3. 3.

Actiunea seismica

3.1 Reprezentarea actiunii seismice pentru proiectare

(1) (1) Pentru proiectarea la cutremur a constructiilor, teritoriul Romaniei este impartit in
zone de hazard seismic. Nivelul de hazard seismic in fiecare zona se considera,
simplificat, a fi constant. Pentru centre urbane importante si pentru constructii de
importanta speciala se recomanda evaluarea locala a hazardului seismic pe baza
datelor seismice instrumentale si a studiilor specifice pentru amplasamentul
considerat.

(2) (2) Intensitatea pentru proiectare hazardului seismic este descrisa de valoarea de varf a
acceleratiei terenului, a
g
determinata pentru pentru intervalul mediu de recurenta de
referinta (IMR), valoare numita in continuare “acceleratia terenului pentru proiectare”.

(3) (3) Acceleratia terenului pentru proiectare pentru fiecare zona seismica corespunde
unui interval mediu de recurenta de referinta de [100] ani. Zonarea acceleratiei
terenului pentru proiectare, a
g
pentru cutremure din sursa subcrustala Vrancea si
pentru cutremure din surse crustale in Romania este indicata in Figura 3.1 pentru
evenimente seismice avand intervalul mediu de recurenta (al magnitudinii) IMR =
100 ani. Valoarea acceleratiei a
g
definita cu IMR = 100 ani se foloseste pentru
proiectarea constructiilor la starea limita ultima.

Pentru verificarea constructiilor la starea limita de serviciu se foloseste valoarea a
gs

definita cu IMR=30 ani. Zonarea acceleratiei terenului pentru proiectare la cutremurele
avand intervalul mediu de recurenta IMR = 30 ani este indicata in Figura 3.2.
Zonarea acceleratiei terenului pentru sursa Vrancea, avand intervalul mediu de
recurenta IMR = 475 ani este indicata informativ in Anexa A.

Figura 3.1 Valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare, a
g
pentru cutremure
avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani

Figura 3.2 Valorii de varf a acceleratiei terenului pentru cutremure avand intervalul mediu de
recurenta IMR=30 ani

(4) (4) Miscarea seismica intr-un punct pe suprafata terenului este descrisa prin spectrul
de raspuns elastic pentru acceleratii.

(5) (5) Actiunea seismica orizontala asupra constructiilor este descrisa prin doua
componente ortogonale considerate independente intre ele si reprezentate prin acelasi
spectru de raspuns.

(6) (6) Spectrele normalizate de raspuns elastic pentru acceleratii se obtin din spectrele
de raspuns pentru acceleratii prin impartirea cu valoarea a
g
.

(7) (7) Conditiile locale de teren sunt descrise prin valorile perioadei de control (colt) a
spectrului de raspuns pentru zona amplasamentului considerat, T
C
. Marimea T
C
descrie
sintetic compozitia de frecvente (spectrala) a miscarilor seismice, in functie de
conditiile locale de teren.

Perioada de control (colt) T
C
a spectrului de raspuns reprezinta granita dintre zona
(palierul) de valori maxime in spectrul de acceleratii absolute si zona (palierul) de valori
maxime in spectrul de viteze relative (vezi Anexa A).

In conditiile seismice si de teren din Romania, pentru cutremure avand IMR > 100
ani, perioada de control (colt), T
C
a spectrelor de raspuns la componentele orizontale ale
miscarii seismice este zonata in Figura 3.3 pe baza datelor instrumentale existente.

Pentru conditiile de teren caracterizate de T
C
≤0.7s, valoarea perioadei de control
(colt) recomandata pentru proiectare este T
C
= 0.7s.
Pentru conditiile de teren caracterizate de 0.7s<T
C
≤1.0s, valoarea perioadei de
control (colt) recomandata pentru proiectare este T
C
= 1.0s.
Pentru conditiile de teren caracterizate de 1.0s<T
C
≤1.6s, valoarea perioadei de control
(colt) recomandata pentru proiectare este T
C
= 1.6s.

Figura 3.3 Perioada de control (colt), T
C
pentru proiectare

(8) (8) Formele normalizate ale spectrelor de raspuns elastic pentru componentele
orizontale ale acceleratiei terenului |(T), fractiunea din amortizarea critica ç =0.05 si
pentru conditii de teren caracterizate de perioadele de control (colt) T
C
, T
D
sunt:


T< T
B
(3.2)

T
B
<Ts T
C
|(T) = |
0
(3.3)

T
C
<Ts T
D

(3.4)

T> T
D
(3.5)
unde:

|
o
este factorul de amplificare dinamica maxima a acceleratiei terenului de catre
structura avand fractiunea din amortizarea critica ç =0.05;
T
B
, T
C
limitele domeniului de perioade pe care acceleratia spectrala este simplificat
modelata ca fiind constanta.

Perioada de colt (control) T
D
a spectrului de raspuns reprezinta granita dintre zona
(palierul) de valori maxime in spectrul de viteze relative si zona (palierul) de valori
maxime in spectrul de deplasari relative.
Tabelul 3.1 Perioade de control (colt) T
B
, T
C
, T
D
ale spectrelor de raspuns pentru
componentele orizontale ale miscarii seismice

Interval mediu de recurenta a
magnitudinii cutremurului
Valori ale perioadelor de control
(colt)
Starea limita ultima, IMR = 100ani
0.07 0.10 0.16 T
B
, s
0.7 1.0

1.6

T
C
, s
3 3 2 T
D
, s
Starea limita de serviciu, IMR = 30 ani
0.07 0.07 0.1 T
B
, s
0.7 0.7

1.0

T
C
, s
3 3 3 T
D
, s

Modificarea perioadelor de colt cu intervalul mediu de recurenta considerat se
datoreaza modificarii continutului de frecvente a miscarii seismice a terenului in functie
de magnitudinea cutremurului.

( )
T
T
(T)
B
0
1
1
÷
+ =
|
|
T
T
(T)
C
0
| | =
2 0
T
T T
(T)
D C
·
= | |
Spectrele normalizate de raspuns pentru acceleratie (ç=0.05) pentru conditiile
seismice si de teren din Romania sunt reprezentate in Figura 3.4 pe baza valorilor T
B
, T
C

si T
D
din Tabelul 3.1.
Spectrul normalizat de raspuns pentru acceleratie din Figura 3.5 se foloseste in Banat
in zonele caracterizate de acceleratia a
g
= 0.20g si a
g
= 0.16g.

Spectrul de raspuns elastic pentru componenta orizontala a acceleratiei terenului in
amplasament, SA
e
(T) este definit astfel:

(3.6)

Spectrele de raspuns elastic pentru deplasare pentru componentele orizontale ale
miscarii terenului, SD
e
(T) se obtin prin transformarea directa a spectrelor de raspuns
elastic pentru acceleratie SA
e
utilizand urmatoarea relatie:

(3.7)

(9) (9) Componenta verticala a actiunii seismice este reprezentata prin spectrul de
raspuns elastic pentru componenta verticala a acceleratiei. Formele normalizate ale
spectrelor de raspuns elastic pentru componenta verticala a acceleratiei |
v
(T),
fractiunea din amortizarea critica ç =0.05 si pentru conditii de teren caracterizate de
perioadele de control (colt) T
Bv
, T
Cv
, T
Dv
sunt descrise de ecuatiile urmatoare:
T< T
Bv
(3.8)
T
Bv
<Ts T
Cv
|
v
(T) = |
0v
(3.9)

T
Cv
<Ts T
Dv
(3.10)
T> T
Dv
(3.11)
unde |
ov
= 3.0 este factorul de amplificare dinamica maxima a componentei verticale a
acceleratiei terenului de catre structura avand fractiunea din amortizarea critica ç=0.05.
( ) T a T SA
g e
| · = ) (
2
2
4
) ( ) (
t
T
T SA T SD
e e
=
( )
T
T
(T)
Bv
0v
v
1
1
÷
+ =
|
|
T
T
(T)
Cv
v v 0
| | =
2 0
T
T T
(T)
Dv Cv
v v
·
= | |
Figura 3.4 Spectre normalizate de raspuns elastic pentru componentele orizontale ale
Tc ≤ 0.7s
ç =0.05

0.7s<Tc ≤ 1.0s
ç =0.05

1.0s<Tc ≤ 1.6s
ç =0.05

acceleratiei, pentru conditii de teren caracterizate simplificat prin perioadele de control
(colt): Tc = 0.7, 1.0 si 1.6s.
Figura 3.5 Surse crustale in Banat: spectre normalizate de raspuns elastic pentru
componentele orizontale ale acceleratiei pentru conditii de teren caracterizate simplificat
prin perioada de colt: Tc = 0.7s.


Perioadele de control (colt) ale spectrelor de raspuns normalizate pentru componenta
verticala a miscarii seismice se considera simplificat astfel:

T
Bv
= 0.1 T
Cv
(3.12)
T
Cv
= 0.45 T
C
(3.13)

T
Dv
> T
D
(3.14)

Spectrul de raspuns elastic pentru componenta verticala a acceleratiei terenului in
amplasament, SA
ev
este definit astfel:

(3.15)

Valoarea de varf a componentei verticale a acceleratiei terenului, a
gv
se evalueaza
simplificat ca fiind:

a
gv
= 0.7 a
g
. (3.16)

(10) In municipiul Bucuresti, exista evidenta instrumentala a perioadei predominante
lungi, T
p
=1.4÷1.6s a vibratiei terenului in timpul cutremurelor Vrancene de
magnitudini moderate si mari (magnitudine Gutenberg-Richter M > 7.0; magnitudine
moment M
w
> 7.2). Din acest motiv, in Bucuresti se recomanda evitarea structurilor
cvasiresonante cu aceste perioade predominante ale terenului. Definirea perioadei
predominante a vibratiei terenului este data in Anexa A.
( ) T a T SA
v gv ev
| · = ) (
Tc ≤ 0.7s
ç =0.05


3.1.1 Reprezentarea actiunii seismice prin accelerograme

Miscarea seismica se poate reprezenta si prin variatia in timp a acceleratiei terenului.
Atunci cand este necesar un model de calcul spatial, miscarea seismica trebuie sa fie
caracterizata prin trei accelerograme simultane corespunzatoare celor trei directii
ortogonale. O aceeasi accelerograma nu poate fi utilizata simultan pe cele doua directii
orizontale.

3.1.2 Accelerograme artificiale

Accelerogramele artificiale trebuiesc generate astfel incat sa fie compatibile cu
spectrul de raspuns elastic in amplasament SA
e
(T).

Durata accelerogramelor trebuie sa fie compatibila cu magnitudinea si cu alti
parametri care caracterizeaza evenimentul seismic definitoriu pentru stabilirea valorii
acceleratiei de proiectare a
g
.

Atunci cand nu sunt disponibile date specifice, durata minima a partii stationare a
accelerogramei este 10 secunde.
Setul de accelerograme trebuie astfel ales incat:

a) Numarul minim de accelerograme este [5];

b) Media valorilor acceleratiilor de varf ale accelerogramelor generate nu este mai
mica decat valoarea a
g
pentru

amplasamentul respectiv;

c) In domeniul de perioade T
B
÷ T
C
valorile spectrului mediu calculat din toate
accelerogramele (si calculat pentru un numar suficient de perioade) nu sunt mai mici
decat valoarea a
g
· |
0
;

d) Nici o valoare a spectrul mediu calculat pentru oricare dintre accelerograme nu este
mai mica cu mai mult de 10% decat valoarea corespunzatoare a spectrului elastic de
raspuns.

3.1.3 Accelerograme inregistrate sau simulate

Utilizarea accelerogramelor inregistrate - sau a accelerogramelor generate prin
simularea mecanismului sursei si a drumului parcurs de unda seismica - este permisa
daca acestea (care nu trebuie sa fie mai putine de [3]) sunt conforme cu caracteristicile
sursei seismice, conditiile de teren din amplasament si cu valoarea maxima a acceleratiei
comparabila cu nivelul de hazard seismic pentru proiectare in zona considerata, a
g
.

3.1.4 Modelul spatial al actiunii seismice

Pentru structurile cu caracteristici speciale, cum ar fi cele in cazul carora nu se poate
aplica ipoteza excitatiei uniforme a tuturor punctelor de reazem, trebuiesc utilizate
modele spatiale ale actiunii seismice.
Asemenea modele spatiale trebuie sa fie compatibile cu spectrul de raspuns elastic
utilizat la definirea actiunii seismice.

3.2 Factorul de importanta-expunere

Constructiile sunt impartite in clase de importanta-expunere, in functie de
consecintele umane si economice ale unui cutremur major precum si de importanta lor in
actiunile de raspuns post-cutremur.
Factorul de importanta-expunere are valorile din Tabelul 3.2.

Tabel 3.2 Factorul de importanta-expunere ¸
I


Clasa de
importanta- expunere
¸
I

Clasa 1. Cladiri si structuri esentiale pentru societate 1.4
Clasa 2 Cladiri si alte structuri ce constituie un pericol substantial pentru viata
oamenilor in caz de avariere
1.2
Clasa 3 Toate celelalte cladiri cu exceptia celor din clasele 1, 2 si 4. 1.0
Clasa 4 Cladiri temporare, cladiri agricole, cladiri pentru depozite, etc.
caracterizate de un pericol redus de pierderi de vieti omenesti in caz
de avariere la cutremur
0.8

3.3 Forta seismica de proiectare

Forta seismica de proiectare la baza structurii pentru fiecare directie orizontala
principala considerata in calculul structurii o directie data se determina cu relatia:

(3.17)
unde:
m este masa constructiei
G – greutatea constructiei: greutatea proprie caracteristica plus o fractiune din
incarcarea caracteristica datorata exploatarii
g - acceleratia gravitationala
c - coeficientul seismic global definit cu relatia:

(3.18)
in care:
¸
I
este factorul de importanta-expunere al constructiei
T - perioada constructiei/structurii in modul fundamental de vibratie

S
d
(T) - ordonata spectrului de raspuns inelastic pentru acceleratie corespunzatoare
perioadei T:

( ) ( ) G c
g
G
T S m T S F
d I d I
· = · · = · · = ¸ ¸
( )
g
T S
c
d
I
· = ¸
0 < T s T
B
(3.19)
T > T
B
. (3.20)

q este factorul de comportare al structurii (factorul de modificare a raspunsului elastic in
raspuns inelastic), cu valori in functie de tipul structurii si capacitatea acesteia de disipare a
energiei.

Valoarea minima a coeficientului seismic global pentru proiectarea la starea limita
ultima este:
(3.21)
3.4 Combinarea actiunii seismice cu alte tipuri de actiuni

Valoarea pentru proiectare a efectelor actiunilor pentru constructii amplasate in zone
seismice se determina din urmatoarele combinatii de baza:

(i) Pentru proiectarea la starea limita ultima:

1.2 E G
j
+ 1.0 F
IMR=100ani
+ 0.5 E Q
i
+ 0.2 Q
z,IMR=50ani
(3.21)
0.9 E G
j
+ 1.0 F
IMR=100ani
+ 1.6 Q
H
(3.22)

(ii) Pentru proiectarea la starea limita de serviciu:

E G
j
+ 1.0 F
IMR=100ani
+ E Q
i
+ Q
z,IMR=50ani
(3.23)
0.6 E G
j
+ 1.0 F
IMR=100ani
+ Q
H
(3.24)

unde:

“+” semnifica “se combina cu”,
E semnifica “efectul combinat al”,
G
j
valoarea caracteristica a actiunii permanente j,
F

valoarea de proiectare a actiunii seismice,
¢
2i
coeficientul de combinare pentru actiunea variabila i ,
Q
i
valoarea caracteristica a actiunii variabile i
Q
z
valoarea caracteristica a actiunii zapezii (simplificat se poate considera
Q
z,IMR=50ani
= 1.6 Q
z,IMR=10ani
)
Q
H
valoarea caracteristica a actiunii provocata de impingerea laterala a pamantului,
apei sau materialelor pulverulente.






(
¸
(

¸

·
÷
+ = T
T
q
a T S
B
g d
1 ) / (
1 ) (
0
|
q
T
a
g
) ( |
=
g
a
c
g
2 . 0
min
=

ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani Figura 3.2 Valorii de varf a acceleratiei terenului pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR=30 ani (4) (4) Miscarea seismica intr-un punct pe suprafata terenului este descrisa prin spectrul de raspuns elastic pentru acceleratii.1 Valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare.Figura 3. .

In conditiile seismice si de teren din Romania. TC.0s. perioada de control (colt). valoarea perioadei de control (colt) recomandata pentru proiectare este TC = 1. (7) (7) Conditiile locale de teren sunt descrise prin valorile perioadei de control (colt) a spectrului de raspuns pentru zona amplasamentului considerat. .6s.7s.7s<TC≤1. valoarea perioadei de control (colt) recomandata pentru proiectare este TC = 0. Pentru conditiile de teren caracterizate de TC≤0. Pentru conditiile de teren caracterizate de 1. pentru cutremure avand IMR  100 ani. Marimea TC descrie sintetic compozitia de frecvente (spectrala) a miscarilor seismice.(5) (5) Actiunea seismica orizontala asupra constructiilor este descrisa prin doua componente ortogonale considerate independente intre ele si reprezentate prin acelasi spectru de raspuns. in functie de conditiile locale de teren.7s.0s<TC≤1. Perioada de control (colt) TC a spectrului de raspuns reprezinta granita dintre zona (palierul) de valori maxime in spectrul de acceleratii absolute si zona (palierul) de valori maxime in spectrul de viteze relative (vezi Anexa A).6s.0s. TC a spectrelor de raspuns la componentele orizontale ale miscarii seismice este zonata in Figura 3.3 pe baza datelor instrumentale existente. (6) (6) Spectrele normalizate de raspuns elastic pentru acceleratii se obtin din spectrele de raspuns pentru acceleratii prin impartirea cu valoarea ag. valoarea perioadei de control (colt) recomandata pentru proiectare este TC = 1. Pentru conditiile de teren caracterizate de 0.

7 1.Figura 3. TC limitele domeniului de perioade pe care acceleratia spectrala este simplificat modelata ca fiind constanta.05. . s 3 3 2 TD.7 0.1 T B. s 0.3) 0  (T)   0 TC T TC<T TD (3. IMR = 30 ani Modificarea perioadelor de colt cu intervalul mediu de recurenta considerat se datoreaza modificarii continutului de frecvente a miscarii seismice a terenului in functie de magnitudinea cutremurului. TC. Perioada de colt (control) TD a spectrului de raspuns reprezinta granita dintre zona (palierul) de valori maxime in spectrul de viteze relative si zona (palierul) de valori maxime in spectrul de deplasari relative. fractiunea din amortizarea critica  =0.07 0.2) (3.7 1.16 T B. TD ale spectrelor de raspuns pentru componentele orizontale ale miscarii seismice Interval mediu de recurenta a magnitudinii cutremurului Starea limita ultima.10 0.0 TC.07 0. s 3 3 3 TD.05 si pentru conditii de teren caracterizate de perioadele de control (colt) TC. Tabelul 3.1 Perioade de control (colt) TB. TC pentru proiectare (8) (8) Formele normalizate ale spectrelor de raspuns elastic pentru componentele orizontale ale acceleratiei terenului (T).3 Perioada de control (colt).5) o este factorul de amplificare dinamica maxima a acceleratiei terenului de catre structura avand fractiunea din amortizarea critica  =0.07 0. TB.6 TC.4) T> TD unde:  (T)   0 TC  TD T2 (3. s 0.0 1. s Starea limita de serviciu. s 0. TD sunt:  (T)  1  T< TB TB<T TC  0  1 T TB (3. IMR = 100ani Valori ale perioadelor de control (colt) 0.

16g.10) TCv  TDv  v (T)   0v T2 T> TDv (3.05) pentru conditiile seismice si de teren din Romania sunt reprezentate in Figura 3.4 pe baza valorilor TB. fractiunea din amortizarea critica  =0.8) TBv<T TCv v0v (3.11) unde ov = 3.20g si ag = 0.6) Spectrele de raspuns elastic pentru deplasare pentru componentele orizontale ale miscarii terenului. SDe(T) se obtin prin transformarea directa a spectrelor de raspuns elastic pentru acceleratie SAe utilizand urmatoarea relatie: SDe (T )  SAe (T ) T2 4 2 (3. SAe(T) este definit astfel: SAe (T )  a g   T  (3. TC si TD din Tabelul 3. TDv sunt descrise de ecuatiile urmatoare:   1 T  v (T)  1  0v TBv T< TBv (3. TCv.9) T  v (T)   0v Cv T TCv<T TDv (3. . Spectrul normalizat de raspuns pentru acceleratie din Figura 3. Spectrul de raspuns elastic pentru componenta orizontala a acceleratiei terenului in amplasament.0 este factorul de amplificare dinamica maxima a componentei verticale a acceleratiei terenului de catre structura avand fractiunea din amortizarea critica =0. Formele normalizate ale spectrelor de raspuns elastic pentru componenta verticala a acceleratiei v(T).7) (9) (9) Componenta verticala a actiunii seismice este reprezentata prin spectrul de raspuns elastic pentru componenta verticala a acceleratiei.1.05 si pentru conditii de teren caracterizate de perioadele de control (colt) TBv.05.Spectrele normalizate de raspuns pentru acceleratie (=0.5 se foloseste in Banat in zonele caracterizate de acceleratia ag = 0.

0s  =0.4 Spectre normalizate de raspuns elastic pentru componentele orizontale ale .0s<Tc ≤ 1.Tc ≤ 0.05 Figura 3.05 0.6s  =0.7s<Tc ≤ 1.7s  =0.05 1.

41. Din acest motiv.15) Valoarea de varf a componentei verticale a acceleratiei terenului.6s.0 si 1.acceleratiei.16) (10) In municipiul Bucuresti. Perioadele de control (colt) ale spectrelor de raspuns normalizate pentru componenta verticala a miscarii seismice se considera simplificat astfel: TBv = 0.5 Surse crustale in Banat: spectre normalizate de raspuns elastic pentru componentele orizontale ale acceleratiei pentru conditii de teren caracterizate simplificat prin perioada de colt: Tc = 0.14) Spectrul de raspuns elastic pentru componenta verticala a acceleratiei terenului in amplasament. Tc ≤ 0.7. Tp=1.12) (3. agv se evalueaza simplificat ca fiind: agv = 0.1 TCv TCv = 0. (3. . in Bucuresti se recomanda evitarea structurilor cvasiresonante cu aceste perioade predominante ale terenului.7 ag.05 Figura 3. Definirea perioadei predominante a vibratiei terenului este data in Anexa A. pentru conditii de teren caracterizate simplificat prin perioadele de control (colt): Tc = 0. SAev este definit astfel: SAev (T )  a gv   v T  (3.2). 1.7s  =0.0. magnitudine moment Mw 7.6s a vibratiei terenului in timpul cutremurelor Vrancene de magnitudini moderate si mari (magnitudine Gutenberg-Richter M  7.7s.13) (3. exista evidenta instrumentala a perioadei predominante lungi.45 TC TDv  TD (3.

2 Accelerograme artificiale Accelerogramele artificiale trebuiesc generate astfel incat sa fie compatibile cu spectrul de raspuns elastic in amplasament SAe(T). 3. conditiile de teren din amplasament si cu valoarea maxima a acceleratiei comparabila cu nivelul de hazard seismic pentru proiectare in zona considerata. O aceeasi accelerograma nu poate fi utilizata simultan pe cele doua directii orizontale.4 Modelul spatial al actiunii seismice Pentru structurile cu caracteristici speciale. .sau a accelerogramelor generate prin simularea mecanismului sursei si a drumului parcurs de unda seismica . Durata accelerogramelor trebuie sa fie compatibila cu magnitudinea si cu alti parametri care caracterizeaza evenimentul seismic definitoriu pentru stabilirea valorii acceleratiei de proiectare ag .1.1 Reprezentarea actiunii seismice prin accelerograme Miscarea seismica se poate reprezenta si prin variatia in timp a acceleratiei terenului. 3.3.este permisa daca acestea (care nu trebuie sa fie mai putine de [3]) sunt conforme cu caracteristicile sursei seismice. ag. miscarea seismica trebuie sa fie caracterizata prin trei accelerograme simultane corespunzatoare celor trei directii ortogonale.1. Setul de accelerograme trebuie astfel ales incat: a) Numarul minim de accelerograme este [5].1. cum ar fi cele in cazul carora nu se poate aplica ipoteza excitatiei uniforme a tuturor punctelor de reazem. b) Media valorilor acceleratiilor de varf ale accelerogramelor generate nu este mai mica decat valoarea ag pentru amplasamentul respectiv. durata minima a partii stationare a accelerogramei este 10 secunde. Atunci cand este necesar un model de calcul spatial. trebuiesc utilizate modele spatiale ale actiunii seismice. 3.1. c) In domeniul de perioade TB  TC valorile spectrului mediu calculat din toate accelerogramele (si calculat pentru un numar suficient de perioade) nu sunt mai mici decat valoarea ag  0 .3 Accelerograme inregistrate sau simulate Utilizarea accelerogramelor inregistrate . d) Nici o valoare a spectrul mediu calculat pentru oricare dintre accelerograme nu este mai mica cu mai mult de 10% decat valoarea corespunzatoare a spectrului elastic de raspuns. Atunci cand nu sunt disponibile date specifice.

Tabel 3.2. Factorul de importanta-expunere are valorile din Tabelul 3.4 1. in functie de consecintele umane si economice ale unui cutremur major precum si de importanta lor in actiunile de raspuns post-cutremur.expunere Clasa 1.ordonata spectrului de raspuns inelastic pentru acceleratie corespunzatoare perioadei T: . 3.acceleratia gravitationala c .perioada constructiei/structurii in modul fundamental de vibratie Sd(T) . etc.2 Factorul de importanta-expunere Constructiile sunt impartite in clase de importanta-expunere.0 0. Cladiri si structuri esentiale pentru societate Clasa 2 Cladiri si alte structuri ce constituie un pericol substantial pentru viata oamenilor in caz de avariere Clasa 3 Toate celelalte cladiri cu exceptia celor din clasele 1.2 Factorul de importanta-expunere I Clasa de importanta.3 Forta seismica de proiectare Forta seismica de proiectare la baza structurii pentru fiecare directie orizontala principala considerata in calculul structurii o directie data se determina cu relatia: F   I  S d T   m   I  S d T   G  c G g I 1.Asemenea modele spatiale trebuie sa fie compatibile cu spectrul de raspuns elastic utilizat la definirea actiunii seismice.17) unde: m este masa constructiei G – greutatea constructiei: greutatea proprie caracteristica plus o fractiune din incarcarea caracteristica datorata exploatarii g .18) in care: I este factorul de importanta-expunere al constructiei T . caracterizate de un pericol redus de pierderi de vieti omenesti in caz de avariere la cutremur 3. cladiri pentru depozite. 2 si 4.coeficientul seismic global definit cu relatia: c I  S d T  g (3. cladiri agricole.2 1.8 (3. Clasa 4 Cladiri temporare.

IMR=50ani 0. F valoarea de proiectare a actiunii seismice.  semnifica “efectul combinat al”. cu valori in functie de tipul structurii si capacitatea acesteia de disipare a energiei.6 QH (ii) Pentru proiectarea la starea limita de serviciu: (3.IMR=10ani) QH valoarea caracteristica a actiunii provocata de impingerea laterala a pamantului.0 FIMR=100ani + QH unde: (3.9  Gj + 1. Valoarea minima a coeficientului seismic global pentru proiectarea la starea limita ultima este: ag cm in  0.21) (3.4 Combinarea actiunii seismice cu alte tipuri de actiuni Valoarea pentru proiectare a efectelor actiunilor pentru constructii amplasate in zone seismice se determina din urmatoarele combinatii de baza: (i) Pentru proiectarea la starea limita ultima: 1.6  Gj + 1.23) (3.19) (3.20) . Gj valoarea caracteristica a actiunii permanente j. Qi valoarea caracteristica a actiunii variabile i Qz valoarea caracteristica a actiunii zapezii (simplificat se poate considera Qz. .22)  Gj + 1.0 < T  TB T > TB  (  / q)  1  S d (T )  a g 1  0 T  TB    ag  (T ) q (3.0 FIMR=100ani + 1.IMR=50ani = 1.2  Gj + 1.2 g (3.2 Qz. apei sau materialelor pulverulente.24) “+” semnifica “se combina cu”. 2i coeficientul de combinare pentru actiunea variabila i .21) 3. q este factorul de comportare al structurii (factorul de modificare a raspunsului elastic in raspuns inelastic).0 FIMR=100ani + 0.5  Qi + 0.6 Qz.IMR=50ani 0.0 FIMR=100ani +  Qi + Qz.

5 1 0.5 0 0 0.0s \ =0.0s<Tc ” 1.5 2 1.5 2 2.5 4 .5 T B =0.7s<Tc ” 1.925/T 5.4 Spectre normalizate de raspuns elastic pentru componentele orizontale ale 1.5 2 1.5 2 2.05 8.7s \ =0.75 4.5 3 2.3.5 4 T B =0.5 1 1.7s F  =2.4/T 1.5 Perioada T .07 T C =0.6s \ =0.5 4 3.75 0.775/T 2 T D =3 0 0 0.75 Tc ” 0. s 3 3.5 3 2.5 1 0.05 8.0s T D =3 3.16 F  =2.75/T 2 1.5 T B =0.1 F  =2.5 2 2.25/T 2 T C =1.5 Perioada T .5 Perioada T .5 3 2.6s 1 T D =2 0 0 0.5 1 1.8/T 2 T C =1.05 1.5 Figura 3.5 1 0. s 3 3. s 3 3.5 2.

4.5 2 1.7s \ =0.21/T 6.45 TC TDv u TD (3. Perioadele de control (colt) ale spectrelor de raspuns normalizate pentru componenta verticala a miscarii seismice se considera simplificat astfel: TBv = 0.3/T T D =3 2 Figura 3.7.05 F  =3 0. 1. SAev este definit astfel: SAev (T ) ! a gv ™ F v .7s.5 1 1.1 TCv TCv = 0.0 si 1.13) (3.5 Surse crustale in Banat: spectre normalizate de raspuns elastic pentru componentele orizontale ale acceleratiei pentru conditii de teren caracterizate simplificat prin perioada de colt: Tc = 0.12) (3.5 3 2. s 3 3.07s Tc ” 0.acceleratiei.5 0 0 0.5 1 0.5 2 2.5 4 3.14) Spectrul de raspuns elastic pentru componenta verticala a acceleratiei terenului in amplasament.6s.7s T B =0.5 Perioada T .5 4 T C =0. pentru conditii de teren caracterizate simplificat prin perioadele de control (colt): Tc = 0.

T (3.2). . (3. Tp=1.15) Valoarea de varf a componentei verticale a acceleratiei terenului.7 ag. Definirea perioadei predominante a vibratiei terenului este data in Anexa A. Din acest motiv. agv se evalueaza simplificat ca fiind: agv = 0. magnitudine moment Mwu 7. in Bucuresti se recomanda evitarea structurilor cvasiresonante cu aceste perioade predominante ale terenului.6s a vibratiei terenului in timpul cutremurelor Vrancene de magnitudini moderate si mari (magnitudine Gutenberg-Richter M u 7.0. exista evidenta instrumentala a perioadei predominante lungi.16) (10) In municipiul Bucuresti.4z1.

Setul de accelerograme trebuie astfel ales incat: a) Numarul minim de accelerograme este [5]. Atunci cand nu sunt disponibile date specifice. cum ar fi cele in cazul carora nu se poate aplica ipoteza excitatiei uniforme a tuturor punctelor de reazem. trebuiesc utilizate modele spatiale ale actiunii seismice. ag. 3. Atunci cand este necesar un model de calcul spatial.1. conditiile de teren din amplasament si cu valoarea maxima a acceleratiei comparabila cu nivelul de hazard seismic pentru proiectare in zona considerata.sau a accelerogramelor generate prin simularea mecanismului sursei si a drumului parcurs de unda seismica .2 Accelerograme artificiale Accelerogramele artificiale trebuiesc generate astfel incat sa fie compatibile cu spectrul de raspuns elastic in amplasament SAe(T). 3.1.este permisa daca acestea (care nu trebuie sa fie mai putine de [3]) sunt conforme cu caracteristicile sursei seismice.3.3 Accelerograme inregistrate sau simulate Utilizarea accelerogramelor inregistrate .1 Reprezentarea actiunii seismice prin accelerograme Miscarea seismica se poate reprezenta si prin variatia in timp a acceleratiei terenului. d) Nici o valoare a spectrul mediu calculat pentru oricare dintre accelerograme nu este mai mica cu mai mult de 10% decat valoarea corespunzatoare a spectrului elastic de raspuns. durata minima a partii stationare a accelerogramei este 10 secunde. O aceeasi accelerograma nu poate fi utilizata simultan pe cele doua directii orizontale.1. .1. miscarea seismica trebuie sa fie caracterizata prin trei accelerograme simultane corespunzatoare celor trei directii ortogonale. b) Media valorilor acceleratiilor de varf ale accelerogramelor generate nu este mai mica decat valoarea ag pentru amplasamentul respectiv.4 Modelul spatial al actiunii seismice Pentru structurile cu caracteristici speciale. 3. Durata accelerogramelor trebuie sa fie compatibila cu magnitudinea si cu alti parametri care caracterizeaza evenimentul seismic definitoriu pentru stabilirea valorii acceleratiei de proiectare ag . c) In domeniul de perioade TB z TC valorile spectrului mediu calculat din toate accelerogramele (si calculat pentru un numar suficient de perioade) nu sunt mai mici decat valoarea ag ™ F0 .

in functie de consecintele umane si economice ale unui cutremur major precum si de importanta lor in actiunile de raspuns post-cutremur. Cladiri si structuri esentiale pentru societate Clasa 2 Cladiri si alte structuri ce constituie un pericol substantial pentru viata oamenilor in caz de avariere Clasa 3 Toate celelalte cladiri cu exceptia celor din clasele 1.2 Factorul de importanta-expunere KI Clasa de importanta. etc.3 Forta seismica de proiectare Forta seismica de proiectare la baza structurii pentru fiecare directie orizontala principala considerata in calculul structurii o directie data se determina cu relatia: F ! K I ™ S d . cladiri pentru depozite. 2 si 4. caracterizate de un pericol redus de pierderi de vieti omenesti in caz de avariere la cutremur 3.Asemenea modele spatiale trebuie sa fie compatibile cu spectrul de raspuns elastic utilizat la definirea actiunii seismice. Tabel 3.expunere Clasa 1.2. Factorul de importanta-expunere are valorile din Tabelul 3.2 Factorul de importanta-expunere Constructiile sunt impartite in clase de importanta-expunere. 3. cladiri agricole. Clasa 4 Cladiri temporare.

T ™ m ! K I ™ S d .

perioada constructiei/structurii in modul fundamental de vibratie Sd(T) .acceleratia gravitationala c .T ™ unde: m este masa constructiei G ± greutatea constructiei: greutatea proprie caracteristica plus o fractiune din incarcarea caracteristica datorata exploatarii g .ordonata spectrului de raspuns inelastic pentru acceleratie corespunzatoare perioadei T: S d .coeficientul seismic global definit cu relatia: c !KI ™ in care: KI este factorul de importanta-expunere al constructiei T .

18) .T g G ! c ™G g KI 1.0 0.8 (3.2 1.17) (3.4 1.

24) (3. valoarea de proiectare a actiunii seismice.23) (3. apei sau materialelor pulverulente.22) .0 FIMR=100ani + 1.IMR=10ani) valoarea caracteristica a actiunii provocata de impingerea laterala a pamantului.0 FIMR=100ani + QH unde: ³+´ 7 Gj F ]2i Qi Qz QH semnifica ³se combina cu´.2 Qz. coeficientul de combinare pentru actiunea variabila i .2 7 Gj + 1. semnifica ³efectul combinat al´.IMR=50ani = 1. valoarea caracteristica a actiunii variabile i valoarea caracteristica a actiunii zapezii (simplificat se poate considera Qz.20) q este factorul de comportare al structurii (factorul de modificare a raspunsului elastic in raspuns inelastic).6 7 Gj + 1. (3. (3.0 FIMR=100ani + 7 Qi + Qz.6 QH (ii) Pentru proiectarea la starea limita de serviciu: 7 Gj + 1. Valoarea minima a coeficientului seismic global pentru proiectarea la starea limita ultima este: ag cmin ! 0.4 Combinarea actiunii seismice cu alte tipuri de actiuni Valoarea pentru proiectare a efectelor actiunilor pentru constructii amplasate in zone seismice se determina din urmatoarele combinatii de baza: (i) Pentru proiectarea la starea limita ultima: 1.19) (3.IMR=50ani 0.21) (3.2 g (3.21) 3.9 7 Gj + 1.6 Qz.5 7 Qi + 0.IMR=50ani 0. valoarea caracteristica a actiunii permanente j. cu valori in functie de tipul structurii si capacitatea acesteia de disipare a energiei.0 FIMR=100ani + 0.0 < T e TB T > TB « ( F / q)  1 » S d (T ) ! a g ¬1  0 ™T ¼ TB ­ ½ ! ag F (T ) q .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful