Psihoterapia neurolingvistica (PN) Definitie: PN este terapia a ceea ce este posibil; deschide pentru client si psihoterapeut o calatorie catre

necunoscut. PN are la baza afirmatia ca un client trebuie totdeauna sa paraseasca biroul terapeutului cu mai multe alternative decat a intrat (McDermot&Jago, 2001) -PN este un model care faciliteaza alegerea clientului prin asistarea luiin schimbarea limitelor modelului lor despre lume EANLPt (European Association for Neurolinguistic Psychotherapy): NP este o metoda imaginativ sistemica a psihoterapiei cu o abordare integrativ cognitiva. Afirmatiile PN despre client: clientul este expertul in problema sa si, prin urmare, in solutia sa problema clientului este felul in care el isi structureaza experienta subiectiva, si este posibil sa schimbam perspectiva lui subiectiva prin intrebari de tipul cum mai degraba decat de tipul de ce Clentul are resurse nelimitate si o flexibilitate a comportamentului; problema este sa facilitam accesarea si utilizarea acestora de catre client. Clientul va avea propria harta interna despre problema prezenta si va dezvolta o serie de comportamente de raspuns la aceasta harta. Aceste comportamente au fost generalizate de-a lungul timpului Fiecare dintre comportamentele clientului are un scop si o functie Scopul si functia fiecarui comportament au fost pozitive intr-un anumit timp. Comportamentul este ceea ce este;el nu este identitatea persoanei si persoana este totdeauna mai mult decat comportamentul sau. Comportamentele sunt dependente de context, de aceea exista momente in care clientii nu produc comportamentul, adica totdeauna exista o solutie Clientul isi va comunica teritoriul sau intern sau harta in modalitati constiente si inconstiente Scopul terapiei este de a creste capacitatea de alegere a pacientului si de a-i facilita dezvoltarea unei stari mai plina de resurse decat are in mod obisnuit O schimbare mica in structura realitatii clientului poate conduce la o schimbare majora in experienta lui subiectiva Terapeutul nu poate sa nu-si proiecteze propria perceptie despre client asupra clientului Principala focalizare a terapiei este asupra rezultatelor

Harta nu este teritoriul subiectivitatea experietei Afirmatia lui Korzybski harta nu este teritoriul subliniaza ca PN este o terapie care opereaza cu subiectivitatea experientei clientului. Componenetele structurale ale modelului comunicarii propus de NPL presupun ca exista un set de filtre care influenteaza direct reprezentarea interna alumii externe.

Perceptia realitatii
Suntem ceea ce gandim Cu gandurile noastre facem lumea. Buddha

Una din definitiile NLP este studiul experientei subiective; aceasta implica ideea ca noi toti avem perceptii diferite ale realitatii. Utilizam aceste perceptii ale realitatii pentru a proiecta experienta noastra traita asupra lumii externe, fapt care ne conduce la Perceptia este Proiectie

Ideea ca persoana creeza realitatea datorita nevoii de a-si proiecta experienta subiectiva asupra lumii externe este comuna multor scoli ndiferite de psihoterapie. Aceasta idee se relationeaza firesc cu teoria relativitatii a lui Einstein si cu principiul lui Heisenberg conform careia conceptia despre realitatea obiectiva se bazeaza pe incertitudine. Heisenberg a stabilit ca orice realitate va depinde de pozitia din care ea este observata. Electronul poate actiona fie ca unda fie ca particula functie de punctul de vedere adoptat, si oriunde este observata realitatea, observatorul o va influenta intotdeauna. Ideea ca perceptia este proiectie o intalnim la Freud, Jung si Rogers care spunea Perceptia este realitate Indiferent cum utilizam ideea ca Perceptia este Proiectie, terapeutul neurolingvistic are responsabilitatea de a diferentia intre propria subiectivitate si subiectivitatea experientei clientului. Ei au aceeasi probabilitate de a-si proiecta propria realitate asupra clientului ca si clientul de a-si propria realitate asupra propriiei experiente subiective despre lume. In acest concept Perceptia este Proiectie includ si principiul aristotelic al cauzei si efectului : Toate cauzele lucrurilor sunt inceputuri; avem o cunoastere stiintifica atunci cand cunoastem cauzele; a cunoaste existenta unui lucru inseamna a cunoaste ratiunea pentru care el exista. Din perspectiva neurolingvistica acest principiu presupune ca clientul trebuie sa fie in rol de cauza pentru a permite schimbarii sa se manifeste. Am putea spune ca clientul este deja in rol de cauza deoarece el a initiat terapia solicitand ajutor desi altii ar putea spune ca daca clientul ar fi cu adevarat cauza atunci el si-ar fi rezolvat problemele care l-au adus in terapie, de aceea el trebuie sa fie efectul propriei experiente subiective. Presupozitiile in contextul psihoterapiei neurolingvistice 1.Harta nu este teritoriul oamenii raspund la propriile perceptii ale realitatii Clientii vin la terapie cu harta subiectiva a realitatii lor aici si acum. Harta este o reprezentare a structurii profunde a pacientului dupa ce a traversat procesele de filtrare ale omisiunii (stergerii), distorsiunii si generalizarii. Harta , daca este examinata cu atentie, contine indicatori ai proceselor care se manifesta la nivelul structurii profunde. ( ex. lui Erickson din Vocea mea te va insoti pacienta care afirma ca ori de cate ori medicii i examinau sanul drept stranuta) Rolul terapeutului este de a se raporta la aceasta harta astfel incat sa genereze schimbari utile pentru client. Cum? -furnizandu-i cunostinte suplimentare despre propriul univers intern -provoaca pacientul sa-si schimbe harta ca raspuns la ceea ce cunoaste despre hartile altora bazate pe propria lor realitate proiectata - observarea indicilor pe care ni-i ofera harta pentru a descoperi procesele mai profunde ( cum a facut Erickson)

2. Sensul comunicarii cu o alta persoana este raspunsul pe care aceasta l provoaca, indiferent de intentia comunicatorului Fiecare terapeut este 100% responsabil de comunicarea sa cu clientul, dupa cum clientul este 100% responsabil pentru comunicarea sa cu terapeutul. Majoritatea activitatii V.Satir in terapia familiei a fost centrata pe dezvoltarea capacitatii indivizilor de a accepta responsabilitatea pentru comunicarea lor. - necesitatea de a ntelege p.d.v. ul celuilalt se poate realiza prin joc de rol in care individul joaca pe rand rolurile persoanelor importante din jur. 3. Nici un raspuns, experienta, comportament nu are sens in afara contextului n care a aparut sau n afara raspunsului pe care l provoaca. Un terapeut va observa multe sensuri continute de experienta subiectiva a clientului. Daca va incerca sa le verifice in propriul model despre lume, cu un set diferit de experiente de viata, cu un set diferit de filtre si fara vreun gestalt generat de vreo experienta, ar putea sa le vada aproape fara sens. - ex. perceptia diferita a abuzului la adulti si la copii ( deseori adultii se refera mai ales la abuzul fizic nu si la aspectul psihologic al abuzului mai intens trait de copii) 4. Mintea si corpul formeaza un sistem cibernetic In majoritatea activitatii sale, Erickson utiliza sistemul mintecorp bazat pe propriile experiente auto hipnotice ale comunicarii minte corp.El a inclus aceste experiente proprii in activitatea clinica cu pacientii si comunica cu una din componenetele fiziologice sau emotionale ale persoanei pentru a o influenta pe cealalta.. Un argument pentru o astfel de abordare a fost furnizat de lucrarile lui CHOPRA(1989) care a adus principiile medicinii ayurvedice in gandirea occidentala si a introdus trei concepte ale sistemului minte corp: - inteligenta este prezenta peste tot in corpul nostru - inteligenta noastra interna este superioara oricarui lucru exterior cu care am dori sa o nlocuim - inteligenta este mai importanta decat materia corpului, deoarece fara inteligenta corpul ar fi de prisos Definitia lui Chopra (1989)referitoare la inteligenta minte corp este: Fiecare celula din corp este programata de propriul DNA, de exemplu, de a se divide cu o anumita rata, producand doua noi celule dupa ce celula mama se imparte in doua. Ca orice alt lucru reglementat prin inteligenta noastra interna, acest proces nu este pur mecanic. O celula se divide ca raspuns la propriile nevoi interne, la semnale combinate generate de celulele din jur, de creier, de organe aflate la distanta cu care discuta prin mesageri chimici 5. Procesele care se desfasoara in interiorul persoanei si intre oameni si mediul lor au un caracter sistemic. Corpurile noastre, societatile noastre si universul nostru formeaza o ecologie a sistemelor si subsistemelor toate interactionand si influentandu-le reciproc pe celelalte si un pattern al

asociatiilor(ancorelor ) poate fi stabilit intr-un singur proces experiential In contrast cu repetitiile liniare. Aceasta presupozitie este implicata n conceptul conditionarii operante (Skinner, 1961). Principiul afirma ca orice comportament este generat printr-un sistem cauza/efect al ntaririlor fie pozitive fie negative si aceasta este baza programelor de schimbare comportamentala. Skinner demonstreaza ca un comportament selectat aleator care conduce la o recompensa va fi repetat pentru a vedea daca el va activa aceeasi recompensa. Aceasta este baza raspunsurilor comportamentale generalizate n NLP. Odata comportamentul fixat, strategia care a generat comportamentul n prima instanta deseori dispare din constiinta. Se considera ca stimulii pozitivi precum placerea, contactul fizic sau emotional va creste probabilitatea replicarii comportamentului, iar durerea sau retragerea emotionala si fizica va reduce sansa replicarii comportamentului. Intelegand secventele parcurse de client pentru formarea sistemelor sale de reprezentari si care au condus la comportamente specifice, este posibil sa schimbam secventa pentru a facilita un rezultat diferit. OHanlon si Weiner-Davis (2003) listeaza opt modalitati de a schimba felul de a face sau a vedea problema sau acuzele asa cum sunt ele percepute de client : - schimbarea frecventei sau ratei de realizare a simptomului - scimbarea cadrului temporal de producere a simptomului - schimbarea duratei - schimbarea locatiei - adaugarea (cel putin) a unui element/eveniment la patternul simptomului - schimbarea secventelor elementelor/evenimentelor in patternul simptomului - divizarea patternului plangerii in piese sau elemente mai mici - legarea producerii simptomului de realizarea unor activitati dificile 6. Respectam modelul despre lume al fiecarei persoane harta niciunui individ nu este mai reala sau mai adevarata decat a altuia. Toate hartile au aceeasi validitate. sa intalnim pacientii pe teritoriul lor, sa invatam limbajul lor

7. Nu toate interactiunile dintr-un sistem se afla la acelasi nivel. Ceea ce este pozitiv la un nivel poate fi negativ la un alt nivel. Este util sa separam comportamentul de self, sa separam intentia pozitiva, functia, credinta etc care genereaza comportamentul de comportamentul nsusi. Bateson se refera la Eu (I)ca la nominalizarea finala sau abstractia dincolo de orice forma obiectiva a intelesului (sensului meaning). Imediat ce o descriere este atribuita identitatii persoanei ea dezvolta o influenta asupra propriei identitati subiective. 8. La un anumit nivel orice comportament este (sau a fost intr-un anumit moment) positive orientat (pozitiv intentionat) si oamenii fac cea mai buna alegere

disponibila pentru ei, functie de posibilitatile si capacitatile pe care ei le percep disponibile lor in model lor despre lume. C.Rogers: Comportamentul este bazal o incercare orientata catre scop a organismului de a-si satisface nevoile sale asa cum sunt ele traite in mediu asa cum este el perceput Erickson reeticheteaza ceea ce oamenii fac intr-o maniera pozitiva pentru a incuraja schimbarea(Haley) Haley recunostea ca Erickson utiliza un aspect al dificultatilor pe care clientul le prezenta in terapie ca modalitate de devoltare a functionarii individului. In loc sa afirme ca exista ceva ostil in inconstient care trebuie eliminat, el afirma ca exista forte pozitive care trebuie eliberate pentru dezvoltarea viitoare a individului. 9. Procesele care se dezvolta in interiorul persoanei, intre oameni si mediul lor au un caracter sistemic. Corpurile noastre, societatile noastre si universul nostru formeaza o ecologie de sisteme si subsisteme in care fiecare interactioneaza cu fiecare si se influenteaza reciproc. A oferi o schimbare clientului fara a lua in consideratie perspectivele ecologice ale starii prezente si paternurilor comportamentale ale clientului poate determina crearea la client a unei probleme mult mai mari decat cea care l-a adus in cabinetul nostru. Alternativ clientul poate aduce in campul constiintei procese bazale represate precum comportamentul prezent tinut complet acoperit, de pilda, notiunea de beneficiu secundar prin care clientul poate dezvolta probleme mai complexe daca ei isi rezolva comportamentul prezent. 10. Nu este posibil sa izolam complet nici o parte a sistemului de restul sistemului. Oamenii nu pot sa nu se influenteze unii pe altii si ei raspund la propriile perceptii ale realitaii. Watzlawick: Nu putem sa nu influentam. De aceea este absurd sa intrebi cum putem evita influenta si manipularea si ramanem cu responsabilitatea, de care nu putem scapa, de a decide pentru noi insine cum aceasta lege bazala a comunicarii umane poate fi pusa in act in cea mai umana, etica si eficienta maniera. (apare problema dezvoltarii personale si supervizarii pentru intelegerea experientelor subiective pe care terapeutul le poate aduce in munca sa) 11. Sistemele au capacitatea de autoorganizare si in mod natural cauta stari de echilibru si stabilitate. Nu exista insuccese, doar feedback-uri. Identificarea oricarui beneficiu secundar pe care clientul il poate avea cu privire la continuarea sau stoparea paternului comportamental prezent este un element cheie a evaluarii vointei pacientului de a se schimba. 12. Legea diversitatii necesare partea sistemului care are cea mai mare flexibilitate a comportamentului va fi elementul controlant sau catalitic al sistemului.

- cu cat terapeutul este mai flexibil in comunicare cu atat creste probabilitatea de a influenta direct sistemul clientului. In terapie este important sa avem in vedere ca clientul a exercitat o cantitate excesiva a controlului inconstient inainte de a retine starea prezenta si circumstantele; altfel nu ar fi solicitat asistenta externa pentru a se descurca cu problema. Exista o serie de procese in interiorul metodologiei PNL care, daca sunt invatate de client, va facilita mai multe alegeri in interiorul propriului sistem, inclusiv prin facilitarea disocierii de starea prezenta si asocierea cu o stare viitoare dorita. 13.Oamenii au (sau au in mod potential) toate resursele de care au nevoie pentru a actiona eficient. Aceasta presupozitie formeaza baza terapie ericksoniene nu numai ca oamenii au toate resursele de care au nevoie , ei nu sunt stricati pentru a fi reparati. Rothschild (2000) considera ca avem cinci clase majore de resurse: functionale, fizice, psihologice, interpersonale si spirituale. Acestea pot fi relationate cu nivelurile neurologice propuse de Dilts: resursele functionale pot fi cele care tin de nivelurile enviromentale si ar putea include factori precum contractul terapeutic ( clientul poate fi incurajat sa lucreze in cadrul unui cotract astfel ca in afara terapiei sa intre in contact cu alti factori care ar putea actiona ca factori protectiviResursele fizice sunt cele referitoare la nivelul comportamental, resursele psihologice sunt in relatie cu cele referitoare la nivelurile capacitatilor, valorilor si credintelor, resursele interpersonale sunt cele derivate din nivelul identitatii si implica indivizii cu care persoana se identifica; resursele spirituale sunt cele care implica credinte dincolo de identitate, precum credinta intr-o putere superioara. ( pot aparea probleme cand sistemul de credinte ale terapeutului sunt contrare celui al pacientului). 14. Cele mai intelepte si cele mai atractive harti sunt cele care permit cele mai multe si cele mai fructuase alegeri, opuse celor catalogate ca fiind reale sau exacte Ideea ca orice comunicare sau travaliu cu clientii trebuie sa creasca alegerile acestora si, mai important, ca un client va pleca totdeauna cu o stare mai buna si cu mai multe alegeri decat a sosit, nu este noua. Centrandu-ne pe cum mai degraba decat pe de ce este o modalitate de a expanda hartile si cadrele de referinta ale clientilor. Adoptarea strategiei centrarii pe solutie in relatia terapeutica creaza un mediu in care alegerea este in mod inevitabil deschisa pentru client. 15.Deprinderile individului sunt o functie a dezvoltarii si secventierii sistemului reprezentational. Dilts afirma ca secventierea si utilizarea sistemului reprezentational, adica, abilitatea de procesare a informatiei in sistemele vizual, auditiv si kinestezic