Propedeutica farmaceutica anul I

Catalin Bulei

Propedeutica= invatamant pregatitor care cuprinde elementele de baza ale unei stiinte. Frmacie= grecescul PHARMACON= remediu, leac. Farmacie galenica- de la Claudius Galenus, medic si farmacist care este considerat parintele farmaciei. Cursul 1- NORME DE PROTECTIA MUNCII IN LABORATOR Masuri special de protectia muncii in laboratorul scolii Organizarea muncii Organizarea si functionarea laboratorului.

Farmacia este unitatea sanitara care asigura asistenta farmaceutica a populatiei, pentru tratamentul ambulatory cat si pentru bolnavii spitalizati. Desfacerea medicamentelor in punctele si unitatile farmaceutice se va efectua in conformitate cu reglementarile Ministerului Sanatatii.Depozitarea medicamentelor si a materialelor in dulapuri ,pe rafturi ,pe stelaje, se va face in asa fel incat sa nu fie depasita sarcina maxima admisa pentru mobilierul respectiv. Substantele inflamabile si explozive vor fi depoyitate in spatii spatii special amenajate, asigurandu-se aerisirea precum si etansietatea recipientelor Pastrarea substantelor toxice si a produselor care contin substante toxice se va face in recipient de sticla etanse, recipientele fragile vor fi protejate cu cadre metalice sau din lemn, nuiele, plastic;spatial dintre recipient si cadru se va umple cu material absorbante alese astfel incat la spargerea recipientului, continutul sa nu intre in reactive cu materialul absorbant.

Medicamentele prevazute in tabelul “VENENA” vor fi pastrate sub cheie, intr-un dulap cu usi din lemn masiv, fara geam.Dulapul va purta inscriptia VENENA.Cheia dulapului va fi pastrata de catre seful unitatii sau farmacistul desemnat in acest scop. Medicamentele puternic active cuprinse in tabelul “SEPARANDA” vor fi pastrate in dulapuri separate purtand inscriptia SEPARANDA. Medicamentele care contin substante toxice vor fi pastrate in dulapuri din lemn masiv sau metal asigurate cu cheie.Dulapurile vor fi amplasate in incaperi special amenajate Incaperile vor fi prevazute la usi si ferestre cu gratii metalice. Manipularea substantelor toxice se va face numai cu ustensile destinate acestui scop si care vor fi spalate si pastrate separat. Toxicele care degaja vapori vor fi depozitate si pastrate in incaperi separate, prevazute instalatii de ventilare.

1

Propedeutica farmaceutica anul I -

Catalin Bulei

Toate recipientele care contin toxice , inflamabile si explozibile vor fi etichetate.

Se interzice accesul cu flacara deschisa in spatiile de lucru in care se depoziteaza si manipuleaza lichide inflamabile si volatile.Lichidele vor fi incalzite numai pe bie de aburi, utilizandu-se condensatori cu reflux. Pardoselile vor fi pastrate curate pentru a impiedica pericolul alunecarii.

In farmaciile in care se organizeaza garda de noapte se va prevedea o incapere amenajata corespunzator si destinata personalului Curtea depozitelor farmaceutice va fi mentinuta in stare de curatenie ,se interzice ocuparea cailor de acces pentru vehicule si oameni cu orice fel de materiale.Iarna caile de acces vor fi dezapezite si acoperite cu materiane antiderapante. Transportul manipularea si depozitarea materialelor, se vor efectua sub supravegherea unei personae desemnate si instruite in acest scop, in vederea prevenirii accidentelor. In interiorul depozitului, materiile si materialele vor fi transportate cu carucioare actionate manual sau cu transpalete, in functie de greutate cu respectarea normelor de protective a muncii pentru manipularea , transportul prin purtare si cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor precum si a normelor de protectia muncii pentru comrtul cu ridicata si amanuntul. Mobilierul depozitului va fi confectionat din material incombustibile.

Divizarile de substante se vor face in incaperi separate de spatiile de depozitare.Aceste incaperi vor fi dotate cu instalatiile, aparatele si ustensilele necesare efectuarii operatiilor de divizare.La locurile unde se efectueaza divizari de substante corrosive si caustic, vor exista vase cu solutii neutralizante. Manipularea substantelor se va face de catre personal calificat si instruit in acest scop.Fiecare recipient, punga sau pachet depozitate vor fi etichetate. Spatiile de receptive si expeditie vor avea incaperi separate de lucru.Se interzice pastrarea si uscarea pe conducte de aburi, gaz, calorifer a imbracamintei si a altor material imbibate cu produse inflamabile sau care prezinta pericol de autoaprindere. Usile spatiilor de lucru vor fi astfel construite incat sa se deschida spre exterior.

In cazul unor operatii ca divizari, pulverizari, la care se disperseaza pulberi in atmosfera de lucru, se vor folosi utilaje acoperite.Pentru impiedicarea pericolului de cadere de lainaltime se vor prevedea scri si platform asigurate cu balustrade. Laboratorul scolii se compune din:

2

Propedeutica farmaceutica anul I -

Catalin Bulei

Mese de lucru, aparatura de laborator, sticlarie de laborator, aparate si ustensile folosite in farmacii ,dulapuri suspendate, surse de apa, gaz metan si lumina electrica.La terminarea programului, atentie la gaz, apa, lumina, si geamuri.Curatenie si ordine la locul de munca.

Aparatura si sticlarie de laborator

Vase de sticla necalibrata – sticlarie gradata, aparate si ustensile folosite in farmacie; 1. Vase de sticla necalibrate Pahare de laborator berzelius, Erly Mayer; Palnii de separare; Baloane cu fund plat; Eprubete, sticle farmaceutice Palnii, pipete.

2. Sticlarie gradata Mensuri, cilindrii gradati, baloane gradate (cotate, jojate) Biurete, pisete, pipete.

3. Ustensile folosite in farmacie 3

corespunzand fiecare unui anumit volum. 2000ml. 1000.2000ml. mai des intrebuintate sunt mensurile din tabla. 250. tabla smaltuita si mai rar din sticla. Capaitatea biuretelor farmaceutice este de 10. Pot fi cu scurgere totala sau cu scurgere limitata. 2. centrifuga. pentru ca masurarea lor nu este destul de precisa. Alegerea unei biurete de o anumita marime depinde de volumul de lichid care urmeaza a fi determinat.pot fi de doua feluri. 4. pipete cu bula sau pipete biurete. care au puncte de reper determinate. 5. 100. avand forma de cilindrii cu diametrul mic fata de inaltime. jojate) sunt fabricate din sticla avand un gat lung si ingust pe care se afla un semn care marcheaza capacitatea exacta a balonului. Mensurile sunt confectionate din portelan. exsicator. Biuretele si pipetele permit masurarea volumetrica in ml a medicamentelor lichide. Ele au forma cilindrica sau trunchi de con si sunt marcate in interior de jos in sus. Operatia de masurare a lichidelor se face cu ajutorul unor vase gradate. Punctul 0 al biuretelor si pipetelor farmaceutice este plasat la baza langa robinet. spre deosebire de celelalte biurete al caror punct 0 se afla la partea superioara. Se folosesc baloane de 50. 50ml Biuretele sunt tuburi de sticla gradate terminate cu un robinet sau un alt dispozitiv de scurgere reglabila. baie de apa. bec teclu. balante farmaceutice.50. Se folosesc in operatiile in care lichidele masurate trebuie agitate. 25.100. 100. Se folosesc cilindrii de 10. sita de azbest Suporturi pentru filtrare. Cilindrii gradati cu dop de sticla se deosebesc fata de cilindrii obisnuiti prin faptul ca partea superioara este ingustata si formeaza un gat care este astupat cu un dop de sticla. 500. prevazute sau nu cu o dunga colorata dealungul tubului. etuva.Propedeutica farmaceutica anul I Mojar + pistil Patentule de portelan sau emailate Creuzete de sticla sau portelan Catalin Bulei Lingurite farmaceutice duble sau simple Trepied. Pipetele se folosesc la masurarea volumelor mici de lichid . Baloane gradate (cotate. Lichidul este introdus pana 4 . 50. 200ml. Sunt recomandate numai in cazurile cand se lucreaza cu cantitati mari de lichid. Cilindrii gradati sunt fabricati din sticla. opusa gradatiilor. dulapuri uscatoare.250. 10. Baloanele cotate permit o masurare exacta a volumelor de lichid. 25. baie de nisip. Se folosesc pipete de 1. Aparate Distilator. bec bunzen.1000.

Farmaciile functioneaza ca: a) Farmacii de circuit deschis (publice) care asigura existenta cu medicamente a populatiei. depozite de medicamente si tehnico medicale.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei in dreptul diviziunii corespunzatoare volumului care se determina si dupa aceea este evacuat pana la golirea completa a biuretei. oxid de calciu. alcool. tinandu-se seama de destinatia fiecarei incaperi. silicagel. la temperaturi de la 40 .M. care este asezat pe tavi sau pe site in mai multe etaje. Sunt confectionate din metal si au peretii dublii. Exsicatoarele sunt recipiente cu pereti grosi de stiucla care pot fi acoperite etans cu un capac si care servesc la uscarea unor substante farmaceutice. a unitatilor sanitare fara farmacii. eter. Etuvele de uscare cu vid sunt de forma paralepipedica si sunt prevazute cu usi etanse cu garnituri de cauciuc. cu deosebirea ca aerul este silit sa parcurga un drum mai lung deasupra materialului. In farmacie si in laborator se folosesc pentru pastrarea unor produse higroscopice cum sunt unele extracte uscate sau moi. Pot fi spalate cu apa calda si sapun. In aceste etuve se poate realiza un vid cu ajutorul unor pompe de vid puternice. FARMACIA Are ca obiect de activitate asigurarea existentei cu medicamente. Uneori sunt prevazute cu termoregulator care regleaza si mentin constanta temperatura. iar presiunea este data de un manometru. Temperatura se urmareste prin ochiul fixat la usa. observand un termometru introdus in material.250°C. de modul de comunicare intre ele precum si de conditiile impuse de specificul activitatii. cu geam pentru a supraveghea uscarea.). Etuvele au dimensiuni variabile si forme diferite. cand peretii trebuie sa se umecteze uniform. Exsicatoarele servesc la deshidratarea unor substante in cantitati mici. Toate vasele de masurat trebuie bine curatate inainte de folosire. laboratoare de control al medicamentului de cercetare si laboratoare de microproductie (galenice sau intreprinderi de industrie farmaceutica) Organizarea spatiului farmaciei si dotarea cu mobilier si utilaje se face astfel incat sa asigure desfasurarea rationala a procesului de munca. serveste pentru introducerea unor substante higroscopice care fixeaza umiditatea ex. precum si a unor institutii si organizatii care au actiuni cu caracter sanitar. Incalzirea se poate face cu gaz sau electric. clorura de calciu calcinata. 5 . In afara farmaciilor mai avem: tehno-farmuri. Un mijloc de verificare al acestei operatii este clatirea vasului respectiv cu apa. dupa care se spala din nou cu apa. tehnico medicale(T. Etuvele cele mai simple aparate de uscare sunt etuvele si dulapurile de uscare. b) Farmacii cu circuit inchis cu laboratoare de produse sterile care asigura asistenta cu medicamente in unitati sanitare. acetona. Dulapul uscator functioneaza in mod asemanator cu etuvele. acid sulfuric concentrat. Unele exsicatoare au la partea inferioara un compartiment peste care se gaseste o placa de portelan care serveste drept suport pentru vasele care contin materialul de uscat. Compartimentul inferior.

masurare. se stabileste avandu-se in vedere ca accesibilitatea la asistenta cu medicamente sa fie asigurata in conditii corespunzatoare. Executa operatii de cantarire. Executa divizarea de produse conditionate. elaborari. Participa la tehnologia prepararii. 2. substante chimice. substante chimice. Elaboreaza lucrari scriptice de gestiune tehnico – administrative. avand in vedere bonurile de casa. Participa efectiv la tehnologia prepararii produselor medicamentoase sterile. etichetare pentru diviziuni de preparate galenice. alaturi de farmacist. raspunde de corecta executare sau lucreaza pe calculator. 1.medicatie pt o zi. Organizarea activitatii in farmacia de spital (circuit inchis) Asistentul de farmacie are urmatoarele sarcini: Elibereaza medicamente conform condicilor de aparate pentru fiecare bolnav. feşi. Elibereaza materiale sanitare. elaborari. grupate pe forme farmaceutice si in raport cu calea de administrare. a unei retete magistrale sau elaborari dupa farmacopeea romana editia a X a. unguente pentru fiecare sectie din spital. Medicamentele se aranjeaza in ordine alfabetica.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Spatiul farmaciilor cu circuit inchis va fi astfel organizat incat sa cuprinda obligatoriu incaperile destinate exclusiv prepararii si sterilizarii medicamentelor injectabile precum si a apei distilate. ceaiuri medicinale. 6 . Intretine aparatura de distilare si sterilizare si supravegheaza aparatele de sterilizarea si distilarea apei. Participa alaturi de intreg colectivul la receptia produselor primite in baza comenzii. Litere albe pe fond negru pentru medicamentele toxice si stupefiante ( VENENA) Litere rosii pe fond alb pentru medicamentele cu actiuni puternic active (SEPARANDA) Programul de functionare al farmaciilor. Inscriptiile aplicate pe recipientele caontinand medicamente vor avea: Litere negre pe fond alb pentru medicamente anodine. urmarind termenul de valabilitate si integritate a ambalajului. separat pentru uz intern si separat pentru uz extern. ambalare. plante medicinale. Organizarea activitatii in farmaciile cu circuit inchis Efectueaza eliberari de medicamente. preparate galenice. tifon. materiale sanitare la cerere sau pe baza de retete incasand contravaloarea lor. Conditiile de spatiu si dotare sunt cele stabilite de Ministerul Sanatatii. vata. numarare.

) Raspunde din punct de vedere cantitativ si calitativ de gestiunea produselor din sectie. pentru diviziuni de preparate galenice elaborate. pe baza notelor de comanda pentru control. Receptioneaza produsele farmaceutice. Aplica respectarea masurilor de protectia muncii si PCI tinand legatura cu personalul medical din teritoriu. ambalare si expeditie 5. depozitarea. Efectueaza prim ajutor in caz de mici accidente sau solicita ajutor unitatilor spitalicesti sau politie in cazuri grave. fiole. seruri. Gestioneaza direct unitatea respectand programul de functionare. Efectueaza operatii de cantarire. masurare.medicale. Primeste si executa dispozitiile de livrare. Raspunde de buna aprovizionare cu o gama cat mai larga de produse farmaceutice. ambalare. efectuand corect lucrarile de gestiune si evidenta scriptica.Propedeutica farmaceutica anul I - Catalin Bulei Supravegheaza operatia de distilare a apei sau fierberea unor decocturi. tinand evidenta miscarii produselor din gestiune la zi. numarare. Activitatea in laboratoare de control al medicamentelor de cercetare 7 . Elibereaza produse farmaceutice cu exceptia TOXICE. conservarea. 4. Organizarea activitatii in depozite de medicamente si tehnico. Participa la receptia. substante chimice. Sesizeaza ierarhic cand un sortiment este pe cale de epuizare fata de stocul normal. Colecteaza produsele medicamentoase. manipularea si eliberarea comenzilor Indeplineste functia de sef de sectie(raion: tablete. etichetare. 3. drogherii Organizeaza spatiul de munca si dotarea cu mobilier si utilaj necesar pentru o buna conservare a produselor farmaceutice. executa operatii de filtrare Participa alaturi de colectiv la receptia medicamentelor si materialeleor primite in baza comenzilor. tehnico – sanitare la cerere sau contra cost. calitativ si cantitativ conform actelor legale in urma comenzii facute si asigura depozitarea lor. Organizarea activitatii in puncte farmaceutice tehnofarm. tehnico – medicale.

Gestioneaza produsele finite pana la livrarea lor si indeplineste orice sarcina pe cale ierarhica. efectuand lucrari preliminare analizate. Respecta cu strictete instructiunile PCI si de protectia muncii la fiecare loc de munca. Participa impreuna cu farmacistul la prepararea produselor galenice. Raspunde de intretinerea aparaturii si ustensilelor de laborator. Organizarea activitatii in laboratoare de microproductie (galenice) sau in inteprinderi din industria farmaceutica Gestioneaza substante chimice farmaceutice. controlul si combaterea infectiilor nosocomiale (infectii intra spitalicesti) Respecta secretul profesional 8 . materiale. Sarcinile asistentului de farmacie Organizeaza spatiul de munca si de activitate. Respecta reglementarile in vigoare. substante chimice. plante medicinale. Verifica termenul de valabilitate al medicamentelor si produselor farmaceutice si previne degradarea lor. reactivii necesari laboratorului si retelei de control analitic. utilaje si materii prime. conform prescriptiilor medicale.Propedeutica farmaceutica anul I - Catalin Bulei Prepara impreuna cu analistul. depozitarea si pastrarea medicamentelor si a produselor farmaceutice Elibereaza medicamente si produse galenice. 6. privind prevenirea. materii prime. Prepara medii de cultura pentru controlul biologic al medicamentului in laboratorul de cerecetare Gestioneaza reactivi. receptia. utilaje si aparatura de productie Participa la procesele tehnologice de preparare a medicamentelor sub directa indrumare a farmacistului si a chimistului. necesar distribuirii medicamentelor si materialelor sanitare. Asigura aprovizionarea. plante medicinale.

Sunt utilizate in diferite faze ale procesului tehnologic: racirea. Respecta normele igienico-sanitare si de protectia muncii. Operatii de natura fizica. distilarea. strecurare. iar cea a lichidelor prin atomizare. La separarea solidelor se foloseste operatia de cernere.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Utilizeaza si pastreaza in bune conditii echipamentul si intrumentarul din dotare. Operatii de natura mecanica. centrifugare. Operatiile fizice la care intervin si lichide mai des intalnite sunt: dizolvarea. 1. acuratete. drajeurilor. intereseaza in cel mai inalt grad practica farmaceutica. extractia. 9 . Principalele operatii farmaceutice pot fi grupate in operatii de natura mecanica. precizie si rigoare. Respecta regulile de ordine interioara. Se ocupa de actualizarea cunostintelor prin studiu individual sau alte forme de educare. cristalizarea. Divizarea solidelor se realizeaza prin operatiile de taiere. Participa la activitatea de cercetare Ofera informatii asupra efectelor si reactiilor adverse ale medicamentelor eliberate. Participa la procesul de formare al viitorilor asistenti de farmacie. filtrare. Operatii farmaceutice speciale Unele operatii folosite au un caracter specific farmaceutic. tehnica comprimarii aplicata la obtinerea tabletelor. fizice si operatii fizice care necesita prezenta lichidelor. evaporarea. pulverizare. intereseaza doua aspecte: separarea si divizarea. legat de prepararea unor anumite forme cum sunt: modelarea pilulelor sau a supozitoarelor. Separarea pulberilor insolubile de lichide se face prin decantare. clorificare. uscarea. macinare. Executarea acestor operatii cere finete. Separarea solidelor de solide si separarea solidelor de lichide. Recomanda modul de administrare al medicamentelor eliberate conform retetei. Operatii farmaceutice generale si particulare (speciale) Procesele tehnologice de transformare a substantelor farmaceutice in forme farmaceutice care usureaza administrarea se fac prin intermediul unor operatii farmaceutice. 2. supravegheaza colectarea materialelor s instrumentarului de unica folosinta utilizat si se asigura de depozitarea in vederea distrugerii. concasare.

Tabelele ‚VNENENA’ SI ‚SEPARANDA’. un organ al societatii stiintelor medicale sectia farmacie cu aparitii lunare si Practica Farmaceutica. Notiuni generale despre medicament Exercitii de manuire a farmacopeei romane editia aX a si suplimente. Farmacopeele -sunt lucrari care cuprind exigentele de calitate ale medicamentelor. unele medicamente incep sa fie scoase din uz. Aproape toate statele moderne au farmacopeei proprii care sunt reînoite la anumite intervale. Literatura de specialitate cuprinde informatii care sunt rezultatele cercetarilor in domeniul stiintelor farmaceutice. publicatie periodica editata sub redactia Directiei Farmaceutice si a Aparaturii Medicale din Ministerul Sanatatii.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei LITERATURA FARMACEUTICA Publicatii. periodice de specialitate. In tara noastra apar doua periodice: revista Farmacia. Prevederile farmacopeelor au un caracter obligatoriu pentru toate unitatile care produc sau elibereaza medicamente. Dupa un timp de la aparitia unei asemenea lucrari. precu si metode generale de analiza si control. norme generale de preparare a formelor farmaceutice. apar 10 . manuale.

sulfamide. iar partea a treia contine numeroase tabele si date referitoare la chimia analitica. uleiul de floarea soarelui. denumite si codexuri. Prima Farmacopee romaneasca a aparut in anul 1862 sub domnia lui A. penicilina.I. Toate medicamentele simple si compuse sunt descrise in ordine alfabetica . Editia a X a a aparut in anul 1993 cu doua suplimente in 2001 si 2006. ale preparatelor oficinale. Editia aVII a apare in anul 1956 si a intrat in vigoare in anul 1957. tabele de reactiv. iar pentru fiecare corp chimic se da formula exacta si greutatea moleculara. Lucrarea introduce o serie de medicamente noi.C. vegetala si animala. Editia a III a apare in anul 1892. sisteme de greutati. 1972.C. tincturi. La constantele fizice si chimice sunt 11 . Urmeaza un paragraf denumit proprietati la care se face descrierea substantelor in ceea ce priveste aspectul. Pentru masurarea lichidelor s-a renuntat la sistemul volumetric.F. Pentru prima data s-a oficializat substanta de referinta pastrate de Institutul pentru Controlul de Stat al Medicamentului si Cercetarii Farmaceutice I. pilule.M. 1970. La produsele vegetale este trecuta denumirea plantei si apoi partea de drog. In anul 1915 apare editia atreia speciala elaborata sub ingrijirea Comitetului farmacistilor di Romania .S. substantele medicamentoase. metode generale de analiza. extracte. solutii titrate. Prima parte cuprinde 299 de medicamente de origine minerala. Editia a II a apare in anul 1874 si este pusa in aplicare la 1874. mirosul si gustul. In tara noastra este in vigoare Farmacopeea a X a care a aparut in anul 1993 si are doua suplimente. Partea a doua contine 547 de preparate farmaceutice . ale produselor vegetale si animale. iar metodele de analiza si control se perfectioneaza. Editia a V a apare in anul 1942. Editia a IV a apare in anul 1926. siropuri. fizica.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei medicamente noi mai eficace.I. iar la sfarsit urmeaza un numar de 13 tabele. infuzii. Lucrarea cuprinde 3 parti: 1. Editia a IX a a aparut in anul 1976 si a intrat in vigoare in anul 1977. Cuza. Ca noutate a fost introdus sistemul zecimal pentru masuri si greutati. sunt descrise in monografii care poarta un titlu principal in limba latina si denumirea in lb. forme medicamentoase: decotii. Romana ca titlu secundar. unde sunt descrise din punct de vedee general. indicatori. indicata de listele cu denumiri comune internationale pentru substantele farmaceutice ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii. introducandu-se cantarirea ca metoda generala. Editia a VI a apare in anul 1948 unde apar ca produse noi. deoarece sunt considerate ca legi pentru domeniul meicamentelor si au o valoare deosebita pentru activitatea farmaceutica.C. Lucrarea cuprinde monografii ale substantelor chimice organice si anorganice.unguente. La substantele organice se foloseste denumirea comuna internationala D. Substantele chimice. Primul supliment a aparut in anul 2001 iar al doilea in anul 2006. Editia a VIII a a aparut in anul 1965 si a fost urmata de editarea a 3 suplimente in 1968. are capitole speciale. Farmacopeele si-au capatat denumirea de la cuvintele grecesti PHARMACOM= remediu si POISE = fac.

Sunt intitulate tot cu o denumire in lb. gradul de maruntire. 12 .Urmeaza un paragraf care se refera la proprietati (gust. dozele maxime. Ultima parte este rezervata unor tabele alcoolmetrice.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei date importante necesare pentru analiza medicamentelor. 2. Urmeaza paragrafe referitoare la conditiile de puritate. numele preparatului precede pe cel al drogului sau al substantei prelucrate. Mai urmeaza un capitol intitulat descrieri. Preparate farmaceutice Formele farmaceutice sunt inscrise alfabetic. Latina. determinarea ph-ului si determinarea cantitativa. Preparat sau forma medicamentoasa Preparat sau formula farmaceutica Produs farmaceutic. in care apar proprietati si caractere macroscopice si microscopice.romana si sinonme. Produsele de origine vegetala. metode generale de analiza si reactivi si alte materiale necesare pentru lucru. aspect. Conform indicatiilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii medicamentele sunt substante simple sau asocieri de substante. cu denumiri in lb latina . modul de uscare. conditii de puritate. 3. sau produse complexe capabile de a produce un efect terapeutic. dar medicamentul ramane o metoda universala importanta si larg raspandita. Mai gasim in acest capitol. prezentate intr-o forma care sa poata fi folosita de bolnav sau sa-i fie administrata ca atare. Romana. dupa care la unele din ele se precizeaza concentratia in substanta activa. urmata de cea in lb. Urmeaza capitolul prepararea care prevede mai intai formula care cuprinde enumerarea in lb latina a componentelor si cantitatile indicate in grame. reactii de identificare. VENENA si SEPARANDA MEDICAMENTE Pentru prevenirea si tratamentul bolilor medicina se foloseste de numeroase metode. In afara de notiunile de medicament se mai folosesc in acest scop pentru definirea produselor obtinute in farmacie sau in industrie si alte denumiri ca: Preparat sau forma galenica. La preparatele galenice care provin din droguri vegetale. nr de picaturi pe gram pentru unele medicamente lichide. Medicamentul se administreaza pentru a vindeca sau a preveni o stare patologica la om sau la animal. Dupa titlu se mentioneaza o definire a produsului care precizeaza partile de planta. miros) conditii de puritate.

2. Acestea se efectueaza in farmacii pe baza prescriptiilor medicale. actioneaza asupra maladiei in mod antagonic neutralizandu-i efectele ca un antidot. Dupa modul de formulare. Medicamentele homeopate . In farmacii si spitale in afara acestor specialitati realizate de industria romaneasca se gasesc si o serie de speialitati importate. 4. unguent cu oxid de zinc. apa de plumb. In fiecare an Ministerul | Sanatatii revizuieste nomenclatorul de medicamente . b) Medicamente magistrale. prescrise de medic. 2. este cuprinsa in lucrarea Produse farmaceutice folosite in practica medicala aparuta in anul 1976. nu se elibereaza si nu se administreaza ca atare. Medicamentele se folosesc ca atare sau asociate cu alte substante in formule complexe. paracetamol etc. 1. Sunt considerate oficinale. elimina unele produse depasite si introduce altele noi.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei In notiunea de forme farmaceutice se includ si unele preparate care obisnuit. Dupa modul de intrebuintare. 13 . Gama de specialitati autorizate sa circule in tara noastra. Conceptia acestei medicatii considera ca substanta prin proprietatile. Sunt administrari de substante in doze extrem de mici (homeopate) la om sanatos provoaca simptome asemanatoare cu ale unei anumite maladii. Dupa conceptia terapeutica. De ex. Sunt preparate complexe a caror formula este conceputa de medic. solutia alcoolica de iod iodurat. aceeasi substanta administrata unui om care sufera de maladia respectiva produce vindecarea. Dupa modul de formulare medicamentele pot fi: a) Medicamente oficinale. c) Specialitatile farmaceutice (industriale) Formeaza o categorie de medicamente fabricate in industria de medicamente si care sunt livrate farmaciilor direct sub forma care se elibereaza bolnavilor. Medicamentele trebuie sa suprime cauza bolii si efectul acesteia va disparea. spirtul camforat. Cea mai importanta caracteristica a medicamentelor homeopate este ca ele se administreaza in cantitati extrem de mici sub forma de dilutii facute mai ales cu alcool sau lactoza. Ex: aspirina algocalmin. 3. Asa sunt tincturile si extractele care se administreaza asociate cu alte componente. Un medicament provoaca la un om sanatos o stare febrila. Dupa sistemul de dispersie. Sunt preparate care au formula si modul de preparare prevazute in farmacopee. Clasificarea medicamentelor Medicamentele sau formele farmaceutice se pot clasifica dupa diferite criterii si anume: 1. concentratia si modul ei de administrare. acelasi medicament administrat unui om care are stare febrila identica duce la vindecare. Dupa conceptia terapeutica medicamentele pot fi alopate sau homeopate. preparatele prevazute in farmacopeea a X a.

14 . DOZE FARMACEUTICE -Ambalajul in farmacie. ergomet. Medicamentele pentru uz intern sunt acelea care se administreaza pe cale bucala (solutii. diazepam. Este criteriul cel mai adecvat specificului tehnicii farmaceutice. -Exercitii de confectionare. Solutii extractive apoase (macerate. cofeina. Dispersiile moleculare sunt constituite din solutii obtinute prin dizolvarea substantelor medicamentoase in apa. pulberi). colire. pilocarpina hidroclorica. iodul.de manuire. ulei. Tabelul SEPARANDA cuprinde urmatoarele medicamente si substante farmaceutice: ciclobarbital. nifedipina. tinctura de opium. nelfat. sparteina. denumite substante ajutatoare (auxiliare). Dispersiile mecanice sunt dispersii eterogene care pot fi lichide (emulsii si suspensii). morfina hidroclorica. litiu. spalaturi) si sunt etichetate cu ETICHETA ROSIE pe care este scris extern. paracetamol. opium. sulfat de zinc. infuzii si decocturi) 2. sau adjuvanti. codeina fosfat.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei 3. tinctura anti colerina. Dupa modul de dispersie. Solutii extractive alcoolice (tincturi si extracte) Dispersiile coloidale sunt solutii de gume. macromolecule naturale de sinteza sau de semisinteza. fenobarbital. de umplere si inchidere a cpsulelor de hartie si a pungilor farmaceutice. digoxin. Toate formele farmaceutice formate din doua sau mai multe componente sunt sisteme disperse. in farmacie sunt etichetate cu ETICHETA ALBASTRA pe care este scrisa mentiunea intern. atropinanelfat. comprimate. 4. moi (unguente si supozitoare) si solide (pulberi. deoarece obiectul principal este asigurarea dispersiei omogene a substantei active intr-un sistem. Tabelul VENENA cuprinde medicamente si substante farmaceutice precum: acenocumarol. cloramina B. nitrozepam. Solutii obtinute prin extractie care se impart in: 1. Acest criteriu de clasificare al medicamentelor este de mare importanta pentru ca atrage atentia farmacistului cat si bolnavului asupra caii de administrare.furosenut. comprimate) La obtinerea formelor medicamentoase se folosesc substante medicamentoase si substante inerte terapeutic. clorura de zinc. Dupa modul de intebuintare medicamentele se impart in medicamente de uz intern si extern. papaverina. alcool. cocaina hidroactiva. prednison. Medicamentele pentru uz extern sunt acelea care se aplica pe piele sau pe mucoase (unguente.

Acestea sunt cantitatile de substante medicamentoase care produc un efect terapeutic cunoscut. dozele maxime calculate dupa una din formulele de mai jos: in care. Cand prin depasirea dozei maxime viata bolnavului ar fi periclitata chiar daca prescriptia poarta mentiunea SICVOLO medicamentul nu va fi preparat decat dupa reconfirmarea cantitatii de catre medic. Doze farmaceutice.Doza terapeutica uzuala. G = greutatea copilului in kg. Dozele maxime indicate in tabel. fara insuficienta renala sau hepatica. Orientativ se pot utiliza pentru copii peste 2 ani. D = doza maxima pentru adult. poarta denumirea de doza (latina dosis = doza). F = factor de corectie in functie de greutate. Daca nu se specifica altfel. care pot fi prescrise de medic in scop terapeutic. in timp ce o cantitate prea mare poate duce la tulburari nedorite ale organismului (doza toxica) sau poate provoca moartea (doza letala). Dozele uzuale sunt date pentru o singura administrare sau pentru 24 h. dozele uzuale. Posologia este partea de formulare care se ocupa cu determinarea dozelor sau a cantitatilor de medicament administrate pentru a se obtine efectul terapeutic dorit. se refera la calea orala . si a intervalului de administrare reprezinta elemente pretioase. 1. nu pot fi depasite de farmacist. greutatea si suprafata corporala a copilului. Dozele maxime pentru copii depind de sensibilitatea. A = varsta copilului in ani. O cantitate prea mica de medicament poate fi ineficace. F = 2 pentru greutate intre 10-16kg F = 1.5 pentru greutate sub 36kg 15 .Doze maxime prin doze maxime pentru o data sau pentru 24h. Cifrele care reprezinta dozele uzuale sunt orientative. Dozele maxime indicate in tabel. varsta. sunt valabile pentru adulti in varsta de 18-60 ani.Precizarea dozei zilnice. se inteleg cantitatile maxime de substante medicamentoase.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei -Manuirea flacoanelor de sticla pentru ambalarea medicamentelor. 2. Cantitatea de medicament care se administreaza pentru a se obtine un anumit efect farmacologic sau toxic. servind numai ca ghid pentru medic si pot varia in functie de bolnav. decat in cazuri speciale preczate de medic prin mentiunea ‚ SICVOLO’ cand responsabilitatea administrarii revine medicului.

ele putand provoca vatamari mai mult sau mai putin grave ale organismului. ceea ce se impune in starile de urgenta.C permite calcularea mai corecta a dozelor pediatrice. desi sunt toxice . 16 .25 pentru greutate sub 56kg F = 0. Stupefiante O atentie deosebita trebuie acordata la prescrierea si eliberarea stupefiantelor care nu numai ca sunt medicamente energice dar duc cu timpul la obisnuinta. x doza pentru adulti. In prescriptiile care contin aceste substante trebuie sa fie precizat modul de administrare care sa permita calculul dozelor maxime conform FR X.datorita proprietatilor puternic analgezice sau anestezice. 4. producand asa numitele toxicomanii. SUBSTANTE TOXICE SI PUTERNIC ACTIVE Unele substante au o actiune farmaco-dinamica energetica. Suprafata corporala S. Pentru a calcula doza pentru un copil. Eliberarea medicamentelor stupefiante pentru bolnavii spitalizati se face pe baza inscrierii in condicele de prescrieri medicale sau in condicele de aparat in 4 exemplare destinate exclusiv acestui scop.8 m². 3. in aceste cazuri dozele maxime pentru fiecare medicament sunt indicate in tabele speciale.Doza de atac este cantitatea de medicamente cu care este indicat sa se inceapa tratamentul pentru a realiza o concentratie activa. intrucat multe fnomene fizice sunt mai strans corelate cu SC. indicatiile stabilite de instructiunile pentru executarea prevederilor legii nr. se poate folosi formula: Doza aproximativa pentru un bolnav SC = Suprafata corporala este data intr-un tabel.Doza de intretinere este cantitatea de medicamente cu care se face tratamentul indelungat al unei afectiuni cronice si corespunde cantitatii de medicamene folosite zilnic de organism si realizeaza intretinerea efectului favorabil obtinut prin doza de atac.75 pentru grutate peste 60kg Catalin Bulei Aceste formule nu se aplica la noi nascuti si sugari. iar cantitatile in cifre si litere. respectiv sa apara efecte favorabile in scurt timp. SC medie la un om de 70 kg este de cca 1. in tratamentul unor boli care nu pot fi influientate de alta medicatie.Propedeutica farmaceutica anul I F = 1.Toxicomania provoaca efecte grave asupra individului si constituie o plaga sociala care a impus luarea unor masuri pe plan international.La prescrierea stupefiantelor. 73/1969 privind regimul produselor si substantelor stupefiante. Cantitatile de substante puternic toxice trebuie prescrise atat in cifre cat si in litere. Produsele si substantele stupefiante.Aceste substante au fost denumite substante toxice. pe care il completeaza cu cerneala. sunt utile in anumite doze. numerotate si vizate cu timbru sec.Farmaciile pot elibera bolnavilor tratati ambulatoriu produse si substante stupefiante prescrise de medici pe formulare speciale. citet si medicamentele vor fi trecute cu denumirea completa . medicul este obligat sa posede un formular special.

Aplicarea siliconilor pe suprafata sticlei. stabil la incalzire si serveste la confectionarea unor recipiente care se pot steriliza. Polietilena este un material usor. Intregul colectiv intr-o unitate. iar apa si solutiile apoase sa nu adere dloc de suprafata. fiolax. c) sticla din clasa hidrolitica 3. Orice preparat farmaceutic. Cheile dulapurilor in care se pastreaza produsele si substantele stupefiante vor fi pastrate de catre farmacistul delegat i acest scop. duran. care este insemnata printr-o banda longitudinal galbena iena. care se vor pastra sub cheie si se vor spala separat de celelalte ustensile (art. raspunde de circulatia acestora. stabil fata de actiunea apei si se utilizeaza la fabricarea pungilor pentru plasma sau perfuzii. pirex. Manipularea stupefiantelor in farmacii se face nmai de catre farmacisti. 17 . este de calitate inferioara si se recomanda pentru conditionarea pulberilor. 2. b) sticla din clasa hidrolitica 2. fac parte sticla iena. face ca materialul sa devina inert. poate fi de 3 categorii: a) sticla de borosilicat.Materiale plastice reprezinta o grupa mare de polimeri inalti.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Unitatile farmaceutice de toate categoriile vor pastra produsele si substantele stupefiante in dulapuri cu usi oarbe . inchise cu cheie. purtand semnul ‚cap de mort’ si inscriptia ‚VENENUM’. 79 din instructiunile de aplicare a legii stupefiantelor). trebuie sa fie conditionat intr-un recipient sau ambalaj care sa ii asigure garantia conservarii. O atentie deosebita se acorda calitatii sticlei din care se fabrica fiolele si flacoanele pentru medicamentele injectabile. prevazute cu eticheta. 78. sa nu cedeze substante continutului si sa nu reactioneze cu substantele medicamentoase. Sticla folosita pentru medicamente. Din aceasta categorie. rezistent. insemnata cu o banda longitudinala neagra.Sticla ramane materialul cel mai folosit pentru recipientele in care se introduc medicamente. Avantajele maselor plastice sunt greutatea redusa. Un astfel de material se foloseste la flacoanele in care se introduc pulberi de antibiotice. Materialele de conservare trebuie sa fie inerte. d)sticla siliconata. rezistenta mecanica. cu ustensile destinate numai acestui scop.Este un material rezistent. AMBALAJUL IN FARMACIE Ambalarea si ambalajul. reprezinta calitatea cea mai buna si se preteaza la fabricarea flacoanelor pentru perfuzii si a fiolelor. 1. se preteaza pentru solutii mai putin sensibile (iena therm) . indiferenta chimica si costul convenabil. constituie un ansamblu de tehnici si materiale care permit sa se protejeze un produs contra modificarilor posibile pana la utilizarea finala.

2. Pentru ambalarea pulberilor divizate in gerutate de cateva centigrame pana la cateva grame. se intelege. Divizarea pulberilor se poate efectua: Direct in capsule Pe capsule de hartie deschise sau capsule speciale din care se fac capsule prin incalzire ulterioara. O metoda conventionala. dupa care dozele se introduc in capsule. constituita aproape in totalitate din celuloza. indoite in doua in asa fel incat cele doua parti sa se suprapuna. capsulele se deschid in forma armonica. In general impartirea cantitatii de pulbere in doze se face prin lovirea cartelei. este indiferenta din punct de vedere chimic fata de majoritatea substantelor. Prin divizare in practica farmaceutica.3.2. fiecare reprezentand cantitatea ce trebuie administrata o data. Capsulele de hartie constituie un ambalaj pentru pulberile divizate care reprezinta doze individuale pana la consumarea medicamentelor. Capsulele de hartie sunt fabricate din bucati de hartie dreptunghiulare. operatia prin care pulberile se impart in doze unitare.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Cloura de polivinil este un material rigid si serveste ca material pentru confectionarea unor flacoane. 3. cutii si folii. Metode de divizare dupa volum. apoi se inchid cele doua extremitati. astfel incat partea mai lunga a capsulei formeaza o punga deschisa prin care se introduce pulberea divizata in prealabil pe cartele . Capsulele se inchid introducand una in alta cele doua extremitati in asa fel incat sa ia forma unui plic. iar la tractiunea usoara care se produce in momentul indepartarii capsulei incarcate de cea goala. Capsulele de hartie se indoies cam la a treia parte din lungimea lor.4. Hartia de buna calitate. iar cele doua margini libere sa poata fi indoite de doua ori servind pentru formarea capsulei. Divizarea se poate face in trei moduri: 1. Divizare dupa ochi Se face prin aprecierea vizuala a dozelor de pulberi. Pe cartele de divizat. In raport cu marimea si capacitatea lor. iar pentru cantitati mai mari.In general pulberile se divizeaza pe cartele care au forma dreptunghiulara si sunt confectionate din celuloid sau material plastic de diferite culori si a o flexibilitate suficienta care permite indoirea lor in scopul usurarii introducerii pulberilor in capsule. se intrebuinteaza capsulele. Umplerea capsulelor.Ea se poate efectua pe cartele obisnuite pe cartele speciale sau pe capsule de hartie deschise. asezate in forma de conuri. se intrebinteaza pungile de hartie sau cutiile de carton. sunt numerotate cu nr. consta in lipirea usoara a capsulelor intre ele pe partea exterioara cu o picatura de lipici. 18 . 1.Pungi si capsule de hartie.

saci din materialeadecvate cu forma si marime potrivite. Medicamentele injectabile. Ca ambalaje se folosesc recipiente. Metode de divizare dpa greutate. Ambalajele nu trebuie sa cedeze din componentele lor si nu trebuie sa reactioneze cu substantele sau preparatele pe care le contin. Recipientele cu substante foarte active se pastreaza in dulapuri SEPARANDA si trebuie sa aibe eticheta cu inscriptia rosie pe fond alb. ca volume egale de pulberi. Solutiile apoase nu trebuiesc pastrate la temperaturi sub 0 °C. Producatorii garanteaza calitatea produsului in cadrul perioadei de valabilitate. Metoda cea mai precisa este divizarea prin cantarire a fiecarei doze. La substantele si preparatele farmaceutice. evitand pe de o parte posibilitatea de contaminare sau impurificare din mediul extern si pe de alta parte unele modificari datorate proprietatii substantelor in conditiile normale de pastrare si manipulare (evaporarea dizolvantilor. Recipientele cu substante toxice se pastreaza in dulapuri VENENA si trebuie sa poarte etichete cu inscriptie alba pe fond negru. Substantele higroscopice si eflorescente folosite la prepararea medicamentelor injectabile se vor ambala in flacoane de sticla ermetic inchise de 1000g. Ambalajele trebuie sa fie prevazute cu un sistem de inchidere (dopuri. cutii. fixarea umiditatii. 3. Prin expresiile separandum si venendum indicate la sfarsitul monografiilor se intelege ca substantele sau preparatele se pastreaza in dulapuri speciale. Recipientele cu celelalte substante vor purta etichete cu inscriptie neagra pe fond alb.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Se bazeaza pe ipoteza. pierderea apei de cristalizare. Dupa FR X singura metoda obligatorie este divizarea prin cantarire. care au un timp de conservare sub 3 ani. se va mentiona pe ambalaj termenul de valabilitate. Prin alcool se intelege alcool etilic de 95°. Pentru substantele si preparatele farmaceutice. pungi. prin apa proaspat fiarta si racita se intelege apa distilata fiarta 3 – 5 min. contin cantitati egale. Celelalte ambalaje trebuie sa fie din material care sa nu permita trecerea luminii sau pastrate la intuneric in dulapuriinchise. antibioticele si unele vitamine sunt ambalate in flacoane cu inchidere speciala. Prin expresia bine inchise se intelege ca recipientele au dispozitive de inchidere adecvate care asigura izolarea de mediul extern. racita la temperatura normala si care urmeaza sa fie folosita imediat. Indicatiile de pastrare la loc uscat arata ca produsul respectiv este susceptibil de a fixa umiditatea din aer si trebuie pastrate in conditii corespunzatoare. in functie de volumul unei doze. Pentru preparatele farmaceutice conditiile de conservare sunt prevazute in monografiile generale respective. Prin expresia se prepara la nevoie sau se prepara in cantitati mici se intelege ca preparatul cere un timp de conservare redus. Prin alcool diluat se intelege alcool etilic de 70° 19 . Divizarea se efectueaza cu ajutorul unui dispozitiv reglat in prealabil. Prin apa se intelege numai apa distilata. Prin expresia ferit de lumina se intelege ca recipientele de sticla trebuie sa fie de culoare brun inchis sau incolore dar pastrate la intuneric in dulapuri inchise. termenul de valabilitate este de cel putin 3 ani daca nu este indicat altfel in monografia respectiva. Prin termen de valabilitate se intelege perioada de timp in care un produs medicamentos isi pastreaza integritatea si caracteristicile in limitele admise. a CO2. dispozitive speciale) care sa protejeze continutul de influienta factorilor externi. capace. influienta oxigenului din aer). Toate ambalajele trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute de normele in vigoare.

5g sirop 4. Operatia se face in capsule de portelan sau patentule emailate.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Prin eter se intelege eter etilic. Manuirea flacoanelor de sticla pentru ambalarea medicamentelor Lichidele se cantaresc in flacoane de sticla sau daca lichidul respectiv trebuie transvazat. Etichetarea medicamentului trebuie sa se faca precis. Peretii.3g ulei. se face cu alice de plumb. alcool sau eter etilic dupa care se spala din nou cu apa distilata. cristalizator. sunt astfel confectionati pentru a nu retine umiditatea. pentru a preveni contaminarea cu microorganisme. Cand cantitatea de substanta este indicata cu 4 zecimale insotita de expresia exact cantarita se intelege ca trebuie sa se cantareasca la balanta analitica exact cantitatea indicata. in conformitate cu indicatiile prevazute in ordonanta medicala sau reteta. corespunde la : 15g apa 20g sirop 13. Etichetarea va cuprinde : Numarul si adresa farmaciei Farmacia Nr. farmacopeea prevede urmatoarele mijloace pentru masurari aproximative: O lingurita = 5ml. Tara vasului in care se face cantarirea. corespunde la : 10g apa 13g sirop 9g ulei O lingura de supa = 15ml. Se verifica flacoanele de sticla pentru a nu fi crapate. citet.128 Campina 20 . sticla de ceas) se intelege ca recipientele respective s-au cantarit la balanta analitica dupa ce au fost uscate si aduse la greutate constanta. filtru. O lingura mijlocie (desert) = 10ml. Flacoanele de sticla si busoanele se spala cu apa calda si sapun. Flaconul de sticla se ia in mana dreapta si se bate usor in palma stanga pentru controlul asupra integritatii vasului. fisurate sau ciobite. Flacoanele de sticla se curata cu grija in spatiul destinat pentru spalarea flacoanelor. podeaua si plafonul.Se iau toate masurile pentru a fi mentinute in perfecta curatenie. prin solutie fara precizarea solventului se intelege solutie apoasa. Prin expresia in prealapil cantarit(creuzet. acetona.5g ulei. In vederea determinarii dozelor pentru medicamentele lichide. corespunde la: 5g de apa 6.

Catalin Bulei 27. manuirea balantei de receptura si a cumpenei de mana. de inregistrare si data expeditiei. controlandu-se identitatea etichetarii pe ambele vase. dopuri de pluta care au mai fost folosite. Substantele prescrise. uneri chiar consecinte grave. 125g. iar solventii in volume g/vol. se elibereaza in vase de culoare inchisa sau in ambalaje corespunzatoare.Propedeutica farmaceutica anul I Data. verzi) si dupa cantitati (10g. Denumirea continutului Modul de administrare Numele preparatorului. 50g. Determinarea greutatii substantelor se face cu balanțe apropiate cantitatilor cu care se lucreaza. se cantaresc si se iau in lucru in general in ordinea crescatoare a cantitatii. deoarece o transvazare gresita oate avea urmari neplacute. 30g. tipuri de balante si greutati. Formele farmaceutice lichide inscrise in farmacopee. 500g.10. adica se exprima cantitatea de substanta in grame. se masoara in vase gradate. apoi se aseaza langa cele din care urmeaza sa se faca transvazarea. Intern sau extern. pentru a evita o eventuala impurificare cu agenti bacterieni.Toate medicamentele care se altereaza la lumina.2009 solutie de rivanol 1 la mie aplicatii locale. Acestea vor fi etichetate. 1000g. trebuie sa fie alese in functie de necesitatea de conservare. Deasemenea este interzis sa se intrebuinteze cutii. cu busonul respectiv). 20g. Fac exceptie solutiile injectabile care se prepara la volum. Medicamentele care se prescriu in volume. FORME FARMACEUTICE – prezentare - Cantarire.100g. se verifica etichetarea. Rp (ia si prepara). Aceasta activitate cere o grija si o atentie deosebita. dupa culoare (albe. este transvazarea corecta a substantelor medicamentoase si a adjuvantilor. Flacoanele de sticla spalate si uscate se aseaza in dulap. indiferent de dizolvant se prepara in greutate g/g. pentru a nu se face confuzii. cu etichete in care figureza antetul farmaciei si pe care se trece modul de intrebuintare. O problema importanta in farmacii. Nu este recomandabil sa se elibereze medicamente in sticle folosite in mod curent pentru pastrarea alimentelor si a bauturilor. nr. comprese Vasele de sticla si materialele de ambalaj in care se face expeditia. Flacoanele sau borcanele de umplere se curata cu grija. 250g. brune. 21 . nr. Cantitatea.

Balante. emulgatori. Cantarirea este operatia prin care se determina greutatea unui corp cu ajutorul unei balante si a unor greutati corespunzatoare sistemului de masuri si greutati adaptat. In laboratoare se folosesc balante analitice. Echilibrul balantei trebuie verificat inaintea fiecarei cantariri. Reguli practice pentru cantarire in farmacie. vehicule. metalica. Substantele auxiliare folosite in scopuri diferite. coloranti. fixata pe o cutie acoperita cu o placa de marmura avand doua sau trei sertare. conservanti. balante cu coloana si balante terezii. Cantarirea se face tinand cu mana stanga inelul cumpenei. fapt care menajeaza cutidete de o frecare inutila. a punctului de topire. ambele fiind de aceeasi natura. In farmacii se folosesc masuri si greutati ale sistemului cu multiplii si submultiplii acestora. volumului. Pentru cantarire in farmacii se folosesc balante de mana. Substantele medicamentoase sunt transformate intr-o forma farmaceutica in care se incorporeaza si diverse substante ajutatoare. Prepararea corecta a medicamentelor in farmacii presupune ca o conditie esentiala. Se foloseste pentru cantariri intre 10 – 100g. Unitatea de masura pentru greutate este gramul cu multiplii si submultiplii sai. Cantarirea si masurarea La prepararea formelor farmaceutice se aplica numeroase operatii. In practica farmaceutica se utilizeaza foarte rar substantele ca atare. De aceea este foarte important sa se cunoasca in profunzime efectele farmacologice si toxicologiceale adjuvantilor. in timp ce cu mana dreapta se face manevrarea cursorului.10 – 10g. temperaturii si presiunii. incarcarea si descarcarea platanului. Echilibrul balantei este semnalat de un ac indicator fixat in mijlocul parghiei si care penduleaza impreuna cu acesta in fata unui cadran gradat. determinarea densitatii. Balanta de mana sau cumpana de mana se foloseste pentru cantarirea medicamentelor in cantitati mici. cunoasterea aspectelor teoretice si practice ale cantaririi substantelor medicamentoase. Balanta este in echilibru cand oscilatiile indicatorului sunt uniforme fata de centrul cadranului. Masurarea este o operatie fizica prin care se determina o marime necunoscuta in raport cu alta marime luata ca etalon.Propedeutica farmaceutica anul I - Catalin Bulei Exercitii de cantarire a substantelor lichide si solide. masurare la volum si picaturi. intre 0. Unele balante au un dispozitiv cu care se pot bloca pentru a n oscila liber. corectori trebuie sa fie lipsite de actiune biologica. cantarirea substantelor vascoase. avand la extremitati atarnate pe cutite doua platane egale ca greutate. Este formata dintr-o coloana verticala. dar nu totdeauna este posibil acest lucru. a punctului de fierbere. La partea superioara a coloanei este asezata pe un cutit. o parghie metalica formata din doua brate perfect egale. 22 . Intre masurarile fizice care intereseaza preparatele medicamentoase figureaza masurarea masei. Exercitii de cantarire. ca solventi. Balanta cu coloana sau balanta de receptura.

justa sau exacta. avand o sensibilitate de ordinul zecimii de mg. Cumpenele de mana se pastreaza in cutii de carton sau suspendate intr-un cui. In farmacii. inseamna ca balanta ramane in echilibru la adaugarea a doua greutati egale pe platane si echilibrul continua sa se mentina si cand cele doua greutati sunt schimbate intre ele.Pentru a verifica justetea balantei se stabileste echilibrul balantei neincarcate. greutatile se gasesc in cutii speciale prevazute cu lacasuri pentru fiecare greutate. iar dupa ridicarea acesteia sa revina la pozitia initiala. Cantarirea trebuie executata cu cea mai mare atentie. iar coloanele nichelate se sterg cu carbonat de calciu si steorina. O balanta corespunzatoare trebuie sa aibe coloana in pozitie verticala. au forma cilindrica si uneori se nicheleaza. cutitele se sterg cu o carpa moale curata si uscata s cu o pensula moale uscata.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Balantele analitice se utilizeaza pentru cantariri foarte exacte. Controlul balanelor si greutatilor este reglementat de lege si este executat de Directia Generala de Metrologie prin verificari periodice. bratul si talerele trebuie sa balanseze liber fara frecare iar acul indicator sa oscileze in aceasi masura la dreapta si la stanga punctului 0. alama sau arama. blocand balanta in stare de repaus si avand grija sa nu fie depasita limita de incarcare. adica sa se incline la adaugarea unei greutati. pot avea o abatere intre ele de cel mult ¼ dintr-o gradatie a scarii de 0. Pentru ca o balanta sa se pastreze in bune conditii trebuie respectate urmatoarele reguli: sa fie ferita de variatii mari de temperatura si umiditate. Sa fie dreapta. Se observa oscilatiile balantei si pozitia in care se opreste acul indicator. sa fie sensibila cand balanta potrivit incarcata si echilibrata se inclina la adaugarea unei greutati cat mai mici. Pozitiile de echilibru succesive pentru aceeasi incarcatura. cutitele si lacasul acestora sa fie protejate de actiuni mecanice. 23 - . Greutatile mai mici de 1kg. adica adaugand un corp in diferite puncte ale talerului sa fie necesar de fiecare data aceeasi greutate pentru echilibrare. se construiesc din bronz.5 mm. apoi al balantei incarcate cu cate 100g si respectiv 1000g in fiecare platan. Cand farmacopeea foloseste expresia „exact cantarit” inseamna ca determinarea greutatii respective se vaface cu blanta analitica. Sa fie fidela. Greutati Greutatile folosite la cantarirea medicamentelor trebuie sa fie marcate de Directia Generala de Metrologie. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o balanta buna sunt urmatoarele: Sa fie stabila. parghiile sa fie sterse de preferinta cu o carpa moale.

Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Reguli practice pentru cantarire in farmacie 1. Substantele nu se vor turna direct cu borcanul ci se vor lua cu lingurita de os sau metal foarte curate. Cantitatile mici de substante foarte active nu se pot cantari exact cu balantele folosite curent in farmacii. Inainte de cantarire balanta se verifica . Se va lua balanta cea mai mica cu care se poate cantari cantitatea ceruta. In special cand se cantaresc lichide corosive este prudent sa se aseze pe platane cate o foaie de hartie. In cantarirea lichidelor se va avea grija sa nu se toarne pe alaturi. fara a depasi limita de incarcare. Cantarirea pe hartie prezinta urmatoarele avantaje: Protejarea platanelor de actiunea chimica a substantelor. Vasul se aseaza pe platanul din dreapta. 24 . se vor regla piulitele de pe extremitatile bratelor. de aceea se vor folosi solutii sau pulberi titrate. In caz ca balanta nu sta in echilibru. 8. 6. In timpul incarcarii dopul se aseaza pe partea plata cu varful in sus pentru ca partea care vine in contact cu lichidul sa nu atinga masa. 4. Elimina necesitatea spalarii repetate a platanelor. Balantele prevazute cu piedica vor fi oprite sa oscileze in timpul cand se adauga sau se ridica capsulele de pe platane. fara a produce loviri. Dupa umectare hartia se dezlipeste iar substanta moale ramane pe pistil. in capsule de portelan. Extractele moi se pot cantari pe hartie cerata sau hartie de filtru care se lipeste apoi pe capul pistilului si se umecteaza cu alcool 70% sau apa. Se adauga greutatile necesare apoi se toarna lichidul de cantarit. Cantarirea substantelor solide nu se face direct pe platanul balantei. apasand usor cu degetul aratator platanul pe care se gaseste vasul. iar cand sunt cantitati mici ce trebuiesc transvazate. Serveste la transferarea substantelor cantarite. iar pe celalalt se pun greutati marcate pentru a-i face tara. Prin aceasta se simte cand cantitatea de lichid se apropie de echilibru. ci punand pe cele doua platane cate o foaie de hartie alba sau cerata de dimensiuni egale. Turnarea se face pe partea opusa etichetei pentru ca picatura care ramane aderenta la marginea sticlei sa nu murdareasca eticheta. 7. 5. murdarind sticla si balanta. aceasta se va face prin intoarcerea lenta a manerului pentru a evita oscilatiile prea ample. lasand-o sa oscileze liber dupa ce a fost asezata in echilibru. Obiectul de cantarit si greutatile se vor aseza pe platane usor. 2. Cand se da drumul balantei sa oscileze. Lichidele foarte vascoase se cantaresc in capsule de portelan din care pot fi usor scoas. Substantele lichide se cantaresc in flacoane. pentru a adauga cu incetul ultimile picaturi necesare. 3.

fisei al registrului de consultatie sau al foii de observatie. 1. greutatile si balanta se pun in perfecta stare. 25 .5 cm. 10. 2. care poate fi o formula conceputa de medic sau un produs a industriei de medicamente. 3. numele. Sunt scrise pe formulare tip de dimensiuni 15. nr. X prevede ca nu se admit prescurtari pentru a nu se confunda substantele farmaceutice. Balanta se va feri de miscari bruste . Nu se folosesc formule chimice si nici prescurtari. medicu.Prima parte a retetei se numeste INSCRIPTIO si cuprinde un antet tiparit in care se mentioneaza institutia sanitara la care sa facut examinarea. RETETA (ordonanta medicala sau prescriptie medicala) Reteta este u document scris care precizeaza medicatia. diagnosticul. operatia de cantarire se va face cu multa grija. Formulele prescrise de medic denumite si formule magistrale contin denumirea componentelor si cantitatile respective. Aceasta este o prescurtare traditionala care reprezinta adresarea medicului catre farmacist. In cazul prescrierii mai multor medicamente virgulele care despart zecimalele sunt asezate pe aceeasi verticala.PRESCRIPTIO in continuare este trecut medicamentul.5/7.Utilizarea prescurtarilor sau scrisul necitet care ar putea genera interpretari diferite sau erori trebuie evitate.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei 9. FR. functia si institutia. La terminarea cantaririi. apoi datele referitoare la bolnav si anume.INVOCATIO – toate prescriptiile incep cu prescurtarea RP de la recipe si se traduce ia si prepara. domiciliul. Cantitatile de medicamente se scriu in grame fara a folosi multiplii sau submultiplii gramului.

5. In practica farmaceutica procesul de uscare se aplica in principal la produse gazoase. OPERATIA DE USCARE Uscarea este operatia care consta in eliminarea gradata a apei sau a altui lichid dintr-un material in care acesta este continut prin adeziune superficiala sau capilaritate. ung = unguentum = unguent. misce secundum arte = amesteca dupa arta. va iscali pentru modificarile respective. Sol = solutie. umiditatea se numeste de 26 . Materialele prime de natura chimica. Pentru a atrage atentia. Aceste indrumari date bolnavului. Se mai precizeaza calea de administrare cu prescurtarile INT = intern sau EXT = extern si nr. Uscarea solidelor are drept scop asigurarea conservarii. M sau M = misce = amesteca.Ultima parte a retetei se numeste ADNOTATIO si cuprinde modificarile pe care farmacistul le face in formula respectiva. se trec si pe eticheta care se aplica pe ambalajul preparatului. parafa medicului si data eliberarii. De obicei se cere eliminarea apei dintr-un material. Alte indicatii se pot referi la modul de prezentare al medicamentelor precizeaza cum trebuie sa fie divizt sau ambalat. doza pentru 24 ore si elemente utile pentru bolnav. De ex. de doze daca este vorba de un preparat impartit in doze.SUBSCRIPTIO dupa formula. momentul administrarii. pulv = polveres = pulbere. Prescurtarea D tal dos = detur tales dosis = da asemenea doze sau detur ad capsulae amilacea = da in capsule amilacee (caşete). Cand apa este retinuta superficial. 6.INSTRUCTIO este partea care cuprinde o serie de indicatii date de medic si se refera la forma farmaceutica care urmeaza sa fie preparata. Modul de administrare este indicat in limba romana pentru a fi cunoscut de bolnav. Sunt folosite expresii si abrevieri ale unor termeni latini ca de ex. Indicatiile catre bolnav trebuie sa cuprinda cantitatea de medicament care trebuie luata. nr. Instructiunile pentru modul de intrebuintare reprezinta indicatii care incep ciu prescurtarile D = detur sau dentur = da sau dentur signetur = da cu eticheta. 4. sup = supozitoria = supozitor. Lichidele in cantitati mici sunt prescrise sub forma de picaturi. de doze pt 24 ore. M. se gasestesemnatura. precum si nr. dupa care urmeaza prescurtare formei farmaceutice. reducerea volumului si greutatii si favorizarea pulverizarii. de picaturi este trecut in cifre romane urmat de prescurtarea gtt = gutae = picatura sau pic. vegetala sau animala folosite la prepararea medicamentelor pot contine o anumita cantitate de umiditate.f = misce fiat = amesteca so fa sau prepara. intervalul administrarii.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Lichidele se prescriu tot in grame mai rar in ml. lichide si mai ales la solide. va face taxarea retetei.

In farmacie. rizoamele si cojile. Operatia de maruntire in farmacie se executa cu ajutorul mojarelor. materialul se intinde in strat subtire si eventual se vantura pt a grabi procesul. Uscarea se face in aer liber. Metode de uscare Uscarea la aer un procedeu simplu de uscare este expunerea in aer liber a unor materiale care pierd usor umiditatea si nu sunt sensibile la actiunea agentilor atmosferici. se incarca cu vapori de apa si apoi este evacuat prin ventilare. Maruntirea poate fi obtinuta prin 4 metode: strivire. Pentru materialele dure este indicata lovirea si strivirea . Uscarea la soare se aplica unor priduse vegetale cum sunt radacinile. pt cele mai moi frecarea. Se foloseste mojarul cu pistil. se pot obtine particule mari de peste 1mm prin sfaramare. Incalzirea materialului depinde de intensitatea sursei . sunt transformate in particule de o anumita marime si se realizeaza pri actiuni mecanice. la soare. de distanta dintre lame si material. lovire si frecare. Prin expunerea la aer pot fi uscate si o serie de substante solide care pierd usor umiditatea sau apa de cristalizare si nu sunt influientate de aer. pt droguri vegetale taierea.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei suprafata iar cand umiditatea se gaseste sub forma de apa de constitutie se numeste umiditate higroscopica. Pulverizarea este operatia prin care materilele solide sub forma de bucati. Procesul pulverizarii necesita supunerea materialului la forte de presare si forfecare. cu ciocane. Uscarea cu ajutorul caldurii uscarea la cald se face cu ajutorul unui agent de uscare incalzit care circula deasupra materialului. Procedeul se aplica la materialele poroase care se usuca usor. granule. Mojarul este un vas de forma unei cupe cu baza uneori plata si cu peretii grosi pt a avea rezistenta necesara. 1. piulitelor si a moristelor sau a morilor de constructie simpla. pulverizarea este destinata sa transforme substantele medicamentoase in particule foarte mici iar ca rezultat se obtine un produs denumit pulbere. Exsicatoarele servesc la deshidratarea unor substante in cantitati mici si pt pastrarea unor produse higroscopice cum sunt unele extracte uscate sau moi. Uscarea cu radiatii infrarosii se face cu ajutorul unor lampi care radiaza raze infrarosii. taiere sau despicare. Uscarea cu raze infrarosii este folosita in practica farmaceutica pentru produsele vegetale. ex. Pistilul are forma cilindrica. sau particule mici de 50 – 500 microni prin macinare. deci a gradului de finete urmarit. Pulverizarea propriu zisa este operatia prin care corpurile solide sunt aduse in fragmente foarte mici de 1mm. pulberi. In functie de marimea particulelor obtinute. unul din capee avand drept terminatie o calota 27 . Concasorul cu falci.In industrie sfaramarea se realizeaza cu ajutorul concasoarelor so a morilor de diferite tipuri. la umbra sau in spatii inchise. Cele mai simple aparate de uscare sunt etuvele si dulapurile de uscare. de culoarea si capacitatea de absortie a produsului. se maruntesc prin taierea cu ajutorul foarfecelor sau al cutitelor. Alegerea metodei de uscare si aparaturii se face tinand seama de caracteristicile materialului si anume de structura chimica de modul cum este fixata apa de umiditate initiala si finala a materialului. Drogurile vegetale constituite mai ales din tesuturi fibroase.Pulverizarea la mojar cel mai frecvent intalnita in practica farmaceutica de receptura. Sfaramarea sau maruntirea are drept scop transformareaunui corp solid din bucati mari in fragmente mai mici care variaza de la 1mm pana la cativa cm. cu valturi.

Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei sferica turtita. Pulverizarea integrala si cu reziduu Procedeul prin care tot materialul luat in lucru este transformat in pulbere poarta denumirea de pulverizare integrala sau fara reziduu. mai rar din sticla in unele cazuri. Pulverizarea cu reziduu poate fi intalnita in cazul substantelor chimice numai cand acestea sunt amestecate cu impuritati care pot fi separate in urma pulverizarii si cernerii. radacina de ipeca). Pentru a inlesni pulverizarea. mojarele pot fi din fier. operatia se executa cu ajutorul morilor manuale sau a rasnitelor de ex. Intermediile solide care nu se indeparteaza dupa pulverizare se numesc intermedii permanente. Cand se lucreaza cu cantitati prea mici. Porfirizarea este o metoda de pulverizare prin care se obtin pulberi foarte fine. carbonat de Ca) Pulverizarea prin intermediu Unele substante folosite in farmacie nu pot fi pulverizate prin simpla triturare la mojar deoarece datorita structurii lor se aglomereaza. Aceasta metoda de pulverizare se aplica substantelor dure sau produselor vegetale care au tesuturi mai tari (acid tartric. in functie de natura substantelor de pulverizat. Marimea se face dandu-se dimensiunile diametrului mojarului si a lungimii pistilului. eterul si cloroformul. Pulverizarea prin triturare este procedeul prin care pistilul este invartit in mojar. Dintre intermediile lichide se folosesc mai ales alcoolul. care actioneaza frecand substanta pe o placa din material foarte dur si rezistent cum este porfirul sau otelul inoxidabil. Porfirizarea poate fi facuta lucrand cu substante uscate cand acestea sunt solubile in apa sau se altereaza in prezenta ei (saruri de bismut. In cazul produselor vegetale cum sunt cele care contin uleiuri gase. pistilul poate lovi in gol si sparge mojarul. Produsele vegetale care contin substante active se pulverizeaza fara reziduu. Pulverizarea prin lovire (pisarea) se efectueaza lovind cu putere substanta aflata pe fundul mojarului cu pistilui pe o directie perpendiculara. se recurge la o alta substanta (intermediu). Pentru pulverizarea substantelor toxice se utilizeaza mojare acoperite. In aceste cazuri pulverizarea substantei respective se face prin radere apasand usor bulgarii de substanta aglomerata deasupra unei site )oxidul de Mg sau carbonatul de Mg). Pulverizarea materialelor vegetale cum este secara cornuta sau vanilia se face folosind ca intermediu zaharul. iar intermediile lichide care se indeparteaza dupa pulverizare se numesc intermedii efemere. agat. Sunt confectionate din portelan. iar iodul cu ajutorul cloroformului sau eterului. Pulverizarea se datoreaza zdrobirii substantei intre baza pistilului care se misca circular si fundul si peretii mojarului. Obtinerea fainii de in sau de mustar din semintele respective. Prin triturare se pulverizeaza substante mai putin dure care se sfarama mai usor care se incalzesc se inmoaie sau se descompun prin lovire. Se executa cu ajutorul unui pistil plat sau usor concav la baza. imprimanduse o actiune de frecare si presare asupra materialului de pulverizat. bronz. Pulverizarea prin frecare In unele cazuri substantele cu densitate mica nu pot fi pulverizate la mojar deorece ele se aglomereaza si este greu de obtinut o pulbere omogena. de mercur) sau a substantelor umezite cu o cantitate de apa cand acestea sunt insolubile (fosfat tricalcic. Rotirea pistilului in practica farmaceutica se face de obicei in sens invers acelor de ceasornic. iar cand se lucreaza cu cantitati prea mari loviturile pistilului sunt amortizate in masa de substanta. marmura. Camforul se pulverizeaza prin adaugarea unei mici cantitati de alcool sau eter. Pulverizarea la mojar se poate face prin lovire si triturare. In anumite cazuri tesuturile drogurilor vegetale mai dure pot fi indepartate in urma unei 28 .

Cernerea Prin operatia de pulverizare se obtine o pulbere care este constituita dintr-un amestec de particule de dimensiuni diferite. particulele care au un diametru mai mic. metode. se poate separa i acest fel pulberea activa inlaturand prin cernere tesuturile tari (lemnoase) care se pulverizeaza mai greu. sifoanelor. Pulberile de uz extern. care se adauga de obicei la sfarsit. decantarea. tipuri de filtrare. Pt pulberile in cantitati de sub 20 g cernerea nu este obligatorie. distilarea apei comune. Daca principiile active din planta sunt localizate in principal in tesuturile moi friabile. procedee si aparatura. Pulberile compuse se obtin prin amestec. Pulberile destinate a fi aplicate pe pielea sugarilor.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei pulverizari cu reziduu. Macinarea se realizeaza prin frecare sau simultan prin frecarea si lovirea materialului. componentele din formula aduse la un grad de maruntire apropiat si adaugate in ordinea crescanda a cantitatilor. metode de functionare. 29 . O amestecare buna se poate obtine si in cutii sferice sau cilindrice in care pulberea este amestecata cu ajutorul unor bile de portelan sau otel. Prepararea pulberilor. Problema amestecarii pulberilor in farmacie se pune atat in cazul cand este necesar sa se omogenizeze particule de marime diferita din aceeasi substanta cat si atunci cand trebuie sa se obtina un amestec omogen din mai multe pulberi. Un astfel de procedeu in care o parte din materialul luat in lucru se separa dupa pulverizare prin cernere si se inlatura se numeste pulverizare cu reziduu Macinarea In industrie pulverizarea se face cu diferite tipuri de mori. Pentru a se obtine o dispersie omogena este necesar sa se amestece diferite portiuni de pulbere cu particule de marime diferita. Operatia de amestecare pulberi. pe eticheta se va specifica natura si concentratia acestuia. Sitele sunt formate din fire sau lame asezate paralel confectionate din sarma sau tabla perforata. cu valturi morile centrifugale. Cernerea este operatia prin care se separa dintr-o pulbere cu ajutorul sitelor. Dupa amestecare pulberile se omogenizeaza prin trecere prin sita indicata si se amesteca din nou. pe plagi deschise sau pe arsuri trebuie sa fie sterilizate. Decantarea se aplica obisnuit cu ajutorul pipetelor. In urma pulverizarii si cernerii pulberile obtiute in farmacie nu au acelasi grad de finete. aparate de distilat. care consta in separarea lichidului de particulele solide dintr-o suspensie sedimentata. Decantarea este operatia mecanica. Trusele folosite in farmacii cuprind 8 site care corespund dimensiunilor si numerotarii date de farmacopee. Operatia se face in acelasi timp cu pulverizarea. In farmacii se folosesc substante medicamentoase uscate in prealabil. La prepararea pulberilor se folosesc mijloace de cantarire sau divizare care sa permita precizia necesara pt a satisface conditiile de calitate cerute de farmacopee. una care contine particule egale sau mai mari decat orificiile sitei si care ramase pe sita se numesc refuz. palniilor de separare sau cu ajutorul vaselor speciale de decantare. In farmacie. Cele mai importante tipuri de mori sunt cu pietre cu discuri. cu bile si morile centrifugale. pot contine substante antiseptice aprobate de Ministerul Sanatatii. Prin cernere rezulta doua fractiuni. confectionara filtrelor. daca este necesar se pulverizeaza in mojare si apoi se trec prin site potrivite. filtrarea. Amestecarea pulberilor. Reguli practice de amestecare. exercitii de decantare si sifonare. evaporarea. reguli de folosire a distilatorului. Fac exceptie pulberile cu densitate mica. indiferent de cantitati. de particulele cu diametru mai mare. amestecarea se realizeaza in mojare. exercitii. centrifugarea.

Metoda se aplica mai ales la produsele termolabile cum este obtinerea extractelor vegetale si opoterapice. sticle de ceas. decocturi. Presarea sau stoarcerea este operatia mecanica cu ajutorul careia se realizeaza separarea unui lichid dintr-o substanta moale sau solida. cand se realizeaza o sedimentare grabita. in cazul solutiilor extractive apoase ca si la separarea a doua lichide nemisabile. Punerea in miscare se face treptat evitand o miscare accelerata de la inceput. Dupa modul de functionare centrifuga poate fi: cu functionare discontinua sau cu functionare continua. In industrie evaporarea se face in cazane cu manta incalzite cu vapori de apa. Decantarea se aplica pt spalarea unui precipitat sau ca operatie preliminara filtrarii pt separarea lichidului extractiv de drog. capsule de portelan. Evaporarea spontana se foloseste cand lichidul este volatil. Prin evaporare se intelege trecerea unui corp din stare lichida in stare de vapori. presiunea. Evaporarea cea mai simpla se face prin incalzire pe baia de apa. cand temperatura se apropie de 100 °C. Se folosesc vase cu deschidere larga. incarcarea fiolelor la centrifugile mici se face asezand fiolele opuse doua cate doua dupa o prealabila cantarire astfel incat sa se echilibreze aparatul. 30 . Operatia urmareste sa aduca o substanta sub forma de vapori pt a recupera reziduul. Operatia de centrifugare are loc datorita actiunii fortei centrifuge asupra extremitatilor sau pe peretii recipientului supus rotatiei. separand astfel u lichid de un solid. Cu ajutorul preselor de diferite modele. Evaporarea . Evaporarea si concentrarea sub vid constituie procedeul cel mai rational car permite sa se lucreze la temperatura obisnuita sau la temperaturi de 40-50 °C. Evaporarea cu ajutorul caldurii. Este operatia principala folosita la prepararea sucurilor vegetale apoase sau uleioase sau poate fi o operatie secundara care permite recuperarea lichidelor extractive. in care se aduce lichidul si se lasa in contact cu aerul. pot functiona la rece sau la cald. Operatia poate avea loc spontan cu ajutorul caldurii si a vidului. Evaporarea depinde de urmatorii factori: temperatura. agitarea lichidului. Cand se urmareste evaporarea unei cantitati mai mari de lichid se foloseste incalzirea. Sunt construite din materiale foarte rezistente. Se aplica la concentrarea solutiilor. Randamentul este dependent de diferentele de densitate dintre doua sau mai multe faze si poate fi exprimat prin legea lui Stokes. Se aplica la separarea drogului vegetal in macerate. infuzii. suprafata de evaporare. Poate fi efectuata: Cu ajutorul unei bucati de panza sau tifon in care se introdce materialul pt presat si care este supus unei stoarceri prelungite. Se mai pot folosi bai de solutii saline si bai de ulei. la presiune normala sau ridicata. gradul de saturare a atmosferei cu vapori rezultati prin evaporare. - Centrifugarea este operatia folosita in scopul separarii lichidelor de solide pt separarea precipitatelor in suspensie din sanul lichidelor.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei In industrie se folosesc decantoare de metal de forma cilindrica cu baza conica si prevazute cu robinet. Evaporarea cu ajutorul caldurii si vidului.

25 ml nitrat de Ag. pirex). 0. lichidul fiind incalzit la temperatura de fierbere iar vaporii rezultati sunt captati si condensati intr-un refrigerent. lichid limpede.25 ml acid nitric. nitriti la 50 ml apa distilata se adauga 15 ml acid acetic 300g/l reactiv. Colectarea apei distilate incepe numai dupa ce sa verificat ca ea indeplineste conditiile cerute de F. incolor fara miros si fara gust. Trebuie sa apara o coloratie albastra.5 ml edetat disodic 0.12 g Zn pulbere (R). Pentru cloruri la 100 ml apa distilata se adauga 0.001 mol/l. 50 mg eriocrom T (iindicator). fierbator sau evaporator (cucurbita) un capac (capitelul) de forma sferica sau cilindrica si un condensator prelungit cu un refrigerent introdus intr-un vas in care circula apa rece. dizolvarea pulberilor pt preparatele injectabile sau diluarii preparatelor concentrate. 31 . Distilarea se aplica la obtinerea sau purificarea unor lichide care pot fi incalzite la fierbere fara descompunere sau la separarea unui lichid de alte lichide sau de substantele dizolvate in el. Solutia trebuie sa ramana limpede timp de 1 ora. 2 ml naftil amina si acid sulfanilic (R) 0. iar vaporii formati sunt condusi in refrigerent. Acest mod de distilare este denumit distilare simpla si este aplicat la prepararea apei distilate si la purificarea prin distilare a unor lichide. Primele portiuni de apa distilata se arunca pt ca pot contine gaze. Ca si Mg la 100 ml apa distilata se adauga 2ml tampon amonialcool PH 10. Schematic se compune dintr-un cazan de fierbere. Apa distilata pt preparatele injectabile este apa destinata preparatelor medicamentoase administrate pe cale parenterala. Timp de 15 min nu trebuie sa apara o coloratie roz. lichidul este incalzit intr-un cazan cu o sursa de incalzire. alama sau aluminiu si otel inoxidabil.R. 20 g/l reactiv. Purificarea unui lichid prin distilare se numeste rectificare.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Distilarea apei este operatia prin care un lichid este supus incalzirii si tansformat in vapori dupa care vaporii sunt condensati din nou in stare lichida. X la prepararea apei distilate: Apa distilata este apa obtinuta prin distilarea apei potabile care corespunde prevederilor sanitare in vigoare. colectarea se face in vase de sticla sau emailate si cand este nevoie in conditii aseptice. Timp de 1 min nu trebuie sa apara opalescenta. Pentru a obtine apa distilata de puritate inalta se folosesc distilatoare la care toate partile care vin in contact cu apa sunt din sticla cu o mare rezistenta chimica (iena. Pentru nitrati. substante volatile. 0. Distilarea poate avea loc la presiune obisnuita. Pentru sulfati la 100 ml apa distilata se adauga 1ml acid clorhidric 100g/l (R). 1ml clorura de bariu 50g/l reactiv.02 mol/l si se fierbe timp de 3 min. 100 g/l reactiv. iar lichidul condensat este colectat in vasul de culegere. Solutia trebuie sa ramana colorata in roz. Distilatorul folosit incazul distilarii simple este alambicul.R. Substante reducatoare la 100 ml apa distilata se adauga 2ml acid sulfuric 100g/l reactiv 1ml mangnat de potasiu 0. Este construit din tabla de cupru. Distilarea apei se realizeaza prin presiune normala. pt administrare parenterala in momentul folosirii. Conditiile cerute de F.

AL. rezista la actiune acizilor. docron. tesaturile din bumbac. Debitul de filtrare este reprezentat prin capacitatea filtrului de a lasa sa treaca o anumita cantitate de lichid in unitatea de timp si se exprima in ml/min. Se mai folosesc fibrele de sticla. aflate in lichidul filtrat. Este operatia de separare a unei faze lichide de o faza solida dintr-un amestec eterogen solid-lichid (suspensie) prin retinerea particulelor solide pe suprafata unui material filtrant care permite trecerea fazei lichide. flexibile (metalice si nemetalice) si neflexibile (rigide si nerigide) Membranele filtrante flexibile metalice sunt confectionate din site de otel inoxidabil CU. pot fi sterilizate cu vapori de apa la 120°C si permit filtrarea lichidelor polare si nepolare. lapsan. porozitatea si debitul de filtrare. AG sau foi de tabla perforata Membranele filtrante flexibile nemetalice sunt construite din fibre de celuloza. 4 ore de la colectare. azbest. Lichidul trecut prin filtru se numeste filtrat. uleiurilor minerale. Mai sunt tesaturile poliamidice. iar colectarea si conservarea apei distilate trebuiesc facute sa se previna orice fel de contaminare. sunt rezistente. Sunt rezistente la temperaturi ridicate. Tesaturile di policlorura de vinil. Apa distilata proaspat preparata obtinuta in laborator este considerata apirogena aprox. Membranele din materiale sintetice sunt superioare materialelor textile naturale. permit realizarea de retele foarte stranse si asigura o filtrare destul de fina. 32 . lana si matase. Calitatea filtrelor este determinata de 2 factori importanti. Colmatarea consta in astuparea porilor filtrului datorita unor particule coloidale vascoase. Fibrele de azbest sunt constituite din silicat de Mg. Aparatul de distilare trebuie sa fie corect folosit. se folosesc singure sau amestecate cu celuloza. Porozitatea unei suprafete filtrate este reprezentata de diametrul mediu al sectiunii cilindrice a porilor si da indicatii asupra puterii de retinere a filtrului. au rezistenta mare la caldura la actiunea oxidantilor si acizilor. din terilen. FILTRAREA Este operatia care insoteste aproape totdeauna prepararea solutiilor medicamentoase. sarurilor.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Apa distilata pt preparatele injectabile se obtine din apa potabila sau din apa distilata intr-u aparat de sticla neutra din cuart sau dintr-un metal potrivit. Membranele filtrante se clasifica in . materiale plastice sau vascoase. lana.

placi sau cartuse din material dur prin presare ca atare sau in prezenta unui liant. Pt a mari viteza de filtrare se pot folosi palnii cu tija mai lunga si subtire. Inainte de inceperea filtrarii se umecteaza filtrul cu lichidul de filtrat sau cu un solvent apropiat. Pt a grabi filtrarea unor lichide vascoase se recurge la filtrare la cald care se realizaeaza mentinand palnia cu care se lucreaza intr-un con format ditr-o teaca prin care circula vapori de apa sau fixand palnia intr-o a doua palnie metalica ceva mai mare iar in spatiul dintre cele doua palnii se introduce apa care se incalzeste cu ajutorul unui tub lateral. in. decocturi). Inainte de folosire tifonul se spala cu multa apa pt indepartarea substantelor de apretaj. Hartia de filtru este o hartie de celuloza neincleiata si este materialul cel mai mult folosit la filtrarea i farmacii. se pierde putin lichid comparativ cu filtrarea prin hartie de filtru. constituite din materiale diferite cu forme variate si permit filtrarea in oficina prin actiunea gravitatiei. mai mult ca suport pt a asigura rezistenta filtrului si la separarea dintr-un lichid a fragmentelor mai mari (infuzii. Filtrele de vata se imbiba cu apa inainte de a incepe filtrarea. Filtrul simplu rezulta impaturind hartia de filtru in 4 si taind marginile pt a forma un con care se aseaza in canalul palniei. Au ca substrat chimic fie caolinul care sta la baza filtrului Chamberland. Gluga lui Hipocrat . Nr 3 este folosit curent in filtrarea simpla. si da solutii clare. Se gaseste sub doua forme cantitativa si calitativa. Ca materiale filtrante in farmacii se foloses tifonul. tesaturile. Din hartia de filtru se pot confectiona filtre simple sau plisate. este de forma conica fixata de un cadru de lemn sau un cerc metalic confectionata din tesatura de lana sau bumbac. se foloseste vata hidrofila de culoare alba fara miros. 33 . sunt suporturi pt filtrare. Tifonul se foloseste mai rar pr filtrarea propriuzisa.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Membranele filtrante neflexibile se confectioneaza sub forma de discuri. Palnii . bine cardata (firele aranjate paralel) care nu contin substante solubile sau grase. Filtrul plisat (cutat) se obtine indoind hartia de un anumit numar de ori pana cand se va forma un con a carui suprafata prezinta cute indoite alternativ in afara si inauntru. ex. Trebuie sa fie omogena cu grosimea uniforma lipsita de substante minerale solubile si cu o buna rezistenta la rupere. Pt filtrare se aleg palnii cu o capacitate de 1/5 fata de volumul de lichid si dubla fata de volumul de solid dupa caz. Palniile obisnuite au o forma conica cu unghiul de deschidere de la varf de 60°. Vata (gossipium depuratum) . Filtrarea la cald. hartia de filtru. Este indicata pt filtrarea contitatilor mici de lichid si se foloseste metoda de filtrare simultana prin vata si hartie de filtru care da lichide clare. Are avantajul ca este rapida. Filtrul se taie putin mai mic decat palnia pt a evita scurgerea prin capilaritate a lichidului pe dinafara. vata. Filtrele plisate au o suprafata filtranta dubla si permit o filtrare mai rapida. fie siliciul care constituie baza filtrului Berchefeld. Pt filtrarea cantitatilor mari de lichid se utilizeaza ca material filtrant tesaturile de lana. sau prevazute la locul de insertie cu o gatuitura cand coloana de lichid ce se afla in tija actioneaza prin greutatea ei absorbind lichidul de sub filtru si micsorand presiunea. Filtre de sticla sinterizata Exista 7 grade de porozitate numerotate de la 0-5.

iar tija palniei se adapteaza cu ajutorul unui dop de cauciuc la un flacon pt. 34 . Pe fundul perforat al palniei se aseaza doua rondele de hartie de filtru de aceeasi marime cu diametrul palniei.vid.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Filtrarea sub presiune redusa (la vid). Se folosesc mai des palniile Buchner.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful