PROIECTAREA SI CALCULUL ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN LEMN

CERINTELE UTILIZATORILOR – ISO 6241/1984 SI STAS 12400/85
•STABILITATE SI REZISTENTA (FIABILITATE STRUCTURALA; •SIGURANTA LA FOC; •ETANSEITATE; •EXIGENTE HIGOTERMICE; •AMBIANTA ATMOSFERICE; •EXIGENTE ACUSTICE; •EXIGENTE VIZUALE; •EXIGENTE DE IGIENA; •ADAPTAREA LA UTILIZAREA SPATIILOR; •DURABILITATE; •ECONOMIE;

CERINTA DE FIABILITATE STRUCTURALA IMPLICA:
SIGURANTA STRUCTURALA; APTITUDINE PENTRU EXPLOATARE; DURABILITATE;

PROPRIETATILE MECANICE ALE LEMNULUI
REGULI GENERALE La proiectarea constructiilor din lemn trebuie respectate toate cerintele de rezistenta, stabilitate si durabilitate, adoptandu-se solutiile constructive eficiente si masurile de protectie contra putrezirii care sa asigure o buna conservare in timp a materialului folosit. Totodata, trebuie luate masurile necesare astfel incat aceste constructii sa fie ferite de temperaturi ridicate. Temperatura maxima a mediului inconjurator in care pot fi exploatate eficient constructiile din lemn se limiteaza la +55˚C, avandu-se in vedere si normele in vigoare cu privire la preintampinarea pericolului de incendii. Deasemenea, la alegerea sistemului constructiv trebuie sa se tina cont si de calitatea si de umiditatea materialului folosit; in cazul in care materialul lemnos are o umiditate mare, si nu exista posibilitati de uscare in timp util, trebuie adoptate sisteme constructive la care uscarea lemnului nu provoaca deformatii periculoase sau eforturi unitare suplimentare. In cazul elementelor constructive executate din mai multe piese sau cu sectiune compusa, imbinarea acestora va trebui sa asigure o repartizare rationala a eforturilor in toate piesele componente. In acest sens, legaturile utilizate pentru realizarea imbinarii trebuie sa fie de acelasi tip si cu aceleasi caracteristici geometrice si elastice. Pentru a tine cont de influenta negativa a eventualelor defecte din zona imbinarii, tipul si numarul legaturilor se vor stabili folosind principiul fractionarii. Astfel, o atentie deosebita trebuie acordata elementelor intinse. In vederea evitarii aparitiei unor solicitari suplimentare in imbinare, efortul trebuie transmis centric, conditie obligatorie in cazul elementelor intinse. Dispunerea legaturilor intr-o imbinare trebuie sa fie simetrica in raport cu axa elementului.

incercarile mecanice efectuate in conditii de laborator au aratat ca valoarea medie a rezistentei la rupere la intindere in lungul fibrelor se situeaza in jurul a 1000 daN/cm2. luandu-se in considerare insa efectul defavorabil al frecarii care poate duce la aparitia unor eforturi suplimentare. fapt care demonstreaza lipsa limitei de proportionalitate (intre eforturi unitare si deformatii specifice). in anumite conditii prevazute de norme.INTINDERE: (paralela cu fibrele).CARACTERUL SI NATURA SOLICITARII. DEFECTELE. respectiv a rezistentelor materialului lemnos din care sunt realizate. Proprietatile mecanice ale lemnului se determina in laborator prin incercari facute pe masini de incercat. . FACTORI CARE INFLUENTEAZA PROPRIETATILE MECANICE ALE LEMNULUI: . fapt care conduce deasemenea la micsorarea rezistentelor. cu dimensiuni standardizate si executate dintr-un lemn fara defecte. STAREA DE UMIDITATE. Rezistentele astfel determinate nu pot fi considerate ca valori reale ale eforturilor in diferite elemente de constructie deoarece acestea contin diferite defecte care reduc considerabil proprietatile mecanice ale lemnului. Pentru lemnul de rasinoase.In cazul constructiilor de lemn nu se tine cont in calcul de eforturile suplimentare ce iau nastere din cauza variatiei de temperatura. COMPORTAREA LEMNULUI LA DIFERITE SOLICITARI: . .curba caracteristica are caracter curbiliniu. Stabilirea corecta a dimensiunilor elementelor constructiilor de lemn supuse la diferite solicitari implica cunoasterea proprietatilor mecanice. in comparatie cu dimensiunile epruvetelor standardizate. respectiv in urma uscarii si umflarii lemnului. Se neglijeaza deasemenea in calcul efectul favorabil al fortelor de frecare. Curba caracteristica de comportare a lemnului la intindere are pe toata lungimea ei un caracter curbiliniu.STRUCTURA. . pe epruvete mici. In aceste conditii valorile obtinute in cadrul incercarilor mecanice efectuate in conditii de laborator pe epruvete standardizate trebuie corectate cu factori semnificativi. iar valoarea modulului de elasticitate variaza intre 110000daN/cm2 si 140000 daN/cm2.VITEZA DE INCARCARE SI DURATA SOLICITARII. Dimensiunile mari ale sortimentului lemnos folosit in mod curent in practica constructiilor din lemn. Curba caracteristica a lemnului Intindere in lungul fibrelor 1400 1200 1000 e f o rt u l u n it a r (d a N / c m ^ 2 ) 800 600 400 200 0 0 2 4 6 8 10 12 14 deformatia specifica (10^-3) . fac ca neomogenitatea materialului lemnos sa se manifeste mai puternic.

distributia eforturilor unitare σ pe inaltimea sectiunii transversale. Distrugerea lemnului solicitat la compresiune in lungul fibrelor incepe cu flambajul fibrelor mai rezistente si mai rigide ale lemnului tarziu. Experientele de laborator au aratat ca in cazul in care suma diametrelor nodurilor dintr-o sectiune ajunge la ¼ din dimensiunea laturii piesei intinse (calitatea I). mai ales daca acestea sunt situate in zona intinsa a barei. care deviaza lateral spre fibrele mai moi ale lemnului timpuriu. . ajungandu-se la mai multe planuri inclinate ce se formeaza in urma ruperii locale fibrelor.influenta defavorabila a defectelor si a slabirilor este mai mica decat in cazul intinderii ⇔ comportare plastica a lemnului la compresiune.INCOVOIERE: . . 800 600 400 200 0 0 2 4 6 8 10 12 14 deformatia specifica (10^-3) ATENTIE: dimensionarea se realizeaza in general la flambaj. iar pe de alta parte. Curba caracteristica a lemnului Curba caracteristica de comportare a lemnului la compresiune are o curbura mai pronuntata in comparatie cu cea la intindere.ipoteze simplificatoare: legea Hooke + ipoteza Bernoulli. .COMPRESIUNE: (paralela cu fibrele). datorita defectelor de noduri si devierii fibrelor lemnului in regiunea acestora. pe de-o parte unei manifestari mai puternice a neomogenitatii materialului. avand pentru lemnul de rasinoase o valoare medie de ≈ 750 daN/cm2. fara dezvoltare de deformatii plastice. ATENTIE: dimensionarea se realizeaza din conditia de rezistenta. e f o rt u l u n it a r (d a N / c m ^ 2 ) compresiune in lungul fibrelor 1400 1200 1000 Experimental s-a constatat ca rezistenta de rupere la compresiune in lungul fibrelor depinde de grosimea peretilor celulari ai lemnului tarziu. Influenta defectelor in cazul solicitarii la incovoiere este considerabila.27 din valoarea corespunzatoare obtinuta pe epruvete standardizate. . Experientele de laborator au aratat ca aceasta influenta este .Valoarea rezistentei de rupere la intindere centrica paralela cu fibrele este semnificativ micsorata la barele cu dimensiuni mai mari. Ruperea epruvetelor solicitate la intindere se produce brusc. . fata de valoarea obtinuta pe epruvete standardizate datorita.schema statica pentru incovoiere fara forta taietoare. Rezistenta de rupere la incovoiere se situeaza intre rezistentele la compresiune si intindere. Rezistenta de rupere normala pe directia fibrelor este de 20-25 ori mai mica decat rezistenta de rupere la intindere in lungul fibrelor. rezistenta de rupere la intindere a acesteia scade pana la 0.

raportul dintre valoarea absoluta a deformatiilor specifice din zona comprimata εc si respectiv a celor din zona intinsa εt. din valoarea rezistentei de rupere a epruvetelor standardizate. In concluzie. eforturile unitare normale cresc in continuare. dar ramanand liniara in zona intinsa.40-0. diagrama eforturilor unitare normale devenind usor curbilinie in zona comprimata. ca urmare a deformatiilor care o insotesc. si anume legea lui Hooke si faptul ca lemnul are acelasi modul de elasticitate E la incovoiere ca si in cazul solicitarii la intindere si compresiune. Calculul elementelor solicitate la incovoiere se bazeaza pe o serie de ipoteze simplificatoare.75. unde se formeaza cute (ondulatii) care explica aparitia deformatiilor plastice in aceasta zona. Experimental. iar eforturile unitare normale la extremitatile sectiunii ating valoarea de rupere. In cazul in care suma dimensiunilor nodurilor reprezinta 1/3 din latura sectiunii elementului din zona intinsa. aceasta insemnand ca pozitia axei neutre coincide cu centrul de greutate al sectiunii. cresc si eforturile unitare normale. astfel ca materialul din zona comprimata trece in domeniul plastic. Ruperea incepe cu fibrele extreme din zona comprimata. In vecinatatea ruperii insa. distributia eforturilor unitare normale pe inaltimea sectiunii transversale a barei poate fi considerata liniara doar in prima faza a incarcarii. in cazul solicitarii la incovoiere.mai mare la barele din lemn ecarisate si mai mica la barele din lemn rotund. determinand astfel deplasarea axei neutre spre zona intinsa si se termina prin ruperea fibrelor din zona intinsa. . Daca incarcarea creste si mai mult.80 pentru lemn rotund. axa neutra incepand sa se deplaseze spre zona intinsa. deformatii ce se extind treptat inspre interiorul sectiunii.50 pentru lemn ecarisat si 0. σc1 σc2 σc3 σt1 σt2 σt3 Comportarea lemnului la incovoiere in diverse stadii de lucru Odata cu cresterea incarcarii. valoarea raportului dintre deformatia specifica de compresiune si cea de intindere se reduce pana la ≈ 0. s-a observat ca pentru primele trepte de incarcare. rezistenta de rupere la incovoiere reprezinta doar 0. iar in zona intinsa incepe plastificarea (diagrama eforturilor unitare normale devenind si in aceasta zona curbilinie). cand acestea sunt mici. intreaga diagrama este curbilinie.60-0. cu exceptia unei mici zone in vecinatatea axei neutre care se pastreaza in domeniul elastic. este foarte apropiat de 1. In stadiul ultim. iar materialul din zona comprimata incepe sa treaca in domeniul elasto-plastic.

determinand astfel reducerea cresterii deformatiilor. Dupa turtirea completa a peretilor celulari se produce o indesare a acestora.STRIVIRE: (compresiune perpendiculara pe fibre). peretii celulelor se distrug. STRIVIRE: .rezistenta la forfecare paralela τ p. iar celulele se turtesc. chiar la o marire considerabila a solicitarii. . provocand astfel deformatii mari. .pentru σ s >> σ p cresc deformatiile (indesarea peretilor celulelor).FORFECARE: . . Curba caracteristica a lemnului la compresiune si strivire transversal pe fibre arata ca in prima parte de incarcare cand σs este mai mica decat σp (limita de proportionalitate). peretii celulelor se comporta in conditii bune..rezistenta la forfecare transversala τ t.pentru σ s > σ p deformatiile sunt permanente si au valori mari (distrugerea peretilor celulelor). σs σp εp Curba caracteristica a lemnului la compresiune si strivire perpendiculara pe fibre ε ATENTIE: in zona reazemelor nu sunt permise solicitari care sa depaseasca σ p . . Daca limita de proportionalitate este depasita. cu caracter permanent.rezistenta la forfecare longitudinala perpendiculara τ perp. Valoarea rezistentei la strivire σs variaza in functie de unghiul pe care il face forta de strivire cu directia fibrelor lemnului si creste cu micsorarea acestui unghi.pentru σ s < σ p deformatiile sunt elastice si au valori mici (peretii celulelor se comporta bine). deformatiile sunt elastice si au valori mici. .

i= I = raza de giratie. . 2.talpi. lf E = modul de elasticitate al materialului.CALCULUL ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN LEMN CU SECTIUNE SIMPLA  INTINDERE AXIALA: σ= Nt ≤ σ at ( Rt ) An Nt = forta axiala normata (de calcul). N cr π 2 EI N cr = 2 = forta critica de flambaj.  COMPRESIUNE AXIALA: σ= Nc ≤ σ ac ( Rc ) ϕAn ϕ= N = coeficient de flambaj. I = moment de inertie al sectiunii (dispersia. Rt = rezistenta de calcul la intindere in lungul fibrelor. i λ2 Pentru λ ≤ 75 se obtine ϕ = 1 − 0. slabite. ex. Denumire element Grinzi cu zabrele si arce .8( ). 3. diagonale si montanti reazem . An = aria sectiunii transversale.crt. σ at = rezistenta admisibila la intindere in lungul fibrelor. A lf Zveltetea se cuantifica prin λ = (coeficient de zveltete). l f = lungimea de flambaj a barei (in functie de rezemari). 100 3100 Pentru λ > 75 se obtine ϕ = λ2 Coeficient de zveltete maxim admis Nr.celelalte elemente Stalpi principali Stalpi secundari Contravantuiri λa Constructii definitive 150 175 120 150 200 Constructii provizorii 175 200 150 175 200 1.valori).

gr jos dreapta Qasociat dreapta Qasociat dreapta M cap.crt. σ i = rezistenta admisibila la incovoiere. gr jos stanga Qasociat . capriori. se impune verificarea de rezistenta si in sectiunea cu slabiri maxime! M max l 2 VERIFICARE DE RIGIDITATE: f = α EI Nr. 4. b = latimea sectiunii.pane. ATENTIE: daca sectiunea cea mai slabita nu coincide cu sectiunea in care momentul incovoietor este maxim. Ri = rezistenta de calcul la incovoiere. . ATENTIE: verificarea este necesara pentru grinzi scurte (l/h<5)! stanga M cap. 3.astereala. gr sus Ib = moment de inertie brut dreapta M cap. gr sus -OBLICA stanga M cap. sectiune. 2. 1.SIMPLA VERIFICARE DE REZISTENTA: σ = M ≤ σ ai ( Ri ) W net M = moment incovoietor normat (de calcul). Sb = momentul static brut al sectiunii. W net = modul de rezistenta net. INCOVOIERE: . Dolii Sageata limita Incarcari de Incarcari de lunga durata scurta durata L/250 L/250 L/200 L/200 L/200 L/150 L/400 L/150 L/100 L/300 In general. Element Plansee curente Plansee pod Acoperisuri . pe langa incovoiere apare si forfecarea: τ = l1 QS b ≤τa ( Rf ) bI b Q = forta taietoare normata p lunga durata q normat stanga Qasociat (calcul).

∆M = M II − M I 1 η= π 2 ( EI ) conventional ld N . 1− l2 f N cr .FORTA AXIALA DE COMPRESIUNE (pe pozitie deformata).MOMENT INCOVOIETOR ( M x .VERIFICARE DE REZISTENTA: σ = VERIFICARE DE RIGIDITATE: f = Mx My + ≤ σ ai ( Ri ) Wx Wy f x2 + f y2 ≤ f adm  COMPRESIUNE EXCENTRICA (DREAPTA SI OBLICA) . N cr =  . sau M x si M y ) Ipoteza I M = Sx ⋅ H I x Ipoteza II I M y = Sy ⋅ H I x Ipoteza III M = Sx ⋅ H t y I M y = Sy ⋅ H N ld t r Sx = Sx + Sx r Sy = Sy r Sx = Sx N ld Sy = S + S Nr t r S x = S x + S x1 + S x 2 r y ld t r r S y = S y + S y1 + S y 2 H Y H Y H Y X Ipoteza I N Ipoteza II N calcul My X Ipoteza III N calcul My X M calcul x M calcul x M calcul = M I + ∆M + N ld ⋅ e unde:  MI = S⋅H. . II I  M = η ⋅ M .

DESCHIDERE: 6. .se considera simplu rezemate sau continue pe popi (ziduri. pt. .cosoroaba).sunt incarcati cu reactiunile din astereala sau sipci. .).ALCATUIRE: elemente verticale (popi).ALCATUIRE: perechi de capriori cu sau fara tiranti orizontali de rigidizare. CALCUL SIPCI (sustin invelitoarea din tigla) . 9. SARPANTE PE SCAUNE: . . IPOTEZA IV: incarcarea permanenta + incarcarea din vant (pres. .se considera simplu rezemati pe pane.se calculeaza la incovoiere oblica pe doua directii. . CALCUL CAPRIORI .STABILITATEA GENERALA: contrav. .STABILITATEA GENERALA: contravantuiri long. olane) . σ= N Mx My ± ± ≤ σ ai ( Ri ) A Wx Wy SARPANTE TIPURI CONSTRUCTIVE SI ELEMENTE COMPONENTE SARPANTE DIN CAPRIORI: . long+transv.se determina incarcarile pentru o sipca. CALCULUL ELEMENTELOR SARPANTEI GRUPAREA INCARCARILOR IPOTEZA I: incarcarea permanenta + incarcarea din zapada..se considera simplu rezemate pe capriori. elemente inclinate de rigidizare transv.se calculeaza la incovoiere oblica pe doua directii. elemente inclinate (capriori). CALCUL ASTEREALA (sustine invelitoarea din tabla. (pane). de pozitia elementelor structurale verticale (pereti sau cadre). .se determina incarcarile pentru o scandura de latime “b”. elemente orizontale de rigidizare trans. CALCUL PANE . IPOTEZA III: incarcarea permanenta + forta concentrata (1000N).TIPURI: functie de deschidere.00m cu tiranti. . IPOTEZA II: incarcarea permanenta + incarcarea din vant (presiune) + + incarcarea din zapada.se verifica la deformatia maxima. .+suct.00m fara tiranti. elemente orizontale-longitud.

care preiau reactiunile panelor).- sunt incarcate cu reactiunile din capriori. CALCUL POPI (elemente verticale sau inclinate. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful