25 DE METODE DE PREDARE FARA CUVINTE: PREZENTAREA DE NOI MATERIALE APLICABILE IN CADRUL LECTIILOR DE TEORIE

Mai multe materiale (in limba engleza) puteti gasi la adresa www.geoffpetty.com (atat in limba engleza cat si in limba romana)

CUPRINS A.Introducere B. De ce sa folosim strategii de invatare activa ? C. Folosirea unei liste de strategii de invatare D. Lista strategiilor de invatare activa pentru prezentarea de noi cunostinte elevilor D(I) Metode care necesita o pregatire sumara si putine resurse D(II) Metode care implica materiale (fotocopii sau cartonase) ce se distribuie elevilor D(III) Activitati care necesita putin mai multa pregatire; se incepe cu cele mai usoare E. Un management eficient al stategiilor de invatare activa pentru o participare maxima

A. Introducere
Procesul de predare are trei faze, iar fiecare necesita metode adecvate. (Vezi metoda PAR) 1. Prezinta: Metode de prezentare de noi cunostinte elevilor sau de incurajare in a le gasi singuri, ceea ce poate implica fapte, teorii, concepte, povestiri etc. 2. Aplica: Metode care sa-i oblige pe elevi sa aplice noile cunostinte care le-au fost doar prezentate. Aceasta este singura modalitate de a te asigura ca elevii formeaza concepte despre noul material pentru a il intelege, a si-l aminti si a il folosi corect pe viitor. 3. Recapituleaza: Metode de incurajare a elevilor sa isi aminteasca vechile cunostinte in vederea clarificarii si concentrarii asupra punctelor cheie, asigurarii unei bune intelegeri si punerii in practica si verificarii cunostintelor mai vechi. Acest material pune accentul pe metode active de prezentare a noilor cunostinte elevilor. Alte materiale trateaza metode potrivite fazelor de aplicare si analiza. Metodele actuale, folosite de obicei, cum ar fi predarea/dictarea (discursul neintrerupt al profesorului), ii pot plictisi pe elevi daca dureaza prea mult ; strategiile active actuale sunt cu atat mai folositoare. Ideal ar fi ca strategia de prezentare activa sa includa o activitate de ‘’aplicare’’ care sa fie urmata de o strategie de recapitulare activa scurta. Astfel, toate nevoile elevilor sunt atinse intr-un mod activ.

B. De ce sa folosim strategii de ‘‘prezentare’’ activa?
Cercetarile arata ca functioneaza :  Toate studiile arata ca invatarea vine in urma exercitiului, adica punand in practica ceea ce am invatat pentru a putea, de exemplu, raspunde la intrebari. Acest lucru ii determina pe elevi sa prelucreze informatia si sa ii confere un sens gasit de ei. Acest proces este numit ‘’constructivism’’. 1

Poti crea un plan de lucru activ pentru echipa ta : Poti crea un plan de lucru care sa-ti ofere activitati adecvate fiecarei etape a predarii unei teme. 2. Distribuie munca pentru a dezvolta strategiile si resursele lor in detaliu. astfel ca elevii sa prelucreze informatia primita. 3.  Elevii isi dezvolta propriile aptitudini de gandire si de intelegere propriu-zisa a temei. constructiva a elevilor  Lectiile tale vor avea un impact mai puternic si vor fi mult mai interesante  Iti poate oferi o clipa de ragaz si posibilitatea de a nota ! C. 5. pentru a alcatui un manual de strategii de predare care sa se potriveasca planului de munca . Iti usureaza munca :  Sporeste participarea activa. Alege orice strategie care te ajuta cel mai bine sa iti atingi scopurile. exersind in acelasi timp si aptitudinile care le vor fi verificate. Poti crea un Manual de Strategii de Predare pentru echipa ta :Echipa ta poate folosi lista (disponibila in forma editata electronic) ca parte a unei strategii pentru a : 1. 2 . 4. astfel ca intreaga echipa sa dispuna de cele mai bune metode. Pentru subiecte/ectii/sectiuni din programa data.Studiile subliniaza faptul ca metodele active:  Creeaza o invatare mai profunda si o mai buna aplicare a cunostintelor  Elevii dau dovada de o i buna memorare  Elevii dezvolta aptitudini de gandire mai bune  Sunt mai apreciate de elevi Invatarea activa ii determina pe elevi sa-si formeze propria lor intelegere a materialului si propria perspectiva. Folosirea unei liste de strategii de predare Puteti folosi lista de strategii care urmeaza. (ajustarea la un scop). Obtine cele mai bune strategii de predare de la echipa ta pentru a le adauga la lista . Ideal ar fi ca manualul sa aiba activitate (obligatorie sau suplimentara) pentru fiecare lectie sau macar pentru fiecare tema din programa. Verifica nivelul de invatare  Se poate obtine feedback asupra masurii in care elevii inteleg materialul si pot corecta aspectele intelese gresit. Aceasta poate fi realizata de catre echipa ta. in trei moduri principale : Rasfoieste urmatoarea lista de strategii de predare pentru a gasi cateva care sa se potriveasca tie si elevilor tai. Publica manualul in forma electronica sau/si sub forma tiparita. sustinand dezvoltarea unei ‘’scheme active de munca’’ sau a unui ‘’plan de predare a unei teme’’ care sa prevada o activitate pentru elevi pentru fiecare tema sau subtema. Gasi metode aplicabile la materia ta . Alege anumite metode pentru anumite subiecte/lectii etc .

asiguranduva ca fiecare grup isi exprima parerea. in ordine crescatoare a gradului de dificultate.D. experienta si cunostintele anterioare. D(I) Metode care necesita doar o foarte scurta pregatire 1. Predare prin intrebari Predarii prin intermediul discursului se prefera abordarea subiectului prin lansarea de intrebari care conduc spre ceea ce vrei sa lpredai. dar si activitatile care urmeaza. Vezi Un management eficient al stategiilor de invatare activa pentru mai multe detalii privind modul in care se realizeaza o astfel de activitate. Fiti siguri ca fiecare grup are o persoana care noteaza. iar in situatia in care au terminat cereti fiecarei echipe sa prezinte o idee. Verificati ce au scris pentru a va da seama daca au fost atenti la sarcina data. Daca elevii au raspuns pe jumatate. (vezi sectiunea E pentru detalii asupra acestui aspect) In momentul in care clasa a ajuns la un raspuns comun.’’ ‘’ De ce credeti ca managerii apreciaza pregatirea angajatilor?’’ ‘’ Cine l-ar fi sprijinit pe Cromwell si cine nu ? De ce ?’’ Elevii lucreaza pe perechi sau in grupuri mici pentru a raspunde la intrebare sau la serii de intrebari bazandu-se pe bunul simt. Permiteti clasei sa discute orice contradictie de idei pana cand ajung la un raspuns comun. Astfel de discutii in grup pot dura realmente de la mai putin de un minut pana la 20 de minute sau mai mult. De exemplu : ‘’ Ce metode sunt folosite in vanzarea produselor alimentare? Ganditi-va la cat mai multe. completati-l cu aspecte pe care clasa le-a omis si corectati greselile in cazul in care ele exista. Lista Strategiilor de Invatare Activa pentru a prezenta elevilor noi cunostinte Metode care cer pregatire minima sunt oferite la inceputul fiecarei sectiuni a listei : D(I) Metode care necesita o foarte scurta pregatire si putine resurse D(II) Metode care necesita materiale de distribuit (fotocopii sau seturi de cartonase) D(III) Activitati care necesita o pregatire putin mai ampla. Intrebati-i daca au nevoie de mai mult timp. in care elevilor li se dau diferite materiale pentru a-i ajuta sa raspunda la intrebarile pe care li le dati privind’’ Predare prin intrebari’’ Puneti o intrebare   Profesorul completeaza raspunsul (Elevii ofera un raspuns partial)  Elevii ofera un raspuns partial 3 . munca profesorului se reduce la jumatate si in acelasi timp sunt stimulate interesul si gindirea. Elevii pot avea toti aceleasi intrebari sau li se pot pune intrebari diferite in cadrul aceleiasi teme. luand in considerare astfel si calitatea muncii lor. Vezi de asemenea schema de mai jos.

pentru a descrie experienta proprie in legatura cu o anumita tema si pentru a isi exprima punctul de vedere in timp ce ceilalti asculta. clasificandu-le daca este nevoie. De exemplu managerii ce urmeaza un curs de management cu frecventa redusa. poate completandu-le. 3. Roata Aceasta metoda este eficienta in cadrul grupurilor mai mici. Profesorul va cere fiecarui grup in parte o idee. Optional puteti cere clasei sa-si exprime toate ideile pe grupuri. perechile sau grupurile de trei se vor uni pentru a forma grupuri mai mari. De exemplu. Ei vor cadea de comun acord asupra unui raspuns. profesorul va completa si va corecta raspunsul dat de clasa. Apoi : 1. Experimentul Gandului (Empatia) Elevilor li se cere sa se imagineze intr-o anumita situatie. spre exemplu. Elevii vor citi cu voce tare ce au scris in cadrul unor perechi sau grupuri de cate trei . Veti puncta experientele folositoare si veti solicita un numar de puncte de vedere pentru a dezvolta sentimentul de siguranta in participare. Elevii pot sa se abtina. Brainstorming Profesorul cere cat mai multe idei. transformand astfel ora in predare prin intrebari. 5. 3. Fiecare elev scrie propriile ganduri. Exact ca in cazul ‘’predarii prin intrebari’’. care impartasesc din experienta lor despre modul in care sunt angajatinoi membri in cadrul organizatiei lor. Li se pun intrebari despre situatia respectiva. Ar fi de preferat sa nu fiti critici la acest stadiu. in care isi vor compara raspunsurile. fara a tine cont de ceilalti . 4. Aceasta metoda implica tot grupul si poate inveseli o lectie plicticoasa. Bulgare de zapada Este acelasi lucru ca in cazul predarii prin intermediul intrebarilor. 2. Fiecare persoana beneficiaza de un minut. studentilor la medicina li se va cere sa joace rolul unui copil care tocmai a fost internat in spital. 4 . daca vor. lansand intrebari de genul : Care sunt avantajele rezervarilor la hotel sau restaurant ? Ce boli sunt specifice copilariei ? De ce nu s-a razbunat Hamlet imediat ? Profesorul sau un elev va aduna toate raspunsurile pe tabla. apoi va scrie pe tabla ideile folositoare. In loc sa incepeti cu ‘’ predarea prin discurs’’. Optional. lansati o intrebare care sa conduca la informatia pe care vreti sa o primeasca elevul. Studentii la jurnalism sunt intrebati despre lucrurile pe care ar dori sa le afle un ziarist.2. 4. daca experientele elevilor sunt o resursa folositoare.

Elevilor li se va cere sa se foloseasca de text pentru a raspunde la intrebarea/intrebarile pregatita/e de profesor. sa inteleaga si apoi sa reformuleze (mai exact sa gandeasca din nou) textul pentru a putea raspunde la intrebari. diferiti elevi pot avea la dispozitie resurse variate. dupa cum au fost descrise in sectiunea despre modul de a conduce munca de echipa pentru o participare maxima. Este nevoie ca elevii sa-si construiasca propria lor intelegere si nu doar sa reproduca textul. dar aici sunt incluse orice alte resurse adecvate. Cu cat acestea sunt mai variate. siturilor de internet si a celorlalte resurse. o intrebare asemanatoare cu cele din lucrari in legatura cu materialul respectiv. Li se da un fragment de text necunoscut sau alte resurse.  Ideal ar fi sa existe materiale cu grade diferite de dificultate care sa circule printre elevi. Sunt rugati sa citeasca textul individual. Grupul va identifica 5 puncte-cheie ale textului.  Este foarte util sa dati elevilor sarcini individuale in cadrul grupului lor. Cu toate acestea. se poate solicita feedback-ul din partea grupurilor. avand in vedere urmatoarea cerinta. Ex : ‘’Cine l-a sustinut pe Cromwell si de ce ?’’  Raspunsurile nu trebuie sa apara intr-un singur loc in text sub forma unor afirmatii simple si neinteresante. (Ar fi util daca numarul de puncte-cheie ar fi acelasi cu numarul grupurilor) 5 . cu exceptia faptului ca sunt asigurate diferite materiale. a casetelor video. Alternativ. De obicei. Puncte-cheie 1. pentru a va asigura ca au procesat materialul si si-au dezvoltat propria intelegere. Activitatile bine proiectate ca acestea vor determina de obicei o memorare si o implicare a intelegerii mai bune decat obisnuitul ‘‘discurs al profesorului’’. timp de cateva minute. METODE : 6. ideile fiind expuse pe rand. Elevii sunt aranjati in grupuri. explicatiile se refera la fotocopiile distribuite sau ‘texte’. Elevii ar trebui sa fie nevoiti sa citeasca. a CD-urilor. cum se procedeaza in ‘‘predarea prin intrebari’’ 7. 2. cum ar fi cea de a scrie.de exemplu. rareori este suficient sa permiteti elevilor sa vada materialele si sa-si ia notite de pe ele.D(II) Metode care necesita resurse cum ar fi fotocopii sau seturi de cartonase care se distribuie elevilor Stategiile de mai jos necesita din partea elevilor o intelegere a textului. cu atat e mai bine. Procesul de invatare necesita o activitate de ‘’aplicare’’ care merge dincolo de informatia furnizata in mod direct .  Aceste intrebari sunt legate de punctele-cheie ale textului si de obiectivele-cheie ale lectiei. Elevii lucreaza in grupuri si cand termina. Invatare cooperanta – Echipele alcatuiesc intrebari pe baza materialului Este acelasi lucru ca in cazul ‘’predarii prin intrebari’’. Ele trebuie sa fie provocatoare. pentru ca mai apoi sa li se ceara sa ajute la gasirea raspunsurilor. cea de a verifica problemele de vocabular etc.

Intrebari pe baza textului Elevii vor primi un fragment de text necunoscut. un exemplu lucrat. Sa discute pe marginea punctelor-cheie si sa cada de acord asupra raspunsurilor la intrebarile formulate la punctul 1. Clasa este de acord cu punctul sau il schimba si profesorul il va scrie pe tabla. dar urmarind aspecte diferite. li se va cere: 1. o diagrama etichetata. sa spunem. 3. 2. Acest rezumat va cuprinde. Un bilant cronologic poate fi reformulat sub forma unor titluri date. raspunzand si la eventuale intrebari. Profesorul va cere apoi fiecarui grup sa numeasca un punct-cheie (care n-a mai fost dat inainte de catre alt grup). nearanjate cronologic etc. Elevilor li se poate cere eventual sa raspunda la anumite intrebari care sa-i determine sa explice materialul. o polita de asigurare etc. De exemplu studentii pot urmari o caseta sau citi un text despre politica de marketing a unei companii mici. Transformare Elevii vor primi textul intr-un format si li se va cere sa-l prezinte in altul. 5 punctecheie. Li se cere sa studieze materialul primit si sa alcatuiasca pe scurt o explicatie a felului in care functioneaza sau modul in care poate fi folosit etc. Explicatiile elevilor Perechi de cate doi studenti vor primi doua texte legate intre ele pe teme care nu le-au fost explicate. 10. Dupa ce sunt aranjati pe perechi sau grupuri mici. Fiecare elev ii va explica celuilalt tema lui. Elevii vor putea. Sa citeasca textul si sa sublinieze punctele-cheie. 11. Sa formuleze intrebari importante la care sa se poate raspunde (sau spera sa se poata raspunda) cu ajutorul textului. Fiecare citeste un text cu atentie timp de 5 minute. 9. Feedback-ul : Profesorul va cere fiecarui grup sa gaseasca un punct-cheie. sa sublinieze sectiunile importante ale textului. bineinteles.3. Pot folosi alternativ acelasi text/caseta video. De exemplu unul despre pojar si unul despre oreion. De exemplu : un pliant din domeniul sanatatii poate fi transformat intr-un articol de ziar . Sarcina integranta : Perechea va lucra apoi la o sarcina care sa-i implice pe amandoi pentru tratarea ambelor teme. Unul va cauta punctele forte. Pe tabla se vor scrie acele puncte asupra carora convine clasa. un set de instructiuni poate fi transformat intr-o declaratie despre cum functioneaza aparatul si in ce caz ar fi folositor. pana cand ambii inteleg ideea. O cerinta inspirata ar fi : ‘’Gasiti asemanarile si deosebirile dintre pojar si oreion. iar celalalt punctele slabe.’’ sau ‘’Avand in 6 . ‘’Punctele-cheie’’ pot fi transformate in ‘’Cum functioneaza?’’ dupa cum vom arata in cele ce urmeaza. un set de coduri. 8. Cum functioneaza? Elevii primesc un fragment de text necunoscut.

Rezumatul Perechile de elevi vor rezuma punctele-cheie ale textului. se incepe cu cele mai simple 15. Ingrosarea arterelor duce de obicei la cresterea tensiunii. Aceasta este asemanatoare cu 7. Puteti adapta bineinteles materiale carora le stergeti titlul sau/si le puteti cere sa gaseasca cate un titlu pentru fiecare paragraf. 14. Elevii vor citi materialul si vor decide asupra unui titlu care sa rezume sub forma unei afirmatii ceea ce urmeaza in sectiunea sau textul respectiv. Cei doi vor primi deasemenea :  Cartonase-rezumat. Ex : Daca ventriculul stang este blocat. Harti/diagrame/desene Elevii vor primi un text pe o tema cu care nu sunt familiarizati.vedere punctele forte si punctele slabe. 13. Activitatea inimii se masoara in batai pe minut. ‘’Explicatiile elevilor’’ precum si alte activitati care tocmai au fost expuse pot fi activitati introductorii de un real folos in activitatea de intocmire a unui rezumat. altele false . Adica sa dati titlurile si sa cereti elevilor sa se documenteze si sa scrie cateva rinduri despre el. ‘’Inima are patru incaperi’’.decat media. Acesta este un mod foarte bun de a structura invatarea independenta. Asta va duce la titluri de genul ‘’Inima este o pompa a sangelui’’. de exemplu sistemul de calitate al unei companii de manufacturi. unele fiind adevarate. Ex : Ventriculul stang alimenteaza plamanul. 7 . Din nou. sangele nu mai ajunge la cap.Puncte-cheie de mai sus.Hotarari Elevii lucreaza in perechi . ‘’Arterele transporta sangele de la inima’’ etc. Aceste consecinte nu sunt formulate propriu zis in cadrul textului. care au drept scop rezumarea punctelor-cheie ale textului. Hotarari . ‘’Titlurile’’. si daca esti intr-o forma fizica foarte buna. altele false. fiecare pereche va primi un text sau va viziona o caseta video. ce credeti despre politica de marketing ? Cum pot fi folosite la maxim punctele forte si cum pot fi imbunatatite cele slabe ?’’ 12. Titluri Elevii vor primi un material fara titlu sau subtitlu. Le vor expune cat mai pe scurt si cat mai clar cu putinta.  Cartonase-consecinta. dar cu spatiul liber cuvenit acestora. Li se va cere sa studieze textul pe perechi si apoi sa realizeze o schema/diagrama care sa rezume procesul descris de text. probabil ca inima ta va bate mai incet. care contin urmari ale faptelor descrise in text. unele sunt adevarate. D(III) Activitati care implica o pregatire putin mai larga . Sau puteti realiza aceasta activitate invers.

16. fie din punctul de vedere al unui criteriu convenit de comun acord. 5. Exemplele care contin greseli sunt folositoare si distractive. Elevii pot studia materialul aplicand una dintre strategiile descrise mai sus. 3. Acest lucru este valabil chiar daca timpul alocat rezolvarii exemplelor este redus pentru a crea timp pentru corectarea exemplelor rezolvate. Exemplele trateaza probleme foarte asemanatoare sau fac uz de metode foarte putin diferite. Aceasta strategie poate fi folosita in cazul majoritatii materiilor. Fiecare pereche de elevi care studiaza matematica primeste aceleasi 4 exemple rezolvate. Cereti elevilor sa faca un rezumat al afirmatiilor generale despre practica buna. Le studiaza cu atentie si se pregateste sa explice si sa justifice partenerului sau metoda respectiva. Studiul de cercetare al lui Caroll asupra predarii algebrei sugereaza ca aratand elevilor un numar mare de exemple variate rezolvate eficienta este mai mare decat in cadrul stategiei mai des intilnite de a le ‘’arata cateva exemple pe tabla si a le cere ulterior sa faca ei mai multe singuri’’. Elevii explica si justifica exemplele lor in fata partenerilor lor. 2. Elevii pot ‘’nota’’ lucrarea. Le puteti da elevilor exemple rezolvate care sa includa greseli des intilnite si sa le cereti astfel sa le gaseasca. Oferiti perechilor sau grupurilor mici de elevi exemple de exercitii practice bune (corecte) si poate cateva mai putin bune sau chiar unele care sa contina greseli des intilnite. 1. astfel ca fiecare grup sa aiba o subtema diferita. insa toate sunt corecte. 17. 3. lucru manual etc. elevii vor pregati o prezentare pe o anumita tema. Exemplare explicative (Caroll. Aceasta este o activitate foarte indragita. Dupa corectarea si discutarea lor. Aceasta poate pune accent pe metodele folosite pentru crearea de exemple precum si a calitatii lor. Fiecare elev in parte isi alege doua dintre cele 4 exemple rezolvate. 8 . Ei pot avea exemple asemanatoare sau diferite. Clasa discuta in vederea punerii de comun acord asupra ‘’modului de rezolvare’’. 6. 2. lucrarilor scrise. Exemple pe perechi : Aceasta strategie va fi explicata cu ajutorul exemplelor si poate fi aplicata in cazul oricarei materii: 1.Perechile vor hotari care cartonase sunt corecte si care este greseala in cazul celor incorecte. de la matematica la lucru manual. 1994) – pentru predarea aptitudinilor Un exemplu este un model de exercitiu sau un exemplu lucrat. eseuri. Ar fi bine ca tema principala care este studiata sa fie impartita. Incercati aceasta metoda in cazul calculelor. fie in mod informal. Perechile convin asupra ‘’modului de rezolvare’’. 4. care creeaza o atmosfera de joc. testelor cu intrebari si raspunsuri. Prezentarile elevului Impartiti in grupuri. studii de caz. fiecare grup va face o analiza critica a exemplului in fata intregii clase. Elevii vor alcatui si ei intrebari asemanatoare. Aceasta poate fi o activitate ulterioara. Nu informati grupurile cu privire la subtema pe care o vor primi decat dupa ce cunosc tema ca intreg pentru a va asigura ca nu intra in prea multe amanunte.

al clasei muncitoare.Pentru predarea de aptitudini Explicatie : Elevii isi vor explica reciproc modul in care au rezolvat o problema. pojar. Celule de invatare : Fiecare elev citeste diferite fragmente. Acum fiecare grup are un ‘’expert’’ in cele 4 boli ale copilariei. Sa lucreze impreuna pentru a gasi trei lucruri comune celor patru boli c. oferind feedback si corectand raspunsurile. tuse magareasca si rubeola. acestia vor fi considerati perechi in cadrul grupului. Prin faptul ca explica relatii conceptuale celorlati. Jigsaw – O metoda de invatare cooperanta Jigsaw este una dintre numeroasele metodele de invatare cooperanta cu rezultate impresionante. Elevii vor forma acum grupuri noi. La inceput poate se vor plinge. La urmatoarea intalnire cu clasa perechile sunt desemnate aleatoriu. 18. elevul isi consolideaza propria intelegere. de exemplu. al clasei mijlocii si al bisericii. Nu formati grupuri bazate pe prietenii/simpatii. dar daca veti insista vor fi de acord in final. Ei isi vor explica unii altora boala stiuta. modalitati de transmitere etc) b. 19. folosind aceleasi titluri ca si la cerinta precedenta (timpul de incubatie. Predare de catre elevi . Impartiti elevii in patru grupuri. Li se poate cere de exemplu : a. Aceasta strategie este folosita mai putin decat ar trebui. Perechi de intrebari: Elevii se pregatesc pentru efectuarea activitatii citind un text ales de comun acord si formuland intrebari si raspunsuri care pun accent pe punctele sau problemele majore. pentru ca le da un sentiment de atractie catre caracteristicile unei lucrari bune. folosindu-se de textele sau fisele distribuite etc. Grupuri diferite privesc problema din punctul de vedere al femeilor. Sa explice boala ‘’lor’’ colegilor de grup. tuturor li se dau aceleasi informatii despre credintele si politicile Partidului Nazist/Comunist. desi este foarte eficienta in cazul elevilor ce folosesc mai intens jumatatea dreapta a creierului. De exemplu. Noul grup desfasoara acum o activitate care necesita asumarea de catre elevi a rolului de profesor (predare in perechi).Este de asemenea foarte eficient ca elevii sa examineze eseurile sau temele imediat dupa completarea uneia individuale cu aceleasi cerinte. 2. care sa ii determine sa analizaze aceleasi materiale din perspective diferite. intr-o activitate combinata care le cere sa integreze cele 4 teme. Elevii pot primi alternativ 4 intrebari-cheie. In cazul in care ramin elevi pe dinafara. experientei. 1. prezentand apoi esentialul materialului partenerului sau desemnat aleatoriu. De exemplu. Fiecare grup studiaza o boala sau o intrebare. etniei etc. Sa lucreze impreuna la gasirea a patru caracteristici distincte pentru fiecare din cele patru boli 9 . Puteti totusi adapta aceasta metoda si pentru timpul de invatare al elevilor in afara clasei. Aceasta activitate se desfasoara in special in timpul orei. Impartiti o tema in 4-5 subteme. Aceasta implica de asemenea o atitudine de cooperare cu ceilalti membri ai grupului. Fiecare grup nou este un ‘’jigsaw’’ care are cate un elev din cele 4 grupuri initiale. ( vezi studiul individual) 3. Profesorul alege grupurile si ele vor fi echilibrate din punct de vedere al abilitatilor. (Pot fi chiar doi experti intr-o boala) 4. Partenerii isi pun intrebari alternativ. bolile specifice copilariei pot fi impartite in oreion. S-a demonstrat faptul ca elevii care isi explica unii altora metoda lor invata matematica mai repede decat ceilalti.

20. Este bine pentru grupurile ’’de legatura’’. Este legata de o buna dobindire de aptitudini de rationare. Elevii isi schimba pozitiile si prezinta celalalt punct de vedere cat mai exact. iar altii vor incepe s-o foloseasca in curind. Elevii se vor grupa apoi pe perechi sau in grupuri de patru. Ei cerceteaza si isi pregatesc punctul lor de vedere. s-a demonstrat ca invatarea cooperanta chiar da rezultate. Este bine sa-i instiintati pe elevi despre acest schimb. ripostand la atacuri. astfel incat doi sa impartaseasca aceeasi perspectiva. Controversa poate fi minora sau chiar o schisma importanta. Ei vor incerca sa ajunga la un consens in problema respectiva. Cateodata este mai bine pentru curiozitatea si concentrarea elevilor. Elevii sunt aranjati pe perechi. Elevii se angajeaza intr-o discutie deschisa in care isi apara cu ferocitate pozitia. munca de echipa si promovarea de oportunitati egale. Sa aranjeze cele 4 boli in functie de: i. 4. pe internet gasesc o multime de materiale legate de aceasta metoda. Aceasta metoda se aplica de preferat in combinatie cu abordarea ‘’impaciuitoare’’. 3. fapt care 10 . astfel incat sa fie atenti la argumentele opozitiei. Trebuie sa se asigure ca inteleg argumentele din perspective lor. (Facultativ) Elevii isi verifica argumentele unii altora.clcrc.htm#what Aceasta metoda se aplica in cazul unei teme asupra careia exista 2 sau mai multe puncte de vedere contradictorii. Metoda este descrisa aici pentru doua puncte de vedere dar poate fi adaptata cu usurinta la mai multe. Sa realizeze un pliant cu bolilor copilariei e. Fiecare parte isi prezinta pozitia intr-un mod cat mai convingator. 6. Cai de protectie Invatarea cooperanta este foarte raspindita in Statele Unite . Intrebari ’’Bulgare de zapada’’ Elevii vor primi materiale cu privire la lectia ce urmeaza a fi studiata precum si fise cu intrebari mai vechi si cu intrebari cu mai multe variante de raspuns. complet si convingator. sau in grupuri de patru. ca acestia sa citeasca intai intrebarile. Isi vor compara raspunsurile si le vor combina pentru a ajunge la ’’cel mai bun raspuns’’ fara o recitire a textului dacat daca acest lucru este absolut necesar. Intrebarile trebuie sa fie astfel alcatuite incat rezolvarea lor sa necesite mai mult decat copierea din materialul pus la dispozitie. 2. Mai multe detalii despre invatarea cooperanta veti putea gasi la : http://www. sintetizand cele doua pozitii.com/pages/academic. pregatind cel mai convingator ‘’caz’’ aplicabil situatiei in care se afla. pentru dezvoltarea de aptitudini sociale.com/ 21. Totusi. Asta va duce la o discutie in care elevii isi vor sustine punctul de vedere. aducand argumente impotriva celuilalt punct de vedere. de gandire creatoare si un excelent transfer de invatare a unor teme fara legatura intre ele. Controversa academica – O metoda de invatare cooperanta cu rezultate extraordinare : http://www. Elevii primesc o anumita perspectiva si materiale explicative daca este necesar. Se va lucra individual sau pe perechi. Sunt penitenciarele eficiente? Credeti ca aceasta politica de marketing poate fi eficienta in cazul unui hotel dintr-o tara mica ? 1. daca simtiti ostilitate puteti sa va folositi de ea aratandu-le elevilor cat de neatenti au fost la ce s-a spus cu putin timp inainte. Dupa nouazeci de ani de studii si 600 de elevi implicati. 5. Gravitate a posibilelor repercursiuni ii.d. Unii o folosesc de mult timp. Ex.clcrc. cu puncte de vedere opuse. Integrare : Elevii inceteaza de a mai juca rolul de avocati.

3. Este bine de asemenea ca elevii sa primeasca diferite roluri (de ex. in cap. 22. Grupurile pot compara parerile plasandu-le intr-un tabel realizat Poate valoarea Modalitati sa creasca dar retragere sa si scada? banilor de etc a 11 . De obicei nu se pun note pe notite. Cunostintele dobindite in urma acestei activitati vor fi evaluate cu ajutorul unui test scurt. Optional. Profesorul cere elevilor sa studieze materiale pe aceasta tema pentru a putea completa un tabel de evaluare ca cel de mai jos: Cum sa economisim? Rata dobanzii Crearea unui cont de societate Cont bancar Actiuni Etc In cazul in care criteriile de evaluare sunt bine alese. fara a se gandi la ele sau a le intelege. sau chiar inainte. 5. 2. E. Sa presupunem ca un profesor de contabilitate doreste sa predea elevilor despre conturi bancare. Elevii mai experimentati in ceea ce priveste invatarea individuala ar putea sa nu mai aiba nevoie de atatea explicatii. Invatarea individuala 1. elevii vor primi un chestionar care ii va ajuta sa isi descopere punctele slabe in situatia in care desfasoara activitati de invatare individuala si sa isi stabileasca singuri tintele viitoarelor sarcini de invatare individuala. 4. Altfel. persoana responsabila cu intrebarile). Fiecare simplu fragment de tematica este identificat si acest lucru nu este predat. Asta pentru a incuraja o invatare profunda. Cel putin o sarcina ii obliga pe elevi sa faca mai mult decat sa-si reaminteasca cunostinte mai vechi si sa le aplice. Munca elevilor e monitorizata de catre un ‘’conducator’’ numit de catre ei sau de catre profesor. elevii vor aduna informatiile pur si simplu si le vor scrie automat. Vezi ‘’Geoff’’ sau ’’Teaching Today’’ in legatura cu aceste chestionare sau intocmiti-le singuri! Aceasta nu este o metoda de predare usor de folosit. dupa care ei isi vor pune singuri note. Ochelari Aceasta metoda se explica cel mai bine prin exemple. 6. Dupa terminarea acestei activitati de invatare individuala. elevii trebuie sa studieze si sa inteleaga foarte bine diferitele metode de a economisi bani pentru a emite judecati. Elevii vor primi apoi raspunsurile corecte si lamuririle necesare. In schimb. actiuni si alte modalitati de a economisi bani. vezi capitolul referitor la aceasta din ’’Teaching Today’’de Geoffrey Petty.duce la o buna invatare. Se va lucra pe perechi sau in grupuri mici si de obicei in timpul extrascolar. 23. dar este foarte apreciata in randurile elevilor (daca se executa corect). in cazul in care rezultatele sunt nesatisfacatoare. Judecatile elevilor ii arata profesorului daca acestia au inteles metoda de economisire. profesor. elevii pot repeta testul sau si-l pot corecta. Acest set de activitati da nastere la alte intrebari si nu se bazeaza in intregime pe ‘’carte’’. elevii primesc sarcini care descriu amanuntit ceea ce trebuie sa invete. dupa cum vom prezenta putin mai jos. Pentru mai multe detalii.

o politica de marketing etc. Elevii lucreaza in perechi sau grupuri restranse. 4. Aceasta metoda este placuta si se efectueaza cel mai bine in grupuri. 24. eseuri exemplare). Pot avea langa ei notitele proprii sau fise cu informatii noi. tabla. Competenta de a judeca Nu toata invatarea se bazeaza pe un continut de cunostinte. O parte se bazeaza pe abilitati. 3. a vitezei etc. De exemplu: Fractii si procentaje Relatiile lui Carol I si Carol II cu Parlamentul Osmoza si difuzare 12 .  Despre imprimante – acorzandu-le 1. Aceasta este o metoda foarte buna de a invata pe cineva o anumita aptitudine. 3 sau 4 stele privind din perspectiva costului. aplicand aceasta metoda. un raport de laborator. Este bine daca aceasta socheaza elevul. notele etc. dar lucrand la interpretarea si extinderea lui. ei pot folosi criteriul de notare al unui examen. 25. dar care sunt de fapt gresite. un plan de siguranta. elevii isi vor dezvolta deasemenea abilitatile de evaluare. Elevii lucreaza fie cu toata clasa. dar care nu trateaza tema mentionata in titlu. cum ar fi metode de imunizare. ar putea adauga cateva exemple despre cum poate fi pus in practica criteriul. fie pe grupuri pentru a gasi un criteriu de exersare a aptitudinii. Pot nota lucrarea daca vor. Aceasta produce un tabel asemanator cu cele produse de organizatii pentru consumatori cum ar fi „Which?” precum si aprecieri de bunuri in reviste. 2. De exemplu. Isi vor nota punctele slabe si pe cele forte. probabilitatea efectelor pe termen lung etc. Este de preferat ca printre aceste exemple sa fie incluse si unele care la prima vedere sunt bune de exersat. scopul este acela ca elevii sa invete continutul (in acest caz metode de a economisi bani) fara a li se oferi intai o explicatie din partea profesorului. cel mai lung eseu nu a primit nota cea mai mare ! Aceasta este o activitate instructiva apreciata de elevi. elevilor li se da o grila asemanatoare cu cea de mai jos (dar mult mai mare!)pe flip chart sau coala A3. Comparatie si contrast Compararea si punerea in contrast s-au dovedit a fi perfecte pentru a imbunatati intelegerea temelor studiate de catre elevi. un meniu. Cu toate acestea.pe flip-chart. 2. Alternativ. De exemplu. 1. Lucreaza la crearea unei liste de asemanari si diferente importante intre cele doua concepte. Elevilor li se prezinta exemple de o aptitudine pe care sa le evalueze in functie de criteriile lor. (ex. Elevii vor discuta exemplele date. proiector. Elevilor li se da apoi un scenariu iar ei trebuie sa emita pareri asupra celor mai eficiente metode de a salva o anumita persoana. Profesorul prezinta elevilor adevaratele puncte forte si slabe. O astfel de activitate este agreabila iar controversele create pot ajuta la elucidarea neintelegerilor. Ca si in cazul celorlalte metode prezentate in acest document. ca aceea de a scrie un eseu. De exemplu un eseu cu multe detalii extraordinare. un program de calculator. pot lucra la imbunatatirea criteriilor lor de evaluare la acest nivel. Aceasta este o metoda preferata pentru a ajuta elevii sa isi clarifice concepte ce sunt deseori incurcate sau neintelese. Optional. Alte exemple pot include:  Despre bolile copilariei – evaluandu-le aplicand diverse criterii.

In timpul activitatii este bine ca rolurile sa fie schimbate. Impuls Amandoua: Diferente Energia cinetica. Deasemenea. Veti preveni astfel situatii in care unii elevi devin ’’pasageri’’. Chiar dupa prima punere in joc a rolurilor este bine sa meditati impreuna cu clasa la modul in care trebuie folosite pentru a da randament.. cum ar fi cele care urmeaza. Daca unul din coechipierii tai nu poate raspunde la o intrebare… ghici a cui o sa fie vina ? » 13 . Profesorul poate pune intrebari mai multor elevi din grupul tau.. Pentru realizarea acestui lucru puteti pregati si pune intrebari intregului grup. Un management eficient al stategiilor de invatare activa pentru o participare maxima Folosirea rolurilor pentru maximizarea participarii. Combinatii de roluri pe care le puteti folosi vor fi prezentate mai jos. Este indicat sa distribuiti elevilor roluri anume in cadrul grupului..dar energia cinetica..... poti cere ajutorul profesorului.Actiuni si obligatiuni Virgula si punct si virgula Etc Asemanari Energia cinetica vs. unele pot fi adaptate si pentru lucrul individual.... Toate activitatile prezentate mai sus se desfasoara cel mai bine pe perechi sau in grupuri mici.. Descriere roluri : Profesorul « Rolul tau este sa studiezi aspectul sau o sectiune a materialului pe care ti-l da profesorul si sa il/o explici celuilalt/celorlalti elevi din perechea/grupul tau. Aveti la dispozitie sa spunem 5 minute pentru asta. » Controlorul « Profesorul va alege la intamplare elevi din grupul tau pentru a formula un raport despre ce a invatat si la ce decizii a ajuns grupul tau. Cu toate acestea.. Descrierile de roluri sunt pentru nivelul 3 sau adulti. Aceasta metoda este foarte indragita de elevi. Se obisnuiesc foarte repede cu ea. Rolul tau este sa te asiguri ca toti membrii grupului au inteles concluziile grupului tau si ca sunt capabili sa le relateze in fata intregii clase intr-o maniera clara. Insa le puteti adapta la clasa dumneavoastra de elevi. E.. asa ca trebuie sa o intelegi foarte bine si sa exersezi modul in care o vei explica ! Daca te inpotmolesti.. Nu va asteptati insa ca ei sa foloseasca aceste roluri intr-un mod eficient fara exercitiu. Impulsul. ei pot intocmi un chestionar sau un test pe baza materialului. Este putin probabil sa folositi toate rolurile deodata. Vei fi singurul din pereche / grup care studiaza tema data.dar impulsul.. Asigurati-va ca fiecarui elev din grup ii revine cel putin un rol..

Rolurile se pot roti de la o lectie la alta. Rolul tau este sa cauti si sa explici intelesul tuturor termenilor tehnici. Puteri merge chiar mai departe (e putin riscant insa !) si sa-i anuntati ca orice raspuns gresit va atrage dupa sine urmatoarea intrebare si asa mai departe. Ti se poate cere si sa prezinti intregii clase concluziile la care a ajuns grupul tau. Rolurile de Reporter si Controlor etc va ajuta sa prezentati elevilor un exemplu bun de a exersa cititul textului. pana cand elevul respectiv raspunde corect la una din ele. Ei se verifica sa vada daca stiu vocabularul si fac un rezumat al punctelorcheie. » Responsabilul cu vocabularul « Materialul contine un vocabular tehnic. sa te asiguri ca grupul isi indeplineste toate sarcinile fara sa depaseasca limita de timp. Atrageti atentia elevilor asupra acestui lucru. Va trebui sa te asiguri ca toti membrii grupului pot explica fiecare termen tehnic. A fi scrib presupune mult mai multe lucruri decat actiunea de a scrie ! » Reporterul « Rolul tau este sa ’’rasfoiesti’’ materialele disponibile si apoi sa decizi asupra intrebarilor importante la care sa se poata raspunde cu ajutorul acestora. Te poti folosi de intrebari ajutatoare pentru a-ti ajuta grupul sa-si indeplineasca sarcina. bineinteles. cititorii buni formuleaza intrebari importante la care textul poate raspunde. De exemplu : ’’Cine l-a sustinut pe Cromwell si de ce ?’’ Scopul este ca atentia grupului sa se indrepte catre punctele-cheie. Pe masura ce citesc. ca elevii mai slabi sa simta o tensiune stanjenitoare.Scribul « Rolul tau este sa faci un rezumat al punctelor-cheie pe care le-a gasit grupul tau. Prin urmare. Dar daca aveti si cateva intrebari mai usoare in maneca. Asigurate ca intreg grupul este de acord cu ele si apoi noteaza-le. Va trebui sa imparti resursele cum consideri mai bine pentru ca munca depusa de echipa sa aiba maximum de eficienta. Poti intocmi un glosar doar pentru grupul tau daca acest lucru este necesar. acest lucru poate fi evitat in conditiile in care credeti ca este necesar. Exista riscul. ei se intreaba ’’Oare inteleg bine asta ?’’ si ‘’Este important lucrul acesta ?’’. Poti distribui anumite roluri elevilor din grupul tau daca tu consideri acest lucru ca fiind necesar. ci modeleaza o buna practica de studiu. elevii vor lucra in strinsa legatura cu Controlorul lor pentru a se asigura ca toti au inteles toate punctele. De exemplu. » Conducatorul « Rolul tau este sa conduci grupul intr-o maniera democratica. Se pot adauga intrebari sau se pot schimba cele existente pe masura ce te familiarizezi cu materialele date. » Aceste roluri functioneaza cel mai bine atunci cand profesorul insusi testeaza fiecare elev in parte pentru a vedea concret ce a invatat. Apoi dai intrebarile grupului tau si impreuna cu ei vei raspunde la ele. rolurile nu sunt arbitrare sau pur manageriale. Elevii pot primi ’’cartonase-rol’’ cu toate rolurile explicate pana se obisnuiesc cu ele. Aceasta verificare se face in timpul feedback-ului sau printr-un chestionar sau test anuntat. 14 . Daca stiu de la bun inceput ca oricarui membru al grupului i se pot pune intrebari pe baza materialului.

5. un Scrib si un Controlor 7. 1. Localizeaza informatia si resursele. Doi sau mai multi Profesori Un Scrib si un Controlor Doi sau mai multi Profesori si un Controlor (care nu este in acelas timp si profesor) Doi sau mai multi Profesori. sarcini de lucru si intrebari etc. un Scrib si un Controlor 8. Etc (Daca omiteti sa numiti Controlori o faceti pe raspunderea dumneavoastra !) Descrierea totul : 1. un Reporter. 5. sarcinii de lucru : O lista completa pentru a te asigura ca temele si materialele tale acopera Verifica/revizuieste orice cunostinte anterioare daca este nevoie. un Responsabil cu vocabularul si un Controlor (care verifica materialul. Notitele se pot folosi daca e cazul    Verificare si corectare Profesorul verifica atentia elevilor si desfasurarea activitatii 15 . Evaluati informatiile si indeplinirea sarcinii de lucru. Inregistrati un record. Managementul lucrului in echipa. Apucati-va de lucru. 3. Verificati nivelul de intelegere al grupului. Intocmeste un plan al modului de realizare a sarcinii cu succes. Inregistrati progresul si intelegerea. Elevilor li se dau roluri individuale. 4. Un Conducator. 2. mai putin vocabularul) 6. 4. 7. 10. Profesorul va testa cunostintele intregii clase. 2. un Controlor si un Conducator Doi sau mai multi Profesori. Stabileste scopuri. Un Conducator care este in acelas timp si Reporter. al practicii etc Fixarea sarcinii de lucru Sarcina de lucru trebuie sa fie clara si in scris. Comunicati concluziile grupului si profesorului. Elevii lucreaza Se poate lucra individual sau pe grupe Feedback-ul elevului Profesorul primeste feedback din partea elevilor referitor la descoperirile acestora Recapitulare Se pune accent pe punctele-cheie. 6.Combinatii de roluri eficiente : Incercati sa dati fiecarui elev un rol. 9. 11. 8. al studiului individual. 3.

notate mai sus in Clasificarea lui Bloom. dar toata lumea este de acord ? » (Vezi ’’Teaching Today’’) Recapitulare    Elevii sunt intrebati care sunt punctele-cheie descoperite Se iau notite si se impart fise xeroxate Spre sfarsitul orei se recapituleaza punctele-cheie prin Intrebari si Raspunsuri 16 . Spre exemplu : « Bun. mai exact cele ce necesita : analiza (intrebari de tipul ‘de ce’). graduale si/sau dificile Exista cel putin cateva sarcini sarcini de lucru cu grad de dificultate ridicat. Elevii lucreaza     Grupul sau profesorul desemneaza un Scrib care noteaza ideile Profesorul verifica atentia elevilor plimbandu-se printre banci si citind notitele Scribului Se fixeaza limite de timp scurte. Controlor. pentru a oferi sansa si celorlalti sa raspunda)  Ati putea numi un ‘Corector’ si apoi alegeti la intamplare pe cineva din grup care sa explice descoperirile grupului  Punctele-cheie in procesul de invatare trebuie subliniate si scrise pe tabla  Luati in considerare o recapitulare intr-un stil interogativ-asertiv in cadrul careia profesorul nu ofera raspunsul corect ci foloseste Intrebari si Raspunsuri pentru a conduce clasa spre o discutie generala. Responsabil cu vocabularul. Responsabil cu rezumatul. luati in considerare roluri pentru elevi cum ar fi : Profesor. Reporter.Puncte-cheie pentru asigurarea succesului in lucrul pe echipe : Fixarea sarcinii de lucru       Sarcina de lucru trebuie sa fie clara si exprimata in scris Profesorul sau mebrii grupului desemneaza un Scrib Limita de timp acordat este mentionata inainte Sarcinile de lucru se diferentiaza prin aceea ca sunt deschise. stim care este parerea grupului X. acestea stimulandu-i pe elevi Fiecare elev din grup poate avea la un moment dat rolul de Scrib Verificare si corectare  Verificati notitele Scribului pentru a observa rata progresului  Feedback-ul este ‘medalia si scopul misiunii’ cel putin uneori : o ‘medalie’ pentru progresul realizat si un ‘scop al misiunii’ care ii stimuleaza pe elevi sa mearga mai departe Feedback si revizuire  Se solicita raspunsuri de la fiecare grup (fiecare grup trebuie sa furnizeze doar un punct de vedere. Conducator etc. sinteza (intrebari de tipul ‘in ce mod’) sau evaluare (intrebari de tipul ‘care’ sau ‘cat de bine’) Pe langa rolul de Scrib.

Using worked examples as an instructional support in the algebra classroom.M. « Improving the quality of student learning ». no 83. Referinte : Multe dintre ideile regasite aici sunt preluate din « Teaching Today A Practical Guide » de Geoff Petty sau de pe http://nsccux. 1992 Carroll. Technical and Educational Services Ltd. G. 1994. pp360-367 http://www.com/ este o adresa utila pentru Invatarea Cooperanta.edu/~eceprog/bstprac. Journal of Educational Psychology. modalitati de imbunatatire....clcrc.Va rugam sa il informati pe Geoff Petty asupra rezultatelor aplicarii acestor metode.sccd. 17 .ctc. W. precum si alte abordari.html#thoughtful Gibbs.

 :30 .02. .3:1.0048.3/02.9..7.70 3: 8:39 1.425.9  /0 0025: 88902: /0 . .8..89:/00909:505070.90 ..9:7 80../08030  0.: .47 572 :3 909 50 4 902..548.2.70.0708.

47572 /0.7.9001.70:20574.0/04-.80 '0397.7....00.9.70 .900 ..780 3 909  .7907047/:.70 .947 /0 :3 70.94.002.708.4393 :72.7  0.0397.: /7059 8.3.9  .7089070.:798.9.43.70 ..90 .050.9  .9.5023:9 8/.70.7...:30..9 ....809.3.3:  . :3: 70:2.. O .:  !:3.2./.20390.90.30890-4.90 .  %9:70  5..: 5:939.. 1448 3 .7.0..920/.9001.4380..9:  !070.9057457:83.7.-.7025.90 00.70.9. .3003:2.4380.3.90 .9 8.802030.00/02.: 1489 05:80 549 1 .59047 /08./0.35070.802.2.390 3: 8:39 1472:..9.80 70:2.  O .9047 .0890 .1.9.3-.7.4705:30.0 909::  :300 13/ ..0909:: 0..-.92../7:909:: 334: :3008:39./04 0/4.9..803.2.7 .7 49..::89.90 .9.:..508.9..45 70:2.5  3748.5:3.7..84./0..80  ..90.0..  574-..9.8250   49...47  570.9038:3    .70.5.270 .78/0909    #0:2.0 1.. 0890 . .0/000.::89.4.9.80 ..089397 41472.7943.:.4570.790-:3.572:39098.9 3974/:.08:/08....39.89.14.9705:932.7.32802..32..70 94.4770:2.9.09 /0.0...902.:.  ..10.. /0 394.00 .9. 5:3.:28 .8:8      .7943..92.705070.

70 8...708.9.7.5.94.89..908908..70.90 .3:397.::30025::.9..0/070.707:58..4749.80  .9:8.89..105.470. .8. .3:390 0..708..908./3970897..8:57. .9.747 8. 71-30.90390 8 80 570.925:.088..902.9704.47:33:2.09.:.7903074747    !070.3.92550397:.0..7943.3:29.3. 3.. 24/::/0704.0 .70.070:907478..3.90704.:/.802.0 -:30 .0. 00.:9..039..90  0250097.-.0/0857057.0.8.5.5:307/0.470.90 5:30 . :31472.897.799. 3.790 8 .0 /0 00. . .70..48:-902..9002..790..3:.902..70.0025047 704.8  00250 704.7905:93/10790 38.702.10.9.7:2.54989:/.9248107.9..7.470.00.478.70 5070.90:9074...708/897.. .93.0025004731. /3970 .:2 8 .47 00250 704.907.787.479.    0. 24/::/0704.7005.802.07.. 00250/0 007. 2:90..79..: 7:5:747 2.0/070.:3970-.9.. 00250 .9001.80.42:3.9.902.54.704.42:3.8/8. 0 .9.9/:5..70850.47./7:89.3.94.2.:370:2.9:/0.07.:1.9.0..9.7:2..1....79937:5:7 00.700890 89:/...70 /000250.5... 080:7 :..0890 4.90747 /0.90  0 89:/..47572/0.8:57.039/0.    1079 5070. .947 0.9 57.:.70.700..9014.7..3.7..43..3/:3.2.47/    070900.04.: 2.7:0890..9...470..00250509.478.97:5:70.... :..599:/347  &30025:0890:324/0/0007..7..!070.90   02500.4.172..70025047089070/:850397:.43.47570.790307::8.70 00.7.../8.1025.70.8:57.7903/7. 94..:.7 :300 .70    .802..00  00250 704..70.8.573.7.0 . 7080 /08 39390 8 8.:..3/00.00 /4:.08902.-.:947:0025047854.0473.9.8910 8.902.89.9..570/.2094/.:57..470.:.09.0.780 9089047.0./1079.70. /0 00250 570.47 10.- ..3570.0709 .907   0.     !70039.2..9. 54.0025::31.90054.:3:.:2094/. 10/35:3..3.908:39..70 8.470.47/...90    0.808:39.. 3 5.9...92..9.7907: .089:.0.70.9014.9.90114489.8910..70504.897.8:7.7.3:.9. 2.9..2:9083:7 .7000.02. 5:93 -:30 8.0..:047 :.9.1.90 ...8:891./0 00..900...   0250505070.8.:47... 2.3..90 .7802.:891.039 50 2094/00 144890 50397: ...70.70.:9.2..3.9:803970-..90.90.::  25...89..85:38:7 89://0.4393..74   50397:570/.5. 10324/31472.707:5.574-02014..0./0839390/0.902.89..549 349.7008907080..05.439370808:39144894./04.1.:/02094/014. 5720890 .7/.0.:.70   0 5:909 /.94.9.05...70    0. 8:-902...9...9470307.8:8    025.90  854. .94570039.70 89:/.3.90.9.: .74.:/10790    :5..7..0.: .-:3..7...9. 0 .70.3.50.0    ..4...901. 7080 /08 39390   549 .72.900/08..397050397:.   $9:/:/0.70/0..3970 .:348.9 .0-708:070.89...70.05...

3.70 8.:8.50397:010..89.70...7.039.790307 8 5:3 3970-.470.0/3507850.  /0907230 8..9.9008.80570.  3970-. 5070.900089014489.890/0.7.947:  !.5:93/0..70..43..:/08023. 8 .907.../03. 549 572 .9:..90 ..  8.8.9.0890:3. 8 7:-04.4384/0.8.0./03970-.9 .0 8:39 /08023.07390 .7050/0 /0.0.70.: ..3/3970-.8.897.907.787.047.79001.9.42:3..:72. .9.9.70/0..7-:30    !70/.9.70.7990347043 54. 39.2..599:/3  5. ..70 8 05.45.902570843.3/7..: 2.0/.39. 70.947:    8.. 47 3.79001..0/10790 00025: 9:9:74780/.039505:3..3 8:-9020 00025: -40850.97.390     25.14.70.790307::8... 2.70 0.. :3 ..70 .59..9..70.:3 80392039/0.9 4 574-02.39.902./70.70549125.90.0.039.0.9 00.3/ .2300080:708.54 08039.9/:5.908.  0.:574-02002.3./0.9.:9020020/.. 00.59: ...7  9:80 2.94.89..0.:. /0243897.0.947./:. !0397:570/.0..0:30:.85:38:7.93/:3909.9.82.:: 5.3900070   !070.802030.059:.9073.00.0.7994902.831472..7007:: 50397:.70/39008549.470 .59:. 2.  /0 0025:  $ .05.00.3/.9.70.20390  570039.9.47.44507.  41073/ 100/-.0!.9.70.9 1.00.90. .8.: 704..85:38:70   0:0 /0 3.70 00.08/0.0144808.79/::.00.00  .97000...9..47/8 1472:.9.90789..9 /08570..7970-: /080890 14..90890 /10790 17.:.70.57457....574./39703:2074. 24/: 3 .2.970.9.9.44507.2094/. :30.39038:2..705:3.:70:9..  2094/.1.0.7 .8002094/00/03.370 ..8.47 05.9073.:00.9 !731.90 0.7 .42509.

97:7:5:7 !7410847:.70 .-7.574-02..90/35:3.8.    25.9/0.-9.8024.007:5:70800.42:389 7:5:7/1079057..9050570903.79900.94./35:3.-807.0/070 ..35.. :1472.97:5:7-.802:3.102047 .4710.08.947 05070390 093009...9: /0.0/070.

870.382907009.00.0 3. .070 8. ..89. 925:/03.802030.9..9 202-7 ..7030..: 4 3970-.9.7...  .....89.70 0 .9 ..9080/081.70 3 5070.89.: .:210. /0 ..90789.47 1 /0 .:1800/897-:9009. 850397: 925: /0 3..90.471472.3.7 /.089:/:3/. 7:5::  397 4 . ..899:7./.1.707.70/3.50/3..707:534:0890:3 8./7: 7:5:: .471.:24.  0....84.070/00025: ..009020 8054. ..7002570:3. .0.0.9.9.9.    0.90 24/.90:300.0475.70 14483/: 80/0909008..:27:5:734 0.44507..947. 3 925: 470  !:909 949:8 ..47 530  /.7.45.70 ./3.70  !491.707:5..97:. 00..7/405079397 4 -4.8..    4:7:5/081.. 390700. .1. . :3 .3850.7....84.97:-4 . 8.825...70..7:7.9..0-4.  $.59.70.42:30.7002570:3.005.99:/30 /0 .90 80 .70 7:5 89:/.9.3.570. .  $.089.../:.. -4.9050397:10.00-4..97: -4   .00 7:5:739.80  .70:3 05079 3.9.7.:-. 4 -4.9.90.438/07.9/097.47 3.70 .:3... 25. 89:9.42-3..0739..8970:..5.4047/07:5 14483/.7..74::/057410847 570/.0.  -  $.97000. 47 .0.05.:. 2094/.95070.70.0/039.47 05. 4 .:.0.   8 .05:954.50397:.09 3889.2300...47/ 3 13.089.8:2.90 ../893./0...

/04-:3.00:35.44507.90.3/70.70 .9...9.9 8 .473..3. 0890 14.90 3.39.70 /0.7..44507. .70.70.857424.70:9.078..38107/0 3.548-04770507.3/089:/8 /000.70.9:7.808...94.. 3 $9.39./0 .00-431:3.70.90 097.708:30.0.9.003997.70.7.599:/3/07./4-3/70/0.790 7..853/9.0.:78:3   .   2094/.89. &34144808.9.39.70.25.90/0. 50397:/0.47/3.2094/.45.9.0     43974. /0 3.70../02:9925 .9./00.70 0  $..:34790201.: 70:9../0243897.90  8900..0./02.397000 890-3050397:7:5:70 /00.300.49.9.3.90..5. .599:/384.0508 414480.70 995.7.0 0.900 &390 50 3907309 ./0.44507.0 2:3. 34:.8.39..7/./057490./  $.:-447./045479:39.9:7... 4 2:920 /0 2...907.:73/ :5.943.9. .90/0   7.

.

.7. .42. .

5.08.

8.3.78..090./.8910 3.995.0..2:90/09.59.9...039.92.425098 .. 57208.:9.047 570./0.7./0570107./:..  75489.79..8910 3.2:90 43974.9  ..90/0.93.0/070 .390    . .90 5:909 8.2.-47/.0 /..70 8 .9.549.82..9.7   ...::8:739.. 0.70.:.90101. .549.9012347.0390 $ 70/09.3/. 3900 .5:3..: :30 9020 ..80..90.85:8.:.. 8 2.93/...397 :3 24/.70001.0/070..:1489.0/070  %70-:0 8.9...9./02.903 .00.3/. .54.1.071... /08570 ..95:3..9: 47 /0 .0. 8 8 570.9 8. 3 ..0.89.25.8507850. 80 .5. 14489 /0 0.0:.43..3.0/070/.7080..90/0.:5:3.5..947 094/..39..908.-89:.. 80 .9..700.:3 .. 089.9.947.  38939.8:57. 83909. 3 . .947    0.07.9.9505070.50397:/4:.. 25.754. 0.9 .9/030.97: .3./085703.7.7:203900 45490  %49:8  /.4380383574-02.. .0....7:2039025497.88.9/0.    0.:94.07..0 05..74:/0.89. 2:90 5:3.549   .. .901..2.:5:939253.  8...42-3. 80 .43.3..947 ..078..907. 507850.3.: 2.7..80.    :39503903. 2.709354.89. 397 4 /8.8:70 .70.90 /0 .748.089 8.   0...08 ./...8.8.4.0/070    0.473.095:90.02.7:203900:3.090.9..9039 .70  ..8..3/: 000.8.7..705.3:29.3.47.0890/08.5.9039.5490857039./02.2094/.3/.44507. 5:3..    3907.5.90 549..3.7:203900/3507850.0.9 50 00.:3.9.39.9 .947  890 -30 8.9/48.92..0..:37:5:7/05.9/0.70.:.8:39..:90 /08. 4 ..2.4397.08..00/4:..95:3.43.: 1074.2-. 2094/. 8299 4899...8. 10 . . 0890 30. 92..:7 ..::3:490/397 49.0/07045:80 8.70850.790857039.25479.9.. .

.

7. .. .42.

02.9/...59. 47 8.70    ..425.9.8910 .9:90 3..9.: 5:8 ....8.   3970-./:.50397:.9 . 8. :.08.:30.7 89.47 .904/..54505070.:903... /85490  $0 ..: 3970-.85:38:7080..85:38 1.72..189:/.0/070 1.45070.907.9 704.70.3970-. .. 3/.  0.-:37.7000./:. 30.39.089.70970-:08...: 50 5070.. 2:90.477:5.089:.0.70/0..478:89305:3.8.08902.909::/.0.70.9.7.47.4/8..7.390 /0 7. 2:9 /0.-3050397:.7.00.70.90.85:38  3970-.7:0890 .8.42-3..70  0.: 2..:37:5:7/05.-84:930.:57.0./.0397.:749.8.:3970-.  .7.475722.90....97: 8..0890 2.907.7.9:/0.43. /3 2.7 :.5.0.0:720...970.80. 10.470..:28180.7.570.8..8.47 .

.47572.3.0. :3 57410847 /0 .8/04-../.. ..  '0 0411  8./1079074:7 /00 57410847  50784.  8...0.470.2039/0902.89:/0088.47/08570. .4342870 7:5:70549.. 8  8.080 00. 3.2.48  :28..0.3 !7410847: .903970-.70. 05072039..70:847/014489 /.0..9.08943..470./0570/.7047 8.9/03.4-.708.14.0890 .:7..434282  #. ..9. 0 ..70/081.070 8.79070/00.:3489390 2..:. 039000   :3.30. 8 8.3 !4.89.7085438.547.90 /4708908. 00.7.:947::3:90898..9.3/..783:80-. 8 89.3:089042094/.9008:39 308.0.9   $0../4-.43428-.08.594:70107947. 50397: .09.9:3     9.057..00.07000.907. 5708:5:302 ..93.9.3.48 3.9..50397:.7070:9.3.7 3. 2.970:3 .505070.:8 549...:3.9:38.0.:.9.:..:39.-.:3970-.88.8..70.:9.:/0.0/0 2.7.5000..00.84..43/:.9.90 .9. 4 3.4-:3.570/0.94... .7.9.:37:5:72.478.8.3/..089809/0..4710.470243947.425.0.5:90.03925:097. 2:9 /0.9 8.8..7     . 00..0.70    :5...0.40/0.0890.47. .5720.47 572 :3 .90..390  00.97008.. .70705. .089../:. 2.8.2..: %0.7089014../:.3:399 .475:3083:73490 890-30/0..89.9 :/0.. 83:7 93900 .47 /.0 2..0.70 /08./00.5.70..:.478....9/.7 7097.97057410847   :34893900/4-3/903:72..3..:394.790-30 /1079002094/0/0..450705:3.8..9000.54970509.75:90.347 /0 09.70 .008..-0/00.:2.70 /:5.9.9.708:39-30.3900./:.9.8..790.-.9 1.5./:3.0..790 05:9348..90.7..70.908.8.439     /084.9.85:38:70. 80 05.3/.4.-9.:.70 0.902.9/0.89./:..5     3.5:932.:3.00.7... /.439./:.. .970-:08.3%4/. /0041170 !099     .8../:.70..9. 57208.3.9.7...00.9..89..42509.57410847::/..9   .9./3 %0.: .9024/. .0890../0.. -.:.350397:.70..0290:/0.89070.9.37. 4/..9.9..3%4/. 3..7:3:0890570/.905:78825:80.9. 30.70 3/.08943...3 /0 3.05.70 3/.:.8.70.... 8 70.80 00.9.:9.8.7..700 8..:79 04-.9.0  89..089:..70825:17.9 !0397:2.3 .9089:8..70 3/. 8..08903.29 083:7  .3.0890/0391.-0389:.-0..:390082094/.90 439-.47. :3: .2390..439:7-.8.98..7 .70.7 . 90723.70 5741:3/..2:90/09.. .9 /0 3..9.42570039..70.050.9:7.70.3:2..802030.70 /:5..7: .9 8. 3...9.. -30 573 00250  $.9008.-070.3/:7000..2:77030. 910 00.1.9.3/: 0397 :39.090  0.43428-. 2094/..8/08.0 3:805:334905034990  5943.80.      3.9    3 8..947 3:29/0.4.31472.7.7.0. 3.0 970-:0 8.89:/002.94.:942..00.570.470.981.  0. 70.339702050 .

3.39075709.3.:7.3039000747  0.103. 05491448.0893..039..:.7 .2039:  824.802030..9.150710...708.9:0.: 2:90 /09..45:0890.599:/3050.7.83.70970-:08..908.7907047  0  080:70025.:.2-:3...0890002508.9..47..39..9015:8357..07800 .-.90/0.802.4397.:254.:.:9.57410847::  :94.70.904750907203:309.70   .572.9.9008.748. :94.802.7907:    0.48 /..3.880010. 097.8093/070.3.-9..47  5943.  ../0.-3037:5:7    42509039.00.8.90009.: 00025: .50397:.3:29.85:3070.029.4780/.902..:!..002500/.:9..574/:.08:39/08047 3.9.... .:890057.:.203943.:.7.89.00250/08570.90/35.70.70.4 .-9.50:3..71 .30.7:...70. 570.08905.0.709309..908...49.70 /..570.  O 085702572. .-47.599:/30 .01..3//3507850.9.9.-0850.7.3 1.03.7907  .599:/3  9073.70.03902094/0/0.90 /0..2-:3.94.7907: /0 0078.802.3/.: 94.708:39 /0 1.3.90 549 .47349. .0780 .0/9..70 890/0570107.93900070.0.898 .903897:. 0:.798.70   90002505493.43428-.4393:9/0.79  9. ..8/1:.0.90.8 :3 .75:90.0472....4.:.70  ../02.8.0    !7410847: 57039.3/08:7.3/: 0  8.:9.07/0-:3:7370.8.3..00250/04.90 8...8. ./0..:808:300.4393:9: 3.80-..  890 -30 /.79080-.0.0014790 !49349.9 .    0.3/.5729349.0..70 5015..89 425.9..947..:2039 8.  1050 7:5:7 50397: .00/4:./0.9.:.2.:7:5:770897.9..47 .47.3/ /. ..50 15 ..947 :35747.:./.7.:31472..:/0 O 08570 -40 . :.90/00..089042094/.0349900574578.:2 ..5. 84.0590 !49.:0031:3...00.790-:3.  .08904.59 70890  0 0025: :3 080: .7.00574/:80/047. : 00025: .98574...489:: .71.900 5:3.5:3.00.90.3:29.70..:2. 00..-9...70.0590.00.50784.:3080:3:...35070...399:    0. 549:.70.02.7.70..:/0. 4549.78/107039025479.70.9  /.90.14.3..0  #0.5.8.80410739.390 3970.70.2..:.947 :3203: :35.08904 2094/.010.70  574-.047.7.9.0/070 8:39 -:30 /0 0078.43974..-..97000.3.438:2.  5740.970.8.:3:0.3/: 0 .89.89.4780/.:180.00...0...43. 10 . :.:3489390  5.89.0./02.7 1 2094/0 /0 2:3..790..089/4..405.70:3080: :37.0.7907:/0349.703:97..2094/.79074747/00.0.707.947.02.8910 /0 ..0.950397:.7 2:92.9.0.890   .8:57.45.0.90 14790 8 8.47/3.9. .     425.5479/0 ..:30890/0..9.70.0.70./0.3.9.570.50.38000.50.:28.0.-0  34900 09.203 /..70 .70.7:./. .70  0.47/0.2094/0/0.8.70.43..0.2.:/4.-0.9.573970..89.7.4.903..7.478057039..:9../0.9.5.90.3.70.0.4397...74.:.90:.089.902094/0570039. 00.7../.2/0.90 0890 ./000..47/8..:30390080   0.9.390 ..934 00025:  7.90204789:/..947   .89.8.2094/..89.0890.090.:.0:39.54:38.9.9050397:.570107.

9/074:750.709 /.9 8.14480.89.89:/0.90     08.57410847: 88.59...0890.9:3 '7:..9 .0203901.8.725:8:  25:8: /.:2 .03 .0 5:93 :3 74  '09 570.007.3:20 3 .  890 5:93 574-.108.7 %4.89059..::50.7907050/0.7.9 3 .70.9.. $04-83:08.2.8.5:307034.:0.7005:9091448...70. 9.309..8...-8./:....79..47 74:7 .897../000.3/.938. /0.98.089074:7397 :324/01.7 1 . .  44870.74:74750397:2.2./7: 7:5::  .2039  8:7.9: . 10.70970-:014489050397:.2-.7/:5.7070/074:78:3950397:3.902.5.0 8.9.:08908.9:8.50397:45.20/9.9074:70/04/.7.4./.902..5.7 2.3. 802.90850397::.9047/03.70 :720....:.85:3..-30505070./:230....850..9.  890 3/.90.     &32.7:.309.9:30.24/:3... 42-3.70 :3 00.7. /897-:9 00.9....:37:5:72.9.9..9.2...0..07 3925:.3/4:.92570:3.2094/.7: 00.907.84.471570039.572.74:7470890 -308.. /3 7:5  70.90570039. ./:9 38.48   08.59.0:8. :94. /.5.089014. :3005491.74:708.  ././.8910 89:.7903/7..3. :.90890-30..30.0391.3 5.8.8  25:8   1070390 307..039.707074:7   !7410847:   #4:9.0 2.9:384-.8.309.     .70307...89. 307.05:909.90..8:880/081.00 .79.9.14.:.7:3/.1448994../000.:480.702.

.405.0:.9.

/35070..0.047.900.

7:5:9.0.: '0183:7:/35070.

900 3 1.902..:48.089::.3..3:54.89..0 ./854908.7.:387:5:9.. .39.790-3088.90.1472:..43970-. .     .907.:50397:.2.985:303970-.307.98. /37:5:9.- 8.8.5479/08570.0078024/:3 ..72.::  #4:9... ....7000.70 ..5..3. 8:39 .949202-77:5::.:08908.:947:57410847::     4397447: !7410847:.:37. .8:7..: !7410847:54.907..80 397 4 2.90354924089 549.. 0549394...08943..  !0397: 70.:3:/3.0/0.905:303970-.:8.70.: 0.970-:08. 0 70.4390014.070.85:3/0.:39008.73970::7:5 .5079.00..9. .78. 3970 .9.10./.09.2:3.43.40..005.:07:5::9.9.704.85:302 23:9050397:.../37:5:9.7:5:909570.25.2:94700..802030.::3908950-.7089:/... 7:5.

949202-77:5::54905..:38 7:5: 9.:988.707:5::9. 2.: 80 549 8. 570039.-3050397:.   43/:. .. .709.3:290 74:7 00.43/:.:.07.438/072.02. 3970-.07088.70801..0 .3:39.907.      .. 7:5: 397 4 2.90  %0 549 1448 /0 3970-.:008.970-:8..: /.9:30.: 9089 ..747 25479...: 2..4.9. .70909:54../. 8 3/0530.0/:5....790  5.47:. 40.:4397447:4750397:. 9: .08.4.804-83:08.79050397:.438/07 .:9. .: 0890 8.2 :3 48..307..7943.7.. 7.9.:08908..79 708:7800.7:54.3.700 .9074:7005.78. 829.85:387089.85:3/0 .3. 8.30 1..39008:9:9:747 90720347 903.907.907...00 /8543-0 8 .43930:3.30394.8:57. 80 3/70590 .897:5:9.85:3/0. .85:3/0.00 0890390 50 2.2:3.4.3938..70.8.9. ::8.   #085438.9. .390.09 . 8.7: . .7 50 -.8.90. 7. #4:9.. .08943.089.7 50397: 7:5: 9.7- 5708:5:30 2:9 2. /024.907....30...4-:3./.7..7   #4:70 /0 #0547907 8 4397447 09. 13/ 30. 2.47/..908.:94..7:  0 0025:  . 4 9038:30 89./. 80 54.89:.07.89..90 5:3.9047 .2.790 05:9378.2-.470. 0078.-30.05:9 ..7 .9039.:0.03925:100/-./05.0.47 .071..90. 3970-.43..7:81. 89: /0 .10.-:. 7:5: 8...:0 .80 74 ... .071. /0.70 .:.70/09.08947.47 :3 0025: -:3 /0 .07.10..35. .089 :.900  !:9072070.:82570:3..7 '.9.        . 0 %8054.  0 0025: 30  .:..9047 .8:7 .0 90 1.:370:2..8:57...:08908.9:3. 3970-. 8 89025479.8..3970-.70907203903.814089  2.94.47 /3 7:5: 9.9.:9.8.7 /.9 .900 .: /.9947 -:3 1472:0.85:3/0 !02..9 00. 90 . 80..907.. ..9430..39707:5:0890/0.390 .00 $0549 .90.90 8.8:7.:947: .57.72..72.7: 0890 30.0  $..7:. 47.7032.089:.. 0803970.3/ 00. .43/903..0.80 . 00.2..-:.43.7-: #4:9.. 2. 830 :72. .:2. 88.9  .7.7 8.708.80. 9 .00 !73:72.70.3.:57397 :3. /05.: 70850.05.. 2:90 :.3:39..00 /.5:3.3.089 :..947: #4: 9. :3.089074:71:3.:5:72.543490..54 8..  !49 394.-....1.45: 0890 .549572 .93. /05.0050.:3900894.7-97. ..70 8.39:..:  -3039008  .7:7/0..970 5:3..7903.9..8:7.. 25. 29.:   1 8.: .:00 #4:7080549749/0./0.7 /4.90. .-:.08.8:7.2:2/0 01. $...703900-30.09 8 .3/57410847:38:890890.- 8.70 ..24/00. ..7: 202-7: . /300  89.8:7... 3970-.7 25479.:370:2..70 8 .9039..:9..9 . 8.5:3.0/0./00. 7./089:/:   0. 00.949.94.039.9010.905. 7:5: 8 3/0530890 94.99: 909::  97.7  '.: 8:7.97.9:7.7.. 7:5::  80 549 5:30 3970-.9.5.47.89. 970-: 8. 90.3.. .80.70  . -:3 3.8.70    #0547907: #4: 9..-.  8. .. 7:5:: 8.70 50397: .7: .0..0. /0 925  !49 /897-: . 3970-.9.7..089030.:84.8.9..: 0890 8...:: 00.08.7000.389738.70 74:703:8:39.8. ..00 54/./05:8..9...089: :.57039 3970 . 8:893:9 50 7420 8 /0 .-:... 78..

.7:    &343/:..907.910. 90 .3 /0 :.7070.: 2. 949:   '071.85:3/070.8925857410847    48.7:  89.8:7..703:08903. 2.03903.4.2:9!7410847   &3$.5:93.:2.0.947 :3#0547907 :3$.70 .   08..9/074:701../.947.7:00.98.-:.09507.2:9!74108478:34397447 .07.- .4. 50397: . .. 902008 2./:230..7.7: 8 :3 4397447 .071.42509. .00 9..907..429098.-:.7-8:34397447   9.7-8:34397447   48...:2.7008903.947   4 8.7-8:34397447   &343/:..0..4.3:29439744741.:374     48.4507.42-3.897..0 . 8. 2:9 !7410847  :3 #085438..2:9!7410847 :343974478:343/:.: ...: 2...89258#0547907 :3$..:2.

.70.7...00  4990080549 1448/.59:.708 .4770107947.838...7:    370897./:.7.70...93.:.3.470.9 .9089.09.78  0.0..071.7..:50    8.9083/05370./0:.7.   ./:.::    !7410847:5720890 $.478 /081.57..7..:07:5::857410847::   !7410847:.3.70 !7410847:.7:970-:0 3/./35.00.9.8. 00.10.:   '071.3..931472./0:..24/::/070.4780/.90:.70 $05:30.9.43.:74:7 3/.08    5:.3.9        .70.70. :    :...9039. .8:7...5.89:/::3/.7:    '071. ..0:/03900070..9.9:370. #0..    4.:.089030.70/.80    .39074...7.:3489390.:348939003970.0.8.450770 .8.:8:.7:83970-.:089047.9574708:83900070.9..47/    .31472.7::30. /08.    370897.8.790..0  7:50   100/-.9.3/0 0../:. 00.3/0:.-08908.7:5::   42:3.. .0.3/0:.02039::.7.7: $054.08947. 00/-...9.20890:35.8708:7800    394.70. .709.45:7 8..03950 5:3.40    $9.900 .

390 O $.80 7.9.:20-77:5::/080230.00../0:.90890203943.:3$.0050397:.90 .7.08::3:.3/0:.7.9.10.!:3...47/.7:80/107039.78 O !7410847:8.08.8:.8:39/08.38.80572.8.50  .8:7../0925.70.7:970-:08.7.7:  O $.3.573.3.70.7:500.7- O 29.7../:....30/0:.

707:5970-:08.7/095: 3.25.144808903970-..:70:2.003574.0.7000.00.:3242039/./37:554.85:38:.85:38:7/0.708:395:3.-./00  !7410847:.005733970-.790   00/-.78#.8:393970-.4507707:5::  !:3.00.:70   $084.70397 :38939074.290/09258..0/070  50397:. 3970-.85:38:7   ... .71!7410847 4397447  #085438.70892:0.9088.70.0 50397:574708: 70.70970-:08:-3.70 3970-.3..81.-.9 349.7.7:5:: /.38.94709.90..20.3.85:3/..7.3:2:3 470.7070..7.:20.93.:0.7-.900 .9: 43/:.  $5700025: :3 892.9..9.0.05:93.   #0.98:3 8.707:5 10.024/ 8.3.789:4708070.38.892:.7:35:3. 3970-.59:0.0890/0.74:/0$.5:3.05:93:30474 20/..57410847:3:4107.8079.  :.41078.3.870. :0890 20/.9/0-30  O !0.30.10.3/: 80573970-.8.0 O 89..574708::  00/-.3/0:.:.45:28:3 .5000.:7..54.0890.7/095: .7/095: /0.7-   '071..78#.794.4752-.88.047.907/.:.7-::50397:.7008905.70  0.79180074... 7..009.  0.3/: 5000..902..8..438/07..:.90.93...85:38:750397:.7.:9...9..: .089.59:.9.1:7300/4.703490.:2.:.:57410847:/080230.05...9/0..70 8.3%4/....//0/1.   95:90.93/349900$.4-807..0 8390.70470.7:.900 ..438/07.9039.9..708.9.43/:.8..9.98.85704/8.708.4.450790  $0./37:5.:/1.071./7:.08:/03.-.0.70   '071.7..7050..470..8...7: #0547907 #085438.7.8.900 ...:3$.-:.0 /08.70.9..9349900$...00/08.030.7.2...59:.780509..45.8.47/  '0 %0.28:3 .947 8.70.    0.39..:442 2.8:83 .:900307.:790 ./05.9.90  $57081..   7:5:8..7074:750397:00.7-::  $010..:3499088025.974:/0$.470.

7:.:28.:/0 /00411 !0998....9.-47/.9/0 2-:3.890.5.:/050995.9047..70:9.7.970 570.8:39570:..31472. '.28.7   #0107390:90/3970/0070.3%4/.089472094/0 24/.9.9.!7.90.9500411!099.8:57.90/3 %0..

.

.38..: 8. 0/:./ .9.

0574.=0.

9294:91: --8   2574.3//:..3.!8..943.94189:/0390.-8957..943..774   &83470/0.8:55479390...$07.44 34  55   995..41 /:.887442 4:73.33897:.8.0-7..733 %0.2508.089/  .943.3906:.

.

.7.. .42.

50397:3.44507.:9..     ./708.9.08904.39.70.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful