ISTORIA CAPITALISMULUI

MICHEL BEAUD

In ceea ce priveste capitalismul, Michel Beaud afirma ca acesta nu poate fi redus doar la dimensiunea economica, si ca tinut seama si de dimensiunile sociala, ideologica, politica si etica. Capitalismul este legat de societate si de stat si se dezvolta impreuna cu acestea. Dezvoltarea capitalismului a generat transformarea lumii intregi. Autori contemporani ca I.Wallerstein au prezentat capitalismul ca pe o realitate cu adevarat mondiala. Exista unele dificultati. Unii vorbesc despre capitalism ca despre un actor, statut pe care nu-l detine. Altii ca despre un sistem, idee cu care Beaud nu este de acord. El sustine ideea ca in primul rand capitalismul este o logica sociala coplexa, purtatoare de forte transformatoare si autotransformatoare, care s-a ivit pe neobservate in sec.XV-XVI, s-a impus in secolul XIX prin industrializare si tinde astazi sa domine majoritatea tarilor din lume. Unele aspecte ale miscarii s-au intrevazut din analiza avansurilor (Turgot si fiziocratii) si a pietei (A. Smith), apoi analizele capitalului (D. Ricardo, K. Marx), a intreprinderii cu cont de capital (M. Weber). Capitalismul are relatii contradictorii cu democratia; poate foarte bine sa prospere sub regimuri totalitare. Istoria capitalismului incepe in 1500, secol considerat drept o mare cotitura a istoriei lumii. Complexa logica sociala si capitalista, a fost puternic inradacinata in logica multimilenara a posesiunii si a puterii, a imbogatirii si a schimbului. Michel Beaud incheie introducerea cu o mica prezentare a faptului ca a riscat si la 43 de ani s-a hotarat sa realizeze el insusi istoria capitalismului destinata publicului larg. PARTEA I. De la Aur la Capital “Secretul de a-i obliga pe cei bogati sa-i puna la munca pe cei saraci” Voltaire Capitalismul se formeaza in sanul societatii negustoresti si monetare din Europa Occidentala la mijlocul celui de-al doilea mileniu in aceasta mica peninsula slaba si divizata. Tocmai ca era divizata si diversificata prin pluralitatea regatelor si a principatelor cu orase avand un rol crescator. 1. Lungul drum catre capitalism. Capitalismul este un proces complex in care formarea burgheziei se imbina cu afirmarea ideii nationale si cu constituirea statelor moderne cu extinderea schimburilor si dominatia la scara mondiala, cu dezvoltarea tehnicilor de transport si de productie, cu instituirea unor noi moduri de productie si aparitia noilor mentalitati. Prima etapa o constituie cucerirea si jefuirea Americii (sec. XVI) iar a doua ascensiunea si afirmarea burgheziei (sec. XVI). Jaful colonial si bogatiile principelui (sec. XVI). Capitalurile, marfurile tot mai numeroase, vasele si armele, au fost mijloacele de expansiune a comertului, a descoperirilor si cuceririlor. Structura specifica a societatii era oranduirea feudala; monarhii alipesc, creeaza prin casatorii sau prin razboi, imperii si regate. Statele puternice cauta sa-si largeasca autonomia fata de Papalitate. Monarhi avizi de marire si bogatii, state luptand pentru suprematie, negustori si bancheri incurajati sa se imbogateasca. Au loc marile descoperiri, o imensa goana dupa bogatii, comert si jafuri.

referat.clopotel.ro

Sursa principala este ca si in secolele anterioare munca suplimentara a taranilor la care trebuie adaugata predarea celor doua Americi. el poate chiar sa trimita sufletele in rai” (Cristofor Columb). Alta solutie ar fi fost sa se cumpere mai putin si sa se vanda mai mult altor tari. Analiza Jean Bodin: “cauza principala si aproape unica a cresterii preturilor era abundenta de aur si argint care a atins in zilele noastre cote mult mai mari decat a avut ea vreodata de 4 secole incoace”. Metalele pretioase sunt tot mai abundente iar preturile cresc. nobilimea cvasiinexistenta iar burghezia puternica. Ideile dominante ale epocii erau legate de preocuparile principelui si se considera ca trebuie asigurata bogatia principelui. comertul de sclavi. Jean Bodin exprima acelasi idei in La Republique. iar in comparatie cu acea tara puternica pareau sa cantareasca mult prea putin. Noul consta in fabuloasa jefuire a Americii. agricultura moderna. incheind conflictul cu pretul unor importante concesii (1648).clopotel. state nationale dispunand de mijloace necesare pentru a cuceri si a-si impune dominatia. jafurile. extractia de metale pretioase sunt o importanta sursa de bogatii pentru Spania. Luxul regilor si al potentatilor zilei. Comertul din Europa a inregistrat progrese notabile prin afluxul de metale pretioase si dezvoltarea productiilor. Sunt transferate din America in Spania 18 mii de tone de argint si 200 tone de aur. Ortiz ofera unele recomandari: crearea unui mare numar de manufacturi si interzicerea exportului de materii prime textile. schimburi relativ restranse. Biserica vegheaza la mentinerea ordinii in sfera ideilor. Vechiul era dominant: populatie preponderant rurala. a romului si a melasei. suferim de o boala a inimii al carei remediu unic este aurul” (Cortez). jaf. Noua zecimi din populatie traiesc inca din agricultura: araturi superficiale. referat. Cultivarea trestiei de zahar pentru obtinerea zaharului. exterminare erau realitatea care explica afluxul de metale pretioase in Europa secolului XVI. Anglia. Pe atunci nimeni nu banuia ca cel ce se pregatea sa-si instaureze dominatia asupra lumii ea capitalul. O alta masura recomandata era incurajarea productiilor nationale. Bogatiile principelui si paradoxurile monedei. Alimentatia consta din fierturi si paine iar foametea facea ravagii in anii cu recolte slabe. Regele Spaniei nu mai are de la cine sa faca imprumuturi. Olanda.Aurul Americii. Din 1590 cantitatea de aur si argint provenind din America latina se diminueaza ca urmare a infrangerii “invinccibilei armade” in 1588. Spania cunoaste o inexorabila decadere. Ascensiunea burgheziei (sec XVII). activitatile economice inregistreaza o scadere considerabila. Cucerire. Schimbul commercial se bazeaza in priuml rand pe productia mestesugareasca si nu atinge decat in mica masura productia agricola. lipsa ingrasamintelor. cheltuielile de razboi sporesc iar bugetul este in dezechilibru. randamentele la grane sunt mediocre. productie in principal agricola. In secolul XVI se creeaza conditiile pentru dezvoltarea ulterioara a capitalismului: burghezia bancara si negustoreasca. poate doar Thomas Morus in Utopia. Interzicerea iesiri din regat a metalelor pretioase s-a dovedit inoperanta. Machiavelii afirma: “intr-o guvernare bine organizata statul trebuie sa fie bogat iar cetatenii saraci” si considera ca abundenta metalelor pretioase este cea care produce bogatia regatului. Moneda se depreciaza. Franta sunt tarile prin care se va constitui in secolul XVII lungul drum catre capitalism. “Noi. Imperiul Austriac era preocupat sa faca fata valurilor succesive ale razboiului de 30 de ani. Explicatia acestuia raspundea unui aspect major al realitatii. In secolul XVI se contureaza un capitalism negustoresc care este de fapt embrionul a ceea ce va putea fi numit mai tarziu capitalismul. asemenea populatiei. spaniolii.ro . Numai Provinciile Unite fac figura aparte in acest tablou: comertul este bine dezvoltat si activ. o conceptie asupra vietii punand pret pe imbogatire si prosperitate. animale putine si prost hranite. costul razboaielor. dispunand atat de averi imense cat si de retele bancare si financiare. Acestea isi dobandesc independenta politica fata de Spania in 1609. Vechi si nou. Bogatia regatului se sprijinea pe cea a negustorilor si mestesugarilor sai. recoltatul se face cu secerile. “Aurul este cel mai bun lucru din lume. sporirea datoriilor erau surse ale inflatiei. atat pentru el cat si pentru finantarea neincetatelor razboaie. insamantari fara o buna randuiala. Comertul Sevillei se reduce simtitor. Aliatul sau. Nobilimea isi pastreaza rangul si privilegiile.

in special acei proprietari luminati. controleaza companiile comerciale. mestesugarilor erau o democratie parlamentara. Resursele nobilimii mici. membrii burgheziei negustoresti si financiare. Liberalizarea comertului de grane a fost considerata o modalitate de stimulare a agriculturii. Asia si America vor fi importate folosind numai vase englezesti ori din colonii. camerele de comert. prin alierea cu Franta si inclinarea spre catolicism. Legatura dintre mercantilism si absolutism este evidentiata in Franta mai clar ca oriunde. Aceasta controleaza comertul mondial care I adduce beneficii substantiale. prin regresiunea economica si scaderea prturilor coloniale care marcheaza a 2-a jumatate a sec. Ea este interesata de dezvoltarea activitatilor din domeniul prelucrarii: industria lanii. XVII ”natiunea capitalista prin excelenta”(K. si prin participarea la Razboiul de secesiune. Cromwell a dus o politica mercantilista. Expansiunea coloniala si mercantilismul. a inceput sa impuna hegemonia provinciilor Olandei asupra ansamblului provinciilor unite. O data rasturnat absolutismul nu se mai pune problema instaurarii unui regim democratic. Olanda are meritul de a fi in prima jumatate a sec. in urma celor 3 razboaie duse impotriva Angliei. Libertate si liberalism. avea resurse bazate in primul rand pe munca taranilor. La inceputul sec. el nu recunoaste claselor de mncitori capacitatea de a guverna. Jumatate din populatie traieste acum la orase.See).Marx) sau “simbolul capitalismului comercial si financiar” (H. rafinarea zaharului. Afirmarea burgheziei.XVII se remarca expansiunea coloniala.Expansiunea coloniala si capitalismul din Olanda. ai clerului. din Spania. Lupton afirma ca “Ingradirile fac oile sa se ingrase. In conceptia sa. Ea corespunde aliantei dintre o burghezie inca slaba si o monarhie al referat. In anul 1651 a emis primul act referitor la navigatie ce stabilea ca marfurile europene nu pot fi transportate decat pe vase apartinand Angliei sau tarii lor de origine. Comertul exterior are un puternic avant intre 1610-1640. a boabelor de cacao. a tutunului. Productia se dezvolta foarte mult. Capitalismul negustoresc si manfacturier erau puternic dezvoltate in Olanda. torsul acesteia si slefuitul diamantelor la Amsterdam. industriile. A facut din oras marea piata financiara a momentului. Democratia si libertatea erau cerute de membrii burgheziei negustoresti si bancare de juristi si de oamenii legii. Aceasta burghezie se ocupa cu negotul. prin razboiul din1672 impotriva Frantei. acei burghezi care au dat masura capacitatii lor in gestionarea propriilor bunuri. mari sau mijlocii. iar pe oamenii sarmani sa se usuce”. stapanire a intregii lumi. libertate. In ceea ce priveste afacerile externe. intocmirea de harti terestre si maritime. Mercantilism si absolutism in Franta. ale comerciantilor. capitalismul olandez se inglobeaza in datorii. Odata cu dezvoltarea capitalismului englez si a protectionismului francez. proprietate. fabricarea microscoapelor. Monarhia restabilita dupa moartea lui Cromwell a dus la nemultumiri in randul societatii prin tendinta spre absolutism. Compromisul dintre burghezie si suveran se bazeaza pe marire nationala. Pentru Locke. prelucrarea sarii. vopsirea matasii. De asemenea. Marfurile din Africa. care vor suferi de pe urma unui nou val de ingradiri. ceea ce fundamenteaza societatea si guvernarea ei este liberul consimtamant al cetatenilor. Exista un numar mare de burghezi care detineau un numar mare de florini. El priveste guvernarea civila ca pe adevaratul remediu pentru inconvenientele starii naturale si respinge absolutismul care il plaseza pe suveran deasupra legilor. bogatie a statului si a negustorilor. a pendulelor si instrumentelor pentru navigatie. Thomas Mann subliniaza importanta comertului exterior. slabind si pierzandu-si pozitia dominanta. mai ofensiva. Aspiratiile taranilor mijlocasi sau instariti. tesutul. zilierii. Paturile cele mai sarace erau taranii nevoiasi.ro .XVII. a panzeturilor. cea proprietara de pamanturi.clopotel. Burghezia stimuleaza acest avant comercial si manufacturier si are nevoie de incurajare si protectie. oamenii liberi sunt membrii nobilimii. Lumea din mediul rural ramane predominanta.

care intind bratele spre noi. referat. nu abundenta perlelor si diamantelor constituie bogatia sau opulenta unui stat. tariful protector din 1662. pentru care companiile de comert reprezinta armatele regelui. Regele isi alege dintre magistratii burghezi proprii ministrii. scrie el. Idealul mercantilist. chemat sa se ocupe de chestiunile politice ale tarii. Statul a jucat un rol important in nasterea capitalismului. forta militara si un inceput de economie nationala. atator popoare barbare. creand de fapt o nobilime a magistratilor. instaureaza absolutismul. Principala forma transformatoare in Europa este statul: prin el si in jurul lui se creeaza unitatea nationala. Nu exista capitalism fara burghezie. impiedicarea negustorilor straini de a scoate aur si argint in afara regatului. Cele doua surse de valori ce conduc la imbogatirea burgheziei din Europa erau fie comertul de marfuri. Rouen. oferindu-se conducerea si administrarea lor unor persoane capabile. Societatea era dominata de unele nemultumiri: fabricanti stanjeniti de manufacturieri. politica de dezvoltare a productiei. comercianti din Nantes. ii accepta la curte. ii innobileaza.carei absolutism se desavarseste prin Ludovic al XIV. coerenta juridica. agricole si manufacturiere. Colbert intreprinde o ancheta asupra resurselor Frantei si intocmeste un plan. liberal si legat de stat.. perioada in care puterea regala slabeste. Recomanda incurajarea comertului national. Are in vedere si cuceririle coloniale “spre a face cunoscut numele lui D-zeu.in Canada.clopotel. Mariajul dintre absolutism si mercantilism va triumfa sub Ludovic al XIV-lea si Colbert. iar manufacturile Frantei rezervele sale. si anume. consilieri si independenti. reglementarea profesiunilor. porturile. Au loc rascoale taranesti si revolte orasenesti iar burghezia ramane fascinata de statul regal si de nobilime. experimentate si inteligente”.ro . canalele. 2. In1624.in Antile. lipsite de orice civilizatie.in Senegal. cea a Indiilor orientale in Madagascar. care sunt gata sa ni se supuna pentru ca prin sfintele invataminte si prin pildele cele bune sa ii aducem pe calea mantuirii”. Pe fondul unei regresii economice generale si in conditiile afirmarii puternicilor capitalisme negustoresti olandez si englez. drumurile. Boisquilbert va cere liberalizarea preturilor si a comertului exterior. aceea de a fi vorba de negustori ai natiei franceze. companiile de comert. cea a Insulelor Americii . Marsilia deranjati de companiile (1712). Burghezia franceza s-a format sub protectia statului monarhist care a sustinut dezvoltarea productiei manufacturiere si a comertului la scara mondiala. unificarea monetara. cea a Capului Verde . Vegheaza la infiintarea a mai bine de 400 manufacturi. al dezvoltarii productiilor de marfuri. agravarea saraciei. actiunile statului monarhist sunt cele care conduc in Franta la crearea bazelor unui capitalism manufacturier si colonial. prin alianta burgheziei cu Regele Soare. concurential si monopolist. ci buna randuiala a lucrurilor necesare pentru hrana si imbracaminte”. Primordial este interesul regatului. insotite de o marire a preturilor si de o crestere generala a populatiei. XVIII) Denumit si secolul luminilor. Dupa asasinarea lui Henric IV. Montchristian era convins ca bogatia statului nu poate exista fara bunastarea burgheziei. Creatorul nostru. Secolul celor 3 Revolutii (sec. Prin interventiile lui Colbert. urmeaza regenta Mariei de Medicis. crearea “in diverse provincii din Franta a mai multor ateliere pe meserii. secolul XVIII este secol al largirii schimburilor comerciale. Negustorii sunt mai mult decat utili statului iar preocuparea lor pentru profit genereaza o buna parte din bunul public. Richelieu. “Nu belsugul de aur si argint. fie prin comertul de bani. Critica mercantilismului. Exista o conditie. apoi din 1667. Toate acestea au ca rezultat sporirea bogatiilor si concomitent. Politica mercantilista. Inca de la aparitie capitalismul a fost national si mondial. S-au adoptat unele masuri defensive: perceperea de taxe in cazul vapoarelor straine. Unele companii reusesc: Compania celor o suta de asociati . care ne cheama. mercantilismul francez ajunge la apogeu. vegheaza la restaurarea vechilor mijloace de inavutire a statului: agricultura.

erau supuse unui regim exclusivist. Ideile progresului sunt urmatoarele: a. Ideile economistilor.clopotel.ro . vanduti in graba.Acum se consolideaza capitalismul englez. Este un secol in care se accentueaza contradictiile legate de dezvoltarea raporturilor comerciale si capitaliste: contradictii ale dominatiilor coloniale – razboaie intre Franta si Anglia si obtinerea independentei de catre coloniile din America. c. pe parcursul intregii sale opere si de-a lungul vietii va critica violent bogatia si pe cei bogati. contradictii intre dezvoltarea schimburilor de marfuri si limitele. Are libertatea de a duce in Indii o politica de anexari teritoriale. Pentru ea se deschide o perioada de suprematie mondiala. Egalitate si proprietate. Aceasta este o epoca a cercetarii si a descoperirilor. Nu se opune proprietatii private insa gandeste ca dreptul la proprietate trebuie limitat prin impozite si dreptul la succesiune. acesta slabeste in Olanda. abia incepe sa se contureze in tari precum Prusia unde despotii luminati adopta vechile retete de mercanitilism. Va profita pentru a-si dezvolta pietele. situata la est de Mississippi. milioane de lucratori neplatiti. Si exista o burghezie care gratie comertului colonial se imbogateste. Anglia isi largeste Imperiul: smulge Frantei toata Canada si partea Louisianei. fiindu-i imposibil celui care nu are nimic sa dobandeasca ceva”. cea dintai decolonizare. Agitatia ideologica. Prima tara cu care Anglia se va rafui este Spania (1739). Coloniile din America de Nord. Una din sursele principale ale imbogatirii burgheziei este smulgerea prin violenta a milioane de africani. contradictii intre nobilime si burghezia din Franta (Revolutia din 1789). Razboiul de Independenta dureaza 6 ani. Pentru comerciantii englezi concurenta franceza era de asemenea amenintatoare. dintre care multi neprimind nici cat sa-si refaca fortele. Confruntarea dintre burghezie si nobilime in Franta : de la lupta ideologica la revolutie O prapastie tot mai adanca ii desparte pe aristocrati de cei fara titluri nobiliare. libertate. Rousseau. metropola avand monopolul asupra vanzarilor si achizitiilor. despotica”. si totusi multi dintre acestia din urma isi deezvolta propriile afaceri si se imbogatesc. stagneaza intr-o Franta preponderant agricola. Ea este cea care va conduce la o noua dezvoltare a capitalismului. America latina are un rol decisiv in acumularea de bogatii de catre burghezia Europei Occidentale. iar Spaniei Florida. productiile manfacturiere care vor conditiona revolutia industriala din Anglia. In urma Tratatului de la Paris. Ca toate coloniile engleze. Democratie. el inventand contractul social. obtinand apoi mai multe insule din Antile. Cel de-al doilea are loc in 1776 si adopta Declaratia de Independenta si ntelegere. Exista pe de o parte o nobilime care si-a strans tandurile in jurul regelui si al curtii. Simultan. vointa generala: Montesquieu defineste speciile guvernarii “republicana. americanii avand avantajul aliantei cu Franta (1778). Dominatia coloniala. In 1674 congresul continental reuneste reprezentantii a 13 colonii. marcata de ideile progresului. El incrimineaza faptul ca “In societatea noastra bogatiile accumulate faciliteaza mijloace de a se acumula si mai multe. a-si extinde dominatia si a organiza noile acumulari. apoi pe cel al intrarii in razboi de partea lor a Spaniei si Olandei (1780). monarhica. b. rivalitatea dintre marile puteri si revolutia americana. dar sufera vazandu-se tinuta depate de treburile statului. Pe Jean Jacques Rousseau democratia il fascineaza. pentru ca puterea regala spaniola incerca sa limiteze activitatile comerciale englezesti pe teritoriul imperiului sau. referat. In America de Nord se infaptuieste impotriva vointei Marii Britanii prima putere a Europei. murind prin epuizare in cateva luni. Voltaire ilustreaza una din posibilele definitii ale capitalismului ca sistem care ii obliga pe cei bogati sa ii puna tot mai mult la munca pe cei saraci. apoi a imperialismului.

anularea privilegiilor de care dispuneau companiile comerciale. la evidentierea produsului net ca un surplus disponibil .ro . socoteau ei. ca si cum intra inr-o cazarma sau o inchisoare”. Lucratorii din exploatarile de huila sunt robi legati de minele respective. Noii mari proprietari si nobilimea detinatoare de mosii vor impulsiona aplicarea metodelor moderne de cultivare a pamantului si de crestere a animalelor: utilizarea plugului de fier. al minelor. In anul 1789 prin marea miscare a Revolutiei vor fi implinite principalele aspiratii ale burgheziei: abolirea privilegiilor. comertul cu lumea intreaga si capitalismul negustoresc antreneaza sporirea importurilor de produse de baza (ceai. In acest secol valoarea schimburilor comerciale creste de 5.Quesnay este teoreticianul unui capitalism agrar. rotatia culturilor. incrucisarea si selectia raselor. In 1783 realizeaza masina cu aburi cu dubla actiune. In 1785 pastorul Cartwrigh realizeaza un razboi de tesut. Se intrevedeau lucrari la reteaua de drumuri. Sistemul de fabrici se va dezvolta in a doua jumatate a secolului la inceput mai lent. exporturi. El realizeaza posibilitatile deschise de dezvoltarea unui capitalismmanufacturier si analiza claselor sociale. seful scolii fiziocratice afirma ca “veniturile sunt produsul pamanturilor si al oamenilor” si ca bogatiile vin din agricultura. Watt. ”A intra intr-o fabrica. Regele va disparea in vartejul revolutionar. se opune economiei dirijate si protectionismului si propovaduieste libertatea economica. apoi intr-un ritm tot mai rapid. Comertul Angliei este primul in lume: comert de antrepozit. comert cu rulaj.a proprietarilor si clasa sterile. Altelucrari pe firul raurilor si saparea de canale vor inlesni transportul huilei in primul rand catre Liverpool si Manchester.clopotel. pentru ralierea mestesugarilor din orase si a taranilor (libertate. realizeaza masina cu aburi cu actiune simpla. Intreaga Anglie va fi transformata.poprietate. pentru pinerea in discutie a privilegiilor nobilimii. Mana de lucru a primilor industriasi va fi asigurata de proletariatul ce fusese alungat de pe pamanturille pe care muncise pana atunci. Fabrica are nevoie de o sursa de energie si de masini. Expansiunea comerciala este foarte puternica. In prima jumatate a secolului productia de carbune se dubleaza. Exploatarea coloniala si piata mondiala. permitand reducerea la jumatate a costurilor. Zorii revolutie iindustriale in Anglia. El realizeaza analiza circulatiei bunurilor. Amenajarea albiei raului Mersey favorizeaza schimburile intre Liverpool si Manchester. era. Cum Victoria impotriva nobilimii i se parea asigurata. un savant care nu dispretuia deloc tehnica. O adevarata retea de canale faciliteaza circulatia marfurilor in diferite centre ale economiei engleze. zahar. Natiunea se imparte in trei categorii:clasa producatoare. Productia va creste considerabil. In Anglia se declanseaza transformarea capitalista a productiei sub o forma care mai tarziu va fi prezentata sub numele de ”revolutie industriala”: dominatia coloniala. obtinute in special de pe urma comertului si a agriculturii. Capitalurile disponibile. burghezia incepe deja sa se indeparteze de clasele muncitoare. Turgot pastreaza ca perspectiva dezvoltarea capitalismului in agricultura. Numarul salariatilor creste. vanduti odata cu ele si obligati sa poarte in jurul gatului o zgarda metalica pe care era gravat numele proprietarului.este un pas al spiralei pe care Anglia urca de-acum impetuos angajand o adevarata revolutie in domeniul agriculturii. Din anul 1730 pana-n 1760 utilizarea fierului creste cu 50% iar din 1740 pana-n 1770 consumul de bumbac creste cu 117%. si inca odata in decursul celei de-a doua jumatati de veac. permit construirea de fabrici.egalitate) pentru venirea in intampinarea fabricantilor si a negustorilor. al activitatilor de prelucrare.5 ori iar venitul national de 4 ori. suprimarea monopolurilor pentru companiile miniere. numarul salariatilor va referat. In efervescenta intelectuala din Franta sec XVIII se constituie un arsenal ideologic de o extrema diversitate. Aparitia productiilor capitaliste: fabricile. Se ofera arme pentru contestarea monarhiei. In anii 60. Era necesara imbunatatirea mijloacelor de transport. In industria textila mana de lucru era asigurata de femei si copii. Vechii mestesugari si lucratorii la domiciliu refuza ideea de a merge in aceste fabrici. Propune micsorarea dobanzillor. A produce mai mult pentru a vinde mai mult . bumbac) si a pietelor de desfacere pentru textile si produse manufacturiere.Quesnay.

pietelor. Statul joaca un rol important prin masuri protectioniste. cat si a suveranului”. are incredere in sistemul libertatii naturale. Subliniaza importanta muncii. justifica bucuria maririi si a bogatiilor de care beneficiaza unii. cea care va fi calificata drept ”socialista”. pe baza muncii productive va permite imbogatirea “atata poporului. muncitorii vor fi tot mai organizati si mai activi in lupta lor. Principalele idei enuntate in dezbaterile acelor ani vor fi luate in toata jumatatea secolului XIX. de-a lungul intregului secol. Este impotriva a tot ce ar putea restrange libertatea muncii. intrucat aceasta antrenand cresterea preturilor conduce la dezechilibrarea balantei comerciale. iar pe de cealalta. Confruntarea celor doua utopii. societatilor si lumii care se afla in acestia. sau pana in zilele noastre. Lumea lui Smith este cea a capitalismului manufacturier. El afirma ca puterea populatiei e mai puternica decat puterea pamantului dea produce alimente trebuincioase omului. scoate in evidenta si aprofundeaza notiunea de simpatie. amandoua garantand fericirea tuturor: viziunea liberala.ro . a legilor naturale. Irezistibilul avant al capitalismului. ca si W. El analizeaza avantajul comertului cu strainataea ”din punctul de vedere al cresterii puterii statului. Confruntarea de idei de la inceputul veacului. sprijinirea din punct de vedere politic si militar. care se exercita prin intermediul pietei. Este impotriva intelegerilor dintre comercianti si dintre proprietarii de manufacturi. chiar in situatia cea mai fericita. Pentru Say. Clasa vechii societati continua sa fie bine reprezentata: nobilii si proprietarii de pamanturi. Ricardo spunea: “salariile trebuie sa fie lasate in seama concurentei deschise si libere a pietei. prin instituirea unei ”politii de vanare”a celor saraci si reprimarea miscarilor muncitoresti. ca si a avutiei si fericirii supusilor sai”. Speranta referat. Recunoaste importanta contributiei fiziocratilor la stiinta economica. agricultori. in “Common Sense” precizeaza deosebirea dintre societate si guvernare: “societatea este produsul nevoilor noastre.Godwin. El considera ca populatia creste in proportie geometrica iar alimentele in progresie aritmetica. Meseriile la care se refera raman in sfera mestesugurilor traditionale. Subliniaza logica liberala potrivit careia oamenii nu trebuie guvernati prin reglementari si control. Capitalul este cel ca a productiei mecanice ce-l intereseaza pe Smith. Despre importanta capitalului si a capitalistilor. libertatea. a armoniei universale. ci prin interesarea lor. El vede acest capitalism “functionand la scara intregii omeniri”. Ei nu reprezinta inca o clasa sociala. guvernarea . aduce in discutie asa numita “mana invizibila”. La inceputul secolului XIX se contureaza doua viziuni utopice asupra unei lumi viitoare. nu este decat un rau necesar”. inegalitatea.clopotel. cea a acumularii. in vreme ce guvernarea. El percepe logica globala a capitalismului. Societatea este intotdeauna o binecuvantare. Este influentat de ideologia luminilor.spori. Bogatii si saracii. Suntem foarte departe dde mercantilism. dar nici unul dintre ei nu-si imagineaza imensul potential de revolutionare a productiilor. Lucratorii din fabrici sunt supusi disciplinei nemiloase si cumplitei amenintari cu saracia. Acuzatiile lui se indreapta asupra celor sarmani. exista unii economisti care o presimt sau o percep. Saracul se face vinovat de nerespectarea legii firii. Progresele politicii economice si ale liberalismului Hume. pe de o parte. proprietatea. Analizeaza un capitalism a carui acumulare. Thomas Paine. in ”Eseuri economice” spune ca bogatia nu rezista in abundenta de metale pretioase. si sa nu fie niciodata dirijate prin interventia legiuitorului”. a expansiunii comerciale si coloniale. opresarea celor napastuiti. mestesugari. Considera ca toate “categoriile sociale se afla la acelasi nivel” si respinge sistemul mercantil. iar in unele cazuri. saracia. Munca este “masura reala a valorii de schimb pentru orice marfa”. prosperitatea sunt indisociabile. Adam Smith duce mai departe analiza efectuata de Hume si in ”Teoria sentimentelor morale” incearca sa legitimeze ordinea sociala bazata pe urmarirea intereselor individuale. viziunea intemeiata pe organizarea societatii. Smith face observatii asupra muncii productive si a muncii nonproductive care sunt legate de analiza acumularii de capital. El observa si analizeaza realitatile timpului sau. cu acordarea de privilegii si monopoluri. Thomas Malthus observa.al slabiciunilor noastre.

Pentru a avea valoare o marfa trebuie sa fie utila. Michel Beaud urmareste in secolul XIX felul in care se formeaza suprastructura sociala. Marx da o viziune stiintifica utopiei socialiste. Ricardo spunea: “valoarea unei marfi sau cantitatea de orice alta marfa depind de cantitatea de munca necesara pentru producerea ei”. Pentru Ricardo. interesele muncitorilor. Tezele ricardiene sunt punctul de plecare al analizei lui Marx in “Capitalul”. capitalistilor. In optica lui Say.clopotel. Stabileste pe baza analizei istorice si economice a capitalismului ca acestuia ar trebui sa-i urmeze comunismul. Dupa Ricardo. “Istoria capitalismului” cuprinde un mare numar de grafice si diagrame.ro .nevoiasului nu se bazeaza pe milostenia celui bogat. De unde vin bogatiile? A prduce inseamna a creste utilitatea. referat. Urmareste de asemenea in secolul XX cum capitalismul da primele semne de oboseala. care lucreaza impotriva lui. proprietarilor sunt in concordanta. O marfa greu de produs va avea intotdeauna o valoare mai mare. echilibrul e asigurat de liberul joc al pietei. “Utopia liberala” implica reducerea cat de mult posibil a oricaror interventii din partea statului. ci mai degraba o combinatie fericita dintre o viziune geopolitica a lumii si una pronuntat economica. producand in interiorul sau germenii erodarii. “Istoria capitalismului” nu este un studiu eminamente economic sau politic. luptele populare si muncitoresti vor inradacina si concretiza proiectul socialist. sunt opuse. La polul opus se afla demersul socialistilor care “isi imagineaza o societate fantezista si apoi un om adaptat acestei societati”. de legea cererii si ofertei. lucrarea exprima foarte clar functionarea sistemului capitalist cat si motivele pentru care nu e posibila o functionare normala a sistemului socialist. E vorba de reimpartirea lumii pe criterii de dominatie monetara. Se bazeaza pe interesul acestuia. Multiplele realizari cooperatiste. Fara a abuza de termeni economici si politici.

BIBLIOGRAFIE Adam Smith-”Tratat asupra naturii umane”.1550 Montesquieu-”Spiritul legilor” Quesnay:Tableau economique.Bodin:”La Republique” K.1738 Boisguilbert-”Testament politique de Madame de Vaubain” Habs -”Discourse” Hume -”Eseuri economice”.1752 H.See I.Wallerstein.1776 Thomas Robert Malthus Loke-”Eseul despre guvernarea civila” referat.1758 Thomas Mun:”Discurs asupra comertului Angliei cu Indiile Orientale” Thomas Paine-”Common Sense”.Marx Ortiz:”Pour que la monnaie ne sorte pas du royaume”.1980 Jean JeacquesRousseau-”Contractul social” J.ro .clopotel.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful