Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului Republicii Moldova Universitatea de Stat din Moldova Facultatea Ştiinţe Economice

Lucrare individuală nr.1
Tema: Diagnosticul situaţiei financiare a entităţii economice S.A. “Floarea – Carpet”
la disciplina Gestiunea financiară a întreprinderii

CHIŞINĂU 2011

CUPRINS
1. Analiza situaţiei patrimoniale a entităţii. 2. Aprecierea evoluţiei în dinamică, structurii şi stabilităţii surselor de finanţare. 3. Analiza lichidităţii.
4. 5. 6. 7.

Analiza ratelor gestiunii financiare. Evaluarea rentabilităţii. Analiza fluxului mijloacelor băneşti. Diagnosticul riscului de insolvabilitate în baza metodei scorurilor.

1. Analiza situaţiei patrimoniale a entităţii.
Pentru a desfăşurarea activităţii economico-financiare, întreprinderea îşi formează patrimoniul, care reprezintă totalitatea resurselor economice controlate de agentul economic. Analiza situaţiei patrimoniale presupune examinarea activelor controlate de întreprindere, indiferent de sursele de finanţare a acestora. Necesitatea analizei situţiei patrimoniale rezultă din importanţa informaţiei obţinute în urma analizei pentru elaborarea deciziilor de diferit gen . În vederea aprecierii situţiei patrimoniale se studiză mărimea şi evoluţia resurselor economice, reflectate în activul bilanţului contabil. La această etapă iniţială de analiză pot fi calculate atît abaterile absolute, cîi şi indicii relativi, adică ritmul sau sporul creşterii activelor disponibile faţă de perioada precedentă. Vom efectua aprecierea generală a mărimii şi evoluţiei patrimoniului la S.A. „Floarea-Carpet” în comparaţie cu dinamica veniturilor din vînzări şi a rezultatului financiar (profitului) pînă la impozitare. Se compară ritmurile de modificare a acestora în timp. Raportul optimal dintre cei trei indicatori este considerat: RPI >RVV > RA > 100%, unde: RPI – ritmul de modificare a profitului pînă la impozitare, % RVV - ritmul sporului veniturilor din vînzări, % RA – rimtul de modificare a valorii activelor, % În calitate de sursă informaţională pentru analiza situaţiei patrimoniale serveşte bilanţul contabil (forma nr.1) şi raportul despre profit şi pierdere (forma nr.2).

Analiza mărimii şi evoluţiei patrimoniului S.A. „Floarea-Carpet” în perioada 2009-2010 Tabelul 1 Nr. crt. A 1. 2. 3. La finele anului, lei 2009 2010 1 2 104530623 75068514 3055906 107263249 79724491 3354844 Ritmul creşterii, % 3=2:1*100 102,614 106,202 109,782

Indicatori B Valoarea totală a activelor Venituri din vînzări Profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare

Concluzie: Din datele tabelului 1 rezultă că în dinamicî se evidenţiază o tendinţă pozitivă de creştere a patrimoniului. Concomitent cu creşterea activelor la întreprindere, observăm o creştere atît a veniturilor din vînzări, cît şi a profitului pînă la impozitare. Aceasta atestă faptul că patrimoniul

disponibil la entitatea economică este utilizat eficient, deoarece ritmul de creştere a veniturilor depăşeşte pe cel al activelor. Raportul optimal dintre cei trei indicatrori se respectă: RPI >RVV > RA > 100%

Pentru studierea structurii patrimoniului întreprinderii pe larg se foloseşte o astfel de metodă de examinare a informaţiei din rapoarte financiare ca analiza pe verticală. Aceatsă metodă cuprinde calcularea ponderii fiecărui element component în totalul activelor. Vom studia structura patrimoniului la S.A. „Floarea-Carpet” prin metoda de analiză pe verticală. Analiza structurii patrimoniului S.A. „Floarea-Carpet” pentru anii 2009-2010 Tabelul 2 Nr. Crt. Grupa activelor A B 1 Active nemateriale Active materiale 2 pe termen lung Active financiare 3 pe termen lung Alte active pe 4 termen lung Stocuri de mărfuri 5 şi materiale Creanţe pe termen 6 scurt 7 8 9 Mijloace băneşti Alte active curente Total active Anul 2009 lei Cota, % 1 2=1:∑1*100 82814 0,079 69518088 66,505 34900 71016 21678211 12114365 982013 49216 104530623 0,033 0,068 20,739 11,589 0,939 0,047 100 Anul 2010 lei Cota, % 3 4=3:∑3*100 135437 0,126 71187211 66,367 34900 51213 22977331 12473196 294968 108993 107263249 0,033 0,048 21,421 11,629 0,275 0,102 100 Devierea cotei, % 5= 4-2 +0,047 -0,138 -0,001 -0,020 +0,683 +0,039 -0,664 +0,055 x

Concluzie: În baza calculelor efectuate putem menţiona faptul că în structura patrimoniului entităţii economice prelevează activelele materiale pe termen lung, care ocupî o pondere de aproximativ 66 p.p. Însă se observă reducerea absolută şi relativă a acestei grupe de active, această fiind nesemnificativă. O pondere mai mică în totalul activelor îi revine stocurilor de mărfuri şi materiale şi creanţelor pe termen scurt. Acestea, comparativ cu activele materiale pe termen lung, denotă o majorare absolută şi relativă. De asemenea se observă o reducere semnificativă a mijloacelor baneşti, în anul curent faţă de precedent, ceea ce se apreciză negativ. Reducerea semnificativă a mijloacelor băneşti a cauzat formarea unui flux net total negativ, adică întreprinderea plăteşte mai mult decît încasează. Restul modificărilor survenite în structura patrimoniului nu au fost atît de însemnate.

Pentru studierea structurii patrimoniului întreprinderii poate fi folosită şi metoda ratelor. În acest scop se calculează şi se interpretează un şir de rate, care caracterizează structura patrimoniului după diverse criterii. Vom studia structura patrimoniului la S.A. „Floarea-Carpet” prin metoda ratelor. Pentru aceasta vom avea nevoie de următorii indicatori: Tabelul 3 Indicatori Anul 2009 Anul 2010 Active pe termen lung,lei 69706818 71408761 MF la valoarea de bilanţ, lei 61898890 68475788 Active curente 34823805 35854488 Valoarea MF intrate în cursul perioadei de gestiune, lei 1667198 8681160 Valoarea de inventar a MF la sfîrşitul 15680255 perioadei, lei 2 165482950 Uzura MF calculată în cursul perioadei de gestiune, lei 1919437 2103500 Alte active ce au adus venituri, lei, inclusiv: a) active financiare 34900 34900 b) alte active pe TL 71016 51213 c) alte active curente 49216 108993 TOTAL 155132 194106

Analiza ratelor de structură a patrimoniului S.A. „Floarea-Carpet” pentru anii 2009 – 2010 Tabelul 4 Indicatorul Algoritmul de calcul
Active pe termen lung

2009

2010

1. Rata imobilizărilor 2. Rata patrimoniului cu destinaţie de producţie 3. Rata compoziţiei tehnice a activelor 4. Coeficientul de

Total active MF la valoarea de bilanţ + SMM Total active MF la valoarea de bilanţ Active curente Valoarea MF

0,667

0,666 0,853

0,800

1,777 0,01

1,910 0,052

intrate în cursul perioadei de gestiune

reînnoire a mijloacelor fixe

5. Rata medie de acumulare a uzurii mijloacelor fixe

Valoarea de inventar a MF la sfîrşitul perioadei Uzura MF calculată în cursul perioadei de gestiune Valoarea de inventar a mijloacelor fixe sfîrşitul perioadei Mijloace băneşti

0,02

0,013

6. Rata activelor perfect lichide

Total active MF + SMM + Alte active ce au adus venituri

0,009

0,003

7. Rata activelor ce au adus venituri

Total active

0,801

0,854

Concluzie: Calculul coeficienţilor structurii patrimoniului permite constatarea următoarelor concluzii. Structura patrimoniului se caracterizează prin rata ridicată de imobilizare a activelor (67%). Rata sporită a patrimoniului cu destinaţie de producţie atestă o situaţie pozitivă a structurii activelor. Astfel, din totalul activelor controlate de întreprindere la sfirşitul anului 85% pot fi folosite direct în activitatea operaţională. Creşterea acestei rate cu 5% se apreciază pozitiv , fiidcă contribuie la sporirea volumului activităţii. Comparînd coeficientul de reînnoire a mijloacelor fixe cu rata medie de acumulare a uzurii denotă faptul că întreprinderea în perioada precedentă a folosit o parte din resursele proprii de finanţare destinate reînoirii mijloacelor fixe pentru alte scopuri, deoarece coeficientul de reînnoire a mijloacelor fixe > rata medie de acumulare a uzurii. În anul de gestiune situaţia este opusă: calculele ne arată că întreprinderea a utilizat pe deplin toate sursele de finanţare menite menţinerii potenţialului tehnic. Efortul întreprins de conducerea întreprinderii referitor la reînnoirea mijloacelor fixe a fost suficient pentru compensarea procesului de învechire, uzură şi scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe. În consecinţă se observă o creştere a compoziţiei tehnice a activelor întreprinderii. La nivel scăzut şi cu tendinţă negativă de diminuare, se situează rata activelor perfect lichide. Această situaţie poate cauza dificultăţi privind achitarea datoriilor curente. Activitatea conducerii întreprinderii este caracterizată pozitiv deoarece aproximativ 85% din activele disponibile aduc întreprinderii venituri.

O importanţă deosebită prezintă şi analiza patrimoniului net al întreprinderii. Patrimoniul net se defineşte ca valoare a activelor, diminuată cu mărimea datoriilor (pe termen lung şi scurt). În conformitate cu această, modalitate, valoarea patrimoniului net se calculează în felul următor: Patrimoniul net = Total active – (Datorii pe termen lung + Datorii pe termen scurt) Tabelul analitic se întocmeşte în baza datelor bilanţului contabil şi se interpretează rezultatele obţinute. Calculul şi analiza patrimoniului net sunt prezentate în tabelul ce urmează: Calculul patrimoniului net al S.A. „Floarea-Carpet” pe perioada 2009-2010 Tabelul 5 Abaterea absolută (+,-) 3=2-1 +2752429 +2248812 -3303193 +3806810 Influenţa asupra patrimoniului net 4 +2752429 -2248812 +3303193 X

Indicatori A 1. Total active, lei 2. Datorii pe termen lung, lei 3. Datorii pe termen scurt, lei 4. Patrimoniul net, lei (rd.1 – rd.d2 – rd.3)

Anul 2009 1 104424707 3258360 11170440 89995907

Anul 2010 2 107177136 5507172 7867247 93802717

Concluzie: Din calculele efectuate ruzultă că la sfîrşitul perioadei de gestiune entitatea dispune de un patrimoniu net de 93 802 mii lei. Totodata se observă o tendinţă de creştere a acestiu indicator datorită majorării considerabile a activelor şi a reducerii datoriilor pe termen scurt , în anul curent faţă de anul precedent. Datoriile pe termen lung s-au majorat cu 2 248 mii lei. Sub influenţa acestui factor patrimoniul net a scazut în aceeşi măsură. Apariţia valorii pozitive a patrimoniului net confirmă o stare stabilă la întreprindere, adică dispune de active formate pe surse proprii, iar activitatea nu este finanţată doar din sursele împrumutate.

2. Aprecierea evoluţiei în dinamică, structurii şi stabilităţii surselor de finanţare

Formarea patrimoniului necesar pentru desfăşurarea activităţii economico-financiară a întreprinderii se efectuează pe seama diferitor surse de finanţare. Aprecierea surselor de finanţare ale întreprinderii porneşte de la aprecierea generală a structurii lor. Componenţa şi structura surselor de finanţare a activelor a SA „Floarea-Carpet” Tabelul 6 2009 Categorii de surse de finanţare
A

2010 Sumа, lei 3 24344836 65326736 4064476 152782 93888830 1760398 3746774 5507172 79949 5063227 2724071 7867247 107263249 Ponderea, % 4=3:∑3*100 22,696 60,903 3,789 0,142 87,531 1,641 3,493 5,134 0,075 4,720 2,540 7,335 100

Modificarea (+,-) absolută lei 5= 3-1 0 +2228537 +1558470 0 +3787007 +1760398 +488414 +2248812 -3440662 +558779 -421310 -3303193 X relativă% 6=(3/1*100) -100 +3,532 +62,189 +4,203 +14,990 +69,017 -97,729 +12,405 -13,395 -29,571 X

Sumа, lei 1 24344836 63098199 2506006 152782 90101823 3258360 3258360 3520611 4504448 3145381 11170440 104530623

Ponderea % 2=1:∑1*100 23,290 60,363 2,397 0,146 86,197 3,117 3,117 3,368 4,309 3,009 10,686 100

Capital statutar şi suplimentar Rezerve Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) Capital secundar Total capital propriu Datorii financiare pe termen lung Datorii pe termen lung calculate Total datorii pe termen lung Datorii financiare pe termen scurt Datorii comerciale termen scurt Datorii pe termen scurt calculate Total datorii pe termen scurt Total pasiv

Concluzie: Calculele efectuate în tabelul de mai sus ne prezinta structura surselor de finanţare a entităţii economice. Informatiile conţinute în tabelul dat demonstrează că întreprinderea dispune de o mărime pozitivă a capitalului propriu, de asemenea conducerea reuşeşte să crească valoarea acestuia cu 1%, pe seama majorării rezervelor şi a profitului nerepartizat. În urma desfăşurprii unei activităţi economice favorabile putem observa că ponderea cea mai mare o ocupă capitalul propriu 86%-87%. Tendinţa pozitivă de majorare a surselor proprii de finanţare va reduce riscul insolvabilităţii generale. Totodată, în se observă o majorare a datoriilor pe termen lung cu 69% şi o reducere a celor pe termen scurt de 30%. Din punct de vedere al capacităţii de plată curente şi a lichidităţii, această dinamică este nefavorabilă pentru întreprindere, deoarece confirmă că ea n-a dispus de mijloace

băneşti suficiente pentru efecturea plăţilor curente şi a apelat la bancă pentru obţinerea unui credit pe termen lung. Pentru reflectarea structurii pasivelor se mai calculează şi se interpretează un şir de indicatori, care sunt prezentaţi în tabelul ce urmează: Analiza coeficienţilor structurii surselor de finanţare a activelor S.A. „Floarea-Carpet” pentru anii 2009 – 2010 Tabelul 7 Nr. crt. 1 2 3 4 Denumirea ratei (coeficientului) Coeficientul de autonomie (capital propriu / total pasiv) Coeficientul de atragere a surselor împrumutate (total datorii / total pasiv, sau 1-coef de autonomie ) Coeficientul corelaţiei dintre sursele împrumutate şi proprii (total datorii/ capital propriu) Rata solvabilităţii generale (total pasiv / total datorii) Rata generală de acoperire a capitalului propriu (total pasiv / capital propriu) Anul 2009 0,862 Anul 2010 0,875

0,138

0,125

0,160 7,245

0,142 8,020

5

1,160

1,142

Concluzie: Datele tabelului atestă nivelul destul de înalt al independenţei financiare a entităţii de sursele împrumutate atrase. Aceasta rezultă din faptul că ăn structura pasivelor prevalează sursele proprii de finanţare (capitalul propriu). Astfel coeficientul de autonomie ia valori între 86%-87%. După părerea specialiştilor nivelul de siguranţă al acestui coeficient este cel puţin 0,5. Deci, putem cert menţiona că întreprinderea este la un nivel de siguranţă în ceea ce priveşte sursle de finanţare. Analizînd coeficientul de corelaţie dintre sursele împrumutate şi cele proprii se poate de afirmat faptul că suma mijloacelor atrase revenită la 1 leu capital propriu este de aproximativ 15 bani. Punctul critic fiind de 1 leu. Gradul de acoperire a surselor împrumutate cu activele totale de care dispune întreprindere constituie un raport de 8/1, cînd nivelul minim al acestuia este de 2/1. De asemenea se observă o creştere a acestui coeficient în anul de gestiune faţă de precedent. Calculînd rata pîrghiei financiare (rata generală de acoperire a capitalului propriu), concluzionăm următoarele, că primele 100% din activele întreprinderii se finanţează pe seama surselor proprii, iar celelate 15% - prin atragerea mijloacelor împrumutate. Faptul că aceată rata este în descreştere denotă o situaţie favorabilă pentru întreprindere.

La următoarea etapă a analizei se apreciază stabilitatea surselor de finanţare şi gradul de îndatorare pe termen lung. Pentru aceasta vom avea nevoie de următorii indicatori: Tabelul 8 Indicatori Total datorii,lei Capital permanent, lei (capiat propriu+datorii pe TL) Anul 2009 Anul 2010 14428800 13374419 9336018 3 99396002

În acest scop se calculează şi se interpretează următoarele rate: Rata stabilităţii financiare = Capital propriu +datorii pe termen lung Total pasiv Rata de îndatorare pe termen lung faţă de capitalul permanent = Datorii pe termen lung Capital permanent Rata de autofinanţare a capitalului permanent = Capital propriu . Capital permanent

Coeficientul de levier = Datorii pe termen lung Capital propriu Rata de îndatorare pe termen lung faţă de capitalul social = Datorii pe termen lung Capital social Rata de acoperire a datoriilor pe termen lung cu capitalul social = Capital social . Datorii pe termen lung

Analiza stabilităţii surselor de finanţare şi a gradului de îndatorare pe termen lung Tabelul 9 Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 Denumirea ratei Rata stabilităţii financiare Rata de îndatorare pe termen lung faţă de capitalul permanent Rata de autofinanţare a capitalului permanent Coeficientul de levier financiar Rata de îndatorare pe termen lung faţă de capitalul social Rata de acoperire a datoriilor pe termen lung cu capitalul social 2009 0,893 0,035 0,965 0,036 0,134 7,471 Anul 2010 0,927 0,055 0,945 0,059 0,226 4,421

Concluzie: Din informaţiile prezentate in tabelul de mai sus rezultă că sursele de finanţare a entităţii se caracterozează printr-un grad destul de înalt al stabilităţii: capitalul permanent alcătuieşte o parte preponderentă din totalul pasivelor (mai mare de 90%). Acest grad fiind în creştere de la an la an.

Creşterea ratei de îndatorare pe termen lung faţă de capitalul permanent reprezintă o tendinţă negativă care reflectă majorarea riscului potenţial de a nimeri sub influenţa externă, însă este necesar de menţionat că S.A. „Floarea-Carpet” nu depaşeşte nivelul de siguranţă, care este de 26-40%. În caz că întreprinderea va depăşi această limita, va fi necesară stoparea atragerii suplimentare a mijloacelor împrumutate pe termen lung. Ceea ce ţine de rata de autofinanţare a capitalului permanent, observăm că aceasta este mult peste nivelul de siguranţă de 60%. Tot aşa putem spune şi despre coeficientul de levier financiar, acesta nu se apropie de nivelul critic unitar, ci ia valori aproape de 0,03-0,05. Astfel se constată gradul înalt de independenţă a întreprinderii de atragerea a surselor împrumutatepe termen lung. Pentru a evalua riscul de faliment al entităţii economice, vom analiza rata de îndatorare pe termen lung faţă de capitalul social şi rata de acoperire a datoriilor pe termen lung cu capitalul social. Aceştea caracterizează capacitatea firmei de a contracta, în caz de necesitate, noi împrumuturi pe termen lung. Analiza echilibrului financiar, care presupune asigurarea echilibrului între anumite categorii ale elementelor patrimoniale şi sursele de finanţare ale acestora. În acest scop se calculează şi se interpretează mărimea fondului de rulment net. Fondul de rulment net (FRN) poate fi calculat prin două metode : • Fondul de rulment net este depăşirea mărimii activelor curente asupre datoriilor pe termen scurt, adică: FRN =Activele curente – Datorii pe termen scurt • Fondul de rulment net este o parte a capitalului permanent, ăndreptat spre finanţarea activelor curente, adică: FRN=(Capital propriu + Datorii pe termen lung) - Active pe termen lung Rata de manevrare a capitalului propriu = FRN / Capital propriu Calculul fondului de rulment Active pe termen lung Fond de rulment net Active curente Datorii pe termen scurt Datorii pe termen lung Capital propriu

Vom efectua calculul marimii reale a fondului de rulment net al S.A. „Floarea-Carpet” ăn tabelul de mai jos: Calculul fondului de rulment net al S.A. „Floarea-Carpet” pentru perioada anilor 2009 - 2010

Tabelul 10 Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7. Indicatori A Active curente Datorii pe termen scurt Capital propriu Datorii pe termen lung Active pe termen lung Fond de rulment net (rd.1-rd.2) sau (rd.3 + rd.4 - rd.5) Rata de manevrare a capitalului propriu, (rd.6 : rd.3) La finele anului, lei 2009 2010 1 2 3585448 34823805 8 11170440 7867247 90101823 9388883 0 3258360 5507172 7140876 69706818 1 23653365 0,263 2798724 1 0,298 Abaterea, Influenţa (+,-) factorului 3=2-1 4 +1030683 +1030683 -3303193 +3303193 +3787007 +3787007 +2248812 +2248812 +1701943 -1701943 +4333876 +4333876 +0,036

X

Concluzie: Calculele efectuate în tabelul de mai sus ruzultă ca atît la sfîrşitul anului de gestiune, cît şi la începutul anului de gestiune întreprinderea dispune de un fond de rulment net pozitiv. De asemenea se constată o tendinţa de majorare a indicatorului, aceasta denotă faptul ca entitatea economică desfăşoară o activitate eficientă. Influenţă pozitivă asupra fondului de rulment net au avut-o majorarea activelor curente şi diminuarea datoriilor pe termen scurt. Totodată, majorarea capitalului permanent a contribuit la creşterea absoluta a indicatorului rezultativ cu 37 870 mii lei şi respectiv cu 22 488 mii lei. În acelaşi timp majorarea activelor pe termen lung a influenţat negativ asupra fondului de rulment net, acesta reducîndu-se cu 1 701 mii lei.

3. Analiza lichidităţii

Analiza lichidităţii bilanţului contabil ocupă un loc central ăn aprecierea situaţiei financiare a firmei. Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice. În cadrul echilibrului financiar capacitatea de plată, lichiditatea, solvabilitatea caracterizează una dintre cele mai importante condiţii de existenţă a întreprinderii pe piaţă – posibilitatea de a-şi onora obligaţiile de plată la termenele scadente. Astfel vom examina nivelul şi evoluţia coeficientilor lichidităţii sub aspect static prin aplicarea analizei exprese. Calculul coeficienţilor lichidităţii S.A. „Floarea-Carpet” pentru perioada 2009-2010 Tabelul 11 Lа 31.12.2009 3,117 Lа 31.12.201 0 4,557 Mărimea optimală 1,0 -2,0

Coeficienţii lichidităţii Coeficientul lichidităţii totale Coeficientul lichidităţii intermediare Coeficientul lichidităţii absolute

Modul de calcul Active curente Datorii pe termen scurt MB+Investitii pe termen scurt+Creante pe termen scurt Datorii pe termen scurt Mijloace banesti Datorii pe termen scurt

1,172 0,088

1,623 0,037

>0,7 >0,2

Concluzie: Din calculele efectuate în tabelul de mai sus rezultă că la S.A. „Floarea-Carpet” în decursul anului de gestiune s-a evit o tendinţă de creşterea a coeficienului lichidităţii totale. În particular lichiditatea totală (curentă) se încadrează în intervalul optim, adică întreprinderea dispune de active curente suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt în sumă deplină. Acest fenomen pozitiv se explică prin faptul că ritmul de creştere a activelor curente depăşeşte considerabil ritmul de creştere a datoriilor pe termen scurt. Din cauza micşorării mijloacelor baneşti şi a creanţelor pe termen scurt în condiţiile creşterii datoriilor pe termen scurt, lichiditatea intermediară a scăzut, însă nu a ieşit din nivelul minim recomandabil. La cel mai scăzut nivel în comparaţie cu optimul, se situează coeficientul lichidităţii absolute. Acest coeficient este cel mai stric şi dur criteriu de apreciere a lichidităţii. Astfel, analizînd acest coeficient, putem menţiona ca întreprindere nu are destule mijloace baneşti pentru a achita datoriile pe termen scurt. Coeficientul lichidităţii absolute nu se încadrează în intervalul optim nici la începutul, nici la sfîrşitul perioadei de gestiune, demonstrînd evoluţia negativă în urma reducerii sumei mijloacelor baneşti disponibile.

Analiza lichidităţii bilanţului contabil presupune clasarea activelor şi pasivelor întreprinderii în funcţie de cîteva criterii. Astfel, bilanţul contabil se consideră absolut lichid, dacă se respectă următoarele relaţii: A1 > P1; A2 > P2; A3 > P3; A4 < P4; Clasarea activelor în funcţie de gradul lichidităţii şi pasivelor după scadenţă ale S.A. „FloareaCarpet” pentru perioada 2009-2010 este expusă în tabelul 12. Clasarea activelor S.A. „Floarea-Carpet” în funcţie de gradul lichidităţii şi pasivelor după scadenţă Tabelul 12 Nr. crt. 1. 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 2 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. Indicatori Total active inclusiv: A1 – mijloace băneşti A2 – investiţii şi creanţe pe termen scurt A3 – stocuri de mărfuri şi materiale, alte active curente A4 – active pe termen lung Total pasive inclusiv: P1 – datorii urgente (pe termen scurt cu termen expirat) P2 – datorii curente (pe termen scurt cu termen neexepirat) P3 – datorii pe termen lung P4- capital propriu La finele anului, lei 2009 2010 104530623 107263249 982013 294968 12114365 21727427 69706818 104530623 4864650 6305790 3258360 90101823 12473196 23086324 71408761 107263249 839938 7027309 5507172 93888830

Rezultatele respectării/nerespectării condiţiilor de lichiditate a bilanţului contabil sunt expuse în tabelul următor: Raportul dintre active în funcţie de gradul lichidităţii şi pasive după scadenţă realizat de S.A. „Floarea-Carpet” pe pracursul anilor 2009-2010 Tabelul 13 Condiţii optimale de asigurare a lichidităţii bilanţului contabil Raportul dintre active în funcţie de gradul lichidităţii şi pasive după scadenţă realizat la întreprindere pe pracursul anilor: 2009 2010 A1< P1; A P;
1< 1

A1 > P1; A2 > P2; A2 > P2 A4 < P4;

A2 >P2; A3 > P3; A4 < P4;

A2 >P2; A3 >P3; A4 < P4;

Concluzie: Studierea informaţiei prezentate în tabelul de mai sus permite de a conchide următoarele. Atît la începutul, cît şi la sfîrşitul anului, suma activelor perfect lichide este mult mai redusă în comparaţie cu datoriile urgente, ce atestă nerespectarea condiţiei A1 > P1. Aceasta ar însemna că entitatea economică nu este disponibilă să achite datoriile sale urgente din mijloacele băneşti disponibile la moment. În privinţa activelor realizabile în concordanţă cu datoriile curente şi a activelor lent realizabile cu datoriile pe termen lung se constată corespundea cu condiţiile A2 > P2 şi A2 > P2 atît la începutul, cît şi la sfîrşitul anului de gestiune. Îndeplinirea criteriilor de mai sus au condiţionat formarea fondului de rulment net pozitiv, adică corespunderea condiţiei A4 < P4. Această inegalitate are un caracter rezultant şi economic foarte profund.

4. Analiza ratelor gestiunii financiare
Ratele de rotaţie a activelor măsoară viteza de trasformare a activelor întreprinderii în lichidităţi. Viteza de rotaţie a activelor în diferite ramuri şi întreprinderi este diversă: în unele sectoare ale economie, activele se rotesc mai repede, în altele – mai încet. În teoria şi practica economică sunt utilizate trei modalităţi de apreciere a ratelor generalizatoare de rotaţie a activelor prin: • • • Numărului de rotaţie; Ratei înzestrării veniturilor din vînzări cu active; Duratei de rotaţie. Pentru aprecierea ratelor generalizatoare de rotaţie a activelor se utilizează datele raportului financiar (f.1 şi f.2) ale S.A. „Floarea-Carpet” şi se construieşte tabelul analitic în baza cărora se interpretează rezultatele obţinute. Analiza ratelor generalizatoare de rotaţie a activelor ale S.A. „Floarea-Carpet” Tabelul 14 Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. Indicatorii A Valoarea medie anuală a activelor, lei Venituri din vînzări, lei Numărul de rotaţii ale activelor (rd.2 : rd.1) Rata înzestrării veniturilor din vînzări cu active, lei (rd.1 : rd.2) Durata de rotaţie a activelor, zile (360 : rd.3) Anul 2009 1 100837863, 5 75068514 0,745 1,343 483 Anul 2010 2 105896936 79724491 0,753 1,328 478 Abaterea absolută (+,-) 3=2-1 +5059071,5 +4655977 +0,008 -0,015 -5

Concluzie: Datele tabelului arată că la S.A. „Floarea-Carpet”, în anul de gestiune, a crescut numărul de rotaţii ale activelor cu 0,008 ori faţă de cel precedent, corespunzător s-a redus rata înzenstrării veniturilor cu active cu 0,015, ceea ce înseamnă că pentru a genera venituri din vînzări în valoare de 1leu întreprinderea a avut nevoie cu 0,015 lei de active mai puţin decît în anul precedent. De asemenea,durata de rotaţie a activelor s-a redus cu 5 zile datorită creşterii numărului de rotaţii, aceasta înseamna ca activele aduc mai mult venit într-un timp mai scurt. Astfel putem spune că situaţia la întreprindere este favorabilă, iar activele sunt utilizate eficient. Analiza ratelor de rotaţie a părţilor componente ale activelor totale, ca şi a ratelor generalizatoare, poate fi efectuată în dinamică. Vom aprecia evoluţia ratelor de rotaţie a parţilor componente ale activelor totale în comparaţie cu realizările anului precedent. Calculele vor fi efectuate în tabelul de mai jos:

Analiza ratelor de rotaţie a componentelor patrimoniale active ale S.A. „Floarea-Carpet” Tabelul 15 Indicatorii Nr. crt. A 1. Venituri din vînzări, lei 1.1. Inclusiv cu plata amînată, lei 2 Costul vînzărilor 3 Valoarea medie a mijloacelor fixe, lei 4 5 6 7. 8. 9 10 11 Valoarea medie a activelor curente, lei Valoarea medie a stocurilor, lei Valoarea medie a creanţelorpe termen scurt aferente facturilor comerciale, lei Numărul de rotaţii ale mijloacelor fixe (rd.1: rd.3) Numărul de rotaţii ale activelor curente, (rd.1 : rd.4) Durata de rotaţie a activelor curente , zile (360 : rd.8) Durata medie a rotaţiei SMM, zile (360* rd.5 / rd.2) Durata medie de încasare a creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale., zile(360*rd.6 / rd.1.1.) Anul 2009 1 75068514 8016841 59848230 61983200 33838568 21492512 8691120 1,211 2,218 162 129 390 Anul 2010 2 79724491 8145114 63120697 65187339 35339146,5 22327771 9458506 1,223 2,256 160 127 418 Abaterea absolută (+,-) 3=2-1 +4655977 +128273 +3272467 +3204139,5 +1500578,5 +835259 +767386 +0,012 +0,038 -2 -2 +28

Concluzie: Din calculele efectuate în tabelul de mai sus ruzultă că, la S.A. „Floarea-Carpet”, în anul de getiune faţă de cel precedent, a avut loc creşterea numărului de rotaţie atît ale mijloacelor fixe, cît şi ale activelor curente. De asemena, este de menţionat faptul că numărul de rotaţii ale activelor curente este de aproximativ 2 ori mai mare decît numărul de rotatii ale mijloacelor fixe. Deci, în peroada analizată S.A. „Floarea- Carpet” a utilizat eficient atît mijloacele fixe, cît şi activele curente. Dacă să analizăm evoluţia duratei de rotaţie a creanţelor pe termen scurt, calculele ne arată că perioada de încasarea acestora a crescut cu 28 zile, acest fenomen se apreciază negtiv, deoarece ilustrează o politică imprudentă a întreprinderii privind colectarea datoriilor cumpărătorilor. Acestă situaţie a fost cauzată de creşterea cu un ritm mai mare a creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale în comapraţie cu ritmul de creştere a volumului vînzărilor în credit. Durata de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi materiale ne arată în cîte zile are loc rotaţia acestora în cursul unei perioade. Observăm că acest indicator s-a redus cu 2 zile, adică a avut loc accelerarea rotaţiei materialelor în anul de gestiune faţă de cel precedent. Acest fenomen se apreciază pozitiv, deoarece întreprinderea îşi organizează relaţiile sale cu furnizorii şi efectuează controlul stării stocurilor.

5. Evaluarea rentabilităţii
Rentabilitatea reprezintă un indicator al eficienţei, care exprimă capacitatea întreprinderii de a căştiga profit. Acesta se determină ca raportul dintre efectele economice şi financiare obţinute de întreprindere şi efortul depus pentru obţinerea acestora. În practica economică, rentabilitatea poate căpăta diferite forme, după cum se schimbă parţile componente ale formulei de bază. În calitate de efect economic şi financiar, la calculul rentabilităţii, se utilizează profitul, dividende etc., iar în calitate de efort – costul vînzărilor, activelor totale, capitalul propriu, permanent al întreprinderii.

Rentabilitatea vînzărilor
Rentabilitatea veniturilor din vînzări reflectă capacitatea întreprinderii de a obţine profit în urma vînzării produselor finite, mărfurilor şi prestării serviciilor, adică caracterizează marimea profitului obţinut la un leu venituri din vînzări. Vom exprima evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vînzări la S.A. „Floarea-Carpet”, în comparaţie cu realizările anului precedent, în tabelul de mai jos: Aprecierea dinamicii veniturilor din vînzări Tabelul 16 Anul 2009 1 75068514 15220284 2643077 3055906 2506006 Anul 2010 2 7972449 1 1660379 4 3474202 3354844 3030569 Abaterea absolută (+,-) 3=2-1 +4655977 +1383510 +831125 +298938 +524563

Indicatori A 1.Venituri din vînzări,lei (VV) 2.Profitul brut,lei (PB) 3.Profitul din activitatea operaţională,lei (PAO) 4.Profitul pînă la impozitare,lei (PPGPI) 5.Profitul net,lei (PN) 6.Rentabilitatea veniturilor din vînzări (%), calculată în baza: 6.1.Profitului brut (rd.2 : rd.1 x 100) 6.2.Profitului din activitatea operaţională (rd.3 : rd.1 x 100) 6.3.Profitului pînă la impozitare (rd.4: rd.1 x 100) 6.4.Profitului net (rd.5 : rd.1 x 100)

20,275 3,521 4,071 3,338

20,826 4,358 4,208 3,801

+0,551 +0,837 +0,137 +0,463

Concluzie: Din calculel efectuate în tabelul de mai sus putem constata o majorare a tuturor indicatorilor de rentabilitate faţă de nivelul anului precedent. Dacă vom analiza mai detaliat aceşti indicatori ai rentabilităţii vînzărilor putem spune ca situţia care s-a cret în cadrul întreprinderii este favorabilă, pe măsură ce toţi indicatorii sunt în creştere.

Primul indicator al rentabilităţii veniturilor din vînzări, calculat în baza profitului brut, ne arată că PB generat de întreprindere la 1 leu VV a crescut cu 0,6 bani comparativ cu anul precedent, care poate fi îndreptat atît la acoperirea chletuielilor perioadei, cît şi la formarea profitului din activitatea operaţională. Rentabilitatea VV calculată în baza PAO-ului, de asemenea s-a majorat. Aceasta ne arată că întreprinderea a gestionat eficient vînzările, astfel profitul obţinut din activitatea operaţională la 1 leu VV a crescut cu 0,8 bani. Modificarea dată este cauzată de efectul pozitiv al majorării considerabile veniturilor activităţii operaţionale şi reducerii pe ansamblu a cheltuielilor legate de activitatea de bază a întreprinderii. Rentabilitatea VV calculată în baza PPGPI-ului caracterizează corelaţia dintre mărimea profitului pînă la impozitare şi veniturile din vînzări. Deci, profitul contabil cîştigat de întreprindere la 1 leu VV a crescut cu aproximativ 0,1 bani. Această modificare nesemnificativă este rezultatul obţinerii pierderii din activitatea financiară în anul de gestiune. Ultimul indicator al rentabilităţii vînzărilor calculat în baza PN ne arată o creştere de 0,5 bani a PN generat de întreprindere la un leu VV.

Rentabilitatea economică (a activelor)
De eficienţa utilizării activelor depinde capacitatea întreprinderii de a supraveţui sub aspect financiar, de a atrage mijloace băneşti de cumpărători şi a achita, în termenele stabilite, datoriile acesteia. Unul din cei mai importanţi indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor sau econimică. După conţinutul economic, aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al mijloacelor investite în circuitul întreprinderii, indiferent de sursa de finanţare a acestora. Vom examina evoluţia nivelului rentabilităţii activelor la S.A. „Floarea-Carpet” în comparaţie cu realizările anului precedent. În baza datelor bilanţului contabil şi a raportului privind rezultatele financiare von construi tabelul analitic: Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor Tabelul 17 Anul 2009 1 3055906 97145104 104530623 100840563, 5 3,030 Anul 2010 2 3354844 104530623 107263249 105896936 3,168 Abaterea absolută (+,-) 3=2-1 +298938 +7385519 +2732626 +5056372,5 +0,138

Indicatori A 1.Profitul pînă la impozitare, lei 2.Valoarea activelor la începutul anului, lei 3.Valoarea activelor la sfîrşitul anului, lei 4.Valoarea medie a activelor, lei (rd.2 + rd.3) : 2 5.Rentabilitatea activelor, % (rd.1 : rd.4 x 100)

Concluzie: Din datele tabelului 17 rezultă că rentabilitatea activelor la S.A. „Floarea-Carpet” are o tendinţă de creştere faţă de nivelul anului precedent. Dacă în anul precedent rentabilitatea activelor a atins nivelul de 3,03 % în anul de gestiune, acesta s-a majorat pînă la aproximativ 3,2 %. Aceasta înseamnă că în anul de gestiune la fiecare leu active, în medie s-a obţinut cu 0,14 bani profit pînă la impozitare mai mult decît în anul precedent. Această situaţie se apreciază pozitiv, deoarece atestă faptul că activele sunt utilizate eficient în cadrul întreprinderii.

Analiza rentabilităţii capitalului propriu(financiară)
În desfăşurarea procesului activităţii economice, întreprindere consumă resurse financiare şi este necesar a verifica dacă aceste resurse sunt utilizate într-un mod sificient de eficient pentru a obţine rezultatul financiar, care va asigura finanţarea investiţiilor necesare şi rambursarea datoriilor întreprinderii. În acest scop, este nevoie de a efectua analiza rentabilităţii capitalului propriu, care reflectă capacitatea întreprinderii de a utiliza capitalul propriu în vederea obţinerii profitului. Rentabilitatea capitalului propriu exprimă legătura care există între rezultatul financiar şi capitalul propriu şi se determină în baza raportului dintre profitul pînă la impozitare (sau profitul net) şi valoarea medie a capitalului propriu. Vom examina nivelul rentabilităţii capitalului propriu al S.A. ,,Floarea-Carpet’’. În baza datelor din Raportul de profit şi pierdere şi Bilanţul contabil vom construi şi vom interpreta următorul tabel analitic: Analiza dinamicii rentabilităţii capitalului propriu Tabelul 18 Abaterea absolută (+,-) 3=2-1 +298938 +524563 +2552225 +3787007 +3169616

Indicatori A 1.Profit pînă la impozitare,lei 2.Profitul net, lei 3.Valoarea capitalului propriu la începutul anului, lei 4.Valoarea capitalului propriu la sfîrşitul anului, lei 5.Valoarea medie a capitalului propriu, lei [(rd.3+rd.4):2] 6.Rentabilitatea capitalului propriu, calculat în baza profitului pînă la impozitare, % (rd.1:rd.5x100) 7.Rentabilitatea capitalului propriu, calculat în baza profitului net, % (rd.2:rd.5x100)

Anul 2009 1 3055906 2506006 87549598 90101823 88825710, 5

Anul 2010 2 3354844 3030569 90101823 93888830 91995326, 5

3,440

3,647

+0,207

2,821

3,294

+0,473

Concluzie: Calculele efectuate mai sus ne arată că atît rentabilitatea calculată în baza profitului net , cît şi cea calculată în baza profitului pînă la impozitate a crescut în anul de gestiune faţă de cel precedent cu aproximativ 0,47% şi respectiv 0,21%. Aceasta însemnă că în anul de gestiune s-a

cîştigat cu 0,47 bani, respectiv 0,21 bani mai mult profit net şi profit pînă la impozitare din fiecare leu de mijloace proprii, decît în anul precedent. Deci, observăm că întreprinderea utilizează eficient sursele sale proprii, iar situaţia la întreprindere este favorabilă.

Analiza rentabilităţii capitalului permanent (rentabilităţii investiţiilor)
Rentabilitatea capitalului permanent, ca şi rentabilitatea capitalului propriu, este o caracteristică a politicii financiare a întreprinderii şi reflectă capacitatea întreprinderii de a utiliza capitalul propriu şi a surselor atrase pe termen lung în vederea obţinerii profitului net, adică mărimea profitului net obţinut la fiecare leu capital permanent. Vom examina nivelul rentabilităţii capitalului permanent al S.A. ,,Floarea-Carpet” în ultimii 2 ani. În baza datelor din Raportul de profit şi pierdere şi Bilanţul contabil vom construi şi vom interpreta următorul tabel analitic: Analiza dinamicii rentabilităţii capitalului permanent Tabelul 19 Anul 2009 1 2506006 89145399 93360183 91252791 2,746 Anul 2010 2 3030569 93360183 99396002 96378092, 5 3,144 Abaterea absolută (+,-) 3=2-1 +524563 +4214784 +6035819 +5125301,5 +0,398

Indicatori A 1.Profitul net, lei 2.Valoarea capitalului permanent la începutul anului, lei 3.Valoarea capitalului permanent la finele anului, lei 4.Valoarea medie a capitalului permanent, lei [(rd.2+rd.3):2] 6.Rentabilitatea capitalului permanent, % (rd.1:rd.4x100) Concluzie:

Calculele efectuate în tabelul de mai sus ne demonstreză faptul că întreprinderea

utilizează eficient mijloacele de finanţare pe termen lung. Acest lucru se observă dacă vom studia analiza dinamicii rentabilităţii capitalului permanent. Astfel rezultă că rentabilitatea surselor de finanţare pe termen lung a crescut cu aproximativ 0,40% în anul de gestiune raportat la cel precedent. Deci, în anul de gestiune, la fiecare leu de capital permanet, S.A. „Floarea-Carpet”, cîştigă cu 0,40 bani profit net mai mult decît în anul precedent. Situaţia mijloacelor financiare pe termen lung la S.A. „Floarea-Carpet” se apreciază pozitiv.

6. Analiza fluxului mijloacelor băneşti

Desfăşurarea activitşţii economice a întreprinderii generează permanent mişcarea mijloacelor băneşti sau flux de mijloace baneşti. Acesta reprezintă încasările şi plăţile mijloacelor băneşti efectuate în cursul perioadei de gestiune respective.Diferenţa dintre suma afluxurilor şi retragerilor constituie fluxul net de mijloace baneşti. La etapa iniţială se efectuează analiza pe orizontală a fluxurilor băneşti. Acestă metodă presupune compararea indicatorilor relativi şi absoluţi de modificare a activelor întreprinderii şi a veniturilor din vînzări cu modificarea fluxului bănesc net; se calculează ritmurile de creştere a acestora. Ritmurile de creştere a fluxului net bănesc (RFNB) se compară cu ritmurile de creştere a activelor (RACT) şi a ritmulului de creştere a veniturilor din vînzări (RVV). În condiţiile desfăşurării unei activităţi normale, a creşterii stabilităţii financiare şi solvabilităţii întreprinderii este necesar ca ritmul de creştere a volumului vînzărilor să depăşească ritmul de creştere a activelor, iar ritmul de creştere a fluxului bănesc net să depăşească ritmul de creştere a veniturilor din vînzări: 100 <RACT <RVV <RFBN Analiza mărimii şi evoluţiei fluxului bănesc net al S.A. „Floarea-Carpet” în corelaţie cu evoluţia veniturilor din vînzări şi a valorii medii anuale a activelor în perioada 2009 - 2010 Tabelul 20 Nr. crt. 1. 2. 3. La finele anului, lei 2009 2010 948188 (597076) 100840563, 105896936 5 75068514 79724491 Ritmul creşterii, % X 105,014 106,202

Indicatori Flux bănesc net Valoarea medie anuală a activelor Venituri din vînzări

Concluzie: Analiza mărimii şi evoluţiei fluxului bănesc net al S.A. „Floarea-Carpet” în corelaţie cu evoluţia veniturilor din vînzări şi a valorii medii anuale a activelor ne arată că inegalitatea care presupune desfăşurarea unei activităţi normale şi cu tendinţe de creştere a stabilităţii financiare nu se respectă (100 <RACT <RVV <RFBN). Ritmul de creştere a fluxului bănesc net nu poate fi calculat deoarece în anul de gestiune întreprinderea a înregistrat un flux net negativ. Dacă vom analiza ritmul de creştere a veniturilor din vînzări şi cel al activelor, acestea corespund inegalităţii (100 <RACT <RVV). Obţinerea unui flux net negativ în anul de gestiune denotă o situaţie nefavorabilă cu privire la lichiditatea firmei. Întreprinderea nu dispune de lichidităţi suficiente, ceea ce va crea probleme la onorarea datoriilor pe termen scurt. Cauzele care au condiţionat situaţia dată vor fi analizate la următoarea etapă. La etapa următoare a analizei se studiază modificările survenite în mărimile absolute şi relative ale fluxurilor mijloacelor băneşti în comparaţie cu perioadele precedente.

Aprecierea informaţiilor obţinute se efectuează pornind de la următoarele considerente: • • • Desfăşurarea reuşită a ctivităţii operaţionale trebuie să genereze fluxul net pozitiv; Menţinerea şi dezvoltarea potenţialului economic al întreprinderii condiţionează fluxul Fluxurile pozitive din activitatea activitatea operaţională şi cea financiară trebuie să Nerespectarea primei şi ultimei condiţii provoacă scăderea soldului mijloacelor băneşti şi insolvabilitatea întreprinderii. Neglijarea celui de-al doilea aspect determină reducerea potenţialului întreprinderii în perspectivă. Vom efectua aprecierea generala a fluxurilor mijloacelor băneşti pe tipuri de activităţi la S.A. „Floarea-Carpet” în baza datelor din Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti pentru ultimii doi ani. Datele necesare pentru analiză sunt expuse în următorul tabel analitic: Evoluţia fluxurilor băneşti nete pe tipuri de activităţi în 2009 - 2010 Tabelul 21 Nr crt. Tipurile de activitate 1 Flux bănesc net din activitatea operatională, lei 2 Flux bănesc net din activitatea de investiţii, lei 3 Flux bănesc net din activitatea financiară, lei FLUX NET TOTAL, lei A n i i 2009 2010 (617279) 129417 1436050 948188 1187965 (112449) (1672592) (597076) Abaterea (+/-), lei +1805244 -241866 -3108642 -1545264

net negativ din activitatea de investiţii; compenseze fluxul negativ din activitatea de investiţii.

Concluzie: Calculele efectuate cu privire la evoluţia fluxurilor băneşti nete pe tipuri de activităţi ne arată care sunt cauzele formării fluxului negativ în anul de gestiune. În general, situaţia fluxurilor băneşti la S.A. “Floarea-Carpet” este foarte flotantă. În anul precedent s-a obţinut un flux bănest pozitiv datorită fluxului bănesc net pozitiv din activitatea financiară, care a compensat pe deplin fluxul net negativ al activităţii operaţionale. Însă în anul de gestiune fluxul net pozitiv al activităţii operaţionale nu a compensat pe deplin efectul negativ din activitatea de investiţii şi cea financiară, astfel obţinîndu-se un flux net total negativ. Fluxurile nete negative, în anul de gestiune, din activitatea de investiţii şi cea financiară presupun faptul că întreprinderea a îndreptat mijloacele băneşti încasate pentru procurarea mijloacelor fixe şi pentru plata creditelor bancare încasate ceea ce demonstrează formarea fluxului net pozitiv format în anul precedent de gestiune. Incapacitatea întreprinderii de a forma fluxul net pozitiv din activitatea sa economicofinanciară impune dezvăluirea cauzelor respective prin efectuarea analizei structurale.

Analiza structurală ofera utilizatorilor Rapoartelor financiare informaţii detaliate cu privire la provenienţa încasărilor şi utilizarea mijloacelor băneşti încasate. În cadrul analizei se examinează corelaţia dintre diferite canale de încasare şi direcţii (scopuri) de plată a mijloacelor băneşti. Analiza structurală permite aprecierea contribuţiei fiecărui element component al plăţilor si încasărilor la formarea fluxului net al mijloacelor băneşti. Analiza separată a structurii încasărilor şi plăţilor de mijloace băneşti la S.A. „Floarea-Carpet” în perioada 2009 - 2010 Tabelul 22 suma, lei Încasări băneşti 1.Încasări din vinzari 79637590 2.Alte încasări operationale 12222088 3. Încasări băneşti din ieşirea activelor 129417 pe termen lung 4. Încasări sub forma de credite 34658388 Total încasări băneşti 12664748 3 Plăţi băneşti 1.Plăţi băneşti furnizorilor 65950339 2. Plăţi băneşti salariatilor 19031874 3. Plata dobinzilor 365391 4. Plata impozitului pe venit 187349 5.Alte plăţi operationale 6942004 6.Plăţi băneşti p-u procurarea activelor pe termen lung 6. Plăţi băneşti privind creditele Total plăţi băneşti 33222338 12569929 5 948188 Fluxurile de mijloace băneşti Anul 2009 cota,% 62,881 9,651 0,102 27,366 100 Anul 2010 suma, lei 84686641 4757695 51517549 140961885 cota, % 60,078 3,375 36,547 100

52,467 15,141 0,291 0,148 5,523 26,430 100 X

59808445 24623487 685408 31106 3107925 112449 53190141 141558961 (597076)

42,250 17,395 0,484 0,022 2,195 0,079 37,575 100 X

Flux net total

Concluzie: Calculele efectuate cu privire la analiza separată a structurii încasărilor şi plăţilor de mijloace băneşti ne arată care sunt cauzele formării fluxului negativ în anul de gestiune. În anul precedent s-a obţinut un flux bănest pozitiv datorită fluxului bănesc net pozitiv din activitatea financiară, care a compensat pe deplin fluxul net negativ al activităţii operaţionale. Însă în anul de gestiune s-a format flux net pozitiv al activităţii operaţionale, care nu a compensat pe deplin efectul negativ din activitatea de investiţii şi cea financiară, astfel obţinîndu-se un flux net total negativ. Fluxurile nete negative, în anul de gestiune, din activitatea de investiţii şi cea financiară presupun faptul că întreprinderea a îndreptat mijloacele băneşti încasate pentru procurarea mijloacelor fixe şi pentru plata creditelor bancare încasate, ceea ce demonstrează formarea fluxului net pozitiv format în anul precedent de gestiune.

Dacă vom studia ponderea elementelor în total, putem menţiona că ponderea cea mai mare în total încasări o ocupă încasările din venituri, care sunt în descreştere în comparaţie cu anul precedent. O pondere mai mică, însă care nu trebuie neglijată, îi revine încasărilor sub formă de credite şi împrumuturi, această pondere fiind în creştere în comparaţie cu anul precedent. O pondere mai mare a plăţilor privind credite în total plăţi decît încasările din acelaşi sector a provocat formarea fluxului net negativ din activitatea financiară. De asemenea, creditele încasate în anul precedent, cît şi în anul de gestiune au provocat formarea fluxului negativ din activitatea operaţională, deoarece se observă că ponderea plăţilor aferente dobînzilor a crescut aproape de 2 ori faţă de anul precedent. Faptul că întreprinderea nu a avut încasări din ieşirea activelor pe temen lung, dar mijloace fixe a procurat, a condus la formarea fluxului net negativ din activitatea de investiţii, în anul de gestiune.

7.

Diagnosticul riscului de insolvabilitate

în baza metodei scorurilor
Studiul riscului de faliment al fiecărui agent economic constituie o componentă a analizei financiare de natură managerială care se realizează cu ajutorul unor metode specifice. Aceste metode permit o diagnosticare preventivă a dificultăţilor economico-financiare şi pe această bază se poate interveni prin aplicarea unor măsuri cu efecte operative şi strategice pentru redresarea şi consolidarea stării financiare, creşterea performanţelor şi în consecinţă anularea riscului de faliment al agentului economic. Prezentam modul de analiză a riscului de faliment prin modelul Altman. Modelul Altman se bazează pe funcţia: Z = 3,3R1 + 1,0R2 + 0,6R3 + 1,4R4 + 1,2R5 în care variabilele R1, R2, R3, R4, R5 sunt indicatori economico-financiari cu un conţinut informaţional consistent capabili să sintetizeze prin agregare starea financiară a unui agent economic, iar constantele cu care sunt amplificaţi indicatorii sunt de natură statistică şi exprimă ponderea sau importanţa unei rate sau variabile în logica economică a evaluării riscului de faliment. Conţinutul informaţional al fiecăruia dintre cei 5 indicatori permite să se aprecieze că nivelurile lor sunt cu atât mai bune cu cât înregistrează o valoare absolută mai mare. Interpretarea valorilor funcţiei Z în baza modelului Altman: Valoarea funcţiei Z < 1,8 1,8 ≤ Z < 3,3 Z > 3,3 Situaţia riscului de faliment Situaţie critică, spre faliment Riscul de faliment este într-o marjă normală Riscul de faliment este aproape inexistent

În situaţia în care se obţine un rezultat mai mare decît 3 – considerat în studiul statistic al lui E.Altman drept un prag – atunci întreprinderea este calificată drept nonfalimentară, ea fiind apreciată ca avînd o situaţie financiară sănătoasă. Dimpotrivă, dacă rezultatul este inferior lui 1,8 întreprinderea se consideră expusă falimentului, întrucît ea prezintă o situaţie financiară instabilă. Deşi metoda funcţiei "Z" este apreciată ca având aplicabilitate curentă cu bune rezultate în fundamentarea deciziilor de conducere, aceasta este marcată de o serie de dezavantaje care au un conţinut predominant subiectiv, cum ar fi: • • • indicatorii utilizaţi la calculul mărimii "Z" se referă la exerciţii financiare anterioare; nivelurile ratelor economico-financiare pot fi deformate în cazul unor contabilităţi "creative" şi în consecinţă şi concluzia finală este neconformă cu realitatea; aplicarea unor tehnologii de înregistrare contabilă diferite în timp şi spaţiu, pot deforma atît mărimea indicatorilor economico-financiari cât şi nivelul mărimii "Z", inclusiv conţinutul concluziilor. În aceste condiţii este diminuată sau chiar anulată utilitatea lor în cazul comparaţiilor efectuate în dinamică sau între diverşi agenţi economici;

Pentru aprecierea riscului de faliment s-a elaborat următorul tabel analitic: Ratele financiare necesare pentru aprecierea riscului de faliment al S.A. „Floarea-Carpet”după modelul lui E.Altman Tabelul 23 Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 R2 – viteza de rotaţie a activelor, nr. de rotaţii(rd.3/rd.2) R3 – coef. autonomiei financiare [rd.5/ (rd.5+rd.6)] R4 – rata profitului reinvestit, R5 – rata activelor curente, (rd.8/rd.1) Z = 3,3R1 + 1,0R2 + 0,6R3 + 1,4R4 + 1,2R5 Anul 2009 104424707 100840563,5 75068514 90101823 14428800 3055906 34823805 0,030 x 3,3 =0,099 0,744 0,862 x 0,6 = 0,517 0,333 x 1,2 = 0,400 1,760 Anul 2010 107177136 105896936 79724491 93888830 13374419 3354844 35854488 0,032 x 3,3 = 0,106 0,753 0,875 x 0,6 = 0,525 0,335 x 1,2 = 0,402 1,786 Coeficientul de ponderare X X X X X X X x 3,3 1 0,6 1,4 1,2 X

Indicatorii Activ total, lei Valoarea medie anuală a activelor, lei Venituri din vînzări, lei Profit reinvestit, lei Capital propriu, lei Total datorii, lei Profit pînă la impozitare, Active curente, lei R1 – rata rentabilităţii economice, (rd.7/rd.2)

Concluzie: Conform calculele efectuate în baza modelului lui E.Altman am obţinut un coeficient Z aproximativ 1,8, atît în anul de gestiune cît şi în anul precedent. Acest prag al coeficientul Z presupune ca la întreprindere riscul de faliment este într-o marjă normală. Creşterea cu cîteva sutimi al acestui coeficient denotă faptul că întreprinderea se află într-o situaţie stabilă. Modelul lui E. Altman nu este unicul model care poate analiza riscul de faliment la întreprinderii, de asemena acest model poate fi în contraziceri cu altele, de aceea se recomandă de a aprecia riscul de faliment conform altor modalităţi.

O altă modalitate de apreciere a riscului de insolvabilitate este modelul D.Diuran, care are la bază, de asemenea, metoda scorului. În cazul dat, modelul include 3 rate financiare, care, în opinia lui D.Diuran, caracterizează solvabilitatea unei entităţi economice în condiţiile economiei concurenţiale, fiecăreia din ele revenindu-i un coeficient de ponderare. Aceste rate sunt: 1. Rentabilitatea economică; 2. Lichiditatea generală; 3. Coeficientul autonomiei financiare În funcţie de acest model, întreprinderile se clasifică în 5 clase după următorul tabel:

Repartizarea întreprinderilor pe clase după gradul de solvabilitate în baza modelului D.Diuran Tabelul 24 Ratele financiare ale modelului Rentabilitatea economică, % Coeficientul lichidităţii totale Coeficientul autonomiei financiare Total puncte Clase (grupe) de întreprinderi I II III 10-19,9% 20-34,9 puncte 1,4-1,69 10-19,9 puncte 0,3-0,44 5,-9,9 puncte 35-64 IV 1-9,9% 5-19,9 puncte 1,1-1,39 1-9,9 puncte 0,2-0,29 1-4,9 puncte 6-34 V mai puţin de 1% 0 puncte Mai mic de 1,0 0 puncte Mai mic de 0,2 0 puncte 0 Mai mare de 20-29,9% 30% 50 puncte 35-49,9 puncte Mai mult de 1,7-1,99 2,0 30 puncte 20-29,9 puncte Mai mare de 0,45-0,69 0,7 20 puncte 10-19,9 puncte 100 65-99

Valorile ratelor financiare ale S.A. „Floarea-Carpet” pentru determinarea riscului de insolvabilitate conform modelului D.Diuran Tabelul 25 Ratele financiare Rentabilitatea economică, % (PPGPI/Valoarea medie anuală a activelor*100) Coeficientul total de achitare (lichiditatea totala) Coeficientul de autonomie Numărul de puncte acumulate Clasa, conform gradului riscului de insolvabilitate în baza modelului D.Diuran A n i i 2009 2010 11 12 30 20 61 30 20 62

Cl.III

CL.III

Concluzie: Conform modelului lui D.Diuran întreprinderea S.A. „Floarea-Carpet” este situată în clasa a III după riscul de insolvabilitate din toate cele 5 clase. Analizînd situaţie, putem menţiona faptul că cel mai mic punctaj la acumulat rentabilitatea economică, 12 puncte din total 50. Deci, rentabilitatea activelor se află la un nivel mediu. Cît despre coeficientul lichidităţii totale şi cel al autonomiei financiare, aceştia au acumulat maximum de puncte, atît în anul de gestiune cît şi în cel precedent. Clasa a III a presupune că întreprindrea are o marjă de risc de insolvabilitate normală sau medie. Aprecierea globală a riscului de faliment al S.A. „Floarea-Carpet” este expusă în tabelul ce urmează:

Sinteza principalilor indicatori ai riscului de insolvabilitate al S.A. „Floarea-Carpet” în anii 2009-2010 Tabelul 26 A n i i Specificare Modele scoring Modelul Altman Modelul D.Diuran Solvabilitatea şi lichiditatea Lichiditatea totală Lichiditatea intermediară Lichiditatea absolută Coeficientul de solvabilitate generală Coeficientul autonomiei financiare Flux bănesc net,lei 2009 2010 Riscul de faliment Riscul de faliment este într-o marjă este într-o marjă normală normală Cl.III Cl.III 3,117 1,172 0,088 7,245 0,862 948188 4,557 1,623 0,037 8,020 0,875 -597076

Concluzie: Conform calculele efectuate în baza modelului lui E.Altman am obţinut un coeficient Z care presupune că la întreprindere riscul de faliment este într-o marjă normală. Conform modelului lui D.Diuran întreprinderea S.A. „Floarea-Carpet” este situată în clasa a III - o marjă de risc de insolvabilitate normală. În particular lichiditatea totală (curentă) se încadrează în intervalul optim, adică întreprinderea dispune de active curente suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt în sumă deplină. Acest fenomen pozitiv se explică prin faptul că ritmul de creştere a activelor curente depăşeşte considerabil ritmul de creştere a datoriilor pe termen scurt. Din cauza micşorării mijloacelor baneşti şi a creanţelor pe termen scurt în condiţiile creşterii datoriilor pe termen scurt, lichiditatea intermediară a scăzut, însă nu a ieşit din nivelul minim recomandabil. La cel mai scăzut nivel în comparaţie cu optimul, se situează coeficientul lichidităţii absolute, deoarece în anul de gestiune s-a obţinut un flux net negativ în comparaţie cu anul precedent. Coeficientul lichidităţii absolute nu se încadrează în intervalul optim nici la începutul, nici la sfîrşitul perioadei de gestiune, demonstrînd evoluţia negativă în urma reducerii sumei mijloacelor baneşti disponibile. Datele tabelului atestă nivelul destul de înalt al independenţei financiare a entităţii de sursele împrumutate atrase. Aceasta rezultă din faptul că în structura pasivelor prevalează sursele proprii de finanţare (capitalul propriu). Astfel coeficientul de autonomie ia valori între 86%-87%. După părerea specialiştilor nivelul de siguranţă al acestui coeficient este cel puţin 0,5. Deci, putem cert menţiona că întreprinderea este la un nivel de siguranţă în ceea ce priveşte sursle de finanţare.

Gradul de acoperire a surselor împrumutate cu activele totale de care dispune întreprindere constituie un raport de 8/1, cînd nivelul minim al acestuia este de 2/1. De asemenea se observă o creştere a acestui coeficient în anul de gestiune faţă de precedent.

Rezumatul diagnosticului financiar al întrprinderii S.A. „Floarea-Carpet” Tabelul 27