1927-1982

“literatura mea înca este viaţa...”

critic literar. împreuna cu Mircea Horia Simionescu şi Costache Olăreanu. prezentând o lucrare despre George Bacovia. . Este considerat unul dintre precursorii școlii postmoderniste românești.    Radu Petrescu a fost un prozator român. precum și unul dintre cei mai mari autori români de jurnale. iar în anul 1970 îşi obţine licenţa. Între anii 1938-1946 urmează cursurile Liceului “Ienăchiţă Văcărescu” În anul 1944 înfiinţează. În anul 1951 absolvă Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti. un cerc literar. membru al grupului de la Târgoviște.

 Între anii 1957-1967 a îndeplinit activităţi ca laborant şi bibliograf la Institutul de Cercetări Hortiviticole.Între anii 1951-1955 lucrează ca profesor la Petriş şi Prundu Bârgăului.  În anul 1945 a început să lucreze la “Universul literar” şi “Orizont”. în judeţul Bistriţa.  În anul 1955 devine funcţionar la Institutul de Statistică.  Între anii 1967-1970 se afirmă la Institutul de Cercetare şi Valorificare a Legumelor şi Fructelor.  .

”În Efes”. În anul 1977 publică romanul “Ocheanul întors”. În anul 1975 publică la Bucureşti opera “O singură vârstă”. În anul 1981 este publicată la Bucureşti. În anul 1971 apare volumul “Proze” care cuprinde “Didactica nova”. .      În anul 1970 debutează cu romanul “Matei Iliescu”. ”Sinuciderea în Gradina Botanică”. romanul “Ce se vede”. ”Jurnal”. opera “Părul Berenicei”. În anul 1979 apare la Bucureşti.

opera “A treia dimensiune”. Jurnal. În anul 1982 apare romanul “Meteorologia lecturii”.  În anul 1984 apare la Bucureşti. În perioada anilor 1946-1951 şi 1954-1956 publică “Catalogul mişcărilor mele zilnice.”  .

editura Humanitas publicând varianta integrală a Catalogului mișcărilor mele zilnice. “Teama de a fi uitat? A. Ocheanul întors.Diarist înfocat ca toți ceilalți membri ai școlii de la Târgoviște a ținut permanent un jurnal. Părul Berenicei și A treia dimensiune. ipocritule! Ştii prea bine că ţiai şi vârât un deget în eternitate. Trei volume au fost deja publicate.” (“Ocheanul întors”) . ultimul fiind publicat postum. încă din timpul liceului.

un mare artist. adică îl preocupă mult mai mult scrierea însăşi.Prozatorii optzecişti au recunoscut în el un antemergător şi. el se înscrie pe linia flaubertiană.  Se poate afirma că Radu Petrescu. Conştiinţa artistică are pentru Petrescu înălţimea şi intensitatea unei religii. totodată. cel mai cunoscut din cărţile lui. Ca autor de ficţiune. decât sensurile ce se degajă din ea.  ~~ fiinţa “în întregime construită în vederea scrierii” ~~ (Radu Petrescu) . deşi dă o mare densitate materiei. pentru că totodată. atribuie o mare importanţă aerului înconjurător.  Felul de a povesti este de origine calinesciană. astfel el ştie să ritmeze golul şi plinul în aşa fel încât. nu o face opacă. este în bună parte un produs al scrisului său.

  La o privire mai atentă apare clar că nu există divaj în creaţia lui. “Ce mi se întâmplă acum. Jurnalul este în mod evident opera şi el este nu numai martor al ei. adică încearcă să le scoată din timp şi să le înscrie în eternitate. în eternitate!” (Radu Petrescu) . Unitatea este dată de relaţia lui cu scrisul. aceeaşi pe ambele ei versante. În jurnal îşi tratează întâmplările zilnice din perspectiva artei. mi se întâmplă. de fapt.

completând imaginea artistului dedicat propriei creaţii până la a-şi cufunda viaţa cu actul scrierii.  . Miron Radu Paraschivescu. ”Sinuciderea din Grădina Botanică”. adresate lui Petru Creţia. Norman Manea şi Mircea Muthu dezvăluie complexitatea personalităţii lui Petrescu.Cele patru epistolare distincte tematic şi ca tonalitate din “Corespondeţă”. cu ipostaza scriitorului interesat de analiza critică a operelor congenerilor. de statutul literatului într-o perioadă istorică totalitară sau de profilul cititorului ideal.

ci de Idei. odată.”  Radu Petrescu . Caietele de faţa sunt cutii de sticlă în care bag fluturaşi cu speranţa că.“Nu cred că viaţa mea e aşa de interesantă încât să merite o cronică zilnică şi nici nu intenţionez cumva să transform aceste foi uşurele în tribuna de pe care posteritatea să asculte lecţiile mele postume. agitându-şi aripile colorate. voi avea surpriza agreabilă de a vedea că fluturaşii sunt tot vii şi zboară între pereţii de sticlă. În scurt: jurnalul nu e o carte de idei. uitându-mă la ele. trompele delicate şi ingenioase.

 INTERNET-WIKIPEDIA  DICŢIONARUL GENERAL AL LITERATURII ROMÂNE .

a XII-a G  Nistor Mihaela cls. Manole Alexandra cls. a XII- aG  Ana Alexandra cls. aXI-a G . a XII-a G  Marin Florentina cls.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful