în această coloană direcţiile racordat. ,' •'.' . c. în staţia C s-au măsurat directiile in două grupe, avînd directii de: origine diferite şi patru direcţii comune. Măsurările s-au făcut pentru grupa I cu ponderea 8, iar pentru grupa II cu ponderea 6. Calculul s..,a,~J:! efectuat în tabela 32 astfel: ' - se procedează la fel ca în cazul precedenţ înscriindu-se punctele '. valorile direcţiilor şi diferenţele direcţiilor comune în coloanele 1, 2, 3,4 ;;':: ...•... _ în coloana 5 se aduc valorile direcţiilor din grupa II la originea .'•. ~~~~:i prin adunarea mediei diferenţelor m la valorile direcţiilo:.

;t

I. .

~;I
-~

:~I

li
r
/

k;

dinjjl
85

Y»~

.. :~il
'~'''"'.j
":'."ii~ ;:~~
'(,:;

1
,'"'

:

Z:ll "
!

:1' ~ ..
j

1

'~;

.,

Tabela
Punct vizat DirectII medII grupa 1 g c cc 2 Directii medii grupa Il g c cc 3

3/ 4. CALCULUL UNGHIURILOR ORIZONTALE -DIN REŢE.AUA'~ TOPOGRAF!CA'
'.;;';..

"/'

I
I

-- I
1 2
3

Diferente grupa I - grupa Il g c ce 4=2-3

.•..•• I:.' :;~
1~

DirectII g 5=2;

racordate c cc 5=3+m

O 00 00 27 89 03 645032 136 74 43 184 93 18 214 65 48 247 16 23 302 49 55 356 82 16

4 5
6 7

O 00 00 37 06 51 120 42 73 138 81 39 201 05 62 237 99 28 315 56 84 329 25 13
Media diierenţelor

64 50 32 64 50 45

8 9
10

11 12 13 14

64 50 27

O 27 64 laI 136 184 203 214 247 265 302 356 380 393

00 89 50 56 74 93 31 65 16 55 49 82 07 75

00 03 35 86 43 08 74 48 23 97 63 16 19 48

După aplicarea corecţiilor de centrare şi reducere şi după racordarea- "1' grupelor de direcţii măsurate, se obţin valorile definitive ale direcţiilor"t care servesc la calculul unghiurilor din re':, ţeaua topografică. Unghiurile se obţin din 8 '~._ diferenţa direcţiilor măsura,te în punctele .'~ din vîrfurile unghiurilor. De exemplu, pentru calculul unghiurilor din figura 24 se dau valo~jle direcţiilor:~ măsurate înscrise în tabela 33. A Valoarea unghiurilor s-a calculat în;,~l ~~~. Pentru verificare se însumează unghiurile pe triunghiuri, de exemplu : ';.ţ~

. c ,~~

~i

.1
~
'<ţ~

"1
.~

m=64" 50c 35cC Tabela 32

'~.
Punct vizat 1 Directii medII Direcţii medii Diferenţe Aducerea grupei Il grupa I ponderea 8 grupa Il ponderea 6 grupa 1 - g rupa Il la originea grupei 1 Dlrectli 2 3 4 5=3+m

î +2+3+4"=

1999 99c 93CC
Fig. 24. Reţea topografică.

::~

1~,

recordate 6

şi unghiurile în jurul punctelor centrale, de exemplu:
/\/\

.....•

,.-...,.-...
OOc Oocc.

6+ 7+9+12+15=400lr
00 64 41 52 00 66 73 23 35 53 69 08 05 91

1 2 3 4
5 6 7

O 00 00 27 51 64 58 37 42 131 47 66 189 81 71 255 67 34 302 20 69 323 49 II 360 23 05
media

I
O 00 00 36 68 12 52 29 63 131 164 197 219 44 95 29 24 37 83 96 13 58 37 42 58 37 40 95 05 52 IlO 67 00 189 223 255 277 81 33 67 61 77 23 36 53 58 37 34 58 37 38

8
9 10

O 27 58 95 110 131 189 223 255 277 302 323 360 383

00 51 37 05 67 47 81 33 67 61 20 49 23 27

Tabela
Puncte de stajle
I

Puncte

vizate 2

,~
I

Directiile mllsurate g c ce 3

Puncte de stajie 1

Puncte

vizate 2

Dlrecjllle ni~~tlrate g c ; ce 3

,

~';'

A

11 12 13 14

B C p E

O 53 84 149

00 80 88 29

00 64 07 20

D

E P • C

O 00 00 .75 75 61 109 80 74

265 II 65 324 90 51
diferenţelor

58 37 46

323 49 05 383 27 91

,.":.•....
B C P A E

m=58" 37c 40cC

O 00 00 45 61 74 105 95 17
P

A P D
,

00000 73 29 20 126 68 78

- în coloana 6 se fac mediile ponderate ale valorilor pe direcţiile comUne (din coloanele 2 şi 5), de exemplu pe direcţia 7 :
(7I .8)+(77cc.6) 8+6
cc

A

"-'73cC
.

.

C

Jn .aceeaşi coloană se trec valorile direcţiilor necomune din grupa II (din coloana 5), rezultînd în coloana 6, direcţiile racordate. 86

D p A

B

O 30 68 108

00 02 02 26

00 27 16 28

B
C D E

O 54 130 266 337

00 78 92 85 70

00 56 74 58 50

I
87

Tabela 34
Numărul une-hlulul l 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Direcjlile
2

Valoarea unlrhlulul cc c lr
3

Numărul unlrhlului l

Directiile
2

Valoarea unlrhlulul
3

Adunî.nd :,aloa~a a:estor, unghiuri s~ constată o ~ro re (el care trebUIe sa se re~artIzeze m mod egal, cu semn schrbat, la cele: ....•... unghiuri exte!,ioare, dc;;ci :

\

(.,-'t) + (',=-'kl\i"-li) + ("-li) + ("'-jl + I,,~ + li)
27 13 92 61 58 50 20 13

0' .' J
35
J

L( ~+~I"
~ jl
.

.~\I
'.0i1'.'~.'

AC-AB BA-BP BP-BC CB-CA CA-CP PC-PB PB-PA AP-AC PD-PC

53 60 45 40 37 76 54 31 135

80 33 61 24 99 14 78 07 92

64 43 74 12 89 18 56 43 84

10 11 12 13 14 15. 16 17 .

CP-CD DC-DP PE-PD DP-DE ED-EP PA-PE EP-EA AE-AP

30 34 70 75 53 62 73 64

02 05 84 75 39 29 29 41

.

7"~

'f!
.
.J t

. jabela
I
J

I~ j
:'\

:uI coloanei;

I
C. COMPENSAREA NERIGUROASĂ A REŢELELOR TOPOGRAFICE
L COMPENSAHEA UNGHIUHILOH îN PATHULATEH

~]
~~sin ,,""

Mi
tJ

~
;;

'"

mn ~
g
1

c"

Q"

"'~

12

1-1-

u-

0.'" E":' o-

I

c
14

I
o,"

upa PrII':
: ',i
~~

~.

,

al

I

+21~-"-1
+3
71 93J 35 -3

:eIeunghi ..1
',,<{ti

Un patrulater cu ambele diagonale observate, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: - suma unghiurilor periferice să fie egală cu 400lr; - suma unghiurilor periferice din triunghi urile opuse la vîrf trebuie să fie egale ; - să existe egalitate între raporturile dintre lungimea laturilor şi sinusurile unghiurilor opuse, adică să se realizeze acordul laturilor. Pentru îndeplinirea acestor condiţii, valorile unghiurilor trebuie modificate de trei. ori succesiv. Pentru exemplificare se consideră patrulaterul din figura 25, la care sînt 'cunoscute unghiurile şi lungimea bazei:

.

~I~I~I~~IJJ
a.
~. 2,73

:~:'1"1 1
JI

",'

Oi: ~'~~~

repartizează\:

.
I

.1;;.
~,

I

33

tI
36

I

99

-

+3

l'
-

aa

I

o

(;()=39lr72 27;
::<'2

~1=552"}2 37;
~2 =

p,
a4

1,82

-,
+2

---~4

t
9 65 400

:alizeze egaj{~ ne, înSCriilţ;~.: unghiuril ~
0,700056
,

49 ;:

84

47
--'57

82 I
07

0,655141

= 721[21 77 ;

32f!"93 63 ; 46 ;

ar. In acest~ 1 cunoscutăţ~ 9. pe aceel~ .turilar.e ;

~ ~

0,582317

(;(3=49lr65 25 ;
(;(4=

~3 =45lr19

'.: :.iti~<l ..~j~.-. , .:'
. '. j;
/'

39lr85 46 ; 89 ; m.

0,94

58

27

0,857386

~4=65lr29

~ ~=6,81 )7 00 00

AS = 1316,256

P~=0.214064 P~=0,214064

Compensarea 1 tr.ebuie să realizeze prima condiţie, adică: B
Fig. 25. Reţea topografică mă de patrulater. În for:Xi+~l +(;(2+~2+(;(3+ ~3 +:X4

i3
Vl
'i!

+ ',B4 =

= 400e-

OOc OOcc.

";~1 .. 1' 1"'\ .1:
.

.~

.

88

..,!j ;,,~
Il

.1

1

_.~}:~ I

.~

1
'."t."

...." 'J'.1'.' '
:~
.~'~~

te

I

~.,

J..

Tabela
Valoarea unghiului f! e ee 3 NumArul unghiului DirectIIle Valoarea unghiului

34

Numărul unehlulul

Direcţiile

Adunînd valoarea acestor unghiuri se constată o eroare (el = +-lOCC) care trebuie să se repartizeze în mod egal, cu semn schimbat, la cele opt. unghiuri exte!,ioare, deci :

'~~

"
1 2 3 4 5 6 7

L_
\(!C-AB ~A-BP B'R-BC CB"-~CA CA P
PC-

(ctl-~)
_;"M_' __

+ (~I-~) (Cl2-~) + (~2-~)+ (Cl3-~) + +

(~3-s~)+

+ (Cl4-

~})

+ (~4-~) =400

g •

8
9

PB-P AP-AG PD-PG

C. COMPENSAR

Calculul se execută în tabela 35, unde se înscriu: - în coalana 1, denumirea unghiurilor; _ în coloana 2, valoarea unghiurilor măsurate, la sfîrşitul coloanei făcîndu-se suma unghiurilor; -în coloana 3, corecţiile repartizate fiecărui unghi din prima compensare; _ în coloana 4, valoarea corectaţă a unghiurilor după primacompensare. Compensarea a II-a trebuie să realizeze e alitatea între sumele unghiurilor pen ence 111 nung1luri e opuse a vîr. n exemp u a .
:XI

I
'"

+ ~1 =

94 g 84c 62cc ;

7.3

+ ~3 =

94g 84c 69cC ;

Un patrulatercu Următoarele condiţii - suma unghiu' - suma unghiu să fie egale ; -'- să existe eg; sinusurile unghiurile Pentru îndeplini ficate de trei o.ri su( (lin figura 25, la carE

:X2+~2=105g

15c:ncc;

:X4+~4=105g

15c32cc. 7cc,

.,.

între primele două sume este o diferenţă de care se repartizează la cele patru unghiuri astfel: _ la unghiurile (Xl şi ~l cîte +2cC la fiecare; _ la unghiul (X3-2cc, la unghiul ~3-ICc, astfel ca să se realizeze egalitatea sumelor. La fel se procedează şi pentru celelalte două sume, înscriin- . du-se cOJ'ecţiileîn coloana 5. în coloana 6 se înscriu valorile unghiurilor corectat,e după compensarea II. Compensarea a III -a trebuie să realizeze acordul laturilor.în acest scop se formeaza ecuaţIa de acord latun, pornind de la latură cunoscută, trecînd succesiv la _calculul celorlalte laturi şi făcînd închiderea pe aceeaşi latură cunoscută. In exemplul dat, ecuaţia pentru acordul laturilor este următoarea:
AB Sin f.2
.BC
=

.BC ; BC = AB.si~; Sin "1 Sin ~2 B~sin"2 Sin ~a

=

Sin ~.l CD sin ~4 AD sin ~I
=

~D ; Sin "2

CD=

=

A~sin"l.sin"2; Sin ~2.SIn ~a

AD sin O:a' AB sin "4 '

AD= CDsin"a
sin ~4

= =

ABsin"lsin"2sin"3 sin ~2sin ~asin ~4 AB sin 0:1sin "2sin CLasin,,4. sin ~1sin ~2sin ~asin ~4 •

AB=
.

AD sin "4 sin ~I

=

-;x:vv- vv

V'J

sin "1 sin "2 sin CLa "4 = 1 sin sin ~l sin ~2sin ~asin ~4 .

\

89

•. ,,:~~

în coloana 7 se înscriu sinus urile unghiurilor de la Dumărător cx, iar în coloana 10, sinusurile unghiurilor de la numitor ~ ; _ în coloanele 8 şi 11 se înscriu diferenţele tjabulare pentru sin 1ee (Ll) la fiecare unghi, iar în coloanele 9 si 12 se face raportul ~, o. , 5111 _ telor
~IX
SIn

" ' ;?,~~
B

"':1:~

c

-#,-;
t'

se fac produsele sinusurilor din coloanele 7 şi 10 şi sumele rapoarmnlX' mn.

si ~, în coloanele 9 si 12 ,. ' se calculează eroarea 83 folosind relaţia:
[

';"1
.~

Î
q

8 '= 3

PR-P "a .106 PaSa+P~S~

u

:unde : Pa;

p~ este produsul sinusurilor unghiurilor de la numărător şi de la numitor; Sa; S~ - suma rapoartelor diferenţelor tabulare cu sinusul unghiurilor. Corecţia rezultată se aplică fiecărui unghi şi este egală şi de semn .contrar pentru unghiurile de lanumărător şi cele de la numitor; _ în coloana 14 se înscriu valorile unghiurilor definitive. Pentru control se extrag sinus urile unghiurilor definitive (care se jnscriu în coloana 15) şi se fac din nou cele două produse, care trebuie să fie egale (pa'=PW)' Unghiurile obţinute în 'coloana 14 se folosesc pentru calculul orientărilor. Exerciţiu. Să se compenseze unghiurile în patrulaterul din figura 26, 'cunoscîndu-se valoarea acestora:
(Xl=47lr5153.; f;1=57g6173; ~2=35lr5087; oc4=31lr39 80; (;(.3=621:8616 ~4=63q7 00.

--:,.
'"~

F: "~

" ..~ ţ

~

•.

!.jl

Î

, ..1

'1,,'1
-j

-'ii

.. 1 .~

1

1

l

.

cx2=59g3580;
[33= 42lr27 12;

~.

:

I
f
,~

,

;

,,:--~

(9COMPENSAHEA

UNGHlURILOH

lNTH-UN

POLIGON

CU PUNCT

CENTRAL

Un poligon cu punct central trebuie să îndeplinească următoarele condiţii : _ suma unghiurilor în fiecare triunghi, trebuie să fie egală cu 200lr ; _ suma unghiurilor în jurul punctului central trebuie să fie egală cu 400lr; _ să existe egalit,ate între raporturile dintre lungimea laturilor şi sinus urile unghiurilor opuse, adică să se realizeze acordul laturilor. Pentru îndeplinirea acestor condiţii, valorile unghiurilor trebuie modificate succesiv. Pentru exemplificare se consideră poligonul din figura 27, la care sînt cunoscute unghiurile, a căror valoare s-a înscris în tabela 36, cc lungimea bazei AB= 2187,253 m şi orientarea bazei 8AB= 64lr83e 19 . Compensarea se execută în tabela 36 unde se înscriu: 90

'1

"Î I
';~"-.
-~.~ "i

",:';"'~.~~ ..


";:,'~

:1
,:~~---'--~

..

-.-,~--,-.-,-

,..-_" .__._",.~ ..,-.:tr',~.....,..",~~ -:-~ ...,./!fJ:ş{~-~;:,=-.,.."",~.~t}*''"'t.~¥ "

--,_.--~~--

.

j

În coloana 7 se Înscriu sinusurile unghiurilor de la numărător iar în coloana 10, sinusurile unghiurilor de la numitor ~ ;
În_coloanelF'.R . .<:i11
'<:P

iX,

c

în.<:rrill rlifprpntplp

bhllbrp

npnt.rll ~in 1 cc {A\

1.
t

.-

-

;'

8

c

A,.

..041.
.~

JJ
~

1 .~
i'.~'~ .•. '

"

--,

:~

~)

i ::!

f~~

'l

D
Fig. 26.

Fig. 27. Reţea toPOgrafi~'în formă de poligori~~ cu punct central.

"'ii

'C

î
f
(

(

.

,/

În coloana 1 denumirea unghiurilor, iar În coloana 2 valoarea.ii unghiurilor. Tot În coloana 2 se Însumează valoarea unghiurilor pe fie~ c~WrmgW; - În coloana 3 se face compensarea I, repartizÎndu-se neînchideril~~ În mod egal la unghiurile componente ale fiecărui triunghi; . ., ';'~ \~ - În coloana 4 se Înscriu valorile unghiurilor corec1t~te d~pă com~1 pensarea L ..'" , ".,~, Compensarea a II-a se realizează prin însumarea valorii unghiurilor' din jurul punctului central şi repartizarea erorii. în. cazul prezentat eroarea... (#l~ ..•... este de + 3cc, repartizată la trei din unghiurile centrale. Pentru menţinerea,. com.?ensăr~i I~a ~re~uie core~tate ~n ca?rul_ comp~nsării a .II-a ş~ celela!t~i doua unghlUn dm fIecare trIUnghI cu Jumatate dm corecţIa dat.a unghm~ lui de la centru (cu semn schimbat), Înscriindu-se în coloana 6 valorilţr~ unghiurilor după compensarea a II-a. . Compensarea a III-a constă În acordul laturilor adică plecînd de l~ o latură cunoscută a un ui triunghi şi calcul~nd succesiv celelalte laturi ale!~ tutur?r triun~hiurilor, folosind unghiurile compensate, t~ebuie să se gă~~ seasca aceeaşI valoare pentru latura de plecare. în realIta'te' acest 11:1cru'jj nu se realizează decît cu aproximaţie, fiind necesar să se efectueze încă o~~ compensare. între lungimea laturilor şi sinusurile ungihiurilor opuse se pot~ scrie relaţiile: . ":~.'.' .•. :."." ... '.'

M

fa

.~~1

'~

I) II) III) IV)
~_
sin ~2 CF sin ~3 DF sin ~4

AB
sin 11

=~
sin
IXI '

BF=
CF=
BFsin"2
sin
~2

ABsin"j
sin ~[1

.;~'l
'

.'?~
'7,ţi
.• ~ ~ 'ji'!}

CF
DF sin "3 ;

.

=

sin "2 '

ABsin"lsin"2 sin j t sin 62

=

DF= EF=

CFsin"3 sin ~3

A B sin "1 sin "2 sin "3
sin Il sin ~2sin ~3 A B sin "1 sin "'2 sin "'3 sin "'4 . sin Il sin ~2sin ~s sin ~4 '

=

EF. sin "4 '

DF sin "4 sin ~.

I

.~fl.~

,i
., •. '1\

~-----~~
V)
.EF = ~F; S1l1~5 S1I1"5 AF sin Pl AB sin 1)'; AF~E~ /" sin ,,~ Sill ~5

'l...
J.
';(

I

':~'~1
Exerciţiu: Să se compenseze unghiurile În poligonul dinfigUra~:8;;~1 . cunoscîndu-se valoarea unghiurilor: "(1 =441[ 5401 ; IX1 = 761[0702; ~1 = 791[3900 ; ,., .'i; ~.'.':1: :' . .... -t:':.1: "(2=58 7659; O:F73 2186; ~2=68 0159;
',-:,.
'

,-,-'-"

i.'

'1

=

A H sin "1 ~in "2 sin "o.sin "4.sin "5 sm 11 Sill ~2 Sill ~o Sill ~4 Sill ~5

1,

-

'.~

1)

=

AB _
.

AF .sin II = AH ~in "1 .sin "2.sin "a.sin,,~ sin "5 .\ş~n II Sill Pl sin ~I sm P2 sm PaSln P. sin pa SIn Il

r
,1

L

.

.

..
a[)

p
a

\.
';

1=

SIn o.} Sin 0:.2sin a.3 Sin lX4Sin

II

If

0:3=94 7936; x4=56 5547;

~:;=53 ~e69 ~5=60

5640; 2772; 6332;

"(3=51 64 21 ; "(4=74 1687; "(5=94' 9864 ; "(6=75 8969.

,,~.xl~1 .,
-<:i

sin ~I sin P2sin Pa sin P4 sin P5

= ~.

.\

j

Pentru Îndeplinir,eJa acestei condi.ţii trebuie corectate unghiurile de la numărător o: cu o cantitate +23 şi cele de la numitor cu -23, pentru ca . figura să devină geometrică. Corecţia se det,ermină cu relaţia:
P~-Pa 106• SaPa+S~P~

0:.5=44 3802;

""1
..

;.'

---------.

0:.6=64 8035;
.

~fi=59 2994;
UNGHIUHILOH

,:J
,

-:(:1

'
INTH-UN LANŢ DE

\:.': .3'rMPENSi\HEA

"3=

Pentru compensarea a III-a calculul se desfăşoară astfel: . - în coloana 7 (v. tabela 36) se Înscriu sinusurile unghitifile de la numărător, iar în partea de jos a acestei coloane se trece procl"usul sinusurilor Fa; - în' coloana 8 se înscrie diferenţa tabulară a sinus ului respectiv; în cazul cînd unghiul este mai mare de 10(ţ', diferenţa tabulară\ poartă semnul minus (-) ; - în coloana 9 se face raportul dintre diferenţa tabulară dltl coloana 8 şi valoarea sinus ului din coloana 7, iar la sfîrşitul coloanei 9 se'fflce suma (Sa) a acestor rapoarte; / - în coloanele 10, 11, 12 se înscriu valorile sinusurilor unghiurilor de la numiţor, executîndu-se aceleaşi operaţiuni ca în coloanele 7, 8 şi 9. Folosind datele trecute la sfîrşitul coloanelor 7, 9 şi 10, 12, adică valoF riIe Pa, Sa, P~, P~, se calculează corecţia. 23 pentru satisfacerea condiţiei III. Rez'ultatul se obţine În secunde. Semnul corecţiei este poz.itiv dacă Pa < P~,adică se atribuie corecţia + 23 un:ghiurilor de la numărător şi corecţia -23 unghiurilor de la numitor. în coloana 14 se Înscriu valorile definiti~e ale unghiurilor, iar în coloana 15sinusurile unghiurilbr .definitive ce folosesc pentru verificare. Verificarea se. face prin calcularea pl'oduselor sinusurilor unghiurilor definiti.ve, care trebuiesă fie egale, adică P;' = Pw.

1,.
,~

.

II
'\

!It
,I
I
I

,

I

'Un lanţ de triunghiuri trebuie să aibă cunoscute: valorile. unghiurilor;"" 1ungimile bazelor (de plecare şi de închidere), orientăriieoazeror~"şi-ffeDUie~1 să îndeplinească următoarele conditii: .... ,11 _ suma unghiurilor în fiecar~ triunghi să fie egală cu 2001[; ;':. f~~ _ acordul orientărilor, adică pornind de la orientarea bazei de plecare}1\'X ~i calculînd succesiv urientările celorlalte ,laturi, treb.uie să se obţinăla) Închidere, valoarea orientării bazei de închidere; ',' ',VC' .,:i! _ acordul laturilor, adică pornind de la lungimea bazei de plecar:eJt~~~ ealculînd succesiv lungimea celorl,alte laturi, trebuie să se olbţină.Ja închE.'t), c1ere,lungimea bazei de închidere. . ';-~:::~';:;'I ~ P~ntru îndeplir:irea aCEst(:r.condiţii, valorile ~~~hiurilor tr~bui~ s'\JJpuse:1 " succesIV la cele treI compensan. Pentru ~emphfIcare: se consldera~lap,ţul;i~ l de triunghiuri ~din figura 29, la care sÎnt.~unoscute valorile unghiurilor au fost Înscrise În tabela 37, lungimea bazelor: AB (B1)=2120;50,ffi',;.îl CD (B2)=1 493,61 m; orientarea bazei B1(81)=461I2$"c-35cC si a;~ba~t' B (8 )=196Ir7SC6:3cc. 1 r ' ";'f,.

I .

ce~j
,;;:::-":l

2

2

i
N

- ,AI

l--- ,.

- ,;,.,;I~I
. ;.;:,:"'.o~'\_!.
" .:l.,:"'.'i

II
ji"
j

/t- )(}2'~:~~:~'.." . _'
4;V

c.

f
1

f:
f
I

I
I

I
Fig. 29. Heţea topografică

\..';;~;3

..~~

J'

Fig. 28.

c

II,

o
În formă de lanţ de triunghi uri.

92

----

')in '\" ,:,' ),;1 Compensarea se execută în tabela 37 unde se înscriu: - în coloana 1 denumirea unghiurilor, în coloana 2 valoarea unghiurilor, în coloana 3 corecţia fiecărui unghi pentru compensarea 1, iar în coloana 4 valoarea unghiurilor corectate după compensarea 1. --~' Pentru corn ensarea a II-a se stabileste diferenta dintre orientarea '=definit1ivă 2 şi orientarea aceleiaşi direcţii CD obţinută prin c;a cu , de exemplu: ' g = 6BA =246g 28c 35cc ; 6 AB==46g 28c 35ec 200 Xi) '1"lt,I
! '

.
punctelor din reţea. Repartizarea se face ca a corn ensarea prin transcalcular:, avîndc'a date cteIin~ coJido!la~etelor capetele celor doua baze.,,'ff;

)1:tl~'
uiil:i1or s~~' dl~'
,,)13

itI

""2

i

11~ .,
'.~, 1,

'.

!,;

,."

.__

"1,, ,~

+

6BA -Il = 6BE = 246g 25c 3.5- 631i'SOc18 = 182g 48c ncc; 6 +"(2=6 = 382g 48c 17 +68g 49c 75cc=50g 97c92cc;
EB EF

97c ~2CC-80g 54c 62cc=164g 40c30cc; 60p + 14 = 60c = 364g 43c 30cc+ 82g 40c 98cC= 16g 84c 28cC ; 6CO-I5=6cD=245g 84c 28CC-50g 05e 95C~g 78c 33cc; g 78c 33430cC ) &2=6 -6 = 1969 78c 63CC-196
6pE-I3=6po=250g 2 CD

t>( _

-

E-~
'"

dif, c:/..Lt2bt.;;
~ft..

~

-e.. OA -

m'~'~~!'~

,'~.'~ ... ... '~'_c'J !,l ~
,'~
,~

::,1

@.et'

__ @~ ~

Se calculează corecţia ce se atribuie fiecărui unghi, impărţind eroarea (30ec) la numărul unghiurilor (5) ce au folosit la acordul orientărilor, deci corecţia C2 = 30cC : 5 = 6ce, care se repartizează cu semnul (-) unghiurilor care au fost s-căzute şi cu semnul (+) unghiurilor care au fost adunate; aceste corecţii înscriindu-se în coloana 5. Pentru restabilirea primei condiţii, se repartizează şi celorlalte două unghiuri din fiecare triunghi, cu semn schimbat, cîte jumătate din corecţia C2, înscriindu-se în coloana 6 valoarea unghiurilor după compensarea a II-a. Corn ensarea a III-a asigură acordul laturilor. Folosind valorile unghidri or obţinut,e upa compensarea a -a Şi ungimea bazelor, se obţine relaţia:
BI

.~

- -'

C~~!~

:i
ti!:' '~,'

I
I

,J
r
,1
, j

'1'l
"

'

C2;

"l~ 1~

,ti~,~

L.
1

I

"1l

J.

J:

,;ji;:/
~
,'i

I
\~~~

'~i~ l~¥}, .•• 1#4'

B; =

sin sin

~I "1

sin sin

sin "2 sin
~2

~3 sin ~4 "3

sin ~5 sin "4 sin "5

p~ =
p.'

Pentru ca această relaţie să fie satisfăcută, unghiurile se corecteazu cu valoarea:
B2P~-BIP.
£3=

i
,;1

-;1,:.,0~

,;:~
t."

.
l

"

,1,1,

~_,t~~

'-ii>

Bli •• +B2P~

)

S

S .10.
~

6

,,~ ...~J~
c' ~:'

.I~i I~
)1

. Dezvoltarea calculului pentru compensarea a III-a este identică cu cea arătată în cazul precedent. Dacă punctele de sprijin ABCD sint puncte geodezice cu coordonate cunos-cute, este necesar să se facă şi compensarea a IV-a, pe coordonate, . care nu urmă'reşte geometrizarea reţelei (care afpst realizată prin cele trei compensări), ci incadrarea ei in triangulaţia existentă, Pentru aceasta trebuie ca după ce s-au efectuat cele trei compensări, să se calculeze , coordonatele punctelor,'plecînd de la una din baze pînă la. închiderea pe punctele celeilalte baze, Eroarea de inchidere pe -CC;ordonate repartizează se
\.---"',

il

',~ ~~

l

.." '.;'.1
:l 51":)F~
C'-t :1 _ . ,~.'

a:,

~e,~l(r

--~~

.

.f

'.1

i

94

\ I
i

,

!

(

1

;C'Ompensarea se execută în tabela 37 unde se înscriu: înc'Ol'Oana 1 denumirea unghiuril'Or, În c'Ol'Oana val'Oarea unghiu2 ril'Or, În c'Ol'Oana3 corecţia fiecărui unghi pentru c'Ompensarea 1, iar în coloana 4 Jra1Danea JJno'Jlj.l.l.r..il.o.:r_DC>.V>.=L.'Lt-....r.J-~.,.,.".,..~ . .._ .... ,... .. __ _ ---___,
defiJ exen

iil\' il!
)\["';
1, ,

~ ~
punctel'Or din reţea. Repartizarea se face ca la c'Ompensarea drumuiril'Or s=~ prin transcalculare, avînd ca date definitive caardanatele punctel'Or d~~~ capetele celar dauă baze.
A C ~

-;s;ft
VI

I~ I'~
~
,.~
\~

1/

, "
F

IV

.v
.

~ 1,
1,
i~

fi"
H Fig. 30.

0:5'

.~
"Al

eI~
".""fi-

:J1 " .~ .~'<k~ ~'

,'.t

..

(30CC:

c'Orec care acestE
diţii,

Exerciţiu: Să se compenseze unghiurile În lanţul de triunghiUri1': figura 30, cunascîndu-se lungimile şi arientările bazeI ar şi valai unghiurilar : . .
[;(J

l.,'
~.
;~

= 821)'78 44 ;

~J =

611)'18 72 ; 5980;

'(1 =

561)'02 67 ; 1617;

'ii~

::1.2= 35 2418;

~z=126

'(F38

semn val'Oa: C ghiurj relaţie

7.3=124 9512;
7.4= 1X5=

03= 415868;
B4=1432258;

"{3=334606; "(4=30 3176; "{5=71 0583;.,~ "{6=90 4154;

I
~
'1

"

ţi

(1

26 4585; 80 2878;

'1' ~ K
~~~f%

B5=

486526;

[;(6= 46 4659; P cu val

~o= 63 11 96;

'1";,',

DAB=4 872,21 m:
Dcv=21{23,57
m;

6AB= JOI"37c 05cc;
6cc= I05g 99c 80cc.
.

I}~
~.~}.~

':

'f
;

4. COMPENSAREA UNGHIURILOR IN REŢELELE COMPLEX DE TRIANGULAŢIE TOPOGRE'

D

arătati
D.

cun'Osc care n
trei
C'O

trebuil c'O'Ord'O puncte

a. Compensarea unghiurilor într-un poligon deschis (atasarea7n1~ triangulaţii la a reţea definitivă). Pentru exemplificare se canside~ă reţeaua~~.' . din figura 31 în care paliganul A.-B-C-D-E-F a fast campensat, urmînd.:aţi 1, se ataşa la el paligonul deschis C-D-E-G-H-I, care se sprijină pe da'll latUri din paliganul compensat ant,eriar. Pentru aceasta. este necesar' Înainte de campensarea unghiurilar În poliganul deschis, să se calculez ,14 lungimil€ laturilor. în exemrplul prezentat s-au abţinut pentru latur~~~ CD=Bj =2373,59 m, iar pentru DE=B2=2 725,62 m.

1

94

"1" ~ ~
.;~

,I
/

I

It
Şil,,"1

;~4

i
,~ ~_._,~~_~:~.Î~~;c<s::!;; __ ..."'!!"'.",••• ,,""{,.,~."'~-"'-"¥-"'"-~~.>1::f".~~----:- ,~~~,~..,.--"': ... .... -_ ""~ .. ~=. ~

.=

.1

1:'

.., ..•.

]
t....

'"

'" :Ei ciî.

'"I
~

I

~;
,'" t1 •...

'"
q,

In
'<

\L
8

<ov~ :: ''<s~/'
/,

'"
:;
"O

::;;

o

I;{ ~

<: o

<IJ .~

••
'O
Q,

"~

"O 'b';:::E
EE:

•...

o-J~

~
'"; C

~

.S

~ " 7;;
o-J

.E
"E
"tin

~ .;: =

...

(I ~~, 1
'"
'<: ~'<:

h
li
x
ce

1 E
ce
.'OM

1 1

;:~ f2~2~
C() C'l

""

I T" I :;:;;;; I
C\.i ('-..0)

!1
I I

00
lI)

",,'

00

o

"-

Cu unghiurile corectate, În aceste triunghiuri s-au calculat lungimi rilor, obţinîndu-se FH (Bs) = 1 979,31 m, valoare ce s-a folosit la d sarea a III-a în triunghiurile VIII-IX. In aceste triunghiuri ero~ a fost de asemenea atribuită unghiurilor ~ şi ~. Erorile au fost în coloana 13 şi În coloana 14 valorile unghiurilor definitive. După tarea compensării a III-a s-au extras sinusurile unghiurilor corecta1 verificat compensarea. Exerciţii: Să se compenseze unghiurile în lanţul de poligo~ figura 33, în care se cunosc lungimile şi orientările bazelor şi ~ unghiurilor:
J..1
~2

fi:
\

"'"

c

/
H

-

. !a 39

I

I
E Fig. 31. Reţea topografică complexă.

1
1
j

""

=
=

702"37 13 ; 78g32 40 ; 7F03 30 ;

Pl = 5F37 35 ;
,B2 = 52g87 16 ;
j33 :34 ~5 [16

II = 78g25 61 ;
'(2

= 68g80 37 ; 87 ; 24; 08; 40 ;

!
I
\

""-

O-ev) 00__

;;;'J;: -co~
MOO

M_~

ca (

MO')OO

('-..
••

~~~.,C()

J..3
~4

=

=8F03

78;

l3 =47g92
'(4 -{s

-C\.iC\.i

C\JC\.iC\J

"'"-o

'<t'0')"-

""""""

= 83g96 74 ;

= 59g87 03; =71g3113; =97g61
g

=56g16 =59g81 =48g45
g

~s =
\:)\:)"" "-..(.,)(.,)

68g87 71 ; 532"9316; 53 79 30 ; 40 ;
g

i I I

-=", "">
.E

~ ~

""'""'' '
O'm 'o,
<.DC"")Q

~DD I I I

~2

=
:; :; u c;

<:

'::E "'" "'"o

Ol 000 M -C\l "- "- 00 O'> -co' Ol Ol "" Ol "- <O 0"0"0"

000'> ('-....00 l'--0'>0':l
0"0"0'"

I
C';I

"'' ' ' '
f'.."=f'0)

D'D I I I

Cl6

=

57 ;

'{6

i I I

:7..7 =
X8 ~9

th
~8 ~9

Calculul se execută în tabela 38 unde s~au înscris denumirile unghiuTilor în coloana 1 şi valorile unghiurilor În coloana 2, însumîndu-se unghiurile pe triunghi uri pentru aflarea neînchiderilor. Se repartizează neînchi.derea În mod egal fiecărui unghi, înscriindu-se corecţi a de la compensarea I În coloana .pensarea 1. 3, iar în coloana 4 valoarea unghiurilor corectate după comLa compensarea a II-a, suma unghiurilor în jurul pUnctului central D, t,rebuie să fie egală cu 400g, adică:
~3+a4+16+17+l8+19=400g "

t)'
;:1

= 73 48 50 ; =39 02
g

l7 = 72 72 35 ; l8 =59 79 34 ;
'(9
g

;f.

= 10F18

18 ;

=

53g75 13 ;

= 76g94 94 ; 73 ; 95;

= 69g30 08 ; 32 ; 25;

Mc.DC"') t--.O':Ioo
0"'0"0"

,-o "o MOJO)

OCDQ) '<t'0l0

u

'" ~ ~
" -

"''" "'>
::1-=

U U

li')

C()G

I

I
I
LOO':lc.o
lI) lI)"""" 0l0')"l.f)_~ u") ('-.. ('-..

010000 0"0"0"

"'"""o

MMc.o '<t'<OO')

:1:10= 78g66 27 ;.
(;(;11=

f;:o=59g41

'(10=6F92 l11=52g40 1405,56 m ;

66g61 70 ;

!311=80g97
99c 4.5cc;

DA-B = 1 364,50 m ;
o O')
"-0')0 -lI)0') "-lI)00 Ol"",,-

Această condiţie nu este' îndeplinită, rezultînd o eroare care se repartizează numai unghiurilor l, deoarece ~2 şi a4 au fost compensate şi îşi menţin valoarea obţinută, in urma compensării poligonului de bază. In -cazul prezentat eroarea este 21 C , care se repartizează unghiurilor 1, adică e2~-Scc, urmînd apoi ca să fie corectate cu -

DC-D=

lI) _"" ()

"':::

C'd:;:

M'

eA_B=36F
I I ~lh::~~~

eC-D=

f

şi unghiurile ~

111 g O7c: 2cc.
fi

"'" "" lI) _"" Ol 00 Ol 00 O') lI) '<t'

>

';;;

O

'"'" ;'0

c.o

I

O~l(')

'<t'_"'" ~~C") lI)00""

,;' I:~l:
.,
.'ţ:c

.t:c E.:: """ "'OD "'", 0" ~E

"'O

~

r

oi: ,.:;;~-

.~~
",'" ",,, °E
,,'"

li',k

j

r
L- ')

(:(~Q
.)~

I I
I
I

1
cO:~t?

I

l..Q~-

""Ol'<t' OO-Ol ('-..CCLQ

'şi ~ pentru menţinerea compensării 1. JIn coloana 6 s-au înscris valorile unghiurilor corectate după compensarea a II-a. Compensarea a III-a, acordul laturilor se execută ca în cazul lanţu.lui de t,riunghiuri, rezultînd relaţia:
B2
_

li; C';I C';I

sin Ct6.sin Ct7'sin'''s'sin "9 sin ~6'sin ~7,sin ~s'sin ~9

a:l.~i:j

a:l.l- ~

.• .• .•

::: :::

> o
Fig. 33.

Pentru ca această relaţie să fie satisfăcută, se corectează unghiurile la fel ca în cazul lanţului de triunghiuri. b. Compensarea unghiurilor Într-un lanţ de poligoane sprijinit pe două 'haze, Se consideră lanţul de poligoane din figura 32, sprijinit pe bazele 1 AB=B şi CD=B2• Compensarea se face la fel ca În cazurile precedente. Exemplificarea este făcută În tabela 39 care se completează astfel: -' în coloanele 1, 2, 3, 4 se înscriu denumirile unghiurilor, valorile unghiurilor, corecţii le rezultate de la compensarea I şi valorile unghiurilor după compensarea 1.

, ,
J

.~ _ ._4

..._

LtlJ \
() "J

i triunghiuri.

:96
1,.

~,-t-r:(~m\/L/ i\v)>--::>'J'O~
~,--~

l

~

=\. 0:) 'L~
_l-'

91>

.',-;:':-;;~\ 'li~i.1;!1

.:'!.
rn

~

'"

'Q

<;]' Ii>
~
~~

"-

<:>

<.>

lI.J

4...

~

~,"1
~
"~$ '"'-'

~~/./.

""

""

.-

~

C>
~<:>~

\
, ,

Dacă se consideră reţeaua de triangulaţie topografică din figura 29, la care se cunosc orientările bazelor: AB (el) şi CD (ez), orientările celorlalte laturi se obţin astfel:
6Ae=6AB+CfI 6BA=6AB+200g=

_ calculul coordonatelor absolute (x, y) folosind coordonatele ~bSO;;..,J Iute ale unui punct cunoscut şi coordonatele relative (C1x, C1y), .cu ajlitqrl rul relatiilor: • ; ~ I
1

iil"~

~:-"~-

=

4rjg 46

28c

35cc 35 35 23 49 49

+

34

g

11c 00 80 29 00 08 49 28 00 21 54 32 00 17 41 60 00 26 05 00 33

14 00

cC

=

sog

39

c

28 28 48 39 39 48 98 19 19 98 43 26 26 43 84 10 10 84 45 45

+200 -63 -59 +200 +102 +68 +67 +200 -72 -86 -48 +200 +46 +82 +104 +200 -69 -50 +200 +45

=246 =182 =123 =280 =382 = 50

28 48

49 35

cC

XB=XA+~XAB;

YB=YA+~YAB'

,;

6 ::;
"O

"'"

;;;:

o

'"II ...

..

O"> M <.0

t-

~

Be

=6BA-11

=246 = 182 80 =280 =382 = 50

12 13

23
10

'" '"
000"> U")OOo" r--"Cf)" "'0000 -t-o

~ o

I
X ... "'"

-

U")' O">

'"

M O"> u")'

'0

U") 00 <.0

C

6BP=6Be-Cl.2

19
39 48 98 26 19 98 43 10 26 43

""

~::D1'-t-1.0 _
O)"'('I')"'Q)" u')

~

'" '" 1'- CD C'J -t-lI)
0)••£'-...•

2

I C

\
1.

6eA=6AE+200g= 6eB =6EA+~1

00
74 81 39

49 23
04

" :; " " '" :: E :: bO '" u , o
Oll ...J

;:

0">0'" -0">('1')"-"0)"

celE

'"

II

<XI lI) 10

00..

"'-o:::~~

000">

--

O">~",

l.J)c.or--

o
C

-I

--

"'MO">

~ ~ , ~ c

,

6u =6eB+12 6eo=6u+Cl.3

23 04 10 10 04 48 43 43 48 52 75 75 52 24 24

=118 =323 =250 =164 =116 =318 =364
=

43
10

6FB=6BP+200g=123 6FE=6PB+~2 6po=6pE-13 6pc = 6po -11:4 6oe=6Eo t200g =323 =250 =164
=

00 06 56
73 00 05 04 72 00 23 89 00 39

determinîndu-se succesiv coordonatele tuturor punctelor. • ; {J Semnele coordonat-elor relative C1x, C1y sînt în funcţie de cadranelel",1 în care sînt situate direcţiile, adică funcţie de semnul sinus ului şi cosinu- i sului respectiv. ; ,~ Calculîndu-se succesiv coordonatele punctelor de triangulaţie sea~ ajunge la punctul de plecare unde trebui~ să_se ?bţină valorileinţţilia.le.........•. '.~.. ..... ;.l, de plecare, deoarece fIgura a fost geometnzata prm compensare.' .; I Pentru exemplificare se prezintă calculul coordonatelor punctelor , ..J rEiţeaua de triangulaţie din figura 29, pentru care s-au compensatunghiu;:;)~ rile în t,abela 37 şi s-au calculat lungi mile laturilor în tabela 40. calculul'I"Î". \ orientărilor laturilor a fost prezentat anterior. Ca date suplimentare se " cunosc coordonatele absolute ale punctului A : ' ..' _,: .1~~
XA=23456,78m;YA=16123,78m. ';

04 48 75 43 48
52 24 75 52 63 24 63

'::;1

=
;;

.
o

.= al
...J

'"

"''''o::: I

I I I

lt..Jc.:...l:..,

:00:::"-:

I I I

"-.00

I
0"-.0
c.:

I I I ~~"-.

I I I
"-.c...>c...>

,

~

c...

~
"'"
<.D u') ':f' ':f' <.DIJ) o)C'lO

oC>

= .- '" c,._
o"
~"O

M-<.0

I

I
'-

I

1
f:2

118

i
M",,,,
C'l0""1' :.DOC'J OJ ':f'

6op=6oe+~3
M 00-M1 00 "'<.000 "'t-M Mt-tU")OO"> O"> <.0t-0"> O"> 00"'0"

=318 =364 = 46

"'-

:i-;;

O">~ _ O">OOU")
0"0"0'"

0000 C) 00 <XI
000"

0">0'" -1.J)C"') Mt-OO Mt-O <'01'-r .•... <.00">00
00"'0"

<.DC'lI{J ool-<XI <.oOC'l 1{JC'Jco
C() Q) (,C

00<.000
000'"

I
I

6oc=6oF+14 90D=6oe+11:5 6

46

84
45 10 84 78 45 78

=151 =316 =246 =196 =351 =396

'" C;;
u .£ .;:

Calculul se execută în tabela 42 unde se înscriu: '~L _ în coloana 1 laturile reţelei de triangulaţie începînd cu latura~de .'" la punctul cunoscut. Laturile se t,rec în ordine consecutivă, în aşa f~l,:.ca ::~ fiecare punct nou să aibă cel puţin două determinări ; \ -:' .• ~ _ în coloana 2 se înscriu orientările definitive ale tuturor laturilor, pentru care se extrag valorile naturale cosinus (în coloana 3) şi sinus:,.(în. • coloana 4);' i:~ _ în coloana 5 se înscriu lungimile laturilor (extrase din tabela 4'0); ..ţij _ în coloana 6 se calculează coordonata relativă C1x=d. cos e, iar înl coloana 7, coordonata relaţivă C1y=d. sin e ; în coloana 8 se calculează coordonata' absolută x, de exemplu : '~~

1"

I
.'m
I.
il

oC>

.- eu (,)

o

c,_

~ I
<J

I
~"'''' (--M (Q-("J

_ .._-0">0">'" C"') 00 tMu")O
MOc.o II)

=6 +200g=116 CF pc 6co=6cP-~4 =316 6 cD 6DO=6oD+200g=151 6DC=6DO=~5 =6ca--15 =246

XB=XA+~XAB;

XE=XA+~XAE,..

000-

L.t')

OU")M t-~oo
_L")~

t='

O)

M~M
C'J01-

"'::se

(,)
bo

000000"'M~ O<.0M

",'" ;"0
-;;;
o

al:::

£'-.{.C.U)

"''''''' "'000">

-O">Q)

<.0-", "''''M
Q)NOO

<.D ta t_

v 00<.0

'-000"<:t'

o """

vl1)o

iar în coloana 9 se calculează coordonata absolută yîn acelaşi mod. S~... . observă că toate punctele noi sînt determinate din două puncte calculate .j~ anterior. Diferenţele de 1-2 cm dintre cele două determinări provin ~-.: rotunjiri. . - • Exercitii. 1. Să se calculeze orientările definitive si coordonatele abso-.; Iute ale p~netelor de triangulaţie topografică din figura 32, în care s-a .~ executat compensarea unghiurilor în tabela 39 şi calculul lungimii laturi-I .. lor în tabela 41. Coordonatele punctului A sînt: '':;
XA

=351

>

I
I

I
a:::..>C'l !;\/ "'1

I

Ea

t~

","

"'bO "'" 0=

::1'=

'"

a:l:~d-

I

I
a=..:- e
C"':' C"':' C':'

I

In urma calculului s-a constatat că s-a obţinut pentru orienţarea direcţiei CD (ez) valoarea iniţială, deci calculul s-a executat corect.
,""' ,""' '''' co..:- u

t:l

.. "'"" ~.. "'-=
----0--- --- -- - -

I
-

cii.~;j~

I

I
>

7. CALCULUL

COORDONATELOR

I
I

\
>

=34812,73

m ;

YA

= 12817,26 m.

cE
>

~~ ","

E-

-

-

I

rilor după ce "96

\

Calculul coordonatelor punctelor din reţeaua de triangulaţie topografică este operaţiunea finală, care cuprinde două etape: _ calculul coordonatelor relative C1x, C1y folosind orientările şi lungimile laturilor obţinute cu ajut,orul relaţiilor: C1x=d. cos e şi C1y=d. sin e ; 104

.
105

2. Să se calculeze orientările definitive, lungimile laturilor şi coordonatele absolute ale punctelor de triangulaţie topografică din figura '33, după efectuarea compensării unghiurilor, cunoscînd coordonaţele punctului A: xA=28 143,37 m ; YA=21 871,12 m. i

i

j

~'

.~I
\:-'~.;~

I
..

~:;-~
:~}?J

----------------------'

.•......-.:.~-

.'--- ~ "
,ţi

~I

«;

I

Q:l

Il<.)

Il<.)

1"-

f"-

10
1

0

\u lu
C'l

IQ

I

QI
t.D

I li

~ " 'O .c " -" :; c
al

~I~ I
'"

00

r-

",' C'l

~
00

'" ::::
li)

",'
t.D

r-

r--: "
C'l
00

" I
C'l
00

rr-'

1",
, o ~

'" o
<D

li)

li)

::::
t.D 00 00"
Ol Ol

s:

:::
t.D

li)

u:;

"
cei
00

~
t.D

- ~ ~
00

" ",'

" 6
..,.
00

~
ce
00

!I~\
i~ I
(;'1 C'l t.D (;'1

tt:i

O;
Ol

o' o o

E u

rt.D'
li)

001

'" -

..,.
o

I

t.D Ol 00 ....
Ol O)

'"

M C'l

"

t.D' t.D t.D

'"

t.D' t.D t.D

co 00
Ol li)

C'l

1') t.D

ce
Ol li)

",' C'l

e-i
M
00

li)

C'l

MIM C'l

C'l

"
C'l

"
C'l t.D
li) 00' 00

'"

C'l

M C'l

'"

"
C'l C'l

'"

I I

t.D C'l. C'l

"
O)

.,...
C'l t.D

N

~I
rM

- CALCULUL PUNC'IELOR DE îNDESIRE A REŢELEI TOPOGRAFICE

" ~ -:;

<l

..
]
o
"O

~ " ~ '" (;
u
o
c o

, IX
'"

ce \ '" eri' o

O)

rM

ce
O) li)

C'l

t.D

c0 o

,,'
O)

00

C'l'

ce
I

C'l

O)

t.D

r-

II

+
C"J... li)
«:t'

"

\ r-

+
••

+
"Cj1....

-L

+
00

.n '"
t.D

"
t.D t.D

r-'

"" C'l
M

r<D li)
t.D

e-i r-

'"

tt:i r-

+
o

+
M t.D

=t:.
I 00

+
"
M
li)'

+
c;5
<D t.D r-

+
"

c: '" o o o <j

<l

..
<j

'"

'" X II
<O

1" ~ 1::; cţ +- ~ Il
[ocn
C'J

t'... r~

co r-'
t.D t.D

ţ; I I

o o

r--:

r-

M

;::
O)

e-i

+
,

"
1
t.D

o

" '"
I
t.D

C'l

r-

I
r0)'
li)

+
I
C'l
li) 00' O)

I
O) 00

"
1

-

I

-; -;
u
(;j

~ :i'" E;:: -~E c_ "'" c
...l

I

o li)

o
00

O)

'"

ci C'l
C'l

- t.D t.D t.D
li) O)

r-' ce r-

i2' \ u:;' o o
I

\~

ci
C'l
li) O)

rc0

::;

rr-"
t.D M

- - C'l

r-

~IO)

I

(O ",'

,

Coordonatele punctelor det,erminate prin intersecţie se obţin în func-1~~ ţie de coordonatele punctelor de triangulaţie şi de unghiU/I'ileorizontal~I;'~~' formate de d.irecţiile mă~~rate spr: ~unctele care urmează a se deter:rrina:". La folo",e. metode, mte,.,eo~e" ODo,don.te!e punote1o, ,e,poe"" pot determina prin procedee analitice şi trigonomeţrice, grafico"'-analiticei"sau grafice. ,in mod curent, coordonatele rectangulare ale punctelor topo-'\:,' grafice se determină prin procedeul analitic.' . -, . ,).

'"1
I
-{k~~'

"'

"~.

13.. CALCULUL PUNCTEL~R PRIN INTţRSECŢlE 1NAIN'l"';1
I

'" ~

1"1
1'" I
.
N

! " ci
t.D t.D
00 li)

"

C'l
li) O)

o rC'l

00

Ol

;::

M M

r-

C'l

rC'l

O;

"
Ol

+
;::
I

+
C'l

ci

+
Ol

ci

+
o
00

ci

+
" '" (O
O)

ci

rr-

O;
O)

<1"

ce o o
li)

"
ci

C'l t.D

C'l

M

+
t.D

ci

'"

00 t.D
O)

C;;

+
rt.D
O)

+
li)

ci

+
I
li)

;:: t.D ci

ro
O)

O)

O) li)

<D

-1M
li)

ci

o li) o

"
ci
<D C'l

1.

REZpLV ARCA ANALITICA PRIN PROC~DEULomENTAR!L91
, . .

+
rce
O) O)

'" o " " " .e:
;::
~

I " ci
rT
li)

M
o

'" ci

'"

rO)

rO)

C'l <D

C'l t.D
li)

C'l C'l

ce

r00

C'l M

o
<1" C'l

t.D C'l

M

t.D

M

"
t)

I
00

"'. "
""

I

C'l

o

~~
c

t.D

:'!

-:ii

...l

i-

I I

"
co
<t:

I~I~ Is Icţ I~ I~ I~I~I~ I~ I~ I~ l~ I~I~Is I~I~ I I~I~I~ 1= l~ 1= I~ I~ I~\~ I~I~ \ c~1c I~ 6, g I
1

+

ci

I

ci

I

+

ci

ci

I

" ci
I

::;

o
M C'l

r-

r-

ci

I

+

ci

ci

I

ci

I

M t.D

I
I
I

Pentru rezolvarea analitică prin procedeul orientărilor se:folosesc~' coordonatele punctelor de triangulaţie (x, y) şi orientările direcţiilor for~;~i:. mate de punctele de triangulaţie şi punctuf care urmează să se determine:*l! Aceste orientări se obţin prin adunarea la orientările direcţiilor'dintr~1:t punctele de triangulaţie (calculate dincootdonate) a unghiurilor (}rizon.;"'~l tale formate de aceste direcţii cu direcţiile spre punctul'. de 'determÎ':'}.~~ nat (fig. 36, a) : ' ,q'J';\(~ 6A_?=6A_B+CGt• ~ ..
'".

0,

00

r-

'L"e' ~

1&5

<D

~

1

P-l

P-l

~

Cl U

a. Principiul de calcul. Coordonatele unui punct de intersecţie~e'o~~ ţin prin intersecţia a două direcţii cunoscute. Pentru exemplificarese,:con",;~ sideră dreptele l-,-N şi 2-M, care se inţersectează în punctulP (fig. 3,6,b).)~' Ecuaţiile dreptelor l-N şi 2-M sînt: X-Xl =ctg (h(Y-Yl) ; X-X2 = ctg 82(Y-Y2).

1

I

\ -"--,,,~ ••.• ~~~~I

~' ..

Pentru determinarea coordonatelor punctului P (x, y) situat la intersecţia celor două drepte, se rezolvă acest sistem de ecuaţii. Valoa,re:a ordonatei punctului Peste :
- ..X2-X]+YI

.,\ f:
;

De exemplu, la 6 M = 721[ 83c 34cC ;
6N = 14';1[ 3,)c 20cc.

ţ;

Yp=

ctg.OI-Y2 ctgOJ-etg82

etg 82 '

. Ambele orientări fiind în sectorul cotangent,,=i se utilizează formul~~e cu cotangent~ o,. -.-

iar valoare,a/abscisei punctului P est.e : ~=etg6J (y-y,)+Xl sau xp=dg62
-"-N .

(Y-Y2)+X2'

.

:\
,

La a doua combi::,~l~ : 6R = 207q7c

,

85 cc;

6s = 325e 92043cc.

[.;

x
N fJc-P
X '-.:" N

:'\
;'\ "11~
• 1~

(~~)

A<

c(xc,ycJ x

It
;i!

In acest caz, aR-este î'~ sector1J~~g61tei şi Os în sectorul cota~gentei. Se alege a2,ea linie trigon,ometrică la care direcţia orienltată este. mai ~~pe de jumătat,ea s~torului. Deo~e : 207g - 200e = 7e; iar 325e,':-3001[ = 25e, se alege tang~ta. 4>- _ .>-. ,"; " . ţi Valorile nailurale vor purt-a s'emnul corespumză'DO'r cadranului r'2Sp'!2C Pentru exemplificare se consideră figura 36, a, iar d,atele cun~scR~~.,\,.;.;~:.; pentru calculul coordonatelor punctului P sînt trecute în tabelele 43 Şi4.1~';?11

X.
";1'

x,
a
Fig .. 36. Intersecţia înainte, procedeul

o
.,~/ c /punctelor

.r

i

/ N.-

Tabela
de triangulaţie;.

o
orientări lor.

Dacă valorile cotangentelor tangentei, înlocuind ctg
/-------~
!

sînt prea mari, se foloseşte valoarea

t r
1",
:'

1

~ MN

Coordonatele

300

100

DenumIrea punctelor

x

,---.----'1

-. -•.:;;~.! .

..

m

a = t~o
tg

şi se obţin relaţiile:
.
./

/

_ Y2 -- Y, +X, tg 8, -x2 tg xp-------~.-.~-' 82

81-

tg

02

. 250 fiZOU Fig. 37. Alegerea liniilor trigonomelrice.

A B

-'" Yp=tg6dx-Xtl

tYl

sau

Yp=tg62(x-X2)+Y2'

b. Alegerea direcţiilor. Cele mai favorabile intersecţ.ii se realizează din direcţii care se întretaie sub un unghi apropiat de 1001[ . în practică se folosesc pentru determinare direcţii cuprinse între 40 şi 1601[. Pentru determinarea corectă a coordonatelor unui punct se aleg minimum două combinaţii formate din patru direcţii. Distanţele dintre punctele alese şi punctul ce se determină pentru fiecare combinaţie trebuie să fie aproximativ egale, considerîndu-se cu greutăţi egale. c. Alegerea liniei trigonometrice. Grupul de formule care trebuie folosit pentru calculul coordonatelor (formulele cu valoarea cotangent.ei sau formulele cu valoarea tangentei) se alege în funcţie de valoarea, orientărHor. Valoarea naturală a funcţiei trigonometrice alese trebuie să fie cît mai mică (subunitară). Alegerea poate fi uşurată prin folosirea figurii.J]. Pe această" figură s-au delimitat sectoarele, unde t,angenta şi cotangenta au valori subunitare. llirect~1gse~_ţr!:! ..9. ..~.orp.J?.in<:iţi~-.~e fixează "'pe figură prin orientări!.;_!or şi_~.t:~I~g~~a_l0-j.sLţ:r.igQn-ometrlc;.~-.!~-care airecţla fIxata se află mal aproape de jumătatea sec:.ţorului.. '.
---------------~ --~_.--_. -_ •• .,-.-~ .•• + •••••

---------~-

. il

j,!~

C
D E'

7810,32 9792,93 8871,70 5706,91 5823,83

:~75n~
3504'18'. ,':,,,;,",, 6 11l>8J:~'2';1' 5 438,09;0';" : 3 343, 09; .~;.~;'~\\~ , r

I~

;'li't

'j

~ l'

Direcţiile
Denumirea punctelor

măsurate

in punctele
Denumlres. punctelor vizate

de triangulaţie.
Directiile măsurate c ce

compensate

În staţie

. şi reduse la: 'zero Gl!: 'brlJ?fi .. ,".'".,
Dlrect'llefl""
I[m~~~rat~
..

Tabela"4i';

II

de staţIe

g

DenumIrea punctelor de ~ta1le

\ Denumirea punctelor vizate E

J : '.<~ ..~.~il'. '
..•.•..
,;':;

1
I

1"."',.

13 A

P
L' C p A D p 13

/'0 00 00 ._ <?-84 88 10 149 29 20 O 00 00 45 61 74 10595 17 O 00 00 30 02 37 108 26 38

'o'obiaM:
. :") '; ;"1.~.~ ~r l.(~~j
,t O' 00,\,09,. . .73: 29<20:, 126'68~7~':

D E

P
C A

75' '75~qI~' 109' 80"'8'1')

:';~~J .\'Mi.1

;;:~~

B
C

\

P
D

;;;;J~;~Şif
.i'i~ ~1~~.;~.?,{{ £!~{
' •• ' .• 1. ~., ._~, ".: •.j:,;

\

\

j'

108

,
;.

j1

Jr
I

.--..,

-

_r-"
x

L~"-t '
<1, ~-'

.

.

.---

.t..'::o.

'1--/.
y m
3

'

l'
",1 L/

",.~jV

/
.'_

8~

(..:;.;.~ ; ;
~... L, 1

"\v-:-"
>

\IJ >- -

j ~"".'--'. '1!,"-~--'

l! "--." v

I
Tabela 45

_-- ...---~............ ;;ro _-~~"

/'

d

. '\'
•....

il

1

)

Calculul Denunllrea .\ .1lunetelor

orientări lor Înt're-'Pt&ctele_~ tg-a sau e!g-6
4

. tria]1g~Jafie
Orientare. a.
g

m
2

l'
I

c 5

'

ce

Dis!an!a D m m

\ I i
I

Transmiterea
Denumirea punctelor de Denumirea punctelor

o ientărilor

din punctele

de triangulaţie'

la' punctul

P
!:'"

stajie
1

vizate
2

mAsurate frece 3

Directiile

lorl.nt~rlIe din
coordonate gece 4

Unghiul de orientare g- e ce
5=(4-3)

Orlen't~rlle transmise g' e ce
L 6=(5+3)

A
B !:> 'B

7810,32 9792,93 + 1 g,~2,61 9792,93 8871,70 - 921,23 8 87l, 70 5706,91 -3164.7'[

2587,51 3504,18 +9)6,67 3504,18 6111,78 +2607,60 6 111,78 5438,09 - ~,6'

,.i f) 1] tg 8A_B=;;=0,462355
flA_B=

--

I
=27 5708

I

I

B

c c
D !:> D E !:> E

; S. ..0 'il

.=

2 184,26 1

\

A

P
E C p A D

B_C=

i..:-

!:>

':::: -0,353 tg flC_D=

-' 1'1
IV

286

I

flB_C=

=121

6!

I I 97 I

2765.54

I

O 00 00 84 88 10 149 2~ 20 O 00 00 45 61 74 105 95 17 O 00 00 30 02 37 108 26 38 O 00 00 75 75 61 109 80 84 O 00 00 73 29 20 126 68 78

27 57 08 176 86 14 121 61 97 227 57 08 213 35 25 321 61 97 303 54 94 13 35 25 376 86 14 103 54 94

27 57 08 27 57 OI 27 56,94 121 61 97 121 61 94 121 61 91 213 35 25 213 35 42 231 35 59 303 54 94 303 54 67 303 54 41 376 86 14 376 86 161 376 86 18

I
1

I

'.~

112 45 Il

I :.
167 23 68

B

I:JC_D=

\ ~O,2PO

"

=213

3525

3235,7.0

C

P
B E

I

243 37 79

5706,91 5438,09 5823,83 ,_3_343,0'1 + 11~?2 -2 .~,95,00 5823,83 7810,32 ~~9.86,49 3343,09 2587,51 \

\!L0"",';"
,~'=O,055 8~9 \::. tg 0E_A= :::-:0!}llV59

8D_E=
=303 54 94

2098,26

D

P
C A

1

379 30 28 ,.

A
!:>

°E_A=

-J~5".!28
(

=376

86 14
t

2 125,33
..
'

E

P
D

!,

..f,,_.J:

.-}

50 15 36';' ')~; ~I r'

.;

Orientările direcţiil~intre punct,ele de triangulaţie se determină aşa cum se arată in tabela 45 folosind formulele: tgO
= ~ '
ll.X '

~,:;.'kh .- ,

etgO

= ~.

ll.y

Aceste orientări servesc la calculul orientărilor direcţiilor între punctul P şi punctele de triangulaţie. d. Transmiterea orientărilor din punctele de triangulaţie la punctul P. OriE~ntăriledirecţiilor de la punctele de triangulaţie spre punctul P se calsulează cain tabela 46. ,In coloana 3 se înscriu direcţiile măsurate compen-s;ate.n staţie şi reduse la zero, extrase din tabela 44 şi în coloana 4, î orien,t,ările din coordonate calculate în tabela 45. Diferenţa dintre orientarea din coordonate şi direcţia măsurată pentru fiecare punct reprezintă . unghiul de orientare. Valorile unghiului de orientare pentru fiecare staţie sînt apropiate, iar media arit~etică a acestor valori dă unghiul de orientare mediu. La acest unghi se adună direcţia măsurată spre punctul P şi se' obţine orientarea transmisă (coloana 6). Astfel, rezultă CÎte o orientare din fiecare punct de triangulaţie spre punctul P, care serveşte pentru calculul coordonatelor. In coloana 7 sînt tirecute distanţele aproximative dintre punctele de triangulaţie şi punctul P. Aceste distanţe se măsoară direct pe schiţă, cu precizia de 0,1 km şi servesc la alegerea direcţiil'or pentru calculul coordonatelor.

e. Calculul coordonatelor prin procedeul orientărilor. Pentroca1cUlti coordonatelor se aleg mai întîi combinaţiile direcţiilor din. tabelc:Î'r4e,t;î~ aşa fel ca diferenţa dintre o~ări să fie cuprinsă înt,re 40şL 160.g;,ia distanţele să fie aproximativ egale. Combinaţiile alese se inscriu; îDfI bela 47 care se completează cu valoarea coordonatelor, orientarea;şir'di tanta . . Se alege linia trigonometrică pentru fiecare combinaţie, confo'rirl-sch mei din figura 37, astfel ca valorile naturale să fie cît mai mici ,'(SUbUIl tare). Aceste valori se extrag _din tabelele t,rigonometrite, purtîn~ semn corespunzător cadranulu~ respec~iv. Corespunzător -liniei tri~orij9ni~J}' alese se folosesc cele doua grupurI de. formule. "i.'\. ;;:;"" Pentru combinaţia 1 se utilizează formulele cu cotangentă.: oidir;~~ Ci. dEsfăşurare a calculului se stabileşte în aşa fel ca numitorul să aiqă v:al,Oqt.i: pozitivă. Pentru aceasta se consideră ca punct 2 punct,ulacărui .cbtan; gentă are valoarea cea mai mică; în combinaţia' 1, punctul B cu. CţgG2~ =-1,768437. , . '::::~"~>''''''~ Dacă se foloseşte maşina mecanică de calculat, se calculează,m~ţ:~îrl:.ţ!i valoarea ordonatei y conform formulei, astfel: p;', ;.il .~':l,: - se deplasează căruciorul maşinii de calculat în dreptul, cifreii7r;d,~ la înregistratorul de ture; .) ,'..} ,d;Hn~~.' - se clapează x2=9 792,93m şi se înr~gistrează în to+.alizator~:'ţ1.!J
,.:,?

,(;

110

'i..;

.
Tabela Calculul
Ordinea 'de ~f:calcu]
• ~',.: 1

" Tab?la,,4'
;.; 1-" 'j;,';.f.-}l.• i: 5

47

coordonatelor
x m 3

prin

procedeul
ct~ O

orientărilor
y m 5

Instrucţiuni

de program

Nr. cartel ei : ,1

,.~~,.:
_

Denumirea punctelor 2

I
I

I
I

t~

a sau
4

~

OrIentarea a e ce fi

Distanţa km

Re~. I

II

Reg. 2

II

Re~. F

II

Re~. E

II

Re~. D 97, 98. A. 99. 100. 101.

II

. , C<rittlnutul3
regI8tr~lor')

A

P
2 B C p D E p 2

7810,32 7355,67 9792,93 8871,70 7355,65 5706,91 5823,83 7355,68 7810,32 7355,67

-0,198 ctg -1,768

114 437

1

2587,51 4882,38 3504,18 6111,78 4882,35 5438,09 3343,09 4882,35 2587,51 4882,36

112 45 II 167 23 68 243 37 79 379 30 28 50 15 36 112 56 Il

2,3

I

2,4 2,0 1,7 2,2 2,3

2

+0,810 944 tg -0,337071 -j-O,995 186 ctg -0,198 114

l
ii

1. 2.

Av Ay

25. 26.
27.

Ax Fix
C1'
.J,

49. 50,

Bit
F/+ Av B/: CI! y
AW S.

73.
74.

Bt
C/~
B1' B~

M.Operaţiul}i

.'

:,;..,~t;~l\~ ~',;~

A.'

,,();;~,;<',.i

3.
4,

S.

51.
52.

+

28.
29. 30. 31 32. 33. 34.

5, Alt

6.
7. 8. 9.

RIS
R.S. Dt

Alt 0/+ A/v

75. 76.
77. 78,

R. b.

" Depozit

"1
.:

• ,'~

53.
54, 55.

0/+
1/\ V A/\ V

B." c."
C."

'~~

+ Bt

79.
80. 81. 83. 84. 85. 86, 87. 88. 89, 90.

102. 103.
104,

~11.
" .--~~~

.J,

56.
57,

0/-

d.

A P

B+
B l' .1-

Bit
S

Clx
A/\

!o.
Il. 12. 13. 14. 15, 16. 17. 18. 19.

IW

58.
59, 60.

C+ C+
V V

105. 106.
107.

O. " ,\~ e. InstrucţftinLOIţ$> f. F.

+
A/w AI t R: R: R*

35.
36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46, 47.

1, - se c1apeJază Xl = 7810,32 m, ear'2 se scade din X2 printr-o învîrtitură a manivelei în sens negativ; - se clapează Yl=2 587,51 m, care se înmulţeşte cu ctg (jj =0,198 1147 cu semnul său (negativ) ; -Se clapează Y2= 3504,18 m, care se înmulţeşte cu ctg 92= 1,768437, cu semn schimbat (pozitiv), La totalizator s-a obţinut numărătorul fracţiei egal cu 7666,91, iar la 'înregistrat{lrul de ture, diferenţa cotangentelor egală cu 1,570323, adică ,numitorulfracţiei. Făcînd .împărţirea rezultă ordonata y=4 882 38. Pentru calculul abscisei punctului P, se alege una din cele două formuIe; de obicei se ia punctul cu valoarea cotangentei cea mai mică, Î!1 exemplul arătat se alege punctul 2, care are ctg 92= -1,768437 şi se procedează astfel: - la înregistratorul de ture este înregistrat.3. valoarea y obţinută în urma împărţirii; . - se anulează la totalizator şi se deplasează căruciorul la cifra 7 ; - 1?eclapează X2 = 9 792,93 m, se înregistrează la totalizator, se anulează claparea şi se învîrteşte manivela în sens negativ, pentru a nu modifica valoarea lui y aflată la înregistratorul de ture; - se clapează ctg 92=1,768 437 şi cu semn schimbat se înmulţeşte pînă ce la înregistratorul de ture se obţine valoarea Y2=3 504,18 m ; - la totalizator rezultă x=7 355,67 m. Pentru combinaţia a II-a se foloseşte grupul de formule cu valoarea tail1gentei. OaJculul 'se delsfă'Ş'cară simi.].ar, dar se oaliC'u}eazămai înrtîi aibscisa X şi apoi ordonata y. Pent,ru rezolvarea acestei probleme la calculatorul electronic "Olivetti'; se întocmeşte un program de tipul tabelei 48, care este perfOl"at pe () cartelă. Operarea acestui program la calculator se efectuează folosind următoarele instrucţiuni: 112

Dt.J, F/01'

z,
S. S, Az,

E.
.

"

108.
109. 110, 111. 112. 113. 114.

o:
Dt

.1.j-

61.
62. 63, 64. ,65.

j~~~:, ::~ " ..,/~
\ Nr.-max:cifre 11

,,;:;_

"';,1

Bt
s
q
S.

Date iniţiale el,

r'

F/01'
.j-

I

R.lRx Rx

'ii
.-~;.~

O:

66.
67. 68,

20,
21. 22. 23. 24,

R,I
Ox 0* B*

t

Cx

A+
A1'

olt Bt
0/Bx
-1-

91.
92. 93. 94. 95. 96,

115.
116.

a 2) xaya
xbyb;

,11' ;'~I"' j, 1)::.... ,:," , W'''''','
'~'~;"\'_'-:~

N
Ax

.l-

69. 70.
71. 72.

117. 118.
119.

, , J:'f'J~'

B.l-

C+
B/-

,', :J[1:'~I"
''''J-::SJ ~;:~n"

48.

120.
pe cartelă

l'\

Constante

pe cartelă

Constante

lij 1,
ii, \

-1

F/t t t

I_t_
t

-:. .'1
1
,

t

.

~. ,,'

"!I
.

,~~~

Operaţiuni
!

Indicator de zecimale = 6. 1. Se apasă pe tasta de pornire 4. 2. Se scot afară tastele "REG.PR" şi "STAMPA PR". 3. Se apasă clapa "ANULATOR GENERAL" (13)
8 Calcllh.: topOgTLllic('

"":U, ..;

.,..:...... ..';"''-'.'f.."..;J-~",",,_=''''-,,".~-'''''''''''''''''''-'''-''':';'~-~~~_='''''~::;:~;' -, ..,••. _

~:~:.~~i;'~7:,;~~:-':~~i~W:'ţ";"

\

"_.,_.,_,_,_"_,~:.~_.:.,."""~:.:....:.;;;.;,,, ••~m~~Il~",,,,,,T.;':'Pi:.l"'T'F"';:"~'"'".,',

.

4. Se introduce cartela cu programul conform tabelei 48 5. Se apasă pe, tasta V, pentru alegerea programului 6. Se:tastează valoarea fJiA, S 7. S~'tastează valoare~ eB, S 8. Se apasă pe tasta W 9. Se introduc în ordine (cu S) : YA
XA

Pentru determinarea coordonatelor unui punct; P În functie de coordo-?~ natele punctelor 1 şi 2 şi de cotangenta sau tangenta, unghiurilor cx şi';~'q (fig. 38, b), se pot folosi două grupuri de formule (1 şi II) :

x=

Y2 -

Yl

+ X,l
ctg(;(

ctg ex + X2 ctg ~ + ctg ~ ctg(;(

XI-X2

+ Y2 ctg ~+ Yl
ctg(;(+ctg~

.
(;( ~ .

\,~:'

Y=

YB
XB

Il

10.' Calculatorul tipăreşte: Yp
Xp

~~-;~

REZOLV~:REAANALITICA PRIN PROCEDEUL UNG~IU~O~

Pentru calculul coordonatelor prin procedeul unghiurilor se folosesc' datele de bază din tabelele 43 şi 44. a. Calculul unghiurilor. Mai întîi se calculează unghiurile d şi,~ în fiecare triunghi, din diferenţa valorilor direcţiilor măsurate, compensate! şi reduse Ia zero (v. tabela 44). Apoi se calculează unghiul 'l'=200;-::-(cx+ ~), şi rezultat,ele se înscriu în tabela 49.
Tabela 49
Calculul
Triunghiul Denumirea unghiurilor Valoarea gung~iUJUc~

I

x=

(Y2 -

Yl) tg (;(tg~

tgex
(Xl -

+ Xl tg ~ + X2 tg + tg~ + Y2 tg ce + Yl tg + tg ~ '--

~

Y=

X2) tg extg ~

tg ce

In cazul cînd orientările direcţiilor care se intersectează au aproximaţiv direcţia' axelor de coordonate, nu se pot aplica formulele stabilite la rezolvarea analitică prin procedeul orientărilor, valoarea naturală a orientăriIor fiind prea mare. ~oordonatele punctului P se determină folosind coordonatele punctelor de triangulaţie şi unghiurile orizontale măsurate Între direcţiile spre punctele de triangulaţie şi spre punctul P (fig. 38, a şi b).
x
B

unghiurilor

I

IITriunghiul
IV

joenumirea unghiurilor

I
g

Valoarea unghiului

e

ee

I

al ~l II a,

84 88 10 6033 43 54 78 47 45 61 74 78 24 OI 76 14 25 30 02 37 34 05 23 l3S 92 40

a.

14
V

~.

75 75 61 53 39 58 70 84 81 73 29 20 64 41 10 62 29 70

1/

~;

1. I x2
2
1/1

as ~s Is

a3
~3

13

"

'ţi'
Ps

C
__ ~",

--"Ur

'T,_~

«3 Xp

,r "\ ,.

-,kp)!.::J_ ,
p

X,
f.

lJ

I

~

~

a
Fig.

b
38. Intersecţia înainte, procedeul unghiurilor.

!/p

!I

b. Calculul coordonatelor prin procedeul unghiurilor. Pentru calculul coordonatelor se completează tabela 50, astfel: - se aleg cele mai avantajoase combinaţii, în aşa fel ca. unghiurile IX şi ~ să fie mai mari de 30g, şi în coloana 7 se fac schiţele triunghiurilor pentru fiecare combinaţie. Apoi se Înscriu punctele şi coordonatele lor În coloanele respective ;:"'1i' - se alege linia trigonometrică (tg sau ctg) pentru fiecare combinaţie, în funcţie de valoarea unghiurilor IX şi ~, În aşa fel ca valoarea naturală să fie cît mai mică. ;rn cazul cotangent,ei, la scrierea în tabelă se inversează unghiurile, de exemplu, în dreptul punctului A se Înscrie unghi~l ~I, unghi măsurat în punctul B. ;rn cazul tangentei, în dreptul fiecărui

...-::-

_ ..•.=!-~~~J:'il~.:,~>

__ ..,,;; ._-" .....-- ~ -,

"""'"'--=;"....."..,.---,'-.,-:..

.•

r'
Tabela 50 Calculul
Ordinea de calcul Denumirea punctelor
2 .

.. , .I ...
,1

i:,

\1

11

~.

~

coordonatelor

prin procedeul

unghiurilor

Operaţiuni 1. Se apasă clapa de pornire
2. Se scot afară tastele "REG. PR." şi "STAMPA

"..I'!.
,!-:, .

x m

sau ctg unghiului
tg

y

m

Unghiul g c cc

PR."

...• :"'~'i
",;,.: ,'f#'il
',n;:I'"
~. '. _.,_,"~,~,_

Schita

-I
2 1

3

4

5

6

7

A p B

7810,32 7355,64 9792,93

0,718 551 etg 0,242 057 0,960 608

2587,51 4882,40 3504,18

~1=60 u1=84

33 43/ 88 10

suma produs

0,509 995 tg 0,592 507 1,102 502 0,302 176 6 111,78 4882,31 5438,09 u3=30 ~3=34 02 37 05 23

A

f
«,

3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Se apasă clapa "ANULATOR GENERAL". Se introduce cartela Se apasă pe V Se tastează Ol, S Se tastează ~, S Se apasă pe W Se introduc în ordine (cu S) : YA
XA

1;1
..

';::3::ti
c

_!r~
P C

.2 1 .

C P D

8871,70 7355,52 5706,91
suma produs

YB

'}~:,~%f~
.) ' .. "'.~"c"

"

po".:i

2 1

E P A

I
3343,09 4882,36 2 587,51 1~5=64 41 10 u,=73 29 20

"

j
J&
O Jj'.,';t:>P

XTJ

10. Calculatorul tipăreşte: Yp
Xp

',~!~3,~ ;;)~[iţ~


- ':,;tf~

,

5823,83 7355,70 7810,32
suma produs

0,625 600 etg 0,446. 007 1,071 607

A

-

P

17355,62/

I

/

t'
Irs

Exerciţii. în punctele de triangulaţie topografică A, B, C, D, E, s-a~~ măsurat direcţiile spre punctul P şi spre punctele cunoscute. Se ceres,~!il se calculeze coordonatele punctului P, prin procedeul Orientă.°rilorşi p.rtl. procedeul unghiurilor. în punctele de triangulaţie s-au măsurat direcţilf Înscrise în tabela 51. Ele au următoarele coordonate: AM\! A: XA=16 548,65 m; B; XB= 15573,34 m; C: xc= 12062,12 m;
D:XD= E:xe=

"'::1
':1"'" ,

E

307,70 m; YB= 9141,24 m ;
YA=ţ6 Yc = 20 599,36 m ; YD=15853,26m; Ye=

4882,36

~~ \ii

punct se înscrie unghiul măsurat în punctul respectiv; de exemplu, În dreptul punctului C se Înscrie unghiul (43, Din tabelă se extrag valorile naturale ale liniei trigonome!irice alese, pentru fiecare unghi. Apoi se face suma valorilor naturale pentru fiecare combinaţie, şi în cazul cînd se lucrează cu tangenta, se face şi produsul tg a. tg ~ ; - se alege ordinea de calcul, considerînd în toate cazurile punctul 1, punctul cu valoarea naturală a liniei trigonometrice cea mai mică, şi se înscrie în coloana 1. Avînd înscrise toate aceste date în t,'lbeIă, se pro~edează la calculul coordonatelor cu formulele respective. Calculul se desfăşoară similar cu calculul intersecţiei analitice prin procedeul orientărilor. Pentru rezolvarea la calculatorul electronic "Olivetti" se Întocm2şte un program periorat pe cartelă, asemănător celui din ţabela 48. Operarea acestui program la calculator, se efectuează folosind următoarele instrucţiuni : 116

3396,83m; 708308m;

'\1"'' .
."
,

6865,84m.

.~

":~ TabE",,,',
Punct de stajlel Punct vizat

I

Directii g

măsurate c ce

Ilpunct

de statiei

Punct vizat

A

I
I I

P B B

c

I

Dlrecji g

măsuratei
C

ce

.dl.~

O 00 00 75 49 G8 1:39 97 53 O 00 00 34 51 28 97 73 87 O 00 00 54 90 38 87 03 31

D

E P

C
E

00 55 98 70
107 1246

O O;;-I;i~

c
P E D

B P
D
"

o 00 00 . 52 78 93 108 !O 65

C

P B

117\~

I I

~{~~,

';!il

" "<,',,-,~'

''" i l.

C. CALCULUL PUNCTELOR
&

lF'RIN JN'DERSECŢIE INAPOI

:)

In cazul intersecţiei înapoi se măsoară pe teren unghiurile orizontale in punct,ul P, care urmează să se determine, formate. din direcţiile către cel puţin patru puncte cunoscute (fig. 39, a). Cu ajutorul acestor unghiuri şi al coordonatelor punctelor de triangulaţie se pot determina, prin mai multe procedee, coordonatele punctului P.

Dacă se consideră ecuaţiile celor trei drepte l-P, 2-P, 3~B, drepte ce trec printr-un punct de coordonate cunoscute, avind ori~n' cunoscută, se obţine sistemul de ecuaţii :

I
I
I"'t.. 9 I-.~

X-XI

= (y-yI) ctg 9 (Y-Y2 ctg (9+ IX)
(9 +~)
I

X-X2

..

-'-"~;::,~::";
....

1

...,.... ,•.~ ...'.
.... i'
• .

x-x3 = (Y-Ys) etg

• !;.~je~

1. REZOLVAREA

PRIN PROCEDEUL

ORIENTAruI

PRIMEI

DIRECŢII? (Delambre)

care se r~zolvă prin metoda substituţiei şi se obţine:
~(Y2:':" YJc. (X2-Xl)etg"-t(Xl-XS)ctg13-Y3+Y2

t.g~;;+:(y;'::Y~'~. s ~

-

X2

,,1~. :.~.:t'?'!!
\ I,";t,>i

' .

3:5,i
C"i~:~-

?~t:)1 i~.';!

Coordonatele punctului P prin acest procedeu se determină în două faze de calcul. In prima fază, prin folosirea coordonatelor a trei puncţe cunoscute şi a unghiurilor CI- şi ~ (fig. 39, b), se calculează orientarea primei direcţii 9,_p. A-dunînd la această orientare unghiurile măsurate pe teren, se determină! orientările tuturor direcţiilor. In a doua fază, prin intersecţie înainte,(~e determină coordonatele punctului P.
. ~~
i,
',--,/

N
N

?,!

." \\,t

",':eL ~~)J~}.-/ \

(A~'-~'_.'!tI-.
/

, !

1;.1'.
<J •

'\' '7")
/,

tjl ,
.
/
/ /J:)

+
I

C

.;

.'..x.

'.\,

I

1"

,d ..-v,

.•. .'

~ ... 2<9,0' (~
G1. ,\

D

P~!\.-''\
.

In caz~l eI (mlocmndctg= an~en~elor S..î~t prea ,mari,. sej~.l.,~~,;~.•...,~~.:;,'l .... ~,.~.•..•~.,.._.' S.--f~ ;.a..•. .':, .. ' .. loarea tangent cî.n~ valo~ile c.o.t ŞIse obţme : '11.;;o~;'L;ip;t0~I:,:."'...~.:... /-~ , ..drfgf"U ,r'f~;rtg;' t,g 9= (Y2 -ydtg,13!+ (Yl- Y3)tgCl: (X3-X2) tgCl:.tg 13.:' (X2 - Xl) tg 13 + (Xl - Xs) tg CI: (Y2 - Y3) tg CI: tg 13 . '~'-:" ',~Z. Formula, pentru calculul orientării primei direcţii se alege"îri fi£~, de valoa...r,ea nghiurilor IX ~, în aşa fel ca valorile naturale să: fie cît nil$) u şi reici (subunitare).. . " 'VHrs::~ Efectuînd calcu1'ul conrf~rm formulei alese, se abţine: orie'n't'aiilŞ'ăl primei direcţii. Adunind succesiv la această' orientare unghiurile orizol tale măsurat,e, se obţin orientările celorlalte direcţii. Apoi se calculea* cordonatele punctului P prin intersecţie înainte. / ',) _, ".", Exemplu. Se dau direcţiile măsurate în punctul P (tabela 52)' şLcoo..,"., donatele punctelor de triangulaţei (v. tabela ~3) şi se cere să se calGule.i~t coordonatele punctului P. , .:

ti)

'* '*,

,r-;:)'~r.t?::>~

,1
'.1.

a
Fig. 39. Intersecţia
a măsurarea direcţiilor; b -

~.
b ,"'"'

DirectIIle

.

..

masurate

v.

din punctul

P

Tabela 52

~' ,

':3

\

-----'""/------,'------,mirea puncleIor vlzalc Directiile măsuratel g c cc Distanţe aproxlmative, km

r
.e '

înapoi:
calculul orienUirilOL

,r.u~ ~ \' :'' '.@.
,'" .'..

3~; -!.:.;,~,
" ~i'~

Acest procedeu se foloseşte în cazul cind unghiurile sînt cuprinse între următoarele valori: IX=40... 160f!; ~= =70 ... 16qgsau 240 ... 360g şi 160g>(~-(X) >40. --Alegerea direcţiilor. Pentru calculul orientării se aleg trei direcţii, în aşa fel ca să satisfacă condiţia de mărime a unghiurilor. De asemenea, distanţele între punctul P şi celelalte puncte trebuie să fie aproximativ egale. Pentru calculul coordonatelor: se mai alege pentru control cel puţin un punct; de ,obicei, se aleg încă două sau trei puncte. Principiul de calcul. Se observă că, dacă în figura 39, b prin punctele 2 şi 3 se duc paralele la direcţia l-P a cărei orientare este egală cu e, Se obţin următoarele orientări:
Alegerea unghiurilor. 62_P = e+ 'IX; 63 __ P= 9

- 'it.A

.

O 00 00 54 78 56 130 92 74 266 85 58 337 70 50

2,3

- J. B

,',/0;0%,

\ , -".t.' . E

': C . D

2,4 -" 2,0 1,7 2,2

".':. :~ ..:::

:33::r-'#J!.
~
l .....•. .
:~

t.C~f.',' 'l

Pentru calcularea orientării primei direcţii se foloseşte formula co~ tangentelor. ~ -?rieiif,area primei direcţii se calculează in tabela 53, care se comple-'~ teaza astfel: . . - ordinea de calcul este 2, 1, 3, pentru sistematizarea calculului ;'.' această ordine se înscrie în coloana 1 ; , ~,

";'I!

+ ~.

118
'_~"'l;:-,,:,

. - în coloana 2 se înscriu punctele de triimgulaţie şi în c;loanele .• ;~l ŞI 5, coordonatele lor

;~'''~I

ld'9if~

" :I'~
.?l!l ,_:~{~

:f@~~~~~~~~

,.... ------ .... -.''':_~~illa;.,''''''_~.,---

... ~

h

n

.,

_

i~1

"'

.............

_.
x

~ _ ..._..

--

.--0=621<29C50CC
y

Ordinea de calcul
I

Denumirea punctelor 2

m
3

-:.'

m
5

Calculul orientării
5
•..•.••... -.--~ i~:.

4

2 1 3

A E B -

J81Q':3~
Şj3E~83 9792,83

etg a=+0,672
"
"

.. . ....

'

.'

.,

......••......•

846 , _ 2587,51
""~, _. -.~'I

\etg O
•.:P'-: .

+'(518,509, +1511,15158
c

.•. ~
_ _ _'Y _ ,

( ~= 117g08cO~

""-._-_.-.

3_~~~.o.9 . 930 3504,18

etg()=0,995

etg ~=-0,274

8=50g15c45' #'

.., . ?'~'

2. REZOLVAREA

PRIN'

PROCEDEUL

ORIENTARII

DIRECŢIEI

.. . ...

DIN

MWiP.C (De)aţI:lqţ,
..; ....•-.• }-I_' .'

_ în coloana 4 se calculează unghiurile a şi ~ din diferenţele direcţiilor măsurate (tabela 52), apoi se înscriu valorile naturale ale cotangentel oI' unghiurilor a şi ~, notîndu-se semnul corespunzăto'l>cadranului respectiv. Calculul cu maşina mecanică de calculat decurge în felul următor: _ se clapează valoarea yz=2 587,51m, care se înmulţeşt.e cu ctg cx= = 0,672 846, cu semnul respectiv; . _ se clapează valoarea YI = 3 343,09 ro, anulîndu-se la înregistratorul de ture valoarea ctg a, şi apoi se înmu~ţeşte cu ctg ~=-0,274 930, cu semnul ei ; se clapează valoarea Y3=3 504,18m şi se anulează valoarea ctg ~; _ se deplasează căruciorulla cifra 7 ; _ se adună valoarea' X3 = 9 792,93m şi se scade valoarea Xz = = 7810,32 m, obţinîndu-se numărătorul + 1 518509, care se înscrie în coloana 6. Numitorul fracţiei se calculează în mod similar, urmărind formula, In acest caz se obţine valoarea_..::l: 511 157. Se face apoi împărţirea. 1 Pentru a avea valoare subunitară, se împarte fie numărătorul la numitor, obţinînd valoarea tangentei, fie numitorul la numărăţor, obţinînd valoarea cotangentei. Semnele, de la numărător şi numitor indică în ce cadran se află orientarea. Din tabela de valori naturale se extrage orientarea corespunzătoare valorii calculate a tangentei sau cotangentei. In acest fel s-a obţinut orientarea direcţiei l-P care serveşte la calculul celorlalte orientări (tabela 54).
Tabela Transmiterea orientări lor din punctul punctele de triangulaţie 54

In cazul are valoarea nu se poate din funcţiile foarte mari. ghiul 1-P-2,

cînd unghiul cxare valoarea apropiată de 1001<, unghiuţ' iar apropiată de 2001<, pentru calculul orientării primei:dir' aplica nici una din formule, deoarece în ambele caz\!rl"'o, trigonometrice (tangenta sau cotargent,a) va avea ,Y:~1~ Pentru a rezolva problema în acest caz se notează cu cx'~ur, şi cu i3,unghiul 2-P-3 (fig. 40). ' '., C ,', 2
~j

o

t~~:!~

Fig. poi,

40. Intersec\ia înaorientarea directiei din mijloc,

P spre
Ordinea de Denumirea punctelor calcul
I

. x

""

...• ;

i
120

m
3

0=761<14CISCC
5

y

. ~ :-~

m
5

Calculul O~i5~;t,ărH';;
6

"i

Denumirea punc-IDirectiiie măsuratel telor .vIzate 1< c cc A B C D
E

Orientări 1< c cc 312 367 43 179 250 44 23 37 30 15 95 51 69 53 45

2

>1

I

O 54 130 266 337

00 78 92 85 70

00 56 74 58 50

1 2 ,3

B
C D

9792,93 8871, 70 5706,91

etg a=+0,393

354

3504,18 61lj,18 5438,09

!g()

+3486785; +4299728

~= 13511'92c84cC etg ~=-o,633043

tg 8=0,810 931 . 8=431<37c74cc .

3. REZOLVAREA PRIN PROCEDEUL PUNCTULUI -_'o ... ......'~'
_1 __

PE

..••••••

Datele se înscriu în tabela 55, ast,fel : _ în coloana 1 se înscrie numărul direcţiilor, succesiv, corespunzînd :şi ordinii de calcul; ;~,~" •.-:...în coloana 2 se trec punctele de triangulaţie care corespund direcţiilor respecHve, iar în coloanele 3 şi 5, coordJanat~le acestora; _ în co1oana 4 se înscriu, va'lorile unghiuri:1:or şi ~ ; în aceeaşi coa loană se înscriu valorile cotangentelor acestor unghiuri, extrase din tabele, ,care vor purta semnul corespunzător cadranului respectiv. Calculul la maşină decuI1geîn mod similar calculului descris la orientarea primei direcţii, urmărindu-se formula tangen~i. Se obţine astfel orientarea dreptei C-P. Cu ajutorul acesteia se calculează orientările .direcţiilor spre punctele de triangulaţie şi apoi, prin intersecţie înainte, .coordonatele punctului P. " La calculatorul elect,ronic "Olivetti' rezolvarea se face prin două programe (un program pentru orientare şi unul pentru cool1donate), care au fost perforate pe cartele. Modul de aoţionare este următorul: Operaţiuni Indicator de zecimale Pentru cartela 1=7-8. Pentru cartela II=7 .. 1. Se apasă clapa de pornire; 2, Se scot afară tastele "REG. PR." şi "STAMPA PROGRAM" ; 3. Se apasă clapa "ANULATOR GENERAL"; 4. Se introduce cartela I-a; 5. Se apasă pe V ; 6. Se tastează 0:, S ; 7. Idem,~, S ; 8. Se iiltroduce cartela II-a; --g,-Se apasă V ; 10. Se tastează XI, S ; 11. Idem YI, S ; 12. Idem, X2, S ; 13. Idem, Y2, S ; 14. Idem, X3, 8; 15. Idem, Y3, S ; 16. Calculatorul tipăreşte.
Xp
\

CERC ,(ci>Ji ~ . ,$;1:';}
'..-_ . ..-..,;\-

, ,.

Prin acest procedeu calculul pentru determinarea coordonatelor' pun tului P se face tot în două faze: cakulul,orientări'1or (fig. 41) şi calcul coordonatelor prin intersecţie înainte. ... Alegerea dilrecţiilor. Pentru calculul orientărilor se aleg tre]';diIeeţ care să_formeze unghiuri de la 40 la 80g. De asemenea, distanţele,îIltr punctul P şi punctele de triangulaţie t,rebuie să fie "lproximativ egale:-'~'l"

"-'

c:

b
Il

Fig. 41. Intersecţia
a _ in cazul a trei puncte de triangulaţie;

înapoi, procedeul
b în cazul a patru

Collins ;
puncte de triangulaţie (general).

yp
Notă: Pentru o problemă nouă, se repetă operaţiunile începînd de la punctul 3.

Principiul de calcul. Pentru calc1,!lulorientării direcţiei 2 se conside punctul P cunoscut şi se trasează un cerc prin punctele P, A, C. Apoi prelungeşte direcţia 2 pînă intersectează cercul în punctul c, numit pun tul Collins. Unind punctele A cu C, A cu c şi c cu C, se observă că un" ghiul A-C~~te egal cu a şi C-A-c este egal cu ~,întrucît subîntin.4'J arce de cerc egale'(v.-tig. 41, a).;;:,J Se calculează orientarea direcţiei A-C din coordonatele punctelol',~ A şi e. Din această orientare se scade unghiul ~ şi se obţine orientarea~ direcţiei A-c, apoi se adună unghiu'l'a, obţinîndu-se orientarea di-l~ recţiei C-c. Apoi, prin intersecţie înainte se calculează coordonatele~ punctului c, cu ajutorul coordonatelm puncte}or A şi e, şi OrientărHe.,'," direcţiilor dintre aceste puncte şi punctul c. Cu ajutorul coordonatelo~.' punctului c şi punctului B se calculează orientarea direcţiei c-B, carei' este identică cu orientarea direcţiei B-P, punctele c, B, P fiind coliniare.~ în c¥ontinuare se calculează. orier:tă.rile cel~:l~lte. diI'ecţii. Apoi' se' calcu~~ leaza coordonatele punctulUI P-prm m~rSeGţle mamte. .\~ ..Pent:u control, de obicei orientările se calculează prin două C_O~.b2,:"~:I',',.' naţll (v. fIg. 41, b)., ' ,',; ....,", ,

\.

,12?~
~_t'li

" ~~

122

~t .~

ţt~

.,~

"1 , ,;1
;Exemplu. Se cunosc coordonatele punctelor A, B, C, D, înscrise în tabela 43. Valorile unghiurilor se extrag din tabela 52 :
g CG=54 78e56ee ; ~1=76gl4Cj8ee; ~=212g07c02ce. Denumirea punctelor

Tabela,:'5,~I""

I

Calculul
x

orientării tg 6 sau
ctg 6

direcţiei .din mijloc

Pentru a obţine orientarea direcţiei P-B, s-au calculat: orientările, prin procedeul punctului pe cerc (tabela 56), coordonatele punctelor CI şi C2, prin intersecţie înainte (tflbela 57), şi orientarea direcţiei din mijloc (tabela 58).
Tabela 56
Calculul Punetele
I I

---I
CI

+
L'1

m

I

I

y

m

Orientarea
2'

'.",::~~1
6" :~,,.

e
6
.

ce

,1.".
','

~955,48. 979293 +1162,55 9792,93 6474,40 --"3318,53 10955,48 6474,40 _. 4481,08

j

:~.

-------_.

3504,18 . 2846,76 - 657,42 3504,18 5380,71 +1876,53 2846,76 5380,71 +2533,95

I I

tg 88_c,= =0,565498 tg 88_c,= =0,565470 tg8c,_c,= =0,565 477
9p_B med.

8B_CI=:
367 23 55

B
C2 L'1.

~;I
I~

'~

orientări lor prin procedeul

punctului

pe ,cerc (CoIl1ns) Orientările transmise
fl

8B_c,=
=167 23 68

x

/r
i

)

m

I

2
(

I~
2587,51 611.1,78

Calculul orientări lor
din coordonate

Dlreejiile
5

I

c 6

ce

Dlreellile

I transmise
g

Orientările
c ce 8

C, C,
L'1

8Ct-C2-

I
18137 '-!0
, __ ~

I

7

I

A
C

.1. A
~._ W~~fr.~ I D

7 81O~32 8871, 70 +106),38

t3524,27

etg 8=0,301 163 8A~C==81 37 74

8A_C=
-~I

748A_D=

114047021

=;:; ~:::';'Î
-

""!""""l"~

...,.l.>"~'

'Nt;,l'

,,_ .. .,~._ ..--. L." __

..

8A_c

,= - 5
"..
""'''0'0.''

14 18 -~2 = 1212 ,07 02/ 2356 8A,,:,-c 328 40 00 o/

,=
.•.• _

'

__

.,,,

...••

"

0_

•.••

.-----'.---......,-

.1.

7810,32 2587,51 5706,91 5438,09 -2103,41 +2850,58
'. )

etg 8=0,737888 8A_D=140 4702

8C_A= 8c_c

+a ~

,=

2~1 37 74 8D_A= 04 78 56 = 336 16 30 8D_c,=

4. REZOLVAREA

+a

340 47 Q21 54 78 06/ 395 25 58

PRIN PROCEDEUL CALCULARII DIRECTE A COORDONATELOR (Martinian;

:1 '.1

-!5~1 --e°4.c,. "" ~ ...•.. -I OG~ O ,'2l.l,l:l ,t)j
Calculul coordonatelor Denumirea punctelor
2

"\-0 ':iOA I

.

b.J '
Tabela 57
punctului pe cerc (Collins)
Orientarea 6
Il

Pentru determinarea coordonatelor punctului P prin procedeul Mar-;[~ tinian trebuie cunoscute coordonatele punctelor 1, 2, 3 şi unghiurile'Ori":I"" zontale ce şi ~ (fig, 42). Pentru calculul coordonatelor punctului P','se' faCe următoarea construcţie geomet,rică : prin punctele 1, 2, P se trasează",,,

prin procedeul

Ordinea de calcul
I

x

m
3

I
I

tg 6 sau ctg 6

y

m
5

c ce
6

I

,~¥

i
i
i~

4

J' 2
.

A
CI

C

7810,32 10955,48 8871,70 7 810,32 6474,40 5706,91

---_._---_ .. - '--'--'-2 I

+0,082 tg -1,566

426 870

2587,51 2846,76 6111,78

5 23 5E 336 16 3C
_.~" ~"r",_,'"_

I
3
I~ig, 42. Intersecţia inapoi, procedeul Martini'an.

A
C2

1.

D

-2,090 910 tg -0,074660

2587,51 5380,71 5438,09

328 40 OC 395 25 5E

I

,

1 '1
p',~~i

, In acest fel s-a obţinut orientarea direcţiei P--B, cu ajutorul căreia se calculează orientările celorlalte direcţii din tabela 54, Apoi, folosind coordonatele punctelor de triangulaţie din tabela 43 şi orientările calculate, se determină coordonatele punctului P prin int;ersecţie înainte. 1201

un cerc cu centrul în OI. De asemenea, prin punctele 2, 3, P se' tra-O "1"" sează un cerc cu centrul' în O2. Apoi se unesc punctele P-1, P-2, P-3 şi 2-3. Din punctul 2 se duc diametrele celor două cercuri şi se fixează: .;t$ punctele opuse M şi N. Din această construcţie rezultă 'că punctele M;
~ 125

., .' i]ţ

)1

-...-------

jl,

'.',Tabelae59 "'r"

'i ,',
o :"':~~

şi N sint ciO'liniare şi se unesc pTintr~o dreaptă, iar dreapta P-2 este peI'pendiculară pe aceasta. Coorldionate,le punctului P se pot determina ca intersecţie a dreptei MN cu perpendiculara 2-P. Coordona,tele punctelor M şi N se pot calcula din triunghiurile dreptunghice 1, 2, M şi 2, 3, N. Poziţia punctului P pe dreapta MN este determinată de raportul: r = în care: 6X=OX1+0X2 { 6Y=(SY1+0Y2 OX1=X2-XM=(Yr-Yl) { OYl=Y2-YM =Xl-X2) ctg (X-XI +X2 ctg a-YI +Y2 ctg ~-X2+X3 c1;g ~-Y2+Ys
Ay8X-AXOY ~X2+Ay2 •

Calculul

coordonatelor

prin procedeul

Martinian
.' "~~~,'~
.,~"

..I.
.

SCHIŢA
B

Formule de calcul

'.(~
~i~i
~
.

r
A

!1X=(Y2-Y') etg a-x,+x2-X2+XS+(y2-YS)etg~

j,J
'''''1.'1

oi:
!1y= (XI-X2) etg a-YI+Y2-Y2+YS+(X2-X2)etg
oy"

-:~%i

;'~/:{
';"

"~l
~

[

r=

!1yex-!1xey !1x2+!::.y2
clg a

x=x2-r!1y Y=Y2+r!1X

Denumirea punctelor

x m

y

m

şi CII[ ~

I

UughlurIle

a şi ~ g c ce

I .Distanta km
2,3 2,4 2,0

"

f OX2 x2-xd =

= (Y2-YS)

A B C P

7810,32 9792,93 8871, 70 7355,71

2587,51 3504,18 6 III, 78 4882,41

etg (11=0,859 922 etg ~I=0,393 354

, , a1=54 78 56

~I=76 14 18

) (SY2=X2-XN=(XS-X2) xp=x2-r6y;

Coordonatele punctului P se determină cu formulele : YP=Y2-r6x; în care:
X2'

ex=+2 770,87; ey=-:'788,22 !::.x=+ 823,93; !::.y=+1457,01 r 4686623 2801739 =1,672755
-.

l' j:~~

~1;

:~~
~
\:.

Y2 sînt coordonatell; celui de-al doilea punct din combinaţia aleasă;

:'.

",

r -' raportul

care

determină

poziţia

punctului

P

pe

D

E
A

dreapta MN; bx, 6y - diferenţele de coordonate. Controlul poate fi efectuat prin două procedee, primul folosind încă una sau mai multe direcţii noi în efectuarea calculului, şi al doilea, prin controlul calculului efectuat, folosind proprietatea razelor de a fi egale pe acelaşi cerc. Deobicei se foloseşte primul procedeu. Executarea calculului poate fi sistematizată într-o tabelă (tabela 59). Calculul coordonatelor punctului P se efectuează în felul următor: _ se face schiţa cu direcţiile observaţe din punctul P şi se aleg cîte trei puncte pentru fiecare combinaţie, în aşa fel încît distanţele între aceste puncte şi punctul P să fie aproximativ egale, iar unghiurile formate între direcţii (a şi ~) să aibă valori cuprinse între 50 şi 100g ; _ se înscriu punctele alese pentru fiecare combinaţie în coloanele respective, înscriindu-se şi coordonatele din t,,,bela 43 ; _ se calculează valoarea unghiurilor (X şi ~ prin diferenţa direcţiilor măsurate în tabela 52, valori ce se înscriu în tabelă, extrăgîndu-se şi valoarea naturală a acestora; . _ se calculează valoarea OX, folosind prima parte a formulei pentru calculul lui bx, se înscrie rezultatul şi se continuă calculul pentru aflarea valorii 6x, care se înscrie în formular; 126

5706,91 5823,83 7810,32 7355,68
1

5438,09 3343,09 2587,51 4882,45
~ __

etg (12=0,492836 etg ~2=0,672 846

(12=80 84 92 ~2=62 29 50

1,7 2,2 .2;3;

",; -'i'

~)
t

~71 ţ~

fi

i
1

p

1

~

8x=915,58 !::.x=+1579,31

I
~

8Y=-. 2 152,62. !::.y=-1571,60 "n'

'~ I;~ ~
:'-;' ~:

1
I

Pm

7355,69

I

4882,53

I

r

4 838 580 4964147 -0,974705

;.;. , .:

-- se procedează la fel pentru calculul valorilor oy şi 6y - se calculează raportul r ; se calculează coordonatele punctului p.i
i(

;'j

, 'i,~
..~-:;'.):i; ... ;~

o'...
5. REZOLVAREA

.1 .~

'.", •

PRIN PROCEDEUL CALCULARII DIRECTE A COORDONATELOR (Runge}

.~ .~

Pornind de la relaţia care dă orientarea direcţiei rezolvării prin procedeul Delambre, se propune să se tele punctului P. Dezvoltînd această relaţie rezultă că: tg e- (YI- Y2) ctg a+ (XI-X2)+(Y3- Y2) etg
(x,-x21
ctg a-(Y)-Y2)+(XS-

din mijloc în '~(1.zul~ ' calculeze coordona":' .~ . .~1
~...;~

~-(X3-X~) X2) etg ~+(Ya-Y2)

12Ţi!~

t'
'~~ ::IUt

'""

~\>
)
,~~~"J','";
.i"

,1
)~&:i
.~..,...- ~...."...-_.
-~-,,-'~"'.

't1~

"~';'":,:";~~'

p&"'''''&''' Pentru uşurinţa calculului se fac notaţiile:
Al = (Xj-X2) A2=(YI-Y2) Bj=(X3-X2) B2=(Y3-Y2)

•.""----~...........-.,.---~-~~

.. _.-=.

'" _.

.. .

""'1
'0"T'I" _o.
$
îl

ctg <X-(YJ-Y2) ctg <X+(Xj-X2) ctg ~+(Y3-Y2);

; ;

i;'

ctg

j3-(X3-X2).

tg

e şi se mai

Pentru

eliminarea valorii e se dezvoltă relatia de mai sus care dă int;roduce un nou coeficient C, care este dat de relaţia:
A2BJ-A1B2

C=

(A1+B2)2+(A2+B2)2

Coordonatele punctului P se pot calcula, folosind coordonatele punctului 2 şi coeficienţii Al, A2, BI, B2 şi C cu formulele:
x=x2+C(Aj +BI),

Y=Y2+C(A2+B2).

Calculul se desfăşoară sistematizat în tabelă. Pentru control şe intro.duce de la început a patra direcţie, rezultînd două rînduri de coordonate. Exemplul de calcul este dat în t,3bela 60. Calculul coordonatelor (în metri) se desfăşoară după cum urmează: - se aleg pat,ru direcţii, astfel ca distanţele între punctul P şi punctele alese să fie aproximativ egale şi unghiurile între ele cuprinse între 50 şi 100g; .- se completează schiţa de pe formular, notîndu-se cu <X unghiul cuprins între direcţiile 1 şi 2, iar cu 13 unghiul cuprins între direcţiile 2 şi 3, iar pentru control unghiul <xl cuprins între direcţia 2 şi direcţia de con"trol 11 ; - se calculează valoarea unghiurilor a, 13, <x', prin diferenţa direcţiilor măsurate înscrise în tabela 52 ; - în interiorul formularului se completează coordonatele punctelor .extrase din ţ':lbela 43 şi valorile naturale ale cotangentelor unghiurilor <x, 13, <x', cu semnele respective; - se fac apoi diferenţele (Xj-X2); (Yt-Y2); (X3-X2); (Y3-Y2); (xl-x2) şi (yf-Y2) ; - se calculează coeficienţii AJ ; A2; BI ; B2 ; A;; A;, urmărind formulele înscrise pe formular; - se însumeazăcoeficienţii Al +Bj ; A2+B2; A'I +Bt ; A'2+B2 ; - se calculează coeficienţii C şi C', urmărind formula; - se fac produsele C(.4.j +Bj) ; C(A2+B2) ; CI(A'I +Bt) şi C'(AI2+B2) ; - se calculează coordonatele x şi yale punctului P, prin însumarea la coordonatele punctului 2 a produselor calculate anterior. Rezultă pentru punctul P două rînduri de coordonate foarte apro.piate. Coordonatele punctului P se consideră media aritmetică a acestor 'valori. 128

-t "~i
'.
,~

. ~~

t
.~

1


.i~,:"",I.,J
:_ţ.'.

.

.-

'Oi
~7~

I .ţ~
~

<1Î
o'.{,

""~i'·
'f,,?,',I" ,~

I

.'1':'. .(;,:~~
-..'
1

!
I

r

-;:~~'i"l:<

,1

--)

, '''li
.~~~

I
~

-'.:-~j
~xerciţii :1.n ~punctul P, s-au măsura! direcţii spre punctele de,t[,ţ~~ gulaţle tppograflca A, B, C, D, E. Se cere sa se calculeze coor.donatelep:y.n;c:.i tului P prin procedeul orientării primei direcţii, procedeul o:Hentă~ direcţiei din mijloc, procedeul Martinian şi procedeul Runge. Punct~le .~@ triangulaţie au următoarele coordonate: '. ' ., ., '''::' ') A: B: C: D: E: XA=15549,97m;YA.=15309,04m; xB=14574,68m;YB~ 8142;58m; Xc=11063,46m; XD= 2398,16 m; Yc=19600,71m; YD= 14854,60 m '.: ....--.;'F-'i:
_ ."

)1

1.' ' J~

".

',"

I

;~t

_'

'-~l~'
'~;;,

XE= 6084,42 m ; YE = 5 8~i,18 m.:~~
'.!. .

Din punctul P s-au măsurat următoarele direcţii : A= Og OOcOOce C= 59 89 19.; D=153 85 42; E=242 55 03; B=326 15328,

'... :~.: I .i1
,hl

b. CA.LCULTJL PUNCTELOR
. ' _. . ~"--

-

PH;N
--_."

INTERSECTIA COMBINA:I)
•.. _. --;-:-~ •. _. f ~ _.~. "~',-~
,v •• _.:~~

f,"

t

f

Intersectia combinată este una din metodelepe.bază pentru calculi#~ coordonatelo~ punctelor din reţelele de triangulaţie secundară. In. ace~~1 caz se execută măsurarea unghiurilor orizontale În punctele de triangB~ laţie cunoscute şi În punctele a căror coordonate trebuie să se determinifl~ avînd direcţii observate reciproc. Pentru mărirea preciziei de determinar~ţ.~~.;.; În calculul intersecţiei se folo8 . j sesc orientările medii, câlcula'te ~. ~ din directiile măsurate în puncJ" t\'\ ~ .~ tele de tri'angulaţie şi în punctele'i' noi. Prin intersecţie combinată se pot determina coordonatele unui punct sau al unui grup de puncte. Pentru exemplificare se consider{l un grup de trei puncte S, R şi P (fig. 43) care se deter- A ,. mină prin intersecţie combinată. Pentru determinarea lor s-au măsurat direcţiile în punotele de triangulaţie şi în punctele ce urmează să se determine, În.. scrise in tabela 61Calculul coordonatelor punctelor noi P, R, S se desfăsoară în două etape, calcuIÎndu-s~ ÎnE tîi orientările medii şi apoi coordonatele.

"';i

Fig. 43. Intersecţia

combinată.

\
1
\

~l -- C<llculc

topogr

,1

îice

12~.

,;:::... .f " .
,Ii

li~ J

.. i ~I
1.' .. '

Tabela Direcţiile
Denumirea punctelor de stalie

61 Calculul oricntărilor medii pentru intersecţia combinată

măsurate

În punctele

de triangulaţic
Denumirea punctelor de stalie
I

şi În punctele
Denumirea punctelor vizate 2

noi

Denumirea punctelor vizate 2

Dlreclille mhurate g c cc

Directiile mAsurate g c cc

I

3

3

Denumirea punctelor de statie

Denu-I mlrea punctelor vizate

Direclii
măsurate g c cc

OrientAri dlu coordonate g c ce

I Orl,entArl I de onentarede 1. transmise, Ung~lul c. rlentArl.' pnmlte
li

.'!~,~1t
. :...... ţl

e cc

g

c cc

B
A

R
S p E

O 00 55 37 78 64 84 88 149 29 O 00 37 23 45 61 69 93 10595 O 00 30 02 66 00 108 26 O 00 120 50 222 84 297 00 324 08

00 39 44 10 20 00 98 74 23 17 00 37 50 38 00 08 25 77 53

D

e
A S P D A S

E P

O 00 00 75 75 61 109 80 84
B

3

I.E5=(7+200g)1
"

6= (5-3)

I

'jl{ .~., ----:,7."7,,,0, -1 :j\t"ij 7=(6+3),
,

g

c,'

ce.

;'L~ 'I~;.i
i;~~~

e
B
p S A

E

R

O 00 37 90 73 29 126 68 O 00 6 53 54 78 69 25 130 92 266 85 337 70 O 00 64 3i 127 43 223 31 314 66

00 09 20 78 00 00 56 23 74 58 50 00 68 41 44 35

A

R
S P E

O 00 00 55 37 39 786444 84 88 10 149 29 20 O 00 37 23 45 61 69 93 105 95 O 00 30 02 66 00 108 26 00 98 74 23 17 00 37 50 38

27 57 08

27 57 08

,;:;1 82 94 40.;,
'."""""".;T.' 158 85 92,';;;;;;$1 16723 68' ,,~ 191 55 17' ~,)

',~

176 86 14 121 61 97

27570110621 45 ;;;;.;'~ 112 45 1F;';l:l,rll 2756 94 121 61 97 121 61 94

e
B

B

R
P

e

D p

P

R
B

e
D E

R

S
A

227 57 08 213 35 25 321 61 97 303 54 94 13 35 25 376 86 14 103 54 94

121 61 91 213 35 25 213 35 42 213 35 59

R \

p S A

e

B

B

c

f)

:if[Sl
243 37 79 279 35 92

R
S P E A

P R B E P

~~ ~I
;',' ,~ ' " ,,;~
''ori

D

C

O 00 00 75 75 61 109 80 84 O 00 37 90 73 29 126 68 00 09 20 78

303 54 94J~ 303 54 67 379 30 28 303 54 51,::;1 376 86 14 376 86 16 376 86 18 312 45 Il 312 45 11 367 23 68 312 45 12 312 44 97 43 37 79 312 45 05 179 30 28 312 44 70 2501536 3124486 358 85 92 358 79 35 92 358 181 70 20 358 358 282 94 40 '358 J391 55 55 86 118 98 214 76 306 21 .
I

a. Calculul orientări lor medii. Pentru calculul orientărilor medii se întocmeşte tabela 62. Ordinea de înscriere a punctelor de triangulaţie, din care s-au măsurat direcţii spre punctele noi, se stabileşte în funcţie de numărul de direcţii spre puncţele de triangulaţie cunoscute. in coloana 1 se înscriu mai întîi punctele cu cele mai multe direcţii măsurate spre puncte cunoscute şi apoi în ordine descrescătoare, pînă la cele cu două direcţiLTabela se încheie cu punctele ce urmează să se determine, înscriindu-se întîi punctele cu cele mai multe direcţii măsurate spre punctele de triangulaţie cu vize reciproce, şi apoi celelalte, în ordine descrescîndă. La sfîrşit se scriu punctele cu direcţii observate reciproc spre puncte noi, inscrise înaintea lor în tabelă. In coloana 2 se înscriu punctele vizate, iar în coloana 3, direcţiile măsurate, compensate în staţie şi reduse la zero. Datele necesare pentru rezolvarea exemplului de faţă se extrag din tabela 61. in coloana 4 se înscriu orientările calculate din coordonate între punctele de triangulaţie, extrase din ţabela 44. Pentru punctele de triangulaţie se calculează unghiul de orientare pentru fiecare direcţie. Acest unghi este egal cu diferenţa dintre orientările din cordonate şi direcţiile măsuraţe. Pentru fiecare staţie se calcu[ează unghiul de orientare mediu, care reprezintă media aritmetică a 130

E

A S P

1476 25 50 15 36 312 44 31898 367 23 38170 43 37 179 30 25015

D

f'
p

A S

B

e
B

R

D E

O 00 00 65320 54 78 56 69 25 23 130 92 74 266 85 58 3377050 O 00 120 50 222 84 297 00 I 324 08 O 00 64 31 127 43 223 21 314 66 00 08 25 77 53 00 68 41 44 35

9731;,\\5 17 ''$!i 53 367"" 20 71 43 55,' I79,li;;J 47

I "II
<'!

;~

'1',).'0~

R

e
P S A

85 85 85 85 85

92 84 95 90 87 17 99 76 81 10

358 85 90 ~ 79 3598" 79 181 70 15 181'" 255 86 67 ,~1.tI 282 94 43 . 28~7rl'!' 391 55 ]]8 ,214 .306 54 86 98 76 21 97 65 38 41 32 391~ 55\.v' I 18~9) 214. ;~1.i 30.6.".:1 ;~
,;~("~

S

R
P

B

E
A

17 67 17 25 45

391 55 391 54 391 54 391 54 391 55 ~IM97

'.:

,1
• ~\C;C
;"~

,,~l

\,;,," ..c.,~.:""-

-~'~""""-~~"T7:-

..'_~' -----.-.

,,''''--,_

•.. •. ~-~

_ .•:.r~:"''!'''~~ :

'-.'_'~

I

unghiurilor de orientare a direcţiilor din aceeaşi staţie. La unghiul de orientare mediu se adună direcţiile măsurate spre punctele noi P, R şi S şi în coloana 7 se obţin orientările transmise. La orientările transmise din punctele de triangulaţie se adună 200g şi valorile rezultat.e se înscriu în coloana 5, la fiecare din staţiile noi, acestea fiind orientări primite de punctele noi din punctele de triangulaţie. Apoi se calculează unghiul de orientare pentru fiecare direcţie care a primit orientarea, din diferenţa orientărilor primite şi direcţiile măsurate. Media arit,metică a unghiurilor de orientare determină unghiul mediu de orientare. Unghiul mediu de orientare plus direcţiile măsurate determină orientările transmise, care se înscriu în coloana 7. Orientările medii care se folosesc la calculul coordonatelor prin intersecţie se determină făcînd media aritmetică pent,ru fiecare direcţie, între orientările primite şi orientările transmise. Aceste valori se înscriu in coloana 8. b. Calculul coordonatelor. Pentru calculul coordonatelor se păstrează ordinea stabilită la înscrierea punctelor în tabela 62. Coordonatele punctelor noi se vor calcula prin intersecţie înainte, folosind coordonatele punctelor de triangulaţie din tabela 43, orientările medii din tabela 62 şi formulele pentru calculul coordonatelor. Coordonatele punctelor P, R, S se determină prin procedeul oi'ientărilor prezentat in tabela 47. In cazul determinării unui singur punct prin intersecţie combinat,ă, se procedează în mod asemănător, punctul respectiv primind orientări din punctele de triangulaţie. Dacă din tabela 62 nu se iau în consideraţie punctele R şi S, rezultă un exemplu de calcul al orientărilor medii pentru un singur punct. Exerciţiu. Să se determine coordonatele punctelor P, R, S prin intersecţie combinată, cunoscîndu-se coordonatele punctelor de triangulaţie principală:
A:XA

Denumirea punctelor

de stajie

Denumirea punctelor. vizate

DIrectiile măsurate

Denumirea punctelor

\
A

I

g

c ce

II

de stalie

\ Denumirea punctelor vizate

I

B R
S

P E

O 49 74 75 139

00 28 38 49 97

00 45 63 77 61

E

A B P
S D

000 27'054 62 05 8341 125 28

00 12 44 65 07

)1
i

B

C

R
S P
E

00 00 30 91 88 36 16 69

o

p

54 90 22
87 02 al 119 51 26

.4

A B R C S D

o
59 101 153 196

00 00 89 19 21 62 85 38 2895
o

,;,r~
o ••

c

D

o
34 55 80 107

E
00 67 98 98 12 00 37 52 64 09

326. 53 29:~. 242 55 03 :"<'.:--.1.'.:."

S
P

R

R

B
D
E

A B C S

OOOOOţ
62 12 14 ,::" 205 0678°,~'Ii 273 i 59 36 :~¥ 284 87 81:j7 ....• .'.', ','(l! ~ 327 42 93 t1(.;~

P R
S C

00 00 52 79 09

o

E
P

68 90 58
77 61 43

s

A

O OO:OO~:j>~
42,2676,'~ 48 49 13 ;'~;ff~ 133,65 35 ,':;'.;1.'..v A 268' 48 47"'"' ' 34900 58~; 397 40 05:';

108 10 96

B R C
D E p

"1 '.
o~

-.'-~.
..,~
",,"'.,

o,~~

E. CAZURI PARTICULARE:DE
. ,-

INTERSECŢIEI
-

"':ti

1. ~ETER~IN-;~~~-COORDO~~TELOR UN~I PUNCT DIN DouA PUkT~1D 'I2.E::.TRIANGULAŢIE INACCESIBILE (Hansen)i
ii:. _A",:

=16762,91 m; = 12276,38 m; 3611,08 m;

YA =16 521,96 m;
YB

B;
D:

XB

=20813,62 m ;

c: Xc =
XD

Yc= 16067,52 m ;
YD = 7080,09 m ; Ye= 9355,50m.

= 7297,34 m;

E:xe=15787,50m;

Direcţiile măsurate în punctele de triangulaţie şi în punctele noi, sînt înscrise în tabela 63.

~

In anumite zone, din cauza acoperirii şi accidentaţiei terenului;" din-~~r tr-un punct; ce urmează să se' determine se poate realiza vizibilitatea nu,,:\'d mai spre două puncte de triangulaţie inaccesibile. Determinarea punctu.;;g~ lui nou nu se poate face prin intersecţie înainte, întrucît în punctele de'~~ triangulaţie nu se poate staţiona. De asemen~,.J:l.u se poate folosi' metodati~ ir:t.ersecţiei înapoi, deoarece num~ryl punctelor detrrang\.!!aţie est,e insu......:.I~. -.?.:.~ flClent. ,!Ii:'; Pentru rezolvarea problemei, se alege un punct ajutător R, din •care':;;, ',!,;{1. s~ se asigure vizibil~tatea spre cele două ~unc~e de t:-ia~gulaţ.ie Aşi ŞI sp:-e ~unctul P (fIg.. 44). Pe teren se masoara unghIUrIle orIzontale,~';l~ ~, "( ŞI 0, 111 punctele P ŞI R. . ,,;~
i
f'

~::I
!@:

132

133~~
~i.~

."":T,'"";-;;;;'~.t-~'---------

-----.---~---,-,

''-'-

'"" "'"'''j&î?''''.'''''' ••••• ",W"
I

le

,,,,,,",,,,'

"""""",,_,

",

ee,,,,,,,,,,

=

"&t--~I
~J.~' -

r,'

i: ,
Pentru calculul coordonatelor punctului P estle necesar să se calculeze unghiurile e şi cp, orientările direcţiilor între punctele de triangulaţie A şi B~i punctele P şi R, şi apoi coordonatele puncte10r R şi P.
8~1

l-

~

R
Fig. 44. Intersecţia prin procedeul Hansen.

Calculul coordonatelor punctului P. Din coordonatele punctelor' de' triangulaţie A şi B se calculează orientarea acestei direcţii. Cu ajutorul' ' !!-I' J acestei orientări şi a unghiurilor cunoscute se calculează orientările tutu:: ";~ rol' directiilor. 'b Coordonatele punctului R 'şi apoi ale puncţului P se calculează prin, intersecţie înainte, folosind coordonatele punctelor de triangulaţie: şi: ;,,',:"",',:,'<1" orientările direcţiilor de la punctele de triangulaţie la punctele R şi. P. ,:;'1 La calculul coordonatelor punctului P se folosesc coordQr).atelepunc': '",~". tului R calculate anterior, precum şi orientarea direcţiei R~P, punctul R,: ,~ inţrînd în combinaţiile de intersecţie împreună cu punctele de triangtl-<~;:,P! laţie A şi B. ' ,'e: "

"Il

~.~ .'7;':i

i,

,'t

A

In exemplul din tabela 64 poate fi urmărit calculul unghiurilor e 'şi:"CPi al orientăriI 01'direcţiilor şi al coordonatelor punctelor R şi P. ' In funcţie de poziţia punctelor se disting o serie de variante care se pot rezolva în acelaşi mod.
'i,

Calculul

riIe ABMşi rilor (~+"(), unghiurile cu vîrful în punctul M fiind egale ca unghiuri opuse la vîrf; Pentru a afla valorile acestor unghiuri trebuie calculată şi diferenţa lor. In triunghiurile APR; ABP; BPR şi IJ..RB, pornind de la relaţiile dintre lat,uri şi sinusurile unghiu'rilor opuse la vîrf, care se înmulţesc două cîte două, membru cu membru, se obţine relaţia. ;
sin ("H+,~.= si~, sin 0:' "
.,
)

unghiurilor e şi Cfl. Din figura 44 se observă că în triunghiuPRM, suma unghiurilor (Cfl+e) este egală cu suma unghiu-

/ "'-,.::_.'.r

2. DETERMINAREA COORDONATELOR A DouA PUNCTE NOI, CU AJUTORUL A PATRU PUNCTE DE TRIANGULAŢIE INACCESIBILE, GRUPATE CITE DOUA (Marek)

.l~,

(£fI

sin (B +, + sin ~ sin/)

Jsin'r.,

E;)Az..,

Determinarea coordonatelor a două puncte noi, P şi S, prin procedeul Marek se aplică atunci cînd din punctul S se pot realiza vizibilităţi numai spre două puncte de triangulaţie inaccesibile A şi B şi spre puncţul nou P, iar din punctul P se pot realiza vizibilităţi spre alte două puncte -de triangulaţie inaccesibile C şi D şi spre punctul nou S (fig. 45).

~'~i~
',;"ţ,' ", ~I:,~
::~'

I .~I

'1

care se mai poate scrie sub for,ma ;
sinE si!] (B+, +0) sin" sin'( sin 'fi = sin (a+~+,) sin ~ sin /)

;::,) Fig. 45. Intersecţia prin Marek. procedeul

In membrul întîi al acestei relaţii sînt cuprinse valorile liniilor trigonometrice ale unghiurilor necunoscute, iar în membrul al doilea, valorile liniilor trigonometrice ale unghiurilor cunoscute. ' Pentru simplificare se notează numărătorul membrului al doilea cu PI, şi numitorul cu P2. Folosind proprietăţile proporţiilor se poate scrie:
sinE-sin sinE+sin
'fi 'fi

{:'~ ::k
,

JI~
'.~

I

<4t",.!,~
~; D

PI-P2

=Pl+P2'

Din dezvoltarea acest,ei relaţii rezultă: tgE-'fi
2
= P1-P2

tg~+I.
,2

P1+P2

Cunoscînd suma şi diferenţa unghiurilor e şi <p se formează un sistem de două ecuaţii cu două necunoscute, din care se calculează valoarea lor, 134

Coordonatele celor două puncte noi S şi P se pot determIna dacă pe teren, în punctele noi S şi P se măsoară unghiurile orizontale 0:, ~, ,~ "( şi 0, între direcţiile spre punctele de triangulaţie şi sI>~ puncţele nOi.ţ,~I'~ Pentru aceasta se consideră că punctele A, S, B se află pe cercul cu ,.~ centrul O, şi punctele C, P, D, pe cercul cu centrul 02. Direcţia SP se.~~ prelungeşte pînă cînd întîlneşte cercul 01 în punctul 1, şi cercul 02 in punctul 2. Coordonatele punctelor 1 şi 2 pot fi calculate prin interseCţie X,I" înainte, folosind coordonatele punctelor A, B, C, D şi orien,tările dirE'c:, ',~

"t
;t.I

~I!

tI

'~';f~

135

.~~
:~~-

~:~

w

'~r"~
I

1

Tabela Determinarea Schiţa
ii .

64 Determinarea Calculul unghiurilor a două puncte prin procedeul Marek

Tabela

65

unui punct

nou din două puncte

inaccesibile

(Hansen)

.~. : (ţ'.

Calculul orlentllrllor
g c ce g
C

Formule P,=sin

de calcul: (B+y+8) sin u .sin y

r!

c

ce

cc

.~:
A
,.

... ţ.â
'1'
d

P2=sin ff

(a+~+y) sin ~ .sin
t s-<p - P'-P2

o

!3
'"

'

c'

g~-

P1+P2

t ~+j

gT

>

p

u= ~= 1= 13= u+Hl= Hl+i5= Hr -2-_

54g78c56cC g 14 46c67cC 101g24c28cC 7~91c47cC 1.7bg49C51 cc 191962c42cC 57g85c48cC 115g70c95cC

u=127 4341 B =18722 94 Y =124 39 54 8=1359284 a'= 72 56 59 w= 12 77 06 t= 7560 46 '= 6407 16 0,099449 0,093594 0.038917 2g47c63cC Ordinea de I calcul 2 1 2 1
Denumirea

°A_B=

°

-a'=
A-I

27 57 18 72 56 59 355 00 49 213 35 25 64 07 16 149 28 09

°B_A=

=

+w= 0B_I=
°D_C= +1'= 0 _ = D 2 1 şi 2

227 5708<'" 12 77 06 ''1 240 3414,,si

~

,1

O=C_D -0'=

sinu= sin ~= sin r= sin 8= sin (u+B+j)= sin (~+r+8)= tg Hr 2 = <p= Calculul

0,758214 0,225291 0,999809 0,929282 0,447050 0,131 188 1,283138 551[37c85cC

P,= P,= tg s-<p = 2 1O-<p_ -2--

° C-2x
m

13 35 25 '': 75 60'46 eli 88 95 7l',~'
",-(,0

Calculul coordonatelor

punctelor

~.:-I

li

punctelor

I

tI<6 sa u ctg e -0,853948 tg +0,734768 -,0,977 660 ctg +0,175222

I

y

Orientarea
g

m 2587,51 2297,20 3504,18 6 III, 78 8754,50 5438,09

c

e"

ce ;t~

1O-<p= 4g95c26cC e-f-rp= 115g70c95cC

~+I=1O+<p=

I I

A 1

210= 10=

120g66c21cC 60g33c10cC

B
C 2 D

7810,32 8 150,27 9792,93 8871,70 6288,03 5706,91

355 00 49. ;,;; 240 34 13 149 28 09 88 95 71

orientărilor 282g94c93cC 10lg24c28cC 181g70c65cC 381g70c65cC 14g46c67cC 367g23c98cC °P_B= -u= °p_A= °B_P= +10= °B_A= 367g23c98cC 54g78c56cC 312g45c42cC 167g23c98cC 60g33cIOcc 227g57c08cC Calculul orientări1or Transmise la celelalte direcţii

0A_B= 0 _
+'1'= A R 0R_A= +8= 0R_B=

27g57c08cC 5~37c85cC 82g94c93cC 282g94 c93cC 7~91c47cC 358g86c40cC

° R-A-1=

0R_P=
°P_R= -B= °P_B=

Din coordonate

1 2

8 150,27 6288,03

2297,20 8754,50

BS_p=
-u= °S_8 =

117g87c46cC 127g43c41 cc 390g44c05cC

0S_p=
+B= 10S-A=

11~87c46cC 18~22c94cC 30,sgIOc40cC

Calculul coordonatelor Ordinea ioenumlreal de calcul punctelor
x

m 7810,32 8358,71 9792,93 7810,32 7355,58 9792,93 7810,32 7355,58 8358,71

I
I

./

\

I

tg 6 ctg 6

y

I

In

Orientarea 6 g c ce

L'.
Distanţa
km

-1862,24

+6457,30

~ ,. '-,
2 1 2

A

R
B A P

+0,274425 ctg -1,325966 ~0,198 164 ctg -1,768634 -0,198 164 ctg -3,383717

2587,51 4585,82 3504,18 2587,51 4882,28 3504,18 2587,51 -4'882,28 4585,82 4882,28

82 94 93 158 86 40 112 45 42 167 23 98 1124542 381 70 65 2,3 2,4 2,3

BI_2= Bl_2= BS_p=

ctg

0,288392 117g87c46cC 117g87c46cC

Bp_S=
+y= Bp_C=

31~87c46cC 124g39c54cC 42g27cOOcC

Bp_S=
-0=

Bp_D=

31~87"46cC 135g92c84cc 181g94c62cC

B
A .p-

2

I

R
P

I

7355,58

ţiilor A-l; B-l şi C-2; D-2. Pentru calculul acestor orientări, pe figura 45 s-au notat cu CI,', W, 'f' şi o' suplimentele unghiurilor Cl',~, 'i şi O. Se observă că unghiul CI,' din punctul S esteegal cu unghiul (1.' din punctul A, întrucît subîntind acelaşi arc de cerc. De asemenea unghiul W din punctul S este egal cu unghiul W din punctul B şi aşa mai departe.

136

137

jJ

1-

~Â~"'~~,:.'" ----

--?!:.I .~~~-.-

.•. """._---'--

••,.

._...

~••• 1;".'~~~~''''''''~

.•

ţ,.-i6"-'-'...,..,'%".;;

••.•W*z:fiţţ';;:!"f..:i.;,;;'c~W'1":>!'i.;;'.~:y

.• ;;e~e'Xf'w-'5.

~t~>~ 'pe

r>

w-;';-'"

ei" .

'-'.,.'

'--'-~"m--"""" -

-"-'-"""-""""'-""'"'-'-=~:"'~="J"":i~O'i,(e"''':11 sJl

Din coordonatele punctelor A şi B se calculează orientarea direcţiei CU ajul;orul acestei orientări şi a unghiurilor CI/ şi W se calculează orientările direcţiilor 9A-1 şi 9B-I • De asemenea, pentru punctul 2 se calculează orientarea 9C-D din coordonate şi orientările eC-2 şi f)D_2 cu unghiurile j' şi o'. , Coordonatele punctelor 1 şi 2, cu care se calculează orientarea direcţiei el-2, se determină prin intersecţie înainte. Punctele 1, 2, S, P fiind coliniare, orientarea 91-2 obţinută este şi orientarea 9s_p. Cu ajutorul acestei orientări şi a unghiurilor măsurate :x, ~, j şi O, se pot calcula orientările direcţiilor de la punctele S şi P la punctele de triangulaţie. Cunoscînd aceste orientări şi coordonatele punctelor de triangulaţie, se pot determina coordonatele punctelor S şi P prin intersecţie Înainte. Deşi aces1; calcul este lung sînt situaţii cînd această metodă nu poate fi evitată, fiind singura care permite rezolvarea problemei. De asemenea, În cadrul acestei probleme se Întîlnesc diferite variante, care se pot rezolva În mod asemănător. Pentru exemplificare, în tabela 65 s-a efectuat calculul orientărilor dintre punctele S, P şi punctele cunoscute, prin acest procedeu. In acest exemplu, direcţiile măsurate din punctele S şi P sint cele din tabela 61, coordonatele punctelor de triangulaţie A, B, e, D, cele din tabela 43 şi orientările direcţiilor eA-B şi 9C-D, cele din tabela 45 ; nu s-au mai calculat coordonatele, acestea determinîndu-se conform celor arătate la intersecţia înainte (tabela 47).
''6A_B•

I
::.:4

i
~{i
,~

oi,
"

-,'~.,,',I

J\)ţ~
. CAPITOLUL VI :;~

CALCULUL DRUMUIRILOR ŞI AL PUNCTELOR DE RIDICARE A DETALIILOR.

,...lI

A. CALCULUL DRUMUIRILOR

Prin triangulaţie se asigură un anumit număr de puncte de sprijin care nu este suficient; pentru ridicarea detaliilor. Prin metoda drumuirii:j, se determină puncte suplimentare care devin ulterior staţii pentru ri:~"" dicarea detaliilor. Densitatea acestor puncte este în funcţie de configu-X0~ raţia terenului, densitatea detaliilor şi de scopul şi scara ridicării. In 'e11"'" cazul ridicării unor suprafeţe de teren mai restrinse, acolo unde dezvol',h" " tarea triangulaţiei nu este economică, se pot asigura prin metoda druâ"v muirii punctele necesare ridicării, executîndu-se reţele libere" de'i:~ drumuire. " Pentru executarea drumuirilor se întocmeşte proiectul tehnic şi apoi se execută pe teren următoarele lucrări: recunoaşterea, fixarea punctelor , de drumuire prin borne şi ţăruşi, măsurarea unghiurilor orizontale şi }~ verticale şi măsurarea distanţelor. Unghiurile orizontale se măsoară pen,',.,'~ t,ru calculul orientării laturilor, unghiurile verticale, pentru reducerea ,distanţelor la orizont şi calculul cotelor prin nivelment trigonometric, iar ': distanţele, pentru calculul coordonatelor, "J
"

;I~
I I
.,

,,1

~t~

1, CALCULUL ŞI COMPENSAREA

DRU~UIRILOR

-.

a. Calcule preliminare. Unghiurile orizontale se măsoară prin metoda orientărilor directe sau prin metoda tur ului de orizont,. Cea de a doua metodă este mai indicată, deoarece asigură o precizie ridicată şi uri control al măsurărilor. In acest caz, compensarea în staţie se face în mod obişnuit, la fel ca la compensarea în staţie la punctele de triangulaţie. ";,j Unghiurile verticale se calculează făcînd media aritmetică a valorilor obţinute din măsurarea unghiurilor În cele două poziţii; diferenţele acesl;ora nu trebuie să depăşească toleranţele stabilite prin instrucţiUni. Cînd distanţele sînt măsurate direct cu panglica de oţel, se apli~ă.~ corecţiile de : etalonare, temperatură şi reducere la orizont. 139

1"
,,'j!!J

.~

"1 :,~,I
'.~\;\

:;10 .~

~itl'~

\~I

La corecţia de etalonare se foloseşte formula: Ce=DmT unde: Dm este distanţa măsurată; Ir - lungimea reală a panglicii constatat,ă la etalonare ; In - lungimea nominală a panglicii. La corecţia de temperatură se foloseşte formula: _ Dm Ct=O,5/5(t-toJ T'
n lr
n

Pentru calculul orientării laturilor de plecare sau de închidere a drumuirilor, în punctele cunoscute pe care se sprijină drumuirile se execută măsurarea direcţiilor spre primul sau ulttimul punct al drumuirii şi spre două-trei puncte cunoscute din reţeaua topografică. Pentru determinarea lor se calculează : orientă~ge__direcţiilor. dintre punctele de triangulaţie, folosind

unele: 0,575 este coeficientul de dilatare al panglicii de 50 m (0,0115mmX X50 m=0,575 mm) ; t - temperatura inregistrată in timpul măsurării ; to - temperatura de etalonare, adică +20 °G. Corecţia de reducere la orizont se aplică distanţelor măsuraţe pe terenuri înclinate, folosind formula: .
clo=.cli' cos a,

D
m

P'
si

1,'

~;0';

ti

unde: di este distanţa rezultată după aplicarea corecţiei de etalonare şi de temperatură; el: unghiul de pantă al terenului. Dacă distanţele sînt măsurate pe cale optică, folosind mira verticală, acestea se reduc la orizont cu formula: clo=di . cos2 a. In cazul cînd pent,ru determinarea laturilor de drumuire s-au măsurat baze auxiliare, lungimea acestora se obţine parcurgîndu-se următoarele etape de calcul : . - calculul lungimii bazelor auxiliare, care se efectuează corespunzător metodei folosite la măsurare, aplicîndu-se corecţiile în funcţie de metoda de măsurare folosită; - calculul unghiurilor orizontale din figurile geometrice de dezvoltare a bazelor auxiliare, folosind unghiurile măsurate pe teren; - calculul lungimii laturilor de drumuire pe baza elementelor cunoscute (baza auxiliară şi unghiurile orizontale) folosind relaţiile din figura geometrică respecţivă. La efectuarea acestor calcule trebuie să se folosească şi calcule de verificare pentru certitudinea rezultatelor. Dacă laturile de drumuire au fost măsurate pe cale paralactică, determinarea lungimii acestora constă din: , - calculul unghiurilor paralactice "{, folosind citirile executate la cele două repere din capetele mirei, pentru fiecare laţură ; - calculul lungimii laturilor de drumuire, folosind relaţia:

1 1 1

1
1 1 1 1 1

...

.j

do=etgt,
valoarea extrăgîndu-se din tabelele trigo~ometrice. Lungimile laturilor se înscriu în formularul pentru calculul drumuirii. 140

t

Astfel, în coloana 1 se înscrie numărul punctelor de staţie, în coloana 2, numărul punctelor vizate, în coloana 3, direcţiile măsurate, compensate în staţie şi reduse la zero pe direcţia dinapoi a drumuirii. La staţia de pornire şi la staţia de închidere a drumuirii se t,rec şi direcţiile măsurate spre punctele de triangulaţie, pentru calculul Qrientărilor. In coloana 4 se înscriu unghiurile de pantă şi în coloana 5 distanţele măsurate, după ce li s-au aplicat corecţiile de etalonare şi de temperatură. In coloana 6 se înscriu valorile naturale ale cosinusului unghiului de pantă a (extrase din tabelele de valori naţurale), necesare pentru redu141

j

:1
,
.j"~

•7

:'J.r

~.

La corecţia de etalonare se foloseşte formula: Ce=DmT unde:
___x , {-;::;.

1,
n

I
~

Pentru calculul orientării laturilor de plecare sau de închidere a muirilor, în punctele cunoscute pe care se sprijină drumuirile se execută ,~ măsurarea direcţiilor spre primul sau ult1imul Pl,lnct al drumuirii şi spre '1""'" două-trei puncte cunoscute din reţeaua topografică. Pentru determinarea ' lor se calculează : ' - orientările direcţiilor dintre punctele de triangulaţie, folosind';:~ coordonatele acestor puncte, cu ajutorul relaţiilor :

dru-I

':,I~
-" P
.111

1

iga=-AY

~

sau ,ctga=-,

'AX.

~

unde

renu undE

aces
baZE

etar: zătc

met
tarE nos, figt iolc Dacă laturile ae arUIllUllC au. ~~vv ••• _ terminarea lungimii acestora constă din: - calculul unghiurilor paralactice " folosind citirile executate la cele două repere din capetele mirei, pentru fiecare laţură ; calculul lungimii laturilor de drumuire, folosind relaţia:

do=ctgt.
valoarea

'G

t

extrăgîndu-se

din tabelele trigonometrice.

Lungimile laturilor se înscriu în formularul pentru calculul drumuirii. 140

- unghiul de orientare pe fiecare direcţie cunoscută, din diferenţa., ,,;,',4 dintre orientare şi valoarea direcţiei măsuraţe ; , - unghiul de orientare mediu; rezultat din media aritmetică a un- .""'~.~_,,\ ghiurilor de orientare individuale ;,::::~~ - orientarea laturii de drumuire, rezultată din însumarea valorii di- -"I"'~' recţiei măsurate cu unghiul de orientare mediu. După efectuarea calculelor preliminare se poate trece la calculul şi ., compensarea drumuirilor. '~ b. Alegerea metodei de compensare. Datorită erorilor făcute la măI,:;t surarea unghiurilor şi distantelor, orientarea ţransmisă din drumuire la direcţiile punctelor de triang~laţie nu va fi egală cu orientarea calculată •_. din coordonate, iar coordonatele punctului de închidere, obţinute din ' ' -2 calculul drumuirii, nu vor fi aceleaşi cu coordonatele iniţiale. De aceeal:'i1j este necesară compensarea acestor neînchideri. Compensarea poate fi fă-., cută prin metode riguroase sau neriguroase, în funcţie de precizia nece-' " sară şi de forma reţelei, Metodele neriguroase asigură, în general, preci(~$ zia necesară calculelor topografice; metodele riguroase fac obiectulJ':geodeziei. ' în cadrul compensării neriguroase se disting trei cazuri, şi anume: - compensarea traverselor şi poligoanelor sprijinite pe puncte dE' :j!ii triangulaţie ; ,~i - compensarea unei reţele cu puncte nodale; - compensarea reţelelor complexe. Metoda de compensare se alege în funcţie de forma reţelei 'şi -de _"~i'; punctele pe care se sprijină reţeaua. ~'""'~~;:i c. Calculul şi compensarea unei traverse de drumuire. Acest calcu s-a efectuat pentru traversa P, 124, 125 ... 13h.E din figura 46 în t~bela 66. " Datele necesare pentru calculul drumUlrn, care au rezult,at m urma ",,,, măsurărilor executate pe teren, sînt trecute în coloanele 1-5.-::~ , Astfel, în coloana 1 se înscrie numărul punctelor de staţie, în cO-'I" Ioana 2, numărul punctelor vizate, în coloana 3, direcţiile măsurate, 'cOITl- ii pensate în staţie şi reduse la zero pe direcţia dinapoi a drumuirii. La,~". staţia de pornire şi la staţia de închidere a drumuirii se t,rec şi direcţiile, măsurate spre punctele de triangulaţie, pentru calculul orientărilor. în '1'" , coloana 4 se înscriu ung'hiurile de pantă şi în coloana 5 distanţele măsu- .; rate, după ce li s-au aplicat corecţiile de etalonare şi de temperatură.,:!;>", în coloana 6 se înscriu valorile naturale ale cosinusului unghiului'de pantă (X (extrase din tabelele de valori naţurale), necesare pentru.redu-,

I

,','1

'1t

I! "il t

141A~

.:..

,~.I

I
f
cerea distanţelor la orizont. Dacă distanţele au fost măsurate indirect, cu mira verticală, În această coloană se înscrie cos2a, iar dacă distanţele au fost măsurate paralactic sau cu aparate autoreductoare, distanţa măsurat,ă se trece direct În coloana 7, la distanţe reduse. 'În coloana 7 se calculează distantele reduse la orizont. Pe ultima linie a tabelei se face suma distanţeJor' reduse, aceasta reprezentînd hmgimea totală a drumuirii (~do).

,.
Orientărîle transmise se înscriu în coloana 8 din tabela 66. ApOi,'prin adunări succesive ale dîrectiilor măsurate, se calculează orientările'trans'':':. mise la celelalte laturi al~ drumuirii. De exemplu, pentru calcularea. direcţiei 124-125, din orientarea transmisă laturii P-124 egală cu 333g62c40ce se scad 200f!, pentru a obţine orientarea 124-P, la care se adună direcţia măsurată 124-125, egală cu 170g 92e 16ee şi se obţine orientarea transmisă a acestei direcţii, adică 304g 54e 56ce• In acelaşi fel se procedează şi cu celelalte laturi ale drumuirii. La ultima latură,132"':"':E se constată o diferenţă faţă de orienţ,area transmisă din staţia E spre ultima ~atură a drumuirii. în acest caz, diferenţa este: ca = + 1e 17ee • Se ventică dacă această diferenţă se încadrează în toleranţa admisă (tabela 68),exprimată de formula: ,. Ta=50ee in care 50ce este precizia instrumentului şi n este numărul staţiilor.":
Tabela 68,' Toleranţe
Numărul de statii

c
115

.-

fTi .
"....

admise

la închiderea

drumuirilor

pe orientări
TOJer:nja :l: e ce

I Toleranja II Numărul I Toleranjace II Ncmărul I e ce de staji! e de staţII
:l: :l:

1:17

13/1

Fig. 46. Reţea de drumuiri.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

050 070 086 100 1 12 122 132 141 150 158

11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

166 1 73 180 187 194 200 206 212 218 224

21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

229 235 240 245 250 255 260 264 269 274

în coloana 10 se înscriu orientările din coordonate între punctele de sprijin şi punctele cunoscute, cu ajutorul cărora se calculează orientările transmise la prima şi la ultima lat,ură a drumuirii aşa cum s-a arătat la efectuarea calculelor preliminare. în acest caz orientările transmise s-au obţinut aşa cum se arată în tabela 67.
Tabela
Punct stajie Ipunct Vizati Directii măsurate

67

I

Orientări

din

coordonate

lunghi

de orientarei
I

Orientări transmise

P

I

C

D
124

O 00 00 135 92 84 _' 290 24 74 O 00 00 123 61 08 396 92 20

43 37 75 179 30 42

---103 54 86 376 86 14

43 37 75 43 37 58 . -. .43 37 66 I

333 62 40 379 93 86

E

=1
,

132 D
A

379 93 86 379 93 78 379 93 94

I

Eroarea co rezultată la închiderea pe orientări se repartizează proparll.onăfCu numărul staţiilor, cu se~.schirl!bat fiec~J:ei~.!lelliJri transmise(v. tabela 66). Corecţiile se tr~c în coloana 9, iar în coloana 10 se înscriu orientările compensate (8+9). In coloanele 11 şi 12 SE; înscriu valorile na-:turale (cosinus şi sinus) ale orientărilor compensate, cu semnele corespun- . zătoare cadranelor în care sînt orientările. In coloana 13 se calculează coordonata relativă D.X, folosind formula: D.x= D cos 9, şi în coloana .15 se calculează coordonata relativă D.y, folosind formula: D.y=D sin a. După. ce s-au calculat toate coordona1;ele relative, se fac sumele ~D.X şi ~6y (algebric), care se Înscriu în ultima linie a tabelei, la coloanele respective, 13 şi 15. în coloanele 17 şi 18 se înscriu coordonatele absolute ale puncte-' lor de sprijin ale drumuirii (P şi E). Pe ultima linie a tabelei,se face di.!erenţa coordonatelor x, adică (Xp-XE), precum şi diferenţa coordonatelor y, adică ('bP-YE). Diferenţele obţinute trebuie să fie egal~ cu suma coor-?' donatelor relative, adică (.1P-XE)=~D.X şi (YP-YE)=~D.Y. ;(,'F 143:

142

,1 I
Prin compararea acestor valori se constat,ă că, datorită erorilor de măsurare, există diferenţe (eLlx= +0,53 m, eLly=-0,54 m). Se verifică dacă aceste diferenţe se încadrează în toleranţele admise (tabela 69), exprimate prin formula: Tc=0,003
Dt V-Dt-1:- 2600 '

r~
,i'

i

jn care Dt este distanţa totală a drumuirii. Toleranţele se măresc în raport cu panta terenului.
Tabela 69 Toleranţe
Lunlrlmea drumuirll m

.---:de pe hartă. se exţra~e longit';1dinea la jumătatea di.stanţ~;i. n~r~ î punctele A şi B, de exemplu : A~'25°38;.. _ .. ' .• ;.-) .. ~. -se va calcula diferenţa de longItudme faţa de. mendIanul. aXl.fll, '.fii" A-'-Ao=25°38'-27°=-1 °22' ;. : .~_. ~~ va calcula distanţa din coordonate între punctele de sprijin ale ,;i~l: drumUlrn A-B = 1 582 m ; '.' o. _ se va calcula deformaţia liniară datorită proiecţiei 1,582X15 cm~J. ='24 cm; ..lr~ . _ se va extrage din tabela 69 valoarea toleranţei pentru lungimea drumuirii :!: 0,85 m, la tare se adună deformaţia liniară datorită.proiecţiei':j

~l> .~"I
.'~:J>:',

01,., \

'l~.~t

,>:

':~I
il.

admise

la Închiderea drumuirilor (În metri)
Unlrhluri de pantă, I

pe coordonate
In Ir Peste 15

+0,85+0,24=+1;09m; -0,85+0,24=-0,61 m;
:,0'

, ..

;:
,.'.)

J

1

0-5

5-10

10-15

a",tea mnd valo,'le tolmnţel" adffi"e.

~.

500 600 700 800 900 1000 I 100 1200 1300 1400 1500 1600 1 700 1800 1900 2000

I I
I I

I

=0,26 0,30 0,35 0,39 0,44 0,48 0,52 0,57 0,61 0,65 0,69 0,74 0,78 0,82 0,86 0,90

=0,33 0,38 0,44 0,49 0,55 0,60 0,65 0,71 0,76 0,81 0,86 0,92 0,98 1,03 1,08 1,13,

=0,39 0,45 0,53 0,59 0,66 0,72 0,78 0,86 0,92 0,98 1,04 1,11 1,17 1,23 1,29 1,35

I

=0,52 0,60 0,70 0,78 0,88 0,96 1,04 1,14 1,22 1,30 1,38 1,48 1,56 1,64 1,72 1,80

La calculul tolerantelor din tabela 69 nu s-au luat in considerare .<:leformaţiile liniare ale proiecţiei Gauss. In cazul lucrărilor situate la o diferenţă de longit,udine mai mare de 1 ° faţă de meridianul axial, se ,{:alculează deformaţia liniară datorită proiecţiei, între punctele de sprijin ale drumuirii şi se adună valorile din tabela 69, Deformaţiile liniare în proiecţia Gauss, calculate la latitudinea medie a ţării noastre (= 46°) în funcţie de diferenţa de longitudine (A-Ao) sînt cele din tabela 70.
Tabela 70

Diferenţa Deformaţia

de longitudine liniară cm/km

(t.-Âo)

1° 7

1°30' 17

2° 30

2°30' 46

66

r

De exemplu, dacă pe punctele de triangulaţie A, B se sprijină o traversă de drumuire cu lungimea de 1874 m, toleranţa de închidere pe coor.donate se va calcula astfel : 144

l

Cor~cţiile pentru LlX şi LlY se calculează prin împărţirea erorii la. dis- i.,.i.;~ tanţa ţotală şi se exprimă în centimetri la 100m. Aceste corecţii se calcu.,. lează pentru fiecare distanţă şi se înscriu cu semn schimbat (faţă de er.q~e) .?$. in coloana 14, pentru f:"x şi în coloana 16, pentru LlY. :~ Coordonatele absolute ale punctelor de drumuire (coloanele.17. şi 18) .~ se calculează prin adunări succesive (algebric), începînd de la punctul,de ;.. plecare şi sfîrşind la punctul de închidere al drumuirii. Dacăcompen-j sarea s-a făcut corect, nu există diferenţe la închidere. Pentru aputea'~ urmări şi extrage uşor din această tabelă coordonatele punctelor de dru-:;~ muire;în coloana 19 se inscriu numerele punctelor. . d. Calculul şi compensarea unui poligon de drumuire. La drumuirea ';~ cu contur poligonal ce porneşte şi se închide în acela'şi punct (v. fig. 46), se:'i~ execută 9peraţiile de măsurare şi de calcul in mod asemănător ca la o traversa. L.amăsura:ea direcţ~ilor !n p~nctul ?e sprijin al drumuiri~"~, întur~ de orlzont se mclude dIrecţIa catre prImul punct al drumUlrn (12~) ŞI ~~~ către ultimul punct (142). Cu ajutorul unghiurilor măsurate se transmit :~] orientările către aceste direcţii. Inchiderea se face pe orientarea 142,,-P transmisă. Diferenţa rezultată se repartizează proporţional cu numărul"~ staţiilor, ca şi în cazul traversei. '2* . După ce se calculează coordonatele relative LlX. şi !:J.y, se. fac sume.le•. , acestora, care trebuie să fie egale cu zero (~f:"x=O, ~f:"y=O). Diferen":WI' ţele rezultate se repartizează proporţional cu distanţele, ca şi în cazul .~ precedent., ..::' ""~ e. Calculul şi compensarea unei reţele de drumuiri cu. punctnodal. ~ Intr-un punct nodal se întîlnesc mai multe drumuiri.' In exemplul, din figura 46, dacă se consideră punctele de drumuire 126, 130 şi 136;cunos- .~~ c-qt,e,prin, calcular~a celor dou~ tra~er~e prin:ipaleîntre punctele;.p. şhE, reţelele de drumUlre secundara se mtIlnesc m punctul 169, care: devine ;#~ punct noda!. "",'. ~ ')' Pentru calcul se formează trei traverse de drumuixe, astfel traversă - 136,167, 168 şi 169; a doua traversă'~ 126, 171; 170 şH.169 {~ şi. il. treia traversă - 130, 172, .173, 174 şi 169. Punctul nodal 169 se detey';'

:.1

;~I'

,:!i

}til l~

~:~

j~JiI

,:/~rim~.~
1'4"5~'

if~1

1~

10 -

Calcule

iopogra'ice

'1. ~~" it

Jfl"

~'t:~

1

>......
.•

---~----\"""'-------_ _~ .....
.•
mină din cele trei drumuiri, avînd în acest fel O Precizie mai mare decît celelalte puncte de drumuire. Inainte de începerea calculului se alege din Punctul nodal o direcţie comună pentru cele trei drumuiri, eu ajutorul căreia se face compensarea orientărilor, aceasta devenind direcţia nodală. Pentru exemplificare se consideră cele trei traverse care se calculează şi se compensează (tabela 71). Datele rezultate in urma măsurărilor executate pe teren, asupra cărora s-au efectuat calculele preliminare se înscriu în coloanele 1, 2, 3 şi 4. Pentru laturile de pornire ale drumuirilor (136-135; 126-127); 130-129) se calculează orientările (76Q4c 73cc, 276Q4c 12cC şi 15!!'4s C26CC) din coordonatele rezultate în urma compensării traverselor de drumuire principală. Aceste orientări se înscriu în coloana 10, pe prima linie. Cu ajutorul acestor orientări şi al direcţiilor măsurate se calculează orientăriIe transmise pentru celelalte direcţii, care se înscriu în coloana 8, pînă se ajunge la direcţia nodală 169-174. Pentru această direcţie se obţin din cele treI drumuiri, trei orientări transmise, diferite ca valoare. Diferenţa Între valoarea maximă şi minjmă a celor trei orientări trebuie să se încadreze în toleranţele admise (v. tabela 69), socotindu-se numărul total de staţii.. De exemplu, din prima şi a doua traversă s-au obţinut valorile extreme pentru orientarea direcţiei nodale. Diferenta acestor orientări este de 52cC • Pentru executarea celor trei traverse s-~u făcut 12 staţii. Toleranţa admisă pentru 12 staţii este cc de 1c 73 , deci, diferenţa rezultată se îQcadrează în toleranţă. _ Ca orientare definitivă a direcţiei nodale se consideră media ponderată a orientărilor obţinute, folosind formula;

~

-

-

-

-,- --

-

.1 J
.:il ~

i

'

,..,.
~

~

.n-,
~e

o

,

1
.-.'4

fi,1

..•- ••,=ar ,
Tabela 71

"

l:

li
I!
! . Coordonatele relative Coordonatele absolute corecjll cm
16

,

'" ~~~ ",,'" ","" el
~~4.l

_0

corecjll cm
14

Ay m
15

x m
17

y m

,,~~ ,.", S"
,,"
19

..

0.""

;z;'"

~~
,,'. -1,
~~
."~~

.'q .;<

-.- 136

I

18

/.,47 +2 167 ,87 +2 168 ,96 +2 169 ,30 .06 m

- 84,30 - 20,34 -105,95
~lly=-21O,59 elly=+O,24 clly =

-9 -8 -7

6073,20 6313,69 6559,58 6747,56
X169-XI36=

4415,43 4331,04 4310,62 4204,60
YI69-YI36=

136 167 168 169

';\'11)

+674,36

-210,83

"
:;!!

~I I

-3,5

cm/100 m

li
126 68 171 22 48 170 169 B -6 -6 -6 + 1,91 +61,72 -10,27
~lly=+53,36 elly=-O,05 clly=

i~'~
lVe "]

e=
unde:

6Ip,+62P2+63P3. PI+P2+PS

el' 62, 63 sînt orientările direcţiei nodale obţinute din cele trei traverse ; Pl' P2' P3 - ponderile celor trei traverse. .
Aceste ponderi se calculează cu formula:
PI= ni -;P2

+1 +2 +2

7440,14 7237,40 7033,12 6747,56
Xl69-X126=

4151,19 4153,11 4214,85 4204,60
Y196-YI26=

126 171 170 169.

~~ 'li
~le,i~1
,.u-:¥l
~: . J~

ele:t,

+53,41

-692,58

i,cu

n

=

n. n'
2

P3 =

n;'
I

n

20 m

+0,7 cm/100 m

unde n este numărul total al ungrhiurilor mă'Surate, iar ni, n2, n3 reprezintă numărul de unghiuri măsurate în fiecare traversă. In cazul prezentat, poniderile s1nt egale, fiecare traversă avînd acelaşi număr de unghiuri, orientarea direcţiei nodale fiind 9=2861137c37cc. care se înscrie în coloana 10. Faţă de această orientare se face compensarea orientărilor pentru fiecare traversă în parte, prin reparţizarea corecţiei în funcţie de numărul staţiilor. Pentru orientările compensate se extrag din tabelă valorile cosinusului şi sinusului ; cu ajutorul acestor valori şi al distanţelor reduse, se calculează coordonatele relative ale punctelor. Pentru calculul şi compensarea""coordonatelor se face Suma coordonatelorrelative pe fiecare traversă (E.6.x, ~.6.y), care se adună algebric coordonaţelor absolute x, respectiv y, ale punctelor de plecare. Astfel se 146

ru-, '(se
3305,60 3546,64 3778,42 4030,27 ~ 4204,60
YI69-YISO= 130

tilet~

.~

:~i;i
J~

.,1:~

,

I 18 +5 1 172 .63 +5 173 39 +6 174 1 8 +4

130

I

+240,97 +231,72 +251,78 +174,28
~lly=+898,75 elly=-D,25 clly=

r~O

+7 +6 +7 +5

6642,06 6666,29 6713,97 6709,64 6747,56
XI69-XlSO=

itii r~a ~ta.

,x~

;'

1i1~ ii
".~~

172 173 174 169

~o:: al

+105,50

+899,00

.!I 1:
,1

I

-'

Im

+2.8 cm/100 m

::~tl -j~:i
llţe,'~;~

.j

147

';".

~

.:~

mină din cele celelalte 0"'" 0+ trei drumuiri, Punctul căreia SE Pen: şi se COlT
J '"

avînd în acest fel o p.xecizie~maL.tn.ara.-_rJ.edt
_,.

I

.~I ~~ :~
"."
obţin pentru punctul 169 trei rînduri de coordonate provenite din' cele trei traverse. Coordonatele definitive reprezintă mediile ponderate ;'(peI1tru x şi pentru y) ale celor trei rînduri de coordonate: .'
.i.'~

j~1

DatE

x=

X1

cărora s.
şi 4. Pel

PI+x2P2+XaPa. Pl+P2+Pa'

y=

YIPI+YaP2+YaPa. I+P2+Pa '

130-129
din coor, principal. ajutorul rile tram, se ajunge Pent: transmiSE a celor tI bela 69), a doua tr nodale. D trei trave de lc73cc, Ca OI rată a oriE

PI, P2, P3 sînt ponderile celor trei traverse, care se calculează cu formulele: D PI = -D;
I

D P2 = D;
2

P3

D = Da'

~:lll
~

jl

'$~

în care D este disţsnţa totală de desfăşurare a celor trei drumuiri ; DI , D2, D3 - distanţa totală a fiecărei drumuiri. In acest caz, Pl = 3,25 ; P2 = 3,32 ; P3 = 2,56, deci :

x= y=

(6747.50.3.25)

+ (6747.76-3.32)
9.13

+ (6747.30-2.56)
(4204.35-2,56)

=6 747,56 m; =4204,60 m.
,

~Ji

(4204,84-3,25)

+ (4204.55-3.32) +
9,13

unde:
0l' 02' 03 Pl,P2'P, Acesti

unde n esti numărul d, In caz' număr de se înscrie Îl Faţă d care traver staţiilor. PI siilUsului şi se calculea:; Pentru telor relati coordonaţel 146

Cu aceste coordonate definitive, care se înscriu în coloanele ,17 şi 18; se calculează, pentru fiecare traversă, neînchiderile pe coordonate (e.1x şi e!J.y). Apoi se calculează şi se aplică corecţii coordonatelor relative, ca la compensarea traversei de drumuire, obţinîndu-se coordonate definitive pentru toat,e punctele de drumuire cuprinse în cele trei traverse. f. Calculul şi compensarea reţelelor complexe de drumuiri_ La reţelele complexe se foloseşte compensarea prin metoda aproximaţiilor succesive. Această metodă constă în a aplica corecţii succesive rezultatelor provizorii, pînă se obţin valorile cele mai probabile. Prin rezultatele sale, metoda aproximaţiilor succesive se apropie de metoda de compensare ri.guroasă (a celor mai mici pătrate), executîndu-se în timp mai scurt şi cu operaţii maţematice simple. Corecţiile se aplică în funcţie de ponderile ce se calculează penltru fiecare măsurare. In cazul compensării' drumuirilor, ponderile se calculează în funcţie de distanţă, considerîndu-se că măsurarea unghiurilor se execută cu aceeaşi precizie. De obicei se folosesc două procedee de compensare prin aproximaţii succesive: procedeul punctelor nodale şi procedeul poligoanelor. Alegerea unuia din aceste procedee este ,în funcţie deforma reţelei şi de existenţa şi numărul punctelor de sprijin. \ Dacă reţeaua este sprijinită pe puncte cunoscute, se recomandă folosirea procedeului punctelor nodale, prin care se face calculul direct al coordonatelor punctelor nodale, în funcţie de celelalte' puncte (cunoscut,e . şi nodale), asigurîndu-se omogenizarea întregii reţele. Compensarea se face separat pentru x şi pentru y. Dacă se execută o reţea liberă, nelegată de nici un punct de sprijin, se recomandă compensarea prin procedeul poligoanelor, care omogenizează întreaga reţea, putind da apoi coordonate absolute punctelor reţelei, fie arbitrar, fie prin legarea separată .a reţelei de punctele de sprijin.:
• '1"'

i~1
.i~ ~ :~ ,l~
-~

!~I
'?il!

l~1

~':iI t~ ,ţ;t~
,J.P;,~

•• .J .:~I
(<f..,il'.:,:'

Î~I
.~"'ll~
M-~:;'

'~I

JI
'~i~ţ

-"iÎ
.
.
"

",,:~>~,",

~:~

1

.,..

:: 111
:~ J,'ll

147

::",'~I -/t, ::~, ,'1 .'11

:" ~~

Compensarea reţelei prin procedeul punctelor nodale. Pentru executarea' compensării se aleg punctele nodale, se stabileşte ordinea compensării lor, trecîndu-se întîi. punctele nodale care au legătură directă cu punctele de sprijin. . . Din figura 46 se disting următoarele puncte nodale stabilite în ordinea de determinare : :- din drumuirile principale se aleg punctele: 136, care are legătură directă cu punctele P şi E; 126 care are legăţură cu punctul P; 130 care are legătură cu punctul E ; - din drumuirile secundare se alege punctul 169, care are legătură cu punctele 136, 126 şi 130 din drumuirile principale. Mai întîi se execută toate calculele preliminare: compensarea în staţie a observaţiilor, reducerea 'direcţiilor la zero, corectarea şi reducerea distanţelor la orizont şi calculul orienţărilor direcţiilor de plecare. Pentru traversele care se formează (P-136; E-136; 136-169; P-126; 126-169; 126-130; E-130; 130-169), se calculează coordonatele relative dx şi dy cu ajutorul orientărilor transmise; nu se face compensarea orientărilor. Coordonatele relaţive se însumează pentru fiecare traversă, iar rezultatele se trec în tabela 72. Pentru calculul ponderilor se totalizează distanţele fiecă'rei traverse şi se foloseşte formula:
1

Pentru compensarea coordonatelor punctelor nodale se întpcmeşte o tabelă pentru coordonatele x (tabela 73) şi o tabelă pentru coordonatele y (tabela 74). Compensarea se execută în mod asemănător pentru x şi pentru y. în tabela 73, in coloana 1 se înscriu punctele nodale, în coloana 2, traversele considerate, în coloana 3, suma dx pentru fiecare traversă, în coloana 4, ponderile pentru fiecare traversă. Pentru fiecare punct nodal se calculează suma ponderilor. în coloana 5 se calculează ponderile de lucru: I .l!- . p = '.;P unde ~p este suma ponderilor pentru fiecare punct nodal. Suma ponderilor de lucru p' trebuie să fie egală cu 1. în coloana 6 se trec rezultatele primei aproximaţii ; de exemplu, coordonata x a punctului 136 se obţine din coordonata x a punctului P (7355,67 m) la care se adună ~dXP-136(-1 282,71m) şi rezultă valoarea 6 072,96m şi din coordonata x a puncţului E (5 823,83m) la care se adună ~dx £-136 (+249,54 m) şi rezultă valoarea 6073,37 m. Din traversa 169-136 nu se poate calcula valoarea coordonatei, deoarece punctului 169 nu i se cunosc coordonatele. Media ponderată a celor două valori este :

P=.D2 . în care D este distanţa de desfăşurare a fiecărei traverse.
Tabela 72

x

= X1P;+X2P2 PI

. + P2 .

=

(6072.96.0,123)+(6073,37.0,260) ~83

°

=607324'
'

,u

m.

t~;'

Tabelă

centralizatoare

a datelor

de bază pentru

compensarea

punctelor

nodale

.
Traversa

l
~;~,;

~. I"f£~ 't
;f~,
-'J"

.•.. Denumirea .i ~... punctelor ...• ~'.~ . ~-:;.\
nodale
"

:Eăx
m

:E<ly
m

Distanţa de desfăşurare
m

Ponderlle
p

I~,

~k

I

2

3

P-136
£-136 169-136

136

+

'-1 282,71 249,54 674,30 84,61 692,38 797,84 818,08 797,84 105,30 674,30 692,38 105,30

I I

4

5

fi

+
-

466,91 +1072,32 210,59 731,31 53,36 845,84 37,34 845,84 898,75 210,59 53,36 898,75

1 608,98 I 105,49 717,29 767,78 701,70 1 283, 1O 837,82 1 283,10 908,92 717,29 701,70 908,92

0,386 0,817 1,944 1,696 2,029 0,607 1,425 0,607 1,210 1,944 2,029 1,210

P-126
169-126

126

.

. 130-126 £-130 126-130 169-130
136-169 126-169

.+ +
-

+ +

+
-

130

Această valoare se înscrie tot în coloana 6, în linia a patra. Pentru punctul nodal următor (126), coordonata x se poate calcula numai dintr-un singur puncţ şi se consideră coordonata rezultată în primă aproximaţie. La punctul nodal 130, coordonata x se cal~ulează din punctul E şi din punctul 126, făcîndu-se media ponderată a celor două valori. Pentru determinarea punctului 169 se folosesc coordonatele x ale celor trei puncte (136, 126, 130) şi se face media ponderată a acestor valori. tn acest caz, suma p' fiind egală cu 1, coordonata rezultă ca sumă a produselor x . p', La aproximaţia a doua se folosesc valorile obţinute din prima aproximaţie şi se calculează din hou coordonatele fiecărui punct, nodal, în aceeaşi ordine, făcîndu-se în mod asemănător mediile ponderate. Compensarea se continuă cu celelalte aproximaţii, pînă cînd între două aproximaţii succesive se obţin diferenţe minime (1 cm). Coordonatele astfel obţinute sînt considerate coordonate definitive. în acest exemplu s-au făcut patru aproximaţii pentru coordonata x şi pat,ru aproximaţii pentru coordonata y . Pentru a determina precizia necesară se calculează eroarea medie pătratică a coordonatelor fiecărui punct, cu ajutorul formulei:

+
-

169

130-169

+

+ +

in care a reprezintă de puncte din care este determinat, fiecare punct nodal.

V erorile parţiale pentru fiecare punct şi n este numărul
eq=:!:: 149

[P'o2j n-I'

148

Xp=7355,67;

Compensarea xe=5823,83m.

drumuirilor

prin

metoda

aproximaţiilor

succesive

_

coordonata

x-

Tabela 73

Denumirea punctelor nodale

Traversa

1;llx

Ponderlle

m ~_P 3
4

1
136

2
P 136 £-136 169-136

/_p, /_1_1
5 6

I

Num~rul
li

aproxlmatillor
III

I

7

I

8

1 282,71 + 249,54 - 674,30

I

6 IV 9 / V 10 / VI II

p'02

0,386 0,817 1,944 3,147

-12
-0,32 +0,09 +0,02 +0,19 -0,11 -0,13

/',0>

YlP"'] n-I

13

0,123 0,260 0,617 1,000 0,392 0,468 0,140 1,000 0,440 0,187 0,373 1,000 0,375 0,391 0,234 1,000

14

6072,96 6073,37

-

6072,96 6073,37 6073,34 6073,30 7440,28 7440,02 7439,91 7440,11 6641,91 6642,27 6642,34 6642,14 6747,60 6747,73 6747,44 6747,61

6072,96 6073,37 6073,31 6073,28 7440,28 7439,99 7439,98 7440,10 6641,91 6642,26 6642,31 6642,12 6747,58 (j 747,72 6747,42 G 747,60

6072,96 6073,37 6073,30 6073,28 7440,28 7439,98 7439,96 7440,09 6641,91 6642,25 6642,30 6642,12

6073,24 7440,28

0,012595 0,002025 0,000247 0,014867 0,014151 0,005663 0,002366 0,022180 ::i: O,IJ ::i: 0,09

126

P-126 + 16.9-126 + 130-126 +

84,61 1,696 692,38 2,029 797,84 0,607 4,332

-

--

7440,28 6641,91 6642,44

130

£-130 -1- 818,08 126-130 _ 797,84 169-130 _ 105,30

1,425 0,607 1,210 3,242

-

-0,21 +0,13 +0,18

6642,07 6747,54 6747,90 6747,37 6747,64

0,019404 0,003160 0,012085 0,034649
-_.-

1(,9

136-169 + 674,,30 1,944 126-169 ~_ 692,38 2,029 130-169 105,30 1,210

-!-

0,13

+

6747,58 6747,71 6747,42 6747,59

5,183

-0,01 +0,12 -0,17

0,000038 0,00,5630 0,006763 0,012431

+

0,08

e - + '1 j[eqJ _ +
f--

V

!il --

1/°,0435 --4-

=::i:VO.0109=::i:0,1O

_

Tabela Compensarea drumuirilor prin metoda aproximaţiilor
m;

74

succesive -

coordonata

y_

Yp=4 882.36
Dennmirea punctelor nodale
I 1;lly

Ye=3 343,09111.
aproximajlilor
III

Traversa

m

I

PonderIle 1 6

Num~rul
II

2

3

1+/P'5
0,123 0,260 0,617 1,000 0,392 0,468 0,140 1,000 0,440 0,187 0,373 1,000 0,375 0,391 0,234 1,000 3,147 1,696 2,029 0,607 4,332

136

I

I

7

I

8

I

IV 9

P-136 £-136 169-136

- 466,91 0,386 +1072,32 0,817 + 210,59 1,944

I~I

6 VI
II 12

p'6'

-:l:VIP'O'j eq_

n=I

13

14

4415,45 4415,41

4415,42 4151,05

4415,45 4415,41 4415,14 4415,25 4151,05 4151,19 4 151,43 4 151,17 3305,75 3305,33 3305,80 3305,69 4204,66 4204;53 4204,44 4204,56

4415,45 4415,41 4415,15 4415,26 4151,05 4151,20 4151,53 4151,19 3305,75 3305,35 3305,8J 3305,70 4204,67 4204,55 4204,45 4204,57

4415,45 4415,41 4415,16 4415,26 4151,05 4151,21 4151,54 4151,19 3305,75 3305,35 3305,82 3305,70 4204,67 4204,55 4204,45 4204,57

+0,19 +0,15 -0,10

0,004440 0,005850 0,006 170 0,016460 :::t:O,09

126

P-126 169-126 130-126

-731,31 -53,36 +845,84

-

-0,14 +0,02 +0,35

0,007683 0,000187 0,017150 0,025020 :::t:O,11

4 151,05 3305,75 3305,21
-

130

£-130 126-130 169-J30

- 37,34 -845,84 -898,75

1,425 0,607 1,210 3,242

+0,05 -0,35 +0,12

0,001 100 0,022907 0,005371 0,029378 ::1:0,12

3305,59 4204,83 4204,41 4204,34 4204,55

169

136-169 -210,59 126-169 + 53,36 130--::-169 +898,75

1,944 2,029 1,210 5,183

+0,10 -0,02 -0,12

0,003750 0,000156 0,003370 0,007,276

.
:::t: ,06 O

L~

Apoi se de1;erminăprecizia întregii reţele, prin calcularea erorii medii pătratice totale, cu ajutorul formulei :

1.0,384
-48

..I',~

. ...

et=. i:

V[~].

-15

11.0,825
+ 123

-4
- 1 -1 -70

125
+7

.~.

;

I,~

I :~'~,;" I
',~

.,.';~~;i

în care m este numărul de puncte nodale din reţea. Pentru determinarea preciziei, în coloana 12 se calculează erorile parţiale 0, ca diferenţă a cooroonatei definitive obţinute din ultima aproximaţie şi coordonatele parţiale rezultate la fiecare traversă în ultima aproximaţie. Aceste erori parţiale se ridică la păţrat şi se înmulţesc cu ponderile de lucru p', rezultatul înscriindu'-se în coloana 13. In coloana 14 se calculează pentru fiecare punct eroarea medie pătratică şi apoi, la sfîrşitul tabelei, eroarea medie pătratică totală. In mod asemănător se procedează şi pentru coordonata y, obţinîndu-se in final coordonatele definitive pentru t,oate punctele nodale. Coordonatele definitive ale punctelor nodale astfel obţinute se înscriu in tabelele unde S'-8U calculat traversele respective (v. tabela 66), făcîndu-se apoi compensarea empirică a coordonatelor celorlalte puncte. In exemplul prezentat, aceleaşi puncţe de drumuire s-au determinat prin compensarea empirică şi prin aproximaţii succesive. Din compararea rezultatelor obţinute, rezultă că diferenţa maximă este de 0,17 m la punctul 136, unde au fost cele mai lungi traverse, iar la punctul 169, care a fost calculat ca punct nodal şi prin metoda empirică, rezultatele sînt foarţe apropiate. Erorile medii pătratice calculate dovedesc că punctele nodale astfel compensate au o precizie suficientă şi reţeaua este omogenă. -Compensa'T"ea Ireţelei prin procedeul poligoanelor. Se presupune că reţeaua de drumuiri din figura 46 este liberă, nelegată de nici un punct de sprijin. Se formează trei poligoane închise (1, II şi III). Se consideră că măsurarea laturilor şi a unghiurilor este executată cu aceeaşi precizie, deci nu se iau în consideraţie ponderi diferite, pentru greutate. Compensarea se face separat pentru unghiuri, şi separaţ pentru creşterile de coordonate. Pentru compensarea unghiurilor se calculează toate unghiurile interioare ale fiecărui poligon, făcînd diferenţa direcţiilor, apoi se însumează aceste unghiuri şi neinchiderea se trece într-l1n dreptunghi, în interiorul fiecărui poligon, cu semnul său. După compensarea unghiurilor şi după ce acestea au fost corectate, se calculează neînchiderile pe coordonate şi se face repartizarea acestor neînchideri. Pentru exemplificare se consideră reţeaua din figura 47 în care neînchiderile unghiurilor în poligoane au fost: 1=-168cC ; II= + 197cc; III= =_103cc• Aceste neînchideri se scriu pe schiţă În centrul poligonului, evidenţiindu-se prin contur. Apoi se împarte reţeaua în t,ronsoane situate între punctele nodale, şi se desenează tăbliţele de corecţie pentru fiecare tronson, în exteriorul poligonului la care se referă. Astfel,!pe tronsoanele ce aparţin la două poligoane vor fi două tăbliţe de corecţie (de o parte şi de alta a tronsonului). Pentru a evita confuzii, deasupra fiecărei tăbliţe de corecţie se scrie cu roşu numărul poligonului căruia îi aparţine. 152

- 37 - 11 ;- 2 - 1 + 72

~Î ţI
il'

i

" r:\

111.0.285
-33

1 \-158 -131
- '1'1

-8

I
•.7

-44
+25 -li 130 -4 -8 172-3 +/It -2 +4 . +5
'0

-2 -1

-11

tltc::

-3
- 1 173 +0 +0 -5

\_' \-Z'I 71U !.E..... +24
+73 -13 +/8
-6

I ~197 ,
~59 -17
-1; ~",'.

'II

-o
131 ~-10

-3 -10 Ili9 +3-0 -9

1.0.354

174

- 48

I _ It

- lli III \-103 - 1 -59 -25

1

II

",88
-3
-1

132~ -11

-114 - 27 - 7

-11 _37

_"

t \i\
+22 +9

- 1 .

,+7

,

14T

III 0,214 . -1

+17-j

188

-2

,+52
-11 1> 185

--;i2

-17 187
+,'7

~ ~

-11

-/1
"""<>--

/11.0,500 -14 -4 - 1

183

-/0 o 184

-8 -15~+13+'1 138 +2

+7 o187

l-1l
-75

Fig. 47. Compensarea unghiurilor în reţeaua de arumuiri.
i'

Se calculează pentru fiecare tronson coeficien1;ul proporţional, care se înscrie deasupra fiecărei tăbliţe de corecţie. Pentru calculul coeficienţilor proporţionali ai poligonului I, se notează: . ..~:' ni = 22 - numărul direcţiilor măsurate în poligonul 1;
;,

24
,~~;

f;?

,,~~
,~
>'I.'.:.

J

153

.I".ît... . ,
;1..

ri<

'l~

"

.,

:~t ~~
.~~ ....•. ţ.,.. '.1.

.-.~~~'t:

.fi

.,{Ii
numărul direcţiilor pe tronsonul comun al poligonului 1 cu poligonul II ; JII-S= 8 - numărul direcţiilor pe tronsonul comun al poligon ului I cu poligonul III ; net = 8 numărul direcţiilor măsurate pe tronsonul exterior poligonului I. Ca verificare trebuie îndeplinită condiţia ca : JlI_2= 6 e inchidere şi apoi în ordine descrescătoare a valorilor acestora, păstrlndu-s această ordine pe tot timpul compensării. in cazul prezentat ordineaceste : II, I, III. Corecţia din poligonul II (+ 197) se repartizează celor trei tronsoane ce compun acest. poligon în funcţie de coeficienţii proporţionali înscrişi deasupra tăbliţelor de corecţie astfel: ,+ 197. 0,625= + 123 ; + 197'0,188= + +197.0,187=+ 37; 37,
r

.

,~~

~ I ;~'.:i

'I~
'1
ţ~ "l1!li
.•

I
1

ni =nl-2+nl-S+nel.
Coeficientul p,roporţional pentru tronsonul comun I-II : n~_2 = ~ =0,272 se înscrie cu roşu deasupra tăbliţei de corecţia pentru I poligonul I pe tronsonul comun I-II ; Coeficientul proporţional pentru tronsonul comun I-III : n~_s = ~ =0,272 se înscrie cu roşu deasupra tăbliţei de corecţie pentr'J I poligonul I pe trons.onul comun I-III ; Coeficientul proporţional pentru tronsonul exterior al poligonului I :
ne!

'1')

= ~=

ni

0,364- se înscrie cu roşu deasupra tăbliţei de corecţie, pentru poligonul I pe tronsonul exterior, al acestui poligon.

Pentru verificare : 0,272+ 0,364+ 0,364= 1,000 Pentru poligonul II :

înscr.iin<du-se.fiecare din aceste valori în tăbliţa de corecţie a t~~ns?: ,:_ nulm respechv. \ .tI: :,1 Ca verificare: 123+37 +37 = 197. " Se bifează această valoare ca semnificaţie a verificării. . . /%J Pentru compensarea poligonului I, corecţia din poligonul I (-168)l:se •.. :~ adună cu corecţia transmisă din poligonul II (+37), rezultînd corecţiacell trebuie compensată în poligonul I, adică -168 +37= -131. : Corecţia (-131) rezultată, se repartizează celor trei tronsoane ce com.~ pun acest poligon, în funcţie de coeficienţii proporţionali înscrişi dea~ supra tăbliţelor de corecţie, ast.fel : -131 '0,364= -48 ; !

i

1'.:
..

-

131 . " 272= -35 .

°

nz=32
nZ-I=

n2_1

Ti; nz_s
n2

6
=

-131'

°

~. ~~

364= -48

32 =0,187 32 =0,188
6

"

"I'h',
:.;~Jl

6

n2-S= 6 nez=20

=

neZ

Iii = 32 = 0,625
0,187+ 0,188+0,625
= 1,000

20

înscriindu-se aceste valori în tăbJiţ.ele de corecţie ale fiecărui tronson. Ca verificare: -48 -35 -48= _131.;,~J Pentru compensarea poligonului III,corecţia din poligonul III (-103) se însumează C11 corecţiile transmise din poligoanele vecine pe tronsoanele , comune si rezultă : -103 -48+37= -114 . _ corecţia r.ezultată (-114), compun acest pohgon, astfel: -114' -114' se repartizea:ă celor trei tronsoane:ce 0,286= -33 0,214= -24 ; ;

1')
!
,,:,;jJ~

.... ~ s~\:l

Pentru poligonul III : ns=28
nS-I=

'1'
".:~

..... "4

nS_1

-----n; = 2s = 0,28G
ns_z
n a
= neS

8

8 6

nS-2=

2s =0,214
= 0,500 = 1,000

6

-114'

°

el
,1 I
'.. ~~

<')1

500= -57

nes= 14

Ti;

=

2s

14

0,286+ 0,214$0,500

înscriindu-se aceste valori în tăbliţ;le de core:ţie ale fiecărui poligOIL' ,", Astfel s-au repartizat neînchiderile în prima aproximaţie. Dar neîn- ~ chideril~ n-au fost repartizate complet. De exemplu, în poligonul II au mai ~ ~~~~:~artizate erori, după compensarea acestuia în prima ap.roxi~a~~ ş}

Pentru repartizarea neinchiderilor se stabileşte ordinea de compensare pe poligoane. Compensarea începe în poligonul cu cea mai mare ne154

:155/1
;~

---..--_._-,._---_ .._----

" ..

:~~\,

'. I

__________

~.l:"

1"

A;"~J__1,i=_~D.1'?OQtj?

do

gec

Aceste

,ni
\1;, "~o

:,:..-' din poligonul 1= -35, şi din poligonul III = -24. Se însumează aceste valori : _ 35 ~24= -59, care se va repartiza pe cele trei tronsoane ale acestqţ poligon: " ' -59 . 0,625= -37 ; -59 . 0,188= -11 ; -5.9 . 0,187= -11 ; valori ce se înscriu în tăbliţele de corecţie ale fiecărui tronson. In mod asemănător se procedează pentru poligonul 1, avînd repart,i.zate neînchideri din poligonul III= -33 din prima aproximaţie, şi din poligonul 1= -11, din aproximaţia a II-a, care se însumează (-33 -11= = -44) şi se repartizează pe tronsoanele acestui poligon. Se repetă operaţiunea în mod asemănător' pînă cînd neînchiderile s-au eliminat complet. De obicei trebuie să se efectueze 4-5 iteraţii în fiecare poligon. Pentru calculul corecţiilor pe tronsoane se fac sumele (algebric) in toate tăbliţele de corecţie. Pe tronsoanele ex1;erioare, corecţia este egală cu suma rezultată în tăbliţa de corecţie a tronsonului respectiv. Pe tronsoanele comune, se fac diferenţele corecţiilor pentru acelaşi tronson din poligoane vecine. ,De exemplu, corecţia tronsonului I-II, pentru poligonul 1 este dată de : corecţia din tăbliţa 1 (-51), minus corecţia din tăbliţa II (+22), rezultind corecţia (-73) cu care se vor corec1;adirecţiile acestui tronson, ce aparţin poligonului L Corecţia tronsonului I-II, pentru poligonul II este dată de : corecţia din tăbliţa II (+22), minus corecţia din tăbliţa 1 (-51), rezultînd corecţia (+ 73), cu: care se vor corecta direcţiile acestui tronson, ce aparţin poligonului II. Ca verificare trebuie ca pe tronsoanele comune, corecţiile poligoanelor vecine să fie egale şi de semn contrar. In mod asemănător se calculează corecţiile pentru toate tronsoanele. După calculul lor se verifică dacă erorile s-au repart,izat corect, însumîndu-se pentru fiecare poligon, corecţiile tronsoanelor componente: II) 1) III) +72+52+73= -70-73-25=-168 -76+25-52= -103. +197 ; ;

'.,[y.,:~~

cu
I
1,
1,1

i
~'

Tabela 75

1,
I!

ilcţii
,~ în-

~

,

~ ,

Coordonate Pune- Punetetele de le vizate stajle Din gmă'
!:>x

relative
!:>y

Coordonate
x

absolut. Y m 17

! I!
l'
\" !

m 14

m 15

m 16

!
1)
1,

-1

2

P
124 125 126 127 128 129 130 131 132

C D 124 125 126 127 128 129 130 131 132

:;

E
133 134 135 136 137 138 139 140 141 142

E
133 134 135 136 137 138 139 140 , 141 142 p

P
124

O ( 135 ( 290 ~ 114,846 1709. 18,554 184 L 49,277 188 l; 95,490 203 ::"115,201 153 '.278,074 181 S309,074 184 1.283,157 212 1..257,524 167 (.277,298 III ~36,056 195 E, 57,198 201 j 47,799 187 E.108,498 203 ~ 71 183 199 ']. 71:574 142 E.205,786 165 ~260,311 208 6.276272 212 4-225: 121 1951-171897 130 1 '

I

e~ ""EU
,,= ZE.
18
,

~ \ I~
i

,J)'..

'.~'
".'
.-5

i _~llţ"

J ',
_,,,,
.~.

...

-~
r ce'

'~Ji'

-196,950 -260,398 -273,717 -249,782 -357,188 -161,878 - 76,753 0,137 - 52,925 + 90,402 +259,848 +271,899 +262,259 +278,296 +213,324 +211,306 74,370 - 53,081 - 17,930 29,663 + 9,372

+

+

7355,670 7470,516 7489,070 7439,793 7344,303 7229,102 6951,028 9941,954 6358,797 6101,273 ' 5823,975 5860,031 5917,229 5965,028 6073,526 6144,709 6216,283 6422,069 6682,380 6958 652, 7183,773 7355,670

4882,360 4685,410 4425,012 4151,295 3901,513 3544,325 3382,447 3305,694 3305,557 3252,632 3343,034 3602,882 3874,781 4137,040 4415,336 4628,660 4839,966 4914,336 4861,255 4843,325 4872,988 4882,360

P
124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 ' 134 135 136 137 138 139 140 141 142

',i'di

1
,
';~5i
Dcf'
.. f

,
"

'"•."1\ ".~Iţi

, I
\

erea [fie
~.

,'ia
~il:
)\\ , " 1('

,~

E

!f:-

~ re-

,1
:~'.

,rech\u1,
!

3.rile

penale

I

'.i~.

.:, 1
,-'-

.

,.

P

126 171 170 169 136 167 168 169 130 172 173 174

Corecţiile fiecărui tronson se repartizează direcţiilor care compun tronsonul respectiv, de exemplu: In poligonul 1, . -pe'tronsonul exterior: nel = 8, iar corecţia este egală cu -70. Cor~ţia 156 fiecărei direcţii este:

127 171 170 169 174 135 167 168 169 174 129 172 173 174 169

O 322 6 202,731 181 9-204,257 220 9-285,557 284 O O O 102 1,240,561 2172.246,254 170 4.186,907 120 2 78 193 214 185

a---

+ + -

1,900 61,705 10,290

7439,793 7237,062 7032,805 6747,248 6073,526 6314,087 6560,341 6747,248 6641,954 6666,130 6713,758 6709,363 6747,248

4151,295 4153,195 4214,900 4204,610 4415,336 4331,016 4314,516 4204,610 3305,694 3546,707 3778,471 4030,301 4204,610

\ 126 171 170 169 \ 136 167 168 169 130 172 173 174 169

~tele ~tive ;care

- 84,320 - 16,500 -109,906

°°

1. 24,176 4- 47,628 0- 4,395 2-. 37,884

+241,013 +231,764 +251,830 +174,309

-i

-;'0 =

l\
l'

' pane

,--

Bec,

75 '" - gee

.

Pentru

6 direcţii se

-"d"~""""

<~ =<:;;",'

"1
~,~
.' ".-,-

aceste va' -- 3 tuipoHg,

" '

I

aplică corecţia de _9cC şi pentru două direcţii corecţia de _8 , Aceste corecţii se înscriu lîngă direcţiile respective ; _ pe tronsonul comun I-II: nl-2 =6, iar corecţia este egală cu

cC

:'~~ '~I .;

_73cc; corecţia fiecărei direcţii
_12cc,

-~3 =

_12cc,

l7~--12.

Pentru 5 direcţiij
cC

se aplică corecţia de şi pentru o direcţie corecţia de _13 , în-','I"\ scriindu-se lîngă direcţiile respecţive. ' _ pe tronsonul comun I-III: nl-3 =8, iar corecţia este egală cu li __25cc; corecţia fiecărei direcţii = -3cc12 ~ _3"c. Pentru 7 direcţii

-:5

;:t~+

valori

CI

In
zate ne' poligon; = --44
Se,

s-au el fiecare Pe toate t cu sun soanel" poligoi
D de :C(;

tind ( aparţii
C din U

se aplică corecţia de _3cC şi pentru o direcţie de _4 , înscriindu-se ungă;1 direcţiile respective. în poligonul II şi III se procedează la fel. 'sn Corecţ.iile pe unghiuri se calculează însumînd corecţiile direcţiilor ce "~j compun fiecare unghi. Pentru verificare trebuie ca : ' _ suma corecţiilor în fiecare poligon să fie egală cu neînchidere f~~ poligonului respectiv; ", ",~ _ corecţiile unghiurilor opuse la vîrf pe tronsoanele, comune, să fie egale şi de semne contrarii; -suma corecţiilor unghiurilor în punctele nodale din interiorul re-?z! ţelelor să fie egală cu zero, i~ Corecţiile unghiurilor se înscriu cu roşu pe schiţa reţelei. In tabela de calcul a reţelei de drumuire (tabela 75) se înscriu corec, ţiile obţinute, ţinînd seama de sensul tronsoanelor, se corectează unghI u-'~l riIe orizontale şi cu ajutorul unghiurilor corectate, se calculează orientările JJ~ laturilor de drumuire. Se extrag valorile naturale cosinus şi sinus ale orientărilor compen- " " sace, şi cu ajutorul distanţelor se calculează cOQrdonatele relative, ale,W1 punctelor de drumuire. i,,~
"~

cC

el',"',
'1 I I

(+73: gonul
(

I1x=do cos 9; l1y=do sin 9. Pentru fiecare tronson se însumează distanţa (~do) şi coordonatele relative (~l1x, ~Lly), Se însumează apoi distanţele şi coordonatele relative pe poligoane, obţinind neînchiderile v x, Vy pe cooI1donate în fiecare poligon. Pentru cazul prezentat: 1) Il) IIJ) dl =2893,74; d2=3 796,07; d3=3 570,41;
Uxl

lor v(

1
Dupi
du-sI

= +0,005 ; +1,118 ;

Uyl

=-0,666

;
"

Ux2=

Uy2 Uy3

= +0,250 ; =+0,0~6 ; ;

'

vx3=-0,644;
dl-3=

-.
"1",1 "irI'

I
.~

I

,;~

tron'

dl-2 = 701,70;

908,92;

d2_3=718,29
de3

del = 1 283,12 ; recţia fiecărei direcţii este: -8156
= o ,

de2=2 376,08 ;

= 1 943,20. poligoane

I
I

Pentru compensarea coordonatelor relative ale aceloraşi (fig, 48) se calculează coeficienţii proporţionali astfel:

,I
157 ',~
...,•...•..:.

I

l~~_,.,..,...--.

1:
1.0,41;3

~~ţ

1.
i.

f4j-S

'I' '5r

29S

In poligonul
-

II :

- 3 - 12
- 1

11.0,528 +700 +SS

pentru tronsonul exterior: pentru tronsonul II-I:

~~~~~ţ -0,626;
, = 0,185 ; =0,189.
718,29 3796,07

'.':-:'''.~Ol:':-.'

..~:•.. .

~

-313 127

- 8fi -25 +;> -4 125 125

'+iij ::..!"25

701,70 379607

-- pentru tronsonul II-III:
!n poligonul III :
.

1.0,243
l 171 11.0,185 +207 +15 - 11 - 7 +25 '-152

p

pentru tronsonul exterIor: pentru ţronsonul III-I :

194320 3 570,~1

=0,544;
.' ,

[+5 1-6551
+ 102 - 5 -25 -11 -2

!li. -171
-172
170

- 1 -

.- 5 -3

+m "179 !!174

fii52

-:m
142
+ 250J

-

908,92 3570,41 718,29 3570,41

=0,255;

173 J.0,314 +32 -209 -2 - 8 f.JO -.3 +135
-

Em8j
18.9 -52 +.3

+88 -39 - 5
- 1

pentru tronsonul III-II : =0,201. Repartizarea corecţiilor pe tronsoane, se face la fel ca la repartizarea: corecţiilor unghiulare ; corecţia ce trebuie adusă poligonului se înmulţeştesuccesiv cu coeficienţii proporţionali şi se înscrie valoarea rezultată in tăbliţa de corecţie. De exemplu, în poligonul II pentru compensarea pe. coordonata x : +1118. 0,185= +207 ; +1118'0,626= +700; +1] 18. 0,189= +211.

~

~r: ~d'

~

;~

141

-:m
-1

-174

II. 0.189
1/1 +211 +17

158

111.0,201 -87 -33 +4 -3

\
.~

&44)+2iJ
- 433 -156'

+ 20 - 15
1 - 1;

f2OO+g
i2i3 "'16

-12 -7 + 1 - 1

157

1-=83 ~I _ -37

p 140

E 133 //1.0,541; -288 -fiI + 11 -8 - 1 -2 184

-1

135

,~

137

~2-

-102

Fig. 48. Compensarea

coordonatelor

în reţeaua

de drumuri.

In poligonul 1 :

. 158

pentru tronsonul exterior: pentru tronsonul I-II: pentru tronsonul I-III:

; ~:~:~:= 0,443; = 0,243;

Se trece apoi în poligonul următor unde se repartizează corecţia iniţialilo Însumată cu corecţia repartizaţă din poligonul anterior (la fel ca la comPensarea unghiurilor) şi. aşa mai departe, pînă cînd se repartizează pe' tronsoane corecţiile în toate poligoanele. La fel se procedează şi pentru compensarea pe coordonata y. Se calculează corecţiile pe tronsoane însumîndu-se corecţiile înscriseîn fiecare tăbliţă (pentru coordonata x şi pentru coordonata y) : - pe tronsoanele exterioare, corecţia tronsonului esţe egală cu suma rezultată în tăbliţe ; - pe tronsoanele comune a două poligoane, corecţiile sint egale cu diferenţele sumelor rezultate in tăbliţe ; - verificarea este ca pe acelaşi tronson în poligoanele vecine, corec-. ţiile să fie egale şi de semn contrar; - verificarea corecţiilor pe tronsoane se face şi prin. insumarea corecţiilor pe fiecare poligon care trebuie să fie egală cu neînchiderea poligonului. De exemplu în poligonul II, corecţiile pe coordonatele x ale tron-. soanelor se verifică : +172+663+283= +1 H8.

... ~~i

.;~

.~

~

I
.-1 ..

_'~;Il
"".'" .'i~
;'I!>'.'
~.

/.

~;j

t~ y,.f."'

,

701,70 2893,74

908,92 2â93;74 =0,314 ;

Verificare: 0,443+0,243+0,314=1,000.

- calculul corecţiilor pe ţronsoane raportat la 100m se face .'prin. împărţirea corecţiei la lungimea tronsonului. De exemplu, in cazul prezentat în tabela 76 s-au calculat corecţiile pentru coordonatele'x şi y,. pe tronsoane. . 159'

~'.;;~:i~.;

,/\1
...•.

",~~
k
'{i

'i~

IJ

'~..,ţ"~

n'"

'ti~ ..
~ j
.

:.~,::~-

~~. ,-.t;;
Tronson

'}il .~

I
T283
+42

Tabela 76
Corecţii pentru

x

I
=+3,3 mm/100 m -226 . 1943 =-11,6 mm/100 m +663 2376 =+27,9 mm/100 m

Corecţii

pentru

y

126-130

-313 1 283 =-24,4 -102 1 943 =-5,2

3) Să se calculeze şi compenseze drumuirile cu punctele nodale 56 şil! 57, folosind elementele măsurate înscrise în tabela 78, coordona1jek.punc", telor înscrise lîn tabela 79, iar pentru punctele 54, 55, 58,,59, cele .obţinuţe .}~.' de la calculul traverselor. '.

mm/100 m mm/100 m
231 ~o
• 1.

I
i
i:
,j
~

"~I:

130-136 136-126 126-169 130-169
'
".,

232

+25 2376 =+1,1 mm/100 m

-

702

+172

I

=-<24,5 mm/100 m

702 909
+46 -174

+179

=+25,5 mm/100 m =-19,1 mm 100 m mm/100 m /

'+135 909 =+ 14,8 mm/100 m

l
2(2.50 .
224 .

230

1'
o

_~30r\6~. I . ()231;
,

75.....
~35 2J~ -0~0237'
I "

-- -'"
.'

""I';:~.".";.
.

281\

38

i

02~8,'~ \23 .. 9 \.' 0240

2290
0 228 ..

I

I

.

0282 \283

\

el.
'.

136-169

0{8lf

7T8 =+39,4

+283

}241
2'12

..:;'

mm/100 m

7T8 =+6,4

54

r-o-'--~~t!!.-g~75 \ ~0-'--::?:..-O-~:-/58J

\

271

0285

Pentru aplicarea corecţiilor pe coordonatele relative se înmulţeşte 'Corecţia pe tronson (exprimată în mm/l00 m) cu dist;anţa dintre două puncte de drumuire şi se aplică corecţia Coordonatei relative respective. De exemplu, pe tronsonul 126-130 corecţia (+3,3 mm/IOOm) pentru ':J:: şi - 24,4.mm/IOOm pentru y) se înmulţeşte succesiv cu distanţele dintre Punctele de pe acest tronson (tabela 77).

227 o' /
?2S o .

r

275

278 '

024J'~~

r

.IJ
\<h't.

c'~

I

'. o 286 /. 0287 /

'j.
i.

I .:'

2H.

.

1'~.'...
j
. ;l'iţ....

02.5" ~

2230'
222

Laturi

I

Tabela 77
Distanje Corectla

55

k-o_/ l'
' '292 291

1:

;

I .
83
......•..•.. 02fJ4 .•.••...•. 02fJ5

o 288

:

I

.'tt\;

0245

x
CoreCjla
y

--L

j

0289 290'

,
r.

,. .:'
.

26

~

L47

0248

:.
i.

'1

22/?,.
2200 219 o
/

126-127 127-128 128-129 129-130

267,46 375,39 321,79 318,47

267,47 ,0,033=+9 mm 375,39 ,0,033=+ 12 321,79 ,0,033=+ 11 318,47 ,0,033=+ 10 +42

/
, :

1;

..........0

286............

57
o,J97.
\

_

,m
o 299
i \

14 .-"
..

..-0'38
0250.

267,47 '0,244=-65 375,39 '0,244=-92 321,79 .0,244=-78 318,47 .0,244=-78 -313

mm

i

:

/.

1.' '

02'q8."")~.

/'151

l' ._ Il ~ 1:
'''ii!' /1'!!~

......•.. ~....• "i/ll,

,<'1l

.... "

j

218

,

Exerciţii. Se dă reţeaua de drumuiri din figura 49 la care s-a efectuat .măsurarea pe teren a unghiurilor, distanţelor şi diferenţelor de nivel. Rezultatele măsurărilor efectuate sînt înscrise în tabela 78. Se cere: 1) Să se calculeze şi compenseze traversele de drumuire 14-55-54-26 ; .26-58-38,. 14-59-38, folosind elementele măsurate înscrise în tabela 78 şi .coordonCţtelepunctelor de sprijin din tabela 79. 2) Să se calculeze şi compenseze poligoanele de drumuire 14-55-57_ -59-14,. 26-58-56-54_26 •. 38-59-57-56-58_38, folosind măsurările înscrise în tabela 78; şi coordonatele punctelor înscrise în tabela 79. 160

I
14

1 &<---'

\300

38

. <>--"-0_0_0_0_0_0 <55 262 261 260 258 258 257 256

"...b _~-"

./

o/'o 252 253

. ;.\~

",j

25~

59

'il

-,"':110

';:f~

'~1
Fig. ~9. Reţea de drumuiri.
• t

Il
. ~

4) Să se .compenseze întreaga reţea de drumuiri, d~n figura '49 Prin:~ procedeul punctelor nOdale.,considerîndu-se ca puncte cunoscutep1,inctele 14,26 şi 38. " î 5) Să se, compenseze întreaga reţea de drurriuiri din figura 49 prin '1 procedeul poligoanelor, considerîndu-se ca punctcunosC1.,ltnumai punctul ':i! 14 şi orientările spre punc1;ele38.şi 82, i .••• "'--", -.'.'.I".!!;1
II C"lcllle topografice

I"~.' ..

161

{;:'' I')'
.';~

}I":~i
• .;.........., ~"'lO •. , ".--

, ....",,--,-~

.~_

'::,,'1 1:/.,

'.<,~.,~':
Tabela 78
Denumirea punctelor de stalie
J
.~~

','li
j
'l

Denumirea
punctelor vizate

D'",W c., ce ,," •• g
3

!",,"'ot< ... ,,,'
m 4

Tabela 78 (continuare)
Distante

m

măsurate

5
I

2

5

14

38 82 218 219

O 00 00 140 25 17 324 93 72 195 228 180 191 05 12 72 49 60 08 95 06

-1,874 -1,516 -1,462 -1,384 -1,573 -1,216 -1,083 -1,353 -0,970 -0,514 -0,253 +0,481 +0,862 +1,324 -1,246 +1,105 +1,217 +1,540 +1,405 +1,254 +1,585

219,49 218,08 231,23 219,29 285,09 185,82 201,06 241,51 236,62 206,82 192,77 239,40 211,39 306,35 261,00 249,76 274,39 260,39 272,43 305,90 293,76

218 219

243 244 245 246 247 248 38

294 245 246 247 248 38 26 248 249 14

205 191 180 199 218 220 O 49 263 313 222 201 183 220 226

74 07 64 46 11 45 00 59 24 39 31 61 14 16 88

28 91 12 20 82 65 00 82 15 63 08 14 73 15 42

-0,743 +0,328 +1,608 +1,825 +1,896 +2,180

.

212,90 218,55 210,55 238,87 24{),45 .268,85

,)
,~ :1:
}"

220
221 55

220
221 55 221 222 291 223 224 225 226 227 54 227 228 271
.

-1,506' -1,073 -1,308 -1,216 -0,257 +2,192 -0,850 +1,693 -0,208 +1,374 +1,714 +1,853 +1,907 +1,828 +2,016 +2,225 . +2,657 -2,657 .

184,30 185,74 244,68 233,70 188,75 220,50
""

O 00 00 192 39 13 287 98 51 202 221 218 208 179 174 39 57 93 13 80 05 06 40 38 12 7447

249

250
25/ 252 253 59 253 254

250
25/ 252 253 59

222 223 224 225 226 227 54

300
254 255 256 257 258 259 255 256 257 258 259

O 00 00 172 03 75 287 44 42 198 228 207 202 201 205 204 211 216 77 28 58 40 (16 90 03 65 19 57 71 05 02 67 01 44 06 82

171,83 205,56 227,67
~.

.~ţ:

O 00 00 196 74 81 313 27 42 218 214 223 209 224 211 O 170 198 270 296 205 205 201 216 225 244 180 221 199 57 00 99 00 16 76 00 40 72 31 53 49 43 03 54 72 61 38 90 96 57 76 80 71 88 14 00 93 34 15 10 86 13 22 17 25 82 24 78 20

;~
J':{ij.

'~ " i
~~
':~

l'
"':';

,

~)

"

,(t

2~30i's

228 229 230 231 332 233 26

245,8&"
Z~,7ti! 291,33
263,92 253,20 27l,83 27i~83 261,00 243,20

229

230
231 232 233 26 233 75 234 38 281 235 236 237 238 239

260
26/ 262 /4 38 262 82 54 272 273 274 275 56 275 285 276 286 56 277 278 279 58

260
26/ 262 /4

.~i~'
,'"ic.j; ,

'I'~
'~-!.~

,,",~;;;; .\.1:....

O 00 00 50 49 68 140 25 25 O 00 00 200 12 86 192 185 202 213 O 77 197 297 81 94 02 53 00 01 35 44 05 72 65 94 00 14 52 75

}1
~~i~i4
'._'

-0,892 -1,483 -0,986 -1,215 -1,486 -1,658 -1,567 -1,887 -1,905 -2,103 -2,215 -1,380 +0,678

270,36 251,80 235,62 265,93 261,40 216,31 192,65 235,90 202,19 225,54 259,90 222,95 196,95

271 272 273 274 275 56

'\11'' ' '1'

-1,486

234 235 236 237 238 239

3

-0,315 +1,028 +1,264 +1,307 +0,809 -0,980 -0,383 -1,435 -1,762. -1,853 -0,678

~~

.~",

240,60 226,10 225,75 250,20 187,44 244,05 277,20 258,80 260,87 271,25 196,95

:~~

~~I~'
.~,

",t .•

;tSl

;:~]

240
24[ 242 58

240
241 242 58 242 243 279

&,,~ :q'..

,
.

. t\<.

~
:~

276 277 278 279

O 00 00 204 58 06 306 71 32

O 00 00 197 26 56 183 19 65 197 36 07 221 89 46

"~

.'
'J ,\"
\

.1ţ

162

\
\

.

.'.:'.~~.~
,

'}:'""~ "'.~'-

163

:.,~)
.'

1 j

.~
.~
,~~

2. CAZURI Tabela 78 (continuare)

PARTICULARE

DED~U1!.~IR~

I
281 282 283 284 285 286 287 288 289 290 291 292 293 294 295 296 57

I
26 282 283 284 285 56 56 287 288 289 290 57 55 292 293 294 295 296 57 296. 290 297 57 298 299 300 59
O 00 00 197 39 35 18791 205 87 202 42 196 32 81 06 43 39 -1,715 -1,937 -1,656 -1,408 -0,809 +0,815 +1,006 +1,502 +1,380 +0,648 -1,285 -0,653 +0,865 +1,250 +1,516 +1,873 -0,548 -1,956, -1,745 -1,693 -1,926 -1,693 ' 246,23 251,24 213,72 180,85 187,44 226,33 269,52 240,96 308,52 297,60 239,23 270,07 229,32 180,45 147,00 297,38 297,50 204,73 225,07 207,68 255,04 205,56

!

I

I

I
1

I
II

O 00 00 215 12 53 189 • 194 208 210 65 12 60 97 55 17 83 14

O 00 00 207 50 86 203 233 200 183 194 54 29 98 28 40 78 16 55 41 62

I I

O 00 00 1103680 194 30 25 O 00 00 209 30 58 256 32 32 209 87 27 190 25 58

I

297 298 299 300

1

Tabela 79

--Denumirea punctelor de sprijin x
I
)'

-5 124,56 8754,18 5877,83 9971,35 2213,71 2 131,73 4086,36 5424,48 6713,75 876,35
I

14

26 38
75

82

a. Drumuire fără închidere pe orientare în al doilea punct. In pri~ti~".r";,~; se întîlnesc cazuri cînd drumuirea se închide pe un punct de coorelorrate;,:'>'.:mcunoscute, din care nu se poate viza spre alt punct cunoscut. Aceste cazuri .:~~ SE'întîlnesc cînd triangulaţia s-a executat mai înainte şi punctele nu mai sînt semnalizate sau au dispărut. în aceste situaţii, operaţiile de teren se execută în mod obişnuit cu '" deosebită atenţie la executarea măsurărilor. Pentru calculul coordonaţe-:'k lor se fac calculele preliminare şi cu a,jutorul orientării de plecare se calculează orientările transmise la toate laturile drumuirii. Apoi se calculează ,1 coordonatele relative şi se face compensarea acestora prin repartizarea . ,7$ erorilor de neînchidere sLlx şi sLly în raport de distanţă (cum s-a proce,.~ dat în cazul t"aversei de drumuire). Toleranţele admise la închide,rea pe ,"1, coordonate se măresc, în acest caz cu 1,5 ori, întrucît nu s-a făcut compen' J sarea pe orient.ări..Calculele_se execută_c~ î~ t.abela.66. . .' b. DrumUire mtre doua puncte fara mCI o dIrecţie pentru onentare.;, . ',:;r~ Acest caz se întîlneşte cînd drumuirea se desfăşoară în,tre două puncte CU" coordonate cunoscute, din care nu se poate viza spre alte puncte cunoscu1;e.' 1 Pe teren se măsoară unghiurile orizontale şi verticale, în toate punc-",;~ tele de drumuire, precum şi distanţele între punctele de drumuire. In i%~ acest caz nu este necesar să se staţioneze în punctele de sprijin, întrucît, Il nu se măsoară direcţii pentru orientare. Toate calculele preliminare se înscriu în tabela de, calcul a traversei ~ de drumuire. Pentru latura de plecare se consideră orientarea determinată ,t!)il cu declinatorul sau o orientare arbitrară. In funcţie de aceasta se t.,rans-Ij mit orientări la toate laturile. Apoi, cu ajutorul distanţelor măsurateşii reduse la orizont se calculează coordonatele relative pentru toate punctele traversei. Considerîndu-se coordonatele geodezice ale punctului de plecare,j.~~ se calculează coordonatele punctelor de drumuire şi ale punctului d? închidere. La acest punct se obţine un nou rînd de coordonate, diferiţ de coorl donatele geodezice. ~ Pentru operaţia de orientare a drumuirii se procedează astfel: din coordonatele geodezice ale punctelor de sprijin se calculează orientarea I~ direcţiei acestora, ea. Apoi, aceeaşi orientare se obţine din coordonatele ! rezultate din drumuire (pentru punctul de plecare, coordonatele geode:~l zice), not,ată cu eD, Diferenţa între aceste orientări determină unghiul de ',\[~ orientare al întregii reţele, 13= ea-aD ; prin adunarea acestui unghi la ori"l entările transmise tuturor laturilor se obţin orientările compensate. C~! ajutorul orientărilor compensate se calculează din nou coqrdonatele rela'~~~ tive şi apoi se face compensarea acestora în mod obişnuit. "";~ c. Drumuirea cu staţie unică. Se,întîlneSc şi cazuri cînd ,se pot deter. mina mai multe puncte de drumuire prin măsurarea unghiurilor numai j dint,,-o staţie (fig. 50), existînd vizibilitate între aceste puncte.,,,~~ In acest caz se staţionează în punctul A şi se măsoară din acest punCt ,ţ~~ toate unghiurile ~J, 1~2, ~3, ~4, spre punctele de drumuire. Distanţele ţn:,~ '~,I'l' tre punctele de drumuire se măsoară în mod normal. , - 'c;i'll,l

'1-'

l'

"'1\

-,o

'I~
!

';d

,,1

,Il
111

Ij

<'j ",' '
""~{;,"\Îl ~,\
.:-:

165

5:,,'c;;t,I;~.:
!

~

1G4

\

l

.11
,M1,,,

1
I

I

Se formează laturile A-l şi 1, se apica- t eorema
.

1-2 şi unghiul

astfel nişte triunghi uri ; la primul triunghi se cunosc ~l. Pentru a calcuIa celelalte elemente "1 1-2 =-.-=-;-y, d'In care rezu lt- : A-l A-2 smUSun OI' -'-r. .,a
Sin "1 Sin '" SIn 11 g

B. CALCULUL PUNCTELOR DE RIDICARE A DETALIILOR Prin executarea triangulaţiei şi a drumuirilor se asigură puncte suficiente pentru ridicarea detaliilor topografice situate pe suprafaţa ';respectivă. Pentru ridicarea deţaliilor se folosesc, de obicei, metode simple dintre care cele mai uzuale sînt: . - metoda radierii sau a coordonatelor polare; - metoda echerajului sau a absciselor şi a ordonatelor .
1. CALCULUL COORDONATELOR PUNCTELOR DE RADIERE

sm

(A-l)sin oei= . -

~l

;

II= 200 -(al

R

.

+1'1) ŞI

A-2=

(A-l)sinll sin "1 .1

' .... Zli .;,;~
C':~

,';,'4

.~

.?

1

-Fig. 50. Drumuire . cu staţie unică.

In acelaşi mod se determină unghiurile oe şi I pentru toate triunghiurile formate. Cu ajutorul acestor unghiuri se calculează orientările laturilor. Calculul coordonatelor se execută În mod obişnuit.

Dintr-un punct staţionat se măsoară direcţiile şi distanţele spre punctele de detaliu. In cele mai multe cazuri se măsoară direct otientările, introduCÎndu-se la cercul orizonţal al teodolitului valoarea orientării direcţiei de plecare. In ambele cazuri, în urma măsurărilor depe teren rezultă direcţiile sau orientările spre punctele de detaliu şi distanţele de la punctul de staţie la fiecare punct de detaliu măsurat În staţia: respectivă. Pentru calculul reducerii distanţelor la orizont, sau pentru calculul cotelor prin nivelmenţ trigonometric se mai măsoară şi unghiurile verticale. Rezultatele măsurărilor se Înscriu în carnetul de teren În care se fac şi calculele. . Pentru exemplUl din figura 51, datele măsurărilor şi calculul coordonatelor punctelor radiate sînt trecute În tabela 80.

~t

.. .. . ".::;r
f
'11""

126
.

".\"

:f...... ~.) ..•. . ~
'2,

3. VERIFICAREA

CALCULELOR
.,~ ;;'

.

'~"~.' I '1Il.. i '';'
~.

,)
.'
~.

La executarea drumuirilor se pot produce multe greşeli, atît la măsurările de pe teren, cît şi la calcule. Aceste greşeli se constată În faza de calcul, cînd se observă că drumuirea nu se Închide. Greşelile la măsurările de pe teren se pot observa prin raportarea elementelor măsurate (unghiuri şi distanţe) pe o hîrtie de calc, la o scară convenabilă şi prin Suprapunerea pe o hîrtie milimetrică pe care, la aceeaşi scară, au fost raportate punctele de sprijin . Dacă la măsurările de pe teren s-au făcut greşeli, acestea se refac printr-o nouă măsurare. Dacă măsurările de pe ţeren s-au executat corect, Înseamnă că greşelile s-au produs la calcule. Cele mai frecvente greşeli se produc la semnele liniilor trigonometrice. şi la extragerea din tabelele de valori naturale a sinusurilor şi cosinusurilor. Pentru această verificare se pot folosi t,abelele topometrice, care dau valorile L!X şi6y În funcţie de distanţă şi orientare, sau nomograma coordonatelor relative şi se reface calculul numai acolo unde se constată greşeala.

~
din-

,i"'

\',

t'.I:." ~'.'.'

~;
:i'

207

Fig. 51. Punote radiate tr-o drumuire.

-~.

..~

..~I;
",.
~~~,

206

1:,'

''\,

~;'~~

:;ţt- "

.~i;~ ~~~. '1'.i;~; ' ..
~,;,
..
,

166

In coloanele 1, 2, 3, 4 şi 5 se înscriu datele măsurate pe teren. In coloana 6 se Înscriu valorile naturale ale cosinusului unghiului de pantă şi În coloana 7, distanţa redusă la orizont do. Orientările e, transmise direcţiilor punctelor radiate (coloana 8), se calculează pornind de la orientarea direcţiei origine. In coloana 9 se Înscriu valorile naturale ale IUlicos e şi sin e, cu semnele corespunzătoare c:adranelor în care se găsesc direcţiile respective. Coordonatele relative (coloane 10) se calculează folosinrdformulele: b.x= do cos e şi b.y = do sin e, În care do este distanţa orizontală şi e, orientarea direcţiei.

il.

;....'.;..... ~,'. ...

,\:'t'.

.'~,
,.;.. , .I.''k
,

,lt,
;~, ~iJ'I.'"'. .'.. "

~

167

",,;.~1:it,,~~

1
~.",

~:;ţ~' .."'1~'.".h -'t :. ~~~-

.~
i;f~

r'

'J ii

(~

t
In coloana 11, se calculează coordonatele absolute ale punctelor radiate, prin adunarea coordonatelor relati've al-e fiecărui punct,la coordo, natele punctului de staţie 127. . .,.' ' .,1,:, Pentru calculul coordonatelor punctelor radiate nu există control: 'deaceea se va avea grijă să nu se producă greşeli. La detaliile mai importante se fac radieri duble din două staţii, media aritmetică a coordonatelor obţinute considerîndu-se drept valoare definitivă. '
2. CALCULUL PUNCTELOR DE ECHERA.r:';~

h

~ :c u
(fJ

~

:;:s

~

.~~, '"

-

~ ~

~

~ ~

"'.I;~~ I .'.1
'1

''\J c~I"
r:J
.~

,,~ :::.s -",E_ "
<l)

li
1:I<;j

"UN

~

"," Oe. ~

ce>,

"" •....

"-

"" ""

<::>

<c <::>

"<::>
""
-O
""U) Lr'J "0:::1"" U) t'-

O:> <::>
COl

.2

""
_t'<.D<.D

"Js b e
'O"

010
U)"'"

5~.E
o'~~

. .. "
>-

t'-11) "'"t'-

U) U)

<.Dt'.....:1.1") ••

::

"'d""-" ","O
"" O' t'-""

o:5'a':)"'

-""
""

r.DO
""<.D ""00 t'-""

000 "" O' t'-M

O"''' c.;--. J:,J:,E

"" O' t'-""

""00

""""
""O
t'-O>

~'E.5- ~
o~.~
'00>

:::

<3<3

8~=
"'c 0._
u"' ro

-"" """" 1+
(D"'r--"

LC)

00 "" O' t'-

<.D LC)

r--"o "'"

I I

-"" +1
t'-o

oco'"

O""
~"'~'"

"" ++

O> <.D "'" 00
U) ""

"" U) OU)

O""
O' el <.Dt'-

"""" ""<.D

O""
00 001 t'-""

I I I

"""" -","

M,toda e,h,,"jului sau a a","seloe şi oroonat,loe ,,,,"stă jrt fiXunor axe de operaţii şi ridicarea de pe aceste axe a perpendicularelor in punctele de detaliu. Axele de operaţii pot fi laturi ale drumuirii sau-axe' ~'.t~ . e alese convenabil, sprijinite pe puncte de drumuire. Pe teren, abscisel .• se măsoară pe axa de operaţii, pornind de la un punct de referirită, iar ordonatele sint ridicate perpendicular pe axa de operaţii pină la p~ctul de de:aliu respect,iv. Perpendicularele se ridică cu ajutorul unui echer' . 1'.'5B

eI
.1
r'

I ,W~
1""
.:~{

O> O> ""<.D 0101-

O' 00 -O>

'fi
u u u ro

0"'0

""O'>

I I
""

+1
O' 00

Do'"

++
O

0"'0

." ~ '" " ~

""

-O>

"'"
t'<.D t'-.

<.D "" U) "" 00

e;:;
"" c:.;
O
U)

""

Ci

'"
'"
o

I

c
~~~

v,)+-'C"l:::l

E

Ci

:: "'
o u

u

.
E

I~
""

"'"
""
t'-'

00

""

"'"
<.D O> 00'

<':>

"" "'" t'e;:;

""
""
00

cu pnsme. Calculul punctelor de echeraj este simplu. In toate cazurile se cu_o nosc orientările axelor de operaţii. Piciorul perpendicularelor se calculează ca punct de segment, folosind orientarea axei de. operaţii şi abscisa> măsurată. Pentru a. obţine orientarea spre punctele de detaliu (aflate de o parte şi de alta a axei de operaţii), la orientarea axei de operaţii se. adună 100 sau 3001[. Coordonatele puncţelor de detaliu se pot calcula' cu ajutorul coordonatelor punctelor alese pe axa de operaţii şi a ordona-o

::~~"

:1:ij 'I"e,

I

""
M O' O' O' O' O>

I

~
00 O' O> O' O' O>

I

I

t'-'

""
00 O' 00 O' O> O>

<O
O' O> O'

c5

c5
O
U)

c5
t'O' 00'

c5

"'" c-;
o'"E

~~"t::

,,~'"

'"
.,.
O

00

""

r...:

"" "'"
"" O

...,.
""

""
<.D t'-

e;:; •....' "" ;;:;
O

'O.

:c-;;

='"
u"

o

O
O'
U) U) U) U)

:J

ce. "'''

'"
u u u O

I
O
U)

+

I
"" "" t'-

I

~~ - .• -~ ::'" ._",
OE

<D ""
t'<.D

'"

O O O <c

I I

00 t'-

'"

r::: ""
<::>

""
<c <::>

"" t'"'"
""
<::>

O

"" ""
O:> <::>

;

1;'

telor măsurate la punctele de detaliu. în exemplul din tabela 81, in coloana 1 se înscrie axa de operaţii; ţIl; ,iti coloana 2, numerele punctelor alese pe această axă, din care se ridică'~1l perpendiculare la punctele de detaliu; în coloana 3, orientarea axei de. operaţii: în coloana 4, distanţele de la punctul de referinţă (126) lapunctele fixate pe axa de operaţii \abscisele); în coloana 5, numărul ~ punctelor de detaliu; în coloana 6, orientarea direcţiilor spre punctele 'f~ de detalii (diferă cu 100 sau 30Qlr faţă de orientarea axei de operaţii); în coloana 7, distanţele de la axa de operaţii la detalii (ordonata). In' coloanele 8 şi 9 se înscriu valorile cosinusului şi sinusului orientfu'ilor~ ~~ iar în coloanele 10 şi 11 se calculează coordonatele relative. coordona.'{5 tele absolute (coloanele 12 şi 13) se calculează mai intii pentru puncţel de pe axa de operaţii şi apoi pentru punctele de detaliu.'; După caracteristica şi densitatea detaliilor, metodele de ridicare detaliilor se pot combina în aşa fel ca întreaga suprafaţă să fi'e' ridicată. '.":'.1"":'. Din aceste combinaţii fac parte şi drumuirile cu radierile care se exe-;: 7

I I

a'K;i

-Jund

OIBZIA JOIOI BOJlwnuoo

I '"
1_ .

"" •....

I

""

I

""

I

"-

""

I

""

o!IBIs op JOIOI -Jund BOJlwnuoo

"-

"" •....

cut.ă concomitent. în general, coordonatele se calculează numai la punctele de detaliuX~~~ cele mai importante. Pentru raportarea pe plan a celorlalte puncte se''''~I':~ folosesc metode grafice cu ajutorul raportorului, echerului şi riglei.

'5~

16:9::'..• f.~ . ~.,' i

...

-

.•........ ,._-

_~

__ .• N'~_

.•••.

o

-"'.,~

.•

_

••

,-'"'

.-._,,,

••••••••••

".'

~I

'1

:1

Exerciţiu. Să se calculeze coordonatele punctelor de radiere, măsurate din punctul de drumuire 286. Elementele măsurate sînt Înscrise În tabela 82. Coordonatele punctelor de drumuire sînt: 285 : 286 : x=6 685,14 m ; y=2 379,46 m ; x=6 903,85 m; y=2 462,18 m.
Tabela 82
Denumirea punctelor de drdmulre Denumirea punctelor vizate Directii Ir masurate C ce

r
/2C"~'
!I

'1
~
.1jlj '~
,~
"~~

~I ~1
.
\~

UUlrhiurl de pantă
a

Dlstanle

Ir

c

masurate m

'U
:;;1 r , d ~

..':;bt ~.t
:;.1<,

286

285 615 616 617 618 619
620

~

621 622 623 624 625 626 627 628 629
630

O 00 00 24 18 93 63 26 18 81 02 20 105 16 85 128 58 93 159 86 35 205 16 50 214 60 82 226 15 93 256 12 40 264 90 35 293 05 26 308 71 48 327 65 20 348 08 53 371 86 12

-O 86 -O 24 -O 53 +008 +0 16 -O 26 -O 57 -105 -123 -O 24 +080 +074 +123 +156 +115 +029

.~

28,14 35,92 41,63 37,96 15,83 12,86 27,90 37,29 41,73 20,85 25,50 32,97 35,06 40,56 42,83 48,20

~ ~
.~

e

;'li
'1:'

,?~
~"

:il
.~

.1

:i

i I
I

:1
'~!~,'.:; ~~
-:'<i

~

'~:fS.,..,

I~%:L
XM=XA+dcos6AB
~o ".:;

ţ:

~f~""
_'.;~'.

~.

YM=YA +dsin

6AB•

I~; :
'ft

r;;i

Exemplu. Se cunosc coordonatele punctelor din capetele segmentului: A(x=4 354,22 m; y=5 430,13 m), B(x=4 488,00 m; y=5 678,65 m) şi dist,anţa d= 157,35 m de la punctul A la punctul M. Se cere să se calculeze coordonatele punctului M. orientarea segmentului: ctg
flAB=
;

1
~'~

",

:.;

~ .,~

~-<I,-~

1
~,

-:~:0~

i> '
~-Mj£:"~~

I 1"''''.'.'
.'"
~;,
.~-'" -~! "

t~i

4488,00-4354,22 5678,65-5430,13

+ 133,78 +248,52

=0,538307;

:il.
} '171

;;~;

~I~

'8AB=681r 56c23cc

cos 9AB=0,473 995; sin 9AB=0,880 527 ;

,1
\~
;~

'~

1

.-:~~

li
Exerciţiu. Să se calculeze coordonatele punctelor de radiere, măsurate <din 82. bela punctul de drumuire 286. Elementele măsurate sînt înscrise în ta_ Coore ~"""-de_drumuire sînt:
---'" AC.
""Vl •

"1
d'£
:t<~

{~

J

I
l~
CAPITOLUL ;VII

Î
~~

Denumire de d'

CALCULE TOPOGRAFICE NECES~RE LUCRARiLOR DE PROIECTARE ŞI DE CADASTRU.
,'~'

_1,","
'1.~~

1., CALCULUL

COORDONATELOR

PUNCTELOR

PE SEGMENT'I

In lucrările de proiectare, trasare şi de cadastru, se întîlnesc în mOd.~~ frecvent cazuri CÎnd este necesar să se de1;ermine coordonatelelinuia sau mai multor puncte situate pe- un segment de dreaptă (f,ig. 52), pentru care se cunosc coor:donatele puncteloor din capetele segmen'.;; tului A(XA, YA), B(XB, YB) şi distanţa d din punctul II de origine A pînă la un punct M situat pe seg;men- ~ B f! tul AR. '1, Problema se poate rezolva prin procedee analitice ~ ":;~ şi trigonometrice, folosindu-se cu precă:dere procedeul I ,,;~~ trigonom:tric, Din cooI1donatele punctelor A şi B se I /j :calculeaza : I 'll' '/ - orientarea segment'ului : y)' 'v,,ţ~
l' ,",

'1 4 I

tCI
-

'"

9AB= --

YB-YA

XB-XA

sau ctg punctului

(jAB

= --;

XB-XA YB-YA

l/
,Fig. 52. Punct pe

,::~
segment.

coordonatele

M aflat pe segment:
6AB

XM=XA+dcos
YM=YA

+dsin 6AB.

..

~~. ri,
ctl;.'

~
~,

Exemplu. Se cunosc coordonatele punctelor din capetele segmentului: A(x=4 354,22 m; y=5 430,13 m), B(x=4 488,00 m; y=5 678,65 m);;'!' şi dist,anţa d=157,35m de la punctul A la punctul M. Se cere să secalculeze coordonatele punctului M. " orientarea segmentului: ctg
(jAB

.'1
'1"
;;;;~ '.~VI,
.,.;;,

...~1

'1

~!

~~:

,*~
';"1 1
:.t~i~

1;
~,;~

448800-4354,22

. ..

_
-

+?4RS?'

+133,78 =0538307-

,

Î~
,~,~,

It'
~,

'6AB=6811 56c23cc ; cos (jAB=0,473

995; sin (jAB=.0,880

527;
'1,71

ÎI

~

''"11''

f

-

coordonatele Punctului 1\1: =4 354,22+(157,35. 0,473 995)=4 428,80 m; YM=5430,13+(157,35. 0,880 527)=5 568,68 m.
XM

car,e se verifică cu ajutorul relaţiilor:
, ,

XR=XB+dACcos,9AC'; YR=YB+dACsin 9AC.

,

Dacă pe acelaşi segment sînt mai multe puncte, problema se rezolvă în mod asemănător, orientarea rămînînd constantă, iar distanţele variabile. Exerciţii: Se cunosc punctele: A(x=2 764,44m; y= 3017,69 m) ; B(x=3169,03 m; y=3 153,89 m). Se cere să se deţermine coordonatele unor puncte situate pe acest segment, la distanţele indicate în schiţa alăturată. ,
A 20 '35 36 e-----,O-II!l37 . 38 ,e 39 ---0,----+-75.80_, 40 __ &-0 B

. ca

I

Exemplu. Se cunosc coordonatele punctelor din capetele' segmentulUi de dreaptă A(x=2 055,58 m; y=3 207,40 m) şi ,B(x=2 230;38m; y= =3269,05 m) şi coordonaţele punctului C(x=2 251,85m; y=3 482,89 m) exterior segmentului de dreaptă. Se cere să se ducă prin punctul C o paralelă la dreapta AB. Calcululorientărilor si distantelor este arătat în tabela 83, iar al coordonatelor în tabela 114." . I ," .
Tabela 83
Calculul
Denumfrea punctelor

. . 1+- .5<41 +-25.00-+

1" +-7.80~ I +-.1.00..1

I +-124.20~ +-ce,t..•
PUNCTELOR DREPTELOR NECESARE ' PARALELE

I

I
x

orientări lor şi distanţelor

,

2. CALCULUL '

COORDONATELOR TRASAiRII

y 1

tg 6 sau etlr 6

Orientarea 6 Il' e ce

DIstanta

d 'c-

I

.
,-.,"':

m

.--

Cunoscîndu-se coordonatele a două puncte A şi B (fig. 53, a) ce definesc o dreaptă şi coordonatele unui punct C exterior acestei drepte, se cere ca prin punctul C să se ducă o dreaptă paralelă la dreapţa AB. Problema se rezolvă prin determinarea Coordonatelor unui punct auxiliar R care prin găsi la intersecţia, paralelei la AC dusă prin B, cu paralela la AB dusă se va C. ,

A
B L\

2 055,58 2230,38 + 174,80 2055,58 2251,85 + 196,27

3 207,40 3269,05 + 61,65 3207,40 3482,89 + 275,49

tg 8=0,352 689

8AB=215858

dAB=.185,35

A
C L\

ctg 8=0,712439

0AC=60

59 17 dAC=338,25

~--". ..

-,~---,.,._~ ...

8.-- ____
/ I I I I I /

..,.R

I
I

A

/
.e
I

r--o
I
I

il

p

Calculul

coordonatelor
cos 6

punctului

R
I

Tabela 84
x

I I

I
I

." Ci

~
OI

'Distanta d

Orientarea 6

I

I

d cos 6 d sin 6

sln.'6

A"------Ic
a
Fig. 53. Drepte paralele.

. b

CR'

dAB~ =185,35 dAC= 338,25

°AB= 21 58 58 SAC'" 60 59 17

0.943065 0,332609 0,580241 0,814445

,+174,80 + 61,65 +196,27 +275,49

~:~~:~~"~~;": ..I
2426,65 3544,52

8R
,
,?}i" ,

I

R

,<

Pentru aceasta se calculează din coordonatele - orientarea 9AB, distanţa dAB; - orientarea 9Ac, distanţa dAC.

punctelor

cunoscute: In cazul cînd se cere ca punctul R să fie situat pe o dreaptă BP (fig. 53, b) coordonatele acestui'a se obţin prin intersecţie, folosind coordonatele punctelor B şi C şi orientările direcţiilor BP şi AR . Exemplu: Se cunosc coordonatele punctelor. A(x=2 822,37 m; y= =3974,19m); B(x=2997,17m; y=4037,83m; P(x=3018,64m; y= =4249,68 m şi C(x=2 763,54 m ; y=4 087,20 m). Se cere să se determine coordonatele punctului R situat pe dreapta BPşi pe paralela d~ă' prin, punctul C la dreapta AB. Calculele sînt arătate în l:,abela85, şi în tabela ,86.. 173
') j

Coordonatele pUnctului Rse pot determina folosind relaţiile:

1;;.
~~.~

,

XR=xc+dAB YR=Yc+dABsin

cos BAB;
9AB,

172

~~~!~ţ
fk';':f
~ '"(i4 ţ;:.•.• ~~.. ~,-~;.•. ..:~ ! :

I

i

\

J..:-"-l

Tabela 85
Calculul
Denumirea punctelor x

orientărilor

(din coordonate)
y te 6 sau ctl[ 8. Orientarea 6

(j AB

= 6~g5(;c23ee ;
100g

,

I

(jMN

=

(jAB+

100g

= GE,g56'23ee+
527 ; sin

= 1681[56c23cC ;

cos (jMN=0,880
3974,19 4037,83 + 63,64 4037,83 4249,68 +211,85
tgBAB

eMN=0,473995;

A B

~
p tl

2822,37 2997,17 +174,80 2997,17 3018,64 + 21,47

=
22 22 80

0,364073
etg8BP

xN=4 428,80_(72,15'0,880527)=4365,27

m ;

B

=
93 57 OI

0,101 345

Tabela 86
Calculul
Denumirea punctelor x

coordonatelor

(prin
I

intersecţie)
y Orientarea 6

,

I

tg 8 sau etg 6
+0,101345 etg +2,746702

B

R
C

2997,17 3011,32 2763,54

4037,83 4 177,41 4087,20

93 57 OI 22 22 80

3. CALCULUL

COORDONATELOR PUNCTELOR NECESARE. TRASARII DREPTELOR PERPENDICULARE

Denumirea punctelor

x

y

In mod frecvent se întîlnesc două cazuri: ridicarea: tlneiJperpendiculare dintr-un punct de pe o dreaptă dată, şi coborîrea unei perpendiculare pe o dreaptă, dintr-un punct exterior dreptei. Pentru ridicarea unei perpendiculare se dau coordonatele punct,elor (il şi B) din capetele segmentului de dreaptă, coordonatele punctului M care este piciorul perpendicularei şi distanţa d, lungimea perpendicularei (fig. 54). Pentru determinarela coor<ciona'telor ut1lctului, se calp culează orioen:ta,rea in coordonate a direcţiei AB(e AR), 'la d care se adună 100g pentru obţinerea orientării direcţiei MN (eMN). Coordonatele punctului N se obţin prin relaţiile:
XN=XM+Cl~-.!.

A
B

2845,56 3120,15 +274,59

3304,30 3486,92 -1- 182,62

tge=
0,665064

37 36 27

(jMN=(jAB-I-

g cc lOOg = 371[,lee27 -1- 1002'= 137 36c27 .

N

A
Fig. 54. Drepte perpendiculare.

Exemplu: Se cunosc coordonatele punctelor: A(x= =4354,22 m ; y=5 430,13 m ; B(x=4.488,00 rn; y= = 5 678,65 rn) ; M(x=4 428,80 m; y=5 568,68 m) şi di.=;tanţa MN (d-72,15 m). Se cere să se oaIlculeze coordonatele puniCtului N.

------------

YN=YN+cxsin8MN•

37 36 27

337 36 27

174

\

\

!

4. CALCULUL

COORDONATELOR

PUNCTELOR

AFLATE 5. CALCULUL COORDONATELOR PUNCTELOR AFLATE LA CAPETELE, DE DRUM

LA INTERSECŢIA

DREPTELOR

în funcţie de poziţia punctului deaihtersecţie se deosebesc trei cazuri: - pUnctul de intersecţie se află pe ambele drepte; pe una din drepte şi În prelungirea celei de a doua drepte; pe prelungirea ambelor drepte.-

0:~

Folosind procedeul: ţrigonometric, În toate cazurile se calculează mai JntÎi orientările dreptelor, utilizînd coordonatele _punctelor ce definesc dreptele respective, şi 'apoi coordonatele pUnctului de intersecţie, cu ajui6rulteiaţillotclln6scut~ de laihtersecţia Înainte. . E:~e~plu'Ae dau coordonatele Pl{nctelor 440,37 fi ;y= =3266,46 m) ;~=2 301,45 m; y=3 489,82m), care definesc dreapta AB :şi punctele C(X=2 291,45 m; y=3 240,82 m); D(x'=2 436,51 m; y= .3 577,45m), care definesc dreapt,a CD. Se cere să se calculeze coordonatele punctului $, situat la intersecţia celor două drepte. Calculul orientărilor .. stearăţat În tabela 89, iar al coordonatelor În tabela 90. ~
Tabela 89

Dacă se cere să se determine coordonatele unui punct R - capăt al unui drum de lăţime l, cunoscîndu-se coordonatele a trei puncte A, B, C, (fig. 55), calculul se va desfăşura asţfel : - din coordonate se calculează orientările direcţiilor AB şi AC ; - se calculează unghiul a.ca diferenţă a orientăr.ilor : e<=9AB-6AC; se calculează distanţa d folosind unghiul a. şi lăţimea drumului l: d=-.-; S111 a. se calculează coordonatele punctului R ca punct pe segment: XR=XA+d YR=YA+d cos 9AB; sinliAB .
I

..~1 ~

,~ji

.. i~
i~j
.'~}.

~i;'~
-,

@X=2

,~
.,.~;

.-tt

. Calculul
Denumirea punctelor

orientări/or

Exerciţiu: Să se determine coordonatele punctului R - capăt de drum, cu lăţimea l = 12,00 m (v. fig. 55) cunoscînd coordonatele punctelor marginii frînturii de drum: A(x=l 734,02 m; y='l 765,4'3m); B~x=l 749,05m; y=l 919,54 m); C(x=1920,60 m; y=l 837,47 m).

'~I' Ii
,~.
:.~i.'t
.~~.

~Ifj

x

y

tg

e

sau etil'

e

A B il C D

2440,37 2301,45 -138,92 2291,45 2436,51 +145,06

I

Orientarea Il' e

e
ce

c

3266,46 3489,82 +223,35 3240,82 3577,45 +336,63

ctg6=
0,621 955 135 42 20

t N
I 'i
!

c
/
/ /

ctgS=
0,430918 74 09 76

Li

I I
I I

/
/

/ / Calculul
.Denumlrea punctelor _ x tg

coordonatelor

Tabela 90 Fig. 55. Puncte la capele drum. '9 de B Fig. 56. Puncte la frînturi drum. de

e

sau etil'

e

y

Orientarea Il' e

e
ce

..
A S C
-

'il
6. CALCULUL COORDONATELOR PUNCTELOR AFLATE LA FRINTURILE DE DRUM

'5:~

2440,37 2358,93 2291,45

-0,621955

ctg
+0,430918

I

I

3266,46 3397,41 3240,82

135 42 20 74 09 76

.176

Se cere să se determine coordonatele punctului M, care reprezintă frlntura unui drum de lăţime k şi l, cunoscînd coordonatele a trei puncte ./lBC ale marginii frÎnturii de drum (fig. 56).
12 -. Caleble topografice

177

"il
••••

,ii
Pentru obţinerea coordonat€lor punctului iVI se calculează orientările din coordonate ale direcţiilor AB şi AC, iar din diferenţa acestora unghiul z. Se consideră punctele Pj şi P2 capete de drum, ale căror coordonate se obţin din relaţiile :
,~

ii

P1

I
(

XI =XA +d]

cos 6AB=

XA

+ --!!- cos 6AB
Sin "

.,

1 ¥ i I)
,?,;v
~'li.

1,

Yl=YA+

. LJ d 1 SInvAB=YA+

, ,'Ii

l1il

k, LJ -o-SIn'JAB
Sin"

_f
'~

X2=XA +d2 COS 6AC=XA

1 + -,Sin "

COS

P2
Y2=XA +d2 sin

6AC

CAPITOLUL

VIII

SI
,,O

6AC=YA+

_._1_ sin

sin"

6AC'

CALCULUL

NIVELMENTULUJ[~1

Coordonatele punctului iVI se obţin din coordonatele punctelor P şi P I 2 ca puncte pe segment, cu ajutorul relaţiilor:
XM=XA k + -,Sin" -.k

A. GENERALITAŢII~ Scopul nivelmentului este de a determina distanţele pe verticală între punctele ele pe suprafaţa terestră şi o suprafaţă de referinţă. Ca supra.,. faţă de referinţă a fost aleasă suprafaţa geoidului, adică' suprafaţa mărilor.' şi oceanelor considerată prelungită pe sub continente, pentru care s-a adoptat cota zero, aceasta fiind o suprafaţă de nivel Se poate considera că, prin fiecare punct de pe suprafaţa terestră, trece o suprafaţă de nivel. Diferenţa între razele de curbl,lră a două suprafeţe de nivel oarecare, se numeşte diferenţă de nivel relativă, iar diferenţa între razele de curbură ale unei suprafeţe de nivel oarecare şi a suprafeţei de nivel de referinţă se numeşte diferenţă de nivel absolută. Valorile numerice ale aces1pr diferenţe de nivel se numesc: cote relative şi respectiv, cote absolute. Din figura 57, a rezultă că între punctele A şi B este o diferenţă d'e nivel relativă determinată de suprafeţele de nivel S2 şi SI, aceasta fiind: AB=R2-RI, iar diferenţa de nivel absolută a punctului A este determinată de supra-"~i feţele de nivel S2 şi So, fiind: ' D.hA
= R2-Ro.

cos 6AR+
SIn vAB+
'LJ

-,-

1

S1I1"

cos 6AC;
vAC.
LJ

~.Y ,
;\/i}~

YM=YA+

Sin"

-,-SIn
Sin"

1,

II

'1'

Exerciţiu: Să se determine coordona1;ele punctului iVI, care reprezintă frîntura unui drum de lăţime k=15,00 m şi l=12,00 m, cunosCÎnd Coordonatele punctelor marginii frînturii de drum: A(X=4 201,59 m; y= =2987,68 m); B(x=3 789,22 m; y=3 602,62 m); C(X=5 193,23 m; y= = 3 235,73 m).

i
I
~ ~~

.~

.,o<,,~,;
/'

I

I

,I
1

I

De exemplu: - cota relativă a punctului A faţă de punct,ul B este': S2-S1 = 125,00-80,00 = 45,00 m, socotind că suprafaţa Rj a fost aleasă ":I'jC~ ca suprafaţă de referinţă; ',;:' - cota absolută a punctului il este' ':: S2-S0= 125,00-0= 125,00 m, ca suprafaţă de nivel de referinţă fiind ;l~~ suprafaţa de cotă zero. \(i;1î Toate punctele situate deasupra suprafeţei de nivel de cotă zero, au;:1 cotele absolute pozitive, iar cele situat,e dedesubtul acestei suprafeţe au ,ti cotele absolute negative, acestea numindu-se şi 'cote batimetrice. Astfel, '::{{l punctul iVI are cotă absf)lută pozitivă, iar punctul N are cotă absolută neff,~ gat~vă sau bati metrică (v. fig, 57, a). 179

1~

'~I
'~',~,',iill~ J}

,\

\\

"lf~

:~

M

---

-----

B"" ".•.•...•. .•.•...•.

.•.•.....•
'"

"•....•.

-

•..•.

"-

,)

Orice punct de pe suprafaţa terestră se află pe prelungirea unei raze, ' prin el trecînd o suprafaţă de nivel, care reprezintă nivelul real (fig. 57, b). , Instrumentele de nivelment asigură însă planuri o'rizontale, tangente la suprafeţele de nivel în punctele respective, care sînt planuri de nivel aparent Depărtarea între suprafaţa de nivel reală şi planul nivelului aparent, se măreşte proporţional cu depărtarea faţă de punctul de tangenţă. Pentru punctul M diferenţa între nivelul real şi cel aparent în raport cu punctul P este distanţa a-b, care se datoreşte curburii Pamîntului. Calculul corecţiei de curbură a Pămîntului. Pentru obtinerea cotelor de nivel reale, trebuie să se corecteze cotele de nival aparent cu o corecţie de curbură. Din figura 58 rezultţl că se poate obţine corecţia de curbură astfel:
(R+C)2= R2 +d2,

-;~:'.'
c

,.'.i
;,it

de unde:
a R2+2 Rc+c2=R2+d2.

i
~
,'~

1

<s1.

v
p

Se reduc termenii asemenea, se dă c factor comun şi se împarte cu

v
o 'M

Il

+c, rezultînd:
112

'\:ţ~ ~I~
.{;~

s

c= 2R+c; termenul c de la numitor fiind foarte mic în raport cu raza terestră poate fi eliminat şi deci : c=
d2 -21< '

i

t

.•.

R

b Fig. 57. Suprafeţe

aceasta fiind corecţia de curbură a Pămîntului, cu care se corectează diferenţele de nivel măsurate, Cotele punctelor situate pe suprafaţa terestră se pot obţine prin nivelment geometric (direct) sau prin nivelment trigonometric (indirect).
de niveL

,~

B, CALCULUL NlVELMENTULUI GEOMETRIC
M

.~.'.

'1:
l~ilf.
:'.".'.~.• .•co"'.'

Prin nivelment geometric se poate obţine direcţ diferenţa de nivel între două puncte (A şi B), Pentru aceasta, la jumătatea distanţei dintre punctele respective, se staţionează cu un instrument de nivelment (fig. 59) care determină planul orizontaL ,În cele două punct,e (A şi B) se aşază în poziţie verticală cîte o miră, pe care se citeşte cu ajutorul instrumentului înălţimea a şi b dintre sol şi planul orizontal determinat de instrument. Diferenţa de nivel va fi egală cu diferenţa citirilor, deci :
fJ.h=a-b.

'I~'
"

~

:~.
..~~rţt '

;+: ,J\ "I~

"'" 1
0:. J,:."

Dacă se cunoaşte cota unuia dint,re puncte, se poate obţine şi cota celuilalt punct prin adunarea sau scăderea diferenţei de nivel, deci: CB=CA+a-b
Fig, 58, Corecţia de curbură a pămîntului.

şi

CA=CB+b.:....a. 181

!il
~~/

~(

"

~"""

't_-~~;:",;?~~~

1t:'-=.~'?~~;::;~~ •. :::~;~~~

-

__~}

~

3,

-;~~~:..".~dma::

W •.

,.

.1

_.ti

~R ~.;~~-'~

.••..•. _...,........--_._----,.--.,.,.;.""'-"'~~"';~~~ ~..•••

I

/
Por/ee O,./zontala Por/ee

.;, in care: a este înălţimea instrumentului; b _ valoarea citită pe mira aşezată în puncţul B ; atmosferică. c _ corecţia de curbură a Pămîntului şi de refracţie

;or~

'1
<~,

d,q

:]1

fb

.'.'•.•. .;,..~I
a
.c::

1

.__
geometric.

':J

t.

;\'~~
Fig. 61. Calculul cotei În cazul nivdmentului geometric de mijloc.

'1"
\ \ \ \ ',1

Fig. 59. Calculul

cotei prin nivelment

I
I

1 1 I

I

•...

in cazul nivelmentului geometric de capăt (fig. 60) intervine curbura Pămîntului şi refracţia atmosferică, iar diferenţa de nivel este dată de relaţia:

\II

O

• "1
;
.Cb_

)~

a+c=/:,.fz+b
de unde

M=a-b+c,

in cazu~ cîn~ aparatul s_e găseşte între cele. două mire aşezate în.:':"!I" punctele A ŞI B (flg. 61) rezulta: .. .p::, a-ca=!:J.h+b-Cb ,:li'ii de unde :Jili M = a-b+ (Cb- ca),';~1
i~. care a şi b sint va~or~le cit~te 'pe cele dou~ mire, iar

ţnle de curbura
tl

a PammtulUI

SI

de refractle

atmosfenca

ş~Ca, corec-1,lt! m punctele~1,

A Ş\:'acest caz, efecţul curbur:i Pămîntulu~ şi al refracţiei atmosferice se micşorează, deoarece corecţia Cb se adună, iar Ca se scade. Cînd apa-,:l1 ratul se găseşte la jumătatea distanţei dintre cele două puncte (dA=dB':~~ c~= Ca), efectul curburii Pămîntului şi al refracţiei atmosferice este nul
ŞI

'~I
'.11'

f,.h=a-b.

Nivelmentul geometric se execută prin radieri, drumuiri şi combinaţii

.7:

'i$!\~

«:'

/
/

1
/

ale a",'o,a.
1. CALCULUL RAD1.ERILOR DE NIVELMENT GEOMETRIC

4I!IiI
~\ '/l$.

I

i
1
I I
I /
/

"
/ / /'

"

,1 ,,/ V

o

Fig. 60. Calculul

cotei În cazul nivelmentului
1 miră.

geometric

de capăt:

Cotele punctelor radiate pot fi determinate prin nivelment geometric'folosind nivelmentul de capăt. La calculul radierilor se întîlnesc două cazuri: cînd se cunoaşte cota punctului de staţie şi trebuie aflată cota unui punct exterior şi cînd se cunoaşte cota unui punct exterior şi t{ebuie determinată cota punctului de staţie. ,.,' .:.

182

183

;=-==7','::~.:c.:;•.

.. . I. ~
.~
-'1"'

in primul caz, cota punctului necunoscut C8 este egală cu cota punctului de staţie CA, la care se adaugă înălţimea instrumentului 1 şi se obţine în acest fel cota orizontului, din care se scade citirea de pe miră b. adică:

2. CALCULUL ŞI COMPENSAREA DRUMUIRILOR De:: NIVELMENT GEOMETRIC

'::'~

,~:~;.' ... i
<'
.,\

C8=CA+I-b.
Exemplu: Să se calculeze cota punctului B (fig. 62), ţinînd seama ele următoarele date: - cota staţiei 'CA este legală cu 242,635 m ; - înălţimea 1 a instrUJnentului este ;,egaIăcu 1,355 m; - citirea b pe miră este egală cu 0,865 m.

1.355m ~ __ 24J,9gO ----J

O.855m b

Fig. 02. Calculul

cotei unei radicri.

A (Z"l,6J5m)

Cota necunoscută a punctului B este: C B = 242,635+ 1,355-0,865 = 243,125 m. in al doilea caz, cînd se cunoaşte cota unui punct exterior, COţ3necunoscută a punctului de staţie CA este egală cu cota punctului exterior Ca, la care se adaugă citirea de pe miră b, obţinîndu-se astfel cota orizontului, din care se scade înălţimea instrumentului 1, adică: CA=C8+b-I. Exemplu: Să se calculeze cota punctului.ll de următoarele date: (v. fig. 62), ţinînd seama

.. Drumuirile de nivelment geometric se execută prin nivelm~nt de;Î mIJloc. La calculu.l d:um,-:i~ilor de nivelment, se înt~lnesc următoarel~ cazuri:. '•:':....<l.. ~' .I;l\~.~ _ drumUlre mchlsa pe punctul de plecare; . :.iii _ drumuire închisă pe punct cu cotă cunoscută ;;¥, _ drumuiri cu puncte nodale, care pot fi cu un singur: punct no-::: daI sau cu mai multe puncte nodale. ~~ a. Calculul şi compensarea unei drumuiri de nivelment geometric înrf4 e1Jisă pc punctul de plecare. L~ acest calcul se disting două cazuri: de ,J~ compens~r~. a ~lferenţelor de o.lvel ŞI de com~ensar~ a cotelor. Calc:.ul~l.t!l compensarll dIferenţelor de mvel se executa dupa cum se arată In :~I"" tabela 91.. "li In coloana 1 se înscrie denumirea st,3ţiei, în coloana 2 niveleul, iar:iJii citirile duble pe miră (înapoi, înainte) şi media lor se înscriu în coloanele!~ ţ; 3, 4, 5 şi 6. Diferenţele de nivel se calculează folosind formula. de baza Llh=a-b şi se înscriu în coloanele' 7 şi 8, corespunzător semnului alge',~" bric rezultat. >1 De exemplu, în staţia 1 se face diferenţa dintre media citirilor înapoi,i a=1,586m si media citirilor îna.w.te b=2,184m si 1'ezultă diferentoi~ a-b=-0,59'8 m. Această diferenţă se înscrie în coloan~ 8. . .; In staţia 2, diferenţa de nivel dedusă este +1,37p m, deoarece media ~ citirilor înapoi este mai mare decît, media citi'rilor înainte :"

,'fI

'I

"/.

:~~,

a-b=3,461-2,085=+1,376

m.

Cota Ce a punctului exterior este egală cu 243,125 m; înălţimea 1 a instrumentului este egală cu 1,355 m ; citi,rea b pe miră este egală cu 0,865 m.
1

~ci:

CA= 243,125+0,865-1,355

= 242,635 m.

Exerciţii: 1. Să se calculeze cota punctului B, toarele date: cota punctului .Il (de staţie) = 86,492 ; tului 1 =1,425 m şi citirea pe mira aşezaţă în punctul 2. Să se calculeze cota punctului de staţie A, punctului B= 186,542 m; 'înălţimea instrumentului pe mira aşezată în punctul B, adică b = 0,945 m. 184

cunoscîndu-se urmăînălţimea instrumen-, B, adică b = 1,623 m. cunoscîndu-se: cota 1= 1,386 m şi citirea

I

I

I \

I,
I

În acelaşi mod, se continuă pînă se deduc toate di,ferenţele de ni'veI. Suma diferenţelor de nivel pozitive trebuie să fie egală cu suma diferenţelor de nivel negative. Nepotrivirea dintre ele reprezintă eroarea de neînchidere a poligonului. Pentru a se menţine egalitatea,:se corectează algebric diferenţele de nivel deduse, cu aceast,ă eroare cu semnur schimbat. In cazul exemplului dat, eroarea de neînchidere a diferenţelor de nivel Ll= +0,085 m se împarte la şase (numărul diferenţelor de nivel) şi se obţine corecţia egală cu +0,014 m, care se aplică cu semn schimbat, se adaugă sau se scade, după caz, din diferenţa de nivel dedusă a pjJ.rictului, obţinîndu-se astfel diferenţa de nivel compensată a aceluiaşi punct (coloanele 9 şi 10). La diferenţa de nivel dedusă a staţiei 1 egală cu -0,598 se adună corecţia -0,014 m şi se obţine diferenţa de nivel compensată a aceluiaşi punct, egală cu -0,612 m ; la fel, la diferenţa de nivel dedusă a staţiei 2 egală cu +1,376 se adună algebric corecţia -0,014 m, şi se obţine diferenţa de nivel egală cu + 1,362 m şi aşa mai departe, pînă :se obţin toate diferenţele de nivel compensate. Ca verificare, suma diferenţelor de nivel ('u plus trebuie să fie egală cu suma diferenţelor :de nivel cu minus. . : In coloana 11 se înscriu cotele compensat,e care se obţin prin adunarea algebrică a diferenţelor de nivel compensate. 1

Punctul

de plecare A, cola 206,462 m
CItiri Inapoi a pe mira, m

Drumulre de nivel menI geometric Compensarea diferenţelor de nivel
Diferente b Medii 6 Deduse de nivel (tJ.h-a-bJ, m Compensate

Tabela 91
Punctul de închidere A col a 206462

O 0..., 1

'" "'~:I'" ~~~ ",," "':1'"

m

N":''"I
AB
o

Duble
3

I

I

Medil 4

1
__

1,584 1,588

_.~. 1,586 3,461

I

Inainte Duble 5

I

+
7

I

8

+ 9

-

Cote eompcnsate (CA+llllJ m
II

'" "'..= .=
E:I 00.

:10 "':1

""
12

Schita

I

10

13

2,186 2,182

2,184

0,598 -0,014

206,462 0,612 205,850
----

A

2

BC

3,459 3,463

2,086 2,085 2,084 1,140 1,865 1,140 1,088 3,280 1,090 1,092 3,462 0,625 3,462 3,462 2,837 -0,014 2,190 -0,014 2,17G 210,099 1,140 0,725 -0,014 0,711 207,923 1,376 -0,014 1,362 207,212

I~
C
4

B

-3

CD

1,864 1,86G

,
D
F .....

,
B
2

--- --4

DE

3,280 3,280

,
[

-5

E

EF

O,62G 0,624

.
O

c

,

-6

FA

I
I
4,249

2,851

207,248

0,420 0,420

I

0,420

1-1.190 1,191 1,192 0,771 -1 0,015

----

F --

! -~

4,291

I

4,20h

I

I

0,786 4,249

206,462

A

n=+0,085 c=-(0,085

: G)~~--O,OI4

n=O

--_._--

...

---------------Tabela 92
Dnimulre de nivelmen\ geometric Compensarea cotelor

Punct

de inchidere:

A, cola 206,462 m

PUnct de piecare:

A,

cota 206,462 tii
Citiri pe miră m Inainte Duble
b

Diferenle de nivel dedusc, m

Denumirea pu llcte 1 or
de staţie

Nlveleu Duble

Inapoi a Medii

Cote provizotii m

Coreelli
III

Cote definitive
OI

Denufnirea punctelor

Medii

+
1

+

+
7

8 9
10 II 12

I

-

2

3

4

I
\

5

6

1

AB
BC

1,584 1,588

1,586

2,186 2,182

2,184

0,598

20G,4G2 205,864

0,014

206,462 205,850

A

B

2

3,459 3,463

3,461

2,086 2,084

2,085

1,376

207,240

-0,028

207,212

C

\
3 CD

1,864 1,866

1,865

1,140 1,140

1,140

0,725

207,965

-'0,042

207,923

D .--

4

DE

3,280 3,280

3,280

1,088 1,092

1,090

2,190

210, \55

-0,056

210,099

E

.
3,462 2,837 207,3\8 -0,070 207,248 F

5

EF

0,626 0,624

0,625

3,462 3,462

6,

--0,085 206,462 A .--

FA

-

0,420 0,420

0,420

1,190 1,192

1,191

0,771

206,547

~

,

1,,-.

'.

:""

<J~' l,~.f' ~~'Î

Calculul compensării cotelor (tabela 92) se efectuează în general ca şi calculul compensării diferenţelor de nivel. Datele măsurărilor de pe teren sint aceleaşi şi se fac aceleaşi operaţii de calcul pînă la obţinerea diferenţelor de nivel deduse. Cu ajutorul acestor diferenţe de nivel se calculează cotele provizorii ale punctelor. Eroarea de neînchidere este diferenţa între cota definitivă a punctului de închidere şi cota provizorie dedusă a acest,uia. Corecţia se obţine împărţind această eroare la numărul cotelor provizorii. Această corecţie se aplică proporţional, cu semn schimbat cotelor provizorii, obţinîndu-se cotele definitive. ,Inainte de a se trece la compensare se verifică dacă eroarea de închidere se încadrează în toleranţa calculată cu formula: T=O,020 în care D este lungimea drumuirii.

ii
!j
~,

:1

\.;,~. 1.'Ii',

." .~

] ""1

C')

Inl"l

-ound •• JIW'nuaa

[-1
C'l -

<t:

ctl

I

U

Q o M o

I ~ I ~ I "
O>

I ~ I
I ~ I

';

•... '"
o q o

1:"-

."

::

v:n

;O

"

O~E ve.
E

-,.;C"5

I

t.D t.D. MO> L()~

I
I
I

1ce

O)

o o

e
~ I

~~
"'" O>

~
C'l 1'-

_~

o ~
1'<D 00.

00
1'-

I ~.' ~.
O> <D

o
M

~

I,~ ~
I ce

I ~ i
I I

'" 'O C.J
::c
eu

I~

"'.

VI gaa'.

:<;

c

. In acest exemplu,

D= 1200 m, deCI T m =0,020

.

V 1000=0,024 m.
1200

" :2
C.J

~
eu

!
II

1(
E o

"<-

I I I

I II

~
-

'

'<"1

u --

+

<D

00

O>

,S

Rezultă că măsurările au fost, bine executate, iar diferenţele între citiri au fost cele normale, deoarece 0,014 m<0,024 m. b. Calculul şi compensarea unei drumuiri de nivelment geometric Închisă pe un punct cu cotă cunoscută. In acest caz, cotele se calculează la fel ca la drumuirea închisă pe pUnctul de plecare, eroarea de Închidere obţinîndu-se din diferenţa dintre cotele definitive şi cotele provizorii. Această eroare trebuie să satisfacă aceleaşi toleranţe. Exemplu. Intre punctele A şi H s-a executat o traversă de nivelment geometric, rezultatele măsurărilor, calculul şi compensarea efectuÎndu-se în tabela 93. Mediile citirilor pe miră şi diferenţele de nivel s-au calculat la fel ca în cazul poligon ului. Pent,ru compensare s-a calculat mai întîi diferenţa de nivel dintre punctele H şi A (-3,683), diferenţa între aceste valori fiind corecţia (+ 0,025) care se repartizează in mod egal celor 7 staţii ale traversei, obţinindu-se di.ferenţele de nivel compensate, cu ajutorul cărora S-au calculat cotele definitive ale punctelor.
1Ifit,

"
't
::=

,p..

I -'" ~ r
'C

"" '
'"

'" >

I
00..,.

"'" ce

I

o '"

I

C'Î

I

00

O> o "'o "":0

00

-:6

~8

1 ce~q R~

'C

'" '" => I +
l"-

1-

+

--o

I "" ~",8~ b8
--o

I ~"

+

+

-~6'

+

~ 1".~':;
O>

o

el

","'" "",o

00
"":0"'

""'' ' 'I~
",o ",o ~
qo",
10•

'C

]
.nI

ILC)

'+,
"'" ~

+
1'-

'"

'" " ~
c

~
I

ce
M

'" ;1j
M
-1

<D

o

'"
-

-

~

M

00.

'"

I -. '"
11)11)

I

I

1'li)

"'l

I '" :c =>
l()M

"<-

I

o.

i,

E

o

qq

o"'"

li) li)

0>0>

00 ~<D

MM

MM
i

"'''' Mc6
I
o

'E ~ '"
-M

""

1°.
--

I

~
o "" ooC"')q li) 00 o

0000

N~~

<D <D -- .....•cqM~

""''''''

~~ci

I

"'l'"

<D.<D.+

1'-1'-

o.ce

77',!!.
-It- II'"
~ t.l")

Wl

I i~.,~'.~'.: l I~it;f~, ',;~rf.
?
"

.'~~
;:: ~
Ei

B(IJe, •.Um)

~I

P.j.U,2UU

J
C (2U9,19$m;

,

.)-

.;

,t., "/'
.IJ. W>

~

Fig. 63. Calculul

cotei unui punct

nodaI.

c. Calculul şi compensarea llnei reţele de nivelment geometric cu puncte 'nodale. Calculul unei reţele de nivelment geometric cu un singur punct ?iodal. Se consideră pUnctul nodal P care se găseşte la intersecţia a trei trasee de nivelment direct AP, BP şi CP (fig, 63), unlde punctele A, B şi C au cote definitive.

E '" ," .".
~

u

-I~T
1'1'-

U
I
M 00 li) 00

~

~

'::;; "il

1"'-

'" C'Î

I

O>

'" o
C.J

-<
(lJ

i ~I~~~
el

"

"<-

I

~. I

o.

~ o

..,.

'~

O>

U<I"

:r::",+

o

o
M

C'Î

r--.LI)

I

--

I

~~

e:-.r~~

00 ~ 00 O> MM

"' ~

eu ."
+" C.J

o.

@ C.J eu

z

~ ~

=>

-~I
ctl C',
<t:

I-L':> -I
-1ll,J

0000 <D. <D.

",,'1'-

'1) <D

0000 O.

ce

--

""'''''' ~"'C'i

00

"'" 00 O> O> 00

c0M

-

~

IS

IQ

~ ~

"
~

::t:

"

188
I~

-.)und e;)J!wnu~a

ar",S ap !"I"'

1_

r:l~ I~I~1"II -I~

"'''''.,,,i.'

;~;;,':/' i~:f':!"'/:,'f.

:~!~.

'II ,:.,1
,
'

Cota punctului P se calculează folosind diferenţele de nivel măsurate Între el şi punctele cu cotă definitivă. Cotele obţinute vor diferi Între ele În limita tolerantei calculate cu formula folosită la calculul drumuirilor. Cota definitivă' a punctului P se calculează ca media ponderatj a cotelor obţinute. . La determinarea cotei definiti,ve a punctului P trebuie să se ţină seama şi de greutate. Distanţa d Între punctele cu cotă definitivă (A, B şi C) şi punctul care trebuie să primească co1;'lP este diferită, iar erorile de măsurare se propagă în raport cu distanţa. Relaţia cu ajutorul căreia se calculează greutatea în măsurările de nivelment geometric este p=~. Avînd însă În vedere faptul că de multe ori distanţa nu se măsoară, greutatea se poate determina cu relaţiap=+, staţii de pe traseu. unde n reprezintă numărul de

,r~:
r,

~

.. Exemplu. S~ se calcule~e. c.otele punctelor nodale P şi R,(fig .. 64),: ţmmd seama ca cotele defmttwe ale punctelor A, B, C şt D smt. CA=118,452 m; CB= 126,156 m; Cc= 135,606 m; CD=131,182 m, iar ..dijerenţele de nivel sînt următoarele: pe pe pe pe pe traseul traseul traseul traseul traseul AP, BP, CR, DR, PR, oh= +9,878 m; oh= +2,159 m; ~h=-4,170 m; oh= +0,208 m; oh= +3,099 m.

'.l~ 1,

"1:
','

;~~

-

. '. .

'~ ..

1 ."" ..

~i

Ponderea se calculează ţinînd seama de numărul de staţii de pe fie'"' :.;111 care traseu. Pentru traseul AP, care are cinci staţii, ponderea estePA'=-}~ =0,200; =0,333; pentru traseul BP, care are 1;rei staţii, ponderea estepB=4~Ţ".j'l
.. I pentru traseul CR, care are patru staţii, ponderea estePc=Ţ=

Exemplu. Să se calculeze cota punctului nodal P (v. fig. 63), ţinînd seama că punctele definitive A, B şi C au următoarele cote: C.4 =286,562 m,. Ce =198,465 m,. Ce =209,199 m, iar diferenţele de nivel măsurate pe trasee sînt următoarele: pe traseul AP, oh=-41,126 m,. pe traseul BP, oh= +46,963 m,. pe traseul CP, oh= +36,258 m.

""1"'' - : .',
,. ~

=0,250 ; pentru t;raseul DR, care are cinci staţii, ponderea estePD=-}-

Cu aceste diferenţe d~ nivel se calculează cota provizorie a punctului P şi se obţin următoarele cote: din punctul A, Cp=245,436 m, din punţul B, Cp=245,428 m, şi din punctul C, Cp=245,457 m. Media aritmetică a celor trei valori reprezintă cota provizorie Cp=245,444 m. Ţinînd seama de numărul de staţii de pe trasee, s-au obţinut următoarele greutăţi: pentru traseul AP, care are trei staţii, greutatea este
PA

=0,200; pentru traseul PR, care are două staţii, ponderea estepp=,+--: =0500. t , Cota punctului P se calculează în prima aproximaţie din coteledefi'.~i nitive, la care se adună algebric diferenţele de nivel măsurate: " 'j '.. - din cota punctului A, Cp=1l8,452 m+9,878=128,330 m; . ~;~~~ ..:'.!~ .'.. - dm cota punctului B, Cp=126,156 m+2,159 m=128,315 m.' , .•,,~ Cota punctului P ca medie aritmetică simplă este egală cu 128,322m-il

'Ii

"I;'~

'/

(.135,&0.

= ~ = 0,333; pentru traseul
şi pentru
I

BP,

care are patru st,aţii, greutatea

este. este

8'/25,1".

PB=f=0,250 Pc='5 =0,200.

traseul CP, care are cinci staţii, greutatea

p. f28.32~

I , ..Z~ '.. 'Ii
~ ~ ,
.

::

3,099

Cota definitivă a pUnctului P se determină ca medie ponderată, fă-o cînd abstracţie de rădăcina comună 245,4 : C =2-4. •
p b ,"

p. £ .0,500

;411~<.""""'~.'I:.
.....

~ ~

+ 0,333.36+0,250,28+0,200.57
0,333+0,250+0,200

=2~4 43'9
o,

m.

a A. "8.~,,2

,'+~d
t3~ , Oom/82

Calculul şi compensa.rea unei reţele de nivelnwnt cu mai multe puncte' nodale. ln acest caz, cot,ele se calculează tot cu ajutorul mediei ponderate. Intîi se calculează cota unuia din punctele nodale, folosind punctele cu cote definitive. Apoi se calculează cota celuilalt punct nodal din punctelecu cote definitive, precum şi din cota obţinută ca medie ponderată a primului nodal. punct nodal. In acelaşi mod se procedează pentru fiecare punct. 190

Fig. 64. Calculul cotelor a două puncte nodale.

Îl
,.~~

.1"'' '

Coţa punctului P se calculează ca medie ponderată folosind baza comună a cotei obţinută în prima aproximaţie: C p = 1')8 3 _,

:':'( ,'~

+

30.0,333 + 15.0,::000 0,333+0,200

= 1')0 3')4
_'J, -

'1)
.i
.i.I.' '1 >;;...,

m.

191:.,'1" j

~
r
li

,

,/,-~

Apoi se calculează În prima aproximaţie cota punctului R din cote le ,definitive C, D şi P, folosind diferenţele de nivel măsurate: din cota punctului C, CR= 135,606 m-4,170 m= 131,436 m ; din cota punctului D, CR = 131,182m +0,208 m = 131,390 m ; din cota punctului P, CR= 128,324 m+3,099 m= 131,423 m. Cota punctului R ca medie aritmetică simplă este egală cu 131,416 m, .iar ca medie ponderată folosind ponderile şi baza comună a cotei obţinută În prima aproximaţie rezultă: C = 131
R

'" '" "

E

"'" " " <-.

'"

C'l O'>

;'-."

t'.: o
C'l

o u
ci ~ ~ :c u
,5
O> "O

ro

~ -e
Vl

ţ~
....,

;~ ~ ..~
...

,,)
.~

~

+

436.0.250+390.0,200+ 423.0.500 0,250+0.200+0.500

-l'31 419
-

L,

m.

~ '" o..

După ce se obţin cotele tuturor punctelor nodale, compensarea se face '.pe fiecare secţiune, socotindu-se ca un traseu Între puncte cu cotă .cunoscută. d. Calculul drumuirilor cu radieri. în cazul drumuirilor cu rad ieri, catele se calculează separat pentru drumuirea respectivă, compensÎndu-se .după forma drumuirii - Închisă pe cota aceluiaşi punct, sau pe puncte cu cote diferite. în carnetele de nivelment se fac aceleasi Înscrieri de date ca la drumuirea simplă şi apare În plus o coloană -.: radieri, unde În fiecare s.taţie se Înscriu citirile pe mire aşezate În puncte care urmează să primească cote. Corecţiile şi calculul definitiv al cotelor se efectuează ca şi la drumuirea de nivelment geometric simplă. Cotele punctelor radiate se calculează adunînd la cota punctului dinapoi diferenţa de nivel obţinută Între media rezultată din citirile duble de pe mira dinapoi şi citirile de pe mira aşezată în punctul radiat. Exemplu, Să se calculeze o drwnuire ele nivelment geometric între punctele care au cotele definitive: A=206,462 m şi D=207,923 m (v. figura din tabela 94) cu radieri din staţiile 1, 2 şi 3 către punctele 102, 103, 104, 105,106, 107, 108 şi 109. Datele de pe teren şi calculele se Înscriu În .carnetele de teren (v. tabela 94). Faţă de tabela 92 această tabelă are În plus coloana 7, În care se trec măsurările către punctele radiate. NeÎnchiderea se calculează ca diferenţă Între suma diferenţelor de nivel deduse ale punctelor drumuirii şi diferenţa Între cotele definitive. Suma diferenţelor de nivel deduse ale punctelor drumuirii este egală cu : + 2,101-0,598 = 1,503 m, :iar diferenţa Între cotele definitive este: 206,462-207,923 = 1,461 m. Rezultă neÎnchiderea .1.=1,503-1,461=0,042 m şi corecţia c=-0,042 : 3= 0,014. Cu această corecţie Înscrisă în coloana 11 se corectează cotele pro~vizorii din coloana 10, care au fost calculate cu diferenţele de nivel de.duse şi se obţin cotele definitive ale punctelor de drumuire, ce se Înscriu În coloana 12. 192

U C

•" ~ .. .:.£~
s,,-

,,-" ~g~ ",,>

ls::

",,~8 ....,....,
C'lC":)<.D

o:::

"''''' 0:::"""" ....,....,
Olf) ••••

<;,;

0<0""""'"
~ li.)Ln ~-

<D;~t -.:r
Cl.
•.

__t~ ,,,\,"'ţ~a

......•.••..•.••..•.••..• """"""""

:1-11
,}~
00

":",
ftf

/~ ,;'f,;;t
5~

ODo

;;::~ ,,>
"':: 2'2 o S

,

u

u

I~ ~
Il

c.DOCO L1.I "'d"C'lO 00

O

C'l

lO<.DN W<.D'"

r.O t-"' <D

000 C'lC'lC"'1

lr:;' o

tGr-"'cO
000
C'lC'lC'l

c:i •...'
o
C'l W C'l

C'l

_("OC"")_tC'll..D~-c.o r---"' 1:'-" r-'" 0:5' 00 00000 C\iNC'JC'iC"l

'"

\_-o::t' •.••~_.ţ CD _.

C'l O'>
O

r-:
C'l

l' oI'

\I';!;j~

'" Il ~ "',,~ "~i C'l

...
O

:o

•... <l)

•... '"
:l

u

" o

=1::

o
I
C'l <.D

o
1

o

6 :,p, .. ~~ o
C'l

ou> "o _N

u

...
<D W

-o

.

I

ce 2,~e,"'O!."~

~:l~
JL-o,e'.!~
Q)i ;:,~

lf)'~'11
lf)

(j)

3' ~I-~~-/~.
c.. ca
f-~

.;: .;
E
"O

sis

~
Do

""" <O
C'l

"""

tD
C'l <.DW •••• 0'> ",lf)

C'l '

•...
C'l

<D O'>

•...'
o
C'l

o::t:: . 'ti .'\~ <l <;) c: .,~ I ::.,
;.... M •.. C'I

o

o

o

~,

E
c:
:l

'al

~ ~ •.. "'" -'" I
.•... ;><3

I

1'"
ce

8 ~ 6~ ci -: o'" E + ++::l
M("'l')OO')l..D
L!')NQ\.QN C"':l c.. (O) oo::t' r-

00"

:; :; u
Cii u

~~IT + ,,_ "-,,, --\o'c
.~ ",,,,

•... """ o
lf)C'l ~(0 wO'>

Wlf)'" -"'C'I"'-"'

lf)

i~ ţ;"'" .i .' II S, '.~
'~f~

•••• <D

.

<]<:I~~

0.. 00-.:0
C"lNLî.)tD --.:r <.O o LQ<.DQ)""d"

r_' ••

.qt -u,~

~j

<D'" .•• W
<DW

I~ ~~; 8 '3
ro <l~
t

-1 <-

ci"":

& '5\<0 '"" ~ ""
C'lE~:o~~-"\ E
~

...
W

"":0
lf)

- .... 0.. _.. 0..

W

;;:'

o
C'l' <D """ ww 00 C'l"'N'"

d
<D C'l

-'
00

~Tt~ ~'
~ ;.J:ţ:
p;,,,,,

~;;':~:t~!
'l~' .Y,,,
>,'~~:',

w.::
ro ~

~ s-_I ~ -

ww
<.D W ,f:)

o

::s

"''''

C'l•• ~ ••

p, "

8 E 'C;

<:"

"'O.".

<D

...
<D

lf)

<.D W

:.'E
ţi")

",'
0'>'"
lf)

-'
,i .

"':0 i
O>

5

_

.o ~~\
" o

"'w Ww

",<D
<D <D

.,>;,.
:~';f'

1~~:'

•...

~}~
\
C'\I

"''''
C')"'C')"

ww

..5::

I
\

o.. JOtalJund

-i5
~ 13 -

~
O> C

~1"ZIA

BaJlwnuaG anlnS
JOlapunCl

",,~80::: ....,....,

O:::~~(j

....,....,

(j~~~~Cl •....•

-. -..
'"

(, .•....•
'.l
;
.'k

,
\
i

u

ap

\

-

C'l

'rl

'C.ulmnuaQ topografice
.

.I~~
;l",..

j
V."I~' :','~,~ ••

u'.:'~ •... ":;,;5,

Calcule

,.)t ..:f!.~ r:i"'.•

/~1
';};,\

:JlI

~

:_'.

Cotele punctelor radiate se determină din cotele definitive. De exemplu, din st,<iţia 1, pentru punctul 102 se calculează diferenţa de nivel, scăzînd din media citirii dinapoi pe mira aşezată în punctul A (1,586 m), citirea pe mira aşezată în punctul 102 egală cu 0,845 m şi se obţine 1,586-0,845=+0,741 m (coloana 8). Această valoare se adună la cota punctului A, deci CI02=206,462-J-. +0,741 =207,203 m. Pentru punctul 103 rezultă: C)o3=206,462 m-O,376 m=206,086 m. La fel se calculează toate celelalte puncte radiate. e. Calculul preciziei nivelmentului geometric. Precizia nivelmentului geometric este influenţată de erorile sistematice şi accidentale care Survin într-o măsurare. în lungul unei drumuiri, aceste erori se produc în raport cu numărul staţiilor şi sînt egale cu suma lor. Eroarea medie a unei diferenţe de nivel este dată de relaţia:
~. ţ-

H \.;
.i:'-

~!~

,

: .,.,;

., I .).I.. .... ~ . ,
!.
' c~

I

:1

~

c
.;-~

J

l ,
"'~ 1, F

') E=:i:: V ej+e2+
?

1 .~ ef; ..
O':~
",~

'1

...e,;,.
-?

.~

o
Fig. 65. 8(258.732)

unde e este eroarea care afectează măsurarea unei portee. Deoarece eroarea într-o staţie se produce la cele două portee, adică la citirea pe mira dinapoi şi la citirea pe mira dinainte, n fiind numărul staţiilor, se obţine; E=2e2n sau E= :teV21l. Dacă se not,ează cu D lungimea totală a drumuirii şi cu d lungimea unei portee se obţine: D=2nd sau 2n= d'
D

.1'' .1.~ "
.

A(21/t.J55) -.&
8_~oo> /.'183 /'171

?,1;8fl ?.I;59

8
"'~

A (238.74/t)
III

1

-'=b ""

.

deci eroarea totală a unei drumuiri

de nivelment geometric este:

E=

+eV!L il
£(217,320)
13 ~ 1.090 !,fffl ~ 'f

In cazul porteelor cu lungimea de 50 m eroarea e de citire pe mIra este de :t2,5 mm. Avînd În vedere că în fiecare staţie se fac două citiri, eroarea medie a unei staţii este egală cu :t 2,5 mm V 2. Pe un kilometru se fac În medie zece staţii, deci precizia pe kilometru este de : :t2,5mm

3.280 --G) 3.258 Fig. 66.

(;)

O

8

0(252.180)
Fig. 67.

&(2'11,431)

, ... i.. ~

.. ~ I l' J '~ 1 , 1
;-;~
'lift

~
rţj

,~
.,~

11
'~

,

.~

ri,'l

J! '~:l

~ fi

VI~~O =:t2,5mm
1 cm/km.

V20=:t2,5.4,47:~:t1l,2mm,

A (238,744)
El

adică de aproximativ
rii medii.

S
<P "<&\:'?

g
~1

C(241.431) B Slt1' ~ 1 •• 65

__" ..... !.i
.~
',lI

~ -,
'd
;;~

Toleranţele pentru nivelment.ul geometric se apreciază ca dublul ero-

~'O~~ ~ .\0

~t1'

o~

s;.
'?>-.~

Exerciţii. 1. Să se compenseze drumuirea de nivelment geometric (figura 65) închisă pe punctul de plecare A, care are cotă = 214,356 m. Citirile duble executate pe miră sint Înscrise pe schiţă la capătul fiecărui niveleu. Se va executa compensarea diferenţelor de nivel şi compensarea cotelor provizorii. 194

.
p o~
~ \:)',
J

~~ ~ ~
..• ?.>~ :
q~'~O~J!<'.i

I
~
3'...,
t:l

;

<f~
~'\.

':I~

(J

l:I 8(258.732) Fig. 68.

0(252.180)

195
\

\
'+",~.,~._

I'I' ~~ .
"""1

I~ tAt
. "''f~ ..'

~im

''>~~

-~'r"~,~;,"_-.("•... ,..

I

l

.>J: ••

it!
"1!'

. 2. Să se compenseze drumuirea de nivelment geometric (fig. 66) care porneşte din punctul A (CA=214,356 m) şi se închide pe punctul E (C£= = 217,320m), executîndu-se compensarea diferenţelor de nivel şi compensarea cotelor provizoriL 3. Să se calculeze cota punctului nodal M (fig. 67) aflat, la intersecţia traverselor de nivelment geometric sprijinite pe punctele ABCD. Pe figura -67' sînt înscrise cotele punctelor cunoscute, lungimile traverselor, diferenţele de nivel şi sensul în care s-a făcut măsurarea. 4. Să se calculeze cotele punctelor nodale 'P, R, S, folosind cotele punctelor cunoscute şi elementele măsurat,e înscrise pe figura 68.

;~'
'".~.'$ill
~}.i.,
.,;~~ .• '.'..~.'.' .'

.~
.~:

'J
:';.i

.,~

,~, :;...
I~~

1: ~~.

Dacă se cunoaşte cota punctului B şi trebuie aflată cot,a punctului A ~~~~~: ~ . CA=CB-tJ.h sau CA=Ca-dotg cx.. Dacă lungimea di nu este redusa Ia orizont se calculează cu formula:
do = eli cos :X,

:;('!

f~

a:-nţa do redusă la

':1

iar diferenţa de nivel este dată de relaţia: tJ.h=do tg :x=(el;cos a) tg ct.=el; sin a:

C. CALCULUL NIVELMENTULUI TRIGONOMETRIC
1. GENERALITAŢI

Cota punctului B, folosind distanţa neredusă la orizont, se poaţe determina cu formula: lCa~CA+d; sin

a.)

Prin nivelment trigonometric se determină diferenţa de nivel între două puncte, folosind unghiul de pantă :x al aliniamentului şi distanţa do dintre aceste două puncte (fig. 69) : tJ.h=do tg:x, în care CI. este unghiul de pantă; ~Ăh=do ctg Z, în care Z est,e unghiul zenital.

Cînd distanţa ela între cele două puncte A şi B este măsurată stadimetric se determină cu formula: do=K. unde: K este constanta stadimetrică (în general, egală cu 100) ; N - numărul de centimeţri cuprinşi între firele stadimetrice; CI. unghiul de pantă. Diferenţa de nivel se calculează"cu formulele: tJ.h=do tg :x=(K' N. cos2 a) tg a; tJ.h=(KN) sin a cos a; tJ.h= N. cos2
X;

Fig. 69. Calculul nivelmentuluÎ nometric.

trigo-

+

(KN) sin 2a.

Distanţa se poate măsura direct pe orizontală (do) sau pe pantă (d;) şi se reduce apoi la orizont (do), indirect, sau se calculează din coordonate. La determinarea diferenţelor de nivel se întîlnesc două cazuri: cînd se vizează la înălţimea instrumentului şi cînd se vizează la înălţimea semnalului. a. Vizarea la înălţimea instrument ului (fig. 69). În acest caz, cotele unui punct necunoscut se determină în funcţie de cota punctului cunoscut -----_ . rC:=CA+tJ.h sau Ca=CA+do;:) _

Exemplu. Să se calculeze cota punctului B, fiinel cunoscute: cota punctului A egală cu 128,545 m, distanţa AB egală cu 53,50 m, măsurată pe linia de pantă, şi unghiul X egal cu 81':50c• Prin folosirea formulei CS=CA +el; sin a se obţine: Ca =128,545+ +53,50 sin 81':50c =128,545+53,50' 0,133121=135,667 m. Cota punctului B se poate determina şi cu formula:

si de diferenta de niv~elL;.: __ .. unde:

l CB=CA+do

tg a.

in acest caz distanţa do se calculeaza cu formula: do=dl cos a=53,50' iar Rezultă: do tg a=53,024' 0,134 317=7,122 m. . Cs= 128,545+ 7,122= 135,667m. 0,991100=53,024 m,

196

Ca este cota necunoscută a punctului B ; CA - cota cunoscută a punctului A ; ~h - diferenţa de nivel între cele două puncte A şi B ; do - distanţa dintre cele două puncte reduse la orizont; :x - unghiul de pantă.

b. Vizarea se face la înălţimea semnalului. In acest caz se pot ivi două situaţii: cu unghiul de pantă pozitiv sau cu unghivl de pantă negativ. . 197

r

Dacă unghiul de pantă este pozitiv, din punctul A iJig. 70, a) se vizează un semnal aşezat în punctul B şi se măsoară unghiul 0:. De pe figură reiese că: unde: do cx i S i+ do tg rx=Clh+S, deci Clh= dotg o:+i-S, t:.heste diferenţa de nivel; distanţa dintre cele două puncte, redusă la orizont; unghiul de pantă; înălţimea instrumentului ; înălţimea semnalului.

Deci, la calculul diferenţei de nivel trebuie să se ţină seama de sem.

.• 1] Il
~~\l1

::!-1.1 "'. :'~.;l

,~

~ nul unghiului

a.

în cazul vizelor mai lungi de 500-600 m trebuie să se ia' în considerare şi corecţi a de curbură a Pămîntului şi de retractia atmosferică. Diferenţa de nivei se va calcula atunci cu formula : Clh=do tg OG+i-S+c, iar cota, cu relaţia: Ce=CA :tdotg rx+i-S+c,

,~

. I. .. '~ .. : . ~ I
~.!.' .. ~

~ ",i

~~ 't

---------

unde c este corecţia care conţine efectul curburii Pămîntului Şi. al re. fracţiei atmosferice (v. tabela 14). -. i În cazul cîncl cota punct,ului vizat este cunoscută, iar a. celui st,a;;!t';~ ţionat necunoscută, aceasta se calculează indirect cu formula: CA=CB.+. ')~~l + do tg x-'i-c+S (do tg x se adună cin'd x .are semnul minu'S şi s.ese.ade 1 cind are semnul plus). .: ~

.. A.

1. ... . " :.
'

.•~

"'..• 1
.
1.

.~ijt
2. CALCULUL
d, a

NIVELMENTULUI

TRIGONOMETJţI9

.I~
~

----_1-

: -r
I
I

~
~

ţ--t
'i'Y~

~1

Nivelmentul trigonometric se poate executa la distanţe mici, în care :~~ caz în calculul cotelor nu intervine corecţia de curbură a Pămîntului şi de refractie atmosferică, si la dist,3nte mari, unde în calcul intervine~;~' ~ această corecţie. . ,. ,.,'" .:~ Metodele de executare a nivelmentului trigonometric sînt ::radierea, :i~ drumnirea, trasee cu puncte nodale, intersecţia şi metoda poligoanelor. 1 a. Nivelmentul trigonometric la distanţe mici. Metoda radierii constă ~ in calc.ulul cotelor punctelor măsurate în jurul unui punct cu cotă.c~~ .~ noscuta, cu formula: CB=CA:tdotg x+!-S+c. 1£1\
, " ." ; .••••,: .• ' 'Il;

'i~

11~ ...

«

b

Fig. 70. Calculul
a cînd unghiul de pantă

cotelor prin nivelment
este pozitiv; b cînd unghiul

trigonollletric

:

de pant~l c,::;te Ilc:gatl\"

Cota punctului B se calculează direct cu formulele: CB=CA +Clh sau Ce =CA +dJ tg rx+i-S. Dacă unghiul de pantă o: este negativ (fig. 70, b), formula pentru calculul diferenţei de nivel est,e : Clh+i=S+do In acest caz : tg o:şi rezultă tlh=dotg Ch+S-i. CB=CA-do tg Ch+i-S.

.Exemplu. Să se calculeze cotele punctelor radiate 101, 102 şi 103 di~ staţIa A, care are cota 162,482 m. ' ~ Calculele se execută în tabela 95, în care se înscriu denumirea :sta;:,., :~ ţIei şi cota respectivă, iar pe linii numărul punctelor vizate, distanţa-'''r unghiul de pantă, apoi formula desfăşurată, şi pe rîndul de jos 'se obţi r cota calculată. l . . .. i Metoda drumuirii constă în determinarea cotelor unor puncte sit,uatell între două pun.ete cu cotă cunoscută sau pe un poligon care porneşte şi 1.~l.i. se inchide pe acelaşi punct cu cota cunoscută. Distanţele fiind mici, se • ~ vizează la înălţimea instrumentului. .... ~ înscrierea datelor de pe teren şi calculul cotelor se fac pe un carnet la fel ca cel pentru radieri, cu deosebirea că în partea de jos a. tabelei, pe un rînd se înscrie corecţia de neînchidere.

Il

,!

CB=CA-!1h; 198

Exemplu. Să se calculeze cetele punctelor unei drumuiri care por!leşte din punctul A, care are cota 147,156 m şi se închide pe punctul B,
199

,1 I .. ~ 1 ,' .IlII

I
'i.'ll} ;

~IJ

------------------------------------------,

.1

5q

~
,:1
,~~
:Ji:~
:.;}-'~

Calculul Punctele vizate

radierilor 101

-

staţia

A, cota 162,482 m 102

Tabela 95

<.o
O)

Distanţa, în m Distanţa redusă Unghiul de pantă, în g c ce tg a + Cota staţiei, do tg a în m

130 129,22 -4g91C 0,077

I
I I
I
I

I
+

..';1

110 109,44 -4g55C 0,072

I
I
7,88 1,40
I

I

I
-I162,482 2,080

103

.t
i~

"""
h

"

bn ti:

~ ~~~

:r;
~

~
O::l

160 159,97 +Og80C 0,013 ";'
CQ
li) C'l

~f~ r:tj
-)~

tlliii

I

9,95 4,00

.,., ""
L.., ""
li)

+

I

I

S c
i

162,482 1,400 163,882

I

162,482

I

I

E

r--

~I!'-IIII I I I I~,I~
~ ~ .Jil!I~1 I :&, I °III 1131
1

~III !~Ii'
II
I ~.
.

1=131 I I~

-1-1°1::::::+:::
coCO<o::t'~ O'l C)

o o uitDoe.d

'..•. "" co
<!5

E

..•. ° o

I

Total

I

13,950

I
I

I

1,400 163,882

I

I
1,400 9,28

4,00
.;:

,6
Q)t\:

""

Cote

I

149,932

154,602

I

I

165,962

I

4,00

161,962

'" "'~u ~° :: '••• C:l. " -= ~I~ -= -o
el)

°

'"

+ II
,~
ro

o

"'tl ,;~,
!'- ,',-')

...~

â~]
tl:J

.,., ""

li)

r--

...

c

care are cota 146,021 m, trecînd prin punctele 51, 52 şi 53 (v. fig. din tabela 96). Jnscrierea .datelor de pe teren în carnet şi calculul cotelor se execută aşa cum se araţă în tabela 96. Se staţionează mai întîi în punctul A şi se vizează punctul 51, căruia i se calculează cota direct cu formula C51=CA:tdotg cx+i-S; se staţi 0nează în punctul 51, se vizează punctul A şi i se calculează din nou cota, indirect din punctul A, cu formulaC51=CA +: dotgcx-i+S. Se face media celor două cote şi se înscrie pe formular pe linia cote medii. Se vizează apoi pUnctul 52, căruia i se calculează cota direcţ Se staţionează în continuare în punct€le 52 şi 53, care primesc, de asemenea, cîte o cotă medie obţinută din două determinări, una direct şi alta indirect. Din staţia 53 se vizează punctul B, căruia i se calculează, de asemenea, cota; punctul B, aV-În<dotă defî<nitivă, se face diferenţa între această cotă c definitivă şi cea obţinută prin drumuire. Neînchiderea se împarte la numărul staţiilor (afară"c:Ie prima) şi se aplică proporţional cu numărul staţii" lor, cu semn schimbat, înscriinN f?.t!!;/112) du-se pe linia corecţii. Pe ultima __ ..-"--O:::~ ---'\... linie se calculează cotele definitive. C(2D4,2IS) Drumui~ea _cu puncte noclale 4(J85.~6)) se formeaza omd drum.unle de • nivelment se întretaie, alcătuind 8(192,64-5) puncte nodale (fig. 71). Cota acesFig. 71. Drumuiri de nivelment cu t?r puncte s: c~l:.ulează ca mepunct noda!. ,dle ponderata ţJnJndu-se seama 200

~

~
,E

U Q) 1::"0

g-uc:

Q) ••

-.
.,.,
1

o

'""

••• ::l
0.._

'O E
_li)

~~'III\J -~O~t'-:~ ~1~111~.li~I~\!I~I '~I<D I~I I 131~, '""IIII_~ +I~:II~,III~ ~;IQI~

--'_ o I

+

..•." + '" -) -'. ~ 0'(1 ' ii
J.L ~,
~ .~ ~ ti:' o. fllJ

bD

"" ° "" • C'l

~
O'>

.~q
"O

~'I~
I
'11

u'""
"'
U -

' -"

..•.
!'-

-,

~I
-

o

~181111,",,1~.131 I
Io

~ ~I;:;;

!

u

I ,
I 1 1

I

t

~ ~ ~
Q)

o ""
C'I C'l

"
U

+I~I I I I~l~ ~I""lll I~I I 131~, ~â +21 \~,\ \ l~
-

I~ ,"",""o,""
~ 00" 00" MC"'J-LM
1

CI")

~ "=l C.> II

o" '""1'""1°1'""00'"
-

Y
">

'?=:,'~'.'; "l

,~.~

E'

:= .-

O~,:~

'"" ",' ..•.
(J)

~
~

ti ;;11 II 'W

..:1
~

C'l

~."

~,"

"O

ti
c: p.
::l

",,1

;;;1

C'l C'l

°

-r r

~, . ~

!!
, I )~

I~ I
" 1

" "

"" 111~'I~,1 1 I~,
E ,E

âll+ ~IIII~I~
..s

'" '" + 1- f.1 '"
E ';
E

~,I~,I~r I

"I'~: .....;(i
,r:'

i

,"

''1"

,,:;-

'Iţ _.::::

,~l~
,',u

~ ~ ce::;
U U

Q)

Q)

~

"'
~
f./)

'"' </)

::J

:J

o.~

o.
'ti (l) Q) ••.••• 1-.

)~
-

.g

'6

(l) ••.••• ~ ti) Q)

cel C\l

eu c

~= 13
.-

E

I

<ii Q)

u

())o (l) o 00-

::;"'0 CI-.

"'~ ~ '6'~ ..iE -c: ::l ::l::> ~ c c: °
ro
t-.

~-o

>

C

~'-

6.,;;' "t:;"i: 6°

'"

N

~Itl :3
~i

'~;1 ~ ;
tl
"'

I:lll U 1 ••..•

(3

-o°l("/)

~!HH~J
~ (3;' (3 (3 (3'
~

,E"'1I. '""~a ,
.~

.-~'t~

,.;;;j
.~L~

,~ .;;~
t!i
.;i\ <~~
<!J!.

j~

_.- _.- .- - - - •..(.' - - - ... \...
..
';

h' .

..

••

~

'~,;,')

-de greutatea fiecărei traverse în parte. Greutatea se socoteşte inversă cu lungimea drumuirii. După ce punctul nodal a obţinut cota definitivă, fiecare traversă se compensează separat ca o drumuire închisă pe două puncte cu cote cunoscute. Exemplu. Să se calculeze cota punctului nodal N aflat la intersecţia .celor trei traverse AN, BN şi CN. Datele iniţiale sînt cele din tabela 97.

cedeu este valabil dacă distanţele de la punctul cu cota necunoscută la punctele cu cota definitivă sînt sensibil egale. în cazul cînd aceste distanţe diferă între ele, cea mai probabilă valoare a cotei punctului se obţine printr-o medie ponderată. Ponderea se consideră invers proporţională cu pătratul distanţei: p= D2 (tabela 98).
I

Denumirea punctelor

!
I

Cota
m

I
I

Diferenja nivel
m

de

I

Tabela 97
Distanţa
m

I

Pond~rea

Valorile ponderilor
Ponderea
p

pentru calculul diferenţelor

de nivel
Ponderea
p

A B C A-N B-N C-N

I
Pentru. drumUlTI ?m

186,466 192,645 204,215

k~

I Pentru vaţil

I

I -

+ 8,825
3,043

+14,806

I

442 866 1518

I

2,27 1,15 0,65

obser-I in două sensuri

Pentru obser-I vaţil intr ..un sill/tur sens

I Pentru Inobser-I vajii două
sensuri

Pentru obser-I vatli intr-un singur sens.

• t ~ '.

.', Pentru dru. ~m?!ri'
.
.'

-

;'r":

-ş i rezultă :

La cotele punctelor A, B şi C se adaugă diferenţele de nivel măsurate NA=201,272 m; NB=201,470 m;
lv'c =201,172 m.

Din media aritmetică a acestor trei cote, se obţine CN = 201,305 m. Deoarece lungimea traverselor este diferită, cota se calculează însă .ca medie ponderată, după formula:
CN =
PANA+PBNB+PcNc

--~--,--

__ ._,
Pc=
1,~2

unde:
PA= 0,~T=2,27; CN=201

PA+PB+PC

PB = O:~7=1,15;
2,27.272+1,15.470+0,65.172 2,27 + 1,15+0,65

=0,65;

+

=201,312m.

0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 1.1 1,2 1,3 1,4 1,5 1.6 1,7 1,8 1,9 2,0 2,1 2,2

100,0 25,0 Il,l! 6,25 4,00 2,78 2,04 1,56 1,24 1.00 0,83 0,69 0,59 0,51 0,44 0,39 0,35 0,31 0,28 0,25 0,23 0,21

?

50,00 12,50 5,55 3,12 2,00 1,39 1,02 0,78 0,62 0,50 0,41 0,34 0,29 0,25 0,22 0,19 0,17 0,15 0,14 0,12 0,11 0,10

200,00 50,00 22,22 12,50 8,00 5,56 4,08 3,12 2,48 2,00 1,66 1,38 1,18 1,02 0,88 0,78 0,70 0,62 0,55 0,50 0,46 0,42

2,3 2,4 2,5 2,6 2,7 2,8 2,9 3,0 3,5 4,0 4,5 5,0 5,5 6,0 6,5 7,0 7,5 8,0 8,5 9,0 9,5 10,0

0,20 0,18 0,15 0,15 0,14 0,13 0,12 0,11 0,08 0,06 0,05 0,04 0,03 0,03 0,02 0,02 0,02 0,02 0,01 0,01 0,01 0,01

Cota medie ponderată a punctului nodal N este de 201,312 m, în loc de 201,305 m, cît s-a obţinut ca medie aritmetică. b. Nivelmentul trigonometric Ia distanţe mari. Acest nivelment se calculează după aceleaşi formule ca şi nivelmentul la distanţe mici, cu deosebirea că la calculul diferenţelor de nivel se ţine seama de corecţi a de curbură a Pămîntului şi de refracţia atmosferică. Metodele de calcul pentru nivelment,ul la distanţe mari sînt de asemenea, aceleaşi ca şi pentru nivelmentul la distanţe mici, cu deosebirea că, executînd mai multe radieri din puncte cunoscute către un punct necunoscut, cota se obţine direct prin metoda intersecţiei. Cînd se staţionează în punctul necunoscut, coţa acestuia se determină indirect prin metoda retrointersecţiei. De asemenea, nivelmentul la distanţe mari poate fi format şi din poligoane. Cota medie a unui punct se obţine prin metoda intersecţiei, efectuînd media aritmetică a cotelor obţinute din determinările parţiale. Acesţ pro202
f'

.

0,10 0,09 0,07 0,07 0,07 0,06 0,06 0,05 0,04 0,03 0,03 0,02 0,02 0,02 1,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,00 0,00

0,40 .0,36 "0;32 0,30 0,28 0,26 0,24 0,22 0,16 0,12 0,10 .0,08 :,0,06 .:0,06 0,04 0,04 0,04 0,04 0,02 0,02 0,02 0,02

..
.,1~
3

t~

~!}

Exemplu. Să se calculeze cota punctului N care este intersectat!!din.j 'punctele A, B, C şi D (fig. 72). Datele iniţiale sînt înscrise în tabela 99.'!4£
8(91,'19.) .

. .' '.~)i
.

Fig. 72. Calculul

cotei unui punct intel'sec\ie.

prin
A~

1, //',
( ,) _---.1(,"(98,216)
"

'

.";.' ,,',

'_'.'I:;?:I!i.~Il.

.? C(57.8~~)Jf;:
,"r~
. ,.

.. ,' ' ..1~
,i"

~O(79,~OGI;'

~~

~~j

,i

.~

1

;

Denumirea punctelor

I

Cote m

I
I

Dlferenje de nivel m

I

Dt St a~ j e

I

Tabela 99'
Ponderea

~â1culu~diferenţel~r de nivel între punet,e ; 111tocmlreaschemeI de compensare a cote~or ; executarea compensării cotelor şi înscrierea lor în cataloage.

;~
'1;00

' ~

A B C D

82,664

91,1 18
67,898 79,900 +15,600 + 7,018 +30,210 -[- 18,551 1 185,48 868,60 2114,14 1 560,75 0,71 1,33 0,22 0,41

A-N B-N C-N D-N

Ponderile calculate sînt. PA=0,71; PB=1,33; Pc =0,22; PD=0,41.

Cota punctului N calculată folosind diferenţele de nivel esţe : NA =82,664+15,600=98,264 NB=91,118+7,018=98,136m; Nc=67,898+30,210=98,l08 ND=79,900+18,551
m;
m ;

Ponderile sînt cele înscrise în tabela 98. Pe schema de compensare a cotelor se înscriu toate punctele din reţea ',~~ ~i toate direcţiile care au unghiurile verticale măsurate. Direcţiile care au,I.,k"<,,,', unghiurile verticale măsurate reciproc se ţrasează continuu, iar cele măsu- ,S rate într-un singur sens se trasează cu linie continuă numai de unde pleacă viza şi cu linie punctată, în apropierea punctului căruia i se măsoară dife-. ,~ renţa de nivel. Cotele definitive ale punctelor de plecare se înscriu cu'~I'.' roşu sau cu un caracter mai îngroşat. Lungimile laturilor care se extrag ;;~. din tabela calculului diferenţelor de ni'vel se înscriu deasu~ra liniilor, la,~, mijloc. Diferenţele de nivel medii se trec lîngă vîrful săJgeţilor care indică:}" sensul de creştere al acestora, iar ponderile dedesubtul liniilor, sub distanţeII' " ~:" Exactitatea determinării diferenţelor de nivel medii înscrise pe schemse verifică prin adunarea diferenţelor de nivel pe laturile care formeaz~,-=/~~~ () figură închisă, precum şi prin calculul neînchiderilor diferenţelor de~; :~ nivel între cotele definitive ale punctelor de plecare (iniţiale). Suma dife- "',I!" ren ţel ar de nivel calculate pe laturile unei figuri îl2-chisenu trebuie să ',; difere de zero cu o valoare mai mare decît toleranţa T determinată cu ,~ formula : ..~

il

li;

=98,451 m.
T(I11)

_ +
-

0,5

Media aritmetică a acestor cote este egală cu 98,240 m. Cota punctului N obţinută ca medie ponderată se calculează cu formula: .
CN PAN A +PBNB+PCNc+PDND = ---------PA+PB+PC+PD
= 98 216 m '

v[OT1km

1-0 + n'\<iI

:,

;"t'

unde

:2

J

CN

= 98+ 0,71 .264+1,33.136+0,22.108+0,41.451 0,71+1,33+0,22+0,41

In cazul unei retrointersecţii calculul se efectuează la fel, aplicînd formulele respective. Metoda drumuirii se aplică la fel ca pentru distanţe mici, luîndu-se în consideraţie la calculul diferenţelor de nivel, corecţia de curbură şi refracţie. Unghiurile vert,icale se măsoară în dublu sens (dus şi întors), iar diferentele de nivel rezultă din media celor două determinări. Metoda poligoanelor constă în calculul cotelor prin metoda celor mai mici pătrate sau prin metoda aproximaţii1or succesive. Compensarea prin metoda celor mai mici pătrate se aplică, în general, pentru nivelmentul geodezic. Pentru nivelmentul trigonometric se foloseşte meţoda aproximaţiilor succesive sau metode simplificate. Exemplu. Să se calculeze prin metoda aproximaţiilor succesive cotele punctelor din reţeaua de nivelment trigonometric din figura 73 unde se cunosc cotele definitive ale punctelor A, B şi C. Ordinea de desfăşurare a calculelor este următoarea' 204

suma 'păt~a!elor laturilor. a c~ror..mărime depăşeşte 10 km:}11 lDI~'Jeste care, lI1tra 111 calculul ne111chlderll; , . \~ Il _ numărul latu~ilo.r rr;,ai r:tici. de 10 km, care figurează în:~ calculul aceleIasI nemchlden. Aceeaşi toleranţă este admIsă şi pentru neînchiderea sumei diferenţelor de nivel, calculate după laturi între cote definitive. \ Exemplu. În triunghiul AFG (fig. 73), neînchiderea sumei diferente1 lor de nivel est1eegală cu : .

l'

{il
1"

+ 103,41+15,64-118,90=

+0,15 m.

Toleranţa admisă în acest triunghi Este egală cu : T= :tO,5VO+3=:t:O,5 '1,73= :tO,86 m. . Neînchiderea sumei diferenţelor ~denivel între punctele definitive este egala cu : 255,05m. 192,152+ 118,90-92,10+36,10= Eroarea de neînchidere este: 255,414-255,05= +0,364 m.
'11 C pe traseul A-G-H-C

ti Ai;
' "'"
"
'.~
'~

'ii!' 205i

I .1
,4!

I

~j~

I

}

_.

.. _. __

~ __ . _",,-'~<,,,",,:;~'t'-;;;,~:

~-_",-.,,,,,.'0/;2.~'¥J.->::~~j,

-,
.~~~~~_.
la 10£

._--~

..

~

"~H

--

.,.d~;

\"

------Fig. 73. Calculul cotelor prin metoda aproxima ţii lor succesive"

DenumiJ

'"

'--

Toleranţa pentru închidere in acest caz este egală cu T = :t 0,5V3 = :t:0,86m. Dacă neînchîderile depăşesc limitele valorilor admise, atunci calculele fiecărei diferenţe de n'ivel se verifică minuţios. Compensarea cotelor punctelor. In exemplul prezentat sint considerate ca B şi C. punct,,:,de plecare cu cote definitive înscrise pe schiţă punctele r1,

---

L

-+

In tabela 100, punctele se înscriu în ordinea în care se pot determina
din cît mai multe puncte. In coloana 1 este trecută denumirea punctelor din jur, care servesc la determinarea cotei punctului, în coloana 2, diferenţele de nivel ale punctului care se determină faţă de cele din jur, iar in coloana 3, ponderile acestor diferenţele de nivel. In coloana 4 se calculează ponderile de lucru p' aduse prin însumare la unitat,e Pi= ~J' In coloana 5 se calculează valorile cotelor punctelor în prima aproximaţie, din punctele rezultă ; punctul Hcu cotă cunoscută, folosind diferenţele de nivel. Astfel, pentru din cota pUnctului A, 192,152+26,90=219,052 m ; din cota pUnctului B, 230,48 -11,38=219,038 m ; din cota punctului C, 255,414-36,10=219,314 m.

J

,.':{

-

I J

L.

Media ponderată a cotei se înscrie în aceeaşi coloană; de exemplu, cota C, astfel; H, în prima aproximaţie, poate fi calculată din punctele 11, punct,ului B şi

-c
H

=219+

(0,052.1,00) + (O,038_~~54)+(0,314 .1,00) '-0,54+ 1,00

=219152
,

-~',"""

m.

206

.
t';"',ţ;.,.:;: ':.

,\

\

_._-----~"----~Ponderile p' din coloana 4 se folosesc cînd valorile cotei punctuluf sînt obţinute din toate punctele înconjurătoare. De exemplu, prîma- apro..;...l ximaţie pentru cota punctului E se calculează astfel:
.

'Il
,!;i;):i

CE=334+(164.

0,35)+(124' 0,54)+(213' 0,04)+(152' 0,07)=334,143 m.

.'1'>'1
. ~ .) ' ..~~ '.. ~ :~
''l'.~ 1

",Jr;},:;l

După ce s-au calculat toate punctele în prima aproximaţie, se facecalculul celei de-a doua aproximaţii în acelaşi fel, folosind drept cot,e cunoscute şi cotele obţinute în prima aproximaţie şi aşa mai departe, pînă se obţin două aproximaţii succesive identice. Cotele definitive se înscriu lîngă denumirea punctului, (cu roşu sau cu caracter gros). Eroarea medie pătratică (exactitatea determinării în raport cu punc-'~ tele înconjurătoare) se det,ermină cu formulele: pentru

II~
t
.~

.1'

. fIecare

punct, eq=:t

, ~ pentru Il1treaga zona, el = :t unde:

Y-[
m .

Vrp'1l2j n=-j;
2] e -'L.

,

•"

.•

.': \~

15 (coloana 8) este diferenţa pînă la decimetru între valorile definitive-

ale cotei punctului şi acele valori ale ei din c,are valoarea definitivă a fost obţinută ca medie ponderată ;. de exemplu, la puncţul H (219,1m-219,0 m=
=

"" J '1 .• '~ , ~~ .

le]

ra
B
di d
1'1

i! 1,

pond~rjie dif~r~nţelor de nivel aduse prin însumare la unitate ; Il numărul punctelor înconjurătoare din care s-a calculat cota punctului respectiv ; m numărul punctelor ce se'compensează. Valoarea p'152 se înscrie în coloana 9. . .În :xemplul prezentat, ~roarea r:;-edie pătratică a determinării punctulU1H 111 raport cu punctele mcon]uratoare est~e:

p' -

+° 1m

etc)

'.'~
.,.,.'.!l

1 .. '. I~ J I~
'~

;~

e qH =

+ vrp'1l2j = + 1/ 0,0126 = + _. n-l 5 -,

°

05 m.

I! I'...
",',.~ ,~ ~ ;~
~.l. ~

i~

1, J:
I

Eroarea medie pentru întreaga zonă este:
el -1-"\
...L.

V/re~j _ -1-1/°,0261 fi! 6
...L.

_ -+-0066 - -'-,

m.

Exemplu. Se cere să se calculeze cotele punctelor reţelei de poligoane de nivelment trigonometric din figura 74, compensate prin metoda sim-. plificată. Unghiurile verticale se măsoară reciproc. Pe fiecare viză se indică. printr-o săgeată sensul de creştere al diferenţei de nivel. Diferenţele denivel se înscriu la capetele vizei, iar la mijloc, într-un dreptunghi, se înscrie diferenţa de nivel medie. Punctul A este singurul punct care are cotă. cunoscută şi se înscrie cu roşu (sau cu caracter gros) alături de punct (143,714 m).
~Ub

--l
"'''''.'

!I~

.

~ ~ ~ ~

'1!

;~

(

I
~'.l-."O- ,

207'

.

'I"'~
'J;Î
c

.... f~ji ~
"

11
.~

'

, :~~ ,\

.~

.•
~ .,

.,'i
'1';" ,.'fi.
t-

' ::1- .. :".'.

Dacă în reţea este un punct spre care sînt diferenţe de nivel măsurate "într-un singur sens, se iau în considerare şi aceste diferenţe. Se alege un punct, ce are legătură cu punctul cunoscut A. Acestui punct i se determină cota, parcurgînd toate traseele care merg către el. Se alege punctul C a cărui cotă se calculează direct din cota punctului A. Apoi aceeaşi cotă se calculează pe traseele ABC,' ADC şi AEC. Cota punctului C se obţine ca medie arit,metică a cotelor obţinute, astfel: direct din pe traseul pe traseul pe traseul cota punctului fl
ABC ADC AEC

--':.!9 '~.' ~'.
. ~"¥j

Eroarea totală a diferenţei de nivel este dată de relaţia: E!1h în care: t.hrx. t:.!zD =

;:1'

V b..h20:+!1.h2 i5.

EM este eroarea de determinare a diferenţei de nivel;
diferenţa de nivel produsă de imprecizia unghiului o:; . diferenţa de nivel produsă de imprecizia de determinare a distanţei D. Eroarea totală a diferenţei de nivel, ţinînd seama de eroarea de măsurare a înălţimii instrumentului el şi a înălţimii semnalului es , est,e: E=

143,71+22~60 =166,31 m; 143,71+14;12+8,50=166,33 m; 143,71+2,81+19,75=166,27 m; 143,71+14,22+8,37 = 166,30 m.

~ V E- i1h+el+es.
2

2

Dacă se consideră că eroarea diferenţei de nivel produsă din cauza impreciziei de determinare a unghiului de pantă o: şi a distanţei D este în medie de ::!: 2 cm, eroarea în măsurarea instrumentului de ::!: 1 cm şi eroarea în măsurarea semnalului de ::!: 1 cm, rezultă: E= V22+12+1 2= V6~2,5
8
Fig. 74. Calculul cotelor prin nivelment trigonometric, compensate print,r-o metodă simplificată.

cm.
=5

Toleranţa se socoteşte dublul erorii, adică 5 cm la suta de metri. Pentru a afla toleranţa pe lulometru, se socoteşte Tkrn practică se consideră t,oleranţa dată de formula: T=0,25

.

V 100 ~16 cm. In
1000

-

V 1 O~O •

Făcînd media aritmetică a acestor valori rezultă cota punctului C 'egală cu 166,30 m. Apoi se calculează cota punctului D, considerînd cota punctului C definitivă, şi rezultă următ!oarele valori: direct din direct din pe traseul pe traseul pe traseul pe traseul cota punctului A cota punctului C
AH-D AED CBD CED

143,71+2,81 =146,52m; 166,30-19,75 = 146,55m ; 143,71+14,12-11,31 = 146,52 m ; 143,71+14,22-11,41=146,52 m; 166,30- 8,50-11,31=146,49 m; 166,30- 8,37-11,41 = 146,52 m.

Făcînd media aritmetică a acestor valori. rezultă cota punctului D, 'care este egală cu 146,52m. c. Calculul preciziei nivelmentului trigonometric. Precizia nivelmeni;ului trigonometric depinde de instrumentul folosit la măsurarea unghiurilor şi de precizia măsurării distanţelor. în cazul unghiurilor de pantă mici, eroarea de măsurare a distanţelor este neglijabilă, dar creşte însă o dată cu mărimea unghiului de pantă 0:. 208

Exerciţii. 1. Din punctul de staţie A (CA =68,466 m) s-au măsurat spre punctul B următoarele elemente: distanţa dl = 76,45 m, unghiul de . pantă 0:= +8g24c, vizarea făcîndu-se la înălţimea instrumentului. Se-cere să se calculeze cota punctului B. 2. Din punctul de staţie A s-au măsurat spre punctul cunoscut B (CB = 128,647 m) următoarele elemenl;e: distanţa dl = 185,70m, unghiul de pantă cc=-3lr 8)c, vizarea făcîndu-se la înălţimea instrumentului. Se cere să se calculeze cota punctului A. 3. Să se calculeze cota punctului B, cunoscîndu-se următoareleelemente: - cota punctului de staţie A, CA =180,450m - distanţa orizontală A - B dAB = 845,800m - unghiul de pantă 0:= +4lr82C - înălţimea instrumentului 1=1,35 m - înălţimea semnalului vizat 8=3,80 m 4. Să se calculeze cot", punctului de staţie A, cunoscîndu-se urmatoarele elemente: cota punctului vizat B, CB=92,240 m - distanţa orizontală A - B dAB= 942,450 m - unghiul de pantă 0:=-3~63c - înălţimea instrumentului I=1,40m - înălţimea semnalului vizat 8=3,65 m
14 C<lJcl1lc topografice

209

I

r'

.il
~~

,"

5. Să se calculeze prin metoda radierii cotele punctelor din tabela 101, unde sînt Înscrise elementele măsurate pe teren. C04:> punctului de staţie C' = 182,465m. 6. Să se calculeze drumuirea de nivelment trigonometric ce porneşte şi se închide pe punctul A (CA =210,540 m). Vizarea punctelor s-a făcut ]a Înălţimea instrumentului. Elementele măsurate sînt Înscrise în tabela 102. 7. Să se calculeze cota punctului R prin inţersecţie Înainte, cunoscîndu-se elementele Înscrise în tabela 103. 8. Să se calculeze cota punctului S prin intersecţie înapoi, cunoscîndu-se elementele înscrise în tabela 104.
Tabela 101
Punct de statle Puncte vizate Unghiul
g

Tabela

104

il
"',-,~

Dtnumirea punctului de stajle

I
!

I Denumirea punctelor vizate Unghiul de pantil a g c Distanta orlzontaU do m Inilltlmea lnstrumentulul 1 \ Inilljimea semnalulul

S

Cotele punctelor vizate

s
S S S S

A B C D
E

+1 +2 -1 -2 +0

37 04 25 10 84

2847,96 2053,85 3218,24 2438,50 3516,90

1,57 1,57 1,57 1,57 1,57

.I

,

4,83 5,20 5,45 4,60 6,10

484,89 488,53 356,10 342,65 468,97

i

de pantă a Dlstanja măsuratil d; c m

Inăljimea 1

Instru-

mentului

Inăljlmea semnalului vizat S

ei
"
;1
..

;i;i

.... :'k'k~ .

A

105 106 107 108
109

-2 -5 +1 +0 +3

84 32 27 45 38

145,50 89,20 126,80 173,40 64,70

1,45 1,45 1,45 1,45 1,45

I

2,50 3,00 1,45 -4,00 3,00 Tabela liJ2
d;

,

-:,1

~.
":1
r"..

.~

i
'I{"~

DenumIrea punctelor de stajle

Denumirea punctelor vizate

Unghiul de pantă a g c

Dlstanja m

d;

Denumirea

punctelor de stajie

DenumIrea punctelor vizate

UnghIul de pantă u g c

DIstanta m

A 1 1 2 2

1 A 2 1

I

,~~"r ~l'~"
'~'%
''I'i'll

+0

-O
+3 -3 -1 +1 +0 -2 +2

3 3
4 4 5

3
2 4

3
5 4

-o

46 50 10 12 20 22 06 06 08 06

162,0 162,0 240,0 240,0 85,0 85,0 340,0 340,0 48,0 48,0

I
m

5 6 6 7 7 8 8 9 9 A

6 5 7 6 8 7 9 8 A 9

14 16 -O 46 -I-O 50 10 +1 -1 08 24 +3 -3 22 -O 38 38 +0

-1

-1-1

380,0 380,0 350,0 350,0 92,0 92,0 46,0 46,0 310,0 310,0 Tabela 103

~r'l
3i~i,

r'~1
~~

••...


~.

Denumirea punctelor de stalie

Denumirea punctelor vizate

Unghiul de pantă a Il c

Distanla zontalil

orido

Inilltimea instrumentu!u; 1

Inăljimea
semnalului

...~
Cota pun ctului de statie

S

"-::.'1", .:~

A B C D E

R R R R R

-2 -3 -1 -4 +1

17 25 12 83 05

2 715,24 3024,83 3569,20 1 857,95 2355,40

1,58 1,56 1,60 1,56 1,55

8,80 8,80 8,80 8,80 8,80

686,51 748,71 656,62 735,28 555,47

,1
:;~.

~>;>~

210

,,1,'~,'"'o :1'~; ,
;~
. J~, • " 1 •

')1).ill'...~ i'<I'
;~:.~';;,

care este echivalent cu poligonul ABCDEF. Suprafaţa a'cestui triunghi se calculează măsurînd baza A'C' şi înălţimea BB'. Toate dimensiunile se măsoară pe plan, la scară, şi se transformă în lungimi reale, cu care se efectuează calculul suprafeţei.

J ..
'~

;;.~ ..


....
'~ .. ':".'

c
c
..•

""'.

i;

~
~,

I.

.
illi

CAPITOLUL

IX! A

CALCULUL SUPRAFEŢELOR

o

~41,~~

i'~ ,~~q~
,.~:r/

;j\i;l

Suprafaţa unui teren poate fi definită grafic pe un plan topografic, prin dimensiunile figurii geometrice corespunzătoare conturului său, sau prin coordonatele punctelor de contur. Suprafaţa respecţivă se poate determina mecanic - cu ajutorul planimetrelor, grafic - prin rezolvarea geometrică a figurii sau a figurilor în care poate fi descompusă' suprafaţa, sau numeric - folosind coordonatele punctelor de contur. Metodele mecanice, care nu necesită calcule speciale, se tratează la cursul de topografie.

t
"I.

llt
'~~

';' .. '.'.... '~~i;

r
!J
Fig. 75. Descompunerea
a În triunghiuri;

;~1':~.
Ii' .'

unui poligon:
şi triunghiuri.

b -

în trapczc

c
A. CALCULUL SUPRAFEŢELOR PRIN METODE GRAFICE Metodele grafice se aplică atunci cînd terenul are forma unui poligon oarecare sau cînd există un contur limitat de o linie curbă.
1. CALCULUL SUPRAFEŢEI UNUI POLIGON CU O FORMA OARECARE

A

.~~
j

il"
':;~ .•".Iî.: .
.">;";

.~
Fig. 76. Transformarea unui poligon într-un cu suprafaţă echivalentă. triunghi

Pentru a afla suprafaţa respectivă, poligonul se împarte în mai multe triunghi uri (fig. 75, a), ale căror suprafeţe se află şi se cumulează, pentru a obţine suprafaţa întregului poligon. Aceeaşi suprafaţă poate fi descompusă în combinaţii de figuri - trapeze şi triunghi uri (fig. 75, b), ale căror suprafeţe se calculează şi se însumează, pentru a obţine suprafaţa întregului poligon. O altă metodă simplă, care elimină calculul fiecărei suprafeţe în parte, este transformarea poligonului într-un t,riunghi cu suprafaţă echivalentă. Poligonul ABCDEF' (fig. 76) se reduce triunghiul de suprafaţă echivalentă A'BC' în felul următor: se uneşte punctul B cu F, iar în punctul A se duce o paralelă la dreapta BF, obţinîndu-se triunghiul FBA' echivalent cu triunghiul ABF, avînd aceeaşi bază BF şi aceeaşi înălţime. In acelaşi mod se înlocuieşte triunghiul CDE cu triunghiul CD'E şi apoi triunghiul BCD' cu triunghiul BC'D'. în felul acesta s-a obţinut triunghiul A'BC', 212

a .1
DE LINII CURBE ..~~ ','lis'!
\~~

I

2. CALCULUL

SUPHAFEŢELOR

CU CONTUH LIMITAT

Acest calcul se face folosind una din următoarele metode: metoda trapezelor, metoda Simpson, metoda tangentelor sau met,oda pătratelor. Metoda trapezelor (fig. 77, a) constă în împărţirea suprafeţei respective în n trapeze. Pentru aceasta se împarte lungimea AB în n părţi egale cu i şi se ridică perpendicularele Pl, P2 ..... pn care reprezintă bazelett'apezelor. " 213

l

-T"',~
.;!
1i.

Suprafeţele

trapezelor vor fi deci:

.li:
S _ 1. .. n Pn-I+Pn
2 1,

S1.- PI+P2'. 2
iar suprafaţa

1,

S2-

P2+P."
2

.

totală este egală cu suma suprafeţelor
8=81+82+ ..... +8n; ..... +Pn-I

acestor trapeze :

I
+Pn2' )

t I i

'i

'~l
-PO-P2)

Supcalaţa pdmului tcapez pacabol" ""te S'CWF"F~(I'>+P,) '++(2P'i= i-(PO+4PI +P2) ; suprafaţa celui de al doilea trapez parabolic!

este egală cu
.

+

(P2+4P3+P4);

suprafaţa celui de al t~eilea trapez paraultimului trapez para!,

bolic este egală cu

t

8 =t. (PI +P2+P3+ 2

f:

Metoda Simpson constă în aceea că linia curbă se asimilează cu arce de parabolă şi suprafaţa totală se împarte într-un număr cu soţ de sectoare (n). Pentru aceasta, dreapta AB se împarte în n intervale egale, avînd fiecare lungimea i (fig. 77, b). Prin cîte trei puncte succesive se duc arce de parabolă. Suprafaţa trapezului curbiliniu ACE'F"F este egală cu suprafaţa trapezului ACF"F, la care se adaugă suprafaţa segmentului parabolic CE' F".
t""'j~ r-Ţ;;
I I I I I
I ,

bolic este egală cu însumînd suprafeţele fata totală ABCD : ,

t

.

+ 4P5 + P6) etc. ; suprafaţa (pn-2+ 4pn-1 + Pn)'
(P4

I I
~
J
j~

,

tuturor

trapezelor

parabolice se obţine supra-

t

S~ +(I'>+4p,

+ 2p,+4P3+

2p,

+ .....

+2p~,+4p,-,

+P,l;..

'.

.t
"":1 "

J I '
I I

I I I I

1', I ' I I I I I

I I I

I ' I I I I

I
I

,FfI
,

1;
"

10
I
I I I ~

I
f-

Metoda tangentelor constă în înlocuirea arcului cu tangenta la "'~ ..~ curbă în punctul ei mediu; ast,fel, arcul CF" (fig. 77, e) se înlocuieşte cu tangenta C'F' în punctul E', arcul F"R", cu tangenta F'R' în punc' tu] G' etc. în acest caz, suprafeţele trapezelor curbilinii vor fi: 81=2ipI; " 82= 2iP3 etc. Suprafaţa totală se obţine prin însumare, adică : ~~ "h:
S=2i (Pl +P3+P5+

'I'~
1"
"

+P2n-Jl,

1':1 I : I I , : I I I I I I ~ cj , "" "'> I I I I P.:1:l.. Cl.II:l.:Q' I I I I I I 1'1 1
I I 1.' I I I , 1,
, I r

CI

I
I

I
I

I I

I
I
I

I
I ,
I I I

I

I I , I I . I ., . I
1',','
t

Iii

I

I

I

I
r

I

I
I
I

, ,Pa
I

I

IP,
I

I 'I IPz IP3 '
I

I 'Pn
I

unpe PI, P3 ... P2n-1 sîni ordonatele impare ridicate de pe bază, la intervale egale i, pînă la curbă.~:l Exemplu: Să se calculeze suprafaţa poligonului limitat cu un contur
curb elin figura tangentelor. 78 prin metoela trapezeZor, metoela 8impson şi metoda

.. .

I,ţ~

~> .

1 II!!

1 i A

Iii

i

I b

I 8

A
o

B

J

I.

1 I ,
I ,

-!. H"I
I I I
, I

H'

Pentru calculul suprafeţei prin metoda trapezelor, se împarte baza'~~ în 10 părţi egale şi se ridică perpen.~1 diculare pînă la curbă, din 25 în 25 m. O Se măsoară perpendicularele la scara . grafică şi valoarea se înscrie pe figură.'~ Calculul se face cu ajutorul for- '" ~ 90 '" " '" ~ •.•.. ~ '<l- 90 ;;;fl mulei : "" '" '" o, "" c:o K c:o <:el '" '"
S=l

_

I I
_~

Fig. 77. Calculul
I
I I
!

,
IPII , I
1

I
I ,1 I
[

'p,

, I

I I I
f

I I
I
I

I
1
! I

I

I
I I

"D
I
, 1

unei suprafeţe linii;

curbi.

. (Pa '2

+Pl+P2+

...

+PfI-l+2

Pn)

.
A

.el:

-;-

t:>.:

c::

'.. ~~

a ioda

prin metoda trapezelor; b Simp-son: c - prin me.toda

prin metangcnteloL

Rezu ltă : 8=25(43+96 +98+92+ 87+80+ +78+81+88+94+49)=22150 mZ.

25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 8-.'''' ;iţ(
Fig. 78.

'P1 ',oJ
I

iP;n.,'p?n 8

II!

4

[

r

6

H I~

c Suprafaţa trapezului ACF"F= mentului parabolic CE'F" logramului circumscris CC'F'F", 2 , = 3'2( PI-PO-P2) z.
214

+

Pentru calculul supra!feţei prin metoda Simpson se împarte figura în acelaşi mod şi se aplică formula:
(PO+P2) 2i=(PO+P2)

I\.~

i. Suprafaţa segRezultă:

S=

+

(Po+4p! +2P2+4P3+

...

+2pn-2+4pn-l+

Pn).1

est,'2egală cu două treimi din suprafaţa paraleadică este egală cu {- 2i [PI - +(Po+ P2) ]
=

I
.~ 215

S= ~ (86+384+196+368+174+320+156+324+176+376+98)= =22150 m2•

& ,~
.•.

I

V,@

'~

{

-1
.,,~>. ~-._,:-' .l .

;f\~~.
- Pentru calculul suprafeţei prin metoda tangentelor se consideră numerotarea perpendicularelor ca în figura 78 şi se aplică formula: S=2i (PI+P3+P5+ ... +pzn-J). Rezult,ă : S=50(96+92+80+91 Se observă că rezultatul calcul folosită. +94)=22150 mZ. de metoda de
1. CALCULUL SUPRAFEŢELOR CU AJUTORUL RELAŢIILOR GEOMETRICE:

~:'I'~
;J

Acest calcul se efectuează cînd pe teren se măsoară direct lungimile. Toate poligoanele se pot împărţi în triunghiuri, a căror suprafaţă secalculează cu formula:

,~t

s=v
sau cu formula:
I.

~I'
"il'

~ ~

p(p-a) (p-b) (p-c),

este acelaşi, indiferent

~ ;;

unde p= a+~+c , (a, b, c sînt, laturile triunghiului),

Metoda pătratelor, constă în caroiarea unei hîrtii de calc în pătrate de suprafaţă cunoscută. Pentru evaluarea suprafeţei se aşterne hîrttia de calc caro iată peste figura respectivă şi se numără pătratele întregi; suprafeţele marginale se apreciază. Prin însumarea suprafeţelor pătratelor şi a suprafeţelor rezultate din aprecierea marginilor, se obţine suprafaţa totală. Această metodă este destul de aproximativă. Exerciţii. Să se calculeze suprafeţele din figurile 79 şi 80 prin metodeIe: traipezelor, Simpson, tangentelor şi pătraţelor. Dimensiunile sint Înscrise pe figuri.

S = 'faza ="2

1

b'

Ib= ,[Cle,

1.

unde ia, ie şi ib sînt înălţimile respective pe laturile a, b şi c. Prin Însumarea suprafeţelor triunghiurilor se obţine suprafaţa poligonului. Prin acest procedeu se calculează, in general, suprafeţele mici, unde nu este necesar să se măsoare lungimi mari.
2. CALCULUL SUPRAFEŢELOR CU AJUTORUL RELAŢIILOR TRIGONOMETRICE

,1. Î '~'~I
'.'::'."""

-i;'l

-" "1":

i.

.~~

...
o

.., '"

~ ..,
50

.•. ..,
~o
50

..,
<O

<r ~

...
Ql

•.. ~
50 50

.•. ..•

,o

Acest calcul se aplică atunci cînd pe teren se pot măsura sau se pot deduce unele laturi şi unghiuri. Pentru a calcula suprafaţa triunghiurilor in funcţie de două laturi şi unghiul cuprins între ele se folosesc relaţiile: S= +a b sin C= sau

.::,
:;;I~
';.'~.'.""'.

I
?;~

50

50

Fi.". 79.

+

b c sin A=

+

a c sin E,
2

.1< 'i);t'ţ .

S=

~a2sinBsinC. 2 sin A

'

S= ~ 2

::~
~~:~ff

---

a

~~
PRIN METODA ANALITICA

.r:Y1J:h
, 75 75 75 75

3. CALCULUL

SUPRAFEŢELOR

Fig. 80.

B. CALCULUL SUPRAFEŢELOR

PRIN METODE NUMERICE

-

Acest calcul se aplică cînd se cunosc coordonatele tuţuror punctelor care formează virfuri pe conturul figurii respective. Şi în acest caz, calculul se reduce tot la calcularea analitică a suprafeţelor triunghiurilor în care se descompune figura şi la însumarea acestor suprafeţe. Suprafaţa triunghiului se calculează în funcţie de coordonatele virfurilor, cu ajutorul determinanţilor, astfel:
Yl
Xl

1

';;; .

Aceste metode constau în determinarea suprafeţelor folosind relaţii : geometrice, trigonometrice şi analitice. 216

S=}\Y2

X2

1

= Yl(X2-XS)-YZ(Xl-X3)+Y3(Xj-XZ). 217

1
•• I
\j

Y3 Xs 1

.i...•. !
.~~~

Dacă figura căreia t,rebuie să i se afle suprafaţa este un pentagon -(fig. 81), acesta se împarte în trei triunghi uri. Suprafaţa totală este deci :
S=SI+SJI+S!Il.

I
.ro'

~,7

j.LI'~.<.;' :~t,'
~",1

Calculul se efectuează înscriind în primele două coloane ale determinantului coordonatele celor trei vîrfuri ale triunghiului, ultima coloană conţinînd unitatea.
4

Calculul se execută la maşina de calculat, respectînd sensul direct de înscriere a coordonatelor, de la stînga la dreapta, în sensul mersului 2eelor de ceasornic, privind din int,eriorul triunghiului. _ _ Calculul se poate e?,ecuta. şi în sens invers, rezultatul fiind acelaşi, lIlsa de semn contrar (m maşma de calculat va apărea complementul). Mersul operaţiilor la maşina de calculat se poate rezuma în schema elin figura 82, a potrivit formulei :;~
n 2S=~Yn(Xn+l-Xn-d,

I
". ~

'I""!

. .. ',

,

.'I~
H
'.

1 5
J

Fig. 81. Descompunerea unui pentagon în triunghi uri,

În tabela 105 seama că, pentru ultimul punct pe toarele coloane se

pe prima coloană se înscrie numărul punctului, ţinînd a se putea face diferenţele, trebuie înscris la încep~ut .•.•... prima linie şi primul punct pe ultima linie. În urmînscriu coordonatele punctelor respective. ..• q

~ .~,I'

2

Calculul

suprafeţei
x
fi

unui

pentagon

Tabela 105

'i'
11"""

Prin rezolvarea determinantuJui faţa triunghiurilor, astfel:
Yl Xl

format în acest fel, se obţine supra-

Nr. punctului

1

2S1=IY2

X2 1 =Yl(X2-X3)-Y2(XI-X3)+Y3(Xl-X2); Y3 X3 1
Yl Xl

1

2 SJI=

I Y3
Yl

X3 1 =Yl(X3-X4)-Y3(XI-X4)+Y4(XI-X3) Y4 X4 1
XI

I

5 1 2 3 4 5 1

2910,12 2460,52 l 520,14 1 082,86 2065,40 2910,12 2460,52 25=2735052,2356 5=1367526,1178

/

2200,20 J 725,46 1256,16 2 142,45' 2641,35 2200,20 1 725,46

~

'1':
~i~

; m2
m2

1

2SIII=IY4

X4 11=Yl(X4-XS)-Y4(XI-XS)+YS(Xl-X4). Y3 Xs 1

Însumînd şi grupînd termenii, se obţine:
28=2 SI+2 SIl+2 SIlI
= Yl(X2-XS)

+ Y2(X3-Xl) + Y3(X4-X2) +

+Y4(XS-X3)

+YS(XI-X4).

Această expresie generalizată poate fi scrisă sub forma:
n

Operaţiile se efectuează după cum arată săgeţile de pe figura 82, a şi \ţ;~ anume: YI se înmulţeşte cu diferenţa dintre X2 şi Xs, în sens~l arătat ['.~.'A. de săgeata curbă, adică X2-XS; rezultatul rămîne în maşină şi peste el .' se face înmulţirea următoare Y2(X3-Xl), după cum indică săgeţile,'şi aşa _<, pînă la sfîrşit. Deci, fiecare Y se înmulţeşte cu diferenţa de x' scrisă .. '.'t1 deasupra şi dedesubt,ul x-ului din dreptul y-ului înmulţitor. RezultataS.'\ din maşină se împarte la 2 şi se obţine suprafaţa respectivă. W.. Pentru control se foloseste formula: ' . :< ] n ,a

l'
'",~~

L.

2

S= ~ Yn (Xn+I-Xn-I),
1
\

.

_

. _

'

2S =

f Xn (Yn-l-yn~,).

"

..(

iar, dacă se ordonează după x, dezvoltarea făcîndu-se după a doua coloană a determinanţilor, se obţine:
n

2 218

S = ~ Xn (Yn-I- Yn+I).
I

dIspusa schematIc m fIgura 82, b. Acest aranJament se foloseşte pentru un,~~~ poligon cu un număr impar de laturi, calculul la maşină decurgînd' în mod continuu. Pentru un poligon cu număr par de laturi, nu'se '.mai::;;r înscriu pe tabelă, pe prima linie, coordonatele punctului ultim, ci numai;,t la sf-irşit, sub coordonatele ultimului punct se înscriu coorldonatele punc:"'1.,,~ tului prim, ' , .:~ '~:1t:':
219 :[

~I

;<"1

,

I
:~ ~ ~
'.~

natele

Exemplu. Să se calculeze suprafaţa vîrfurilor înscrise în tabela 105. Se foloseŞte relaţia:
2 S=Yl (X2-'XS) +YZ(X3-Xl)

unui

p2ntagon

care

are COOl"clo-

Y2=1256,16

+Y3(X4-X2)

+ Y4(XS-X3)+YS(XI-X4).

şi se drege xl=2460,52 în x3=1082,86 şi se obţine 9979086190346. Se acoperă x4=2065,40, se' clapează pe tablou Y4= =2641,35, se drege x3= 1082,86 în xs=2910,12 şi se obţine: 2S= = 2 735 052,23 56 m2, care reprezintă dublul suprafeţei, deci:
S = 1 367 526,11 78 m2•

,,1t
'~

.~

:iî

'~ .~Ji .... ..

Controlul se face urmărind formula:
2S
= XI(YS-Y2}

figura 82, b şi calculînd suprafaţa
+x,(Ys-Ys}

cu

31'.~ .->. ~:.;.'.~

I

+ X2;Y I-Y3)

+X3(Y2-Y4}

+ XdY4-YI}'

Se constată că s-a obtinut acelasi rezultat. Pentru calculul suprafeţelor este necesar ca toate coordonatele să' fie pozitive. Dacă numărul punctelor este prea mare (în jur de 15), este bine să se împartă poligonul în două, deoarece la o eventuală greşeală să nu se refacă un calcul prea lung. Exerciţii Să se calculeze suprafeţele delimitate printr-un contlir poligonal ce au coordonat,ele vîrfurilor înscrise în tabelele 106 şi 107.
Tabela
Puncle x
)'

106
Puncle

Tabela 107
I
x

1-

y

1 2 3 4 5 6

1 152,08 1385,28 1606,10 1703,19 1 528,08 1 266,02

1 366,26 1643,12 1 552,08 1314,00 1 196,12 1 162,06

1 2 3 4 5

1121,73 1235,61 1453,18 1631,89 1316,44

1245,37 1324,70 1298,45 1212,68 1207,50
:;o.

Urmărind această relaţie şi figura 82, a se observă că fiecare Y, începînd cu Yl pînă la Ys, se înmulţeşte cu diferenţa de x scrisă deasupra şi dedesubtul x-ului din dreptul y-ului Înmulţitor. Desfăşurarea calculului este următoarea: se aşază pîrghia la Înmulţire; se Înregistrează Ia înregistratorul de ture, prin învÎrtirea manivelei xs=2 910,12. Se acoperă Xl = 2460,52 ; În dreptul lui se găse-şte YI =,1 725,46, care se clapează pe tablou. Se transformă prin dregere xs=2 910,12, Înscris cu x2=1 520,1<1 şi se obţine la totalizator 9976016451 092, care reprezintă înmulţirea Yl(X2-XS). Nu se şterge nimic În maşină. Se acoperă X3= 1082,86; în dreptul lui X3 se găseşte Y3=2 142,45, care se clapează pe tablou. Se transformă prin dregere valoarea X2= 1 520,14, care este Înregistrată sus în dreapta, În valoarea x4=2065,40, efeetuîndu-se În felul acesta Înmulţirea Y3~X4-X2), şi pentru că primul rezultat nu s-a şters, acest rezult,at s-a adunat cu el. In acest fel este efectuată operaţia de adunare a primului şi celui de al treilea termen. La totalizator, În dreapta, se obţine valoarea 9987698373962. Se. acoperă xs=2910,12 şi se clapează pe tablou Ys=2200,20. Se drege x4=2065,40 în xl=2460,52 şi se obţine 9996391 804 202. Apoi se acoperă X2= 1 520,14, se c1apează pe tablou 220

~,,'

;"

"-

.~.

~-~~~~~~~~~--.-,...,------------------~~1:::<'
1
1.
,

'i""l
.".: .•
_'~~~

J%il-l i
,;!t~ o.
,
j

I

I

I

c.

.. p!.~
COJ11pensarea neriguroasă a reţelelor topografice ... .,. ... 88' . -'

I

"1'

i

. . 1
'1'

.' .
.

1. 2. il. 4.

'i
j

j

.

Compensarea unghiurilor În patrulater ... o" ... .., 88: .; Compensarea unghiurilor Într-un poligon cu punct central ... 19tr"::>A Compensarea unghiu.ril?r in,tr-un lanţ de t,riunghiuri .. : .,. '.:;' -~.,... r Comp<;nsarea unghlUl'Ilor Jn reţelele complexe de • tnangulaţJe topografică 95 5. Calculul lu?g;;~ii.'i~tu~ifor'" ::: ::: ::: ::: ::: ::: ::: ::: 99' b. Calculul onentarn latunlor .. o . o' oo. o" o" .. o . o' 101 7. Calculul coordonatelor o .. , o" 104 .

.,.i;:.'t?
;,~

".

'i
0

'1' .~

,

C". V. C.',"'"' '"""""
A. Generalităţi B. Calculul 1. Hezolvarea ... punctelor

d,i"d~;". "t,I,; ,"",,,li,,
... prin .., ... ... ... înainte ... ..
o

... ... ... ... ...
••• ••• ••• ••• •••

j

:"1~1

.. I ii~:~

107
107 107
lOT.. 114

'.:1"1
'.;

CUPRINS

1
'i

j
,

intersecţie

o'

o"

:..

".~ii

INTHODUCEHE Cap. 1. Metode şi mijloace
... 5 5
(i

~ ~

2. Hezolvarea

analitică analitică

prin procedeui prin.#:JrocedeuI

orientărilor ungfiiuj'-ilol'~.,,-

. o' o"

... '.'
0 •••

;1
;)

de calcul

folosite

În topografie

A. Generalităţi

.,

C. Calculul punctelor prîn int se.cţie inapoi o" ~>-....... 1. Hezolvarea prin . deul orintării primei direcţii [Delamb,re) .. o 118 2. Hezolvarea p ',." ; edeul orientării direcţiei din mijloc (Delambre) 121 3. Hezolvare '>,il .' eul punctului pe cerc'1Collins) .. o ... ... 123' 4. ~~~~~)ar~.. 5. r;~~1~~rea o~~o p~~~ed.~~l ~~:CU:~~ii .~~re~~~ ao ~~o~don~:~lo~ .~M~~~ 125 por.i~ o~~'oc~e.~eu: ca.l.c.ul~~i.i .~i.re~:~ ..
]jrin intersecţie combinată ..
o •••

118.,

"li.l et,J!jj.;
j

!
'.,'

B. Metode de calcul C. Mijloace de calcul 1.. Generalităţi 2. Mijloace grafice de calcul o.. '" 3. Tabele folosite la efectuarea calculelor 4. Higla de calcul '" .. o .. o 5. Maşina mecanică de calculat 6. Maşina electrică de calculat .. o ... 7. Calculatorul electronicOlivetti-Programa Cap. II. Calculul orientării unei laturi a reţelei

.•..•. '

... ... . .. topografice '" ... 101

6 Ci
21

1
. /

~r.do~~tel.~~
•• o .,.

127

D.

Calculul

punctelor particulare

41
44

E. Cazuri

.le intersecţie

o...........

.. o

129.~ej
133 :

\,,~j

1

.;il; .~

1

1"1
'.

51 56

coordonatelor unui punct din două pl. gulaţie inaccesibile (Hansen) ... o" ... ... .. 2. Determinarea coordonatelor a două puncte noi, cu a: /punctl' de triangUlaţie'inacce.si.~~e-g~Îte dou drumuirilor
drumuirilol'

1. Determinarea

topografice

60
(i0 61 63
1;1

,?j
l,~

1;;
.~

~ ~

Ao Generalităţi .. o •• • •• • •• • • •• •• • , .. . •• • •• •• . •• • B. Qali;uluZ orientării folosind coordonatele rectangulare ale puncte/Dr C. Calculul orientării pe nordul geografic . oo . . . . o. . o. 1. Calculul orientării pe nordul geografic determinat prin trecerea soarelui la Înălţimi corespondente . o. ... ... ... .. o ... o.. 2. Calculul orientării pe nordul geografic determinat prin trecerea unei stele la ,jnălţimi corespondente o.. D. Calculul orientării pe nordul magnetic Cap. III. Calculul bazelor' reţelei topografice

Cap. VI. Calculul
A. Calculul

şi al punctelor
o o. ••• .,.

de ridic.a~
••• ..,

a
~-•• -

<l~10I
•••

\':';~!'iJ

i
II

--';'(r;

139ţ,;.,;~~
1~ ';~~~

1. Calculul

şi compensarea drumuirilor 2. Cazuri particulare de drumuire 3. Verificara calculelor ... ... ...
punctelor de l'idicare a detaliidor

..•....... o'
.. , . o'

165 166' ..

13. Calculul

0\ ....
.f"

..

o
.••

167

'o .

"I~ i
-:0 ",.

6(; 66
-,; 68

1. .Calculul 2. Calculul Cap. VII. Calcule

coordonatelor punctelor de radiere punctelor de echeraj ... ." ... necesare lucrărilor

... ..,

•••

I .. o ... şi de cad astru

167 169 171'11 171 -

'11l

.. ~:li,i;

topografice

de proiectare

A. Generalităţi ... ... ... ... ... '" .. . ... ... 1. Calculul bazelor folosind coordonatele punctelor . o. " . 2. Calculul bazelor măsurate cu panglica sau cu firul de oţel 3. Calculul bazelor măsurate cu firul de invar '" ... . .. B. Calculul bazelol frînte o.. . .. .. . .. . .. . ... .. . .. . .. . C. -Dezvoltarea bazelor m.ăsurate, pe laturi ale reţelei topografice Cap. IV. Calculul şi compensarea
... . ..

68 68

G9
74

76
77

1. Calculul coordonatelor 2. Calculul coordonatelor 3. Calculul coordonatelor pendiculare ... .. . 4. Calculul coordonatelor :>! Calculul coordonatelor /6. Calculul Cap. VIII. Calculul coordonatelor

punctelor pe segment... ... ... ... .•.. punctelor necesare trasării dreptelor paralele punctelor necesare trasării dreptelor -per.. . .. o .. . ... ... ... ... .. . .. o punctelor aflate la intersecţia dreptelor punctelor aflate la capete de drum ... punetelor ... ... •.. .., •. . aflate ... ... la frinturile .., ...
. o'

:;g
~

172'. ~., '.

ţ];l,.
~ 177 171' '.

reţelei

topografice

79 79 80 80 81
H4

de drum ." ...
••••

A. Generalităţi

nivelp1entului ...

... ...
•• ,

.. o ... ...
• o'

B. Calcule preliminare .. . .. . .. . ... .. . . .. o.. •. o 1. Compensarea În staţie, reducerea la zero a direcţiilor măsurate şi calculul direcţiilor medii .. o ,.. ... ... ... .. o ... ... '" 2. CaoJculul şi aplical'ea corecţiilor de centrare şi reducere a direcţiilor măsurate ... .. . .. . ./. .. . .. o il? 3. Racordarea grupelor de direcţii"măsurate . 4. Calculul unghiurilor orizontale din reţeaua topografică

't"ţ' ... ... A. Ge11era l z a z B. Calculul nivelmentului

...

...
•••

..•
•••

geometric

..... ';,.

1. Calculul 2. Calcuolul C. Calculul

radierilor de nivelment geometric .. , ... ... ... şi comp.ensarea drun:uirilor de nivelment geometric
tngonometrtc ..........•..........

179 17;-'_o;,,~ \. _ ':: .0:1'9];: 181 • ,; . .:£'il 183 185 V.

'Il'i
'""'1 t

I ..• , 1

~

87

nwelmentulut

196';5:';:1
2?3:

.o.:l.~

,:~i'l~
l'

222

_.

'~~I';~ '.
~
.~

II

>:{f;:
"

:~î~

"

;f"':'"

.'
./'~-

' ..'"""'.,,,

'''*''''',~ '11\;'~

1
~

1. Generalităţi «. ••• 2. Calculul nivelmentului Cap. IX. Calculul suprafeţelor

«.

«.

«.

«.

H
1CJ

trigonometric

21: 2L
21~

A. Calculul suprafeţelor prin metode grafice 1. Calculul suprafeţei unui poligon cu o formă oarecare 2. Calculul suprafeţelor cu contur limitat de linii curbe B. Calculul suprafeţelor prin metode numerice ... ... . .. 1. Calculul suprafeţelor cu ajutorul relaţiilor geometrice ... 2. Calculul suprafeţelor cu ajutorul relaţiilor trigonometrice 3. Calculul suprafeţelor prin metoda analitică

213
« ••

21G

... ; "1" 217
:iî 'Ţ.
"'~ ..,.J

'J .
.,
I

r" /8~ ~ ~~1'[.
I I . .... '

-------

'\'~

•....

r~

i~

.,"il'" / ..l~ a
/aliU .,oace ti-'''

I~f"
(
•.---'--

l.~..
...

li;

i

~~~'r'

.~-""

;j<Qi~~~'
I~~~

~Yf::~ (' 19 ~/'Iwi~"'" //

,t;. ~

"'it

"7>,h~1~_'"

I

/!I~ţ
"

~}! .

~<
!

:{Ii'
\ I

/!J::
I

r
~.~

£c~'".

.el

~

I jl,
I

,

~
14.

"", -~~
"Banat"

!..G

.

Nr.

Ifc-~

"--"

o

~

fL+L~3

{1+

.:l-

J...--

r,""" -

~-

_.

/

:""

.:

/

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful