Tratatele de pace de dupa Primul Razboi Mondial

Primul Razboi Mondial a inceput pe 28 iulie 1914, odata cu declaratia de razboi semnata de Austro-Ungaria la adresa Serbiei, iar ostilitatile dintre Antanta si Puterile Centrale au continuat pana la semnarea armistitiului, pe 11 noiembrie 1918, pe o perioada de 4 ani, 3 luni si 14 zile. Totalul costurilor directe ale razboiului pentru ambele parti a fost de aproximativ 186 miliarde de dolari. Pierderile au totalizat mai mult de 37 de milioane de dolari. In ciuda sperantelor mondiale ca pacea de dupa razboi va fi permanenta, Primul Razboi Mondial a pus de fapt bazele unui conflict si mai devastator. Puterile Centrale infrante au acceptat cele 14 puncte ale declaratiei presedintelui Wilson ca baza pentru armistitiu, si s-au asteptat ca aliatii sa foloseasca principiile celor 14 puncte ca fundatie pentru tratate de pace. Totusi, aliatii s-au dus la conferinta de la Versailles si la conferintele de pace care au urmat, hotarati sa pretinda de la Puterile Centrale intregul cost al razboiului si sa isi imparta teritoriile si posesiunile natiunilor infrante dupa planuri facute intre 1915 si 1917, inainte ca Statele Unite ale Americii sa intre in razboi. La inceput, in timpul negocierilor de pace, Presedintele Wilson a insistat ca la Conferinta de Pace de la Paris sa se accepte intregul program alcatuit din 14 puncte, dar in final, pentru a asigura suportul aliatilor pentru foarte importantul punct 14, ce prevedea crearea unei asociatii a natiunilor, el a renuntat sa mai insiste asupra altor puncte. Tratatele de pace formate in urma conferintelor de la Versailles, Saint-Germain, Trianon, Neuilly si Sèvres au fost in ansamblu inadecvat aplicate de puterile victorioase, ceea ce a dus la renasterea militarismului si a nationalismului agresiv in Germania, precum si a dezordinii sociale in majoritatea Europei.

Tratatul de pace de la Neuilly sur Seine

Tratatul de pace de la Neuilly sur Seine a fost semnat la data de 27 noiembrie 1919 intre Puterile Aliate, invingatoare in primul razboi mondial (inclusiv Romania) si Bulgaria, tara invinsa in razboi.

1

Primul capitol parte este reprezentata de Pactul Societatii Natiunilor. in alianta Cu Germania. Cadrilaterul. iesirea la Marea Egee a fost din nou pierduta. apropiindu-se de Germania si Italia in perioada interbelica. 2 . iar pierderile umane fusesera deosebit de ridicate. Singurul castig teritorial recunoscut prin Tratatele de pace de la Paris incheiate cu statele invinse in al doilea razboi mondial a fost mentinerea Cadrilaterului in cadrul statului bulgar (articolul 1 al Tratatelor de Pace cu Bulgaria si Romania). Bulgaria. o serie de dispozitii referitoare la limitarea fortelor armate ale Bulgariei. care era in razboi incepand din 1912. croatilor si slovenilor urma traseul frontierei din 1913 dintre Bulgaria si Serbia. ca si celelalte state invinse in primul razboi mondial a urmarit sa revizuiasca Tratatul de la Neuilly. In anul 1941. Tratatul cuprinde de asemenea. Bulgaria a ocupat teritoriile anexate de catre Regatul Sarbo-Croato-Sloven (devenit in 1929 Iugoslavia). Tracia Occidentala si Insula Tasos din Marea Egee. navigatia pe Dunare etc. dispozitiile tratatului au fost considerate deosebit de severe. In anul 1940 in contextul prabusirii frontierelor Romaniei. Bulgaria a recunoscut acest stat. In privinta Romaniei s-a restabilit frontiera romano-bulgara hotarata in Tratatul de pace de la Bucuresti din 10 august 1913 (Cadrilaterul. precum si parti din Dobrogea de Nord reintra in componenta Romaniei). recunoscut in anul 1913. predarea materialului militar. Teritoriul Bulgariei era aproape acelasi ca si la inceputul razboaielor balcanice.Teritoriile cedate Serbiei si Greciei Tratatul este divizat in 13 capitole. iar "regiunile occidentale" au intrat in componenta Iugoslaviei. De asemenea. ca urmare a unui acord bilateral incheiat in anul 1947. Al doilea defineste frontierele Bulgariei. astfel ca tratatul a fost considerat o catastrofa nationala. Bulgaria a obtinut prin Tratatul de la Craiova din 7 septembrie 1940. Dupa al doilea razboi mondial. cu exceptia a 4 teritorii atribuite Statului sarbo-croato-sloven. Frontiera cu Grecia si frontiera cu Turcia (la momentul respectiv teritoriul Turciei europene de azi nu fusese atribuit nici unui stat) era trasata astfel incat Bulgaria pierdea accesul la Marea Egee. Frontiera cu Regatul sarbilor. Pentru Bulgaria.

Tratatul de la Trianon Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 intre Puterile Aliate invingatoare in primul razboi mondial si Ungaria. acestea sunt actualele frontiere ale Ungariei. dispozitii referitoare la cetatenie. Tratatul de la Trianon a facut parte din seria tratatelor incheiate la finalul Primului Razboi mondial.). a Slovaciei si Ruteniei (azi Republica Slovacia si Regiunea Transcarpatia din Ucraina) in cadrul Cehoslovaciei. intitulata "Interesele Ungariei in afara Europei" continea prevederi referitoare la renuntarea de catre Ungaria la tratatele incheiate de catre Dubla Monarhie cu Maroc. protectia minoritatilor nationale. Partea a treia (articolele 36-78) intitulata "Clauze politice pentru Europa". stat invins in primul razboi mondial. Partea a doua (articolele 27-35) defineste frontierele Ungariei cu statele vecine. Partea a patra (articolele 79-101). a Transilvaniei si partii rasaritene a Banatului in cadrul Romaniei si a Burgenlandului in cadrul Republicii Austriei. Prima parte include Pactul Ligii Natiunilor (parte comuna pentru toate tratatele de pace incheiate dupa primul razboi mondial). in calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar. precum si intre Romania si Ungaria. Cehoslovacia. Luxemburg etc. Siam (Thailanda de azi) si China 3 . pe de o parte cadrul bilateral al relatiilor dintre Ungaria si statele vecine. Egipt. Ungaria. In principiu. Bulgaria (la Neuilly). Frontiera romano-ungara este descrisa in sectiunea a doua a articolului 27 (traseul actualei frontiere intre Romania si Ungaria). continea o serie de clauze privind. Tratatul a fost semnat in Palatul Marele Trianon de la Versailles de catre 16 state aliate (inclusiv Romania) pe de o parte si de Ungaria de alta parte. celelalte fiind tratatele de pace incheiate de Puterile Aliate cu Austria (la Saint Germain). recunoasterea unor clauze politice privind anumite state din Europa (Belgia. Regatul Sirbilor Croatilor si Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia). Continutul tratatului Tratatul este divizat in patru parti. Germania (la Versailles) si Turcia (la Sevres). In principiu. Croatilor si Slovenilor. Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele intre statele succesoare ale AustroUngariei: Austria. Tratatul consfintea includerea teritoriului Croatiei-Sloveniei (partea de nord a Republicii Croatia) si Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) in cadrul Regatului Sirbilor.

Tratatul nu a ocupat un rol la fel de important in constiinta populatiei statelor succesoare. in 1867. .Aplicarea dispozitiilor tratatului Frontierele Ungariei cu statele vecine. regat care de facto disparuse in secolul al XVI-lea. In ciuda acestui fapt Tratatul a fost si continua sa fie perceput in mentalul colectiv maghiar drept o catastrofa. imparatii de la Viena purtind pina la sfirsit si titlul de regi apostolici ai Ungariei. Dubla Monarhie. astfel cum au fost descrise in tratat au fost delimitate in anii imediat urmatori. nici un grup etnic din Dubla Monarhie nu a sustinut revenirea la starea de lucruri anterioara Primului 4 Razboi Mondial. Dispozitiile tratatului referitoare la minoritatile din Ungaria au fost aplicate partial. astfel ca procesul de asimilare a acestora a continuat. a decis sa ramina parte a Ungariei. croatii. dar care formal a continuat sa existe. rutenii. ideal al revolutionarilor maghiari de la 1848 si al oamenilor politici maghiari in perioada de sfirsit a Dublei Monarhii. Din aceasta perspectiva Tratatul de la Trianon reprezinta doar actul care a consfintit sfirsitul regatului sfintului rege Stefan. croatilor si slovenilor). Impactul tratatului Tratatul de la Trianon a consfintit existenta unui stat maghiar independent. Austro-Ungaria). Tratatul de la Trianon a consfintit trecerea catre statele succesoare a 71% din teritoriul Transleithaniei (partea ungara a Dublei Monarhii) si a 63% din populatie. Desi istoriografia maghiara si unii oameni politici maghiari au sustinut ca Dubla Monarhie reprezentase o solutie mai echitabila pentru minoritati si ca slovacii. Statului sirbilor. chiar daca nu in frontierele imaginate de acestia. aceasta din urma in majoritatea ei alcatuita din etnici ne-maghiari. in urma unui plebiscit tinut la data de 14 decembrie 1921. prin infringerea de la Mohacs si divizarea teritoriilor sale intre Imperiul otoman si Sfintul Imperiu Roman (devenit ulterior Austria si. in principiu. Cehoslovaciei. Ungaria fiind in prezent unul din statele cele mai omogene etnic din Europa. Singura exceptie a fost orasul Sopron (in limba germana Odenburg) din Burgenland care. pentru acestea Tratatul de la Trianon a consfintit realizarea dreptului la autodeterminare al popoarelor din Transleithania (partea ungara a Dublei Monarhii) si a consfintit o realitate existenta pe teren (majoritatea teritoriilor fusesera deja ocupate de catre fortele armate ale Romaniei. romanii din Transilvania ar fi fost mai favorizati in cadrul Dublei Monarhii decit in statele succesoare.

frontierele de la Trianon au fost consfintite din nou in anul 1947. principiul nationalitatilor s-a 5 . a semnat Tratatul de pace de la Versailles la 28 iunie 1919. Japonia. ce a dus la incheierea oficiala a Primului Razboi Mondial intre fortele Aliate (Franta. prin tratatul de pace din 10 februarie 1947. Germania si Italia. eventual. statul rezultat in urma Primului Razboi mondial. deseori resimtit ca o trauma sau un complex anti-Versailles. Polonia. Tratatul a fost ratificat de catre Liga Natiunilor la 10 ianuarie 1920. Cehoslovacia) si cele ale Puterilor Centrale (Germania. Ministrul de Externe al Germaniei. Italia. suferea o severa limitare a fortelor armate si a fost deposedata de coloniile sale africane si cele de dincolo de ocean. 1940 nordul Transilvaniei. Serbia. a urmarit revizuirea. 1941 teritorii aflate azi in Serbia. Tratatul stipula ca Germania sa-si asume completa responsabilitate pentru declansarea razboiului si sa plateasca mari compensatii (reparatii de razboi) trupelor aliate. In Germania. Hermann Muller. spre exasperarea atat a germanilor. cat si a lui Wilson. Anglia. Tratatul de la Versailles Tratatul de la Versailles din 1919 este un tratat de pace semnat ca rezultat al negocierilor de 6 luni purtate in cadrul Conferintei de Pace de la Paris din 1919. Imperiul Otoman. In plus conform tratatului. 1939 Ucraina subcarpatica. Bulgaria). Austro-Ungaria. Romania. Tratatul este urmarea armistitiului semnat cu luni inainte in padurea din Compiegne. Nu toate cele "14 puncte" ale presedintelui Wilson au fost realizate. Reprezentantii noului Guvern german (Republica de la Weimar) au fost obligati de catre invingatori sa semneze acest tratat. Germania pierdea teritorii in fata tarilor vecine. a contribuit la colapsul Republicii de la Weimar. Desi in perioada 1938-1941 s-a reusit anexarea unor teritorii care apartinusera Dublei Monarhii (1938 sudul Slovaciei. SUA. fie si partiala a Tratatului de la Trianon. un tel important pentru presedintele american Woodrow Wilson. incheiat intre Puterile aliate si Ungaria.Regatul Ungariei. aliindu-se in acest scop cu statele revizioniste. Cu alte cuvinte. in 1933. Conditii Tratatul prevedea crearea Ligii Natiunilor. Liga Natiunilor urma sa arbitreze conflictele dintre natiuni inainte ca ele sa fi ajuns la razboi. ce a pus punct luptelor. altfel luptele aveau sa inceapa din nou. tratatul a cauzat un soc. si la accederea lui Adolf Hitler la putere. care. Croatia si Slovenia).

000 locuitori din Silezia Superioara). Inconsecventa aplicarii principiilor de drept. a dus la frustrarile care au constituit samanta celui de-al Doilea Razboi Mondial.815. doar atunci cand convenea aliatilor victoriosi.zona Hulczyn din Silezia Superioara.zona Soldau din Prusia de Est. . Satisfacerea revendicarilor din partea Frantei a fost obiectivul principal in acest tratat. din secolul XVII pana in 1871).522 km2. 1. pe care Prusia il cucerise in Glasvandul Poloniei.Nordul Schleswigului.800 km2 cu 4. dupa plebiscit. dupa Plebiscitul Schleswig. . a fost redat Danemarcei (3. s-a recunoscut 6 . inclusiv 510 km2 si 26.224. nu si in cazul teritoriilor cu majoritate germana aflate in disputa.000 locuitori. . Prin tratat. respectiv recurgerea la argumentul national doar in detrimentul Germaniei.Alsacia-Lorena (apartinand Frantei. . (in 1905)).000 locuitori (in 1931).214 km2 cu 965.228 km2 sau 3. nu cel national. au fost redate Poloniei dupa Marea Rascoala Poloneza (53.Estul Sileziei Superioare. zona Tonder in Schleswig-Holstein. . cunoscut sub numele de Tratatul de la Saint Germain a reprezentat tratatul de pace incheiat intre Aliatii din Primul razboi mondial si noii creeate Republici a Austriei. a fost redat Poloniei (3.938km2).zona oraselor germane Eupen si Malmedy a fost acordata Belgiei. Tratatul a fost semnat la data de 10 septembrie 1919 de catre reprezentantii Austriei si reprezentantii diplomatici ai 17 state. . Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye Tratatul de pace de la Saint Germain en Laye. Alte prevederi includeau cedarea unor colonii aflate sub dominatie germana si pierderea unor teritorii anexate sau cucerite de catre Germania anterior: . In cazul unor teritorii locuite in majoritate de populatie germana s-a aplicat principiul istoric.aplicat inconsecvent.000 locuitori).majoritatea teritoriului din Marea Poloniei ("Provinz Posen") si estul regiunii Pomerania (Prusia de Vest). prin politica expansionista a lui Ludovic al XIV-lea. a fost acordata Cehoslovaciei (316 sau 333 km2 si 49.000 locuitori). a fost redata Frantei (14. incluzand (calea ferata pe ruta Varsovia-Gdansk) a fost acordata Poloniei (492 km2).

Frontiera cu Statul Sarbilor Croatilor si Slovenilor era stabilita doar in mod partial. regiunea Klagenfurt urmand sa fie atribuita unuia din cele doua state in urma unui plebiscit.independenta Republicii Austria (numita colocvial in acea perioada Austria Germana pentru a se marca diferenta fata de Austro-Ungaria). a fost recunoscuta de jure dezmembrarea Dublei Monarhii. Tratatul este divizat in 14 parti. Cehoslovacia. Cehoslovacia si a Regatul Sarbilor. precum si a teritoriilor care apartinusera Rusiei la data de 1 august 1914 (statele baltice. apartenenta Bucovinei la Romania si a Tirolului de Sud la Italia. partea austriaca a fostei monarhii). Cehoslovacia si Polonia a fost stabilita ulterior incheierii tratatului de pace de la Saint Germain insa constituie recunoasterea internationala a unirii Bucovinei cu Romania. cu exceptia cazului in care Consiliul Ligii Natiunilor ar fi consimtit in acest sens. Croatilor si Slovenilor. Polonia). partea ungara dar populata in special de etnici de limba germana) in Austria. prin constituirea statelor Polonia. Sectiunea a patra (articolele 59-61) consacra renuntarea Austriei in favoarea Romaniei la orice drepturi si titluri asupra partilor fostului Ducat al Bucovinei aflate in componenta Romaniei. De o deosebita importanta era articolul 88. Din acest motiv. Partea a doua defineste frontierele Republicii Austria cu statele vecine: Elvetia. incorporarea Tirolului de Sud in teritoriul statului italian si a Burgenlandului (regiune care in perioada Monarhiei facuse parte din Transleithania. Partea a treia intitulata clauze politice pentru Europa contine in principal o serie de prevederi referitoare la relatiile bilaterale ale Austriei cu statele succesoare ale Dublei Monarhii. Ungaria. Austria se angaja sa recunoasca independenta Cehoslovaciei si Statului Sarbilor. aceasta sectiune defineste zona Klagenfurt in care populatia era mixta (slovena si germana) in care a fost organizat un plebiscit pentru a se stabili vointa majoritatii populatiei de a apartine fie Austriei fie Statului sarbo-croato-sloven. Prima parte este formata din Pactul Ligii Natiunilor. Liechtenstein. Finlanda. Statul Sarbilor. care reprezinta o parte comuna a tratatelor de pace incheiate dupa Primul razboi mondial. care prevedea ca independenta Austriei este inalienabila. Tratatul consfinteste independenta Cehoslovaciei (Cehia facuse parte din Transleithania. Croatilor si Slovenilor (devenit ulterior Iugoslavia) si Italia. se solicita Austriei sa se abtina de la orice actiuni care ar fi compromis 7 . De asemenea. Formularea este ambigua si a fost utilizata deoarece frontierele dintre Romania. Croatilor si Slovenilor. Germania.

Plebiscitul organizat in zona Klagenfurt a aratat ca majoritatea locuitorilor doreau sa ramana in cadrul Austriei. in frontierele stabilite prin Tratatul de la Saint Germain. Austria a fost recunoscuta din nou ca stat independent (suveranitatea deplina a fost recunoscuta prin Tratatul de stat din 1955). inclusiv ofiterii. nu a urmarit contestarea tratatului de pace si revenirea la situatia anterioara. Teritoriul Burgenlandului a intrat in componenta Austriei. statul austriac nu a fost capabil sa plateasca despagubirile fixate prin tratatul de pace. Siamul (Thailanda) si China. insa aceasta posibilitate a fost interzisa de catre invingatori. Dupa al doilea razboi mondial. dar in orasul Sopron (in germana Odenburg). la organizarea transporturilor feroviare intre Austria si celelalte state (deosebit de importanta tinand cont de pozitia Austriei in sistemul feroviar european) etc.000 de militari. Problema unirii cu Germania a ramas pe agenda politica interna austriaca pana in 1938. Celelalte noua parti ale tratatului cuprindeau dispozitii referitoare la despagubirile pe care Austria urma sa le plateasca. la regimul navigatiei pe Dunare. impreuna cu alte opt sate. Partea a patra (interesele austriece in exteriorul Europei) prevedea renuntarea de catre Republica Austria la o serie de tratate si drepturi ale fostei monarhii austro-ungare in relatiile cu Marocul. Majoritatea populatiei si a clasei politice ar fi preferat. Acest articol avea menirea de a interzice unirea Austriei cu Germania (alt stat invins in razboi). Aplicarea si consecintele tratatului Frontierele Austriei cu statele vecine au fost delimitate in anii imediat urmatori. care nu doreau sa intareasca Germania. 8 . Ca urmare a crizei economice care a urmat incheierii razboiului. spre deosebire de toate celelalte state invinse in primul razboi mondial.suveranitatea sa. Partea a cincea (clauze militare) prevedea limitarea capacitatii militare a Austriei la 30. Austria. sa se uneasca cu statul german. cand Austria a fost anexata de Germania nazista a lui Adolf Hitler. Egiptul. s-a organizat in anul 1921 un nou referendum in care s-a decis ramanerea in Ungaria. in primii ani de dupa razboi.

Regatul Unit si Italia au semnat de asemenea o „Intelegere Tripartita” secreta la aceeasi data cu semnarea tratatului depace„Intelegerea Trimpartita” confirma concesiunile petroliere si comerciale britanice din Turcia si transfera fostele intreprinderi germane din Imperiul Otoman unei coroporatii a semnatarilor sus-numitei intelegeri. la insistentele marelui vizir Talat Pasa. una dintre puterile aliate.1978. Delegatii au semnat tratatul in sala de expozitie a fabricii de portelan dinSèvres. in timpul ocupatiei Constantinopolului. Franta Tratatul a fost semnat de patru reprezentanti ai Imperiului Otoman. In cadrul tratatului de la Sevres. Tratatul nu a fost niciodata ratificat de otomani. marele vizir Damat Ferid Pasa. Negocierile de pace au durat peste 15 luni. Din partea Republica Democrata Armeana a semnat 9 . Grecia. ambasadorul Hadi Pasa si ministrul educatiei Resid Halis. Sir George Dixon Grahame a semnat pentru Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei. Imperiul Otoman a reprimit teritoriile pe care le pierduse in fata Imperiului Rus in timpul razboiului din 1877 . care a fost dizolvat de trupele britanice pe 10 august 1920. Tratatul nu a fost trimis pentru ratificare Parlamentului otoman.Tratatul de la Sèvres Tratatul de la Sèvres (10 august 1920) a fost un tratat de pace dintre Imperiul Otoman si Puterile Aliate semnat la sfarsitul Primului Razboi Mondial. fiind incepute la Conferinta de Pace de la Paris. dar au permis fara voia lor aparitia unei puternice miscari nationale turce. Tratatul de la Sèvres a fost anulat practic in cursul Razboiului de Independenta al Turciei. nu a acceptat granitele asa cum au fost trasate de tratat si nu a ratificat niciodata intelegerea[6] . Italia si Regatul Unit au purtat negocieri pentru impartirea Imperiului Otoman. la sfarsitul caruia a fost semnat un nou tratat de pace – Tratatul de la Lausanne din 1923. (Ardahan. La semnarea tratatului de pace nu au participat Statele Unite ale Americii si Rusia. Alexandre Millerand pentru Franta si contele Lelio Bonin Longare pentru Italia. Franta. mult mai favorabil Istambulului. Rusia a fost exclusa datorita semnarii Tratatului de la Brest-Litovsk din 1918. Marile puteri nu au ajuns la o intelegere. Kars si Batumi. Franta. au continuat la Conferinta de la Londra si au ajuns la forma finala a documentului la Conferinta de la San Remo (aprilie 1920). Tratatul de la Versailles cu Germania a fost semnat mai inainte de semnarea celui cu Turcia si a anulat toate concesiunile si drepturile germane acordate de otomani. care aveau imputerniciri depline din partea sultanului Mehmed al VI-lea: Rıza Tevfik. Inca din 1915 insa.

acelasi care semnase si primul tratat al noului stat armean. Tratatul de la Batumi din 4 iunie 1918. Pozitia comuna era aceea conform careia „bolnavul Europei”.000 de locuitori). a decis sa nu participe in niciun fel al impartirea Imperiului Otoman SUA dorea ca semnarea tratatului de pace sa se faca cat mai rapid posibil.Avetis Aharonian. Obiectivele invingatorilor Liderii Frantei. Tratatul stabilea expulzarea Imperiului Otoman din Europa. Prevederile tratatului Tratatul nu facea decat sa dea o forma oficiala intelegerilor secrete la puterilor aliate cu privire la impartirea Imperiului Otoman. Armenia Republica Democrata Armeana a fost recunoscuta international prin semnarea partilor contractante.Regatul Hedjaz Regatul Hedjaz a fost recunoscut international. era pe moarte. Armenia si-a asumat responsabilitatile financiare care decurgeau din transferul teritorial. SUA nu a mai putut decat sa ceara ajutorul influentului premier elen.000 de locuitori. urmata de planta unor compensatii financiare pentru cheltuielile militare pe care le facuse pe fronturile primei conflagratii mondiale. Opinia publica a fost surprinsa atunci cand Aliatii au declarat ca erau de acord cu pastrarea conducerii de la Constantinopole. Imperiul Otoman.000 de locuitori) si Medina (40.Mecca (80. Eleftherios Venizelos. Se parea ca Londra reusise sa alunge „bolnavul Europei” in „patul de boala” din Asia Mica. SUA. Dupa ce Senatul a respins planul presedintelului Woodrow Wilson cu privire la Armenia. orasul fiind in continuare desemnat drept capitala a imperiului. 10 . Regatul isi obtinuse de facto idependenta din cadrul Imperiului Otoman (unde forma vilayetyl Hajaz) cu sprijinul britanic. Acest regat avea o suprafata de aproximativ 260. pentru reincluderea SUA in tratat. De asemenea.000 km2 si o populatie de aproximativ 750. relevate in timpul Conferintei de pace de la Paris din 1919. tratatul servea intereselor politice britanice. al caror Senat respinsese propunerile cu privire la trasarea granitelor Armeniei. Cele mai importante orase erau Locurile Sfinte musulmane . Aceasta a fostr prima recuoastere internationala. Regatului Unit si SUA aveau pozitii diferite cu privire la soarta Imperiului Otoman. sub rezervele conditiilor din tratat.

html http://www.Bibliografie:    http://www.istoria.md http://ro.org 11 .calificativ.wikipedia.ro/referate/referat-Primul_razboi_mondial-rid5810.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful