Rolul de indrumator al lui Mihail Kogalniceanu Dacia Literara

Mihail Kogalniceanu a fost un prozator,memorialist si un important indrumator cultural si literar.Datele biografice ale autorului,ofera o idee asupra mediului in care s-a format si totodata releveaza viul interes pentru istoria contemporana a patriei sale. Provenind dintr-o familie nstrit ce aparinea naltei societi moldoveneti, Mihail Koglniceanu a vzut lumina zilei la Iai, n data de 6 septembrie 1817 i a ncetat din via la Paris, 20 iunie 1891. Scriitorul a invatat cu calugarul maramuresan Gherman Vida, apoi a urmat cursurile in tara in limba franceza.Si-a continuat studiile in Franta si Germania.,iar in 1838 s-a intors in Moldova cu o solida pregatire intelectuala,hotarat sa-si puna toata puterea de munca in slujba patriei. La 20 de ani incepe o intensa activitate cultural-literara cu finalitate politica. Primele sale lucrari aveau sa-l consacre in lumea stiintifica a Europei contemporane, si sa il situeze printre spiritele cele mai nobile ale poporului roman. In anii de studentie din Germania publica mai multe lucrari celebre. . La inceputul anului 1837 el isi vede publicata prima lucrare: Limba si literatura romana sau valaha,aparuta in ianuarie,la Berlin in Lehmans Magazin.Studiul arata latinitatea limbii romane,vorbita de cinci milioane de suflete,reproducand Tatal nostru si punand fata in fata versuri din Orlando furioso cu o versiune romaneasca.Viitorul istoric arata importanta cronicilor noastre ,dintre care cele mai vechi ar data din secolul al VIII-lea,si insista asupra lui Grigore Ureche, Miron Costin si Dimitrie Cantemir, mentionand apoi pe Petru Maior,Damaschin Plojanca si Grigore Plesoianu. Studiul intocmit de la asa o mare departare,cu asa de putine mijoace la indemana,la o varsta asa de frageda si fara nici o pregatire sistematica, e una din acele minuni care vestesc rasarirea unei minti

geniale va scrie Nicolaie Iorga.Pentru cultura noastra moderna,echivaleaza cu o prima schita de istorie a literaturii romane. La 2 august 1837 anunta aparitia celui de-al doile studiu al sau : Schita asupra istoriei, obiceiurilor si limbii tiganilor cunoscuti in Franta sub numele de boemieni.Autorul protesta impotriva robiei in care erau mai erau tinuti oamenii in cele doua principate. Cea de-a treia lucrare si cea mai importanta din tineretea lui Kogalniceanu a aparut tot in 1837, la Berlin: Istoria Valahiei, a Moldovei si a valahilor de peste Dunare .In acest studiu, Kogalniceanu afirma ca romanii sunt o natie aparte, pastrand moravurile si obiceiurile stramosilor,nepierzand nimic din vitejia si curajul cetatenilor RomeiKogalniceanu a fost printre primii scriitori romani care au vazut limpede conditia Unirii si ale independentei Tarilor Romane. Intors din strainatate, in 1838 ,publica in suplimentul Albinei,Alautei romanesti,o satira sociala (Filosofia vistului) care atrage suspendarea revistei numai dupa cinci numere de aparitie,autorul fiind condamnat la o luna de inchisoare. Profesor la Academia Mihaileana din Iasi, Kogalniceanu tine memorabilul Cuvant pentru deschiderea cursului de istorie nationala.Devine primministru in timpul domniei lui Al.I.Cuza, iar in ultima parte a vietii este ambasador la Paris si presedinte al Academiei Romane.Mihai Kogalniceanu a fost primul care a adunat cronicile moldovenesti si le-a tiparit. In 1840 isi cumpara materialul necesar pentru o intreprindere poligrafica, nazuind,ca si Heliade, sa devina un organizator cultural,in Moldova: ca istoric, sa dea la lumina documente, cronici, izvoare ale trecutului national: ca scriitor belletrist,sa intemeieze o noua revista literara: ca editor,sa creeze un public penntru literatura cea noua. Kogalniceanu isi propune sa continue activitatea unor carturari romani din perioada anterioara : Ion Heliade Radulescu, Gheorghe Asachi, Gheorghe Baritiu. Trecand in revista situatia presei culturale pe intreaga arie nationala si apreciind ca cele mai bune reviste erau Curierul Romanesc sub redactia lui I.Heliade, Foaia inimii si Albina Romaneasca, Kogalniceanu constata,insa,ca politica ocupa prea mult loc in cele trei reviste. In acest spirit a aparut,la Iasi,in martie 1840, Dacia literara sub directia lui Mihail Kogalniceanu. Intentia autorului era de a crea o publicatie pentru romanii din toate cele trei provinci. In revista sunt publicate scrieri originale, din toate partile provinciilor romanesti. In mod special,revista este dedicata literaturii si istoriei,fara a neglija insa telurile politice si nationale pe care mersera predecesorii sai.

In viziunea lui Kogalniceanu, Dacia Literara avea sa fie o revista care va publica atat compunerile originale ale redactiei si ale colaboratorilor sai, cat si cele mai bune scrieri din celelalte publicatii romanesti. In primul numar al revistei, la 30 ianuarie 1840, Kogalniceanu publica Introductie care va deveni programul romantismului romanesc. Introductia reprezenta o noua faza a pasoptismului, etapa critica. Ea marcheaza in istoria culturii noastre moderne momentul Daciei literare. In acest articol, Kogalniceanu evidentia urmatoarele idei: combaterea imitatiilor si a traducerilor dupa modele straine; crearea unei literaturi nationale folosind ca surse de inspiratie, in maniera romantica, istoria nationala,natura si obiceiurile, traditiile noastre; realizarea a unei limbi romane unitare si a unei literaturi nationale. Prin Introductie la Dacia literara, veritabil manifest teoretic, Mihail Kogalniceanu a intrat in istoria culturii nationale ca unul din cei mai importanti ideologi literari, el sustinand evidentierea si incurajarea talentelor autentice. Criticul de la Dacia literara sustine idea ca originalitatea nationala este insusirea cea mai de pret a unei literaturi condamnand astfel imitatiile si traducerile mediocre. Ca o ilustrare a propriului program, numarul unu se deschide, dupa Introductie,cu Scene istorice din Chronicile Moldovei. Alexandru Lapusneanul. Nuvela lui C.Negruzzi. In numarul urmator apar opiniile lui Costache Negruzzi despre cantecele populare ale Moldovei. In comparatie cu oricare din publicatiile prezente pana atunci, sumarul se diferentia prin structura. Avea patru subdiviziuni: Partea ICompuneri ale Daciei, Partea II-Alegerea din alte foi, Partea III-Critica, Partea IV-Telegraful Daciei. Dupa numerele pe martie, aprilie si iunie, revista isi inceteaza aparitia. Claritatea ideologica, spiritual conservator, sugerand cumpatarea si fapta, au imbogatit programul elaborate de Kogalniceanu care, prin Dacia literara, a devenit un factor important in promovarea culturii moderne in toate cele trei tari romanesti. . Prin Dacia literara, Mihail Kogalniceanu este cel dintai teoreticianla nivel european- al specificului national in literatura, si deosebit de important pentru definirea ideologului,e faptul ca in promovarea unei asemenea literaturi el considera necesar actul de critica: Critica mea va fi o adevarata critica, adica va lauda in constiinta ce este bun, va descuvinta ce este rau, va inlesni propasirea literaturii, nu o va impiedica. Totdeauna moderatia va prezida la judecatile ei. .