CURS CUNOASTEREA AUTOVEHICULELOR

2. TRANSMISIA AUTOMOBILULUI ●Definiţie ●Părţi componente ▲Definiţie - transmisia automobilului are rolul de a transmite momentul motor la roţile motoare, modificându-i, în acelaşi timp, si valoarea in funcţie de mărimea rezistenţelor la înaintare. ▲Părţi componente - transmisia automobilului este compusă din: ambreiaj, cutia de viteze, transmisia longitudinală, transmisia principală, diferenţial, arborii planetari si transmisia finală. Ambreiajul - este intercalat intre motor si cutia de viteze, în scopul compensării principalelor dezavantaje ale motorului cu ardere internă ( imposibilitatea pornirii în sarcină şi existenţa unei zone de funcţionare). Cutia de viteze - are rolul să permită deplasarea automobilului cu o gamă variată de viteze, la o aceeaşi turaţie a arborelui motor, obţinerea unui cuplu mărit de pornire, schimbarea sensului de mers şi oprirea automobilului cu motorul oprit. Transmisia longitudinală (cardanică) - are rolul de a transmite momentul motor, fără să-l modifice, de la cutia de viteze la transmisia principală in cazul automobilelor organizate după soluţia clasică, precum şi de la cutia de viteze la reductor - distribuitor şi de la acesta la roţile motoare, şi intre punţi, in cazul automobilelor cu mai multe punţi motoare. Transmisia principala - multiplică şi transmite momentul motor de la arborele longitudinal la diferenţial(cazul automobilelor organizate după soluţia clasică) şi de la arborele secundar al cutiei de viteze la diferenţial (cazul automobilelor organizate după soluţia totul in faţă sau totul in spate). Diferenţialul - este mecanismul ce permite ca roţile motoare ale aceleiaşi punţi să se rotească cu unghiuri diferite, dând astfel posibilitatea ca la deplasarea automobilului în viraje să parcurgă spaţii de lungimi diferite. Arborii planetari - servesc la transmiterea momentului motor de la diferenţial la roţile motoare sau la pinioanele conducătoare ale transmisiei finale. Transmisia finala - amplifică momentul motor transmis roţilor şi, în acelaşi timp, contribuie la micşorarea solicitărilor organelor punţii motoare dispuse înaintea ei.

1

CURS CUNOASTEREA AUTOVEHICULELOR

2.1. AMBREIAJUL • Destinaţie • Clasificare • Parţi componente ▲Destinaţie - serveşte la decuplarea temporară şi cuplarea progresivă a motorului cu transmisia. Decuplarea si cuplarea motorului de transmisie sunt necesare la pornirea din loc a automobilului şi in timpul mersului pentru schimbarea treptelor cutiei de viteze. Ambreiajul serveşte în acelaşi timp şi la protejarea la suprasarcini a celorlalte organe ale transmisiei. Ambreiajul trebuie să îndeplinească o serie de condiţii, şi anume: - să permită decuplarea completă a motorului de transmisie pentru ca schimbarea treptelor să se facă fără şocuri; - să asigure în stare cuplată o îmbinare perfectă între motor si transmisie; - să permită cuplarea suficient de progresivă pentru a evita pornirea bruscă din loc a automobilului; - să necesite la decuplare eforturi reduse din partea conducătorului, etc. ▲Clasificarea ambreiajelor - se face după mai multe criterii: a)După principiul de funcţionare: ambreiaje mecanice( cu fricţiune), hidrodinamice, combinate şi electromagnetice. b) După tipul mecanismului de acţionare: cu acţionare mecanică, hidraulică, pneumatică şi electrică. c) După posibilităţile de utilizare: ambreiaje simple şi ambreiaje duble. AMBREIAJELE MECANICE Aceste ambreiaje funcţionează pe baza forţelor de frecare ce apar între două sau mai multe perechi de suprafeţe sub acţiunea unei forţe de apăsare. ▲Părţile componente ale unui ambreiaj mecanic sunt grupate astfel (fig.32): 1. partea conducătoare formata din: volantul 1, discul de presiune 2, arcurile de presiune 3, pârghiile de debreiere 4 şi carcasa 5. 2. partea condusă formată din: discul condus (de fricţiune) 6 cu garniturile de frecare şi arborele primar 7 al cutiei de viteze (arborele ambreiajului). 3. mecanismul de acţionare este format din manşonul cu rulmentul de presiune 8, furca 9, tija 10, arcul de readucere 11 şi pedala 12. Fig.32: Ambreiaj mecanic

2

.constituie partea principală a cutiei de viteze şi serveşte la modificarea raportului de transmitere.se face după mai multe criterii: a) După modul de variaţie a raportului de transmitere. hidraulic) sau automate (vacuumatic. CUTIA DE VITEZE • Destinaţie • Clasificare • Parţi componente ▲Destinaţie .a obţine variaţii a vitezei de deplasare atât la mersul înainte cât şi la mersul înapoi.2.dispozitivul de fixare a treptelor.).CURS CUNOASTEREA AUTOVEHICULELOR OBS: Mecanismele folosite pentru acţionarea ambreiajelor se pot clasifica după principiul de funcţionare în: neautomate (mecanic. b) După felul mişcării axei arborilor. şase sau chiar mai multe. Mecanismul de acţionare hidraulică este compus din pompă centrala (rezervor. 2. Se compune din doi sau trei arbori pe care sunt montate mai multe perechi de roţi dinţate şi dintr-un carter (fig. cu arbori cu axe fixe. cutiile de viteze pot fi: cu axe fixe sau planetare. d) După modul de schimbare a treptelor de viteze. deoarece sunt simple din punct de vedere constructiv şi mult mai ieftine. cutiile de viteze pot fi: cu trepte sau continue (progresive). 3 . în funcţie de variaţia rezistenţelor la înaintarea automobilului.dispozitivul de zăvorâre a treptelor. ▲Clasificarea cutiilor de viteze . ▲Părţi componente: CUTIILE DE VITEZE ÎN TREPTE Acest gen de cutii de viteze se compune din: .zis. cinci.mecanismul reductor sau cutia de viteze propriu . c) După numărul treptelor de viteze: cu trei trepte. . OBS: La automobile cele mai folosite sunt cutiile de viteze în trepte. cu acţionare automata. .mecanismul de acţionare. patru. cutiile de viteza pot fi : cu acţionare directă. Mecanismul reductor . cilindrul receptor şi conducta de legătură (fig.33). cilindru şi piston). electric). cu acţionare semiautomată.

arbori longitudinali. de încărcătura automobilului şi rigiditatea suspensiei. Albastru .arbore secundar.3. Rosu . El exclude posibilitatea autocuplării şi autodecuplării treptelor. În această treaptă.2. . Mărimea distanţei între cei doi arbori depinde.exclude posibilitatea cuplării simultane. de exemplu) care au axele înclinate sub un anumit unghi. gri.R . Dispozitivul de zăvorâre a treptelor .5.transmiterea momentului motor între doi arbori (cel al cutiei de viteze şi cel al transmisiei. 4 . iar pe de altă parte. cutia de viteze funcţionează cu zgomot redus şi cu randament ridicat. 2.transmisia longitudinală este compusă din: articulaţii cardanice.CURS CUNOASTEREA AUTOVEHICULELOR Fig. roţi dinţate permanent angrenate şi mufe de cuplare (sincronizatoare sau dispozitive tip roată liberă).furci. cuplaje de compensare axială şi paliere intermediare. 1.33: Cutia de viteze cu trei arbori Verde . ▲Părţi componente . Dispozitivul de fixare a treptelor .arbore intermediar. pe de o parte.4.roţi dinţate. TRANSMISIA LONGITUDINALǍ (CARDANICǍ) ●Destinaţie ●Părţi componente ▲Destinaţie .menţine cutia de viteze într-o anumita treaptă sau la punctul mort atât timp cât nu intervine conducătorul auto.3. de denivelările drumului care conduc la oscilaţia părţii suspendate. mov .arbore primar. Cuplarea treptelor la cutiile de viteze se poate obţine prin: roţi dinţate cu deplasare axială. OBS: Cutia de viteze a automobilului dă posibilitatea obţinerii treptei de priză directă atunci când arborele primar se cuplează cu cel secundar cu ajutorul unui manşon (turaţia arborelui secundar este egală cu turaţia arborelui cotit).manşon.serveşte la cuplarea şi decuplarea perechilor de roţi dinţate cu scopul obţinerii diferitelor trepte. Mecanismul de acţionare a cutiei de viteze .

asincrone (cu viteză unghiulară variabilă) şi sincrone (cu viteză unghiulară constantă).bucşe de oţel.flanşă.cruce. Fig. .capace. .34). 14 . din punct de vedere constructiv.plăci. 5 rulmenţi cu role-ace. 12 . ●Cuplajul de compensare axială permite ca distanţa dintre articulaţiile cardanice să varieze. 7 . asincrone de tip deschis (fig. OBS: La automobile. 4 . 6 . articulaţiile cardanice pot fi: .furci.articulaţii cardanice rigide. asincronă de tip deschis 1 .gresor pentru ungerea canelurilor.butuc. 9 .şuruburi .gresor pentru ungerea rulmenţilor.11 . 3 .supapă de siguranţă.articulaţii cardanice deschise.CURS CUNOASTEREA AUTOVEHICULELOR ●Articulaţiile cardanice se împart. ●Arborii longitudinali sunt organe ale transmisiei longitudinale care fac legătura între două articulaţii cardanice. 2. Din punct de vedere al vitezei unghiulare obţinute la arborele condus. 34: Articulaţie cardanică rigidă. . 13 . în: .garnitură de etanşare. 8 . 5 .10 .articulaţii cardanice elastice.articulaţii cardanice închise. cele mai răspândite sunt articulaţiile cardanice rigide. având rolul de a transmite la distanţă momentul motor.

Din punct de vedere constructiv punţile din spate se împart în: . Puntea din spate motoare este compusă din: transmisia principală. transminţând momentul motor de la cutia de viteze la diferenţial.CURS CUNOASTEREA AUTOVEHICULELOR PUNTEA DIN SPATE MOTOARE Are rolul de a transmite momentul motor de la transmisia longitudinală şi forţele verticale de la cadrul (caroseriei) automobilului la roţile motoare. 6 .se folosesc la autocamioane. 2.punţi articulate . arbori planetari. c). forţele de frânare şi momentul de frânare care apar în timpul deplasării autovehiculului. şi transmisii principale duble (multiplicarea momentului motor se face prin două perechi de roţi dinţate).se folosesc doar la unele tipuri de autoturisme.roată melcată .se întâlnesc la unele tipuri de autobuze şi autocamioane. 2) După tipul angrenajelor utilizate. transmisiile principale pot fi: conice. b) angrenaj hipoid (este un angrenaj conic cu dinţi curbi dar cu axele coroanei 1 şi pinionului 2 dezaxate). autobuze şi autoturisme. Tot prin intermediul punţii motoare se transmit cadrului (caroseriei) forţele de tracţiune.transmisiile principale se clasifică după mai multe criterii: 1) După numărul angrenajelor componente se deosebesc: transmisii principale simple (multiplicarea momentului motor se face printr-o pereche de roţi dinţate). diferenţial. În figura 35. de pe axa longitudinală pe cea transversală. cilindrice şi cu melc.d) cu şurub melc . ▲Clasificare .punţi rigide . .realizează schimbarea planului mişcării cu 90º. sunt reprezentate scheme de transmisii principale simple: a) cu angrenaj conic cu dinţi curbi (sunt cele mai răspândite). sau de la arborele longitudinal la diferenţial (asta în funcţie de modul de organizare a automobilelor). transmisia finală şi carter.4 TRANSMISIA PRINCIPALǍ (ANGRENAJUL PRINCIPAL) ●Destinaţie ●Clasificare ●Parţi componente ▲Destinaţie .

2) După principiul de funcţionare: .rulmenţi cu role.piuliţe de reglaj. 15 . 6 . 20 .36: Ansamblul transmisia principală .diferenţiale cu roţi dinţate conice. pe care se montează flanşa 18 ce serveşte la obţinerea legăturii între transmisia longitudinală şi principală. cu dinţi curbi. . roata motoare exterioară parcurge un spaţiu mai mare decât roata motoare interioară virajului . 2 . 3 . 10 . arborele 14 este prevăzut cu caneluri.diferenţiale asimetrice. şi se compune din pinionul de atac 10 şi coroana 1(vezi fig.piuliţă . 3) După valoarea momentului transmis la roţile motoare: . 12. 14 . 13.carter.şaibe de reglaj.16 .diferenţiale simple. De exemplu la autoturismul ARO transmisia principală este cu o singură treaptă.ax sateliţi. .coroană.sateliţi. Fig.la deplasarea automobilului în viraj.flanşă.pinion de atac.diferenţiale simetrice. 17 -deflectoare de ulei. 2. cu roţi dinţate conice. .diferenţiale autoblocabile. 7 pinioane planetare. 8 . 18 .5.semilagăre. 7 . .rulmenţi cu role conice. 11.diferenţial 1 . 5 siguranţe. Pe partea dinspre transmisia longitudinală. ▲Clasificarea diferenţialelor se face după mai multe criterii: 1) După tipul angrenajelor folosite: .carcasă diferenţial.arbore pinion. 9 . 4 .).CURS CUNOASTEREA AUTOVEHICULELOR ▲Părţi componente: În schema de mai jos este reprezentat ansamblul transmisia principală diferenţial. 19 .deci permit rotirea roţilor motrice cu turaţii diferite.diferenţiale cu roţi dinţate cilindrice. DIFERENŢIALUL ●Destinaţie ●Clasificare ●Părţi componente ▲Destinaţie .diferenţiale blocabile.

prin transmisia principală.în mod egal . Fig. simetrice. 8 . La deplasarea în linie dreaptă (pe teren drept). fiind utilizaţi ca piese de legătură pentru a transmite mişcarea de la carcasa diferenţialului la arborii planetari. la unele tipuri de automobile se folosesc diferenţiale blocabile. Mişcarea de rotaţie se transmite casetei diferenţialului 7. formată din pinionul de atac şi coroana 4. Pe carcasa 7 este fixată coroana 4 a transmisiei principale . pe un drum cu aderenţă foarte redusă în timp ce a doua se roteşte. din oţel moale sau bronz. ▲Părţi componente: OBS: La automobile cele mai răspândite sunt diferenţialele simple.şi fac legătura cu pinioanele planetare 9 şi 12. montate liber pe arborii planetari 8 şi 1. . simetric. sateliţii executând în acest caz şi mişcarea de rotaţie în jurul axelor proprii. OBS: Pentru a se evita patinarea unei roţi.de la una la alta. Aceştia sunt în număr de patru (sau doi). iar în carcasă crucea 5 pe care sunt montaţi liber sateliţii 6 şi 10. cu roţi dinţate conice( fig.CURS CUNOASTEREA AUTOVEHICULELOR 4) După locul de dispunere în transmisie: .formând crucea sateliţilor .37:Construcţia şi schema cinematică a diferenţialului simplu. In acest caz pinioanele planetare vor avea viteze unghiulare egale. Şaibele 2 şi 3.diferenţiale dispuse între punţile automobilului cu mai multe punţi motoare.diferenţiale dispuse între roţile aceleiaşi punţi. sateliţii joacă doar rol de pană. diferenţă ce este sesizată şi preluată de sateliţi . servesc la micşorarea frecării pinioanelor planetare a sateliţilor cu carcasa. cu roţi dinţate conice.În cazul executării virajului pinioanele planetare au nevoie de mişcări diferite.37) .

arborii planetari sunt solidarizaţi la rotaţie atât cu pinioanele planetare cât şi cu butucul roţii motoare.CURS CUNOASTEREA AUTOVEHICULELOR 2.6 ARBORII PLANETARI ●Destinaţie ●Clasificare ▲Destinaţie . b) arbori planetari semiîncărcaţi .porţiune conică. Fig. 9 . arborele planetar este canelurilor prevăzute la capătul 1. 3 . arborele planetar se solidarizează la rotaţie cu pinionul planetar tot prin capătul canelat 1.4. Tipuri constructive de arbori planetari Pentru a transmite momentul motor de la diferenţial la roţile motoare. iar butucul roţii prin flanşa 2.38 c.servesc la transmiterea momentului motor de la diferenţial la roţile motoare sau la pinioanele conducătoare ale transmisiei finale.capete canelate. În fig.sunt solicitaţi numai la torsiune (răsucire). arborele planetar solidarizează atât cu pinionul planetar cat şi cu butucul roţii motoare prin intermediul capetelor canelate 1 şi 4. 2.38:Tipuri constructive de arbori planetari.38 b.sunt solicitaţi la torsiune şi parţial la încovoiere.flanşă. În fig. ▲Clasificarea arborilor planetari se face după solicitările la care sunt supuşi: a) arbori planetari total descărcaţi .38a. 1. În fig. iar cu butucul roţii motoare prin intermediul unei pene ce are un locaş pe porţiunea conică 3.

2 . . CARTERUL PUNŢII DIN SPATE ●Destinaţie ●Clasificare ▲Destinaţie . care pot avea unul sau două plane de demontare (fig. Transmisiile finale se utilizează la unele autobuze şi autocamioane grele. fig. cu roţi dinţate cu arbori cu axe fixe. Unele automobile folosesc transmisii finale de tip planetar.39.fig.carter central. Carterul trebuie să asigure o funcţionare corespunzătoare organelor transmisiei în interiorul său.39.capace conice . are o valoare prea mare.grindă 10 .carter central. . *nedemontabile (fig. . Fig. fig.carterul punţii spate cu două plane de separaţie(P1 şi P2). c) După tipul angrenajului. transmisiile finale pot fi dispuse lângă diferenţial sau lângă roţile motoare. a şi b). transmite forţele de la roţile motoare la cadrul automobilului sau la caroserie (în cazul când aceasta este autoportantă).trompe. unde 1 .c). în acelaşi timp. transmisiile finale pot fi: cu roţi dinţate cu arbori cu axe fixe şi planetare. plasate lângă roţile motoare.39: Tipuri constructive de cartere. ▲Clasificarea transmisiilor finale se face după mai multe criterii: a) După numărul treptelor.39a.carterul punţii spate cu un plan de separaţie. 2 . 3 . unde 1 . sudare etc.carter nedemontabil (este carterul punţii motoare de la autocamioanele ROMAN).39b.7 TRANSMISIA FINALǍ ●Destinaţie ●Clasificare ▲Destinaţie .din punct de vedere constructiv. transmisiile finale pot fi: simple şi duble. unde 1 .39c. rezultat prin calcul.reprezintă ultima treaptă de demultiplicare şi se utilizează la automobile la care raportul de transmitere al transmisiei principale. OBS: La automobile se utilizează transmisii finale simple.CURS CUNOASTEREA AUTOVEHICULELOR 2.trompe. b) După locul de amplasare.transmite sarcina verticală de la cadru la roţi şi. ▲Clasificare . care se obţin prin turnare. carterele punţii spate pot fi: *demontabile.

reprezintă unghiul de înclinare a roţii faţă de planul vertical şi care contribuie la stabilizarea direcţiei.)Convergenţa roţilor este necesară pentru a compensa tendinţa de rulare divergentă a lor.să permită stabilizarea mişcării rectilinii (roţile de direcţie.randamentul să fie cât mai ridicat. roţile de direcţie să aibă tendinţa de revenire la poziţia de mers în linie dreaptă.) La automobilele cu puntea motoare în spate.este unghiul de înclinare în plan orizontal a roţii faţă de planul longitudinal al automobilului OBS:1. d) Unghiul de înclinare transversală (laterală) a pivotului . 3. roţile de direcţie se stabilizează (adică capacitatea lor de a-şi menţine direcţia la mersul în linie dreaptă şi de a reveni în această poziţie. împiedicând tendinţa roţilor de a oscila datorită jocului rulmenţilor. şi anume: a) Unghiul de înclinare longitudinală a pivotului (sau unghi de fugă) reprezintă înclinarea longitudinală a pivotului şi se obţine prin înclinarea pivotului în aşa fel încât prelungirea axei lui să întâlnească drumul înaintea punctului de contact al roţii. roţile de direcţie şi pivoţii roţilor fuzetelor de direcţie prezintă anumite unghiuri în raport cu planul longitudinal şi transversal al automobilului.efortul necesar pentru manevrarea direcţiei să fie cât mai redus. 11 . datorită faptului că pivoţii nu sunt aşezaţi în planul roţii. . c) Unghiul de cădere sau de carosaj . după ce virajul s-a efectuat.CURS CUNOASTEREA AUTOVEHICULELOR de profil I. . În scopul asigurării unei bune ţinute de drum a automobilului. b) Unghiul de înclinare longitudinală a pivotului care face ca. SISTEMUL DE DIRECŢIE ●Destinaţie ●Clasificare ●Părţi componente ▲Destinaţie . numit moment de stabilizare a greutăţii. să aibă tendinţa de a reveni în poziţia mersului în linie dreaptă).este unghiul care dă naştere la un moment stabilizator. .sistemul de direcţie serveşte la modificarea direcţiei de deplasare a automobilului.şocurile provenite din neregularităţile căii să nu fie transmise la volan etc. e) Unghiul de convergenţă sau de închidere a roţilor din faţă . 2. cauzată de unghiul de cădere. Condiţiile impuse sistemului de direcţie sunt: . 2 . .partea centrală a carterului.să aibă o construcţie simplă şi să prezinte o durabilitate cât mai mare. după bracare. ei sunt deplasaţi spre interior. există tendinţa de rulare divergentă a roţilor. după ce au fost bracate sau deviate sub influenţa unor forţe perturbatoare. În acest scop. care acţionează asupra roţilor bracate.

. adică roţile caută să închidă în faţă.pivot. levierele fuzetelor 8 şi 14 şi bara transversală de direcţie 7 se numeşte trapez de direcţie. 10 . sistemele de direcţie se clasifică în funcţie de: . .tipul angrenajului.construcţia trapezului de direcţie. 5 . . clasificarea se face în funcţie de: .CURS CUNOASTEREA AUTOVEHICULELOR 3. . 6 bara longitudinală de direcţie (comandă). automobilele pot fi: .construcţia trapezului de direcţie (bara transversală de direcţie dintr-o bucată sau din mai multe bucăţi). b) După tipul mecanismului de acţionare. mecanică cu servomecanism şi hidraulică).cu roţi de direcţie la puntea din faţă. 3 . 7 . d) După locul unde sunt plasate roţile de direcţie. tendinţa este tocmai inversă.melc. 2 . 9.sisteme de direcţie pe dreapta.sisteme de direcţie pe stânga.) La autoturismele care au puntea motoare în faţă. care poate fi anterior sau posterior.ax.sector dinţat.bară longitudinală de direcţie. 12 puntea propriu .leviere.levier de direcţie. 4 .cu roţi de direcţie la ambele punţi. OBS: Patrulaterul format din puntea propriu-zisă 12.zisă.volan. Elementele componente ale sistemului de direcţie se împart în două grupe. ▲Clasificarea sistemelor de direcţie . 11 .braţul fuzetei.raportul de transmitere.13 . pneumatic sau electric. .poziţia trapezului de direcţie în raport cu puntea din faţă.cu roţi de direcţie la puntea din spate. ▲Părţi componente ale sistemului de direcţie sunt prezentate în figura 40 : 1 . şi anume: 12 . .se face după mai multe criterii: a)După locul de dispunere a mecanismului de acţionare a direcţiei: . care poate fi cu bară transversală de direcţie dintr-o bucată sau compusă din mai multe părţi. .tipul comenzii (mecanică.fuzete.14 . c) După particularităţile transmisiei direcţiei. NOTǍ: Sistemele de direcţie acţionate mecanic pot fi cu servomecanism hidraulic. în funcţie de destinaţia lor. 8.

Mecanism de acţionare cu melc globoidal şi rolă.se caracterizează prin faptul că bara transversală de direcţie este fracţionată în două sau mai multe părţi. se utilizează mecanisme de comandă a direcţiei prevăzute cu servomecanisme hidraulice. Fig. contribuind astfel la uşurarea conducerii automobilului şi la amortizarea oscilaţiilor mecanismului de direcţie.braţul fuzetei. Mecanism de acţionare cu şurub.levier de direcţie (comandă). MECANISMUL DE ACŢIONARE A DIRECŢIEI Acest mecanism se clasifică. 4 .levierele fuzetelor. TRANSMISIA DIRECŢIEI Construcţia transmisiei direcţiei este determinată de tipul constructiv al punţii din faţă şi de locul unde sunt amplasate roţile de direcţie.transmisia direcţiei. Dacia 1310 şi OLTCIT).) . .bară transversală de direcţie. 2 bară longitudinală de direcţie. în: 1. b) Transmisia direcţiei în cazul unei punţi articulate .) . în funcţie de elementele prin care se transmite mişcarea de la volan la axul levierului de direcţie. 3 . 7 . Acestea reduc forţa necesară pentru manevrarea volanului.41).mecanismul de acţionare sau comandă a direcţiei. cu ajutorul căreia mişcarea este transmisă de la levierul de direcţie la fuzetele roţilor. 3. OBS: La unele autobuze şi autocamioane de mare capacitate şi unele autoturisme de clasă superioară.41: Transmisia direcţiei în cazul unei punti rigide. 1 . 5 .acest gen de mecanism se utilizează la autoturismele cu suspensie independentă a roţilor şi bară transversală de direcţie (ex. 13 . care serveşte la transmiterea mişcării de la volan la levierul de direcţie.CURS CUNOASTEREA AUTOVEHICULELOR 1. 2. Mecanism de acţionare cu pinion şi cremalieră. 6 . 2.mecanism de acţionare.fuzete. piuliţă şi sector dinţat (cu bile recirculate). a) Transmisia direcţiei în cazul unei punţi rigide .la aceasta bara transversală de direcţie este executată dintr-o singură bucată (fig.

Servomecanismul hidraulic se compune în general din: caseta de direcţie (în care se găseşte şi servomecanismul).42). 3 .suspensii cu roţi dependente. elementelor elastice: 14 .suspensii cu caracteristica elastică nelineară. 1 .suspensii cu caracteristică elastică lineară. servomecanismul este realizat separat de mecanismul de acţionare a direcţiei. .42: Transmisia direcţiei la mecanismul de acţionare cu pinion şi cremalieră. Suspensia automobilului realizează legătura elastică între cadru sau caroserie şi punţi.se face după mai multe criterii: .CURS CUNOASTEREA AUTOVEHICULELOR pentru a permite separat. a fost înlocuit cu o cremalieră. 2 . După caracteristica . se deosebesc două tipuri de servodirecţii: . având mişcare de translaţie (fig.suspensii cu roţi independente. 1. contribuind astfel la uşurarea conducerii automobilului şi la amortizarea oscilaţiilor mecanismului de direcţie. trepidaţiilor şi oscilaţiilor dăunătoare. 2. oscilaţii pe verticală (cazul autoturismelor cu suspensie independentă a roţilor din faţă). ▲Clasificarea suspensiilor . rezervorul de ulei şi conductele de legătură.are rolul de a asigura confortabilitatea pasagerilor şi de a proteja încărcătura şi organele componente împotriva şocurilor. Fig.al doilea tip de servodirecţie are servomecanismul într-un corp comun cu mecanismul de acţionare a direcţiei.braţele fuzetelor. cât şi la unele autoturisme de clasă superioară.cremalieră. el acţionând asupra organelor transmisiei direcţiei. fiecărei roţi. sau direct cu roţile automobilului. OBS: La unele tipuri de autocamioane şi autobuze de mare capacitate. având o mişcare de rotaţie. În funcţie de modul de realizare a servomecanismului. După tipul punţii: . pompa de înaltă presiune. cauzate de neregularităţile drumului. În cazul transmisiei direcţiei la mecanismul de acţionare cu pinion şi cremalieră.bare laterale. Acestea reduc forţa necesară pentru manevrarea volanului. levierul central. . se utilizează mecanisme de comandă a direcţiei prevăzute cu servomecanisme hidraulice. 4 SUSPENSIA AUTOMOBILULUI ● Destinaţie ●Clasificare ●Părţi componente ▲Destinaţie .la primul tip.

52). Fig.se utilizează la autoturisme şi la unele autobuze.foi secundare. dispozitive de ghidare. acest gen de suspensie.bulon central de strângere a foilor de arc. 4 şi 5 . 1 . amortizoare şi stabilizatoare.52: Arcul în foi. Dispozitivele de ghidare . 15 . 2. 3. Avantajul principal îl constituie faptul că.pot fi tip burduf. OBS: La automobile cele mai răspândite amortizoare sunt sub formă telescopică. Cele întâlnite la automobile sunt: a) arcurile în foi (fig.foaia principală. 3 .se utilizează în special la suspensiile independente.au rolul de a amortiza oscilaţiile caroseriei şi ale roţilor. c) arcuri bare de torsiune (fig.servesc pentru micşorarea sarcinii dinamice rezultate la trecerea roţilor peste neregularităţile drumului. în suspensia automobilelor moderne se montează amortizoare hidraulice.braţe .bride ce împiedică deplasarea laterală a foilor. Elementele elastice . tip diafragmă pentru suspensia faţă. determinând cinematica roţilor faţă de cadru sau caroserie. în funcţie de sarcină şi starea drumului. 7 . tip diafragmă pentru suspensia spate. Amortizoarele pot fi folosite la ambele punţi ale automobilului sau numai la puntea din faţă (soluţie întâlnită mai ales la autocamioane).transmit componentele longitudinale şi transversale ale forţelor de interacţiune. 2.53: Schema suspensiei cu bare de torsiune dispuse transversal. b) arcurile elicoidale . 6 . Fig.suspensia unui automobil cuprinde: elemente elastice. 3. 1.bare de torsiune.53) . Amortizoarele .CURS CUNOASTEREA AUTOVEHICULELOR ▲Părţi componente . d) elemente elastice pneumatice . permite reglarea automată a nivelului caroseriei faţă de sol. Pentru amortizarea rapidă a oscilaţiilor. 2. precum şi momentele acestor forţe. 1 . şi oferă posibilitatea de reglare a poziţiei suspensiei. care pot fi monotubulare sau bitubulare .

starea pneurilor cât şi timpul de reacţie a conducătorului auto.reducerea vitezei automobilului până la o valoare dorită sau chiar oprirea lui. În practică.bară în formă de U. 4 . fără a modifica caracteristicile suspensiei.bucşe de cauciuc. 5 . Spaţiul de frânare este influenţat de o serie de factori. tipul frânei propriu . Elementele stabilizatorului sunt (fig.menţinerea constantă a vitezei automobilului în cazul coborârii unor pante lungi. 3 plăci de sprijin.54: Stabilizator montat la puntea din faţă.după locul de dispunere a frâne montate pe transmisie frânelor frâne cu discuri 16 . pe un drum orizontal sau în pantă. .sistemul de frânare serveşte la: .54): Fig. OBS: Efectul frânării este maxim când roţile sunt frânate până la limita de blocare.CURS CUNOASTEREA AUTOVEHICULELOR 4 . Stabilizatoarele .se face după mai multe criterii: frâne de serviciu (de picior) 1. condiţiile de drum.tije. după posibilităţile de utilizare frâne de parcare (de mână) frâne montate pe roţi 2. Cu ajutorul stabilizatorului se poate reduce înclinarea laterală a caroseriei cu 20…30%.imobilizarea automobilului în staţionare. fără însă a mări rigiditatea suspensiei. ca: viteza de deplasare. eficienţa frânelor se apreciază după distanţa pe care se opreşte un automobil având o anumită viteză. . Eficacitatea sistemului de frânare asigură punerea în valoare a performanţelor de viteză ale automobilului.arcuri. 5. ▲Clasificarea sistemelor de frânare .zise.au rolul de a reduce înclinările laterale ale autovehiculelor în viraje. 2 . 1 . SISTEMUL DE FRÂNARE ●Destinaţie ●Clasificare ●Părţi componente ▲Destinaţie .

saboţi. 1 . după construcţia propriu-zise frânelor frâne cu saboţi frâne cu bandă frâne cu tambur (radiale) 4. între tamburi şi saboţi apar forţe de frecare ce dau maştere la un moment de frânare (Mf) care se opune mişcării automobilului.pârghie. se roteşte şi apasă saboţii 3 asupra tamburului 2. cama 6.43) şi sunt foarte răspândite la automobile.5 .pasiv) pot fi articulaţi (cazul a şi b din fig. 4.2 saboţi. 6 .tambur.b) acţionarea saboţilor 1 şi 2 se 17 .roata. la care saboţii (unul primar .CURS CUNOASTEREA AUTOVEHICULELOR 3. 4 . 3 .camă. În figura 44.a): 1.44 cazul c).) frâna simplex. 5 . 6 tambur . 8 . Excentricele 4 şi 5 servesc la reglarea jocului dintre saboţi şi tambur.43: Frâna cu tambur şi saboţi interiori. La apăsarea pedalei 7. OBS: Frână simplex cu saboţi flotanţi se foloseşte la puntea din spate a autoturismului Dacia 1310.44: Frâna simplex În figura 44.activ şi unul secundar . prin intermediul pârghiei 8.. 7 pedală.sunt simple din punct de vedere constructiv (fig. 2 .arc. Fig.puncte de articulaţii a saboţilor. după mecanismul de acţionare frâne cu servoacţiune frâne cu acţiune mixtă ▲Părţi componente Sistemul de frânare se compune din frânele propriu-zise şi mecanismul de acţionare a frânelor. Tipuri uzuale de frâne cu tambur şi saboţi interiori: 1. 3 . Fig.excentrice.reazeme.Astfel. după forma piesei care se frâne cu disc (axiale) roteşte frâne combinate frâne cu acţionare directă 5.44) sau flotanţi( fig. FRÂNELE PROPRIU-ZISE sunt de tipul: a) cu tambur şi saboţi interior .

în timpul funcţionării apasă pe tamburul 6.frâne cu disc de tip închis (utilizate la autobuze şi autocamioane) . După principiul de funcţionare.) frâna duo-duplex. ACTIONAREA MECANICǍ A FRÂNELOR La automobilele actuale. cel posterior fiind acţionat de cel anterior. Capetele saboţilor. repartizare uniformă a presiunii pe saboţi etc. 3. electropneumatică etc. randament ridicat. acţionarea mecanic este limitată numai la frânele de staţionare. la care ambii saboţi au câte un dispozitiv de acţionare. Dacia 1300). putând fi uşor ermetizată.) frâna duplex.c) saboţii 4 şi 5 sunt articulaţi la un punct comun fix 3. OBS: În cazul în care saboţii sunt primari numai la mersul înainte.CURS CUNOASTEREA AUTOVEHICULELOR face prin intermediul camei 4. Frâna servo este utilizată la unele autoturisme de capacitate cilindrică mare. cu opriri dese. În cazul figurii 44. iar în cazul în care saboţii sunt primari pentru ambele sensuri de mers. c) frâne suplimentare (dispozitive de încetinire) . Sistemele de acţionare hidraulică pot fi: 18 . datorită avantajelor pe care le prezintă: construcţie simplă. . la care ambii saboţii lucrează cu efect de autoamplificare (ca saboţi primari). . 2.au avantajul unei bune protejări împotriva pătrunderii apei şi murdăriei. ACŢIONAREA HIDRAULUCǍ A FRÂNELOR Aceasta este cea mai folosită la automobile. ARO). frâna se numeşte duo-servo. care poate fi pneumatică. electrodinamice şi hidrodinamice.frâne cu disc de tip deschis (utilizate la autoturisme gen OLTCIT.cu acţionare directă. care la rândul lor se clasifică în : . prin intermediul a două pârghii articulate oscilante 1 şi 2 (saboţi flotanţi). care poate fi mecanică sau hidraulică. sau circulaţiei pe drumuri de munte .unde trebuie să coboare pante lungi. frâna se numeşte uni-servo. şi pot fi cu sau fără efect servo. MECANISMELE DE ACŢIONARE ALE SISTEMULUI DE FRÂNARE Comanda frânelor se poate face: . . si au rolul de a permite scăderea gradului de solicitare a frânelor de serviciu.cu servoacţiune. b) frâne cu discuri. 4. Pentru menţinerea frânei în stare acţionată se prevede un sistem de blocare cu clichet (ex. destinate transportului urban.) frâna servo (frâna de amplificare).cu acţionare mixtă. la care saboţii sunt ambii primari. ele pot fi: de motor.se folosesc la autovehiculele cu masă mare.

Principiul de funcţionare se bazează pe transmiterea forţei de acţionare. prin cele două pistonaşe 4 acţionează saboţii cu garnituri de fricţiune 2. . care prin două plăcuţe cu garnituri de fricţiune frânează discurile 16. care prin elementele pompei centrale 7.pistonul pompei. 7 .cilindrii receptori.etriere. care trimite lichidul din compartimentul 4.discuri.8 .11.46:Schema acţionării hidraulice cu circuit dublu. exercita de conducător asupra pedalei.cilindru (pompa centrală). 16 .4 . Acţionarea hidraulică cu circuit dublu . 13 pedală. creează presiune asupra lichidului .compartimente. 17 .pistonaşe. La acţionarea hidraulică cu un circuit frânarea se realizează prin acţionarea asupra pedalei 13. 10.pompa centrală.46: Fig. 5. 1.acesta este transmis prin conductele 5 şi 11 la etriere.tijă. Când ambele circuite sunt în perfectă stare. 8 frâne. 7.părţile componente ale acţionării hidraulice se regăsesc în fig. 9 .conducte. 6 . deplasând.45. prin supapa de refulare de la pompa centrală 7. 12 . 19 .cu circuit dublu (OLTCIT). pistonul 1 împinge lichidul din compartimentul 3 în conducta 5.14 .2 .arcuri. frânând tamburii. 5.6 . Fig.cu un circuit (Dacia 1310) . 3. prin intermediul arcului 3 şi pistonul 2 spre dreapta.fig. Aceştia .3.45: Schema acţionării hidraulice cu un circuit 1. În acelaşi timp.pistonaşe ale pompei centrale.conducte.limitator de presiune.rezervorul pompei centrale. lichidul este transmis sub presiune către cilindrii receptori 6. lichidului de frână închis în instalaţia sistemului şi folosirea presiunii dezvoltate în masa lichidului pentru acţionarea cilindrilor de frână. la cilindrii de frână. 9 . 4 . prin conducta 6. 2 saboţi cu garnituri de etanşare. 15 .CURS CUNOASTEREA AUTOVEHICULELOR .

servomecanismul pneumatic.se utilizează la autobuzele şi autocamioanele prevăzute cu o sursă de aer comprimat. Acesta are rolul de a asigura o creştere suplimentară a presiunii lichidului din conducte. se clasifică în: . apăsată pe pedală. nu asigură o frânare suficient de eficace.A.S. Sistemele de acţionare pneumatică.sistem de frânare cu mai multe conducte . care utilizează energia aerului comprimat. Cele mai răspândite tipuri de servomecanisme. sau de la o pompă de vacuum. unde forţa de frânare trebuie să fie mare. a cărui construcţie depinde de numărul punţilor motoare şi de modul cum se realizează frânarea remorcii. deoarece forţa conducătorului. debitat de un compresor antrenat de motorul automobilului . prevăzute cu frâne cu disc. precum şi la unele autocamioane uşoare. ACŢIONAREA HIDRAULICǍ CU SERVOMECANISM La automobilele cu greutate mare şi la autoturismele de clasă mijlocie şi mare.CURS CUNOASTEREA AUTOVEHICULELOR OBS: În cazul unei defecţiuni la unul din cele două circuite. pe automobilele destinate tractării de remorci. acţionarea hidraulică este asociată cu un servomecanism. fie pentru deschiderea uşilor etc. în funcţie de numărul de conducte ce servesc la frânarea remorcilor. ACŢIONAREA PNEUMO-HIDRAULICǍ Acest tip de acţionare se întâlneşte.una dintre conducte serveşte la alimentarea cu aer a rezervorului de pe remorcă. în special. care utilizează energia depresiunii create în colectorul de admisie al M. La acţionarea hidraulică nu este permisă prezenţa aerului în circuit deoarece se reduce eficienţa frânării. la cele cu remorci. ACŢIONAREA PNEUMATICǍ Această acţionare foloseşte pentru frânare energia aerului comprimat şi se întrebuinţează la autocamioanele grele. prin una sau două conducte de legătură.se utilizează la autoturismele cu capacitate cilindrică medie şi mare. iar celelalte pentru punerea în funcţiune a frânelor remorcii. fie pentru frânarea remorcilor.sistem de frânare cu o conductă.servomecanismul cu depresiune (vacuumatic). . antrenată de motorul automobilului . 20 . Automobilele ROMAN utilizează acest sistem de acţionare. sunt următoarele: . precum şi la autobuze. La acţionarea pneumatică forţa conducătorului este numai pentru a comanda intrarea în funcţiune a frânelor şi intensitatea frânării. . aceasta se observă prin mărirea cursei pedalei.

4 . ce foloseşte aerul comprimat.regulator de presiune. pentru obturarea galeriei de evacuare a gazelor printro clapetă.cilindru pneumatic. ce intră în acţiune simultan. să nu îngheţe. ●Cilindrii de frână .realizează punerea în mişcare a camei de acţionare a saboţilor. 8 . Frâna de staţionare (frâna de mână) . se utilizează cilindrul dublu de frână.este prevăzută cu două circuite independente. 3 pompa de lichid antigel. pentru orice regim de turaţie al compresorului. ●Regulatorul de presiune . respectiv cu cursa unghiulară a pedalei. blochează admisia combustibilului în motor. 7 . OBS: Cilindrii dubli de frână din sistemul de frânare cu comandă pneumatică (pentru roţile din spate) sunt acţionaţi atât de frâna de serviciu.robinet al frânei remorcii.are rolul de a debita în instalaţia de frână mici cantităţi de lichid cu punct de îngheţare coborât. ca urmare a destinderilor bruşte ale aerului comprimat. dar şi a mecanismului de frânare al remorcii sau semiremorcii. ●Aparatul antigel . 10. 9 .supapă pentru eliminarea apei provenită din condensarea aerului. 12 . Frâna de motor .este o frână pneumatică.47: Schema de principiu a acţionării pneumo hidraulice utilizate la automobilele ROMAN cu o punte motoare. cât şi de frâna de ajutor. ●Compresorul . 6 robinet distribuitor. astfel încât apa provenită din condensare. este reprezentată schema de principiu a sistemului de frânare de la autocamionul ROMAN cu o punte motoare. Fig. ●Robinetul distribuitor .are rolul de a asigura o presiune de acţionare proporţională cu efortul la pedală. 1 . La autocamioanele ROMAN prevăzute cu frână de mână fără tijă.11 semicuplaj. 5 .compresor.CURS CUNOASTEREA AUTOVEHICULELOR Frâna de serviciu (frâna de picior) . În figura 47. în momentul apăsării pe pedala de frână.are rolul de a menţine o presiune prescrisă în sistemul de conducte al sistemului de frânare. foloseşte aerul comprimat pentru acţionarea mecanismelor de frânare de la roţile punţii din spate. 2 .cilindru hidraulic.robinet al frânei de mână.are rolul de a aspira aer din atmosferă sau din galeria de admisie a motorului şi de a refula aerul comprimat către rezervoarele sistemului de frânare. 21 .este comandată printr-o supapă acţionată de picior.cilindru dublu de frână.supapă de siguranţă.

dar şi ca element de ghidare.îndeplinesc funcţia de element de susţinere şi de element motor.îndeplinesc numai funcţia de element de susţinere. 6 . Fig. .roata automobilului se compune dintr-o parte rigidă (roata propriu-zisă) şi o parte elastică (pneul). iar ca element motor şi ca element de susţinere trebuie să consume o cantitate de energie cât mai mică pentru rostogolire. astfel încât dacă în unul presiunea scade. Roata propriu-zisă are următoarele părţi componente: janta.roţi de direcţie . 2 . ▲Clasificare . 3 . 5 .ajută la deplasarea tractorului prin angrenarea cu solul. 1 .se utilizează la autocamioane şi autobuze. elementele de legătură ale butucului cu janta şi capacul de roată (fig. în funcţie de destinaţie.plate (fig.servesc ca element de susţinere. butucul.janta.are rolul de a separa cele două circuite de frânare (I şi II). ROŢILE AUTOMOBILULUI ●Destinaţie ●Clasificare ●Părţi componente ▲Destinaţie . deblocarea se realizează prin armarea manuală a resorturilor de acumulare din cilindrii dubli de frână. indiferent de condiţiile de aderenţă. Acest sistem acţionează în colaborare cu sistemul de frânare clasic.roţi combinate .este partea roţii pe care se montează pneul.48: Construcţia roţii cu disc. .capac. ●Supapa de siguranţă . a şi b) .arcuri lamelare. Janta .disc. în: .48).49.adânci (fig. c) . OBS: Sistemul de frânare cu dispozitive antiblocare (sistemul ABS) .îndeplinesc funcţia roţilor motoare şi a roţilor de ghidare. ▲Părţi componente . în circuitul al doilea să rămână la valoarea dată de regulator. .şuruburi. 6.49.CURS CUNOASTEREA AUTOVEHICULELOR Când roţile unui autocamion sunt blocate. . datorită lipsei aerului în instalaţia pneumatică. Jantele de automobile sunt de două feluri: .are rolul de a evita blocarea roţilor.roţi de susţinere .roţile automobilului se clasifică. 4 butuc.roţi motoare . 22 .se utilizează la toate autoturismele moderne.

acesta nu se perforează ci se întinde .pneuri obişnuite (cu carcasa 4. ce se găseşte pe suprafaţa interioară. 49: Tipuri de jante. După elementele .inel de închidere Pneul . 2 .pneuri pentru autoturisme.se utilizează la autocamioane şi autobuze. După tipul carcasei diagonală).pneuri cu carcasa radială.se utilizează la autoturisme şi tractoare. .pneuri pentru autocamioane şi autobuze.bordură fixă. 23 . OBS: 1) La pneurile fără cameră de aer. Aceste pneuri prezintă o siguranţă mai mare în circulaţie deoarece. . componente: . în cazul intrării unui corp străin. 2) Pentru a se evita uzura anormală a anvelopelor şi rulmenţilor.pneuri de presiune înaltă ( între 3-7.pneuri de joasă presiune (între 1.bordură demontabilă. roţile se echilibrează static şi dinamic.pneuri fără cameră. .5 2. Clasificarea pneurilor autovehiculelor se face după mai multe criterii: . După presiunea interioară: bar) . . 3. 3 canal al jantei.CURS CUNOASTEREA AUTOVEHICULELOR Fig. 1. şi asigură contactul cu calea de rulare. 4 .pneuri cu cameră.are rolul de a reduce şi amortiza şocurile produse în timpul deplasării autovehiculului.produce o autoetanşare.4-3 bar) . După destinaţie: . . .pneuri pentru autovehicule speciale. etanşarea cu janta este asigurată de un strat de cauciuc moale.

SR. HR şi VR anvelope radiale de autoturisme pentru viteze până la 210 km/h. unde: . . d . BuSbDas .anvelopă de autocamion ranforsată pentru regim greu de funcţionare.lăţimea secţiunii anvelopei (balonajul).inel metalic.51: Dimensiunile pneurilor .diametrul de aşezare al talonului care corespunde cu diametrul jenţii.talon. SR .diametrul exterior al pneului. 3 .diametrul jantei. OBS: Notarea anvelopelor se face pe flancuri pentru identificarea acestora.Das . . sau BuDb Das / NpPR STAS Nr. H .carcasă. 24 .anvelopă pentru viteze mari.NpPR STAS Nr. Bu .Das / Np PR STAS Nr. VR şi HD (R -anvelopă în construcţie radială. 4 strat amortizor (breker).bandă de protecţie. R. 6 flancuri. HR.50: Părţile componente ale unui pneu. D . 2 .lăţimea pneului. şi se exprimă în mm sau inci.anvelopă pentru viteze foarte mari. Exemple: 9.Bu .6 SR 13 STAS 9091 1-76. Fig. HD . Fig. : 1.bandă de rulare.00 . 7 . 8 . 5 . Se deosebesc două tipuri de notaţii: Bu .numărul de pliuri echivalente (PR).este o simbolizare care poate avea formele S. . 5.20 / 14 PR STAS 8485/2-77.cameră. S .Sb .CURS CUNOASTEREA AUTOVEHICULELOR Părţile componente ale unui pneu sunt reprezentate în figura 50. Dimensiunile pneurilor sunt reprezentate în figura 51. care arată rezistenţa carcasei anvelopei.anvelopă radială de autoturism pentru viteze până la 180 km/h.Np .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful