You are on page 1of 28

Istoria unui galben

de Vasile Alecsandri În noaptea trecut , pe la un ceas dup dou sprezece, am fost trezit din somnul dulce ce gustam, prin un zinghet metalic care m-a mirat foarte mult, nefiind obi nuit a auzi asemene armonie la ceasuri atât de târzii. Acel sunet mi se p rea c venea din fundul od ii i c ie ea dintr-o cutioar de filde s pat , ce se z rea pe mas în razele lunii care r zb tea prin fereastr . M-am sculat iute din pat pentru ca s cunosc pricina zuruitului pomenit, am luat în mân acea cutie unde pusesem diminea a un galben olandez i o para mare turceasc , am deschis-o cu luare-aminte, i adânc a fost mirarea care m-a cuprins, auzind deodat dou glasuri str ine ie ind din cutie, dou glasuri de alt lume, care zbârnâiau, iuiau i se sf deau de moarte. S m rturisesc c m-au apucat fiori reci în fa a acelei minuni, nu socot c a fi vreo ru ine din parte-mi, pentru c nu sunt deprins a tr i printre spirite. Spun drept c atunci m-am crezut înconjurat de vedenii, fantasme, stahii, strigoi, moroi i de toate fiin ele fantastice câte joac parola i hora cu miezul nop ii, în lumina lunii. Peste pu in îns lini tindu-m ceva, nu tiu cum s-a f cut c am gândit la A. Donici, fabulistul, i aducându-mi aminte de fabula lui Fierul i argintul, în care aceste dou metaluri in un dialog atât de în elept, deodat zic, o lumin cereasc îmi trecu prin minte, i am în eles urm torul adev r: c i metalurile au suflet, mai ales aurul i argintul, de vreme ce ele însufle eaz i mai de multe ori desufle eaz oamenii; în urmare trebuie s aib i grai. Sprijinit de aceast frumoas descoperire, m-am sim it îndat cuprins de o femeiasc curiozitate i, f r dar a pierde vreme, m-am lungit într-un jil elastic, am a ezat cutioara lâng mine pe mas i, cu igareta aprins , m-am pus pe ascultat. Razele lunii, precum am zis, se jucau pe covorul din odaie, zugr vind felurimi de figuri, i unele, lunecând pe cristalul c lim rilor, tremurau chiar deasupra galbenului i a paralei, la care m uitam cu ochii inti i. Aceste dou monede se aflau atunci în focul cel mai înfl c rat al convorbirii, amândou s ltând din vreme în vreme cu mânie i b tându-se, zuruind, de marginile cutioarei. Iat ce ziceau: GALBENUL: Dar, m mir de st pânul meu cum de a uitat cine sunt eu i m-a pus la un loc cu o biat para ca tine, ce nu faci acum nici trei bani, atât e ti de tears i de tic loas ! PARAUA (plesnind de ciud ): Râde dracul de porumbrele negre!... Dar nu vezi, ciuntitule, cât e ti de ros de chila zarafilor?... nu te vezi c ai ajuns în trei col uri, c ai sc zut i ai sl bit cât un irmilic de cei noi?... i-ai pierdut to i din ii, s rmane, i vrei s mai mu ti pe al ii? GALBENUL (cu fudulie, ridicându-se în picioare): Leul de i îmb trâne te tot leu r mâne, asemene i galbenul tot galben! PARAUA (s ltând des i iute de râs): Galben, tu?... Cu adev rat, s rmane, e ti galben, dar de g lbenarea mor ii. GALBENUL: Ian ascult , cadân b trân , nu te juca cu cuvintele, c , de i sunt acum în trei col uri, pe loc înfig unul în tine. PARAUA (cu dispre i cu un aer de m rire): Eu am trecut prin degetele ienicerilor i nu mi-a fost fric ! Tocmai tu vrei s m sperii?

Ambele mele monede st tur pu in într-o pozi ie teatral , ca doi du mani viteji care se m soar cu ochii pân-a nu se încle ta la lupt . Eu m uitam la ele f r nici a m r sufla, atât eram de curios a vedea un duel b nesc; dar a teptarea mea fu i acum în elat , precum a mai fost de multe ori în acest soi de întâmpl ri. Provocatorul, adic galbenul, v zând maiestatea i curajul protivnicei lui, se domoli, se trase înapoi, i prin aceast mi care aduse o nou dovad observ rii ce am f cut demult, c : fala mare isprav n-are. GALBENUL (dup o scurt t cere): Nu te bucura, proasto, c eu m voi înjosi a te onora cu loviturile mele, i dac te-am i amenin at dinioarea, nu spera c -mi voi uita rangul într-atâta încât s m ating de tine. tiu, slav Domnului! cât dep rtare este între noi. Familia mea-i de aur i neamul t u de-abia de argint. Cum îndr zne ti dar a socoti c eu, care am fost sl vit de cei mari i leg nat în sânul lor, eu, care sunt fruntea banilor, eu s m m sor cu tine? S rman ! gânde te cât ai r mas de neînsemnat -n lume i vezi mai înainte de toate c e ti de o mie patru sute dou zeci de ori mai pu in decât mine. PARAUA: Fricosule aristocrat! se vede c ai locuit mult vreme în sânul domnului M. i c de la dânsul ai câ tigat sim irile dobitoce ti sub care î i ascunzi lipsa curajului. Tu, olandez, tu s roste ti cuvinte de familie i de noble e! Ru ine, ru ine s - i fie! Am cunoscut mul i compatrio i de-ai t i în deosebite rânduri i în deosebite pungi, i m rturisesc c i-am aflat cura i de fire i de caracter; dar tu, negre it e ti minciunos, calp, bastard, c[...] i ar i arama f r cât de pu in sfial . (Suspinând): Unde-i, unde-i frumosul i nobilul olandez cu care m-am iubit atât de fierbinte la anul 1820 în buzunarul c pitanului Costi , pe când acest vestit cor bier c l torea pe Marea Neagr !... Unde-i acum s te fac una cu cutia în care ne g sim i s m r zbune de obr zniciile tale. GALBENUL (uimit de tulburare): La anul 1820?... C pitanul Costi ?... Marea Neagr ?... Ce spui?... Tu erai atunci cu mine? PARAUA (într-o nespus mirare): Cu tine! Ce fel? GALBENUL (repede, adunându- i suvenirele): Dar... îmi aduc aminte... într-o noapte întunecoas , marea era înt râtat de furtun ... corabia era s se înece la Sulina... To i se rugau lui Dumnezeu ca s -i scape.... PARAUA: A a este, bine zici. Eu tremuram de fric aruncat i m-am lipit... i, deodat , zuruind cu disperare, m-am

GALBENUL: (dându-se de-a dura c tre para): i te-ai lipit de pieptul meu, care de mult ardea pentru tine în focul unei dragoste nem rginite. PARAUA (lunecând c tre galben): Ah! GALBENUL i PARAUA (lipindu-se într-o amoroas îmbr i are): Soarele meu! Luna mea! Zinghetul pricinuit prin înfocata atingere a monedelor se schimb încet-încet într-o zuruire slab sau, mai bine zicând, într-o suspinare metalic care se pierdu în de erturile lumii i al cutiei.

. ne iubeam i ne dezmierdam toat ziua i toat noaptea. voinic. de-acea epoc fericit când ne-am întâlnit în buzunarul c pitanului Costi ?. coardele inimii i mi-a adus dou lacrimi de comp timire pe marginea genelor. încât mi s-a ros jum tate de fa atunci. PARAUA: Las monologul pe alt dat i-mi spune ce te-ai mai f cut din ceasul acel crud când am fost desp r i i? Prin care valuri. Atunci eram amândoi în vrâsta dragostei. c[. dar acum. scumpa mea. t cere scump i mult mai gl suitoare decât îns i vorba. dar noi care suntem meni i prin îns i firea noastr a fi jertfa l comiei oamenilor! GALBENUL: Î i aduci aminte.. cu toate aceste... câte întâmpl ri am avut de la 1820 încoace!.. De câte ori am trecut de la treptele cele mai nalte ale societ ii la cele mai de jos. dragul meu! GALBENUL (cu am r ciune): Ce crud i nemilostiv -i vremea! Coasa ei nu se ostene te niciodat !. din mâinile cele mai curate în labele cele mai mâr ave. cunoscând pre ul nostru. Ast zi ele str lucesc cu tot farmecul lor i mâine se pierd. Pl cere.... GALBENUL: Eu. Cu cât gra ie se îndoia talia ta ginga i sub ire! Ce glas dulce i armonios aveai tu atunci! PARAUA: Atunci?. t cere ce dovedea o mare câtime de sim ire în sânul monedelor. Sufletele noastre erau f cute unul pentru altul.]ndat ce ne-am z rit ne-am i sim it cuprin i de dragoste. Dar atunci i tu erai tân r. care. prin care pungi. frumuse e. cu glas p truns: GALBENUL (oftând din greu): Cât e ti de schimbat . Trist soart ! Lume de art ! Via tic loas ! Ah! Ah! PARAUA (cu blânde e îngereasc ): Nu te mâhni.O t cere dr g la urm dup aceasta.. Cât de frumoas erai tu atunci cu fa a ta rotund i alb ce sticlea i str lucea ca o tabla de dulce i. prin câte soiuri de degete ai mai trecut? GALBENUL: Ah! iubita mea.... de la sânurile cele mai nobile la piepturile cele mai de arte de oricare sim ire! Nu este soart în lume mai curioas i mai vagabond decât a fiin ei nenorocite ce se nume te moned . În veci i peste tot locul sl vi i i dori i. t cere care mi-a atins pân i mie. atunci erai luciu i plin de farmec. tinere e.. Fierul c -i fier i înc rugine te. i ziser urm toarele. se uitar lung unul la altul. frumos. luceaf rul meu. iubita mea! PARAUA (suspinând cu durere): Cât ne-am schimbat.. rareori întâlnim suflete de acele închinate nou i vrednice de toat lauda.. atunci aveai pe-mprejur o coroan cu zim i din care ie eau scântei amoroase ce-mi p trundeau inima. Peste câteva secunde ambii amorezi se traser pu in înapoi.. un str in. c nu suntem numai noi supu i acelor crude pravili ale soartei. GALBENUL (într-o deplin desperare): Dar acum? PARAUA (râzând): Acum suntem ca doi t ciuni care fac numai fum f r-a da par . f cândui amândoi o dureroas revizie. t ciune. ne p streaz ca moa te sfinte în fundul . toate sunt secerate de dânsa!.. eu care. noi suntem pricina celor mai multe fericiri i nenorociri pe p mânt i..

care roade podoabele noastre. Vai mie! nu putea ti C procesu-n a lui stare sta gata a n v li. Ascuns. precum se cuvine între persoane bine crescute. i s -l str pung cu spaga rig i de Olanda!. acel drum plin de chinuri se s vâr i dup cum dori st pânul meu: el ajunse acas cu to i banii în ciubot f r s fi întâlnit nici m car un potlogar pe drumul mare. Ce folos îns ! Eu ziceam. zic. dar pe de alt parte mi-a adus o mul umire ascuns . i galbenul începu a a: GALBENUL: Istoria mea este legat cu deosebite anecdote ce s-au întâmplat sub ochii mei persoanelor la care m-am aflat. era pentru mine o petrecere nesperat . galbenilor. PARAUA (o rându-se): M îngroze ti cu vorbele aceste. . în urmare am fost silit s -mi mistuiesc durerea-n suflet i s urmez pe noul meu st pân la mo ia lui. îns din nenorocire în capitala asta el nu putu s întrebuin eze mijlocul ciubotelor spre sc parea galbenilor lui. M-am folosit mult de privilegiul ce avem noi. i tu. Nenorocirea lui m-a cuprins de pu in jale. de ce nu am putere s -i fac o provocare. banii de aur. soro drag .unei l zi de fier. ani întregi i ne scap de acea frec tur necontenit a degetelor omene ti. Nu am trebuin s mai adaug cât de mult se a â ase curiozitatea mea. tii ca i mine cât mâr vie plin de dezgust este ascuns înl untrul unor bipede care se zic cre tini cu frica lui Dumnezeu. precum o f cuse în drumul cel mare. Dar po i tu s ghice ti în ce chip l-am urmat?. Ascult dar. a fi strân i cu scump tate la pieptul lor. eu auzeam. Dup ce ne-a desp r it c pitanul Costi la Gala i. c ci aici oarecare director de tribunal i-a luat pân i ciubotele din picioare. Ah! ziceam atunci. dându-m pe mine unui boierina ce-i vânduse grâu. tiu c aceast ru ine se întâmpl ades banilor care au nenorocire a pica în pungile boierina ilor de la ar .. c ci r zbunarea este una din cele mai vii mul umiri ale oamenilor i ale galbenilor olandezi. pentru c boierul se temea de tâlhari. povestit în întunericul i în t cerea nop ii. unde eu am jucat totdeauna rolul cel mai de c petenie i în care mi s-a înf i at prilej a face multe însemn ri i descoperiri asupra oamenilor. i nu te sup ra dac f r voie ideile mele i-or p rea câteodat cam posomorâte.i povestirea.. anecdote triste sau vesele. ne p streaz . . Mi-am aprins iute o a doua igaret ... în ciubota lui i c lcat în picioare ca un ban de nimic . spune-mi mai bine istoria ta. Istoria unui galben. PARAUA (cu ceva ner bdare): Le tiu aceste toate. E de prisos s mai adaug c eu împreun cu to i ceilal i ai mei tovar i trecur m în punga acestuia i c s rmanul boierina se întoarse acas cu p rul alb... PARAUA: Urmeaz . GALBENUL: O împresurare de mo ie îl sili pe bietul boier a alerga la Ia i spre a se lupta cu tagma judec toreasc . dritul scump de a ne sinucide. am suspinat mult vreme gândind la tine. pentru ca s le cercetez i s le cunosc inimile de aproape. la fericirile pierdute ale dragostei noastre i crede-m c dac mi-ar fi fost cu putin mi-a fi r pit via a de desperare. În sfâr it. dar firea nedreapt n-a vroit s ne dea i nou . cu giubeaua rupt i cu buzunarele sparte. dar eu înc nu p isem o asemene înjosire i m în du eam de ciud . PARAUA: Nu-mi spui c te-ai f cut literat? GALBENUL: M-am g sit odat din întâmplare jum tate de ceas în buzunarul unui poet. iubita mea.

scumpa mea. care cu to ii tr iau într-o armonie ce m-a adus în mare mirare.. Dl Buffon. pân i de firfirici. de irmilici vechi i noi. PARAUA: Pardon. irmilicii . nici irmilici. La directorul de tribunal.) i mult ai ezut tu acolo? GALBENUL: A teapt . pentru c buzunarul suspomenitului director de tribunal nu sem na nicidecum cu un pustiu. dar i-oi vorbi de buzunarul s u. i eu m rturisesc c acest fel de judecat mi se pare cel mai nimerit într-o epoc unde domne te interesul. Închipuie te. punga unui zgârcit e f cut de materie groas i trainic i e legat cu nou zeci i nou de noduri . buzunarul unui cheltuitor este spart. nici fund. galbenii. Unde m g seam?.. cum? GALBENUL: Martori!. PARAUA: Dar cum. Din crudul obicei care silise pe fie tecare moned a.. dar a putea zice fra i de cruce. dac n-a ti c irmilicii sunt du manii sfintei cruci. GALBENUL: Nu te atinge de na ionalitate.c. irmilicii martori de patrusprezece sau de asesprezece ani. c ci nu avea nici margini. Când am ajuns la marginile acelui sac..l. iubita mea.. de carboave. c m sup r. M pricepi acum? PARAUA (oftând): Te pricep. dar care se începe cu haram.. Nu i-oi descri figura lui. nu se mai numeau nici galbeni. PARAUA: Haram gheldi.. a patimilor i a moralului s u. (Dup o mic t cere. turcilor. carboavele i irmilicii erau prieteni? GALBENUL: Nu numai prieteni. a zis c : stilul arat omul. n-am vroit s te mâhnesc. De pild . pân i de sfan igi.c. . iar buzunarul directorului putea foarte bine s dea o l murit idee de haos. cunoscând dihoniile care despart ast zi na iile. când a intrat în acel buzunar directoresc. am g sit o popora ie foarte amestecat de galbeni olandezi i nem e ti. frate.i lep da na ionalitatea. banii. tii c noi. judec m mai totdeauna oamenii dup pungile i dup buzunarele lor. dup vârst .GALBENUL (cu fanfaronad ): Da cum soco i? PARAUA: Nu mi-ar p rea curios dac ai fi un ducat vene ian. ce groaz m-a cuprins când m-am r t cit în acel sac lung i adânc! M credeam pierdut întocmai ca un c l tor în pustiurile Africii. eu zic c : buzunarul arat omul.. haram ghiti. naturalistul francez. ave i un proverb pe care nu mi-l aduc aminte.i dar.l. i aceast unire eterogen tii tu de unde se tr gea?.. În elegi acum? De pild . dar m în elam. GALBENUL: Te cred. carboavele martori de doisprezece ani. scumpul meu. Voi. soro drag . i to i la un loc alc tuiau un popor nou. galbenii se chemau martori de treizeci i cinci de ani... El este cea mai sigur caracteristic a firii. PARAUA: Cum. pentru c era foarte neînsemnat . cunoscut sub nume de: na ia dovezilor sun toare. Acole. olandez... dar tu. nici carboave. acesta dimpotriv era locuit de feluri de neamuri str ine i pribegite acolo din alte pungi. pentru c ace tia cred numai în vendetta lor.

i trebuie s m rturisesc c el ajunsese la o dib cie atât de m iastr în m sluirea c r ilor. i în eanu. i care au fost crescu i la coala vestitului Robert-Macarie. vrea s zic c de banii lua i nedrept nu salege nimic ... care era s ias . deprinzând i iscodind fel de fel de te mecherii ce întrebuin a seara spre a pungi pe pontatori.. GALBENUL: Cum s nu fiu poliglot. când se afl la Moldova. de la v duvele s race i de la to i nenoroci ii împricina i. în vreme ce noul meu st pân îi zicea din vreme în vreme cu sânge rece: haram gheldi. înc l a i cu botine de glan . pe cât în eleg. haram ghiti! De-atunci m-am p truns de adev rul acestui proverb i am luat o mare opinie de în elepciunea musulman . dup intrarea mea în colonia dovezilor sun toare. stam la vorb cu câ iva martori de deosebite vârste i povesteam pe rând chipurile în el toare ce întrebuin ase st pânul nostru pentru ca s ne trag în sânul lui. i dup câteva talii. fiin e problematice.. Directorul nu mai era st pânul nostru. speculând nevinov ia i încrederea lor. El ne pierduse pentru totdeauna. acel nobil cavaler. PARAUA (boldind ochii): Ce cuvinte sunt aceste? GALBENUL: Aceste sunt câteva cuvinte dintr-o nou limb româneasc ce se descoper acum la Bucure ti. dar s venim la proverbul pomenit. GALBENUL (urmând cu foc): În elepciunea i paralele turce ti sunt dou lucruri care mi-au câ tigat inima. Pare c -l aud i acum cât de tare se blestema.GALBENUL: Tocmai. marele ammiratore della prestidigitazione. le a eza în deosebite chipuri. când deodat o mân lacom ne cuprinse gr mad în palm i ne trânti ca vai de noi! pe o mas de c r i unde se juca stos.. GALBENUL (dup un zâmbet): Tân rul ce m câ tigase în c r i era una din acele fiin e a c rora nume se sfâr e te în escu. care tr iesc f r-a avea nici un chip de vie uire. de industrie. încât ar fi meritat cu toat dreptatea o od escamotofil în soiul acelei adresate dlui Rodolfo de dl Eliad. acest proverb. . îmbr ca i în straie nou . de co c reasc pomenire. petrecea o mare parte a zilei închis în odaia lui cu o pereche de c r i în mâini. Câteva perechi de ochi se intir cu dragoste asupra noastr . care pic n paste în casele i la mesele oamenilor i care ast zi se primbl în dro te de Brandmaier.. pentru ca s vezi cum se adeveri în elesul lui. PARAUA (se închin ): Îmi pare foarte bine. i mâine îi vezi pl m dind glodul uli elor cu ciubote rupte. le sucea. le t ia. cu surtucul descusut i cu p l rie roas pe cap.. Acel interesant copil al civiliza iei. pe care le amesteca necontenit. PARAUA (cu ceva cochet rie): Berbantule. când merg la Valahia. la care ne aflasem mai înainte. cum se oc ra pe sine cu cuvintele cele mai proaste pentru c jucase. trântori parazi i ce s-au introdus de o bucat de vreme în societatea românilor. de la r ze i. o alt mân str in se întinse spre noi i ne trase într-un alt col al mesei.. soro drag . dac am slujit oarecând drept plata unei subscrieri la un Tetragloson. PARAUA: Bre! Nu te tiam poliglot. A doua sear .

Neronul israelit ce m luase în robie m închise deocamdat într-o temni neagr i uns . Noul Macarie fu silit s numere banii îndat i. precum erau munci i cre tinii în vremea p gânismului. m lep d i pe mine în palma nebotezatului zaraf. glasul mi se dogise de durere i. scumpa mea.. sc pând dintre degetele lui. pe care el îndr znea a o numi pung .. c l ul acela nemilostiv m scoase la lumina unei lumân ri de seu i. cu lungumbra i frate de cruce cu Broasc oaietaurie i cu impercaicoifagi ale dlui Aristia. . eu ce locuisem în pungi de m tase! eu care inusem adeseori loc de onor printre oameni. unde m ascunsei tremurând. alergai iute de-a dura sub pat. precum i-am spus. luna mea. c ci acesta era pentru dânsul un soi de fondos sigur din care tr gea dobând pe fie tecare sear . i ajungând acas la dânsul. De atunci el a r mas chior. Trebuie s . de jur împrejur întocmai ca capul b rbierului meu. i socot c-a r mânea tot a a p n' la judecata cea de pe urm . care. mândrul i sl vitul t u odinioar amorez. dar.PARAUA: Dar escamotofil ce bazaconie este? GALBENUL: Escamotofil e v r primar cu bra alba. el m ascunse sub o podea din odaia lui. se împrumuta ades pe la zarafii jidovi. dar ian întreab pe croitorii lor dac în eleg cuvintele te mecherii i haram. chinurile unei inchizi ii mai crude decât acea spaniol . degetele foarte sprintene la c r i i se folosea bini or de me te ugul s u. dup ce m ar t cu bucurie la vro ase copii zdren ro i i nesp la i. i acum era aproape s o g seasc i pe cea din urm .. î i aruncau odinioar în inim atâte scântei de dragoste. tânguie tem . Durerea ce m cuprinse dintr-o margine la alta m f cu s sar în sus de trei palme i. dar el nu se mul umea cu acel venit i. c ci aici încep pentru mine durerile. Ce folos îns ! Iuda m g si peste pu in i îmi roase to i zim ii cei frumo i. un jidov b trân. boce tem i te îngroze te. pilug. GALBENUL: Te cred. Pricina acelei înf i ri poli iene ti era un vecsel isc lit de st pânul meu. în urmare. Dar toate aceste nu sunt înc nimic pe lâng chinurile ce mi se preg teau. num rându-i. misterul acel înfrico at al deform rii mele i chipul nelegiuit prin care eu. i s vezi c i-or r spunde: nu te capisc sau: nu te cumprind. apropiindu-m de ea. c ci hot râse s fug a doua zi pe ascuns la Bucure ti. într-o oal de f cut bor . Tân rul meu avea. PARAUA (cl tinând capul): Mari sunt minunile tale. PARAUA (cu tânguire): Nenorocite prieten! GALBENUL: Dar. m-am r zbunat asupra lui azvârlindu-i un zim în ochi. dac n-a fi fost precum sunt galben de firea mea. Auzi tu?. Într-o clipal m-am v zut ras. neputându-l blestema atunci cum se c dea. îmi atinse zim ii cu un instrument de moarte ce-i zic chil . dup cum zici. PARAUA: Nu le în eleg. iubita mea. Doamne! GALBENUL: Zi mai bine: mari sunt minciunile oamenilor!. Pe la miezul nop ii. dar nepl tit. într-o oal îngropat în nisip. i se ar t grozav i înarmat cu patru slujitori de la Agie. În adev r el descoperise demult partea cea dintâi a problemei. plânge-m . dup obiceiul s u cel economic.i spun c st pânul meu se trudea demult ca s deslu easc o problem foarte grea. am fost desp r it pentru totdeauna de podoabele mele. adic : chipul de a face datorii f r a le pl ti. pentru c ai s m vezi muncit în mâini de c l u. tic lo iile. s m v d inând locul fasolelor i p trunjelului! Aceast idee mi-ar fi dat g lbenarea negre it.. în sfâr it. când deodat i f r veste unul din creditorii lui. ai s cuno ti.

dar nu. dar unul din tâlhari îi puse un genunchi pe piept i o mân -n gât.i aminte. GALBENUL: Ce s le fac dac sunt sudi i! PARAUA: i cum ai sc pat din mâinile c l ului t u? GALBENUL: În codrul Her ei!. ne duser în fundul codrului. Dup mult trud ajunser în sfâr it în codrul Her ei..M i târtane. Iuda se zbuciuma cu desperare i r cnea vai mir. ale unui stosar i ale unui zaraf. se sui singur într-o bri c i se porni cu frica-n spate i cu galbenii în sân. ai înc put îm mâini de tâlhari i nu i-a fost fric ? GALBENUL: Ad .Nu veni i. m i. noi suntem trei. Aceast scen nu inu mult. la gura izvorului care se nume te fântâna ho ilor. Socot de prisos s mai adaug c ei nu uitaser s -i ia punga din sân.Ba nu. -. Era înspre sear . tii c acest codru e moartea jidovilor: numai de le-i pomeni de dânsul îi vezi c . le puse lâng dânsul. r cnir atunci ho ii.Noi suntem tâlhari. c trecusem mai înainte prin mâinile unui director de tribunal.Pentru tâlhari. când deodat ie ir de dup copaci doi oameni înarma i. f r suflare i cu ochii holba i. Târtanul meu tremura ca de friguri..i iute cu ma i chitia de pe cap.i jidovul dete îndat armele. la ceasul acel sfânt al zilei unde toat natura se lini te te în t cere i pare c se preg te te pentru serbarea unei taine înfrico ate. m rog. Auzi!. s . PARAUA: Adev rat. scumpa mea. l sând trupul zarafului lungit în mijlocul drumului. i începu a striga de departe: . Tâlharii de drumuri mari.. Tâlharul meu de zaraf avea nevoie s mearg la hotarul Mamorni ei pentru oarecare specula ii cu folos sigur i. pe legea mea. -. Deprinderea se face fire. sco ându. una-n dreapta i una-n stânga.i schimb fe ele i-i apuc duc -se pe pustii. -. -. oamenii i banii se deprind cu societ ile cele mai rele. el î i cump r dou pistoale i un iatagan ruginit. -. n-am nici o para.Pe dânsul. Acolo erau aduna i to i . pentru cine ai luat armele aceste? -.. c ci peste pu in cei doi voinici intrar iar în codru. r spunse zaraful. au într-acest soi de întâmpl ri o deosebit luare-aminte. Caii mergeau încet la deal. m selele-i cl n neau i el se b tea necontenit cu pumnul în piept. GALBENUL: St pânii ce c p tasem eu acum. tiind c avea s treac prin acel codru atât de du man perciunilor.i pierdu min ile. zise unul din ei.Poftim. ghevalt cât îl inea gura. voi sunte i doi". i pe Leiba mi-l trântir din bri c jos la p mânt. dup cum tii. Iuda r s ri ca i când l-ar fi mu cat un arpe.Da bani ai cu tine? -. nu. Cu toate aceste tâlharii oprir caii i se apropiar de bri c .PARAUA (plesnind de mânie): Amândoi ochii s -i fi scos. i care m c p taser totodat . PARAUA: Cum? dragul meu. c ci.i chileasc zim ii! Eu m mir cum de suf r românii atâte mii de tâlhari. -. i glasul i se curm pe loc. precum i cei de târguri mari..

.i unde-i pielea? -. -. oarecare mânc rimi ce-i înfierbântau creierii i-l f ceau s viseze noaptea tot soiul de vite cornorate. prins-a i iepurele? zise c pitanul. Acest român era cu adev rat voinic. care era vestit de frumoas pe toat linia hotarului. -.l. de o bucat de vreme. C pitanul deschise punga. care înv luia tot codrul i . o lun plin de o tainic lumin .Poate-a fi fost cu er. luându. el i-ar fi dobândit un nume de viteaz mare. -.L-am prins. lungit pe iarb . r spunse tâlharul ce m inea în palm . arme i c. nu i-oi putea spune. chem to i tovar ii lui împrejur i ne împ r i în sume drepte pe la fiecare. -. Singura sl biciune ce avea era c iubea prea mult nevestele m ritate. Într-o sear . împreun cu c pitanul.Gras îi? -. v rsându-ne în palm . dar tiu c în toate serile. El se a ezase de vro doi ani în târgul Her ei. c ci se preg ti de vânat. zise. îi p stra o du m nie de cele ascu ite.Ei! copii. ce sta mai deoparte. nu c doar îi era sete de bani. cl tinând din cap cu mânie: Ian vezi. H ita ii îns îi alesese printre câ iva b rba i. dar pentru c sim ea ceva în inima lui care îl îndemna s caute prilejuri de vitejie.Cam gras. dup ce î i împ r i tovar ii pe la deosebite potice.t. Opt voinici cu spete late Cu mânece suflecate i cu pu tile-nc rcate.Cu er. se uit la noi i. c nu putea fugi bine. c pitane. Pe urm . pe când românii erau în lupte. cum i-au ciocârtit! Litfa blestemat ne-a furat pe jum tate dintr-în ii. primejdiile aveau pentru dânsul un farmec magnetic care îl tr gea f r voie. un grec care fusese arn[. i fiindc aceste au avut de când lumea o fierbinte aplecare pentru voinici. -. st pânul meu î i înc leca murgul i se ducea de se întâlnea cu dânsa la o cum tr a ei ce edea în marginea târgului..i h ita i. care ca i dânsul aveau ceva pic asupra c pitanului.tovar ii lor. Arn utul se vede c în elesese în sfâr it pricina vizitelor dese ce f cea nevasta lui în casa cumetrei sale. avea ni te perciuni de-o palm . Era o lun cum o doresc amorezii.]n vremea domnului Ioni Sturza. s-a întâmplat c mul i b rba i însura i erau mânio i foc asupra c pitanului i juraser s i r zbune asupra lui. i dac se f cuse tâlhar de drumul mare. cu pistoalele lâng dânsul. -. înc lec murgul i se porni pe o c rare îngust ce ducea la marginea codrului. i sunt încredin at c dac ar fi avut norocire s se nasc cu trei sute de ani mai înainte. i de vro opt luni se însurase cu o fat tân r . pe la asfin itul soarelui. c pitane.Iat-o. st pânul meu.. Mai ales unul. cum r s ri cea întâi stea pe cer. Eu îns r m sei partea c pitanului. dar. pentru c sim ea pe frunte.. Cum i ce fel se cunoscuser i se daser în dragoste c pitanul cu femeia arn utului. om nalt de stat. vânos în bra e i cu must ile de-un cot.

roas t cere. dur o uier tur de cele haiduce ti.i glasul cu ea.. împreunându. am aflat mai târziu c unii au trecut peste hotar.i mai spun? Voinicul meu c pitan se v zu deodat înconjurat de vro zece oameni înarma i i comendui i de însu i b rbatul iubitei sale.i prefac .. cum se zice. scumpa mea lun . Azi via i mâini moarte! PARAUA (din fundul inimii): Of.. norocul piere tocmai când gânde ti c gu ti mai bine pl cerile lui. o lini te sfânt domnea în lume. Cunoscând toate chipurile legiuite de obiceiul p mântului întru a se folosi de prilejuri. pentru ca s fac voiajuri de pl cere. s rmanul! sim i ni te lan uri reci ce-i cuprinseser tot trupul ca un arpe. Mâini durere. bat -te norocul.. el izbutise a.i îmblânzeasc i s . Tot mergând i cântând.i preface slujba în chiverniseal i. c[.. dup st ruin ele arn utului.. î i f cuse o stare ca oamenii. iar câ iva au izbutit a se în l a între oameni. precum odinioar ne dezmierdam noi.. prin ajutorul treangurilor spânzur torii. Îndat pe urm . s rmanul... se îndrept repede în partea ei. c pozna mai e ti! GALBENUL: Ispravnicul ce m luase odat cu doprosul era.. Ce s . punând dou degete în gur . Azi pl cere. of! GALBENUL (asemene): i iar of!. începu a cânta un vers jalnic. i nenorocitul meu st pân dus la una din cele 13 ispr vnicii ale Moldovei.. s rind vesel de pe cal. Într-o clipal el fu aruncat la p mânt i.. Pozi ia lui era cu atât mai nepl cut c avea mult asem nare cu pozi ia zeului Mars.. care clocoti grozav în codru i care îmi iui mult vreme în urechi.. i se încheie o hot râre destul de s rat . Acolo st pânul meu se opri. un om al trebii.]mprejur i. dou mo ioare luate de la r ze i. C pitanul scoase de sub mintean o tambur mic cu strune de sârm i. o observare? C to i tâlharii de drumuri i de codri sunt spânzura i în târguri. Î i mai aduci aminte? PARAUA (oftând): Ah! GALBENUL (asemene): i iar ah!.. Cât de fericite minute petrecea st pânul meu cu iubita lui i ce triste minute erau s urmeze dup ele! A a-i legea crudei soarte. i era . Avea. Oare pentru ce? GALBENUL (declamând): O peut-on tre mieux qu'au sein de sa famille! PARAUA (râzând): Ha. ce-mi p trundea inima. ha. s . unde. ha. iar c pitanul. când acest viteaz Don Juan ceresc fu prins cu Afrodita în mrejele lui Vulcan. dragul meu.. în locul albelor bra e ce-l strângeau cu un minut înainte lâng un piept înfocat. o ferestruic se lumin la o cas din târg. adic : i se încuviin un cvartir de câ iva ani la ocn pentru ca s ..i îndulceasc sim irile morale!. fiind judecat.r zb tea printre frunzele copacilor. Afrodita din târgul Her ei a fost trimis la o m n stire.) Nimic nu-i statornic în lume: tinere ile trec. Dup câteva minute el era în bra ele frumoasei sale iubite i se dezmierdau i se dr gosteau amândoi. O t cere adânc . Cât pentru tovar ii s i de ho ie. slav Domnului! dup câ iva ani. Acolo ispravnicul îi f cu o de aproape cercetare i-l expedui la Ia i.. (Dup o scurt i dure. PARAUA: N-ai f cut. m car c -i de metal. Nu se auzea alt decât pasurile calului pe c rare. iat c ie ir m din codru i sosir m pe o culme nu departe de târgul Her ei. avea câteva suflete de igani.

tocmai când el rostea Tat l nostru. PARAUA: A a vine vorba. care cu toate erau menite spre ai întoarce capul i spre a-i stoarce banii. unele mai dulci decât zah rul. al c rora fondos eram noi.]n Moldova e cam ru ine s vorbeasc cineva române te. se trezea totodat i pornit într-o comandirovc poruncit de îns i dr g stoasa lui nevast . bunul nostru cre tin nu se sfia a porunci s bat la t lpi pe vreun român ce nu. altele mai p trunz toare decât fierul. se speculau între ele cu fel de fel de chipuri. când se de tepta din acea amoroas magnetire. asemene.. i ne iart nou .. precum am spus. tocmai când zicea cu mare evlavie: . atunci da drumul oft rilor arz toare i notelor în b mol. Boierul ispravnic. ca un batalion de cavalerie. îl ame eau. dar mai mult hazlie. Cu toate aceste. Nu am trebuin s mai adaug c el. Zi galbeni. avea o cucoan . într-o odaie plin de divanuri i luminat numai de o singur lamp . î i preg tea un arsenal întreg de c ut turi înfocate. îl tulburau i-l aduceau în starea unui automat. pentru c tia Crezul grece te pe de rost.. dar cam prostu din fire i cam obraznic din cre tere. Mai era înc cunoscut i de cre tin cu frica lui Dumnezeu.. A a. cucoana era între dou vârste. gre elile noastre. sl vea numai dou lucruri pe p mânt: 1-i banii i 2-lea veri orul. Profesorul i cu col ri a lui se puneau pe o sofa i lec ia se f cea în urm torul chip: COL RI A: Spune-mi.i putea pl ti birul. înarmat de acea grozav i primejdioas artilerie. Acele lec ii se dau i se primeau seara. ispr vniceasa intra în odaia boierului i începea dintâi a-l împro ca cu mii de s ge i din ochi. i alesese drept profesor pe veri orul ei.. atât de bun. cum se zice fran uze te: te iubesc? PROFESORUL: Je vous aime! COL RI A (cu o dr g la c ut tur ): Je vous aime! ." Altmintere era bun la suflet. i când vedea c nenorocitul începea a se uimi. care. nici urât . Boierul ispravnic era b trân i urât. cucoana avea un veri or al doilea. care fusese crescut într-un pension din Ia i i care înv ase acolo a moncheri pe fie care. banii. nici frumoas . dup purcederea b rbatului. Veri orul era numai de vro nou sprezece ani. i îndat to i galbenii din buzunarul boierului se strecurau zuruind în palma cucoanei. Doamne. Aceste trei deosebite patimi. PARAUA: i ce f cea ea cu atâte parale? GALBENUL: Ce parale!. nici prea coapt . m car de i nu în elegea nicidecum ast limb . pentru c se împ rt ea de dou ori pe an i pentru c f cea ades paraclisuri în cas . adic : nici prea crud ..cunoscut în tot inutul de gospodar cumsecade. precum i noi iert m gre i ilor no tri. Cucoana. Veri orul iar i adora numai dou lucruri în via a lui: 1-i banii i 2-lea vânatul. i prilejeau ni te scene de tot comice. Pe urm[. se aruncau asupra lui. GALBENUL: Cucoana ispr vniceas lua lec ii de limba francez ... încât cucoana d-sale îl trimitea f r voie în comisii când avea gust s r mâie singur acas .. destul de nostim. de suspinuri fermec toare i de note în b mol. pentru c ast[. Boierul ispravnic iubea numai dou lucruri în lume : 1-i banii i 2-lea nevasta.]ncol cire de bra e împrejurul gâtului i o dulce s rutare între sprâncene des vâr eau biruin a. Spre pild : când sim ea cucoana c iubitul s u b rbat se folosise de vrun chilipir. unele mai curioase decât altele. veri orule.

]mplineasc mul umirea de a pica.. f r deosebire: g ini. je vous adore.PROFESORUL: Sau: je vous adore. ca un om sigur de biruin . lighioaie pe p mânt mai crud decât un vân tor prost în cele dintâi ale lui cerc ri.. vr bii. cum se zice? PROFESORUL: Qui vous en empeche? COL RI A: Hai s spunem de la început. veri orule? D -mi voie. i am ajuns în sfâr it a fi i-am spus c el iubea vânatul. s nu urmez pân' la sfâr itul lec iei: i-oi spune numai c din je vous aime în je vous adore. COL RI A (cu glasul înfocat): Je voudrais vous embrasser. am c l torit din pung în pung proprietatea tân rului profesor de: je voudrais vous embrasser. nu este. cine te opre te. o torb nou i o pu c de Lepage cu dou evi.. Într-o zi. COL RI A (luându-l de mân ): Dar. dar. elul s u este numai ca s ucid pentru ca s se încread c -i pu ca . ba înc . c nu este tigru. PROFESORUL: Je voudrais vous embrasser. mai toate p s rile îi treceau pe la nas. precum tii. În zadar el le alunga cu haliciurile prin v zduh. scumpa mea. curcani.. PROFESORUL (ru inându-se): Et moi aussi. veri orule. cum se zice? PROFESORUL (coborând ochii): Je voudrais vous embrasser. COL RI A: Dar. nenorocitul meu vân tor se trezi cu hot rârea s fac minuni i s nu se întoarc acas decât cu cel pu in dou care moc ne ti pline de jig nii ucise.. aruncând împrejurul s u c ut turi pline de l comie i de cruzime. Cu toate aceste. uierând o bucat din opera Zampa : Il faut céder mes lois.]n tot costumul de vân tor i se porni cu p l ria de paie pe urechi. în sfâr it. COL RI A (cu patim ): Je vous adore. de nu s-ar sfii. în urmare. to i galbenii lua i din sânul ispravnicului treceau în mâinile veri orului. prepeli e. a vrea s te s rut.. COL RI A (iute): Qui vous en empeche. COL RI A (ad ugând pomenitei c ut turi un glas dulce i tremur tor): Je vous aime. în toate jig niile.. draga mea. iubita mea.. Aceast patim se dezvelise în inima lui cu atât mai stra nic c era foarte r u chita i. ar slobozi pu ca i peste . Bine încredin at deci în dib cia lui. veri orule. Trebuie s tii. Prin asemene chipuri i eu. drept plat sârguin ei sale. hot rârea i împlinirea sunt dou lucruri care n-au obicei a se întâlni cam ades.. PROFESORUL (tremurând): Je vous aime. PROFESORUL (tulburându-se): Et moi aussi. el ie i la câmp. nu este hien .. i nici nu putea fi altmintere de vreme ce avea cu el treizeci de înc rc turi gata. st pânul meu se îmbr[. nici una din ele nu vroia s[. de aceea trage în toate p r ile.

precum i-am spus. ar acoperi fa a p mântului cu mii de Neroni.. dar. ar trece i prin foc f r a lua seama. îl chiti mult vreme.. Acea scen m-a înfiorat a a de tare i totodat a trezit în mine o ur atât de cumplit asupra tuturor oamenilor. i bietul botgros pic pe iarb . Aceast idee m gulitoare a â focul ce-l înflac r zboar f r-a atinge p mântul. Î i pierde ceasornicul. Atunci i se pare c ine o lume în mân ! Bucuria lui este nebun . ar voi s lege pas rea la piept.i aminte c are o torb . De atunci.. În ceasul acela am gustat cea mai mare fericire în sufletul meu. ea este darul cel mai nepre uit ce l-a dat Dumnezeu oamenilor. dup .. aducându.. ce r suna de cântecele p s rilor.. iubita mea. pu ca. încât m-am hot rât pe loc a m dep rta de veri orul ispr vnicesei i. sc pat de închisorile pungilor!. Pare c -l v d i acum pe creanga unui p r s lbatic.. GALBENUL: Cum se poate?.. care alearg . trase chedica pu tii. toat dulcea a i toat puterea acestui cuvânt? Neatârnat de nimeni. ce m îmb tau de mul umire. i pe urm cu ce fudulie o ridic pân la ochi ca s o priveasc mai de aproape. GALBENUL (se închin ): Eram liber. c ci nimic pe lume nu e mai scump i mai sl vit decât libertatea. s -l vezi atunci cum alearg cu ochii boldi i la locul unde a z rit-o picând: gard. Stam culcat între doi topora i i m uitam la soare cu dragostea unui frate. i s tii de la mine c atunci o na ie se apropie de moarte când începe a fi surd la glasul libert ii! PARAUA: Acest adev r e vechi de când lumea i îl tiu de mult.. PARAUA (zâmbind): Spiritele înalte se potrivesc ades la gânduri. f r sfial . i de vreme ce-a lovit. Cât pentru nerozi. Florile dezmierdate de un vântu or lin r spândeau în aer feluri de miroase. Ciocârliile voioase în v zduh se leg nau i-nturnarea prim verii prin dulci ciripiri serbau. i când z re te în iarb pas rea r nit ... PARAUA: Mai ales de când s-a l it mania de a avea spirit. i apoi o scoate de zece ori pe minut pentru ca s o mai vad . slav Domnului! semin ia lor s-a dezvelit i a înflorit destul de bine în lume. an .. cu gu a umflat de cântare! Vân torul meu se apropie de el pe furi .. o pune într-însa. salt . GALBENUL: Acum eram liber!. el a lovit!. profitând de uimirea ce-l cuprinsese în vremea când alerga s puie mâna pe victima lui.. e pu ca bun.. s -l vezi cu ce turbare se arunc asupra ei. ca o decora ie. Se în elege de la sine c cele mai multe ori el împr tie în vânt oci întregi de praf i c se ostene te zile mari degeaba.. el r zbate tot. am r mas încredin at c în oameni sunt semin e de cruzime care. am s rit iute din buzunar i m-am ascuns în iarb . i d aripi picioarelor sale. nici n-aude. dar. dar nu-i pas . într-o câmpie înflorit . în elegi tu. slobozind un ip t dureros!. De ert ciunea lui g se te pricin de fal în moartea unei fiin e nevinovate! Cea întâi pas re care a fost jertfa cruzimii st pânului meu era un botgros. c ci atunci el nici nu vede. c ci. volnic de-a face tot ce-mi pl cea!. iubita mea. dup cum le zic în Valahia. liber!. ca un motan. Îl lovise tocmai în gu ...oameni. p l ria. Eu credeam c l-am descoperit singur. Iar dac i se întâmpl s oboare vreo p s ruic oarb . PARAUA: De nerozi? GALBENUL: Neroni. spini. dac ar avea prilejuri favoritoare pentru dezvelirea lor.

PARAUA (vars o lacrim de înduio are). Sprâncenele. pricinuind un zinghet delicat i str lucind felurit sub razele soarelui. de când m aflu în Principatele române ti. cât e de frumos neamul iganilor care tr iesc în partea mun ilor i ce figuri regulate i vioaie se g sesc printre femeile lor. dar mai cu seam de vro câteva minute ea r suna de glasul îngeresc al unei tinere copile. Razele sale lunecau pe fa a mea. la gât purta o salb de m rgele ro ii i albe i de rubele.. Sânul. Nu le aduc str inii. Gâtul. ce înconjura trupul s u ml dios ca o trestie i tras prin inel.. soarele nu este alt decât un glob de aur.. Toat haina ei era o c ma alb cusut cu alti e de fir i de m tase pe la umeri i pe la gât i o fot albastr cu dungi vi inii. cu toate c nime nu cred c a auzit glasul îngerilor.. . P rul s u negru ca pana corbului era împletit în cosi e împodobite cu b nu i de argint i cu floricele. ci ni le face toate Un p mântean de-ai no tri. Gura.. dar apoi toate mi c rile ei.i dau o slab idee de toat persoana Zamfirei ar trebui s fac o fiziologie întreag de fie tecare parte îndeosebi. Din ii. GALBENUL: Ai însemnat ca i mine.i scoate ochii!. Acum sunt încredin at de adev rul proverbului românesc ce zice c : fratele. sâmburi de m r f r coaj . sau m rg ritar.. aferim! GALBENUL (dup o scurt t cere): i-am spus. ca seninul dup ploaie sau ca floarea de cicoare. n-am întâlnit tr s turi atât de ginga e. dar crede-m c niciodat . vezi mai sus. un aer de s lb t cime încânt toare.. draga mea. Ce s . ce m-a încântat a a de mult în buzunarul c pitanului Costi . ce culegea flori aproape de mine. boboc de trandafir. o rud sau un frate. jum tate desfoiat. Pentru ca s . de leb d .zisa poe ilor. care s lta pe sânu-i la tot pasul. dup cum zic românii. care de câte ori se ive te totodat i zâmbe te. P rul. ce m f cea s str lucesc de bucurie. care zice: C în fie ce ar Cele mai multe rele nu vin de pe afar . Vai mie! puteam oare gândi c tocmai el va fi pricina nenorocirii mele i a de iznoavei robiri în care am ajuns!. Zic îngeresc. pentru c a a-i obiceiul. Toporul i p durea. scumpa mea.. c câmpia unde m desf tam cu atâta mul umire vuia de cântecele p s rilor. A zice dar ca dân ii c avea: Ochii. dup obiceiul vechi. lungi ca un v l de m tase. ce o asem nau cu o c prioar sprinten în momentul când simte vân torul în codri. Obrajii. glasul s u aveau un ce mai deosebit. mai ales c acest cuvânt îmi aduce aminte de glasul t u. Genele. vroind a descrie un portret. pentru înlesnirea rimei i pl cerea poe ilor. c ut tura sa. dându-mi o s rutare fierbinte. Las c era tân r numai de vro aisprezece ani i c avea înc acea fr gezime copil reasc atât de nepre uit în podoaba unei femei. bine arcate ca arcul amorului. rotundo-lung re i i vopsi i u urel de purpura aurorei. întrebuin eaz chipul obi nuit în pa apoarte. i p strez o deosebit admirare pentru fabula lui Alexandrescu. i socot c a nimeri mai bine zicând argintiu. PARAUA (cu entuziasm): Aferim. sau s urmez unor autori care. atât de bine împreunate i într-un cuvânt atât de pl cute ca a Zamfirei (a a se numea copila ce culegea flori lâng mine).i mai spun?.

Cu mândri ochi i vii? Ce înger mult ferice Din ceruri te-a adus i pe p mânt. bravo!. aice. zâmbind cu mul umire. Un înger de sl vit! Din cer e ti o minune. Dac nu te-a cunoa te.. Un farmec aurit. Acele versuri pe care numai eu tiu cât am asudat pân ce le-am improvizat!.. nici suflet decât numai pentru voi.. Un vis de fericire. încât deodat m-a tr snit un fulger poetic i am improvizat pe loc urm toarele versuri: Frumoas copili ! Spune-mi de unde vii Cu zâmbet pe guri . ce leag n! S tr ie ti i s mori pe dânsul f r-a dori alt fericire pe p mânt i alt rai pe ceea lume. s rmanii galbeni olandezi!.. GALBENUL: Ah! parale.. GALBENUL: Ba înc m-am i leg nat pe el!.. Iar dac ni se întâmpl s ne întoarcem c ut turile aiure. iar dac le-a fi f cut pentru tine sunt sigur c le-ai fi g sit minunate. acele versuri în care mi-am v rsat toat inima!.. tu le iei în râs pentru c au fost adresate alteia. nu e vina ta. m-a aninat de salb i m-a culcat pe sânul ei atât de minunat. . atunci vai i amar pentru noi. Ginga te-a depus? Tu e ti o n lucire. Toat bucata e plin de o armonie muzical ce sun a drâmb . Astfel este sexul.. pentru c înf i area Zamfirei m-a cuprins de o mirare a a de înfocat .. atât de rotund. dar mai cu seam farmecul aurit îmi place i-mi aduce aminte de minunatul compliment ce a f cut odat un scriitor de la oarecare instan unei duduci din oarecare mahala. zicându-i c -i frumoas ca o otno enie scris pe hârtie galan ki.PARAUA (cu pu in gelozie): Cred c nu l-ai cercetat de aproape. i dulce-i glasul t u Ca sfânta rug ciune Când bate ceasul r u! PARAUA: Bravo. nici gur ... mai ai i talentul improviza iei în privirea igancelor. GALBENUL: i n-ai gre i.. parale! Fiin e neîn elese ce sunte i! Vroi i totdeauna s ne ine i în mrejele voastre i s nu avem nici ochi. Dar ce stau eu de te învinov esc. bre! ce entuziasm!. atât de frumos! Ce leag n. PARAUA: Bre. pe lâng cele multe calit i. i pot zice f r ru ine c m-am sim it oarecum mângâiat de pierderea libert ii mele când a dat Zamfira cu ochii de mine (c ci sticleam din pricina soarelui)! i mai ales când. Îmi pare bine c . scumpa mea... a crede c e ti un tân r poet ce ai sc pat de-abia de pe lai ele coalelor.

atunci îi pare c poart . -. ce cântare! Ce vorbe i ce vuiet mare! R cne te ursul. El era Nedelcu. -. Fie tecare igan are atra lui. To i petici i i dezbr ca i. de zdren e .. frumos v ade! Voi ne în ela i.. c ci iganul nu poate tr i f r zdren e. ce î i rupea inima când tr gea din arcu un cântec de jale i care te f cea s joci f r voie când suna o hor . Dup dân ii vin în rând o mul ime de c ru e nalte i pline de copii. vestitul poet rusesc. cu p rul lung i negru. GALBENUL: Dac -i vorba de jertfe. îmbr cat cu giubea ro ie i înconjurat de vro trei sau patru b trâni ca dânsul. cu ochii mari i negri. i când îi trece p rul prin c ciul . pentru ca s le pun la p l ria ta. drag Zamfir ? îi zise Nedelcu s rutând-o. În adev r. izbutiser a sc pa din ghearele unor st pâni nemilostivi i a trece în Moldova. i b rba i. zice în poemul s u iganii. o duse pân sub cortul lui. cu atât iganul e mai fudul. când se opre te.Un galben! strig Nedelcu cu mirare. de foi.c. câinii latr i scâr âie neunsa roat . ce se poart necontenit cu toat averea lui din câmp în câmp. Donici: M garii în spinare duc Copii mici. f cut din mai multe buc i de oluri afumate. El se iubea cu Zamfira din copil rie i dup multe necazuri i chinuri ce suferiser amândoi de ceea parte de Milcov. l utar vestit. apoi m închin cu plec ciune (se închin ) i m întorc iar i la sânul fermec tor al Zamfirei. din codru-n codru?. Zamfira m ar t pe mine în salb . ne ie i înainte un fl c u igan. -apoi voi s ri i cu gura înainte. Nedelcu s[. Ce veselie. i când fuser m aproape de ele. Unde i cum l-ai g sit? -. Ea m duse spre ni te corturi ce se z reau departe. iar ceilal i. ridicând pe Zamfira în bra e. totdeauna dau de noroc.. dar cea mai scump mi-am pus-o eu la gât. i o c ru cu ro i nalte ce-i sluje te de culcu sub cort. nu e priveli te mai de n at i mai original decât a unei cete de igani la drum! Judele cu barba alb i cu fa a neagr merge pe un cal pag înainte.. jucând ca un copil i s rutând-o cu dragoste. Femei i fete. unde tr iau în pace împreun de vro ase luni. din sat în sat.]n sus. Ei sunt cârmacii caravanei i totodat sfatul ce judec i hot r te pricinile i gâlcevile între ceilal i igani. sprinten. voinic. cu fa a ars de soare. i în care î i poart toat familia i toate m istriile când c l tore te.. nalt. tradus române te de A. alt vorb nave i decât c astfel este sexul. Nu tiu dac ai însemnat vreodat atrele ig ne ti i dac ai vreo idee l murit asupra vie uirii curioase acestui neam nomad.PARAUA: A a. Cu cât giubeaua e mai ferfelit .În câmp..Am cules cele mai frumoase din câmp. c ci de câte ori gândesc la tine.. -. la poalele unui codru. c utând flori cu gândul la tine.Cules-ai multe flori. chiuind de bucurie i pe urm . serio i i purtând giubele albastre i lungi. dar frumoas i vioaie. Pu kin. El i ele au o tainic potrivire. Dup c ru i pe jos se duc.l. f r-a mai lua în privire toate jertfele câte le facem noi pentru voi. de capre. i zicând aceste.

GALBENUL: Aceasta e înc o tain a gustului ig nesc. dezmierd ri. Cu oluri rupte. PARAUA: Mi s-a întâmplat i mie odat de am v zut o claie de l ie i în treac t. cântece de fl c i i de fete mari ce se întorc din lunc de la culesul fragilor. Pre cât ei sunt vrednici de privit în c l toriile lor.coroan . atât trupe te cât i suflete te! Dar s l s m aceste însemn ri fiziologice i s ne întoarcem iar la igani. .c. iar pe lâng ei urma pe jos toat familia: femei cu copii la sân. cove i. babele se duc de trag cu sor ii fetelor românce pe la case. râzând. ed ur ii bine înv a i. l traturi de câini goni i de la ceaunul cu m m lig . to i odihnesc. i cele mai de multe ori. Atunci s -l vezi cât e de vesel! s -l auzi cum cânt de voios! pare c -i toat lumea a lui. Cât pentru zdren e nici nu pomenesc. chiote. am însemnat îns c ei au i o dragoste mai deosebit pentru caii pagi i b l a i. Amestecate cu cântare. dintre care cei mai mul i sunt fierari i lingurari. b rba ii. nici nu mai sunt. cum s-au stins focurile. ridicându-se în v zduh odat cu fumul ce iese de sub fiecare atr . nechezuri de cai ce vin de la p scut. el se dezbrac gol pân la brâu. lac te. Gâlcevi i vorbe. c nu-l pot uita. fete cu cofe albe pe cap.. sunete de cobze.l. oameni i dobitoace. Câ i oameni care în privirea coloritului sunt i mai neîn ele i. vaiete. A a-i firea lui. fuse . Iar când se întorc cu to ii seara la corturi. pentru c în adev r ele sunt una din p r ile cele mai caracteristice ale iganilor nomazi. fl c ii merg de joac ursul prin ogr zile boierilor. c[. nechezând. i pu in mai în urm .. pe care nu mi-am putut-o t lm ci decât prin proverbul latinesc: de gustibus non disputandum. afumate. C ru ele le învelesc Pe deasupra pân' la roate. r cnind. dezlega i. sfezi. vaci. îi place s -l bat vântul i s -l ard soarele. cum s-a culcat soarele. de drâmbe. i cu adev rat acel spectacol mi-a f cut a a de mare impresie. câini. de scripci.. Cum i-au a ezat corturile în apropierea unui târg sau a unui sat. atunci s auzi r cnete de copii ce cer de mâncare.] i schimb floarea în toate zilele. urlând i umplând câmpii de un zgomot s lbatic ce da fiori. toate aceste la un loc. cu atât i popasurile lor sunt curioase. to i gr ind. numai câinii se aud l trând la lun i numai vro bab -cloan se z re te culegând buruieni pentru descântece.. purced s vând drâmbe. Iar dup atre. to i buluc la un loc. pare c nici n-au fost. i sunetul de fier rii Asurd locul în câmpii. i numai nevestele r mân la atre pentru ca s g teasc de mâncat.. pentru ca s . O t cere adânc domne te peste tot. Apoi femeile g tesc Mâncare proast i se pun Buluci lâng ceaun. Pu kin face o descriere foarte vie de un lag r ig nesc la începutul poemului s u: Ei ast zi iat au r mas La mal de ap pentru mas. hohote... fl c i tr gând ur i dup dân ii. mânji.i împlineasc aceast pl cere. cai. B trânii gârbovi de vârst stau culca i în c ru e i se pârleau la soare. în vreme ce copiii lor alearg goi pe câmp jucând tananaua. i strigare. În dep rtare se prevede Cum caii pasc la iarb verde.

oprindu-se cu atrele vara în apropierea târgurilor i iarna în fundul codrilor. ea juca tananaua. asculta pove ti de la mo negi i adormea voioas în cântecele fluierelor. pentru c era vestit de m iastr i le spunea la to i norocul ca i când ar fi citit pe carte. PARAUA: Foarte frumos.. PARAUA: Curios lucru! ce plecare au poe ii. c ci dac -i era cald. el se hot râse a. se aduna gr mad cu ceilal i copii pe lâng foc.. dar n-a inut mult.. ea alerga pe câmpi cu ceilal i copii. pu in îi p sa c de-abia o acoperea o c me uic rupt . fiindc era silit s pl teasc ni te datorii ce avea. i seara. când se întorcea la atr . privea cum juca ursul dup sunetul daerelei. Nici nu tia ce sunt papucii. dar pentru buhne i lilieci ce po i zice? GALBENUL: Aceste iubesc luna pentru c . Zamfira s-a n scut sub atr . . amorezii i privighetorile pentru lun ! GALBENUL: Eu socot c aceasta vine din tainica leg tur ce este între ei. ea se sc lda în Olt. unde cu adev rat îi a tepta o mare nenorocire. dup cuiburi de p s ri. care era atât de dezvoltat la vechii egipteni. GALBENUL: N-ai fric .Astfel de via petrecea i Zamfira cu Nedelcu.. pentru c ei se iubeau cu tot focul tinere ii i le pl cea lor mult a se primbla împreun pe lun . pe malul Oltului. Îi duse pe to i la Craiova. d -mi o para. Ca s . PARAUA: Caut îns . St pânul lor s r cise i.]ndat cum r s rea soarele. mi-oi face gura pung .i joc o tanana. i când era ostenit . s fii mai scump la vorbe. alungând fluturi din floare în floare. Duminicile se ducea la horele din sat.. Într-o zi (abia era atunci Zamfira de apte ani). se r t cea prin lunci dup cules mure. de arpe. c[. tii.l. dup p rerea mea. i de-i era frig. ea c lca cu picioarele goale pe iarb verde. tat l s u o punea într-o desag aninat de spinarea unui cal. sau culegea lemne verzi de f cut fuse i linguri la strung. Tat l s u era jude i maic -sa tr gea cu boghii sau c[. Acea vreme fu pentru dânsa o vreme fericit . îns .i vinde robii prin mezat. cântând din gur : O para. scumpa mea. Nu avea nici o grij !. cere ti ca poezia sufletului i tainice ca amorul sfânt. ele nu sunt alt decât ni te slabe i proaste r m i e ale acelei tiin e oculte. Toat copil ria sa Zamfira o petrecuse în c l torii dintr-un inut într-altul. din p cate.. sub bordeie de p mânt. un doroban veni la tat l ei i îi porunci s -l urmeze cu iganii la ocârmuire. Istoria ei este foarte interesant i trebuie s i-o povestesc. Razele lunii sunt dulci ca glasul privi(ghe)torii. c igancele sunt foarte dibace în tot soiul de vr jitorii i de descântece de deochi. de dragoste . Fericit trai a fost acela pentru Zamfira.]n oglind i în talgere cu ap prin cur ile boiere ti. cu ast deosebire. c pe dân ii nu-i fura somnul îndat ce r s reau stelele..c. pentru c vorba mult -i s r cia omului. unde î i întinseser lingurarii corturile pentru ca s petreac vara. Dar înc o dat . nu le place soarele i tr iesc la întuneric pentru ca s fac cum au f cut p rin ii i str mo ii lor. s ne întoarcem la Zamfira.. se da în scrânciob. Aceste taine au fost introduse în rile aceste odat cu venirea iganilor i. te rog.

cioare b l ate.ase i opt parale.Zece galbeni fata judelui!. un boier cu lic i cu ciubote ro ii se apropiase de Zamfira. iganul se scul de jos plin de sânge i se puse piepti dinaintea boierului nemilostiv: -. Cine d mai mult? -. dou . s rut i tu poalele m riei sale. Dup aceasta îi porunci s umble pu in. i zicând aceste el smuci pe Zamfira dintre dân ii ca pe o buruian din p mânt. plângând împreun i c inându-se ca ni te adev ra i osândi i la moarte. s rutându-i poalele anteriului i rugându-l cu desperare ca s nu-i despart de copila lor.Vere. Altul r spundea: -. draga tatei i a mamei. o apucase de mân o întorcea când în dreapta.striga el cu glas desperat -. hareci! S .. c m simt într-un ceas r u. d -mi pe Zamfira.. ca i când ar fi vroit s o fac una cu trupul lor.. Zamfiro..Cinci galbeni s la ul!. Altul iar striga: -. -. Telalul.i mil . c v pun acu i s v m soare cu biciul. Din toate p r ile auzeai vaiete amestecate cu râsuri. Unul zicea: -. nu te încurca în negustorii de igani. Fie. O mul ime de boieri i de negustori umblau printre dân ii...Nu te îndura de noi. Vai de noi! p c to ii de noi!. care auziser târguirea... Boierul pl ti banii i se întoarse la Zamfira ca s o ia. ipete. i se tr geau cu mâinile de p r.i fie de bine. trei. când în stânga. Ea era ticsit de igani lungi i la p mânt cu igancele i cu copiii lor. Cine d mai mult? Una.d -mi copila. i se încol ceau de picioarele boierului.. Vai de noi i de noi!. pentru ca s vad de nu-i oloag . în sfâr it. c -s mai bune cele de boi.Când sosi ziua mezatului. oc ri i blestemuri. i .i tr iasc cucoana i copila ii. vere. r spunse un boier.Duce i-v la dracu. i i-om fi robi la ce ne-i porunci. pia a ocârmuirii înf i a un tablou vrednic de cele mai crunte vremi ale barbariei. ad ug altul. cucoane. cucoane. S . m ria ta -. Tat l ei îns i maic -sa. i strig mânios: -. c d-ta e ti boier mare i i-a da Maica Precista toate bun t ile lumii. -. În vremea asta. zise râzând un casap bogat. ie i din cancelarie în mijlocul ogr zii i r cni în gura mare: -. Boierul îns îi împinse cu piciorul ca pe ni te câini.Aista face zece galbeni. ca s fim la un loc cu Zamfira. c m ria sa-i boier mare i-i va da Sfântul Hristos orice-a dori. i strângeau pe copila lor în bra e..Eu n-a da nici un c u de f in pe el. pentru numele lui Dumnezeu Sfântul! c ne rupi inima.apte galbeni..c n-avem alt copil i suntem b trâni. lovituri de bici. ca s se îndure de tat l t u i de m -ta.. Cump r -ne i pe noi. -. r cni iar cel dintâi. m surând-o cu ochii din cap pân-în picioare. c lcându-i în picioare i ar tându-i cu degetul ca pe ni te vite. nu ne lua pe Zamfira. -. Of! las -ne pe Zamfira! i plângeau nenoroci ii de ar fi înduplecat o inim de t tar. îi cercet din ii i se duse degrab spre telal zicându-i: -. Telalul strig îndat : -. se o râr ca i când lear fi trecut un arpe rece prin sân i se aruncar la picioarele boierului.Dau zece galbeni pe fata judelui.ase i trei parale.D -mi copila -.ziceau s rmanii -.ase. lovindu-i cu c lcâiul peste cap. ca s -i vezi mari ca ni te împ ra i.

. dar. de pedepse f r vin mai crude i mai înfrico ate decât o mare nenorocire. Ea sim ea foarte bine c iau tr it traiul i i-a mâncat malaiul. iar pe dânsul îl legar cu picioarele la falang i începur a-l zdrobi cu bicele.. vestit de frumoas .Mai bine te-or lua moart decât vie!. Câ iva doroban i ce se g seau aproape îi smucir copila din mâini.. c -s turbat. pentru o împuns tur gre it la gherghef. el o s ruta. i vin lâng mine. o s rut de trei ori i o ridic în sus cu gând ca s -i sf râme capul de o piatr : -. -. Zamfira se coborî în gr din .l. luând în bra e pe Zamfira. uscat . pe ploaie. Jupâneasa Safta avea acum vreo patruzeci de ani. c rora sl biciunea i bun tatea st pânilor le încredin eaz oarecare putere pentru privegherea casei. Nu apuc îns s sfâr easc i boierul îl izbi cu palma peste ochi. De câte ori se întâlnea cu dânsa.. Ea se puse pe gânduri i începu a plânge. Atunci nenorocitul jude nebuni de tot. în sfâr it. i pentru cea mai mic gre eal . toate n p deau asupra ei din partea jupânesei Saftei. Aceste scene triste se reînnoiau pe toat ziua.p gânule. -. Zamfiro drag . Opt ani de zile inu acea chinuire necurmat !. De acolo prepusuri din partea jupânesei Saftei. -.. Oi trece cu t cerea asupra vremilor celor dintâi ale petrecerii sale în casa noului st pân.. încât to i din târg se minunau de ea. care r suna de vaietele tat lui s u i de bocetele maic i sale. o amenin a cu b taia. Iarna. Dumnezeu se milostivi de dânsa. lâng atre.zicea iganul -. Zi i noapte ea trebuia s fie pe picioare gata a urma tot soiul de porunci. c ci acesta era holtei. Nedelcu?. apucând-o de p r. pe care Zamfira nu le putea în elege. i când alergam prin codru dup cuiburi de p s ri. era nalt . era tân r . când deodat auzi dup z plaz un glas str in ce o chema pe nume i z ri dincolo de gr din un igan tân r ca de vro dou zeci de ani. f r nici o ru ine. Aceast rea femeie era tipul acelor slujnice obraznice. galben de venin i slu it mai mult de r utatea ce fierbea întrînsa. c ci o apuc un plâns de jale i de bucurie ce o în du ea. ce-i aduse aminte de copil ria sa. oc ri. era frumoas . de lacrimi... Zamfiro -. Era o lun plin i voioas . În vremea asta st pânul Zamfirei se scul din colb chiop tând i. Într-o sear . blestemuri.i aminte când ne jucam împreun pe malul Oltului. la v ruit pere ii .Sai degrab z plazul. vara. de zadarnice jeliri i mai ales de necazuri mici.Zamfiro. Iar mai cu seam boierul. -. Toat acea epoc e plin de dureri suflete ti. r cnea s rmanul p rinte în durerea sa. la ceruit scândurile.Eu însumi. dup ce adormir to i în cas . o g sea foarte pe plac i. i de ciud î i r zbuna asupra Zamfirei. dup cum zice vorba. Nedelcule. pentru un pahar stricat. o trase cu de-a sila de pe pia a ocârmuirii. opt ani biata copil fu supus la lucrurile cele mai ostenitoare. c ci nimic nu preface atât obrazul unei femei ca r utatea inimii. Ad .nu m cuno ti? Uit te la mine: eu sunt Nedelcu.. b t i. Într-o clipal el se arunc asupra boierului de-l amestec cu râna i.. A a biata feti fu desp r it pentru totdeauna de dragostea i dezmierd rile p rin ilor s i!.. era osândit la sp lat în cas . o dezmierda i dac ea vroia s fug . d -mi. ea p rea s fi fost destul de frumoas în vremea ei i se în elege prea lesne cum a ajuns treptat din fat -n cas a fi jupâneas în cas i în sfâr it st pâna casei i a boierului. Nu putu rosti mai mult biata fat . pentru c Zamfira acum era de cincisprezece ani. .Nedelcu! Tu e ti. de o bucat de vreme. pe ninsoare.. gelozii i în urmare iar pedepse pentru biata fat . îmi pierd min ile.c. m-am pornit înadins de la atre ca s te g sesc i de-abia dup trei luni am putut afla c e ti aici. îi zicea vorbe i îi f cea propuneri mâr ave.

izbindu-l cu palma peste gur .. Haide. cu capul cr pat în dou . întorcându-se c tre ceilal i doi c l re i. cu toate aceste iat c -mi înfrânez limba. tu s -mi fii frate. s rmanii. -. s sc p odat de aceast cas .. pentru c acum începuse a ploua. Slugile se aruncar asupra ei. eu de ast zi m dau ie. Iar tu. c ci Nedelcu. Nedelcu. ha! r cni boierul. hai cu mine.. coborând glasul.Dumnezeu s . Trei c l re i se oprir lâng cortul lui Nedelcu.Ha.. i te jelesc! -. Las' c te-oi înv a eu s p r se ti casa st pânului. Zamfira i Nedelcu tr iau acum de vro ese luni de zile în toat fericirea unei dragoste lini tite.. -. i b tea un vânt puternic care cl tina olurile atrelor ca pe ni te pânze de corabie.Unde se afl acum? Nedelcu c[.i cum îi înv a-o? strig deodat Nedelcu. -. cerul se acoperise de nori întuneca i printre care erpuiau mii de fulgere. ce mi-ai slujit de temni . Zamfira s ri cu Nedelcu peste z plaz i se dep rtar amândoi de casa boiereasc .Ei sunt fugi i la Moldova i te a teapt la hotar dincolo. îl repezi orbi într-în ii. toate le mergeau pe plac i dulce le era via a. dac vrei s -i mai vezi pân ce mai sunt cu zile... i intrar înl untru. -.Tr iesc. le dete porunc ca s o lege cot la cot i s o puie pe unul din caii lor.. Zamfiro. rud ... dar nu avur vreme nici s se apropie de dânsa. PARAUA: tiu c acum ai s -mi poveste ti greut ile ce au întâmpinat amândoi pân ce au trecut hotarul i bucuria ce a sim it Zamfira când i-a v zut p rin ii. Zamfira se îng lbeni ca o moart când îi z ri...Cum?. Haide i. îns fiindc toate aceste mi le pot închipui eu îns mi. tii. r spunse: -. apucând iute un topor. GALBENUL: Aceast observare este foarte pu in m gulitoare pentru ambi ia mea de narator.i dea înzecit tot binele ce mi-l faci tu acum. îmi pun via a în mâinile tale. i boierul pic mort la p mânt.Ce face tat l meu i maic -mea? întreb ea. Într-o noapte. aici mi-ai fost. -. te l f ie ti cu cioroii prin atre?.]mprejur i.Într-un minut amândoi fur în bra ele unul altuia. unde mi-am ros inima în dureri i în dezn d jduire. A a! r spunse boierul. ea se lipi de pieptul lui Nedelcu i zise: -. alt dat s nu te Nedelcu se f cu vân t de mânie. te poftesc s treci cu t cerea asupra lor i s -mi spui în scurt cum te-ai desp r it de Zamfira.. cioar .. La aceste cuvinte nea teptate Zamfira era s nebuneasc de mult bucurie. jupâneas Zamfir ?. cas afurisit . iar st pânul Zamfirei. S vâri în sufletul boierilor. De ase luni de când ai fugit de la mine. s pice tr snetele pe tine i s nu se cunoasc nici locul unde e ti zidit ! Zicând aceste. c ci unul din trei era tocmai st pânul ei. ce-i vrea. s rind drept pe picioare dinaintea lui. Nedelcu!. Tovar ii lui se f cur pe .

loc nev zu i. te rog. atre. Din tot trupul ei atât de bine f cut nu-i r m seser decât pielea i oasele. scumpa mea. Nenorocita fugea speriat . pentru c de-abia ne mai r mâne un ceas pân-în ziu . i îndat pe urm fa a ei se lumina de o bucurie necunoscut . pentru c de când vorbesc mi s-a cam dogit glasul. Numai oamenilor le este dat dreptatea de a rosti minciuni i parascovenii în ziua mare. iar Zamfira. judecat i spânzurat.M-ai sc pat de la moarte!. dac întâlnea vreun om. care m f cur într-o clipal prietenul s u. Toat ziua ea alerga cu ochii inti i înaintea ei ca i când ar fi alungat o umbr i. s rmana le in lâng spânzur toare i î i pierdu min ile pentru totdeauna. ine galbenul ista c i-a fi cu noroc. dar ce folos! Nedelcu peste câteva zile fu prins. PARAUA (cu spaim ): Cum! nebun ? GALBENUL: Nebun ! Din ceasul acela s rmana sim i o ur grozav asupra oamenilor i p r si tot. i. dând o lec ie de moral poporului adunat. m dete în mâna tân rului care sta înlemnit de mirare i se dep rt de dânsul în fuga mare. ipa cu înfiorare i fugea pân ce pica obosit la p mânt. s o fi v zut peste câteva s pt mâni. obrajii i se uscaser . Dar cu toate aceste. A a biata Zamfir a sc pat de a doua oar din lan ul robiei. Dup aceasta ea m dezleg pe mine din salb . ea se apuca la joc atunci. rude. când toat natura era cufundat în t cere. apropiindu-se de ap r torul ei. p rul ei curgea pe umeri despletit i încâlcit. pân ce iar i c dea ca o moart jos. fiin e negl suitoare. un semn de spaim . se uit la el cu ochii plini de lacrimi i-i zise: -. întâlnind-o pe câmp. GALBENUL (dup o scurt t cere): Într-o zi câ iva oameni be i. Afar de tân rul la care m g sesc acum nu am mai avut al i st pâni decât pe necunoscutul c ruia m dase Zamfira i pe un poet. ferecat. Cel dintâi avea o figur blând i frumoas . Ace tia se f cur pe loc nev zu i prin tufe. iubite. .. un port elegant. cântecul coco ului este pentru noi. Ochii i se înfundaser în cap... GALBENUL: Nu te îngriji. dup cum tii. ipând cu groaz . un glas p trunz tor. s mai scurtezi povestirea întâmpl rilor tale. p rin i. i mai ales c sunt curios s cunosc i întâmpl rile tale. o luar de goan ca pe o fiar s lbatic . S rmana Zamfir ! În ce stare tic loas o adusese desperarea! PARAUA i GALBENUL (ofteaz împreun ).. Iar noaptea. iar noi nu putem avea glas decât de la miezul nop ii i pân-în zori. pentru ca s se ascund în mijlocul codrilor. te-ai fi speriat!. Zamfira începea a cânta cu glas jalnic doinele ce înv ase de la Nedelcu. PARAUA: i n-ai aflat ce s-a mai f cut? GALBENUL: Peste câteva luni ea a murit la m n stirea V raticului. când deodat un tân r ce se g sea pe acolo la vânat se puse înaintea gona ilor i întinse pu ca spre ei. voi c uta s sfâr esc cât mai degrab . S rmana Zamfir ! ea care era atât de frumoas . dup multe dureri grele! PARAUA: Nenorocirile Zamfirei i ale lui Nedelcu m-au p truns peste m sur . cu gând de a glumi. PARAUA: Dar Zamfira? GALBENUL: În ceasul când iubitul ei se zb tea în treang.

. gândesc c pot s fac domni! PARAUA: Pare c cânt coco ul. i m rturisesc c din ceasul cum am intrat în mâinile lui. dar s-a f cut erou st pânitor.i t lm ce ti misterul simpatiei? De unde vine c deodat te sim i robit la privirea unei figuri. de i oamenii ne sl vesc pe noi. istoria Afroditei cu Vulcan. c ci. când deodat un cavaler strâns în frac. Nu râde i nu socoti c m laud. a face o pravil dup care numai oamenii cei frumo i ar avea drept s se c s toreasc cu femei frumoase. PARAUA: Acu i cânt coco ul. acesta este cel mai vechi i cel mai cu gust mezelic al unei întâmpl ri. Însemnat-ai. i prin chipul acesta sunt sigur c a curma r ul nestatorniciei i al necredin ei. m-am luptat cu el. Dar dac m întind cu vorba a a de mult asupra simpatiei. ce înrâurire are fizionomia unor persoane asupra inimilor i putut-ai vreodat s . fiin mic i neînsemnat . dac a fi domn într-o ar . GALBENUL: Tân rul meu iubea o dam cu multe gra ii. m-am împotrivit du manului ce-l amenin a..Toat persoana lui avea un ce magnetic care m tr gea la el. monedele.. vroie te s câ tige mai dinainte favorul dracilor i c . frate. GALBENUL (zâmbind): Am în eles!. ce inea dou dame de mân . iar cei urâ i ar fi sili i s ia pe cele urâte. aceasta o fac pentru ca s po i în elege cum de am fost în stare s -mi pun eu zilele în pericol pentru ca s scap pe st pânul meu de la moarte. La unul din balurile str lucite ce s-au dat în iarna trecut . el sta deoparte i vorbea cu o dam de cele pe care polite ea veacului nostru le nume te mobili.. PARAUA: Iar o istorie de amor i de b rbat urât? GALBENUL: Toate istoriile din lume sunt drese cu amor. GALBENUL: Mihai Viteazul înc a fost ban. de când mitologia. precum m vezi.. Tân rul meu se scul pe picioare i r spunse zâmbind c : . încât a tremurat arigradul la numele lui. . c ci nu am sl b ciunile oamenilor. Eu. f r' ai putea da seama de ceea ce sim e ti? De unde vine. m-am sim it gata de a-mi jertfi i via a pentru dânsul!.. de i nu-mi este dat a fi niciodat domn. Atunci cavalerul îi prezent mâna unei din ambele dame i se dep rt jucând cu ceealalt . în urmare. se t lm ce te lesne prin n tângia oamenilor care repeteaz . tii c din împotriv noi nu-i avem la ochi buni. S fi fost oricare altul în locul lui îl l sam s piar . Eu.fiind sigur s mearg în iad dup moartea lui. se opri dinaintea lui i îi f cu întrebare dac prefereaz un înger sau un drac? Aceasta era o figur de la mazurc . Ah! Doamne! De ce nu-s domn! PARAUA: Pentru c e ti numai un biet ban. Eu sunt ban de Olanda i.i l sa iar sugetul. cu mult spirit i cu mult urât b rbat. îi prefereaz mai mult decât pe îngeri". cât pentru b rbatul urât. Iat dar c m întorc la tân rul meu. draga mea.. l-am biruit i am scos din ghearele mor ii pe singurul om din lume ce mi-a insuflat dragoste. PARAUA (cu ner bdare): Nu. GALBENUL: Cu vorba de coco m faci un pui de g in .

Ce fel e acea lume? întreb dama zâmbind.. dar totodat i inima lui.Cu adev rat -. -.Se vede.Gândesc. -. i de pe umeri pe figur . dar mai ales st pânul meu era tulburat de tot i nu putea g si nici dou cuvinte ca s înceap convorbirea. El sta cufundat într-o mirare sau. domnul meu. i zise: -. le înviaz i îl face pe om a se crede într-o alt lume. Aceast t cere s-ar fi prelungit înc mult. se g si departe de starea lini tit în care se afla c-un minut mai înainte. domnule. de pe bra pe umeri. dac nu ar fi curmat-o prin o întrebare ce-i f cu asupra unei persoane ce le f cea vis. primi din parte-i f g duin a de a juca un contradans împreun . lunecând de pe mân pe bra .frumoas pe cât poate fi o statuie f r via suflet..La care num r crezi.. pân a nu se dep rta. c se pot sui complimentele ce s-au zis în ast sear prin bal? . Amorul e cel mai mare du man al limbii i al min ii. mai bine zicând. doamna mea.r spunse el -. mai bine zicând. pe una o leag i pe alta o ame e te întratâta. -. el se trezi înamorat ca aptezeci de amorezi. încât omul cel mai cu spirit poate atunci s fie socotit de prost.. -. Amândoi stau pe gânduri ca nealt dat . c omul cel mai pa nic iube te a se r zboi cu sine i în preajma unei figuri frumoase. îl întreb dama. de podoabe dumnezeie ti. ce îl înlemnise pe loc.Cum o g se ti pe doamna G?. -.Cu atât mai mult dar ea meriteaz sl virea d-voastr .-vis la contradans. dar natura noastr e atât de ciudat .Acea mân era atât de mic i alb !. -. iar nicidecum asupra inimilor. au f cut în câteva secunde cel mai frumos voiaj din lume. St pânul meu duse dama la locul ei i.c dac iadul e locuit de draci ca d-ta.. Ea domne te asupra ochilor.Ave i toat dreptatea.La ce gânde ti. -. bra ul ei era atât de alb i rotund.Aceea e o lume de n luciri pl cute. un rai de îngeri sau. le împodobe te. Tinerii mei aleser locul lor i f cur cea întâi figur f r-a se vorbi nici un cuvânt.r spunse st pânul meu -. c ai mare plecare pentru iad. Dama începu a râde. domnule. încât ochii tân rului meu.. Peste pu in orchestra începu acel mult dorit contradans. de vreme ce cau i s te faci p c tos spunând neadev ruri. Acea lupt sufleteasc are un farmec ascuns ce se revars asupra lucrurilor care-l împrejur . cu atâta intire?. if r -. -. a a-i c -i frumoas de tot în ast sear ? -. -. de sper ri m gulitoare.Ce poate fi mai pl cut decât un p cat care s -mi meriteze drept osând compania d-tale? Aceste pu ine cuvinte fur zise în vreme ce amândoi f ceau figura mazurcii. ar tând ni te din i de m rg ritar. i când dulcele glas al damei îl scoase din acel vis dumnezeiesc. într-o admirare adânc . urmând drumul ochilor. pentru c pute i gusta în pace pl cerea de a o privi. el trebuie s fie raiul acel f g duit sufletelor pl cute lui Dumnezeu. un iad ca acela al c rui loca seam n d-tale.

Sunt lucruri. c putea s frig degetele. doamna mea. -. la ceasul hot rât. dac ea nu l-ar fi mângâiat prin o dulce c ut tur . se puse pe scris r va e de amor atât de înfocate.De pild ? întreb ea. când s-a face ziu . Tân rul se mâhni mult la aceste cuvinte i s-ar fi dep rtat de dânsa cu desperarea în suflet. îi f g dui ca mângâiere o frumoas elegie asupra mor ii lui... i st pânul meu. pe care îl i trimise damei..Domnul meu. dac nu a ti c ave i un spirit prea mare pentru ca s v mânia i i o inim prea nobil pentru ca s râde i de nebunia în care m-a aruncat balul de ieri" . A doua zi el se g si la rediu.i descriu mirarea ce cuprinse pe st pânul meu la citirea acestor rânduri. Ambele p r i protivnice se închinar una la alta în t cere. PARAUA: Dar ea? GALBENUL: Ea. scumpa mea. Iat r spunsul ce primi peste dou ceasuri: .Via sau moarte! Cu un cuvânt pute i s -mi da i una din dou . -.. Iat .Mâine. dintre care unul. i du manul s u se puser fa -n fa la dep rtare de cincisprezece pa i. tot îi sc pa destul de ades în partea lui. i a fi curioas s v d figura ce ar face ni te persoane care ar fi osândite a d n ui toat via a lor". Nu a îndr zni s vi le scriu aceste. iar ceea ce îl despera mai mult era de a gândi la pozi ia critic în care adusese pe iubita lui. un martor i un secundant. ca o femeie bine crescut . Ajungând acas . Eu îns care pândeam din buzunarul jiletcii. Semnul se dete de c tre un martor i deodat b rbatul slobozi pistolul. . St pânul meu se plec spre dama sa i-i zise cu glasul tremur tor: -. i focul veseliei lucea în ochii tuturor damelor i ai cavalerilor.Contradansul era acum pe la sfâr it. Plumbul pic jos ru inat. Din minutul acela îns el fu nebun ca un amorez i înamorat ca un nebun. îmb tat de delirul dragostei. cu o cutie de pistoale i cu doi prieteni ai lui. B RBATUL" Îmi este peste putin ca s .Contradansul acesta.. î i st pânea ochii cât putea. unde m aflam. Dama se f cu c nu în elege i r spunse râzând: . te a tept la rediu cu doi prieteni ai mei. cele de pe urm acorduri r sunau vesel în salonul acela plin de lumin . care nu ar trebui s aib sfâr it. te cred prea bine crescut pentru ca s lipse ti de a veni s iei r spunsul ce meritezi. i st pânul meu sc p cu via a teaf r . dându-m unui s rac .Doamna mea.Ideea unui dans ve nic nu mi-a trecut înc prin minte. i alese dintre toate pe urm torul. locul duelului se hot rî de secundan i. Ei bine! tii cum mi-a r spl tit pentru fapta mea?. fiind poet. tân rul. toate mi c rile du manului nostru. cum l-am scos eu de la moarte. dar oricât f cea. sim ind c plumbul lui venea spre noi. E de prisos s mai adaug c în tot cursul balului el nu mai avu ochi decât pentru iubita lui. prin o repede mi care m pusei drept în contra lui i îi amor ii astfel lovitura.

trebuie s . o uitare curioas . . Dup -orice mul umire. dup cum zicea el. PARAUA: Ce nerecuno tin ! i cum ai sc pat de la acel calic? GALBENUL: Poetul ce slujise de martor duelului. Un lucru iar m-a mirat mult la el: niciodat versurile ce scria nu erau în analogie cu starea sufletului s u. el f cea elegii duioase când avea vro bucurie mare i. când deschide ochii..b trân care. PARAUA: Spune-mi. tii c doresc de mult a m l muri asupra acestui soi de oameni ce se zic GALBENUL: În adev r ei î i dau acest titlu cu mare siguran ... GALBENUL: Aceasta o zic numai acei c rora le lipsesc dou doage. Într-o diminea de prim var el se trezi voios. intitulat Desperarea. PARAUA: -apoi pas de mai zi c poe ilor le lipse te o doag .. P s rile îi cântau pe la ferestre i razele soarelui se jucau vesel pe patul lui. îi ceru poman cu o mân . avea meritul de a fi poetic . care. GALBENUL: Ai dreptate. întâlnindu-l în uli . dându-i trei galbeni pentru mine. pentru ca s nu se supere acei ce merit de a fi trecu i sub t cere. PARAUA: În care num r îl pui pe acela la care te-ai aflat? GALBENUL: Îl socot între poe ii cu viitor. te rog. care-i pricinuia o mul ime de despl ceri i care a fost i pricina desp r irii noastre. dar crede c pu ini am cunoscut care s fi tiut a cânta dou note.]ndemne a gusta bun t ile lumii. i cu adev rat el însu i sim ea în inim acea mul umire lini tit pe care nici o grij nu o amenin . C ci trebuie s cânt re i. Glasul lor st în condei.. vede un cer frumos dinaintea lui. Cu toate aceste poetul meu lu degrab condeiul i scrise într-un album urm toarele versuri: Ce soart nemiloas E soarta ce m-apas ! Ades în desperare eu stau i m gândesc. cântece vesele când era mâhnit. PARAUA: Las pildele. când se întorcea de la rediu. în contra altor poe i. Deosebitele scâr âituri ce face acest instrument pe hârtie produc câteodat ni te armonii poetice. care încânt sufletul i închipuirea.. i m p str la dânsul ca o moned rar . v zând o astfel de nelegiuire din partea prietenului s u. ce fel de lighioaie era acel poet?. dimpotriv . Dar pentru ca s în elegi mai bine aceast nepotrivire. în vreme ce cu cealalt îi dete un r va de la iubita lui. Toate lucrurile p rea c se împodobiser înadins pentru ca s[. nu este fiin mai âfnoas ca poetul f r talent..i descriu ziua în care el a compus una din cele mai triste poezii ale lui.. De pild aici în rile române ti. El avea numai un defect. m scoase din mâinile s racului. scumpul meu. vreau s zic c . pe cât poate fi un om ce a petrecut o noapte pl cut la bal i care. Necazuri i mâhnire Ca o r splat crud asupr -mi n v lesc.

i m car c sufletul lui era plin de mândrie. PARAUA: Apoi dar vroia numaidecât s adevereze proverbul ce zice: . Ca umbre ce-n pustiuri de mult m-au p r sit! PARAUA: Poetul t u n-avea nici cât de pu in sim ire. când se întoarse acas . GALBENUL: Ba. ad ug aceast a doua strof la cea dintâi: La orice pas în via Sim irea-mi se înghea i de dezgustul lumii amar m simt cuprins. Acea vizit fu pentru dânsul epoca cea mai fericit din via a lui. dup ce î i g ti toaleta. te pot încredin a c avea prea mult . iubire. PARAUA: Da' bine c -i de necrezut! GALBENUL: A teapt c înc nu-i tot. i lumea atunci înc -mi zâmbea. se duse în fa a psi elei. iat ce versuri mincuinoase el compuse îndat : Gloria-mi zâmbi odat i-n calea-i luminat O tainic sperare de suflet m tr gea. Eram copil!.i descriu mul umirea ce se zugr vea pe fa a sa..minciunos ca un poet". soro. Tân rul meu le lu iute i î i inti ochii cu bucurie asupra unuia în care se g sea un articol plin de laude pentru talentul lui în poezie. Le v d ca n lucire. i. jos pic f râmat. Voiam atunci în lume S dobândesc un nume. dinpotriv . Ei bine. Acum s-au trecut toate! Acum nimic nu poate R sunet s mai nasc în pieptu-mi obosit. el sfâr i bucata de poezie început diminea a prin urm toarele strofe: Ca oimul tân r înc Ce salt de pe stânc .]n haine noi. i el.. vrând la cer s zboare. pe care o iubea cu tot focul unui suflet de tân r poet. A a trista-mi junie -a mea sperare vie Din visul lor de aur în pulbere-au picat. . c ci se încredin de amorul îngerului adorat. î i puse un frac care-i desena o talie cu adev rat elegant . Dup ce prescrise acele versuri. Nu pot s .. zâmbindu. Acum glorie. în vreme ce citea pentru a treia oar pasajele m gulitoare din acea gazet . el se sui într-o tr sur elegant i se duse la o dam frumoas ca raiul lui Mohamed.. feciorul îi încre i p rul dup mod . unde. c ci focul din inim -mi s-a stins! Feciorul intr în odaie aducând gazetele române ti..i cu dragostea unei tinere cochete..Peste pu in el se îmbr[.. Pl cerea tinere ii i farmecul frumse ii Îmi par nimic.

dup socotin a mea.. pentru ca s le pot împ rt i istoria ei. PARAUA: Ce fel? GALBENUL: M-a dat. Deodat cântecul unui coco r sun în odaie.]ng dui pân ce voi scoate-o din locul unde s-a ascuns.GALBENUL: Zi mai bine: uitit ca un poet.B. PARAUA: Allah! de-a fi auzit toate cele ce-am spus în ast noapte. fiindc glasul lui m oprise de a cunoa te opinia galbenului asupra mea... Rog dar pe iubi ii mei cititori ca s binevoiasc[.. GALBENUL: M car de ne-ar pune.]n cuvinte. cu mare mâhnire. (1844) " .. ca s ne fac nemuritori. dar din nenorocire am sc pat paraua dintre degete i am v zut-o. PARAUA (coborând glasul): Ce opinie ai de st pânul nostru? GALBENUL: Îm pare un tân r. opinie dreapt i nep rtinitoare. banul este cea mai sigur piatr de cercare a firii omene ti. am avut curiozitate s v d de aproape galbenul i paraua care îmi prilejuiser o noapte atât de interesant prin convorbirea lor. în plata subscrierii la un jurnal ce iese acum în Ia i: Prop irea. A doua zi. picând între scândurile camerei mele.. N. PARAUA : Cui te-a dat? GALBENUL: Tân rului la care ne g sim acum împreun i care este unul din redactorii foaiei. f r-a b ga de seam . el îi în stare s ne puie în gazeta lui. Ciuda ce m cuprinse asupra acelei p s ri blestemate nu se poate t lm[. când m-am trezit. c ci din pricina acelei uit ri m-a dep rtat pe mine de la sânul lui. c ci. i glasul monedelor mele se curm pe loc. dar m rturisesc c în minutul acela a fi avut mult pl cere a privi într-o frigare pe acel coco .