Pictura mural` gotic` din Transilvania

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României Pictura mural` gotic` din Transilvania / foto: Noi Media Print S.R.L., Dana Jenei ; text: Dana Jenei ; grafica: Adrian Sorin Georgescu . - Bucure[ti : Noi Media Print, 2007 Bibliogr. ISBN 978-973-7959-90-4 I. Jenei, Dana (text ; foto.) II. Georgescu, Adrian Sorin (graf.) 75.052(498)

Pictura mural` gotic` din Transilvania
Dana Jenei

Cartea a ap`rut cu sprijinul Administra]iei Fondului Cultural Na]ional

.

Emeric din Ghelin]a. jud. jud. jud. jud. jud.A. Bra[ov 8 18 34 46 68 Epilog Bibliografie selectiv` 120 122 . Sibiu Biserica Reformat` din Sântana de Mure[. Mure[ Capela Corporis Christi din Sânpetru. Bra[ov Biserica Unitarian` din Dârjiu. Harghita Biserica Evanghelic` din Media[ [i Capela din Turnul Mariei. Sibiu Biserica Evanghelic` C. jud. Mure[ Biserica Neagr` din Bra[ov Capela Bisericii Evanghelice C. Bra[ov Capela catolicilor din Biertan. jud. jud. din Râ[nov. A. jud. Sibiu Biserica “din Deal” din Sighi[oara. din H`rman. jude]ul Covasna Biserica Evanghelic` C. din M`lâncrav. A.Cuprins Transilvania între Orient [i Occident Arta gotic` în Transilvania Art` [i mentalitate în Transilvania medieval` Pictura mural` gotic` din Transilvania Ansambluri de pictur` mural` gotic` 68 72 78 80 84 88 94 102 106 113 116 Biserica Romano-Catolic` Sf.

pictura mural` transilv`nean` exprim` totodat`. limbajul artistic difuzat de principalele centre ale goticului european. arta religioas` împlinindu-[i în plan spiritual rolul de ”Biblie pentru ne[tiutorii de carte”. colportori ai principalelor tendin]e. men]iunile scrise sau m`rturiile de ordin stilistic atest` c` me[teri din Germania. reflectând mentalitatea [i sensibilitatea religioas` comune Europei Catolice în Evul Mediu târziu. 1400 6 Pictura mural` gotic` din Transilvania . imaginile pictate ale sfin]ilor – modele [i protectori în acela[i timp –. Slovacia. În acest teritoriu de întâlnire a marilor culturi medievale. Slovenia au lucrat aici. Mae[trii artei vechi transilv`nene sunt întâlni]i în documentele de la Viena. cât [i a celor peregrini. Goticul – stil ap`rut în Île-de-France în prima parte a secolului al XIIlea –. ca zone sacrosancte. urmând traseele principalelor drumuri comerciale. din M`lâncrav. Corul bisericii evanghelice C. mentalitatea. pictura gotic` transilv`nean` apare deopotriv` ca o crea]ie a me[terilor autohtoni forma]i uneori în importante centre artistice europene. Departe de aspectul imaterial al construc]iilor goticului nordic ce stau sub semnul metafizicii luminii. exceptând experien]ele izolate ce au permis p`trunderea formelor artistice din vestul Europei pân` în Orientul Apropiat în timpul Cruciadelor. Austria. Figuri gracile în posturi elegante. în timp ce piesele semnate. având ca nucleu Curtea Fran]ei. c. idealul estetic [i posibilit`]ile financiare ale donatorilor. A. Boemia. Ansamblurile de pictur` mural` p`strate. Împreun` cu operele celorlalte genuri ale artei figurative a Evului Mediu târziu. circula]ia me[terilor itineran]i. a ajuns în Transilvania un secol mai târziu.T ransilvania a fost zona extrem-estic` în care stilurile Evului Mediu occidental s-au manifestat în mod organic. nivelul estetic diferit al operelor reflectând. Nürnberg sau Roma. bisericile transilv`nene erau loc de rug`ciune. dar [i de refugiu în vreme de primejdie. recompun istorii cu atmosfera de poveste proprie universului idealizat al artei cavalere[ti. au decorat în special zidurile masive ale edificiilor de cult. datând între 1300 [i primele decenii ale secolului al XVI-lea. jude]ul Sibiu. Din aceast` perspectiv`. a asigurat difuzarea formelor artistice. erau menite s` sus]in` vizual adev`rurile [i valorile morale ale cre[tinismului. într-un mod original. sc`ldate într-o cromatic` str`lucitoare. ca pretutindeni în aria de manifestare a acestui stil interna]ional prin excelen]`. ce ]ine locul luminii colorate filtrate de vitralii. contribuind la configurarea datelor stilistice locale.

7 Pictura mural` gotic` din Transilvania .

în timp ce ¥ara Româneasc` (în 1330) [i Moldova (în 1358) deveneau principate independente. cultura [i arta Rena[terii. în 1526. Regatul Ungariei a fost condus de regi din ramura napolitan` a familiei de Anjou – Carol Robert (1308-1342) [i Ludovic cel Mare (1342-1382). Germaniei [i Boemiei. Transilvania a avut o istorie indisolubil legat` de istoria Europei Centrale medievale: dup` stingerea Arpadienilor. într-o Vien` cucerit` cu cinci ani mai devreme. 1566. a ocupat totodat` tronul Sfântului Imperiu Romano-German din 1433. odat` cu ea. În a doua jum`tate a secolului al XV-lea. Stiria. În secolul al XIV-lea. Joannes Sambucus. Carintia.Transilvania între Orient [i Occident Confluen]e artistice I storia medieval` a celor trei mari provincii ale României. Austria de Sud. Succesorul lor. iar Albert de Habsburg (1435-1439) a fost rege al Ungariei. Transilvania era deja un voievodat autonom sub suzeranitate maghiar`. Transilvania în secolul al XVI-lea. evenimente istorice majore aveau s` determine prefacerile ireversibile ce urmau s` schimbe evolu]ia ulterioar` a Europei: Reforma religioas` declan[at` de Martin Luther la Wittenberg. la frontiera spiritual` dintre Ortodoxie [i Catolicism. Viena. în 1517. Moravia. Transilvania devine un principat autonom sub suzeranitate otoman`. [i cucerirea Regatului Ungariei de c`tre turci. regatul avea s` cuprind` totodat` Silezia. în timpul domniei lui Matia Corvin (1458-1490). proclamat în 1541. hart` inspirat` din lucr`rile umanistului [i reformatorului bra[ovean Johannes Honterus (1498-1549) 8 Pictura mural` gotic` din Transilvania . Drept consecin]`. iar în anii imediat urm`tori o parte din comunitatea catolic` adopt` religia reformat` [i. descenden]i ai Sfântului rege ßtefan (1301). explic` evolu]ia lor cultural` diferit`. Sigismund de Luxemburg (1387-1435). În primele decenii ale secolului al XVI-lea. teritoriu aflat la limita Orientului [i Occidentului. fiul voievodului Iancu de Hunedoara murind în 1490. P`strând în permanen]` strânse rela]ii politico-economice cu ]`rile române.

9 Transilvania între Orient [i Occident .

A[ezarea sa[ilor a avut loc în mai multe etape. numi]i în documente Theutones. între 10 Pictura mural` gotic` din Transilvania . în condi]iile privilegiilor acordate de puterea central` [i autonomiei administrative [i ecleziastice. au fost invita]i de regalitatea maghiar` ca s` contribuie la dezvoltarea economic` a zonei. din 1485. ce au constituit. odat` cu a[ezarea coloni[tilor originari din zonele dens populate ale Europei Centrale. „libert`]ile sibienilor” – dup` cum sunt numite aceste drepturi în documentele referitoare la Transilvania –. mai întâi pe terenurile regale. Flandrenses sau Saxones. secolul al XIII-lea Un flux masiv al civiliza]iei occidentale este resim]it în Transilvania secolelor al XII-lea [i al XIII-lea. pentru ap`rarea frontierelor de sud [i est ale regatului pe linia mun]ilor Carpa]i [i pentru consolidarea catolicismului în acest teritoriu locuit majoritar de români. Noii veni]i. Conferite mai întâi Provinciei ßapte Scaune. au fost extinse treptat asupra tuturor teritoriilor locuite de sa[i între Or`[tie [i Dr`u[eni. În partea de est a Transilvaniei. jude]ul Sibiu.Biserica fostei m`n`stirii a c`lug`rilor cistercieni din Câr]a. Universitas Saxonum. în principal din cele de limb` german`.

jude]ul Sibiu Districtele Bra[ovului [i Bistri]ei. Dup` desfiin]area acesteia. iar în 1191 Papa Celestin al III-lea confirma Prepozitura liber` regal` ”Sf. Colonizarea teritorial`. a fost dublat`. cucerirea Transilvaniei fiind încheiat` prin actul de dona]ie a ¥`rii Bârsei teutonilor în 1211. Decanatul de Sibiu (incluzând scaunele Cincu [i Nocrich) [i Bra[ovul aveau s` fie subordonate direct Arhiepiscopiei din Esztergom. politic [i militar. .Fosta m`n`stire a c`lug`rilor cistercieni din Câr]a. Cenad [i Oradea în Bihor. de c`tre regele Ungariei Andrei al II-lea. bazat` pe ra]iuni de ordin economic. Curtea de la Buda a sprijinit fondarea sediilor episcopale din Alba Iulia. se afla ]inutul locuit de secuii care aveau ca obliga]ie ap`rarea acestei p`r]i a frontierei regatului. Ladislau” a germanilor din Transilvania. în plin` epoc` a Cruciadelor. de ofensiva catolic` sus]inut` de ordinele monahale [i cavalere[ti. în 1424. toate celelalte capitluri catolice apar]inând Arhiepiscopiei Transilvaniei de Alba Iulia. ce depindea direct de Vatican. bucurându-se în schimb de privilegii similare celor avute de nobilimea maghiar`.

care întemeiaz` câteva decenii mai târziu m`n`stirea Câr]a din ¥ara F`g`ra[ului (1202). În 1240. cu domeniile lor st`pânite anterior de cavalerii teutoni (între 1211 [i 1225). aducând arta de a construi din centrul Europei: dup` benedictini [i premonstratensi. sunt d`ruite de Bela al IV-lea Capitlului General al Ordinului de la Cîteaux din Fran]a. urmeaz` c`lug`rii cistercieni din Burgundia. sunt în acela[i timp colportori ai civiliza]iei occidentale. dominicanii [i franciscanii se al`tur` eremi]ilor augustani în ora[e. Din deceniul al treilea al secolului al XIII-lea. secolul al XIII-lea înseamn` generalizarea artei occidentale. au fost cea mai dinamic` 12 Pictura mural` gotic` din Transilvania . detaliu. fondatori în 1179 ai Aba]iei de la Igri[ din Banat. în timp ce secolele al XIV-lea [i al XV-lea sunt considerate epoca ei de înflorire. prerogative biserice[ti în ¥ara Bârsei. Pentru Transilvania. al`turi de rege. bisericile din Feldioara. 1445 C`lug`rii ordinelor monahale catolice. semnala]i în voievodat din secolul al XII-lea. biserica Sf. de la Pontigny. R`stignirea lui Isus. aliatele devotate ale suveranilor împotriva nobilimii. A.). în direct` leg`tur` cu dezvoltarea exploziv` a ora[elor sus]inut` de regii Ungariei. care exercita. H`rman [i Bod.Johannes de Rosenau. Comunit`]ile urbane. Maria din Sibiu (ast`zi evanghelic` C. Sânpetru.

urmând exemplul Cur]ii de la Buda. arat` o deschidere statornic` spre arta din Peninsul`. situate pe principalele drumuri comerciale între Europa Central` [i Orientul Apropiat. de Magistratul ora[elor. În paralel. au devenit curând importante centre economice [i artistice. Pe lâng` ”na]iunile privilegiate”. Ora[ele libere regale.R`stignirea lui Isus. comunit`]ile s`se[ti fiind orientate firesc spre centrele artistice din Germania [i Austria. dar [i cu cele din centrul Europei. Media[. Rela]iile active cu a[ez`rile regatului. Sibiu – capitala ”Universit`]ii s`se[ti” –. Cluj. Sighi[oara. jude]ul Suceava 1537 for]` social` [i principalele promotoare ale programelor artistice. ca pretutindeni în Europa Occidental`. când leg`turile suveranilor cu Italia sunt nemijlocite. cnejii români de la nord de Carpa]i. mai ales în timpul Angevinilor [i al regelui Matia Corvin. de breslele me[te[ug`re[ti sau confreriile religioase. înaltul cler catolic [i nobilimea maghiar`. biserica Buna Vestire a m`n`stirii Moldovi]a. Patronajul artei de factur` occidental` a fost asigurat. din Ha]eg. al`turi de comanditarii particulari. traseele comerciale func]ionând simultan ca veritabile ”coridoare culturale”. organizate în anul 1437 în Unio Trium Nationum. Bistri]a. Bra[ov. Sebe[. au asigurat primenirea continu` a formelor artistice. Zarand sau 13 Transilvania între Orient [i Occident .

.

Le[nic (la sfâr[itul secolului al XIV-lea) sau Ribi]a (1417) sunt exemple ale unui stil în care tradi]ia bizantin` [i gotic` sunt filtrate printr-o viziune popular`. Aceea[i manier` este manifestat` plenar în pictura bisericii Sf. Ansamblurile care îi succed documenteaz` în premier` activitatea unor me[teri români autohtoni: în 1313-1314. Eviden]iate sub aspect stilistic. biserica rupestr` din Corbii de Piatr`. frescele ctitoriilor cneziale – înrudite stilistic – din Cri[cior. ce constituie unul dintre cele mai valoroase ansambluri murale ale artei bizantine din epoca împ`ra]ilor paleologi. picturile bisericii din Strei. Nedelia. mo[tenirea spiritual` [i cultural` a cre[tinismului r`s`ritean. sub îngrijirea arhiepiscopului Ghelasie. 1397-1418). În ¥ara Româneasc`. continuând. dania domnitorului Mircea cel B`trân (1386-1395. Gheorghe din Strei. în care pictura bizantino-balcanic` este îmbog`]it` de experien]ele central-europene [i italiene. înnobila]i de regii maghiari pentru servicii militare [i asimila]i treptat nobilimii de confesiune catolic`. primul ansamblu cunoscut. cel din urm` sus]inându-l ulterior pe c`lug`rul Nicodim în ctitorirea m`n`stirilor Vodi]a. Ca o excep]ie. Picturile au fost realizate prin grija domnitorilor Nicolae Alexandru (13521364) [i Vladislav Vlaicu (1364-1377). când biserica parohial` a sa[ilor din Dârlos a fost împodobit` cu picturi de factur` postbizantin`. Tismana [i Kutlumus de la muntele Athos (numit` ”marea lavr` a ¥`rii Române[ti”). Spre deosebire de Transilvania catolic`. Mihul de la Cri[ul Alb realiza ansamblul bisericii m`n`stirii Râme]. biserica ortodox` Sf. decorat` în formele specifice centrelor artistice de pe coasta Dalma]iei. Cel mai vechi ansamblu cunoscut dateaz` din anul 1311 [i este p`strat în nava bisericii din Sântam`rie Orlea. iar în 1377. au fost atestate documentar doar dup` anul 1500. înlesnite de rela]iile politice [i economice active. ansamblul pronaosului bisericii mari a m`n`stirii Cozia. Nicolae Domnesc din Curtea de Arge[ (1362-1366). atest` o timpurie asimilare a unor solu]ii stilistice ale artei r`s`ritene contemporane în forme simplificate de reprezentare.Maria cu pruncul [i Sf. De aceea[i importan]`. arta figurativ` a voievodatelor de peste mun]i reflect` cu fidelitate canoanele stilistice [i iconografice ale Bisericii de rit grecesc. în deceniul al treilea al secolului al XIV-lea. 15 Transilvania între Orient [i Occident . jude]ul Hunedoara. confluen]ele artistice dintre Transilvania. aflat în leg`tur` cu decorul bisericii Chora din Constantinopol. zugravul Teofil picta biserica din Streisângiorgiu (redecorat` în 1409). avându-l drept ctitor pe Basarab I. în timp ce reciproca este evident` un secol [i jum`tate mai târziu. Al`turi de acestea. Moldova [i ¥ara Româneasc`. sunt ctitorii unor biserici ce p`streaz` în majoritate un decor mural de sorginte bizantin`. datând din deceniul opt al secolului al XIV-lea. în preajma Reformei. prin ceea ce Nicolae Iorga avea s` numeasc` ”Bizan] dup` Bizan]”. ultima parte a secolului al XIV-lea Bihor. demonstreaz` deschiderea mediului nobiliar românesc fa]` de limbajul artistic occidental. dup` c`derea Constantinopolului sub turci în 1453.

un model la care se vor întoarce sistematic genera]iile urm`toare de creatori. constituie contribu]ia cea mai valoroas` a Moldovei la istoria artei universale: Probota Gavril Ieromonah. P`tr`u]i. B`line[ti – ctitorie a logof`tului Ioan T`utu pictat` de Gavril Ieromonah –. Nicolae din B`line[ti. la Pop`u]i sau Neam]. când se poate vorbi totodat` despre [coala moldoveneasc` de pictur`. Sinteza este des`vâr[it` în epoca lui ßtefan cel Mare (1457-1504). detaliu din tabloul votiv. în arhitectura religioas` tehnica de construc]ie gotic` fiind adaptat` exigen]elor spa]iului de cult ortodox. 1541-1546). Mandylion. cât [i prin activitatea me[terilor transilv`neni chema]i s` lucreze pentru voievozi. nuan]ând-o prin realism [i monumentalitate. Sf. Nicolae din B`line[ti. a[a cum se p`streaz` în ansamblurile din interiorul bisericilor din Mili[`u]i. Arta de factur` occidental` din Moldova este prezent`.Gavril Ieromonah. al`turi de arhitectura bisericii. fiul lui ßtefan. Îngeri [i sfin]i. a[a cum vor face [i voievozii de la sud de Carpa]i – Vlad C`lug`rul [i Neagoe Basarab în ßcheii Bra[ovului. Biserica Sf. pictate integral la exterior. care a preluat selectiv zestrea iconografic` [i stilistic` bizantin` paleolog`. Ilie din Suceava. Bisericile din aceast` perioad`. Biserica Sf. Vorone] (în naos [i altar). atât datorit` comunit`]ilor catolice. Domnul Moldovei se îngrije[te totodat` de ctitoriile de pe domeniile sale din Transilvania. de la Vad [i Feleac. este caracterizat` pe plan artistic mai întâi de efortul continu`rii tradi]iei. Domnia lui Petru Rare[ (1527-1538. sfâr[itul secolului al XV-lea 16 Pictura mural` gotic` din Transilvania . sfâr[itul secolului al XV-lea avea s` constituie. decorându-se în fresc` mai multe edificii construite anterior.

Arbore [i Moldovi]a (1541). al`turi de al]i me[teri. între care biserica Sf. prezen]a me[terilor din Transilvania este documentat` [i în ¥ara Româneasc`. între care Veit Stoss cel Tânar din Nürnberg. unde. domnitorul apelând la serviciile me[terului bistri]ean Johannes pentru construirea mai multor edificii. Gheorghe din Suceava (1534). se presupune c` a c`l`torit [i pictorul Vincentius din Sibiu. Humor (1535). stabilit la Bra[ov între 1520 [i 1524. Simultan. la curtea domnitorului Neagoe Basarab (1512-1521). 17 Transilvania între Orient [i Occident . Dumitru din Suceava. Sf. a c`rui activitate este cunoscut` între anii 1508 [i 1525. Vorone] (1547).(1530). Tot acum este confirmat` documentar activitatea atelierelor transilv`nene de pietrari în Moldova.

armele [i muni]iile mereu în stare de preg`tire”. a turcilor otomani. a fost ”castelul” din jurul bisericii Sf. datând din perioada gotic`. cu front îngust spre strad` [i pinion triunghiular sau în trepte. Cet`]i redutabile au fost construite [i în jurul celorlalte ora[e – la Cluj. zid [i scut al Cre[tin`t`]ii”. ora[ul nu poate fi cucerit de c`tre turci în tot cursul secolului al XV-lea. se ridic` cet`]i. Înt`rit cu turnuri [i bastioane construite [i ap`rate de breslele me[te[ug`re[ti. având un impact asupra Europei de Sud-Est. dezvoltate ulterior. Margareta. dar [i edificiile religioase. Pericolul otoman r`mâne o amenin]are pentru Transilvania pe tot parcursul secolului al XV-lea. împ`ratul Sigismund de Luxemburg supravegheaz` personal lucr`rile de edificare a incintei perimetrale mai multe luni în anul 1393. unde cea mai important` fortifica]ie. care a culminat cu invazia din anii 12411242.Turnul cu Ceas din Sighi[oara. în 1495. ora[ care dispunea. determin` în Transilvania epocii organizarea sistemului de autoap`rare. fiind numit de Papa Eugen al IV-lea “bastion. se p`streaz` într-un num`r A 18 Pictura mural` gotic` din Transilvania . în timp ce în 1432. parcelarul [i re]eaua stradal`. din 1394. La Bra[ov. secolele XIII-XV menin]area t`tarilor. la Sighi[oara ”în jurul Ora[ului de Sus” sau la Media[. primele fortifica]ii sistematice fiind semnalate la Sibiu. Casele de locuit de tip francon. de dou` incinte de ziduri de piatr` [i c`r`mid`. jude]ul Sibiu. care [i-a pus amprenta definitiv asupra siluetei a[ez`rilor. regele Matia Corvin cerând în 1485 Magistratului Bra[ovului ”s` între]in` fortifica]iile. Regii maghiari ordon` ca ora[ele s` fie înconjurate cu ziduri de ap`rare. La ad`postul zidurilor de incint` s-a constituit un ]esut urban caracteristic ora[elor central-europene. pân` la finalizarea incintei exterioare. turcii nu mai reu[esc s` intre în cetate. cât [i o parte din edificiile publice monumentale conservate pân` ast`zi. sunt fortificate ora[ele. înc` din anul 1366. care primesc aspectul arhitecturii unui stat aflat sub stare de asediu. ce aveau s` se încheie dup` invazia din 1421 (când întregul Sfat al ora[ului este dus în robie). castele senioriale. echivalent cu cel generat de ciuma neagr` asupra Occidentului un secol mai târziu [i. secolul al XV-lea Arta gotic` în Transilvania Biserica-cetate din Agnita. poarta principal` a cet`]ii.

.

a[a cum se p`streaz` ßirul Sug`lete din Bistri]a sau în Pia]a Mic` din Sibiu. de m`n`stiri [i capele. de halele de desfacere a m`rfurilor breslelor. La parterul caselor se aflau ateliere sau pr`v`lii.extrem de mic (doar câteva exemple la Sibiu). concentrat în jurul pie]ei principale [i al bisericii parohiale. Paralel fortific`rii ora[elor. cele mai importante exemplare ale genului fiind ridicate sub semnul acestui stil la Bran (1377) [i la Hunedoara (secolul al XV-lea). Bisericile târgurilor Castelul din Hunedoara. construite la limita secolelor al XV-lea [i al XVI-lea. era completat` de casa sfatului. se construiesc cet`]i [i castele. Imaginea burgului medieval transilv`nean. cu p`strarea unor p`r]i de zid`rie sau a elementelor de decor arhitectural. numite bol]i de vânzare. Palatul voievodal din Turda. Casa Matia Corvin din Cluj. majoritatea cl`dirilor fiind reconstruite pe funda]iile medievale. secolul al XV-lea 20 Pictura mural` gotic` din Transilvania . dar mai ales Prim`ria veche din Sibiu (1472-1491) sunt exemple izolate ale unor programe preten]ioase de arhitectur` civil`. prev`zute uneori cu portice pe stâlpi de piatr` spre pia]` – sistem ce va fi preluat de arhitectura renascentist` a ora[elor.

Biertan. fiind amenajate defensiv. având ca rezultat solu]ii defensive de o excep]ional` varietate de forme ce individualizeaz` fiecare monument. fortificarea bisericilor se rezum` la construirea unor incinte perimetrale de amploare mai redus`. fiind de remarcat ansamblurile din Prejmer. fenomen constructiv neegalat ca amploare în Europa medieval`. dezvoltate mai târziu. Ca]a – în Zona Rupea. 21 Arta gotic` în Transilvania . Cincu. – pe Valea Târnavelor. a fost semnalat` documentar înc` din 1291. în urma c`reia numeroase a[ez`ri din p`r]ile Sibiului sunt incendiate [i aduse în stare de ruin`. Saschiz. Mo[na. erau ultimul refugiu al comunit`]ii. Sânpetru – în ¥ara Bârsei.[i satelor. H`rman. Homorod. Campania de fortificare a bisericilor. în special dup` cea din 1493. Cinc[or. generalizându-se dup` incursiunile otomane din secolul al XV-lea. Bisericile-cet`]i transilv`nene impresioneaz` ast`zi prin originalitatea adapt`rii elementelor arhitecturii militare medievale la condi]iile locale. În ¥inutul secuilor. Viscri. de cele mai multe ori singurele construc]ii de zid ale a[ez`rilor. Deal Frumos – pe Valea Cincului [i Hârtibaciului.

func]ionând ca modele pentru o serie de construc]ii mai modeste. rege Ladislau (ast`zi disp`rut`). înc` înfloritor în Transilvania. Media[ sau Sighi[oara. Adev`ratele repere ale arhitecturii gotice mature [i târzii transilv`nene din secolele al XIV-lea [i al XV-lea aveau s` fie îns` bisericile de ora[. elemente ale acestui stil coexistând la Alba Iulia. unde se afla mormântul Sf. este amplificat` în eleva]ie la nivelul navelor laterale. din Prejmer. afla]i în leg`tur` cu [antierele familiei de pietrari Parler din Nürnberg [i Praga. ce avea s` r`mân` romanic. în ¥ara F`g`ra[ului. Biserica prezint` elementele specifice arhitecturii burgunde. A. bol]i în cruce pe ogive [i sixpartite în nava central`. odat` cu supraîn`l]area turnului de vest [i construirea pridvoarelor pe nord [i sud. Biserica evanghelic` C. 1250) [i Sf. Cluj. Bra[ov. Construc]ia se încheie în 1499. rozas` pe fa]ada de vest. construite de comunit`]ile urbane prospere din Sibiu. 1260). bogat decorat` cu sculpturi. iar la mijlocul secolului al XIV-lea Catedrala din Oradea (1342-1370). Maria. unul dintre cei mai importan]i pietrari transilv`neni cunoscu]i. jude]ul Bra[ov. exemplele de la Nima (în nordul Transilvaniei) [i Sânt`m`rie Orlea (în ¥ara Ha]egului). în aceast` ultim` etap` lucr`rile fiind conduse de Andreas Lapicida. început` c`tre mijlocul secolului al XIV-lea. Goticul cistercian [i-a pus totodat` amprenta asupra arhitecturii bisericilor-sal` din cea de-a doua jum`tate a secolului al XIII-lea. concep]ie ce se va reg`si sistematic în arhitectura religioas` gotic` târzie din Transilvania. pentru a ob]ine spa]ialitatea unei hale (1471). atât la interior cât [i la exterior. secolul al XIII-lea 22 Pictura mural` gotic` din Transilvania . Vocabularul arhitecturii gotice timpurii aplicat unor planuri diferite caracterizeaz` totodat` bisericile din Prejmer (cca. arhivolt` în arc frânt [i friz` de capiteluri. ferestre polilobe. transept cu capele dreptunghiulare pe est. este de tip hal`. reconstruit anterior anului 1382 la o scar` mai mare fa]` de corpul bisericii. Se presupune c` pietrarii de la Sebe[ s-au oprit mai întâi la Sibiu. H`rman sau Dr`u[eni (c. portal cu ambrazura bogat profilat`. la Sic [i Bistri]a (ultimul sfert al secolului al XIII-lea) – în nordul Transilvaniei. În aceea[i perioad` sunt reconstruite corul Catedralei Sf. c`rora li se adaug` formele goticului matur: plan bazilical cu trei nave în sistem legat. unde biserica Sf. Bartolomeu din Bra[ov – în ¥ara Bârsei. capiteluri cu cro[ete.Apari]ia stilului gotic în arhitectura religioas` a Transilvaniei este legat` de reconstruc]ia m`n`stirii c`lug`rilor cistercieni din Câr]a. Mihail din Alba Iulia. Cel mai impozant edificiu al acestui stil r`mâne corul din Sebe[. 1280) cu rudimente ale stilului romanic. distrus` de invazia t`tar` din anii 1241-1242. cor poligonal. o bazilic` trinavat` cu transept. de pietrari experimenta]i. Construc]ia de dimensiuni impresionante. H`lmeag (c. dar [i în arc frânt.

.

Maria din Sibiu (ast`zi evanghelic` C.). Mihail din Cluj. vedere interioar`. A.Biserica Sf. secolele al XIV-lea [i al XV-lea Biserica Sf. secolul al XV-lea .

.

26 Pictura mural` gotic` din Transilvania .

Media[ [i Sighi[oara. în timp ce documentele îi atest` activitatea la Câr]a (1495) –unde au loc lucr`ri de consolidare a vechii biserici cisterciene –. au fost distruse în veacul al XVII-lea de turci. pentru care conduce lucr`rile m`n`stirii franciscane din Teiu[. Maria. între 1383 [i 1477. [i Crucifixul semnat de austriacul Petrus Lantrangen în 1417. decorat cu reliefuri sculptate. cum ar fi efigiile sfin]ilor regi ai Ungariei. singura lucrare p`strat` a sculptorilor Martin [i Gheorghe din Cluj – statuia ecvestr` din bronz a Sf. din Mo[na. între care se remarc` Pietà. Dedicat` ini]ial Sf. Gheorghe (1378). Maria din Biertan. Cristian (1486-1498) [i Mo[na (1501) – monument care aplic` integral programul decorativ al goticului flamboyant. începe construc]ia bisericii Sf. difuzat de [antierele central-europene ale familiei de pietrari Parler. Alte lucr`ri ale arti[tilor clujeni. Sculptura gotic` figurativ` transilv`nean` st` sub semnul ”stilului molatic” . secolul al XV-lea Andreas din Sibiu. cet`]ean al Bra[ovului [i artist de curte al guvernatorului Iancu de Hunedoara. p`strat` la Muzeul Brukenthal din Sibiu. 27 Arta gotic` în Transilvania .A. Mihail. portalul sacristiei. ale m`n`stirii eremi]ilor paulini din Buituri-Hunedoara [i. în anul 1349. portalul de vest reprezentând un moment de vârf al sculpturii goticului flamboyant în aceast` parte a Europei. active în cea de a doua jum`tate a secolului al XIV-lea [i la începutul secolului urm`tor. de la mijlocul secolului al XV-lea îi sunt atribute pietrarului Conrad. realiz`rile artei transilv`nene din domeniul sculpturii sunt marcate de influen]a artistului nürenberghez Veit Stoss. Pe fundalul lucr`rilor destinate în primul rând împodobirii bisericilor parohiale aflate în construc]ie în principalele ora[e ale Transilvaniei. biserica–hal` din Bra[ov se remarc` prin bog`]ia decorului sculptat. aflat în Capela Crucii din acela[i ora[. a c`ror contribu]ie este semnalat` ulterior la Bra[ov.Biserica Neagr` din Bra[ov. este considerat ultima sa oper`. în timp ce ancadramentul sculptat în piatr` al portalului casei parohiale din acela[i ora[ (1502). aflat` la Praga. Amvonul bisericii Sf. Ladislau (1390). În domeniul arhitecturii civile. amplificat` prin prezen]a fiilor s`i la Bra[ov. 1501 Me[terului sibian îi este atribuit` reconstruc]ia bisericii ”din Deal” din Sighi[oara (1483). cunoscute prin intermediul unor schi]e [i descrieri sumare. Din prima parte a secolului al XV-lea dateaz` mai multe piese în rondebosse sculptate în piatr`. destinate decor`rii accesului principal al Catedralei din Oradea (1370) sau statuia din bronz aurit a Sf. Elisabeta din Kosice din Slovacia. la A]el (1499). în mod plauzibil. la a c`rei edificare particip` în secolul urm`tor pietrari de pe [antierul Bisericii Sf. Interven]iile ulterioare.Weicherstil. cea mai important` lucrare care i se datoreaz` este Casa Altemberger din Sibiu. Dup` anul 1500. realizat` în jurul anului 1400. biserica evanghelic` C. la Castelul din Hunedoara. La Cluj. devanseaz` în mod surprinz`tor realiz`rile artistice ale momentului la nivel european. unde Biserica Neagr` a fost ridicat` în mai multe etape. jude]ul Sibiu. portalul de vest.

28 Pictura mural` gotic` din Transilvania .

Târnava. a fost pictat de Toma din Cluj în 1427 [i se p`streaz` la Muzeul Arhiepiscopiei din Esztergom. Profe]ia lui Simeon. Cel mai vechi altar poliptic transilv`nean cunoscut. copie a statuii din 1378. semnate de pictorul Jonas Norinbergensis în 1493 [i dou` valoroase piese contemporane p`strate în ¥inutul Secuilor. a c`rui activitate este documentat` la Sibiu în 15061508. Gheorghe.Martin [i Gheorghe din Cluj. respectiv la Bra[ov. expuse în fa]a bisericii reformate din Cluj Ulric din Bra[ov. Dupu[. Altarele transilv`nene de factur` gotic` provin cel mai probabil din atelierele locale [i au fost realizate în ultimele decenii ale secolului pentru bisericile din M`lâncrav. Media[. din aceea[i perioad` datând [i retablul din Prejmer. între 1522-1523 [i 1531-1532. jude]ul Sibiu. R`stignirea lui Isus. 1523 dateaz` probabil din 1523 [i este sigura lucrare cunoscut` a pietrarului Ulrich din Bra[ov. Biertan (partea central` din 1483). la acestea ad`ugându-se panourile din Feldioara. provenind din bisericile de la Sândominic [i Sântimbru. A). prezent la Bra[ov în 1454. amvonul bisericii Sf. 29 Arta gotic` în Transilvania . atribuit f`r` temei me[terului vienez Erhardus. Maria din Biertan (ast`zi evanghelic` C. Sf.

„Articolele sibienilor” – preluate în anii 1523 [i 1531 la Altarul Bisericii Sf. Atelierului s`u deosebit de activ îi sunt atribuite altarele de la Beia (1513). între ”oficiali”. Sibiul este primul ora[ din Transilvania în care me[te[ugarii arti[ti se organizeaz`. fiul lui Veit Stoss. Maria din Biertan (ast`zi evanghelic` C. B`gaciu. pictorul Symon solicit` Magistratului ora[ului confirmarea regulamentului breslei aflate sub patronajul spiritual al Sfântului Luca. Sighi[oara. Tradi]ia artistic` a ora[ului Sighi[oara. Arhivele Statului din Bra[ov De[i manuscrisele ilustrate din epoca gotic` târzie erau destinate în majoritate cultului. se stabile[te dup` un popas la Media[ tot la Sighi[oara. autorul prezumtiv al frescelor bisericii ”din Deal”. din anul 1487 (ast`zi la Arhivele Statului din Bra[ov). unde particip` în 1523 la constituirea Breslei pictorilor.). s` se stabileasc` aici câteva decenii mai târziu. tâmplarilor. al c`rei staroste este ales în 1524. Fi[er (1520-1522). care îi preia atelierul în 1530 [i se c`s`tore[te cu v`duva sa. miniaturi de cea mai înalt` factur` decorau [i c`r]ile laice. un remarcabil exemplu fiind constituit de Cartea Magistratului ora[ului Sighi[oara. îl determin`. Christian. În 1520. A. cel din urm` fiind terminat de ucenicul s`u. Fratele s`u. ßoro[tin [i Roade[. jude]ul Sibiu. în care. Cund. din anii 1483 [i 1484. este men]ionat Valentinus pictor. Înaintea Bra[ovului. din a c`rui conducere fac parte arti[ti la sfâr[itul secolului al XV-lea.Cartea Magistratului din Sighi[oara. în timp ce Veit Stoss cel Tân`r – sculptor et pictor Vitus – este men]ionat la Bra[ov. sticlarilor [i constructorilor de orgi. orfevrul Martin. se pare. 1487. pe Johann. partea central` din 1483 30 Pictura mural` gotic` din Transilvania .

31 Arta gotic` în Transilvania .

sunt membri ai sfatului ora[ului. Margareta din Media[ (ast`zi evanghelic` C. în 1493. [i Gregorius Pictor. A. dup` cum arat` documentele. se poate schi]a o imagine coerent` [i întru totul similar` ambian]ei artistice centraleuropene din care arta transilv`nean` face parte în mod nemijlocit. Conrad Lapicida din Bra[ov este r`spl`tit de Iancu de Hunedoara în anul 1454 cu mo[ii la H`rman [i ßercaia.Bra[ov –. Autorul portretului judelui Lucas Hirscher. indirecte sau lapidare. Paulus Moler. la fel Matthias. Steffan [i Bartolomeus. iar nivelul artistic al lucr`rilor dep`[e[te rareori artizanalul. Gregorious a fost staroste al breslei în anii 1540 [i 1541. cuprind în linii mari prescrip]iile statutelor de bresle me[te[ug`re[ti mai vechi din Europa central`. Gabriel este consul la Bistri]a în 1525. cel pu]in la prima vedere. pictor men]ionat documentar între 1484 [i 1497. sfâr[itul secolului al XV-lea 32 Pictura mural` gotic` din Transilvania . Pân` la noi. Artist recunoscut [i respectat. oper` ce reprezint` o culme a artei transilv`nene. canaturi de u[`. Referirile documentare tot mai numeroase din ultimele decenii ale secolului al XV-lea [i din secolul urm`tor arat` c` situa]ia artistului din Transilvania era similar` cu cea din restul Europei. în timp ce pietrarii sau pictorii din ora[e apar în documente între notabilit`]ile ora[elor. de decorarea unei cale[ti pentru principele Ioan Zápolya. În cele mai multe cazuri. de]inând nu de pu]ine ori func]ii în conducerea ora[elor. practicând deopotriv` pictura mural` [i cea de panou. fiind proprietari ai mai multor case amplasate în zonele reziden]iale ale patriciatului urban. steaguri [i scuturi. pu]ine. Majoritatea creatorilor cunoscu]i prin prisma documentelor au o situa]ie financiar` prosper` [i sunt membri influen]i ai patriciatului urban. astfel încât majoritatea autorilor sunt anonimi. La Sighi[oara. Valentinus este reprezentant al Magistratului între anii 1483 [i 1494 [i primar în 1490. a pictat în paralel ceasuri solare. nume care de cele mai multe ori nu pot fi corelate cu lucr`rile conservate. fac parte din conducerea Sibiului. De[i mai târzie. documentat` între anii 1520 [i 1551. iar la Bra[ov. este relevant` pentru domeniul de crea]ie al unui pictor medieval. În limitele decalajului cronologic în care tradi]ia medieval` este perpetuat`. informa]iile documentare despre mae[trii artei transilv`nene medievale sunt.). activitatea celui din urm`. au ajuns pu]ine opere semnate [i. în paralel. putând fi schi]ate totodat` primele biografii de autor. în 1525. în 1466. cele mai mari câ[tiguri fiindu-i aduse. când este atestat la Biertan. Altarul bisericii Sf.

.

al Mariei [i al sfin]ilor în general favorizeaz` în popor o devo]ionalitate instinctiv` [i spontan`. reflexul sensibilit`]ii religioase a omului medieval în fa]a unei existen]e marcate de nelini[te [i nesiguran]`. Documentele p`strate arat` c` nobilii [i or`[enii boga]i transilv`neni î[i investesc averile în opere de binefacere. în timp ce dezvoltarea f`r` precedent a cultului lui Isus în Euharistie – Corpus Christi. caracterizând starea de spirit a epocii. aflate tot mai frecvent în contradic]ie. dorin]a ducerii unei vie]i religioase autentice cre[te [i se r`spânde[te.Art` [i mentalitate în Transilvania medieval` rta figurativ` transilv`nean` este. spune Mircea Eliade. care a afectat [i Transilvania (Cronicon Dubnicense se refer` în 1358 la victime [i în aceast` parte a Europei). Biserica Roman` este sfâ[iat` de crize f`r` precedent: mutarea sediului papalit`]ii la Avignon. r`zboaiele. ”sentimentul e[ecului individual” (Ariès) sau al ”deziluziei [i descuraj`rii” (Huizinga) sunt simptome ale unei st`ri de spirit despre care vorbe[te neîncetat poezia “secolului negru” [i care se va reflecta într-una din temele predilecte ale culturii veacului al XVI-lea german: melancolia. incluzând Purgatoriul. pe fundalul declinului puterilor universale – Imperiul [i Papalitatea. în timpul c`reia doi sau chiar trei papi î[i disput` legitimitatea. urmat` de schisma din anii 1378-1417. ciuma neagr` din 1348. Sub influen]a c`lug`rilor predicatori [i a Devotio moderna are loc dezvoltarea piet`]ii personale a laicilor. Biserica mediind simbolic pentru mântuire prin promovarea A Altarul bisericii din M`lâncrav donat de Clara [i Mihail I Apafi (+1469) 34 Pictura mural` gotic` din Transilvania . foametea. simptomatic` pentru o lume aflat` în amurg. “captivitatea babilonian`” (1309-1378). ”Nelini[tea mântuirii”. de criza valorilor [i a certitudinilor tradi]ionale. iar c`utarea experien]ei mistice devine uneori obsedant`”. ”În acele vremuri de criz` [i disperare. contribuie considerabil la difuzarea unei sensibilit`]i religioase axate pe grija fa]` de via]a de dup` moarte. Catastrofele naturale. cât [i schimb`rile sociale rapide legate de dezvoltarea economic` [i urban` vor marca profund mentalul colectiv. Noua concep]ie a cre[tinismului apusean asupra ”lumii de dincolo”. la fel ca pretutindeni în Europa catolic` a Evului Mediu gotic.

35 Art` [i mentalitate în Transilvania medieval` .

Maria din Sibiu (ast`zi evanghelic` C. Johannes de Rosenau.testamentelor. considera]i ”armata anticristului” [i cauza apropiatului sfâr[it al lumii. au ca particularitate pe lâng` obiectivele comune celor din restul Europei catolice. Biserica Sf. cruzimea otomanilor. invocarea p`cii ”în toat` Cre[tin`tatea” [i protec]ie în fa]a turcilor. a ofrandelor pentru suflete. Ocrotirea Maicii Domnului contra ciumei este implorat` întrun imn înscris în Cartea liturgic` a confreriei capitlului din Sighi[oara. Paginile unui Missale p`strat în Biblioteca Muzeului Brukenthal din Sibiu au fost completate în cea a doua parte a secolului al XV-lea. fiind picta]i în imaginile votive la picioarele sfin]ilor. realizate probabil dup` invazia turceasc` din 1493. Textele [i imaginile invoc` deopotriv` protec]ia sfin]ilor împotriva dezastrelor percepute ca pedepse divine [i semne ale timpului ce anun]` iminen]a Judec`]ii de Apoi. 1445. Pontifii acord` indulgen]e celor ce servesc Biserica în cruciadele târzii. fiind amintit` în documente [i descris` în predici. Legatele testamentare în favoarea artei [i arhitecturii religioase îi transform` pe transilv`nenii pio[i în patroni ai artelor în Evul Mediu. indulgen]elor [i. iar devo]iunile confreriilor transilv`nene. cu rug`ciuni contra paganos. Isus în mormânt [i donatori. ”De r`zboi.) 36 Pictura mural` gotic` din Transilvania . în general. în timp ce imageria devo]ional` înf`]i[eaz` un Dumnezeu ofensat de p`catele oamenilor. în timp ce picturile capelei Turnului Catolicilor din Biertan. mântuie[te-ne Doamne !” este una dintre rug`ciunile cele mai r`spândite în epoc`. A. de cium` [i de foamete. ce a fost urmat` de doi ani de foamete [i o nou` epidemie. desf`[oar` în imagini un mesaj similar. preg`tit s` trimit` asupra lor s`ge]ile acestor calamit`]i.

la Viena Imaginea. redactat` de dominicanul Franz von Retz. de pild`. sfâr[itul secolului al XV-lea. Martin Schongauer [i. Ap`rarea Preafericitei Fecioare Maria/Defensorium Beatae Virgine Mariae. Scrierile Sfântului Pap` Grigore cel Mare. În cea de-a doua parte a secolului al XV-lea.Na[terea Pruncului Isus cu simboluri ale purit`]ii Mariei. dup` cum spunea misticul german Heinrich Suso (1295-1366). literatura apocrif`. în jurul anului 1400. ce au hr`nit imaginariul medieval european. sunt consemnate documentar [i în Transilvania. între c`r]ile donate de Jacobus de Roderbach. Motiv inspirat din lucrarea Defensorium Beatae Virginis Mariae / Ap`rarea Fericitei Fecioare Maria. în configurarea imagisticii pot fi identificate motive preluate din c`r]ile ilustrate de larg` circula]ie: Biblia s`racilor/Biblia Pauperum. capela bisericii evanghelice C. suport al rug`ciunii [i medita]iei. Albrecht Dürer. care au format baza tradi]iei artistice din Evul mediu. A. dup` Sfânta Scriptur`. 37 Art` [i mentalitate în Transilvania medieval` . m`n`stirii dominicane din Bra[ov. doctor al Bisericii Latine [i p`rinte al doctrinei Purgatoriului. jude]ul Bra[ov. imagistica medieval` având ca surs`. textele teologilor [i misticilor beatifica]i de Biseric`. Operele p`strate arat` c` me[terii transilv`neni au folosit acelea[i surse grafice ca pretutindeni în Europa timpului: caietele de modele [i manuscrisele miniate. cât [i gravurile arti[tilor germani: Maestrul E. Oglinda mântuirii/Speculum Humanae Salvationis. dup` 1500. în 146. Israel van Meckenen. era recomandat` ca ”ajutor în exersarea ochiului interior” [i trebuia privit`. din H`rman. pân` la apari]ia gravurii. confesor la Viena. modelând mentalit`]ile. num`rându-se. Cultul popular al imaginii este încurajat de Biseric` prin indulgen]e.S.. cu devotament [i compasiune.

Jean de Montagnac. A. artistul nu a avut nici libertatea de a alege culoarea ve[mântului Sfintei Fecioare. destinat capelei funerare a m`n`stirii cartuziene franceze din Villeneuve-lèsAvignon. au fost amendate în toate detaliile lor de un cleric. (…) Un contract trecut prin fa]a notarului a stabilit c` pictorul Enguerrand Charonton nu a avut nimic s`-[i imagineze. Despre contractul încheiat în anul 1453 pentru panoul Încoron`rii Fecioarei. care reflect` atât rela]ia dintre artist [i comanditar. care «trebuie s` fie din damasc alb»”. Un preot. pe care le-am putea crede izvorâte din imagina]ia unui pictor. capela bisericii evanghelice C.Majestas Domini [i R`stignirea lui Isus. din H`rman. în contracte detaliate. dup` cum îl nume[te un document francez din 1471. cât [i gradul de libertate al creatorului. document la care istoriografia de specialitate nu înceteaz` s` revin` datorit` minu]iozit`]ii [i lungimii sale excep]ionale. este cel care a reglat totul. când studiem îndeaproape arta de la sfâr[itul Evului mediu s` recunoa[tem c` anumite opere. sfâr[itul secolului al XV-lea Din arhivele occidentale afl`m c` programul iconografic era prescris de preot sau ”expert”. jude]ul Bra[ov. Émile Mâle comenta în urm` cu un secol: ”Suntem uimi]i. 38 Pictura mural` gotic` din Transilvania .

în programul iconografic al Bisericii Catolice pot fi stabilite mai multe constante. ca expresie sensibil` a armoniei existente între cele dou` legi. Germania. [colit la marile universit`]i europene din Austria. Cu toate acestea. înf`]i[eaz` Biserica lui Cristos. apostolii [i profe]ii – figuri ale celor dou`zeci 39 Art` [i mentalitate în Transilvania medieval` . dar nu exist` aspect de ordin formal pe care s` nu îl reg`sim în documentele de acest tip p`strate în Occidentul medieval. biserica “din Deal” din Sighi[oara.În Transilvania medieval` nu se p`streaz` contracte de me[ter. care îi preia uneori iconografia. Polonia. pictura gotic` nu a avut niciodat` rigurozitatea artei ortodoxe. Fran]a sau Italia. peretele de est al navei. sfâr[itul secolului al XV-lea în distribu]ia temelor în cadrul spa]iului sacru. În ansamblurile gotice târzii. Sanctuarul bisericii [i capela. o mai mare libertate putând fi constatat` [i Judecata de Apoi. iar din programele iconografice ale ansamblurilor de pictur` transpare erudi]ia clerului catolic transilv`nean. în jurul lui Isus în maiestate/Majestas Domini. detaliu. a c`ror prezen]` simultan` subliniaz` simetria între Vechiul [i Noul Testament. apostoli [i profe]i. prezente [i în Transilvania. figurând evangheli[ti. De[i controlat` de teologi.

Cicluri hagiografice completeaz` 40 Pictura mural` gotic` din Transilvania . ar`tându-[i r`nile între Maria [i Ioan Botez`torul. Al`turi de reprezent`rile din sanctuar inspirate de cea de-a doua venire a lui Cristos dup` Apocalipsa lui Ioan. 1483 [i patru de b`trâni din Apocalips` –. ce mijlocesc pentru omenire. În direct` leg`tur` cu semnifica]ia Judec`]ii de apoi. la interior (Ghelin]a. Sic. fiind reprezentat` de regul` în nav`. motive euharistice ce marcheaz` totodat` prezen]a Preasfântului Sacrament în tabernacolul de pe peretele nordic al absidei. Râ[nov). tem` ce sintetizeaz` escatologia cre[tin`. Sursa literar` a reprezent`rilor este Evanghelia lui Matei – text ce st` la baza întregii concep]ii medievale asupra lumii de dincolo. este nelipsit` din iconografia picturii transilv`nene medievale. este motivul Deisis/Isus în glorie. Motivul central al reprezent`rii celei de-a doua Parusii. poart` filactere cu fragmente din rug`ciunea Crezului (H`rman [i Media[). în timp ce Apocalipsa apocrif` a Sfântului Pavel descrie Raiul [i un Iad plin de pedepse. M`lâncrav) [i R`stignirea (Sebe[. H`rman). Pilda evanghelic` a celor zece fecioare. în jurul c`ruia se dezvolt` uneori întregul ciclu al Patimilor lui Cristos (M`lâncrav. figureaz` uneori la intradosul arcului de triumf sau pe fa]a sa estic` (Sântana de Mure[. În aceast` perioad` a ”cre[tinismului atotputernic”. alimenteaz` cre[terea simultan` a cultului sfin]ilor. Judecata de Apoi. În axul sanctuarului figureaz`. biserica “din Deal” din Sighi[oara. spaimele apocaliptice recurente. arcul de triumf. de regul`. imaginea lui Isus în mormânt/Vir Dolorum (Strei.V`lul Veronic`i. H`rman). hr`nite de revela]ii supranaturale. Sighi[oara) sau la exteriorul bisericii (Media[).

pictat. în pictura mural`. Isus pe cruce. din rug`ciuni rostite în fa]a anumitor reprezent`ri privilegiate. din Homorod. la fel ca [i Scriptura. Sudariul Domnului Isus p`strat în Bazilica San Pietro din Roma (V`lul Veronic`i/Vera Icon/Mandylion). de Sfântul Nicodim . reprezent`rile didacticonarative fiind înlocuite în goticul târziu cu imagini de pietate. în fapt o icoan` bizantin` de la 1300. al`turi de relicva-imagine. Bra[ov. A. În Occidentul medieval. putea fi constituit. icoanele grece[ti erau considerate dovezi de net`g`duit ale divinit`]ii. prin indulgen]ele acordate de Biserica Roman` legate de credin]a în Purgatoriu. jud.martor al r`stignirii [i Fecioara cu pruncul atribuit` Evanghelistului Luca. un act devo]ional pentru invocarea protec]iei divine [i ob]inerea iert`rii de p`catele m`rturisite. Imaginea de cult prime[te astfel o pozi]ie central` ca suport pentru devo]iuni. pe lâng` spovedanie [i împ`rt`[anie. În practica religioas`. biserica evanghelic` C. ultima parte a secolului al XIV-lea programul iconografic catolic transilv`nean.Pietà. dup` cum se credea. direct pe perete. Sunt totodat` preferate reprezent`rile ce reitereaz` imagini miraculoase sau revelate misticilor. iar textul indulgen]ei apare scris al`turi de imagine pe hârtie sau. Pietá 41 Art` [i mentalitate în Transilvania medieval` . peretele de nord al vechiului cor. sunt modele reproduse la scar` larg`. cum ar fi.

se rosteau în fa]a imaginii lui Isus în mormânt. care se acordau pentru rostirea unei rug`ciuni Tat`l nostru – Pater noster în fa]a imaginii Instrumentelor Patimilor lui Cristos/Arma Christi. printre cele mai r`spândite reprezent`ri ale artei devo]ionale. copiat` [i miniat` în 1394 de Michael. 42 Pictura mural` gotic` din Transilvania . Documentele arat` c` în Transilvania existau [i alte reprezent`ri privilegiate. incluzând efigiile sfin]ilor protectori împotriva mor]ii subite [i calamit`]ilor. se num`r` în Transilvania. iar rug`ciunile pentru mor]i. s-a ad`ugat. În Cartea confreriei capitlului din Sibiu. c. Capela Corpus Christi din Sânpetru. cum ar fi Rug`ciunea de pe muntele m`slinilor. indulgen]ele ata[ate motivelor iconografice explicând recuren]a anumitor motive în arta medieval`.Opere de caritate. o list` de devo]iuni [i indulgen]e. înzestrate de Biseric` cu indulgen]e. Laudele Mariei se citeau în fa]a Madonnei cu pruncul. peretele de nord. 1400 sau Gr`dina Paradisului. paroh la ßura Mare. jude]ul Bra[ov. la fel ca în restul Europei catolice. Toate aceste motive. inspirate de viziunea Sfântului Pap` Grigore cel Mare. în secolul al XV-lea.

Capela Corpus Christi din Sânpetru. Imaginile în care Maica Domnului este adorat` în ultimele decenii ale secolului al XV-lea în artele vizuale sunt legate de Devo]iunea Rozariului. cum sunt Sfânta Fa]` a lui Isus sau Sf. pe Sf. protector împotriva mor]ii subite. Încoronarea Mariei [i Maica ocrotitoare. În artele figurative figurau adesea Mihail [i Gheorghe – ca sfin]i biruitori ai r`ului. pe Apostoli [i Profe]i sau pe to]i sfin]ii Bisericii triumf`toare. c. privite. protejau de ”moarte rea”. 1400 Sfânta Fecioar` era invocat` în mod explicit pentru a oferi ocrotire în fa]a marilor flagele ale timpului – ciuma [i turcii – Maria fiind considerat` principalul intercesor între Dumnezeu [i oameni. jude]ul Bra[ov. refugiu împotriva ispitelor celui r`u [i scut împotriva dezastrelor omenirii. peretele de nord. Cristofor. extrem de r`spândite fiind Femeia Apocalipsei. Plan[ele acestei devo]iuni îi înf`]i[au uneori. al`turi de Maria.Miracolul Transsubstan]ierii. era figurat` frecvent în 43 Art` [i mentalitate în Transilvania medieval` . Ana. protectoare împotriva mor]ii f`r` împ`rt`[anie. Sebastian [i Rocus – protectori împotriva ciumei [i imagini care. Barbara.

Agnes. cât [i cultul regilor ßtefan. conduc`torul celor 10. Apollonia. jude]ul Bra[ov. comun` provinciilor Ungariei istorice.patronul Transilvaniei [i unul dintre ”cei paisprezece sfin]i ajut`tori la necaz”. uneori împreun` cu celelalte ”fecioare capitale” – Doroteea [i Margareta sau cu întregul cortegiu de sfinte martire: Ursula. este de subliniat devo]iunea fa]` de Ana întreit`/Mettercia (Ana. Ca o particularitate mai ales pentru secolul al XIV-lea transilv`nean.Maria [i cele „patru fecioare capitale”. Maria [i Isus).”mari martiri ai Cre[tin`t`]ii”. reprezenta]i în semn de omagiu fa]` de Casa regal`. Sfântul Nicolae . 1400 imagini al`turi de Ecaterina. redactat` în Transilvania în formula ei dezvoltat` cu sfintele neamuri ale Mântuitorului. încadrând-o pe Maria cu Pruncul. între care se num`r` Erasmus [i Sf. peretele de est. c. Dominic [i Francisc – fondatori ai principalelor ordine religioase.000 de solda]i martiri de pe muntele Ararat (motiv ce figureaz` în acela[i timp pe imaginile împotriva ciumei). Ladislau [i Emeric. 44 Pictura mural` gotic` din Transilvania . Capela Corpus Christi din Sânpetru. Aca]iu. În pictura transilv`nean` mai apar sfin]ii diaconi ßtefan [i Lauren]iu .

1400 45 Art` [i mentalitate în Transilvania medieval` . biserica evanghelic` C. jude]ul Sibiu.Sfin]ii regi ßtefan. c. din M`lâncrav. Emeric [i Ladislau. A.

Din aproximativ dou` sute de monumente transilv`nene în care se p`streaz` sau sunt semnalate fragmente de pictura mural` de factur` gotic`. Craina. Friuli. 1300 maginea actual` a picturii murale medievale din Transilvania este mult afectat` de pierderea total` sau par]ial` a unor ansambluri. reflectat în stil [i iconografie. Majoritatea picturilor murale realizate înainte de mijlocul secolului al XVlea în Europa se p`streaz` la nivel rural. bolta absidei vechiului cor. Primele exemple cunoscute nu dateaz` mai devreme de anul 1300. Istria. c. în Bihor. Cel mai vechi ansamblu mural. singurele exemple integral conservate fiind la Sânpetru [i H`rman. pot fi studiate sub aspect iconografic. cât [i pe baza men]iunilor documentare ce atest` existen]a a[ez`mintelor monastice. În conca absidei figureaz` 46 Pictura mural` gotic` din Transilvania . Slovacia [i Slovenia de ast`zi. a fost pictat în jurul anului 1300 la Homorod în vechiul cor al bisericii parohiale [i p`streaz` în plin` epoc` gotic` caracterul artei romanice. ”arta de curte”. Stiria. la care se adaug` picturile de la Biertan [i Media[. jude]ul Bra[ov.A. având ca surs` Cur]ile Fran]ei [i Burgundiei. dar prin analogie cu arta zonelor corelate cultural. din Homorod.Pictura mural` gotic` din Transilvania I Isus in majestate între simbolurile apocaliptice ale evangheli[tilor. se presupune c` pictura mural` a avut anterior un caracter cel pu]in sporadic. al`turi de episcopiile de la Alba Iulia. sau de pe pere]ii bisericii fostei m`n`stiri a c`lug`rilor cistercieni de la Câr]a nu permit îns` mai mult decât o simpl` semnalare. de[i degradate. Ungaria. aflat într-o stare extrem de avansat` de degradare. cercet`torii punând în eviden]` tr`s`turile fondului artistic comun al unui vast teritoriu ce cuprinde Carintia. urmele de policromie vizibile înc` la biserica Sf. cele de la T`ma[da. Tirolul de Sud. [i Cenad. iradieri ale picturii nord-italiene din Trecento. voievodatul istoric al Transilvaniei. Mihail din Cisn`dioara. în timp ce alte reprezent`ri se afl` înc` acoperite cu var. cu un canon iconografic relativ unitar [i mai multe tendin]e subsumate goticului: stilul ”liniar-narativ”. biserica evanghelic` C. “goticul interna]ional” sau ”stilul frumos” în varianta boemianoaustriac`. exist` mai pu]in de zece edificii cu ansambluri vaste. Oradea. care.

R`stignirea. care ajunge s` se confunde în timp cu arta popular`. Emeric din Ghelin]a. Coborârea de pe Cruce. 47 Pictura mural` gotic` din Transilvania . el va persista ca filon subiacent pe care se vor grefa de-a lungul timpului elementele caracteristice ale diferitelor stiluri. Factura arhaizant`. Plângerea [i Punerea în mormânt certific` în acela[i timp influen]a major` a ilustra]iei de carte de tipul Speculum Humanae Salvationis asupra picturii murale. Purtarea crucii. Ecaterina din Alexandria. Scenele din ciclul Patimilor Mântuitorului p`strate pe pere]ii corului. jude]ul Covasna. curent de larg` r`spândire în ariile culturale marginale. pe sud.Logodna mistic` a Sf. biserica romano-catolic` Sf. dintre care se mai disting. simplificat` a reprezent`rilor ce contureaz` expresiv formele pe fonduri deschise. asimilat fondului artistic autohton. peretele de sud. conven]ionale [i tematica dublat` de maniera descriptiv` de relatare a subiectului permit încadrarea acestui prim ansamblu în limitele stilului ”liniar-narativ”. prima parte a secolului al XIV-lea varianta apocaliptic` a reprezent`rii Judec`]ii de Apoi cu Isus în tetramorf între cei dintâi sfin]i ce mijlocesc pentru iertarea omenirii – Fecioara Maria [i Ioan Botez`torul –. în timp ce în registrul inferior al pere]ilor sunt figura]i apostoli sub arcade în sacra conversazione.

48 Pictura mural` gotic` din Transilvania .

Lipsa de dinamism a figurilor. fiind reprezentate [i scene din Via]a Sf. ve[mintelor personajelor sau cadrului natural sugerat prin stânci [i copaci stiliza]i. studii aprofundate arat` c` legenda acestui ”erou de frontier`” a fost elaborat` sub patronajul spiritual al regilor angevini în mediul teologic al centrului episcopal din Oradea. În partea superioar` a peretelui a fost pictat` în aceea[i etap` imaginea Judec`]ii de apoi. aduc în discu]ie ecourile picturii italiene p`trunse de-a lungul timpului în arta transilv`nean` direct. Ciclurile regelui Ladislau cel Sfânt al Ungariei [i cel Cristologic din partea inferioar` a pere]ilor. Mâinile 49 Pictura mural` gotic` din Transilvania . unde erau p`strate relicvele sfântului. preferin]a epocii pentru ciclurile narative. deosebiri minimale fiind operate la nivelul cromaticii. factura rustic` [i stâng`ciile de redare sunt compensate aici de for]a de sugestie a liniei. nord [i sud (imaginea Învierii). Emeric din Ghelin]a. peretele de nord al navei. iar pe sud. care compune. figur` emblematic` a cavalerului maghiar. biserica romano-catolic` Sf. jude]ul Harghita. pe vest. biserica unitarian` din Cr`ciunel. Slovenia [i Slovacia de ast`zi. Slovenia [i Transilvania. peretele de nord. sau prin Tirol. Rege Ladislau. Episoade din via]a regelui. prin prezen]a simultan` în primele decenii ale secolului al XIV-lea. jude]ul Covasna. Realizat imediat dup` mijlocul secolului al XIV-lea. scenografiei [i recuzitei. Margareta din Antiohia. Iacob cel Mare. una dintre cele mai expresive ilustr`ri ale b`t`liei de la Chirale[. ce reflect` totodat` o situa]ie simptomatic` pentru arta transilv`nean` a epocii. a pictat suitele similare de la M`rtini[ [i P`dureni (cunoscute din copii mai vechi) [i Cr`ciunel (descoperit recent). Realizate spre mijlocul secolului al XIV-lea în partea superioar` a peretelui nordic. s-a constatat o recuren]` a sa în pictura bisericilor din zonele cele mai expuse pericolului invaziilor din Ungaria de Nord. unde se p`streaz` scene din via]a Sf. în care armata lui Ladislau îi învinge pe cumani. ce compun scenele dispuse în registre suprapuse. prima parte a secolului al XIV-lea Relevante în acest sens sunt picturile bisericii Sf. Emeric din Ghelin]a. reiterând cu exactitate aceea[i compozi]ie în toate cazurile. Me[terul de la Ghelin]a. este compensat` de stilizarea expresiv` a formelor [i volumelor. Rege Ladislau. realizate de un autor diferit. pe vest. este înf`]i[at` [i la Mugeni. picturile afirm` în limbajul prevalent grafic al stilului ”liniarnarativ”. Slovacia. al`turi de Ladislau. considerat în urma mai multor miracole ap`r`tor absolut împotriva n`v`litorilor de la r`s`rit. În ceea ce prive[te tema iconografic` a vie]ii regelui Sfânt Ladislau (10771095). printr-o desf`[urare epic` impresionant`. a diferitelor tendin]e ale picturii gotice în decorul aceluia[i edificiu: stilul “liniar-narativ”. prima parte a secolului al XIV-lea Sf. într-o versiune stilistic` derivat` din maniera rafinat` a miniaturii gotice de curte este redat` Legenda Sfintei Ecaterina din Alexandria. cel mai vast ansamblu al ”goticului liniar-narativ” p`strat pe peretele nordic al navei principale a bisericii din M`lâncrav constituie o adev`rat` sintez` a istoriei mântuirii redactat` pe baza relat`rii celor dou` Testamente.Sf. ce au totodat` rolul de a demarca scenele.

50 Pictura mural` gotic` din Transilvania .

amplificate de mimica facial` ce ajunge la paroxism al expresiei în pictura semnat` de Magister S. picturile sunt semnate în chirilice pe peretele sudic al altarului de ”Grozie. b`t`lia de la Chirale[. fiul me[terului Ivani[” venit. Ecaterina din Alexandria cu episoadele: Disputa cu cei o sut` de filosofi. concentreaz` mesajul substratului narativ în gesturi [i atitudini codificate. ultima parte a secolului al XIV-lea Sf. rege Ladislau. figuri de apostoli sub arcade. la origini o capel` de curte cnezial`. se pare. În interiorul bisericii ortodoxe din Strei. din zona actual` a Dalma]iei de Nord. din Dr`u[eni. A. ansamblul sanctuarului. Reg`sim aici un limbaj liniar [i decorativ care nareaz` episoadele Ciclului Sf. Ecaterina din Alexandria. jude]ul Bra[ov. peretele de nord. Fecioara cu pruncul. Al`turi de Grozie a lucrat [i un pictor de forma]ie italienizant`.Sf. pe peretele opus. p`streaz` imaginile bol]ii – Majestas Domini în tetramorf. biserica evanghelic` C. Minunea ro]ii. de cele mai multe ori singurele elemente în mi[care ale compozi]iilor statice. caracterizat de o tratare grafic` cu un pronun]at caracter decorativ. biserica biserica reformat` din Mugeni. iar pe pere]i. jude]ul Harghita. Vir dolorum – în axul sanctuarului – [i sfin]i ierarhi. c`ruia îi pot fi atribuite imaginile de sfin]i p`strate în partea inferioar` a peretelui 51 Pictura mural` gotic` din Transilvania . pe peretele nordic al bisericii din Dr`u[eni. Execu]ia filosofilor [i a împ`r`tesei convertite. peretele de sud. Supliciul Ecaterinei. ultima parte a secolului al XIV-lea personajelor. o friz` de aceea[i întindere a[tept` s` fie scoas` de sub var.

ctitorul presupus al picturii. plâns de Maria [i Ioan Evanghelistul. Aceea[i înrâurire este mai pu]in pregnant`. între 1342 [i 1370.de nord al navei. Gheorghe din Strei. când Petru. absida altarului. O figur` fragmentar` de sfânt episcop – unic martor p`strat ast`zi la Esztergom. jude]ul Hunedoara. dar evident` în scena Judec`]ii de Apoi din interiorul bisericii Grozie. dup` unii autori. Apostoli. prezen]a nemijlocit` a pictorilor din Peninsul`. biserica ortodox` Sf. familia cnezial` de Strei este atestat` în 1377. înt`rite în acela[i an de rege. Influen]a picturii italiene de dup` Giotto transpare cu claritate [i în imaginea devo]ional` Pietà cu Isus. documenteaz`. din decorul catedralei Sf. prime[te danii din partea voievodului Transilvaniei pentru ”credincioas` slujb`”. în dreptul sacramentariului cu care se afl` în direct` conexiune simbolic`. Ladislau din Oradea. a treia parte a secolului al XIV-lea . Prezen]a acestor me[teri itineran]i în ¥ara Ha]egului a fost pus` în leg`tur` cu participarea nobilimii române[ti la campaniile lui Ludovic cel Mare din sudul Italiei. fiul lui Zaicu. prin iconografia de sorginte similar`. reconstruit` cu sprijin regal. p`strat` pe peretele nordic al fostului cor al bisericii din Homorod.

Vi[tea (ast`zi sub var). cum sunt reprezentarea cerului [i p`mântului sub forma unor sfere amenin]ate de vechiul [arpe sau ilustrarea credin]ei catolice în dou` judec`]i ale sufletelor dup` moarte. unde în al treilea sfert al secolului al XIV-lea lucra Nicolae. în dominanta lor liric`. Sub aspect iconografic. Gheorghe din Strei. a treia parte a secolului al XIV-lea la Mugeni. în partea inferioar` a peretelui de nord al navei. îndeosebi imaginea de hram de pe peretele absidei corului. Picturile p`strate fragmentar în biserica. biserica ortodox` Sf. din Sântana de Mure[. jude]ul Hunedoara.Martiriul celor zece mii de tebani. tat`l sculptorilor Martin [i Gheorghe. Flore[ti. peretele de sud al navei. înl`untrul “stilului frumos”. din aceea[i perioad` datând [i alte picturi din jurul Clujului. 53 Pictura mural` gotic` din Transilvania . c`ruia îi sunt subsumate toate tendin]ele înregistrate în arta european` de la sfâr[itul secolului al XIVlea [i începutul secolului urm`tor. mai multe detalii anectdotice [i necanonice au re]inut aten]ia cercet`torilor. al c`rei stil este marcat de provincialism. ast`zi reformat`. atribuite de unii cercet`tori atelierelor de pictur` din ora[ul de pe Some[. la Vlaha. detaliu. oglindesc plenar absorb]ia armonioas` a tr`s`turilor picturii italiene. Maniera aceluia[i atelier se reg`se[te la Sic.

[i a condotierului florentin Filippo Scolari. în care sugestiile picturii nord-italiene din Trecento se întâlnesc cu elemente ale ”goticului de curte”. Se p`streaz`. Apropiat ca factur`. Concomitent sunt realizate mai multe ansambluri într-un stil de sintez`. în Lombardia. într-un cadru tipologic simplificat. jude]ul Mure[. maestrul lui Masaccio. detaliu. ultima parte a secolului al XIV-lea Prezen]a artei italiene continu` s` se resimt` în primele decenii ale secolului al XV-lea în Cri[ana [i Banat. ansamblul p`strat pe peretele sudic al navei 54 Pictura mural` gotic` din Transilvania . se afl` unul dintre pu]inele ansambluri transilv`nene p`strate integral [i reflect` gândirea teologic` complex` a Evului Mediu târziu. împ`ratului Sigismund. în leg`tur` cu atmosfera cosmopolit` a Cur]ii lui Sigismund de Luxemburg (1383-1435). portretele [panului de Timi[. voievodului Iancu de Hunedoara [i legatului papal Branda Castiglioni. realizate în 1435 de pictorul florentin în interiorul baptisteriului din Castiglione Olona. marcat` de grija fa]` de via]a de dup` moarte. în schimb. cultivat` prin prezen]a lui Andrea Scolari pe tronul episcopal din Oradea (1409-1426).Ana întreit` cu sfintele neamuri. comun mai multor zone ale Ungariei istorice. a pictat mai multe ansambluri ast`zi pierdute. Masolino da Panicale (1483-1447). biserica reformat` din Sântana de Mure[. La Sânpetru în interiorul capelei funerare Corpus Christi. de factur` provincial`. comitele de Timi[oara pentru care.

Gheorghe cu balaurul. datând din deceniul al treilea al secolului al XIV-lea. biserica reformat` din Mugeni. Praga regelui Václav al IV-lea de Luxemburg (1378-1419). sub semnul ”goticului interna]ional”. în primul rând. peretele de nord al navei. unul dintre cele mai efervescente centre ale stilului cultivat la marile cur]i ale Europei. a p`truns în Transilvania în varianta [colii boemiene. Bartolomeu din Bra[ov (capela sudic`) [i Cisn`die (peretele de nord al corului bisericii parohiale). al`turi de Paris. 55 Pictura mural` gotic` din Transilvania . jude]ul Harghita. ultima parte a secolului al XIV-lea centrale din biserica Sf. cât [i ansamblurile aflate într-o avansat` stare de degradare la Sf. fiind. detaliu. Noul limbaj artistic comun întregii Europe între 1370 [i 1450. Ansamblul ce ilustreaz` în mod exemplar ”stilul frumos” în pictura transilv`nean` din jurul anului 1400 se p`streaz` în interiorul corului reconstruit al bisericii patronate de familia nobiliar` Apafi din M`lâncrav sub a c`rui autoritate par s` fi fost realizate decorul sanctuarului bisericii din Nem[a [i picturile de la Alma pe Târnava. unde pe acela[i perete de sud al corului. este reiterat` într-o stilizare expresiv` compozi]ia Luptei Sf.Judecata de Apoi. Aceleia[i familii stilistice îi apar]in mai multe scene suprapuse. exponen]i ai aceleia[i sinteze stilistice. Margareta din Media[. descoperite în înc`perea de la baza turnului bisericii ”din Deal” din Sighi[oara. Pictura sfâr[itul secolului al XIV-lea [i începutul secolului urm`tor st` îns`. Dijon sau Milano. este opera mai multor autori.

capodoper` târzie a “stilului interna]ional”. cum ar fi R`stignirea cu donator din biserica de la Homorod (în prezent pierdut`) [i picturile bisericii din Mih`ileni î[i înso]ea picturile din interiorul bisericii din Dârjiu cu o inscrip]ie ce reflect` nemijlocit spiritul cavaleresc al ”artei de curte”. preluate din miniatura aulic` francez` prin intermediul artei centraleuropene [i exceleaz` prin pre]iozitatea detaliilor. ce reflect` din nou leg`turi cu [coala austriaco-boemian` de pictur`. întruchipat [i de subiectul reprezentat pe peretele nordic al navei: Legenda regelui Ladislau cel Sfânt. retablul atest` disponibilitatea artistic` a ora[elor transilv`nene. În 1427. Margareta din Media[ (ast`zi evanghelic` C. Bibor]eni sau Daia Secuiasc`.În 1419. c. la Remetea. În imaginea central`. unde este p`strat` o alt` reprezentare a vie]ii regelui-cavaler. Suprafe]ele sunt vibrate prin acela[i procedeu liniar. Toma din Cluj picta altarul poliptic dedicat Patimilor lui Isus pentru m`n`stirea benedictin` Hronsky Svaty Benadik din Slovacia. 1420 56 Pictura mural` gotic` din Transilvania . biserica Sf. Reprezent`rile se desf`[oar` pe fundaluri decorate cu flori de crin. Pe lâng` calit`]ile artistice indiscutabile ale lucr`rii. între care Clujul ocupa un loc predominant. în Bihor. în care apare unul dintre cele mai cunoscute portrete ale împ`ratului Sigismund de Luxemburg sub înf`]i[area Arborele lui Ieseu.). A. peretele de sud al navei principale. care se adaug` ansamblurilor din secolul al XIV-lea [i din primele decenii ale veacului urm`tor de la Chilieni. me[terul c`ruia îi pot fi atribuite pe temei stilistic mai multe ansambluri transilv`nene.

Mihail din Cluj scene din Patimi [i Judecata de Apoi). maniera pictorului clujean situându-se în descenden]a [colii Maestrului din Tfiebon. 1350). f`r` s` existe îns` certitudinea c` apar]in pictorilor transilv`neni. peretele de sud al corului. Spre mijlocul secolului al XV-lea. jude]ul Sibiu. în care noul realism domin` arta Europei are ca exemplu notabil monumentala imagine a R`stignirii lui Isus pictat` în 1445 de Johannes de Rosenau (Râ[nov?) pe peretele nordic al corului bisericii din Sibiu. c. pictura transilv`nean` continu` s` reflecte în mod original tendin]ele înregistrate în arta european` contemporan`. pot fi identificate detalii preluate din R`stignirea de la Berlin atribuit` artei boemiene (cca. 57 Pictura mural` gotic` din Transilvania . din M`lâncrav. biserica evanghelic` C. reflectând totodat` rela]iile statornice cu arta sud-german` [i austriac`. ast`zi p`strate fragmentar. În aceea[i perioad` au fost pictate în interiorul capelei din col]ul sud-vestic al bisericii romano-catolice Sf. A. 1400 centurionului convertit.R`stignirea lui Isus. ulterior fiind realizate [i imaginile de pe pere]ii laterali ai navelor (Fecioara cu Pruncul între sfinte. Un prim scurt moment. unul dintre cei mai importan]i creatori ai „goticului interna]ional”. R`stignirea. În acest context este de men]ionat faptul c` în 1413 numele de Johannes de Rosenau [i Thomas de Clausenburg figureaz` în matricolele Universit`]ii din Viena. o sfânt` cu donator).

Naturalismul empiric al [colii neerlandeze din ”cea de-a doua genera]ie” a lui Rogier van der Weyden (1399/1400-1464) [i Dierk Bouts (14201475). 1419 58 Pictura mural` gotic` din Transilvania . mai mult sau mai pu]in intens în interiorul noului val de interna]ionalizare a stilului gotic [i va cunoa[te adev`rata afirmare sub impulsul Rena[terii germane. întru totul dominate de arta neerlandez`. peretele de nord al navei. c. A. biserica unitarian` din Dârjiu. ale c`ror steme sunt incluse reprezent`rii. aflat la curent cu gravurile lui Martin Via]a Sf. afirmându-se subiacent. 1420 Dup` 1460. marcheaz` crea]ia artistic` transilv`nean` a ultimelor decenii ale secolului al XV-lea. Cele mai valoroase realiz`ri ale picturii transilv`nene de la sfâr[itul secolului al XV-lea par a fi legate de centre din Germania [i Boemia. Din timpul regelui Matia Corvin [i al so]iei sale Beatrix de Aragon. prelungindu-se în mod coerent pân` dup` anul 1500. figurat` pe timpanul portalului de sud-est al Bisericii Negre din Bra[ov. jude]ul Harghita. din Homorod. Pictorul regelui este un artist de prim` m`rime. difuzat în întreaga Europ` prin intermediul artei germane pe fundalul unui adev`rat revival al culturii cavalere[ti. peretele de nord al vechiului cor.R`stignirea lui Isus. dateaz` imaginea Fecioarei cu pruncul încoronat` de îngeri între sfintele Ecaterina [i Barbara. biserica evanghelic` C. realismul r`mâne în plan secund. jude]ul Bra[ov. reflectat` în arta altarelor poliptice transilv`nene din secolul al XVI-lea. Rege Ladislau.

între care Valentinus [i Matthias. frecvent men]iona]i în documentele timpului. 59 Pictura mural` gotic` din Transilvania . sunt frescele bisericii ”din Deal” din Sighi[oara realizate dup` amplificarea edificiului. De aceea[i înalt` factur` artistic`. de mai multe echipe de me[teri ce lucreaz` în paralel în zone diferite ale construc]iei. de]inând înl`untrul ultimului val al artei gotice strânse leg`turi cu pictura contemporan` boemian`.Schongauer (cca. notabilit`]i ale ora[ului. 1450-1491). în 1483. dar [i cu operele lui Hans Memling (1430/40-1494) pe care este posibil s` le fi cunoscut nemijlocit.

). bisericile gotice transilv`nene nu au fost pictate integral. detaliu. În interiorul capelei situate la nivelul inferior al Turnului Mariei al ”castelului” din jurul bisericii Sf. imagini devo]ionale disparate luând locul ciclurilor hagiografice. caracterizeaz` ciclul Patimilor [i Învierii lui Isus. Dac` la sfâr[itul secolului al XV-lea. a c`ror iconografie unitar` este extrem de relevant` pentru mentalitatea unei epoci în care salvarea sufletului era scopul suprem. biserica Sf. în anul 1500. A. Margareta din Media[ se afl` un valoros ansamblu. o variant` a aceluia[i subiect decorând [i 60 Pictura mural` gotic` din Transilvania . câteva capele p`streaz` ansambluri coerente. caracterizat de decorul ce articuleaz` pere]ii. la fel ca în Occident. peretele de nord al corului. imitând iluzionist elemente de arhitectur` gotic` târzie. Maria din Sibiu (ast`zi evanghelic` C.Johannes de Rosenau. pictat pe peretele nordic al corului bisericii parohiale din Râ[nov. 1445 O viziune monumental` ce dep`[e[te spiritul artei gotice târzii. R`stignirea lui Isus. spre Rena[tere. Reprezent`rile figurative ilustreaz` tema Credo/Simbolul credin]ei.

Alte picturi realizate la sfâr[itul secolului al XV-lea. timpanul accesului de sud-est. Barbara. în interiorul capelei funerare. La H`rman. ce indic` [i la acest nivel leg`turile culturale cu Austria [i Franconia. În mod firesc. 1476-1490 61 Pictura mural` gotic` din Transilvania . Repertoriul extrem de bogat care decoreaz` în special bol]ile edificiului. cu motive grote[ti ascunse în trama vegetal`. Fecioara cu pruncul între sfinte. programul iconografic meticulos [i doctrinal graviteaz` în jurul unor teme majore ale mântuirii universale. de[i nu se ridic` la acela[i nivel artistic. unde figurile au fost pictate pe scuturi heraldice dispuse la intersec]ia nervurilor. Biserica Neagr` din Bra[ov.bolta în re]ea a corului bisericii Sf. face introducerea unei mode r`spândite în arta medieval` târzie central-european` de pictura mural` a a[a numitelor ”camere verzi” – Grüne Runkmalerei din re[edin]ele princiare [i nobiliare. vin s` ilustreze subtilit`]ile dogmatice ale teologiei apusene prin imagini rare. detaliu Sf. geometric – expresie vizual` a energiilor divine increate [i vegetal – evocare a florei Gr`dinii Paradisului. Margareta.

62 Pictura mural` gotic` din Transilvania .

1501-1516 . cât [i prin apeten]a sa cultural` cunoscut`. decora]ia vegetal` cu însemne heraldice. arta curtean` aflat` în amurg fiind extrem de apreciat` în cele mai elevate medii.Motive decorative [i groteschi. din H`rman. La Hunedoara. ast`zi pierdute. jude]ul Harghita. pe un fundal decorativ format din vrejuri vegetale. 1501-1516 Paginile 64-65: Bolta corului bisericii reformate din Daia. jude]ul Harghita. jude]ul Bra[ov. sfâr[itul secolului al XV-lea pentru decorarea loggiei regelui Matia Corvinul de pe latura nordic` a Castelului din Hunedoara s-a recurs la acela[i limbaj formal. pe aceea[i tem` a iubirii cavalere[ti. Vrejuri vegetale [i groteschi. formele arhitectonice ale goticului flamboyant este asociat` unor scene figurative ce par s` ilustreze o genealogie legendar` a Huniazilor. filactere inscrip]ionate. din motive r`spândite prin intermediul gravurii – steme dispuse în friz` în partea superioar` [i ”oameni s`lbatici” în turnir. dup` cum arat` copiile în acuarel` p`strate. capela bisericii evanghelice C. dar mai pu]in abil. biserica reformat` din Daia. în paralel cu succesele de ultim` or` ale Rena[terii italiene la care regele avea acces. relat`ri mai vechi vorbesc despre alte picturi. Ansamblul peretelui opus al loggiei. consta. atât prin alian]ele dinastice cu cele mai importante familii din Peninsul`. droleries preluate din ilustra]ia de carte [i motive ce imit` iluzionist la fel ca la Media[. A. bolta corului.

.

.

1522 66 Pictura mural` gotic` din Transilvania . ca semn al decaden]ei genului. vechiul spirit al artei catolice medievale. picturile murale ale bisericii din Dârlos.A. pân` la mijlocul secolului al XVI-lea. Maria din Biertan (ast`zi evanghelic` C. În capela din Turnul Catolicilor a ansamblului fortificat din jurul bisericii. vocabularul stilistic al Rena[terii germane asimilat gradat. figuri umane. blazoane. groteschi. unul dintre pu]inii arti[ti transilv`neni cu o activitate bine documentat`. copiind motivele difuzate prin gravuri. iar pe tavanul casetat din lemn al bisericii din Goganvarolea (1501-1520). cele mai importante exemple ale acestui program ornamental se p`streaz` îns` în interiorul unor edificii de cult. sau ca excep]ie. La Daia Secuiasc` decorul bol]ii corului bisericii parohiale (1501-1516) include m`[ti. În acela[i spirit. Maria din Biertan a fost încadrat` de droleries [i groteschi. cu motive ce imit` ]es`turi brocate realizate cu [ablonul. la fel ca pictura de panou. capodoper` a genului ce face trecerea spre Rena[tere. suprafe]e întinse sunt tratate într-o manier` simplificat`.pictat în 1521 de Vincentius. [i T`rpiu – aflat înc` în mare m`sur` sub var.). inscrip]ia dedicatorie pictat` în 1522 deasupra arcului de triumf al bisericii Sf. Biserica Sf. în timp ce programul iconografic oglinde[te în mod simptomatic temele predilecte ale sensibilit`]ii societ`]ii occidentale din Evul Mediu târziu. Picturile murale din Transilvania realizate dup` 1500 sunt pu]ine [i exprim`. exemplu izolat al stilului picturii postbizantine în mediul catolic. la nord de Carpa]i. ce p`streaz` nealterat. arcul de triumf [i bolta corului.În Transilvania. ]es`tura de vrejuri vegetale sus]ine reprezent`ri religioase [i profane. Între acestea se num`r` ansamblurile de la Ocna Sibiului .

67 Pictura mural` gotic` din Transilvania .

Emeric din Ghelin]a. Stilul picturilor îns` difer`. se p`streaz` unul dintre cele mai valoroase ansambluri de pictur` mural` din Transilvania. peretele de nord. edificiu romanic de tip sal`.Ansambluri de pictur` mural` gotic` Biserica romano-catolic` Sf. jude]ul Covasna I n interiorul bisericii romano-catolice de la Ghelin]a. Pe peretele de vest au fost pictate în stil ”liniar-narativ” mai multe scene din Biciuirea lui Isus. cu un cor reconstruit gotic [i interven]ii ulterioare din secolele al XVII-lea [i al XVIII-lea. biserica romano-catolic` Sf Emeric din Ghelin]a. fiind executat într-o singur` etap` de lucru. prima parte a secolului al XIV-lea . putând fi stabilite zonele decorate de autorii diferi]i care au lucrat în paralel. Perfecta continuitate a stratului-suport al frescelor. jude]ul Covasna. datând din prima parte a veacului al XIV-lea. arat` ca programul a fost gândit unitar pentru întreaga suprafa]` interioar` a navei.

rege din . sunt mai bine conservate. zon` în care figureaz` sistematic în programul iconografic al celor cincizeci de biserici. Slovaciei. Disputa cu cei 100 de filosofi. nord [i sud cu imagini din Ciclul Cristologic. începând cu episodul Intr`rii în Ierusalim . Maria reprezentat` ca Maic` ocrotitoare. [i încheiate cu imaginea Învierii . în zona central`. de pe teritoriile actuale ale României. peretele de nord Via]a Sf. Iacob cel Mare.R`stignirea lui Isus. În partea superioar` a aceluia[i perete figureaz` Judecata de apoi. în care se p`streaz` sau a fost semnalat`. Ion Botez`torul. Ungariei. Austriei [i Sloveniei. Ierusalimul ceresc. Patimile lui Isus.pe nord. Aceluia[i autor i se datoreaz` ilustrarea Vie]ii regelui Ladislau cel sfânt al Ungariei. Ladislau I. reprezentat` în partea superioar` a peretelui nordic. într-un stil grafic asociat cu elemente de decor tipice goticului nordic. figura lui Isus în glorie încadrat` de Sf. Pe sud. Picturi de factur` italienizant` decoreaz` registrul inferior al pere]ilor de vest. în partea sa dreapt`. din care se mai pot distinge. Biciuirea. apostoli [i.pe sud. ast`zi extrem de deteriorate. majoritatea reprezent`rilor fiind p`strate fragmentar. îngeri. figureaz` Legenda Sfintei Ecaterina din Alexandria cu scenele Logodnei mistice. Decapitarea [i Ducerii relicvelor sfintei de c`tre îngeri pe muntele Sinai.

nu lipsesc episoadele b`t`liei de la Chirale[. Picturile sunt caracterizate de un eclectism în care registrul cromatic înc` romanic se întâlne[te cu tr`s`turi stilistice legate de experien]ele italobizantine subsumate goticului.dinastia Arpadienilor între ani 1077 [i 1092. [i odihna lui Ladislau. Sf. reprezentându-i probabil pe Sfin]ii regi ai Ungariei. reprezentate în principal în p`r]ile r`s`ritene ale Regatului Ungariei (în Transilvania. în care oastea sa îi învinge pe cumani. locul în care se afla mormântul s`u [i unde. ce r`pise fata pe care eroul o salveaz`. rege Ladislau. La exteriorul bisericii. me[terul de la Ghelin]a. prima parte a secolului al XIV-lea . P`dureni (ast`zi pierdute) [i Cr`ciunel a pictat o imagine p`strat` fragmentar. peretele de nord. Centrul cultului sus]inut de regii angevini a fost la Oradea. a fost canonizat ca sfânt un secol mai târziu. mai ales în zona Carpa]ilor Orientali). Pe acela[i perete exterior de nord al monumentului s-a descoperit reprezentarea fragmentar` mai târzie a unor cavaleri cre[tini c`lare – miles Christi. existaser` cu siguran]` reprezent`ri ale vie]ii sale. copiate de me[terii peregrini. Din ansamblurile ce ilustreaz` epopeea regelui-cavaler. în interiorul catedralei. urm`rirea [i uciderea în duel a unui ”p`gân”. autor al ciclurilor similare de la M`rtini[. amintind ciclurile istorice militare din Peninsul`.

Emeric din Ghelin]a. vedere de ansamblu 71 Biserica romano-catolic` din Ghelin]a .Biserica romano-catolic` Sf.

Picturile murale. Sibiu Biserica familiei nobiliare Apafi. cum sunt detalierea motivului Adormirii Maicii Domnului în trei scene sau R`stignirea. scene din via]a Mariei [i a unor sfin]i martiri. Treime înainte de întruparea lui Isus. din M`lâncrav. A. în timp ce sculpturi decorative pun în valoare elementele de arhitectur` ale absidei [i corului: cheile bol]ilor ogivale. în colaje iconografice inedite în care se întâlnesc pictura nordic` [i Trecento-ul italian. imaginile din registrele superioare. cu episodul rar al Ridic`rii Crucii. Ferestre bifore înalte. în axul corului se p`streaz` o inscrip]ie sgrafitat`. fiind de dimensiuni mai mari decât cele din partea inferioar` a edificiului. înguste. apar [i în pictura contemporan` de pe teritoriul actualei Slovacii cu care frescele de la M`lâncrav par a fi corelate [i stilistic. men]ionat documentar între 1398 [i 1451. din M`lâncrav. Ansamblul picturilor corului bisericii din M`lâncrav. unul dintre cei mai importan]i membri ai familiei Apafi. este indiscutabil unul dintre cele mai spectaculoase exemple ale curentului “gotic interna]ional” din pictura mural` european` din jurul anului 1400. Pe fundalul de un albastru intens al corului. Adormirea Sf. ilustrând episoadele istoriei sfinte din jurul Na[terii [i Învierii lui Isus. biserica evanghelic` C. Aspecte iconografice inedite. Ciclul Cristologic. la care se adaug` tabernacolul de pe nord. singular` în tematica picturii de factur` occidental` din Transilvania. jude]ul Sibiu. jud. se p`streaz` doar pe peretele de nord al navei [i constituie cel mai vast ansamblu de pictur` mural` în stil ”gotic liniar-narativ” din Transilvania. aflate mai departe de câmpul vizual. cât [i caracterul amplificat al unor reprezent`ri. mijlocul secolului al XIV-lea 72 Ansambluri de pictur` mural` gotic` . Atât redactarea Genezei. oglindesc statornice reminiscen]e ale iconografiei bizantine preluate în pictura occidental`. a fost men]ionat` documentar pentru prima dat` în anul 1320. ilustreaz` Facerea lumii. dispuse în cinci registre suprapuse. cu traforuri în partea superioar` str`pung pere]ii. p`strat integral.Biserica evanghelic` C. realizate în jurul anului 1350. Ecaterina din Alexandria. construit` ca o bazilic` trinavat` cu turnclopotni]` pe vest. Imaginile. între care poate fi identificat` Sf. Fecioare Maria. siluetele sfin]ilor se deta[eaz` cu elegan]a rafinat` proprie acestui curent. consolele [i baldachinele ni[elor pentru statui. cum ar fi Sf. Aceea[i dubl` surs` o au elementele decorative ce imprim` un aspect inconfundabil Ciclul Cristologic.A. Sanctuarul a fost reconstruit în stil gotic [i decorat în timpul lui Nicolaus. reprezentat ca prunc pe genunchii Tat`lui. care consemneaz` anul 1404 sau 1405. De remarcat la picturile din nava bisericii este preocuparea autorului medieval de a asigura unitatea de percep]ie a ansamblului. peretele de nord al navei. prin intermediul ilustra]iei de carte.

din M`lâncrav .73 Biserica evanghelic` C. A.

.

simboluri apocaliptice ale evangheli[tilor. vedere de ansamblu 75 Biserica evanghelic` C. din M`lâncrav .A. A. doctori ai Bisericii Catolice. din M`lâncrav.Scene din copil`ria lui Isus. bolta corului Biserica evanghelic` C.

de sfinte martire. peretele de nord al corului 76 Ansambluri de pictur` mural` gotic` . sfin]i sub arcade. din anii 1402-1403. pe bolta absidei. Programul iconografic este completat pe bolta corului de figurile doctorilor Bisericii Latine reprezenta]i în asociere cu simbolurile apocaliptice ale evangheli[tilor.ansamblului – motivul tipic gotic al norilor festona]i. iar pe pere]i. provenit din atelierul regelui Václav al IV-lea de Luxemburg. Patimile lui Isus. [i bandourile decorative cu capete de expresie în medalioane [i animale fantastice. Sub aspect stilistic. [antier imperial coordonat de Teodoric din Praga [i Nicolaus Wurmser din Strassbourg în jurul anului 1360. picturile par s` aib` ca surs` miniatura boemian`. figura]i ca “pietre vii” ale Bisericii lui Cristos. reiterând totodat` anumite detalii preluate din mai vechile picturi de la Karlstejn. de factura ilustra]iilor Gradualului Lucernsky. de sorginte italian`.

din M`lâncrav . A.77 Biserica evanghelic` C.

Mure[ În anul 1375. tonurile sidefii sau de ocru-auriu. jude]ul Mure[. ”din devo]iune special` fa]` Sf. Alte reprezent`ri p`strate par]ial la nivelul arcului de Ana întreit` cu sfintele neamuri. Cromatica str`lucitoare. sfâr[itul secolului al XIV-lea . [i fiii lor. viitori apostoli. al`turi de Ana. între îngeri muzican]i [i apostoli. Reprezentarea figureaz` pe peretele absidei bisericii [i constituie una dintre cele mai timpurii exemple ale temei în Europa.Biserica reformat` din Sântana de Mure[. mama preaglorioasei Fecioare Maria”. Pictura bisericii. primele martore ale Învierii. se p`streaz` ast`zi fragmentar [i reflect` întâlnirea armonioas` a picturii italiene cu stilul ”gotic interna]ional”. atest` calit`]ile de sensibil colorist ale pictorului. de Vir dolorum. jud. Fragmentele p`strate arat` c` ansamblul bol]ii sanctuarului era completat probabil de imaginea lui Isus în tetramorf [i. eviden]iate cu rafinament pe fundalul albastru închis. biserica reformat` din Sântana de Mure[. pe surorile Sfintei Fecioare – Salomea [i Maria lui Cleopa. Maria [i Isus. glorificând. magistrul Mihail Ponya de Teremia dona o mo[ie bisericii parohiale din Sântana de Mure[. sintetizat` în imaginea Sfintei Ana întreite cu fericitele neamuri. în axul absidei. Ana. la fel ca proza religioas` medieval`. realizat` în mod verosimil în aceea[i perioad`.

focar de iradiere a artei italiene în aceast` parte a Europei. În configurarea imaginilor. datând din ultimele decenii ale domniei lui Ludovic cel Mare (1342-1382). nu se ridic` la acela[i nivel artistic [i atest` leg`turi stilistice cu ansamblurile realizate sub autoritatea me[terului presbiteriului din Octiná în anii 1360-1380. din zona Gemer a Slovaciei de ast`zi. în timp ce în Transilvania ecourile atelierului de la Sântana de Mure[ pot fi identificate în primul rând în picturile bisericii din Sic.triumf al bisericii. Ludovic al Fran]ei sau Judecata de Apoi pe peretele de vest. figuri de profe]i reprezenta]i în medalioane. la fel ca în cazul mai multor ansambluri slovace din zona mai sus men]ionat`. Sf. . pot fi identificate modele compozi]ionale [i elemente decorative preluate de me[terii locali din picturile capelei palatului arhiepiscopal din Esztergom (1330-1349). cum ar fi cele zece fecioare ale parabolei evanghelice.

confreriilor sau ordinelor religioase. 7-9) – deasupra accesului pe vest. daniile f`cute Bisericii – sugerate prin figura Arhanghelul Mihail cânt`rind sufletele –. a fost integrat` în secolul al XV-lea ansamblului cet`]ii din jurul bisericii. iar imaginile destinate s` le decoreze pere]ii. dovad` stând crucile de consacrare imprimate cu var pe tencuial`. servind cerin]ele practicilor pioase legate de amplificarea cultului mor]ilor în Occidentul medieval. le sunt opuse în scop didactic. aflânduse ast`zi la parterul unui turn de ap`rare. Construc]ia simpl`. Ansamblul în fresc` din interiorul capelei a fost realizat probabil în timpul lui Nicolaus. Iadul [i Raiul sunt reprezentate simbolic prin imagini alegorice dispuse conven]ional – Pedepsirea lui Lucifer de c`tre Arhanghelul Mihail (cu sursa în Apocalipsa lui Ioan 12. Liturghia Sfântului Pap` Grigore cel Mare. cu bol]i în cruce pe ogive [i osuar la nivel subteran. atât în ora[e. Imaginilor exemplare ale martiriilor sfin]ilor diaconi ßtefan [i Lauren]iu. Ordinului Cistercian din Fran]a. paroh între 1395 [i 1416 [i decan al diecezei Bra[ovului în 1395. conferite. Pe pere]ii capelei. cât [i în zona rural`. În partea superioar` a spa]iului interior. ilustrate pe peretele sudic. de un didacticism sporit. Încoronarea Fecioarei [i motivul Deisis dezvoltat într-o rug`ciune a sfin]ilor pentru suflete. Documentând aceea[i mentalitate. Capela Corpus Christi din Sânpetru este amplasat` în partea de nord a bisericii parohiale. în jurul chipului lui Isus ce decoreaz` cheia de bolt`. Acest fenomen reflect` noile forme de devo]iune. în întreaga Europ` este semnalat` apari]ia unui num`r covâr[itor de capele apar]inând comunit`]ilor parohiale. sunt ofrandele celor vii ce ajut` sufletele penitente s` p`r`seasc` locul isp`[irii. aceea[i credin]` [i acelea[i necesit`]i de cult. figurat simbolic. doctori ai bisericii [i profe]i. în acest spa]iu cu nedisimulate valen]e funerare. familiilor. sunt reprezenta]i evangheli[ti. reflect` escatologia cre[tin`. împreun` cu domeniile lor. vizibile în zonele în care stratul-suport al frescei s-a pierdut. Scena central` a registrului inferior. reune[te dou` reprezent`ri rare ale iconografiei catolice: Liturghia 80 Ansambluri de pictur` mural` gotic` . de plan dreptunghiular. jud. iar pe est. Edificiul a fost sfin]it [i folosit un timp f`r` s` fie pictat. cei din urm` fiind figura]i în medalioane patrulobe la intradosul vechiului acces.Capela Corporis Christi din Sânpetru. ce ilustreaz` în acela[i timp hramul capelei – Corpus Christi. atestat` documentar în anul 1240. capele funerare au fost construite în Transilvania catolic` a timpului. Bra[ov Începând cu secolul al XIV-lea. ajutorarea s`racilor. reprezent`ri ce arat` credincio[ilor sufragiile necesare salv`rii sufletelor din Purgatoriu. Prejmer [i Feldioara. odat` cu a[ez`mintele din H`rman. c`ruia îi poate fi atribuit` concep]ia programului iconografic coerent [i erudit.

1400 81 Capela Corporis Christi din Sânpetru . c. jude]ul Bra[ov.Capela Corpus Christi din Sânpetru. vedere de ansamblu.

din 1392. Fapte de caritate. în Slovenia. Stilul picturilor de la Sânpetru. pentru salvarea Bisericii în suferin]`. în care figura lui Isus apare deasupra ostiei sfin]ite sub binecuvântarea preotului. Arhanghel Mihail cânt`rind sufletele. Pedepsirea lui Lucifer. ßtefan. prin compozi]ii. motivelor decorative cosmate[ti [i modelajului figurilor [i aminte[te maniera eclectic` a unuia dintre colaboratorii me[terului stirian Johannes Aquila. Ofrandele Bisericii militante (cea înc` tr`itoare pe p`mânt). peretele de sud Sufragii pentru sufletele din Purgatoriu: Missa Sfântului Pap` Grigore cel Mare. Isus se arat` sfin]ilor [i îi binecuvânteaz` pe cei mântui]i. ar`tând prezen]a Sa real` în Euharistie. a sufletelor din Purgatoriu. se înscrie în cadrul comun al picturii gotice provinciale din jurul anului 1400. peretele de vest. cu elemente preluate din pictura italian` din Trecento la nivelul cromaticii. pe bolt` Lapidarea Sf. bazat pe expresivitatea liniei. peretele de nord .sufletelor [i Miracolul Transsubstan]ierii. de la Martijanci. sfin]i p`rin]i ai Bisericii Catolice. Sf. Liturghia mor]ilor. recuzit` [i decor. se adaug` comuniunii [i intercesiunii sfin]ilor – Bisericii triumf`toare –.

.

rege Ladislau. Arhanghelul Mihail cânt`rind sufletele [i Convertirea Sf. din care o parte se afl` înc` sub var. viitorul apostol este înv`luit de lumin` din cer “ca de fulger” [i. odat` cu ridicarea zidului de incint` exterior înt`rit cu turnuri de plan rectangular. În interiorul bisericii se p`streaz` decorul în fresc`. Pe stindardul sus]inut de unul dintre solda]ii din escort`. 1419 Biserica din Dârjiu a fost edificat` în etape între secolele al XIII-lea [i al XV-lea. din prima etap` de construc]ie fiind p`strat` doar nava. se p`streaz` o inscrip]ie. Anania. jude]ul Harghita. Harghita Sf. monumentul a fost fortificat. care reflect` nemijlocit spiritul literaturii 84 Ansambluri de pictur` mural` gotic` . figureaz` trei figuri de sfin]i episcopi. În nav`. în scen` apare [i Sf. În secolul al XVI-lea. Pavel. pe drumul spre Damasc. aude vocea lui Isus. pe peretele de sud. primind un etaj defensiv. c`zând la p`mânt. Biserica unitarian` din Dârjiu. ce ilustreaz` momentul în care.Biserica Unitarian` din Dârjiu. jud. peretele de nord al navei.

85 Biserica Unitarian` din Dârjiu . reprezentarea de la Dârjiu fiind considerat` drept cea mai elaborat` figurare a vie]ii sfântului cavaler.cavalere[ti a epocii. din care se poate vedea doar un fragment. Realizarea noilor bol]i ale navei. Ladislau. Scriam [i aveam în minte o fat` frumoas`” (hoc op(u)s fec(it) d(e) pingere seu p(rae)pararae mag(is)ter Paul(u)s fili(us) Stephani d(e) Ung. în acela[i spirit. an(no) d(om)ini m(illesi)mo cccc(m)ox(mo) nono. [i construc]ia unei tribune pe vest afecteaz` unitatea ansamblului. la sfâr[itul secolului al XV-lea. Pe peretele opus a fost pictat`. Legenda Sf. scriptum scribebat et pulchram puella(m) i(n) mente tenebat). magistrul Paul. fiul lui ßtefan din Ung. Anul Domnului 1419. acoperind par]ial [i reprezentarea Martiriului celor zece mii de tebani. f`când referire [i la data realiz`rii picturilor: ”Aceast` oper` a pus s` fie pictat` [i preparat`.

Sf. rege Ladislau, detaliu peretele de nord al navei, 1419

Picturile, de o valoare artistic` remarcabil`, reflect` o alt` fa]et` a stilului ”gotic interna]ional”, în care fundaluri abstracte decorate cu flori de crin – elemente preluate din miniatura aulic` francez`, prezente [i în arta boemian` sau german` –, coexist` cu blicurile albe [i pre]ioase detalii suprapuse grafic, ce amplific` efectul decorativ.

Convertirea Sf. Pavel peretele de sud al navei, 1419

87

Biserica Unitarian` din Dârjiu

Biserica Evanghelic` din Media[ [i Capela din Turnul Mariei, jud. Sibiu
Biserica Sf. Margareta din Media[, o bazilic` gotic` trinavat`, construit` în cursul secolelor al XIV-lea [i al XV-lea, p`streaz` la interior, în partea sudic` a navei centrale [i a colateralei, un vast ansamblu în fresc`, realizat, conform inscrip]iei ce înso]e[te reprezent`rile, dup` anul 1420. Al`turi de imagini simbolice, figuri de sfin]i, scene din Patimile lui Cristos [i din Judecata de Apoi, juxtapuse în parte ca imagini independente, sunt de remarcat prin raritate reprezent`rile ample ale Arborelui lui Ieseu [i Martiriul celor zece mii de tebani, în care figurile sfin]ilor în supliciu se contureaz` dramatic pe fundalul întunecat. Ansamblul este opera colectiv` a unor me[teri, colportori ai stilului „gotic interna]ional“, îmbog`]it cu elemente preluate din pictura italian` la nivel compozi]ional [i în registrul decorativ, în care predomin` motivele cosm`te[ti. În partea de est, sub acest strat de pictur`, a fost descoperit un fragment dintr-o reprezentare mai veche a Inchin`rii magilor, datând din ultimele decenii ale secolului al XIV-lea. În cea de-a doua parte a secolului al XV-lea, modific`rile aduse monumentului, în urma c`rora nivelul de în`l]ime a colateralei sudice este ridicat la nivelul navei principale, afecteaz` frescele, stâlpii de sus]inere a noilor bol]i fiind adosa]i pere]ilor picta]i. Dup` Historia Transilvaniae a lui Georg Soterius, construc]ia bisericii ar fi fost încheiat` în anul 1488; monograma regelui Vladislav II Jagello (1490-1512), prezent în Transilvania în 1494, este inclus` decorului sacristiei, caz tipic pentru goticul târziu (cu raze în jurul intersec]iei nervurilor [i filactere cu inscrip]ii religioase), ar`tând c` [antierul a fost activ ulterior acestei date. Din aceast` perioad` par s` dateze picturile de pe bolta în re]ea a sanctuarului bisericii, unde cheile în form` de scut sunt decorate cu imaginea Mielului, figur` a Mântuitorului în mijlocul Bisericii sale simbolizate de Maria, dar [i de prezen]a simultan` a evangheli[tilor, sfin]ilor doctori ai Bisericii Catolice [i a celor doisprezece apostoli. Ace[tia î[i poart` atributele cunoscute, având al`turi câte un filacter cu un fragment din rug`ciunea Crezului. Într-o formulare diferit`, programul iconografic este reluat în interiorul Capelei Mariei situat` la parterului turnului de est al “castelului“ din jurul bisericii, unde se p`streaz` un valoros ansamblu în care suprafe]ele pere]ilor [i bol]ii sunt decorate cu o re]ea ce imit` elemente de arhitectur` proprii stilului gotic flamboyant, pictate în grisailles. Pe bolta

Martiriul celor zece mii de solda]i tebani biserica Sf. Margareta din Media[ (ast`zi evanghelic` C. A.), peretele de sud al navei principale, c. 1420

Sf. Nicolae, C`derea manei, Încoronarea cu spini, peretele de sud al navei principale, c. 1420

88

Ansambluri de pictur` mural` gotic`

în varianta iconografic` a temei numite Tronul Gra]iei. Pe plan stilistic. a c`rei semnifica]ie este argumentat` [i de prezen]a celor doisprezece apostoli reprezenta]i pe pere]ii laterali ai capelei. Acest ansamblu oglinde[te gândirea teologic` medieval` târzie a Bisericii Catolice. influen]a picturii ¥`rilor de Jos. În centru se mai distinge figura Mielului mistic între cei patru evangheli[ti reprezenta]i ca f`pturi apocaliptice hibride cu trup uman. domeniu în care artistul anonim de la Media[ exceleaz`. ce poart` filactere [i c`r]i cu primele versete ale Evangheliilor. figureaz` Sfânta Treime. desenul expresiv [i sigur ce descrie figuri idealizate cu portrete îngrijit pictate [i anatomie corect redat`. vedere de ansamblu Mielul lui Dumnezeu între evangheli[ti. conceput asemeni unui triptic compus din elemente decorative ce imit` piatra sculptat`. Trinitatea este flancat` de Ioan Botez`torul (cu mielul) [i Sfânta Fecioar` (a c`rei figur` este aproape în întregime pierdut`).nucleu central al temei Judec`]ii de apoi. sfâr[itul secolului al XV-lea . Biserica Sf. tratând suprafa]a pictural` prin treceri delicate ton în ton. care domin` arta european` la sfâr[itul secolului al XV-lea. Margareta din Media[. tema Credo. se reflect` în maniera de redare a personajelor. imagine a compasiunii divine în care Dumnezeu Tat`l sus]ine trupul Fiului mort. sus]inând în mod explicit filactere cu versete din Crez. caracterizat` de o multitudine de sensuri suprapuse între care cel escatologic primeaz`. re]eaua sus]ine cinci medalioane în care sunt înscrise elementele figurative ale compozi]iei. Pe peretele de est. compunând motivul Deisis . doctori ai Bisericii Catolice. bolta corului bisericii.semicilindric`. Maria cu pruncul.

91 Biserica Evanghelic` din Media[ .

sfâr[itul secolului al XV-lea 92 Ansambluri de pictur` mural` gotic` .Capela din Turnul Mariei Treimea îndurerat` între Maria [i Ioan Botez`torul. apostoli cu fragmente din Crez.

peretele de nord. pe bolt` 93 Capela din Turnul Mariei .Tema Credo. Simbolul apocaliptic al evanghelistului Luca.

fiind identice cu sursa. a fost denun]at de teologul Jean Gerson ca ”monstruos [i sacrileg”. pictorul de la Sighi[oara folosind scheme compozi]ionale de larg` circula]ie în Europa timpului. în perioada imediat urm`toare având loc lucr`ri de decorare a bisericii cu picturi. fragmentele provenind dintr-un ansamblu figurativ pictat în stil ”liniarnarativ”. a[a cum este men]ionat` documentar pentru prima dat` în 1345). din secolele al XII-lea [i al XIII-lea. momentul primei atest`ri documentare. care au fost în parte distruse de instalarea noului tabernacol anterior anului 1500. datând probabil din prima parte a secolului al XIV-lea. [i 1370. vedere de ansamblu 94 Ansambluri de pictur` mural` gotic` .Biserica “din Deal” din Sighi[oara. Ioan. Antonin din Floren]a [i finalmente condamnat de Conciliul din Trento. cu numele înscrise pe filacterele pe care le sus]in. motivele chenarului. este singurul personaj p`strat dintr-o presupus` R`stignire. R`stignirea [i Sfânta Treime între profe]ii Avraam [i Ieremia. Imaginile fac parte din exemplele stilului ”gotic interna]ional” în Transilvania. Mure[ Având la baz` construc]ii de epoc` romanic`. Picturile dateaz` dup` 1370. în timp ce la baza turnului bisericii au fost puse în valoare trei imagini suprapuse p`strate in situ: Sfântul Nicolae (reprezentare legat` de hramul bisericii. Nava a fost ridicat` în forma actual` între 1429 [i 1483. Pe peretele de nord al absidei. ce le delimiteaz` unitar. în secolul al XVI-lea. imagine care pentru a simboliza unitatea lui Dumnezeu în trei persoane. încadrat` simetric de Sf. concentreaz` datele fizionomice de vârste diferite ale Tat`lui. jud. Treimi într-un chip. iar organizarea compozi]ional` trimite f`r` echivoc la ilustra]ia omiliilor lui Geoffroy d’Admont. în centrul imaginii stând crucea. aflat în prelungirea tradi]iilor precre[tine. Motivul. cu coroana de spini reprezentat` ca o cunun` de lauri a biruin]ei. Re]ine aten]ia reprezentarea rar` a Sf. au fost pictate ulterior dou` imagini devo]ionale cu conota]ii euharistice. construc]ia corului pe funda]ii mai vechi situându-se între 1345. Fiului [i Sfântului Duh. Ursula cu s`geata [i Barbara cu turnul. criticat de Sf. Biserica “din Deal” din Sighi[oara. Deasupra reprezent`rii fragmentare figureaz` Instrumentele patimilor sus]inute de un înger. moment în care faza de reconstruc]ie în stil gotic a p`r]ii estice a bisericii a fost încheiat`. biserica “din Deal” din Sighi[oara a fost reedificat` în etape ca hal` gotic`. spre est. Cele mai vechi reprezent`ri au fost descoperite în s`p`tura arheologic`.

.

sfâr[itul secolului al XIV-lea Pagina 97: Valentinus Pictor. un alt demnitar al ora[ului men]ionat între anii 1484 [i 1497. când lucr`rile au fost sus]inute prin implicarea nemijlocit` a membrilor familiei Polner. iar Michael. ca principal element heraldic în cadrul stemei donatorului. În paralel cu Valentinus. O mân` cu un penel. unde 96 Ansambluri de pictur` mural` gotic` .Sf. În aceast` perioad`. Doctor Marcus este preot paroh. Mihail [i Evanghelistul Matei – d`ruite de breasla bl`narilor (1483) [i Sf. în partea superioar` a peretelui nordic al corului. între figurile donatorilor deasupra arcului de triumf (1483). care îi atest` mecenatul artistic. reprezentant proeminent al consiliului ora[ului între anii 1483–1494 [i primar în anul 1490. Unei echipe conduse de Matthias. înc`perea de la baza turnului de vest. incluzând decorul absidei cu elemente de arhitectur` redate în perspectiv`. Sf. 1483 Cele mai importante picturi p`strate în interiorul bisericii ”din Deal” sunt cele realizate dup` amplificarea edificiului. primar. patricieni de frunte ai ora[ului. figurat` deasupra arcului de triumf a determinat atribuirea frescelor lui Valentinus Pictor. [antierul bisericii parohiale antrenând activitatea me[terilor locali [i str`ini. al`turi de anul încheierii lucr`rilor – 1483 –. Documentele arat` c` Matthias pictor in Segesvár este prezent în 1497 [i la Biertan. Arhanghel Mihail. pe lâng` ampla desf`[urare a V`lului Veronic`i sus]inut de îngeri. la Sighi[oara au lucrat mai mul]i pictori. Treime într-un singur trup între profe]ii Avraam [i Ieremia. Magdalena adorat` de un donator (1484). îi pot fi atribuite în mare parte imaginile pictate în registrul inferior al pere]ilor bisericii ”din Deal”. bolta navei. singurele imagini p`strate pe bolta bisericii: Sf. numele lui figurând incizat în glaful unei ferestre din partea de sud a navei. Lui Valentinus îi apar]in.

97 Biserica “din Deal” din Sighi[oara .

sfâr[itul secolului al XV-lea Sf. Viena (1469-1475) au fost deja demonstrate. mai multe figuri de sfin]i: pe cel de sud. Pe pere]ii laterali ai bisericii au fost pictate. în rame figurate iluzionist – un alt aspect comun cu ansamblul capelei din Turnul Catolicilor din Biertan. intens folosite [i în mediul artistic transilv`nean. simbolizând p`catele capitale. îmbog`]e[te iconografia picturii medievale transilv`nene cu o rar` reprezentare a Limbului copiilor. Sursele grafice ale picturilor lui Valentinus din Sighi[oara au fost folosite [i pentru unele imagini ale retablului Mariei din Biertan. Raiul. învierea mor]ilor. Judecata de Apoi – Isus în glorie între Maria [i Ioan Botez`torul. motiv ce reflect` viziunea Bisericii Catolice asupra ”geografiei lumii de dincolo”. Sf. pe peretele estic al navei se p`streaz` o Judecat` de Apoi de mari dimensiuni. La acela[i celebru model vienez fac trimitere [i cele patru scene ale Patimilor Mântuitorului pictate în 1488. Limbul copiilor. purtându-l pe Isus copil peste o ap` plin` de creaturile acvatice ale bestiarul medieval.capela din Turnul Catolicilor p`streaz` picturi realizate în maniera atelierului sighi[orean. îngeri cu instrumentele patimilor. Iadul. ce poart` aceea[i dat` – 1483. peretele de est al navei. [i ale c`rui leg`turi cu altarul din Schottenschift. asemeni unor tablouri.1488 . peretele de nord al navei Paginile 100-101: Jacobus Kendlinger din Sank Wolfgang. Pe lâng` aceste reprezent`ri. În cele dou` ansambluri sunt reiterate cli[ee compozi]ionale difuzate în pictura gotic` târzie european` din ultimele decenii ale secolului al XV-lea prin intermediul gravurii germane. iar pe cel de nord. Unele imagini au fost încadrate. Patimile lui Isus – Ecce homo [i Dezbr`carea. Sf. [i dou` reprezent`ri diferite ale Sf. în sens devo]ional. peretele de est al înc`perii de la baza turnului. figurat deasupra Iadului. Cristofor. Cristofor. Gheorghe în lupt` cu balaurul. realizat` într-o manier` ce atest` progrese în asimilarea noii gramatici a formelor renascentiste. figurate asemeni voleurilor unui altar pe peretele de vest al înc`perii turnului de vest al bisericii din Sighi[oara de Johannes Kendlinger din Sankt Wolfgang. înc` gotic`. Compozi]ia. Erasmus.

99 Biserica “din Deal” din Sighi[oara .

100 Ansambluri de pictur` mural` gotic` .

101 Biserica “din Deal” din Sighi[oara .

între care capelele dedicate sfintelor Ecaterina [i Barbara. Pictura o înf`]i[eaz` pe Maria glorificat`. luna sub picioare [i o cunun` de dou`sprezece stele deasupra capului. Barbara din Kutna Hora. aflat` sub influen]a picturii neerlandeze în aceast` epoc` a ”regoticiz`rii generale a stilului”.1). În lumina misticii mariale [i a simbolismului paradisiac.Biserica Neagr` din Bra[ov Imaginea Mariei cu Pruncul între sfintele Ecaterina [i Barbara. în Boemia. provenit din literatura claustral` ce dezvolt` la infinit acest motiv al Cânt`rii Cânt`rilor – se conjug` la Bra[ov cu celelalte teme ce o înf`]i[eaz` pe Sf. în ultimele decenii ale secolului al XV-lea. legat de curentul spiritual Devotio moderna [i. [i construc]iile sale de mult disp`rute. unde se întâlnesc într-o manier` considerat` de cercet`tori f`r` concuren]` în Fecioara cu pruncul între sfintele Ecaterina [i Barbara. pe linia tradi]iei lui Jan van Eyck [i Robert Campin. ale c`rei virtu]i î[i g`sesc un rapel metaforic în tot ceea ce o înconjoar` – flori [i fecioare. Fecioara Apocalipsei. portalul de sud-est al Bisericii Negre din Bra[ov. celelalte p`r]i compilând alte lucr`ri ale maestrului german. la compozi]iile simetrice ale Mariei cu Pruncul între sfin]i [i donatori. de Hans Memling sau de mae[trii anonimi ai [colii din Köln. ale c`ror steme se p`streaz` în col]urile inferioare ale imaginii.subiect predilect al picturii europene din secolul al XV-lea. imaginea de la Bra[ov trimite în acela[i timp. în timp ce în fundal figureaz` probabil Bra[ovul medieval. Maria citind Scripturile. la rândul S`u. dup` textul Apocalipsei lui Ioan (12. Toat` aceast` succesiune de conota]ii simbolice ilustreaz` acest motiv preferat al literaturii [i iconografiei misticii renane. capodoper` a picturii europene p`strat` la Bra[ov. Fecioar` este ea îns`[i o floare a Duhului Sfânt (rosa mystica). Sf. În ansamblul ei. Sub aspect compozi]ional. fiind atribuit` munificen]ei regelui Matia Corvinul (1458-1490) [i a so]iei sale Beatrix de Aragon. v`zut dinspre vest. partea central` a imaginii decalchiaz` gravura lui Martin Schongauer Madonna cu papagal (1473). pictate în ¥`rile de Jos în ultimele decenii ale secolului al XV-lea. Reprezentarea Mariei cu Pruncul în Gr`dina Paradisului . Fecioar` în Evul Mediu târziu: Maria Regina Cerului încoronat` de îngeri. un trandafir s`lbatic. decoreaz` timpanul portalului de sud-est al Bisericii Negre. de devo]iunea Rozariului Mariei. 1476-1490 102 Ansambluri de pictur` mural` gotic` . tronând între sfintele Barbara [i Ecaterina – virgo inter virgines – într-o gr`dina închis` – hortus conclusus. Pruncul Isus ]ine în mân`. având. Leg`turi stilistice ale picturii de la Bra[ov pot fi stabilite în primul rând cu ansamblul capelei Smisek a bisericii Sf.

.

pe care este posibil s` le fi cunoscut nemijlocit. pictura ¥`rilor de Jos. aflat la curent cu gravurile lui Schongauer. Autorul picturii se manifest` ca un pictor de prim` m`rime. La Bra[ov. afla]i în imediata descenden]` a lui Dierk Bouts. reg`sim acela[i firesc [i aceea[i gra]ie în atitudinea personajelor. Fecioara cu pruncul Sf. Ecaterina 104 Ansambluri de pictur` mural` gotic` .centrul Europei la sfâr[itul secolului al XV-lea. iar înal]ii comanditari manifest` un gust estetic deschis deopotriv` spre Europa de Nord [i Rena[terea italian`. coeren]a intern` a stilului ce p`streaz` intact` poezia picturii nordice gotice târzii dep`[ind rigiditatea pictorilor din Köln. dar [i cu lucr`rile lui Hans Memling. arta grafic` a lui Schongauer [i experien]a Quattrocento-ului umbrian. într-o epoc` în care circula]ia arti[tilor confer` stilurilor un caracter interna]ional.

105

Biserica Neagr` din Bra[ov

Capela bisericii evanghelice C.A. din H`rman, jud. Bra[ov

La parterul turnului de est al cet`]ii din jurul bisericii parohiale atestate documentar în anul 1241 se afl` capela funerar` dedicat` probabil Fecioarei Maria, ce p`streaz` valoroase picturi murale în stil gotic târziu. Tematica picturii de natur` escatologic` ilustreaz` dubla func]iune – liturgic` [i funerar` – a capelei. Stilul [i programul iconografic meticulos [i doctrinal dateaz` ansamblul în ultimii ani ai secolului al XV-lea, documentele amintind prezen]a la H`rman în 1486 a unor pictori ce decorau biserica parohial`. Programul iconografic dezvolt` temele: R`stignirea lui Isus, Judecata de Apoi [i Glorificarea Mariei. Pictura p`r]ii de est a capelei ilustreaz` ”priveli[tea cereasc`”, inspirat` de textul Apocalipsei lui Ioan (4,2), ce îl înf`]i[eaz` pe Mântuitor la cea de-a doua venire, în mijlocul Bisericii sale. Pe bolt`, Cristos troneaz` în majestate, în ”curcubeu cu înf`]i[area smaraldului”, între evangheli[ti [i p`rin]i ai Bisericii Latine, serafimi [i îngeri. Pe est, Isus pe cruce între Maria [i Evanghelistul Ioan, sunt flanca]i de personajele Parabolei evanghelice a vame[ului [i fariseului [i de cele trei st`ri

Tema Credo, apostoli [i profe]i, peretele de sud,

Profe]i, peretele de nord, sfâr[itul secolului al XV-lea

scris de dominicanul Franz von Retz în jurul anului 1400. înconjurat` de simboluri ale purit`]ii Mariei.ale lumii medievale – cei care se roag`. Acestui autor îi apar]ine. Na[terea pruncului. între marile ansambluri ale Evului Mediu târziu. într-o rug`ciune a Bisericii triumf`toare. figuri simbolice ale Bisericii militante. Pe bolt`. peretele de nord Încoronarea Sf. Fecioare. bolt` . cu ilustrarea Parabolei bogatului nemilostiv deasupra scenei Iadului [i a operelor de caritate reprezentate în leg`tur` cu imaginea Raiului. programul iconografic al capelei din H`rman înscriindu-se. Între scenele dedicate Sfintei Fecioare. [i ampla desf`[urare a Judec`]ii de Apoi de pe pere]ii traveii vestice. de altfel. ce o glorific` pe Maria ca ”imagine vie a unit`]ii Bisericii în inima Trinit`]ii”. sub deviza evanghelic` obi[nuit` a celei de-a doua veniri a lui Cristos din Evanghelia lui Matei: Venite benedicti Pat(ris me)i. Sfânta Fecioar` este încoronat` ca Regin` a Cerului [i P`mântului de o Treime triandric`. Pe pere]ii adiacen]i. Adormirea Sf. una dintre c`r]ile de larg` circula]ie în epoc`. cunoscut` probabil de unul dintre pictorii de la H`rman. cei care se lupt` [i cei care muncesc. ce are ca surs` tratatul de teologie Defensorium inviolatae virginitatis Beatae Virgine Mariae. grupuri de sfin]i se al`tur` apostolilor [i profe]ilor ce poart` pasaje din Crez. care evoc` scenele similare din pictura din Nordul Moldovei. la fel ca Biblia Pauperum sau Speculum Humanae Salvationis. prin complexitatea sa. Fecioare. beneficiaz` de o redactare rar`. ale c`rei ilustra]ii au fost sistematic folosite ca surs` de inspira]ie de arti[ti.

.

Judecata de Apoi. traveea de vest 110 Ansambluri de pictur` mural` gotic` .

A. din H`rman . peretele de sud 111 Capela bisericii evanghelice C.Judecata de Apoi – Raiul.

.

în paralel fiind realizate [i picturile capelei din interiorul Turnului Catolicilor. se afl` regele Ladislau. Fecioara Maria cu Pruncul ofer` o coroan` unei sfinte. figurate pe suprafa]a unui scut ]inut de un înger. ca o –”imagine contra ciumei” – Pestbild. [i Sf. Petrus. între 1493 [i 1495. confirmarea Bulei de indulgen]` acordat` bisericii Sf. de cium`. Deasupra lor. apoi. Gheorghe. la fel ca picturile realizate de acela[i atelier la Sighi[oara. Biertan. condus probabil de pictorul Matthias. la o analiz` atent`. c. jud. reprezentat` pe peretele de vest. aflate în leg`tur` cu [antierul bisericii “din Deal” din Sighi[oara. Imediat dup` aceea încep lucr`rile de modernizare a bisericii. care este atestat în anul 1497 la Biertan. o invazie turceasc` este urmat` de doi ani de foamete [i. parohul Martinus Schezer ob]inea din partea auditorului general al Papei. Mesajul picturilor de la Biertan pare s` reflecte reac]ia sensibilit`]ii religioase în fa]a evenimentelor care marcheaz` ultimul deceniu al secolului al XV-lea în Transilvania. se p`streaz` o imagine extrem de degradat`. jude]ul Sibiu. extrem de r`spândit în epoc`. pe sud. În plan secund pare s` fie redat` biserica-cetate din Biertan. Un viciu de tehnic` face ca acest ansamblu s` fie ast`zi extrem de degradat. cultul Inimii Preasfinte a lui Isus. imagine de pietate care în mentalitatea timpului proteja de moarte subit`. 1497 În anul 1493. în partea central` a peretelui. figureaz` V`lul Veronic`i. Deasupra accesului. ”soldatul lui Dumnezeu” –. Maria din Biertan în 1402. episcop de Cesena. Programul figurativ al interiorului st` sub semnul Judec`]ii de Apoi. succesiunea de motive pictate alc`tuind ceea ce era cunoscut în Evul Mediu târziu. Una dintre s`ge]i este oprit` de ”Instrumentele mor]ii [i suferin]ei lui Cristos” – Arma Christi. sunt reprezenta]i Arhanghelul Mihail. halebarda. Un sens devo]ional explicit de]in reprezent`rile peretelui nordic. sus]inut de doi îngeri în zbor. când. detaliu .Capela catolicilor din Biertan. Sibiu Buna Vestire. capela din Turnul Catolicilor. ce simbolizeaz` prin culoarea ro[ie patimile sângeroase ale Domnului. în timp ce în partea dreapt` a imaginii. în care. ”conduc`torul o[tirilor cere[ti”. se pot observa figurile sfin]ilor c`rora le era dedicat` capela: în centru. protectori ai sufletelor împotriva r`ului. Pe est. 113 Capela catolicilor din Biertan . ]inând atributul s`u caracteristic. iar prin form`. peretele de sud. cu mantia sa ocrotitoare. în care Dumnezeu Tat`l lanseaz` s`ge]ile dezastrelor asupra omenirii protejate de Vir Dolorum [i de Maria – Maica Îndur`rii.Arhanghelul Gabriel. cu o enun]are a dogmei Întrup`rii prin scenele Bunei Vestiri [i Închin`rii magilor. probabil Ecaterina.

în partea superioar` a accesului .Fecioara cu pruncul între Ecaterina [i Ladislau.

peretele de nord .Imagine contra ciumei – Dumnezeul Tat`l. Isus ar`tându-[i r`nile. scut cu instrumentele patimilor. Maica Ocrotitoare.

Râ[nov. suita de la Râ[nov cuprinde totodat` imagini rare care subliniaz` dramatismul reprezent`rilor. De[i se afl` în parte sub var. o construc]ie de plan bazilical. jude]ul Bra[ov. Magdalena Purtarea Crucii [i Coborârea de pe Cruce. jud. ridicat` în secolul al XIII-lea [i transformat` la sfâr[itul secolului al XV-lea. detaliu. Sub influen]a teatrului religios [i a practicilor de pietate ale Evului Mediu târziu ce aduc arta în centrul spiritualit`]ii. este cunoscut doar ansamblul peretelui nordic al corului. peretele de nord al corului. Matthias din Râ[nov. reprezentând Ciclul Patimilor [i Învierii lui Isus. 1500 116 Ansambluri de pictur` mural` gotic` . Rug`ciunea de pe Muntele M`slinilor. Purtarea Crucii – realizat` dup` un model similar celui folosit de maestrul Pavol din Levoca. ucenicul lui Veit Stoss. Matthias (ast`zi evanghelic` C. Ecce Homo. Bra[ov Din decorul pictat al bisericii Sf. cum sunt Isus în a[teptarea r`stignirii sau Punerea pe Coborârea de pe Cruce.A.). Sf. pot fi identificate scenele Cina cea de tain`. având ca surs` gravurile lui Martin Schongauer [i Israel von Meckenen.Biserica Evanghelic` C. Biserica Sf. din Râ[nov. A.

117 Biserica Evanghelic` C. A. din Râ[nov .

Ordinea narativ` a episoadelor nu este respectat`.cruce. o memorabil` Coborâre de pe cruce. amplasate în timpanele pere]ilor celor dou` travee ocupate de desf`[urarea iconografic`. pentru a pune în eviden]` cele mai importante episoade ale ansamblului – Cina cea de tain` [i R`stignirea –. c`rora la urmeaz` scenele obi[nuite: R`stignirea. 1500. [i Învierea. Punerea în mormânt – imagine în care figureaz` anul realiz`rii ansamblului. Punerea în mormânt [i Învierea lui Isus 118 Ansambluri de pictur` mural` gotic` .

Ansamblul de la Râ[nov este caracterizat sub aspect compozi]ional de interpretarea liber` a unor motive preluate din opere celebre ale picturii neerlandeze din cea de-a doua parte a secolului al XV-lea [i r`spândite în Europa Central` [i de Est prin intermediul gravurii germane. 119 Biserica Evanghelic` C. din Râ[nov . în care limbajul goticului nordic este îmbog`]it de experien]ele artistice ale Rena[terii italiene. forme [i tipuri compozi]ionale un ultim moment al picturii medievale. în timp ce stilul reprezent`rilor ilustreaz` prin expresie. A.

De[i înl`turarea imaginilor din biserici fusese cerut` principial. ”deoarece erau opere de art` vii în ochii credincio[ilor”. picturile din Transilvania se înscriu în tendin]ele curente înregistrate în Evul Mediu târziu. iar arta sa ”gotic`”. se înregistreaz` ecouri ale picturii nord-italiene. prin implicarea umanistului [i reformatorului bra[ovean Johannes Honterus (1498-1549). a[a cum se p`streaz` la Homorod. Mugeni. Parte a peisajului artistic al goticului european. Sinodul lutheran din 1557. numeroase opere de art` catolic` au fost distruse. cu întregul s`u cortegiu de consecin]e. În veacul al XIX-lea. 120 Epilog . iar ansamblurile descoperite de atunci pân` ast`zi. [i. Pe tot parcursul secolului al XIV-lea întâlnim ansambluri realizate în stil ”liniar narativ”. considerat ”neîndemânatic [i barbar”. la M`lâncrav (în nav`). cu doi ani înaintea dezastrului de la Mohács. Magistratul ora[ului Sibiu dorea ca în parte acestea s` fie p`strate.Epilog Primele ecouri ale Reformei sunt receptate în Transilvania relativ devreme. acceptând reprezent`rile biblice [i ale istoriei Bisericii. suport` o vast` nuan]are. Cele dintâi comentarii de ordin estetic asupra vechilor picturi dateaz` din aceea[i perioad` a ra]ionalismului. fiind drastic condamnate de Ludovic al II-lea al Ungariei. regele poruncea Magistratului din Sibiu s` ard` scrierile lui Martin Luther. la Ghelin]a. La mijlocul secolului al XVI-lea. amintind tonul critic al adep]ilor umanismului clasicist al Rena[terii în fa]a Evului Mediu târziu. Cu toate acestea. Primele studii ale artei vechi transilv`nene se datoreaz` acestei epoci. În paralel. cu o larg` r`spândire în ariile culturale marginale. instalarea Reformei în Transilvania. sau Dr`u[eni. arta sa. în unele cazuri fiind acoperite sau repictate abia în secolul al XVIII-lea. incluzând noul statut al imaginii sacre. i-au întregit sistematic imaginea. Noua religie avea s` fie oficializat` în Principat abia în 1541. Homorod (imaginea devo]ional` Pietà). ce vor fi g`site în ora[ sau în localit`]ile scaunului. în 1524. odat` cu el. altare [i picturi murale de dinaintea Reformei au supravie]uit pân` ast`zi. Mugeni (Judecata de Apoi) [i. spiritul Romantismului avea s` reevalueze Evul mediu. Astfel.

Pictura gotic` transilv`nean`. în care sugestii ale picturii italiene coexist` cu elemente ale ”stilului curtean”. în deceniile din jurul anului 1400. sunt ansamblurile p`strate în interiorul capelelor funerare de la H`rman [i Biertan. al c`rei reviriment este declan[at de succesele picturii din ¥`rile de Jos în întreaga Europ`. la Vlaha. Sfâr[itul secolului al XIV-lea [i primele decenii ale celui urm`tor sunt marcate de ”goticul interna]ional”. Spre mijlocul secolului al XV-lea sunt resim]ite leg`turi cu realismul artei sud-germane. dar extrem de pre]ioase prin iconografie. din anul 1419. aflate sub influen]a major` a picturii neerlandeze. iar dup` 1460.picturile bisericii “din Deal” de la 1483 sau imaginea Fecioarei cu Pruncul între sfinte donat`. 121 Epilog . ilustrat remarcabil de pictura corului de la M`lâncrav. aducând o contribu]ie original` [i valoroas` la civiliza]ia Occidentului medieval. Sânpetru sau Media[. constituie sub toate aspectele o dovad` definitorie a culturii acestui teritoriu. pictura transilv`nean` se va afla sub influen]a noului val al artei gotice. sau de altarul realizat de Toma din Cluj în 1427. ce reflect` o dezvoltare particular` a imageriei devo]ionale promovate de Biserica Roman`. prin tradi]ie. se poate vorbi despre un stil de sintez` de factur` provincial`.într-o expresie particularizat`. într-un cadru tipologic simplificat. oglind` fidel` a mentalit`]ii [i afectivit`]ii secolelor în care a fost creat`. de frescele de la Dârjiu. la Sântana de Mure[. Simultan. de regele Matia Corvin Bisericii Negre din Bra[ov. sunt probabil legate de centrele artistice din sud-vestul Germaniei [i Boemia. F`r` s` ating` acela[i nivel artistic. Cele mai valoroase realiz`ri ale picturii murale transilv`nene de la sfâr[itul secolului al XV-lea .

în Monumente Istorice [i de Art`. 1979 Vasile Dr`gu]. 1983 Vasile Dr`gu]. ClujNapoca. XI – XVI Centuries. Jahrhunderts. Die deutsche Malerei der Renaissance. Legenda “eroului de frontier`“ în pictura medieval` din Transilvania. 1974 Vasile Dr`gu] (coordonator). Berlin. M`riuca Radu. Bucure[ti. Deutsche Malerei des 15. O istorie a paradisului. Bohemia. Autour de la traduction picturale du Credo au Moyen Âge (XIIe -XVe siècle). Frica în Occident (secolele XIV-XIII). Cluj. Berlin. Metamorfozele goticului. 1975 Jurgis Baltrusaitis. 1985 122 Bibliografie selectiv` . seria Arta plastic`. 2004 Jean Delumeau. 1990 Hans Belting. 1978 Michael Baxendall. XIV – 1450). Eine Geschichte des Bildes vor dem Zeitalter der Kunst. I. Bucure[ti. Schmitz. Plastica figurativ` din piatr`. Bucure[ti. 1998 Otto Benesch.Bibliografie selectiv` Philippe Ariès. London. Arta româneasc`. 2000 Richard Cavendish. Paris. Octavian Ion Penda. The Limewood Sculptors of the Renaissance Germany. M`n`stirea cistercian` Câr]a. 1986 Jean Delumeau. Hungary. I-II. 1974 Ruxandra Balaci. Poland. Noi aspecte iconografice în pictura mural` gotic` din Transilvania: H`rman [i Sânpetru. München. Descriptio Romaniae. 1980 Hans Belting. 1989 -1990. I. Paris. Gr`dina desf`t`rilor. Calamit`]ile naturale din trecutul României (pân` la 1800). ¥ara F`g`ra[ului în secolul al XIII-lea. 1936 Vasile Dr`gu]. 1977 Paul Cernovodeanu [i Paul Binder. Repertoriul picturilor murale medievale din România (sec. Cluj. 1996 Gheorghe Arion. Massechusets. The Art of the Renaissance in Northern Europe. Bucure[ti. 1943 Jurgis Baltrusaitis. Bild und Kult. 2. Bucure[ti. Rituels. New York. 1993 Ion Ciortan. Beth. O cetate asediat`. Arta gotic` în România. Bucure[ti. Pagini de Veche Art` Româneasc`.37 Bálogh Jolán. Cavalerii Apocalipsului. I-II. Burger. London. Sculptura gotic` din Transilvania. I-II. Illuminated Manuscripts in Hungary. tom 36 . Studii [i Cercet`ri de Istoria Artei. I. The Art of the Renaissance in Eastern Europe. Bucure[ti. 1969 Jan Bialostocki. 1460-1541. Its relation to the contemporary spiritual and intelectual Movements. Evul mediu fantastic. Az erdely Renaissance. Visions of Heaven and Hell. Mélanges offerts a Pierre-Marie Gy. Budapest. 1990 F. Omul în fa]a mor]ii. I – II. Bucure[ti. 1974 Ilona Bercovits. 1957 Dan-Nicolae Busuioc von Hasselbach. 1976 Francois Boespflug. Bucure[ti. L’image et son Public au Moyen Âge. H. Bucure[ti. I. 1997 Werner Deusch.

Josef Krasa. Darmstadt. Colmar. AneÏka Merhantova. Bucure[ti. Josef Petrán. Leiden-Brussels. 2003 Dana Jenei. und die Plastic der Spätgotik. New York. Bucure[ti. 1978. în New Europe College. Bucure[ti. Le Mystere de la Chute des Anges de Raymond Boterie. Early Netherlandish Painting. Gelence. Cele trei ordine sau imaginarul feudalismului. în Ars Transilvaniae. Hind. Atlas der Siebenbürgisch-Sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen. 1998 Hermann Fabini. 980-1420. 1964 Vlasta Dvofiáková. Karel Stejskal. Praha. Die Anfange des Deutsches Kupferistiches und der Master E. L’art gothique. în Art`. Künstler und Werkstatt der Spätgotik. Istoria credin]elor [i ideilor religioase.S. Timi[oara. 1982 Karl Fabritius. Die Kunst des Meisters E. Pzdnû Gotické umûni v âechnách. Amurgul evului mediu. 1983 Stephen Fischer-Gala]i. 1988 Alain Girard. 1970 Max Geisberg. Tema Credo în pictura mural` din Transilvania medieval`. Giurescu. 1998 Hermann Fabini. 1987 Georges Duby. Cluj-Napoca. I. Un condotier italian pe meleaguri dun`rene. 1993 Hans Huth. 1997 Edith Heissing. Confrerii medievale în Transilvania. Londra. 1998 Vlasta Dvofiáková. Sibiul gotic. 1935 Arthur M. Budapest. Colmar. 2001-2002.S. cultur`. Pictura mural` a capelei din H`rman. Filippo Scolari. Studii critice.XIV. Studii în onoarea lui Marius Porumb. o tem` rar` a picturii europene. 1988 Alain Erlande-Brandemburg. 1875 Max J. Praha. Mittelalterlichen Wandmalerei in Österreich. III. Leipzig. 1994 Dana Jenei. Berlin. An Introduction to a History of Woodcut. 1969 Wilhelm Frodl. Le musée de Villeneuve-les-Avignon. Art and Mentality in late Middle Age Transylvania. 1989 Curt Glaser. Gothic mural painting in Bohemia and Moravia. 2004 Konrad G. Friedländer. XII-XIII. Josef Kràsa. Arta [i societatea. Cluj-Napoca. Jaroslav Pesina. Le Courronement de la Vierge. 1990 Mircea Eliade. Mathias Corvinus. I. Josef Krasa. I-II. 14711526. 1963 Jaromir Homolka. 1300-1378. Cluj-Napoca. 1910 Alain Girard. Defensorium Mariae. 1993 Ioan Ha]egan. 1923 Lidia Gross. Václav Mencl. Urkundenbuch zur Geschichte des Kisder Kapitels vor der Reformation und der auf dem Gebiete desselben ehdem befindlichen. Dinu C. 2002-2003 Dana Jenei. München. Köln-Weimar-Wien. Stfiedovûká nástûná malba na Slovensku. 1985 Johan Huizinga. Das Patriziat siebenbürgischer städte im Mittelater. Bucure[ti. Bucure[ti. Paris. Die Altdeutsche Malerei.. Cluj-Napoca. E. GETTY-NEC Program 20002001. 2004 Dana Jenei. Bucure[ti.Georges Duby. Ioan-Aurel Pop (coordonatori). Hermannstadt-Heidelberg. Wien. 1509-1510. X-XI. 2000 – 2001 123 Bibliografie selectiv` . Gündisch. ClujNapoca. istorie. Karel Strejkal. Kovács Péter. Hermannstadt. 1967 Jánó Mihály. O istorie a românilor. Sepsi-Szentgyörgy. în Ars Transilvaniae.

I-II. 1995 Carter Lindberg. 41/13 oktober 1994 Gernot Nussbächer. Zu einer Theorie der süddeutschen Sakralkunst. 1986 Jacques Le Goff. Kronstadt. Mittelalterliche Wandmalerein in Petersberg. 34. Bukarest. Actes du colloque. Temeiuri ale civiliza]iei române[ti în context european. Bucure[ti. Laube. Bucure[ti. L’art religieux du XIIIe siècle en France. Altdeutsche Malerei. Massechussets. Aus Urkunden und Chroniken. Pictura germanilor din sudul Transilvaniei pân` la 1800. II. München 1962 Henk Van Os. în Annual of Medieval Studies at Central European University. 2000 – 2001 ßtefan Pascu. A Szent László-legenda középkori falképei. München. Musée d’Untetrlinden. Seeing through Schongauer. 1984 Jacques Le Goff. 1991 Paul Niedermaier. 1998 E. 1991 Jacques Le Goff. în Le Beau Martin. Bucure[ti. The Way to Heaven. Th. 1989 Émile Mâle. Bucure[ti. Bukarest 1990 Gernot Nussbächer. Originile Rena[terii italiene – Trecento. 800 de ani de Biseric` a Germanilor în Transilvania. Der Stifstsbibliothek Kremsmünster. I. Amsterdam. The Art of Devotion. II. Musper. Pál Petér. 2001 Thomas Nägler (editor). în Karpatenrundschau. Wien und Niederösterreich. 2005 Dana Jenei. The European Reformation. Thaur bei Innsbruck. 1987 Gernot Nussbächer. 1986 H. Wien. Bukarest. Colmar. Green Chamber Iconography from Saxony to Székelydálya (Daia Secuiasc`): a Case Study. în In memoriam Radu Popa. Johannes Honterus. Art e Dossier. Bucure[ti. 1983 Elga Lanc. L’art religieux de la fin du Moyen Âge en France. Kapelle in der Kirchenburg. Étude sur l’iconographie du Moyen Âge et sur ses sources d’inspiration. Bistri]a-N`s`ud. 1994 Henk Van Os. Deutsche Sprach-Denkmäler aus Siebenbürgen. 1979 Manuela Niesner. Bucure[ti. 1995 Gernot Nussbächer. Beiträge zur siebenbürgischen Heimatkunde. Din cronici [i hrisoave. 2002 László Gyula. Études et mises au point. Aus schriftlichen Quellen des zwölften bis sechzehnten Jahrhunderts. Corpus der mittelalterlichen Wandmalereien Österreichs. New York. III. Pictura mural` a Bisericii Reformate. 2000 Cristoph Machat. tez` de doctorat. Paris 1990 Émile Mâle. Corpus der mittelalterlichen Wandmalereien Österreiches. Na[terea Purgatoriului. Budapest. Stuttgart. 1991 Friedrich Müller. 1954 124 Bibliografie selectiv` . Pictura mural` din Transilvania. Il gotico internationale. Kiss Lorand. Siebenbürgische Städte. Kirschbaum. Steiermark. 1949 Viorica Guy Marica.Dana Jenei. Lexicon der Christlichen Ikonographie. Civiliza]ia Occidentului medieval. Bucure[ti. Étude sur l’iconographie du Moyen Âge et sur ses sources d’inspiration. Contribu]ii la istoria Transilvaniei. Die Bergkirche zu Schässburg und die Mittelalterliche Baukunst in Siebenbürgen. Köln-Weimar-Wien. Ansambluri din secolul al XV-lea (teza de doctorat). 1981 Charles Ilsley Minott. în Festschrift fur Hans Sedlmayr. Firenze. 7. 1970 Emese Nagy. 1977 Stefania Macioce. Bucure[ti. Das Speculum Humanae Salvationis. Arta german` între Gotic [i Rena[tere. Amsterdam. Me[te[ugurile din Transilvania pân` în secolul al XVI-lea. Martin Schongauer. 1971 Keith Moxey. Relic Veneration in the late Middle Ages. Imaginariul medieval. Sântana de Mure[. Via]a [i opera sa în imagini. 2003 Andrei Kertesz. Garten und Wald. 1977 Karl Oettinger. Paris. 1993 Victor Lazarev. Wien. Bucure[ti. Cluj-Napoca. 1970 Elga Lanc.

A középkori magyarország falkepei. Franken. Bucure[ti. und 15. în Art` româneasc`. 1935 I. 1954 Denes Radocsáy. Budapest. Siebenbürgische Flügelaltäre. Siebenbürger Mitglieder der Bruderschaft des Hospitals zum Heiligen Geist in Rom. New York. Die Brüderschaft des heiligen Leichnams in Hermannstadt. în Revue Roumaine d’Histoire de l’Art. Lichtenstein. Thaur bei Innsbruck. X. Paris. 1-2. Iconographie de l’Art Chrétiene. Ljublijana. Scheller. 1994 G. în Ars Transilvaniae. A Survey of Medieval Model Books. Wien. 1890 G. în Korrespondenzblatt des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde. Sibiu. 1934 Johann Michael Salzer. Particularly Hungary. Dona]ia f`cut` cistercienilor. New York. 1881 R. de c`tre Bela IV. D. 1882 Tereza Sinigalia. tomes I-III. 1907-1935 Gisela und Otmar Richter. Viii [i mor]ii în societatea medieval`. 1963 Alan Schestack. 1992 Victor Roth. Philadelphia. 1984 Alfred Stange. Österreich und der ostdeutsche Siedelungsraum von Danzig bis Siebenbürgen in der zeit von 1400 bis 1500. Ein Beitrag zur Geschichte Siebenbürger Sachsen. Deutsche Malerei der Gotik. München-Berlin. 1478-1520. Deutsche Malerei der Gotik. 1979 Maja Philippi. Italian Trecento influence on murals in east central Europe. I. Art` european`. Jahrhundert. Teutsch. 4.S. Haarlem. Bucure[ti. Ein Betrag zur Kulturschichte Siebenbürgens. 1969 Alfred Stange. Budapest. Strigoii. Der Markt Birthälm in Siebenbürgen. Boehmen und Thüringen-Sachsen in der zeit von 1400 bis 1500. Meister des Marienlebens und sein Kreis. D. 1979 125 Bibliografie selectiv` . Die Bürger von Kronstadt im 14. Bucure[ti. în Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde. Erdélyiek egytemjárasá a középkorban. Südwestdeutschland in der Zeit von 1400 bis 1450. în Archiv des Vereins. 1998 Jean-Claude Schmidt. ßtef`nescu. 1998 Gustav Seiwert. XIII. Série Beaux-Arts. 1961 Alfred Stange. tome XXI. Centenar Virgil V`t`[ianu. Nouvelles recherches. Teutsch. Capela în arhitectura gotic` din Transilvania. Oradea. II. 1969 Hans Martin Schmidt. Mátyás Kyrály és a magyarországi Reneszánsz (1450-1541). 1983 Radocsáy Denes. Die deutsche Kunst in Siebenbürgen. 1967 Alan Schestack. 1881 Tonk Sándor. D. 1971 Alan Schestack. Avatarurile unui act de dona]ie. 1988 Mária Prokopp. W. IX. L’art byzantin et l’art lombard en Transylvanie. Lichtenstein. Bukarest. 1993 Tarnóc Márton. Budapesta. 1978 Jean-Claude Schmitt. Nicolae [i istoria ora[ului Sighi[oara. în Revista Istoric`. Düsseldorf. 1938 Michel Tanase. Master Cz and Master WB. 1986 Corina Popa. Bucure[ti. Deutsche Malerei der Gotik. Pictura mural` a “Bisericii din Deal” Sf. 1977 Louis Réau. Siebenbürger Studiererde auf der Hochschule in Wien. în ¥ara Bârsei. Budapest. Cluj-Napoca. 1969 Francè Stelè. Paris. la 17 martie 1240. 1998-1999 Radu Popa. The complete engravings of Martin Schongauer. Master E. Voievodatul Transilvaniei.ßtefan Pascu. ¥ara Ha]egului. Le retable de Biertan. Ra]iunea gesturilor. Five Hunderth anniversary exhibition. 2002 Corina Popa. Mittelalteriche Malerei in Hungarn. II. Monumenta Artis Slovenicae. La peinture murale au moyen âge. La începuturile Evului Mediu Românesc. VIII-IX.

Les Âmes du Purgatoire ou le travail du deuil. IX. 1968 xxx Johannes Aquila és a 14. Istoria artei feudale în ]`rile române. în Ars Hungarica. Königsten im Taunus. Musée d’Unterlinden. 1951 xxx Istoria artelor plastice în România. Leipzig. I / IV. V. Hermannstadt. 1989 xxx Katalog der Tafelmalerei in Nürnberg 1350-1550. Kronstadt. Berlin. seria C. IV. 1999 xxx Documente privind istoria României. 1991 xxx Lexikon der christliche Ikonographie. Paris. 1946 Jacques de Voragine.II. Paris. 1966 xxx Das Burzenland. The Bride in the Enclosed Garden. Kronstadt. Transilvania. L’Eucharistie dans l’art. századi falfestészet. I . La legende dorée. IV. Kronstadt. Budapest. 1996 Wehli Tünde. 1995 xxx Biblia Pauperum. Ein Marienlied. Bucure[ti. I. L’image médiévale. Colmar.Virgil V`t`[ianu. Paris. 2/1872 Martin Zlatohlávec. Musée du Petit Palais. 1929 xxx Das Burzenland. 1886 / 1915 xxx Quellen zur Geschichte Siebenbürgens aus sächsischen Archiven. Kronstadt. 1954 126 Bibliografie selectiv` . 1420 – 1580. Bucure[ti. Maître de la gravure Rhenane vers 1450 – 1491. Hana Hlaváãová. Stuttgart. 1978 xxx Martin Schongauer. Budapest. Bucure[ti. Die Dörfer des Siebenbürgens. Kronstadt. Paris. I. Könyvfestészeti és grafikai elöképek az 1470 elötti magyarországi falfestészetben. IV. 1959 Maurice Vloberg. Az Esztergomi föszékesegyházi könyvtár negyvenlapos Blockbuch Biblia Pauperuma. Paris. Études et mises au point. în Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde. 14 novembre 1991 – 16 février 1992 xxx Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt. 1989 Heinrich Wittstock. 1993 xxx Le beau Martin. Jan Royt. Jiri Fajt. Milena Bartlová. 1972 xxx Lexikon der Kunst. 1928 xxx Documente privind istoria ora[ului Bra[ov. Naissance et développements (VIe-XIe siecle). 1880 xxx Reallexikon zur deutschen Kunstgeschichte. Actes du Colloque. 1907 Michel Vovelle. 1983/2 Jean Wirth. III. III. Documente de breasl`. Praga.

.

ro . Nicolae B`lcescu nr. Bucure[ti Tel. 18 Bloc Dalles.Text si legende Dana Jenei Fotografii NOI Media Print Dana Jenei Grafic` [i copert` Adrian Sorin Georgescu DTP Gabriel Nicula Redactare Irina Spirescu Emil Stanciu Editori Ovidiu Morar Adrian Manafu Tiparit la Alföldi Printing House Hungary © NOI Media Print B-dul.: 021 222 79 72 Fax: 021 202 91 82 e-mail: nmp@nmp.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful