SISTEME SOLARE

PROIECTARE
PROGETTAZIONE
SISTEMI SOLARI TERMICI
INDICE
1. INTRODUZIONE AL SOLARE TERMICO ....................................................... 5
1.1 La Luce .................................................................................................... 5
1.1.1 La luce come radiazione elettromagnetica ....................................... 5
1.1.2 Interazione della radiazione solare con l’atmosfera ................................ 5
1.1.3 Radiazione globale e suoi componenti ............................................. 6
1.2 Energia Solare ........................................................................................ 6
1.2.1 La variabilità dell’energia solare ........................................................ 6
1.2.1.1 Variabilità geografica ...................................................................... 6
1.2.1.2 Variabilità annuale ......................................................................... 7
1.2.1.3 Variabilità giornaliera ..................................................................... 8
1.3 Sistemi solari termici ............................................................................. 8
1.3.1 Principio di base ................................................................................ 8
1.3.2 Utilizzi principali ................................................................................. 8
1.3.3 Tipologie principali di impianto solare ............................................... 9
1.3.3.1 La circolazione naturale ................................................................. 9
1.3.3.1.1 Sistema circolazione naturale a scambio diretto ............................. 10
1.3.3.1.2 Sistema circolazione naturale a scambio indiretto ............................10
1.3.3.2 La circolazione forzata ................................................................ 11
1.3.3.2.1 Sistema circolazione forzata “convenzionale” ......................... 12
1.3.3.2.2 Sistema circolazione forzata “a svuotamento” ........................ 12
1.3.4 Concetti fondamentali sui sistemi solari termici .............................. 13
1.3.4.1 Copertura ..................................................................................... 13
1.3.4.2 Rendimento ................................................................................. 13
1.3.4.3 Copertura contro Rendimento ..................................................... 14
1.3.4.4 Integrazione energetica al solare ................................................ 15
1.3.4.4.1 Integrazione durante il consumo (istantanea) ........................... 15
1.4 Componenti solare termico ................................................................. 16
1.4.1 Collettore solare .............................................................................. 17
1.4.1.1 Collettore non vetrato .................................................................. 17
1.4.1.2 Collettore vetrato piano ................................................................ 18
1.4.1.2.1 Funzionamento di un collettore piano ....................................... 19
1.4.1.2.2 Dettagli costruttivi del collettore ................................................ 20
1.4.1.3 Collettore a tubi a vuoto .............................................................. 21
1.4.1.3.1 Funzionamento di un collettore a tubi a vuoto .......................... 22
1.4.1.3.2 Dettagli costruttivi del collettore a tubi a vuoto .......................... 22
1.4.1.4 Concetti fondamentali sui collettori .............................................. 25
1.4.1.4.1 Capacità selettiva del vetro ....................................................... 25
1.4.1.4.2 Isolamento termico dei collettori ............................................. 25
1.4.1.4.3 Assorbimento ed emissione della piastra selettiva ................ 26
1.4.1.4.4 Rendimento di un collettore solare termico ........................... 26
1.4.1.4.5 Test report e certificazioni dei collettori ..................................... 28
1.4.2 Accumuli solari ................................................................................. 33
1.4.2.1 Caratteristiche importanti degli accumuli solari ............................ 33
1.4.2.2 Tipologie di accumuli .................................................................... 34
1.4.2.2.1 Applicazione e Posizionamento ................................................ 34
1.4.2.2.2 Scambiatore di calore ............................................................... 35
1.4.2.2.3 Dispositivo di stratificazione ...................................................... 36
1.4.3 Centralina di comando solare e sensori impianto ........................... 36
1.4.3.1 Funzionamento della centralina ................................................... 36
1.4.3.2 Sensori di temperatura ................................................................. 37
1.4.4 Gruppo di circolazione ..................................................................... 37
1.4.4.1 Tipologie di gruppi di circolazione ................................................ 39
1.4.5 Altri accessori solari ........................................................................ 40
1.4.5.1 Vaso d’espansione ....................................................................... 40
SISTEME SOLARE
PROIECTARE
CUPRINS
1. INTRODUCERE ÎN SISTEMUL SOLAR TERMIC ................................................................................ 5
1.1. Lumina ......................................................................................................................................... 5
1.1.1 Lumina ca radiaţie electromagnetică ..................................................................................... 5
1.1.2 Interacţiunea radiaţiei solare cu atmosfera ............................................................................ 5
1.1.3 Radiaţia globală şi componentele sale .................................................................................. 6
1.2 Energia solară .............................................................................................................................. 6
1.2.1 Variabilitatea energiei solare .................................................................................................. 6
1.2.1.1 Variabilitatea geografică ..................................................................................................... 6
1.2.1.2 Variabilitatea anuală ........................................................................................................... 7
1.2.1.3 Variabilitatea zilnică ............................................................................................................ 8
1.3 Sisteme solare termice ................................................................................................................ 8
1.3.1 Principii de bază .................................................................................................................... 8
1.3.2 Utilizări principale................................................................................................................... 8
1.3.3 Tipuri principale de instalaţii solare ........................................................................................ 9
1.3.3.1 Circulaţia naturală ............................................................................................................... 9
1.3.3.1.1 Sisteme de circulaţie naturală cu schimb direct............................................................. 10
1.3.3.1.2 Sisteme de circulaţie naturală cu schimb indirect .......................................................... 10
1.3.3.2 Circulaţia forţată.................................................................................................................11
1.3.3.2.1 Sisteme de circulaţie forţată „convenţională” ................................................................. 12
1.3.3.2.2 Sisteme de circulaţie forţată „cu golire” ......................................................................... 12
1.3.4 Concepte fundamentale ale sistemelor solare termice ........................................................ 13
1.3.4.1 Acoperire........................................................................................................................... 13
1.3.4.2 Randament ....................................................................................................................... 13
1.3.4.3 Acoperire/randament ........................................................................................................ 14
1.3.4.4 Integrare energetică a sistemului solar ............................................................................. 15
1.3.4.4.1 Integrare în timpul consumului (instantanee)................................................................. 15
1.4 Componente ale sistemului solar termic ................................................................................. 16
1.4.1 Colector solar....................................................................................................................... 17
1.4.1.1 Colector fără geam ........................................................................................................... 17
1.4.1.2 Colector cu geam plan ...................................................................................................... 18
1.4.1.2.1 Funcţionarea unui colector plan..................................................................................... 19
1.4.1.2.2 Detalii de construcţie a colectorului ............................................................................... 20
1.4.1.3 Colectoare cu tuburi vidate ............................................................................................... 21
1.4.1.3.1 Funcţionarea unui colector cu tuburi vidate ................................................................... 22
1.4.1.3.2 Detalii de construcţie a unui colector cu tuburi vidate.................................................... 22
1.4.1.4 Concepte fundamentale privind colectoarele.................................................................... 25
1.4.1.4.1 Capacitatea selectivă a geamului .................................................................................. 25
1.4.1.4.2 Izolarea termică a colectoarelor..................................................................................... 25
1.4.1.4.3 Capacitatea de absorbţie şi emisie a plăcii selective..................................................... 26
1.4.1.4.4 Randamentul unui colector solar termic ........................................................................ 26
1.4.1.4.5 Proces verbal de testare şi certificare a colectoarelor ................................................... 28
1.4.2 Rezervoare de acumulare solară......................................................................................... 33
1.4.2.1 Caracteristici importante ale rezervoarelor de acumulare solară ..................................... 33
1.4.2.2 Tipuri de rezervoare de acumulare solară ........................................................................ 34
1.4.2.2.1 Aplicare şi poziţionare .................................................................................................... 34
1.4.2.2.2 Schimbător de căldură ................................................................................................... 35
1.4.2.2.3 Dispozitiv de stratificare ................................................................................................. 36
1.4.3 Unitatea de comandă a sistemului solar şi senzorii instalaţiei ............................................. 36
1.4.3.1 Funcţionarea unităţii de comandă a sistemului solar ........................................................ 36
1.4.3.2 Senzorii de temperatură ................................................................................................... 37
1.4.4 Grup de circulaţie................................................................................................................. 37
1.4.4.1 Tipuri de grupuri de circulaţie............................................................................................ 39
1.4.5 Alte accesorii solare ............................................................................................................. 40
1.4.5.1 Vasul de expansiune ......................................................................................................... 40
1.4.5.2 Mixer termostatic .............................................................................................................. 40
1.4.5.3 Supapă de derivaţie motorizată ........................................................................................ 40
1.4.5.4 Glicol ................................................................................................................................. 41
1.4.5.5 Schimbătoare de căldură externe ..................................................................................... 42
1.4.5.6 Degazor instalaţie şi supapă de evacuare ........................................................................ 42
2. PROIECTARE DE INSTALAŢII SOLARE ........................................................................................... 43
2.1 Introducere ................................................................................................................................. 43
2.2 Dimensionarea termică a instalaţiei solare ............................................................................. 44
2.2.1 Informaţii generale privind necesarul termic ........................................................................ 44
2.2.2 Informaţii generale privind poziţionarea colectoarelor ......................................................... 47
2.2.2.1 Azimutul şi înclinarea colectorului ..................................................................................... 47
2.2.2.2 Umbrire din cauza obstacolelor ........................................................................................ 48
2.2.3 Dimensionare sistemelor solare pentru apă caldă menajeră............................................... 49
2.2.3.2 Calcularea numărului de colectoare necesare şi
c i m r e t e r a l u m u c a e d i u l u t n e i c i f e o c a ă .......................................................................................... 51
u l o s a e r a c i f i r e V 3 . 3 . 2 . 2 ţiei............................................................................................................. 52
2.2.4 Dimensionare sistemelor solare pentru încălzire şi
apă menajeră casnică................................................................................................................... 53
2.2.5 Dimensionare sistemelor solare pentru piscine ................................................................... 55
2.3 Dimensionare hidraulică a instalaţiei solare ........................................................................... 57
2.3.1 Debit total al instalaţiei solare .............................................................................................. 57
2.3.1.1 Debit normal sau debit scăzut .......................................................................................... 57
2.3.1.2 Colectoare aşezate în serie sau în paralel ....................................................................... 58
2.3.2 Dimensiunea conductelor .................................................................................................... 58
2.3.3 Calcularea pierderilor de presiune şi alegerea grupului pompă .......................................... 60
2.3.4 Dimensiunea vasului de expansiune ................................................................................... 64
2.3.4.1 Stabilirea volumului instalaţiei........................................................................................... 64
2.3.4.2 Baza de calcul a dimensiunii vasului de expansiune ........................................................ 65
2.3.4.3 Metoda 1 ........................................................................................................................... 65
2.3.4.4 Metoda 2 ........................................................................................................................... 66
2.3.4.5 Anexă pentru dimensionarea vasului ................................................................................ 68
2.3.4.6 Rezervor de protecţie ....................................................................................................... 68
PROIECTARE
Tehnologia sistemelor solare termice există de cel puţin treizeci
de ani, totuşi, în România, interesul şi acceptarea instalaţiilor
solare a crescut abia în ultimii ani.
Instalaţiile solare trebuie aproape întotdeauna integrate în alte
instalaţii termice (existente sau care vor fi realizate), astfel
fiind obţinute sisteme complexe, atât din punct de vedere al
proiectării, cât şi al comenzilor.
Din acest motiv, proiectarea sistemelor termo-tehnice va deveni
în următorii ani o profesie din ce în ce mai importantă, nu numai
pentru instalaţiile de mare anvergură, ci şi pentru instalaţiile
casnice de dimensiuni mici, cu colector solar şi centrală termică
murală.
Această broşură prezintă principiile generale ale sistemelor solare
termice, concentrându-se în principal asupra componentelor şi
caracteristicilor instalaţiei; de asemenea, va fi prezentată gama
de produse Ariston Thermo şi, în final, diversele procedee de
lucru pentru dimensionarea instalaţiei solare în diverse aplicaţii.
Desigur, nu intenţionăm să epuizăm toate subiectele privind
sistemele solare termice, care sunt vaste şi complexe.
În această secţiune vom trata aspecte tehnice generale ale
sistemelor solare termice care trebuie cunoscute în mod necesar
de către proiectant.
PROGETTAZIONE

A
m
p
l
i
t
u
d
i
n
e
Distanţă
parcursă
Lungime de undă (microni)
Plan orizontal
Extraterestră
uItravicIettc visibiIe bassc infrarcssc aItc infrarcssc
O,3 O,/ O,75 3 m
1.1 La Luce
1.1.1 La luce come radiazione elettromagnetica
Un onda elettromagnetica si propaga in modo rettilineo
viaggiando alla velocità di 300.000 Km/s.
A differenza delle onde meccaniche come le vibrazioni, non
ha bisogno di un mezzo materiale (liquidi, gas e solidi) per
muoversi ma può viaggiare anche nel vuoto.
Facendo una foto in un dato istante a un pezzo di onda elet-
tromagnetica vedremmo un andamento sinusoidale con pic-
chi del campo elettromagnetico che si alternano nello spa-
zio. L’altezza dei picchi è detta “ampiezza A” e la distanza
tra questi picchi è la “lunghezza d’onda λ”

Le lunghezze d’onda sono classificate in gruppi e tale clas-
sificazione compone lo “spettro elettromagnetico” che va dai
raggi Gamma (con λ = Picometri) alla onde radio (con λ =
Kilometri).
In mezzo, tra 0,3 e 10 Nanometri c’è quella che viene chia-
mata “luce”.

La radiazione (o impropriamente luce) solare è composta
da un “fascio” di onde elettromagnetiche di diversa lunghez-
za d’onda e ampiezza che trasporta con se una quantità di
energia E.
Nella luce del Sole che viaggia nello spazio ci sono tutte le
frequenze dello spettro elettromagnetico in quantità e inten-
sità (W/m
2
) differenti.
1. INTRODUZIONE AL SOLARE TERMICO
PROIECTARE
1. INTRODUCERE ÎN SISTEMUL SOLAR TERMIC
1.1. Lumina
1.1.1 Lumina ca radiaţie electromagnetică
Lumina este o undă electromagnetică care se propagă în
direcţie rectilinie cu viteza de 300.000 km/s.
Spre deosebire de undele mecanice, precum vibraţiile,
aceasta nu are nevoie de un material (lichid, gaz sau solid)
pentru a se mişca, ci se poate propaga şi în vid.
Făcând o fotografie într-un moment dat unui segment de
undă electromagnetică, vom vedea un parcurs sinusoidal
cu vârfuri ale câmpului electromagnetic. Înălţimea vârfurilor
se numeşte „amplitudine A”, iar distanţa între aceste vârfuri
este „lungimea de undă λ”.
Lungimile de undă sunt clasificate în grupe şi această
clasificare compune „spectrul electromagnetic” care se
întinde de la razele Gamma (pentru care λ = picometri)
până la undele radio (pentru care λ = kilometri).
În partea mediană, între 0,3 şi 10 nanometri, există ceea ce
noi numim „lumină”.
Radiaţia solară (numită impropriu lumină) este compusă
dintr-un fascicul de unde electromagnetice cu lungimi de
undă şi amplitudini variate, care transportă o cantitate de
energie E.
În lumina soarelui care călătoreşte în spaţiu există toate
frecvenţele spectrului electromagnetic, în cantităţi şi
intensităţi (W/m
2
) diferite.
1.1.2 Interacţiunea radiaţiei solare cu atmosfera
Radiaţia solară traversează atmosfera şi, în timpul acestei
traversări, sunt supuse unor variaţii de intensitate şi direcţie,
ca urmare a interacţiunii cu substanţele care compun
atmosfera. Interacţiunea cu atmosfera este „selectivă”,
adică anumite lungimi sunt absorbite sau deviate în
proporţie mai mare sau mai mică.
Interacţiunile principale sunt de două tipuri:
- Absorbţia
Unele elemente atmosferice „de dimensiuni mai mari” (în
raport cu lungimea de undă a radiaţiei solare) pot absorbi
total fasciculul de radiaţie incidentă, reducând intensitatea
radiaţiei. Astfel, ele îşi sporesc energia internă şi, prin
urmare, temperatura, devenind emiţătoare de radiaţie cu
undă lungă, care ajunge şi ea parţial pe pământ, unindu-se
cu radiaţia difuză.
- Difuzarea
Alte elemente de dimensiuni mai mici (ca de exemplu,
moleculele de aer) produc variaţii ale direcţiei fasciculului
de radiaţie, provocând dispersarea acestuia şi dând naştere
radiaţiei de undă scurtă, care ajunge la noi prin întreaga
suprafaţă a cerului.
Ultraviolet Vizibil Infraroşu nivel
scăzut
Infraroşu nivel înalt
5
6
SISTEMI SOLARI TERMICI
1.1.3 Radiazione globale e suoi componenti
Secondo quanto visto finora la radiazione solare che giunge
ad un impianto è costituita dalle seguenti componenti, che
sono illustrate nell’immagine:
- Diretta, che proviene dal disco solare senza alterazioni
nella direzione.
- Diffusa, proveniente dall’intera volta celeste.
- Riflessa, proveniente dal terreno circostante.
1.2 Energia Solare
Il sole è una fonte energetica inesauribile in relazione alla
vita degli esseri umani; è un reattore nucleare di fusione,
situato a 150 milioni di Km di distanza dalla terra ed emet-
te una radiazione elettromagnetica che arriva fino alla terra
con una potenza specifica di 1367 W/m
2
al di fuori dell’at-
mosfera terrestre.
1.2.1 La variabilità dell’energia solare
La raccolta annuale di energia solare su un metro quadrato
di superficie orizzontale varia fortemente in base alla latitu-
dine; inoltre, fissata la località, la raccolta di energia media
giornaliera varia in base al periodo dell’anno.
Infine la potenza solare istantanea cambia continuamente
sia in relazione alle ore del giorno, sia in relazione alle con-
dizioni metereologiche.
1.2.1.1 Variabilità geografica
A causa della curvatura terrestre la luce del Sole incide sul-
la Terra con inclinazione diversa a seconda della latitudine;
man mano che ci si avvicina ai tropici, i raggi solari arriva-
no in modo “più perpendicolare” sulla Terra attraversando
quindi minori spessori di atmosfera. Questo fa si che i raggi
solari siano mediamente “più potenti” a latitudini minori.
In Italia, tra Palermo e Milano si hanno differenze di insola-
zione annua del 40% (da 1700 a 1300 W/m
2
).

70
KWh/m²a
640-900 900-1050 1050-1200 1200-1350 1350-1500
1500-1700 1700-1900 1900-2100 2100-2300 > 2300
-180 -150 -120 -90 -60 -30 0 30 60 90 120 150 180
60
50
40
30
20
10
0
-10
-20
-30
-40
-50
-60
-70
SISTEME SOLARE
1.1.3 Radiaţia globală şi componentele sale
După cum am văzut până acum, radiaţia solară care ajunge
la o instalaţie este constituită din următoarele componente,
ilustrate în imagine:
- Lumină directă, care provine direct de la soare, fără
modificări ale direcţiei
- Lumină difuzată, provenind din întreaga suprafaţă a
cerului
- Lumină reflectată, provenind de la terenul înconjurător
Radiaţie solară
Constantă solară
1.367W/m
2
Atmosferă
Reflexie la
traversarea norilor
Absorbţie la
traversarea
atmosferei
Reflexie
(Albedo)
Dispersie din
cauza atmosferei
Radiaţie directă
Radiaţie difuză
Radiaţia globală la nivelul solului de 1.000 W/m
2
1.2 Energia solară
Soarele este o sursă energetică inepuizabilă în raport cu
viaţa fiinţelor umane; este un reactor nuclear de fuziune,
situat la 150 milioane de km distanţă faţă de Pământ, care
emite o radiaţie electromagnetică care ajunge la Pământ
cu o putere specifică de 1.367 W/m
2
dincolo de atmosfera
terestră.
1.2.1 Variabilitatea energiei solare
Cantitatea anuală de energie solară pe un metru pătrat de
suprafaţă orizontală variază mult în funcţie de latitudine;
de asemenea, pe lângă localizare, cantitatea variază şi în
funcţie de perioada anului.
În fine, puterea solară instantanee se schimbă constant,
atât în funcţie de orele zilei, cât şi în funcţie de condiţiile
meteorologice.
1.2.1.1 Variabilitatea geografică
Din cauza curburii Pământului, lumina soarelui atinge solul
cu înclinaţie diferită în funcţie de latitudine; pe măsură
ce ne apropiem de tropice, razele solare ajung „mai
perpendicular” pe Pământ, traversând grosimi tot mai mici
de atmosferă. Acest lucru face ca razele solare să fie în
medie „mai puternice” la latitudini mai mici.
În România, între Bucureşti şi Suceava, sunt diferenţe de
insolaţie anuală de 40%(de la 1.600 la 1.100 W/m ).
2
7
PROGETTAZIONE
1.2.1.2 Variabilità annuale
Fissata la località, ogni giorno dell’anno il sole segue una
traiettoria diversa nella volta celeste. Ogni traiettoria è iden-
tificabile con due angoli, azimut ed elevazione, che sono
funzioni del tempo.

L’ altezza massima del sole, che si ha a mezzogiorno, si cal-
cola con una certa facilità nei 2 giorni di solstizio (21 Giugno
e 21 Dicembre) e nei 2 giorni di equinozio (21 Marzo e 21
Settembre).
=>Equinozi: 90°– latitudine
=>Solstizi: (90°– latitudine) +/- 23°
Ze
S
N
0
F
N 0 0 N0
-135 -ºO -/5 O /5 ºO 135
F
l
e
v
o
z
i
o
n
e

o

l
¨
I
ºO
8O
7O
óO
5O
/O
3O
2O
1O
O
lzimul y lºI
21 di giugno
21 di oprile
21 di morzo/sell.
21 di febbroio
21 di dicembre
írrod$oz$)(e "$)r(o&$ero 'ed$o l%#/m x giornoI
0illò. Romo
8,OO
7,OO
ó,OO
5,OO
/,OO
3,OO
2,OO
1,OO
O,OO
0en Feb Mor lpr Mog 0iu Lug lgo Sel 0ll Nov Dic
La minore inclinazione media dei raggi solari in estate fa
si che essi attraversino ridotti spessori di atmosfera e che
incidano sulla terra con “maggiore potenza”; inoltre la mag-
giore altezza del sole fa si che la sua traiettoria sia più lunga
aumentando le ore totali di luce.
I due effetti concorrono a far si che tra Estate e Inverno in
Italia si abbiano differenze d’insolazione media giornaliera
del 400% (da 2 kWh/m
2
giorno a 8 kWh/m
2
giorno).
PROIECTARE
1.2.1.2 Variabilitatea anuală
În funcţie de localizare, în fiecare zi a anului soarele
urmează o traiectorie diferită pe bolta cerească. Fiecare
traiectorie se poate stabili prin două unghiuri, azimutul şi
elevaţia, care variază în funcţie de oră.
21 Septembrie
21 Iunie
21 Decembrie 21 Martie
Înălţimea maximă a soarelui pe cer, care este atinsă la
mijlocul zilei, se calculează mai uşor în cele 2 zile de solstiţiu
(21 Iunie şi 21 Decembrie) şi în cele 2 zile de echinocţiu (21
Martie şi 21 Septembrie).
- Echinocţii: 90
o
– latitudine
- Solstiţii: (90
o
– latitudine) +/- 23
o
21 iunie
21 septembrie
21 martie
21 decembrie
08:33 a.m.
04:00 a.m.
06:20 a.m.
E
l
e
v
a
ţ
i
e

[

]
În timpul verii, din cauza înclinaţiei medii mai mici a razelor
solare, acestea traversează grosimi reduse de atmosferă şi
să ating solul cu „putere mai mare”, iar înălţimea mai mare
a soarelui face ca traiectoria sa să fie mai lungă, mărind
perioada totală de lumină.
Cele două efecte combinate fac ca în România, între vară
şi iarnă să fie diferenţe de expunere la lumina zilei medii
zilnice de 400% (de la 2 kWh/m
2
pe zi la 8 kWh/m
2
pe zi).
Expunere zilnică medie la lumină solară (kWh/m pe zi)
Oraş: Bucureşti
Ian Dec Noi Oct Sep Aug Iul Iun Mai Apr Mar Feb
8
SISTEMI SOLARI TERMICI
1.2.1.3 Variabilità giornaliera
Fissata la località, durante il giorno la potenza solare ha una
doppia variabilità:
- Astrale: legata alla posizione oraria del Sole sull’orizzonte.
- Metereologica: legata a fenomeni atmosferici locali (ad
esempio le nebbie) o macrogeografici (esempio nuvolosità
indotta dalle correnti atlantiche).
1.3 Sistemi solari termici
1.3.1 Principio di base
Un sistema solare termico cattura l’energia irradiata dal sole
e la trasferisce a un serbatoio d’acqua che di conseguenza
si riscalda.
Lo stock d’acqua calda, come una “batteria termica”, rende
più stabile e costante nel tempo la disponibilità e l’eroga-
zione di energia termica solare (per sua natura fortemente
variabile).
1.3.2 Utilizzi principali
L’energia catturata è impiegata principalmente per riscal-
dare l’acqua sanitaria ma non mancano applicazioni per il
riscaldamento degli ambienti, delle piscine e dei processi
termici industriali.

1.2.1.3 Variabilitatea zilnică
În funcţie de localizare, în timpul zilei, puterea solară are o
variabilitate dublă:
- Astrală: în funcţie de poziţia soarelui la orizont la o
anumită oră.
D
i
m
i
n
e
a
ţ
ă
A
m
i
a
z
ă
S
e
a
r
ă
400 400 800 800 1000
Expunere la lumină solară W/m
2
- Meteorologică: în funcţie de fenomenele atmosferice
locale (de exemplu, de nori) sau macrogeografice (ex.
înnorare cauzată de curenţii atlantici).
C
e
r

n
o
r
o
s
C
e
r

s
e
n
i
n
S
o
a
r
e
În principal
radiaţie difuză
În principal
radiaţie directă
Expunere la lumină solară W/m
2
600 800 1000 400 200 0
1.3 Sisteme solare termice
1.3.1 Principii de bază
Un sistem solar termic capturează energia emisă de soare
şi o transferă într-un rezervor de apă care, prin urmare, se
încălzeşte.
Stocul de apă caldă, ca o „baterie termică”, face mai stabilă
şi mai constantă în timp energia termică solară disponibilă
şi furnizată (prin natura sa foarte variabilă).
1.3.2 Utilizări principale
Energia capturată este folosită în principal la încălzirea apei
menajere, dar şi în aplicaţii pentru încălzirea locuinţelor,
piscinelor şi a proceselor termice industriale.
ENERGIA ENERGIA
SISTEME SOLARE
PROGETTAZIONE
1.3.3 Tipologie principali di impianto solare
Un impianto solare termico base è composto da:
- Collettore solare (detto anche “pannello solare”) che
raccoglie l’energia irradiata dal sole
- Serbatoio d’acqua (detto anche “bollitore”) che accu-
mula e conserva il calore ricevuto dal collettore
- Elementi idraulici e di controllo che rendono possibile
il trasferimento d’ energia dal collettore al serbatoio.
Come per gli impianti termici, il calore viene trasferito per
mezzo di un fluido (daetto “termo-vettore”) che corre tra pan
nello solare e bollitore.
Il fluido (una miscela di acqua e antigelo alimentare) può
scorrere in modo spontaneo oppure spinto da una pompa. In
base a ciò distinguiamo le due tipologie principali d’impianto
solare: a circolazione naturale o a circolazione forzata.
1.3.3.1 La circolazione naturale
È un sistema estremamente economico e il suo funziona-
mento si basa su un elementare principio fisico: un liquido,
se riscaldato, diventa meno denso e tende a salire verso
l’alto.
In un impianto a circolazione naturale il fluido termovettore,
riscaldato dal sole nel collettore, diventa più leggero e sale
spontaneamente nel bollitore dove cede calore al contenu-
to d’acqua sanitaria presente; dopo lo scambio termico, più
freddo e pesante, scende di nuovo nel collettore solare per
ricominciare a scaldarsi.
Il sistema funziona cosi senza bisogno di dispositivi elettrici
di circolazione a patto che il circuito abbia basse perdite di
carico e che il bollitore sia posizionato sopra e in stretta vici-
nanza del collettore solare.
Pro
- Semplicità e affidabilità
- Economicità
- Nessun consumo elettrico
- Nessun impegno di spazio in casa
- Minor investimento
Contro
- Scarsa integrabilità architettonica per via del notevole
impatto visivo del bollitore posto all’esterno sopra i pannelli
- Applicazione limitata (piccoli impianti solari di acqua
sanitaria)
- Minore durata
- Maggiori dispersioni termiche dato che
il bollitore è all’esterno
- Maggiori rischi di surriscaldamento
- Maggiori rischi di congelamento
- Difficoltà installative dovute al peso del bollitore (specie
su tetti molto inclinati).
PROIECTARE
1.3.3 Tipuri principale de instalaţii solare
O instalaţie solară termică de bază este compusă din:
- Colector solar (numit şi „panou solar”), care
colectează energia emisă de soare
- Rezervor de apă (numit şi „boiler”), care acumulează
şi conservă căldura primită de la colector
- Elemente hidraulice şi de comandă care fac posibil
transferul de energie de la colector la rezervor.
Ca şi la instalaţiile termice, căldura este transferată cu
ajutorul unui lichid (numit „agent termic”), care curge între
panoul solar şi boiler.
Lichidul (un amestec de apă şi antigel alimentar) poate
curge în mod spontan sau împins de o pompă. În funcţie
de acest lucru, putem distinge între două tipuri principale
de instalaţie solară: cu circulaţie naturală sau cu circulaţie
forţată.
1.3.3.1 Circulaţia naturală
Este un sistem extrem de economic iar funcţionarea lui
este bazată pe un principiu fizic elementar: un lichid, dacă
este încălzit, devine mai puţin dens şi tinde să urce.
La o instalaţie cu circulaţie naturală, agentul termic solar,
încălzit de soare în colector, devine mai uşor şi urcă spontan
în boiler, unde cedează căldură apei menajere conţinute în
acesta; după schimbul termic, lichidul mai rece şi mai greu
coboară din nou în colectorul solar pentru a reîncepe să se
încălzească.
Sistemul funcţionează astfel fără a fi nevoie de dispozitive
electrice de circulaţie, cu condiţia ca circuitul să aibă
pierderi reduse de presiune şi ca boilerul să fie poziţionat
deasupra şi foarte aproape de colectorul solar.
Pro
- simplitate şi fiabilitate
- economie
- niciun consum electric
- niciun spaţiu ocupat în locuinţă
- preţ mai redus al investiţiei
Contra
- integrare arhitectonică redusă din cauza impactului
vizual sporit al boilerului amplasat în exterior, deasupra
panourilor
- aplicabilitate limitată (instalaţii solare de apă menajeră
de dimensiuni reduse)
- durată de utilizare redusă
- dispersie termică sporită deoarece boilerul este amplasat
în exterior
- riscuri sporite de supraîncălzire
- riscuri sporite de îngheţare
- dificultăţi la instalare din cauza greutăţii boilerului (mai
ales pe acoperişuri cu pantă foarte înclinată).
9
10
SISTEMI SOLARI TERMICI
0ircuilo dirello loperloI
0ircuilo indirello lchiusoI
1.3.3.1.1 Sistema circolazione naturale a scambio diretto
C’è un unico circuito aperto che è quello sanitario; l’acqua
sanitaria circola direttamente tra collettore e bollitore.
Pro
- Semplicità estrema del sistema
- Bollitore meno costoso
Contro
- L’acqua sanitaria è a contatto con un ambiente
non igienico (collettore)
- L’acqua sanitaria può depositare grandi quantità
di calcio riducendo le performance nel collettore
in breve tempo oppure essere corrosiva
- Non potendo avere l’antigelo, il sistema va sempre
svuotato completamente in condizioni
di temperatura sotto zero per evitare rotture
1.3.3.1.2 Sistema circolazione naturale a scambio indiretto
C’è un doppio circuito; quello sanitario aperto e quello pri-
mario chiuso.
Il primario circola tra collettore e bollitore. Nel bollitore c’è
uno scambiatore a intercapedine nel quale il fluido primario
cede il calore al circuito dell’ acqua sanitaria che è inviata
all’utenza a richiesta.
Pro
- Acqua sanitaria sempre igienica (a contatto solo con il
bollitore smaltato)
- Basso effetto della corrosione e della calcificazione
- Nessuna necessità di svuotamento (almeno per
temperature superiori ai -10 °C)
Contro
- Sistema leggermente più complesso e costoso
1.3.3.1.1 Sisteme de circulaţie naturală cu schimb
direct
Există un singur circuit deschis, cel pentru apa menajeră;
apa menajeră circulă direct între colector şi boiler.
Circuit direct (deschis)
Pro
- simplitate extremă a sistemului
- preţ mai redus al boilerului
Contra
- apa menajeră intră în contact direct cu un mediu neigienic
(colectorul)
- apa menajeră poate provoca depuneri mari de calciu
în scurt timp, reducând performanţele colectorului, sau
poate fi corosivă
- deoarece lichidul nu conţine antigel, sistemul trebuie
întotdeauna golit complet dacă temperatura scade sub
zero grade, pentru a evita apariţia fisurilor
1.3.3.1.2 Sisteme de circulaţie naturală cu schimb
indirect
Există un circuit dublu, cel pentru apă menajeră - deschis
şi cel pentru lichid primar - închis.
Lichidul primar circulă între colector şi boiler. În boiler este
un schimbător de căldură cu un spaţiu gol, în care lichidul
primar cedează căldura circuitului de apă menajeră, care
este trimisă utilizatorului la cerere.
Circuit indirect (închis)
Pro
- apa menajeră este întotdeauna igienică (intră în contact
numai cu boilerul emailat)
- efect redus al coroziunii şi calcifierii
- nu necesită golire (cel puţin la temperaturi mai mari de –
10
o
C)
Contra
- sistem mai complex şi mai scump
SISTEME SOLARE
11
PROGETTAZIONE
1.3.3.2 La circolazione forzata
Non sempre in un impianto solare termico è possibile o
conveniente posizionare il bollitore all’esterno insieme ai
pannelli. Diventa quindi necessario utilizzare un circolatore,
la cui gestione viene affidata ad una centralina elettronica.
Tramite le sonde, la centralina rileva continuamente la tem-
peratura dei pannelli e quella del bollitore, dando il consen-
so elettrico al circolatore solo quando il liquido nei pannelli
è più caldo. Questo sistema non ha particolari vincoli nella
posizione relativa e nella distanza tra accumulo e collettore
solare.
Pro
- Controllo completo dell’impianto
- Rendimenti superiori
- Grandi potenze installabili
- Flessibilità d’applicazione
- Limitato impatto visivo dell’impianto
- Riduzione delle perdite di calore del bollitore
da interni e aumento della durata
Contro
- Investimento e complessità maggiore
- Impegno di spazio in casa (pompa e bollitore)
- Consumi elettrici
- Necessità di impostare correttamente un certo numero
di parametri in centralina
- Impiantistica più complessa
PROIECTARE
1.3.3.2 Circulaţia forţată
Poziţionarea boilerului şi a panourilor instalaţiei termice
în exterior nu este întotdeauna posibilă sau convenabilă.
Este deci necesară utilizarea unei unităţi de circulare, a
cărei gestionare este realizată printr-o unitate de comandă
electronică. Prin intermediul sondelor, unitatea de comandă
supraveghează continuu temperatura panourilor şi a
boilerului, activând unitatea de circulare numai când lichidul
în panouri este mai cald decât cel din boiler. Acest sistem
nu necesită o poziţionare specială sau o distanţă anume
între rezervorul de acumulare şi colectorul solar.
Pro
- control complet al instalaţiei
- randamente superioare
- posibilităţi sporite de instalare
- flexibilitate de aplicare
- impact vizual limitat al instalaţiei
- pierderi de căldură reduse ale boilerului şi durata de
utilizare sporită
Contra
- investiţie şi complexitate mai mare
- ocuparea spaţiului în locuinţă (necesar pentru pompă şi
boiler)
- consumă energie electrică
- necesită setarea corectă a unui anumit număr de
parametri ai unităţii de comandă
- instalarea presupune un proces mai complex
12
SISTEMI SOLARI TERMICI
1.3.3.2.1 Sistema circolazione forzata “convenzionale”
Questo sistema a circolazione forzata prevede il riempimen-
to totale del circuito primario in fase di messa in funzione.
Il circuito primario assomiglia in tutto e per tutto ad un im-
pianto di riscaldamento.
Nella s tagione fredda i collettori, sempre pieni di fluido ter
movettore, devono essere protetti dalle rotture per espan-
sione da congelamento; per questo motivo il liquido deve
essere una miscela di acqua e glicole propilenico (che ne
abbassa la temperatura di congelamento).
50NDA
50NDA
50NDA
50NDA
Pro
- Funziona bene con pompa a bassa
prevalenza e a giri fissi
- Sistema silenzioso ed efficiente a livello elettrico
- Sistema semplice ed economico
- Nessuna particolare limitazione di altezza dell’impianto
Contro
- Necessario antigelo, vaso di espansione
e gruppi di sicurezza
1.3.3.2.2 Sistema circolazione forzata “a svuotamento”
(drain back)
Questo sistema prevede il fatto il circuito sia parzialmente
riempito.
A circolatore spento i collettori che sono posti necessaria-
mente in alto sono vuoti e tutto il fluido primario risiede nel
serpentino del bollitore (o in un recipiente dedicato).
Quando il circolatore si mette in moto la colonna di fluido
viene spinta verso l’alto riempiendo i pannelli. In alcune
zone del circuito come il serpentino il fluido circolerà a ”pelo
libero” non riuscendo ad occupare tutto il volume disponibi-
le all’interno dell’impianto. Per poter funzionare l’impianto
deve avere delle dimensioni ben precise (altezza, lunghez-
za, diametro e inclinazione delle tubazioni, ecc).
50NDA
50NDA
50NDA
50NDA
Pro
- Assente antigelo, vaso di espansione
e gruppo di sicurezza
- Scambio termico più efficiente (per assenza di glicole
che riduce la capacità termica del fluido)
- Costi manutenzione ordinaria più bassi
Contro
- Può essere rumoroso
- Necessita doppia pompa per avviamento
(oppure pompa ad elevato assorbimento modulante)
per spingere in alto la colonna d’acqua in partenza
- Altezza limitata impianto (massimo 10-12 metri)
- Il sistema può subire stagnazione a secco
(ad alta temperatura)
- Costi superiori
1.3.3.2.1 Sisteme de circulaţie forţată „convenţională”
Acest sistem cu circulaţie forţată prevede umplerea totală a
circuitului de lichid primar în faza de punere în funcţiune.
Circuitul primar este similar unei instalaţii de încălzire.
În sezonul rece, colectoarele, întotdeauna umplute cu agent
termic solar, trebuie să fie protejate împotriva spargerii
provocate de expansiunea cauzată de îngheţare; din acest
motiv, lichidul trebuie să fie un amestec de apă şi glicol
propilenic (care îi coboară temperatura de îngheţ).
Pro
- funcţionează bine cu pompă cu rezistenţă mică şi cu
turaţie fixă
- sistem silenţios şi eficient din punct de vedere electric
- sistem simplu şi economic
- nicio limitare specială privind înălţimea instalaţiei
Contra
- necesită antigel, vas de expansiune şi grupuri de
siguranţă
1.3.3.2.2 Sistem circulaţie forţată „cu golire” (drain
back)
Acest sistem prevede umplerea parţială a circuitului.
Când unitatea de circulare este oprită, colectoarele,
amplasate în mod necesar la înălţime, sunt goale şi tot
lichidul primar se găseşte în serpentina boilerului (sau într-
un recipient special).
Atunci când unitatea de circulare este pornită, coloana
de lichid este împinsă în sus, umplând panourile. În unele
zone ale circuitului, precum serpentina, lichidul va circula
în condiţii de „spaţiu liber”, nereuşind să ocupe tot volumul
disponibil în interiorul instalaţiei. Pentru a putea funcţiona,
instalaţia necesită dimensiuni precise (înălţime, lungime,
diametru şi înclinare a conductelor, etc.).
Pro
- nu necesită antigel, vas de expansiune şi grup de
siguranţă
- schimb termic mai eficient (din cauza lipsei glicolului,
care reduce capacitatea termică a lichidului)
- costuri de întreţinere normală mai mici
Contra
- poate fi zgomotos
- necesită o pompă dublă pentru pornire (sau pompă
modulantă cu absorbţie ridicată) pentru a împinge în sus
coloana de apă la pornire
- înălţime limitată a instalaţiei (maxim 10 – 12 metri)
- sistemul se poate opri în lipsa lichidului (la temperaturi
înalte)
- costuri mai mari
SISTEME SOLARE
13
PROGETTAZIONE
1.3.4 Concetti fondamentali sui sistemi solari termici
1.3.4.1 Copertura
E’ un rapporto percentuale che indica quanta energia ri-
ceviamo dall’impianto solare in confronto all’energia tota-
le necessaria per una determinata applicazione (ovvero il
consumo per riscaldare l’acqua sanitaria, il riscaldamento
ambienti o le piscine)
Dove:
E
U
= Energia solare utilizzata in utenza
E
N
= Energia totale necessaria in utenza (consumo)
Questo rapporto può essere fatto con orizzonti temporali
diversi (base annuale, mensile o settimanale); parleremo
allora di copertura annuale, mensile o settimanale.
Fissato il consumo mensile di energia E
N
, la copertura del
sistema aumenta se:
- Aumenta il numero dei collettori solari
- Ci si trova in zona climatiche con maggiore insolazione
- Si è nella stagione estiva
Valori tipici della copertura mensile (per acqua calda sani-
taria)
Gennaio 20 %
Luglio 90 %
Valori tipici della copertura annuale (per acqua calda sani-
taria)
Dal 40 % al 70 %
Valori tipici della copertura annuale (per acqua calda sanita-
ria e riscaldamento ambienti)
Dal 10 % al 25 %

1.3.4.2 Rendimento
E’ un rapporto percentuale che indica quanta energia rice-
viamo dall’impianto solare in confronto all’energia totale in-
cidente sul campo collettore.
Dove:
E
U
= Energia solare utilizzata in utenza
E
I
= Energia solare incidente sulla superficie dei collettori
Il rapporto può essere fatto con orizzonti temporali diversi
(base annuale, mensile o settimanale)
Fissato il consumo (mensile) di energia E
N
, il rendimento del
sistema aumenta se:
- Ho installato collettori a più alto rendimento (qualità co-
struttiva)
- Riduco le temperature del circuito solare o aumenta la tem-
peratura dell’ aria esterna (minori dispersioni del collettore)
- Riduco le dispersioni termiche di distribuzione e di stoc-
caggio (isolamenti termici migliori)
- Riduco il numero dei collettori solari eliminando gli sprechi
dovuti al mancato consumo dell’energia solare (sottodimen-
sionamento)
Valori tipici di rendimento annuale (per acqua calda sanita-
ria)
Dal 30 % al 50 %
Valori tipici di rendimento annuale (per acqua calda sanita-
ria e riscaldamento ambienti)
Dal 20 % al 30 % (in estate, non avendo più il riscalda-
mento ambiente, ho un eccesso di energia solare che va
sprecata e riduce la resa dell’impianto)

Dispersione lermico
del collellore
Dispersione lermico
del circuilo primorio
PROIECTARE
1.3.4 Concepte fundamentale ale sistemelor solare
termice
1.3.4.1 Acoperire
Aceasta este un raport procentual între energia furnizată
de instalaţia solară şi energia totală necesară unei anumite
aplicaţii (consumul pentru încălzirea apei menajere,
încălzirea încăperilor sau a piscinelor)
Unde:
E
U
= energia solară utilizată la consumator
E
N
= energia totală necesară consumatorului (consum)
Acest raport poate fi calculat pentru perioade diferite
(anual, lunar sau săptămânal); în aceste cazuri vorbim de
acoperire anuală, lunară sau săptămânală.
În funcţie de consumul mediu de energie E
N
, acoperirea
sistemului creşte dacă:
- creşte numărul de colectoare solare
- acesta se află în zone climatice expunere mai mare la
lumina zilei
- este vară.
Valori obişnuite pentru acoperirea lunară (pentru apă caldă
menajeră)
Ianuarie 20%
Iulie 90%
Valori obişnuite pentru acoperirea lunară (pentru apă caldă
menajeră)
Între 40% şi 70%
Valori obişnuite pentru acoperirea lunară (pentru apă caldă
menajeră şi încălzirea încăperilor)
De la 10% şi 25%
1.3.4.2 Randament
Acesta este un raport procentual între energie furnizată
de instalaţia solară şi energia totală incidentă pe câmpul
colector.
Unde:
E
U
= energia solară utilizată la consumator
E
I
= energia solară incidentă pe suprafaţa colectoarelor
Acest raport poate fi calculat pentru perioade diferite (anual,
lunar sau săptămânal).
În funcţie de consumul (lunar) de energie E
N
, randamentul
sistemului creşte dacă:
- sunt instalate colectoare cu randament mai mare (calitate
operaţională)
- este redusă temperatura circuitului solar sau creşte
temperatura aerului exterior (dispersie redusă a
colectorului)
- este redusă dispersia termică pentru distribuţie şi stocare
(izolare termică mai bune)
- este redus numărul de colectoare solare, astfel fiind
eliminate pierderile provocate de lipsa consumului de
energie solară (subdimensionare)
Valori obişnuite ale randamentului anual (pentru apă caldă
menajeră)
Între 30% şi 50%
Valori obişnuite ale randamentului anual (pentru apă caldă
menajeră şi încălzire camere)
Între 20% şi 30% (vara, când încăperile nu mai sunt
încălzite, există un exces de energie solară care se pierde,
reducând producţia instalaţiei)
ENERGIA ENERGIA ENERGIA
Dispersie termică a
colectorului
Dispersie termică a
circuitului primar
Dispersie termică a
boilerului
Pierderi
provocate
de energia
neconsumată
14
SISTEMI SOLARI TERMICI
1.3.4.3 Copertura contro Rendimento
Una caldaia fornisce esattamente l’energia necessaria al
fabbisogno termico; se non c’è richiesta di energia la caldaia
resta spenta e quindi non ha senso parlare di rendimento
a consumo zero. Un impianto solare termico, al contrario,
continua a captare energia solare anche quando la richiesta
è nulla e l’accumulo è già completamente riscaldato. Pro-
prio per questo motivo ha senso continuare a parlare di ren-
dimento a consumo zero.
Per essere più precisi, in tali condizioni tutta l’energia solare
eccedente va perduta proprio come quando si versa acqua
in un recipiente già colmo.
Questo “spreco” di energia solare evidentemente azzera il
rendimento istantaneo del sistema e abbatte anche i valori
di resa media annuale e stagionale.
Un criterio di buona progettazione è quello di non esagerare
con il numero dei collettori.
L’impianto solare ben progettato dovrebbe coprire il 100%
del fabbisogno energetico soltanto nei mesi estivi.
Esempio impianto ben dimensionato
- Copertura annuale buona (60%)
- Efficienza annuale del sistema elevata (45%)
- Tempo minimo di ammortamento dell’impianto
Esempio di impianto sovradimensionato (aumento della su-
perficie del 50%)
- Copertura annuale poco più elevata (70%)
- Efficienza annuale del sistema bassa (30%)
- Sistema più costoso (più pannelli solari)
- Nei mesi estivi l’eccesso di energia solare (in grigio)
va persa e i pannelli si surriscaldano
- Tempi di ammortamento più lunghi
Il resto dell’anno ci si deve “accontentare” di quello che si
riesce a ottenere.
Se si aumenta troppo la copertura si rischia di far crollare i
rendimenti del sistema, di pagare un impianto troppo gran-
de, di allungare i tempi di ammortamento e di avere maggio-
ri problemi di sovratemperatura nei collettori in estate.
Spesso ci si considera solo l’efficienza dei collettori sola-
ri (che non differiscono mai più del 5-10%) dimenticando
che un cattivo dimensionamento (cosi come un cattivo av-
viamento e realizzazione dell’impianto) può facilmente far
perdere 30 punti sul rendimento annuale del sistema.
0 = ó0%
Acqua sanitaria 200 litri / giorno
5uperIicie pannelli ó m
2

E:e:qi~ so¦~:e :o: uli¦i..~l~ ¦je:oul~l
0 = 0%
Acqua sanitaria 200 litri / giorno
5uperIicie pannelli m
2
3O%
1.3.4.3 Acoperire/randament
O centrală termică furnizează exact energia cerută de
necesarul termic; dacă nu există cerere de energie, instalaţia
rămâne oprită, randamentul nefiind existent pentru consum
zero. O instalaţie solară termică, dimpotrivă, continuă să
capteze energie solară şi atunci când nu există cerere şi
rezervorul de acumulare este deja încălzit complet. De
aceea, există randament şi pentru consum zero.
Pentru clarificare, în aceste condiţii toată energia solară
excedentă se pierde exact ca în cazul turnării apei într-un
recipient deja plin.
Această „risipă” de energie solară, scade instantaneu
randamentul sistemului la zero şi reduce şi valorile de
producţie medie anuală şi sezonieră.
Un criteriu de proiectare corectă este acela de a nu instala
un număr exagerat de colectoare.
O instalaţie solară proiectată corect trebuie să acopere
100% din necesarul energetic numai în lunile de vară.
Energie/apă caldă furnizată de instalaţia solară
Necesar de energie/apă caldă neacoperit de instalaţia solară
Apă menajeră 200 litri/zi
Suprafaţă panouri 4 m
2
Exemplu de instalaţie bine dimensionată:
- acoperire anuală bună (60%)
- eficienţă anuală a sistemului ridicată (45%)
- timp minim de amortizare a instalaţiei.
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec
În restul anului trebuie să ne „mulţumim” cu ceea ce reuşim
să obţinem.
Dacă se măreşte prea mult acoperirea, se riscă prăbuşirea
randamentelor sistemului, plătirea pentru o instalaţie prea
mare, prelungirea perioadelor de amortizare şi probleme
de supraîncălzire a colectoarelor vara.
Deseori se ia în considerare numai eficienţa colectoarelor
solare (care nu variază niciodată cu mai mult de 5-10%), fiind
uitat faptul că dimensionarea greşită (la fel ca şi punerea
în funcţiune sau proiectarea greşite) poate să provoace cu
uşurinţă scăderi cu 30 de puncte ale randamentului anual
al sistemului.
Energie/apă caldă furnizată de instalaţia solară
Necesar de energie/apă caldă neacoperit de instalaţia solară
Energie solară neutilizată (pierdută)
Apă menajeră 200 litri/zi
Suprafaţă panouri 6 m
2
Exemplu de instalaţie supradimensionată (creşterea
suprafeţei cu 50%)
- acoperire anuală mai mare (70%)
- eficienţă anuală a sistemului mai mică (30%)
- sistem mai scump (mai multe panouri solare)
- în lunile de vară, excesul de energie solară (indicat prin
culoarea gri) este pierdut şi panourile se supraîncălzesc
- perioade de amortizare mai mari
SISTEME SOLARE
15
PROGETTAZIONE
1.3.4.4 Integrazione energetica al solare
Il sole fornisce un energia media giornaliera molto variabile
durante l’anno.
In Italia d’ estate viene irradiata un energia giornaliera pari
a 7-8 kWh/m
2
; d’ inverno tale valore si riduce di circa 4 volte
passando a 2-3 kWh/m
2
.
Salto termico giornaliero acqua bollitore
- Estate:
∆T = 60 °C ⇒ T bollitore = 70 °C ⇒ Ci posso fare la doccia
- Inverno:
∆T = 15 °C ⇒ T bollitore = 25 °C ⇒ Non ci posso fare la
doccia
Per questa ragione se in estate il Sole può darci il 100%
dell’energia necessaria innalzando la temperatura dello
stock d’acqua di circa 60°C, in inverno potrà fornirci il 20%
dell’energia innalzando la temperatura dello stock d’acqua
di 15°C.
Per un utilizzo annuale, l’impianto solare va integrato con
un sistema di riscaldamento convenzionale che entrerà in
funzione completando il pre-riscaldamento fatto dal sole.
200 litri/giorno
a 25 °C
200 litri/giorno
a 70 °C
Integrazione con fonte
energetica convenzionale
L’integrazione con fonte energetica convenzionale può av-
venire con due strategie: a stock e a consumo.
1.3.4.4.1 Integrazione durante il consumo (istantanea)
L’acqua preriscaldata dal solare viene portata alla tempera-
tura finale al momento dell’utilizzo passando attraverso una
caldaia o scaldacqua istantaneo.

Circolazione naturale + caldaia/scaldabagno istantaneo
Circolazione forzata con bollitore monoserpentino + caldaia/
scaldabagno istantaneo.
1.3.4.4.2 Integrazione prima del consumo (a stock)
L’acqua preriscaldata dal solare viene portata alla tempe-
ratura finale di utilizzo nella fase di stoccaggio tramite resi-
stenza o serpentino+caldaia solo riscaldamento)

Circolazione naturale + resistenza elettrica
Circolazione forzata con bollitore doppio serpentino + cal-
daia solo riscaldamento.
1Oº0
/Oº0
2Oº0
1Oº0
2Oº0
/Oº0
1Oº0
/Oº0
1Oº0
/Oº0
PROIECTARE
1.3.4.4 Integrare energetică a sistemului solar
Soarele furnizează o energie medie zilnică care variază
mult în timpul anului.
În România, în timpul verii, este emisă o energie zilnică de
7-8 kWh/m
2
; în timpul iernii, valoarea se reduce de circa 4
ori, ajungând la 2-3 kWh/m
2
.
Salt termic zilnic al apei din boiler
- Vara:
ΔT = 60
o
C → T boiler = 70
o
C → Se poate face duş
ΔT = 15
o
C → T boiler = 25
o
C → Nu se poate face duş
Din acest motiv, dacă vara soarele poate furniza 100%
din energia necesară, crescând temperatura rezervei de
apă la circa 60
o
C, iarna furnizează doar 20% din energie,
crescând temperatura rezervei de apă la 15
o
C.
Pentru utilizarea anuală, instalaţia solară trebuie integrată
într-un sistem de încălzire convenţional, care va intra în
funcţiune completând pre-încălzirea realizată de încălzirea
solară.
Integrare cu sursă
energetică convenţională
Energie/apă caldă furnizată de instalaţia solară
Necesar de energie/apă caldă neacoperit de instalaţia
solară
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec
200 litri/zi la
25
o
C
200 litri/zi la
70
o
C
Integrarea cu sursă energetică convenţională se poate face
în două moduri: prin stocare şi prin consum.
1.3.4.4.1 Integrare în timpul consumului (instantanee)
Temperatura apei preîncălzite de instalaţia solară este
crescută instantaneu la temperatura finală în momentul
utilizării, la trecerea printr-un cazan sau boiler.
Circulaţie naturală + cazan/boiler cu încălzire instantanee
Circulaţie forţată cu boiler mono-serpentină + cazan/boiler
cu încălzire instantanee
1.3.4.4.2 Integrare înainte de consum (prin stocare)
Temperatura apei preîncălzite de instalaţia solară este
crescută la temperatura finală de utilizare în timpul fazei
de stocare, prin rezistenţă sau serpentină + cazan (numai
pentru încălzire).
Circulaţie naturală + rezistenţă electrică
Circulaţie forţată cu boiler cu serpentină dublă + cazan
pentru încălzire.
16
SISTEMI SOLARI TERMICI
1.4 Componenti solare termico
Circolazione naturale
Circolazione forzata
lcquo freddo
lnliriflusso
0ollellore
lcquo 0oldo
Sonilorio ll0SI
Sfiolo
ccumulo
Sfiolo
índispensobile
Roccomondolo
Serboloio
\oso di
esponsione
Termomelro
0onlolore
volumelrico
Pompo
Rubinello di corico/scorico
lnliriflusso
1.4 Componente ale sistemului solar termic
Circulaţie naturală
Evacuare aer
Apă caldă
menajeră (ACM)
Colector
Apă rece
Supapă anti-reflux
Circulaţie forţată
Colector
Manometru
Evacuare aer
Termometru
Rezervor
Supapă anti-reflux
Pompă
Rezervor de
acumulare
Contor
volumetric
Robinet de umplere/golire
Componentă indispensabilă
Componentă recomandată
Vas de
expansiune
SISTEME SOLARE
17
PROGETTAZIONE

Pro
- Economico
- Semplice da installare
- Praticamente Indistruttibile
Contro
- Scarso rendimento
- Applicazioni limitate
1.4.1 Collettore solare
Il collettore è l’elemento del sistema solare termico preposto
alla captazione dell’energia solare. Il collettore solare riceve
l’energia dal sole e, in parte la trasmette al fluido termovetto-
re che scorre dentro l’impianto, in parte la cede all’ambien-
te circostante per via delle dispersioni ottiche, conduttive e
convettive. In un dato istante, più le dispersioni sono alte
minore è la resa del collettore solare.
1.4.1.1 Collettore non vetrato
Collettore composto da elementi tubolari plastici che si ri-
scaldano con l’irraggiamento solare e trasmettono il calore
al fluido dell’impianto.
Il collettore non vetrato non ha alcun tipo di protezione con-
tro le dispersioni termiche per convezione in aria esterna;
per questo motivo appena le condizioni non sono favorevoli
(aria fredda, fluido molto caldo oppure poco irraggiamento
solare) questo collettore ha resa nulla e non produce più
acqua calda.
Destinato principalmente all’uso estivo e in zone di forte in-
solazione per il riscaldamento di piscine, abitazioni ad uso
estivo saltuario, docce solari.
PROIECTARE
1.4.1 Colector solar
Colectorul este elementul sistemului solar termic care
captează energia solară. Colectorul solar primeşte energia
de la soare, transmiţând o parte agentului termic solar care
curge în instalaţie şi cedând restul mediului înconjurător
prin dispersii optice, conductive şi convective. Cu cât
dispersiile sunt mai mari, cu atât este mai mic randamentul
colectorului solar.
1.4.1.1 Colector fără geam
Colector compus din elemente tubulare plastice care se
încălzesc prin expunere la lumină solară şi transmit căldura
lichidului din instalaţie.
Colectorul fără geam nu are niciun tip de element de
protecţie împotriva dispersiilor termice prin convecţie către
aerul exterior; din acest motiv, când condiţiile nu sunt
favorabile (aer rece, lichid foarte cald sau expunere redusă
la lumină solară) acest colector are randament zero şi nu
mai produce apă caldă.
Destinat în principal utilizării în timpul verii şi în zone cu
expunere puternică la lumină solară, pentru încălzirea
piscinelor, locuinţelor şi utilizarea neregulată în timpul verii,
duşuri solare.
Pro
- economic
- simplu de instalat
- practic indestructibil
Contra
- randament redus
- aplicabilitate limitată
18
SISTEMI SOLARI TERMICI

6
1
1. Scatola
2. Guarnizione impermeabilizzante
3. Rivestimento trasparente
4. Ìsolamento termico
5. Placca assorbente di rame
6. Tubi di rame
1.4.1.2 Collettore vetrato piano
E’ composto da una piastra captante in cui scorre il fluido
dell’impianto solare. La piastra è normalmente trattata sulla
superficie per catturare meglio la radiazione solare. La pia-
stra captante è inserita in un sandwich composto dal vetro
frontale di protezione e da un involucro in acciaio o alluminio
opportunamente coibentato.
I tubi caldi, protetti dall’aria esterna dal vetro (sopra) e dallo
strato isolante (sotto e ai lati) riesce a garantire buone pro-
duzioni di acqua calda anche in condizioni di aria fredda
esterna, temperature medio-alte del fluido termovettore op-
pure irraggiamento solare medio-basso).
E’ la tipologia di collettore solare più diffusa al mondo.
Le destinazioni d’uso principali sono acqua calda sanitaria
annuale, riscaldamento stagionale delle piscine e integra-
zione al riscaldamento invernale delle abitazioni.

1.4.1.2 Colector cu geam plan
Este compus dintr-o placă de captare în care curge lichidul
din instalaţia solară. Suprafaţa plăcii este în mod normal
tratată pentru a captura mai bine radiaţia solară. Placa de
captare este introdusă într-un panou tip sandwich, compus
din geamul frontal de protecţie şi un înveliş din oţel sau
aluminiu, izolat în mod adecvat.
Tuburile de încălzire, protejate împotriva aerului din exterior
de către geam (deasupra) şi de stratul izolant (dedesubt şi
în lateral), asigură o bună producţie de apă caldă chiar şi în
condiţii de aer extern rece, temperaturi medii sau ridicate
ale agentului termic solar sau expunere la lumina solară
medie sau scăzută.
Acesta este tipul de colector solar cel mai răspândit în
lume.
1. Cutie
2. Garnitură impermeabilă
3. Înveliş transparent
4. Izolaţie termică
5. Placă absorbantă de cupru
6. Tuburi de cupru
Destinaţiile de utilizare principale sunt producţia de apă
caldă menajeră anuală, încălzirea sezonieră a piscinelor şi
încălzirea integrată pe timp de iarnă a locuinţelor.
SISTEME SOLARE
19
PROGETTAZIONE
Superficie loro
Superficie operluro
Superficie ossorbilore
1.4.1.2.1 Funzionamento di un collettore piano
Nel collettore distinguiamo un area di ingombro (o superficie
lorda), e un area captante (o superficie assorbitore).
Il flusso di energia che arriva al fluido subisce numerose
perdite descritte a seguire.
Consideriamo il singolo raggio solare (proveniente da fonte
diretta o diffusa) che incontra il vetro del pannello solare.
Il vetro lo riflette parzialmente (non solo con la superficie
esterna ma anche con quella interna).
Il raggio viene anche parzialmente assorbito dal vetro che si
riscalda di conseguenza (effetto “plafoniera”).
Quello che resta del raggio solare giunge sull’ assorbitore.
Qui il raggio viene in parte riflesso dall’assorbitore di nuovo
verso il vetro e in parte assorbito dal fluido termovettore.
Quando la piastra assorbente si riscalda tende a disperdere
altro calore solare in tre modi:
-Riscalda lo strato di isolante per conduzione
-Riscalda per convezione il contenuto di aria presente nel
collettore che a sua volta riscalda il vetro e quindi l’aria
esterna.
-Cede calore per irraggiamento come fanno tutti i corpi sur-
riscaldati diventando emettitori di onde infrarosse.
PROIECTARE
1.4.1.2.1 Funcţionarea unui colector plan
Colectorul este compus dintr-o zonă de sarcină (sau
suprafaţă brută) şi o zonă de captare (sau suprafaţă
absorbantă).
Suprafaţă de deschidere
Suprafaţă de absorbţie
Suprafaţă brută
Fluxul de energie transmis lichidului suferă numeroase
pierderi, descrise în continuare.
În primul rând, raza solară (provenind de la o sursă directă
sau una difuză) care întâlneşte geamul panoului solar.
Geamul o reflectă parţial (nu numai cu suprafaţa exterioară,
ci şi cu cea interioară).
De asemenea, raza este parţial absorbită de geam care,
prin urmare, se încălzeşte (efect „plafonieră”).
Restul rămas din raza solară ajunge la suprafaţa de
absorbţie.
Aici, raza este parţial reflectată de suprafaţa de absorbţie
înapoi către geam şi, parţial, absorbită de agentul termic
solar.
Când placa de absorbţie se încălzeşte, aceasta tinde să
disperseze căldura solară în trei moduri:
- încălzeşte stratul de izolaţie prin conducţie
- încălzeşte prin convecţie aerul conţinut în colector, care
la rândul său încălzeşte geamul şi apoi aerul exterior
- cedează căldură prin iradiere aşa cum fac toate corpurile
supraîncălzite, devenind emiţător de unde infraroşii.
Lumină solară
Reflexia geamului Pierderi prin convecţie Pierderi prin iradiere
Transmisie prin geam
Absorbţie
Reflexia suprafeţei
de absorbţie
Convecţie Iradiere
Pierderi prin conducţie
20
SISTEMI SOLARI TERMICI
1.4.1.2.2 Dettagli costruttivi del collettore
Alla luce di quanto detto un buon collettore vetrato piano
con una buona resa deve avere certe caratteristiche:
- Vetro antiriflesso e ad alta trasparenza
- Assorbitore con trattamento antiriflesso, ad alta assorben-
za e bassa emissione
- Isolante termico resistente alle alte temperature, con bas-
sa conducibilità termica λ (W/mK) ed elevato spessore
- L’assorbitore deve essere un buon conduttore e deve ave-
re un numero adeguato di tubi (punti di “prelievo” del calore
solare.
L’assorbitore può essere realizzato in diversi modi:
Una lamina metallica trattata per alta assorbenza* e bassa
emittanza** e saldata a tubi. La tecnologia usata per la sal-
datura deve garantire un buon contatto termico, la durata
nel tempo e la massima industrializzazione del processo
produttivo (alcuni esempi di processo di saldatura: ad ultra-
suoni, laser, rullatura).
I tubi possono essere disposti ad arpa oppure a serpentina
e vengono saldati alla lamina con varie tecnologie (preva-
lentemente a ultrasuoni oppure a laser).
In alternativa l’assorbitore può essere realizzato da un dop-
pio guscio di acciaio stampato, saldato a rullo e verniciato
con vernice selettiva.
STRUTTURA AD ARPA (TUBI PARALLELI)
- Maggiori portate
- Basse perdite di carico
- Bassi ∆T ingresso-uscita
- Maggiore resa in condizioni di alta insolazione
(grande asporto di calore)
STRUTTURA A SERPENTINO
- Adatto a basse portate (low flow)
- Maggiori perdite di carico
- Maggiori ∆T ingresso-uscita
- Maggiore stabilità di funzionamento in condizioni di
basse insolazioni (minor attacca e stacca della pompa)
STRUTTURA MULTICANALE FOTOTERMICO
- Perdite di carico bassissime lo rendono
adatto alla circolazione naturale
- Rese elevate
* Vedere argomenti a seguire
** Vedere argomenti a seguire
1.4.1.2.2 Detalii de construcţie a colectorului
Având în vedere elementele prezentate, un colector cu
geam plan cu randament corespunzător trebuie să aibă
anumite caracteristici:
- geam antireflex cu transparenţă ridicată
- suprafaţă de absorbţie cu tratament antireflex, cu
transparenţă ridicată şi nivel redus de emisii
- izolator termic rezistent la temperaturi înalte, cu
conductivitate termică λ (W/mK) redusă şi grosime
mare
- suprafaţa de absorbţie trebuie să fie un bun conductor şi
să aibă un număr adecvat de tuburi (puncte de „preluare”
a căldurii solare).
Suprafaţa de absorbţie poate fi realizată în diverse
moduri:
O placă metalică tratată pentru obţinerea unui grad ridicat
de absorbţie* şi emitanţă redusă** şi sudată pe tuburi.
Tehnologia de sudare trebuie să garanteze un bun contact
termic, durată de utilizare şi randament al procesului de
producţie maxime (câteva exemple de tehnologii de sudare:
cu ultrasunete, cu laser, prin compresie).
Tuburile pot fi dispuse tip „harpă” sau în serpentină şi
sunt sudate la placă prin diverse tehnologii (în special cu
ultrasunete sau cu laser).
Ca alternativă, suprafaţa de absorbţie poate fi realizată
dintr-o carcasă dublă din oţel presat, sudată prin compresie
şi vopsită cu vopsea la alegere.
STRUCTURĂ TIP HARPĂ (TUBURI PARALELE)
- debite mai mari
- pierderi reduse de presiune
- ΔT de intrare-ieşire reduse
- randament mai mare în condiţii de expunere mare la
lumină solară (aport ridicat de căldură)
STRUCTURĂ ÎN SERPENTINĂ
- adecvată pentru debite reduse (low flow)
- pierderi mai mari de presiune
- ΔT de intrare-ieşire mai mari
- stabilitate de funcţionare sporită în condiţii de expunere
redusă la lumină solară (mai puţine intervenţii ale
pompei)
STRUCTURĂ FOTOTERMICĂ MULTICANAL
- pierderi de presiune foarte mici, ideală pentru circulaţia
naturală
- randament mare
* Vezi argumente în continuare
** Vezi argumente în continuare
SISTEME SOLARE
21
PROGETTAZIONE
1.4.1.3 Collettore a tubi a vuoto
E’ composto da elementi tubolari in vetro montati in batte-
ria.
Il singolo tubo vetrato contiene all’interno un elemento as-
sorbitore che capta l’energia solare e la trasferisce al fluido
termovettore. All’interno del tubo è fatto il vuoto che isola
l’elemento assorbitore eliminando praticamente le disper-
sioni termiche dovute a convezione.
L’elemento assorbente è di norma costituito da una lami-
na metallica (di solito rame) trattata per alta assorbenza* e
bassa emittanza** e un tubo in rame in cui scorre il fluido
termovettore che entra ed esce da tubo a vuoto. Il resto del
collettore ha essenzialmente una funzione di connessione
idraulica e strutturale tra i singoli tubi.
E’ più diffuso nelle zone con climi rigidi e scarsa insolazione
(Nord Italia e Nord Europa in particolare).

Pro
- Possibilità di raggiungere temperature di esercizio
più alte. Questo può essere utile per la generazione
di calore di processo nel settore industriale
- Perdite termiche ridotte grazie all’eccellente
isolamento termico
- Rendimenti più elevati
Contro
- Alte temperature di stagnazione con corrispondente
carico su tutti i materiali vicini al pannello e sul fluido
termovettore
- Formazione maggiore di vapore in caso di stagnazione
- Vantaggi economici solo per temperature di
esercizio più alte
* Vedere argomenti a seguire
** Vedere argomenti a seguire
PROIECTARE
1.4.1.3 Colectoare cu tuburi vidate
Sunt compuse din elemente tubulare din sticlă, montate în
baterie.
Tubul de sticlă conţine în interior un element absorbant
care captează energia solară şi o transferă agentului termic
solar. Elementul absorbant este izolat datorită vidului
din interiorul tubului, acesta eliminând practic dispersiile
termice provocate de convecţie.
Elementul absorbant este de regulă compus dintr-o placă
metalică (de obicei, din cupru), tratată pentru a obţine un
grad de absorbţie ridicat* şi emitanţă redusă**, şi un tub din
cupru în care curge agentul termic solar care intră şi iese
din tubul vidat. Restul colectorului are în primul rând funcţia
de conexiune hidraulică şi structurală între tuburi.
Este mai răspândit în zonele cu climă aspră şi expunere
redusă la lumina solară (în special Italia de Nord şi Europa
de Nord).
Pro
- posibilitate de a atinge temperaturi de lucru mai mari.
Acestea pot fi utile pentru generarea de căldură pentru
procese din sectorul industrial
- pierderi termice reduse datorită excelentei izolaţii
termice
- randamente mai ridicate
Contra
- temperaturi de stagnare ridicate. cu impact asupra
tuturor materialelor de lângă panou şi asupra agentului
termic solar
- cantitate mai mare de abur format în caz de stagnare
- avantaje economice numai pentru temperaturi de lucru
mai ridicate
* Vezi argumente în continuare
** Vezi argumente în continuare
22
SISTEMI SOLARI TERMICI
Sollovuolo Sollovuolo
1.4.1.3.1 Funzionamento di un collettore a tubi a vuoto
Il flusso di energia che arriva al fluido subisce numerose
perdite descritte a seguire.
Consideriamo il singolo raggio solare (proveniente da fonte
diretta o diffusa) che incontra il vetro del tubo a vuoto.
Il vetro lo riflette parzialmente (non solo con la superficie
esterna ma anche con quella interna).
Il raggio viene anche parzialmente assorbito dal vetro che si
riscalda di conseguenza (effetto “plafoniera”).
Quello che resta del raggio solare giunge sull’ assorbitore.
Qui il raggio viene in parte riflesso dall’assorbitore di nuovo
verso il vetro e in parte assorbito dal fluido termovettore.
Quando l’assorbitore si riscalda esso tende a disperdere
altro calore solare cedendo calore per irraggiamento come
fanno tutti i corpi surriscaldati che diventano emettitori di
onde infrarosse.
In questo tipo di pannello le perdite per convezione vengono
annullate dall’assenza di aria dentro al tubo.
1.4.1.3.2 Dettagli costruttivi del collettore a tubi a vuoto
- Tipologia di tubo a vuoto
Tutto sotto vuoto
Con intercapedine sotto vuoto
1.4.1.3.1 Funcţionarea unui colector cu tuburi vidate
Fluxul de energie care ajunge la lichid suferă numeroase
pierderi, descrise în continuare.
Să luăm în consideraţie raza solară (provenind de la o
sursă directă sau una difuză) care întâlneşte geamul tubului
vidat.
Geamul o reflectă parţial (nu numai cu suprafaţa exterioară,
ci şi cu cea interioară).
Raza este şi parţial absorbită de geam care, prin urmare,
se încălzeşte (efect „plafonieră”).
Restul rămas din raza solară ajunge la suprafaţa de
absorbţie.
Aici raza este parţial reflectată de suprafaţa de absorbţie din
nou către geam şi parţial absorbită de agentul termic solar.
Când suprafaţa de absorbţie se încălzeşte, tinde să
disperseze căldura solară, cedând căldură prin iradiere, aşa
cum fac toate corpurile supraîncălzite, devenind emiţător
de unde infraroşii.
La acest tip de panou, pierderile prin convecţie sunt anulate
de absenţa aerului în interiorul tubului.
Iradiaţie
solară
Reflexia
geamului
Transmisie
prin geam
Absorbţie
Reflexie
Pierderi prin iradiere
Pierderi prin iradiere
1.4.1.3.2 Detalii de construcţie a colectorului cu tuburi
vidate
- Tipuri de tub vidate
Vidat în întregime
Pierderi prin convecţie
Convecţie
NU ARE LOC
Cu spaţiu nevidat
Vidat Vidat
SISTEME SOLARE
23
PROGETTAZIONE
- Tipologia di assorbitore
Assorbitore saldato al tubo
Assorbitore non saldato al tubo
- Tipologia di scambio termico
Sistema a scambio diretto
Sistema a tubo di calore (Heat pipe)
In un tubo di rame viene inserito un liquido speciale alta-
mente sensibile al calore. Il calore del sole fa evaporare il
contenuto di liquido; questa evaporazione produce nella
parte più alta del tubo una elevata concentrazione di calore
che tramite il terminale inserito nel collettore viene ceduto
all’acqua del circuito dell’impianto; ceduto il calore, il fluido
dell’heat pipe si raffredda, torna di nuovo allo stato liquido
e ridiscende.
Questo ciclo si ripeterà all’infinito, fintanto che l’irraggiamen-
to del sole sarà presente sulla superficie del tubo.
Può lavorare a basse temperature senza alcun problema di
congelamento. A differenza dei tubi a flusso diretto, questo
principio richiede un’inclinazione minima del tubo assorbi-
tore, compresa in genere tra i 20°e 30°, a seconda del co-
struttore.
PROIECTARE
- Tipuri de suprafeţe de absorbţie
Suprafaţă de absorbţie sudată la tub
Suprafaţă de absorbţie nesudată la tub
- Tipuri de schimb termic
Sistem cu schimb direct
Sistem cu tub de căldură (Conductă de căldură)
Aburul cald urcă în
extremitatea superioară
a tubului
Aburul răcit se
condensează şi se întoarce
în extremitatea inferioară
a tubului
Conductă
de căldură
Material de
etanşare
Suprafaţă de
captare din
aluminiu
Tub vidat
Într-un tub de cupru este introdus un lichid special,
extrem de sensibil la căldură. Căldura soarelui face să
se evaporeze lichidul; această evaporare produce în
extremitatea superioară a tubului o concentraţie ridicată
de căldură care, prin terminalul introdus în colector, este
cedată apei din circuitul instalaţiei; odată cedată căldura,
lichidul din heat pipe se răceşte, revine la starea lichidă şi
coboară.
Acest ciclu se va repeta la infinit, atâta timp cât suprafaţa
tubului va fi expusă luminii solare.
Poate lucra la temperaturi joase fără vreo problemă de
îngheţ. Spre deosebire de tuburile cu flux direct, acest
principiu cere o înclinaţie minimă a tubului de absorbţie,
cuprinsă în general între 20
o
şi 30
o
, în funcţie de
producător.
24
SISTEMI SOLARI TERMICI
Hattina Hezzcgicrnc 5era
- Con e senza speccho
Pro
- capta di piu
Contro
- Si sporca nel tempo
- Pannello non più trasportabile attraverso lucernario
- Ridotta possibilità di integrazione architettonica (tubi
usati come copertura veranda piana su tetti piani
(stile villaggio olimpico di Pechino)
- Cu şi fără oglindă
Dimineaţă Amiază Seară
Pro
- captează mai multă lumină
Contra
- se murdăreşte în timp
- panoul nu mai este transportabil prin luminator (tuburile
vidate Ariston se transportă individual)
- posibilitate redusă de integrare arhitectonică (tuburi
folosite ca înveliş verandă plană, pe acoperişuri plane,
în stilul Satului Olimpic din Beijing)
SISTEME SOLARE
25
PROGETTAZIONE
Riveslimenlo
lrosporenle
0ndo
corlo
1.4.1.4 Concetti fondamentali sui collettori
1.4.1.4.1 Capacità selettiva del vetro
Il vetro deve lasciarsi attraversare facilmente dai raggi del
Sole (senza assorbirli ne rifletterli) che hanno uno spettro
di potenza concentrato di più sulle lunghezze d’onda corta
(0,2 - 3 μm).
Allo stesso tempo, quando la piastra assorbente surriscal-
data dal Sole inizia a disperdere energia per l’emissione di
onde lunghe (banda dell’ infrarosso), il vetro deve impedire
a queste onde di uscire all’esterno “rimbalzandole” di nuovo
sulla piastra.
Questo è un effetto analogo al ben noto “effetto serra”.
1.4.1.4.2 Isolamento termico dei collettori
In un collettore solare l’isolamento termico della parte poste-
riore e laterale permette di evitare una frazione importante
delle perdite di calore totali. Per raggiungere questo obietti-
vo occorre attenersi ai seguenti criteri:
- Impiegare materiale resistente alle alte e alle basse tem-
perature, che mantenga le sue proprietà isolanti se esposto
all’umidità e che sia diffuso, economico e non inquinante;
- Garantire lo spessore necessario per l’isolamento deside-
rato.
PROIECTARE
1.4.1.4 Concepte fundamentale privind colectoarele
1.4.1.4.1 Capacitatea selectivă a geamului
Geamul trebuie să poată fi uşor traversabil pentru razele
soarelui (fără a le absorbi sau reflecta) care au un spectru
de putere concentrat mai mult pe lungimile de undă scurtă
(0,2 – 3 μm).
De asemenea, când placa de absorbţie supraîncălzită de
soare începe să disperseze energia prin emitere de unde
lungi (banda infraroşului), geamul trebuie să împiedice
aceste unde să iasă afară trimiţându-le înapoi către placă.
Acesta este un efect similar bine-cunoscutului „efect de
seră”.
1.4.1.4.2 Izolarea termică a colectoarelor
La un colector solar izolaţia termică a părţilor posterioare
şi laterale permite evitarea unor pierderi de căldură care
contribuie în mare parte la valoarea totală de pierderi.
Pentru a atinge acest obiectiv, respectaţi următoarele
criterii:
- folosiţi material rezistent la temperaturile înalte şi la cele
joase, care să-şi păstreze proprietăţile izolante dacă este
expus la umiditate, uşor de găsit, economic şi nepoluant;
- asiguraţi grosimea necesară pentru izolaţia dorită.
Înveliş
transparent
Undă
scurtă
U
n
d
ă

l
u
n
g
ă
26
SISTEMI SOLARI TERMICI
Riveslimenlo
lrosporenle
1.4.1.4.3 Assorbimento ed emissione
della piastra selettiva
La capacità selettiva della piastra assorbente consiste in un
alto grado di assorbimento delle onde corte della radiazione
solare (dai 0,2 ai 3 μm) al netto di quanto assorbito o riflesso
del vetro, e in un basso grado di emissione delle onde lun-
ghe (prevalentemente infrarosso), emesse dalla piastra alla
sua temperatura di esercizio.
Buoni valori di selettività sono i seguenti
- Assorbimento = 95%
- Emissione = 5%
Non è difficile raggiungere elevati valori di assorbenza con
le comuni vernici, non è altrettanto facile far si che si abbia-
no bassi valori di emissione.
Esistono diversi trattamenti di deposizione su superficie me-
tallica (anodizzazione) che garantiscono i suddetti valori di
selettività: TiNox, Selective Blue, Selective Black sono solo
alcuni dei processi brevettati.
A seguire il comportamento del TiNox che è il trattamento
brevettato più conosciuto.
TiN0X 5pettrc
Lungbezza deIIe cnde Iµm!
Fmissione superficie scuro 1OOº0
Fmissione TiN0X 1OOº0
TiN0X ossorbimenlo solor
Spellro solore
0urvo di reflessione TiN0X
R
e
f
l
e
s
s
i
o
n
e
F
m
i
s
s
i
o
n
e
1,0
0,8
0,ó
0,ó
0,2
0,0
1 10
0,0
0,2
0,ó
0,ó
0,8
1,0
Differenzo di lemperoluro T ossorbilore - T orio |KJ
Wlm²
R
e
n
d
i
m
e
n
l
o
1,O
O,8
O,ó
O,/
O,2
O,O
1.4.1.4.4 Rendimento di un collettore solare termico
Il rendimento è tanto maggiore quanto maggiore è il livello
di insolazione.
A parità di insolazione la resa del collettore decresce se au-
mentano le dispersioni termiche dell’assorbitore verso l’am-
biente.
Le dispersioni termiche crescono se:
- La temperatura dell’aria è bassa (Inverno)
- La temperatura dell’assorbitore è elevata (processi indu-
striali con fluido termovettore ad alta temperatura).
1.4.1.4.3 Capacitatea de absorbţie şi emisie a plăcii
selective
Capacitatea selectivă a plăcii de absorbţie constă într-un
grad înalt de absorbţie a undelor radiaţiei solare (0,2 – 3
μm) în afară de cele absorbite sau reflectate de geam,
şi, într-o mai mică măsură, de emitere a undelor lungi (în
principal infraroşu), emise de placă la temperatura sa de
lucru.
Înveliş
transparent
Grad ridicat
de absorbţie
G
r
a
d

r
e
d
u
s

d
e

e
m
i
s
i
e
Valori bune de selectivitate sunt următoarele
- Absorbţie = 95%
- Emisie = 5%
Nu este dificilă atingerea unor valori ridicate de absorbţie
cu vopselele obişnuite, însă atingerea unor valori reduse
de emisie nu este la fel de facilă.
Există diverse tratamente cu depunere pe suprafaţă
metalică (anodizare) care asigură valorile de selectivitate
de mai sus: TiNox, Selective Blue, Selective Black sunt
numai câteva dintre procesele brevetate.
Caracteristicile TiNox, tratamentul brevetat cel mai
cunoscut, sunt prezentate în continuare.
1.4.1.4.4 Randamentul unui colector solar termic
Randamentul creşte proporţional cu nivelul de expunere la
lumina solară.
La acelaşi nivel de expunere la lumina solară, randamentul
colectorului scade dacă se măresc dispersiile termice ale
suprafeţei de absorbţie în mediul ambient.
Dispersiile termice cresc dacă:
- temperatura aerului este scăzută (iarnă)
- temperatura suprafeţei de absorbţie este ridicată (procese
industriale cu agent termic solar cu temperatură înaltă).
Spectrul TiNOX
R
e


e
x
i
e
E
m
i
s
i
u
n
e
Lungimea undelor (μm)
Emisie suprafaţă închisă 100
o
C
Emisie TiNOX 100
o
C
Absorbţie a luminii solare TiNOX
Spectru solar
Curbă de reflexie TiNOX
R
a
n
d
a
m
e
n
t
Diferenţă de temperatură; T suprafaţă de absorbţie – T aer (K)
SISTEME SOLARE
27
PROGETTAZIONE
Ogni tipo di collettore ha una curva di rendimento che si
addice ad una particolare applicazione. Il grafico mostra le
caratteristiche basilari, a partire dai collettori senza rivesti-
mento trasparente (solitamente impiegati per il riscaldamen-
to delle piscine), fino ai collettori sotto vuoto, che possono
essere impiegati per l’azionamento di macchine refrigeranti
ad assorbimento.
Si tenga presente che un determinato collettore può rag-
giungere temperature elevate, il cui limite è rappresentato
nel grafico dal punto dove la curva di rendimento si inter-
seca con l’asse delle ascisse. Sommando a questo valore
la temperatura ambiente si ottiene la “temperatura di sta-
gnazione”, che è la massima raggiungibile da quel tipo di
collettore.
Quanto detto sopra può essere riassunto in un’ unica cur-
va che è rappresentativa delle performance del collettore in
tutte le combinazioni condizioni di insolazione, temperatura
esterna e temperatura del fluido di processo.
Tale curva si ricava con regressione lineare o quadratica a
partire da una serie di misurazioni sperimentali.
Dove
η
0
= intercetta (meglio elevata) => è anche detto rendimento
ottico del collettore perché rappresenta l’efficienza le disper-
sioni termiche in aria del collettore sono nulle (temperatura
aria esterna uguale alla temperatura della piastra assorben-
te)
k
1
= pendenza (meglio poco pendente) => è una compo-
nente della dispersione termica in aria e indica quanto ra-
pidamente decade l’efficienza del collettore in condizioni di
maggiore scambio termico
k
2
(se presente) = curvatura (meglio bassa) => è una com-
ponente della dispersione termica in aria.
Andando verso la sinistra del grafico ci si avvicina alla con-
dizione di grande insolazione (estate) e/o di basso delta T
tra assorbitore e aria esterna (aria esterna calda e/o fluido
di processo freddo come per le piscine)
Andando verso la destra del grafico ci si avvicina alla con-
dizione di bassa insolazione (inverno) e/o di alto delta T tra
assorbitore e aria esterna (aria esterna fredda e/o fluido di
processo caldo come nelle applicazioni spinte di solar coo-
ling).
NOTA:
Il rendimento del collettore è una caratteristica sicuramente
importante da considerare ma attenzione a non sopravvalu-
tarlo e a non trascurare altri aspetti impiantistici.
Nel rendimento globale del sistema solare termico è molto
più influente, la corretta progettazione, realizzazione e mes-
sa in funzione dell’impianto che non il rendimento “da labo-
ratorio” del collettore solare.
Tanto per fare un esempio, tra un collettore a tubi e uno pia-
no per uso domestico ci possono essere dai 5 ai 10 punti di
differenza nel rendimento annuale; invece un impianto mal
progettato (con una superficie di collettori sovradimensiona-
ta del 20% rispetto ai consumi) può perdere facilmente 30
punti percentuali sul rendimento annuo!
Differenzo di lemperoluro lro collellore e ombienle |K,º0J
R
e
n
d
i
m
e
n
l
o
O-2O K Riscoldomenlo di piscine
2O-1OO K lcquo coldo e riscoldomenlo
1OO K 0olore di processo
0ollellore per piscino
0ollellore piono
0ollellore sollo vuolo
O 2O /O óO 8O 1OO 12O 1/O 1óO 18O 2OO
O,ó
O,5
O,/
O,3
O,2
O
O,1
1,O
O,º
O,8
O,7

R
e
n
d
i
m
e
n
l
o

T*
Rendimenlo.
=
O
-k
'
T - k
²

T=
rodiozione
incidenle
T
e
-T
o
í
Te=Tenlrolo
Te=Tenlrolo
í=
W

PROIECTARE
Fiecare tip de colector are o curbă de randament pentru
fiecare aplicaţie anume. Graficul prezintă caracteristicile
de bază, începând cu colectoarele fără înveliş transparent
(folosite numai pentru încălzirea piscinelor), şi până la
colectoarele vidate, care pot fi folosite pentru acţionarea
maşinilor refrigerente cu absorbţie.
Ţineţi cont de faptul că unele colectoare pot atinge
temperaturi ridicate, a căror limită este reprezentată în grafic
din punctul în care curba de randament se intersectează cu
axa absciselor. Adunând la această valoare temperatura
ambientului se obţine „temperatura de stagnare”, care este
temperatura maximă care poate fi atinsă de acel tip de
colector.
R
a
n
d
a
m
e
n
t
Diferenţă de temperatură între colector şi mediul ambient (K,
o
C)
Încălzire piscine
Apă caldă şi încălzire
Căldură de proces
Colector pentru piscină
Colector plan
Colector vidat
Cele de mai sus pot fi rezumate într-o singură curbă, care
este reprezentativă pentru performanţele colectorului în
toate combinaţiile: condiţii de expunere la lumina solară,
temperatură externă şi temperatura lichidului de proces.
Această curbă se obţine prin regresie liniară sau pătrată
pornind de la o serie de măsurători experimentale.
Radiaţie
incidentă
Randament :
R
a
n
d
a
m
e
n
t
Unde:
η
o
= interceptare (preferabil ridicată) => este denumită
şi randament optic al colectorului, deoarece reprezintă
eficienţa; dispersiile termice în aer ale colectorului sunt nule
(temperatura aerului din exterior este egală cu temperatura
plăcii de absorbţie)
k
1
= înclinaţie (preferabil mică) => este o componentă a
dispersiei termice în aer şi indică rapiditatea de scădere a
eficienţei colectorului în condiţii de schimb termic crescut
k
2
(dacă există) = curbură (preferabil redusă) => este o
componentă a dispersiei termice în aer.
În stânga graficului este prezentat nivelul de expunere
ridicată la lumina solară (vara) şi/sau de ΔT redusă între
suprafaţa de absorbţie şi aerul din exterior (aer din exterior
cald şi/sau lichid de proces rece, ca în cazul piscinelor)
În dreapta este prezentat nivelul de expunere scăzută la
lumina solară (iarna) şi/sau de ΔT ridicată între suprafaţa
de absorbţie şi aerul din exterior (aer din exterior rece şi/
sau lichid de proces cald, ca în cazul aplicaţiile cu circulaţie
forţată de solar cooling).
OBSERVAŢIE:
Randamentul colectorului este o caracteristică importantă,
însă nu o supraevaluaţi şi nu neglijaţi alte aspecte ale
instalaţiei.
Din punctul de vedere al randamentului global al sistemului
solar termic, sunt mult mai importante proiectarea corectă,
instalarea şi punerea în funcţiune a instalaţiei decât
randamentul „de laborator” al colectorului solar.
Pentru exemplificare, între un colector cu tuburi şi unul plan
pentru uz casnic, randamentul anual poate să difere cu
5 până la 10 procente; în schimb, o instalaţie proiectată
incorect (cu o suprafaţă de colectare supradimensionată
cu 20% faţă de consum), poate pierde uşor 30 de puncte
procentuale la randamentul anual!
28
SISTEMI SOLARI TERMICI
1.4.1.4.5 Test report e certificazioni dei collettori
I collettori commercializzati nell’Unione Europea devono
rispondere a certi requisiti di qualità soprattutto per poter
accedere ai numerosi incentivi nazionali e locali.
Comunque, a prescindere dagli incentivi, il solare termico è
un investimento a medio-lungo termine e per questo motivo
è importante che l’efficienza e la qualità costruttiva dichia-
rate dal costruttore siano confermate con prove effettuate
secondo normative ben precise da enti terzi.
- Test Report
I collettori sono testati dal punto di vista dell’efficienza e
della resistenza a stress meccanici e termici, nonché alla
durata presso dei laboratori accreditati (in Italia il laboratorio
ENEA di Trisaia).
La procedura di prova sui collettori solari segue la norma
EN 12975. Alla fine viene rilasciato un test report che defini-
sce le “prestazioni” in senso lato del pannello solare.
COLLETTORI SOLARI Standard EN 12975
SISTEMI SOLARI
del tipo Factory Made Standard EN 12976
SISTEMI SOLARI
del tipo Custom Built Standard ENV 12977
NORMATIVA TECNICA NET SETTORE DEL SOLARE:
STANDARD EN 12975
Campo di applicazione: Collettori vetrati piani, Collettori a tubi evacuati, Collettori scoperti
Articolazione della norma:
EN 12975-1
General requirements
EN 12975-1
Test Methods
Steady state
Glazed
Results:
Parameters
Calculations:
Ìnstantanious performance
Performace testing
Steady state
Unglazed
Results:
Parameters
Calculations:
Ìnstantanious performance
Quasi-dynamic
Glazed & unglazed
Results:
Parameters
Calculations:
Ìnstantanious performace
Reliability testing
Glazed/unglazed
Metallic/organic
Results:
Major failurs?
1.4.1.4.5 Proces verbal de testare şi certificare a
colectoarelor
Colectoarele comercializate în Uniunea Europeană trebuie
să îndeplinească anumite cerinţe de calitate, în special
pentru a putea accede la numeroasele beneficii naţionale
şi locale.
În orice caz, în afară de beneficii, sistemul solarul termic
este o investiţie pe termen mediu-lung şi, din acest motiv,
este important ca eficienţa şi calitatea constructivă declarate
de constructor să fie confirmate cu teste efectuate conform
unor norme precise de către terţe instituţii.
- Proces verbal de testare
Colectoarele sunt testate din punct de vedere al eficienţei şi
rezistenţei la stres mecanic şi termic, precum şi din punctul
de vedere al duratei de utilizare, la laboratoarele acreditate
(în Italia, laboratorul ENEA din Trisaia).
Procedura de testare a colectoarelor solare este conformă
normei EN 12975. La finalizarea testării, este eliberat un
proces verbal de testare care defineşte „caracteristicile” în
sens larg ale panoului solar.
NORME TEHNICE ÎN DOMENIUL SISTEMELOR SOLARE TERMICE:
COLECTOARE SOLARE
SISTEME SOLARE
de tipul standard
SISTEME SOLARE
personalizate
Domeniu de aplicare: Colectoare cu geam plane, Colectoare cu tuburi vidate, Colectoare descoperite
Aplicarea normei:
SISTEME SOLARE
29
PROGETTAZIONE
Consiste nella determinazione dell’efficienza istantanea, in condizioni di stato stazionario, per
diverse temperature. L’efficienza del collettore viene espressa sia in forma lineare che in forma
quadratica, aoolicando una regressione, secondo il metodo dei minimi quadrati, ai valori di ren-
dimenti misurati.
EN 12975-2: Prestazioni termiche
EN 12975-2:2006
Sequenza test:
• Prestazioni termiche (efficienza termica In stato stazionario o resa energetica in condizioni
transitorie, costante di tempo, capacità termica, IAM - modificatore dell’angolo d’incidenza,
perdite di carico)
• Test di sovrapressione
• Test di resistenza alle alte temperature
• Test di esposizione (stagnazione a secco)
• Shock termico esterno ed interno
• Prova di pioggia
• Prova di carico meccanico
• Resistenza all’impatto (opzionale)
PROIECTARE
Secvenţele planului:
caracteristici termice (eficienţă termică în stare staţionară sau randament energetic în condiţii
tranzitorii, constantă de timp, capacitate termică, IAM – modificator al unghiului de incidenţă, pierderi
de presiune)
test de suprapresiune
test de rezistenţă la temperaturi ridicate
test de expunere (stagnare în condiţii uscate)
şoc termic extern sau intern
probă de ploaie
probă de sarcină mecanică
rezistenţă la impact (opţional)
Constă în determinarea eficienţei instantanee, în condiţii de stare staţionară, pentru diverse temperaturi.
Eficienţa colectorului este exprimată fie în formă liniară, fie în formă pătrată, aplicând o regresie, conform
mediei pătratice minime, la valorile de randament măsurate.
EN 12975-2: Caracteristici termice
30
SISTEMI SOLARI TERMICI
EN 12975-2: Test di qualificazione - Prova di pioggia
Scopo: evidenziare l’eventuale presenza di infiltrazioni a seguito dell’azione
di una pioggia battente
Dispositivo utilizzato: Box per la simulazione della pioggia
Articolazione del test:
• Esposizione del collettore ad una pioggia battente per una
durata non inferiore alle 4 h, con ricircolo di acqua calda
(T>50°C) all’interno del collettore.
Metodo di valutazione del risultati:
• Ispezione visiva (individuazione di aree con formazione
di condensa)
• Peso del collettore (test superato se variazione Inferiore
a 30 g/m
2
)
EN 12975-2: Test di qualificazione - Resistenza agli shock termici
Scopo: erificare la resistenza del collettore a irrag-
giamento elevato a secco
Articolazione del test:
• Esposizione prolungata (almeno 30 giorni)
agli agenti atmosferici in assenza di fluido
(stagnazione a secco);
• Resistenza agli shock termici
sia Interni che esterni.
EN 12975-2: Test de calificare – Rezistenţă la şocuri termice
SISTEME SOLARE
Scop: stabilirea rezistenţei colectorului la un nivel ridicat
de expunere la lumină solară în condiţii uscate
Aplicarea testului:
expunere prelungită (cel puţin 30 de zile) la agenţii
atmosferici în lipsa lichidului (stagnare în condiţii
uscate);
rezistenţă la şocuri termice interne şi externe
EN 12975-2: Test de calificare – Probă de ploaie
Scop: evidenţierea eventualei prezenţe a infiltraţiilor în urma acţiunii unei ploi dese
Dispozitiv utilizat: cabină pentru simularea ploii
Aplicarea testului:
expunerea colectorului la o ploaie deasă timp de cel
puţin 4 h, cu recirculaţia apei calde (T>50
o
C) în interiorul
colectorului.
Metodă de evaluare a rezultatelor:
inspecţie vizuală (identificarea de zone cu formare de
condens)
greutate colector (test trecut dacă variaţia este mai mică
de 30 g/m
2
)
31
PROGETTAZIONE
Scopo: simulare l’azione di carichi positivi e negativi esercitati dal vento e/o della neve sulla
copertura del collettore e sul sistema di fissaggio.
Dispositivo utilizzato: sistema a ventose, distribuite uniformemente sulla superficie del collettore,
collegate a cilindri azionati ad aria compressa.
EN 12975-2: Test di qualificazione - Carico meccanico
Articolazione del test:
• Pressioni positive sulla copertura del collettore
• Pressioni negative con sollecitazione simultanea
del sistema di fissaggio della copertura e sistema
di ancoraggio del collettore
Campo di pressioni applicate:
• 100 - 1000 Pa con passo 100 Pa
Campo di pressioni applicate:
• 100 - 1000 Pa con passo 100 Pa
EN 12975-2 : Test dì qualificazione - Prova di impatto
Scopo: simulare gli effetti della grandine sulla copertura del collettore
Dispositivo utilizzato: sistema ad impatto verticale
Articolazione del test:
• Serie di 10 Impatti realizzati con una sfera di acciaio da 150 g
a partire da una quota di 40 cm fino a 2 m con passo 20 cm.
PROIECTARE
EN 12975-2: Test de calificare – Sarcină mecanică
Scop: simularea acţiunii de sarcini pozitive şi negative exercitate de vânt şi/sau zăpadă pe
învelişul colectorului şi pe sistemul de fixare.
Dispozitiv utilizat: sistem cu ventuze, distribuite uniform pe suprafaţa colectorului, conectate la
cilindri acţionaţi cu aer comprimat.
Aplicarea testului:
presiuni pozitive asupra învelişului colectorului
presiuni negative cu solicitare simultană a sistemului
de fixare a învelişului şi a sistemului de ancorare a
colectorului
Câmp de presiuni aplicate:
100 – 1000 Pa cu pas 100 Pa
Câmp de presiuni aplicate:
100 – 1000 Pa cu pas 100 Pa
EN 12975-2: Test de calificare – Probă de impact
Scop: simularea efectelor grindinii pe învelişul colectorului
Dispozitiv utilizat: sistem cu impact vertical
Aplicarea testului:
serie de 10 impacturi realizate cu o bilă de oţel de 150 g începând de
la o înălţime de 40 cm, până la 2 m .cu pas 20 cm.
SISTEMI SOLARI TERMICI
- Solar Keymark
Solar Keymark è un marchio europeo sviluppato dal CEN
(CEN/CENELEC, ovvero il comitato Europeo la normaliz-
zazione elettrotecnica) per la certificazione, su base volon-
taria, di qualsiasi prodotto facente parte dei sistemi solari
termici.
Il marchio evidenzia che il prodotto marchiato è conforme
agli standard europei ad esso relativi.
Solar Keymark è la garanzia per ogni consumatore che il
sistema solare sia prodotto in accordo alle norme europee
sia per la qualità che per le informazioni prodotto e che il
prodotto possa usufruire dell’agevolazione finanziaria previ-
sta nei maggiori paesi europei.
I LOGHI DI ICIM E DI SOLAR KEYMARK
Gli aspetti più rilevanti del marchio sono:
- Prove effettuate sul prodotto da certificare sono eseguite in
conformità con le specifiche norme europee
- Le aziende devono fabbricare con un sistema che garan-
tisce qualità
In pratica Solar keymark significa:
- Affidabilità delle prestazioni
- Prestazioni misurate in modo affidabile con procedure va-
lidate
- Conformità ai requisiti generalmente accettati e riconosciuti
(anche per agevolazioni pubbliche sia nazionali che locali)
CERTIFICATION BODY

CERTIF (PT) - collectors and systems (EN12975 and EN12976)
Test labs recognized by CERTIF: INETI

DIN CERTCO (DE) - collectors and systems (EN12975 and EN12976)
8 Test labs recognized by DIN:

ELOT S.A. (GR) - collectors (EN12975)
Test labs recognized by ELOT: NCSR DEMOKRITOS

ICIM (IT) - collectors and systems (EN12975 and EN12976)
Test labs recognized by ICIM: ENEA Trisaia

SP Certification (SE) - collectors (EN12975)
Swedish National Testing and Research Institute Certification
SISTEME SOLARE
- Solar Keymark
Solar Keymark este o marcă europeană dezvoltată de
CEN (CEN/CENELEC, adică Comitetul European de
Normalizare Electrotehnică) pentru certificarea voluntară a
oricărui produs component al unui sistem solar termic.
Acest marcaj arată că produsul respectă standardele
europene în acest sens.
Solar Keymark este garanţia pentru consumator că sistemul
solar este produs conform normelor europene, atât din
punct de vedere al calităţii, cât şi din cel al informaţiilor
despre produs, şi că produsul poate beneficia de facilităţile
financiare prevăzute în majoritatea ţărilor europene.
Aspectele cele mai relevante ale mărcii sunt:
- probele efectuate asupra produsului de certificat
sunt executate în conformitate cu normele europene
specifice
- firmele trebuie să fabrice cu un sistem care garantează
calitatea.
În practică, Solar Keymark înseamnă:
- fiabilitatea caracteristicilor
- caracteristici măsurate în mod sigur, prin proceduri
validate
- conformitate cu cerinţele general acceptate şi
recunoscute (şi aplicarea beneficiilor publice naţionale şi
locale)
MĂRCILE ICIM ŞI SOLAR KEYMARK:
33
PROGETTAZIONE
lcuo 0oldo
Soniloio ll0SI

lcuo 0oldo
Soniloio ll0SI

1.4.2 Accumuli solari
Un accumulo è il componente dell’impianto che permette di
immagazzinare l’energia solare termica, con il minimo pos-
sibile di perdite di energia.
1.4.2.1 Caratteristiche importanti degli accumuli solari
L’accumulo è la parte centrale dell’impianto e deve avere
alcune importanti caratteristiche per poter garantire il cor-
retto funzionamento e la durevolezza del sistema solare
termico.
- Resistenza meccanica che garantisce durata nel tempo
alle pressioni elevate, alla fatica causata
dai colpi d’ariete e alla movimentazione in fase di
trasporto
- Resistenza termica poiché gli accumuli solari
dovranno sostenere picchi di temperature fino
a 120 °C.
- L’accumulo deve essere dotato di “anodo
sacrificale” (di solito in magnesio), oppure
di una protezione catodica (che agisce generando
correnti elettriche protettive). In entrambi i casi
occorre eseguire ogni anno delle verifiche, e se
necessario sostituire dei componenti (ogni 2-5 anni).
- Gli accumuli per uso sanitario di acciaio inossidabile
sono duraturi ma più costosi; gli accumuli smaltati sono
molto diffusi e possono avere una vita utile molto lunga.
Si sconsiglia l’impiego di accumuli in materiali plastici
come accumuli principali o di accumuli in acciaio
semplicemente zincato per via di problemi di resistenza
alla pressione e alle alte temperature, nonché per
questioni di igiene.
- La stratificazione è un processo naturale che porta in
equilibrio termodinamico un volume di acqua non
perturbato.
In un accumulo sanitario la stratificazione porta a far stazio-
nare più in alto volumi di acqua a temperatura maggiore e
più in basso volumi di acqua a temperatura minore.
La stratificazione ha un effetto positivo sia sulla disponibilità
di acqua calda sanitaria sia sullo scambio termico dell’ im-
pianto solare.
In generale la forma dell’accumulo e la presenza di partico-
lari dispositivi interni di stratificazione può velocizzare que-
sto processo.
- L’isolamento termico di un accumulo deve essere
elevato (spesso e con materiale a bassa conducibilità
termica λ (W/mK). Ciò è dimostrato dal fatto che un
accumulo da 300 litri (tipico impianto domestico) non
correttamente isolato può perdere circa 1200 kWh
all’anno; le perdite si verificano soprattutto di notte.
Le principali zone di perdita termica sono quelle
riportate nella figura ovvero le connessioni delle
tubazioni, le coperture metalliche non isolate o un
isolamento termico non adeguato.
Perdite annue: 1.156 kWh
0.6 W/K (x2) 36 W
0.3 W/K (x6) 54 W
1.4 W/K 42 W
Totale: 132 W

300
° °
PROIECTARE
1.4.2 Rezervoare de acumulare solare
Rezervorul de acumulare este componenta instalaţiei
care permite înmagazinarea energiei solare termice,
minimalizând posibilele pierderi de energie.
1.4.2.1 Caracteristici importante ale rezervoarelor de
acumulare solare
Rezervorul de acumulare este partea centrală a instalaţiei
şi necesită câteva caracteristici importante pentru a
asigura funcţionarea corectă şi durabilitatea sistemului
solar termic.
- Rezistenţă mecanică, care garantează durabilitatea
la presiuni înalte, la loviturile berbecului hidraulic şi la
manipularea în timpul fazei de transport
- Rezistenţă termică, deoarece rezervoarele de acumulare
solare trebuie să suporte vârfuri de temperatură de până
la 120
o
C
- Rezervorul de acumulare trebuie să fie prevăzut cu „anod
de sacrificiu” (de obicei din magneziu) sau cu o protecţie
catodică (care acţionează generând curenţi electrici
protectori). În ambele cazuri trebuie efectuate verificări
în fiecare an, iar, dacă este necesar, componentele
trebuie înlocuite (la fiecare 2-5 ani).
- Rezervoarele de acumulare pentru uz sanitar din oţel
inoxidabil au o durată de utilizare mai lungă dar sunt
mai scumpe; rezervoarele de acumulare emailate sunt
foarte răspândite şi pot avea o viaţă utilă foarte lungă.
Nu se recomandă utilizarea rezervoarelor de acumulare
din materiale plastice ca rezervoare principale sau a
rezervoarelor din oţel zincat, din cauza problemelor de
rezistenţă la presiune şi la temperaturi înalte, precum şi
din cauza aspectelor igienice.
- Stratificarea este un proces natural care aduce în
echilibru termodinamic un volum de apă neperturbat.
Într-un rezervor de acumulare sanitar, stratificarea provoacă
staţionarea la înălţime mai mare a volumelor de apă cu
temperatură mai mare şi coborârea apei cu temperatură
mai redusă.
Stratificarea are un efect pozitiv, atât asupra disponibilităţii
de apă caldă, cât şi asupra schimbului termic al instalaţiei
solare.
În general, forma rezervorului de acumulare şi prezenţa
unor dispozitive speciale interne de stratificare poate
accelera acest proces.
Apă caldă
menajeră (ACM)
Apă caldă
menajeră (ACM)
- Izolaţia termică a unui rezervor de acumulare trebuie să
fie optimă (groasă şi cu material cu joasă conductivitate
termică λ (W/mK). Acest lucru este demonstrat de faptul
că un rezervor de 300 litri (instalaţie casnică tipică)
incorect izolat poate pierde circa 1.200 kWh pe an;
pierderile se constată în special noaptea. Principalele
zone de pierdere termică sunt cele indicate în imagine,
adică racordurile la tuburi, acoperirile metalice neizolate
sau cu izolaţie termică inadecvată.
Exemplu
Total:
Pierderi anuale
34
SISTEMI SOLARI TERMICI
Normalmente fino a 300-500 litri l’isolamento è realizzato in
poliuretano espanso ma per volumi superiori è preferibile
utilizzare l’isolante in materiale morbido rimuovibile anche
per ragioni di maggiore accessibilità ai locali tecnici in fase
di montaggio
- Molto importanti sono le predisposizioni dell’accumulo
che lo rendono più flessibile alle diverse applicazioni
impiantistiche:
- connessione per il ricircolo
- pozzetti a diverse altezze per il controllo delle
temperature
interne e la gestione impianto
- possibilità di installare un integrazione con resistenza
elettrica
- flange di ispezione e pulizia interna di grande
dimensione

=> È opportuno che sull’accumulo sia applicata in posizione
visibile una targhetta d’identificazione con caratteri indelebi-
li, sulla quale siano riportati una serie di dati
- nome e ragione sociale del produttore
- contrassegno e data di registrazione
- numero di fabbricazione
- volume netto di immagazzinamento in litri
- pressione massima di esercizio.
1.4.2.2 Tipologie di accumuli
Gli accumuli si possono classificare in base a diversi criteri:
- Applicazione
- Posizionamento: verticale o orizzontale
- Scambiatore di calore: Interno o esterno (nel primo caso,
a serpentino o a camicia)
- Dispositivo di stratificazione: Con o senza
- Materiale e trattamento della caldaia: Acciao inox, acciaio
vetrificato, rame o altro.
1.4.2.2.1 Applicazione e Posizionamento
- Per applicazioni standard di produzione di acqua calda
sanitaria possiamo avere i seguenti tipi
SISTEME SOLARE
În mod normal, pentru rezervoarele cu volum între 300-
500 litri, izolaţia este realizată din poliuretan expandat,
însă, pentru volume mai mari, este preferabilă utilizarea
de izolant din material moale care poate fi îndepărtat,
pentru o mai mare accesibilitate la părţile tehnice în faza
de montare.
Foarte importante sunt echipamentele rezervorului, care îl
fac mai flexibil pentru conectarea la diversele aplicaţii:
- racord pentru recirculaţie
- puţuri la diverse înălţimi pentru controlul temperaturilor
interne şi gestionarea instalaţiei
- posibilitatea de a instala o integrare cu rezistenţă
electrică
- flanşă de inspecţie şi curăţare internă cu dimensiuni
ridicate
=> Este necesar ca pe rezervor să fie aplicată, în poziţie
vizibilă, o plăcuţă de identificare cu caractere perfect lizibile,
care să conţină următoarele date
- denumirea producătorului
- marca şi data înregistrării
- numărul de fabricaţie
- volumul net de înmagazinare în litri
- presiunea maximă de lucru
1.4.2.2 Tipuri de rezervoare
Rezervoarele de acumulare se pot clasifica după diverse
criterii:
- aplicaţie
- poziţionare: verticală sau orizontală
- schimbător de căldură: intern sau extern (în primul caz,
cu serpentină sau cu acoperire)
- dispozitiv de stratificare: cu sau fără
- material şi tratament al cazanului: oţel inox, oţel vitrificat,
cupru sau altele.
1.4.2.2.1 Aplicare şi poziţionare
- Pentru aplicaţii standard de producere de apă caldă
menajeră, există următoarele tipuri
Simplu
Cu serpentină internă
Cu serpentină
dublă auxiliară
Cu acoperire
35
PROGETTAZIONE
1.4.2.2.2 Scambiatore di calore
Lo scambiatore di calore è dispositivo che permette il tra-
sferimento dell’energia termica dal circuito primario a quello
secondario o di consumo.
In generale, negli scambiatori di calore integrati nell’accu-
mulo le perdite di carico sono ridotte rispetto agli scambiato-
ri esterni (piastre o fascio tubero).
- Scambiatore a camicia (o a intercapedine)
Questi scambiatori sono caratterizzati da bassissime perdi-
te di carico e dalla possibilità di lavorare con accumulo sia
in orizzontale che in verticale.
Nel caso degli scambiatori a camicia occorre considerare
bene i limiti di pressione massima dell’intercapedine ed è
consigliabile riempire per primo il circuito secondario per
proteggere l’intercapedine dal collasso di compressione.

- Scambiatore a serpentino
Disponibili solamente fino a determinati valori (fino a circa
3,5 m
2
di superficie di scambio, ovvero 10 m
2
di collettore).
Per impianti più grandi si usano scambiatori esterni.
A parità di superficie di scambio sono leggermente più ef-
ficienti e resistenti alla pressione di quelli a intercapedine,
ma producono più perdita di carico; in ogni caso si tratta di
differenze minime.
- Gli scambiatori a serpentina verticale hanno il vantag-
gio di essere estraibili attraverso la flangia e quindi si
possono pulire agevolmente; per contro hanno in gene-
rale superfici di scambio minori e in generale inadatte
allo scambio termico con l’impianto solare
- Gli scambiatori a serpentina orizzontale hanno grandi
superfici ma non sono smontabili né sostituibili in caso
di guasto.
- Per applicazioni particolari per produzione contemporanea
di acqua calda sanitaria e riscaldamento degli ambienti do-
mestici esistono forme speciali come: Kombi con accumulo
sanitario Kombi con produzione istantanea di acqua sani-
taria.
PROIECTARE
- Pentru aplicaţii speciale, utilizate pentru producerea
simultană de apă caldă menajeră şi încălzirea locuinţelor,
există forme speciale precum: Kombi cu rezervor sanitar,
Kombi cu producere instantanee de apă menajeră
1.4.2.2.2 Schimbător de căldură
Schimbătorul de căldură este dispozitivul care permite
transferul energiei termice din circuitul primar în cel
secundar sau de consum.
În general, la schimbătoarele de căldură integrate în
rezervor, pierderile de presiune sunt mai reduse decât cele
ale schimbătoarelor externe (cu plăci sau tuburi).
- schimbător cu acoperire (sau cameră de aer)
Aceste schimbătoare sunt caracterizate prin pierderi de
sarcină foarte mici şi prin posibilitatea de a lucra atât cu
rezervor orizontal, cât şi cu rezevor vertical .
În cazul schimbătoarelor cu acoperire, trebuie avute în
vedere limitele de presiune maximă ale camerei de aer şi
se recomandă umplerea mai întîi a circuitului secundar,
pentru a proteja camera de aer de colaps prin compresie.
- Schimbător cu serpentină
Disponibile numai pentru anumite valori (până la circa 3,5
m
2
de suprafaţă de schimb, sau 10 m
2
de colector).
Pentru instalaţii mai mari se utilizează schimbătoare
externe.
Pentru aceeaşi suprafaţă de schimb sunt mai eficiente şi
rezistente la presiune decât cele cu acoperire, însă pierderea
de presiune este mai mare; în orice caz. diferenţele sunt
minime.
- Schimbătoarele cu serpentină verticală au avantajul
de a putea fi extrase prin flanşă şi deci se pot curăţa
uşor; în schimb, au în general suprafeţe de schimb mai
mici şi sunt inadecvate schimbului termic cu instalaţia
solară
- Schimbătoarele cu serpentină orizontală au suprafeţe
mari, însă nu sunt demontabile şi nici nu pot fi înlocuite
în caz de defectare.
36
SISTEMI SOLARI TERMICI
1.4.2.2.3 Dispositivo di stratificazione
Gli accumuli dotati di dispositivo di stratificazione riescono
a distribuire rapidamente l’acqua calda ad altezze via via
maggiori in base alla temperatura evitando cosi i mescola-
menti; questo consente di avere più rapidamente acqua cal-
da da usare nel punto di pescaggio; inoltre questo sistema
favorisce temperature medie più basse nella parte inferiore
dell’accumulatore con un vantaggio per la resa dell’impianto
solare (temperature di ritorno al collettore più basse).
Esistono diversI tipi di dispositivi a stratificazione ma il prin-
cipio alla base è sempre lo stesso.
Man mano che l’acqua sanitaria viene riscaldata dal ser-
pentino in basso (solare o caldaia) questa sale rapidamente
attraverso il dispositivo finchè non raggiunge un’altezza alla
quale trova acqua alla sua stessa temperatura; solo in que-
sto punto l’acqua calda prodotta ha la pressione sufficiente
per fuoriuscire dal dispositivo di stratificazione.
Lo svantaggio principale dei bollitori con sistema a stratifi-
cazione è nella minore potenza scambiabile che influisce
sul tempo di messa in temperatura dell’accumulo, nella limi-
tazione delle portate d’acqua sanitaria, nei costi maggiori e
nella maggiore complessità costruttiva.
Tutto ciò è dovuto al fatto che per permettere la stratifica-
zione la velocità dell’acqua, sia per moti convettivi prodotti
dal serpentino, sia per moti dinamici prodotti dall’ingresso
dell’acqua di rete, deve essere limitata.
1.4.3 Centralina di comando solare e sensori impianto
La centralina solare è il cuore dell’impianto a circolazione
forzata e lo gestisce integrandolo con il sistema di riscalda-
mento convenzionale (caldaia o similare)
1.4.3.1 Funzionamento della centralina
La funzione principale della centralina è l’attivazione e la
disattivazione della circolazione del fluido termovettore al
momento giusto.

SISTEME SOLARE
1.4.2.2.3 Dispozitiv de stratificare
Rezervoarele prevăzute cu dispozitiv de stratificare distribuie
rapid apa caldă la înălţimi din ce în ce mai mari, în funcţie
de temperatură, evitând astfel amestecurile; astfel, putem
avea mai repede apă caldă de utilizat în punctul de imersare;
de asemenea, acest sistem favorizează temperaturi medii
mai joase în partea inferioară a rezervorului, avantajând
randamentul instalaţiei solare (temperaturi de retur mai
joase la colector).
Există diverse tipuri de dispozitive de stratificare dar
principiul de bază este întotdeauna acelaşi.
Pe măsură ce apa menajeră este încălzită de serpentină
în partea de jos (de lumina solară sau de cazan), aceasta
urcă rapid prin dispozitiv până ce ajunge la o înălţime la
care întâlneşte apă cu aceeaşi temperatură cu a sa; numai
în acest punct apa caldă produsă are presiunea suficientă
pentru a ieşi din dispozitivul de stratificare.
Dezavantajul principal al boilerelor cu sistem de stratificare
constă în mai mica putere de schimb, care influenţează
timpul necesar rezervorului pentru a atinge temperatura de
lucru, în limitarea debitelor de apă menajeră, în costurile
mai mari şi într-o mai mare complexitate de construcţie.
Toate acestea din cauza faptului că, pentru a permite
stratificarea, viteza apei, fie pentru mişcări convective
produse de serpentină, fie pentru mişcări dinamice produse
de intrarea apei de reţea, trebuie să fie limitată.
1.4.3 Unitatea de comandă a sistemului solar şi senzorii
instalaţiei
Unitatea de comandă a sistemului solar este inima instalaţiei
cu circulaţie forţată, pe care o gestionează împreună cu
sistemul de încălzire convenţională (cazan sau instalaţii
similare).
1.4.3.1 Funcţionarea unităţii de comandă a sistemului
solar
Funcţia principală a centralei este activarea şi dezactivarea
circulaţiei agentului termic solar la momentul adecvat.
Sondă temperatură colector
Sondă temperatură rezervor
37
PROGETTAZIONE
A circuito fermo la temperatura al collettore sale per via del-
l’irraggiamento. Raggiunto un certo delta di temperatura con
il bollitore (ad esempio 10 °C) la pompa viene attivata e il
calore portato nel bollitore.
La temperatura del bollitore e del collettore salgono e con-
vergono fino al delta di temperatura di spegnimento (ad
esempio 4 °C) in cui la centralina disattiva il gruppo di cir-
colazione.
Il processo può ripetersi più volte in una giornata
Altre funzioni importanti della centralina sono
- Sicurezza:
La centralina evita che si raggiungano sovratemperature nel
bollitore (T<90°C) bloccando in ogni caso la circolazione al
loro raggiungimento e impedendo cosi che altro calore arrivi
al bollitore stesso
- Gestione dell’impianto:
La centralina è in grado di far accendere la caldaia e/o di at-
tivavare la valvola deviatrice motorizzata che smista l’ener-
gia proveniente dalla caldaia sull’impianto
- Attivazione di ricircoli in impianti a più bollitori
- Recooling del collettore (raffreddamento del collettore):
A volte il bollitore se non usato (famiglia in vacanza) può
arrivare alla temperatura massima di sicurezza; la funzione
di recooling permette, attivando la pompa di circolazione, di
raffreddare il bollitore utilizzando i pannelli solari come ele-
menti di scambio termico quando questi sono più freddi del
bollitore (ad esempio di notte)
- Collector kick (“calcio” al collettore):
In alcuni tipi di pannello l’informazione che il collettore è cal-
do a sufficienza non arriva velocemente alla sonda.
Il collector kick serve ad attivare un colpo di pompa di pochi
secondi ripetuti ad intervalli regolari di tempo per far si che
la sonda del collettore rilevi rapidamente la temperatura.
Particolarmente importante in collettori tipo tubi a vuoto o in
grandi campi collettori.
1.4.3.2 Sensori di temperatura
Negli impianti solari termici a circolazione forzata è neces-
sario conoscere le temperature del fluido. A questo scopo
vengono impiegati appositi sensori.
Esistono diversi tipi di sensore: a resistenza, di platino (Pt
100, Pt 1000) o semiconduttore NTC o PTC.
1.4.4 Gruppo di circolazione
Il gruppo di circolazione, oltre a permettere al fluido termo-
vettore di scorrere nell’impianto a circolazione forzata, ha
anche una serie di altre funzioni molto importanti per la cor-
retta messa in funzione e il corretto controllo del sistema.
Per il tipico impianto domestico l’assorbimento elettrico del
circolatore va dai 40 ai 100 W.
I materiali della pompa del circuito primario devono essere
compatibili con il fluido termovettore impiegato.
Generalmente si impiegano pompe progettate per impian-
ti di riscaldamento, che di conseguenza procurano portate
superiori al necessario, soprattutto per quanto riguarda i pic-
coli impianti.
PROIECTARE
T
e
m
p
e
r
a
t
u
r
i
Ora
T
e
m
p
e
ra
tu
ra
c
o
le
c
to
ru
lu
i
T
e
m
p
e
ra
tu
ra
re
z
e
rv
o
ru
lu
i
Diferenţă de oprire
Diferenţă de
acţionare
Pompă acţionată Pompă oprită
Senzor termic
Teacă de imersie
Cu circuitul oprit temperatura colectorului creşte în urma
expunerii la lumina solară. La atingerea unei anumite
diferenţe de temperatură faţă de boiler (de ex. 10
o
C),
pompa este activată şi căldura transferată în boiler.
Temperatura boilerului şi cea a colectorului urcă şi converg
în final în diferenţa de temperatură de oprire (de ex. 4
o
C), la
atingerea căreia unitatea de comandă dezactivează grupul
de circulaţie.
Procesul se poate repeta de mai multe ori într-o zi.
Alte funcţii importante ale unităţii de comandă sunt:
- siguranţa:
Unitatea de comandă împiedică supraîncălzirea boilerului
(T<90
o
C), blocând întotdeauna circulaţia la atingerea acestei
temperaturi şi împiedicând astfel încălzirea suplimentară a
boilerului.
- gestionarea instalaţiei:
Unitatea de comandă poate aprinde cazanul şi/sau activa
supapa de derivaţie motorizată care distribuie energia
provenind de la cazan în instalaţie.
- activarea recirculării în instalaţii cu mai multe boilere
- Răcirea suplimentară a colectorului (răcirea colectorului):
Uneori, dacă boilerul nu este folosit (când familia este în
vacanţă), acesta poate atinge temperatura maximă de
siguranţă; funcţia de răcire suplimentară permite răcirea
boilerului prin activarea pompei de circulaţie, utilizând
panourile solare ca elemente de schimb termic când acestea
sunt mai reci decât boilerul (de ex. în timpul nopţii).
- Funcţia „kick” a colectorului (funcţia „lovitură” a
colectorului):
În cazul unor anumite tipuri de panou, informaţia privind
atingerea nivelului de încălzire suficientă a colectorului nu
ajunge cu rapiditate la sondă.
Funcţia „kick” activează pompa timp de câteva secunde,
printr-un impuls repetat la intervale regulate de timp, pentru
ca sonda colectorului să determine mai rapid temperatura.
Această funcţie este extrem de importantă pentru
colectoarele cu tuburi vidate sau pentru câmpuri colectoare
mari.
1.4.3.2 Senzorii de temperatură
La instalaţiile solare termice cu circulaţie forţată este
necesară cunoaşterea temperaturii lichidului. În acest scop,
trebuie utilizaţi senzori adecvaţi.
Există diverse tipuri de senzor: cu rezistenţă, de platină (Pt
100, Pt 1000) sau cu semiconductori NTC sau PTC.
1.4.4 Grup de circulaţie
Grupul de circulaţie, pe lângă faptul că permite agentului
termic solar să curgă în instalaţii cu circulaţie forţată,
îndeplineşte şi o serie de alte funcţii foarte importante pentru
punerea în funcţiune şi controlul corect al sistemului.
Pentru instalaţia casnică tipică, absorbţia electrică a unităţii
de circulare variază între 40 şi 100 W.
Materialele din care este fabricată pompa circuitului primar
trebuie să fi e compatibile cu agentul termic solar utilizat.
În general, se folosesc pompe proiectate pentru instalaţii
de încălzire, care produc debite mai mari decât necesarul,
mai ales pentru instalaţiile mici.
38
SISTEMI SOLARI TERMICI
Tra le funzioni più importanti del gruppo di circolazione tro-
viamo:
- Possibilità di leggere e regolare il valore della portata (da
15 l/h per m
2
in regime Low flow e 50 l/h per m
2
in regime
normale)
- Possibilità di collegare vaso di espansione e gruppo di si-
curezza
- Possibilità di leggere le temperatura di mandata e ritorno
dal campo collettore
SISTEME SOLARE
Printre funcţiile cele mai importante ale grupului de circulaţie
găsim:
- posibilitatea de a citi şi regla valoarea debitului (de 15 l/h
pe m
2
în regim Low flow şi 50 l/h pe m
2
în regim normal)
- posibilitatea de a conecta un vas de expansiune şi un
grup de siguranţă
- posibilitatea de a citi temperatura de tur şi retur de la
câmpul colector
De la colector Către colector
Retur (rece)
1 Supapă de închidere
2 Supapă de umplere
3 Pompă
4 Supapă anti-reflux
5 Termometru
6 Manometru
7 Supapă de siguranţă
8 Contor volumetric
9 Vas de expansiune
Retur (cald)
10 Supapă de închidere
11 Termometru
Către rezervor
sau schimbător
Retur de la rezervor
sau de la schimbător
39
PROGETTAZIONE
1.4.4.1 Tipologie di gruppi di circolazione
In base alla tipologia di circolatore distinguiamo:
- Gruppi di circolazione a punto fisso
- Gruppi di circolazione modulanti
I primi lavorano sempre allo stesso numero di giri (quindi
stesso assorbimento e stessa portata) mentre i secondi
possono variare i giri della pompa (quindi assorbimenti e
portate variabili)
La variazione della portata avviene gradualmente per man-
tenere un ∆T impostato tra collettore e accumulo.
Se, a causa della diminuzione della radiazione solare, la
differenza di temperatura scende sotto il valore impostato,
la regolazione solare riduce il numero di giri della pompa.
Si riduce quindi anche la portata nel circuito dei collettori,
così da mantenere la differenza di temperatura ad un livello
utilizzabile.
Questo sistema ha il vantaggio di riuscire a spillare più
energia dal Sole in condizioni di scarso irraggiamento (tipi-
camente in inverno o a latitudini con minore insolazione) e
di ridurre le spese elettriche per il circolatore. Per contro ha
costi maggiori (sia nel circolatore che nel sistema di control-
lo) che non sempre sono giustificati dal risparmio ottenibile
soprattutto alle latitudini con elevata insolazione media an-
nua.
NOTA:
L’energia elettrica assorbita dal circolatore ha un costo da considerare nel-
l’ammortamento dell’impianto solare.
In Italia un tipico impianto solare domestico (2-6 collettori) funziona con un
circolatore a punto fisso da 40 Watt.
In una giornata d’estate il circolatore resta acceso 6-8 ore mentre d’inverno
circa 2-4 ore per un totale di circa 1200-1700 ore l’anno
Il circolatore assorbirà dai 50 ai 70 kWh/anno
Il costo annuo dell’energia elettrica (considerando la tariffa tipica di 0,26
€/kWh) risulta cosi dai 13 ai 18 €.

PROIECTARE
1.4.4.1 Tipuri de grupuri de circulaţie
În funcţie de tipul de unitate de circulare distingem:
- grupuri de circulaţie cu punct fix
- grupuri de circulaţie modulante
Primele funcţionează întotdeauna la aceeaşi turaţie (deci
cu acelaşi nivel de absorbţie şi acelaşi debit), pe când
turaţia pompei celui de-al doilea tip de grup de circulaţie
poate varia (ceea ce presupune niveluri de absorbţie şi
debite variabile).
Variaţia debitului se realizează treptat, pentru a menţine un
ΔT programat între colector şi rezervor.
În cazul în care, din cauza diminuării expunerii la lumina
solară, diferenţa de temperatură scade sub valoarea
programată, reglarea solară reduce turaţia pompei. Astfel
este redus şi debitul în circuitul colectoarelor, pentru a
menţine diferenţa de temperatură la un nivel operaţional.
Acest sistem are avantajul de a capta mai multă energie
solară în condiţii de expunere redusă la lumină solară
(obişnuită în timpul iernii sau la latitudini cu expunere
redusă) şi de a reduce cheltuielile electrice pentru unitatea
de circulare. Dezavantajele sunt costurile mai mari (atât
pentru unitatea de circulare, cât şi pentru sistemul de
control), care nu întotdeauna sunt justificate de nivelul
de economie energetică care poate fi obţinut, mai ales
la latitudini cu expunere medie anuală la lumină solară
ridicată.
OBSERVAŢIE:
Energia electrică absorbită de unitatea de circulare are un
cost care trebuie avut în vedere la amortizarea instalaţiei
solare.
În Italia, majoritatea instalaţiilor solare casnice obişnuite
(cu 2-6 colectoare) utilizează unităţi de circulare cu punct
fix de 40 Watt.
Într-o zi de vară obişnuită, unitatea de circulare rămâne în
funcţiune 6-8 ore, în timp ce iarna funcţionează aproximativ
2-4 ore, în cazul unei perioade de funcţionare totale de
aproximativ 1.200-1.700 ore pe an.
Unitatea de circulare va consuma între 50 şi 70 kWh/an.
Costul anual al energiei electrice (ţinând cont de tariful tipic
de 0,26 euro/kWh) este de aproximativ 13-18 euro.
T
e
m
p
e
r
a
t
u
r
i
T
e
m
p
e
ra
tu
ra
c
o
le
c
to
ru
lu
i
T
e
m
p
e
ra
tu
ra
re
z
e
rv
o
ru
lu
i
Diferenţă de acţionare
Pompă acţionată
40
SISTEMI SOLARI TERMICI
1.4.5 Altri accessori solari
In un impianto solare ci sono tanti altri componenti “minori”
nel senso del contenuto tecnologico ma sicuramente indi-
spensabili per il funzionamento corretto di tutto il sistema.
1.4.5.1 Vaso d’espansione
Compensa le espansioni termiche del fluido termovettore.
Inoltre quando i pannelli sono in stagnazione la miscela an-
cora liquida viene spinta verso il basso dal vapore che si
forma; il vaso di espansione deve accogliere questo volume
oltre a compensare le normali dilatazioni termiche.
E’ importante che il volume del vaso d’espansione sia ben
scelto in base all’impianto, che il vaso abbia una buona re-
sistenza a pressione (fino a 6-8 bar) e che la membrana in
gomma all’interno possa resistere sia alle elevate tempera-
ture che all’attacco chimico del glicole.
1.4.5.2 Miscelatore termostatico
In alcuni periodi dell’anno l’energia solare può portare l’ac-
qua sanitaria nel bollitore a temperature anche di 90°.
Il compito del miscelatore termostatico di abbattere tali tem-
perature miscelando con l’acqua fredda di rete durante il
prelievo.
E’ importante la rapidità di risposta alle variazioni di tem-
peratura (pochi secondi) ed è importante che abbia un di-
spositivo anti-scottatura che sezioni in automatico il flusso
d’acqua calda proveniente dal bollitore qualora la portata
dell’ acqua fredda di rete sia interrotta a monte (rendendo
impossibile cosi la miscelazione).
1.4.5.3 Valvola deviatrice motorizzata
Comandata da una centralina o da un termostato, devia
l’acqua del circuito sanitario (oppure del circuito di riscal-
damento) per permettere alla caldaia di fare integrazione
al solare
E’ importante che abbia tempi di commutazione rapidi e
che le meccaniche interne resistano bene alle temperature
elevate e al glicole (se impiegata nel circuito primario del
solare).
Se usata sull’acqua sanitaria deve ovviamente avere deter-
minati requsiti di igienicità.
70 °C 8 °C
UTENZA 39 °C
1.4.5 Alte accesorii solare
La o instalaţie solară există multe alte componente
„neimportante” din punct de vedere al conţinutului
tehnologic, care sunt însă indispensabile funcţionării
corecte a întregului sistem.
1.4.5.1 Vasul de expansiune
Acesta compensează expansiunile termice ale agentului
termic solar.
De asemenea, când panourile nu sunt funcţionale,
amestecul aflat încă în stare lichidă este împins în jos de
aburul care se formează; vasul de expansiune trebuie să
primească acest volum şi să compenseze dilatările termice
normale.
Este important ca volumul vasului de expansiune să fie
ales corect pentru instalaţie, pentru ca vasul să aibă o bună
rezistenţă la presiune (până la 6-8 bari) şi ca membrana din
cauciuc din interior să poată rezista la temperaturi ridicate
şi la efectul chimic al glicolului.
Stare de livrare Sistem solar umplut fără
acţiune termică
Presiune maximă la
temperatura maximă a
agentului termic solar
CONSUMATOR 39
o
C
1.4.5.2 Mixer termostatic
În unele perioade ale anului, energia solară poate creşte
temperatura apei menajere din boiler până la 90
o
C.
Sarcina mixerului termostatic este de a reduce aceste
temperaturi, amestecând apa menajeră cu apă rece din
reţea în timpul alimentării.
Este importantă rapiditatea răspunsului oferit în cazul
variaţiilor de temperatură (cîteva secunde) şi este important
ca mixerul să fie prevăzut un dispozitiv anti-opărire care
să separe în mod automat fluxul de apă caldă de la boiler
atunci când debitul apei reci din reţea este întrerupt în
amonte (făcând astfel imposibilă amestecarea).
1.4.5.3 Supapă de derivaţie motorizată
Comandată de o unitate de comandă sau de un termostat,
această supapă deviază apa din circuitul sanitar (sau din
circuitul de încălzire), pentru a permite cazanului integrarea
în sistemul solar termic.
Este important ca aceasta să aibă timpi de comutare rapizi
şi ca mecanismele interne să reziste bine la temperaturi
înalte şi la glicol (dacă este utilizat în circuitul primar al
sistemului solar termic).
Dacă este folosită pentru obţinerea apei menajere, aceasta
trebuie să îndeplinească anumite cerinţe privind igiena.
SISTEME SOLARE
41
PROGETTAZIONE
1.4.5.4 Glicole
Miscelato all’acqua del circuito solare (tra 15 e 60%) ne im-
pedisce il congelamento in inverno e ne aumenta il punto
di vaporizzazione in estate per alte temperature di lavoro
favorendo il buon funzionamento estivo. E’ importante che
abbia una buona resistenza agli stress termici e che non sia
tossico.
PROIECTARE
1.4.5.4 Glicol
Amestecat cu apa din circuitul solar (în proporţie de 15-
60%), glicolul împiedică îngheţarea acesteia în timpul
iernii şi îi ridică punctul de evaporare vara la temperaturi
de lucru înalte, asigurând buna funcţionare în timpul verii.
Este important să aibă o bună rezistenţă la stresul termic
şi să nu fie toxic.
T
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a

d
e



e
r
b
e
r
e

º
C
T
e
m
p
e
r
a
t
u
r
ă

º
C
Lichid
A
m
e
s
t
e
c
Solid
Glicol %
42
SISTEMI SOLARI TE
1.4.5.5 Scambiatori di calore esterni
In impianti con oltre 20 m
2
di superficie, generalmente si im-
piegano scambiatori di calore esterni dato che il serpentino
all’interno dell’accumulo può avere una superficie inadatta
allo scambio termico.
Esistono due tipi di scambiatore:
- Scambiatore a fascio tubiero
Il vantaggio principale è dato dalle perdite di carico, che sono
contenute; lo svantaggio invece è dovuto alla bassa poten-
za specifica di trasmissione. Molto utilizzati i fasci tubieri di
rame per aumentare la potenza di scambio. Generalmente
vengono impiegati nelle piscine.

- Scambiatori a piastre
I vantaggi principali sono l’elevata potenza specifica di tra-
smissione, le dimensioni ridotte e il prezzo. Gli svantaggi
sono le perdite di carico, il rischio di contaminazione e la
conseguente riduzione dell’efficienza. Negli impianti per la
produzione di acqua calda sanitaria, il materiale più impie-
gato è l’acciaio inossidabile.
Nel caso del riscaldamento delle piscine, occorre verificare
che la concentrazione di cloro sia entro i limiti di tolleranza
del materiale dello scambiatore; in caso contrario utilizzare
scambiatori realizzati con leghe di rame e titanio.
1.4.5.6 Degasatore impianto e sfiato
Nell’impianto solare la formazione di bolle d’aria o di vapore
può pregiudicare il corretto funzionamento dello stesso cau-
sando rumorosità, cavitazione della pompa (se presente) e
una riduzione dello scambio termico
- Degasatore
È un dispositivo che consente la fuoriuscita dell’aria even-
tualmente accumulatasi nei circuiti. Può essere manuale o
automatico.
Deve resistere alla temperatura massima del fluido, pertan-
to il galleggiante non deve essere fatto con materiali plastici,
ma in acciaio inossidabile. Gli sfiati devono anche essere
resistenti agli agenti atmosferici.
Il degasatore deve avere una camera di calma in cui la ve-
locità del fluido si riduce permettendo la cattura delle bolle
d’aria nella parte alta, una valvola manuale a vite e valvola
automatica normalmente intercettata con una valvola per
vapore (sfiato o Jolly)
alvola
automatica
Valvola
manuale
Camera di calma
(boccetta di disaerazione)
- Sfiato
Sono costituiti dai seguenti materiali:
- Corpo e tappo di ghisa o di ottone
- Meccanismo di acciaio inossidabile
- Galleggiatore e base in acciaio inossidabile
- Otturatore di gomma sintetica
SISTEME SOLARE
1.4.5.5 Schimbătoare de căldură externe
La instalaţiile cu suprafaţă de peste 20 m
2
, se folosesc
în general schimbătoare de căldură externe, deoarece
serpentina din interiorul rezervorului poate avea o suprafaţă
inadecvată schimbului termic.
Există două tipuri de schimbător:
- schimbător cu fascicul de tuburi
Avantajul principal este limitarea pierderilor de presiune;
dezavantajul este puterea specifică de transmisie redusă.
Fasciculele de tuburi din cupru pentru creşterea puterii de
schimb sunt foarte utilizate. În general, sunt folosite pentru
încălzirea piscinelor.
- Schimbătoare cu plăci
Avantajele principale sunt puterea specifică de transmisie
ridicată, dimensiunile reduse şi preţul. Dezavantajele sunt
pierderile de presiune, existenţa riscului de contaminare
şi, în consecinţă, reducerea eficienţei. La instalaţiile pentru
producerea de apă caldă menajeră, materialul cel mai
folosit este oţelul inoxidabil.
În cazul încălzirii piscinelor, trebuie să asiguraţi o
concentraţie de clor în cadrul limitelor de toleranţă
ale materialului schimbătorului; în caz contrar, utilizaţi
schimbătoare realizate din aliaje de cupru şi titan.
1.4.5.6 Degazor instalaţie şi supapă de evacuare
Formarea bulelor de aer sau de vapori poate afecta
funcţionarea corectă a instalaţiei solare, provocând
zgomot, cavitaţia pompei (dacă este prezentă) şi reducerea
schimbului termic.
- Degazorul
Este un dispozitiv care permite evacuarea aerului care se
poate acumula în circuite. Degazorul poate fi manual sau
automat.
Acesta trebuie să reziste la temperatura maximă a lichidului,
de aceea plutitorul nu trebuie fabricat din materiale plastice,
ci din oţel inoxidabil. Supapele de evacuare trebuie să fie
rezistente la agenţii atmosferici.
Degazorul trebuie să fie prevăzut cu o cameră de încetinire
în care viteza lichidului este redusă, permiţând captarea
bulelor de aer în partea superioară, cu o supapă manuală
cu şurub şi cu o supapă automată, combinată în mod
normal cu o supapă de evacuare a aburului (supapă de
evacuare sau Jolly).
Supapă
manuală
Supapă
automată
Cameră de încetinire
(recipient de dezaerare)
- Supapă de evacuare
Este fabricată din următoarele materiale:
- corp şi capac de fontă sau de alamă
- mecanism din oţel inoxidabil
- plutitor şi bază din oţel inoxidabil
- obturator din cauciuc sintetic
43
PROGETTAZIONE
3.1 Premessa
Di seguito illustreremo alcune procedure e metodi per il
dimensionamento dell’impianto solare termico che hanno
una valenza del tutto generale.
Sarebbe assurdo pensare di poter esaurire in questo testo
tematiche cosi vaste e complesse in questa sezione.
Questa guida al dimensionamento solare, al pari dei tanti
software che si trovano sul mercato, può essere uno
strumento utile se, e soltanto se, è affiancata all’intuizione,
al buon senso e all’esperienza del progettista termotecnico.
. PROIECTAREA INSTALAŢIILOR SOLARE
.1 Introducere
Vom prezenta în continuare câteva dintre procedurile şi
metodele de dimensionare a instalaţiei solare termice,
dimensiunile având un caracter absolut general.
Ar fi absurd să credem că am putea epuiza în secţiunea de
faţă tematici atât de vaste şi complexe.
Ghidul de faţă referitor la dimensiunile instalaţiilor solare,
ca de altfel toate programele software comercializate, pot
fi considerate instrumente utile, dacă şi numai dacă, sunt
îmbinate cu intuiţia, bunul simţ şi experienţa proiectantului.
PROIECTARE
44
SISTEMI SOLARI TERMICI
3.2 Dimensionamento termico dell’impianto solare
In questa sezione si prenderanno in considerazione tre
tipiche applicazioni solari:
- Acqua calda sanitaria
- Riscaldamento degli ambienti domestici
- Riscaldamento delle piscine
Si definiranno procedure per trovare:
- L’influenza del posizionamento dei collettori solari
sull’energia raccolta
- Il fabbisogno termico medio
- Superficie solare
- Volume dell’accumulo solare
- Copertura ottenibile
3.2.1 Generalità sul fabbisogno termico
Il primo punto da cui partire per il dimensionamento solare è
il fabbisogno termico generato dalla applicazione specifica
che si vuole integrare.
In particolare si dovrebbero trovare i valori mensili e annuali
del fabbisogno termico.
La conoscenza dei picchi giornalieri di consumo, invece, è
di solito trascurabile per il solare; questo perché l’energia
solare termica è una fonte di risparmio energetico da
affiancare alle fonti tradizionali (gas, elettricità).
Il dimensionamento solare, pertanto, non l’obiettivo del
comfort (ad esempio la presenza costante di tanta acqua
calda sanitaria) che invece è una prerogativa fondamentale
nel dimensionamento dei sistemi di riscaldamento tradizionali
(impianto caldaia o similare).
L’andamento annuale del fabbisogno va confrontato con
quello che proviene dal Sole. Questo profilo è maggiore
nella stagione estiva e va decrescendo man mano che ci si
avvicina alla stagione più fredda (curva a campana).
L’andamento annuale dell’energia solare è influenzato
in modo consistente dal posizionamento (inclinazione
e orientamento) del campo collettori che tratteremo di
seguito.
Tipico andamento annuale della disponibilità di energia
solare su una superficie di riferimento
.2 Dimensionarea termică a instalaţiei solare
Vom lua în consideraţie în această secţiune trei aplicaţii
solare tipice:
Pentru încălzirea apei calde menajere
entru încălzirea spaţiilor casnice
Pentru încălzirea piscinelor
Vom defini procedurile necesare pentru a stabili:
Influenţa pe care o are poziţia în care se află colectoarele
solare asupra energiei obţinute
Necesarul termic mediu
Suprafaţa panourilor solare
Volumul rezervorului de acumulare solară
Gradul de acoperire ce poate fi obţinut
Evoluţia anuală normală a energiei solare disponibile pe o
suprafaţă de referinţă
.2.1 Informaţii generale privind necesarul termic
Elementul principal ce stă la baza dimensionării panourilor
solare îl constituie necesarul termic al aplicaţiei specifice
pe care dorim să o integrăm.
În mod special, se vor stabili valorile lunare şi cele anuale
ale necesarului termic.
Cunoaşterea vârfurilor zilnice de consum poate fi ignorată
în cazul instalaţiilor solare, deoarece energia solară termică
reprezintă o sursă de economisire energetică similară
surselor tradiţionale (gaz, electricitate).
De aceea, se va ţine cont de dimensionarea panourilor
solare şi nu de gradul de confort (ca de exemplu, prezenţa
constantă a unei mari cantităţi de apă menajeră), acesta
din urmă reprezentând o prerogativă fundamentală atunci
când se aleg dimensiunile sistemelor tradiţionale de
încălzire (instalaţii cu cazan ori sisteme similare).
Evoluţia anuală a necesarului de energie trebuie comparată
cu energia furnizată de soare. Acest raport creşte în timpul
verii şi scade pe măsură ce vremea se răceşte (curba tip
clopot).
Evoluţia anuală a energiei solare este influenţată în mod
considerabil de poziţionarea (înclinarea şi orientarea)
câmpului de colectoare, element tratat în continuare.
I F D N O S I I M A M A
SISTEME SOLARE
45
PROGETTAZIONE
Copertura dell’energia solare rispetto a un profilo costante di
consumo sanitario durante l’anno
(tipicamente domestico condominiale)
Copertura dell’energia solare rispetto a un profilo di consu-
mo sanitario combinato a riscaldamento
(tipica applicazione per abitazione mono-familiarre)
In linea di massima sono preferibili andamenti del profilo di
consumo che siano piuttosto regolari durante l’anno oppure
che seguano il più possibile l’andamento dell’energia solare.
Ad esempio il consumo di acqua calda sanitaria nei
campeggi estivi, il mantenimento in temperatura delle
piscine scoperte e il raffrescamento estivo (mediante
macchine ad assorbimento) sono ottime applicazioni solari
poiché richiedono carichi massimi proprio in estate (ovvero
nel periodo di massima disponibilità della fonte alternativa).
G
0
25
50
75
100
°
F M A M G L A S O N D
Buon profilo di consumo annuale (Piscina all’aperto)
Cattivo profilo di consumo annuale
(Acqua sanitaria in una scuola)
Al contrario, applicazioni come il riscaldamento degli
ambienti domestici e la produzione di acqua calda sanitaria
nelle scuole sono tipiche situazioni in cui c’è un “buco” di
consumo in estate e un picco in inverno. Queste applicazioni
sono in controtendenza con la disponibilità solare e quindi
la loro fattibilità tecnica e la loro convenienza economica va
valutata caso per caso.
G
0
25
50
75
100
°
F M A M G L A S O N D
I F D N O S I I M A M A
Gradul de acoperire al energiei solare comparativ cu un
profil constant de consum menajer în timpul anului
(aplicaţie menajeră normală pentru locuinţe în regim de
condominiu)
xpunere la lumina solară (a câmpului colector)
port util al sistemului solar
onsum de apă caldă menajeră
Gradul de acoperire al energiei solare comparativ cu un
profil de consum menajer în combinaţie cu consum pentru
încălzirea spaţiilor
(aplicaţie menajeră normală pentru locuinţe o singură
familie)
I F D N O S I I M A M A
xpunere la lumina solară (a câmpului colector)
Sunt preferate în general evoluţiile profilului de consum
aproximativ regulate pe durata anului sau care urmează pe
cât posibil variaţia energiei solare. De exemplu, consumul
de apă caldă menajeră în campinguri, în timpul verii,
menţinerea temperaturii piscinelor descoperite şi răcirea
pe timpul verii (cu ajutorul dispozitivelor de absorbţie)
reprezintă aplicaţii solare optime dat fiind faptul că
solicită sarcini maxime în timpul verii (sau în perioada de
disponibilitate maximă a sursei alternative).
Profil de consum anual corect (piscină în aer liber)
I F D N O S I I M A M A
I F D N O S I I M A M A
La polul opus, aplicaţiile care presupun, de exemplu,
încălzirea spaţiilor casnice şi producţia de apă caldă
menajeră în şcoli, reprezintă situaţii tipice în care există o
„gaură” de consum în timpul verii şi un vârf iarna. Aceste
aplicaţii nu sunt în concordanţă cu disponibilitatea solară
şi, prin urmare, fezabilitatea tehnică a acestora, precum şi
consumul, vor fi evaluate de la caz la caz.
Profil de consum anual incorect
(încălzirea apei menajere într-o şcoală)
PROIECTARE
4
SISTEMI SOLARI TERMICI
A seguire un prospetto qualitativo che rende l’idea di quanto
possa essere variabile un profilo annuale e giornaliero di
consumo nel caso dell’applicazione solare più comune,
ovvero la produzione di acqua calda sanitaria.
Prospectul calitativ care urmează prezintă modul de variaţie
a unui profil de consum anual şi a unui profil de consum
zilnic, în cazul celui mai utilizat tip de aplicaţie solară – cea
pentru producţia de apă caldă menajeră.
Spital – Vară
Altă perioadă
Pensiune – Vară
Altă perioadă
Cămin studenţesc – Vară
Altă perioadă
Centru de recreere – Vară
Altă perioadă
Imobil rezidenţial – Vară
Altă perioadă
Locuinţă pentru o singură familie – Vară
Altă perioadă
Şcoală
Variaţii sezoniere mari
Pe durata vacanţelor, consumul este practic nul
Pe durata vacanţelor, consumul este practic nul
Consumul de apă caldă (60°) al unei persoane cu program de lucru zilnic normal [(l/ppo-g)]
Perioade estivale cu sarcină scăzută
Punct cheie Câmp de variaţie
SISTEME SOLARE
47
PROGETTAZIONE
3.2.2 Generalità sul posizionamento dei collettori
Il posizionamento del campo collettori riveste un’importanza
rilevante nella resa energetica dell’impianto solare.
Lo studio del posizionamento riguarda in generale la scelta
degli angoli di montaggio del campo collettori e l’analisi
degli ombreggiamenti, sia quelli generati dalle file stesse di
collettori, sia quelli generati da ostacoli esterni al campo.
Va detto per inciso che a volte i vincoli di posizionamento
sono tanti e tali da rendere ragionevole rinunciare alla
realizzazione dell’impianto solare e puntare su altri tipi di
investimento.
3.2.2.1 Azimut e inclinazione del collettore
La raccolta annuale d’energia solare dipende da come
il collettore “vede passare” il Sole con le sue traiettorie
giornaliere (durante tutti i 365 giorni dell’anno).

Ciò dipende da due angoli di montaggio del collettore:
- Orientazione (detto “Azimut”): Definisce lo scostamento
dal Sud (nel nostro emisfero)
- Inclinazione: Definisce la pendenza del collettore
L’irraggiamento solare medio giornaliero relativo al mese
considerato (kWh/m
2
giorno) si può calcolare su una
superficie comunque orientata e inclinata attraverso una
procedura definita nella norma UNI 8477 parte 1
a
.
Ad ogni modo esistono anche numerosi software gratuiti
o semplici fogli di calcolo che permettono di conoscere
l’influenza degli angoli suddetti nella raccolta annuale e
mensile in tutte le aree geografiche.
Senza scendere nel dettaglio dei calcoli analitici già descritti
nella norma, forniamo qui alcune indicazioni generalmente
valide e utili per il corretto posizionamento del campo
collettori in funzione del tipo di applicazione solare scelta.
- Orientamento γ:
La condizione ideale si ha per orientamento a Sud (γ = 0°);
esso fornisce la maggiore raccolta di energia sia su base
annuale che su base mensile.
Ove possibile, e per qualunque tipo di applicazione, è
sempre preferibile Azimut pari a 0°.
Alcune applicazioni annuali o essenzialmente estive (Es:
piscina e acqua sanitaria) prevedono ampi scostamenti
dalla condizione ideale senza perdite di energia rilevanti.
Altre applicazioni essenzialmente invernali (Es: integrazione
al riscaldamento), proprio perché prevedono di sfruttare
l’energia solare in periodi di scarsa insolazione, sono molto
sensibili agli scostamenti dal Sud.
- Inclinazione β:
L’angolo d’inclinazione ottimale dipende fortemente
dall’utilizzo dell’impianto solare.
Gli angoli ottimali d’inclinazione sono più piccoli per la
produzione d’acqua calda ed il riscaldamento della piscina
poiché tengono conto della maggiore altezza del sole in
estate.
Gli angoli ottimali d’inclinazione invece sono maggiori
per l’integrazione al riscaldamento ambienti poiché sono
previsti per la posizione del sole più bassa nelle stagioni di
transizione.
Quanto detto è riassunto nello specchietto seguente:
k¡¡||tct|eae Ccm¡e cage|| Ccm¡e cage||
6| |at||act|eae 6| ct|met
/tçca ta|ia IS° hae a +S° +S° hae a -+S°
||:t|aa IS° hae a +S° +S° hae a -+S°
/tçca ta|ia + K|:ta|iamea|e am||ea|| JJ° hae a âJ° IS° hae a -IS°
/tçca ta|ia + K|:ta|iamea|e am||ea|| + ||:t|aa JJ° hae a âJ° JJ° hae a -JJ°

.2.2 Informaţii generale privind poziţionarea
colectoarelor
Poziţionarea câmpului colector are o importanţă deosebită
din punct de vedere al randamentului energetic al instalaţiei
solare.
Studiul poziţionării se referă în general la alegerea
unghiurilor de montaj a câmpului colector şi la analizarea
zonelor de umbră, atât a celor create de rândurile de
colectoare, cât şi a celor generate de obstacolele aflate în
afara câmpului.
În anumite cazuri, constrângerile impuse de poziţionare
sunt în număr atât de mare încât este mai bine să se
renunţe la realizarea unei instalaţii solare şi să se opteze
pentru alte tipuri de investiţie.
.2.2.1 Azimutul şi înclinarea colectorului
Cantitatea anuală de energie solară obţinută depinde de
modul în care colectorul este expus traiectoriilor zilnice ale
soarelui (pe durata tuturor celor 365 de zile ale anului).
Acest fapt depinde de două unghiuri în care este montat
colectorul:
Orientarea (denumită „Azimut”): defineşte îndepărtarea
de Sud (în emisfera noastră)
Înclinarea: defineşte gradul de înclinare a colectorului
Azimutul colectorului
Elevaţie
Unghiul de zenit
Azimutul soarelui
Înclinarea colectorului
Colector
Vest
Nord
Sud Est
Expunerea medie zilnică la lumina solară corespunzătoare
lunii corespunzătoare (kW/m² zi) poate fi calculată pentru
o suprafaţă orientată şi înclinată în orice mod, printr-o
procedură definită de norma UNI 8477, partea I.
Oricum, există numeroase programe gratuite sau simple foi
de calcul care permit calcularea influenţei pe care unghiurile
mai sus menţionate o au asupra cantităţii de energie solară
anuală şi lunară pentru toate zonele geografice.
Fără a intra în detaliile calculelor analitice deja descrise în
normă, vă oferim câteva indicaţii general valabile şi utile
pentru o corectă poziţionare a câmpului colector în funcţie
de tipul de aplicaţie solară aleasă.
- Orientarea γ:
Orientarea spre sud (γ=0°) reprezintă condiţia ideală,
obţinându-se astfel cea mai mare cantitate de energie atât
pe o bază anuală cât şi lunară.
Acolo unde este posibil, pentru orice tip de aplicaţie, este
întotdeauna de preferat ca azimutul să fie egal cu 0°.
Anumite aplicaţii anuale sau în primul rând de vară (de
exemplu, pentru încălzirea piscinelor şi a apei menajere)
implică îndepărtări majore de la condiţia ideală fără pierderi
importante de energie.
Alte aplicaţii proprii doar anotimpului rece (de exemplu
integrarea în instalaţii de încălzire), tocmai datorită faptului
că prevăd exploatarea energiei solare în perioadele cu
expunere redusă la lumina solară, sunt extrem de sensibile
la îndepărtările faţă de sud.
- Înclinaţia β:
Unghiul de înclinaţie optimă depinde în mare măsură de
utilizarea instalaţiei solare.
Unghiurile optime de înclinaţie sunt mai reduse pentru
producţia de apă caldă şi pentru încălzirea piscinei,
deoarece ţin cont de înălţimea cea mai ridicată a soarelui
în timpul verii.
Unghiurile optime de înclinaţie pentru integrarea în instalaţii
de încălzire a mediului ambient sunt în schimb mai mari dat
fiind faptul că sunt prevăzute pentru poziţia mai joasă a
soarelui în anotimpurile de tranziţie.
Indicaţiile de mai sus sunt rezumate în tabelul următor:
Aplicaţie
Unghiuri de
înclinaţie a
câmpurilor
Unghiuri
de azimut a
câmpurilor
Apă caldă
Piscină
Apă caldă + Încălzirea mediului ambient
Apă caldă + Încălzirea mediului ambient + Piscină
până la
până la
până la
până la
până la
până la
până la
până la
PROIECTARE
SISTEMI SOLARI TERMICI
Anche in questo caso per la trattazione puramente analitica
si rimandata a testi specifici.
Ad ogni modo, anche in questo caso l’ausilio di software
dedicati piuttosto semplici e per lo più gratuiti velocizza di
molto le valutazioni del progettista.
Latitudine 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46
α
MIN
30,5 29,5 28,5 27,5 26,5 25,5 24,5 23,5 22,5 21,5 20,5
SYS
2,5
CF
2.0
SYS
2,5
CF
2.0
SYS
2,5
CF
2.0
SYS
2,5
CF
2.0
SYS
2,5
CF
2.0
SYS
2,5
CF
2.0
SYS
2,5
CF
2.0
SYS
2,5
CF
2.0
SYS
2,5
CF
2.0
SYS
2,5
CF
2.0
SYS
2,5
CF
2.0
15 3,1 2,8 3,2 2,8 3,2 2,9 3,3 2,9 3,3 3,0 3,4 3,0 3,4 3,1 3,5 3,1 3,6 3,2 3,6 3,2 3,7 3,3
20 3,4 3,0 3,5 3,1 3,5 3,1 3,6 3,2 3,6 3,3 3,7 3,3 3,8 3,4 3,9 3,5 4,0 3,5 4,1 3,6 4,2 3,7
25 3,6 3,2 3,7 3,3 3,8 3,4 3,8 3,4 3,9 3,5 4,0 3,6 4,1 3,7 4,2 3,8 4,3 3,9 4,4 4,0 4,6 4,1
30 3,8 3,4 3,9 3,5 4,0 3,6 4,1 3,7 4,2 3,7 4,3 3,8 4,4 3,9 4,5 4,0 4,6 4,1 4,8 4,3 4,9 4,4
35 4,0 3,6 4,1 3,7 4,2 3,8 4,3 3,8 4,4 3,9 4,5 4,0 4,7 4,2 4,8 4,3 4,9 4,4 5,1 4,6 5,3 4,7
40 4,2 3,7 4,3 3,8 4,4 3,9 4,5 4,0 4,6 4,1 4,7 4,2 4,9 4,4 5,0 4,5 5,2 4,6 5,4 4,8 5,6 5,0
45 4,3 3,8 4,4 3,9 4,5 4,0 4,6 4,1 4,8 4,3 4,9 4,4 5,1 4,5 5,2 4,7 5,4 4,8 5,6 5,0 5,8 5,2
50 4,4 3,9 4,5 4,0 4,6 4,1 4,7 4,2 4,9 4,4 5,0 4,5 5,2 4,6 5,4 4,8 5,6 5,0 5,8 5,2 6,0 5,4
60 4,4 3,9 4,5 4,1 4,7 4,2 4,8 4,3 5,0 4,5 5,2 4,6 5,4 4,8 5,6 5,0 5,8 5,2 6,1 5,4 6,3 5,6
Tabelul următor permite calcularea rapidă a distanţei
minime dintre rânduri prin alegerea tipului de colector (CF
2.0 sau SYS 2.5) şi a înclinaţiei acestuia.
Tip colector
Î
n
c
l
i
n
a
ţ
i
e

β
.2.2. Umbra generată de obstacole
Acest tip de umbră necesită observarea localizării pentru
a determina conturul unghiular al obstacolului văzut din
centrul câmpului de colectoare de instalat.
În fiecare zi a anului, soarele urmează o traiectorie pe
bolta cerească ale cărei coordonate principale, azimutul şi
elevaţia, sunt reprezentate în grafic.
În acelaşi grafic sunt reprezentate azimutul şi gradul de
elevaţie al unor potenţiale obstacole situate în apropierea
unei anumite instalaţii solare.
Prin urmare, graficul permite stabilirea intervalelor de timp
şi a zilelor în care instalaţia solară nu este expusă în mod
direct luminii solare. Se poate astfel evalua cantitatea
anuală de energie care lipseşte.
Şi în acest caz, pentru tratarea exclusiv analitică, se vor
consulta textele specifice.
În orice caz, şi în această situaţie, utilizarea programelor
speciale, a căror utilizare este relativ simplă şi care sunt
oferite gratuit, reduce cu mult timpul de evaluare pentru
proiectant.
R
i
d
i
c
a
r
e

l
a
NV
SISTEME SOLARE
48
21 iunie
21 aprilie
21 martie/septembrie
21 februarie
21 decembrie
PROGETTAZIONE
3.2.3 Dimensionamento solare per acqua
calda sanitaria
Come già anticipato il dimensionamento solare per l’acqua
sanitaria differisce in modo sostanziale da quello della
caldaia e dell’accumulo per caldaia.
Il solare è infatti un integrativo e quindi deve soltanto essere
fonte di risparmio energetico e non comfort.
E’ per questo che si trascurano in generale i picchi giornalieri
di consumo.
Utenza Fabbisogno
acqua calda (l)
Grandezza di
riferimento
Temperatura uscita
acqua calda (°C)
Fabbisogno termico
medio (Wh)
Docce
- sportivi 25 per ogni doccia 60 1075
- lavoro di fabbrica che sporca poco 30 per ogni doccia 60 1290
- lavoro di fabbrica che sporca molto 40 per ogni doccia 60 1720
Bagni
-vasche normali 75 per ogni bagno 60 3225
-vasche grandi 100 per ogni bagno 60 4300
- vasche per idroterapia 200 per ogni bagno 60 8600
- vasche per locale grande 300 per ogni bagno 60 8600
Casa unifamiliare
- standard basso 40 per ogni persona e giorno 60 1720
- standard medio 50 per ogni persona e giorno 60 2150
- standard elevato 60 per ogni persona e giorno 60 2580
Casa plurifamiliare
- edilizia abitativa pubblica 30 per ogni persona e giorno 60 1290
- edilizia abitativa generale 40 per ogni persona e giorno 60 1720
- edilizia abitativa elevata 50 per ogni persona e giorno 60 2150
Hotels, residence
- modesto 40 per ogni letto e giorno 60 1720
- 2A classe 50 per ogni letto e giorno 60 2150
- 1 A classe 80 per ogni letto e giorno 60 3440
Terziario/Industria
- con prelievi di punta lunghi 36-42 per ogni doccia 45 2095-2440
- con punte di breve tempo 30-36 per ogni doccia 45 1745-2095
- utenze di servizio per la pulizia 30- 50 per ogni persona e giorno 40 - 60 1740
Scuole
- senza impianti doccia 5-15 per ogni scolaro e giorno 45 195-580
- con impianti doccia 30-50 per ogni scolaro e giorno 45 1160-1935
Caserme 30-50 per ogni persona e giorno 45 1160-1935
Piscine coperte
– pubbliche 40 per ogni utente 60 1720
– private 20 per ogni utente 60 860
Impianti sauna
– pubblici 70 per ogni utente 60 3010
– privati 35 per ogni utente 60 1500
Centri sportivi 22-35 per ogni doccia 45 1305-2035
Centro fitness 40 per ogni utente 60 1720
Bagni medicinali 200-400 per ogni paziente e giorno 45 7740-15480
Ospedali
– con impianti sanitari semplici 60 per ogni letto e giorno 60 2580
– con impianti sanitari medi 70 per ogni letto e giorno 60 3440
– con impianti sanitari ampi 120 per ogni letto e giorno 60 5160
Edifci commerciali 10-40 per ogni persona e giorno 45 390-1550
Grandi magazzini 10-40 per ogni impiegato e giorno 45 390-1550
Ristoranti, trattorie
per la preparazione di cibi 4 per portata 60-65 170-190
per risciacquo differito 4 per portata 60-65 170-190
Panifci
preparazione dell’impasto, pulizia di
macchine
50 per m
2
di superfcie esercizio
giorno
60 2150
per la pulizia del negozio 1 per m
2
di superfcie esercizio 60 45
cura del corpo (docce e pulizia mani) 40 per addetto e giorno 60 1720
Macellerie
cucinare, pulizia di macchine e apparecchi 80 per maiale e settimana 60 15480-17200
pulizia del negozio 2 per m
2
di superfcie esercizio 60 1935-2150
cura del corpo (docce e pulizia mani) 40 per addetto e giorno 60 7740-8600
Birrerie 250-300 per litro di birra 60 10750-12900
Caseifci 1-1,5 per 100 litri di latte 75 56-84
Lavanderie 250-300 per 100 kg di biancheria 75 13970-16770
Negozi di parrucchieri/e
salone uomo 40-60 per posto di lavoro e giorno 60 1720-2580
salone donna 100-120 per posto di lavoro e giorno 60 4300-5160
pulizia negozio 100-120 per m
2
di superfcie esercizio 60 45
2.2.3 Dimensionarea sistemelor solare pentru apa
caldă menajeră
După cum s-a menţionat deja, dimensionarea sistemului
solar pentru apa caldă menajeră diferă în mod substanţial
de cea a cazanului şi a boilerului cazanului.
Instalaţia solară este o sursa suplimentară şi, prin urmare,
trebuie să reprezinte doar o sursă de economisire, şi nu de
asigurare a confortului. Din acest motiv, sunt neglijate, în
general, valorile maxime ale consumului zilnic.
Utilizare
Necesar apă
caldă (I)
Mărime de referinţă
Temperatură ieşire apă
caldă (°C)
Necesar termic mediu
(Wh)
Duşuri
- sportivi pentru fiecare duş
- lucrători în fabrici cu mediu de lucru mai puţin igienic pentru fiecare duş
- lucrători în fabrici cu mediu de lucru foarte neigienic pentru fiecare duş
Băi
- căzi normale pentru fiecare baie
- cazi mari pentru fiecare baie
- căzi cu hidromasaj pentru fiecare baie
- căzi pentru încăperi mari pentru fiecare baie
Casă unifamilială
- standard scăzut pentru fiecare persoană şi zi
- standard mediu pentru fiecare persoană şi zi
- standard ridicat pentru fiecare persoană şi zi
Casă multifamilială
- construcţie de uz public pentru fiecare persoană şi zi
- construcţie de uz general pentru fiecare persoană şi zi
- reşedinţă de lux pentru fiecare persoană şi zi
Hoteluri, ansambluri rezidenţiale
- modest pentru fiecare pat ocupat şi zi
- confort 1 pentru fiecare pat ocupat şi zi
- confort 2 pentru fiecare pat ocupat şi zi
Servicii publice/industrie
- utilizare pentru intervale lungi de timp pentru fiecare duş
- utilizare pentru intervale scurte de timp pentru fiecare duş
- utilizarea serviciului pentru curăţenie pentru fiecare persoană şi zi
Şcoli
- fără instalaţii de duşuri pentru fiecare şcolar şi zi
- cu instalaţii de duşuri pentru fiecare şcolar şi zi
Cazărmi pentru fiecare persoană şi zi
Piscine acoperite
- publice pentru fiecare utilizator
- private pentru fiecare utilizator
Saune
- publice pentru fiecare utilizator
- private pentru fiecare utilizator
Centre sportive pentru fiecare utilizator
Centre de fitness pentru fiecare utilizator
Băi medicinale pentru fiecare pacient şi zi
Spitale
- cu instalaţii sanitare simple pentru fiecare pat ocupat şi zi
- cu instalaţii sanitare medii pentru fiecare pat ocupat şi zi
- cu instalaţii sanitare complexe pentru fiecare pat ocupat şi zi
Clădiri comerciale pentru fiecare persoană şi zi
Magazine mari pentru fiecare angajat şi zi
Restaurante, braserii
- pentru pregătirea mâncării pentru fiecare fel de mâncare
- pentru clătire pentru fiecare fel de mâncare
Întreprinderi de panificaţie
- prepararea aluatului, curăţarea utilajelor pentru m² de suprafaţă funcţională şi zi
- pentru păstrarea curăţeniei în magazin pentru m² de suprafaţă funcţională
- igiena corporală (duş şi spălarea mâinilor) pentru fiecare angajat şi zi
Măcelării
- operaţia de gătire, curăţarea utilajelor şi instalaţiilor pentru fiecare porc şi săptămână
- pentru păstrarea curăţeniei în magazin pentru m² de suprafaţă funcţională
- igiena corporală (duş şi spălarea mâinilor) pentru fiecare angajat şi zi
Berării per litru de bere
Fabrici de produse lactate per 100 litri de lapte
Spălătorii per 100 kg lenjerie
Saloane de coafură şi frizerii
Saloane pentru bărbaţi pentru fiecare loc de muncă şi zi
Saloane pentru femei pentru fiecare loc de muncă şi zi
Curăţenie salon pentru m² de suprafaţă funcţională
PROIECTARE
49
SISTEMI SOLARI TERMICI
Mesi Casa per anziani Casa unifamiliare Condominio Edificio per uffici Hotel Negozio Uffici amministrativi
gen 0,97 1,00 0,98 1,00 0,75 0,90 0,98
feb 0,92 1,00 1,00 1,00 0,78 0,90 0,97
mar 0,90 0,91 0,99 1,00 0,79 0,87 0,94
apr 0,87 0,91 0,90 1,00 0,81 0,78 0,90
mag 0,83 0,82 0,91 0,91 0,93 0,74 0,78
giu 0,82 0,82 0,83 0,86 1,00 0,65 0,80
lug 0,77 0,73 0,66 0,82 1,00 0,61 0,79
ago 0,76 0,82 0,79 0,86 1,00 0,65 0,82
set 0,82 0,82 0,84 0,91 0,90 0,69 0,89
ott 0,89 0,91 0,80 1,00 0,85 0,74 0,93
nov 0,96 1,00 0,92 1,00 0,60 0,78 0,95
dic 1,00 1,00 0,95 1,00 0,80 1,00 1,00
Settimane Casa per anziani Casa unifamiliare Condominio Edificio per uffici Hotel Negozio Uffici amministrativi
lun 1,00 1,00 1,00 1,00 0,80 1,00 1,00
mar 1,00 1,00 1,00 1,00 0,80 1,00 1,00
mer 1,00 1,00 1,00 1,00 0,80 1,00 1,00
gio 1,00 1,00 1,00 1,00 0,80 1,00 1,00
ven 1,00 1,00 1,00 1,00 0,95 1,00 1,00
sab 0,79 0,94 0,82 0,28 1,00 0,83 0,41
dom 0,75 0,69 0,80 0,00 0,85 0,00 0,15
Ogni applicazione ha un certo profilo annuale e settimanale
di consumo che deve essere considerato ai fini del corretto
dimensionamento solare.
Si utilizzano le seguenti tabelle di fattori indicizzati.
Profilo di consumo Annuale
Profilo di consumo Settimanale
Fiecare aplicaţie are un anumit profil anual şi săptămânal
de consum care trebuie luat în calcul în scopul unei
dimensionări corecte a sistemului solar.
Sunt utilizate următoarele tabele de factori indicatori.
Profil de consum anual
Luna Aziluri de bătrâni Case unifamiliale Condominii Clădiri de birouri Hoteluri Magazine
Birouri
administrative
Ian
Feb
Mar
Apr
Mai
Iun
Iul
Aug
Sep
Oct
Nov
Dec
Profil de consum săptămânal
Luna Aziluri de bătrâni Case unifamiliale Condominii Clădiri de birouri Hoteluri Magazine
Birouri
administrative
luni
marţi
miercuri
joi
vineri
sâmbătă
duminică
SISTEME SOLARE
50
PROGETTAZIONE
3.2.3.2 Calcolo del numero di collettori necessari e
dell’accumulo solare
Una volta noto il fabbisogno di energia mensile, la sua
distribuzione annuale in base al tipo di applicazione e
settimanale possiamo riferirci al presente diagramma per
trovare i metri quadrati di superficie di collettori e il volume
dell’accumulo solare.
Si entra nel diagramma con il valore del fabbisogno
giornaliero corretto che si ottiene dividendo il fabbisogno
reale per il fattore di posizionamento dei collettori in base
alla tabella di azimut - inclinazione.
In altre parole un “cattivo” o “buon” posizionamento
rispetto alla situazione di collettore orizzontale si traduce in
un’aumento o riduzione virtuale del fabbisogno termico.
2.2.3.2 Calcularea numărului de colectoare necesare şi
a dimensiunii boilerului solar
Odată cunoscute necesarul de energie lunară, distribuirea
anuală şi cea săptămânală a acestuia în funcţie de tipul
de aplicaţie, se poate consulta graficul de mai jos pentru a
calcula suprafaţa în metri pătraţi a colectoarelor, precum şi
dimensiunea boilerului solar.
t c e r o c a e r a o l a v c i f a r g n î e c u d o r t n i e S ă a necesarului zilnic,
aceasta obţinându-se prin împărţirea necesarului real la
factorul de poziţionare a colectoarelor în baza tabelului de
azimut – înclinare.
Cu alte cuvinte, o poziţionare „bună” sau „proastă”
comparativ cu situaţia colectorului orizontal se traduce
printr-o sporire sau reducere virtuală a necesarului termic.
R
a
d
i
a
ţ
i
i

1
2
0
0
-
1
4
0
0

k
W
h
/
m
²

p
e

a
n
R
a
d
i
a
ţ
i
i

1
4
0
0
-
1
6
0
0

k
W
h
/
m
²

p
e

a
n
R
a
d
i
a
ţ
i
i

1
6
0
0
-
1
8
0
0

k
W
h
/
m
²

p
e

a
n
Persoane
Necesar energie (kWh/zi)
Litri de apă caldă pe zi (l/zi)
V
a
r
i
a
b
i
l
i
t
a
t
e

s
c
ă
z
u
t
ă

a

c
o
n
s
u
m
u
l
u
i

s
ă
p
t
ă
m
â
n
a
l
V
a
r
i
a
b
i
l
i
t
a
t
e

r
i
d
i
c
a
t
ă

a

c
o
n
s
u
m
u
l
u
i

s
ă
p
t
ă
m
â
n
a
l
Suprafaţă (mp)
Volum (l)
PROIECTARE
51
SISTEMI SOLARI TERMICI
Questo ovviamente comporta un aumento o una diminuzione
del numero dei collettori trovati dal diagramma di cui sopra
La superficie necessaria si trova intersecando la linea
verticale che parte dal fabbisogno corretto con la curva della
specifica zona climatica:
- Palermo 1600-1800 W/m
2
- Roma 1400-1600 W/m
2
- Milano 1200-1400 W/m
2
Le zone con insolazione maggiore richiedono naturalmente
superfici più piccole.
Il volume di accumulo si ricava intersecando la linea verticale
che parte dal fabbisogno corretto con la curva appropriata:
- Curva per elevata variabilità del consumo settimanale
- Curva per bassa variabilità del consumo settimanale
I profili di consumo settimanale più irregolari possono essere
“ammortizzati” meglio con accumuli solari di dimensioni
maggiorate.
Nulla invece si può fare se il profilo di consumo è irregolare
su base annuale.
gea Ie| mct c¡t mcg g| |g cge e e ae 6|t Iec|e caae
|a|||:e¿ae ¿|eraa||ere (|W|/¿J |rra¿¿|amea|e ¿|eraa||ere mei|e :c :cjerht|e er|ttea|a|e | | | | | | | | | | | |
/ |a||ere terre|||ºe mea:||e je:|t|eae (|at|-at|mc|J | | | | | | | | | | | |
I|je te||e||er| ('ï' / C|J |rra¿¿|amea|e ¿|eraa||ere mei|e :c :cjerht|e er|ea|a|a û =| t | û =| t | û =| t | û =| t | û =| t | û =| t | û =| t | û =| t | û =| t | û =| t | û =| t | û =| t |
K Keai|mea|e mei|e aaaca|e :|:|ema (tea 'ï' e C|J J,+S J,+S J,+S J,+S J,+S J,+S J,+S J,+S J,+S J,+S J,+S J,+S
Ncmere te||e||er| |aer¿|a mei|a ¿|eraa||era ratte||a ia| :|:|ema h =9 t û t J,+S h =9 t û t J,+S h =9 t û t J,+S h =9 t û t J,+S h =9 t û t J,+S h =9 t û t J,+S h =9 t û t J,+S h =9 t û t J,+S h =9 t û t J,+S h =9 t û t J,+S h =9 t û t J,+S h =9 t û t J,+S ](hJ t JJ
C Ceelht|ea|| i| jreh|e la|||:e¿ae mea:||e | | | | | | | | | | | |
/rea tamje te||e||er| |reh|e la|||:e¿ae ¿|eraa||ere mei|e mea:||e | =|¥t | | =|¥t | | =|¥t | | =|¥t | | =|¥t | | =|¥t | | =|¥t | | =|¥t | | =|¥t | | =|¥t | | =|¥t | | =|¥t | ](|J t JJ
9 = C t I,& ('e C|J, C t Z,J ('e 'ï'J Cejer|cra ¥=h / | t IJJ ¥=h / | t IJJ ¥=h / | t IJJ ¥=h / | t IJJ ¥=h / | t IJJ ¥=h / | t IJJ ¥=h / | t IJJ ¥=h / | t IJJ ¥=h / | t IJJ ¥=h / | t IJJ ¥=h / | t IJJ ¥=h / | t IJJ ¥=h / | t IJJ
3.2.3.3 Verifica della soluzione
La procedura qui illustrata si basa sull’ ipotesi che la resa
mensile sia costante al 45% durante tutto l’anno; questo è
ragionevolmente vero soltanto a patto che:
- Si utilizzino collettori solari piani SYS 2.5 oppure CF 2.0
- L’impianto non sia eccessivamente sovradimensionato,
ovvero l’energia solare mensile raccolta non ecceda quella
necessaria in quel mese (tipica situazione in estate)
Alla fine della procedura di dimensionamento è pertanto
consigliabile fare una verifica mese per mese in modo da
valutare l’assenza di un eventuale sovradimensionamento
che farebbe cadere le ipotesi della procedura seguita.
Questo ci permette tra l’altro di calcolare le coperture mensili
e annuali ottenibili.
Se nella tabella trovassi che per diversi mesi la copertura
supera il 100% dovrei ripetere i calcoli considerando una
superficie minore di collettori.
La tabella seguente è una guida nella verifica da effettuare.
Dove FM è il fabbisogno mensile nominale.
Acest lucru determină, în mod evident, o creştere sau o
scădere a numărului de colectoare calculat cu ajutorul
graficului de mai sus
Suprafaţa necesară se calculează prin intersectarea liniei
verticale (valoarea corectă a necesarului) cu linia curbă a
zonei climatice respective:
- Bucureşti 1400-1600 W/m²
- Deva 1200-1400 W/m²
- Suceava 1100-1250 W/m²
Zonele mai însorite necesită, evident, suprafeţe mai mici.
Dimensiunea boilerului solar se calculează prin intersectarea
liniei verticale (valoarea corectă a necesarului) cu linia
curbă corespunzătoare:
- Curba pentru variabilitate ridicată a consumului
săptămânal
- Curba pentru variabilitate scăzută a consumului
săptămânal
s i u l u m u s n o c e l a e t a l u g e r i a m e l i r u l i f o r P ăptămânal pot fi
mai bine „amortizate” prin intermediul unui boiler solar cu
dimensiuni mărite.
Dacă, în schimb, profilul consumului anual este neregulat,
acesta nu mai poate fi „amortizat”.
2.2.3.3 Verificarea soluţiei
Procedura prezentată în această secţiune se bazează pe
ipoteza conform căreia randamentul lunar este constant la
45 % pe întreaga durată a anului, fapt valabil doar dacă:
- Se utilizează colectoare solare plane SYS 2.5 sau CF
2.0
- Instalaţia nu este supradimensionată în mod excesiv
sau energia solară lunară obţinută nu depăşeşte valoarea
energiei necesare în luna respectivă (situaţie întâlnită des
în timpul verii).
La finalul procedurii de dimensionare, vă sfătuim să
efectuaţi verificări lunare pentru a evalua astfel absenţa
unei eventuale supradimensionări care ar anula ipoteza
procedurii aplicate, fapt ce vă permite în plus să calculaţi
valorile de acoperire lunară şi anuală care se pot obţine.
Dacă din tabel rezultă că pentru mai multe luni valoarea de
acoperire depăşeşte 100%, se vor repeta calculele luându-
se în considerare o suprafaţă mai mică a colectoarelor.
Datele din tabelul următor sunt necesare în verificările pe care trebuie să le efectuaţi.
Unde FM reprezintă necesarul lunar nominal.
ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec Total anual
Necesar zilnic (kWh/g)
A
Radiaţie zilnică medie pe suprafaţă orizontală
Factor lunar de corectare poziţie (înclinare – azimut)
Tip colectoare (SYS/CF)
B
Radiaţie zilnică medie pe suprafaţă orientată
Randament mediu anual sistem (cu SYS sau CF)
Număr colectoare
C
Energie medie zilnică acoperită de sistem
Coefcienţi de profl necesar lunar
Suprafaţă corp colectoare
D = C x 1,8 (Se CF); C x 2,3 (Se SYS)
Profl necesar zilnic mediu lunar
Acoperire
SISTEME SOLARE
52
PROGETTAZIONE
3.2.4 Dimensionamento solare per riscaldamento e
acqua sanitaria domestica
L’applicabilità e la convenienza economica di questa
soluzione tipicamente “invernale” va valutata caso per caso
in base all’impianto di riscaldamento adottato (meglio a
bassa temperatura) e alla coibentazione dell’edificio (meglio
elevata); soltanto su edifici a bassa dispersione il solare
termico dà un contributo percentualmente rilevante.
Su un edificio di vecchia concezione in ristrutturazione è
consigliabile partire da un miglioramento dell’isolamento
termico (serramenti e cappotto) e da un buon impianto
termico (a parete o a pavimento) e poi pensare al solare
termico per integrare il riscaldamento ambiente.
Quest’applicazione solare è tipicamente adottata in abitazioni
mono o bi familiari. È molto raro trovare applicazioni più
grandi come ad esempio i condomini.
Il dimensionamento per l’integrazione solare al riscaldamento
conduce a trovare una superficie captante molto più
estesa rispetto a quella che sarebbe necessaria per il solo
fabbisogno di acqua calda sanitaria.
È facile intuire che per utilizzare al meglio questo tipo di
impianto solare si rende necessario poter consumare il più
possibile l’eccesso di energia solare disponibile in estate.
È per questo che si utilizza sempre l’impianto solare anche
per integrare la produzione di acqua calda sanitaria e, a
volte, il riscaldamento estivo delle piscine.
La copertura annuale per il solo riscaldamento può andare
dal 10 al 30% a seconda dei casi.
Il rendimento di questo tipo di impianti, a prescindere dal
collettore, è di norma piuttosto basso per via dei lunghi
periodi di “sovratemperatura” estiva dell’impianto nei quali
grandi quantità di energia solare vanno perdute per mancato
utilizzo; il rendimento annuale si aggira intorno al 20-30%.
Non esiste una regola esatta per dimensionare il
riscaldamento solare.
Si tratta piuttosto di bilanciare, in un buon compromesso,
la copertura termica ottenibile in inverno con il fabbisogno
estivo di acqua sanitaria per evitare sprechi.
Questa applicazione richiede maggiore precisione nel
posizionamento che deve essere quanto più vicina
al posizionamento ideale (vedi tabella angoli ideale e
scostamenti) e quindi considerare i fattori correttivi (tabella
azimut-inclinazione) ha poco senso. L’informazione della
zona climatica rimane invece importate da conoscere.
Il fabbisogno di energia per riscaldamento dipende
innanzitutto dalla categoria dell’edificio considerato che
possiamo inquadrare per semplicità in categorie di classi
energetiche ed edilizie.
2.2.4 Dimensionarea sistemelor solare pentru încălzire
şi preparare apă caldă menajeră
Aplicabilitatea şi avantajul economic al acestei soluţii tipice
de iarnă vor fi evaluate de la caz la caz în funcţie de instalaţia
de încălzire adoptată (de preferat, de joasă temperatură) şi
de izolaţia clădirii (de preferat, cu un grad mai ridicat); doar
în cazul clădirilor cu dispersie termică scăzută, energia
solară oferă o contribuţie procentuală semnificativă.
În cazul unei clădiri vechi, în curs de restructurare, este
recomandat să începeţi cu o îmbunătăţire a izolaţiei termice
(închizători şi strat de izolaţie) şi utilizarea unei instalaţii de
încălzire performante (murală sau prin pardoseală), iar mai
apoi să luaţi în considerare energia termică solară pentru
încălzirea locuinţelor.
Această aplicaţie este utilizată, de obicei, în imobilele locuite
de una sau două familii şi extrem de rar în cazul imobilelor
mai mari, cum sunt de exemplu cele condominiale.
Dimensionarea în vederea integrării sistemului solar pentru
încălzire presupune existenţa unei suprafeţe de captare
mult mai extinse faţă de cea care ar fi necesară doar pentru
prepararea apei calde menajere.
Este clar că, pentru o utilizare optimă a acestui tip de
instalaţie, este necesar să se poată consuma cât mai mult
excesul de energie solară disponibilă pe timpul verii.
Din acest motiv, instalaţia solară este utilizată întotdeauna în
cazul integrării funcţiei de preparare a apei calde menajere
şi, uneori, pentru încălzirea piscinelor în timpul verii.
Gradul de acoperire anuală exclusiv pentru încălzire poate
varia între 10 şi 30%, de la caz la caz.
Randamentul acestui tip de instalaţii, pornind de la colector,
este de regulă mai degrabă scăzut din cauza perioadelor
lungi de „supratemperatură” estivală, atunci când mari
cantităţi de energie solară se pierd nefiind utilizate;
randamentul anual se situează în jurul valorii de 20-30%.
Nu există o regulă exactă pentru dimensionarea sistemului
solar utilizat pentru încălzire, fiind mai degrabă vorba
despre o echilibrare, printr-un compromis avantajos,
între gradul de acoperire termică care se obţine iarna şi
necesarul estival de apă caldă menajeră pentru a se evita
astfel pierderile inutile.
Această aplicaţie necesită o precizie sporită a poziţionării;
aceasta din urmă trebuie să fie cât mai apropiată de
poziţionarea ideală (vezi tabelul cu unghiuri ideale şi
îndepărtări); luarea în considerare a factorilor de corecţie
(tabelul azimut – înclinare) nu mai are sens în acest caz.
Totuşi, cunoaşterea zonei climatice rămâne la fel de
importantă.
Necesarul de energie pentru încălzire depinde, în primul
rând, de categoria din care face parte clădirea respectivă,
pe care o putem încadra, în funcţie de simplitate, în categorii
de clase energetice şi edilitare.
Tipul Clasa
Consumul
specific MIN
(kWh/m
2
an)
MAX
Clădire de
dimensiuni
mari
Clădire de
dimensiuni
medii
Clădire de
dimensiuni
reduse
53
PROIECTARE
SISTEMI SOLARI TERMICI
Il grafico che segue si basa sull’ipotesi che l’impianto
di riscaldamento sia a bassa temperatura e tiene in
considerazione la zona climatica e la categoria edilizia
dell’immobile.
Si entra nel grafico con i metri quadrati di abitazione (per il
riscaldamento) e con il numero delle persone (per copertura
acqua sanitaria del 50%).
I due ingressi condurranno di norma a due superfici di
collettori piuttosto diverse (maggiori per il riscaldamento).
Si dovrà scegliere un valore di compromesso per garantire,
da un lato una copertura adeguata in riscaldamento e
dall’altro evitare sovratemperatura eccessive in fase estiva
per eccesso di collettori.
15 19 34
15 19 33
14 18 32
14 18 31
14 17 30
13 17 29
13 16 28
12 15 27
12 15 26
11 14 25
11 14 24
10 13 23
10 13 22
10 12 21
9 12 20
9 11 19
8 10 18
8 10 17
7 9 16
7 9 15
7 8 14
6 8 13
6 7 12
5 7 11
5 6 10
4 5 9
4 5 8
4 4 7
3 4 6
3 3 5
2 3 4
2 2 3
1 2 2
20 15 10 5
65
80
95
110
125
140
155
170
185
200
215
230
245
260
275
290
305
320
335
350
Superficie
abitazione
3
.
0
0
0
4
.
0
0
0
5
.
0
0
0
6
.
0
0
0
7
.
0
0
0
8
.
0
0
0
9
.
0
0
0
1
0
.
0
0
0
1
1
.
0
0
0
1
2
.
0
0
0
1
3
.
0
0
0
1
4
.
0
0
0
1
5
.
0
0
0
1
6
.
0
0
0
1
7
.
0
0
0
1
8
.
0
0
0
1
9
.
0
0
0
2
0
.
0
0
0
2
1
.
0
0
0
2
2
.
0
0
0
2
3
.
0
0
0
2
4
.
0
0
0
2
5
.
0
0
0
2
6
.
0
0
0
2
7
.
0
0
0
2
8
.
0
0
0
2
9
.
0
0
0
3
0
.
0
0
0
3
1
.
0
0
0
3
2
.
0
0
0
3
3
.
0
0
0
3
4
.
0
0
0
3
5
.
0
0
0
3
6
.
0
0
0
3
7
.
0
0
0
3
8
.
0
0
0
3
9
.
0
0
0
1
4
0
0

-

1
6
0
0

k
W
h
/
m
2

a
n
n
o
1
6
0
0
-
1
8
0
0
k
W
h
/m2
a
n
n
o
1
2
0
0

-

1
4
0
0

k
W
h
/
m
2

a
n
n
o
Persone
SYS CF S (m2)
Si nota che le situazioni più “bilanciate” si hanno per
abitazioni ad alta efficienza energetica e abitate da un
numero consistente di persone in proporzione ai metri
quadrati.
Decisi i metri quadrati di collettore, il volume dell’accumulo
solare dovrà essere di 40 litri per ogni metro quadrato di
collettore.
Graficul următor se bazează pe ipoteza conform căreia
instalaţia de încălzire este de joasă temperatură, luând
în considerare zona climatică şi categoria edilitară a
imobilului.
Se introduc în grafic suprafaţa în metri pătraţi a locuinţei
(pentru încălzire) şi numărul de persoane (pentru grad de
acoperire de 50% preparare apă caldă menajeră).
Cele două valori vor conduce, de regulă, la calcularea a
două suprafeţe a colectoarelor destul de diferite (mai mari,
în cazul încălzirii).
Se va alege o valoare de compromis pentru a asigura, pe de
o parte, o acoperire adecvată în cazul încălzirii, evitând pe
de altă parte înregistrarea unor supratemperaturi excesive
în faza estivală din cauza colectoarelor în exces.
Se observă faptul că situaţiile cele mai „echilibrate” există
în cazul locuinţelor cu eficienţă energetică ridicată, locuite
de un număr mare de persoane proporţional cu suprafaţa
exprimată în m
2
.
După stabilirea numărului de m
2
ai colectorului, capacitatea
boilerului solar va trebui să fie de 40 de litri pentru fiecare
metru pătrat de colector.
R
a
d
ia
ţii 1
2
0
0
-
1
4
0
0
k
W
h
/m
²
p
e
a
n
R
a
d
ia
ţii 1
4
0
0
-1
6
0
0
k
W
h
/m
² p
e
a
n
R
a
d
ia
ţii 1
6
0
0
-1
8
0
0
k
W
h
/m
² p
e
a
n
Persoane
Energie medie anuală per
clădire (kWh/m² pe an)
Suprafaţă locuinţă
R
a
d
i
a
ţ
i
i

1
2
0
0
-
1
4
0
0

k
W
h
/
m
²

p
e

a
n
R
a
d
i
a
ţ
i
i

1
4
0
0
-
1
6
0
0

k
W
h
/
m
²

p
e

a
n
R
a
d
i
a
ţ
i
i

1
6
0
0
-
1
8
0
0

k
W
h
/
m
²

p
e

a
n
C
lădire de dim
ensiuni reduse
C

d
ire
d
e
d
im
e
n
s
iu
n
i m
e
d
ii
C
l
ă
d
i
r
e

d
e

d
i
m
e
n
s
i
u
n
i

m
a
r
i

SISTEME SOLARE
54
PROGETTAZIONE
3.2.5 Dimensionamento solare per piscine
Il solare termico è normalmente utilizzato per il mantenimento
della temperatura desiderata nell’acqua della piscina.
La messa in temperatura è normalmente delegata all’utilizzo
della caldaia.
Le condizioni atmosferiche e le perdite termiche della piscina
verso il terreno influenzano fortemente il dimensionamento
e per questo motivo, un impianto solare per il riscaldamento
dell’acqua della piscina, si può dimensionare soltanto in
maniera approssimata.
In linea di massima ci si indirizza secondo la superficie
della vasca. Non è possibile garantire una determinata
temperatura dell’acqua, costante per diversi mesi.
Data l’incertezza del calcolo ha poco senso considerare il
correttivo per il posizionamento dei collettori (tabella azimut-
inclinazione) mentre resta importante tenere in conto la
zona climatica.
Possiamo dividere il problema in base al tipo di piscina:
- Piscine coperte con protezione termica
- Piscina all’aperto con protezione termica
- Piscina all’aperto senza protezione termica
Dove per protezione termica si intende che la vasca
sia sempre coperta quando non utilizzata per evitare la
dispersione dovuta all’evaporazione
I valori indicativi che verranno forniti valgono nell’ipotesi
che:
- -La temperatura dell’acqua nella vasca sia di 24°C.
- La piscina sia isolata ed incassata a secco nel terreno.
2.2.5 Dimensionarea sistemelor solare pentru încălzirea
piscinelor
Energia termică solară este de obicei utilizată pentru
menţinerea temperaturii dorite a apei din piscină.
Reglarea temperaturii se face, de obicei, prin utilizarea
cazanului.
Condiţiile atmosferice şi pierderile termice ale piscinei
influenţează în mod semnificativ dimensionarea, motiv
pentru care o instalaţie solară pentru încălzirea apei din
piscină poate fi dimensionată numai cu aproximaţie.
În linii mari, la baza dimensionării se află suprafaţa piscinei.
Nu poate fi asigurată o anumită valoare constantă de
temperatură a apei pe mai multe luni.
Dată fiind relativitatea calcului, nu are sens să luăm în
considerare factorul de corectare pentru poziţionarea
colectoarelor (tabelul azimut – înclinare), cunoaşterea
zonei climatice fiind însă la fel de importantă.
Există trei tipuri de piscine:
- Piscine acoperite cu protecţie termică
- Piscine în aer liber cu protecţie termică
- Piscine în aer liber fără protecţie termică
Protecţia termică presupune ca piscina să fie în permanenţă
acoperită atunci când nu este utilizată, pentru a se evita
dispersia căldurii rezultată în urma evaporării.
Valorile orientative ce vor fi furnizate sunt valabile în cazul
în care:
- Apa din piscină are o temperatură de 24 °C.
- Piscina este izolată şi săpată în terenul respectiv.
PROIECTARE
55
SISTEMI SOLARI TERMICI
05 134 240
104 132 237
102 130 234
101 129 231
100 127 228
98 125 225
97 124 222
96 122 219
94 120 216
93 119 213
92 117 210
90 115 207
89 114 204
88 112 201
87 110 198
85 109 195
84 107 192
83 105 189
81 104 186
80 102 183
79 100 180
77 99 177
76 97 174
75 95 171
74 94 168
72 92 165
71 90 162
70 89 159
68 87 156
67 85 153
66 84 150
64 82 147
63 80 144
62 79 141
60 77 138
59 75 135
58 74 132
57 72 129
55 70 126
54 69 123
53 67 120
51 65 117
50 64 114
49 62 111
47 60 108
46 59 105
45 57 102
44 55 99
42 54 96
41 52 93
40 50 90
38 49 87
37 47 84
36 45 81
34 44 78
33 42 75
32 40 72
30 39 69
29 37 66
28 35 63
27 34 60
25 32 57
24 30 54
23 29 51
21 27 48
20 25 45
19 24 42
17 22 39
16 20 36
15 19 33
14 17 30
12 15 27
11 14 24
10 12 21
8 10 18
7 9 15
6 7 12
4 5 9
3 4 6
2 2 3
10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 180 190 200 210 220 230 240 250 260 270 280 290 300 310 320 330 340 350 360 370 380 390 400 410 420 430 440 450 460 Superficie piscina corretta
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
120
130
140
150
160
170
180
190
200
210
220
230
240
250
260
270
280
290
300
310
320
330
340
350
360
370
380
390
400
Superficie piscina
SYS CF Superficie (mq)
R
a
d
i
a
ţ
i
i

1
2
0
0
-
1
4
0
0

k
W
h
/
m
²

p
e

a
n
R
a
d
i
a
ţ
i
i

1
4
0
0
-
1
6
0
0

k
W
h
/
m
²

p
e

a
n
R
a
d
i
a
ţ
i
i

1
6
0
0
-
1
8
0
0

k
W
h
/
m
²

p
e

a
n
P
i
s
c
i
n
ă

d
e
s
c
o
p
e
r
i
t
ă

f
ă
r
ă

p
r
o
t
e
c
ţ
i
e

t
e
r
m
i
c
ă
P
i
s
c
i
n
ă

a
c
o
p
e
r
i
t
ă

c
u

p
r
o
t
e
c
ţ
i
e

t
e
r
m
i
c
ă
P
i
s
c
i
n
ă

d
e
s
c
o
p
e
r
i
t
ă

f
ă
r
ă

p
r
o
t
e
c
ţ
i
e

t
e
r
m
i
c
ă
Suprafaţă (mp)
Suprafaţă piscină
Suprafaţă piscină corectă
SISTEME SOLARE
56
PROGETTAZIONE
.3 Dimensionamento idraulico dell’ impianto solare
Una volta definito numero e tipo di collettori solari, il loro
collegamento, gli accumuli termici ( e/o scambiatori di
calore) e la loro posizione nello spazio disponibile, arriva il
momento di dimensionare la parte idraulica.
Nello specifico, in questa sezione si illustreranno delle
procedure pratiche per definire:
- Portata totale dell’impianto solare
- Dimensione delle tubazioni del primario
- Perdite di carico dell’impianto e scelta del gruppo pompa
- Dimensione del vaso di espansione
3.3.1 Portata totale dell’impianto solare
Questo valore dipende dal numero di collettori solari, da
come sono installati tra loro (file in serie o in parallelo), e più
in generale dalla “filosofia” adottata nell’impianto (normal
flow o low flow).
Le scelte di cui sopra dipendono dalla “sensibilità” del
progettista termotecnico e da un’analisi (non sempre
semplice) dei costi e benefici delle diverse soluzioni.
3.3.1.1 Normal flow o low flow
Nel regime “normal flow” il singolo collettore deve essere
attraversato da una portata di fluido termovettore di 40-60
litri/ora per m
2
di collettore.
Nel regime “low flow” il singolo collettore deve essere
attraversato da una portata di fluido termovettore di 10-15
litri/ora per m
2
di collettore.
Il regime di flusso “normal flow” comporta:
- Maggiori portate nell’impianto
- Maggiori consumi elettrici del gruppo di circolazione
- Maggiori rendimenti dei collettori e quindi dell’impianto
solare
- Maggiori superfici di scambio termico lato bollitore
- Minori temperature medie dei collettori solari
- Minore salto termico ingresso-uscita sul campo collettore
- Minore probabilità che il calore possa essere ceduto in
modo continuo all’accumulo d’acqua in condizione di bassa
insolazione
In definitiva il regime di flusso “normal flow” è raccomandabile
nelle seguenti condizioni:
- Zone ad elevata insolazione
- Applicazioni annuali o prevalentemente estive (acqua
calda sanitaria)
- Applicazioni che non richiedono fluidi di processo troppo
caldi (acqua calda sanitaria o piscine)
- Dove non sia rilevante la spesa elettrica rispetto al risparmio
legato all’energia termica raccolta
- Dove si abbiano superfici di scambio al bollitore
sufficientemente grandi rispetto al campo collettori
Il regime di flusso “low flow” comporta:
- Minori portate nell’impianto
- Minori consumi elettrici del gruppo di circolazione
- Minori rendimenti dei collettori e quindi dell’impianto
solare
- Minori superfici di scambio termico lato bollitore
- Maggiori temperature medie dei collettori solari
- Maggiore salto termico ingresso-uscita sul campo
collettore
- Maggiori probabilità che il calore possa essere ceduto in
modo continuo all’accumulo d’acqua in condizione di bassa
insolazione
In definitiva il regime di flusso “low flow” è raccomandabile
nelle seguenti condizioni:
- Zone a bassa insolazione
- Applicazioni prevalentemente invernali (riscaldamento
degli ambienti)
- Applicazioni che richiedono fluidi di processo molto caldi
(applicazioni industriali)
- Dove la spesa elettrica sia rilevante rispetto al risparmio
legato all’energia termica raccolta
- Dove si vogliano limitare i costi di impianto riducendo le
superfici di scambio al bollitore
- Dove il collettore abbia una “buona” curva di rendimento
(tubi a vuoto)

.3 Dimensionarea hidraulică a instalaţiei solare
După stabilirea numărului şi tipului de colectoare solare, a
conexiunii acestora, a boilerelor (şi/sau schimbătoare de
căldură), precum şi a poziţiei acestora în spaţiul disponibil,
se va dimensiona partea hidraulică.
Mai exact, în această secţiune sunt prezentate procedurile
practice pentru a defini:
- Debitul total al instalaţiei solare
- Dimensiunea conductelor primare
- Pierderile de presiune ale instalaţiei şi selectarea grupului
de pompare
- Dimensiunea vasului de expansiune
.3.1 Debitul total al instalaţiei solare
Această valoare depinde de numărul de colectoare solare,
de modul în care sunt instalate (rânduri în serie sau în
paralel) şi, în general, de „filosofia ” adoptată în cadrul
instalaţiei (debit normal sau scăzut).
Alegerile de mai sus depind de „sensibilitatea” proiectantului
instalaţiei de încălzire, precum şi de analiza (nu întotdeauna
simplă) a costurilor şi beneficiilor aferente diverselor
soluţii.
.3.1.1 Debit normal sau debit scăzut
În regimul „debit normal”, fiecare colector trebuie să fie
fiecare colector trebuie să fie
traversat de un debit de agent termic solar egal cu 40-60
litri/oră pe m² de colector.
În regimul „debit scăzut”,
traversat de un debit de agent termic solar egal cu 10-15
litri/oră pe m² de colector.
Regimul de „debit normal” presupune:
- Debite sporite în instalaţie
- Consumuri electrice ridicate ale grupului de circulaţie
- Randamente mai mari ale colectoarelor şi, în consecinţă,
a instalaţiei solare
- Suprafeţe sporite de schimb termic pe partea boilerului
- Temperaturi medii mai mici ale colectoarelor solare
- Salt termic mai scăzut intrare – ieşire pe câmpul de
colectoare
- Probabilitate scăzută de cedare continuă a căldurii la
nivelul boilerului de apă în condiţii de radiaţie scăzută.
În concluzie, regimul de „debit normal” se recomandă a fi
utilizat în următoarele condiţii:
- Zone foarte însorite
- Aplicaţii anuale sau cu precădere estivale (apă caldă
menajeră)
- Aplicaţii care nu necesită fl uide de proces cu temperaturi
ridicate (preparare apă caldă menajeră sau încălzire
piscine)
- În cazul în care consumul de energie electrică nu este unul
semnificativ în raport cu economia realizată prin utilizarea
energiei termice obţinute
- În cazul în care suprafeţele de schimb la nivelul boilerului
sunt suficient de mari în raport cu câmpul de colectoare.
Regimul de „debit scăzut” presupune:
- Debite mai mici în instalaţie
- Consumuri electrice mai mici ale grupului de circulaţie
- Randamente mai mici ale colectoarelor şi, în consecinţă,
a instalaţiei solare
- Suprafeţe de schimb termic reduse pe partea boilerului
- Temperaturi medii mai mari ale colectoarelor solare
- Salt termic mai ridicat intrare – ieşire pe câmpul de
colectoare
- Probabilitate ridicată de cedare continuă a căldurii la
nivelul boilerului de apă în condiţii de radiaţie scăzută.
În concluzie, regimul de „debit scăzut” se recomandă a fi
utilizat în următoarele condiţii:
- Zone mai puţin însorite
- Utilizare preponderentă în timpul sezonului rece (încălzirea
locuinţelor)
- Aplicaţii care necesită fluide de proces cu temperaturi
ridicate (aplicaţii industriale)
- Dacă se doreşte reducerea cheltuielilor la energia electrică
prin economisirea de energie termică.
- În cazul în care se doreşte limitarea costurilor aferente
utilizării instalaţiei prin reducerea suprafeţelor de schimb
ale boilerului
- La aplicaţiile care presupun o curbă pozitivă a
randamentului colectorului (cu tuburi vidate)
PROIECTARE
5
SISTEMI SOLARI TERMICI
3.3.1.2 Collettori in serie o in parallelo
In una fila di collettori solari il collegamento in parallelo
comporta:
- Minore salto termico del fluido termovettore in uscita dalla
fila
- Minori perdite di carico specifiche della fila ( )
- Minori perdite di carico
- Maggiori portate d’acqua
- Temperature costanti lungo la fila che comportano
rendimenti uguali dei collettori
Q
FILA
=Q
COLLETTORE
x Numero collettori (l/ora)
In una fila di collettori solari il collegamento in serie
comporta:
- Maggiore salto termico del fluido termovettore in uscita
dalla fila
- Maggiori perdite di carico specifiche della fila ( )
- Maggiori perdite di carico
- Minori portate d’acqua
- Temperature crescenti lungo la fila che comportano
rendimenti ridotti dei collettori finali

Q
FILA
=Q
COLLETTORE
(l/ora)

mbar
l / ora
mbar
l / ora
3.3.2 Dimensione delle tubazioni
Definita la portata totale e quella dei singoli tratti di
tubo, il dimensionamento delle tubazioni tra collettore
solare ed accumulo segue le stesse regole generali del
dimensionamento nei comuni impianti di riscaldamento.
Il diametro di ciascun tratto di tubo con portata diversa deve
essere scelto come compromesso di buon senso.
Infatti, all’aumentare del diametro delle tubazioni, si hanno
effetti contrapposti:
- Diminuzione delle perdite di carico specifiche (mbar/m)
- Diminuzione della potenza elettrica assorbita dal gruppo
di circolazione
- Diminuzione delle velocità (riduzione del rumore e di altri
effetti indesiderati)
- Aumento delle dispersioni termiche
- Aumento dei costi (materiale tubazioni e volume di
glicole)
Se le tubazioni sono in rame il diametro del tubo può essere
stimato con la seguente formula approssimata che si basa
sul presupposto che, in ogni caso, la velocità del fluido
dentro alle tubazioni non superi 1 m/s:
D
int, min
0, 35 sQ
Dove:
Dint-min è il diametro interno minimo
del tubo nel tratto considerato
Q è la portata nel tratto considerato
.3.1.2 Colectoare legate în serie sau în paralel
Un rând de colectoare solare legate în paralel presupune:
- Un salt termic mai mic al la ieşirea din
rând ( )
mbar
l / ora
- Pierderi de presiune mai mici specifice rândului
- Pierderi de presiune mai reduse
- Debite de apă ridicate
- Temperaturi constante de-a lungul rândului care determină
randamente egale ale colectoarelor
Q
RÂND
= Q
COLECTOR
x Număr colectoare (l/oră)
Un rând de colectoare solare legate în serie presupune:
n salt termic ridicat al agentului termic solar la ieşirea
din rând
ierderi de presiune mai mari specifice rândului ( )
mbar
l / ora
- Pierderi de presiune mai ridicate
- Debite de apă reduse
- Temperaturi în creştere de-a lungul rândului care determină
randamente reduse ale colectoarelor finale
Q
RÂND
= Q
COLECTOR
x [Număr colectoare] (l/oră)
.3.2 Dimensiunea conductelor
După stabilirea debitului total şi a celui aferent fiecărei
porţiuni a conductei, dimensionarea conductelor dintre
colectorul solar şi boiler urmează aceleaşi reguli generale
de dimensionare aplicate în cazul instalaţiilor de încălzire.
Diametrul fiecărei porţiuni de conductă având debite diferite
trebuie ales în baza unui compromis rezonabil, odată cu
sporirea diametrului conductelor obţinându-se efecte
opuse:
iminuarea pierderilor specifice de presiune (mbar/m)
iminuarea puterii electrice absorbite de grupul de
circulaţie
iminuarea vitezei (reducerea zgomotului şi a altor
efecte nedorite)
reşterea dispersiilor termice
reşterea costurilor (material conducte şi volum de
glicol)
În cazul în care conductele sunt fabricate din fontă, cu
ajutorul următoarei formule aproximative se poate estima
diametrul conductei, formulă care se bazează pe ipoteza
că, în orice caz, viteza fluidului din interiorul conductelor nu
depăşeşte 1 m/s:
Unde:
D
int-min
reprezintă diametrul intern minim
al conductei pe porţiunea dorită.
Q reprezintă debitul existent pe
porţiunea dorită.
SISTEME SOLARE
58
PROGETTAZIONE
Per il rame si può anche prendere come riferimento la
tabella che segue che fornisce soluzioni multiple, data una
certa portata.
În cazul conductelor din fontă, se poate utiliza drept referinţă
tabelul de mai jos, care oferă multiple soluţii pentru un
anumit debit.
Debit
Dimensiune
PROIECTARE
59
SISTEMI SOLARI TERMICI
- Bilanciamento idraulico delle file di collettori
Questo passaggio è necessario se le file non sono collegate
secondo Tickleman
Per far questo si deve calcolare la perdita di carico delle
singole file in parallelo tra loro e verificare che, in base alla
portata assegnata a ciascuna, abbiano perdite di carico
almeno simili.
Nel collegamento secondo Tickleman (schema A) le file
sono automaticamente bilanciate; per contro il circuito è più
lungo e le tubazioni mediamente maggiori. Ciò comporta
maggiori spese di realizzazione dell’impianto e di messa il
funzione (maggiore contenuto di glicole).
Se non si utilizza il metodo Tickleman le sezioni vanno
variate in base alla portata dei singoli tratti come descritto
(schema B).
Schema A
Schema B
l diametro andrà scelto tenendo opportunamente in
considerazione quanto segue:
- La lunghezza totale delle tubazioni dell’impianto
- Bilanciamento idraulico delle file di collettori (se più di
una collegate)
- L’effetto del glicole in base alla concentrazione (al 40% le
perdite di carico aumentano di un 20%)
- Le perdite di carico concentrate varie (curve, valvole ecc)
- Perdite di carico dei collettori
- La prevalenza del gruppo di circolazione alla portata di
progetto impianto
- Costi di impianto.
Se si utilizzano tubazioni in acciaio inox corrugato,
l’applicazione va limitata a portate e distanze minori (piccoli
e medi impianti) in base alla tabella che segue:
Lunghezza semplice fino a (m)
Portata fino a (l/h) 6 15 20 25
500 ∅ 15 ∅ 15 ∅ 18 ∅ 22
1000 ∅ 18 ∅ 22 ∅ 28 ∅ 28
1500 ∅ 22 ∅ 28 ∅ 28 ∅ 28
2000 ∅ 28 ∅ 28 ∅ 28 ∅ 35
3.3.3 Calcolo delle perdite di carico e scelta del gruppo
pompa
Lo step del calcolo delle perdite di carico non è successivo
allo step della scelta dei tubi ma è più che altro “interattivo”
con esso; nel senso che da questa sezione può scaturire
una modifica delle dimensioni dei tubi già scelte nel passo
precedente.
Nello specifico lo scopo di questo passaggio è duplice:
- Scelta del gruppo di circolazione
Per far questo si deve calcolare il tratto dell’impianto con
maggiori perdite di carico e verificare che, alla portata totale
di progetto dell’impianto, il gruppo di circolazione possa
fornire una prevalenza superiore o almeno uguale a quella
trovata

Pompa
80W
Pompa
40W
Dk
Diametrul va fi ales ţinându-se cont de următoarele
elemente:
Lungimea totală a conductelor instalaţiei
Echilibrarea hidraulică a rândurilor de colectoare (dacă
sunt legate mai mult de un colector)
fectul glicolului în funcţie de concentraţie (la o
concentraţie de 40% glicol, pierderile de presiune cresc
20%)
Diversele pierderile de presiune concentrate (curbe,
supape etc.)
Pierderi de presiune a colectoarelor
Înălţimea de pompare a grupului de circulaţie la debitul
de proiectare a instalaţiei
Costurile instalaţiei
Dacă se utilizează conducte din oţel inoxidabil ondulat,
aplicaţia se va limita la debite şi distanţe mici (instalaţii de
dimensiuni mici şi medii) în baza următorului tabel:
Lungime simplă maximă (m)
Debit maxim (l/h)
3.3.3 Calcularea pierderilor de presiune şi alegerea
grupului de pompare
Calcularea pierderilor de presiune nu este realizată după
alegerea conductelor, fiind mai degrabă o operaţiune
simultană cu aceasta, în sensul că din această secţiune
poate fi necesară o modificare a dimensiunilor conductelor
deja stabilite în etapa anterioară.
Mai exact, această secţiune descrie două operaţiuni:
- Alegerea grupului de circulare
În acest sens, se va calcula porţiunea de instalaţie care
prezintă cele mai mari pierderi de presiune şi se va verifica
dacă la debitul total proiectat pentru instalaţia în cauză
grupul de circulaţie poate furniza o înălţime de pompare
superioară sau cel puţin egală cu cea calculată.
- Echilibrarea hidraulică a rândurilor de colectoare
Această operaţiune este necesară în cazul în care rândurile
nu sunt legate conform metodei Tickleman.
În acest sens, se va calcula pierderea de presiune a fiecărui
rând legat în paralel cu celelalte şi se va verifica dacă, în
baza debitului alocat fiecăruia, rândurile prezintă pierderi
de presiune cel puţin egale.
În cazul conectării conform metodei Tickleman (schema
A), rândurile sunt în mod automat echilibrate; în schimb,
circuitul este mai lung, iar conductele sunt în medie mai
mari, fapt ce atrage după sine costuri sporite pentru
realizarea instalaţiei şi punerea acesteia în funcţiune
(conţinut mai mare de glicol).
Dacă nu se utilizează metoda Tickleman, secţiunile vor fi
modificate în funcţie de debitul fiecărei porţiuni conform
descrierii (schema B).
SISTEME SOLARE
60
PROGETTAZIONE
Valori del coefficiente di perdita localizzata ξ (reti di distribuzione)
Diametro interno tubi in acciaio inox, rame e materiaIe pIastico
Diametro tubi in acciaio
8 ÷ 16 mm
3/8"÷ 1/2"
0,8
0,4
0,3
1,0
0,5
0,4
r/d = 1,5
r/d = 2,5
r/d > 3,5
r/d = 1,5
r/d = 2,5
r/d > 3,5
Valorile coeficientului de pierdere localizată ξ (reţele de distribuţie)
Diametru intern conducte din oţel inoxidabil, cupru şi material plastic
Diametru conducte din oţel
Tip de rezistenţă localizată Simbol
Curbă la 90°cu rotunjire mică
Curbă la 90°cu rotunjire medie
Curbă la 90°cu rotunjire mare
Cot cu rotunjire mică în formă de U
cu rotunjire medie în formă de U
cu rotunjire mare formă de U
Lărgire
Restrângere
Ramificaţie simplă cu T în unghi drept
Confluenţă simplă cu T în unghi drept
Ramificaţie dublă cu T în unghi drept
Confluenţă dublă cu T în unghi drept
Ramificaţie simplă cu unghi ascuţit (45-60 °C)
Confluenţă simplă cu unghi ascuţit (45-60 °C)
Ramificaţie cu curbe de admisie
Confluenţă cu curbe de admisie
PROIECTARE
61
SISTEMI SOLARI TERMICI
Valori del coefficiente di perdita localizzata ξ (componenti d’impianto)
8 ÷ 16 mm
3/8"÷ 1/2"
6,0
3,0
0,6
0,1
0,6
0,1
1,0
1,0
÷÷
÷÷
÷÷
÷÷
6,0
10,0
4,0
8,0
Valorile coeficientului de pierdere localizată ξ (reţele de distribuţie)
Diametru intern conducte din oţel inoxidabil, cupru şi material plastic
Diametru conducte din oţel
Tip de rezistenţă localizată Simbol
Supapă de interceptare dreaptă
Supapă de interceptare înclinată
Opritor cu pasaj de trecere redus
Opritor cu pasaj de trecere total
Robinet cu bilă cu trecere redusă
Robinet cu bilă cu trecere completă
Supapă fluture
Supapă cu piedică
Supapă pentru corp de încălzire tip drept
Supapă pentru corp de încălzire tip în unghi drept
Racord drept
Racord în unghi drept
Supapă cu patru căi
Supapă cu trei căi
Trecere prin radiator
Trecere prin cazanul la sol
SISTEME SOLARE
62
PROGETTAZIONE
La tabella che segue fornisce le perdite di carico in mbar in
funzione della velocità del fluido nel tubo e del coefficiente
dimensionale ξ
0,1 0,5 0,56 16
0,12 0,7 0,58 17
0,14 1 0,6 18
0,16 1,3 0,62 19
0,18 1,6 0,64 20
0,2 2 0,66 22
0,22 2,4 0,68 23
0,24 2,9 0,7 24
0,26 3,3 0,72 26
0,28 3,9 0,74 27
0,3 4,5 0,76 29
0,32 5,1 0,78 30
0,34 5,7 0,8 32
0,36 6,4 0,82 33
0,38 7,2 0,84 35
0,4 7,9 0,86 37
0,42 8,7 0,88 38
0,44 9,6 0,9 40
0,46 10 0,92 42
0,48 11 0,94 44
0,5 12 0,96 46
0,52 13 0,98 48
0,54 14 1 50
Perdita di carico con fIusso voIumetrico nominaIe 5 I/h per coIIettore
( FI ui do: acqua a 20°C)
0
5
10
15
20
25
30
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Numer o di coI I et t or i i n una f i I a
Perdita di carico con fIusso voIumetrico nominaIe 100 I/h per coIIettore
( FI ui do: a cqua a 20 °C)
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
120
130
140
150
160
170
180
190
200
210
220
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Numer o di c oI I et t or i i n una f i I a

]
r
a
b
m
[

o
c
i
r
a
c
i
d
a
t
i
d
r
e
P

]
r
a
b
m
[

o
c
i
r
a
c
i
d
a
t
i
d
r
e
P
Perdita di carico con fIusso voIumetrico nominaIe 35 I/h per coIIettore Perdita di carico con fIusso voIumetrico nominaIe 35 I/h per coIIettore
( F ( FI u I ui d i do: o: ac acqu quaa a a 20° 20°C) C)
00
55
10 10
15 15
20 20
25 25
30 30
1 2 1 2 3 4 3 4 5 6 5 6 7 8 7 8 9 1 9 100
Nu Nume mer o r o di di co coI I I I et et t o t or i r i i n i n un una a f i f i I a I a
Perdita di carico con fIusso voIumetrico nominaIe 100 I/h per coIIettore Perdita di carico con fIusso voIumetrico nominaIe 100 I/h per coIIettore
( F ( FI u I ui d i do: o: a c a cqu qua a a a 20 20 °°C) C)
00
10 10
20 20
30 30
40 40
50 50
60 60
70 70
80 80
90 90
10 1000
11 1100
12 1200
13 1300
14 1400
15 1500
16 1600
17 1700
18 1800
19 1900
20 2000
21 2100
22 2200
1 2 1 2 3 4 3 4 5 6 5 6 7 8 7 8 9 1 9 100
Nu Nume mer o r o di di c o c oI I I I eet t o t t or i r i i n i n un unaa f i f i I a I a
]]
rr
aa
bb
mm
[[
oo
cc
ii
rr
aa
cc
ii
dd
aa
tt
ii
dd
rr
ee
PP
]]
rr
aa
bb
mm
[[
oo
cc
ii
rr
aa
cc
ii
dd
aa
tt
ii
dd
rr
ee
PP
Tabelul următor prezintă pierderile de presiune exprimate
în mbar, în funcţie de viteza fluidului din conductă şi de
coeficientul dimensional ξ.
Viteză (m/s)
Pierderi de
presiune (mbar)
pentru ξ=1
(la 80 °C)
Viteză (m/s)
Pierderi de
presiune (mbar)
pentru ξ=1
(la 80 °C)
Colectoarele (chiar şi cele legate în paralel într-un rând)
contribuie în mod semnificativ la pierderile de presiune şi,
prin urmare, este extrem de important să nu fie neglijate.
Producătorul colectorului trebuie să furnizeze curbele de
pierdere de presiune cu cel puţin două debite de referinţă.
Pentru colectorul SYS 2.5 sunt valabile graficele
următoare:
Pierdere de presiune cu debit volumetric nominal 35 l/h per colector
(Fluid: apă la 20 °C)
P
i
e
r
d
e
r
e

d
e

p
r
e
s
i
u
n
e

(
m
b
a
r
)
Număr de colectoare într-un rând
Pierdere de presiune cu debit volumetric nominal 100 l/h per colector
(Fluid: apă la 20 °C)
P
i
e
r
d
e
r
e

d
e

p
r
e
s
i
u
n
e

(
m
b
a
r
)
Număr de colectoare într-un rând
PROIECTARE
63
SISTEMI SOLARI TERMICI

3.3.4 Dimensione del vaso di espansione
Il dimensionamento del vaso di espansione negli impianti
solari termici è un aspetto critico poiché da esso dipende
sia la durata nel tempo che il corretto funzionamento degli
impianti stessi.
C’ è anche da dire che il dimensionamento del vaso
d’espansione solare risulta piuttosto complesso perché
deve tener conto di condizioni di lavoro molto particolari
illustrate di seguito.
A differenza degli impianti di riscaldamento in cui si ha il
pieno controllo sulla potenza della caldaia (che al limite può
essere arrestata), negli impianti solari il Sole non è sotto
controllo e continua ad incidere sui collettori anche quando
questi non possano più cedere il calore all’accumulo (già
caldo alla temperatura massima di sicurezza).
Tale situazione è piuttosto frequente in estate per via di
giornate con grande irraggiamento solare e scarso consumo
energetico (tipico esempio è quello della famiglia che va in
villeggiatura ad Agosto).
Il fluido termovettore presente nei collettori arriva cosi a
temperature non controllabili che sono ben al disopra dei
valori tipici per gli impianti di riscaldamento e può diventare
vapore oppure no; è qui che il vaso d’espansione gioca un
ruolo molto particolare.
Le suddette temperature hanno comunque un limite superiore
pari alla temperatura di stagnazione del collettore che è un
dato fondamentale fornito dal costruttore; tipicamente è un
valore compreso tra 130 e 200 °C a seconda della qualità
d’isolamento e della tipologia costruttiva).
Alla temperatura di stagnazione il pannello rovente disperde
in aria esterna la stessa potenza termica che gli arriva dal
Sole.
. 3.4.1 Definire il volume dell’impianto
La prima cosa da conoscere, come per gli impianti di
riscaldamento, è il volume totale dell’impianto solare che
dilatandosi per via della temperatura dovrà essere accolto
dal vaso
VA = VK +VWT +VKS +VR +VVor
Dove:
VA è il volume di riempimento dell’impianto
VK è il volume dei campi di collettori (collettori e raccorderai idraulica)
VWT è il volume degli scambiatori di calore (interni o esterni all’accumulo)
VKS è il volume del set idraulico completo (gruppo pompa e valvolame vario)
VR è il volume delle tubazioni
I volumi suddetti si trovano nella documentazione tecnica
del prodotto scelto
Per i le tubazioni in rame si può fare riferimento alla tabella
che segue
15 x 1 0,13
18 x 1 0,20
22 x 1 0,31
28 x 1,5 0,49
35 x 1,5 0,80
42 x 1,5 1,20
54 x 2 1,96
.3.4 Dimensiunea vasului de expansiune
Dimensionarea vasului de expansiune la instalaţiile solare
termice reprezintă un aspect delicat, de aceasta depinzând
atât durata în timp cât şi funcţionarea corespunzătoare a
instalaţiilor. În plus, dimensionarea vasului de expansiune
solar este destul de complexă şi trebuie să se ţină cont de
condiţiile speciale de lucru prezentate mai jos.
Spre deosebire de instalaţiile de încălzire la care puterea
cazanului (care, în ultimă instanţă, poate fi oprită) este pe
deplin controlată, la instalaţiile solare, soarele nu poate fi
controlat, razele acestuia căzând pe colectoare chiar şi
atunci când acestea nu mai pot ceda căldura boilerului
(deja încălzit la temperatura maximă de siguranţă).
O astfel de situaţie are loc destul de des pe timpul verii
din cauza zilelor foarte însorite în care consumul energetic
este scăzut (exemplul tipic este cel al unei familii care în
luna august se află în vacanţă).
prezent în colectoare atinge astfel
temperaturi incontrolabile, cu mult superioare valorilor tipice
pentru instalaţiile de încălzire, putându-se transforma în
vapori sau nu; sub acest aspect, rolul vasului de expansiune
devine extrem de important.
Temperaturile mai sus menţionate au, în orice caz, o limită
superioară egală cu temperatura de stagnare în colector,
aceasta reprezentând una dintre datele esenţiale furnizate
de producător; de obicei, această valoare este cuprinsă
între 130 şi 200 °C în funcţie de calitatea izolaţiei şi de tipul
clădirii.
La temperatura de stagnare, panoul solar degajă în
atmosferă aceeaşi putere termică pe care o primeşte de
la soare.
.3.4.1 Stabilirea volumului instalaţiei
La fel ca în cazul instalaţiilor de încălzire, primul lucru ce
trebuie cunoscut este volumul total al instalaţiei solare
care, dilatându-se sub acţiunea temperaturii ridicate, va
trebui depozitat în vas.
VA = VK +VWT +VKS +VR +VVor
Unde:
VA reprezintă volumul de încărcare a instalaţiei
VK reprezintă volumul câmpurilor de colectoare (colectoare şi racorduri hidraulice)
VWT reprezintă volumul schimbătoarelor de căldură (integrate în boiler sau
externe)
VKS reprezintă volumul setului hidraulic complet (grupul de pompare şi diversele
supape)
VR reprezintă volumul din conducte
Volumele mai sus menţionate sunt disponibile în
documentaţia tehnică a produsului ales.
Pentru conductele din cupru, consultaţi tabelul următor.
Dimensiunea Conţinutul specific (l/m)
SISTEME SOLARE
64
PROGETTAZIONE
3.3.4.3 Metodo 1
È il metodo tradizionale che segue la norma UNI ENV
12977-1 e che porta a grandi volumi calcolati per il vaso
d’espansione.
Questo metodo si basa sul fatto che:
- Il vaso possa compensare le dilatazioni termiche del fluido
dell’impianto
- I l vaso possa accogliere, senza sostanziale incremento di
pressione sull’impianto, tutto il contenuto liquido del campo
collettori quando il vapore che si crea per sovratemperatura
li svuota.
In altre parole il vaso di espansione non deve contrastare,
attraverso un aumento di pressione, la vaporizzazione nei
collettori (che avverrebbe intorno ai 120 °C)
Tale vaporizzazione protegge l’impianto e i suoi componenti
da eccessi di temperatura e di pressione; lo stesso
liquido antigelo dura di più poiché l’unica parte stressata
termicamente è quella piccolissima che finisce in vapore nel
collettore.
La vaporizzazione però comporta anche un blocco
dell’impianto che può durare per molto tempo e lo rende
rumoroso e instabile nelle fasi successive di riavvio.
Sulla base di questo metodo si calcola:
V
U
V
C
0, 073– V
A
3 .3.4.2 Base di calcolo del vaso d’espansione
Nell’ipotesi che manometro, valvola di sicurezza e vaso di
espansione siano montati vicini (o comunque alla stessa
altezza idrostatica dell’impianto), le formule per il calcolo del
volume del vaso di espansione è la seguente:
Dove:
VN,MIN è il volume minimo che deve avere il vaso di espansione (l)
VU è il volume utile da calcolare (l)
PVS è la pressione della valvola di sicurezza (di solito 6 bar)
P0 è la pressione di riempimento a freddo dell’impianto (bar)
HIDR è la differenza di altezza tra collettori in cima e vaso in basso (m)
PV è la pressione di precarica dell’aria nel vaso di espansione (bar)
Esistono due criteri per il calcolo del volume utile VU che
conducono a risultati piuttosto differenti; di conseguenza,
molto differente sarà anche il volume nominale del vaso
necessario.
Il primo metodo porta a dimensionare vasi di espansione
piuttosto grandi, il secondo metodo conduce alla scelta di
vasi di dimensioni contenute.
V
N, MIN
V
U
v
(0, 9– P
VS
1)
(0, 9– P
VS
P
0
)
P
0
0,1– H
IDR
0, 7
P
V
0,1– H
IDR
0, 4
.3.4.2 Baza de calcul a dimensiunii vasului de
expansiune
În cazul în care manometrul, supapa de siguranţă şi vasul
de expansiune sunt montate aproape unul de celălalt (sau
cel puţin la aceeaşi înălţime hidrostatică a instalaţiei),
formulele folosite la calcularea volumului vasului de
expansiune sunt următoarele:
Unde:
VN, MIN reprezintă volumul minim al vasul de expansiune (l)
VU reprezintă volumul util care trebuie calculat (l)
PVS reprezintă presiunea supapei de siguranţă (de obicei, 5 bar)
P0 reprezintă presiunea de umplere la rece a instalaţiei (bar)
HIDR reprezintă diferenţa de înălţime dintre colectoarele aflate în vârf şi vasul de
la bază (m)
PV reprezintă presiune de pre-încărcare cu aer în vasul de expansiune (bar)
Pentru calcularea volumului util VU există două criterii care
conduc la rezultate destul de diferite; prin urmare, volumul
nominal al vasului necesar va fi, de asemenea, foarte
diferit.
Prima metodă are ca efect alegerea unor vase de
expansiune cu dimensiuni medii spre mari, a doua la
alegerea de vase cu dimensiuni reduse.
.3.4.3 Metoda 1
Reprezintă metoda tradiţională care respectă norma UNI
ENV 12977-1 şi care conduce la obţinerea unor volume
mari calculate pentru vasul de expansiune.
Această metodă se bazează pe faptul că:
Vasul poate compensa dilataţiile termice ale fluidului din
instalaţie
Vasul poate susţine, fără a fi necesară o creştere
substanţială a presiunii din instalaţie, tot conţinutul lichid al
câmpului de colectoare atunci când condensul format din
cauza temperaturii excesive goleşte colectoarele.
Cu alte cuvinte, vasul de expansiune nu trebuie să
contrasteze, prin creşterea presiunii, apariţia condensului
în colectoare (care ar avea valoarea aproximativă de
120 °C).
Transformarea lichidului în vapori protejează instalaţia şi
componentele acesteia de excesele de temperatură şi de
presiune; acelaşi lichid antigel durează mai mult, deoarece
singura cantitate solicitată termic este cea foarte mică care
se transformă în vapori în interiorul colectorului.
Formarea condensului cauzează, însă, şi o blocare a
instalaţiei care poate dura o perioadă lungă de timp, fapt
care determină instabilitatea instalaţiei şi producerea de
zgomote în fazele ulterioare pornirii.
Cu ajutorul acestei metode se calculează:
PROIECTARE
65
66
PROGETTAZIONE
3.3.4.4 Metodo 2
È un metodo innovativo sostenuto da diversi professionisti
termotecnici d’avanguardia che porta a dimensioni contenute
per il vaso d’espansione.
Questo metodo si basa sul fatto che:
- Il vaso possa compensare le dilatazioni termiche del
fluido dell’impianto
- Il vaso impedisca la vaporizzazione del liquido nel
campo collettori, anche alla loro temperatura massima
di stagnazione, generando in essi un incremento di
pressione adeguato.
- I collettori utilizzati abbiano temperature di stagnazione
non superiori a 150 °C, temperatura sopra la quale la
pressione necessaria a impedire la formazione di vapore
diventa davvero eccessiva (ben sopra 6 bar) come si
vede anche dalla tabella del vapor saturo.
In altre parole il vaso di espansione è piccolo abbastanza
da creare subito forti incrementi di pressione nel circuito a
fronte delle dilatazioni termiche; la pressione sui collettori si
mantiene cosi costantemente sopra alla pressione di vapor
saturo ad ogni data temperatura raggiunta del campo.
Il fatto che il fluido non vaporizzi mai garantisce una grande
costanza di funzionamento del sistema senza “interruzioni
del servizio” né “riprese difficoltose”.
Per contro tutti i componenti dell’impianto potranno lavorare
anche a temperature prossime ai 150 °C e pressioni
prossime ai 6 bar.
Questo sistema, comportando stress termici e meccanici
consistenti, richiede molta attenzione alla qualità
dei componenti adottati, al glicole, alla realizzazione
dell’impianto e alla sua messa in funzione; ad esempio un
piccolo calo della pressione a freddo vanificherebbe tutto e
quindi è anche necessario installare un sistema di allarme
collegato al manometro.
Sulla base di questo metodo si calcola:

Che vale nel caso più estremo di stagnazione del pannello
a 150 °C
A seguire riportiamo una tabella di riferimento per il
dimensionamento secondo questo metodo al variare della
temperatura di stagnazione del campo collettori. Come si
vede nella tabella, scompare l’informazione del volume del
campo collettori perché, appunto, la vaporizzazione del
liquido contenuto in essi non è contemplata nel metodo 2.
V
U
0, 090– V
A
2.3.4.4 Metoda 2
Reprezintă metoda modernă susţinută de mai mulţi
profesionişti în tehnica de încălzire, o metodă avangardistă
care conduce la alegerea unor dimensiuni reduse ale
vasului de expansiune.
Această metodă se bazează pe faptul că:
Vasul poate compensa dilataţiile termice ale fluidului din
instalaţie
- Vasul împiedică condensarea lichidului în câmpul de
colectoare, chiar şi atunci când acestea din urmă ating
temperatura maximă de stagnare, generându-se o
creştere adecvată a presiunii
- Colectoarele utilizate se află la temperaturi de stagnare
care nu depăşesc 150 °C, valoare peste care presiunea
necesară pentru a împiedica formarea de condens
devine cu adevărat foarte mare (depăşind cu mult 6 bar)
după cum se observă şi din tabelul cu vaporii saturaţi.
Cu alte cuvinte, vasul de expansiune este suficient de
mic pentru a genera instantaneu creşteri semnificative
de presiune în circuit atunci când au loc dilataţii termice;
presiunea din colectoare se menţine astfel constantă,
peste presiunea vaporilor saturaţi la fiecare valoare de
temperatură atinsă de câmp.
Faptul că fluidul nu se vaporizează niciodată asigură
o constanţă ridicată de funcţionare a sistemului fără
„întreruperi de funcţionare” şi fără „reporniri dificile”.
Mai mult, toate componentele instalaţiei vor putea funcţiona
şi la temperaturi apropiate valorii de 150 °C, precum şi la
presiuni apropriate de 6 bar.
Acest sistem, fiind supus la o solicitare termică şi mecanică
considerabile, necesită multă atenţie în ceea ce priveşte
calitatea componentelor utilizate, a glicolului, în ceea ce
priveşte realizarea instalaţiei şi punerea în funcţiune a
acesteia; de exemplu, o mică scădere de presiune la rece
bloca instalaţia, fiind prin urmare necesară instalarea unui
sistem de alarmă conectat la manometru.
Cu ajutorul acestei metode se calculează:
V
U
=0,090 x V
A
Valabil în cazul extrem de stagnare a panoului la 150 °C.
Vă prezentăm în continuare un tabel de referinţă pentru
dimensionarea în baza acestei metode, la modificarea
temperaturii de stagnare a câmpului de colectoare. După
cum se observă din tabel, dispare valoarea volumului
câmpului de colectoare, deoarece tocmai condensarea
lichidului conţinut în acestea nu este luată în considerare
în cazul utilizării metodei 2.
PROIECTARE
67
SISTEMI SOLARI TERMICI

120 130 140 150
HIDR P0 PV VN
2 0,9 0,6 3 34 30 27 23
5 57 51 44 39
12 137 122 106 93
18 206 183 159 140
25 286 254 221 195
50 573 507 441 389
4 1,1 0,8 3 33 29 25 22
5 55 49 42 37
12 131 116 101 89
18 197 175 152 134
25 274 242 211 186
50 547 485 422 372
6 1,3 1 3 31 28 24 21
5 52 46 40 36
12 125 111 97 85
18 188 166 145 128
25 261 231 201 177
50 522 462 402 355
8 1,5 1,2 3 30 26 23 20
5 50 44 38 34
12 119 106 92 81
18 179 158 138 122
25 248 220 191 169
50 496 440 382 337
10 1,7 1,4 3 28 25 22 19
5 47 42 36 32
12 113 100 87 77
18 170 150 131 115
25 235 209 181 160
50 471 417 363 320
15 2,2 1,9 3 24 22 19 17
5 41 36 31 28
12 98 87 75 66
18 147 130 113 100
25 204 180 157 138
50 407 361 314 277
20 2,7 2,4 3 21 18 16 14
5 34 30 27 23
12 83 73 64 56
18 124 110 95 84
25 172 152 132 117
50 344 304 265 234
25 3,2 2,9 3 17 15 13 11
5 28 25 22 19
12 67 60 52 46
18 101 89 78 69
25 140 124 108 95
50 280 248 216 190
35 4,2 3,9 3 9 8 7 6
5 15 14 12 10
12 37 33 28 25
18 55 49 42 37
25 76 68 59 52
50 153 135 118 104
Tabelul de mai jos
prezintă valorile presiunii
de pre-încărcare, ale
presiunii de umplere
la rece şi cele ale
volumului total admis al
instalaţiei la modificarea
tipului de vas ales (3,
5, 12, 18, 25 şi 50 litri),
ale înălţimii de pompare
şi ale temperaturii de
stagnare pentru modelul
de colector utilizat.
Presiune supapă de siguranţă PVS (bar)
Înălţime Presiune de încărcare Presiune pre-încărcare Dimensiune vas
Conţinut total maxim admisibil VA
Temperatură de stagnare câmp colectoare
SISTEME SOLARE
PROGETTAZIONE
3.3.4.5 Appendice per dimensionamento del vaso
Le tabelle precedenti sono sviluppate considerando le
proprietà dell’acqua non miscelata a glicole.
Questa approssimazione è valida fino a concentrazioni di
glicole che non superino il 40%.
Per un calcolo più accurato dell’espansione termica del
fluido termovettore ci si può riferire alle tabelle di vapor
saturo e ai fattori di correzione per la miscela di propilen
glicole Tyfocolor che riportiamo a seguire.
0 2 0 0 0 , 1 4 9 9 , 0 - 6 0 0 , 0
20 8 1 0 0 , 1 7 7 9 , 0 - 3 2 0 , 0
40 7 8 0 0 , 1 6 2 9 , 0 - 4 7 0 , 0
60 5 7 1 0 , 1 1 0 8 , 0 - 9 9 1 , 0
80 0 9 2 0 , 1 6 2 5 , 0 - 4 7 4 , 0
100 4 3 4 0 , 1 4 1 0 , 0 4 1 0 , 1
110 6 2 5 0 , 1 3 3 4 , 0 3 3 4 , 1
120 6 1 6 0 , 1 6 8 9 , 0 6 8 9 , 1
130 5 9 6 0 , 1 2 0 7 , 1 2 0 7 , 2
140 9 9 7 0 , 1 5 1 6 , 2 5 1 6 , 3
150 5 0 9 0 , 1 2 6 7 , 3 2 6 7 , 4
160 3 1 0 1 , 1 2 8 1 , 5 2 8 1 , 6
170 8 4 1 1 , 1 3 2 9 , 6 3 2 9 , 7
180 7 8 2 1 , 1 1 3 0 , 9 1 3 0 , 0 1
190 4 9 4 1 , 1 7 5 5 , 1 1 7 5 5 , 2 1
200 5 6 5 1 , 1 6 5 5 , 4 1 6 5 5 , 5 1
250 0 0 5 2 , 1 9 8 7 , 8 3 9 8 7 , 9 3
300 9 9 6 3 , 1 5 4 9 , 4 8 5 4 9 , 5 8
3.3.4.6 Cisterna di protezione
Anche se i vasi per il solare sono certificati dal costruttore per
quanto riguarda la resistenza della membrana a temperature
elevate, a volte può essere consigliabile proteggerli dalle
sollecitazioni termiche prodotte dal fluido solare.
I casi più critici ovviamente sono quelli in cui il vaso
d’espansione è installato vicino al campo collettori.
Viene quindi installata una cisterna piena di fluido tra il circuito
e il vaso d’espansione; essa abbatte per miscelazione le
temperature del fluido proveniente dai collettori e tra l’altro
aiuta a compensare le microperdite di fluido primario.
L’ istallazione della cisterna è poco utile nei piccoli e medi
impianti domestici mentre nei grandi impianti diventa un
elemento consigliabile.
2.3.4.5 Anexă pentru dimensionarea vasului
Tabelele prezentate anterior au fost realizate ţinându-se
cont de proprietăţile apei neamestecate cu glicol.
Această aproximare este valabilă pentru concentraţiile de
glicol care nu depăşesc 40%.
Pentru un calcul mai exact al dilatării agentului termic solar,
puteţi consulta tabelele cu valorile vaporilor saturaţi, precum
şi factorii de corectare pentru amestecul de propilenglicol
Tyfocolor care urmează.
Temperatura
(°C)
Presiune absolută
(bar a)
Presiune înregistrată de
manometru (bar)
Volumul specific al apei
(dm
3
/kg)
2.3.4.6 Rezervorul de protecţie
Chiar dacă vasele pentru instalaţia solară sunt certificate
de producător în ceea ce priveşte rezistenţa membranei la
temperaturi ridicate, uneori este recomandat să le protejaţi
de solicitările termice produse de fluidul solar.
Situaţiile mai puţin plăcute sunt, evident, cele în care vasul
de expansiune este instalat în apropierea câmpului de
colectoare.
Prin urmare, se instalează un rezervor plin cu fluid între
circuit şi vasul de expansiune, aceasta scăzând pentru
amestec temperaturile fluidului provenit de la colectoare şi,
în plus, ajută la compensarea pierderilor minime de fluid
primar.
Instalarea rezervorului nu se dovedeşte foarte utilă la
instalaţiile de dimensiuni mici şi medii; în schimb, în cazul
instalaţiilor de mari dimensiuni acesta devine un element
pe care vi-l recomandăm.
PROIECTARE
68

SISTEME SOLARE SISTEMI SOLARI TERMICI

PROGETTAZIONE PROIECTARE
INDICE CUPRINS 1. INTRODUZIONE AL SOLARE TERMICO....................................................... 5 1. INTRODUCERE ÎN SISTEMUL SOLAR TERMIC ................................................................................ 5 1.1 La Luce .................................................................................................... 5 1.1. Lumina ......................................................................................................................................... 5 1.1.1 La luce come radiazione elettromagnetica ....................................... 5 1.1.1 Lumina ca radiaţie electromagnetică ..................................................................................... 5 1.1.2 Interazione della radiazione solare con l’atmosfera ................................ 5 1.1.2 Interacţiunea radiaţiei solare cu atmosfera ............................................................................ 5 1.1.3 Radiazione globale e suoi componenti ............................................. 6 1.1.3 Radiaţia globală şi componentele sale .................................................................................. 6 1.2 Energia Solare ........................................................................................ 6 1.2 Energia solară .............................................................................................................................. 6 1.2.1 La variabilità dell’energia solare ........................................................ 6 1.2.1 Variabilitatea energiei solare.................................................................................................. 6 1.2.1.1 Variabilità geografica ...................................................................... 6 1.2.1.1 Variabilitatea geografică ..................................................................................................... 6 1.2.1.2 Variabilità annuale ......................................................................... 7 1.2.1.2 Variabilitatea anuală ........................................................................................................... 7 1.2.1.3 Variabilità giornaliera ..................................................................... 8 1.2.1.3 Variabilitatea zilnică ............................................................................................................ 8 1.3 Sistemi solari termici ............................................................................. 8 1.3 Sisteme solare termice ................................................................................................................ 8 1.3.1 Principio di base ................................................................................ 8 1.3.1 Principii de bază .................................................................................................................... 8 1.3.2 Utilizzi principali ................................................................................. 8 1.3.2 Utilizări principale................................................................................................................... 8 1.3.3 Tipologie principali di impianto solare ............................................... 9 1.3.3 Tipuri principale de instalaţii solare ........................................................................................ 9 1.3.3.1 La circolazione naturale ................................................................. 9 1.3.3.1 Circulaţia naturală ............................................................................................................... 9 1.3.3.1.1 Sistema circolazione naturale a scambio diretto............................. 10 1.3.3.1.1 Sisteme de circulaţie naturală cu schimb direct............................................................. 10 1.3.3.1.2 Sistema circolazione naturale a scambio indiretto ............................10 1.3.3.1.2 Sisteme de circulaţie naturală cu schimb indirect .......................................................... 10 1.3.3.2 La circolazione forzata ................................................................ 11 1.3.3.2 Circulaţia forţată.................................................................................................................11 1.3.3.2.1 Sistema circolazione forzata “convenzionale” ......................... 12 1.3.3.2.1 Sisteme de circulaţie forţată „convenţională” ................................................................. 12 1.3.3.2.2 Sistema circolazione forzata “a svuotamento” ........................ 12 1.3.3.2.2 Sisteme de circulaţie forţată „cu golire” ......................................................................... 12 1.3.4 Concetti fondamentali sui sistemi solari termici .............................. 13 1.3.4 Concepte fundamentale ale sistemelor solare termice ........................................................ 13 1.3.4.1 Copertura .....................................................................................13 1.3.4.1 Acoperire........................................................................................................................... 13 1.3.4.2 Rendimento .................................................................................13 1.3.4.2 Randament ....................................................................................................................... 13 1.3.4.3 Copertura contro Rendimento ..................................................... 14 1.3.4.3 Acoperire/randament ........................................................................................................ 14 1.3.4.4 Integrazione energetica al solare ................................................ 15 1.3.4.4 Integrare energetică a sistemului solar ............................................................................. 15 1.3.4.4.1 Integrazione durante il consumo (istantanea)........................... 15 1.3.4.4.1 Integrare în timpul consumului (instantanee)................................................................. 15 1.4 Componenti solare termico .................................................................16 1.4 Componente ale sistemului solar termic ................................................................................. 16 1.4.1 Collettore solare ..............................................................................17 1.4.1 Colector solar....................................................................................................................... 17 1.4.1.1 Collettore non vetrato ..................................................................17 1.4.1.1 Colector fără geam ........................................................................................................... 17 1.4.1.2 Collettore vetrato piano ................................................................18 1.4.1.2 Colector cu geam plan ...................................................................................................... 18 1.4.1.2.1 Funzionamento di un collettore piano ....................................... 19 1.4.1.2.1 Funcţionarea unui colector plan..................................................................................... 19 1.4.1.2.2 Dettagli costruttivi del collettore ................................................ 20 1.4.1.2.2 Detalii de construcţie a colectorului ............................................................................... 20 1.4.1.3 Collettore a tubi a vuoto ..............................................................21 1.4.1.3 Colectoare cu tuburi vidate ............................................................................................... 21 1.4.1.3.1 Funzionamento di un collettore a tubi a vuoto .......................... 22 1.4.1.3.1 Funcţionarea unui colector cu tuburi vidate ................................................................... 22 1.4.1.3.2 Dettagli costruttivi del collettore a tubi a vuoto.......................... 22 1.4.1.3.2 Detalii de construcţie a unui colector cu tuburi vidate.................................................... 22 1.4.1.4 Concetti fondamentali sui collettori .............................................. 25 1.4.1.4 Concepte fundamentale privind colectoarele.................................................................... 25 1.4.1.4.1 Capacità selettiva del vetro .......................................................25 1.4.1.4.1 Capacitatea selectivă a geamului .................................................................................. 25 1.4.1.4.2 Isolamento termico dei collettori ............................................. 25 1.4.1.4.2 Izolarea termică a colectoarelor..................................................................................... 25 1.4.1.4.3 Assorbimento ed emissione della piastra selettiva ................ 26 1.4.1.4.3 Capacitatea de absorbţie şi emisie a plăcii selective..................................................... 26 1.4.1.4.4 Rendimento di un collettore solare termico ........................... 26 1.4.1.4.4 Randamentul unui colector solar termic ........................................................................ 26 1.4.1.4.5 Test report e certificazioni dei collettori ..................................... 28 1.4.1.4.5 Proces verbal de testare şi certificare a colectoarelor ................................................... 28 1.4.2 Accumuli solari.................................................................................33 1.4.2 Rezervoare de acumulare solară......................................................................................... 33 1.4.2.1 Caratteristiche importanti degli accumuli solari............................ 33 1.4.2.1 Caracteristici importante ale rezervoarelor de acumulare solară ..................................... 33 1.4.2.2 Tipologie di accumuli ....................................................................34 1.4.2.2 Tipuri de rezervoare de acumulare solară ........................................................................ 34 1.4.2.2.1 Applicazione e Posizionamento ................................................ 34 1.4.2.2.1 Aplicare şi poziţionare .................................................................................................... 34 1.4.2.2.2 Scambiatore di calore ...............................................................35 1.4.2.2.2 Schimbător de căldură ................................................................................................... 35 1.4.2.2.3 Dispositivo di stratificazione ...................................................... 36 1.4.2.2.3 Dispozitiv de stratificare ................................................................................................. 36 1.4.3 Centralina di comando solare e sensori impianto ........................... 36 1.4.3 Unitatea de comandă a sistemului solar şi senzorii instalaţiei ............................................. 36 1.4.3.1 Funzionamento della centralina ................................................... 36 1.4.3.1 Funcţionarea unităţii de comandă a sistemului solar ........................................................ 36 1.4.3.2 Sensori di temperatura .................................................................37 1.4.3.2 Senzorii de temperatură ................................................................................................... 37 1.4.4 Gruppo di circolazione.....................................................................37 1.4.4 Grup de circulaţie................................................................................................................. 37 1.4.4.1 Tipologie di gruppi di circolazione ................................................ 39 1.4.4.1 Tipuri de grupuri de circulaţie............................................................................................ 39 1.4.5 Altri accessori solari ........................................................................40 1.4.5 Alte accesorii solare ............................................................................................................. 40 1.4.5.1 Vaso d’espansione .......................................................................40 1.4.5.1 Vasul de expansiune......................................................................................................... 40

1.4.5.2 Mixer termostatic .............................................................................................................. 40 1.4.5.3 Supapă de derivaţie motorizată ........................................................................................ 40 1.4.5.4 Glicol ................................................................................................................................. 41 1.4.5.5 Schimbătoare de căldură externe ..................................................................................... 42 1.4.5.6 Degazor instalaţie şi supapă de evacuare ........................................................................ 42 2. PROIECTARE DE INSTALAŢII SOLARE ........................................................................................... 43 2.1 Introducere ................................................................................................................................. 43 2.2 Dimensionarea termică a instalaţiei solare ............................................................................. 44 2.2.1 Informaţii generale privind necesarul termic ........................................................................ 44 2.2.2 Informaţii generale privind poziţionarea colectoarelor ......................................................... 47 2.2.2.1 Azimutul şi înclinarea colectorului ..................................................................................... 47 2.2.2.2 Umbrire din cauza obstacolelor ........................................................................................ 48 2.2.3 Dimensionare sistemelor solare pentru apă caldă menajeră............................................... 49 2.2.3.2 Calcularea numărului de colectoare necesare şi a coeficientului de acumulare termică .......................................................................................... 51 2.2.3.3 Verificarea soluţiei............................................................................................................. 52 2.2.4 Dimensionare sistemelor solare pentru încălzire şi apă menajeră casnică................................................................................................................... 53 2.2.5 Dimensionare sistemelor solare pentru piscine ................................................................... 55 2.3 Dimensionare hidraulică a instalaţiei solare ........................................................................... 57 2.3.1 Debit total al instalaţiei solare .............................................................................................. 57 2.3.1.1 Debit normal sau debit scăzut .......................................................................................... 57 2.3.1.2 Colectoare aşezate în serie sau în paralel ....................................................................... 58 2.3.2 Dimensiunea conductelor .................................................................................................... 58 2.3.3 Calcularea pierderilor de presiune şi alegerea grupului pompă .......................................... 60 2.3.4 Dimensiunea vasului de expansiune ................................................................................... 64 2.3.4.1 Stabilirea volumului instalaţiei........................................................................................... 64 2.3.4.2 Baza de calcul a dimensiunii vasului de expansiune ........................................................ 65 2.3.4.3 Metoda 1 ........................................................................................................................... 65 2.3.4.4 Metoda 2 ........................................................................................................................... 66 2.3.4.5 Anexă pentru dimensionarea vasului ................................................................................ 68 2.3.4.6 Rezervor de protecţie ....................................................................................................... 68

nu intenţionăm să epuizăm toate subiectele privind sistemele solare termice. proiectarea sistemelor termo-tehnice va deveni în următorii ani o profesie din ce în ce mai importantă. concentrându-se în principal asupra componentelor şi caracteristicilor instalaţiei. în România. totuşi. Din acest motiv. Această broşură prezintă principiile generale ale sistemelor solare termice. cât şi al comenzilor. În această secţiune vom trata aspecte tehnice generale ale sistemelor solare termice care trebuie cunoscute în mod necesar de către proiectant. va fi prezentată gama de produse Ariston Thermo şi.PROIECTARE Tehnologia sistemelor solare termice există de cel puţin treizeci de ani. cu colector solar şi centrală termică murală. ci şi pentru instalaţiile casnice de dimensiuni mici. în final. Desigur. atât din punct de vedere al proiectării. de asemenea. interesul şi acceptarea instalaţiilor solare a crescut abia în ultimii ani. . care sunt vaste şi complexe. nu numai pentru instalaţiile de mare anvergură. diversele procedee de lucru pentru dimensionarea instalaţiei solare în diverse aplicaţii. astfel fiind obţinute sisteme complexe. Instalaţiile solare trebuie aproape întotdeauna integrate în alte instalaţii termice (existente sau care vor fi realizate).

. muoversi ma può viaggiare anche nel vuoto. sunt supuse unor variaţii de intensitate şi direcţie. moleculele de aer) produc variaţii ale direcţiei fasciculului de radiaţie.1.1. adică anumite lungimi sunt absorbite sau deviate în proporţie mai mare sau mai mică. (con λ = Kilometri). precum vibraţiile. Înălţimea vârfurilor tromagnetica vedremmo un andamento sinusoidale con picse numeşte „amplitudine A”.000 Km/s.1. există ceea ce In mezzo. vom vedea un parcurs sinusoidal Facendo una foto in un dato istante a un pezzo di onda eletcu vârfuri ale câmpului electromagnetic. „lumină”. Nella luce del Sole che viaggia nello spazio ci sono tutte le În lumina soarelui care călătoreşte în spaţiu există toate frequenze dello spettro elettromagnetico in quantità e intenfrecvenţele spectrului electromagnetic. viaggiando alla velocità di 300. energie E. INTRODUZIONE AL SOLARE TERMICO 1. INTRODUCERE ÎN SISTEMUL SOLAR TERMIC 1. între 0.1 La luce come radiazione elettromagnetica Lumina este o undă electromagnetică care se propagă în Un onda elettromagnetica si propaga in modo rettilineo direcţie rectilinie cu viteza de 300. provocând dispersarea acestuia şi dând naştere radiaţiei de undă scurtă. ca urmare a interacţiunii cu substanţele care compun atmosfera. reducând intensitatea radiaţiei. ci se poate propaga şi în vid.000 km/s. gas e solidi) per pentru a se mişca. 5 . devenind emiţătoare de radiaţie cu undă lungă. intensităţi (W/m2) diferite. iar distanţa între aceste vârfuri chi del campo elettromagnetico che si alternano nello spaeste „lungimea de undă λ”. În partea mediană. gaz sau solid) ha bisogno di un mezzo materiale (liquidi. unindu-se cu radiaţia difuză. non aceasta nu are nevoie de un material (lichid. Astfel.3 şi 10 nanometri.2 Interacţiunea radiaţiei solare cu atmosfera Radiaţia solară traversează atmosfera şi. ele îşi sporesc energia internă şi.Difuzarea Alte elemente de dimensiuni mai mici (ca de exemplu. în timpul acestei traversări. Interacţiunea cu atmosfera este „selectivă”. prin urmare.1 Lumina ca radiaţie electromagnetică 1. La Luce 1. care transportă o cantitate de energia E. Spre deosebire de undele mecanice.1 Lumina 1. care ajunge şi ea parţial pe pământ. Făcând o fotografie într-un moment dat unui segment de undă electromagnetică. temperatura. L’altezza dei picchi è detta “ampiezza A” e la distanza tra questi picchi è la “lunghezza d’onda λ” 1. Interacţiunile principale sunt de două tipuri: .3 e 10 Nanometri c’è quella che viene chiamata “luce”. care ajunge la noi prin întreaga suprafaţă a cerului. noi numimtra 0. Amplitudine Lungime de undă (microni) Distanţă parcursă Extraterestră Plan orizontal Lungimile de undă sunt clasificate în grupe şi această Le lunghezze d’onda „spectrul electromagnetic” care se clasificare compune sono classificate in gruppi e tale classificazione la razele Gamma elettromagnetico” picometri) întinde de compone lo “spettro (pentru care λ = che va dai raggi Gamma (con λ = Picometri) alla onde radio până la undele radio (pentru care λ = kilometri).1.Absorbţia Unele elemente atmosferice „de dimensiuni mai mari” (în raport cu lungimea de undă a radiaţiei solare) pot absorbi total fasciculul de radiaţie incidentă.PROIECTARE PROGETTAZIONE 1. în cantităţi şi sità (W/m2) differenti. Ultraviolet Vizibil Infraroşu nivel scăzut Infraroşu nivel înalt La radiazione (o impropriamente luce) solare è composta Radiaţia solară (numită impropriu lumină) este compusă da un “fascio” di onde elettromagnetiche di diversa lunghezdintr-un fascicul de unde electromagnetice cu lungimi de za d’onda e ampiezza che trasporta con se una quantità di undă şi amplitudini variate. A differenza delle onde meccaniche come le vibrazioni. zio.

367W/m2 Atmosferă Reflexie la traversarea norilor Absorbţie la traversarea Reflexie atmosferei (Albedo) Radiaţie directă Dispersie din cauza atmosferei Radiaţie difuză Radiaţia globală la nivelul solului de 1. sia in relazione condiţiile sia în funcţie alle ore zilei.2.2 Energia solară 1.Palermo e Milano si hanno differenze di insolaIn Italia. situat laa150 milioanedi Km didistanţă faţă deterra ed emetsituato 150 milioni de km distanza dalla Pământ. puterea solară instantanee cambia continuamente Infine la potenza solare istantanea se schimbă constant.367 W/m dincolo de atmosfera terestră.Riflessa. che proviene dal disco direct de la soare.3 Radiaţia globală şi componentele sale 1. provenind de la terenul înconjurător 1.2. la raccolta di energia media funcţie de perioadabase al periodo dell’anno. tropici.100 Radiaţie solară Constantă solară 1. dall’intera din celeste. solari „mai mediamente “più potenti” latitudini minori.Lumină difuzată. di superficie orizzontale varia fortemente in base alla latitude asemenea. care emite o radiaţie electromagnetică carearriva fino alla terra te una radiazione elettromagnetica che ajunge la Pământ 2 cu o una potenza specifica di 1367 W/m2 al di fuori dell’atcon putere specifică de 1. fără .1. În România. è un reattore nuclearede fuziune.SISTEME SOLARE SISTEMI SOLARI TERMICI 1. raggi ajung „mai perpendicular” peperpendicolare” sulla Terra attraversando no in modo “più Pământ.Diretta. pe lângă localizare.Lumină reflectată.1 La variabilità energiei solare Cantitatea anuală de energie solară pe un metru pătrat de La raccolta annuale di energia solare su un metro quadrato suprafaţă orizontală variază mult în funcţie de latitudine.3 Radiazione globale e suoi componenti După cum am văzut până acum. lumina soarelui atinge solul A causa della curvatura terrestre la luce del Sole incide sulcu Terra con inclinazione funcţie a seconda della latitudine.1. este un reactor nuclear di fusione. tra între Bucureşti şi Suceava. cât şi în funcţie de alle conmeteorologice. În fine. la înclinaţie diferită în diversa de latitudine. 1. pe măsură ce ne apropiem si avvicina ai razele isolare solari arrivaman mano che ci de tropice. Acest lucru face ca Questosolare săi raggi quindi minori spessori di atmosfera. razele fa si che fie în mediesiano puternice” la latitudini maiamici.1 Variabilitatea dell’energia solare 1.600 laW/m2).1. terrestre. direcţiei . fissata la località.Lumină directă.2.2 Energia Solare Soarele este fonte energetica inesauribile in relazione alla Il sole è una o sursă energetică inepuizabilă în raport cu viaţadegli esseri umani. traversând grosimi tot mai mici de atmosferă. atâtin relazionede orele del giorno. provenienteprovenind volta întreaga suprafaţă a . inoltre.1 Variabilità geografica Din cauza curburii Pământului. mosfera 1. zione annua del 40% (da 1700 a 1300 1. proveniente dal terreno circostante. vita fiinţelor umane. cantitatea variază şi în dine. . W/m2). sunt diferenţe de insolaţie anuală de 40%(de la 1.2.Diffusa. care provine solare senza alterazioni modificări ale nella direzione.1. cerului .1 Variabilitatea geografică 1.000 W/m2 . dizioni metereologiche. ilustrate în imagine: sono illustrate nell’immagine: . giornaliera varia in anului. che ad instalaţie este constituită din următoarele componente. radiaţia solară care giunge Secondo quanto visto finora la radiazione solare che ajunge la oun impianto è costituita dalle seguenti componenti.

Expunere zilnică medie la lumină solară (kWh/m pe zi) Oraş: Bucureşti 21 Decembrie 21 Martie Înălţimea maximă a soarelui pe cer. în dell’anno a anului soarele urmează o traiectorie volta celeste. luce. 08:33 a. del 400% (da 2 (de la 2 kWh/m 8 kWh/m giorno). Inverno in I due effetti concorrono a far si ca tra Estate e între vară şi iarnă să fie diferenţe de d’insolazione lumina giornaliera Italia si abbiano differenze expunere la media zilei medii 2 zilnice de 400% kWh/m2 giorno a pe zi la 82kWh/m2 pe zi).2 Variabilitatea anuală 1.m.m. care este atinsă la L’ altezza massima del sole.m. che sono elevaţia. Elevaţie [“] . mărind perioada totală orelumină. Settembre). azimutul şi tificabile con poate stabili prin ed elevazione. iar înălţimea mai mare a soarelui face ca traiectoria la sua traiettoria sia più lunga giore altezza del sole fa si che sa să fie mai lungă. è identraiectorie se due angoli.2. în funcţie de oră. din cauzamedia dei raggi solari in estate fa La minore inclinazione înclinaţiei medii mai mici a razelor solare. 06:20 a. azimutdouă unghiuri. funzioni care variază 21 Septembrie 21 Iunie În timpul verii.2.23o =>Solstizi: (90° – latitudine) +/.Echinocţii: 90o – latitudine =>Equinozi: 90° – latitudine .1. si calmijlocul zilei.Solstiţii: (90o – latitudine) +/.23° Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec 21 iunie 21 septembrie 21 martie 21 decembrie 04:00 a. aumentando le de totali di Cele două efecte combinate facche în România. essi attraversino ridotti spessori di atmosfera e che si che acestea traversează grosimi reduse de atmosferă şi să ating solul cu „putere“maggiore potenza”.1.del tempo. ogni giornofiecare zi il sole segue una Fissata la de localizare. inoltre la magincidano sulla terra con mai mare”. . se calculează mai uşor în cele 2 zile de solstiţiu cola con una certa facilità nei 2 giorni di solstizio (21 Giugno (21 Iunie şi 21 Decembrie) şi în cele 2 zile de echinocţiu (21 e 21 Dicembre) e nei 2 giorni di equinozio (21 Marzo e 21 Martie şi 21 Septembrie). che si ha a mezzogiorno. Ogni traiettoria Fiecare traiettoria diversa nella diferită pe bolta cerească.2 Variabilità annuale În funcţie località.PROIECTARE PROGETTAZIONE 1.

1 Principii de bază Un sistem solar di base 1. se încălzeşte.2.2.3 Variabilitatea zilnică 1. rende Lo stock d’acqua calda. 1. riscaldamento degli ambienti.2 Utilizări principale 1.3. şi mai constantă în timp come una “batteria termica”. ENERGIA ENERGIA Dimineaţă Amiază Seară 800 400 În principal radiaţie directă 600 800 400 800 1000 Expunere la lumină solară W/m2 . puterea solară are o variabilitate dublă: doppia variabilità: .3.3 Sistemi solari termici 1. de nori) sau macrogeografice (ex.Astrală: în alla posizione oraria del Sole sull’orizzonte.1. dar şi în aplicaţii pentru încălzirea locuinţelor.1. dare l’acqua sanitaria ma non mancano applicazioni per il piscinelor şi a proceselor termice industriale.irradiata dal sole Un transferă într-un rezervor de l’energia prin urmare. e la trasferisce a un serbatoio d’acqua che di conseguenza Stocul de apă caldă.2 Utilizzi principali Energia capturată este folosită în principal la încălzirea apei L’energia catturata è impiegata principalmente per riscalmenajere.Meteorologică: în funcţie de fenomenele atmosferice locale (de exemplu. esempio le nebbie) o macrogeografici (esempio nuvolosità înnorare cauzată de curenţii atlantici).3 Variabilità giornaliera În funcţie de localizare. energia termică solară disponibilă şi furnizată e costante nel tempo variabilă). Cer noros Cer senin În principal radiaţie difuză 0 200 400 Expunere la lumină solară W/m2 Soare 1000 . ca o „baterie termică”. delle piscine e dei processi termici industriali. anumită oră.Metereologica: legata a fenomeni atmosferici locali (ad . în il giorno la potenza solare ha una Fissata la località.3 Sisteme solare termice 1.SISTEME SOLARE SISTEMI SOLARI TERMICI 1.3.3. più stabile (prin natura sa foarte la disponibilità e l’erogazione di energia termica solare (per sua natura fortemente variabile).1 Principio termic capturează energia emisă de soare şi o sistema solare termico cattura apă care. 1.Astrale: legatafuncţie de poziţia soarelui la orizont la o . face mai stabilă si riscalda. indotta dalle correnti atlantiche). durante timpul zilei.

il calore viene trasferito cu ajutoruldi un fluido (daetto “termo-vettore”) che corre tra pan mezzo unui lichid (numit „agent termic”). Laun instalaţie a circolazionenaturală.3 Tipuri principale de instalaţii solare O instalaţie solară termică de bază este compusă din: Un impianto solare termico base è composto da: .3.simplitate şi fiabilitate .riscuri sporite de îngheţare dato che .Economicità .1 Circulaţia naturală economico e il suo funzionaÈ un sistema estremamente Este un sistem extrem de economic iarfisico: un liquido.economie .Elemente hidraulice şi de comandă care fac posibil .dificultăţi la all’esternodin cauza greutăţii boilerului (mai il bollitore è instalare ales pe acoperişuri cu pantă foarte înclinată). care curge între panoul solareşi boiler.preţ mai redus al investiţiei .3. unde cedează căldură apei menajere conţinute în spontaneamente nel bollitore dove cede calore al contenuacesta. In o impianto cu circulaţie naturale agentul termic solar. putem distinge între două tipurid’impianto base a ciò distinguiamo le due tipologie principali principale de instalaţie solară: cu circulaţie naturală sau forzata.Rezervor de d’acqua (detto „boiler”).Nessun consumo elettrico .Maggiori rischi di surriscaldamento . care acumulează .dispersie termică sporită deoarece boilerul este amplasat sanitaria) în exterior .Minor Contra investimento . ricominciare Sistemul funcţionează astfel fără a fi nevoie de dispozitive Il sistema funziona cosi senza bisogno di dispositivi elettrici electrice de circulaţie.Difficoltà installative dovute al peso del bollitore (specie su tetti molto inclinati). pompa.Colector solar (numit şi „panou solar”).riscuri sporite de supraîncălzire .panourilor Scarsa integrabilità architettonica per via del notevole .dopo lo scambio termico.3. dacă este încălzit.Collettore solare (detto anche “pannello solare”) che colectează energiairradiata dal sole raccoglie l’energia emisă de soare . devine mai puţin dens şi tinde să urce. care . devine mai uşor leggero e sale în boiler.Semplicità e affidabilità .3.aplicabilitate limitată (instalaţii solare de apă menajeră impatto visivo del bollitore posto all’esterno sopra i pannelli de dimensiuni reduse) .1 La circolazione naturale 1.3 Tipologie principali di impianto solare 1. l’alto. nello solare bollitore. solare: a circolazione naturale o a circolazione cu circulaţie forţată. după schimbul termic. .niciun consum electric . In scorrere mod spontan sau împins de o da una În funcţie de acest lucru. diventa meno zic elementar: a lichid.PROIECTARE PROGETTAZIONE 1.integrare arhitectonică redusă din cauza impactului Contro sporit al boilerului amplasat în exterior. Pro Pro . 1.Elementi idraulici e di controllo che rendono possibile transferul de energie de ladal collettore al serbatoio.3. Ca şi la instalaţiile termice. căldura este transferatăper Come per gli impianti termici. lichidul mai rece şi mai greu coboară din nou în colectorul solar pentru a reîncepe să se freddo e pesante. încălzit de dal sole nel collettore.durată de utilizare redusă impianti solari di acqua .3. il fluido termovettore.Minore durata .Serbatoio apă (numit şi anche “bollitore”) che accuşi conservă călduracalore ricevuto dal collettore mula e conserva il primită de la colector . nanza del collettore solare. scende di nuovo nel collettore solare per încălzească.niciun spaţiu ocupat în locuinţă . il trasferimento d’ energia colector la rezervor.Maggiori dispersioni termiche . Lichidul (una amestec di acqua şi antigelo alimentar) poate Il fluido (un miscela de apă e antigel alimentare) può curge în in modo spontaneo oppure spintopompă. mento si basa su un elementare principio funcţionarea lui este bazată pe un principiu fidenso e tende un salire verso se riscaldato. più to d’acqua sanitaria presente.Nessun impegno di spazio in casa . 9 . diventa piùşi urcă spontan riscaldato soare în colector.a scaldarsi.Maggiori rischi di congelamento .Applicazione limitata (piccoli . cuil condiţia abbiacircuitulperdite di di circolazione a patto che circuito ca basse să aibă pierderi reduse de presiune şi ca boilerul să inestretta vicicarico e che il bollitore sia posizionato sopra e fi poziţionat deasupra şi foarte aproape de colectorul solar. deasupra vizual .

1 Sistema circolazione naturale a scambio diretto 1.3.simplitate extremă a sistemului . dublu.deschis mario un circuit şi primario circola tra collettore e bollitore.Bollitore meno costoso Contra .1.2 Sistema circolazione naturale a scambio indiretto 1.3.3.apa menajeră poate contatto con un ambiente de calciu în scurt timp. il sistema va sempre svuotato completamente in condizioni di temperatura sotto zero per evitare rotture Pro Pro .Non potendo avere l’antigelo. cel pentru apa menajeră. este trimisă utilizatorului la cerere. 1. sistemul trebuie di calcio riducendocomplet dacă temperatura scade sub întotdeauna golit le performance nel collettore zero grade.3.efect redus al coroziunii şi calcifierii -. cel pentru apă menajeră .sistem mai complex şi mai scump Contro .Sistema leggermente più complesso e costoso . Circuit indirect (închis) Circuit direct (deschis) Pro Pro .SISTEME SOLARE SISTEMI SOLARI TERMICI 1.poate fi corosivă può depositare grandi quantità L’acqua sanitaria .închis.1 Sisteme de circulaţie naturală cu schimb direct unico circuito aperto che è quello sanitario. înche è lichidul cede il calore de căldură cu acqua sanitaria care inviata primar cedează căldura circuitului de apă menajeră. apa menajeră circulă direct între colector şi boiler.3. quello sanitario aperto e quello priExistă chiuso.1.3.preţ mai redus al boilerului .deoarece lichidul nu conţine antigel.1.nu necesită golire (cel puţin lae della calcificazione de – Basso effetto della corrosione temperaturi mai mari 10oC) .3.1.Nessuna necessità di svuotamento (almeno per temperature superiori ai -10 °C) Contra . Lichidul primar circulă între colector şi boiler.fluido primario uno scambiatore a intercapedine nel quale il În boiler este un schimbător al circuito dell’ un spaţiu gol.L’acqua sanitaria è a provoca depuneri mari . sanitaria singur circuit deschis. reducând non igienico (collettore) performanţele colectorului. pentru a evita apariţia fisurilor in breve tempo oppure essere corrosiva . care all’utenza a richiesta. sau . l’acqua C’è un Există uncircola direttamente tra collettore e bollitore.numai cu boilerul emailat) Acqua sanitaria sempre igienica (a contatto solo con il bollitore smaltato) .apa menajeră intră în contact direct cu un mediu neigienic Contro (colectorul) .Semplicità estrema del sistema . Nel bollitore c’è Il cel pentru lichid primar .2 Sisteme de circulaţie naturală cu schimb indirect C’è un doppio circuito.apa menajeră este întotdeauna igienică (intră în contact .3.

la centralina rileva continuamente la temsupraveghează continuu temperatura panourilor şi a peratura dei pannelli e quella del bollitore. unitatea de comandă Tramite le sonde. solare. a pannelli. Pro Pro .Controllo completo dell’impianto .ocuparea spaţiului în locuinţă (necesar pentru pompă şi Contro boiler) . dando il consenboilerului.utilizare impatto visivo dell’impianto Limitato sporită .Flessibilità d’applicazione .3.PROIECTARE PROGETTAZIONE 1.2 La circolazione forzata Poziţionarea in un impianto panourilor instalaţiei termice Non sempre boilerului şi a solare termico è possibile o în exterior nu este întotdeauna posibilă sau convenabilă.3.consumă energie electrică maggiore .instalareaelettrici .Investimento e complessità . vincoli nella nu necesită o poziţionare specială sau o distanţă anume posizione relativa e nella distanza tra accumulo e collettore între rezervorul de acumulare şi colectorul solar. cărei gestionare este affidata ad una centralina elettronica.flexibilitate de aplicare . conveniente posizionare il bollitore all’esterno insieme ai Este deci necesară utilizarea unei unităţi de circulare.3.Riduzione delle perdite di calore del bollitore Contra da interni e aumento della durata .Impiantistica più complessa .Necessità di impostare correttamente un certo numero di parametri in centralina .Grandi potenze installabili . Prin intermediul sondelor.3.Impegno di spazio in casa (pompa e bollitore) parametri ai unităţii de comandă .posibilităţi sporite de instalare . Diventa quindi necessario utilizzare un circolatore.Rendimenti superiori .Consumi presupune un proces mai complex .2 Circulaţia forţată 1. Questo sistema non ha particolariAcest sistem è panouri este mai cald decât cel din boiler.impact vizual limitat al instalaţiei .pierderi de căldură reduse ale boilerului şi durata de .investiţie şi complexitate mai mare . la cui gestione viene realizată printr-o unitate de comandă electronică.randamente superioare .control complet al instalaţiei .necesită setarea corectă a unui anumit număr de . activând unitatea dequando il numai când lichidul so elettrico al circolatore solo circulare liquido nei pannelli în più caldo.

costuri de întreţinere normală mai mici che riduce la capacità termica del fluido) Contra manutenzione ordinaria più bassi .3. di fluido Quando il circolatore de circulare este colonna coloana de lichid este verso l’alto sus.2. riempito.).costuri mai mari .Il sistema può subire stagnazione a secco (ad alta temperatura) . serpentino special).3. InÎnalcune viene spinta împinsă în riempiendo i panourile. lichidul va circula în condiţii de „spaţiu liber”.Costi . lunghezdeve avere delle dimensioni ben precise (altezza. etc. umplând pannelli. vaso di espansione .coloana de apă la pornire Può essere rumoroso -. 1. nereuşind să ocupe tot volumul libero” non riuscendo ad occupare tutto il volume disponibidisponibil în interiorul instalaţiei. to totale del lichid primario faza de punere in funzione. vas de expansiune şi grup de .3.2 Sistem circulaţie forţată „cu svuotamento” 1. Pentru a putea funcţiona.prevalenza e a giri eficient din punct de vedere electric sistem silenţios şi fissi . le all’interno dell’impianto. amplasate în spentonecesar la che sono sunt goale şi tot A circolatore mod i collettori înălţime. precum serpentina.3.Funziona bene con pompa a bassa turaţie fixă . trebuie să fie protejate împotriva spargerii Nella s tagione fredda i collettori.SISTEME SOLARE SISTEMI SOLARI TERMICI 1.1 Sisteme de circulaţie forzata „convenţională” 1.nicio limitare specială privind înălţimea elettrico . da congelamento. sempre pieni di fluido ter provocate de expansiunea protetti dalle rotture per espanmovettore.înălţime limitată a pompa per(maxim 10 – 12 metri) Necessita doppia instalaţiei avviamento .Sistema silenzioso ed efficiente a livello instalaţiei . Circuitul primar este similar unei tutto e per tutto ad un imIl circuito primario assomiglia in instalaţii de încălzire. Pro Pro . ecc). diametru şi înclinare a conductelor. colectoarele. lungime. termic solar.schimb termic mai eficient (din cauza lipsei glicolului. e gruppo di sicurezza care reduce capacitatea termică a assenza di glicole .Altezza limitata impianto (massimo 10-12 metri) . vas de expansiune şi grupuri de siguranţă Contro .2 Sistema circolazione forzata “a golire” (drain back) back) (drain Acest sistem prevede umplerea parţială a sia parzialmente Questo sistema prevede il fatto il circuito circuitului.2.funcţionează bine cu pompă cu rezistenţă mică şi cu . unele zone del circuito come il serpentino il fluido circolerà a ”pelo zone ale circuitului.Necessario antigelo.3. Când unitatea de circulare este oprită.sistemulpompa ad elevato lipsa lichidului modulante) (oppure se poate opri în assorbimento (la temperaturi înalte) per spingere in alto la colonna d’acqua in partenza .nu necesită antigel.Nessuna particolare limitazione di altezza dell’impianto . Per poter funzionare l’impianto instalaţia necesită dimensiuni precise (înălţime.sistem simplu şi economic .3.poate fi zgomotos -Contro necesită o pompă dublă pentru pornire (sau pompă modulantă cu absorbţie ridicată) pentru a împinge în sus . diametro e inclinazione delle tubazioni. devono essere cauzată de îngheţare.2.Costi superiori .1 Sistema circolazione forţată “convenzionale” Acest sistem cu a circolazione forzata prevede il riempimenQuesto sistema circulaţie forţată prevede umplerea totală a circuitului decircuitoprimar în in fase di messaîn funcţiune. per questo motivode liquido glicol sione lichidul trebuie să fie un amestec il apă şi deve propilenic (care îi coboară temperatura propilenico (che ne essere una miscela di acqua e glicole de îngheţ).Scambio termico più efficiente (per lichidului) . colectoarele. Atunci când unitatea si mette in moto la pornită.siguranţă Assente antigelo. posti necessarialichidul in alto sono vuoti eîn serpentina primario risiedeîntrmente primar se găseşte tutto il fluido boilerului (sau nel un recipientdel bollitore (o in un recipiente dedicato). za.3. din acest motiv. abbassa la temperatura di congelamento). În sezonul rece.2.necesită antigel.3. vaso di espansione e gruppi di sicurezza Pro Pro . întotdeauna umplute cu agent pianto di riscaldamento.Sistema semplice ed economico Contra .

randamentul Fissato il consumo (mensile) di energia EN. gli sprechi dovuti al pierderile provocate de lipsa consumului de eliminatemancato consumo dell’energia solare (sottodimensionamento) energie solară (subdimensionare) Valori tipici di rendimento annuale anual (pentru apă caldă Valori obişnuite ale randamentului (per acqua calda sanitaria) menajeră) Dal 30% şi 50 % Între30 % al 50% Valori tipici di rendimento annuale anual (pentru apă caldă Valori obişnuite ale randamentului (per acqua calda sanitaria e riscaldamento ambienti) menajeră şi încălzire camere) Dal 20% şi 30% (in estate. (base sau săptămânal). o settimanale) În funcţie de consumul (lunar) de energie EN.sul campo collettore.Ho installato operaţională) collettori a più alto rendimento (qualità co-struttiva) este redusă temperatura circuitului solar sau creşte .1rapporto percentuale che indica quanta energia riE’ un Acoperire Aceasta este un raport procentual între energia furnizată ceviamo dall’impianto solare in confronto all’energia totade necessaria per una determinata applicazione (ovvero il le instalaţia solară şi energia totală necesară unei anumite aplicaţii (consumul pentru încălzirea apei menajere. acoperirea sistemuluiconsumo mensile di energia E .4.Aumenta il numero zone climatice expunere mai mare la . când încăperile più ilmai sunt mento ambiente. cidente Dove: Unde: EU = Energia solare utilizzata in utenza EU = energia solarănecessaria in utenza (consumo) EN = Energia totale utilizată la consumator EN = energia totală necesară consumatorului (consum) Acest raport poate fi calculat pentruorizzonti temporali Questo rapporto può essere fatto con perioade diferite (anual.4. mensile o settimanale). il rendimento del sistemului creşte dacă: -sistema aumenta se: sunt instalate colectoare cu randament mai mare (calitate . allora di copertura annuale.3.3.Riduco le temperature exterior (dispersie redusă a temperatura aerului del circuito solare o aumenta la temperatura dell’ colectorului) aria esterna (minori dispersioni del collettore) Riduco le dispersioni termiche di distribuzione e stocare -. mensile lunar sau săptămânal). ho un de energie solară solare pierde.2 Randament 1. vorbim de acoperire anuală.creşte numărul de colectoare solare sistema aumenta se: .3.este nella stagione estiva . În funcţie de consumul mediu de energie EN.3. (base annuale.2 Rendimento Acesta este un raport procentual între energie furnizată E’ un rapporto percentuale che indica quanta energia ricede instalaţia solară solare in confronto all’energia totale inviamo dall’impianto şi energia totală incidentă pe câmpul colector.1 Copertura 1. mensile o settimanale. non avendo nu riscaldaÎntre20 % al 30 % (vara. în aceste cazuri parleremo diversi lunar annuale.4. lunară sau săptămânală.3. il riscaldamento încălzirea încăperilor sau a piscinelor) ambienti o le piscine) 1.Si è vară.4 Concepte fundamentale ale sistemelor solare termice 1.PROIECTARE PROGETTAZIONE 1.4 Concetti fondamentali sui sistemi solari termici 1. consumo per riscaldare l’acqua sanitaria. Valori obişnuite pentru acoperirea lunară (pentru apă caldă menajeră) della copertura mensile (per acqua calda saniValori tipici Ianuarie 20% taria) Iulie 90% Gennaio 20 % Luglio 90 % Valori obişnuite pentru acoperirea lunară (pentru apă caldă menajeră) della copertura annuale (per acqua calda saniValori tipici Între 40% şi 70% taria) Dal 40 % al 70 % Valori obişnuite pentru acoperirea lunară (pentru apă caldă menajeră şi încălzirea încăperilor) (per acqua calda sanitaValori tipici della copertura annuale De e riscaldamento ambienti) ria la 10% şi 25% Dal 10 % al 25 % Dove: EU = Energia solare utilizzata in utenza Unde: EI = energia solară utilizată sulla superficie EU = Energia solare incidentela consumator dei collettori EI = energia solară incidentă pe suprafaţa colectoarelor Il rapporto può essere fatto con orizzonti temporali diversi Acest raport poate fi calculat pentru perioade diferite (anual. la copertura del Fissato il creşte dacă: N .este redusă dispersia termică pentru distribuţie şi di stoccaggio termică mai bune) (izolare(isolamenti termici migliori) -.4. încălzite.Riduco il numero dei collettori solari eliminandoastfel fiind este redus numărul de colectoare solare. există un exceseccesso di energiacare se che va sprecata producţia resa dell’impianto) reducânde riduce la instalaţiei) ENERGIA ENERGIA ENERGIA Dispersie termică a circuitului primar Dispersie termică a colectorului Pierderi provocate de energia neconsumată Dispersie termică a boilerului .Ci si zilei .acesta se află în dei collettori solari luminatrova in zona climatiche con maggiore insolazione .3.

prelungirea perioadelor de un impianto troppo granrendimenti del sistema. instalaţia rămâne oprită.3 Copertura contro Rendimento O centrală termică furnizează exact energia cerută de Una caldaia fornisce esattamente l’energia necessaria al necesarul termic. a consumo zero. L’impianto solare ben progettato dovrebbe coprire il 100% del fabbisogno energetico soltanto nei mesi estivi. plătirea si rischia di far crollare i Se si aumenta troppo la copertura pentru o instalaţie prea mare. viamento e realizzazione dell’impianto) può facilmente far perdere 30 punti sul rendimento annuale del sistema. continuă să capteze energie solară şi solare anche nu există cerere şi continua a captare energia atunci când quando la richiesta rezervorull’accumulo è già este deja încălzit complet.4. Energie/apă caldă furnizată de instalaţia solară Necesar de energie/apă caldă neacoperit de instalaţia solară Energie solară neutilizată (pierdută) Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec Apă menajeră 200 litri/zi Suprafaţă panouri 4 m2 Exemplu impianto benbine dimensionată: Esempio de instalaţie dimensionato . există randament şi pentru consum a parlare di renprio per questo motivo ha senso continuare zero.Copertura annualemai mare elevata (70%) acoperire anuală poco più (70%) -.abbatte anche i valori rendimento istantaneo del sistema e di resa media annuale e stagionale. dacă nu există cerere de energia la caldaia fabbisogno termico.Proè nulla e de acumulare completamente riscaldato. O instalaţie solară proiectată corect trebuie să acopere con il numero dei collettori. al contrario. riesce a ottenere. în aceste condiţii toată energia solară dimento a consumo zero. se non c’è richiesta di energie.Sistemamai costoso(mai multe panouri solare) sistem più scump (più pannelli solari) -. randamentul nefiind existent pentru consum resta spenta e quindi non ha senso parlare di rendimento zero.3. excesul energia solare (in (indicat culoarea gri) este pierdut şi panourile va persa e i pannelli si surriscaldano se supraîncălzesc -. Această „risipă” de energie solară.Tempi di ammortamento più lunghi perioade de amortizare mai mari . se riscă prăbuşirea randamentelor sistemului. Apă menajeră 200 litri/zi Suprafaţă panouri 6 m2 Exemplu dide instalaţie supradimensionată (creşterea Esempio impianto sovradimensionato (aumento della susuprafeţei cu 50%) perficie del 50%) -. Pentru clarificare. Un criteriu de proiectare corectă este acela de a nu instala un număr exagerat progettazione è quello di non esagerare Un criterio di buona de colectoare. scade instantaneu in un recipiente già colmo. e di avere maggiode.Tempo minimo di ammortamento dell’impianto .3 Acoperire/randament 1.Copertura annuale bună (60%) . fiind uitat faptul si considera solo l’efficienza dei collettori solaSpesso ci că dimensionarea greşită (la fel ca şi punerea în (che non sau proiectarea greşite) poate sădimenticando ri funcţiune differiscono mai più del 5-10%) provoace cu uşurinţăcattivo dimensionamento (cosirandamentului anual che un scăderi cu 30 de puncte ale come un cattivo aval sistemului. di pagare amortizare şi probleme de supraîncălzire a colectoarelor vara. di allungare i tempi di ammortamento Deseori se di sovratemperatura nei collettori incolectoarelor ri problemi ia în considerare numai eficienţa estate.SISTEME SOLARE SISTEMI SOLARI TERMICI 1. in tali condizioni turnării apei solare recipient deja perduta proprio come quando si versa acqua eccedente va plin. randamentul sistemului la solareşi reduce şi valorile de Questo “spreco” di energia zero evidentemente azzera il producţie medie anuală şi sezonieră. solară termică.Nei lunile estivi l’eccesso di de energie solară grigio) prin în mesi de vară.acoperire anuală buona (60%) . dimpotrivă. 100% din necesarul energetic numai în lunile de vară. solare (care nu variază niciodată cu mai mult de 5-10%). O instalaţie Un impianto solare termico.eficienţă annuale sistemului elevata (45%) .4. Dacă se măreşte prea mult acoperirea. excedentă se pierde exact ca în cazultutta l’energia într-un Per essere più precisi.Efficienza anuală adel sistema ridicată (45%) .3. De aceea. Energie/apă caldă furnizată de instalaţia solară Necesar de energie/apă caldă neacoperit de instalaţia solară În resto dell’anno ci si deve “accontentare” di quello reuşim Il restul anului trebuie să ne „mulţumim” cu ceea ce che si să obţinem.timp minim de amortizare a instalaţiei.Efficienza anuală a del sistemamai mică (30%) eficienţă annuale sistemului bassa (30%) -.

3.3.2 Integrazione prima del consumo (a stock) Temperatura apei preîncălzite de instalaţia solară este L’acqua preriscaldata dal solare viene portata alla tempecrescută la temperatura finală de utilizare în timpul fazei ratura finale di utilizzo nella fase di stoccaggio tramite reside stocare.3.4.4 Integrare energetică a sistemului solar 1. dacă vara soarele poate furniza 100% doccia din energia ragione se crescând iltemperatura rezervei de Per questa necesară. ajungând la kWh/m2.Estate: ΔT = 60 o°C→ T boiler = 70oC → Se Ci posso fare la doccia ∆T = 60 C ⇒ T bollitore = 70 °C ⇒ poate face duş ΔT = 15oC → T boiler = 25oC → Nu se poate face duş .1 Integrare în timpul consumului (instantanee) 1. 2în timpul iernii.Inverno: ∆T = 15 °C ⇒ T bollitore = 25 °C ⇒ Non ci posso fare la Din acest motiv.PROIECTARE PROGETTAZIONE 1.3. in inverno la 15oC. funcţiune completând pre-încălzirea realizată de încălzirea solară.3. instalaţia solară trebuie integrată dell’energia innalzando la temperatura dello stock d’acqua într-un sistem de încălzire convenţional. stock d’acqua di circa rezervei de apă potrà fornirci il 20% Pentru utilizarea anuală. in estate Sole può darci il 100% apă la circa 60oC. d’ inverno tale valore si se reduce de circa 4 ori. iarna furnizează doartemperatura dello dell’energia necessaria innalzando la 20% din energie.1 Integrazione durante il consumo (istantanea) Temperatura apei preîncălzite viene portata alla temperaL’acqua preriscaldata dal solare de instalaţia solară este crescută instantaneu la temperatura finalăattraverso una tura finale al momento dell’utilizzo passando în momentul utilizării. venire con due strategie: a stock e a consumo. în timpul verii.4. În România. Integrare cu sursă Integrazione con fonte energetica convenţională energetică convenzionale 1. durante l’anno.2 Integrare înainte de consum (prin stocare) 1.4.Vara: .4.ola trecerea printr-un cazan sau boiler. Circulaţie naturală + cazan/boiler cu încălzire instantanee Circulaţie forţată cu boiler mono-serpentină + cazan/boiler Circolazione naturale + caldaia/scaldabagno istantaneo cu încălzire instantanee bollitore monoserpentino + caldaia/ Circolazione forzata con scaldabagno istantaneo. valoarea riduce di circa 4 volte a 7-8 kWh/m . l’impianto solare va integrato con Per un un sistema di riscaldamento convenzionale che entrerà in funzione completando il pre-riscaldamento fatto dal sole.4. crescând temperatura 60°C.3. care va intra în di 15°C. daia solo riscaldamento.4. 1. este un energia giornaliera pari In Italia d’ estate viene irradiata emisă o energie zilnică de 7-8 kWh/m 2.4.4. Energie/apă caldă furnizată de instalaţia solară Necesar de energie/apă caldă neacoperit de instalaţia solară Circulaţie naturală + rezistenţă electrică Circolazione naturale + resistenza elettrica Circulaţie forţată cu con bollitore doppio serpentino cazan Circolazione forzata boiler cu serpentină dublă + + calpentru încălzire. prin rezistenţă sau serpentină + cazan (numai stenza o serpentino+caldaia solo riscaldamento) pentru încălzire). passando a 2-3 2-3 kWh/m Salt termic zilnic al apei din boiler Salto termico giornaliero acqua bollitore .4. caldaia scaldacqua istantaneo.4 Integrazione energetica al solare Soarele furnizează o energie medie zilnică carevariabile Il sole fornisce un energia media giornaliera molto variază mult în timpul anului. utilizzo annuale. . 2.4. Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec 200 litri/zi la 200 litri/giorno a25oC 25 °C 200 litri/zi la 200 litri/giorno a70oC 70 °C Integrarea cu sursăfonte energetica convenzionale puòface L’integrazione con energetică convenţională se poate avîn două moduri: prin stocare şi prin consum.

SISTEME SOLARE SISTEMI SOLARI TERMICI 1.4 Componentesolare termico solar termic 1.4 Componenti ale sistemului Circulaţie naturală Circolazione naturale Evacuare aer Apă caldă menajeră (ACM) Colector Apă rece Supapă anti-reflux Circulaţie forţată Circolazione forzata Colector Manometru Evacuare aer Componentă indispensabilă Componentă recomandată Termometru Rezervor Supapă anti-reflux Rezervor de acumulare Pompă Contor volumetric Vas de expansiune Robinet de umplere/golire .

pentru încălzirea piscinelor.simplu de instalat . Il solar primeşte energia de la soare. conduttive e te circostante optice.1. docce solari. Destinat în principal utilizării în timpul verii şi în zone cu expunere puternică la lumină solară.economic .4. acqua calda.Economico .Scarso rendimento . Colectorul collettore solare riceve alla captazione dell’energia solare. al fluido din instalaţie. sole e.1 Colector fără vetrato Colector compus din elemente tubulare plastici che si se Collettore composto da elementi tubolari plastice care riîncălzesc con l’irraggiamento solare e trasmettono ilcăldura scaldano prin expunere la lumină solară şi transmit calore lichiduluidell’impianto. locuinţelor şi utilizarea neregulată în timpul verii.practic indestructibil .Applicazioni limitate .4. In un dato istante. conductive şi convective.4. din acest le condizioni non sono favorevoli per questo motivo appena motiv. tro le dispersioni termiche per convezione convecţie către aerul exterior. più le mai mic randamentul colectorului resa del collettore solare.aplicabilitate limitată .1 Collettore nongeam 1. Destinato principalmente all’uso estivo e in zone di forte induşuri solare. abitazioni ad uso estivo saltuario. cu atât este dispersioni sono alte convettive.restul mediului înconjurător re che scorre dentro cedând in parte la cede all’ambienprin dispersii per via delle dispersioni ottiche.Praticamente Indistruttibile Contra . lichid foarte cald sau expunere redusă (aria fredda. Pro Pro . minore è la solar. solazione per il riscaldamento di piscine. in parte parte agentuluifluido termovettol’energia dal transmiţând o la trasmette al termic solar care curge în instalaţie şil’impianto.4. 1. când condiţiile nu sunt favorabile (aer rece.1.1 Colector solar Colectorul è l’elemento del sistema solare termico preposto Il collettore este elementul sistemului solar termic care captează energia solară.Semplice da installare .1 Collettore solare 1. Cu cât dispersiile sunt mai mari.randament redus Contro .PROIECTARE PROGETTAZIONE 1. fluido molto caldo oppure poco irraggiamento la lumină solară) acest colector are randament zero şipiù solare) questo collettore ha resa nulla e non produce nu mai produce apă caldă. Colectorul non vetrato non ha alcun tipo di de element de Il collettore fără geam nu are niciun tip protezione conprotecţie împotriva dispersiilor termice prin in aria esterna.

temperature solar sau del fluido la lumina solară medie sau scăzută. La piacaptare este introdusă într-un panou tip sandwich. compus stra captante è inserita in un sandwich composto oţel sau din geamul frontal de protecţie şi un înveliş din dal vetro frontale di protezione e adecvat. pure irraggiamento Acesta este tipul de colector solardiffusa al mondo. Placa de superficie per catturare meglio la radiazione solare. E’ la tipologia di collettore solare più cel mai răspândit în lume. încălzirea sezonieră a piscinelor şi annuale. protetti dall’aria esterna dal izolant (dedesubt şi de către geam (deasupra) şi de stratul vetro (sopra) e dallo strato isolante (sotto e ai producţie a apă caldă chiar şi în în lateral). Tuburi de cupru Destinaţiile de utilizare principale sunt producţia de apă Le destinazioni d’uso principali sono acqua calda sanitaria caldă menajeră anuală. aluminiu. Izolaţie termică 5.2 Colector cu geam plan Este compus da una placă de captare în care curge il fluido E’ composto dintr-o piastra captante in cui scorre lichidul din instalaţia solare. Tuburile de încălzire.1. La piastra è plăcii este în trattata sulla dell’impianto solară. Placă absorbantă de cupru 6. protejate împotriva aerului din exterior I tubi caldi. .4. riscaldamento stagionale delle piscine e integraîncălzirea integrată pe timp de iarnă a locuinţelor. zione al riscaldamento invernale delle abitazioni.1. 1. temperaturi medii aria fredda ale agentului termic medio-alteexpunere termovettore opesterna.solare medio-basso). Cutie 2. Suprafaţa normalmente mod normal tratată pentru a captura mai bine radiaţia solară. Înveliş transparent 4.4.SISTEME SOLARE SISTEMI SOLARI TERMICI 1. izolat în mod da un involucro in acciaio o alluminio opportunamente coibentato.2 Collettore vetrato piano 1. asigură o bunălati) riesce degarantire buone procondiţii de acqua calda anche in condizioni di sau ridicate duzioni di aer extern rece. Garnitură impermeabilă 3.

cedează căldură prin iradiere aşa cum fac toate corpurile -Cede calore per irraggiamento come fanno tutti i corpi sursupraîncălzite. Suprafaţă de deschidere Suprafaţă de absorbţie Suprafaţă brută Fluxul de energie transmis lichidului suferă numeroase Il flusso di energia che arriva al fluido subisce numerose pierderi.1 Funcţionarea unui colector plan Colectorul este compus un area di ingombrosarcină (sau Nel collettore distinguiamo dintr-o zonă de (o superficie suprafaţă brută) captante (o superficie assorbitore). lorda). parţial. .încălzeşte prin convecţie aerul conţinut în colector. raza este parţial absorbită de geam care.1 Funzionamento di un collettore piano 1. De asemenea.4.2. riscaldati diventando emettitori di onde infrarosse. devenind emiţător de unde infraroşii. se încălzeşte (efect „plafonieră”). înapoi către geam şi. esterna ma anche con quella interna).1.1. riscalda di conseguenza (effetto “plafoniera”).2.încălzeşte stratul de izolaţie prin conducţie -Riscalda per convezione il contenuto di aria presente nel . descrise în continuare. raza solară (provenind de la o sursă directă Consideriamo il singolo raggio solare (proveniente da fonte sau una difuză) care întâlneşte geamul panoului solar. e un area şi o zonă de captare (sau suprafaţă absorbantă). Il vetro lo riflette parzialmente (non solo con la superficie ci şi cu cea interioară). perdite descritte a seguire. Lumină solară Reflexia geamului Pierderi prin convecţie Pierderi prin iradiere Transmisie prin geam Convecţie Absorbţie Reflexia suprafeţei de absorbţie Iradiere Pierderi prin conducţie . Geamul o reflectă parţial (nu numai cu suprafaţa exterioară. absorbită de agentul termic solar.PROIECTARE PROGETTAZIONE 1. raza este parţial reflectată de suprafaţa de absorbţie verso il vetro e in parte assorbito dal fluido termovettore. care collettore che a sua volta riscalda il vetro e quindi l’aria la rândul său încălzeşte geamul şi apoi aerul exterior esterna. Quando la piastra assorbente si riscalda tende a disperdere Când placa de absorbţie se încălzeşte. absorbţie. Il raggio viene anche parzialmente assorbito dal vetro che si prin urmare. În primul rând. diretta o diffusa) che incontra il vetro del pannello solare. aceasta tinde să altro calore solare in tre modi: disperseze căldura solară în trei moduri: -Riscalda lo strato di isolante per conduzione . Restul rămas din raza solară ajunge la suprafaţa de Quello che resta del raggio solare giunge sull’ assorbitore.4. Qui il raggio viene in parte riflesso dall’assorbitore di nuovo Aici.

randament mare STRUTTURA MULTICANALE FOTOTERMICO * Vezi argumente în continuarelo rendono .4.Assorbitore con trattamento antiriflesso.Maggiore resa in condizioni di alta insolazione lumină solară (aport ridicat de căldură) (grande asporto di calore) STRUCTURĂ ÎN SERPENTINĂ .suprafaţă de absorbţie cu tratament antireflex.Perdite di carico bassissime ** Vezi argumente în continuare adatto alla circolazione naturale .adecvată pentru debite reduse (low flow) STRUTTURA A SERPENTINO . laser. şi vopsită cu vopsea la alegere.ΔT de ∆T ingresso-uscita Bassi intrare-ieşire reduse . conductivitate termică un buon conduttore şi grosime . un colector cu geam plan cu resa deve avere certe caratteristiche: aibă con una buona randament corespunzător trebuie să anumite caracteristici: alta trasparenza .2.L’assorbitore deve essere λ (W/mK) redusă e deve avemare re un numero adeguato di tubi (punti di “prelievo” del calore . cu za e bassa emissione transparenţă ridicată şi nivel alte temperature.pierderi reduse de presiune -. rullatura).geam antireflex cu transparenţă ridicată .2.SISTEME SOLARE SISTEMI SOLARI TERMICI 1. STRUTTURA AD ARPA (TUBI PARALLELI) STRUCTURĂ TIP HARPĂ (TUBURI PARALELE) .2 Dettagli costruttivi del a colectorului 1.izolator termic rezistent la ed elevato spessore cu sa conducibilità termica λ (W/mK) temperaturi înalte.4. Suprafaţa de absorbţierealizzatofiin realizată în diverse L’assorbitore può essere poate diversi modi: moduri: Una lamina metallica trattata per alta assorbenza* e bassa O placă metalică tratatătubi.2 Detalii de construcţie collettore Având în di quanto detto un buon collettore vetrato piano Alla luce vedere elementele prezentate. la tuburi.randament mai mare în condiţii de expunere mare la . să aibă un număr adecvat de tuburi (puncte de „preluare” a căldurii solare). Tehnologia e la massima industrializzazione del processo nel tempo de sudare trebuie să garanteze un bun contact termic.stabilitateperdite di carico sporită în condiţii de expunere Maggiori de funcţionare redusă la lumină solară (mai puţine intervenţii ale .suprafaţa de absorbţie trebuie să fie un bun conductor şi solare. sudată prin compresie con vernice selettiva.Maggiori portate . durată de esempi di şi randament al procesului de produttivo (alcuni utilizare processo di saldatura: ad ultraproducţie maxime (câteva exemple de tehnologii de sudare: suoni. può essere realizzato da un dopIn alternativa l’assorbitore Ca alternativă.pierderi de presiune foarte mici.1.pierderi mai mari de presiune Adatto a basse portate (low flow) -. lentemente ultrasuoni oppure a tehnologii (în special cu ultrasunete sau cu laser). cu ultrasunete. ad alta assorben.1.Maggiori ∆T ingresso-uscita pompei) .Vetro antiriflesso e ad .essere disposti ad arpa oppure a serpentina I tubi possono cu laser.debite mai mari Basse perdite di carico -.Maggiore stabilità di funzionamento in condizioni di basse insolazioni (minor attacca e stacca della pompa) STRUCTURĂ FOTOTERMICĂ MULTICANAL . Tuburile pot fi dispuse tip „harpă” sautecnologie (prevae vengono saldati alla lamina con varie în serpentină şi sunt sudateala placă prin diverselaser).ΔT de intrare-ieşire mai mari -.Isolante termico resistente alleredus de emisii con bas. La tecnologia unui grad la salemittanza** e saldata a pentru obţinerea usata per ridicat de absorbţie* şi emitanţăbuon contatto sudată pe durata datura deve garantire un redusă** şi termico. suprafaţa de absorbţie apoate e verniciato pio guscio di acciaio stampato. .Rese elevate * Vedere argomenti a seguire ** Vedere argomenti a seguire . prin compresie). saldato rullo fi realizată dintr-o carcasă dublă din oţel presat. ideală pentru circulaţia naturală .

randamente mai ridicate isolamento termico . Restul colectorului are în primul rând funcţia collettore ha essenzialmente una funzione di connessione de conexiune hidraulică i singoli tubi.Vantaggi economici solo per ** Vezi argumente în continuare esercizio più alte * Vedere argomenti a seguire ** Vedere argomenti a seguire . ria.1. acesta eliminând practic dispersiile l’elemento assorbitore eliminando praticamente le dispertermice provocate de a convezione.de Nord şi Europa (Nord Italia e Nord Europa special Italia de Nord).pierderi di processo nel settore industriale termice termiche ridotte grazie all’eccellente . Tubul de tubo vetrato contiene all’interno un elemento asIl singolo sticlă conţine în interior un element absorbant care captează energia solarăsolare e la trasferisce al termic sorbitore che capta l’energia şi o transferă agentului fluido solar.termic solar Alte temperature di stagnazione con corrispondente .3 Collettore a cu tuburi vidate 1. Elementul absorbant estedi norma costituito da una placă L’elemento assorbente è de regulă compus dintr-o lamimetalică (de (di solitodin cupru).avantaje economice numai pentru temperaturi de lucru termovettore mai ridicate . tratată alta assorbenza*un na metallica obicei. Possibilità de a atinge temperature di lucru mai Acestea pot fi utile pentru generarea de căldură pentru più alte. rame) trattata per pentru a obţine e grad de absorbţie ridicat* şi emitanţă redusă**. din sectorul industrial procese Questo può essere utile per la generazione di calore termice reduse datorită excelentei izolaţii .Perdite . All’interno del tubo è izolat vuoto che isola din interiorul tubului.cantitate mai mare de abur format în caz de stagnare carico su tutti i materiali vicini al pannello e sul fluido .posibilitatedi raggiungeretemperaturi de esercizio mari. idraulica e strutturale tra şi structurală Este mai răspândit în zonele curigidi e scarsaşi expunere E’ più diffuso nelle zone con climi climă aspră insolazione redusă la lumina solară (înin particolare).PROIECTARE PROGETTAZIONE 1. cu impact asupra tuturor Contro materialelor de lângă panou şi asupra agentului . sioni termiche dovute convecţie.1.Formazione maggiore di vapore in caso di stagnazione * Vezi argumente în continuaretemperature di . şi uniltub din bassa emittanza** e un tubo in rame in cui scorre fluido cupru în careche entra ed esce da tubo a vuoto.4.Rendimenti più elevati Contra .temperaturi de stagnare ridicate.3 Colectoare tubi a vuoto Sunt compuse din elemente tubulare din sticlă. Elementul absorbant este fatto il datorită vidului termovettore. montate în E’ composto da elementi tubolari in vetro montati in battebaterie. Pro Pro -. Il restoiese termovettore curge agentul termic solar care intră şi del din tubul vidat.4. între tuburi.

3.1.1. Il şi cu viene anche parzialmente assorbito dal vetro che si Raza este conseguenza (effetto “plafoniera”).Tipologia di tubo a vuoto .3.4. Să luăm în consideraţie razasolare (proveniente da fonte Consideriamo il singolo raggio solară (provenind de la o sursă directă sauche incontra care întâlneşte geamul tubului diretta o diffusa) una difuză) il vetro del tubo a vuoto. esterna o reflectă con quella interna). riscalda di şi parţial absorbită de geam care. Reflexia geamului Iradiaţie solară Transmisie prin geam Absorbţie Reflexie Pierderi prin iradiere Pierderi prin iradiere Pierderi prin convecţie Convecţie NU ARE LOC 1. perdite descritte a seguire.Tipuri de tub vidate Tutto sotto vuoto Vidat în întregime Cu spaţiu nevidat sotto vuoto Con intercapedine Vidat Vidat . annullate dall’assenza di aria dentro al tubo. ci raggiocea interioară). vidat. devenind vengono In questo tipo di pannello le perdite per convezione emiţător de unde infraroşii. tinde di disperseze căldura solară.SISTEME SOLARE SISTEMI SOLARI TERMICI 1. descrise în continuare. aşa onde infrarosse.1 Funcţionarea unui colector cu a tubi vidate Fluxul de energie care ajunge al fluido subiscenumeroase Il flusso di energia che arriva la lichid suferă numerose pierderi. pierderile prin convecţie sunt anulate de absenţa aerului în interiorul tubului. Quello che resta del raggio solare Restul rămas dininraza solară ajunge la suprafaţa de Qui il raggio viene parte riflesso dall’assorbitore di nuovo absorbţie. giunge sull’ assorbitore.4.3. cedând căldură prin iradiere.2 Dettagli costruttivi del collettore a tubi a vuoto 1.3.1. prin urmare. se încălzeşte (efect „plafonieră”). Când tutti i corpi de absorbţieche diventano emettitori să fanno suprafaţa surriscaldati se încălzeşte.4.4. cum fac toate corpurile supraîncălzite. lo riflette parzialmente (non solo con la superficie Il vetro Geamul ma anche parţial (nu numai cu suprafaţa exterioară. verso il vetro Aici raza este parţial reflectată de suprafaţa de a disperdere Quando l’assorbitore si riscalda esso tende absorbţie din nou către geam şi parţial absorbităper irraggiamento come altro calore solare cedendo calore de agentul termic solar. La acest tip de panou.1 Funzionamento di un collettore tuburi a vuoto 1. e in parte assorbito dal fluido termovettore.2 Detalii de construcţie a colectorului cu tuburi vidate .1.

. In un tubo di rame viene inserito un liquido speciale altaextrem de sensibil la căldură. Il calore del sole fa evaporare il se evaporeze lichidul. il fluido lichidul din heat pipe se răceşte. questa evaporazione produce nella extremitatea superioară a tubului o concentraţie ridicată parte più alta del tubo una elevata concentrazione di calore de căldură care. Poate lucra la temperaturi joase fără vreo problemă de Può lavorare a basse temperature senza alcun problema di îngheţ. această evaporare produce în contenuto di liquido. A differenza dei tubi a flusso diretto. torna di nuovo allo stato liquido coboară. este che tramite il terminale inserito nel collettore viene ceduto cedată apei din circuitul instalaţiei.PROIECTARE PROGETTAZIONE . acest congelamento. ceduto il calore. to del sole sarà presente sulla superficie del tubo. compresa in genere tra i 20° e 30°. Căldura soarelui face să mente sensibile al calore. e ridiscende. fintanto che l’irraggiamentubului va fi expusă luminii solare. atâta timp cât suprafaţa Questo ciclo si ripeterà all’infinito.Tipuri de suprafeţe de absorbţie . struttore. principio richiede un’inclinazione minima del tubo assorbicuprinsă în general între 20o şi 30o.Tipuri de schimb termic .Tipologia di scambio termico Sistem cu scambiodirect Sistema a schimb diretto Suprafaţă de absorbţie nesudată la tub Assorbitore non saldato al tubo Sistem cu tubo dicăldură(Heat pipe) de căldură) Sistema a tub de calore (Conductă Aburul cald urcă în extremitatea superioară a tubului Aburul răcit se condensează şi se întoarce în extremitatea inferioară a tubului Conductă de căldură Material de etanşare Suprafaţă de captare din aluminiu Tub vidat Într-un tub de cupru este introdus un lichid special. a seconda del coproducător.Tipologia di assorbitore Suprafaţă de absorbţie sudată la tub Assorbitore saldato al tubo . odată cedată căldura. Acest ciclu se va repeta la infinit. Spre deosebire de tuburile cu flux direct. all’acqua del circuito dell’impianto. revine la starea lichidă şi dell’heat pipe si raffredda. în funcţie de tore. questo principiu cere o înclinaţie minimă a tubului de absorbţie. prin terminalul introdus în colector.

se murdăreşte în timp . pe acoperişuri plane.Con şi fără oglindă .Pannello non redusă de integrare arhitectonică (tuburi .Cu e senza speccho Dimineaţă Amiază Seară Pro Pro . folosite ca înveliş integrazione architettonica (tubi usati come copertura veranda piana su tetti piani în stilul Satului Olimpic din Beijing) (stile villaggio olimpico di Pechino) .captează mai multă lumină .capta di piu Contra Contro .posibilitate più trasportabile attraverso lucernario .SISTEME SOLARE SISTEMI SOLARI TERMICI .Si sporca nel tempo vidate Ariston se transportă individual) .Ridotta possibilità diverandă plană.panoul nu mai este transportabil prin luminator (tuburile .

Garantire lo spessore necessario per l’isolamento desiderato.4.1.1. geamul trebuie să împiedice aceste unde să iasă dell’ infrarosso).1 Capacità poată fi del traversabil pentru razele soareluideve lasciarsi attraversareecta) care au un spectru Il vetro (fără a le absorbi sau refl facilmente dai raggi del de putere concentrat mai mult pe lungimile de undăspettro Sole (senza assorbirli ne rifletterli) che hanno uno scurtă (0.4 Concetti fondamentali sui collettori 1.4 Concepte fundamentale privind colectoarele 1.1.2 permite evitarea unor collettori contribuie în mare parte la valoarea totală parte posteIn un collettore solare l’isolamento termico della de pierderi.4. .2 Izolarea termică a colectoarelor La un colector solar izolaţia termică a părţilor posterioare şi lateraleIsolamento termico deipierderi de căldură care 1.1. când placa de absorbţie supraîncălzită de (0. . quando la piastra assorbente de unde lungi dal Sole inizia a disperdere energia per l’emissione di data (banda infraroşului).4. care să-şi păstreze proprietăţile izolante dacă tem.3 μm). Per raggiungere questo obietti. sulla piastra. soare începe să disperseze energia prin emiteresurriscalAllo stesso tempo.4. respectaţi următoarele criterii: delle perdite di calore totali.4. economico e non dorită. di potenza concentrato di più sulle lunghezze d’onda corta De asemenea. Acesta este un uscire similar bine-cunoscutului „efect de a queste onde di efect all’esterno “rimbalzandole” di nuovo seră”.4.Impiegare materiale resistente alle alte e alle basse este expus la umiditate.4.1. Questo è un effetto analogo al ben noto “effetto serra”. all’umidità grosimea necesară pentru izolaţia inquinante. economic şi nepoluant. Pentru laterale permette di evitare una frazione importante riore e a atinge acest obiectiv. che mantenga de găsit. uşor le sue proprietà isolanti se esposto perature.2 – 3 μm). il vetro deve impedire onde lunghe (banda afară trimiţându-le înapoi către placă.2 .folosiţi material rezistent la temperaturile înalte şi la cele vo occorre attenersi ai seguenti criteri: joase. Înveliş transparent U nd ă lu ng ă Undă scurtă .1 Capacitatea selectivă a geamului Geamul trebuie să selettiva uşorvetro 1.1.4. 1.asiguraţi e che sia diffuso.PROIECTARE PROGETTAZIONE 1.4.4.

1. T suprafaţă de absorbţie – T aer (K) Emisiune .4.2 – 3 μm) în(dai 0. tratamentul brevetat sono solo alcuni dei sunt prezentate în cunoscut.SISTEME SOLARE SISTEMI SOLARI TERMICI 1.1.4 Randamentul unui colector solar termic 1.4. Esistono diversi trattamenti di deposizione su superficie mede mai sus: TiNox. dedi emissione delle onde lundel vetro. şi.Absorbţie =di selettività sono i seguenti .3 Assorbimento edabsorbţie şi emisie a plăcii 1.2 de3cele al netto di quanto assorbitoderiflesso solare afară ai μm) absorbite sau reflectate o geam. Selective Black cel mai Caracteristicile TiNox. sua temperatura di esercizio. de emisie nu este la fel de elevati valori di assorbenza con le comuni vernici. processi brevettati.4 Rendimento di un collettore solare termico Randamentul creşte proporţional cu nivelul de expunere la Il rendimento lumina solară. însă atingerea unor valori reduse Non è difficile raggiungere facilă. de expunere la lumina solară.Emissione = 5% Nu este dificilă atingerea unor valori ridicate de absorbţie cu vopselele obişnuite.4. emesse dalla piastra de lucru.4. non è altrettanto facile far che si abbiaExistă diverse tratamente cu depunere sipe suprafaţă no bassi (anodizare) care asigură valorile de selectivitate metalică valori di emissione. A seguire il comportamento del TiNox che è il trattamento brevettato più conosciuto. randamentul A parità di insolazione la se măresc dispersiile termice ale colectorului scade dacă resa del collettore decresce se aumentano de absorbţie în mediul ambient. continuare. è tanto maggiore quanto maggiore è il livello di acelaşi nivel La insolazione.Emisie = 5% . Dispersiile termice cresc dacă: -Le dispersioni aerului este scăzută (iarnă) temperatura termiche crescono se: La temperatura dell’aria è absorbţie este ridicată (procese -. Spectrul TiNOX Înveliş transparent Reflexie Lungimea undelor (μm) Emisie suprafaţă închisă 100oC G de rad em re is du ie s Grad ridicat de absorbţie Emisie TiNOX 100oC Absorbţie a luminii solare TiNOX Spectru solar Curbă de reflexie TiNOX Randament Valori bune de selectivitate sunt următoarele Buoni valori 95% . striali con fluido termovettore ad alta temperatura).temperatura suprafeţei de bassa (Inverno) .Assorbimento = 95% . numai (anodizzazione) che garantiscono i suddetti valori di selettività: TiNox.3 Capacitatea de emissione selective della piastra selettiva Capacitateaselettiva della piastra assorbente constă într-un La capacità selectivă a plăcii de absorbţie consiste in un gradgrado di assorbimento undelor radiaţiei della radiazione alto înalt de absorbţie a delle onde corte solare (0.La temperatura dell’assorbitore è elevata (processi induindustriale cu agent termic solar cu temperatură înaltă).1. Selective Black sunt tallica câteva dintre procesele brevetate. emise de placă la temperatura saalla ghe (prevalentemente infrarosso).4.4.1. Selective Blue. 1. e in un basso grado emitere a undelor lungi (în principal infraroşu). suprafeţeile dispersioni termiche dell’assorbitore verso l’ambiente. Selective Blue. Diferenţă de temperatură.4.4. într-o mai mică măsură.

Il rendimento del collettore è una caratteristica sicuramente Din punctul de vedere al randamentului global al sistemului importante da considerare importante proiectarea corectă. Sommando a questo valore seca con l’asse delle „temperatura de stagnare”. începând cu colectoarele fără înveliş transparent caratteristiche basilari. ridicată la lumina solară (vara) şi/sau de ΔT redusă între Andando de absorbţie şi del grafico ci si avvicina exterior suprafaţa verso la sinistraaerul din exterior (aer dinalla condizione di lichid insolazione (estate) cazul piscinelor) cald şi/saugrandede proces rece. che possono maşinilor refrigerente cu absorbţie. care este temperatura maximă care poate fila “temperatura di stala temperatura ambiente si ottiene atinsă de acel tip de colector. între un colector realizzazione e messa in funzione dell’impianto che anual poate să “da labopentru uz casnic. ca în cazul aplicaţiile cu circulaţie assorbitore e aria esterna forţată de solar cooling). 5 până del 10 procente. o instalaţie proiectată Tanto per fare suprafaţă de un collettore a tubi e uno piaincorect (cu o un esempio. OBSERVAŢIE: Randamentul colectorului este o caracteristică importantă. Randament : Randament Radiaţie incidentă Randament Unde: Dove ηo = interceptare (preferabil ridicată) => este denumită η randament optic elevata) => è anche detto reprezintă şi0 = intercetta (meglioal colectorului. care Quanto detto sopra può essere riassunto in un’ unica cureste reprezentativă pentru performanţele colectorului în va che è rappresentativa delle performance del collettore in toate combinaţiile: condiţii de expunere la lumina solară. în schimb. fino ai collettori sotto vuoto. collettore perché rappresenta l’efficienza sunt nule sioni termiche in aria del collettore sono nulle temperatura (temperatura aerului din exterior este egală cu(temperatura aria esterna uguale plăcii de absorbţie) alla temperatura della piastra assorbente) k1 = înclinaţie (preferabil mică) => este o componentă a k1 = pendenza (meglio şi indică rapiditatea una compodispersiei termice în aerpoco pendente) => ède scădere a nente della dispersione termica in schimb termic crescut eficienţei colectorului în condiţii de aria e indica quanto rapidamente decade curbură (preferabil redusă) => este o k2 (dacă există) = l’efficienza del collettore in condizioni di maggiore scambio termico componentă a dispersiei termice în aer. a partire dai collettori senza rivesti(folosite numai pentru încălzirea piscinelor). randamentulnon il rendimento difere cu ratorio” la collettore solare. esterna e temperatura del fluido di processo. tracolectare supradimensionată no per uso domestico ci possono essere dai ai de puncte cu 20% faţă de consum). cu tuburi şi unul plan Pentru exemplificare. la corretta progettazione. applicazione. più influente. il cui limite è rappresentato axa grafico dal punto dovela această valoare temperatura nel absciselor. (aria esterna fredda e/o fluido di processo caldo come nelle applicazioni spinte di solar cooling). deoarece rendimento ottico del dispersiile termice în aer ale colectorului le dispereficienţa. collettore. poate pierde uşor530 10 punti di differenza nel randamentul anual! procentuale la rendimento annuale.PROIECTARE PROGETTAZIONE Fiecare tip de colectorha una curbă de rendimento che si Ogni tipo di collettore are o curva di randament pentru fiecare ad una particolare Graficul prezintă caracteristicile addice aplicaţie anume. Il grafico mostra le de bază. invece un impianto mal progettato (con una superficie di collettori sovradimensionata del 20% rispetto ai consumi) può perdere facilmente 30 punti percentuali sul rendimento annuo! Diferenţă de temperatură între colector şi mediul ambient (K. k2 (se presente) = curvatura (meglio bassa) => è una componente della dispersione prezentat nivelul de expunere În stânga graficului este termica in aria. oC) Încălzire piscine Apă caldă şi încălzire Căldură de proces Colector pentru piscină Colector plan Colector vidat Cele de mai sus pot fi rezumate într-o singură curbă. tutte le combinazioni condizioni di insolazione. di macchine refrigeranti essere impiegati per l’azionamento Ţineţi cont de faptul că unele colectoare pot atinge ad assorbimento. care pot fi folosite pentru acţionarea to delle piscine). solar termic. Această curbă se obţine prin regresie liniară sau pătrată Tale curva si ricava con regressione lineare o quadratica a pornind de la o serie de măsurători experimentale. sunt mult maima attenzione a non sopravvalutarlo e a non punerea în funcţiune a instalaţiei decât instalarea şi trascurare altri aspetti impiantistici. . temperatura temperatură externă şi temperatura lichidului de proces. Nel rendimento laborator” sistema solare termico è molto randamentul „deglobale del al colectorului solar. che è la massima raggiungibile da quel tipo di gnazione”. şi până la mento trasparente (solitamente impiegati per il riscaldamencolectoarele vidate. însă nu o supraevaluaţi şi nu neglijaţi alte aspecte ale NOTA: instalaţiei. partire da una serie di misurazioni sperimentali. temperaturi ridicate. Adunând la curva di rendimento si interambientului se obţine ascisse. ca în e/o di basso delta T tra assorbitore aria esterna (aria esterna calda e/o fluido În dreapta esteeprezentat nivelul de expunere scăzută la di processo freddo come per le ΔT ridicată între suprafaţa lumina solară (iarna) şi/sau de piscine) Andando verso la destra exterior (aer din exterior rece şi/ de absorbţie şi aerul din del grafico ci si avvicina alla condizione di bassa insolazione (inverno) e/o di alto delta T tra sau lichid de proces cald. a căror determinato collettore puògrafic Si tenga presente che un limită este reprezentată în ragdin punctul în care curba de randament se intersectează cu giungere temperature elevate.

5 Proces verbal de testare şi certifi colectoarelor I collettori commercializzati nell’Unione Europea devono Colectoarele comercializatedi qualità soprattutto per poter rispondere a certi requisiti în Uniunea Europeană trebuie să îndeplinească anumite cerinţe de calitate. Colectoare descoperite Articolazione della Aplicarea normei: norma: . secondo normative cienţa şi calitatea constructivă declarate de constructor să fie confirmate cu teste efectuate conform unor norme precise de către terţe instituţii. report eliberat un EN 12975.şinonché alla della resistenza a stress meccanici precum din punctul de vedere al duratei de utilizare.Proces verbal de testare .beneficii termico è Comunque. sce le verbal de testare care defineşte „caracteristicile” în sens larg ale panoului solar. Collettori cu tuburi vidate. a prescindere numeroasele il solare naţionale şi locale.1. NORMENORMATIVA TECNICA NET SETTORE DEL SOLARE: TEHNICE ÎN DOMENIUL SISTEMELOR SOLARE TERMICE: COLLETTORI SOLARE COLECTOARE SOLARI SISTEMI SOLARI SISTEME SOLARE del tipo Factory Made de tipul standard SISTEMI SOLARI SISTEME SOLARE del tipo Custom Built personalizate Standard EN 12975 Standard EN 12976 Standard ENV 12977 STANDARD EN 12975 Domeniudi applicazione: Collettori geam plane. la laboratoarelelaboratorio durata presso dei laboratori accreditati (in Italia il acreditate (în Italia. în special accedere ai numerosi incentivi nazionali e locali.1.5 Test report e certificazioni dei collettori care a 1.e termici. prove effettuate rate o investiţie pe siano confermate con din acest motiv.Test Report Colectoarele sunt testate dinpunto di vista dell’efficienza şi I collettori sono testati dal punct de vedere al eficienţei e rezistenţei la stres mecanic şi termic. Trisaia). .SISTEME SOLARE SISTEMI SOLARI TERMICI 1. ENEA di laboratorul ENEA din Trisaia). în afară de beneficii. este important ca efiben precise da enti terzi.4.4. Collettori scoperti Campo de aplicare: Colectoare cu vetrati piani. sistemul solarul termic este dal costruttore termen mediu-lung şi. pentru a putea accede la dagli incentivi. Colectoarea tubi evacuati. La finalizarea un test este che definiproces“prestazioni” in senso lato del pannello solare.4. Procedura de testare a sui collettori solari segue conformă La procedura di prova colectoarelor solare este la norma normei EN Alla fine viene rilasciato testării.4. un investimento a medio-lungo termine e per questo motivo În importante che l’efficienza e la qualità costruttiva dichiaè orice caz. 12975.

capacitate termică. ai valori di ren- dimenti misurati. aoolicando una regressione. fie în formă pătrată. pierderi de presiune) perdite di carico) test de suprapresiune • test dedi sovrapressione Test rezistenţă la temperaturi ridicate • test dedi resistenza alle alte temperature Test expunere (stagnare în condiţii uscate) • şoc termic extern sau intern Test di esposizione (stagnazione a secco) • probă determico esterno ed interno Shock ploaie • probă de sarcină mecanică Prova di pioggia • rezistenţă la impact (opţional) Prova di carico meccanico • Resistenza all’impatto (opzionale) EN 12975-2: Caracteristici termice EN 12975-2: Prestazioni termiche Constă în determinarea eficienţei dell’efficienza istantanea. L’efficienza del în formă liniară. conform diverse colectorului este exprimată fie collettore viene espressa sia in forma lineare che in forma mediei pătratice minime.modificatore dell’angolo d’incidenza. constantă dedi tempo. IAM . pentru stazionario. în condiţii de stare staţionară. IAM – modificator al unghiului de incidenţă. per Eficienţa temperature. quadratica. costante timp. Consiste nella determinazione instantanee. transitorie. capacità termica. . la valorile de randament măsurate. in condizioni di stato diverse temperaturi. aplicând o regresie. secondo il metodo dei minimi quadrati.PROIECTARE PROGETTAZIONE EN 12975-2:2006 Secvenţele planului: Sequenza test: • caracteristici termice (eficienţă termică în In stato stazionario o resa energetica in condizioni Prestazioni termiche (efficienza termica stare staţionară sau randament energetic în condiţii tranzitorii.

Resistenzaşocuri termice EN 12975-2: Test de calificare – Rezistenţă la agli shock termici Scop: stabilirea rezistenţei colectorului la un irrag. EN 12975-2: Test di qualificazione .Prova di pioggia EN 12975-2: Test de calificare – Probă de ploaie Scop: evidenţierea eventualei prezenţe adi infiltrazioni a seguito dell’azione dese Scopo: evidenziare l’eventuale presenza infiltraţiilor în urma acţiunii unei ploi di una pioggia battente Dispozitiv utilizat: cabină pentru simularea ploii pioggia Dispositivo utilizzato: Box per la simulazione della Aplicarea testului: Articolazione del test: • expunerea colectorului la oad una pioggiatimp de cel una Esposizione del collettore ploaie deasă obattente per puţin 4 h. Metodă de valutazionerezultatelor: Metodo di evaluare a del risultati: • inspecţie vizuală (identificarea de zone cu formare de Ispezione visiva (individuazione di aree con formazione condens) di condensa) • greutate colector (test trecut dacă se variazionemai mică Peso del 2collettore (test superato variaţia este Inferiore de 30 g/m2) a 30 g/m ) . con ricircolo di în interiorul colectorului. cu recirculaţia apei calde (T>50 C)acqua calda durata non inferiore alle 4 h. (T>50°C) all’interno del collettore. (stagnazione a secco). • rezistenţă la agli shock termici Resistenza şocuri termice interne şi externe sia Interni che esterni.ridicat Scopo: erificare la resistenza del collettore a nivel de expunere la lumină solară în condiţii uscate giamento elevato a secco Aplicarea testului: Articolazione del test: • expunere prelungită (cel (almeno 30 giorni) agenţii Esposizione prolungata puţin 30 de zile) la atmosferici în lipsa lichidului (stagnare în condiţii agli agenti atmosferici in assenza di fluido uscate).SISTEME SOLARE SISTEMI SOLARI TERMICI EN 12975-2: Test di qualificazione .

cilindri acţionaţi cu aer comprimat. Aplicarea testului: Articolazione del test: • presiuni pozitive asupra copertura del collettore Pressioni positive sulla învelişului colectorului presiuni negative cu solicitare simultană a sistemului • Pressioni negative con sollecitazione simultanea de fixare învelişului della copertura e ancorare del sistemaadi fissaggio şi a sistemului desistema a dicolectorului del collettore ancoraggio Câmp de presiuni aplicate: Campo di pressioni applicate: • 100 –-1000 Pa cu pas 100100 Pa 100 1000 Pa con passo Pa Câmp de presiuni aplicate: Campo di pressioni applicate: 100 1000 Pa con passo Pa • 100 –-1000 Pa cu pas 100100 Pa EN 12975-2 : Test de qualificazione .PROIECTARE PROGETTAZIONE EN 12975-2: Test di qualificazione . conectate la Dispositivo utilizzato: sistema a ventose. 20 cm.cu pas 20 cm. distribuite uniform pe suprafaţa colectorului. Dispozitiv utilizat: sistem cu ventuze. copertura del collettore pe sistemul de fissaggio. a partire da una quota di până fino a 2 m con passo .Prova impact EN 12975-2: Test dì calificare – Probă de di impatto Scop: simularea efectelor della grandine sulla copertura del collettore Scopo: simulare gli effetti grindinii pe învelişul colectorului Dispozitiv utilizat: sistem cu impact vertical Dispositivo utilizzato: sistema ad impatto verticale Aplicarea testului:test: Articolazione del • serie de 10 impacturi realizate cu una sfera oţel de 150 g 150 g Serie di 10 Impatti realizzati con o bilă de di acciaio da începând de la o înălţime de 40 cm. distribuite uniformemente sulla superficie del collettore. 40 cmla 2 m . collegate a cilindri azionati ad aria compressa.Carico meccanico EN 12975-2: Test de calificare – Sarcină mecanică Scop: simularea l’azione decarichi positivi e şi negative exercitatevento e/o della neve sulla Scopo: simulare acţiunii di sarcini pozitive negativi esercitati dal de vânt şi/sau zăpadă pe învelişul colectorului şi e sul sistema difixare.

previprodotto possa usufruire dell’agevolazione finanziaria Aspectele cele mai relevante ale mărcii sunt: sta nei maggiori paesi europei.collectors (EN12975) Test labs recognized by ELOT: NCSR DEMOKRITOS ICIM (IT) .A. Acest marcaj arată că produsul respectă standardele termici.collectors (EN12975) Swedish National Testing and Research Institute Certification I LOGHI DI ICIM E DI SOLAR KEYMARK MĂRCILE ICIM ŞI SOLAR KEYMARK: . su voluntară a oricărui produs component facente sistemdei sistemi solari taria. şi che per le informazioni prodotto e che il sia per la qualità că produsul poate beneficia de facilităţile financiare prevăzute în majoritatea ţărilor europene.Solar Keymark . il prodotto marchiato è conforme Il marchio evidenzia che Solar Keymark este garanţia pentru consumator că sistemul agli standard europei ad esso relativi.fiabilitatea caracteristicilor . Solar Keymark înseamnă: In pratica Solar keymark significa: . atât din punct de vedere al calităţii.collectors and systems (EN12975 and EN12976) 8 Test labs recognized by DIN: ELOT S.caracteristici măsurate în affidabile con procedure vavalidate lidate . cât şi dinalle norme europee sistema solare sia prodotto in accordo cel al informaţiilor despre produs. solar este produs conform normelor consumatore che il Solar Keymark è la garanzia per ogni europene.firmele trebuie să fabbricare con un sistema che garancalitatea.collectors and systems (EN12975 and EN12976) Test labs recognized by ICIM: ENEA Trisaia SP Certification (SE) .probele più rilevanti del marchio sono: Gli aspetti efectuate asupra produsului de certificat sunt executate în conformitate cu normele europene . ovvero il comitato Europeo la normalizNormalizare Electrotehnică) pentru certificareabase volonzazione elettrotecnica) per la certificazione.Solar Keymark Solar Keymark èeste marchio europeo sviluppato dal CEN Solar Keymark un o marcă europeană dezvoltată de CEN (CEN/CENELEC.collectors and systems (EN12975 and EN12976) Test labs recognized by CERTIF: INETI DIN CERTCO (DE) .Prestazioni misurate in modo mod sigur.Le aziende devono fabrice cu un sistem care garantează . europene în acest sens. adică Comitetul European de (CEN/CENELEC.Prove effettuate sul prodotto da certificare sono eseguite in specifice conformità con le specifiche norme europee .Conformità ai requisiti cerinţele general acceptate şi conformitate cu generalmente accettati e riconosciuti recunoscute (şi aplicarea benefi sia nazionali che locali) (anche per agevolazioni pubbliche ciilor publice naţionale şi locale) CERTIFICATION BODY CERTIF (PT) .Affidabilità delle prestazioni . di qualsiasi prodotto al unui parte solar termic. prin proceduri . (GR) . .SISTEME SOLARE SISTEMI SOLARI TERMICI . tisce qualità În practică.

più in basso volumi di acqua a temperatura carea provoacă staţionarea la înălţime effetto positivo sia sulla disponibilità La stratificazione ha un mai mare a volumelor de apă cu temperatură mai mare şi coborârea apei termico dell’ imdi acqua calda sanitaria sia sullo scambio cu temperatură mai redusă.2 Rezervoare de Rezervorul de il acumulare este componentapermette di Un accumulo è componente dell’impianto che instalaţiei care permite înmagazinarea termica. pianto solare. Acest lucru este demonstrat un termica λ (W/mK).L’isolamento termico di un accumulo deve essere Izolaţia termică a unui rezervor de acumulare trebuie să fie optimă (groasă şi materiale a bassa conducibilità elevato (spesso e concu material cu joasă conductivitate termică λ (W/mK).L’accumulo deve essere dotato di “anodo sacrificale” (di solito in magnesio). alla fatica causata la colpi d’ariete e la movimentazione in hidraulic şi la dai presiuni înalte. le coperture metalliche non isolate o un isolamento termico non adeguato.2. Rezervoarele de acumulare pentru utile molto din oţel inoxidabil au o durată de utilizare materiali plastici sunt Si sconsiglia l’impiego di accumuli in mai lungă dar mai accumuli principali o di accumuli in acciaio comescumpe. lari dispositivi interni di stratificazione può velocizzare questo processo.PROIECTARE PROGETTAZIONE 1. le se constată în special noaptea. în fiecare an.4. correttamente isolato può perdere circa 1200 kWh pierderile perdite si verificano soprattutto di Principalele all’anno.alle pressioni mecanică. cât şi asupra schimbului termic al instalaţiei solare.sostituire deicazuri trebuie efectuate verificări necessario În ambele componenti (ogni 2-5 anni).alla loviturile berbeculuifase di manipularea în timpul fazei de transport trasporto . nonché acumulare alla pressione e alleutilizarea rezervoarelor deper din materiale plastice ca rezervoare principale sau a questioni di igiene. con il minimo posimmagazzinare l’energia solare energiei solare termice. forma rezervorului de acumulare şi prezenţa unor dispozitive speciale interne de stratificare poate accelera acest proces. atât asupra disponibilităţii degenerale la forma dell’accumulo e la presenza di particoIn apă caldă. e se electrici protectori). equilibrio termodinamico un volume di acqua non perturbato. Nu se recomandă alte temperature. Apă caldă menajeră (ACM) Apă caldă menajeră (ACM) -.dovranno sostenere deoarece rezervoarele de acumulare Rezistenţă termică.200 kWh pe an.4.Gli accumuli per uso fiecare 2-5 ani). rezervoarelor din oţel zincat. porta in din cauza aspectelor igienice. inossidabile sono duraturi ma più costosi. minimalizând posibilele pierderi de energie.magneziu) sau cu o protecţie correnti elettriche obicei din In entrambi i casi catodică (care acţionează generând curenţi occorre eseguire ogni anno delle verifiche. 1. iar.2. adică racordurile la tuburi.Stratificarea este un proces natural care aduce în In echilibru termodinamic un volum de apă neperturbat.molto diffusi e possono avere una vita uz sanitar lunga. din cauza problemelor de -rezistenţă la presiune şiprocesso naturale che precum şi La stratificazione è un la temperaturi înalte. dacă este necesar. oppure . la 120oC .2 Accumuli solariacumulare solare 1. Ciò è dimostrato dal fatto che de faptul că un rezervor litri 300 litri (instalaţie casnică tipică) accumulo da 300 de (tipico impianto domestico) non incorect izolat poate pierde circa 1. care garantează durabilitatea Rezistenţă elevate. componentele trebuie înlocuite (la sanitario di acciaio . . .4. tubazioni.4. Stratificarea are un efect pozitiv. solar termic. notte.1 Caratteristiche importantedegli rezervoarelor de 1. Exemplu Total: Pierderi anuale . rezervoarele de acumulare emailate sunt foarte răspândite şi pot avea o viaţă utilă resistenza semplicemente zincato per via di problemi di foarte lungă.di una protezione catodicatrebuie să fiegenerando „anod Rezervorul de acumulare (che agisce prevăzut cu de sacrificiu” (de protettive). un accumulo sanitario la stratificazione porta a far stazionare più in alto volumi di acqua a temperatura maggiore e Într-un rezervor de acumulare sanitar. În general. le connessioni delle riportate nella figura ovvero acoperirile metalice neizolate sau cu izolaţie termică inadecvată.Resistenza meccanica che garantisce durata nel tempo . picchi di temperature fino solare trebuie să suporte vârfuri de temperatură de până a 120 °C. sibile di perdite di energia.Resistenza termica poiché gli accumuli solari . zone de pierdere termică termica sono quelle Le principali zone di perditasunt cele indicate în imagine. stratifiminore.1 Caracteristici importanti ale accumuli solari acumulare solare L’accumulo è la parte centrale dell’impianto e deve avere Rezervorul de acumulare este partea centrală a instalaţiei alcune importanti caratteristiche per poter garantire il corşi necesită câteva ecaracteristici importante pentru a retto funzionamento la durevolezza del sistema solare asigura funcţionarea corectă şi durabilitatea sistemului termico. gli accumuli smaltati sono .

2.Scambiatore di calore: sau orizontală poziţionare: verticală Interno o esterno (nel primo caso. sulla quale siano riportati una serie di dati .SISTEME SOLARE SISTEMI SOLARI TERMICI În mod normal.Dispositivo di stratificazione: Con o senza -.1 Applicazione e Posizionamento -.aschimbător de căldură: intern sau extern (în primul caz. pentru volume mai mari. rame o altro. Foarte importante sunt echipamentele rezervorului.volumul net de înmagazinare în litri .nome e ragione sociale del produttore . material şi tratament al cupru sau altele.4.pressione massima di esercizio.2.2.racord pentru recirculaţie impiantistiche: .numărul de fabricaţie .4. o plăcuţă de identificare cu caractere perfect lizibile.2 Tipologie di accumuli Rezervoarele de acumulare se pot in base a diversi criteri: Gli accumuli si possono classificare clasifica după diverse criterii: .Molto importanti sono le predisposizioni dell’accumulo fac mai flexibil pentru conectarea la diverse applicazioni che lo rendono più flessibile alle diversele aplicaţii: .posibilitatea de a instala o integrare cu rezistenţă temperature electrică e la gestione impianto interne . care îl . izolaţia este realizată din superiori è preferibile poliuretano espanso ma per volumi poliuretan expandat.2. morbido rimuovibile anche utilizzare l’isolante in materiale este preferabilă utilizarea de izolant di maggiore accessibilità ai poate tecnici in fase per ragioni din material moale care locali fi îndepărtat. oţel vitrificat. . pentru rezervoarele cu volum între 300Normalmente fino a 300-500 litri l’isolamento è realizzato in 500 litri.2.2 Tipuri de rezervoare 1.presiunea maximă de lucru . însă.Applicazione -. visibile una targhetta d’identificazione con caratteri indelebicare să conţină următoarele date li.vetrificato.-flanşă de inspecţie şi un integrazione con resistenza possibilità di installare curăţare internă cu dimensiuni ridicate elettrica .4.Per applicazioni standard di de producere acqua calda Pentru aplicaţii standard produzione di de apă caldă menajeră.4.2.1 Aplicare şi poziţionare 1.-puţuri la diverse înălţimi pentru controlul temperaturilor connessione per il ricircolo -interne şi a diverse altezze per il controllo delle pozzetti gestionarea instalaţiei . 1.Materiale ede stratificare: cu caldaia: Acciao inox.denumirea producătorului . cazanului: oţel inox. acciaio dispozitiv trattamento della sau fără . .volume netto di immagazzinamento in litri . în poziţie => È opportuno che sull’accumulo sia applicata in posizione vizibilă.marca şi data înregistrării . există avere i seguenti tipi sanitaria possiamourmătoarele tipuri Simplu Cu serpentină internă Cu serpentină dublă auxiliară Cu acoperire => Este necesar ca pe rezervor să fie aplicată.flange di ispezione e pulizia interna di grande dimensione 1. pentru o mai mare accesibilitate la părţile tehnice în faza di montaggio de montare.numero di fabbricazione . serpentino o a camicia) cu serpentină sau cu acoperire) .contrassegno e data di registrazione .Posizionamento: verticale o orizzontale aplicaţie -.

-. in ogni caso si tratta di ma producono più perdita cele cu acoperire. pentru a proteja camera de aer de colaps prin compresie. ficienti aceeaşi suprafaţă de schimb sunt mai eficiente şi rezistente la presiune decâtdi carico. scambio minori e in generale inadatte mici şi sunt inadecvate schimbului solare cu instalaţia allo scambio termico con l’impianto termic solarăscambiatori a serpentina orizzontale hanno grandi .2. accumulo sia te di carico e dalla possibilità di lavorare con În orizzontale che in verticale. la schimbătoarele calore integrati nell’accurezervor. minime. trebuie avute în in cazul schimbătoarelor cu vedere limitele de presiune a camicia occorre considerare Nel caso degli scambiatori maximă ale camerei de aer şi se recomandă pressione massima dell’intercapedine ed è bene i limiti di umplerea mai întîi a circuitului secundar. acoperire. superfici di au în general suprafeţe de schimb mai rale în schimb. 3.Gli .Scambiatore a camicia (o intercapedine) sarcină scambiatori sono caratterizzati da bassissime perdiQuesti foarte mici şi prin posibilitatea de a lucra atât cu rezervor orizontal.Per applicazioni particolari per produzione contemporanea . scambiatori a serpentina verticale hanno il vantag. 10 m 10 m2 di collettore).PROIECTARE PROGETTAZIONE . 1. Per impianti più mai mari se utilizează schimbătoare externe.Pentru aplicaţii speciale. . în caz de defectare. însă nu sunt demontabile şi nici nu pot fi înlocuite di guasto. per şi deci se pot geneuşor.2 Scambiatore di calore Schimbătorul de căldură èeste dispozitivulpermette il traLo scambiatore di calore dispositivo che care permite transferul energiei termice din circuito primario a în cel sferimento dell’energia termica dal circuitul primar quello secundar saudi consumo.gio di essere estraibili attraverso la flangia e avantajul Schimbătoarele cu serpentină verticală au quindi si de a putea fi extrase prin flanşă contro hanno in curăţa possono pulire agevolmente.schimbător cu acoperire (sau cameră de aer) Aceste schimbătoare sunt acaracterizate prin pierderi de . însă pierderea de presiune este mai mare.2 Schimbător de căldură 1.Schimbător cu serpentină Scambiatore a serpentino Disponibile solamente finoanumite valori valori (fino a circa Disponibili numai pentru a determinati (până la circa 3. secondario o de consum. utilizate pentru producerea di simultană desanitaria e menajeră şi încălzirea locuinţelor.2.5 2 m2 de 2suprafaţă de schimb.Gli . Pentru instalaţiigrandi si usano scambiatori esterni. negli scambiatori di de căldură integrate în In general. mestici esistono forme speciali come: Kombi con accumulo Kombi cu producere instantanee de apă di acqua sanitario Kombi con produzione istantanea menajeră sanitaria.2. . sau ovvero de colector).4.superfici ma non cu serpentină orizontală au suprafeţe Schimbătoarele sono smontabili né sostituibili in caso mari.4. În generale. ri esterni (piastre o fascio tubero). diferenţele sunt differenze minime. acqua calda apă caldă riscaldamento degli ambienti doexistă forme speciale precum: Kombi cu rezervor sanitar. di superficie di scambio sono leggermente più efA parità Pentru e resistenti alla pressione di quelli a intercapedine. în orice caz.5 m di superficie di scambio. cât şi cu rezevor vertical . consigliabile riempire per primo il circuito secondario per proteggere l’intercapedine dal collasso di compressione. pierderile de presiune suntrispetto agli scambiatomulo le perdite di carico sono ridotte mai reduse decât cele ale schimbătoarelor externe (cu plăci sau tuburi).2.

nella limiToate acestea din cauza faptului că. deve essere limitata.3 Dispozitiv de stratificazione Rezervoareledotati di dispositivo di stratificazione distribuie Gli accumuli prevăzute cu dispozitiv de stratificare riescono rapid apa caldă la înălţimi l’acqua în ce mai mari.nei costi maggiori e tazione delle portate d’acqua sanitaria. evitând astfel amestecurile.3. momento giusto.3 Centralina di pe care solare e sensori impianto sistemul de încălzireè convenţională (cazan asau instalaţii La centralina solare il cuore dell’impianto circolazione similare). Pe măsură ce è sempre lo stesso.SISTEME SOLARE SISTEMI SOLARI TERMICI 1. putem maggiori in base alla temperatura evitando cosi i mescolaavea mai repede apă caldă de utilizat în punctul de imersare. avantajând randamentul instalaţiei solare (temperaturi de retur mai dell’accumulatore con un vantaggio per la resa dell’impianto joase la colector). numai attraverso il dispositivo finchè non raggiunge un’altezza alla în acest punct apaalla sua stessa temperatura.3 Dispositivo di stratificare 1.comando o gestionează împreună cu 1. trebuie să moti convettivi prodotti zione la velocità dell’acqua. încălzită de serpentină cipio alla base apa menajeră este în partea deche l’acqua sanitaria viene de cazan). costruttiva. sul mari şi într-o mai temperatura dell’accumulo. di ritorno al collettore più basse). acest sistem favorizează temperaturi medii da da usare nel punto di pescaggio. solo in quequale trova acqua caldă produsă are presiunea suficientă pentru a ieşi din dispozitivul de stratificare.1 Funzionamento della centralina 1. instalaţiei Unitatea de comandă a sistemului solar este inima instalaţiei cu circulaţie forţată. questo consente di avere più rapidamente acqua calde asemenea. dal serMan mano jos (de lumina solară sau riscaldata aceasta urcă rapidbassodispozitiv caldaia) questa sale o înălţime la pentino in prin (solare o până ce ajunge la rapidamente care întâlneşte apă cu aceeaşi temperatură cu a sa. sia per fie limitată. constă în mai mica putere de schimb. viteza apei. inoltre questo sistema mai joasetemperatureinferioară abasse nella parte inferiore favorisce în partea medie più rezervorului. sto punto l’acqua calda prodotta ha la pressione sufficiente Dezavantajul principal al boilerelor cu sistem de stratificare per fuoriuscire dal dispositivo di stratificazione.4. dal serpentino.4.2.4. solare (temperature Există diverse tipuri de dispozitive de stratificare dar principiul diversI tipi di dispositivi a stratificazione ma il prinEsistono de bază este întotdeauna acelaşi. astfel.4.2.3 Unitatea de comandă a sistemului solar şi senzorii dell’acqua di rete. fie pentru mişcări dinamicestratificaTutto ciò è dovuto al fatto che per permettere la produse de intrarea apei de reţea.2. în via via a distribuire rapidamente din ce calda ad altezze funcţie de temperatură.4. în è nella minore potenza scambiabile che costurile cazione limitarea debitelor de apă menajeră.2. produse de serpentină. pentru a permite stratifimaggiore complessità fie pentru mişcări convective nella carea.1 Funcţionarea unităţii de comandă a sistemului solar La funzione principale della centralina è l’attivazione e la Funcţia principală a centralei estedel fluido termovettore al disattivazione della circolazione activarea şi dezactivarea circulaţiei agentului termic solar la momentul adecvat.3. lo gestisce integrandolo con il sistema di riscaldaforzata e mento convenzionale (caldaia o similare) 1. sia per moti dinamici prodotti dall’ingresso 1.4. menti. în influisce maitempo di messa in mare complexitate de construcţie. Sondă temperatură colector Sondă temperatură rezervor . care influenţează timpul necesar principale dei bollitori atinge temperatura de Lo svantaggio rezervorului pentru a con sistema a stratifilucru.

. dacă boilerul nu (raffreddamento delfamilia este în . printr-un impuls repetat la intervale regulatela temperatura. în timpul nopţii). În di riscaldamento. Materialele con care este fabricată pompa circuitului primar compatibili din il fluido termovettore impiegato.3. În acestscopo sario conoscere le temperature del fluido.gestionarea instalaţiei: al bollitore stesso Unitatea de comandă poate aprinde cazanul şi/sau activa .4 Gruppo di circolazione 1.2 Senzorii di temperatura 1.2 Sensori de temperatură La instalaţiile solari termici a circolazione forzata è necesNegli impianti solare termice cu circulaţie forţată este necesară cunoaşterea temperaturii lichidului. calore este activată şi căldura transferată în boiler. Raggiunto un La delta di temperatura con diferenţe de temperatură °C) lade boiler (de attivata oe il il bollitore (ad esempio 10 faţă pompa viene ex.siguranţa: importanti della centralina sono Altre funzioni Unitatea de comandă împiedică supraîncălzirea boilerului . di di recooling permette. Există diverse tipuri de sensore:cu rezistenţă.4. la vergono diferenţa de di temperatura di spegnimento (ad atingerea4căreia unitatea de comandă dezactivează grupul esempio °C) in cui la centralina disattiva il gruppo di cirde circulaţie. soprattutto per quanto riguarda i picmai impianti. pentru ca sonda colectorului să determine mai rapid temperatura. 100.Răcirea suplimentară a colectorului bollitori Uneori. Temperatura boilerului şi cea a colectorului urcă şi converg La temperatura del bollitore e del collettore salgono e conîn final în fino al delta temperatură de oprire (de ex. la funzione boilerului prin activarea pompeipompa di circolazione. PTC. loro raggiungimento e impedendo cosi che altro calore arrivi . tivavare la valvola deviatrice motorizzata che smista l’ener. trebuie utilizaţi senzori adecvaţi. superiori al necessario. funcţia de răcire suplimentară permite răcirea arrivare alla temperatura massima di sicurezza. Il processo può ripetersi più volte multe giornata Alte funcţii importante ale unităţii de comandă sunt: .Recooling del collettore este folosit (când collettore): vacanţă).4. Pt 1000) o semiconduttore NTC NTC sau Diferenţă de oprire Pompă acţionată Ora Pompă oprită Senzor termic Cu circuitul oprit temperatura al collettore sale per în urma A circuito fermo la temperatura colectorului creşte via delexpunerii la lumina solară. .Funcţia esempio di colectorului (funcţia „lovitură” a bollitore (ad „kick” a notte) colectorului): (“calcio” al collettore): . Procesul se poate repeta de mai in una ori într-o zi. se folosesc pompe proiectate pentru portate de încălzire. che di conseguenza procuranoinstalaţii ti general.4. ha vettore di circulaţie. blocând întotdeauna circulaţia la atingerea acestei La centralina evita che si raggiungano sovratemperature nel temperaturi şi împiedicând astfel încălzirea suplimentarăal bollitore (T<90°C) bloccando in ogni caso la circolazione a boilerului.Sicurezza: (T<90oC). colectoarele cu tuburi vidate sau pentru câmpuri colectoare mari. Teacă de imersie 1. punerea în funcţiune domestico l’assorbimento elettrico del Per il tipico impianto şi controlul corect al sistemului. de platino (Pt Esistono diversi tipi di senzor: a resistenza. un colpo di pompa di pochi Il collector kick serve ad attivare Funcţia „kick” activează pompa timp tempo per far si che secondi ripetuti ad intervalli regolari di de câteva secunde. 4oC). 10 C).Collector kick În alcuni tipi di pannello l’informazione cheinformaţia privind In cazul unor anumite tipuri de panou. anche solar să curgă în instalaţii importanti per la corîndeplineşte in o serie dee il corretto foarte importante pentru retta messa şi funzione alte funcţii controllo del sistema. absorbţia electrică a unităţii circolatore va dai 40 ai 100 W.4 Grup de circulaţie oltre a permettere al fluido termoIl gruppo di circolazione. de circulare variază între 40 şi 100 primario devono essere I materiali della pompa del circuito W. vengono impiegati appositi sensori. pompaportato nel bollitore. la sonda del collettore rilevi rapidamente de timp. pe lângă faptul că permite agentului termic una serie di altre funzioni moltocu circulaţie forţată. do a sufficienza non arriva velocemente alla colectorului nu ajunge cu rapiditate la sondă.activarea recirculării în instalaţii cu mai multe boilere gia proveniente dalla caldaia sull’impianto .Attivazione di ricircoli in impianti a più(răcirea colectorului): . colazione. attivando la de circulaţie. care produc debite mai mari decât necesarul.3.4.Gestione dell’impianto: supapa de derivaţie motorizată care la caldaia e/o di atLa centralina è in grado di far accendere distribuie energia provenind de la cazan în instalaţie. Pt 1000) sau cu semiconductori o PTC. Particolarmente importante in collettori tipo tubi a vuoto o in Această funcţie este extrem de importantă pentru grandi campi collettori. trebuie să fie compatibile cu pompe progettate per impianGeneralmente si impiegano agentul termic solar utilizat. A questo scop. Pentru instalaţia casnică tipică.PROIECTARE PROGETTAZIONE Diferenţă de acţionare ra ratu cole ctoru lui ui Temperaturi p Tem e p Tem era re tura zerv orul 1. coli ales pentru instalaţiile mici. Grupul de scorrere nell’impianto a circolazione forzata. di platină (Pt 100. bollitore se non atinge (famiglia in vacanza) può A volte il acesta poate usato temperatura maximă de siguranţă. utilizând panourile solare ca elemente de schimb termic când acestea raffreddare il bollitore utilizzando i pannelli solari come elesunt maiscambio termico quando questi sono più freddi del menti di reci decât boilerul (de ex. certoatingerea unei anumite l’irraggiamento. il collettore è calatingerea nivelului de încălzire suficientă a sonda.

Possibilità di leggere le temperatura di mandata e ritorno dal campo collettore De la colector Către colector Retur (rece) 1 Supapă de închidere 2 Supapă de umplere 3 Pompă 4 Supapă anti-reflux 5 Termometru 6 Manometru 7 Supapă de siguranţă 8 Contor volumetric 9 Vas de expansiune Retur (cald) 10 Supapă de închidere 11 Termometru Către rezervor sau schimbător Retur de la rezervor sau de la schimbător .Possibilità di collegare vaso di espansione e gruppo di si.posibilitatea de a citi şi regolare il valore della portata (da .SISTEME SOLARE SISTEMI SOLARI TERMICI Printrefunzioni più importanti del gruppo di circolazione troTra le funcţiile cele mai importante ale grupului de circulaţie găsim: viamo: .posibilitatea de a conecta un vas de expansiune şi un normale) grup de siguranţă .posibilitatea de a citi temperatura de tur şi retur de la curezza câmpul colector .Possibilità di leggere e regla valoarea debitului (de 15 l/h pe m2 în regim Low flowLow flow pe50 2l/h per m2 normal) 15 l/h per m2 in regime şi 50 l/h e m în regim in regime .

portata avviene gradualmente per manLa variazione della Variaţia debitului se realizează treptat. Unitatea de circulare va consuma între 50 şi 70 kWh/an.1 Tipologie grupuri de circulaţie 1.4. Acest sistem are ha il vantaggio capta mai multă energie Questo sistema avantajul de a di riuscire a spillare più solară în condiţiiinde expunere scarso irraggiamento (tipienergia dal Sole condizioni di redusă la lumină solară (obişnuităinîn timpulo iernii sau la latitudini insolazione) e camente inverno a latitudini con minore cu expunere redusă) şile spese elettriche per il circolatore. tenere un ∆T impostato tra collettore e pentru a menţine un ΔT programatdella diminuzione della radiazione solare. accumulo.4. ore per un totale di circa 1200-1700 ore l’anno circa 2-4 Il Italia.1 Tipuri de di gruppi di circolazione În funcţie detipologia di circolatore distinguiamo: In base alla tipul de unitate de circulare distingem: . utilizzabile.grupuri di circolazione modulanti . Astfel Si riduce quindi anche la portata nel circuito dei collettori. la latitudini cu expunere medie anuală la lumină solară ridicată.4.200-1. Costul anual al energiei electrice (ţinând cont de tariful tipic de 0.Gruppi de circulaţie cu punto fisso .700 ore pe an. diferenţa de riduce il numero di giri sub valoarea la regolazione solare temperatură scade della pompa. cost care trebuie avut în vedere acceso 6-8 ore mentre d’inverno In una giornata d’estate il circolatore resta la amortizarea instalaţiei solare. dai 13 ai 18 €. reglarea solară reduce turaţia pompei.26 punct €/kWh) risulta cosi fix de 40 Watt. un livello menţine diferenţa de temperatură la un nivel operaţional. Dezavantajele sunt costurile mai mari (atât costi maggiori (sia nel circolatore che nel sistema di controlpentru non sempre sono giustificati şi pentru sistemul de lo) che unitatea de circulare. Într-o zi de vară obişnuită.PROIECTARE PROGETTAZIONE 1. cât dal risparmio ottenibile control).26 euro/kWh) este de aproximativ 13-18 euro. care nu întotdeauna sunt insolazione de nivelul soprattutto alle latitudini con elevata justificate media ande economie energetică care poate fi obţinut. mai ales nua. din cauza diminuării il valore la lumina solară. OBSERVAŢIE: In Italia un tipico impianto solare domestico (2-6 collettori) funziona con un Energia electrică absorbită de unitatea de circulare are un circolatore a punto fisso da 40 Watt. este da mantenere la differenza di temperatura ad pentru a così redus şi debitul în circuitul colectoarelor. programată. differenza care. unitatea de circulare rămâne în funcţiune 6-8 ore. În cazul îndi temperatura scende sotto expuneriiimpostato. în timp ce iarna funcţionează aproximativ 2-4 ore. a causa între colector şi rezervor. Per contro ha di ridurre de a reduce cheltuielile electrice pentru unitatea de circulare.Gruppi de circulaţie modulante Primelelavorano sempre allo stesso numero dituraţie (deci I primi funcţionează întotdeauna la aceeaşi giri (quindi cu acelaşi nivel de absorbţie şi acelaşi debit). assorbirà dai instalaţiilor solare casnice obişnuite Încircolatoremajoritatea 50 ai 70 kWh/anno Il costo annuo dell’energia elettrica (considerando la tariffa tipica (cu 2-6 colectoare) utilizează unităţi de circulare cu di 0. NOTA: L’energia elettrica assorbita dal circolatore ha un costo da considerare nell’ammortamento dell’impianto solare. Temperaturi Tem per a co tura lect oru lui p Tem erat u eze ra r rvor ului Diferenţă de acţionare Pompă acţionată .grupuri di circolazione a punct fix . la Se. i pe când stesso assorbimento e stessa portata) mentre secondi turaţia pompei celui de-al doilea tip de grup de circulaţie possono variare i giri della pompa (quindi assorbimenti e poate varia (ceea ce presupune niveluri de absorbţie şi portate variabili) debite variabile). în cazul unei perioade de funcţionare totale de aproximativ 1.4.

il vaso di încă în stare lichidă este împins în jos de aburul compensare le normali dilatazioni termiche.5. minati să îndeplinească anumite cerinţe privind igiena.3 Supapă deviatrice motorizzata 1. al solare Este important cheaceastatempi di timpi de comutare rapizi E’ importante ca abbia să aibă commutazione rapidi e şi ca mecanismele interne resistano bene alle temperature che le meccaniche interne să reziste bine la temperaturi înalte şi ela glicol (dacă impiegata nelîn circuitul primardel elevate al glicole (se este utilizat circuito primario al sistemului solar termic).4. Sarcina mixerului termostatic este de abbattere tali temIl compito del miscelatore termostatico di a reduce aceste temperaturi. i pannelli sono in stagnazione la miscela ancora liquida viene spinta verso il basso sunt funcţionale.5.5. che il vaso abbia una buona rescelto in Este important ca volumul 6-8 bar) de expansiune să fie sistenza a pressione (fino a vasului e che la membrana in ales corect pentru instalaţie.3 Valvola de derivaţie motorizată Comandată de ouna centralina o da un termostato.4.5 Altri accesorii solare 1. impossibile cosi astfel imposibilă 70 °C 8 °C Stare de livrare Sistem solar umplut fără acţiune termică Presiune maximă la temperatura maximă a agentului termic solar CONSUMATOR 39oC UTENZA 39 °C 1. Este importantă rapidità di risposta alle variazioni di cazul E’ importante la rapiditatea răspunsului oferit în temvariaţiilor (pochi secondi) (cîteva secunde) che abbia un diperatura de temperatură ed è importante şi este important ca mixerul să fie prevăzut un dispozitiv anti-opărire care spositivo anti-scottatura che sezioni in automatico il flusso să separe în mod automat fluxul de apăqualora lala boiler d’acqua calda proveniente dal bollitore caldă de portata atunci cândfredda di apei sia interrotta a monteîntrerupt în dell’ acqua debitul rete reci din reţea este (rendendo amonte (făcând la miscelazione). amestecând l’acqua fredda di rete durante il perature miscelando con apa menajeră cu apă rece din reţea în timpul alimentării.4. 1. devia Comandata da unitate de comandă sau de un termostat.1 Vasul de expansiune 1. amestecarea).4. când panourile nu dal vapore che si amestecul aflat espansione deve accogliere questo volume forma. corecte a întregului sistem. pentru a caldaia di fare integrazione în sistemul solar termic. Dacă este folosită pentru obţinereaovviamente avere deterSe usata sull’acqua sanitaria deve apei menajere.5.5.SISTEME SOLARE SISTEMI SOLARI TERMICI 1.5. această del circuito sanitario (oppure del circuito di riscall’acqua supapă deviază apa din circuitul sanitar (sau din circuitul deper permettere alla permite cazanului integrarea damento) încălzire). . aceasta trebuie requsiti di igienicità.4. De asemenea.1 Vaso d’espansione Compensa le espansioni termiche del fluido termovettore. 1.2 Miscelatore termostatico În unele perioade ale anului.2 Mixer termostatic 1. temperaturi ridicate şi la efectul chimic al glicolului. energia solară poate creşte In alcuni periodi dell’anno l’energia solare può portare l’actemperatura apeibollitore a temperature anche90o90°. qua sanitaria nel menajere din boiler până la di C. base all’impianto.4.4. oltre a care se formează. pentru ca vasul să aibă o bună gomma all’interno possa resistere sia alle elevate temperarezistenţă la presiune (până la 6-8 bari) şi ca membrana din ture che all’attacco să poată rezista la cauciuc din interiorchimico del glicole. Acesta compensează expansiunile termice ale agentului Inoltre quando termic solar. solare).5 Alte accessori solari La un impianto solare ci sono tantimultecomponenti “minori” In o instalaţie solară există altri alte componente „neimportante”contenuto tecnologico ma sicuramente indinel senso del din punct de vedere al conţinutului tehnologic. prelievo.4. care sunt însă indispensabile funcţionării spensabili per il funzionamento corretto di tutto il sistema. vasul de expansiune trebuie să primească acest volum şi sădel vaso d’espansione sia ben E’ importante che il volume compenseze dilatările termice normale.

tossico. favorendo il buon funzionamento estivo.5.4. glicolul împiedicăinîngheţarea ne aumenta il timpul pedisce il congelamento inverno e acesteia în punto iernii şi îi ridică punctul de per alte temperature di lavoro di vaporizzazione in estate evaporare vara la temperaturi de lucru înalte.4 Glicole 1. asigurând buna funcţionareimportanteverii. Temperatură ºC Lichid Am c te es Solid Glicol % Temperatura de fierbere ºC .5.PROIECTARE PROGETTAZIONE 1.4 Glicol Amestecat cu apa del circuito solare (tra 15 e 60%) de imMiscelato all’acqua din circuitul solar (în proporţie ne 1560%). E’ în timpul che Este important să aibă o bună stress termici stresul termic abbia una buona resistenza agli rezistenţă la e che non sia şi să nu fie toxic.4.

utilizaţi del materialului schimbătorului. Dezavantajele sunt smissione. Negli impianti pentru conseguente riduzione dell’efficienza.În general. în consecinţă.5. Supapă manuală Supapă automată .5. . 20 m2. il rischio di contaminazione e la şi.plutitor şi bază din oţel inoxidabil .Sfiato Este fabricată din următoarele materiale: Sono costituiti dai seguenti materiali: . deoarece serpentinadell’accumulorezervorului una superficie inadatta all’interno din interiorul può avere poate avea o suprafaţă inadecvată schimbului termic.6 Degasatore impianto e sfiato Formarea bulelor de formazione de bolle d’aria o di vapore Nell’impianto solare la aer sau di vapori poate afecta funcţionarea corectă a funzionamento dello stesso caupuò pregiudicare il corretto instalaţiei solare. pertande il galleggiante non deve essere fatto con materialiplastice. 1. gato è l’acciaio inossidabile.4.obturator din gomma sintetica .Corpo capac di ghisa o di ottone .6 Degazor instalaţie şi supapă de evacuare 1.Galleggiatore e base in acciaio inossidabile . combinată în per normal (sfiatosupapă de evacuare a aburului (supapă de vapore cu o o Jolly) evacuare sau Jolly). occorre verificare Nel caso încălzirii piscinelor. che sono Fasciculelelo svantaggio invece pentru creşterea puterii de contenute. caso contrario utilizzare schimbătoare realizate din aliaje de cuprutitanio. ci din oţel inoxidabil. de tuburi din cupru è dovuto alla bassa potenschimb sunt di trasmissione. il materiale più impieproduzione de apă caldă menajeră.Scambiatori a cu plăci Avantajele principali sono l’elevata potenza specifica di traI vantaggi principale sunt puterea specifică de transmisie ridicată. scambiatori realizzati con leghe di rame e şi titan. le dimensioni ridotte e il prezzo. materialul cel mai folosit este oţelul inoxidabil. Gli svantaggi pierderile de presiune. la cattura delle bolle locità del fluido si riduce permettendo permiţând captarea bulelor de aer în partea superioară. Il vantaggio principale è dato dalle că de di carico. resistenti la agenti atmosferici. dimensiunile reduse şi preţul. Generalmente rame per piscinelor. Molto utilizzati fasci tubieri di încălzirea aumentare la potenza di scambio. provocând zgomot.5 Schimbătoare calore esterni Laimpianti con cu suprafaţă superficie. trebuie să asiguraţi o concentraţie de clor diîn cadrul entro i limitide tolleranza che la concentrazione cloro sia limitelor di toleranţă ale materiale dello scambiatore. se folosesc In instalaţiile oltre 20 m2 di de peste generalmente si imîn general schimbătoare de esterni dato che il serpentino piegano scambiatori di calore căldură externe.corp şi e tappode fontă sau de alamă . Può essere manuale o automat.Meccanismo di acciaio inossidabile .SISTEME SOLARE SISTEMI SOLARI TE 1.5. in în caz contrar.Degasatore Este un dispozitiv care permitela fuoriuscitaaerului care se È un dispositivo che consente evacuarea dell’aria evenpoate acumula în circuite.Degazorul . Degazorul poate fi manual sau tualmente accumulatasi nei circuiti. În cazul del riscaldamento delle piscine.schimbător cu fascicul de tuburi Esistono due tipi di scambiatore: Avantajul principal este limitarea pierderilor de presiune. cavitaţia pompei (dacădella pompa (seşi reducerea sando rumorosità.5 Scambiatori di de căldură externe 1. automatico. Degazorul trebuie să fie prevăzut cu o di calmade încetinire Il degasatore deve avere una camera cameră in cui la veîn care viteza lichidului este redusă. to aceea plutitorul nu trebuie fabricat din materiale plastici. Există două tipuri de schimbător: . Acesta trebuie să reziste la temperatura maximă a lichidului. scambio termico una riduzione dello . Cameră de încetinire (recipient de dezaerare) .Otturatore di cauciuc sintetic .4.Scambiatore a fascio tubiero dezavantajul este puterea specifiperditetransmisie redusă.Schimbătoare piastre . Deve resistere alla temperatura massima del fluido.4. reducerea eficienţei. Supapele sfiati devono anche essere ma in acciaio inossidabile. sunti folosite pentru za specifica foarte utilizate. cavitazione este prezentă) presente) e schimbului termic. Gli de evacuare trebuie să fie rezistenteagliagenţii atmosferici.Supapă de evacuare . cu o supapă e valvola d’aria nella parte alta.mecanism din oţel inoxidabil . una valvola manuale a vite manuală cu şurub şinormalmente intercettata con una valvolamod automatica cu o supapă automată.5. vengono impiegati nelle piscine. existenţa riscului de contaminare sono le perdite di carico.4. allo scambio termico. La instalaţiile per la producerea di acqua calda sanitaria.

PROIECTAREA INSTALAŢIILOR SOLARE . pot ca de altfel toatedimensionamento solare. numai dacă. sunt strumento utile se. al buon senso e all’esperienza del progettista termotecnico. al pari dei tanti software che si trovano utile.PROIECTARE PROGETTAZIONE . îmbinate cu intuiţia. Ar fi valenzasă credem că am putea epuiza în secţiunea de Sarebbe assurdo pensare di poter esaurire in questo testo faţă tematici atât de vaste şi complexe. Questa guida al programele software comercializate.ebunul simţ şi experienţa proiectantului. 43 . solare. soltanto se. metodele de dimensionare a procedure e metodi per il dimensionamento dell’impianto absolut general.1 prezenta în continuare câteva dintre procedurile şi Vom Premessa Di seguito illustreremo alcune instalaţiei solare termice.1 Introducere 3. è affiancata all’intuizione. dacă şi può essere uno fi considerate instrumente sul mercato. tematiche faţă referitor la dimensiunile instalaţiilor Ghidul de cosi vaste e complesse in questa sezione. dimensiunile având un caracter solare termico che hanno una absurd del tutto generale.

Acqua calda sanitaria calde menajere entru încălzirea spaţiilor casnice . questo perché l’energia Influenţa pe care o are poziţia în collettori solari .L’influenza del posizionamento deicare se află colectoarele reprezintă o sursă de fonte di risparmio energetico da solare termica è una economisire energetică similară solare asupra energiei obţinute surselor tradiţionaletradizionali (gas. Cunoaşterea vârfurilor zilnice de consum poate fiinvece. deoarece energia solară termică Si definiranno procedure per trovare: di solito trascurabile per il solare. acesta calda sanitaria) che invece è una prerogativa fondamentale . alla stagione più fredda (curva a campana).Il fabbisogno termico medio Il aceea.Superficie solare comfort nu esempio de confort (ca de exemplu. Questo profilo è în timpul verii şi scade pe măsură decrescendo man mano che citip nella stagione estiva e va ce vremea se răceşte (curba si clopot).1 Informaţii generale privindtermico Elementul principal ce stă la baza dimensionării panourilor Il primo punto da cui partire per il dimensionamento solare è solare îl constituie necesarul termic applicazione specifice il fabbisogno termico generato dalla al aplicaţiei specifica pe care dorim să o integrăm.Riscaldamento degli ambienti domestici Pentru încălzirea piscinelor . è La conoscenza dei picchi giornalieri di consumo.2. avvicina Evoluţia anuală a energiei solare este influenţată în mod L’andamento annuale dell’energia solare è influenzato considerabil de poziţionarea (înclinarea şi (inclinazione in modo consistente dal posizionamento orientarea) câmpului de colectoare. Evoluţia anuală a necesarului de energie trebuie comparată L’andamento annuale del fabbisogno va confrontato con cu energia furnizată de soare. sull’energia raccolta affiancare alle fonti (gaz. prezenţa Volumuldell’accumulode acumulare solară rezervorului solare constantă a unei mari cantităţi de apă menajeră). se va ţine cont pertanto. element tratat în continuare.1 Generalità sul fabbisogno necesarul termic 3.SISTEME SOLARE SISTEMI SOLARI TERMICI . În mod special. I F M A M I I A S O N D Evoluţia anuală normală a energiei solare disponibile pe o Tipico andamento annuale della disponibilità di energia suprafaţă de referinţă solare su una superficie di riferimento 44 .2 Dimensionarea termică a instalaţiei solare 3. electricitate). del fabbisogno termic.Gradul de ottenibile ce poate fi obţinut Copertura acoperire când se caldaiadimensiunile sistemelor tradiţionale de (impianto aleg o similare).2.2 Dimensionamento termico dell’impianto solare Vom lua însezione si prenderanno in considerazione tre In questa consideraţie în această secţiune trei aplicaţii solare tipice: tipiche applicazioni solari: Pentru încălzirea apei . de dimensionarea panourilor . dovrebbero trovare i valori mensili e annuali In particolare si se vor stabili valorile lunare şi cele anuale ale necesarului termico.Volume din dimensionamento dei sistemi di riscaldamento tradizionali nel urmă reprezentând o prerogativă fundamentală atunci .Riscaldamento delle piscine . Acest raport creştemaggiore quello che proviene dal Sole. non l’obiettivo del Suprafaţa panourilor solare solare şi (ad de gradul la presenza costante di tanta acqua . ignorată Vom defini procedurile necesare pentru a stabili: în cazul instalaţiilor solare. Necesarul termic mediu Dedimensionamento solare. încălzire (instalaţii cu cazan ori sisteme similare). elettricità). che si vuole integrare. e orientamento) del campo collettori che tratteremo di seguito.

applicazioni come il riscaldamento degli încălzirea spaţiilor casnice şi producţia de apă caldă ambienti domestici e la produzione di acqua calda sanitaria menajeră în şcoli. în sanitariaverii. Aceste consumo in estate e un picco in inverno. consumul che seguano il più energiei solare. nel periodo di maximă disponibilità della fonte I F M A M I I A S O N D xpunere la lumina solară (a câmpului colector) port util al sistemului solar onsum de apă caldă menajeră I Gradul de acoperire al energiei solare comparativ cu un Copertura dell’energia solare rispetto a un consum pentru profil de consum menajer în combinaţie cuprofilo di consumo sanitario combinato a riscaldamento încălzirea spaţiilor (aplicaţie menajeră normală pentru locuinţe o singură (tipica applicazione per abitazione mono-familiarre) familie) F M A M I I A S O N D Buon profilo di consumo annuale (Piscina all’aperto) Profil de consum anual corect (piscină în aer liber) La polul opus. alternativa).PROIECTARE PROGETTAZIONE Gradul de dell’energiaal energiei solare comparativ cu un Copertura acoperire solare rispetto a un profilo costante di profil constant de consum menajer în timpul anului consumo sanitario durante l’anno (aplicaţie menajeră normală pentru locuinţe în regim de condominiu) domestico condominiale) (tipicamente Sunt preferate în general evoluţiile profilului del profilo di In linea di massima sono preferibili andamenti de consum aproximativ regulatepiuttosto regolari durante l’anno oppure consumo che siano pe durata anului sau care urmează pe cât posibil variaţiapossibile l’andamentoexemplu. Ad esempio consumo di acqua calda timpul nei menţinerea estivi. aplicaţiile care presupun. prin urmare. fezabilitatea tehnică a acestora. precum şi la loro fattibilità tecnica e la loro convenienza economica va consumul. I F M A M I I A S O N D I F M A M I I A S O N D xpunere la lumina solară (a câmpului colector) Profil de consumconsumo annuale Cattivo profilo di anual incorect (încălzirea apei menajere într-o şcoală) (Acqua sanitaria in una scuola) 45 . valutata caso per caso. Queste applicazioni aplicaţii nu sunt în concordanţă cu disponibilitatea solară sono in controtendenza con la disponibilità solare e quindi şi. vor fi evaluate de la caz la caz. de apă caldăil menajeră în campinguri. reprezintă situaţii tipice în care există o nelle scuole sono tipiche situazioni in cui c’è un “buco” di „gaură” de consum în timpul verii şi un vârf iarna. de exemplu. il mantenimento descoperite şi răcirea temperaturii piscinelor in temperatura delle campeggi pe timpul verii (cu ajutorul dispozitivelor de absorbţie) piscine scoperte e il raffrescamento estivo (mediante reprezintă ad assorbimento) sono ottime applicazioni solari macchine aplicaţii solare optime dat fiind faptul că solicită richiedono carichi massimiverii (sau în perioada de poiché sarcini maxime în timpul proprio in estate (ovvero disponibilitate massimaa sursei alternative). De dell’energia solare. Al contrario.

SISTEME SOLARE SISTEMI SOLARI TERMICI Prospectul calitativ care urmează che rende l’ideade variaţie A seguire un prospetto qualitativo prezintă modul di quanto a unui essere variabile un profilo annuale e giornaliero di possa profil de consum anual şi a unui profil de consum zilnic. consumul este practic nul Consumul de apă caldă (60°) al unei persoane cu program de lucru zilnic normal [(l/ppo-g)] Perioade estivale cu sarcină scăzută Punct cheie Câmp de variaţie 4 . consumul este practic nul Pe durata vacanţelor. Spital – Vară Altă perioadă Pensiune – Vară Altă perioadă Cămin studenţesc – Vară Altă perioadă Centru de recreere – Vară Altă perioadă Imobil rezidenţial – Vară Altă perioadă Locuinţă pentru o singură familie – Vară Altă perioadă Şcoală Variaţii sezoniere mari Pe durata vacanţelor. consumo nel celui dell’applicazione solare solară – cea pentru producţia de apăacqua calda sanitaria. în cazul caso mai utilizat tip de aplicaţiepiù comune. ovvero la produzione di caldă menajeră.

1 Azimut e inclinazione del collettore . dalla condizione ideale senza perdite di rece (de exemplu integrarea în instalaţii de încălzire). partea I. de colectoare. sia quelli generati celor create de rândurile zonelor de umbră. e per qualunque tipo rând de vară (de exemplu.1 Azimutul şi înclinarea colectorului La raccolta annuale d’energia solare dipende da come Cantitatea anuală de energie solară obţinută depinde de il collettore “vede passare” Sole con le sue traiettorie modul în care colectorul esteilexpus traiectoriilor zilnice ale giornaliere (durante tutti i 365 giorni dell’anno).2 Generalità sul posizionamento dei collettori colectoarelor Il posizionamento del campo collettori riveste un’importanza Poziţionarea câmpului colector are o importanţă deosebită rilevante nella resa energetica dell’impianto solare. Anumite aplicaţii anuale sau în primul di applicazione. din punct de vedere al randamentului energetic al instalaţiei Lo studio del posizionamento riguarda in generale la scelta solare. sensibili agli scostamenti dal -. mensile in tutte pentru toate zonele Fără a intra în detaliile calculelor analitice deja descrise în normă.2.2. atât a da ostacoli esterni al campo. degli angoli di montaggio del în general la l’analisi Studiul poziţionării se referă campo collettori ealegerea degli ombreggiamenti. annuale che su base mensile. procedura definita de norma UNI 8477. sunt extrem de sensibile l’energia redusă periodi di scarsa insolazione. soarelui (pe durata tuturor celor 365 de zile ale anului). printr-o procedură definită nella norma UNI 8477 parte 1a. Oricum. proprio perché prevedono di sfruttare al prevăd exploatarea energiei solare în perioadele cu expuneresolare inla lumina solară. dall’utilizzo dell’impianto solare. valide de aplicaţie corretto posizionamento del campo -collettori in funzione del tipo di applicazione solare scelta. tocmai datorită faptului Altre applicazioni essenzialmente invernali (Es: integrazione că riscaldamento). Unghiurile optime de înclinaţie sunt mai reduse pentru Gli angoli ottimali d’inclinazione sono più piccoli per la producţia de apă calda ed il pentru încălzirea piscinei. base esso unde este posibil. Expunerea medie zilnică la lumina solară corespunzătoare L’irraggiamento solare medio giornaliero relativo al mese lunii corespunzătoare (kW/m² zi) poate calcolare su una considerato (kWh/m2 giorno) si può fi calculată pentru o suprafaţă orientată orientata e inclinata attraverso una superficie comunque şi înclinată în orice mod. scendere nel dettaglio dei calcoli analitici già descritti Senza vă oferim câteva indicaţii general valabile şi utile pentru o corectă poziţionare a câmpului colector în funcţie nella norma. Acolo fornisce la maggiore raccolta di tip de aplicaţie. pentru alte tipuri de investiţie. Unghiurile optime de d’inclinazione invece sonoînmaggiori Gli angoli ottimali înclinaţie pentru integrarea instalaţii de încălzire a mediului ambient sunt în schimb poiché sono per l’integrazione al riscaldamento ambienti mai mari dat fiind faptul că posizione del sole più bassa nelle stagioni di previsti per la sunt prevăzute pentru poziţia mai joasă a soarelui în anotimpurile de tranziţie. Sud. pentru orice energia sia su este întotdeauna de preferat ca azimutul să fie egal cu 0°. În anumite e tali da rendere ragionevole de poziţionare sono tanti cazuri. există numeroase programe gratuite sau simple foi Ad ogni modo esistono anche numerosi software gratuiti de semplici fogli di calcolo cheinfluenţei pe careconoscere o calcul care permit calcularea permettono di unghiurile mai sus menţionate o ausuddetti cantităţii de energie solară l’influenza degli angoli asupra nella raccolta annuale e anuală şi lunarăle aree geografiche. Alte aplicaţii proprii doar anotimpului energia rilevanti.2. produzione d’acqua caldă şi riscaldamento della piscina deoarece ţin cont de înălţimea cea maialtezza del soarelui poiché tengono conto della maggiore ridicată a sole in în timpul verii.Orientamento γ: pe o bază anuală cât si ha per orientamento a Sud (γ = 0°). implică îndepărtări majore de o essenzialmentefără pierderi Alcune applicazioni annuali la condiţia ideală estive (Es: importante acqua sanitaria) prevedono ampi scostamenti piscina e de energie.PROIECTARE PROGETTAZIONE .2. pentru încălzirea piscinelor şi a apei menajere) sempre preferibile Azimut pari a 0°. forniamo qui alcune indicazioni generalmente de tipul e utili per ilsolară aleasă. Indicaţiile de mai sus sunt rezumate în tabelul următor: Quanto detto è riassunto nello specchietto seguente: Aplicaţie Apă caldă Piscină Apă caldă + Încălzirea mediului ambient Colector Vest Nord Apă caldă + Încălzirea mediului ambient + Piscină Unghiuri de înclinaţie a câmpurilor Unghiuri de azimut a câmpurilor Acest fapt depinde angoli di montaggio del collettore: Ciò dipende da due de două unghiuri în care este montat colectorul: . è Ove possibile. 3. Orientarea γ: Orientarea spre sud (γ=0°) reprezintă condiţia ideală. estate. constrângerile impuse rinunciare alla sunt în număr atât de mare încât puntare subine să se realizzazione dell’impianto solare e este mai altri tipi di renunţe la realizarea unei instalaţii solare şi să se opteze investimento. obţinându-se astfel cea mai mare cantitate de energie atât .Inclinazione: Definisce la pendenza del collettore Înclinarea: defineşte gradul de înclinare a colectorului Azimutul colectorului Elevaţie Unghiul de zenit Azimutul soarelui Înclinarea colectorului până la până la până la până la până la până la până la până la Sud Est 47 .2. sono molto la îndepărtările faţă de sud.2 Informaţii generale privind poziţionarea 3. sia quelli generati dalle file stesse di unghiurilor de montaj a câmpului colector şi la analizarea collettori.Înclinaţia β: β: Inclinazione Unghiul ded’inclinazione ottimale dipende măsură de înclinaţie optimă depinde în mare fortemente L’angolo utilizarea instalaţiei solare.Orientazione (detto “Azimut”): Definisce lo scostamento Orientarea (denumită „Azimut”): defineşte îndepărtarea dal Sud (nel nostro emisfero) de Sud (în emisfera noastră) . cât şi a celor generate de obstacolele aflate în Va detto per inciso che a volte i vincoli di posizionamento afara câmpului. La condizione ideale şi lunară. transizione.2. geografice.

0 3.2 4.9 5.9 3.8 6.6 42 24.5 3.2 3.6 3.7 4.5 3.9 5.1 4.8 5.4 3.8 CF 2.9 5.2 4.7 4.1 5.8 4.1 4.6 5. azimutul şi elevaţia.1 3.0 5.2 4. Latitudine α MIN 36 30.5 3.8 6.4 3.7 3.0 sau SYS 2.3 3.1 3.2 5.6 Tip colector 15 20 25 30 35 40 45 50 60 .7 4.0 3.4 4.5 SYS 2.3 40 26.2 45 21.0 CF 2.5 3.5 SYS 2.5 SYS 2.5 CF 2.2 3. reduce cu mult timpul de evaluare pentru molto le valutazioni del progettista. În orice caz.7 3.0 4.0 4.7 3.5 4.3 4.7 4.1 4.2 CF 2.8 4.0 4.1 4.7 4. graficul permite stabilirea intervalelor de timp şi a zilelor în care instalaţia solară nu este expusă în mod direct luminii solare.0 44 22.3 5.9 4.5 4.8 5. se vor Anche in questo caso per la trattazione puramente analitica consulta textele specifice.9 4.3 4.4 4.9 4.1 4.5 SYS 2.5 3.9 4.3 3.5 SYS 2. si rimandata a testi specifici. soarele urmează o traiectorie pe bolta cerească ale cărei coordonate principale.5 4.7 3.8 5.9 3.3 4. a căror utilizare este relativ simplă şi care sunt dedicati piuttosto semplici e per lo più gratuiti velocizza di oferite gratuit.5 SYS 2.0 3. În acelaşi grafic sunt reprezentate azimutul şi gradul de elevaţie al unor potenţiale obstacole situate în apropierea unei anumite instalaţii solare. pentru tratarea exclusiv analitică.5 41 25.8 3.5 3.6 CF 2. Şi în acest caz.6 4.7 4.8 43 23.6 4.1 3.3 4.9 4.SISTEME SOLARE SISTEMI SOLARI TERMICI Tabelul următor permite calcularea rapidă a distanţei minime dintre rânduri prin alegerea tipului de colector (CF 2.0 4.8 5.6 3.0 2.0 6.2 4. Umbra generată de obstacole Acest tip de umbră necesită observarea localizării pentru a determina conturul unghiular al obstacolului văzut din centrul câmpului de colectoare de instalat.6 3.6 4.7 3.4 4.6 4.8 3.1 4.2 5.8 3.5 SYS 2. Se poate astfel evalua cantitatea anuală de energie care lipseşte. utilizarea programelor Ad ogni modo.3 3.9 5.3 3.2.4 4.8 4.6 5.5 4.1 38 28.4 4.1 4.4 46 20.6 4.5 3.6 5.4 3.8 4.2 4.0 3.5 4.2 39 27.8 4.0 5.4 4.0 3.3 CF 2.2 5.6 3.5 SYS 2.5 3.0 5.2 5.2 5.6 4.6 4.9 4.8 3.8 4.7 CF 2.1 3.4 3.4 CF 2.2.6 4.5 3.4 3.1 4.4 4.5 3.0 2.5 3.4 4.4 4.9 37 29.4 5.2 4.3 4.5 3.5 3.3 4.8 CF 2.1 3.0 3.0 4.5 3.3 3.4 5.2 4.3 4.9 4.4 4.6 4.4 4.5 3.3 4.0 4.5 SYS 2.9 4.8 4.0 5.2 3.1 4.8 3.0 4.5 3.6 3.5 3.5 4.5 SYS 2.2 3.4 CF 2.5 4.9 3.0 3.5) şi a înclinaţiei acestuia.5 SYS 2.0 3.2 3. sunt reprezentate în grafic.0 5.6 4.7 5.4 5. Înclinaţie β NV 21 iunie 21 aprilie 21 martie/septembrie 21 februarie 21 decembrie În fiecare zi a anului.6 4.4 3.3 3.8 4.5 4. anche in questo caso l’ausilio di software speciale.0 4.4 5. proiectant.1 5.0 3.4 3.7 4.6 3.2 4. Prin urmare.0 4.0 2.1 CF 2.0 3.7 3.5 3.2 3.8 5. şi în această situaţie.9 5.0 4.0 2. 48 Ridicare la .

di consumo. Necesar apă Fabbisogno acqua calda (l) caldă (I) 25 30 40 75 100 200 300 40 50 60 30 40 50 40 50 80 36-42 30-36 30. valorile maxime ale consumului zilnic.cazi mari grandi vasche per idroterapia --căzi cu hidromasaj vasche încăperi mari --căzi pentru per locale grande Casă unifamilială Casa unifamiliare per ogni bagno pentru fiecare baie per ogni bagno pentru fiecare baie per ogni bagno pentru fiecare baie per ogni bagno pentru fiecare baie per ogni ecare persoană şi zi pentru fi persona e giorno pentru fi persona e giorno per ogni ecare persoană şi zi pentru fi persona e giorno per ogni ecare persoană şi zi pentru fi persona e giorno per ogni ecare persoană şi zi per ogni ecare persoană şi zi pentru fi persona e giorno per ogni ecare persoană şi zi pentru fi persona e giorno pentru fiecare pat ocupat şi zi per ogni letto e giorno pentru fiecare pat ocupat şi zi per ogni letto e giorno standard basso --standard scăzut --standard mediu standard medio --standard ridicat standard elevato Casa plurifamiliare Casă multifamilială --construcţie abitativa pubblica edilizia de uz public edilizia de uz general --construcţie abitativa generale edilizia abitativa elevata --reşedinţă de lux Hotels.50 5-15 30-50 30-50 40 20 70 35 22-35 40 200-400 60 70 120 10-40 10-40 4 4 50 1 40 80 2 40 250-300 1-1.5 250-300 40-60 100-120 100-120 Grandezza di Mărime de referinţă riferimento pentru fiecare duş per ogni doccia per ogni doccia pentru fiecare duş per ogni doccia pentru fiecare duş Temperatură ieşire apă Necesar termic mediu Temperatura uscita Fabbisogno termico acqua calda (°C) medio (Wh) caldă (°C) (Wh) 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 45 45 40 . Din acest motiv. sunt neglijate. Il solare è infatti este o sursa suplimentară şi.3 Dimensionamentosistemelor acqua pentru apa 3.PROIECTARE PROGETTAZIONE 2. Instalaţia solarăun integrativo e quindi deve soltantourmare.2. dimensionarea sistemului solar pentru apa caldă modo sostanziale da quello della sanitaria differisce in menajeră diferă în mod substanţial de cea a cazanului şi a per caldaia. curăţarea utilajelor şi instalaţiilor operaţia de pulizia di macchine e apparecchi -pulizia del negozio pentru păstrarea curăţeniei în magazin -cura del corpo (docce e pulizia mani) igiena corporală (duş şi spălarea mâinilor) Birrerie Berării Caseifci Fabrici de produse lactate Spălătorii Lavanderie Negozi di parrucchieri/e Saloane de coafură şi frizerii salone uomo Saloane pentru bărbaţi salone donna Saloane pentru femei Curăţenie negozio pulizia salon .prepararea aluatului.2. Utenza Utilizare Duşuri Docce --sportivi sportivi asigurare a confortului. curăţarea utilajelor per m2 di superfcie esercizio giorno pentru di superfcie esercizio per m2 m² de suprafaţă funcţională pentru fiecare e giorno per addettoangajat şi zi per fiecare porc şi săptămână pentrumaiale e settimana per m2 m² de suprafaţă funcţională pentru di superfcie esercizio pentru fiecare e giorno per addettoangajat şi zi per litro de bere per litru di birra per 100 litri de lapte per 100 litri di latte per kg kg biancheria per 100 100 di lenjerie per posto di lavoro e giorno pentru fiecare loc de muncă şi zi pentru fiecare loc de muncă şi zi per posto di lavoro e giorno pentru di superfcie esercizio per m2 m² de suprafaţă funcţională 49 . residence Hoteluri. pulizia di macchine -per la păstrarea del negozio pentru pulizia curăţeniei în magazin -cura del corpo (docce e pulizia mani) igiena corporală (duş şi spălarea mâinilor) Măcelării Macellerie -cucinare. ansambluri rezidenţiale --modest modesto --confort 1 2A classe 1 A classe --confort 2 Terziario/Industria Servicii publice/industrie con prelievi di punta lunghi --utilizare pentru intervale lungi de timp con punte intervale scurte de timp --utilizare pentru di breve tempo .utenze di servizio per la pulizia . şi nu de fonte di risparmio energetico e non comfort. gătire. prin essere trebuie să reprezinte doar o sursă de economisire.3 Dimensionarea solare per solare caldă sanitaria calda menajeră După cumanticipato il dimensionamento solare per l’acqua Come già s-a menţionat deja.căzi normale -vasche . caldaia e dell’accumulo boilerului cazanului. trattorie -per la pregătirea mâncăriidi cibi pentru preparazione -per risciacquo differito pentru clătire per portata pentru fiecare fel de mâncare pentru m² de suprafaţă funcţională şi zi Panifci Întreprinderi de panificaţie preparazione dell’impasto. braserii Ristoranti.60 45 45 45 60 60 60 60 45 60 45 60 60 60 45 45 60-65 60-65 60 60 60 60 60 60 60 75 75 60 60 60 1075 1290 1720 3225 4300 8600 8600 1720 2150 2580 1290 1720 2150 1720 2150 3440 2095-2440 1745-2095 1740 195-580 1160-1935 1160-1935 1720 860 3010 1500 1305-2035 1720 7740-15480 2580 3440 5160 390-1550 390-1550 170-190 170-190 2150 45 1720 15480-17200 1935-2150 7740-8600 10750-12900 56-84 13970-16770 1720-2580 4300-5160 45 lavoro fabrici cu mediu de lucru mai poco --lucrători îndi fabbrica che sporca puţin igienic lavoro fabrici cu mediu de lucru foarte neigienic --lucrători îndi fabbrica che sporca molto Bagni Băi -vasche normali . în E’ per questo che si trascurano in generale i picchi giornalieri general.utilizarea serviciului pentru curăţenie Şcoli Scuole --fără instalaţii de duşuri senza impianti doccia --cu instalaţii de duşuri con impianti doccia Cazărmi Caserme Piscine acoperite Piscine coperte -– pubbliche publice -– private private per ogni letto e giorno pentru fiecare pat ocupat şi zi per ogni doccia pentru fiecare duş per ogni doccia pentru fiecare duş per ogni ecare persoană şi zi pentru fi persona e giorno perpentru fiecare şcolar giorno ogni scolaro e şi zi perpentru fiecare şcolar giorno ogni scolaro e şi zi pentru fi persona e giorno per ogni ecare persoană şi zi pentruogni utente per fiecare utilizator pentruogni utente per fiecare utilizator pentruogni utente per fiecare utilizator Impianti sauna Saune -– pubblici publice -– privati private per fiecare utilizator pentruogni utente per fiecare utilizator pentruogni doccia pentruogni utente per fiecare utilizator Centri sportivi Centre sportive Centre de fitness Centro fitness Băi medicinale Bagni medicinali per pentru fiecare pacient giorno ogni paziente e şi zi per ogni letto e giorno pentru fiecare pat ocupat şi zi per ogni letto e giorno pentru fiecare pat ocupat şi zi pentru fiecare pat ocupat şi zi per ogni letto e giorno pentru fi persona e giorno per ogni ecare persoană şi zi pentru fiecare angajat giorno per ogni impiegato e şi zi pentru fiecare fel de mâncare per portata Ospedali Spitale -– con impianti sanitari semplici cu instalaţii sanitare simple -– con impianti sanitari medi cu instalaţii sanitare medii -– con impianti sanitari ampi cu instalaţii sanitare complexe Clădiri comerciale Edifci commerciali Magazine mari Grandi magazzini Restaurante.

00 1.65 0.87 0.82 0.74 0.00 1.00 1.92 0.00 1.91 0.80 1.98 1.80 0.78 0.00 1.00 1.00 0.00 1.69 0.00 0.73 0.93 0.80 0.78 0.60 0.00 0.00 0.00 1.00 Feb feb Mar mar Apr apr Mai mag Iun giu Iul lug Aug ago Sep set ott Oct nov Nov Dec dic Profil de consum săptămânal Profilo di consumo Settimanale Luna Settimane Aziluri de bătrâni Case unifamiliale Casa per anziani Casa unifamiliare Condominii Condominio Clădiri per uffici Edificiode birouri Hoteluri Hotel Magazine Negozio Birouri Uffici amministrativi administrative lun luni mar marţi mer miercuri gio joi ven vineri sab sâmbătă dom duminică 1.80 0.00 1.28 0.90 0.95 1.81 0.00 1.83 0.79 0.78 0.92 0.97 0.74 0.69 1.00 1.00 1.84 0.00 1.00 1.15 50 .00 1.89 0.86 0.82 0.82 0.00 1. Sunt utilizate următoarele tabele de factori indicatori.00 1.95 1.83 0.00 0.00 0.89 0.00 1.94 0.61 0.00 0.00 0.66 0.85 1.41 0.79 0.00 0.75 1.90 0.82 0.95 1.80 0.00 1.00 1.00 1.76 0.91 0.00 0.79 0.00 0.86 0.83 0.79 0.82 0. Profil de consum anual Profilo di consumo Annuale Luna Mesi Aziluri de bătrâni Case unifamiliale Condominii Casa per anziani Casa unifamiliare Condominio Clădiri per uffici Edificiode birouri Hoteluri Hotel Magazine Negozio Birouri Uffici amministrativi administrative gen Ian 0. Si utilizzano le seguenti tabelle di fattori indicizzati.77 0.00 1.00 1.00 1.00 1.75 0.00 1.99 0.00 1.00 1.98 0.90 0.80 0.00 0.96 1.82 0.90 0.91 1.82 0.00 1.78 1.91 0.00 1.90 0.82 0.91 1.91 0.80 0.00 1.00 0.00 1.00 1.00 1.00 0.00 0.94 0.65 0.87 0.00 1. dimensionamento solare.SISTEME SOLARE SISTEMI SOLARI TERMICI Fiecare aplicaţie are un certo profilo annualeşi săptămânal Ogni applicazione ha un anumit profil anual e settimanale deconsumo che deve essere considerato aiîn scopul unei di consum care trebuie luat în calcul fini del corretto dimensionări corecte a sistemului solar.80 0.90 0.85 0.97 0.82 0.93 1.

3.2Calcolo del numero di collettori necessari e necesare şi 3. . dimensiunea boilerului solar. aceasta obţinându-se prin ottiene dividendo il fabbisogno giornaliero corretto che si împărţirea necesarului real la factorul de poziţionare a colectoarelordei baza tabelului de reale per il fattore di posizionamento în collettori in base azimut – înclinare. alla tabella di azimut Cu altre parole un “cattivo” o “buon” posizionamento In alte cuvinte.3. la sua Odată cunoscute necesarul de energie lunară. se poate consulta graficulcollettorijosilpentru a trovare i metri quadrati di superficie di de mai e volume calcula suprafaţa în metri pătraţi a colectoarelor. distribuirea distribuzione annuale in base al tipo di applicazione e anuală şi cea săptămânală a al presente diagramma tipul settimanale possiamo riferirci acestuia în funcţie de per de aplicaţie. un’aumento o sau reducere virtuală a necesarului termic.inclinazione.2 Calcularea numărului de colectoare a dimensiunii boilerului solar dell’accumulo solare Una volta noto il fabbisogno di energia mensile. R ia ad ţii 0 12 1 0- 40 0 kW h/ m e ²p an Ra d Ra d ii iaţ 14 0 6 0-1 8 0 W 0k Wh h/ p m² ea n n / p m² ea iaţ ii 0 16 0-1 k 00 Persoane Necesar energie (kWh/zi) Litri de apă caldă pe zi (l/zi) Va ri ab ate Va scă zu ria tă bil ac ita on te su rid mu ica lui tă să a ptă co mâ ns na um l ulu is ăp tă m ân a ilit l Volum (l) 51 . o poziţionare „bună” sau „proastă” comparativ situazione dicolectorului orizontal si traduce in rispetto alla cu situaţia collettore orizzontale se traduce printr-o sporireriduzione virtuale del fabbisogno termico.2.2. precum şi dell’accumulo solare. Suprafaţă (mp) Se ientra uce îndiagrammaarconcorevalore del fabbisogno Si ntrod nel grafic valo ea il ctă a necesarului zilnic.PROIECTARE PROGETTAZIONE 2.

superfici più piccole. în mod aumento o una diminuzione Questo ovviamente comporta un evident. C x 2.Curba per bassa variabilità del consumo settimanale . La tabella tabelul următor sunt nella verifica da effettuare.L’impianto non căreia randamentul lunar este constant 45 % pe întreaga durată a anului. Dacă.5 2.5 oppure CF 2. în schimb. che farebbe cadere le ipotesi della procedura seguita. ian Necesar zilnic (kWh/g) A Tip colectoare (SYS/CF) B Număr colectoare C Suprafaţă corp colectoare D = C x 1.2.3 Verifica della lul consumului anual este neregulat. su base „amortizate” prin intermediul unui boiler solar cu dimensiuni mărite. Dacă din tabel rezultă că pentru mai multe luni valoarea de acoperire depăşeşte 100%. valorile de acoperire lunară şi anuală care se pot obţine. 52 .Milano 1200-1400 W/m .3.Suceava 1100-1250 W/m² Le zone con insolazione maggiore richiedono naturalmente Zonele mai însorite necesită. la .3 Verificarea soluţiei a patto che: ragionevolmente vero soltanto Procedura prezentată solari piani SYS 2.3 (Se SYS) Radiaţie zilnică medie pe suprafaţă orizontală Factor lunar de corectare poziţie (înclinare – azimut) Radiaţie zilnică medie pe suprafaţă orientată Randament mediu anual sistem (cu SYS sau CF) Energie medie zilnică acoperită de sistem Coeficienţi de profil necesar lunar Profil necesar zilnic mediu lunar Acoperire feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec Total anual Unde FM è il fabbisogno mensile nominale. collettori.8 (Se CF). questo è 2. se vor repeta calculele luânduse în considerare o suprafaţă mai mică a colectoarelor. Dove FM reprezintă necesarul lunar nominal. fapt valabilecceda quella ovvero l’energia solare mensile raccolta non doar dacă: -necessaria in quel mese (tipica situazione in estate)sau CF Se utilizează colectoare solare plane SYS 2. acesta nu mai qui illustrata si basa sull’ ipotesi che la resa La procedura poate fi „amortizat”.Roma 1400-1600 W/m2 .Bucureşti 1400-1600 W/m² . Datele din seguente è una guidanecesare în verificările pe care trebuie să le efectuaţi. e finalul procedurii de dimensionare.Curba pentru variabilitate scăzută a consumului “ammortizzati” meglio con accumuli solari di dimensioni săptămânal maggiorate.2.SISTEME SOLARE SISTEMI SOLARI TERMICI Acest lucru determină. Dimensiunea boilerului solar se calculează prinlinea verticale Il volume di accumulo si ricava intersecando la intersectarea linieiparte dal fabbisogno corretto con la curva appropriata: che verticale (valoarea corectă a necesarului) cu linia curbă corespunzătoare: . evident. vă sfătuim să efectuaţi tabella trovassi che per diversi mesi la copertura Se nella verificări lunare pentru a evalua astfel absenţa unei eventuale supradimensionări care considerando una supera il 100% dovrei ripetere i calcoli ar anula ipoteza procedurii minore di fapt ce vă permite în plus să calculaţi superficie aplicate.Palermo 1600-1800 W/m . Questo ci permette tra l’altro di calcolare le coperture mensili Laannuali ottenibili. suprafeţe mai mici.0pe .3.Si utilizzino collettori în această secţiune se bazează ipoteza conform sia eccessivamente sovradimensionato.Curva pentru variabilitate ridicată a consumului săptămânal I profili di consumo settimanale più irregolari possono essere . o creştere sau o scădere a numărului de colectoare calculatdicu ajutorul del numero dei collettori trovati dal diagramma cui sopra graficului de mai sus La superficie necessaria si trova intersecando la linea Suprafaţa necesară se calculează prin intersectarea della verticale che parte dal fabbisogno corretto con la curva liniei verticale (valoarea corectă a necesarului) cu linia curbă a specifica zona climatica: zonei climatice respective:2 .Deva 1200-1400 W/m² 2 .Curva per elevata variabilità del consumo settimanale . profisoluzione 3. Profilurile mai regufare seeil consumuconsumo è irregolare Nulla invece si può late al profilo di lui săptămânal pot fi mai bineannuale.0 -Alla fine della procedura di dimensionamento è pertanto Instalaţia nu este supradimensionată în mod excesiv sau energia solară lunară obţinută nu depăşeşte modo da consigliabile fare una verifica mese per mese in valoarea energiei necesare în luna respectivă (situaţie întâlnită des valutare l’assenza di un eventuale sovradimensionamento în timpul verii). mensile sia costante al 45% durante tutto l’anno.

în funcţie de simplitate. randamentul anual se situează în jurulperdutede 20-30%. Il dimensionamento per l’integrazione sistemului solar pentru Dimensionarea în vederea integrării solare al riscaldamento încălzire presupune existenţa unei suprafeţe de captare conduce a trovare una superficie captante molto più mult mai extinse faţă de che care ar fi necessaria per pentru estesa rispetto a quella cea sarebbe necesară doar il solo prepararea di acqua calda sanitaria. aceasta applicazione richiede fie cât mai apropiată nel Questa din urmă trebuie să maggiore precisione de poziţionarea ideală (vezi tabelul cu quanto più vicina posizionamento che deve essere unghiuri ideale şi îndepărtări). necesarul estival de bilanciare. innanzitutto dalla categoria dell’edificio considerato che pe care o putem încadra. încălzirea locuinţelor. cu un grad mai ridicat). a volte.2. Este clar că. este recomandat să începeţi cu o îmbunătăţire a izolaţiei termice consigliabile partire da un miglioramento dell’isolamento (închizători şi strat de izolaţie) şi utilizarea unei instalaţii de termico (serramenti e cappotto) e da un buon impianto încălzire(a parete o a(murală sau prin pardoseală). dal 10 al 30% a seconda dei casi. il rendimento annuale si aggira intorno al 20-30%. energetiche ed edilizie. solară oferă o contributo percentualmente rilevante.solarenecesar să se poată poter consumare ilmult impianto este si rende necessario consuma cât mai più excesul de energie solară disponibilă pe timpul verii. zona climatica rimane invece importate da conoscere. L’informazione della importantă.4 Dimensionarea sistemelor solare pentru încălzire şi preparare apă caldă menajeră acqua sanitaria domestica L’applicabilità e la convenienza economica di questa Aplicabilitatea şi avantajul economic al acestei soluţii tipice soluzione tipicamente “invernale” va valutata caso per caso de iarnă vor fi evaluate de la caz la caz în funcţie de instalaţia in încălzire adoptată (de preferat. fiind mai degrabă vorba Non esiste una regola esatta per dimensionare il despre o echilibrare. în imobilele locuite mono bi două familii şi extrem trovare cazul imobilelor de unaosau familiari. instalaţia solară este utilizată întotdeauna în È per questo che si utilizza sempre a apei calde menajere cazul integrării funcţiei de prepararel’impianto solare anche per integrare la încălzirea di acqua calda sanitaria şi. Nu există o regulă exactă pentru dimensionarea sistemului solar utilizat pentru încălzire. Quest’applicazione solare è tipicamente adottata in abitazioni Această aplicaţie este utilizată. doar de izolaţia clădirii (de alla coibentazione dell’edificio (meglio elevata). il riscaldamento estivo delle piscine. pentruproduzione piscinelor în timpul verii. printr-un compromis avantajos. în curs dein ristrutturazione è Su un edificio di vecchia concezione restructurare. riscaldamento solare. cauza perioadelor Il rendimento di questo tipo scăzut din a prescindere dal lungi de „supratemperatură” estivală. este de regulă mai degrabă di impianti. per via când mari collettore. în categorii de clase energetice şi per semplicità in categorie di classi possiamo inquadrare edilitare. în primul Il fabbisogno di energia per riscaldamento dipende rând. Tipul Clădire de dimensiuni mari Clădire de dimensiuni medii Clădire de dimensiuni reduse Clasa Consumul specific MIN (kWh/m2 an) MAX 53 . cum sunt de exemplu cele condominiale. iar mai termico performante pavimento) e poi pensare al solare apoi să per integrare il riscaldamento termică solară pentru termico luaţi în considerare energia ambiente. Necesarul de energie pentru încălzire depinde. Această aplicaţie necesită o precizie sporită a poziţionării. menajeră pentru a se evita la copertura termica ottenibile in inverno con il fabbisogno astfel pierderile inutile. grandi quantità di energia solare vanno valorii per mancato utilizzo. Randamentul acestui tip de instalaţii. uneori. cunoaşterea zonei climatice rămâne la fel de azimut-inclinazione) ha poco senso. pornind de la colector. possibile l’eccesso di energia solare disponibile in estate. de joasă temperatură) a de base all’impianto di riscaldamento adottato (meglio şi bassa temperatura) e preferat. per il solo riscaldamento può andare varia între 10 annuale de la caz la caz.2. e. è di norma piuttosto basso atunci dei lunghi cantităţidi de energie solară estiva dell’impianto nei quali periodi “sovratemperatura” se pierd nefiind utilizate.4 Dimensionamento solare per riscaldamento e 3. È molto rarode rar în applicazioni più grandi come ad esempio i condomini. de obicei. Gradul de acoperire anuală exclusiv pentru încălzire poate La copertura şi 30%. Din acest motiv. de categoria din care face parte clădirea respectivă. între gradul de acoperire termică care se obţine iarna şi Si tratta piuttosto di apă caldă in un buon compromesso. scostamenti) e quindi considerare i fattori correttivi (tabella Totuşi.PROIECTARE PROGETTAZIONE 2. solare în cazul clădirilor su edifici a bassa dispersione ilenergia termico dà un contribuţie procentuală semnificativă. În cazul unei clădiri vechi. soltanto cu dispersie termică scăzută. estivo di acqua sanitaria per evitare sprechi. mai mari. luarea în considerare a factorilor deideale e al posizionamento ideale (vedi tabella angoli corecţie (tabelul azimut – înclinare) nu mai are sens în acest caz. fabbisogno apei calde menajere. pentru o utilizzare optimă a acestui tipo de È facile intuire che per utilizare al meglio questo tip di instalaţie.

SISTEME SOLARE SISTEMI SOLARI TERMICI
Graficul următor se bazează pe ipoteza conform căreia Il grafico che segue si basa sull’ipotesi che l’impianto instalaţia de încălzire a bassa joasă temperatură, luând di riscaldamento sia este de temperatura e tiene in în considerare la zona climaticaşi e categoria edilitară a considerazione zona climatică la categoria edilizia imobilului. dell’immobile. Se introduc în grafic suprafaţa în metri pătraţi a locuinţei Si entra nel grafico numărul de persoane (pentru grad de (pentru încălzire) şicon i metri quadrati di abitazione (per il riscaldamento) e con il numero delle persone (per copertura acoperire de 50% preparare apă caldă menajeră). acqua sanitaria del 50%). Cele două valori vor conduce, de regulă, la calcularea a I due ingressi a colectoarelor norma a due superfici di două suprafeţe condurranno di destul de diferite (mai mari, în cazul încălzirii).diverse (maggiori per il riscaldamento). collettori piuttosto Sedovrà scegliere un valore di compromesso asigura, pe de Si va alege o valoare de compromis pentru a per garantire, o parte,lato una copertura adeguata încălzirii, evitând pe da un o acoperire adecvată în cazul in riscaldamento e de altă parte înregistrarea unor supratemperaturi excesive dall’altro evitare sovratemperatura eccessive in fase estiva în faza estivalăcollettori. colectoarelor în exces. per eccesso di din cauza

Ra
Ra

dia

ţii

12

dia

00

ţii 1

-14

40

00

0-1

kW

Ra

60

dia

0k

h/m

ţii 1

Wh

²p

an 0 00 pe 12 -160 ² ii 0 h/m aţ W di 140 k Ra aţii 00 di -18 Ra 1600 ii iaţ ad R
ea n ea n
an
Energie medie anuală per clădire (kWh/m² pe an)

4 -1

00

kW

h/

m

e ²p

an
an

kW

h/

m

e ²p

600

/m

-18

²p

00

kW

h/m

² pe

Persoane

Clădir

e de

dime

nsiun

i redu

se

Cl

ăd

ire

de

Clă

di

dire

m

de

en

dim

siu

ens

iun

ni

im

Suprafaţă locuinţă

m

edi

i

ar

i

Se nota che le situazioni piùcele mai „echilibrate” există Si observă faptul că situaţiile “bilanciate” si hanno per în cazul locuinţelor efficienza energetica e ridicată, da un abitazioni ad alta cu eficienţă energetică abitate locuite de un număr mare de persoane proporţional cu suprafaţa numero consistente di persone in proporzione ai metri exprimată în m2. quadrati. După stabilirea numărului de m2 ai colectorului, capacitatea Decisi i metri quadrati di collettore, il volume dell’accumulo boilerului solar va trebui40 litri per 40 demetro quadrato di solare dovrà essere di să fie de ogni litri pentru fiecare metru pătrat de colector. collettore.

54

PROIECTARE PROGETTAZIONE
2.2.5 Dimensionarea sistemelor solare pentru încălzirea 3.2.5 Dimensionamento solare per piscine piscinelor Il solare termico è normalmente utilizzato per il mantenimento Energia termică desiderata nell’acqua della piscina.pentru della temperatura solară este de obicei utilizată menţinerea temperaturii dorite a apei din piscină.all’utilizzo La messa in temperatura è normalmente delegata Reglarea temperaturii se face, de obicei, prin utilizarea della caldaia. cazanului. Le condizioni atmosferiche e le perdite termiche della piscina Condiţiile atmosferice şi pierderile termice ale piscinei verso il terreno influenzano fortemente il dimensionamento influenţează motivo, unsemnificativ dimensionarea, motiv e per questo în mod impianto solare per il riscaldamento pentru care o instalaţie solară pentru încălzirea apei din dell’acqua della piscina, si può dimensionare soltanto in piscină poate fi dimensionată numai cu aproximaţie. maniera approssimata. În linii mari, massima ci si indirizza află suprafaţa piscinei. In linea di la baza dimensionării se secondo la superficie Nu poate fi asigurată o anumită valoare constantă de della vasca. Non è possibile garantire una determinata temperatură dell’acqua, costante per diversi mesi. temperatura a apei pe mai multe luni. Dată l’incertezza del calcolo ha pocoare sens să luăm în Data fiind relativitatea calcului, nu senso considerare il considerare il posizionamento dei collettori (tabella azimutcorrettivo per factorul de corectare pentru poziţionarea colectoarelor mentre resta importante tenere cunoaşterea inclinazione) (tabelul azimut – înclinare), in conto la zonei climatica. fiind însă la fel de importantă. zona climatice Există trei dividere il problema in base al tipo di piscina: Possiamo tipuri de piscine: - Piscine coperte con protezionetermică - Piscine acoperite cu protecţie termica - Piscine all’aperto con protezionetermică - Piscina în aer liber cu protecţie termica - Piscine all’aperto senza protecţie termică - Piscina în aer liber fără protezione termica Protecţia termică presupune ca piscina să fie che la vasca Dove per protezione termica si intende în permanenţă acoperită atunci când nu este utilizată, pentru a se evita sia sempre coperta quando non utilizzata per evitare la dispersia căldurii rezultată în urma evaporării. dispersione dovuta all’evaporazione Valorile orientative ce vor fi furnizate sunt valabile în cazul I valori indicativi che verranno forniti valgono nell’ipotesi în care: che: - Apatemperatura are o temperatură de 24 °C. 24°C. - -La din piscină dell’acqua nella vasca sia di - Piscina este izolată şi săpată în terenul respectiv. - La piscina sia isolata ed incassata a secco nel terreno.

55

SISTEME SOLARE SISTEMI SOLARI TERMICI
Suprafaţă (mp)

prote cţie term ică

fără

Pisc ină d esco perit ă

cin

ăd

es

co

pe

rită

făr

ăp

rot

ec

ţie Pis
sc Pi in ă ac op it er ă cu pr ot ţ ec ie t m er ică

te r mi

Suprafaţă piscină corectă

Ra di aţ

Ra

di

Ra

dia

ii 1

ţii

ii 1

40

12

0 60

0-

00

16

-1

-1 0 80

00

40

0

kW

kW

kW h/ m

h/

h/

m

m

²p

²p

e

²p e an

e

an

an

Suprafaţă piscină

56

regimul de „debit utilizat în următoarele condiţii: .3 Dimensionamento idraulico a instalaţiei solare Dupăvolta definito numero şi tipului de colectoare solare.Probabilitate ridicată de cedare continuă a căldurii la nivelul boilerului de apă flusso “lowde radiaţie scăzută.Dove la care elettrica sia rilevante rispetto temperaturi ridicateall’energiaindustriale) legato (aplicaţii termica raccolta .Randamente mai micimedie dei collettorişi.În cazul în care suprafeţele de schimb la nivelul boilerului .1.Dimensiunea conductelor primare . instalaţiei (debit normal sau scăzut). e più de generale dalla “filosofia” adottata nell’impianto (normal in modul în care sunt instalate (rânduri în serie sau în paralel) şi.Randamente mai mari ale colectoarelor şi.Zone mai puţin însorite degli ambienti) .Consumuri electrice mai mici ale grupului de circulaţie .1 Debitul dipende dal numero di Questo valoretotal al instalaţiei solarecollettori solari. în consecinţă.Temperaturi medii mai maricalore possa essere ceduto in .PROGETTAZIONE PROIECTARE . a boilerelor (şi/sau schimbătoare de collegamento.Maggiore salto .Maggiori temperature ale colectoarelor solari a instalaţiei solare termico ingresso-uscita sul campo .3. calore) e la loro posizione nello spazio disponibile. flow” comporta: Il regime di flusso “normal .Suprafeţe de schimb termic reduse pe partea boilerului collettore .Utilizare preponderentă în timpul sezonului recemolto caldi . în această secţiune sunt prezentate procedurile Nello specifico.3. traversat de un debit de agent termic solar egal cu 10-15 litri/oră pe m² de colector. a Una stabilirea numărului e tipo di collettori solari. In definitiva il regime di în condiţii flow” è raccomandabile nelle seguenti condizioni: ÎnZone a bassa insolazione . fiecare colector trebuie să fie litri/ora per „debit scăzut”. de „filosofia” adoptată în cadrul flow o low flow).Salt continuomai ridicat intrare – in condizione di bassa modo termic all’accumulo d’acqua ieşire pe câmpul de colectoare insolazione .În cazul în care consumul de energie electrică nu este unul sufficientemente grandi rispetto al campo collettori semnificativ în raport cu economia realizată prin utilizarea energiei termice obţinute comporta: Il regime di flusso “low flow” .La aplicaţiile care presupun o curbă pozitivă a randamentului colectorului (cu tuburi vidate) 5 .Perdite di carico dell’impianto e scelta selectarea grupului de pompare del vaso di espansione .Debite mai mici în instalaţie solare .Applicazioni prevalentemente invernali (riscaldamento .concluzie. il loro conexiunii acestora. da Această valoare depinde de numărul de colectoare solare.Maggiori probabilità che il ale colectoarelor solare .instalaţiei solare .Debite sporite în instalaţiecollettori e quindi dell’impianto .concluzie.Minore probabilità che il calore possa essere ceduto in . precum şi a poziţiei acestora în spaţiul disponibil.Dacă se doreşte reducereai cheltuielilor la energia electrică . nelle seguenti condizioni: ÎnZone ad elevata insolazione normal” se recomandă a fi . traversat de “lowdebit de agent termic solar egal cu 40-60 Nel regime un flow” il singolo collettore deve essere litri/oră pe m² de colector. Normal flow o low flow 3. . în general. in questa sezione si illustreranno delle practice pentru a defini: procedure pratiche per definire: .Minori rendimenti dei presupune: .Applicazioni annuali o prevalentemente estive (acqua .Aplicaţii care nu necesită fl uide de proces cu temperaturi ridicate (preparare apă raccolta menajeră sau încălzire legato all’energia termica caldă piscine) si abbiano superfici di scambio al bollitore .Pierderile de presiune ale instalaţiei şi del gruppo pompa . semplice) dei costi e benefici delle diverse (nu întotdeauna simplă) a costurilor şi beneficiilor aferente diverselor soluţii.Dimensione .Maggiori consumi elettrici del gruppo .Maggiori portate nell’impianto Regimul de „debit normal” presupune: di circolazione .Dove si vogliano limitare costi di impianto riducendo le prin economisirea de energie termică.Maggiori superfici di scambio termico lato bollitore a Minori temperature medie dei collettori solari .Maggiori rendimenti dei .3.Minore salto termico schimb termic sul campo collettore . arriva il se va dimensiona partea hidraulică.Salt continuomai scăzut intrare – in condizione di bassa modo termic all’accumulo d’acqua ieşire pe câmpul de colectoare insolazione . come sono installati tra loro (file in serie o in parallelo). superfici di scambio al bollitore . di fluido termovettore di 10-15 attraversato da una portata În regimul m2 di collettore. gli accumuli termici ( e/o scambiatori di căldură).Minori superfici di scambio termico lato bollitore .Probabilitate scăzută de cedare continuă a căldurii la nivelul boilerului de di flusso “normal flow” è raccomandabile In definitiva il regime apă în condiţii de radiaţie scăzută.Zone foarte însorite calda sanitaria) .Dimensione delle tubazioni del primario .Minori cient de mari în raport cu câmpul de colectoare.1 Nel regime “normal flow” il singolo collettore deve essere . .Applicazioni che non richiedono fluidiestivale (apătroppo .1 Portata totale dell’impianto solare .Aplicaţii anuale sau cu precădere di processo caldă menajeră) calda sanitaria o piscine) caldi (acqua .Portata totale dell’impianto solare .Temperaturi medii mai mici ale colectoarelor solare .Debitul total al instalaţiei solare .Aplicaţii spesanecesită fluide de proces cu al risparmio .Minori portate nell’impianto sunt suficonsumi elettrici del gruppo di circolazione . dalla “sensibilità” del Le scelte di cui sopra dipendono Alegerile de mai sus depinde da un’analisi (non sempre progettista termotecnico de „sensibilitatea” proiectantului instalaţiei de încălzire. Regimul de „debit scăzut” collettori e quindi dell’impianto .1 Debit normal sau debit scăzut attraversato da una portata di fluido termovettore di 40-60 În regimul m2 di collettore.În cazulcollettore se doreşte “buona” curva di rendimento . precum şi de analizasoluzioni.Suprafeţe sporite de ingresso-uscitape partea boilerului .3.Dimensiunea vasului de expansiune 3.Applicazioni che richiedono fluidi di processo (încălzirea locuinţelor) industriali) (applicazioni . Mai exact.Dove non sia rilevante la spesa elettrica rispetto al risparmio . regimul de „debit scăzut” se recomandă a fi utilizat în următoarele condiţii: . fiecare colector trebuie să fie litri/ora per „debit normal”.1. în consecinţă.3 Dimensionarea hidraulică dell’ impianto solare .Dove il în care abbia una limitarea costurilor aferente utilizării instalaţiei prin reducerea suprafeţelor de schimb (tubi a vuoto) ale boilerului .Dove .Consumuri electrice ridicate ale grupului de circulaţie solare . momento di dimensionare la parte idraulica.

odată cu trebuie ales în baza tratto compromis portata diversa deve essere scelto come compromesso di obţinându-se sporirea diametrului conductelor buon senso.2 Collettori in serie o in parallelo In rând fila di collettori solari il în paralel presupune: Un una de colectoare solare legate collegamento in parallelo comporta: .Debite de apă ridicate .Pierderiperdite di carico mici specifice rândului( . Q è la portata nel tratto considerato Q reprezintă debitul existent pe porţiunea dorită.3. Il diametro di ciascun unui di tubo con rezonabil.Maggiori perdite di carico .1.Maggiori perdite di carico specifiche della fila ( ) randamente reduse ale colectoarelor finale .SISTEME SOLARE SISTEMI SOLARI TERMICI 3. în orice caz. dimensionarea conductelor dintre tubo.Maggiori portate d’acqua . si hanno effetti contrapposti: iminuarea pierderilor specifice de presiune (mbar/m) iminuarea delle electrice absorbite de grupul de .Diminuzioneputeriiperdite di carico specifiche (mbar/m) circulaţie .3. in rame il care se bazează puòipoteza stimato con la seguente formula approssimata che si basa că. la velocità del fluido sul presupposto dentro alle tubazioni non superi 1 m/s: Unde: Dove: Dint-min è il diametro interno minimo Dint-min reprezintă diametrul intern minim del tubo nel tratto considerato al conductei pe porţiunea dorită. dimensionamento nei comuni impianti având debite diferite Diametrul fiecărei porţiuni de conductădi riscaldamento. il dimensionamento delle tubazioni tra collettore colectorul solar şi boiler urmează aceleaşi reguli generale solare ed accumulo segue le stesse regole generali del de dimensionare aplicate în cazul instalaţiilor de încălzire.Minore salto termico del fluido termovettore in uscita dalla ) rând ( fila .Maggiore .Pierderi desalto termico del fluido termovettore in uscita presiune mai ridicate .Minori de presiune mai specifiche della fila ) .2 Dimensione delle tubazioni 3. viteza fluidului din interiorul conductelor nu depăşeşte 1 m/s: che.Debite de apă reduse dalla fila .Minori de presiune mai .Diminuzione della potenza elettrica assorbita dal gruppo iminuarea vitezei (reducerea zgomotului şi a altor di circolazione efecte nedorite) .1. cu ajutorul următoarei formule aproximative se poate estima Se le tubazioni sono formulă diametro del tubo pe essere diametrul conductei. QRÂND = QCOLECTOR x [Număr colectoare] (l/oră) QFILA=QCOLLETTORE (l/ora) 58 .Aumento delle dispersioni termiche glicol) .Temperaturi constante de-a lungul rândului care determină rendimenti egale dei collettori randamente ugualiale colectoarelor .2 Colectoare legate în serie sau în paralel QRÂND = QCOLECTOR x Număr colectoare (l/oră) QFILA=Q x Numero collettori (l/ora) Un rândCOLLETTORE de colectoare solare legate în serie presupune: n salt termic ridicat al agentului termic solar la ieşirea din una fila di collettori solari il collegamento in serie In rând ( ) ierderi comporta:de presiune mai mari specifice rândului . in ogni caso.Temperaturi în creştere de-a lungul rândului care determină .Temperature costanti lungo la fila che comportano .Pierderiperdite di carico reduse .3. opuse: all’aumentare del diametro delle tubazioni.Un salt termic mai mic al la ieşirea din .Temperature crescenti lungo la fila che comportano rendimenti ridotti dei collettori finali . efecte Infatti.3.Aumento dei costi (materiale tubazioni e volume di glicole) În cazul în care conductele sunt fabricate din fontă.Diminuzione delle velocità (riduzione del rumore e di altri reşterea dispersiilor termice effetti indesiderati) reşterea costurilor (material conducte şi volum de .2 Dimensiunea conductelor După stabilirea debitului total quella celui singoli tratti di Definita la portata totale e şi a dei aferent fiecărei porţiuni a conductei.Minori portate d’acqua .

certa portata. Dimensiune Debit 59 .pentruuna tabella de segue che fornisce multiple soluţii data un anumit debit. care oferăsoluzioni multiple.PROIECTARE PROGETTAZIONE În cazul conductelor din fontă. se poate come drept referinţă Per il rame si può anche prendere utiliza riferimento la tabelul che mai jos.

La prevalenza del gruppo di circolazione alla portata di Înălţimea de pompare a grupului de circulaţie la debitul progetto impianto de proiectare a instalaţiei . Dacă se utilizează conducte din oţel inoxidabil ondulat. per contro il circuito è più mari. il gruppo di instalaţia în cauză grupul unacirculaţie poate furniza almeno ugualepompare fornire de prevalenza superiore o o înălţime de a quella superioară sau cel puţin egală cu cea calculată. în schimb. se va calcula pierderea de presiune a fiecărui secondo Tickleman rând legat în paralel cu celelalte şi se va verifica dacă. nel senso che care a dimensiunilor conductelor deja modifica în etapa anterioară.L’effetto del glicole in base alla concentrazione (al 40% le 20%) perdite di carico aumentano di un 20%) Diversele pierderile de presiune concentrate (curbe.Le perdite di carico concentrate varie (curve. iar conductele sunt în medie mai sono automaticamente bilanciate. Nel collegamento secondo Tickleman (schema A) le file circuitul este mai lung. portata assegnata a ciascuna. În cazul conectării conform metodei Tickleman (schema A). trovata Schema A Schema B 60 . . pierderile de presiune cresc . valvole ecc) supape etc. fapt ce atrage după sine costuri sporite pentru lungo e le tubazioni mediamente maggiori.Perdite di carico dei collettori Pierderi de presiune a colectoarelor . tubi già scelte nel passo una stabilite delle dimensioni dei precedente. rândurile prezintă pierderi singole file in parallelo tra loro e verificare che.Bilanciamento idraulico delle file di collettori (se più di fectul glicolului în funcţie de concentraţie (la o una collegate) concentraţie de 40% glicol. secţiunile vor fi Se non si utilizza il metodo Tickleman le sezioni vanno modificate în funcţie de debitul fiecărei porţiuni conform variate in base alla portata dei singoli tratti come descritto descrierii (schema B).Bilanciamento idraulico delle file di collettori nu sunt legate conform metodei Tickleman. se va calcula porţiunea dell’impianto con prezintă cele mai mari pierderi de presiune şi portata totale maggiori perdite di carico e verificare che.3.Costi di impianto.SISTEME SOLARE SISTEMI SOLARI TERMICI Diametrul va fi ales ţinându-se cont de următoarele elemente: l diametro andrà scelto tenendo opportunamente in Lungimea totală a conductelor instalaţiei considerazione quanto segue: Echilibrarea hidraulică a rândurilor de colectoare (dacă .Alegerea grupului di circolazione . în Per far questo si deve calcolare la perdita di carico delle baza debitului alocat fiecăruia. Dacă nu se utilizează metoda Tickleman. in base alla de presiune cel puţin egale. funzione (maggiore contenuto di glicole). Costurile instalaţiei Se si utilizzano tubazioni in acciaio inox corrugato.3 Calcularea pierderilor de presiune şi alegerea grupului de pompare 3. Questo passaggio è necessario se le file non sono collegate În acest sens. (schema B). rândurile sunt în mod automat echilibrate.Echilibrarea hidraulică a rândurilor de colectoare Această operaţiune este necesară în cazul în care rândurile . Debit maxim (l/h) Portata fino a (l/h) 500 1000 1500 2000 6 15 20 25 ∅ 15 ∅ 18 ∅ 22 ∅ 28 ∅ 15 ∅ 22 ∅ 28 ∅ 28 ∅ 18 ∅ 28 ∅ 28 ∅ 28 ∅ 22 ∅ 28 ∅ 28 ∅ 35 3. Ciò comporta realizarea instalaţiei şi punerea acesteia în funcţiune maggiori spese di realizzazione dell’impianto e di messa il (conţinut mai mare de glicol).3 Calcolo delle perdite di carico e scelta del gruppo Calcularea pierderilor de presiune nu este realizată după pompa alegerea conductelor. l’applicazione va limitata a portate e distanze minori (piccoli aplicaţia se va limita la debite şi distanţe mici (instalaţii de e medi impianti) in base alla tabella che segue: dimensiuni mici şi medii) în baza următorului tabel: Lunghezza semplice fino a (m) Lungime simplă maximă (m) . Mai exact. abbiano perdite di carico almeno simili.3. alla se va verifica dacă la debitul total proiectat pentru circolazione possa di progetto dell’impianto.) . această secţiune descrie două operaţiuni: Nello specifico lo scopo di questo passaggio è duplice: .La lunghezza totale delle tubazioni dell’impianto sunt legate mai mult de un colector) .Scelta del gruppo de circulare În acestquesto si deve calcolare il tratto de instalaţie care Per far sens. în sensul că din această secţiune allo step della scelta dei tubi ma è più che altro “interattivo” poate fi necesară o modifida questa sezione può scaturire con esso. fiind mai carico non o successivo Lo step del calcolo delle perdite di degrabă è operaţiune simultană cu aceasta.

PROIECTARE PROGETTAZIONE Valori del coefficiente de pierdere localizată ξ (reţele de distribuţie) Valorile coeficientului di perdita localizzata ξ (reti di distribuzione) Diametru intern conducte din oţel inoxidabil. cupru şi material plastic Diametru conducte din oţel Tip de rezistenţă localizată Curbă la 90° cu rotunjire mică Simbol Curbă la 90° cu rotunjire medie Curbă la 90° cu rotunjire mare Cot cu rotunjire mică în formă de U cu rotunjire medie în formă de U cu rotunjire mare formă de U Lărgire Restrângere Ramificaţie simplă cu T în unghi drept Confluenţă simplă cu T în unghi drept Ramificaţie dublă cu T în unghi drept Confluenţă dublă cu T în unghi drept Ramificaţie simplă cu unghi ascuţit (45-60 °C) Confluenţă simplă cu unghi ascuţit (45-60 °C) Ramificaţie cu curbe de admisie Confluenţă cu curbe de admisie 61 .

SISTEME SOLARE SISTEMI SOLARI TERMICI Valori coeficientului de pierdere localizată ξ (reţele de distribuţie) Valoriledel coefficiente di perdita localizzata ξ (componenti d’impianto) Diametru intern conducte din oţel inoxidabil. cupru şi material plastic Diametru conducte din oţel Tip de rezistenţă localizată Supapă de interceptare dreaptă Simbol Supapă de interceptare înclinată Opritor cu pasaj de trecere redus Opritor cu pasaj de trecere total Robinet cu bilă cu trecere redusă Robinet cu bilă cu trecere completă Supapă fluture Supapă cu piedică Supapă pentru corp de încălzire tip drept Supapă pentru corp de încălzire tip în unghi drept Racord drept Racord în unghi drept Supapă cu patru căi Supapă cu trei căi Trecere prin radiator Trecere prin cazanul la sol 62 .

78 0.88 0.1 5.76 0.9 3.5 0.7 1 1.6 10 11 12 13 14 0. Pentru colectorul următoare: SYS 2.1 0.34 0.18 0.8 0.4 2.44 0.98 1 16 17 18 19 20 22 23 24 26 27 29 30 32 33 35 37 38 40 42 44 46 48 50 Pierdere de presiune cu debit volumetric nominal 35 l/h per colector (Fluid: apă la 20 °C) Pierdere de presiune (mbar) Număr de colectoare într-un rând Pierdere de presiune cu debit volumetric nominal 100 l/h per colector (Fluid: apă la 20 °C) Număr de colectoare într-un rând 63 .5 5.28 0.86 0. prin urmare.48 0.24 0. dimensionale ξ Viteză (m/s) Pierderi de presiune (mbar) pentru ξ=1 (la 80 °C) Viteză (m/s) Pierderi de presiune (mbar) pentru ξ=1 (la 80 °C) Colectoarele (chiar şi cele legate în paralel într-un rând) contribuie în mod semnificativ la pierderile de presiune şi.2 7.14 0.6 2 2. este extrem de important să nu fie neglijate.46 0.96 0.38 0.82 0.62 0.5 sunt valabile graficele Pierdere de presiune (mbar) 0.PROIECTARE PROGETTAZIONE Tabelul următor prezintă pierderile de presiune in mbar in La tabella che segue fornisce le perdite di carico exprimate în mbar.64 0.72 0.2 0.4 0.56 0.5 0.3 3. Producătorul colectorului trebuie să furnizeze curbele de pierdere de presiune cu cel puţin două debite de referinţă.26 0.7 0.9 4.7 9.3 0.92 0.58 0. della velocità del fluidouidului din conductă şi de funzione în funcţie de viteza fl nel tubo e del coefficiente coeficientul dimensional ξ.42 0.84 0.36 0.52 0.94 0.9 0.74 0.9 8.6 0.16 0.4 7.54 0.12 0.68 0.66 0.22 0.7 6.32 0.3 1.

31 0. solar degajă în d’isolamento e della stagnare. subcontrollabili che sono ben de expansiune temperature non acest aspect. del prodotto scelto Pentru conductele din cupru.4. dal vaso VA = VK +VWT +VKS +VR +VVor VA = VK +VWT +VKS +VR +VVor Unde: Dove: VA reprezintă volumul de încărcare a instalaţiei VA è il volume di riempimento dell’impianto VK reprezintă volumul câmpurilor de colectoare (colectoare şi racorduri hidraulice) VK è il volume dei campi di collettori (collettori e raccorderai idraulica) VWT reprezintă volumul schimbătoarelor de căldură (integrate în boiler sau VWT è il volume degli scambiatori di calore (interni o esterni all’accumulo) externe) VKS è il volume del set idraulico completo (gruppo pompa pompare şi vario) VKS reprezintă volumul setului hidraulic complet (grupul de e valvolame diversele VR è il volume delle tubazioni supape) VR reprezintă volumul din conducte Volumelesuddetti sus menţionate sunt disponibile în I volumi mai si trovano nella documentazione tecnica documentaţia tehnică a produsului ales.5 42 x 1. . cu mult superioare valorilor tipice villeggiatura ad Agosto). de aceasta depinzând solari termici è un aspetto critico poiché da esso dipende atâtla durata nel tempo şi funcţionarea corespunzătoare a sia durata în timp cât che il corretto funzionamento degli instalaţiilor. aceasta reprezentând una dintre datele esenţialesuperiore Le suddette temperature hanno comunque un limite furnizate de producător.4 Dimensione del vaso de expansiune 3.20 0. in aria esterna la stessa potenza termica che gli arriva dal Sole.3. tipicamente tipul clădirii.3.49 0. dilatându-se della acţiunea temperaturii ridicate.1 Stabilirea volume dell’impianto 3. cazanului (care. è qui che il vaso d’espansione gioca un superioară egală cu temperatura de stagnare în colector.4 Dimensiunea vasului di espansione Dimensionarea vasului de expansiune la instalaţiile solare Il dimensionamento del vaso di espansione negli impianti termice reprezintă un aspect delicat. rolul vasului al disopra dei devine extrem de impianti di riscaldamento e può diventare valori tipici per gli important. solar este destul de complexădimensionamento del vaso C’ è anche da dire che il şi trebuie să se ţină cont de condiţiile speciale de lucru prezentate mai jos. nei collettori transforma în Il fluido termovettore presente putându-se arriva cosi a vapori sau nu. de obicei. gli impianti di trebuie cunoscut ileste volumul total al instalaţiei solare riscaldamento.20 1.4. soarele cui poate il A differenza degli impianti di riscaldamento in nu si ha fi controlat.quando controllo e continua ad incidere sui collettori anche O astfel depossano are cedere il calore all’accumulo verii questi non situaţie più loc destul de des pe timpul (già din cauza temperatura massimaîn care consumul energetic caldo alla zilelor foarte însorite di sicurezza). dimensionarea vasului de expansiune impianti stessi. negli mai pot ceda Sole non è sotto (deja încălzit la temperatura maximă de siguranţă).1 Definire il volumului instalaţiei La fel ca în cazul instalaţiilor de come per primul lucru ce La prima cosa da conoscere. razele acestuia căzând pe colectoare chiar şi pieno controllo sulla potenza della caldaia (che al limite può atunci când acestea nuimpianti solari il căldura boilerului essere arrestata). această valoare este che è un pari alla temperatura di stagnazione del collettore cuprinsă între 130 şi 200 °C în funcţie de calitatea izolaţiei şi deè un dato fondamentale fornito dal costruttore. panoul atmosferă aceeaşi stagnazione il pannello rovente disperde Alla temperatura di putere termică pe care o primeşte de la soare.5 54 x 2 Conţinutul specific (l/m) 0. va dilatandosi per via sub temperatura dovrà essere accolto trebui depozitat în vas. è volume totale dell’impianto solare che care. solare e scarso consumo giornate con grande irraggiamento prezent în colectoare atinge va in energetico (tipico esempio è quello della famiglia che astfel temperaturi incontrolabile.80 1. În plus. încălzire. consultaţi tabelul următor. Temperaturile mai sus menţionate au. Per i le tubazioni in rame si può fare riferimento alla tabella che segue Dimensiunea 15 x 1 18 x 1 22 x 1 28 x 1.3.13 0. în ultimă instanţă. o limită vapore oppure no. d’espansione solare risulta piuttosto complesso perché deve tener conto di condizioni di lavoro molto particolari Spre deosebire de instalaţiile de încălzire la care puterea illustrate di seguito. pentru instalaţiile de încălzire. .SISTEME SOLARE SISTEMI SOLARI TERMICI .5 35 x 1. poate fi oprită) este pe deplin controlată.96 64 . în orice caz. este scăzut (exemplul tipic frequentealin estate percare di unei familii via în Tale situazione è piuttosto este cel luna august se află în vacanţă).compreso tra 130 e 200 °C a seconda della qualità valore La temperatura detipologia costruttiva). ruolo molto particolare. la instalaţiile solare.

zgomote în fazele può durare per molto tempo e lo rende rumoroso e instabile nelle fasi successive di riavvio. apariţia condensului în colectoare (care ar avea valoarea aproximativă de collettori (che avverrebbe intorno ai 120 °C) 120 °C). conducono a risultati piuttosto differenti. urmare. il secondo medii conduce alla doua la alegerea de vase cu dimensiuni reduse. Prima metodă are ca dimensionare vasiunor vase de Il primo metodo porta a efect alegerea di espansione expansiune cu dimensiuni metodo spre mari. fără a fisostanziale incremento di I l vaso possa accogliere.MIN è il volume minimo che deve avere il vaso VU reprezintă volumul util care trebuie calculat (l) di espansione (l) VU è il volume utile da calcolare de PVS reprezintă presiunea supapei (l) siguranţă (de obicei.la vaporizzazione nei attraverso un aumento di pressione. de nominale del foarte molto differente sarà anche volume asemenea. tutto il contenuto liquido del campo câmpuluiquando il vapore che sicând condensul format din collettori de colectoare atunci crea per sovratemperatura cauza temperaturii excesive goleşte colectoarele. valvola di sicurezza e vaso di În cazul în care manometrul. acelaşi lichid antigel durează mai mult.3. prindi conseguenza. MIN reprezintă volumul minim al vasul de expansiune (l) VN. Cu ajutorul acestei metode se calculează: Sulla base di questo metodo si calcola: 65 .3. In alte cuvinte. senza necesară o creştere substanţială a presiunii din instalaţie. Cualtre parole il vaso di espansione non deve contrastare.2 Baza de calcul vaso d’espansione expansiune Nell’ipotesi che manometro.4.4. vasi di dimensioni contenute. tot conţinutul lichid al pressione sull’impianto. lo stesso liquido antigelo vapori più poiché l’unica parte se transformă îndura di în interiorul colectorului. Unde: Dove: VN. prin creşterea presiunii. şi o blocare a Formarea condensului cauzează. stressata termicamente è quella piccolissima însă. a scelta di piuttosto grandi. vasul de expansiune nu trebuie să contrasteze.che finisce in vapore nel collettore. deoarece da eccessi di solicitată termic este cea foarte mică care singura cantitate temperatura e di pressione. li svuota. vaso diferit. Aceastămetodo si basa sul fatto che: că: Questo metodă se bazează pe faptul . fapt La determină instabilitatea instalaţiei şi producerea de care vaporizzazione però comporta anche un blocco dell’impianto che ulterioare pornirii. volumul nominal al vasului necesar ilva fi. supapa de siguranţă şi vasul espansione siano montati vicini (o comunque alla stessa de expansiune sunt montate aproape unul de celălalt (sau altezza idrostatica dell’impianto). instalaţiei care poate dura o perioadă lungă de timp. d’espansione.3.4.3.Vasul poate susţine. volume del vaso di la calcularea volumului formulele folosite espansione è la seguente: vasului de expansiune sunt următoarele: .3 Metodo 1 3. 5 bar) P0 reprezintă presiunea de valvola di la rece a instalaţiei 6 bar) PVS è la pressione della umplere sicurezza (di solito (bar) HIDRèreprezintă diferenţa de înălţime dintre colectoarele aflate în vârf şi vasul de P0 la pressione di riempimento a freddo dell’impianto (bar) la bază (m) HIDR è la differenza di altezza tra collettori in cima e vaso in basso (m) PV reprezintă presiune de pre-încărcare cu aer di espansione (bar) è la pressione di precarica dell’aria nel vaso în vasul de expansiune (bar) Pentru calcularea volumului util VU există două criterii care Esistono due criteri per il calcolo del volume utile VU che conduc la rezultate destul de diferite.3 Metoda 1 Reprezintă metoda tradiţionalăsegue respectă normaENV È il metodo tradizionale che care la norma UNI UNI ENV 12977-1 şi careaconducevolumi calcolati per volume 12977-1 e che porta grandi la obţinerea unor il vaso mari calculate pentru vasul de expansiune. Transformarea lichidului în vapori protejează instalaţia şi componentele acesteia de excesele de temperatură şi de Tale vaporizzazione protegge l’impianto e i suoi componenti presiune.2 Base di calcolo dela dimensiunii vasului de .4.PROIECTARE PROGETTAZIONE 3. necessario. le formule per il calcolo del cel puţin la aceeaşi înălţime hidrostatică a instalaţiei).Vasul poate compensa dilataţiile termice ale fluidului din Il vaso possa compensare le dilatazioni termiche del fluido instalaţie dell’impianto .

deoarece tocmai condensarea liquido contenuto in essi non è contemplata nel metodo 2. richiede bar. dispare vaporizzazione del câmpului de colectoare.Colectoarele utilizate se află la temperaturi de stagnare non superiori a 150 °C. anche alla loro temperatura massima colectoare.4. o solicitare termică şi mecanică dei componenti supus la al glicole. generându-se o pressione adeguato. al manometro.PROIECTARE PROGETTAZIONE 2.cu mult 6 bar) vede cu adevărat foarte mare (depăşind după parole il observă espansione ècu vaporii saturaţi. Mai mult.3. la valoarea volumului campo observă din tabel.090nelVA Che vale x caso più estremo di stagnazione del pannello a 150 °C Valabil în cazul extrem de stagnare a panoului la 150 °C.I collettori utilizzati abbiano . Come si temperatura di în baza acestei metode. generando in essi un incremento di temperatura maximă de stagnare. vasul de expansiune este suficient a mic pentru dilatazioni termiche. mică scădere de presiune la rece collegato de exemplu.4. a vanificherebbe tuttoce piccolo calo della pressione a freddo glicolului. Cu ajutorul acestei metode se calculează: VU=0.4 Metoda 2 Reprezintă metoda modernă susţinută de mai mulţi È un metodo innovativo sostenuto da diversi professionisti profesionişti d’avanguardiaîncălzire. alla realizzazione considerabile. Acest sistem.Il vaso possa bazează pe le dilatazioni termiche del Vasul poate compensa dilataţiile termice ale fluidului din fluido dell’impianto instalaţie impedisca la vaporizzazione del liquido nel . ad ce priveşte calitatea componentelor utilizate. După vede nella tabella. In altre cum se vaso di şi din tabelul piccolo abbastanza Cu creare subito forti incrementi di pressione nel circuitode da alte cuvinte. creştere adecvată a presiunii temperature di stagnazione . appunto. în ceea e priveşte anche necessario installare un sistema di allarme quindi è realizarea instalaţiei şi punerea în funcţiune a acesteia.4 Metodo 2 3. valoare formazione di vapore necesară davvero eccessiva (ben sopra 6 bar) condens diventa pentru a împiedica formarea de come si devine anche dalla tabella del vapor saturo. o metodă avangardistă termotecnici în tehnica de che porta a dimensioni contenute care vaso d’espansione. lichidului conţinut în acestea nu este luată în considerare în cazul utilizării metodei 2.Vasul împiedică condensarea lichidului în câmpul de campo collettori. la modificarea temperaturii de stagnare a câmpului de colectoare. şi la temperaturi apropiate valorii de 150 °C. comportando stress termici e meccanici presiuni apropriate de 6 molta attenzione alla qualità consistenti. necesită messa atenţie în ceea esempio un dell’impianto e alla sua multă in funzione. presiuneaogni data temperaturamenţine astfel constantă. fiind prin urmare necesară instalarea unui sistem de alarmă conectat lasi calcola: Sulla base di questo metodo manometru. fiind adottati. toate componentele instalaţiei vor putea funcţiona prossime ai 6 bar. 66 . costanza di funzionamento del sistema senza “interruzioni Faptul că flné “ripresese vaporizează niciodată asigură del servizio” uidul nu difficoltose”. scompare l’informazione del volume del cum secollettori perché. temperatura sopra la quale la care nu depăşesc 150 a impedire lapeste care presiunea pressione necessaria °C. o constanţă ridicată de funcţionare a sistemului fără Per contro tutti i componenti dell’impianto potranno lavorare „întreruperi de funcţionare” şi fără „reporniri difie pressioni anche a temperature prossime ai 150 °C cile”. precum şi la Questo sistema. saturo ad din colectoare se raggiunta del campo. chiar şi atunci când acestea din urmă ating di stagnazione. peste presiunea vaporilor saturaţi la fiecare valoare de temperatură fluido non vaporizzi mai garantisce una grande Il fatto che il atinsă de câmp.Il vaso . sul fatto che: Questo metodo si basa Această metodă se compensare faptul că: . per il conduce la alegerea unor dimensiuni reduse ale vasului de expansiune.3. o bloca instalaţia. la pressione sui collettori si fronte delle a genera instantaneu creşteri semnificative de presiune încostantemente când au loc dilataţii di vapor mantiene cosi circuit atunci sopra alla pressione termice. A seguire riportiamo una tabella di riferimento per il Vă prezentăm în continuare un tabel de referinţă pentru dimensionamento secondo questo metodo al variare della dimensionarea stagnazione del campo collettori.

5.7 2.2 3 5 12 18 25 50 10 1.9 3 5 12 18 25 50 20 2.6 VN 3 5 12 18 25 50 Conţinut total maxim admisibil VA 4 1.7 1.5 1. 25 şi 50 litri).4 3 5 12 18 25 50 25 3.8 3 5 12 18 25 50 6 1.3 1 3 5 12 18 25 50 8 1.9 PV 0.1 0.2 3.9 3 5 12 18 25 50 35 4. ale presiunii de umplere la rece şi cele ale volumului total admis al instalaţiei la modificarea tipului de vas ales (3.9 3 5 12 18 25 50 67 . 12.2 2. ale înălţimii de pompare şi ale temperaturii de stagnare pentru modelul de colector utilizat. 18.2 1.SISTEME SOLARE SISTEMI SOLARI TERMICI Tabelul de mai jos prezintă valorile presiunii de pre-încărcare. Presiune supapă de siguranţă PVS (bar) Înălţime Presiune de încărcare Presiune pre-încărcare Dimensiune vas Temperatură de stagnare câmp colectoare 120 34 57 137 206 286 573 33 55 131 197 274 547 31 52 125 188 261 522 30 50 119 179 248 496 28 47 113 170 235 471 24 41 98 147 204 407 21 34 83 124 172 344 17 28 67 101 140 280 9 15 37 55 76 153 130 30 51 122 183 254 507 29 49 116 175 242 485 28 46 111 166 231 462 26 44 106 158 220 440 25 42 100 150 209 417 22 36 87 130 180 361 18 30 73 110 152 304 15 25 60 89 124 248 8 14 33 49 68 135 140 27 44 106 159 221 441 25 42 101 152 211 422 24 40 97 145 201 402 23 38 92 138 191 382 22 36 87 131 181 363 19 31 75 113 157 314 16 27 64 95 132 265 13 22 52 78 108 216 7 12 28 42 59 118 150 23 39 93 140 195 389 22 37 89 134 186 372 21 36 85 128 177 355 20 34 81 122 169 337 19 32 77 115 160 320 17 28 66 100 138 277 14 23 56 84 117 234 11 19 46 69 95 190 6 10 25 37 52 104 HIDR 2 P0 0.4 3 5 12 18 25 50 15 2.

182 7.474 1.074 0.526 0.0905 1.0695 1.789 84.0002 1. aiuta a compensare le fluidului provenit de primario.994 -0.014 1.0616 1.801 -0.986 2.0087 1.702 2.0526 1.4.6 Rezervorul protezione 3.182 6.3. ajută la compensarea pierderilor minime e fluid primar.923 10. aceasta scăzând pentru temperature del fluido proveniente dai collettori e tra l’altro amestec temperaturile microperdite di fluidola colectoare şi.4.702 3.199 0. proprietà dell’acqua apei neamestecate cu Aceastăapprossimazione è valida pentru concentrazioni de Questa aproximare este valabilă fino a concentraţiile di glicol care nu depăşesc 40%. sollecitazioni termice prodotte dal uidul solare. se instalează un rezervor plin cu fluid între circuit şi vasul de expansiune. cele cui il vaso de expansiune installato vicinoîn apropierea câmpului de d’espansione è este instalat al campo collettori. glicol.014 0.1494 1.4.1013 1. precum Per un calcolo più accurato dell’espansione termica del şi factorii de corectare si può riferire alle de propilenglicol fluido termovettore ci pentru amestecul tabelle di vapor Tyfocolor ai fattori di correzione per la miscela di propilen saturo e care urmează.557 14. Situaţiile mai puţin ovviamente sono quelli inîn care vasul I casi più critici plăcute sunt. installata una cisterna piena di fluido tra il circuito Viene quindi Prin vaso d’espansione.0175 1.006 0. a ridicate. Pentru un calcul mai exact al dilatării agentului termic solar.5 Appendice perdimensionarea vasuluivaso 3. glicole Tyfocolor che riportiamo a seguire. essa abbatte per miscelazione le e il urmare.6 Cisterna di de protecţie Chiar dacă vasele ilpentru sono certificati dalsunt certificate Anche se i vasi per solare instalaţia solară costruttore per de producător în ceea ce priveştemembrana a temperature quanto riguarda la resistenza della rezistenţa membranei la temperaturivolte puòuneori este recomandat să le protejaţi elevate.3.PROIECTARE PROGETTAZIONE 2.762 6.3.762 5.615 3. în cazul instalaţiilor de mari dimensiuni acesta devine un element pe care vi-l recomandăm. evident.0018 1.789 85.433 1.1287 1.031 11. în istallazione della cisterna è poco utile nei piccoli de medi L’ plus.977 -0.3699 2. Presiune înregistrată de manometru (bar) -0. Temperatura (°C) 0 20 40 60 80 100 110 120 130 140 150 160 170 180 190 200 250 300 Presiune absolută (bar a) 0.556 38.023 0.0799 1.3. colectoare.5 Anexă pentru dimensionamento del Tabelele prezentate anterior au fost realizate ţinându-se Le tabelle precedenti sono sviluppate considerando le cont de proprietăţile non miscelata a glicole. în schimb.986 1. glicole che non superino il 40%. 68 .2500 1.0434 1.557 15. domestici mentre nei grandi impianti diventa un impianti Instalarea consigliabile.1148 1.945 puteţi consulta tabelele cu valorile vaporilor saturaţi.945 Volumul specific al apei (dm3/kg) 1.433 0.031 12. essere consigliabile proteggerli dalle de solicitările termicheproduse de flfluido solar.0290 1.4.926 -0.556 39. nu se dovedeşte foarte utilă la elemento rezervorului instalaţiile de dimensiuni mici şi medii.1565 1.923 9.615 4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful