1. Cum a aprut fizica?

phyzis = natur Fizica este o stiint a naturii care studiaz fenomenele fizice. Fenomenele fizice sunt interactiuni care au loc ntre corpuri. Ex: - miscarea corpurilor - alungirea unui resort - evaporarea, nclzirea, dilatarea - magnetizarea corpurilor - propagarea luminii, reflexia luminii, aprinderea unui bec. Experimentul nseamn provocarea, producerea si repetarea unui fenomen fizic, n scopul studierii lui. Fenomenele fizice: -mecanice - electrice - termice - magnetice - optice.

2. Clasificarea si ordonarea corpurilor

Natura nseamn - tot ceea ce ne nconjoar - este format din corpuri. Corpul este o portiune limitat din natur. Ex: banc, cerneal, tabl, ghiozdan, us, ap. mprtirea corpurilor n grupe, n functie de o proprietate comun se numeste clasificare. Propriettile fizice ale corpurilor sunt de dou feluri: - particulare (specifice): culoarea, gustul, mirosul, forma. - generale (comune): ntinderea n spatiu, substante naturale (apa, lemnul) artificiale (plastic, rigips), divizibilitatea, interactiunea, inertia, starea de agregare.

3. Mrimi fizice
Proprietatile fizice msurabile sunt proprietatile care pot fi msurate. Ex: ntinderea n spatiu, inertia, interactiunea, durata unui fenomen, starea termic. Mrimea fizic este exprimarea cantitativ a unei proprietti fizice msurabile. Fiecrei proprietti fizice i corespunde cel putin o mrime fizic. Proprietti fizice 1. ntinderea n spatiu 2. inertia 3. interactiunea 4. durata unui fenomen 5. starea termic a unui corp Mrimi fizice 1. lungimea, suprafata, volumul 2. masa 3. forta 4. timpul 5. temperatura

-2-

Mrimile fizice se reprezint cu ajutorul simbolurilor. Simbolul este o litera care ne ajut s prescurtm mrimea fizic. Ex: masa m; lungimea L; timpul t. Fiecrei mrimi fizice i corespund o unitate de msur. Ex: masa kg; lungimea m; timp s. Msurarea unei mrimi fizice nseamn compararea ei cu unitatea de msur. La msurarea mrimilor fizice se folosesc: - instrumentele de msur (balanta, ceasul, termometrul) - procedeul prin suprapunere sau prin comparare.

4. Determinarea valorii unei mrimi fizice 4.1. Determinarea lungimilor

Lungimea - are simbolul L (l, g, , h) - se msoar n metri (m) - se msoar cu: ruleta, metrul de tmplrie, rigla, micrometru. - se msoar prin suprapunere. Determinarea lungimii se poate face prin: msurare direct, calcule, aproximare. Lungimea medie - se noteaz cu Lm - lungimea medie se afl fcnd media aritmetic a msurtorilor respective. * x1 = 23 cm; x2 = 23.5 cm; x3 = 24 cm. xm = 23 + 23.5 + 24 / 3 xm = 23.5 Eroarea este acea abatere de la valoarea medie. Poate fi prin lips sau prin adaos. Se calculeaz fcnd diferent dintre valoarea medie si valoarea determinri respective. Nr. de erori este egal cu nr. se msurtori. Se noteaz X * X1= Xm X1= 23.5 23 = 0.5 cm X2= Xm X2= 23.5 23.5 = 0 cm X3= Xm X3= 24 23.5 = 0.5 cm

4.2. Determinarea ariilor

Aria - este mrimea fizic ce exprim msura unei suprafete. - are simbolul A - se msoar n m2. Unittile de arie cresc si descresc din 100 n 100. 1 m2 = 100 dm2 = 10000 cm2 = 1000000 mm2 Determinarea ariilor se poate face n urmtoarele moduri: - cu ajutorul formulelor: A = b /2. - prin comparare direct cu o arie ales drept unitate de msur - prin aproximare. 2 cm 5 cm A=Ll A=52 A = 10 cm

-3-

4.3. Determinarea volumelor

Volumul - este mrimea fizic prin care se msoar ntinderea unui corp n spatiu - are simbolul V - se msoar n m3 m Unittile de volum cresc si descresc din 1000 n 1000. V = 1 m3 = 1000 dm3 = 1000000 cm3 = 1000000000 mm3 Volumul se poate afla n urmtoarele moduri: - cu ajutorul formulelor: V = L l h; Vcub = l l l; Vcilindru = R2 h - cu ajutorul vaselor gradate: Vcorp = Vfinal Vinitial.

4.4. Determinarea duratelor

Timpul - este mrimea fizic ce msoar durata unui fenomen - are simbolul t - se msoar n secunde (s) - se msoar cu ceasul, cronometrul, clepsidra. 1 min = 60 s 1 h = 60 min = 3600 s 1 zi = 24 h

5. Miscarea mecanic
Pozitia unui corp este locul n care se afl acel corp. Corpul de referint este un corp la care raportm pozitia corpului studiat. Sistemul de referint este un ansamblu format din corp de refeint, ceas si rulet. Mobilul este o reprezentare a unui corp. Traictoria este drumul parcurs de mobil n miscarea sa. - vizibil sau invizibil - rectilinie sau curbilinie. Starea mecanic de miscare sau de repaus. Un corp se afl n miscare atunci cnd si modific pozitia fat de un reper. Un corp se afl n repaus atunci cnd nu si modific pozitia fat de un reper. Miscarea si repausul sunt relative; adic un corp se poate afla n miscare fat de un reper si n repaus fat de un alt reper.

6. Viteza medie
Durata miscrii - este diferenta dintre momentul final al miscri si momentul initial - se noteaz t t2 momentul final t=d/v t1 momentul initial - se msoar n secunde, minute, ore - se msoar cu ceasul. Distana - se noteaz cu d d2 coordonata final d1 coordonata initial - se msoar n metri, kilometri. d=vt -4-

Viteza medie- este mrimea fizic numeric egal cu raportul dintre distana total si durata micri - se msoar n m/s sau km/h. v=d/t

6.1. Etapele pe care le parcurgem n rezolvarea unei probleme

- notarea datelor - notarea cerintelor - transformri - rezolvarea problemei cu ajutorul formulelor; stabilirea formulei finale - rezolvarea problemei cu date numerice - interpretarea rezultatelor

7. Miscarea rectilinie si uniform

Miscarea uniform este miscarea n care viteza mobilului rmne constant. Miscarea variat poate fi - accelerat atunci cnd viteza mobilului creste - ncetinit atunci cnd viteza mobilului scade. Ex: o masin n apropierea unui semafor Miscarea rectilinie si uniform, n care viteza este constant si traictoria este sub form de linie dreapt. n timpul miscri rectilinii si uniforme d si t sunt marimi direct proportionale. Dou mrimi care depind una de alta astfel nct: dac o mrime creste sau descreste de un anumit numr de ori, si cealalt creste sau descreste de acelasi numr de ori, se numesc mrimi direct proportionale. d~ t

8. Graficul miscri mecanice

Legea fizic exprim legtuera dintre mrimile fizice ce caracterizeaz un fenomen fizic. Aceasta poate fi: - calitativ definitie ( enunt) - cantitativ formul ( Ex: d = v t ) Pentru a construi un grafic parcurgem urmtoarele etape: - notm datele ntr-un table - trasm sistemul de axe format din dou drepte perpendiculare: Ox axa orizontal ( axa timpului ) Oy axa vertical ( axa deplasri ) - alegem o scar convenabil n functie de datele din table si de unitatea de msur. - reprezentm n sistemul de axe puncte care au drept coordinate datele din table - graficul se obtine unind punctele din sistemul de axe ( este un segmentn ).

-5-

9. Inertia corpurilor
Inertia este o proprietate general a corpurilor. Este proprietatea unui corp de a se opune la schimbarea mecanic a corpului. Cu ct inertia unui corp este mai mare cu att el se opune mai mult schimbri stri mecanice.

10. Masa msur a inertiei corpurilor

Masa - este mrimea fizic prin care se msoar inertia unui corp - are simbolul m - se msoar n kg. g. m=V - se msoar su cntarul, balanta - se msoar prin comparare Corpurile care au mas mai mare contin o cantitate mai mare de substant. Balanta este format din: - trepied - tij metalic - scal gradat - arc indicator - prghie - dou talere. Pentru a determina masa unui corp prin cntrire parcurgem urmtoarele etape: - echilibrm balanta - asezm corpul de cntrit pe un taler - asezm pe talerul al II-lea mase marcate pn se echilibreaz din nou balanta.

11. Densitatea substantelor

Densitatea - este mrimea fizic numeric egal cu raportul dintre mas si volum. - are simbolul (ro) m - se msoar n kg/ m3 g/ cm3 = /v

12. Interactiunea. Reciprocitatea actiunilor

Despre corpurile care actioneaz ntre ele spunem c interactioneaz. Interactiunea este actiunea reciproc dintre corpuri. Interactiunea = actiune + reactiune Interactiunile dintre corpuri pot avea loc att contact direct ct si la distant. Efectele interactiuni pot fi: - efecte dinamice care au drept urmare schibarea stri de miscare - efecte statice - deformarea elastic (corpurile revin la forma initial) - deformarea plastic (corpurile nu revin la forma initi.)

-6-

13. Forta msur a interactiuni

Forta - este mrimea fizic care msoar interactiunea dintre corpuri - are simbolul F - se msoar n N ( Newton) - se msoarm cu dinamometrul Orientarea unei forte este dat de directia si de sensul n care aceasta interactioneaz.

14. Forta deformatoare

Forta deformatoare - este forta care determin deformarea unui corp - se noteaz cu F - se msoar n N F = k x - se msoar cu dinamometrul - actioneaz pe directia deformri - are acelasi sens cu deformarea - este direct proportional cu deformarea x0 x1 F1 x0 lungimea resortului nedeformat x1 lungimea resortului deformat x = x1 x se numeste alungire k constanta resortului F2 x2

15. Forta elastic

Forta elastic - este forta care apare ntr-un corp deformat elastic - este forta care determin revenirea cormului la forma initial - este o fort de reactiune - reactioneaz pe directia deformri Fe = -k x - are sens opus deformri - se noteaz Fe - se msoar n N - se msoar cu dinamometrul - actioneaz pe aceiasi directie cu forta deformatoare dar n sens opus ei.

-7Interactiunea - actiune forta deformatoare - reactiune forta elastic

Forta elastic Forta deformatoare

16. Forta de greutate

Forta de greutate - este forta care msoar tria interactiuni dintre Pmnt si corpuri - este forta cu care Pmntul actioneaz asupra corpurilor - se noteaz cu G G=mg - greutatea are directie vertical si sensul de sus n jos - m masa corpului - g acceleratia gravitational g = 9.8 N/ kg - G ~ m (mrimi direct proportionale) - acceleratia pe lun aL = g / 6

17. Forta de frecare si forta de tractiune

Forta de tractiune - este forta care ajut la deplasarea unui corp Ex: forta unui motor - are simbolul Ft - actioneaz pe directia si n sensul deplasri - este o fort de actiune Forta de frecare - este forta care apare la suprafata de contact dintre dou corpuri - are simbolul Ff - actioneaz pe directia miscri dar n sens opus ei - se opune miscri - este o fort de reactiune - este de dou feluri - alunecare - rostogolire actiune - forta deformatoare - forta de tractiune - forta de greutate Interactiune reactiune - forta elastic - forta de frecare

-8-

18. Fenomene termice

Fenomenele termice sunt interactiuni termice ce au loc ntre corpuri.

Ex: - nclzirea si rcirea - topirea si solidificarea - vaporizarea si condensarea - dilatarea si contractare - sublimarea si desublimarea Fiecrui corp i corespunde o anumit stare termic (stare de nclzire). Din punct de vedere al stri temice corpurile pot fi mprtite n: - corpuri calde si corpuri reci Corpurile calde sunt: soarele, lava unui vulcan, focul, un bec aprins. Corpurile reci sunt: gheata, zpada Starea termic a unui corp poate fi apreciat cu ajutorul simturilor noastre. Starea termic poate fi modificat n urma interactiuni cu alte corpuri, cu alte stri termice ( diferite ). La o interactiune termic corpul cald cedeaz cldura, iar corpul rece primeste cldura pn cnd ajung la un echilibru termic. La echilibru termic corpurile au aceiasi stare termic. Temperatura - este mrimea fizic ce caracterizeaz starea termic a corpurilor - se msoar n grade Celsius ( C )

18.1. Msurarea temperaturi

100 C

Experiment: Apa fierbe

Cnd temperatura creste volumul apei se mreste . Temperatura atinge 100C cnd apa fierbe. 0C ap cu gheat Un grad este intervalul de temperatur egal cu a suta parte din intervalul cuprins ntre temperature de topire agheti si temperature de firbere a apei.

19. Dilatarea solidelor

Dilatarea este fenomenul termic care const n mrirea volumului unui corp odat cu cresterea temperaturi. Ex: la termometru, la srmele de curent, la linia ferat Dilatarea poate fi: - liniar - superficial - volumic Factori: - natura substantei ( aluminiul se dilat mai mult dect fierul) - dimensiunile corpului -9-

20. Dilatarea lichidelor si a gazelor

Dilatarea lichidelor este o dilatare volumic. Depinde de urmtori factori: - natura lichidului

Ex: conductele de ap, termometrul

- volumul initial al lichidului - variatia temperaturi

20.1. Anomalia apei

Apa - are volumul minim la temperatura de + 4 C - de o parte si de alta a acetei temperaturi volumul apei creste astfel nct n stare solid, volumul este mai mare. V(m3)

0C

4C

Linia (linie punct) arat o dilatare normal ( mercur, alcool ).

21. Magneti. Magnetizare. Cmp magnetic

Magnetii - sunt corpuri care au proprietatea de a atrage corpuri ce contin fier. - sunt de dou feluri: naturali si artificiali - sunt temporari si permanenti Magnetii au fost descoperiti n localitatea Magnezia din Asia Mic. Ei au fost folositi pentru prima dat de chinezii ca pietre de orientare. Un magnet are doi poli Nord si Sud. Polii unui magnet nu pot fi separati. Magneti interactioneaz se atrag dac sunt apropiati cu poli opusi si se resping dac sunt apropiati cu poli de acelasi fel. Cmpul magnetic este regiunea din spatiu din jurul unui magnet, regiune n care sunt posibile interactiuni magnetice. Poate fi vizualizat cu ajutorul pilituri de fier. Cel mai mare magnet este Pmntul, iar cel mai mare cmp magnetic este cmpul magnetic din mprejurul Pmntului.

22. Circuitul electric

Corp substant molecule atomi nucleu protoni (+) neutroni nvelis electronic electroni (-) Curentul electric este o deplasare dirijat de sarcini electrice. Sarcini electrice: protoni, electroni, ioni ( pozitivi sau negativi ). Circuitul electric este un ansamblu de corpuri conductoare. Elementele unui circuit sunt: bateria, becul, conductoarele, ntreruptor. - 10 Bateria este format din:

cilindru de zinc solutie de clorur de amoniu cilindru de crbune sac cu amestec de crbune si bioxid de mangan Becul este format din: balon de sticl, filament, conductori metalici, soclu, ebonit, vrf metalic. Conductoarele sunt fire metalice care fac legtura ntre generator si consumator. ntreruptorul este un dispozitiv care comand aprinderea si nchiderea unui circuit. Corpurile conductoare sunt corpurile care permit trecerea curentului electric prin ele. (metale, Pmntul, corpul uman, apa cu impuritti, lemnul umed). Corpurile izolatoare sunt corpurile care nu permit trecerea curentului electric prin ele. (plasticul, cauciucul, cartonul, sticla, lemnul uscat).

22.1. Reprezentarea unui circuit cu ajutorul simbolurilor

becul + - + baterie ntreruptor nchis + baterie simpl conductor de legtur ntreruptor deschis

23. Efectele curentului electric

Trecerea curentului electric prin conductoare este nsotit de anumite transformri care se numesc efecte ale curentului electric. Efectele curentului electric sunt: - efect termic - efect magnetic - efect chimic Efectul termic const n nclzirea conductoarelor la trecerea curentului electric prin ele. Aplicatiile efectului electro-termic sunt: becul cu incadescent, siguranta fuzibil, aparatele electrocasnice. Experiment cu ajutorul cruia poate fi pus n evident efectul termic becul se nclzeste

Efectul magnetic const n aparita unui camp magnetic n jurul conductoarelor parcuse de curentul electric. Poate fi pus n evident cu ajutorul urmtorului circuit: A B conductorul se comport ca un magnet Pentru a avea un camp magnetic conductorul se nlocuieste cu o bobin.

- 11 -

Cmpul magnetic din jurul bobinei este prezent atta timp ct prin bobin trece curent electric. Electro-magnetul este o bobin cu miez de fier. Forta de atractie a unui electro-magnet este de aproximativ de 150 de ori mai mare dect forta unei bobine simple. Aplicatiile efectului magnetic sunt releul, soneria electric, motoarele electrice, transformatorul, aparatele de msur. Efectul chimic const n trecerea curentului electric prin solutii sau lichide nsotit de degajri de gaze si depuneri de substante.

24. Circuite electrice serie si paralel

a) N SERIE

Concluzii: - dac vom lega mai multe becuri n serie vor lumina mai ncet; - dac un bec se arde, becurile rmase nu mai lumineaz b) N PARALEL

Concluzii: - becurile lumineaz la fel - dac un bec se arde becurile rmase lumineaz c) GRUPAREA MIXT 2 1 3

- 12 -

Concluzii: - dac se arde B1, B2 si B3 nu lumineaz - dac se arde B2, B1 si B3 lumineaz - dac se arde B3, B1 si B2 lumineaz

25. Msurarea intensitti curentului electric

Intensitatea curentului electric - este mrimea fizic numeric egal cu raportul dintre sarcina electric si tmp I=q/t - are simbolul I - se msoar n A ( amperi ) - se msoar cu ampermetru - q sarcin electric si t timpul Ampermetrul se leag n serie n circuit. Intensitatea curentului ntr-un circuit simplu are aceiasi valoare n toate punctele circuitului. Dac circuitul are ramificatii intensitatea de pev ramura principal este egal cu suma intensittilor de pe ramurile secundare. Ampermetrul este format din: carcas de plastic, scal gradat, ac indicator, mai multe borne.

26. Msurarea tensiuni electrice

Tensiunea electric - se noteaz U ( E; VA VB ) - se msoar n V (volti) - se msoar cu voltmetru Voltmetru se leag paralel la bornele generatorului sau la bornele cconsumatorului. Constructia voltmetrului este asemntoare cu cea a ampermetrului. Bateriile au tensiuni de urmtoarele valori: 1.5 V, 2 V, 4.5 V, 6 V, 9 V, 13V. Tensiunea la priz este de valoarea 220 V. Reteaua de nalt tensiune are valori de ordinul miilor de volti.

27. Msurarea puteri si a energiei elrctrice

Puterea electric - se noteaz cu P - se msoar n W (watt) Becurile au puteri cu urmtorele valori: 40W, 60W, 75W, 100W, 200W Motoarele au puteri de urmtoarele valori: 1000W, 1500W, 2000W. Energia electic - se noteaz cu W - se msoar n J (joule); Kwh - se msoar cu ajutorul contoarului

- 13 -

28. Fenomenele optice

Fenomenele optice sunt fenomenele care au la baz conceptul de raz de lumin. Ex: - propagarea lumini - reflexia lumini - refractia lumini - dispersia lumini Sursele de lumin sunt corpurile care conduc si rspndesc n jurul lor lumin. Ele aunt de dou feluri: - naturale ( soarele, lava vulcanului, licurici, fulgerul) - artificiale ( becul, lumnarea, lampa ). Corpurile luminate sunt corpurile care primesc si rspndesc n jurul lor lumin. Ex: Luna, stelele, foaia de hrtie, oglinda. Propagarea lumini transmiterea din aproape n aproape a lumini fr transport de substante. Lumina se propag n linie dreapt sub forma razelor de lumin si a fasciculelor de lumin.

28.1. Lumini si umbre

Corpuri - transparente ( aer, ap ) - translucide ( pergament, polietilen ) - opace ( peretele, cartonul ) Transparenta este relativ. Ea depinde de grosimea stratului de substant. n spatele corpurilor opace se formeaz umbra.

29. Reflexia luminii

Reflexia luminii este fenomenul optic care const n schimbarea directiei mde propagare a luminii la suprafata de separare a dou medii, lumina ntorcndu-se n mediul din care a venit. S N R

i r I Notm cu: - S sursa de lumin - SI raza incident - IR raza reflectat - I punctual de incident - IN normala - i unghi de incident - r unghi de reflexie Legile reflexiei: 1. Raza incident, normala si raza reflectat sunt n acelasi plan. 2. Unghiul de reflexie este congruent cu unghiul de reflexie. Aplicatiile reflexiei sunt oglinzile ( plane si sferice concave si convexe - ). - 14 -

30. Refractia luminii

Refractia luminii este fenomenul optic care const n schimbarea directiei de propagare a luminii la trecerea dintr-un mediu transparent n alt mediu transparent. S N i r I r` R` Notm cu: - S sursa de lumin - SI raza incident - IR raza reflectat - IR` raza refractat - I punctual de incident - IN normala - i unghi de incident - r` unghi de refractie - r unghi de reflexie Legile refractiei 1. Raza incident, normala si raza refractat sunt n acelasi plan 2. Unghiul de incident este diferit de unghiul de refractie. R aer ap

30.1. Lentilele
Aplicatiile refractiei sunt lentilele. Lentila este un mediu transparent ti omogen mrginit de dou suprafete sferice sau de o suprafat sferic si una plan. Lentile pot fi convergente sau divergente. Ex: - cristalinul ochiului, lentilele ochelerilor, lupa, vizorul, luneta, aparat de fotografiat.

- 15 -

Cuprins
Cuprins 1. Cum a aprut fizica? 2. Clasificarea si ordonarea corpurilor 3. Mrimi fizice 4. Determinarea unei mrimi fizice 4.1. Determinarea lungimilor 4.2. Determinarea ariilor 4.3. Determinarea volumelor 4.4. Determinarea duratelor 5. Miscarea mecanic 6. Viteza medie 6.1. Etapele pe care le parcurgem n rezolvarea unei probleme 7. Miscarea rectilinie si uniform 8. Graficul miscri mecanice 9. Inertia corpurilor 10. Masa msur a inertiei 11. Densitatea substantelor 12. Interactiunea. Reciprocitatea actiunilor 13. Forta msur a interactiuni 14. Forta deformatoare 15. Forta elastic 16. Forta de greutate 17. Forta de frecare si de tractiune 18. Fenomene termice 18.1. Msurarea temperaturi 19. Dilatarea solidelor 20. Dilatarea lichidelor si a gazelor 20.1. Anomalia apei 21. Magneti. Magnetizare. Cmp magnetic 22. Circuitul electric 22.1. Reprezentarea unui circuit cu ajutorul simbolurilor 23. Efectele curentului electric 24. Circuitul electric serie si paralel 25. Msurarea intensitti curentului electric 26. Msurarea tensiuni electrice 27. Msurarea puteri si a energiei electrice 28. Fenomenele optice 28.1. Lumini si umbre 29. Reflexia luminii 30. Refractia luminii 30.1. Lentile pag. 1 pag. 2 pag. 2 pag. 2 pag. 3 pag. 3 pag. 3 pag. 4 pag. 4 pag. 4 pag. 4 pag. 5 pag. 5 pag. 5 pag. 6 pag. 6 pag. 6 pag. 6 pag. 7 pag. 7 pag. 7 pag. 8 pag. 8 pag. 9 pag. 9 pag. 9 pag. 10 pag. 10 pag. 10 pag. 10 pag. 11 pag. 11 pag. 12 pag. 13 pag. 13 pag. 13 pag. 14 pag. 14 pag. 14 pag. 15 pag. 15

-1-