TehniciDeRedactareRP

ŞCOALA NAłIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE COMUNICARE ŞI RELAłII PUBLICE

Dr. GEORGE DAVID

TEHNICI DE RELAłII PUBLICE

Bucureşti, 2010 © George David

INTRODUCERE........................................................................................................................................ 4

DE CE ESTE NECESARĂ O COMUNICARE EFICIENTĂ CU MASS-MEDIA? ............................... 6 CARACTERISTICILE UNUI FAPT DE PRESĂ ................................................................................................ 11 CÂND ESTE VORBA DE UN CONłINUT INJURIOS? ...................................................................................... 22 ÎNTREBĂRI, PROBLEME, APLICAłII PRACTICE ......................................................................................... 23 TEHNICI SCRISE DE RELAłII PUBLICE.......................................................................................... 25 PRINCIPII DE REDACTARE......................................................................................................................... 25 ŞTIREA DE PRESĂ ...................................................................................................................................... 27 REGULA „PIRAMIDEI INVERSATE” .................................................................................................. 31 REGULI DE REDACTARE A UNEI ŞTIRI DE PRESĂ .............................................................................. 35 CORECTITUDINEA .......................................................................................................................... 36 COMUNICATUL DE PRESĂ ......................................................................................................................... 40 TITLURI ......................................................................................................................................... 47 ALERTA MEDIA ......................................................................................................................................... 50 SCRISOAREA-PROPUNERE (PITCH LETTER).............................................................................................. 51 BULETINUL DE PRESĂ ............................................................................................................................... 57 SCRISOAREA CĂTRE EDITOR..................................................................................................................... 58 DOSARUL DE PRESĂ .................................................................................................................................. 61 BIOGRAFIA................................................................................................................................................ 65 ARTICOLUL DE PRESĂ............................................................................................................................... 67 ALTE MATERIALE DE PRESĂ ........................................................................................................... 71 PUBLICAłII UTILIZATE ÎN RELAłII PUBLICE ............................................................................................ 71 ÎNTREBĂRI, PROBLEME, APLICAłII PRACTICE ......................................................................................... 79 TEHNICI VERBALE DE RELAłII PUBLICE..................................................................................... 80 INTERVIUL ................................................................................................................................................ 80 REGULI DE BAZĂ ALE INTERVIULUI ................................................................................................ 90 TEHNICI UTILIZATE PENTRU A RĂSPUNDE LA ÎNTREBĂRI ................................................................ 91 CONFERINłA DE PRESĂ............................................................................................................................. 94 BRIEFING-UL DE PRESĂ ................................................................................................................ 101 RECEPłIA DE PRESĂ ..................................................................................................................... 103 VIZITE ORGANIZATE PENTRU JURNALIŞTI (TURURI MEDIA) .................................................................. 105 VIZITA JURNALIŞTILOR LA SEDIUL ORGANIZAłIEI ........................................................................ 105 VIZITA LA REDACłIE .................................................................................................................... 109 TRĂSĂTURI SPECIFICE ALE RADIOULUI.................................................................................................. 110 DISCURSURI ............................................................................................................................................ 114 SUSPENDAREA RELAłIILOR CU MASS-MEDIA ......................................................................................... 125 ÎNTREBĂRI, PROBLEME, APLICAłII PRACTICE ....................................................................................... 126 TEHNICI VIZUALE DE RELAłII PUBLICE .................................................................................... 128 PARTICULARITĂłI ALE COMUNICĂRII PRIN MASS-MEDIA AUDIOVIZUALE ............................................ 129 UTILIZAREA FOTOGRAFIEI ÎN PRESA SCRISĂ ......................................................................................... 130 LOGO-UL ŞI SIGLA ORGANIZAłIEI .......................................................................................................... 139

2

FILME, PREZENTĂRI, ANIMAłII VIZUALE ............................................................................................... 142 VIDEO-COMUNICATUL DE PRESĂ, AUDIO-COMUNICATUL DE PRESĂ, „ROLA B”.................................... 143 ELEMENTE SPECIFICE PRIVIND APARIłIILE LA TELEVIZIUNE................................................................ 145 ÎNTREBĂRI, PROBLEME, APLICAłII PRACTICE ....................................................................................... 153 PARTICULARITĂłI ALE COMUNICĂRII ELECTRONICE ......................................................... 154 ÎNTREBĂRI, PROBLEME, APLICAłII PRACTICE ....................................................................................... 162 AGENłI ŞI DEPARTAMENTE DE RELAłII PUBLICE.................................................................. 163 PURTĂTORUL DE CUVÂNT....................................................................................................................... 163 BIROUL DE PRESĂ ................................................................................................................................... 169 CENTRUL DE PRESĂ ................................................................................................................................ 176 ROL ŞI STRUCTURĂ ...................................................................................................................... 177 ÎNTREBĂRI, PROBLEME, APLICAłII PRACTICE ....................................................................................... 184 ANEXE................................................................................................................................................... 185 1. ŞTIRE DE PRESĂ................................................................................................................................... 185 2. COMUNICATE DE PRESĂ ...................................................................................................................... 188 1. COMUNICAT DE TRIMIS PRIN FAX ............................................................................................. 188 2. COMUNICAT DE TRIMIS PRIN E-MAIL......................................................................................... 190 3. COMUNICAT INIłIAL (DIFUZAT ÎN CAZUL UNUI ACCIDENT) ....................................................... 192 3. SCRISOARE CĂTRE EDITOR ................................................................................................................. 193 4. SCRISOARE-PROPUNERE ..................................................................................................................... 195 5. BIOGRAFII ........................................................................................................................................... 197 1. BIOGRAFIE ÎN STIL DIRECT ....................................................................................................... 197 2. BIOGRAFIE NARATIVĂ .............................................................................................................. 198 6. LISTĂ CU MESAJE-CHEIE..................................................................................................................... 199 7. LISTĂ CU ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI POSIBILE................................................................................... 200 8. AMENAJAREA UNEI SĂLI DE CONFERINłE DE PRESĂ .......................................................................... 202 9. DISCURS .............................................................................................................................................. 212 10. EXEMPLE DE FOTOGRAFII................................................................................................................. 215 11. STRUCTURI DE PRINCIPIU ALE UNOR CENTRE DE PRESĂ TEMPORARE ............................................. 222 12. LISTĂ ORIENTATIVĂ CU FACILITĂłI, ECHIPAMENTE ŞI MATERIALE NECESARE UNUI CENTRU DE PRESĂ ...................................................................................................................................................... 223 BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................................... 226

3

INTRODUCERE

Odată stabilită o viziune strategică asupra activităŃii de relaŃii publice care urmează să fie desfăşurată pentru rezolvarea unei anumite probleme identificate în prealabil, un bun specialist va trebui să aleagă cele mai potrivite tactici (sau tehnici, aşa cum voi încerca să explic mai departe – vezi pagina 9) care să-i permită îndeplinirea obiectivelor fixate. Lucrarea de faŃă intenŃionează să pună la dispoziŃia dumneavoastră, a specialiştilor care lucraŃi efectiv în domeniul relaŃiilor publice, o serie de instrumente prin intermediul cărora să reuşiŃi să atingeŃi aceste obiective. Preocuparea pentru inventarierea şi studierea acestor instrumente – tehnicile de relaŃii publice – nu este nouă, nici pe plan mondial, nici în România. De exemplu, prezenta lucrare sistematizează într-o nouă formulă, mai riguroasă şi substanŃial mai dezvoltată, materialul publicat deja în cartea „RelaŃii publice – garanŃia succesului” (apărută în 2002 şi republicată în 2003). Această nouă abordare reprezintă un pas mai departe, ca profunzime, în tratarea tehnicilor care stau la îndemâna specialistului în relaŃii publice pentru a-şi face cunoscute mesajele. Trebuie spus însă de la bun început că, dată fiind insuficienŃa timpului care ar fi trebuit acordat cercetării, lucrarea de faŃă este încă departe de tratarea exhaustivă a acestor tehnici. Pe de altă parte, o trecere în revistă completă nu este posibilă şi nici nu va fi vreodată, deoarece continua dezvoltare şi diversificare a teoriei în domeniu, precum şi practica de zi cu zi, au ca rezultat apariŃia neîncetată a noi asemenea tehnici. De pildă, în timp ce efectuam cercetările necesare pentru redactarea acestei lucrări, a apărut în practica relaŃiilor publice tehnica blogging-ului corporatist (corporate blogging – vezi pagina 157) şi cu siguranŃă că nu este singura apariŃie în acest domeniu. Departe de a fi ieşit din comun, acest proces evolutiv nu reprezintă decât urmarea firească şi necesară a transformărilor permanente care se produc la nivelul procesului global de comunicare, ale cărui dimensiuni sunt astăzi din ce în ce mai greu de imaginat şi de apreciat. În paralel însă cu această complexitate a procesului de comunicare, conform afirmaŃiei savantului Paul Watzlawick, „omul nu poate să nu comunice”, iar relaŃiile publice reprezintă un segment distinct al acestui proces social. Prin urmare, gradul de succes al acŃiunilor de relaŃii publice pe care le vom desfăşura depinde, printre altele, şi de măsura în care suntem pregătiŃi din punct de vedere tehnic pentru realizarea lor. Lucrarea „Tehnici de relaŃii publice” îşi propune să vă înfăŃişeze o serie de instrumente – unele mai simple, altele mai sofisticate – care să vă ajute să atingeŃi obiectivele pe care vi le-aŃi propus în ceea ce priveşte promovarea eficace a reputaŃiei organizaŃiei dumneavoastră şi comunica-

Ea cuprinde atât roade ale cercetării ştiinŃifice proprii şi consideraŃii teoretice ale experŃilor în domeniu. George David 5 . cât şi – mai ales – concluzii rezultate dintr-o practică nemijlocită de peste 17 ani.rea eficientă cu publicurile-Ńintă ale acesteia. precum şi din experienŃa didactică.

de altfel. Această greşeală de comunicare a ajuns în timp real la cunoştinŃa opiniei publice mondiale! 6 . sunteŃi obligat de deontologia sa profesională să acordaŃi o atenŃie aparte acestui domeniu. specialistul în relaŃii publice al unei organizaŃii. după puŃin timp. Vizibilitatea publică obŃinută prin intermediul presei – în mod special atunci când aceasta este pozitivă – este. încrederea. dar. cu siguranŃă. cel puŃin. dumnea- 1 În ianuarie 2006. denumită astfel pentru că ea defineşte totalitatea activităŃilor destinate informării publicului intern al organizaŃiei. este cel mai sensibil. de exemplu. O acoperire mediatică pozitivă contribuie substanŃial la succesul public al unei organizaŃii sau al unei persoane publice. nu se poate afirma că acesta este neapărat cel mai important. deoarece o eroare săvârşită în relaŃia cu presa are consecinŃe asupra unor publicuri cu mult mai largi decât cele interne sau cele ale organizaŃiilor vecine cu care se stabilesc relaŃii în plan local1. s-a anunŃat iniŃial că 12 dintre ei sunt în viaŃă. În ceea ce priveşte cel de-al treilea domeniu. care cuprind activităŃile de informare a opiniei publice (sau. pentru a se putea bucura de sprijinul public. – relaŃiile cu comunitatea locală.DE CE ESTE NECESARĂ O COMUNICARE EFICIENTĂ CU MASS-MEDIA? Un specialist în relaŃii publice care lucrează pentru o organizaŃie. influenŃarea unor publicuriŃintă determinate (Bland. sprijinul vecinilor din spaŃiul geografic al organizaŃiei respective. 66). în acest fel. ar trebui să desfăşoare acŃiuni în cel puŃin trei domenii principale: – comunicarea (informarea) internă. să se constate că realitatea era cu totul alta: 12 era numărul minerilor decedaŃi în subteran. a unor publicuri cât mai largi) prin intermediul presei. organizaŃiile trebuie nu doar să „facă lucruri bune”. cel puŃin din următoarele motive: – scopul relaŃiilor unei organizaŃii cu mass-media este acela de a-şi spori reputaŃia sa şi a produselor sale. indiferent care ar fi aceasta. În acest caz. efortul mediatic al actorilor din sfera politică. Pe parcursul lucrărilor de salvare. cu precădere în campaniile electorale). 13 mineri din statul American West Virginia au fost blocaŃi în subteran în urma exploziei unei acumulări de gaze. cel al relaŃiilor cu mass-media. – relaŃiile cu mass-media (informarea publică). Prin urmare. un obiectiv esenŃial al organizaŃiilor şi persoanelor publice (vezi. Prin urmare. ci şi să vorbească publicului despre acestea într-un mod adecvat. simpatia. care cuprind ansamblul activităŃilor desfăşurate nemijlocit de o organizaŃie (în general. dumneavoastră. datorat tocmai faptului că presa poate aduce un sprijin public deloc neglijabil. fie că aceşti vecini sunt alte organizaŃii sau persoane din mediul exterior. prin informarea corespunzătoare şi. 1998. de reprezentanŃi ai acesteia) pentru a câştiga bunăvoinŃa. adică membrilor acesteia. pentru ca.

În acest context. Mai mult decât atât. totodată. – în societatea de astăzi. Cel puŃin pentru moment. legitimitate atât de necesară oricărei forme de organizare socială. sunt utilizate cu precădere în mass-media şi au un impact formativ important în ceea ce priveşte tiparele de gândire şi de comportament ale oamenilor. „spunând vorbe bune despre faptele bune” ale organizaŃiei. element decisiv pentru organizaŃiile din sectorul economic şi al afacerilor. – noile tehnologii informaŃionale. nu pentru a fi influenŃaŃi în ceea ce priveşte consumul de bunuri şi servicii. prezenŃa pozitivă în mass-media are şi semnificaŃii publicitare deloc neglijabile. chiar şi informaŃiile făcute publice prin presă nu sunt aproape niciodată identice cu cele oferite de surse sau obŃinute de la acestea. un canal cu posibilităŃi nebănuite nu numai de informare. 67). care. mai ales pentru organizaŃiile de afaceri. 1998. Nu aveŃi voie să neglijaŃi potenŃialul acestor tehnologii în construirea unei imagini publice pozitive pentru organizaŃia dumneavoastră. atitudinilor şi comportamentelor oamenilor. aşadar. din ce în ce mai prezente în realitatea cotidiană de astăzi. ea este supusă unui adevărat bombardament informaŃional. presa nu duce lipsă de ştiri. un bun specialist în relaŃii publice ar trebui să cunoască foarte bine aşteptările celor din massmedia şi criteriile lor de selecŃie şi de prelucrare. 7 . ci sunt selectate şi prelucrate. precum şi pentru specialiştii în relaŃii publice care lucrează pentru ele.voastră urmăriŃi să exploataŃi potenŃialul persuasiunii. un vehicul esenŃial în eforturile de informare despre preocupările oricărei organizaŃii. influenŃând puternic cursul şi rezultatele proceselor educaŃionale. Presa poate fi. – presa. – mass-media încurajează consumul. presa poate conferi legitimitate activităŃii şi scopurilor acestora. în acest fel. economisesc o parte din resursele care ar trebui utilizate pentru reclamă (Bland. fie ea scrisă sau audiovizuală. – prin contribuŃia sa la proiectarea şi evoluŃia imaginii şi reputaŃiei publice a organizaŃiilor. reprezintă un canal important de comunicare cu publicuri largi şi diverse. ci şi de formare şi influenŃare a opiniilor. deoarece oamenii cumpără presă pentru a se informa. nu există un alt canal la fel de eficient – inclusiv în privinŃa raportului dintre costuri şi rezultate – care să poată fi utilizat în eforturile de comunicare ale unei organizaŃii. Acest fenomen constituie un impediment major pentru un specialist în relaŃii publice care nu este familiarizat cu limbajul presei şi nu ştie să-şi modeleze mesajele astfel încât acestea să câştige competiŃia informaŃională. trebuie spus că apariŃiile în presă au mai multă credibilitate decât reclama. astfel încât mesajele cu adevărat importante despre organizaŃia sa să nu fie alterate prea mult de aceste procese. Prin urmare. dimpotrivă.

În acest fel. cunoaşterea cât mai bună a specificului mass-media şi a celui al comunicării prin intermediul acestui canal constituie o parte importantă a bagajului de cunoştinŃe şi deprinderi necesare unui practician de relaŃii publice. – în fine. migraŃia frecventă a profesioniştilor din presă către domeniul relaŃiilor publice şi invers: deşi. cele două profesii par oarecum opuse.– o bună acoperire mediatică reprezintă. pe când specialistul în relaŃii publice va ajunge la aceeaşi Ńintă prin intermediul mass-media şi. în unele organizaŃii există practica utilizării materialelor deja apărute în presa scrisă sau chiar în cea audiovizuală prin multiplicare şi difuzare fie către publicurile interne. la prima vedere. sunteŃi pus deseori în situaŃia de a întocmi materiale scrise sau audiovizuale destinate (cel puŃin ca intenŃie) difuzării prin presă. fie către publicurile externe. în special în sferele care prezintă interes pentru organizaŃie. în realitate. 1998. impactul materialului publicat în mass-media este propagat mai departe. nu uitaŃi însă să cereŃi acordul scris al celor care au publicat materialul. în acest fel. gata să vorbească despre organizaŃie în necunoştinŃă de cauză. fie din proprie iniŃiativă – atunci când se adoptă o politică proactivă de informare publică – fie ca urmare a unor cereri formulate de jurnalişti. specialistul în relaŃii publice. El este cel care trebuie să vorbească – sau să-i ajute pe ceilalŃi să vorbească – despre organizaŃia sa. Un articol pozitiv. În acest scop. ori un interviu la radio sau un reportaj de televiziune pot fi utilizate ca materiale de prezentare a propriei dumneavoastră organizaŃii. se vor găsi „purtători de cuvânt” externi. Înainte de a întreprinde acest lucru. în caz contrar. prin urmare. explicându-le clar modul în care intenŃionaŃi să-l utilizaŃi. furnizând adevăruri trunchiate şi. 2004. aflate de o parte şi de cealaltă a „baricadei”. cu ilustraŃii sugestive. mai mult. După cum rezultă din cele de mai sus. aceeaşi Ńintă: opinia publică. va trebui să cunoască „regulile jocului” atât în cazul pre- 8 . atât jurnalistul cât şi specialistul în relaŃii publice sunt comunicatori care vizează. adeseori dumneavoastră înşivă sau unii dintre colegii dumneavoastră trebuie să furnizaŃi informaŃii către mass-media. dumneavoastră. trebuie să fiŃi familiarizat pe deplin cu „limbajul” şi cu specificul presei. de altfel. în cadrul unui proces de comunicare bine planificat şi condus. 67). nu trebuie neglijată utilitatea folosirii materialelor deja apărute în presă (Newsom. Aşa se şi explică. Pentru a putea transmite mesaje către opinia publică prin intermediul mass-media. în ultimă instanŃă. făcând deservicii organizaŃiei. DiferenŃa constă în faptul că jurnalistul trebuie să-şi modeleze mesajul direct pentru un segment al opiniei publice. Într-adevăr. el trebuie să fie familiarizat cu tehnicile utilizate de mass-media în sfera publică. un element important în influenŃarea atitudinilor pozitive ale membrilor organizaŃiei. în acelaşi timp. contribuind în acest fel la consolidarea moralului acestora (Bland. 262). – specialistul în relaŃii publice trebuie să „spună istoria” organizaŃiei sale.

concretizate în produse precum: comunicate de presă. rapoarte anuale ş. pe care să le convingă şi să le motiveze într-un anumit sens. el situează cu mai multă claritate aceste procedee profesionale în contextul limbii române. Pentru delimitarea domeniului „tehnicilor de relaŃii publice”. video-comunicate de presă. campanii de presă. manuale (instrucŃiuni). În legătura sa profesională cu mass-media. prezentări care utilizează imagini fotografice şi video. cât şi în cazul segmentului de public care va constitui Ńinta finală a mesajului său. în al doilea rând. să influenŃeze anumite publicuri-Ńintă. dosare de presă. – tehnici vizuale. clipuri şi filme. utilizate în: apariŃiile la televiziune. ele sunt considerate „tactici”. Pe de altă parte. probabil cel mai util criteriu va fi cel al modalităŃii de exprimare a mesajului: este el exprimat prin cuvinte scrise şi prin alte mijloace grafice? Foloseşte ca suport esenŃial cuvântul vorbit? Este conceput pentru a se adresa mai ales receptorului vizual. Pentru un practician de relaŃii publice. prin intermediul mass-media. implicând utilizarea mijloacelor non-verbale? Urmând acest criteriu. audio-comunicate de presă. va trebui să facem în primul rând menŃiunea că.a. jurnalistul caută să informeze opinia publică în general. pu- 9 . Specialistul în relaŃii publice urmăreşte ca. oferindu-le o semnificaŃie corectă şi mai multă naturaleŃe. care vor fi descrise mai detaliat în continuare. Ńinând cont de faptul că obiectivitatea. dacă comparăm definiŃia de dicŃionar (DEX. vom constata că. Tehnicile utilizate în relaŃiile publice pot fi clasificate după criterii variate. imparŃialitatea constituie o regulă deontologică esenŃială a profesiei sale. în esenŃă. comunicarea interpersonală informală etc. Am preferat utilizarea termenului „tehnici” deoarece. utilizate în situaŃii ca: comunicarea directă (faŃă-în-faŃă).m.sei ca mijloc de comunicare publică. a unei ştiinŃe etc. articole de presă. 1992. newslettere. fără a se îndepărta însă de adevăr şi fără a încerca să le manipuleze. în literatura de specialitate de inspiraŃie americană. pliante. presă instituŃională (periodice editate de organizaŃii). articole/emisiuni în regim de reclamă plătită (advertoriale).. 565-657) consideră că tehnicile de relaŃii publice pot fi categorisite în: – tehnici scrise. posturi telefonice speciale (hotline). specialiştii (Wilcox. în primul rând. 1996: „Mod de a proceda pentru a câştiga avantaj sau succes”). specialistul în relaŃii publice utilizează în mod frecvent unele tehnici. discursuri.d. – tehnici verbale. broşuri.. foi volante (factsheet-uri).”) cu cea a termenului american „tactics” (Webster’s. este vorba despre aceleaşi modalităŃi de acŃiune menite să asigure reuşita unui plan sau a unei strategii. 1998) a termenului general românesc „tehnică” („Totalitatea procedeelor întrebuinŃate în practicarea unei meserii. televiziune cu circuit închis.

afişare exterioară. purtători de cuvânt.m. parteneri etc. birouri sau centre de presă ş. furnizori. Printre ei se numără: – în primul rând. centrul de presă. specialistul în relaŃii publice se va întâlni adesea cu necesitatea combinării acestor tehnici. – instituŃii precum biroul de presă. poate fi considerată ca o tehnică verbală. conferinŃe şi briefing-uri de presă. Într-adevăr. însă nu putem neglija elementele de tehnică vizuală (prezenŃa şi acŃiunea în faŃa camerelor de luat vederi) sau scrisă (întocmirea dosarului de presă sau a declaraŃiei iniŃiale). şi raŃiunea pentru care specialistul în relaŃii publice trebuie să înŃeleagă cât mai bine lumea presei şi să se adapteze specificului ei. clienŃi. 10 . acŃionari. aceste tehnici de relaŃii publice nu produc rezultate prin ele însele. conducătorul (conducătorii) organizaŃiei. acŃionari etc. – purtătorul de cuvânt.a. în practică. într-adevăr. De cele mai multe ori. potenŃiali membri. Vom întâlni astfel de subiecŃi în orice organizaŃie. – specialistul (specialiştii) în relaŃii publice ai organizaŃiei. departamentul de relaŃii publice dintr-o organizaŃie. indiferent că existenŃa şi acŃiunile lor sunt conştientizate sau nu. de exemplu. Nu trebuie uitat însă faptul că tehnicile de relaŃii publice sunt utilizate şi în comunicarea nemijlocită cu alte grupuri. trebuie făcută precizarea că.blicaŃii care utilizează în special desene şi fotografii. susŃinători. La cele trei categorii identificate de către specialiştii sus-citaŃi. familiile acestora. vizite organizate pentru jurnalişti la sediul organizaŃiei sau în locaŃii semnificative pentru preocupările acesteia. afişarea simbolurilor vizuale ale organizaŃiei. aceasta este. gestionate sau nu. cel mai important public căruia se adresează specialistul. – membrii organizaŃiei. ceea ce înseamnă că sistemul de clasificare de mai sus are în primul rând un rol didactic. contribuie în mod esenŃial la retransmiterea în forme specifice şi diseminarea mesajului către categorii adeseori foarte largi de destinatari. O altă menŃiune care trebuie făcută înainte de a trece la examinarea tehnicilor propriu-zise este cea privind publicurile-Ńintă pe care le vizează specialistul în relaŃii publice prin intermediul acestor tehnici: mass-media constituie. public care. o conferinŃă de presă. clienŃi. ci ca urmare a utilizării lor de către anumiŃi subiecŃi de relaŃii publice în sensul consolidării reputaŃiei unei anumite organizaŃii. la rândul său. de altfel. – eventuali membri ai organizaŃiei care se bucură de o anumită notorietate în opinia publică.d. – simpatizanŃi. precum publicul intern. Eficacitatea acestor tehnici este sporită atunci când ele sunt utilizate în cadrul unei strategii coerente şi în conjuncŃie cu evenimente şi instituŃii de relaŃii publice ca: interviuri.

2000. Ca urmare. Caracteristicile unui fapt de presă Nu orice eveniment constituie un fapt de presă. nu trebuie să vă aşteptaŃi ca informaŃiile perimate pe care le-aŃi furniza presei să fie publicate vreodată. care sunt mai rapide în difuzarea ştirilor de actualitate. în defavoarea presei scrise. la fel de bine. Actualitate: evenimentele actuale îi interesează pe cititori. are potenŃialul de a afecta viaŃa acestora (în general traiul cotidian). cel mult. în mult mai mare măsură decât evenimentele perimate. Această posibilă influenŃă asupra modului în care se desfăşoară viaŃa de zi cu zi a consumatorului de presă reprezintă. Prin urmare. iar dumneavoastră trebuie să cunoaşteŃi aceste caracteristici. adus la cunoştinŃa oamenilor prin intermediul mass-media. care sunt confirmate sau infirmate ulterior de dezvăluirile din mass-media. după părerea unor specialişti (Stan. cu toate acestea. Oamenii vor să ştie ce este nou. trebuie subliniat că nu este necesar ca ele să fie cumulate: este suficient ca un eveniment oarecare să aibă una sau câteva dintre trăsăturile ce vor fi enumerate mai jos pentru a avea şansa să devină un fapt de presă. de pildă. Există.Deoarece succesul tehnicilor de relaŃii publice depinde de modul în care aceşti subiecŃi îşi cunosc şi valorifică specificul calităŃii lor de comunicatori ai unei organizaŃii. 19). la urma urmei. el putând. conform unui punct de vedere al şcolii de jurnalism americane (Journalism Handbook. aşa se şi explică în parte interesul sporit pe care ei îl acordă televiziunii şi radioului. fapte care au fost 11 . să îndeplinească şi o funcŃie de divertisment. şi cazuri în care un fenomen care s-a petrecut cu mai mult timp în urmă poate prezenta elemente de actualitate: atunci când el a ajuns în atenŃia opiniei publice pe alte căi decât prin intermediul mass-media (zvonuri. astfel încât să puteŃi discerne cu deplin profesionalism care anume lucruri ar putea trezi interesul mass-media şi care trebuie lăsate deoparte. elementul esenŃial care conferă valoare mediatică unui eveniment. punct de vedere la care subscriu. un fapt de presă este caracterizat de următoarele însuşiri: 1. 1992. 1113). mai trebuie spus că valoarea de fapt de presă a unui eveniment nu constă neapărat în faptul că acesta îndeplineşte o funcŃie de informare. un fapt de presă ar putea fi definit ca fiind un eveniment care. Fără prea multe pretenŃii ştiinŃifice. deci şi pe editori. Pentru a intra astfel în atenŃia presei. ele pot constitui material documentar pentru vreunul dintre jurnalişti. evenimentul în cauză trebuie să întrunească anumite caracteristici. nu orice întâmplare are valoare pentru un mijloc de informare. Înainte de a trece la o analiză sumară a acestor caracteristici. prezenta lucrare va aborda spre final şi chestiuni pe care un bun specialist în relaŃii publice trebuie să le ştie cu privire la aceştia.

m. banii.). actualitatea rezultă mai ales din aria restrânsă de cunoaştere a evenimentului: cu cât sunt mai puŃini oamenii care ştiu despre el. sexul. socio12 . 19): geografică (evenimentele produse în apropierea geografică a consumatorului de presă prezintă un interes mai mare). Această caracteristică explică audienŃa mai mare a presei locale în comparaŃie cu cea cu vocaŃie naŃională.d. afectivă (un cititor/ascultător/telespectator este mai interesat de evenimentele în care sunt implicaŃi oameni de lângă el). psihologică (elemente cum ar fi moartea. prezintă şi ele un interes special). iar opinia publică este interesată de el. cu atât el are un grad mai mare de actualitate. Figura 1: Pagină despre gripa aviară. 2000.Ńinute ascunse şi care au ajuns în presă ca urmare a unor scurgeri de informaŃii sau investigaŃii jurnalistice ş. atunci când acest fenomen a apărut pentru prima dată în România. Proximitate: oamenii sunt mult mai interesaŃi de lucrurile care se întâmplă în imediata lor apropiere. În acest caz. Această relaŃie de apropiere a oamenilor de evenimentul care ar putea constitui un fapt de presă trebuie privită din mai multe perspective (Jean-Luc Martin Lagardette. într-o măsură mai mare sau mai mică. De remarcat faptul că în ziar există un fascicol întreg intitulat „Actualitate” 2. apud Stan. aflate în relaŃie cu instinctele vitale ale consumatorului de presă.a. viaŃa oamenilor. deoarece evenimentele petrecute în imediata apropiere sunt susceptibile să influenŃeze direct. InformaŃiile care au culoare locală prezintă mai mult interes.

Figura 2: Articol de interes pentru locuitorii Capitalei României. cu informaŃii de proximitate 13 . De remarcat faptul că ziarul are o pagină specială intitulată „Bucureşti”.profesională sau socio-culturală (consumatorul de presă va fi mai interesat de evenimente aflate în relaŃie cu profesia sa ori cu sfera sa culturală).

ConsecinŃe: oamenii sunt interesaŃi de felul în care un eveniment i-ar putea afecta prin consecinŃele sale. Acest lucru explică faptul că de multe ori ştiri cu caracter economic apar pe prima pagină a ziarelor sau în deschiderea telejurnalelor şi a radiojurnalelor: evenimentele cu caracter economic nu sunt interesante prin ele însele.Figura 3: Îi va interesa oare pe cititorii din Brăila o asemenea ştire cu elemente de proximitate pentru oraşul lor? 3. Figura 4: Articol despre posibile consecinŃe ale unui fenomen de actualitate la data publicării: gripa aviară 14 . ci mai ales prin consecinŃele pe care le antrenează.

între om şi elemente naturale (de mediu). comic. cu fiul său Răzvan 5. între om şi societate etc.4. O ilustrare plastică a rolului bizareriei în a da valoare unui fapt de presă este în binecunoscuta definiŃie „populară” conform căreia „dacă un câine muşcă un om. în urma tragerii la sorŃi. ciudat. faptul că o toaletă nu mai funcŃionează constituie un fapt 15 . competiŃii sportive. dacă un om va muşca un câine. acest lucru constituie un fapt de presă”. orice sincopă în ordinea normală a lucrurilor va atrage interesul oamenilor. Bizarerie: orice lucru neobişnuit. Acest caracter conflictual face ca ştirile care se referă la război. alegeri. înfruntări cu forŃele naturii. în grupele cupei UEFA. lupte. deoarece este vorba de o măsurare a forŃelor între oameni. Conflict: ştirile care prezintă un element de confruntare se bucură de interes. confruntări politice. crime să aibă o mare căutare. Aici. antrenorul Mircea Lucescu urmează să se confrunte. cazuri în justiŃie. De asemenea. Figura 5: Lumea sportivă şi cea economică oferă întotdeauna o multitudine de situaŃii puternic conflictuale. acest lucru nu constituie un fapt de presă: în schimb.

femei-bodyguard etc. cum ar fi caracterizarea femeilor drept „reprezentante ale sexului slab” sau afirmaŃia că „în acest sector de activitate femeile fac o treabă aproape la fel de bună ca şi bărbaŃii”. femei-boxer. fiindcă acestea ar putea afecta negativ imaginea organizaŃiei dumneavoastră sau intimitatea ori securitatea unor membri ai organizaŃiei. emanciparea femeilor. femei care practică îndeletniciri specifice bărbaŃilor (femei-militar. copii crescuŃi de un singur părinte. nu numai atunci când prezintă delicte sexuale. ci şi când relatează despre confruntări între sexe. Sex: ştirile ce implică elemente cu conotaŃie sexuală sunt întotdeauna interesante.) sau invers (bărbaŃi aflaŃi în concediu pentru creşterea copilului). trebuie să fiŃi atent şi să evitaŃi formulări care ar putea constitui un afront sexual.de presă doar atunci când este vorba de o toaletă dintr-o navetă spaŃială. Trebuie totuşi să cântăriŃi cu multă atenŃie urmările pe care le-ar putea avea difuzarea unei ştiri bazate pe elemente de bizarerie. Figura 6: O crimă cu elemente bizare va trezi cu siguranŃă interesul consumatorului de presă 6. femei care lucrează pe macara. boli venerice. 16 . În difuzarea unei ştiri care implică elemente de sex.

dragoste. de 17 . gelozie. ură. cât şi prin consecinŃele lor. Prin urmare. atât prin ele însele. mânie.Figura 7: AtenŃia consumatorului de presă este atrasă adeseori de relatările care includ referiri explicite la viaŃa sexuală Figura 8: Un fapt de presă conŃine elemente de sex şi atunci când este vorba despre aflarea unei persoane într-o situaŃie neobişnuită pentru sexul său biologic 7. Sentimente: elementele de ordin sentimental – simpatie. veŃi putea utiliza pentru presă ocazii ca. frică. prietenie – constituie un element de interes pentru presă şi pentru consumatorii de presă. tristeŃe.

vedetele vor apărea în ziare şi la ştiri aproape zilnic.pildă. al opiniei publice. faptul că un membru al organizaŃiei dumneavoastră a depăşit cu succes o serie de împrejurări potrivnice. suprasaturarea re- 18 . PreşedinŃii de stat. ProeminenŃă: informaŃiile despre personalităŃi importante ale vieŃii publice vor avea întotdeauna întâietate în ceea ce priveşte difuzarea prin mass-media. implicit. prietenie şi alte asemenea sentimente umane captează întotdeauna interesul cititorilor. ură. ascultătorilor şi telespectatorilor 8. exprimarea publică a compasiunii şi a voinŃei de a da ajutor constituie elemente care atrag interesul presei şi. chiar atunci când sunt implicaŃi în evenimente care nu au nimic neobişnuit în desfăşurarea lor: faptul că vedeta X şi-a cumpărat un câine nu reprezintă un fapt de presă decât prin implicarea respectivei vedete într-un eveniment altfel banal. În această privinŃă. oamenii politici importanŃi. De asemenea. deznădejde. Figura 9: Relatările din presă despre dragoste. atunci când membri ai organizaŃiei proprii sau ai comunităŃii locale se confruntă cu situaŃii tragice. trebuie totuşi să cântăriŃi atent fluxul de informaŃii difuzate către massmedia cu privire la una sau mai multe personalităŃi din organizaŃia dumneavoastră.

Pentru opinia publică românească. OZN-uri. Suspans: ştirile cu elemente de suspans sunt la fel de atractive ca povestirile cu implicaŃii misterioase. Atât în literatura de ficŃiune. a trei jurnalişti români şi Ńinerea lor în captivitate din 28 martie până în 22 mai 2005. detalii ascunse în spatele unor declaraŃii publice 19 .d. „Harry Potter”. vor prezenta interes pentru mass-media. a fost răpirea. cu ani în urmă. despre căutarea unor turişti rătăciŃi pe munte. cât şi în presă. dacă în literatură ele explică succesul unor scrieri precum „Codul lui da Vinci”. civilizaŃii dispărute.m. acŃiuni ale serviciilor secrete. mai rău. care s-a aflat pe prima pagină a ziarelor şi în topul ştirilor de radio şi de televiziune timp de aproape două luni. a unor militari dispăruŃi pe durata acŃiunilor de luptă etc. faptul că. în Irak. mai mulŃi americani au fost luaŃi ostatici în Iran a constituit „capul de afiş” al ştirilor de presă vreme de peste 400 de zile. Câte alte mămici vor fi ieşit din spital în aceeaşi zi fără ca fotografia lor să apară în presă? 9. ştirile despre oameni dispăruŃi într-un accident naval. poate duce la suspiciunea de „cult al personalităŃii”. Astfel. în presă este binecunoscut interesul pentru subiecte precum francmasoneria. despre căutarea oamenilor prinşi sub dărâmături în urma unui cutremur sau a unei explozii. astfel. mistere ale istoriei. La fel. elementele de suspans sunt la mare căutare şi sunt exploatate pe măsură. Figura 10: O vedetă românească surprinsă cu copilul în braŃe. fenomene naturale neobişnuite. „Stăpânul inelelor” ş. un eveniment plin de suspans. la ieşirea din spital după naştere.a.. despre operaŃiunile pentru salvarea unor mineri blocaŃi în subteran.dacŃiilor cu informaŃii despre aceiaşi oameni poate crea dezinteres sau.

În funcŃie de elementul de interes pe care îl prezintă un fapt de presă. în timp ce altele îl vor ignora. la sfârşitul lunii martie 2005. Figura 11: Realitate sau ficŃiune? Răpirea celor trei jurnalişti români în Irak. descoperiri şi tehnologii noi care ar putea afecta într-un fel sau altul viaŃa oamenilor – mai ales viaŃa lor de zi cu zi – vor fi căutate de mass-media. precum şi de profilul diferitelor mijloace de informare. Ştirile despre invenŃii. Acest lucru nu trebuie să constituie o surpriză pentru specialistul în relaŃii publice. apetenŃa prea mare pentru suspans îl poate împinge pe jurnalist în capcana speculaŃiilor. Adeseori. 20 . Progres: relatările conŃinând elemente de progres îi fascinează pe oameni.etc. este posibil ca un eveniment anume să fie relatat pe larg în unele ziare/emisiuni. a Ńinut prima pagină în presă până la rezolvarea crizei 10.

Figura 12: Majoritatea ştirilor despre progres tehnologic. în cele din urmă. proximitate.a. corupŃia este un caz particular de criminalitate. cultural.d.m. un specialist cu practică îndelungată atât în presă. făcând un mixaj uneori forŃat al caracteristicilor unui fapt de presă. economic ş. pe când a doua. 74). o ştire despre un nou produs pe care îl lansează organizaŃia dumneavoastră s-ar putea să treacă neobservată într-o zi realmente efervescentă din punct de vedere al evenimentelor economice. 1996. cât şi criza implică substanŃiale elemente de conflict. s-ar putea ca ea să prindă chiar prima pagină. încearcă în primul rând să realizeze un frumos efect stilistic: regula celor 7 C. este evident că prima are cu adevărat un caracter sistematic şi riguros.m. BineînŃeles că este şi o chestiune de noroc dacă ştirea difuzată de 21 . Astfel. în schimb. – culoare (interes uman). datorită posibilei influenŃe a acestora asupra propriei sale vieŃi cotidiene Opinia prezentată mai sus cu privire la elementele ce caracterizează un fapt de presă nu este singura. atât catastrofa. social. sentimente ş. Mai trebuie să ŃineŃi cont de faptul că forŃa caracteristicilor unui fapt de presă variază în funcŃie de contextul informaŃional în care el este promovat.d. constituie un punct de interes pentru consumatorul de presă. iar culoarea este. într-o zi liniştită. susŃine că există şapte mari categorii de fapte care pot constitui ştiri de presă (clasificarea după cei 7 C): – catastrofă. – corupŃie. – caracter evolutiv (change). Analizând însă comparativ cele două tipuri de clasificări. progres. Astfel. De exemplu. – criminalitate. – conflict. un melanj între actualitate. cât şi în activitatea de relaŃii publice (Jones.a. – criză.

Skaggs. 22 . de Albert C. este apărată de lege. din fericire. deoarece imaginea publică a acestora. în perioada vacanŃelor. există o lipsă destul de acută de evenimente hard news.dumneavoastră se va bucura de un context favorabil sau nu. indiferent de notorietatea lor. Este recomandabil să verificaŃi toate afirmaŃiile făcute cu privire la persoane urmând acest grafic. De multe ori. weekend-urile sunt caracterizate şi ele de o atenuare a frecvenŃei evenimentelor de tip hard. publicat în Journalism Educator. Syracuse University. Când este vorba de un conŃinut injurios? (adaptare după articolul „Este acest lucru injurios?” Un grafic simplu îi ajută pe studenŃi să dea răspunsul. toamna 1982) Graficul de mai jos vă poate ajuta să detectaŃi singuri dacă vreuna dintre afirmaŃiile pe care intenŃionaŃi să le faceŃi publice în legătură cu o persoană poate constitui – cu ştiinŃă sau involuntar – o injurie la adresa acesteia. ceea ce reclamă un plus de scrupulozitate atunci când doriŃi să ieşiŃi în mass-media. precum şi între Crăciun şi Anul Nou. acest lucru este din ce în ce mai evident şi în legislaŃia românească. dar este util să ştiŃi că vara.

legendă la o fotografie. În ce constă specificul relaŃiilor cu mass-media? 3. Cum pot fi clasificate tehnicile de relaŃii publice în funcŃie de modalitatea de exprimare a mesajului? 23 . editorial. Care sunt principalele domenii ale activităŃii de relaŃii publice? 2. Care sunt diferenŃele dintre scopurile jurnalistului şi cele ale specialistului în relaŃii publice în ceea ce priveşte livrarea mesajelor lor? 5. anunŃ etc.AfirmaŃie făcută într-un articol.)? a AfirmaŃia a fost deja publicată? a Persoana vizată a consimŃit la publicare? u AfirmaŃia poate fi probată ca fiind adevărată? u AfirmaŃia se bucură în vreun fel de imunitate? u Este vorba de un simplu comentariu sau de o afirmaŃie critică? u a a a a u Este o afirmaŃie falsificată cu bună ştiinŃă sau din neglijenŃă? a u u AfirmaŃia este eronată datorită neglijenŃei tale? a Persoana vizată este o oficialitate sau o figură publică? u Este posibil să nu ai necazuri Eşti în mare încurcătură Întrebări. aplicaŃii practice 1. titlu. u Aduce vreo atingere reputaŃiei persoanei în cauză? u a Persoana în cauză poate fi identificată din afirmaŃia făcută în articol (comunicat etc. De ce solicită relaŃiile cu mass-media o atenŃie specială? 4. probleme. comunicat de presă.

precum şi frecvenŃa cu care ele se manifestă în diferitele tipuri de massmedia.6. 8. 7. 24 . AlegeŃi un eveniment (fapt) dintr-o organizaŃie în care activaŃi sau pe care o cunoaşteŃi şi analizaŃi în ce măsură îndeplineşte sau nu caracteristicile unui fapt de presă. AnalizaŃi diferenŃele sau asemănările dintre conceptele de „tehnici” şi „tactici” de relaŃii publice. AnalizaŃi importanŃa fiecăreia. 9. EnumeraŃi caracteristicile pe care trebuie să le aibă un fapt de presă. AlegeŃi un eveniment (fapt) dintr-o organizaŃie în care activaŃi sau pe care o cunoaşteŃi şi stabiliŃi care dintre caracteristicile sale trebuie evidenŃiate pentru a-l transforma într-un fapt de presă.

scheme.. 1998). precum şi motivaŃia care l-ar putea determina pe cititor să se oprească asupra textului dumneavoastră) şi. punându-şi singur aceste întrebări încă de la început şi oferind răspunsuri la ele..d. cât şi jurnaliştii din presa scrisă. este imposibilitatea folosirii limbajului non-verbal.). grafice. aşadar el va trebui să utilizeze empatia2. De aceea. caricaturi ş. 2: „V-ar surprinde să aflaŃi că mai puŃin de 10 procente din mesajele pe care ni le comunicăm faŃă în faŃă se transmit prin intermediul cuvintelor pe care le utilizăm? [. unele elemente non-verbale pot fi utilizate şi în cazul difuzării mesajelor prin radio: inflexiuni ale vocii. După cum se ştie. desene. atunci când redactează un text destinat unui anumit public-Ńintă. În acelaşi timp. pauze mai lungi sau mai scurte. de asemenea. 2004. În plus. darul sau puterea de a convinge pe cineva să creadă. 2001. un dezavantaj căruia trebuie să-i facă faŃă atât specialiştii în relaŃii publice care scriu materiale pentru difuzarea lor publică. precum şi prin utilizarea de materiale ilustrative adecvate (fotografii. 3 AcŃiunea. corespunzător funcŃiei de informare a presei). un bun comunicator ar trebui (Ferréol. de ce anume vreŃi să spuneŃi un lucru (motivaŃia care ne determină să facem public un fapt. cum îl spuneŃi (aspectul redacŃional. În cazul comunicării prin scris. 25 .m. avantajele şi facilităŃile oferite de limbajul non-verbal trebuie suplinite prin claritatea.] tonul vocii înseamnă aproape 40 de procente. în fine. concizia şi logica mesajului.). în cazul comunicării directe sau al difuzării unor mesaje prin intermediul televiziunii. 59). 2 Formă de intuire a realităŃii prin identificare afectivă (DEX. 46): – „să găsească termenii adecvaŃi. 2007.. 1998).. El trebuie să arate cu claritate ce anume vreŃi să spuneŃi (aspectul informaŃional. elemente muzicale etc.]”. semnificaŃiile transmise prin intermediul limbajului non-verbal pot contribui în proporŃie de până la 90% la reuşita actului de comunicare (Ribbens.TEHNICI SCRISE DE RELAłII PUBLICE În redactarea diferitelor tipuri de materiale destinate consumatorilor de presă. persuasiunea fiind considerată de către specialişti ca „o parte explicită a muncii în domeniul relaŃiilor publice” (Newsom. nu trebuie neglijate avantajele persuasiunii3 în actul de comunicare. Principii de redactare Un text destinat publicării în presă ar trebui să răspundă unor cerinŃe bine definite. iar postura şi gesturile 50 de procente [.a. modul de redactare a textului). variaŃii ale ritmului şi ale tonului vorbirii. cel care difuzează o informaŃie scrisă nu va avea ocazia (decât relativ rar) să răspundă la întrebările pe care le-ar putea pune publicul. interjecŃii. să gândească sau să facă un anumit lucru (DEX.

subiectul pe care îl veŃi aborda. Atribuirea (indicarea surselor) conferă mai multă credibilitate unui text destinat presei decât unul care înfăŃişează versiunea personală (şi implicit subiectivă) a dumneavoastră. Apoi. De asemenea. trebuie să ŃineŃi cont de câteva principii recomandate de specialişti (Stan. 6. deoarece afirmaŃii care par pe deplin obiective la un moment dat se pot dovedi ulterior – pe măsură ce sunt explorate noi detalii ale evenimentului în discuŃie – ca fiind subiective. Mai mult decât atât. utilizarea de citate (atribuiri) într-un material destinat presei îl umanizează (Newsom. propaganda. spaŃiile generoase acordate celor din urmă într-un asemenea text 26 . AcurateŃea: informaŃiile cuprinse în textul destinat presei trebuie să fie exacte. trebuie să înŃelegeŃi mai întâi dumneavoastră înşivă. 3. Claritatea: pentru a relata cu claritate un eveniment. părŃile implicate trebuie să fie prezente în relatarea dumneavoastră în mod echilibrat. 5. Evitarea jargonului profesional. pe deplin. Pentru a satisface aceste exigenŃe. 208). Atribuirea conferă un plus de credibilitate atât faptelor relatate. cum ar fi. nu numai ceea ce transmiteŃi trebuie să fie exact. de exemplu. Aici discuŃia asupra obiectivităŃii faptelor poate fi lărgită. deci a face afirmaŃii care au suport în realitate. acurateŃea informaŃiilor nu este suficientă dacă modul lor de transmitere este vag sau ambiguu. Echilibrul şi onestitatea sunt şi ele în strânsă legătură cu principiul anterior. În acest caz. trebuie să concepeŃi un text concis şi clar. ca rezultat al verificării lor temeinice din surse diferite. deformarea adevărului este atributul altor modalităŃi de comunicare. Obiectivitatea: textul destinat presei trebuie să relateze evenimente care pot fi verificate. 4. cât şi declaraŃiilor unor participanŃi direcŃi la evenimentul relatat. – să aibă un stil agreabil”. 2000. având tot timpul în minte publicul-Ńintă căruia doriŃi să vă adresaŃi. care să poată fi înŃeles cât mai bine de potenŃialii săi cititori. atunci când intenŃionaŃi să scrieŃi un text destinat presei. precum şi a preŃiozităŃilor stilistice. reciproca este şi ea adevărată. – să scrie corect din punct de vedere gramatical. constituie regula de aur în redactarea unui text clar. doar onestitatea cerută de deontologia profesională vă poate conduce către o soluŃie corectă: activitatea de relaŃii publice constă în „a spune vorbe bune despre fapte bune”. 2. Concizia: un text destinat presei este scris pentru cititori. atunci când sunt relatate evenimente care implică o controversă.– să construiască corect frazele. prin urmare. 2004. Textul destinat presei nu trebuie să ascundă elemente relevante în favoarea celor nesemnificative. 22-36): 1. Mai mult decât atât. prin urmare. ci şi modul cum transmiteŃi. nu pentru şefii sau colegii dumneavoastră.

caracterizează ştirea drept „informaŃie care poate fi utilă” sau „ceva ce te poate ajuta să faci faŃă împrejurărilor”. Prin urmare. printre care: obiectul de activitate al organizaŃiei. nu puteŃi neglija eventualitatea ca anumite publicaŃii sau chiar posturi de radio ori de televiziune să vă solicite relatări deja redactate pentru publicare despre anumite aspecte din funcŃionarea organizaŃiei dumneavoastră. mai ales pentru scrierea celor mai multe dintre comunicatele de presă. veŃi recurge foarte probabil la opŃiunea redactării unei ştiri de presă. În acest caz. Recursul la abstractizare nu este de natură să amelioreze calitatea unui text destinat presei. regulile de redactare a unei ştiri de presă.m. Cititorul vrea să afle cât mai repede răspunsuri pertinente la întrebările fundamentale care apar în legătură cu marea majoritate a evenimentelor: Cine? Ce? Unde? Când? Cum? De ce? 7. vorbesc adesea despre „ştirea de presă”.m-w. noutate” (DEX. 1998). la fel de empirice. frecvenŃa unor asemenea cereri depinde de mai mulŃi factori. cât şi consumatorii produselor de presă în general. „informaŃii sau relatări despre evenimente recente” sau „program de televiziune ori de 4 Merriam-Webster Online Dictionary. produs cu care opinia publică este atât de familiarizată. vă veŃi întâlni cel mai des cu necesitatea redactării şi difuzării unor comunicate de presă.com/cgi-bin/dictionary?book=Dictionary&va=news. Totuşi. Alte definiŃii.nu sunt deloc recomandate. scrierea ştirilor este considerată ca fiind cea mai simplă formă de scriere pentru presă. epistemologice. de fapt.a. ABC-ul tehnicilor scrise utilizate în relaŃiile publice. „material relatat într-un ziar. cititorul care caută teme abstracte îşi îndreaptă cercetările spre lucrările filosofice. Atât jurnaliştii. în materie de texte destinate presei ş. informaŃie. Ce este. a specialistului în relaŃii publice. Interesul uman: un text de presă trebuie să se refere la probleme care îi interesează pe oameni şi care le pot influenŃa viaŃa. odată însuşite. produsele ei. specificul acesteia. 27 . Ştirea de presă Dintre tehnicile scrise de relaŃii publice. măiestria şi experienŃa dumneavoastră. ştiinŃifice şi nu către produsele mass-media. http://www. un periodic de ştiri sau un buletin de ştiri” ori „chestiune care are caracter de noutate”4. de fapt. ci dimpotrivă. sunt foarte utile în realizarea majorităŃii celorlalte tipuri de texte destinate presei. Mai mult. DicŃionarele oferă şi ele versiuni diferite: „veste. „ştirea de presă”? O definiŃie empirică afirmă că ştirea este „orice lucru nou pe care îl înveŃi astăzi şi pe care ieri nu-l ştiai”. cunoaşterea şi exersarea regulilor după care este întocmită o ştire de presă reprezintă. accesat pe 17 ianuarie 2006.d. Pe de altă parte.

diferite definiŃii (aici reproduse după M. Ştirea de presă reprezintă modalitatea cea mai la îndemână pentru difuzarea informaŃiilor de actualitate (evenimente care tocmai s-au petrecut. Stanley Walker de la New York Herald Tribune. fiindcă. curioase. nu privată.asp?Action=1&param=nouvelle&che=1. 23 (lucrare accesată pe 17 ianuarie 2006. 203): „ştire este ceea ce publică ziarele şi revistele şi ceea ce se transmite în buletinele de ştiri de la radio şi televiziune”. În ceea ce priveşte ştirea de presă. 2004. accesat pe 17 ianuarie 2006. cei care lucrează în lumea mass-media au încercat şi ei. care sunt în desfăşurare sau care urmează să aibă loc în viitorul apropiat). 6 AskOxford. unice. Sarah Silver. care nu credea în posibilitatea de a defini acest tip de ştire. p.cambridge. În fapt. În schimb. 8 Vezi. I. precum Doug Newsom şi Bob Carrell (Newsom. accesat pe 17 ianuarie 2006. accesat pe 17 ianuarie 2006. de obicei. de radio. la o definiŃie asemănătoare au ajuns şi alŃi specialişti în tehnici de redactare. spunea că aceasta nu face uneori „altceva decât să repete.pdf#search='media%20handbook%20hard%20soft%20news' ). de lucruri care îi privesc într-o măsură mai mare sau mai mică. este preluată şi difuzată ca atare de mass-media interesate. În ceea ce priveşte durabilitatea lor în timp. ciudate şi [. trăsnite. 1998. http://www. ea poate fi definită ca „text succint de agenŃie. comice. este vorba. Ea este destinată exclusiv publicării şi. dramatice.. folosind personaje noi. în covârşitoarea majoritate a cazurilor. având cel puŃin două elemente de esenŃă: faptul că ştirea de presă reprezintă o primă notificare publică cu privire la un eveniment anume şi faptul că acel eveniment trebuie să aibă o semnificaŃie socială. de televiziune. specialiştii în jurnalism şi în relaŃii publice din spaŃiul anglo-saxon8 deosebesc două tipuri de ştiri: 5 Cambridge Dictionaries Online. la rândul lor. A Media Relations Handbook for Non-Governmental Organizations. basme la fel de vechi ca piramidele”. ea furnizează informaŃii de interes uman.com/concise_oed/news?view=uk. nu ceea ce şeful dumneavoastră sau poate chiar dumneavoastră înşivă sunteŃi tentat să introduceŃi într-un material de presă în speranŃa nefondată că astfel contribuiŃi la consolidarea reputaŃiei organizaŃiei pe care o reprezentaŃi. de fapt..com. consider că această definiŃie este cea mai utilă pentru un practician de relaŃii publice.org/define. Astfel. care reprezintă o primă avizare a unui fapt socialmente semnificativ”.] să te facă să vorbeşti despre ele”. ştirea de presă ar putea fi caracterizată ca fiind ceea ce li se întâmplă oamenilor.askoxford. http://dictionary. Joseph Pulitzer considera că ştirile trebuie să fie „originale.ijf-cij. romantice. înspăimântătoare. 7 TV5 – Dictionnaires Mediadico. vol. 165-166). 112). „anunŃare a unui eveniment. „informaŃie nou primită sau demnă de reŃinut despre evenimente recente”6. de ziar. De altfel. a unui lucru recent”7.org/dictionnaires. disponibilă la adresa http://www. chiar şi atunci când oamenii nu constituie subiectul evident al unei ştiri de presă. Conform unei lucrări specializate (Popescu. Coman. http://dictionnaire.tv5.asp?key=53558&dict=CALD.org/silver.radio constând în relatări despre evenimente recente”5. de exemplu. 2001. distincte. 28 .

are o sursă credibilă şi identificabilă. – conflicte armate.. – urmări ale unor fenomene naturale etc. trebuie publicate cu prioritate şi pentru relatarea cărora se utilizează de obicei o abordare factuală (cine a făcut. a raportului de Ńară despre România 29 . poate fi descris în manieră factuală. caracterizate prin actualitate şi care. ce a făcut. – întâlniri politice sau de afaceri la nivel înalt. Un fapt de presă care intră în categoria hard news prezintă următoarele caracteristici: actualitatea este atributul său esenŃial. Figura 13: Ştire de presă din categoria „hard news”. Aceste ştiri au mai ales o funcŃie de informare şi se referă la evenimente sau lucruri cu caracter mai degrabă oficial şi serios. de către Comisia Europeană. – ştiri despre accidente. lipsind opinia autorului. precum: – evoluŃii politice sau economice actuale. catastrofe.m.). prin urmare. când. apărută chiar în ziua publicării. nu se bazează pe elemente care pot lăsa loc de îndoială (zvonuri.d.a. crize organizaŃionale. obiectivă. unde ş. – criminalitate.– ştiri perisabile din punct de vedere temporal (hard news). bârfe).

– ştiri ceva mai durabile (soft news). – ştiri despre hobby-uri ale unor persoane. menŃinând astfel vizibilitatea publică a organizaŃiei. Figura 14: Ştire de presă din categoria „soft news”. dacă constataŃi că organizaŃia dumneavoastră nu este prezentă în mass-media o perioadă prea mare de timp. subiecte care ar putea intra în categoria „hard news” au şi o componentă „soft” deloc neglijabilă. Cu toate acestea. În redactarea lor. – creaŃii artistice sau ştiinŃifice etc. nu au neapărat un caracter oficial şi serios. în viaŃa de toate zilele ele stau cu totul altfel. puteŃi să căutaŃi fapte care pot fi subiectul unor ştiri soft şi să încercaŃi să le promovaŃi în presă. sunt utilizate în reportaje. dacă. foiletoane şi alte asemenea genuri publicistice neîncorsetate de factorul timp. se Ńine cont de faptul că ele trebuie să îndeplinească fie o funcŃie de divertisment. care poate fi publicată oricând fără a-şi pierde valoarea informaŃională Această clasificare este utilă pentru un practician. Ele se referă mai ales la evenimente de interes uman sau oferă informaŃie de fundal despre diverse evoluŃii. de regulă. lucrurile par destul de simple şi clare. relatări. deoarece îi oferă un criteriu suficient pentru a distinge care dintre evenimentele din organizaŃia sa trebuie făcute publice cu prioritate. fie una de consiliere. În această categorie pot fi incluse: – evenimente artistice sau culturale. inclusiv cele care intră în prima categorie menŃionată mai sus. În cea mai mare parte a timpului. – relatări din domeniul divertismentului şi al stilului cotidian de viaŃă. în mod corespunzător. 30 . din punct de vedere didactic. De asemenea. care. putând fi relatate şi după trecerea unei anumite perioade de timp fără a-şi fi pierdut atractivitatea. spre deosebire de cele din prima categorie.

fiind deci nevoiŃi să facă tăieturi în ştirea de presă primită. cuprinsul şi încheierea. telespectatorii) să poată recepŃiona o ştire cât mai rapid şi mai uşor. de regulă. primele paragrafe ale unei ştiri pentru a decide dacă informaŃiile prezentate îi interesează sau nu. Adoptarea acestui stil este necesară deoarece editorii şi cititorii parcurg. ştirea se structurează în trei părŃi: introducerea. De asemenea. cele mai importante elemente aflându-se în prima frază. răspunsuri la întrebările necuprinse în introducere ÎNCHEIERE Detalii suplimentare O ştire de presă trebuie să răspundă următoarelor întrebări: Cine? Ce? Unde? Când? Cum? De ce? Pentru a răspunde acestor întrebări şi pentru a respecta regula „piramidei inversate”. astfel încât opŃiunea dumneavoastră nu este tocmai uşoară: un anume eveniment poate fi abordat în versiune „hard” sau poate fi valorificat mai bine în variantă „soft”? Răspunsul depinde de profesionalismul şi de intuiŃia dumneavoastră. 31 . iar cutumele stabilite în lumea mass-media spun că tăieturile încep cu ultima parte a unui astfel de material. aceasta trebuie redactată conform regulii „piramidei inversate”: informaŃiile se structurează în ordinea descrescătoare a importanŃei lor. Regula „piramidei inversate” Pentru ca editorii şi cititorii (ascultătorii. INTRODUCERE (lead) Primul paragraf: răspuns la cât mai multe dintre întrebările Cine? Ce? Unde? Când? Cum? De ce? CUPRINS Detalii despre cele relatate în introducere. este posibil ca editorii să nu aibă suficient spaŃiu în publicaŃia sau emisiunea lor.ştirile „soft” au aproape întotdeauna şi o parte „hard”.

În orice caz. din acest motiv.) este bine cunoscut opiniei publice. cauzele nu sunt cunoscute. răspunsul la aceste întrebări se găseşte tot în introducere. 1996. când sunt mai multe elemente care ar putea trezi interesul cititorului şi în alte asemenea situaŃii. organizaŃie. importanŃa lucrurilor redate în introducere trebuie apreciată prin prisma sistemului de valori. în cazul unor evoluŃii neaşteptate. În plus. în cât mai puŃine cuvinte (de dorit nu mai mult de 35-40). iar cel care caută să dea răspuns la această întrebare este tentat să facă supoziŃii. fie în cuprins. Cine? şi Ce? sunt cele mai importante întrebări. să prezinte opinii proprii. Ea constituie un rezumat al ştirii. iar aceasta manifestă un interes special pentru el. precum şi a interesului celor care le vor citi: sunt ele atractive pentru cititorul căruia vreŃi să vă adresaŃi? Corespund vederilor lui? Îi satisfac interesele? Îi afectează viaŃa în vreun fel (lui. În selectarea întrebărilor cărora trebuie să le răspundeŃi în introducere. celor care îi sunt apropiaŃi. Acest răspuns este de obicei atribuit unei surse. deoarece ea trebuie să răspundă. veŃi răspunde mai întâi la întrebarea Cine? dacă subiectul (persoană. grup de persoane. telespectatorului). de cele mai multe ori. într-un cuvânt. Webster’s Encyclopedic Unabridged Dictionary of the English Language. dând cele mai importante informaŃii ale acesteia. informaŃiile relatate în introducere trebuie selectate în conformitate cu următoarea ecuaŃie: cel mai important = cel mai semnificativ + cel mai interesant Mai mult decât atât. Introducerea (lead-ul. colectivităŃii în care trăieşte)? De obicei. să speculeze. trebuie să ştiŃi că impactul unei introduceri bune este invers proporŃional cu lungimea ei. Gramercy Books. De obicei. SpeculaŃia este o greşeală elementară pentru un specialist în relaŃii publice care ştie că trebuie să facă doar afirmaŃii bazate pe fapte. mai ales pe fapte rigu9 ***. puteŃi recurge şi la introduceri de două paragrafe sau chiar şi mai multe. la cât mai multe dintre cele şase întrebări. telespectator) să parcurgă acea ştire în totalitate. definit ca „scurt sumar care serveşte ca introducere la o ştire. introducerea este de mărimea unui singur paragraf. în primul rând se determină ordinea importanŃei acestora din perspectiva cititorului (ascultătorului. Întrebările Când? şi Unde? localizează evenimentul în timp şi spaŃiu. Această întrebare necesită o atenŃie specială. credinŃe. rolul ei este de a-l atrage pe cititor (ascultător. un articol sau alt material”9) este partea cea mai importantă parte a ştirii. Atunci când faptul care urmează să fie relatat este complex. naŃiune etc.1. 32 . veŃi răspunde mai întâi la întrebarea Ce? atunci când acŃiunea propriu-zisă prezintă mai mult interes pentru opinia publică decât persoanele implicate. atitudini şi opinii. Întrebarea De ce? se referă la cauzele evenimentului. deoarece ea se referă la cauzele care au dus la producerea evenimentului care urmează să fie relatat. iar răspunsul la ea se poate găsi fie în introducere. În marea majoritate a cazurilor.

– corelări ale evenimentului relatat cu evenimente anterioare sau ulterioare etc. răspunsul la această întrebare trebuie şi el atribuit unei surse. posibile evoluŃii etc. Astfel. nu sunt esenŃiale pentru captarea interesului). le vom face publice de îndată”. În momentul în care experŃii vor stabili cu exactitate cauzele. Date fiind aceste constrângeri. organizaŃia căreia aparŃin aceste persoane şi funcŃiile îndeplinite de ele. dar cel mai adesea el este situat în cuprins. Întotdeauna. adresa poştală completă a locului în care s-a produs acesta. răspunsurile la întrebările Cum? şi De ce?. răspunsul standard este ceva de genul: „Încă nu se cunosc cu certitudine cauzele evenimentului. – fapte secundare legate de evenimentul relatat pe scurt în introducere. acŃiunea. în introducere nu se includ detalii care nu sunt neapărat necesare şi care au o semnificaŃie secundară. deci. la modul de desfăşurare al acestuia. – afirmaŃii ale diferitelor surse (cu citarea acestora) referitoare la subiect. informaŃiile fiind relatate în ordinea descrescătoare a importanŃei lor pentru opinia publică.. De multe ori. cauze. – citate conŃinând opinii ale experŃilor. martorilor sau participanŃilor nemijlociŃi la evenimentul relatat. vor constitui „cheia de boltă” în jurul căreia va trebui construită ştirea. denumirea organizaŃiei care constituie subiectul ştirii. Regula „piramidei inversate” se respectă şi în redactarea cuprinsului. 2. una dintre cele şase întrebări. prin urmare. dar specialiştii verifică la faŃa locului. precum şi răspunsul ei. Cuprinsul oferă. acŃiune. cauzele şi împrejurările evenimentului. împrejurări. – explicaŃii detaliate ale unor afirmaŃii (date) din introducere. precum: numele persoanelor implicate (dacă ele nu sunt de notorietate şi. 33 . Întrebarea Cum? se referă la împrejurările în care s-a produs evenimentul. În asemenea situaŃii. De obicei. Acestea vor fi detaliate în cuprinsul sau în încheierea ştirii. când cauzele nu sunt confirmate pe deplin. Răspunsul se poate găsi şi în introducere. vor prezenta cel mai mare interes pentru opinia publică şi. în cuprins se găsesc informaŃii privind: – numele şi prenumele persoanei (persoanelor) implicate. în majoritatea cazurilor. Cuprinsul detaliază informaŃiile despre subiectul. vârsta acestora. Aici intervine inspiraŃia dumneavoastră în ceea ce priveşte determinarea exactă a elementului de maxim interes dintre toate datele legate de evenimentul relatat. acest element este legat de întrebarea Ce? sau Cine?. caracteristici funcŃionale ale echipamentelor implicate în eveniment etc.ros verificate. ora exactă a producerii evenimentului.

după ce aŃi „fabricat” un citat astfel încât el să sporească impactul materialului dumneavoastră. Fiecare sursă citată trebuie identificată prin următoarele elemente.În ceea ce priveşte atribuirea (citarea). dă un plus de credibilitate relatării. În cazul citării directe. fie prin citare (atribuire) indirectă (de tipul „Conform afirmaŃiilor comisarului Vasile Georgescu. În cazul unor adevăruri binecunoscute. avocaŃi. Nu sunt permise atribuiri de genul: „<<Nu vrem să mai facem ore suplimentare neplătite>>. nu este necesară utilizarea atribuirii. cum ar fi adevăruri istorice. persoană de notorietate) şi conferă un plus de autenticitate relatării. ci trebuie să le redea aşa cum au fost ele rostite. Este o practică în limitele eticii profesionale. Specificarea sursei se face de obicei după textul citat sau înainte de acesta. nu numai informaŃiile redate între ghilimele. O afirmaŃie citată într-un material de presă trebuie să aibă o sursă singulară. în această calitate.A”. în această ordine: numele complet. obiceiuri larg răspândite. citarea indirectă se limitează la a atribui doar nişte informaŃii unei persoane anume. sunteŃi adeseori chemat să vă consiliaŃi şefii şi colegii 34 . date ştiinŃifice elementare. cercetători). experŃi guvernamentali. accidentul s-a datorat neadaptării vitezei autovehiculului la condiŃiile de trafic”). a afirmat comisarul Vasile Georgescu. Un asemenea citat nu se difuzează fără acordul deplin al celui care se presupune că l-a formulat. lider de opinie. Un specialist în relaŃii publice poate însă face acest lucru. Inserarea datelor de identificare a sursei în cuprinsul atribuirii creează o construcŃie greoaie: „Accidentul – a afirmat comisarul Vasile Georgescu. poliŃişti. precum şi alte asemenea lucruri care Ńin de simŃul comun. să-l discutaŃi cu persoana căreia intenŃionaŃi să-l atribuiŃi. au declarat angajaŃii societăŃii Brutus S. aceasta poate fi utilizată pe parcursul întregii ştiri. credibilitatea rezultă din autoritatea sursei (expert. şeful serviciului circulaŃie de la Inspectoratul JudeŃean de PoliŃie Dolj – s-a datorat neadaptării vitezei maşinii la condiŃiile de trafic”. Un jurnalist nu are voie să fabrice citate. şeful serviciului circulaŃie de la Inspectoratul JudeŃean de PoliŃie Dolj”). fie cu atribuire directă. deoarece citarea directă a unor persoane implicate în evenimentul relatat. fie cu atribuire indirectă. având în vedere că dumneavoastră sunteŃi specialistul în comunicare al organizaŃiei şi. şeful serviciului circulaŃie de la Inspectoratul JudeŃean de PoliŃie Dolj. oameni de ştiinŃă. ci şi modul de exprimare a lor este atribuit persoanei care o face. poziŃia (funcŃia) pe care o deŃine. care aparŃin bagajului cultural comun publicului-Ńintă vizat. CondiŃia obligatorie este ca. precum şi a unor experŃi (medici. organizaŃia căreia îi aparŃine. deoarece ele se bucură oricum de credibilitate. Atribuirea unor informaŃii poate fi făcută fie prin citare (atribuire) directă (de tipul „<<Accidentul s-a datorat neadaptării vitezei maşinii la condiŃiile de trafic>>.

comentarii sau orice alt gen de intervenŃie subiectivă a dumneavoastră în relatarea faptelor. Încheierea cuprinde informaŃii mai puŃin importante. Amănuntele inutile nu fac decât să estompeze mesajul pe care doriŃi să-l transmiteŃi. În fine. în loc să relataŃi că „la congresul Partidului Mâncătorilor de Mici au fost o mulŃime de participanŃi”. nu mai mult de cinci rânduri). logica şi sim35 . Claritatea. trebuie să acordaŃi o mare atenŃie obiectivităŃii şi exactităŃii. învăŃăminte moralizatoare. Cu cât exprimarea este mai simplă. în ceea ce priveşte atribuirea. amănunte suplimentare (sau care au fost relatate cu alte ocazii) despre istoricul evenimentului sau despre contextul în care acesta se desfăşoară. fiecare paragraf exprimând o singură idee.d. atunci când aŃi participat direct la desfăşurarea evenimentului relatat. de obicei.a. cu un plus de atenŃie la respectarea dreptului la intimitate: conform prevederilor legale. de exemplu. puteŃi include informaŃii obŃinute prin observaŃie directă. unele date personale nu pot fi publicate decât cu acordul celui în cauză). ci şi de a scrie discursuri sau articole pentru alŃii… În plus. Încheierea nu trebuie să repete – chiar dacă o face în altă formă – ceea ce aŃi spus deja în introducere şi în cuprins. pe de altă parte. Folosirea jargonului profesional. Concizia dă mai multă claritate textului. ea trebuie să redea cu obiectivitate ceea ce într-adevăr a susŃinut sursa citată. dar pe care le consideraŃi utile pentru opinia publică sau pentru informarea deplină a celor din redacŃie.m. enumerarea altor evenimente de acelaşi tip ş. şi în nici un caz că Ionescu presupune sau crede ori are sentimentul că s-a întâmplat ceva. mai clară şi mai apropiată de ceea ce vreŃi să transmiteŃi cu adevărat. răspunsurile date în introducere şi în cuprins la cele şase întrebări sus-amintite: caracteristici suplimentare ale unor produse sau echipamente despre care s-a vorbit în ştirea de presă. trebuie să aflaŃi numărul exact (sau măcar aproximat cu cât mai multă precizie) al participanŃilor. dumneavoastră trebuie să relataŃi că Ionescu a spus ceva. a stilului birocratic sunt total contraindicate. Dacă este cazul. – în redactarea ştirii se utilizează limbajul comun. dumneavoastră aveŃi nu numai „privilegiul” de a crea citate pentru alŃii. este recomandabil să ŃineŃi seama de următoarele reguli: – ştirea se structurează pe paragrafe scurte (de regulă. De asemenea. accesibil publicului larg. În acest caz însă. cu atât efectul asupra destinatarilor va fi mai puternic. editorul poate renunŃa la difuzarea informaŃiilor din încheiere.în ceea ce priveşte livrarea celor mai potrivite mesaje. Reguli de redactare a unei ştiri de presă În redactarea unei ştiri de presă. ea nu trebuie să cuprindă concluzii proprii. Aceste informaŃii detaliază. a prescurtărilor. date profesionale sau de stare civilă ale persoanelor implicate (în adaos faŃă de cele deja prezentate.

În caz contrar. ştirea de presă trebuie verificată minuŃios din punct de vedere al corectitudinii formale şi de fond. Odată redactată. afirmaŃiile diferitelor persoane cu documente ale organizaŃiei. pe cât posibil. locul. condiŃia fundamentală este ca dumneavoastră înşivă să înŃelegeŃi pe deplin evenimentul la care vă referiŃi. 2004. pot rezulta producŃii publicistice precum cea cu găina care a născut pui vii. pentru a putea permite astfel efectuarea corecturilor şi indicaŃiilor redacŃionale. numele şi funcŃiile exacte ale acestora. precum şi menŃiunea „sfârşit” acolo unde se termină textul. se face menŃiunea „continuare” la finalul fiecărei pagini. – înainte de a difuza ştirea. scăpările ortografice şi gramaticale duc la prezumŃia că probabil nu aŃi fost prea scrupulos nici în relatarea cu exactitate a faptelor (Newsom. adrese sau numere de telefon care urmează să apară în ştire. împrejurările în care s-a produs un eveniment. în final. – ştirea se dactilografiază la două rânduri. ora. toate aceste lucruri trebuie verificate temeinic înainte de a fi difuzate. 36 . – ştirea trebuie să aibă un titlu scurt (un cuvânt) şi. 212). cu spaŃiu suficient în părŃile stângă şi dreaptă ale colii (este indicat ca un rând să nu aibă mai mult de 60 de semne tipografice. înainte de a trece la aşternerea textului pe hârtie. nu vă este permis să omiteŃi fapte semnificative din conŃinutul ştirii dumneavoastră doar pentru simplul motiv că acestea ar putea fi stânjenitoare pentru organizaŃie (Newsom. Corectitudinea Pentru ca să scrieŃi o relatare corectă. în final. de aceea este bine să verificaŃi de cel puŃin două ori informaŃiile pe care le-aŃi obŃinut. atunci când înŃelegerea este superficială sau incompletă. localităŃilor. comparând. data. numele autorului.plitatea trebuie să fie regulile esenŃiale în redactarea de materiale destinate difuzării publice. al acurateŃei. astfel încât acestea să nu conŃină erori: – faptele: trebuie evitată orice eroare în ceea ce priveşte relatarea faptelor propriu-zise. organizaŃiilor etc. se verifică temeinic dacă au fost ortografiate corect numele persoanelor. inclusiv pauzele dintre cuvinte). să verificaŃi o serie de elemente ale ştirii de presă. la dactilografiere se va Ńine seama ca un paragraf să se încheie pe aceeaşi pagină (să nu se situeze pe pagini diferite). va trebui ca. De asemenea. participanŃii. 2004. – dacă textul se continuă pe mai multe pagini. Corectitudinea unui document difuzat de o anumită organizaŃie spune multe despre reputaŃia pe care ea o are sau vrea să şi-o construiască: ortografia corectă şi respectarea tehnicilor de redactare specifice redacŃiilor formează celor din lumea presei o impresie despre profesionalismul dumneavoastră. Aşadar.

212). Dimpotrivă, în asemenea cazuri, dumneavoastră aveŃi şansa de a explica poziŃia organizaŃiei în legătură cu astfel de fapte; – includerea informaŃiilor de fond: cel la care va ajunge în final ştirea de presă trebuie să aibă elementele necesare pentru a putea judeca în cunoştinŃă de cauză evenimentul relatat. Astfel, dacă veŃi relata punerea în funcŃiune a unei centrale termice de bloc şi veŃi spune doar că „La pornirea centralei, toate Ńevile de la subsol au început să curgă”, informaŃia va fi incompletă cu privire la cauze; aşadar, va trebui să spuneŃi cititorului (ascultătorului, telespectatorului) că „Datorită faptului că Ńevile de la subsolul blocului nu mai fuseseră schimbate în ultimii 20 de ani şi erau ruginite, precum şi faptului că noul tip de centrală termică necesită o presiune de lucru mai mare decât cea utilizată în mod obişnuit, la pornirea centralei, toate Ńevile de la subsol au început să curgă”; – deplinătatea: trebuie să căutaŃi să răspundeŃi la toate întrebările pe care şi le-ar putea pune cititorul (ascultătorul, telespectatorul). Dumneavoastră trebuie să redactaŃi ştirea din perspectiva destinatarului acesteia. O ştire de genul „În curând va fi redeschis magazinul PAN D’ORA care a fost închis pentru renovare şi care a fost modernizat în multe privinŃe” va trezi în mod inevitabil anumite întrebări: când anume se va redeschide magazinul? În ce constau modernizările făcute? Prin urmare, va trebui să răspundeŃi de la bun început acestor întrebări: „Sâmbăta viitoare va fi redeschis magazinul PAN D’ORA, care a fost închis pentru renovare. În cursul renovării s-au efectuat mai multe modernizări în folosul clienŃilor, cum ar fi introducerea unor automate care să-i deservească pe cumpărătorii posesori de cărŃi de credit, amenajarea unui birou unde clienŃii pot cere informaŃii despre produsele din magazin, un spaŃiu de joacă pentru copiii clienŃilor, unde este asigurată şi supravegherea micuŃilor…etc.”; – organizarea conŃinutului: ştirea trebuie să fie organizată într-o schemă logică. Utilizarea metodei „piramidei inversate” în organizarea ştirii, precum şi folosirea elementelor de legătură adecvate, pentru a da cursivitate relatării, fac ca mesajul să aibă o mare claritate; – atribuirea: aşa cum am arătat mai sus, este bine ca informaŃiile importante din conŃinutul unei ştiri de presă – cu excepŃia, bineînŃeles, a celor evidente pentru toată lumea, cum ar fi faptul că pământul e rotund – să fie atribuite unei surse credibile şi uşor de verificat. AfirmaŃia „Gheorghe Ionescu a fost internat în spital în stare gravă, în urma unui accident de circulaŃie” sună mai convingător dacă provine de la o autoritate medicală: „<<Gheorghe Ionescu a fost internat azi-dimineaŃă în stare gravă în spitalul nostru, în urma unui accident de circulaŃie>>, a spus dr. Vasile Popescu, şeful secŃiei reanimare din Spitalul judeŃean Vaslui”;
37

– obiectivitatea: opiniile personale, presupunerile, speculaŃiile dumneavoastră nu-şi au locul în relatarea unui fapt de presă. Asemenea poziŃii proprii pot fi redate doar atunci când sunt formulate de către persoane implicate în evenimentul relatat, pe care le puteŃi cita. Astfel, nu puteŃi scrie că „Elevul Constantin Ionescu a făcut o lucrare excelentă la olimpiada de matematică”, deoarece aceasta este o opinie a dumneavoastră şi, prin urmare, o abdicare de la regula obiectivităŃii. În schimb, dacă îl citaŃi pe un membru al comisiei care a verificat lucrările la olimpiadă, această afirmaŃie nu va afecta cu nimic obiectivitatea ştirii: „Profesorul George Vasilescu, membru al comisiei de verificare a lucrărilor la olimpiadă, consideră că <<elevul Constantin Ionescu a făcut o lucrare excelentă la olimpiada de matematică>>”; – imparŃialitatea: atunci când este vorba de o chestiune controversată, trebuie să reproduceŃi argumentele tuturor părŃilor implicate în controversă. În caz contrar, va exista suspiciunea că, în realitate, faceŃi jocurile uneia dintre taberele care se confruntă; – corectitudinea gramaticală şi ortografică: nu toate redacŃiile au oameni şi timp pentru a „vâna” şi corecta greşelile de acest fel făcute de cei care furnizează informaŃii. De multe ori, informaŃiile sunt preluate ca atare sau sunt supuse doar unei prelucrări foarte sumare. Prin urmare, trebuie să verificaŃi, cu dicŃionarul şi cu îndreptarul ortografic şi ortoepic în mână, orice cuvânt care nu vă este familiar, orice expresie asupra corectitudinii căreia aveŃi dubii, orice construcŃie gramaticală de care nu sunteŃi prea sigur. De asemenea, trebuie verificată corectitudinea denumirilor de organizaŃii, a numelor de persoane, a denumirilor geografice etc. În această privinŃă, calculatorul poate da o mână de ajutor prin verificarea modului cum aŃi ortografiat cuvintele, precum şi prin semnalarea unor probleme gramaticale; cu toate acestea, verificarea computerizată este încă departe de a conferi siguranŃă deplină. Astfel, dacă veŃi scrie Iueri, la ora 16.30 în loc de Ieri, la ora 16.30, eroarea de dactilografiere va fi semnalată. Dacă însă veŃi scrie Iberi, la ora 16.30, calculatorul poate considera că v-aŃi referit la locuitorii Peninsulei Iberice; – cifrele: cele mai frecvente greşeli apar în cazul cifrelor, care sunt trecute cu vederea la corectură. Prin urmare, o eroare de dactilografiere care adaugă sau omite un 0, de pildă, poate avea uneori consecinŃe dramatice; acesta a fost cazul unei bănci care, în raportul ei anual, a publicat un indicator financiar la care virgula dintre zecimale era pusă greşit, cu o cifră mai spre stânga. Acel indicator a produs imediat un val de întrebări din partea acŃionarilor, precum şi suspiciuni că rapoartele anterioare fuseseră mincinoase, lucruri care au afectat negativ cotarea la bursă a acŃiunilor băncii. Din fericire, greşeala a fost reparată

38

relativ repede. De asemenea, nu trebuie să introduceŃi în text cifre doar pentru a crea impresia exactităŃii, atâta timp cât nu ştiŃi pe deplin care este semnificaŃia lor; – corectitudinea exprimării (stilul): evitarea cacofoniilor, a tautologiilor, a repetiŃiilor, a construcŃiilor frazale lipsite de subiect sau de predicat, a barbarismelor, a prescurtărilor şi elementelor de jargon cu care publicul nu este familiarizat ş.a.m.d. trebuie să constituie o preocupare deloc neglijabilă a dumneavoastră atunci când redactaŃi o ştire de presă. Un stil corect impune de asemenea multă precauŃie în utilizarea adjectivelor, în special a superlativelor: cel mai frumos, cel mai ieftin, cel mai economic, excelent, superior, primul ş.a.m.d.; – claritatea: în scrierea unei ştiri de presă şi a altor materiale asemănătoare, sunt indicate propoziŃiile simple şi clare, formulate cu precădere pe structura subiect-predicatcomplement direct; cuvintele trebuie şi ele alese cu atenŃie, astfel încât, pe de o parte, să exprime exact ceea ce aŃi vrut să comunicaŃi, iar pe de altă parte să fie accesibile cât mai multora dintre potenŃialii cititori (cuvinte scurte, din limbajul comun); specialiştii recomandă de asemenea utilizarea cu precădere a verbelor la diateza activă în defavoarea celor la diateza pasivă; la fel, este de preferat folosirea cuvintelor cu conotaŃie pozitivă şi evitarea pe cât posibil a celor cu semnificaŃie negativă. Claritatea constă de asemenea şi în caracterul complet al ştirii, în faptul că potenŃialul cititor poate să înŃeleagă pe deplin evenimentul la care vă referiŃi fără a apela şi la alte surse documentare; cum spunea James Marlow (Newsom, 2004, 211), „scrieŃi întotdeauna pentru individul care nu a citit ziarul de ieri”. Totuşi, trebuie evidenŃiat faptul că aceste reguli au doar un caracter orientativ; depinde de ceea ce vreŃi să comunicaŃi şi de măiestria dumneavoastră în ceea ce priveşte tehnica scrisului; – injuriile (calomnia): trebuie evitate cu desăvârşire construcŃiile cu potenŃial injurios sau calomnios, deoarece acestea pot genera chiar acŃiuni în justiŃie din partea celui care a fost subiect al afirmaŃiei injurioase. Astfel, propoziŃia „Vasile Ionescu este un hoŃ” trebuie eliminată din textul unei ştiri de presă dacă ea apare acolo sub această formă; în locul ei, trebuie introdusă o formulare bazată strict pe fapte, de genul „Vasile Ionescu a fost arestat de poliŃie sub acuzaŃia că a furat un televizor din biroul şefului său”.

39

Comunicatul de presă
Comunicatul de presă este o formă de difuzare în scris a informaŃiilor care, spre deosebire de ştirea de presă, nu este destinată în primul rând publicării, ci, mai ales, informării mass-media. Ca şi ştirea, comunicatul de presă reprezintă o formă proactivă de difuzare a informaŃiei, în care iniŃiativa aparŃine posesorului acesteia, spre deosebire de interviu de pildă, în care posesorul informaŃiei are o atitudine reactivă, de răspuns la iniŃiativa altcuiva. În redactarea şi difuzarea unui comunicat de presă, trebuie să ŃineŃi cont de faptul că, pentru mass-media, comunicatele sunt surse de informaŃii oficiale. Comunicatul de presă apare din iniŃiativa sursei deŃinătoare a informaŃiei, adică din iniŃiativa organizaŃiei. Acest lucru nu înseamnă însă că mass-media au obligaŃia de a prelua şi publica informaŃia astfel difuzată; aceasta va fi preluată numai dacă va fi considerată ca importantă şi atractivă pentru opinia publică; prin urmare, sarcina dumneavoastră este de a redacta şi difuza comunicatele de presă numai atunci când acestea sunt oportune: când informaŃia este de interes public. O menŃiune specială trebuie făcută cu privire la stilul de redactare al comunicatului, care trebuie să fie conceput astfel încât să câştige competiŃia cu celelalte mesaje care bombardează zilnic redacŃiile massmedia şi opinia publică. În acest context, se cuvine menŃionat un punct de vedere (Bland, 1998, 8485) conform căruia doar o zecime dintre comunicatele de presă ajung să fie publicate, ca urmare a faptului că ele fie nu conŃin elemente de noutate, fie sunt scrise necorespunzător, fie nu sunt adresate celor mai potrivite publicuri-Ńintă. Pentru a diminua posibilitatea ca materialele dumneavoastră să se „bucure” de un asemenea tratament, este bine ca, din timp şi în mod sistematic, să vă clădiŃi o reputaŃie de sursă valoroasă. Aceasta rezultă din: – alegerea cu scrupulozitate a informaŃiilor care vor fi transmise pentru difuzare, astfel încât ele să satisfacă într-adevăr aşteptările presei şi nu pe cele ale şefului dumneavoastră; – respectarea standardelor tehnice şi a deontologiei profesionale; – atitudinea pozitivă faŃă de jurnalişti, plecând întotdeauna de la întrebarea: „Cu ce pot să fiu de ajutor?”; – promovarea cu onestitate profesională a intereselor organizaŃiei dumneavoastră, fără tentative propagandistice, manipulatoare sau dezinformatoare. Comunicatul de presă aduce la cunoştinŃa mass-media producerea recentă a unui eveniment, înştiinŃează că se va produce un eveniment în viitorul apropiat, aduce informaŃii suplimentare despre un eveniment deja relatat în presă etc. Primind comunicatul de presă, reprezentanŃii mass-media pot: – să-l arunce la coş;
40

organizaŃia dumneavoastră pregăteşte o recepŃie. asociaŃii. Doug Newsom şi Bob Carrell (Newsom. În situaŃii neprevăzute. mai ales atunci când este vorba de ceva nedorit. atunci când în presă apar (este posibil să apară) afirmaŃii critice cu privire la organizaŃia dumneavoastră. – comunicate de tipul „ştiri create” (created news). Asemenea tehnici sunt utilizate în campaniile de relaŃii publice. Spre deosebire de ştirile de ultimă oră (vezi mai jos). – să iniŃieze acŃiuni proprii de cunoaştere aprofundată a evenimentelor relatate. În caz contrar.– să preia comunicatul ca atare şi. despre evenimentul respectiv. difuzate atunci când se produc evenimente neprevăzute. 2004. cu un efort minim. pentru a aduce lămuriri suplimentare. În asemenea cazuri. chiar şi atunci când sunt animate de bune intenŃii. Diferite organizaŃii. – comunicate cu ştiri de ultimă oră (spot news). cât mai complete şi mai actuale. difuzarea anunŃurilor poate fi planificată pentru un moment convenabil organizaŃiei. – să utilizeze informaŃia suplimentară cuprinsă în comunicat. pentru a prezenta la timp şi cât mai complet poziŃia organizaŃiei dumneavoastră în legătură cu acele fapte. un spectacol etc. comunicatele din această categorie sunt scurte şi construite conform tehnicii „piramidei inversate”. care sunt în desfăşurare sau care tocmai urmează să se producă. Un bun specialist în 41 . editorii fie publică criticile. care încearcă să mărească impactul unui anunŃ despre un eveniment anume: facerea publică a faptului că. În ambele situaŃii se impune un comunicat de tip replică. un asemenea comunicat este urmat de cel puŃin încă unul. 216-220) propun o clasificare a comunicatelor de presă în mai multe categorii: – comunicate de tip anunŃ (announcements). în legătură cu acel eveniment. difuzat uneori la un interval de câteva ore. fie – aşa cum ar fi normal din punct de vedere deontologic – solicită şi opinia organizaŃiei dumneavoastră. fie ele pozitive pentru organizaŃie sau negative. este bine să difuzaŃi asemenea comunicate. o lansare. un simpozion.. De regulă. să-l transforme într-o ştire de presă. surse care. care fac cunoscute evenimente de tipul hard news: lucruri care tocmai s-au întâmplat. instituŃii sau chiar simpli cetăŃeni pot trimite presei relatări critice referitoare la viaŃa organizaŃiei dumneavoastră. De obicei. – să ia parte ei înşişi la evenimentele anunŃate în comunicat. – comunicate de tip replică (response situations). În funcŃie de specificul ştirii pe care o difuzează. vor produce foarte probabil prejudicii reputaŃiei acesteia. Un comunicat de presă este necesar atunci când aveŃi un eveniment care întruneşte caracteristici ale unui fapt de presă. jurnaliştii vor găsi surse alternative de informaŃii. datorită faptului că nu cunosc decât superficial evoluŃiile faptelor şi specificul organizaŃiei dumneavoastră.

fie că vă sunt solicitate de către cei din presă. care va fi analizată separat în capitolul „Articolul de presă”. Fie că asemenea materiale de format special sunt propuse de dumneavoastră. apar şi sursele alternative. precum şi falşii experŃi. Prin urmare.a. materiale gata scrise. Nici această categorie nu se justifică. – chestiuni speciale (special matters). împinse de această dorinŃă. totuşi. aşa cum chiar autorii specifică.m. consider că această categorie poate fi omisă. necesare în situaŃii pe care organizaŃia ar dori mai degrabă să nu le dezvăluie. „un comunicat de presă obişnuit este oferit tuturor mijloacelor de informare în masă” (Newsom. deoarece marea majoritate a evenimentelor de acest tip se înscriu fără nici o dificultate în categoria spot news. – comunicate de tip feature (relatare. deoarece ar fi deosebit de şocant şi cinic ca aceştia să afle din presă despre producerea unei asemenea tragedii. AfirmaŃiile de mai sus nu sunt. tăcerea în astfel de împrejurări este de obicei mai dăunătoare decât facerea publică a propriului punct de vedere despre faptele respective. În opinia mea. cercetează din timp situaŃiile în care organizaŃia sa ar putea fi subiectul unor critici publice şi are deja pregătite câteva variante de replică. de tipul tabletelor. propunerea spre publicare a unor materiale gata scrise reprezintă o îndatorire profesională distinctă a specialistului în relaŃii publice. fotografiilor. nu este vorba de difuzarea simultană 42 . care propun unor mijloace de presă. nu se difuzează tuturor. – comunicate despre ştiri neplăcute (bad news). care pot face afirmaŃii în necunoştinŃă de cauză despre funcŃionarea unei anumite organizaŃii. articol). reconfirmă faptul că asemenea materiale „sunt articole care se vând cu bucata”. Totuşi. ele constituie de obicei elemente ale unei relaŃii bilaterale dintre dumneavoastră ca specialist al unei organizaŃii şi un anumit mijloc de informare în masă. Prin urmare. cu o viziune proactivă asupra muncii sale. scrisorilor. 218).d. deoarece furnizarea acestui tip de materiale face parte din munca obişnuită a unui specialist în relaŃii publice în relaŃia sa cu presa. O menŃiune specială trebuie făcută despre comunicatele care relatează accidente sau incidente în urma cărora au rezultat morŃi sau răniŃi: numele acestora nu se dau publicităŃii înainte de a vă fi asigurat că membrii familiilor lor au fost deja anunŃate. de asemenea. care. mai mult. asemenea materiale nu intră în sfera comunicatelor de presă.relaŃii publice. în funcŃie de aria lor de interes. deoarece. prejudiciază imaginea publică a organizaŃiilor despre care vorbesc. comentariilor şi răspun- surilor la comentariile cititorilor. materialului vizual ş. Acestea sunt ocaziile în care apar liderii de opinie. în măsură să justifice pe deplin crearea unei noi categorii de comunicate. 2004. dincolo de sarcina de a redacta şi difuza comunicate. la pagina 248. dornice (conştient sau nu) de publicitate. În fapt.

cum se întâmplă în cazul comunicatelor de presă.a.d. însă conŃinutul este de obicei foarte succint. nu trebuie să depăşească o pagină)? Detaliile care nu sunt neapărat necesare au fost eliminate? – data este corectă? 43 . o varietate de comunicate de presă prin care se anunŃă evenimente care urmează să se producă în viitorul foarte apropiat.către mai multe instituŃii de presă a aceluiaşi material sau a aceluiaşi subiect. presă specializată.)? – comunicatul este suficient de concis (de regulă. adică în ce măsură comunicatul este relevant pentru un anumit public)? – este conŃinutul comunicatului suficient de incitant pentru ca redactorul-şef să trimită un reporter care să aprofundeze acea problemă? – în redactarea textului aŃi respectat regula „piramidei inversate”? – comunicatul respectă structura formală cerută unui asemenea document? – căror publicuri-Ńintă le este adresat comunicatul? – comunicatul a fost transmis la cele mai potrivite mass-media pentru a putea ajunge la publicurile-Ńintă vizate? Listele cu contacte media sunt actualizate? Sunt ele de asemenea împărŃite pe categorii de interes (presă de informare generală. media advisories): dacă. în opinia mea. conferinŃe sau briefing-uri de presă. de genul: inaugurarea unei instituŃii sau debutul unei acŃiuni a acesteia.m. Este vorba de aşa-numitele alerte media. putem renunŃa la unele dintre categoriile de comunicate propuse de Newsom şi Carrell. declaraŃii de presă. cotidiene. oportunităŃi foto/video pentru presă. schimbări în programul unui eveniment deja anunŃat. răspunzând la întrebările: Cine este implicat? Ce se va întâmpla? Unde? Când? De ce se produce acel eveniment (scurtă expunere a motivaŃiei)? În procesul de pregătire a unui comunicat de presă. prezentarea unui discurs de către o persoană publică. trebuie să ŃineŃi cont de unele reguli. care pot fi exprimate sub forma unor întrebări: – subiectul comunicatului are valoare ca ştire de presă? – comunicatul răspunde la cele şase întrebări (sau cel puŃin la patru dintre ele: Cine? Ce? Unde? Când? Unii autori recomandă să vă gândiŃi şi la întrebarea Pe cine ar putea interesa? [Barry McLoughlin Associates. tururi de presă şi vizite organizate pentru jurnalişti. 1992. – alerte media (media alerts. 16]. divertisment. în schimb nu putem omite o categorie destul de prezentă în munca specialiştilor în relaŃii publice. O alertă media păstrează forma unui comunicat de presă. periodice ş.

astfel încât comunicatul să poată fi difuzat în timp cât mai scurt? – există o copie a comunicatului pe care să o păstraŃi ca înregistrare? Comunicatul de presă trebuie să aibă un titlu şi o introducere interesante. astfel încât. este greu de crezut că va mai avea răbdarea de a trece la cuprins şi la încheiere. în caz contrar riscă să treacă neobservat. 44 . să poată face referiri la numărul comunicatului anterior. Acest lucru îi ajută şi pe jurnalişti. de a le provoca interesul cu privire la evoluŃiile dintr-o anumită organizaŃie. ora şi locul difuzării. – numărul de ordine al comunicatului: în organizaŃiile care difuzează frecvent comunicate de presă. – menŃiunea referitoare la embargo: dacă acel comunicat este „pentru difuzare imediată” sau poate fi difuzat începând cu o anumită dată (oră). material video sau audio. acestea sunt disponibile în egală măsură tuturor celor care au primit comunicatul? – conŃinutul comunicatului a fost coordonat cu ceilalŃi membri ai staff-ului şi acceptat de conducerea organizaŃiei? – cine dă aprobarea finală pentru difuzarea comunicatului? Cât de rapid este accesul dumneavoastră la acel decident. specialiştii în relaŃii publice obişnuiesc să atribuie numere de înregistrare proprii (care nu au nimic în comun cu munca de înregistrare a documentelor organizaŃiei la registratura acesteia). – organizaŃia de la care provine comunicatul. care sunt selectate după o citire sumară.– dacă comunicatul face referire la documente (elemente) auxiliare (fotografii. ci acela de a-i incita pe cei din redacŃii. de altfel. biografii. comunicatul de presă trebuie să mai conŃină următoarele elemente: – data. Acesta este. În plus. facilitându-le căutarea unui anume subiect într-o multitudine de comunicate provenind de la aceeaşi organizaŃie. RedacŃiile primesc în fiecare zi relativ multe comunicate de presă. liste de preŃuri. atunci când este nevoie să se facă trimiteri rapide la un anumit eveniment care a mai fost difuzat. motivul pentru care desemnarea unei persoane de contact pentru informaŃii suplimentare este un element de formă obligatoriu în corpul comunicatului. Acest lucru este necesar deoarece de multe ori comunicatele de presă bine scrise sunt preluate de mass-media fără modificări. redactarea comunicatului de presă se face urmând aceleaşi reguli ca şi la redactarea ştirii de presă şi utilizând aceeaşi tehnică a „piramidei inversate”. Un comunicat de presă nu trebuie să trateze exhaustiv evenimentul pe care îl prezintă: rolul comunicatului nu este în primul rând de a spune totul despre acel eveniment. În general. liste cu caracteristici funcŃionale ale unor produse etc. dacă cel care citeşte comunicatele de presă nu găseşte nimic interesant în titlu sau cel puŃin în introducere.).

. în caz contrar. în câmpul destinat subiectului. e-mail etc. pentru a înlătura dubiile cu privire la autenticitatea sursei. fax. este necesar să ştiŃi dacă destinatarul le poate citi fără ca în locul lor să-i apară semne sau chiar grupuri de semne grafice supărătoare (ca. – fişierul conŃinând comunicatul (cu tot cu diacritice) se ataşează la mesaj.– numele persoanei care poate da informaŃii suplimentare şi modul cum poate fi ea contactată (telefon – inclusiv un telefon la care persoana de contact poate fi găsită după orele de serviciu – . Pentru succesul unui comunicat de presă trimis prin e-mail. al trimiterii de fişiere ataşate. De obicei. astfel conceput încât să stimuleze interesul reporterului sau al editorului care îl va citi.d. – textul comunicatului poate fi copiat şi introdus în corpul mesajului. destinatarul să fie scutit de efortul de a culege textul din nou. traducerea comunicatelor de presă sau chiar reformularea unor variante alternative ale acestora ş. Este foarte important ca el să fie transmis doar celor potenŃial interesaŃi de conŃinutul său. § sau &nbsp). comunicatul de presă se redactează în scris şi se transmite prin fax. 17). care. cât şi în mediile internaŃionale (Barry McLoughlin Associates. în afară de transmiterea propriu-zisă. trebuie să vă asiguraŃi că ele sunt într-un format accesibil. Şi în acest caz. o menŃiune care să capteze interesul destinatarului. precum şi pentru a elimina posibilitatea contrafacerii.m. dacă are intenŃia să-l utilizeze. pentru a-i da destinatarului cu mai multă uşurinŃă şi rapiditate o idee despre evenimentul pe care vreŃi să-l relataŃi. pot asigura delimitarea cu mai multă uşurinŃă a publicurilor-Ńintă care vă interesează. e-mail (din ce în ce mai des) sau (mai rar) prin poşta clasică ori curier. va trebui să acordaŃi atenŃie unor amănunte precum cele ce urmează: – mesajul dumneavoastră trebuie să aibă. 1992. þ. Pe lângă fişierul conŃinând comunicatul propriu-zis. Ca precauŃie generală. pentru a evita asemenea incompatibilităŃi. – un titlu. eventual ştampilă. – denumirea corectă a sursei comunicatului (organizaŃiei sau persoanei de la care provine acesta). Dacă acest text din corpul mesajului conŃine diacritice. dacă nu există această segmentare a listelor de contacte din lumea presei şi fiecare comunicat este trimis către toŃi cei aflaŃi pe agendă. semnătură etc. există chiar firme specializate în redactarea şi difuzarea comunicatelor de presă atât la nivel naŃional. iar comunicările ei riscă să ajungă necitite la coş. de exemplu.). organizaŃia riscă să-şi diminueze credibilitatea şi atractivitatea mediatică. cu oficializarea acesteia prin siglă. este mai bine să eliminaŃi diacriticele din corpul mesajului. astfel încât. bineînŃeles că puteŃi ataşa orice alte fişiere consideraŃi că ar fi utile şi ar facilita mediatizarea subiectului dum45 .a.

prezentări de produse. astfel încât să captaŃi interesul mai multor categorii de jurnalişti.).d. şi la sfârşitul mesajului (sau numai la sfârşit). pentru orice eventualitate. contextul economic. RiscaŃi ca. Odată determinată această „piesă de rezistenŃă”. variante ale căror puncte de interes şi mesaje să difere în funcŃie de specificul unei anumite liste de contacte massmedia pe care o aveŃi (Bland. să nu mai fie nevoit să deruleze încă o dată mesajul până la început. liste de preŃuri. 1998. astfel încât destinatarul. veŃi scoate în evidenŃă jocurile sportive din programul acesteia atunci când trimiteŃi comunicatul către jurnaliştii din presa sportivă. cel mai important pas în pregătirea comunicatului îl va reprezenta determinarea informaŃiei principale. în timp ce publicaŃiile economice vor fi informate cu precădere despre semnificaŃiile economice ale aniversării (realizări în perioada aniversată. 46 . Trebuie fie să trimiteŃi mesajul dumneavoastră doar către cei potenŃial interesaŃi. dacă are întrebări suplimentare. fişiere audio sau video etc. într-un timp foarte scurt. Dacă timpul vă permite şi aveŃi suficientă forŃă creatoare. site-ul organizaŃiei dumneavoastră. – persoana de contact şi datele acesteia se trec. cei din presa de divertisment vor primi o altă variantă. Astfel. – nu este recomandabilă trimiterea aceluiaşi comunicat către toŃi jurnaliştii pe care îi aveŃi pe listele de contacte media. dacă anunŃaŃi o festivitate aniversară organizată de instituŃia dumneavoastră. InformaŃia principală va fi urmată de informaŃii secundare. rapoarte. este bine să redactaŃi mai multe variante ale aceluiaşi comunicat indiferent de modalitatea în care îl veŃi transmite. – pentru documentarea suplimentară a jurnaliştilor. 1993. mesajul dumneavoastră poate face trimiteri (link-uri) spre adrese URL care conŃin resurse precum: fotografii. să nu-i mai puteŃi contacta nici atunci când aveŃi realmente ceva care i-ar putea interesa. ea poate fi raportată la contexte diferite: contextul social. 86). mai este recomandat şi procedeul situării în context a informaŃiei principale pe care vreŃi să o faceŃi publică. biografii ş. trebuie să vă asiguraŃi că link-urile respective chiar funcŃionează şi duc către fişierul dorit de dumneavoastră. contextul financiar etc. în care accentul cade pe concertul de muzică rock de seara. fie să concepeŃi comunicatul în mai multe variante. De exemplu. în felul acesta. date statistice. Este însă important să vă asiguraŃi că ele vor putea fi deschise de către cei care le primesc. evoluŃia productivităŃii muncii. grafice.neavoastră: fotografii. În aceeaşi idee. mulŃi dintre ei să considere mesajele dumneavoastră drept spam10 şi. care sunt 10 Trimiterea de mesaje e-mail cu caracter publicitar unor destinatari care nu le-au solicitat în mod explicit. (Schneider. contextul regional. declaraŃii. În acest caz. care ar putea capta interesul presei şi care este caracterizată prin noutate (actualitate). 165).m. diversificarea gamei de produse etc.a.

. însă nu sunteŃi absolut sigur că lucrurile vor evolua exact în modul pe care îl cunoaşteŃi la un anumit moment.. ora . în acelaşi timp. apelaŃi la difuzarea unui comunicat sub embargo. când este vorba despre evenimente cu adevărat excepŃionale. fie că intenŃionaŃi să vă adresaŃi celor din audiovizual. totuşi.... Aceasta este o regulă general valabilă în livrarea materialelor către mass-media.. Titluri Titlul reprezintă un element important al comunicatului de presă (afirmaŃie întru totul valabilă şi în cazul ştirii de presă) din cel puŃin două motive: în primul rând. Adică trebuie să aveŃi o cunoaştere foarte clară a termenelor de închidere a ediŃiilor... Acel eveniment are suficient potenŃial de a capta interesul jurnaliştilor... pentru a oferi răgazul necesar documentării şi. numai în cazuri foarte rare. comunicatul are şanse să treacă mai departe şi să intre în „competiŃia” pentru publicare.. Mai puteŃi utiliza această practică atunci când aveŃi indicii destul de solide că va exista cel puŃin un jurnalist care va vrea să aprofundeze subiectul comunicatului şi să publice un articol de impact. în această situaŃie. fie că este vorba despre presa scrisă. cu cea mai mare audienŃă.. În situaŃia în care vă propuneŃi să întocmiŃi şi să difuzaŃi mai multe variante ale aceluiaşi comunicat de presă.. De asemenea... nefiind neapărat necesar ca ele să fie noi. cu menŃiunea „Bun pentru publicare începând cu data .. va trebui.prezentate într-o înlănŃuire logică...”..... puteŃi iarăşi folosi practica instituirii unui embargo. La fel se întâmplă şi în presa audiovizuală. În acest caz. unde principalele emisiuni de ştiri ale zilei. în ordinea importanŃei lor.. comunicatul de presă urmează să fie citit şi analizat într-o redacŃie de presă.. de cele mai multe ori „analiza” se reduce la citirea titlului: dacă acesta „spune” ceva. deoarece începe pregătirea pentru tipar şi tipărirea propriu-zisă a materialului deja selectat. Câteva cuvinte despre embargo: uneori apare necesitatea de a focaliza atenŃia celor din presă pe un eveniment anume din organizaŃia dumneavoastră. or. a „vinde” subiectul şi altor publicaŃii mai puŃin interesate.. când comunicatul dumneavoastră este o parte a unei campanii de presă. De obicei. Prin urmare. se situează în intervalul dintre orele 18 şi 20. comunicatul dumneavoastră trebuie să ajungă în redacŃiile ziarelor înainte de ora 18 pentru a avea şanse la publicare.. puteŃi difuza un comunicat „provizoriu”.. să vă asiguraŃi că evenimentul pe care încercaŃi să-l promovaŃi va ajunge în timp util la cunoştinŃa celor din redacŃii. în foarte multe cazuri comunicatele de presă sunt preluate de mass-media cu puŃine modificări. se fac modificări de ultimă oră în paginile ziarelor. aşa cum am arătat deja. iar titlul ales pentru comuni47 ... iar în planul campaniei aŃi prevăzut că mediatizarea evenimentului este dorită într-un anume moment al campaniei. În al doilea rând. cotidianele nu mai pot prelua ştiri primite după ora 18..

îi permite acestuia să individualizeze un anumit material din multitudinea celor publicate. repetarea cuvintelor. dar care contrazic titlul. sau va trebui să adoptaŃi un unghi de abordare care nu serveşte întru totul conŃinutul comunicatului. De obicei titlul se scrie după ce materialul (în cazul dumneavoastră. titlul ar putea arăta astfel: Cinci morŃi într-un accident de circulaŃie. 106): pe de o parte. comunicatul sau ştirea) a fost adus la forma finală.cat va trebui să-l atragă şi pe cititor (ascultător. consumatorul de presă va parcurge şi restul ştirii. abrevierile şi aglomerarea de cifre. îndemnurile de genul Să facem totul! nu sunt indicate pentru a fi incluse în titluri. puteŃi apela şi la varianta scrierii mai întâi a titlului. În titluri trebuie evitată redundanŃa. Aşa cum am anticipat deja. de obicei. Astfel. Este cea mai indicată metodă. 48 . telespectator): dacă titlul este convingător. Aşadar. de pildă. încearcă să capteze atenŃia cititorului. titlul trebuie să se refere la două dintre cele şase întrebări referitoare la un fapt de presă: Cine? şi Ce?. De asemenea. „rezumatul rezumatului”.c. titlurile devin. deoarece „titlul-bombă” stabilit de la bun început poate influenŃa negativ acurateŃea relatării: de dragul de a nu contrazice titlul stabilit iniŃial. – subtitlul (care caută să răspundă la întrebările Cum? şi De ce?). în general. să redea esenŃa introducerii. De obicei. titlul îndeplineşte funcŃii de acroşaj şi identificare (Stan. nerecomandate de obicei în cazul comunicatelor de presă). expresiile care s-au demonetizat ca urmare a supraîntrebuinŃării. în urma unui accident de circulaŃie petrecut la kilometrul 69 de pe autostrada Bucureşti-Piteşti”. de pildă. Urmând această tendinŃă către sintetizare. o introducere în care se spune că „cinci persoane au murit pe data de 15 februarie a. clişeele lingvistice. din ce în ce mai scurte. 2000. cu verbe la diateza activă şi la timpul prezent sau viitor. deoarece titlul reprezintă esenŃa comunicatului. iar această esenŃă nu poate fi decelată decât atunci când textul este finalizat. această variantă nu este însă recomandată. va trebui să renunŃaŃi la aspecte semnificative. BineînŃeles. Nu trebuie neglijată însă şi posibilitatea de a folosi titluri ceva mai elaborate. utilizând elemente ca: – supratitlul (care. Semnele de punctuaŃie vor fi şi ele folosite numai atunci când este strict necesar şi când ele pot adăuga semnificaŃie în plus (virgula. titlul trebuie să fie sintetic. – intertitlurile (titluri intermediare în corpul textului. dacă veŃi avea. chiar atunci când relataŃi un eveniment care a avut loc deja. răspunde sintetic la întrebările Unde? şi Când?). poate fi utilizată pentru a înlocui cuvântul „şi”). cuvintele preluate din argou sau din diferite jargoane profesionale. ea fiind acceptată doar în cazul scriitorilor versaŃi de materiale pentru presă. pe de altă parte. atunci când aveŃi pentru el o formulare care „sună bine” şi care are mari şanse de a atrage atenŃia.

să vă faceŃi o idee cât mai clară despre specificul redacŃiilor cu care urmează să lucraŃi. ca de exemplu: PRIMARUL LĂUDAT PENTRU CAMPANIA DE DESZĂPEZIRE (este vorba de un primar pe care îl cheamă Lăudat sau de faptul că un primar a fost gratulat pentru modul în care a organizat îndepărtarea zăpezii?) Ortografierea incorectă a numelor şi denumirilor sau chiar a unor cuvinte uzuale utilizate în titluri poate pune şi ea într-o lumină proastă conŃinutul comunicatului sau articolului respectiv ori poate produce efecte comice involuntare: BĂRBIERUL STAN A ROS (în loc de „a ras”) 45 DE CLIENłI ÎNTR-O ORĂ Specialiştii din şcoala franceză (Schneider. unii specialişti (Newsom.a. ca un articol propus spre publicare. deoarece sunt posibile despărŃiri care pot afecta conŃinutul prin efecte de un straniu involuntar. În varianta „clasică” a unui comunicat a cărui întindere nar trebui să depăşească o pagină. Aceasta înseamnă că nu există o singură reŃetă de succes. Cu toate că această tehnică este relativ eficientă.) sau celor cu „cârlig” (o introducere menită să capteze atenŃia receptorului). mai mult decât atât. el fiind conceput. 1993.m. ea nu este singura. înainte de a trece la difuzarea comunicatelor de presă. nu există nici o reŃetă care să vă garanteze succesul. puteŃi să sesizaŃi dacă respectivele redacŃii acordă prioritate ştirilor redactate în format tradiŃional („piramida inversată”.Trebuie să fiŃi atent şi la modul în care este despărŃit titlul. acest lucru poate fi realizat relativ simplu. Totul depinde de măiestria dumneavoastră în utilizarea celor mai adecvate tehnici de relaŃii publice şi în alegerea celui mai potrivit moment pentru folosirea lor. atunci când acesta ocupă două rânduri. 2004. nu este recomandată utilizarea intertitlurilor. Stilul publicaŃiei (postului de radio sau TV) determină astfel stilul comunicatului dumneavoastră. 49 . de fapt. * * * ConsideraŃiile de mai sus se referă cu precădere la o modalitate care asigură succesul în cele mai multe dintre cazurile în care transmiteŃi un comunicat de presă: utilizarea tehnicii „piramidei inversate”. cele şase întrebări ş. Astfel. 206) recomandă ca.d. prin urmărirea ştirilor pe care acestea le publică sau le difuzează. Acest procedeu este util atunci când comunicatul de presă are o întindere mare. 166) recomandă şi utilizarea intertitlurilor. În acest fel.

despre organizaŃia de la care provine etc. În fapt. nu să se transforme într-o practică uzuală care să suplinească lipsa planificării sau planificarea defectuoasă. precum şi specificaŃia „alertă media” să fie scrise cu un font mare la începutul paginii. ceea ce trebuie să faceŃi este să difuzaŃi urgent o alertă media. să nu se producă. o alertă media este un anunŃ sumar cu privire la un eveniment sau element neprevăzut care urmează să se producă – sau dimpotrivă.m. care ar trebui să ajungă cel puŃin la cei cărora anterior le-aŃi trimis comunicatul de presă. aşa cum fusese planificat şi anunŃat – într-un timp foarte scurt. mai ales a celor care anunŃă un eveniment (vezi pagina 43). cu accent pe răspunsul la întrebarea De ce?: de ce este important din punct de vedere mediatic evenimentul neprevăzut ce urmează să se întâmple sau să fie anulat? Este bine ca titlul alertei.Alerta media Alertele media 11 pot fi considerate o variantă mai simplificată a comunicatelor de presă. Este de preferat ca alertele media să fie utilizate doar accidental.a. La fel. în această idee. să se distingă de alte informaŃii de presă pe care le primesc jurnaliştii. evenimentul respectiv nu se va mai desfăşura. BineînŃeles că şi acest instrument de comunicare va trebui să aibă menŃiuni despre o persoană de contact. în acest fel. O alertă media trebuie să fie concisă. care urmează să aibă loc mâine după-amiază. trebuie să evitaŃi pe cât posibil formulările lungi. De exemplu. În acest caz. AflaŃi astăzi la prânz că. în cadrul unei serii de evenimente pe care le-aŃi anunŃat la timpul potrivit. citările.. conform modelului propus mai jos: 50 . din diferite motive. adjectivele ş.d. şi să vă limitaŃi la ceea ce este cu adevărat important. pentru ca. Alerta trebuie să răspundă şi ea la cât mai multe dintre cele şase întrebări. aŃi emis ieri un comunicat de presă prin care aŃi anunŃat un anumit eveniment. mai scurtă decât un comunicat de presă obişnuit. acestea vor trebui anunŃate tot printr-o alertă media. este posibil ca. să apară modificări de ultimă oră sau chiar noi puncte în program.

la serviciu. telefon. dar care este atractivă doar pentru cei care fac parte din aceeaşi branşă profesională. de asemenea. dr.oh. destinată unor publicuri-Ńintă bine definite. articol publicat în site-ul Green Media Toolshed.OrganizaŃia (siglă. evenimentul pe care vreŃi să-l faceŃi public nu este atât de plin de interes pentru opinia publică în general. telefon mobil. la ora 15. un comunicat de presă este prea puŃin productiv. Uneori. nume. de exemplu. univ. Unde: la sediul organizaŃiei noastre. la adresa http://www. De ce: conferinŃa a fost anulată deoarece domnul Popescu a fost internat de urgenŃă în spital cu diagnosticul provizoriu de infarct miocardic.oac.us/resources/mediaresourceguide/media_alert. 51 . iar acea relatare fie să conŃină unele inexactităŃi. Ion Popescu Ce: conferinŃa „Mass-media şi transparenŃa instituŃiilor guvernamentale”. fiindcă o mare parte dintre destinatarii lui s-ar putea să nu fie interesaŃi de subiect. publicat la adresa http://www. o manifestare profesională la care vreŃi să vă referiŃi. Graba (get it right or get it first? = să relatezi un lucru corect sau să fii primul care îl relatează?) sau insuficientul profesionalism al celor din redacŃii pot produce asemenea rezultate.) Data. Press Letters. Când: mâine. Mai există. o scrisoare către editor sau un drept la replică s-ar putea să fie o reacŃie exagerată în 11 InformaŃii prelucrate din articolul Media Alert. şi alte aspecte din viaŃa organizaŃiei dumneavoastră care se pretează mai bine la o abordare specială. 12 Press Releases vs.state. ora Alertă media: ConferinŃă anulată Cine: prof. Scrisoarea-propunere (pitch letter) Uneori. fie să fi ratat chiar aspectul esenŃial al problemei12. InformaŃii suplimentare se pot obŃine de la: (prenume. accesat pe 5 februarie 2006.greenmediatoolshed.org/greenroom/releasesvsletters/releasesvsletters. Deşi situaŃia este jenantă pentru organizaŃia dumneavoastră. telefoane etc. se întâmplă ca o publicaŃie sau un post de radio ori de televiziune să difuzeze o relatare despre un subiect legat de organizaŃia dumneavoastră.).acs. totuşi. adresă de e-mail sau messenger etc.asp şi accesat pe 11 septembrie 2006. PuteŃi avea. În asemenea cazuri. adresă.

la fel ca în cazul comunicatelor de presă de tip anunŃ. 15 Susan Greco. şi jurnalistul care primeşte o astfel de scrisoare ştie că. specialiştii15 recomandă prudenŃă: jurnaliştii sunt asaltaŃi destul de tare cu e-mail-uri. În acest caz.inc.html. În atare situaŃii puteŃi recurge la o scrisoare-propunere.com/magazine/19950901/2403. şi accesat pe 5 februarie 2006.. la adresa http://www. în http://www. un telefon dat în legătură cu un subiect propus deja printr-o scrisoare n-ar putea face decât să reducă şansele de publicare. de altfel. ştiri ş. pentru a arăta că nu vă abandonaŃi proiectele şi că vă respectaŃi promisiunile. prin care îi sugeraŃi o urmare a relatării cu îndreptarea erorilor sau omisiunilor constatate. Într-adevăr. accesat pe 30 ianuarie 2006.motiontemps. unul despre care aveŃi motive să credeŃi că va exploata cel mai bine subiectul pe care i-l oferiŃi. Ea are ca destinatar un singur jurnalist. publicat în site-ul Inc. prin care. nu se adresează nici măcar celor câŃiva jurnalişti care lucrează la publicaŃii cu tematici înrudite cu subiectul pe care vreŃi să-l propuneŃi spre publicare.a.”. PuteŃi utiliza fie clasica formulă „În urma discuŃiei noastre telefonice din data de.com/article_0604.html. 52 . în articolul Publicity: Write a Better Pitch Letter. comunicate. articol publicat în site-ul Bill Stoller’s PublicityInsider. The Power is in the “Pitch” Letter. 14 How to Write a Great Pitch Letter.m. Ea nu se adresează tuturor jurnaliştilor pe care îi aveŃi în listele dumneavoastră de contacte media. în conformitate cu standardele profesionale ale activităŃii de relaŃii publice.asp. Gangemi. este bine să reamintiŃi acest lucru în scrisoare14.com/pitch. Cel mai bun semn că scrisoarea şi-a atins Ńinta va fi atunci când veŃi primi telefon dumneavoastră de la jurnalistul în cauză.raport cu gravitatea minoră a greşelii..publicityinsider.com. Practicienii din domeniul relaŃiilor publice13 consideră chiar că această tehnică este mai eficace decât cea tradiŃională de difuzare a unui comunicat de presă.. el 13 Carolyn Moncel. O scrisoare-propunere survine de multe ori în urma unei discuŃii telefonice sau a unui e-mail prin care aŃi sugerat unui jurnalist o oportunitate de presă. accesat pe 30 ianuarie 2006. propuneŃi un subiect care poate fi aprofundat de către un anumit mijloc de informare. scrisoarea-propunere are un singur destinatar.com la adresa http://www.d. adresată doar celui „vinovat”. SituaŃiile de acest gen pot fi rezolvate cu mai mult succes prin trimiterea unor scrisoripropunere (pitch letters). Robina A. Spre deosebire de un comunicat de presă. contribuind astfel la consolidarea organizaŃiei dumneavoastră. fie orice altă formulă pe care o consideraŃi adecvată. cu condiŃia ca aceasta să fie urmată de introducerea relevantă cu care doriŃi să captaŃi atenŃia jurnalistului. În ceea ce priveşte eventualele telefoane date destinatarului după ce i-aŃi trimis scrisoarea. o asemenea scrisoare fructificată de un jurnalist care se bucură de prestigiu şi care are o audienŃă largă (mai ales atunci când publicurile-Ńintă ale organizaŃiei dumneavoastră fac parte din această audienŃă) este cu mult mai productivă decât un comunicat de presă trimis tuturor celor pe care îi aveŃi pe listele de contact.

În această idee.html. Pentru a avea succesul scontat. relaŃii de colaborare onestă cu jurnaliştii.inc. de la bun început. de genul „Dragă (prenumele)”. este bine să evitaŃi formule de adresare ca „Dragă prietene”. The Power is in the “Pitch” Letter. iar relaŃiile cu el au depăşit stadiul adresării cu „dumneavoastră”. Un post de televiziune local va putea relata despre îmbunătăŃirea calităŃii aerului în viitorul imediat. Totuşi. oricât de neprotocoloară ar fi relaŃia dumneavoastră cu jurnalistul respectiv. În articolul citat mai sus17. căruia îi oferiŃi în acest fel o oportunitate similară cu mult-doritele „exclusivităŃi”.html. chiar dacă despre un subiect anume aveŃi anumite caracteristici generale care pot fi dezvăluite mai multor jurnalişti. Odată stabilit destinatarul. puteŃi trece la redactarea scrisorii propriu-zise.motiontemps.m. cine ar putea produce impactul pe care îl doriŃi? Care dintre ei ar fi receptat cel mai bine de publicurile pe care le vizaŃi? Care este reputaŃia profesională a jurnalistului căruia intenŃionaŃi să-i trimiteŃi o ofertă de acest fel? Subiectul pe care vreŃi să-l „vindeŃi” ar avea şanse să fie preluat în presa naŃională sau este mai bine să vă adresaŃi. puteŃi să vă adresaŃi cu formule de genul „Stimate domnule (prenumele şi numele)” sau „Stimată doamnă (prenumele şi numele)”.com. ci de o relaŃie 16 Întrebare inspirată de lectura articolului Publicity: Write a Better Pitch Letter. publicat de Susan Greco şi Robina A. în cazul unor raporturi mai degrabă oficiale. Dacă îl cunoaşteŃi de multă vreme pe destinatar. „Vechiul meu amic” şi altele asemănătoare. însă puteŃi oferi unei publicaŃii de format ştiinŃifico-tehnic prilejul abordării soluŃiilor tehnice inedite pe care le implică acest proiect. în mod consistent. străduiŃi-vă să oferiŃi fiecăruia un unghi de abordare exclusiv. Gangemi în site-ul Inc.d. puteŃi apela şi la formule mai puŃin protocolare. Astfel. presei locale16? La asemenea întrebări veŃi putea găsi răspunsuri adecvate numai dacă aŃi cultivat în prealabil. al cărei grad de politeŃe depinde de formalismul relaŃiei profesionale pe care o aveŃi cu destinatarul.com/magazine/19950901/2403. şi accesat pe 5 februarie 2006. la adresa http://www. accesat pe 30 ianuarie 2006. Carolyn Moncel propune următorul algoritm pentru redactarea unei scrisori-propunere care să dea rezultatele scontate: – scrisoarea trebuie să înceapă cu o formulă de adresare personală. 17 Carolyn Moncel. dacă întreprinderea dumneavoastră intenŃionează să facă investiŃii pentru reducerea poluării cauzate de procesele sale de producŃie şi pentru protecŃia mediului ambiant. însă şi rezultatele sunt pe măsură. în http://www. Este adevărat că această manieră de lucru cere mai mult timp. deoarece în acest caz nu este vorba de prietenie. Un ziar local va putea aborda aspectul nevoii de mână de lucru specializată pentru realizarea proiectului ş. De exemplu.com/article_0604.este unicul destinatar. căutaŃi întâi „Ńinta” adecvată: care dintre jurnaliştii pe care îi cunoaşteŃi ar accepta asemenea propuneri de subiecte? Dintre cei care ar accepta. 53 . datele generale ale proiectului sunt aceleaşi.a. în special relaŃii bilaterale.

cât şi jurnalistul. – prezentaŃi sintetic problema pe care vreŃi să i-o propuneŃi spre studiu. în prezentarea consecinŃelor posibile. introducerea trebuie să-i demonstreze jurnalistului că sunteŃi familiarizat cu aria lui de interes şi că. care nu va mai trebui să descopere lucruri gata descoperite. prin urmare.asp. la adresa http://www. Press Letters. în plus. Mai mult. Aici va trebui să argumentaŃi de ce este importantă contribuŃia organizaŃiei dumneavoastră în soluŃionarea acelei probleme. ci reprezentanŃi ai unor instituŃii. se presupune că veŃi fi identificat deja cel puŃin un coleg din organizaŃia dumneavoastră care este expert în subiectul pe care vreŃi să-l propuneŃi19 şi care. 54 . în mod firesc. Mai mult decât atât. să-l pună în temă cu aspectul esenŃial al subiectului pe care vreŃi să i-l propuneŃi. veŃi avea ocazia de a face o prezentare succintă a organizaŃiei dumneavoastră şi a modului în care ea poate contribui la rezolvarea problemelor comunităŃii. problemă ce influenŃează (sau poate influenŃa) în bine sau în rău vieŃile oamenilor care constituie publiculŃintă al respectivei publicaŃii. mediu şi lung. – formulaŃi o introducere relevantă pentru jurnalist. care.acs. Această cunoaştere implică efortul prealabil de a citi ceea ce a mai scris jurnalistul respectiv. În prezent. articol publicat în site-ul Green Media Toolshed. articol publicat în site-ul Bill Stoller’s PublicityInsider. precum şi a publicaŃiei sale18.com la adresa http://www. veŃi demonstra că stăpâniŃi întru totul subiectul şi veŃi uşura în bună măsură munca jurnalistului. În acest stadiu. accesat pe 30 ianuarie 2006. În acest fel. De preferinŃă. dar şi necesar să relateze despre acea organizaŃie. cea mai accesibilă manieră de a rezolva această cerinŃă este de a furniza adresele web unde poate fi găsită această informaŃie. – indicaŃi câteva surse de unde jurnalistul îşi poate procura informaŃie de fond despre organizaŃia dumneavoastră. puteŃi ataşa la scrisoarea dumneavoastră unul sau câteva documentare ori chiar un dosar de presă. În acest fel.publicityinsider. astfel încât să-l convingeŃi pe jurnalist că este nu numai util. Dacă nu există astfel de resurse în Internet. pentru a vă edifica asupra temelor care îi sunt repartizate în activitatea lui redacŃională. este bine să faceŃi referiri explicite la modul în care acestea ar putea influenŃa viaŃa oamenilor care constituie audienŃa jurnalistului. – propuneŃi o soluŃie la această problemă şi arătaŃi modul în care organizaŃia dumneavoastră poate contribui la rezolvarea ei. are cel puŃin un minimum de abilităŃi în comunicarea cu mass-media.com/pitch.greenmediatoolshed.org/greenroom/releasesvsletters/releasesvsletters. 18 How to Write a Great Pitch Letter. nu sunteŃi simpli amici. îi propuneŃi un subiect pe măsura specializării lui. 19 Press Releases vs. problema respectivă va fi detaliată cu posibile consecinŃe pe termen scurt. la fel ca la comunicatele de presă. accesat pe 5 februarie 2006.profesională în care atât dumneavoastră.

dar el dă rezultate bune şi în cazul interviurilor pentru presa scrisă sau al celor de documentare. dar este evident că vor trebui introduse şi toate elementele de identificare ale destinatarului: prenume. astfel încât mesajele proiectate de dumneavoastră să poată fi livrate. care are potenŃialul de a oferi specialistului în relaŃii publice mai mult control asupra rezultatelor unui interviu. sugeraŃi-i jurnalistului o acŃiune pe care el ar putea s-o întreprindă: aprofundarea resurselor din Internet. Este vorba de adrese utilizate pentru schimburi instantanee de mesaje prin calculator. adrese de e-mail sau de IM20 şi orice alt detaliu care l-ar putea ajuta pe jurnalist să ia legătura cu dumneavoastră cât mai repede şi mai uşor cu putinŃă. în caz că scrisoarea ar ajunge pe alte mâini. Această tehnică de relaŃii publice. Yahoo Messenger. – autoarea nu specifică. o minimă sugestie pe care o puteŃi face este aceea ca jurnalistul să vă contacteze pentru a discuta detalii despre oportunitatea relatării acelei chestiuni.edu/~amiller/altonmiller/fpitch. 55 .htm şi accesat pe 5 februarie 2006. o vizită de documentare la sediul organizaŃiei. concizia este o dovadă că preŃuiŃi timpul jurnalistului. să poată facilita găsirea adevăratului destinatar în timp cât mai scurt. nume. departamentul în care lucrează. – scrisoarea trebuie să fie scurtă. precum şi orice alte date care. acest tandem funcŃionează mai ales în cazul interviurilor pentru televiziune sau pentru radio. publicaŃia şi adresa ei poştală. poate fi aplicată după următorul algoritm: 20 IM = Instant Message. nume. funcŃia din redacŃie. telefoanele la care puteŃi fi găsit (inclusiv după programul de lucru). – includeŃi în formatul scrisorii toate elementele dumneavoastră de identificare şi de contact: prenume. de a-i propune un subiect viabil. o scrisoare de o pagină este idealul în materie.colum. Google Talk etc. Nu încheiaŃi scrisoarea înainte de a-i mulŃumi jurnalistului pentru eventualul său interes în acea problemă. Pitch Letters and Confirmation Letters.). Evident. Alton Miller21 propune o reŃetă mai elaborată: combinarea scrisorii-propunere cu o scrisoare de confirmare: scrisoarea-propunere este destinată să atragă atenŃia jurnalistului. Nu trebuie să trataŃi exhaustiv evenimentul în scrisoareapropunere.– în încheiere. interviuri cu colegi de-ai dumneavoastră care sunt experŃi în problema pusă în discuŃie. să-l convingă de valoarea subiectului. articol publicat la adresa http://work. funcŃia în cadrul organizaŃiei. de tipul Messenger (Windows Messenger. scopul ei este doar de a stimula interesul jurnalistului. În orice caz. pentru a face acest lucru va trebui să aveŃi listele cu contactele din presă actualizate în permanenŃă. Ca urmare. participarea efectivă la o acŃiune a organizaŃiei dumneavoastră în vederea soluŃionării problemei etc. În plus. fax. în timp ce scrisoarea de confirmare urmează să sugereze punctele principale de abordat. 21 Alton Miller.

va trebui să faceŃi unele actualizări ale scrisorii de confirmare. este vorba despre un mesaj destinat unei persoane anume. după convorbirea telefonică în care aŃi folosit toate mijloacele de persuasiune necesare şi aŃi stabilit detaliile despre interviu. în care confirmaŃi data. – trimiteŃi scrisoarea-propunere. nu contează neapărat ordinea în care veŃi redacta cele două scrisori: esenŃial este ca între ele să existe concordanŃă şi ca scrisoarea-propunere să conŃină argumente convingătoare despre valoarea mediatică a subiectului. ci şi cre56 .. Aceasta înseamnă că. în plic închis. după care o veŃi trimite. constituie adevărata dumneavoastră propunere. ora şi locul interviului. În această scrisoare. în redactarea scrisorii-propunere trebuie să aveŃi mereu în minte faptul că jurnalistul care o va primi va judeca nu numai valoarea subiectului pe care încercaŃi să i-l propuneŃi. prin formule de genul: „Intervievatul ar fi încântat să abordeze subiecte precum: . aşa cum au fost ele convenite. pentru a exploata efectul produs de convorbirea telefonică şi. pentru a preveni influenŃa altor evenimente concurente care l-ar putea face pe jurnalist să-şi schimbe programul. în general este de preferat s-o trimiteŃi prin poştă sau prin curier. precum şi de a înŃelege mai bine specificul organizaŃiei dumneavoastră. în fond. care. într-o jumătate de oră). în plus. În fine. ci vă ajută şi pe dumneavoastră să vedeŃi mai clar care ar trebui să fie punctul forte al interviului şi ce elemente puteŃi utiliza pentru a obŃine succesul dorit. sugerându-i jurnalistului punctele principale ale interviului care vor da posibilitatea livrării mesajelor pe care le-aŃi pregătit pentru cel intervievat. scrieŃi scrisoarea de confirmare. precum şi persoana care urmează să fie intervievată. – telefonaŃi jurnalistului pentru a-l convinge „prin viu grai” de valoarea subiectului pe care tocmai i l-aŃi propus. – scrieŃi apoi scrisoarea-propunere. schiŃaŃi şi un scenariu. care îi va da jurnalistului posibilitatea de a situa într-un context mai larg evenimentul. Scrisoarea-propunere poate fi însoŃită de un dosar de presă.. dacă nu aŃi convenit în mod explicit cu jurnalistul ca ea să-i fie trimisă prin fax sau e-mail: la urma urmei.”. Este important ca ea să fie expediată repede. O asemenea scrisoare de confirmare nu numai că îi uşurează jurnalistului munca de planificare a interviului. conform regulilor detaliate mai sus şi Ńinând cont de ceea ce aŃi sugerat în scrisoarea de confirmare. persoană care se aşteaptă să aibă o oarecare „exclusivitate” asupra subiectului. De fapt. spune autorul. BineînŃeles că aceste sugestii trebuie să Ńină cont şi de ceea ce îi este necesar jurnalistului pentru a face o relatare în urma căreia să fie apreciat. – trimiteŃi scrisoarea de confirmare cât mai repede (de preferinŃă. În ceea ce priveşte expedierea scrisorii.– în primul rând.

care se realizează într-o manieră neregulată. totuşi. Caracterul regulat al distribuŃiei buletinului completează distribuŃiile ocazionale menŃionate mai sus şi contribuie la menŃinerea organizaŃiei dumneavoastră în atenŃia jurnaliştilor. urmând să fie utilizată ca informaŃie de background atunci când vor fi publicate materiale despre organizaŃia dumneavoastră. 170-171) propune şi o modalitate de menŃinere a interesului jurnaliştilor prin intermediul unui buletin de presă. ar trebui să faceŃi o sortare primară a lor: care dintre ele vor constitui subiecte pentru conferinŃe sau briefinguri de presă. care vă va aduce mai multe deservicii decât suspiciunea că nu sunteŃi punctual. Abaterile n-ar trebui să fie însă de ordinul săptămânilor sau chiar mai rău. 57 . în fine. se presupune că trimiterea unei scrisori-propunere este o tehnică prin care. InformaŃiile reŃinute pentru buletin pot fi clasificate în anumite rubrici cu caracter constant. care vor fi utilizate în alte acŃiuni de presă şi. în funcŃie de oportunităŃile ivite în anumite momente. 1993. de pildă ca în cazul săptămânalelor din mass-media scrise. numai că buletinul se difuzează în general cu referire la evenimente care nu au un caracter de urgenŃă foarte pronunŃat.dibilitatea şi competenŃa dumneavoastră în relaŃia cu presa (Newsom. Nu trebuie să vă aşteptaŃi ca toate informaŃiile cuprinse într-un buletin de presă să fie valorificate imediat de către jurnaliştii care l-au primit. De altfel. chiar dacă se vor produce abateri de câteva zile. alături de altele. periodicitatea nu trebuie să fie preocuparea dumneavoastră esenŃială: dacă. care vor fi anunŃate prin comunicate. Atunci când evaluaŃi evenimentele care se desfăşoară în organizaŃia dumneavoastră. mai bine renunŃaŃi la difuzarea unui număr decât să realizaŃi un buletin lipsit de valoare informativă. O bună parte a acestor informaŃii va fi adeseori stocată în baza de date a redacŃiilor. Buletinul de presă ar trebui să aibă o periodicitate relativ constantă. dacă aŃi stabilit şi anunŃat că buletinul dumneavoastră apare lunar. nu aveŃi material potrivit pentru elaborarea unui asemenea buletin. Periodicitatea buletinului de presă nu trebuie înŃeleasă într-un sens foarte strict. În plus. Buletinul de presă Christian Schneider (Schneider. Cu toate acestea. care vor fi făcute publice prin intermediul buletinului de presă. comunicate şi scrisori-propunere. se clădeşte o relaŃie de cooperare şi de credibilitate reciprocă între o organizaŃie şi un mijloc de presă. 2004. un scop secundar al difuzării unui asemenea buletin este acela de a dubla difuzarea de ştiri. este bine să menŃineŃi această frecvenŃă. pentru că el creează jurnaliştilor obişnuinŃa de a fi difuzat într-un anumit termen prestabilit şi menŃionat în mod explicit în formatul său. Scopul buletinului de presă este similar cu cel al scrisorilor-propunere. rubrici pe care le-aŃi stabilit încă de la începutul realizării şi difuzării lui. 247). într-o anumită perioadă.

Nu uitaŃi să includeŃi în cuprinsul lui şi un formular de răspuns. atunci când va fi vorba despre publicaŃii utilizate în relaŃiile publice. prin comunicate de presă). El poate fi realizat fie pe hârtie. scheme. prin care jurnaliştii să-şi spună părerea cu privire la materialele publicate şi la chestiunile pe care ar dori să le găsească în buletin. Pentru realizarea buletinului de presă. fie pe CD. Trebuie să fiŃi conştient că o asemenea scrisoare poate afecta sau chiar distruge relaŃia profesională pe care aŃi construit-o cu jurnalistul în cauză. În asemenea împrejurări. poate că au fost omise fapte pe care le consideraŃi esenŃiale pentru ca organizaŃia dumneavoastră să fi putut apărea într-o altă lumină. Încă o dată.). este indicat să respectaŃi recomandările care vor fi făcute ceva mai departe. Cea mai frecventă modalitate de a vă manifesta nemulŃumirea faŃă de modul nu tocmai profesionist în care a fost prezentată organizaŃia dumneavoastră este trimiterea unei scrisori către editor. fiindcă menŃionarea lor alături de evenimentele care sunt anunŃate în premieră oferă o înŃelegere mai adecvată a contextului larg al preocupărilor organizaŃiei dumneavoastră. se poate întâmpla ca. fie în format online. în această idee. concepŃie grafică etc. o reacŃie este recomandabilă doar atunci când tonul relatării este în mod evident părtinitor sau când faptele pe care se bazează demonstraŃiile jurnalistului sunt incorecte. să apară în presă o relatare nedreaptă în ceea ce priveşte tonul sarcastic sau aluziv în care jurnalistul respectiv a înŃeles să construiască articolul său. nu este vorba de situaŃii în care sunt prezentate fapte reale.Buletinul de presă are avantajul că poate conŃine şi informaŃii despre contextul în care s-au petrecut sau se vor petrece evenimentele anunŃate. Scrisoarea către editor Uneori. care vă dă posibilitatea să vă corectaŃi munca de fiecare dată când editaŃi un nou număr al buletinului de presă. fie pe producătorul emisiunii sau chiar pe redactorul-şef ori directorul publicaŃiei (postului). de asemenea. nu trebuie să excludeŃi din buletin evenimente care au fost deja anunŃate prin alte mijloace (de pildă. nu este cazul să reacŃionaŃi. chiar neconvenabile pentru organizaŃia dumneavoastră. prin editor înŃelegându-l fie pe şeful ierarhic al jurnalistului în cauză. Un alt avantaj pe care trebuie să-l exploataŃi este acela al utilizării materialului grafic (fotografii. În orice caz. în ciuda strădaniilor şi a profesionalismului dumneavoastră. imprecise. inexacte. dar care nu sunt tocmai cele pe care le aşteptaŃi: dacă afirmaŃiile jurnalistului. fie pe şeful rubricii (paginii) în care a apărut relatarea. Pe de altă parte 58 . uneori chiar ani de-a rândul. au suport în realitate. s-ar putea să consideraŃi că este necesar să luaŃi atitudine faŃă de nedreptatea care vi s-a făcut. Un asemenea formular este un bun instrument de evaluare a muncii dumneavoastră.

precum şi motivul acestei nemulŃumiri. De altfel. Înainte de a scrie o scrisoare către editor.însă. De aceea. Dacă prejudiciul de imagine este minor şi. atunci când s-au făcut afirmaŃii tendenŃioase despre funcŃionarea organizaŃiei. – să fie politicoasă: diferendul creat între organizaŃia dumneavoastră şi mijlocul de presă respectiv trebuie soluŃionat în mod profesionist. dar o vor agrava şi mai mult. dar cu echilibru. AfirmaŃiile exagerate nu servesc scopurilor unei asemenea scrisori. dacă publicaŃia respectivă are o arie largă de circulaŃie. dacă publicaŃia are o audienŃă redusă. calomniile. În plus. pe cale amiabilă şi cu posibilitatea de a lăsa o uşă deschisă pentru continuarea cooperării. dacă scrisoarea dumneavoastră va avea un ton cumpătat şi politicos. AsociaŃia Română a Ziariştilor de Mediu etc. trebuie să rezulte cu claritate problema care vă nemulŃumeşte. 1992. 1996. este bine să cântăriŃi cu atenŃie avantajele şi riscurile. Dacă lucrurile nu se rezolvă favorabil şi constataŃi că există chiar rea-voinŃă în a vi se face dreptate. mărturii ale unor persoane independente sau ale unor experŃi etc. Dacă v-aŃi hotărât să scrieŃi. în cazul în care jurnalistul a scos din context o afirmaŃie făcută pe timpul interviului. o astfel de scrisoare.). ajungând chiar până la trimiterea unei scrisori către asociaŃii profesionale din lumea mass-media (cum ar fi Clubul Român de Presă. Injuriile. atacul la persoană. este mai bine să lăsaŃi lucrurile aşa cum sunt. este total contraindicat ca tonul scrisorii dumneavoastră să fie ofensator. – să fie clară: încă de la începutul scrisorii. ba chiar organizaŃia dumneavoastră să fie tratată într-o manieră mai favorabilă decât v-aŃi fi aşteptat (Barry McLoughlin Associates. Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România. cei lezaŃi pot alege să vă dea în judecată. Dacă nedreptatea care credeŃi că vi s-a făcut este gravă. speculaŃii sau aluzii. 33). O scrisoare către editor ar trebui să îndeplinească următoarele condiŃii de fond: – să fie rezonabilă: replica dumneavoastră nu trebuie să se bazeze pe supoziŃii. pentru mai multă credibilitate. poate că merită să întreprindeŃi o asemenea acŃiune. – să aibă un stil elevat: fraza elegantă. mai ales. este bine ca scrisoarea să fie însoŃită de documente suplimentare (Jones. puteŃi merge mai departe pe scara ierarhică a publicaŃiei respective. invectivele nu numai că nu vor repara situaŃia. este posibil ca pe viitor astfel de lucruri să nu se mai întâmple. lipsită de umoare şi de venin. totuşi. ca: transcrierea integrală a unui interviu. precum şi abordarea umoristică a situaŃiei pot încălzi o atmosferă tensionată şi pot facilita o soluŃie în benefi59 . atunci când lucrurile au fost împinse prea departe.. rapoarte ale unor comisii independente de expertiză. ci pe fapte credibile. Ea trebuie motivată temeinic. procedaŃi în mod ierarhic: adresaŃivă mai întâi şefului ierarhic al jurnalistului despre care credeŃi că a comis o nedreptate. 9).

telefoanele. fie prin scrisori „clasice”. Mai mult. 60 . scrisoarea trebuie să fie semnată la sfârşit. – scrisoarea trebuie să fie scurtă: de regulă. specialistul în relaŃii publice al unei organizaŃii. fie prin intermediul poştei electronice (multe variante online ale ziarelor au chiar formulare prestabilite de scrisori către editorialişti. o pagină scrisă la două rânduri ar trebui să fie suficientă. pe care cititorii sunt încurajaŃi să le folosească). prin urmare. În cazul nostru. scrisoarea către editor constituie o replică oficială a unei organizaŃii faŃă de relatarea părtinitoare. telespectatorii) să trimită opiniile lor cu privire la diverse chestiuni. adresa site-ului şi adresa de e-mail. Iată şi câteva condiŃii de formă pe care ar trebui să le urmăriŃi în redactarea unei scrisori către editor: – scrisoarea trebuie să fie datată şi să conŃină elementele de identificare ale organizaŃiei de la care provine: sigla sau logo-ul organizaŃiei. dar şi posturile de radio şi de televiziune îşi încurajează cititorii (ascultătorii. Este.ciul organizaŃiei dumneavoastră. ar fi bine să studiaŃi întâi stilul publicaŃiei în cauză. Nu numai publicaŃiile scrise. FluctuaŃia de personal din lumea presei este destul de accentuată. pe care fiecare publicaŃie le încurajează şi le aşteaptă cu plăcere. apoi să încercaŃi să adoptaŃi acest stil în scrisoarea dumneavoastră. atunci când intenŃionaŃi să semnalaŃi unui anumit mijloc de presă un posibil subiect care s-ar potrivi formatului său. de felul celor analizate în acest ultim paragraf. De altfel. s-ar putea ca o persoană despre care ştiaŃi acum două săptămâni că este editorul unei publicaŃii anume să fi plecat în altă parte între timp. BineînŃeles că dumneavoastră. puteŃi utiliza şi varianta trimiterii de scrisori „neutre” către editorialişti. ceva obişnuit ca în redacŃii să sosească scrisori pe numele cuiva care a părăsit acel loc chiar în urmă cu câŃiva ani. al cărei nume reiese cu claritate din conŃinutul său. O scrisoare prea lungă nu face decât să-şi dilueze singură efectul. culpabilă a acŃiunilor sale. adresa. denumirea completă şi corectă a acesteia. – scrisoarea trebuie să fie adresată unei persoane despre care v-aŃi asigurat în prealabil că îndeplineşte funcŃia potrivită în redacŃia potrivită. S-ar putea întâmpla ca scrisoarea să fie bine primită şi să fie chiar publicată. de altfel. Se impune precizarea că tipul de scrisoare examinat mai sus diferă de scrisorile cititorilor către editorialişti. – scrisoarea trebuie să provină din partea unei persoane oficiale (directorul organizaŃiei sau dumneavoastră).

. În fine. precum şi să-i ofere o serie de informaŃii suplimentare (date biografice ale unei persoane. este vorba. expoziŃii. analişti financiari. o persoană. Dosarul de presă completează informaŃia care nu poate fi difuzată – din motive de spaŃiu şi de timp – printr-un comunicat sau în cadrul unei conferinŃe de presă. pe durata vizitelor pentru jurnalişti de genul „Zilelor uşilor deschise”. 1993. doar pentru a oferi jurnaliştilor informaŃie de fond despre o organizaŃie (persoană. – face posibilă stocarea informaŃiilor respective în bazele de date ale redacŃiilor. 574). Dosarul de presă este o „carte de vizită” a organizaŃiei de la care provine. 1992. o activitate etc. lansări de produse. eveniment etc. (Wilcox. 61 . Atunci când vorbim de „jurnalişti” care primesc un dosar de presă.). de informaŃii de fond şi nu de actualitate. de exemplu. aniversări ale organizaŃiei etc. 171).a. scheme sau chiar materiale audiovizuale) util pentru completarea materialului realizat de jurnalist. critici de specialitate. El este întocmit. a evoluŃiei anterioare a evenimentului ş. în ultimă instanŃă. – dosarul permite abordarea unui eveniment din diferite unghiuri. schimbări în managementul organizaŃiei. – poate asigura material ilustrativ (fotografii. pentru a fi distribuit la conferinŃe sau briefing-uri de presă. un produs. nu trebuie să ne limităm doar la acei reporteri (redactori) care scriu pentru informarea generală a publicului.d.Dosarul de presă Dosarul de presă reprezintă o modalitate auxiliară de transmitere a informaŃiilor către reprezentanŃii mass-media. un dosar de presă poate fi distribuit şi fără vreun prilej anume. târguri. pentru a fi distribuit cu ocazia unor evenimente speciale (show-uri. Dimpotrivă. va trebui să ŃineŃi cont neapărat de categoriile de oameni specializaŃi care scriu pentru presă: analişti politici. de a-şi forma o părere despre aceasta şi. menite să-l ajute pe jurnalist în înŃelegerea specificului unei organizaŃii. de a face o relatare despre ea (Schneider. specializată într-un anumit domeniu. în general. caracteristici tehnice ale unui produs. Toate aceste detalii sunt destinate să-i ofere jurnalistului ocazia de a aprofunda chestiunea pe care vreŃi s-o aduceŃi în atenŃia opiniei publice. un eveniment. – prezintă un subiect în detaliu. pe timpul călătoriilor de documentare organizate pentru jurnalişti. grafice. Mai poate fi întocmit şi distribuit în diferite redacŃii în cazul în care o organizaŃie nou-înfiinŃată vrea să-şi facă „intrarea” în arena opiniei publice prin intermediul mass-media.). dacă organizaŃia dumneavoastră este.).m. Avantajele distribuirii unui dosar de presă sunt următoarele: – permite jurnalistului cunoaşterea de profunzime a unui subiect într-un timp relativ scurt. comentatori etc. constând în detalii despre o organizaŃie. repere temporale ale evoluŃiei unui eveniment etc. cercetători ai pieŃei. de regulă.

m.pdf#search='create%20press%20kit şi accesat pe 25 februarie 2006. casete video sau audio.telusys. cuprinzând informaŃie factuală. 62 . grafice. biografii ale persoanelor pro- 22 Guidelines on Creating a Press Kit. chiar după sumar. este bine să introduceŃi în dosar. ş. detalii tehnice. misiunea şi obiectivele organizaŃiei. Acestea trebuie redactate în stil jurnalistic. pe lângă faptul că enumeraŃi elementele componente ale dosarului. Nu uitaŃi ca în această scrisoare să mulŃumiŃi cu anticipaŃie destinatarului pentru răbdarea de a consulta dosarul dumneavoastră. pot fi trasate câteva idei directoare în ceea ce priveşte conŃinutul acestuia: – dosarul de presă trebuie să trateze un singur subiect. fără legătură între ele sau care plictisesc ori. Acest sumar poate fi conceput chiar sub forma unei scrisori-propunere. Totuşi. prezentări multimedia. precum şi pentru eventualitatea participării sale la eveniment. sub formă de titlu. date de contact utile pentru solicitarea unui eventual interviu22.d. neutră. împreună cu sigla şi cu datele de identificare ale organizaŃiei (denumire completă. în care. o scrisoare de prezentare. acŃiunii etc. de exemplu. pentru că există şansa ca ele să fie publicate ca atare. – este bine ca subiectul să fie anunŃat şi pe copertă. cere eforturi suplimentare din partea jurnaliştilor şi riscă să lase neobservate elementele esenŃiale. DVD. financiare. scheme şi fotografii (cu legendă). mai rău.com/reference/presskit. clar şi concis.a. articol publicat la adresa http://www. în care veŃi înfăŃişa în câteva cuvinte evenimentul tratat în dosar. – diferite documentare scurte (1 – 2 pagini) care dezvoltă aspecte particulare ale subiectului: implicaŃii economice. dacă acesta conŃine prea puŃină informaŃie. de obicei chiar la începutul acestuia. adresă. acest comunicat va fi introdus în dosar. dacă conŃine prea multă informaŃie. telefoane etc. ca. puteŃi adăuga şi alte informaŃii care să-l îndemne pe jurnalistul cititor la acŃiune. El nu trebuie să cuprindă un amalgam de texte fără relevanŃă. în special acele strategii care au legătură cu evenimentul ce constituie subiectul dosarului. Ele pot fi concepute direct ca materiale (articole) de presă. realizată în stilul unui comunicat de presă. – alte materiale. – un sumar (la începutul dosarului).). sunt pline de elogii la adresa organizaŃiei. Atunci când dosarul este întocmit pentru a fi distribuit în cadrul unui eveniment care a fost anunŃat deja printr-un comunicat de presă. în funcŃie de situaŃie: informaŃii de fond despre organizaŃie sau despre eveniment. un scurt istoric al organizaŃiei. strategii ale organizaŃiei. sociale. – uneori. – o prezentare a subiectului (evenimentului. evenimente similare care au avut loc în viaŃa organizaŃiei.Nu există o formulă-standard de alcătuire a unui dosar de presă. materiale audiovizuale pe CD. îi nemulŃumeşte pe jurnalişti şi nu justifică efortul depus de organizatori.). date statistice.

– mostre de produse (în măsura în care ele pot fi introduse fizic în dosar) sau mici obiecte promoŃionale (brelocuri. ale persoanelor la care se face referire în dosar. pliante şi alte asemenea materiale de prezentare. textele discursurilor ce vor fi rostite cu acea ocazie.). etichete magnetice. materialele audio şi video trebuie să aibă calitatea necesară pentru a putea fi date pe post ş. – cărŃi de vizită (a dumneavoastră. declaraŃii şi mărturii despre eveniment (organizaŃie) ale unor persoane implicate sau care au credibilitate în legătură cu evenimentul (organizaŃia). Pe de altă parte. astfel încât cel care primeşte dosarul de presă să poată păstra una pentru el. Materialele din dosar trebuie să aibă o calitate foarte bună. ale experŃilor în diferite domenii pe care i-aŃi recomandat jurnaliştilor în cuprinsul dosarului etc. agende sau carneŃele. broşuri. insigne. se recomandă chiar să introduceŃi fiecare carte de vizită în dublu exemplar. cataloage de produse (servicii). fotografiile trebuie să aibă legende clare şi complete. Această listă îi poate ajuta pe jurnaliştii care doresc să solicite un interviu. aşa cum vor fi ele prezentate mai departe. peste 300 dpi). sau dacă doriŃi să primiŃi comentarii de la cei care l-au primit. materialele scrise nu trebuie să depăşească două pagini. astfel încât ele să poată fi utilizate cu un minimum de efort de către cei care le-au primit. Ca regulă.m. fotografiile pe hârtie trebuie să aibă calitatea necesară pentru o eventuală reproducere în publicaŃii scrise. calendare). Astfel. articole şi informaŃii apărute deja în presă şi care sunt relevante pentru eveniment (organizaŃie). atunci când intenŃionaŃi să includeŃi în dosarul de presă liste de produse sau de preŃuri ori alte asemenea lucrări care în mod normal depăşesc limita indicată mai sus. specialistul în relaŃii publice al organizaŃiei. – invitaŃii (bilete) de participare la eveniment. ustensile de scris.a.eminente implicate în eveniment. o biografie n-ar trebui să aibă mai mult de o pagină (inclusiv fotografia bust a persoa63 . prezentări ale proiectelor sau realizărilor organizaŃiei. – dacă dosarul conŃine vreun chestionar adresat jurnaliştilor sau altor destinatari ai dosarului de presă. de asemenea. reviste. afişe (sau copii la scară redusă ale acestora). fotografiile în format electronic trebuie să aibă o rezoluŃie care să permită reproducerea lor tipografică (de regulă.d. copiile textelor şi graficii pe hârtie trebuie să fie întru totul lizibile. programul manifestării respective. Se înŃelege că există şi excepŃii de la această regulă. liste ale clienŃilor reprezentativi pentru organizaŃie. – o listă cu întrebări frecvente în legătură cu organizaŃia dumneavoastră. este bine să introduceŃi în dosar un plic autoadresat (adică având deja scrisă adresa organizaŃiei dumneavoastră ca destinatar) şi timbrat. flyere etc. iar pe cealaltă s-o transmită altcuiva.

nei prezentate). fotografiile propuse vor fi puse la dispoziŃie pe Internet. În schimb. SoluŃii asemănătoare pot fi aplicate şi în cazul materialelor audiovizuale şi (de ce nu?) chiar al celor scrise. atunci când redactaŃi un material pentru un dosar de presă. veŃi începe cu biografia acesteia.html şi accesat pe 19 februarie 2006. În acest caz. un citat edificator etc. Unii specialişti recomandă pe bună dreptate şi varianta întocmirii unui dosar de presă online24. va trebui ca. Avantajele lui sunt următoarele: poate fi consultat chiar şi atunci când dumneavoastră sunteŃi în imposibilitatea de a livra un dosar „tradiŃional” (de exemplu. pentru a-l scuti pe jurnalist de efortul culegerii unui text pe care are de gând să-l utilizeze. care să fie disponibil pe site-ul organizaŃiei. în acest caz.tia. De aceea. a aspectelor care îl fac să fie diferit de produsele din aceeaşi gamă ş. costurile sunt mult mai mici. BineînŃeles că asemenea dosare de presă.org/pressmedia/yourkit_contents. sunt destul de scumpe. Se înŃelege că. fiecare pagină conŃinând până la 16 fotografii de mărime şi claritate acceptabile pentru a permite efectuarea unei prime selecŃii. fie color. În unele situaŃii. articol publicat la adresa http://www.d. precum şi cu toate datele de identificare ale acesteia. precum şi o concepŃie grafică specială. deoarece aceasta nu trebuie să cuprindă în amănunt toate faptele celui prezentat. de exemplu. care pot realiza o tratare unitară a subiectului. când sunteŃi în concediu). ci elementele care sunt semnificative pentru organizaŃia dumneavoastră: de când activează în organizaŃie.a. precum şi al evenimentului pe care încercaŃi să-l faceŃi cunoscut. astfel încât fiecare ziarist să poată descărca piesele pe care le-a ales de pe hârtie. a caracteristicilor lui. va trebui să începeŃi cu prezentarea acestuia. trebuie să aveŃi permanent în minte faptul că scopul dumneavoastră este ca el să fie citit. să faceŃi o alegere judicioasă cu privire la cei care vor primi dosarul. Logica acestei ordini rezultă din specificul organizaŃiei dumneavoastră. Marea majoritate a materialelor scrise trebuie să includă şi un antet cu denumirea organizaŃiei de la care provin. dosarul va trebui să conŃină toate instrucŃiunile necesare pentru descărcarea fotografiilor23. mai ales atunci când includ prezentări multimedia sau materiale audiovizuale. dacă încercaŃi să prezentaŃi o persoană marcantă din organizaŃia dumneavoastră. puteŃi introduce în dosar o pagină sau două cu fotografiile pe care le-aŃi ales. Apoi. Dacă aveŃi mai multe fotografii pe care vreŃi să le oferiŃi pentru o eventuală publicare. fie alb-negru. care sunt contribuŃiile sale. În orice caz. este vorba despre lansarea unui produs nou. 64 . este disponibil în permanenŃă 23 Your Kit’s Contents. nu să trateze exhaustiv situaŃia organizaŃiei dumneavoastră. dosarele de presă pot fi realizate de firme specializate. cu enunŃarea realizărilor sale etc. ConŃinutul dosarului de presă trebuie aranjat într-o ordine logică. continuând cu afirmaŃii ale altora referitoare la activitatea sa. în funcŃie de costurile dosarului.m. Dacă. s-ar putea ca reproducerea lor pe suport adecvat de hârtie să fie prea costisitoare.

00. Media Kit: How-To Create An Online Media Kit. În asemenea situaŃii. poate fi realizat şi în format .html şi accesat pe 19 februarie 2006.). 25 Alfred J. precum şi în a solicita interviuri sau lămuriri suplimentare. să telefonaŃi cel puŃin unora dintre jurnaliştii care au primit dosarul25. The Ingredients of a Press Kit. la un interval de timp rezonabil de la distribuirea unui dosar de presă. cu preferinŃele acestora etc. Întrebându-i în ce măsură dosarul le-a fost util. dosarul de presă poate conŃine şi biografii ale unor persoane a căror reputaŃie şi notorietate are semnificaŃie pentru opinia publică sau pentru grupurile-Ńintă pe care le vizaŃi atunci când întocmiŃi şi distribuiŃi un asemenea dosar. ştiinŃifică sau culturală implicată într-o manifestare a organizaŃiei dumneavoastră.pentru un public mult mai mare. o personalitate politică. unele dintre ele putând fi publicate cu un minimum de prelucrare în redacŃii. astfel încât doritorii îl pot tipări pe hârtie cu uşurinŃă. articol publicat la adresa http://www.com/Operations/press-kit.how-to. fişierele unui dosar de presă online pot fi actualizate mai rapid şi cu infinit mai puŃine costuri decât materialele tipărite pe hârtie. este mult mai interactiv decât varianta „clasică”. va trebui să vă gândiŃi la eventualitatea de a trimite o scrisoare de mulŃumire celor care au valorificat astfel materialele pe care le-aŃi oferit.304700. Lautenslager. prin includerea unui formular de chestionare a cititorilor.. Dacă efortul dumneavoastră de a întocmi un dosar de presă a fost răsplătit prin apariŃii în mass-media. îi puteŃi stimula în a folosi materialele livrate. 65 .4621. Se recomandă ca. în special acelora al căror impact asupra opiniei publice vă interesează cel mai mult. un lider de opinie etc.entrepreneur. Acele persoane proeminente pot fi membri ai organizaŃiei dumneavoastră sau invitaŃi în diferite ocazii (un speaker invitat la un eveniment pe care îl organizaŃi. articol publicat la adresa http://www. timpul necesar pentru crearea şi menŃinerea unui asemenea dosar este mai scurt decât cel cerut de realizarea unei variante pe hârtie. gata pentru imprimare. o biografie inclusă 24 Press Kit.htm şi accesat pe 19 februarie 2006. Biografia După cum am văzut mai sus. O variantă intermediară între dosarul de presă pe hârtie şi cel online o reprezintă realizarea unui CD (DVD) care să conŃină materiale în format digital. poate fi un bun instrument în realizarea unei baze de date cu potenŃiali clienŃi. Se înŃelege că un dosar de presă online trebuie actualizat ori de câte ori este cazul.com/article/0. Acest dosar de presă pe suport electronic prezintă avantajul că materialele pot fi preluate cu mai multă uşurinŃă. permiŃând formularea de sugestii şi de întrebări din partea cititorilor.pdf (Portable Document Format). poate include majoritatea materialelor specificate mai sus.

O biografie în scris – formă întâlnită destul de frecvent în activităŃile de relaŃii publice – are de regulă o întindere de una – două pagini. lideri de opinie). Un bun specialist în relaŃii publice are.într-un dosar de presă va fi cu siguranŃă citită. de exemplu. biografii întocmite din timp ale membrilor importanŃi ai organizaŃiei sale (conducători. oameni de decizie. cum ar fi. Aceste documente trebuie actualizate destul de frecvent. În literatură. devenind chiar un gen literar de sine stătător. de exemplu. Ulterior. biografiile au evoluat ca manieră de abordare şi ca stil. Pentru a scrie o biografie concisă. nu pentru persoana în cauză!) ce ar trebui accentuate în biografie? – care sunt calităŃile sau trăsăturile de caracter care au contat cel mai mult în evoluŃia profesională a persoanei în cauză şi în evoluŃia organizaŃiilor în care a activat până în prezent? – ce decizii importante pentru comunitate şi pentru organizaŃie au aparŃinut acelei persoane? Cum au fost ele primite în viaŃa publică? – ce lucrări a scris acea persoană? Ce titluri ştiinŃifice sau artistice are? Prin ce este ea remarcabilă? – ce idei principale ar trebui să rezulte din biografia pe care o veŃi scrie? – ce exemple (citate. cele ale agenŃiilor de presă. ea poate să constituie uneori chiar o carte în mai multe volume (vezi. Biografia este o relatare în scris sau în alte modalităŃi (film. pe pereŃii templelor sau ai mormintelor. creatori. Acest instrument de comunicare nu este nici pe departe o descoperire a timpurilor recente.) pot spori credibilitatea şi atractivitatea biografiei? – ce stil este adecvat biografiei pe care urmează să o scrieŃi? 26 Mai multe detalii la categoria „biography” din enciclopedia Infoplease. accesată pe 19 iunie 2007 la adresa http://www. ci a fost utilizat încă din antichitatea timpurie.infoplease. dar plină de conŃinut. printre documentele sale. mărturii etc. experŃi în anumite domenii. biografii ale regilor cu 13 secole înainte de Christos26. oameni cu o anumită reputaŃie în plan local sau chiar naŃional/internaŃional.com/ce6/ent/A0856919. vestigiile Egiptului antic înfăŃişează în scriere hieroglifică. trilogia „Romanul lui Eminescu” de Cezar Petrescu). va trebui să găsiŃi răspunsuri la întrebări ca: – cine din organizaŃia dumneavoastră ar trebui să aibă întocmită o biografie? – care este probabilitatea ca acea biografie să prezinte interes pentru mass-media şi pentru publicurile pe care le vizaŃi? – care sunt momentele remarcabile (pentru opinia publică.html 66 . imagini. ele putând fi chiar trimise din timp pentru a fi incluse în diferite baze de date. prezentări multimedia) despre viaŃa unei persoane care există în realitate. iar detalii din ea vor fi foarte probabil preluate de mass-media în conjuncŃie cu informaŃii despre organizaŃia dumneavoastră. De exemplu.

formal). PuteŃi întocmi o biografie fie într-un stil direct (factual. o afirmaŃie etc. în funcŃie de sfera de interes a acesteia. el fiind atribuit oricărui text ce apare în presa scrisă. editorialul. trebuie să căutaŃi şi să fructificaŃi ocaziile de a scrie nu numai ştiri şi comunicate de presă despre organizaŃia dumneavoastră. În activitatea dumneavoastră. cronica. foiletonul. pamfletul. Termenul „articol” este generic. în acest caz. Mai mult. Capitolul de faŃă nu-şi propune nici pe departe să trateze exhaustiv problema complexă a articolelor de presă. Articolul de presă Despre articolele de presă s-au scris şi se vor scrie tomuri întregi. călătorii etc. ci doar să vă ofere câteva sugestii utile în munca dumneavoastră ca specialist în relaŃii publice. Biografia trebuie să evidenŃieze în ce măsură o persoană este importantă pentru o anumită comunitate. recenzia.Este foarte important să faceŃi deosebirea dintre o biografie şi un „curriculum vitae” (CV). sunt adevărate pentru că „am văzut la televizor” sau „am citit în ziar”. de publicaŃia cu care vă propuneŃi să colaboraŃi. reportajul etc. în funcŃie de experienŃa pe care o aveŃi în scriitura jurnalistică. ci procedaŃi invers: găsiŃi întâi publicaŃia care ar fi dispusă să vă găzduiască un articol şi apoi. fie într-un stil narativ (informal. Utilizarea sau nu a tehnicilor de redactare şi de difuzare a articolelor de presă rămâne la latitudinea dumneavoastră. căutaŃi un subiect potrivit pe care să-l trataŃi într-un articol. Trebuie menŃionat. Prin urmare. nu vă grăbiŃi să scrieŃi un articol pe care apoi să încercaŃi să-l „vindeŃi” cuiva. deoarece propria dumneavoastră iniŃiativă în a propune spre publicare unele articole are de obicei cam aceeaşi rată de reuşită ca şi în cazul comunicatelor de presă: unul din zece. de asemenea. înseamnă că ar trebui să preluaŃi iniŃiativa. dacă nu vi se solicită articole. Acestea produc un efect favorabil asupra imaginii organizaŃiei. deoarece publicul acordă. acesta din urmă fiind un document întocmit mai ales pe piaŃa muncii. personal. sub această denumire globală vom întâlni genuri publicistice precum ancheta. că un articol poate fi de sine stătător sau poate constitui un episod al unui serial (rubrici). este binecunoscută mentalitatea conform căreia un eveniment. 67 . de publicul-Ńintă pe care îl vizaŃi şi – de ce nu? – în funcŃie de ceea ce aşteaptă şeful şi colegii de la dumneavoastră. o mare credibilitate informaŃiilor preluate din mass-media. de obicei. Cu toate acestea. dacă o publicaŃie vă solicită un articol. grădinărit. de către o persoană al cărei scop este de a obŃine (menŃine) o slujbă. de exemplu. s-au purtat şi se poartă dezbateri aprinse. eseul. un serial despre istoria olimpismului în România. creşterea animalelor de companie. faceŃi tot ce se poate pentru a nu rata această ocazie. despre automobilism. mai apropiat de biografiile literare). ci şi articole. cum ar fi. comentariul.

mai dificil de scris decât ştirea sau comunicatul de presă. ci şi una temporală. de la bun început. presa specializată (profesională. el este mai dificil de redactat. va trebui să cunoaşteŃi foarte bine limita greu de sesizat dintre publicitate (notificare gratuită) şi reclamă (notificare plătită şi cu o intenŃie vădită de influenŃare) şi să vă menŃineŃi în limitele primei categorii. precum regula „piramidei inversate” sau a celor şase întrebări esenŃiale. concret. sănătate şi sport. dar contribuie şi la menŃinerea ei în timp (Bland. deoarece un advertorial (material publicitar scris sub forma unei opinii obiective) vorbeşte în special despre reputaŃia organizaŃiei. ApariŃiile în presă sunt cel puŃin la fel de benefice pentru imaginea organizaŃiei ca şi publicarea de reclame plătite. Articolul de presă este mai uşor şi. economie. Totodată. nu numai că aria lui de difuzare va fi mult mai restrânsă (o singură publicaŃie). nu neapărat despre intenŃia ei de a-şi vinde neapărat produsele sau serviciile. 1998. industrială ş. în acelaşi timp. pe care să le înzestreze cu un impact cât mai mare asupra publicurilorŃintă vizate. dacă în presa de informare generală sunt căutate mai ales articole legate de politică. deoarece de această dată autorul are deplina libertate şi responsabilitate în alegerea formei de exprimare. Mai mult decât atât. newsletter-ul etc. cât şi pentru instrumentele de comunicare internă ale organizaŃiei: ziarul de întreprindere. Articolele pot fi scrise atât pentru mass-media independente. sarcina scrierii acestor articole revine tot specialistului în relaŃii publice al organizaŃiei respective. De cele mai multe ori. trebuie menŃionat faptul că practica de a promova publicarea de advertoriale este acceptată de etica relaŃiilor publice.) oferă mult mai multe ocazii pentru organizaŃiile sau persoanele interesate de un anumit domeniu sau care constituie o autoritate profesională în activitatea pe care o desfăşoară. 68 . obiective şi echilibrate. Este mai uşor de scris pentru că el nu necesită neapărat respectarea tuturor constrângerilor ce privesc redactarea unei ştiri sau a unui comunicat. ca urmare. De asemenea. de modul în care publicaŃia respectivă abordează realitatea (specificul publicaŃiei).În această idee. adică să elimine suspiciunea de reclamă mascată.m.d. dar va trebui să ŃineŃi seama. articolul de presă se concepe în majoritatea cazurilor pentru a fi propus unei anumite publicaŃii. comercială. Prin urmare. presa departamentală. Articolele de presă nu numai că sporesc aria vizibilităŃii mediatice a unei organizaŃii.a. de pildă directorul instituŃiei. 80). condiŃia de bază pentru asemenea apariŃii este să fie oneste. chiar dacă autorul „oficial” – cel al cărui nume va apărea în ziar sau în revistă – va fi altcineva. trebuie menŃionat că. se poate afirma că efectele lor au nu numai o dimensiune spaŃială. cu condiŃia să transmită mesajele dorite. dacă un comunicat de presă este construit de la bun început cu intenŃia difuzării sale către mai multe mass-media. Sunt relativ frecvente cazurile în care diferite publicaŃii solicită articole de la anumite organizaŃii sau persoane proeminente.

Într-adevăr. în primul rând. îşi menŃine valoarea informaŃională indiferent dacă este publicat astăzi. aspecte de sezon etc. – ca şi în cazul ştirii sau al comunicatului de presă. planul liber. redând faptele în ordinea producerii lor. în organizarea şi prezentarea lor.Pentru a scrie un articol de presă. un cuprins şi o încheiere. Este adevărat că acestea nu trebuie să fie identice cu cele uti69 . 2000. articolele intră. Cu toate acestea. incidente hilare. experienŃe neobişnuite sau aspecte din viaŃa cotidiană a unei persoane. în categoria „soft news” (ştiri durabile): un reportaj despre un colecŃionar de fluturi tropicali. ci şi în cel al articolelor de presă. În acelaşi timp însă. un articol poate relata evenimente cu caracter aventuros. în general. care induce senzaŃia de monotonie. în timp ce planul descriptiv (analitic) utilizează o structură ce cuprinde prezentarea situaŃiei. deoarece ea permite relatarea faptelor cu o anumită lipsă de profunzime şi cu un ton neutru care nu convinge întotdeauna. Dacă ştirea şi comunicatul de presă intră în categoria „hard news” (ştiri perisabile). 44). întâmplări neobişnuite. 2000. în aprecierea lui. trebuie să fiŃi conştient de faptul că. 2000. de exemplu. enumerarea consecinŃelor. Articolul dumneavoastră mai poate fi construit în plan cronologic (Stan. în fine. vi se cere un efort creativ substanŃial mai mare decât în cazul genurilor publicistice bazate pe regula „piramidei inversate”. istorii sentimentale sau spirituale. cronologia inversă este de obicei mai atractivă decât cea simplă. orice articol trebuie să aibă o introducere. 42). se bazează pe principiul tezei şi antitezei. tehnica „piramidei inversate” – concretizare a abordării din perspectivă psihologică – este eficientă nu numai în cazul ştirilor şi comunicatelor. trebuie să ŃineŃi cont de câteva reguli generale: – atunci când treceŃi la elaborarea unui articol. cel mai dificil de abordat. 45). săptămâna viitoare sau peste o lună. dar şi cel mai spectaculos. În funcŃie de genul abordat. Spre deosebire de ştirea şi de comunicatul de presă. Planul logicologic (Stan. eficient mai ales în cazul articolelor de tip anchetă. să identificaŃi cele şase întrebări consacrate în jurnalistică (Cine? Ce? Când? Unde? Cum? De ce?). Astfel. inclusiv a celor sofisticate care Ńin mai degrabă de domeniul creaŃiei literare. mai ales în cazul articolelor de atitudine. apoi evidenŃierea cauzelor şi. trebuie. Ńine cont în primul rând de mesajul iniŃial pe care vreŃi să-l transmiteŃi. planul psihologic prevalează în comparaŃie cu cel logic. În scrierea unui articol pentru alte publicaŃii decât cele destinate comunicării interne. cititorul va utiliza mai degrabă criterii emoŃionale decât raŃionale (Stan. utilizarea excesivă a acestei tehnici în cazul articolelor nu este întotdeauna cea mai fericită idee. lucru care nu mai este valabil în cazul unui accident de avion. permiŃându-vă utilizarea oricăror mijloace stilistice. În fine. de exemplu. în acest caz aveŃi mai multă libertate în tratarea răspunsurilor la aceste întrebări.

pe mărturii ale unor surse calificate. în stilul său editorial. pe statistici. Pentru aceasta. – trebuie respectată lungimea indicată de editor: o pagină. autorul având deplina libertate de a decide cum trebuie să înceapă. Dacă începutul articolului nu este suficient de convingător. în cuprinsul articolului (Newsom. 2004. 300 de cuvinte etc. să continue şi să sfârşească articolul său. Fotografiile trebuie să aibă legende. articolul trebuie să se încadreze în maniera de prezentare a publicaŃiei respective. bazate pe realităŃi obiective. 254). important este ca acesta să aibă. De asemenea. iar numele autorului trebuie însoŃit şi de funcŃia (poziŃia) acestuia. Important este ca ea să fie susŃinută cu argumente credibile. – materialul trebuie dactilografiat la două rânduri şi cu spaŃiu suficient în partea stângă a paginii. 2004. – la redactarea articolului. Obiectivitatea nu înseamnă nici pe departe că articolul dumneavoastră nu trebuie să exprime o anumită opinie: la urma urmei. orice articol susŃine o opinie. 70 .lizate în cazul ştirii sau al comunicatului. trebuie să vă asiguraŃi că acesta a văzut articolul înainte de a fi trimis spre publicare şi că a fost de acord cu conŃinutul. – la articol trebuie adăugate fotografii ale autorului. referirile prea insistente la produsele propriei organizaŃii nu sunt indicate. sondaje şi rezultate ale anchetelor. trebuie să ŃineŃi cont neapărat de faptul că prima frază a acestuia este şi cea mai importantă (Newsom. – obiectivitatea este foarte importantă. totuşi. pentru a permite efectuarea corecturilor redacŃionale. cititorii vor renunŃa la a-l mai citi în favoarea altor ştiri. ci şi să-i dea o idee despre ce va fi vorba în continuare. 253). – introducerea trebuie sprijinită şi dezvoltată cu argumente şi fapte tratate mai departe. un cap şi o coadă. De asemenea. – dacă autorul „oficial” este altcineva. pe analogii şi comparaŃii. cu excepŃia cazului în care editorul publicaŃiei a cerut expres acest lucru. Ea trebuie nu numai să stimuleze interesul cititorului. afirmaŃiile dumneavoastră trebuie să se bazeze pe dovezi verificabile. precum şi ale produsului despre care este vorba (în caz că articolul se referă la un produs) sau alte fotografii care ar putea fi utile în ilustrarea articolului.

servicii. flyere. sprijin de orice natură). În funcŃie de publicul căruia se adresează. – tablete. stilul lor poate fi mai mult sau mai puŃin formal. de fapt. consultanŃă. a unui program. foi volante. pentru a stimula sentimentul de colegialitate. de apartenenŃă la aceeaşi „familie” – cea a organizaŃiei. pliante. ca: – scrisori către publicaŃia respectivă. precum şi de a-i imprima o anume permanenŃă temporală. prezentarea unei (unor) persoane importante pentru publicul-Ńintă căruia se adresează publicaŃia. – material iconografic. care pot fi citite şi recitite. Ca şi celelalte materiale scrise pentru mass-media.. RaŃiunea producerii unor asemenea materiale tipărite o constituie realitatea că ele sunt. ele au rolul de a diversifica aria de vizibilitate a organizaŃiei dumneavoastră. prezentarea unor informaŃii actuale care sunt de interes pentru un anumit public-Ńintă (cazul publicaŃiilor destinate clienŃilor sau publicurilor interne) etc. de resursele de timp de care dispuneŃi. afişe. broşuri.m. PublicaŃii utilizate în relaŃii publice Prin „publicaŃii” care pot fi utilizate în activitatea de relaŃii publice înŃelegem marea varietate de materiale tipărite. în general de mici dimensiuni în ceea ce priveşte textele conŃinute. a unei cauze. de pildă. prezentarea unor date şi cifre semnificative pentru o organizaŃie (facts and figures). pot fi păstrate şi aprofundate. Subiectul unei asemenea publicaŃii tipărite poate fi: prezentarea unei organizaŃii (corporate profile). newslettere. – fotografii însoŃite de legende. – răspunsuri către cititori etc.d. bannere. închiriere. 71 . – notiŃe. stilul adoptat poate fi informal. documente cu o viaŃă relativ lungă.a. de publicurile-Ńintă pe care le vizaŃi ş. pe care o organizaŃie le editează şi le difuzează în scopul transmiterii unor mesaje bine definite către publicuri-Ńintă specifice: reviste. a unei credinŃe. în cazul newsletter-elor destinate comunicării interne. 2004. instrucŃiuni etc.Alte materiale de presă În funcŃie de specificul publicaŃiilor cu care colaboraŃi. 219). prezentarea unui produs. anunŃarea unei manifestări sau a unui program de activităŃi. postere. puteŃi furniza sau propune spre publicare şi alte materiale care pot apărea în mass-media scrise (Newsom. – scurte comentarii. prezentarea unor oferte (vânzare.

pune în pagină şi multiplica asemenea publicaŃii fără să apeleze neapărat la vreo tipografie. care apoi poate fi pliată în diverse moduri sau poate fi lăsată ca atare. iar procesul de punere în pagină mai dificil. în timp ce mesajul lor rămâne nedistorsionat. Mai pot exista şi alte dezavantaje. Există. în acest ultim caz. în cazul în care organizaŃia are un website propriu. se recurge în general la conceperea lor „prin forŃe proprii” şi tipărirea cu ajutorul imprimantei. specificarea unei adrese de Internet. influenŃa unei publicaŃii tipărite este în general mai profundă şi mai durabilă. însă costurile pot fi mai mari. cum ar fi costul relativ ridicat al editării şi difuzării sau imposibilitatea de a actualiza în timp real informaŃiile tipărite.pot fi transmise şi altor persoane. sau pentru materiale tipărite care au un tiraj foarte mic şi necesită actualizări frecvente. de pildă. Pentru uşurinŃa proceselor de editare. precum şi de uşurinŃa cu care ele pot fi distribuite şi citite. Pentru aceasta. o bună combinaŃie între text şi imagini poate diminua acest dezavantaj. publicului intern al organizaŃiei dumneavoastră. totuşi. programele de editare a textelor oferă multe varietăŃi de tipare (templates) pentru diferite tipuri de publicaŃii. Datorită acestor caracteristici. tipografii sau agenŃii de publicitate (relaŃii publice). Dimensiunile sau formele neobişnuite ale hârtiei pe care se va tipări o publicaŃie pot atrage atenŃia asupra acesteia. Dar. pericolul ca unii dintre cei care vor intra în posesia acestor materiale să nu aibă un grad prea ridicat de alfabetizare. asemenea publicaŃii sunt create cu ajutorul specialiştilor în materie de la edituri. precum şi grosimea (greutatea) hârtiei depind doar de măsura în care ele pot contribui la eficacitatea transmiterii mesajelor organizaŃiei. Multe dintre aceste publicaŃii sunt editate pe o singură foaie de hârtie. pentru publicaŃii care se adresează. se apelează în general la formatele A4 sau A5. dar nu există nici o regulă care să stabilească dimensiunile paginii. sunt necesare însă măcar câteva cunoştinŃe generale despre modul cum pot fi realizate nişte publicaŃii al căror impact să fie cel scontat. A4 pliat de 2 ori Figura 15: Formate comune pentru publicaŃii În cele mai multe cazuri. 72 . Acestea. în această privinŃă. trebuie subliniat faptul că un specialist în relaŃii publice are astăzi la îndemână posibilităŃi foarte largi de a concepe. va fi utilă pentru cititorii care vor să-şi actualizeze informaŃiile. în acest caz.

răspunzând la această întrebare. Publicul-Ńintă căruia doriŃi să vă adresaŃi constituie un element de maximă importanŃă în demersul producerii unei publicaŃii. odată definit publiculŃintă. într-o publicaŃie de mări73 . – mesajul (mesajele) pe care ea trebuie să le transmită. mesajul dumneavoastră va fi diferit de cazul când încercaŃi să câştigaŃi noi militanŃi pentru o cauză politică. obişnuinŃe. începătorii în domeniul relaŃiilor publice cad adeseori în greşeala suprainformării.)? – cât de mare poate fi efortul de informare a acestui public în raport cu beneficiile pe care organizaŃia se aşteaptă să le obŃină de la el? – ce ştie deja acel public despre organizaŃie şi obiectivele ei? – ce beneficii aşteaptă acel public de la organizaŃia dumneavoastră? – ce ar trebui să ştie publicul-Ńintă? Din ceea ce ar trebui să ştie. nivel de viaŃă etc. va trebui să vă întrebaŃi: – cât de important este acest public pentru organizaŃia dumneavoastră? – care ar putea fi publicaŃia cea mai potrivită aşteptărilor acestui public. în funcŃie de trăsăturile lui specifice (cultură. încercând ca. de asemenea. – design-ul cel mai potrivit pentru a produce rezultatele scontate. care sunt cele mai importante elemente? – care ar fi cea mai potrivită manieră de livrare a mesajului scris? Odată stabilit publicul căruia urmează să vă adresaŃi. nu trebuie decât să vă transpuneŃi în situaŃia unui membru al prezumtivului public-Ńintă şi să vă întrebaŃi: dacă eu aş face parte din această categorie.Atunci când intenŃionaŃi să realizaŃi o asemenea publicaŃie. va trebui să utilizaŃi un limbaj şi un stil diferite faŃă de acelea utilizate atunci când vă veŃi adresa unui public de vârstă mijlocie. va trebui să treceŃi la stabilirea celor mai potrivite mesaje pentru el. pregătire profesională. Nu numai cuvintele propriu-zise pot transmite mesaje. dacă publicul-Ńintă pe care doriŃi să-l influenŃaŃi este format cu preponderenŃă din tineri. de ce ar trebui să citesc publicaŃia pe care mi-a furnizat-o cutare organizaŃie? Apoi. De exemplu. Pentru aceasta. Aceste lucruri vor trebui structurate într-o ordine logică. astfel încât cititorul să poată trece firesc şi uşor de la unul la altul. În ceea ce priveşte mesajele care trebuie transmise unui public-Ńintă. dacă doriŃi să abordaŃi un grup de potenŃiali consumatori ai unui produs. Unele publicaŃii pot transmite foarte bine mesajul pe care şi l-au propus prin utilizarea exclusivă sau preponderentă a fotografiilor ori a materialelor grafice. ba chiar dimpotrivă. Astfel. va trebui să stabiliŃi câteva lucruri pe care publicul-Ńintă trebuie şi doreşte să le ştie. va trebui să vă gândiŃi de la bun început la cel puŃin trei lucruri: – publicul-Ńintă căruia urmează să i se adreseze publicaŃia.

Designul unei publicaŃii are şi el un impact specific.d. schiŃe. 1993. şi atunci va trebui să stabiliŃi care sunt cele câteva lucruri foarte importante despre organizaŃie dumneavoastră pe care publicul respectiv nu numai că nu le ştie. imaginea şi designul (Schneider. care depinde în mod hotărâtor de publicul pe care vreŃi să-l influenŃaŃi şi de ceea ce vreŃi să transmiteŃi. trebuie să fiŃi conştient de la bun început de faptul că nu veŃi putea spune totul dintr-o singură suflare. 131). în acest fel. tonul publicaŃiei trebuie să fie informativ. grafice. 1993. Cea mai frecventă reŃetă este aceea a combinării textului cu fotografii sau cu alt gen de ilustraŃii (desene. adică conceperea ei pentru satisfacerea aşteptărilor sau orgoliilor celor care conduc compania şi neglijarea aşteptărilor adevăraŃilor destinatari: publicurile-Ńintă pentru care a fost proiectată publicaŃia.mea unei pagini.a. scheme. adică să difuzeze în principal informaŃie. În combinaŃia dintre text şi fotografie. să intereseze şi să seducă. 575): o publicaŃie reuşită trebuie să fie o asociere armonioasă între aceste trei elemente. dar ar trebui să le ştie şi chiar ar dori să le ştie: cine este organizaŃia dumneavoastră? Ce are ea de oferit pentru publicul-Ńintă respectiv? De ce oferta ei este mai bună decât altele? Prin ce se individualizează organizaŃia? ş. nu trebuie să uitaŃi că spaŃiile albe (goale) îşi au şi ele rostul lor. În redactarea unui asemenea material de relaŃii publice. rezultă un pliant sau o broşură cu text foarte mult şi foarte înghesuit.). 131-132). care trebuie concepută având o viziune globală şi integrând trei paliere: textul. punând în valoare ceea ce vreŃi să transmiteŃi şi sporind lizibilitatea textului (Wilcox. caricaturi. hărŃi.m. unele dintre publicaŃii pot conŃine numai text. Această asociere porneşte chiar din faza de proiectare a publicaŃiei. fără a include argumentări mai mult sau mai puŃin publicitare ori a face un exces de sloganuri. în altele fotografiile pot să prevaleze. având în vedere că „o fotografie bună poate spune mai mult decât o mie de cuvinte”. să spună totul despre organizaŃia lor. în conceperea unei publicaŃii trebuie evitată „autosatisfacŃia”. de asemenea. cu fotografii mici din care nu se înŃelege mai nimic şi fără nici un pic de spaŃiu care să pună în valoare mesajele publicaŃiei. la fel. pictograme etc. Pentru o mai mare credibilitate a mesajelor pe care vreŃi să le transmiteŃi. deoarece ea va contribui decisiv la influenŃarea cititorului în formarea unei prime percepŃii pozitive. este contraindicată utilizarea superlativelor. 74 . Textul publicaŃiei trebuie. în fine. pentru a capta şi a menŃine atenŃia celor pe care îi vizaŃi (Schneider. Astfel. 1992.

Figura 16: Pagină din pliantul unei companii organizatoare de nunŃi: mesajele companiei sunt transmise exclusiv prin intermediul fotografiilor 75 .

fotografii şi spaŃii albe în pagina unei publicaŃii 76 .Figura 17: CombinaŃie armonioasă între text.

Iată câteva sugestii tehnice pentru scrierea unei publicaŃii reuşite: – utilizaŃi texte scurte şi clare. care să atragă atenŃia. culorile calde (roşul. – pentru a sublinia o idee importantă. astfel încât să atragă atenŃia. dinamismul. – unele mesaje (idei) pot fi scoase în evidenŃă dintr-un bloc de text fie prin scrierea cu o altă culoare. Tipul de literă utilizat are şi el însemnătate: un text amplu scris cu caractere decorative sau cursive (care se apropie de scrisul de mână) este greu de citit. aldine sau subliniate ale aceluiaşi font de literă (ori chiar toate trei concomitent). dacă vreŃi să scoateŃi în evidenŃă un anumit mesaj. soarele. eventual plasată între ghilimele. Dacă alegeŃi să scrieŃi cu altă culoare. De asemenea. calmul. urmând ca detaliile în sprijinul acestuia să vină ulterior. prima frază (primele fraze) trebuie să conŃină substanŃa mesajului pe care vreŃi să-l transmiteŃi. În utilizarea culorilor într-o publicaŃie. trebuie să ŃineŃi cont de ceea ce pot transmite ele. astfel încât mesajele dumneavoastră să ajungă chiar şi la acei cititori care sunt obişnuiŃi să citească doar titlurile. nu trebuie să abuzaŃi de folosirea literelor majuscule: acestea sunt recomandate pentru titluri. – este indicat ca textele unei publicaŃii să fie scrise astfel încât să capteze chiar de la început atenŃia cititorului. culorile reci (albastrul şi verdele) se asociază cu cerul. puteŃi cita afirmaŃii ale unor persoane cu reputaŃie şi autoritate în domeniu. Astfel. În aceeaşi idee. utilizaŃi titluri sugestive. galbenul. nuanŃele de roşu având şi un efect stimulator. pentru materiale am77 . care să poată fi citite cu rapiditate şi fără prea mult efort. cât şi cu culoarea textului de bază. marea. deoarece acest lucru oboseşte ochiul cititorului. bine cunoscute de către publicul dumneavoastră. cât şi în ceea ce priveşte aspectul grafic general al acesteia. atât în formatarea textului. – atât în publicaŃii mai voluminoase (broşuri. De obicei. liniştea. la fel se întâmplă şi cu un text scris cu caractere sans-serif (fără picioruşe: sans-serif). natura virgină. 3131). – nu este indicată utilizarea unui număr prea mare de fonturi (tipuri de literă) în aceeaşi publicaŃie. relaxarea. aveŃi la îndemână posibilitatea de a folosi variante italice. ordinea şi stabilitatea. fie prin scrierea textului cu caractere bold sau italic. Astfel. care să apară distinct în corpul publicaŃiei. deoarece cuvintele scrise cu majuscule se citesc mai greu decât cele scrise cu caractere mici. trei fonturi sunt suficiente pentru editarea unei publicaŃii care să atragă privirea. trebuie să vă asiguraŃi că va exista un contrast puternic atât cu fondul paginii. şi amestecurile lor) sunt asociate cu căldura. dar nu pentru tot textul. dramatismul. puteŃi scoate dintr-un bloc mai mare de text o propoziŃie sau o frază scurtă. utilizate mai ales pentru a da frumuseŃe unui text scurt. similar celor arătate la modul da aplicare a regulii „piramidei inversate” (p. reviste). cât şi în pliante.

În asemenea situaŃii. – în ceea ce priveşte alinierea. 2004. pentru a se diferenŃia faŃă de acesta. cupoane de reducere pentru cumpărarea unor produse. – nu ezitaŃi să cereŃi ajutorul cuiva mai priceput în conceperea textelor. adrese şi telefoane utile pentru cititor.ple se utilizează caractere serif (cu picioruşe. dimensiunile unei fotografii trebuie să fie suficient de mari pentru a permite privitorului să-i descifreze conŃinutul. ele atrag cel mai tare atenŃia cititorului. formulare pentru a comanda un produs. după titluri. mici hărŃi sau scheme care să indice cum se poate ajunge la sediul organizaŃiei dumneavoastră sau în alt loc pe care l-aŃi prezentat. fapt care dăunează aspectului grafic general al publicaŃiei. – încercaŃi să-l faceŃi pe cititor să păstreze publicaŃia dumneavoastră. evitând reclama exagerată. trebuie subliniat faptul că o publicaŃie este tipărită şi difuzată cu scopul de a persuada. în caz contrar. puteŃi recurge fără nici o reŃinere la varianta alinierii textului către stânga. textul justificat este recomandat ori de câte ori este posibil. credibil. punerea în pagină a unei publicaŃii.). precum cel folosit pentru scrierea acestei lucrări). Acest lucru se poate obŃine introducând materiale precum: liste de preŃuri ale produselor. – fotografiile trebuie să aibă suficientă claritate astfel încât tipărirea lor să nu le afecteze conŃinutul. scurte formulare care pot fi completate de către cititor pentru a obŃine o anumită facilitate (abonament. înscriere. deoarece textele centrate sau aliniate la dreapta sunt mai dificil de citit. Legendele la fotografii ar trebui să fie scrise cu caractere italice ceva mai mici decât ale textului publicaŃiei. 433). 78 . De asemenea. care să fie pusă în practică într-un mod profesionist. Pentru succesul ei. În concluzie. deoarece. adeverinŃă etc. textul justificat este recomandat numai dacă este posibilă despărŃirea în silabe a cuvintelor de la capăt de rând. alegerea fotografiilor şi a graficii. aveŃi nevoie de o concepŃie clară. deoarece aspectul regulat al marginilor stângă şi dreaptă ale textului creează un efect vizual pozitiv. vor rămâne spaŃii de dimensiuni variabile între cuvinte. În cele mai multe cazuri. exemple de calcul al ratelor de rambursare a unor credite. Atunci când veŃi alege să editaŃi o publicaŃie pe coloane de text şi acestea au lăŃimea mică. este bine ca fotografiile să aibă şi legende. informa sau educa un anumit public-Ńintă (Newsom.

principiu. Ce condiŃii de fond şi de formă trebuie să îndeplinească o scrisoare către editor? 15. Ce principii trebuie să aveŃi în vedere la redactarea unui text de relaŃii publice? 3. persoană. AlegeŃi un element dintr-o organizaŃie în care activaŃi (eveniment. AlegeŃi câteva evenimente din viaŃa unei organizaŃii în care activaŃi şi scrieŃi despre ele diferite tipuri de comunicate de presă. 19. În ce constă „regula piramidei inversate”? 6. Cum caracterizaŃi o ştire de presă din categoria „hard news”? Dar una din categoria „soft news”? 5. Care sunt elementele de esenŃă ale unei ştiri de presă? 4. La ce întrebări trebuie să răspundeŃi atunci când redactaŃi o ştire de presă? 7. Care sunt avantajele distribuirii unui dosar de presă? 16. doctrină etc. EnumeraŃi cât mai multe elemente care trebuie avute în vedere în ceea ce priveşte corectitudinea formală şi de fond a unei ştiri de presă. De ce credeŃi că este necesar un plus de empatie şi de persuasiune atunci când sunteŃi în situaŃia de a utiliza tehnici scrise de relaŃii publice? 2. Ce reguli trebuie respectate în scrierea unui articol de presă? 17. 22. Comunicatul de presă este o sursă proactivă sau pasivă de difuzare a informaŃiei? 10. produs. Ce rezultat urmăreşte o campanie de presă? 18. 9. probleme. Ce funcŃii îndeplineşte titlul unui comunicat de presă? 13.Întrebări. În ce categorii pot fi clasificate comunicatele de presă în funcŃie de specificul ştirilor pe care le difuzează? 11. 79 . ImaginaŃi o relatare inexactă în presă despre organizaŃia dumneavoastră şi redactaŃi o scrisoare către editor în care semnalaŃi aceste inexactităŃi. AlegeŃi un eveniment din viaŃa unei organizaŃii în care activaŃi şi scrieŃi despre el o ştire din categoria „soft news”. Care este rolul atribuirii în redactarea unui text de relaŃii publice? 8.) şi concepeŃi o publicaŃie prin intermediul căreia să-l promovaŃi. 21. Care sunt asemănările şi deosebirile dintre un comunicat de presă şi o scrisoarepropunere? 14. departament. 20. Ce elemente de formă trebuie să conŃină un comunicat de presă? 12. aplicaŃii practice 1. AlegeŃi un eveniment din viaŃa unei organizaŃii în care activaŃi şi scrieŃi despre el o ştire din categoria „hard news”.

El este utilizat. implicit. ea este cel mai important vehicul capabil să transmită semnificaŃie. în cele mai multe situaŃii. angajaŃi. de cele mai multe ori tot pe cale verbală. De exemplu. intonaŃia plată ne indică un interlocutor lipsit de afectivitate. hotărâre. În fine. într-o proporŃie mai mare sau mai mică. pentru a aduna informaŃiile necesare din 80 . intonaŃia bogată în inflexiuni dezvăluie o persoană foarte afectivă sau care se străduieşte să-şi impresioneze interlocutorul prin artificii oratorice. mai ales în ceea ce priveşte desfăşurarea activităŃilor de tip cognitiv. dezinformare îndreptate împotriva unei organizaŃii. timid. foşti angajaŃi. vorbirea fluentă a cuiva care dă un interviu sau participă într-o emisiune la radio ori televiziune creează ascultătorului impresia că vorbitorul este un tip rapid şi precis. tehnicile adecvate de comunicare verbală au un rol remarcabil în demontarea şi combaterea zvonurilor şi a tentativelor de intoxicare. membri ai familiilor acestora. oboseala. simpatizanŃi etc. debitul verbal prea accelerat indică un temperament coleric. Astfel. de toate tipurile de mass-media. Interviul Interviul nu este o tehnică de relaŃii publice exclusiv verbală. de relaŃii publice – constituie şi în prezent. lentoarea proceselor cognitive. Tehnicile verbale de relaŃii publice utilizează acelaşi material ca şi tehnicile scrise – cuvintele – plus elemente para-verbale care potenŃează mesajul. În acelaşi timp. pe lângă cuvintele propriu-zise. o voce puternică denotă de obicei energie. emotivitatea excesivă. odată convinşi de caracterul pozitiv al organizaŃiei dumneavoastră. dimpotrivă. de asemenea. tehnicile verbale de comunicare – şi. instrumente deosebit de puternice şi de eficiente. jurnaliştii din presa scrisă apelează la tehnica interviului în etapa documentării jurnalistice. un debit lent al vorbirii este caracteristic temperamentelor flegmatice sau trădează necunoaşterea subiectului ori o reacŃie de respingere a interlocutorului. pe când o voce slabă trădează lipsa energiei. lipsa de fluenŃă în vorbire indică lipsa dinamismului. manipulare.) care. vor duce mai departe acest mesaj. în schimb. afinitatea faŃă de interlocutor sau strădania vorbitorului de a demonstra că stăpâneşte şi cunoaşte în profunzime subiectul abordat. nu trebuie neglijat rolul tehnicilor verbale în formarea şi motivarea multiplicatorilor de imagine pozitivă ai unei organizaŃii: oameni (membri. neîncrederea în sine sau chiar teama. siguranŃă de sine. nehotărârea. nesiguranŃa. oboseala psihică a interlocutorului.TEHNICI VERBALE DE RELAłII PUBLICE Vorbirea constituie una dintre cele mai vechi modalităŃi de comunicare pe care oamenii le-au utilizat în procesele socializante. incapabil să-şi exteriorizeze trăirile. Prin urmare.

experŃi. dar ea nu trebuie să vă sperie. în prezent.d. pentru a intra în profunzimea informaŃiei iniŃiale. cât şi un mijloc de documentare proprie. în care intervievatul răspunde întrebărilor jurnalistului. fiindcă nu întotdeauna aveŃi ocazia să discutaŃi pe larg cu şefii despre trecutul. el este un bun prilej chiar şi pentru dumneavoastră înşivă ca să vă actualizaŃi informaŃiile despre propria organizaŃie. mai ales. cunoaşterea detaliilor acestei tehnici îi ajută nu numai pe timpul interviurilor propriu-zise.a. interviul poate fi: – pentru presa scrisă. În funcŃie de specificul mass-media pentru care este acordat. deci este mai probabilă implicarea dumneavoastră în pregătirea altora pentru interviuri. interviul (verbal. despre strategiile şi obiectivele ei ş. cum sunt conferinŃele de presă sau talk-show-urile. cuvintele spuse constituie motivul principal pentru care este solicitat un interviu. în care iniŃiativa aparŃine celui care le pune în practică. totuşi. participanŃi nemijlociŃi la eveniment etc. Dacă ştirea şi comunicatul de presă reprezintă tehnici proactive de difuzare a informaŃiilor. de exemplu. răspundeŃi atât de interviurile pe care le acordaŃi dumneavoastră înşivă. de a convinge şi. interesul jurnaliştilor poate fi stimulat în ceea ce priveşte solicitarea unui interviu: ştirile şi comunicatele de presă. 95). deşi nu se bazează exclusiv pe elemente verbale. Aşadar. pentru intervievat. (Bland. interesul jurnaliştilor pentru intervievarea specialiştilor în relaŃii publice este din ce în ce mai mic comparativ cu preocuparea pentru accesarea directă a surselor primare de informaŃie (decidenŃi. Pentru jurnalişti.m. de a pleda pentru propria organizaŃie. Acest fapt nu înseamnă deloc că ponderea cea mai mare în transmiterea semnificaŃiei mesajului va reveni neapărat cuvintelor spuse.). având în vedere faptul că. prezentul şi viitorul organizaŃiei. cât şi de pregătirea persoanelor din organizaŃie solicitate de către reprezentanŃii mass-media. ci şi în situaŃii mai complexe. am inclus interviul în categoria tehnicilor verbale din raŃiuni didactice. În ceea ce-i priveşte pe intervievaŃi. interviul poate fi considerat o tehnică reactivă. interviul reprezintă un bun prilej de a explica specificul organizaŃiei (funcŃionării) sale. Această responsabilitate este întradevăr mare. 1998. pentru radio sau televiziune) reprezintă atât o formă de prezentare a informaŃiilor. au de multe ori drept consecinŃă faptul că jurnaliştii solicită interviuri. telefonic. pentru cei din presa audiovizuală. de a spori vizibilitatea publică a acesteia. dar pot solicita de asemenea şi interviuri care să fie publicate ca atare. pentru că există şi o parte profitabilă chiar pentru dumneavoastră: deoarece un interviu este solicitat de cele mai multe ori decidenŃilor organizaŃiei. Ca specialist în relaŃii publice. cu toate acestea. interviul reprezintă un gen jurnalistic utilizat destul de frecvent în programele de radio şi de televiziune. deoarece este vorba despre un eveniment care va avea impact asupra imaginii publice a organizaŃiei dumneavoastră. 81 .surse diferite. scris.

Uneori acest lucru nu este posibil. şi în care atât jurnalistul. în interviurile pentru radio şi pentru televiziune. dar prestaŃia „după ureche”. la care intervievatul urmează să răspundă tot în scris. de cele mai multe ori chiar în scris. În funcŃie de pregătirile prealabile pe care le poate face intervievatul. fără nişte preparaŃii minime. dar mai ales în cazul celor pentru radio şi televiziune. de obicei. dacă intervievatul va reuşi să spună lucruri adevărate şi pozitive despre organizaŃia sa şi. nu este sortită succesului. creând o atmosferă artificială. Intervievatul îşi poate astfel pregăti în minte răspunsurile.– pentru radio. atunci când jurnalistul cere unui membru al unei organizaŃii o declaraŃie despre un eveniment neplăcut produs în organizaŃia sa). interviurile pentru presa scrisă oferă ocazii bune de a aborda un subiect în profunzimea lui. în care toate întrebările şi răspunsurile sunt pregătite în prealabil. un interviu pentru presa scrisă se poate desfăşura şi la telefon (lucru valabil mai ales în cazul interviurilor pentru radio). de cele mai multe ori devine evident dezavantajul creat de faptul că se citeşte sau se repetă ceva exersat în prealabil. de obicei răspunsurile sunt mai complete decât în cazul interviurilor spontane şi nu mai au aerul artificial întâlnit în cazul interviurilor pregătite. În orice caz. în care jurnalistul şi intervievatul stabilesc în prealabil întrebările (tipurile de întrebări) care vor fi puse. sau ambuscadă. cel care urmează să acorde un interviu trebuie să fie conştient de faptul că jurnaliştii lucrează de obicei sub presiunea timpului şi totodată au nevoie de o abordare a subiectelor care să-i atragă pe consumatorii de presă. o opinie neutră. – pentru televiziune (mai multe detalii la pagina 146). iar intervievatul nu ştie decât cel mult tema generală care urmează să fie abordată. Ca urmare. de aceea ele trebuie pregătite cât mai bine. Pregătirea prealabilă cât mai temeinică este cheia succesului în orice interviu. în schimb. – interviul pregătit. – interviul semi-spontan. Avantajul constă în faptul că vor fi spuse exact lucrurile stabilite dinainte şi considerate în prealabil ca fiind importante. fie prin remiterea întrebărilor scrise. atunci când jurnalistul solicită. în care nimic nu este pregătit dinainte. Specialiştii recomandă cel puŃin o oră de pregătire înainte de a face faŃă unui asemenea interviu. lucru care duce la dispariŃia spontaneităŃii şi a naturaleŃei. se consideră că există trei tipuri de interviuri: – interviul spontan (stand-up. cât şi intervievatul urmează cu destul de multă stricteŃe „scenariul” ce a fost pregătit. în ace- 82 . Interviul pentru presa scrisă se poate desfăşura fie sub forma unei discuŃii înregistrate pe bandă audio pe care apoi jurnalistul o prelucrează pentru publicare. prin urmare.

pdf şi accesat pe 15 mai 2006. – încercări de a-i „pune cuvinte în gură”. În astfel de cazuri. organizaŃia pe care o reprezintă).mediatrust. 1992. să le înfăŃişeze dintr-un unghi atractiv pentru cititor (ascultător. Aceste informaŃii nu sunt atribuite unei surse concrete. deoarece se presupune că ele provin de la organizaŃia în cauză. menite să provoace o anumită reacŃie a intervievatului. 28 Listă alcătuită de Chester Burger (New York City) şi citată de The Lukaszewski Group în foaia volantă Interview Preparation/Message Development tipărită în 1993. – informare generală: informaŃii de fond. se recurge la formule de genul: „Din surse oficiale am fost informaŃi că.. cu caracter general. articol publicat la adresa http://www. 43): – on-the-record: tot ceea ce a spus intervievatul poate fi redat în mass-media. Aceasta este atitudinea tipică pe timpul unui interviu. când intervievatul este conştient că toate afirmaŃiile lui pot fi făcute publice.. – informaŃii care nu pot fi atribuite: informaŃii care pot fi publicate. Din acest motiv. interviul are mari şanse de succes27. 27 Giving a media interview.org/online_guides/Giving%20a%20media%20interview. trebuie să-l avertizaŃi pe viitorul intervievat să se aştepte din partea jurnalistului la apariŃia unor momente precum28: – întreruperi.” sau „Sub protecŃia anonimatului. În etapa de pregătire a interviului. adică de a formula el însuşi afirmaŃii pe care ar dori să le audă de la intervievat şi de a încerca să-l determine pe acesta să aprobe acele formulări. 83 .. atitudinea off-the-record nu este recomandată. telespectator). specificându-i însă acestuia în mod explicit că acele detalii şi aspecte nu sunt pentru publicare. un oficial ne-a declarat că. – off-the-record: jurnalistul acceptă să nu utilizeze în nici un fel informaŃia pe care a primito dintr-o sursă protejată. – distorsionări ale adevărului sau interpretări incorecte ale faptelor. cu specificarea concretă a sursei (numele şi prenumele intervievatului. dar fără specificarea sursei. intervievatul poate adopta una dintre următoarele atitudini (Barry McLoughlin Associates. Cu toate acestea. În funcŃie de legătura care poate fi făcută între informaŃie şi sursa ei. despre o organizaŃie sau un subiect. jurnalistul nu poate fi împiedicat să publice acele detalii în cazul în care el le cunoaşte sau le obŃine ulterior din alte surse care sunt de acord cu publicarea.”. precum şi din cauză că poate genera o percepŃie de cenzurare a informaŃiei.laşi timp.. poziŃia acestuia. Intervievatul oferă informaŃii off-the-record doar cu intenŃia de a-i clarifica jurnalistului detalii şi aspecte de profunzime ale subiectului.

– întrebări dure şi complexe la care se solicită un răspuns instantaneu. audienŃă. – întrebări despre o anumită nereuşită din viaŃa organizaŃiei.– treceri la alte subiecte înainte ca intervievatul să fi spus ceea ce considera important despre primul subiect. arie de circulaŃie. – solicitarea insistentă a unui răspuns la o întrebare la care intervievatul nu poate răspunde. împreună cu persoana intervievată (atunci când pentru interviu a fost desemnat altcineva) trebuie să parcurgeŃi următoarele etape: – obŃinerea de informaŃii despre jurnalist. termene de închidere a ediŃiei. În pregătirea pentru interviu şi în desfăşurarea acestuia. – întrebări din ce în ce mai detaliate. cele mai multe dintre informaŃiile care vă sunt necesare pot fi obŃinute în urma unei simple discuŃii 84 . subiectul pe care doreşte să-l abordeze. reputaŃia publicaŃiei/postului respectiv. anti-electorat ş. – solicitări de opinii şi comentarii „off-the-record”. anti-consumator. de exemplu. ca specialist în relaŃii publice. dacă au fost sau vor mai fi intervievate şi alte persoane în legătură cu acelaşi subiect. – solicitarea de opinii despre produse sau servicii oferite de organizaŃii concurente. orice alte informaŃii considerate ca necesare. – salve de întrebări. precum şi interpretări incorecte ale afirmaŃiilor făcute pe timpul interviului. experienŃă profesională.a. unghiul de abordare a subiectului: este vorba.d. domenii de preocupări. măsura în care este familiarizat cu subiectul pe care doreşte să-l abordeze. termenul până la care trebuie realizat materialul pentru care se solicită interviul. uneori cu încărcătură ostilă. – citări incorecte. dumneavoastră. – solicitări de a răspunde sau de a comenta afirmaŃii critice făcute de alte persoane din afara sau din interiorul organizaŃiei. cu privire la un anumit subiect. Această etapă nu trebuie în nici un caz abordată ca o muncă de cercetare de tipul celei practicate de serviciile secrete: dimpotrivă. menite să facă presiune asupra ritmului răspunsurilor pe care le formulează cel intervievat. numărul de telefon. experienŃa ca jurnalist. despre mijlocul său de informare şi despre subiect (acestea pot fi obŃinute direct de la jurnalist sau pot fi un rezultat al unor acŃiuni de cercetare anterioare): numele jurnalistului.. precum şi cu specificul organizaŃiei dumneavoastră. de o anchetă jurnalistică sau de realizarea unui material pur şi simplu informativ?.m. decurgând una din alta. întrebări concrete (de regulă vor exista multe alte întrebări în afară de acestea). – acuzaŃii de acŃiuni anti-cetăŃeneşti. – solicitarea de opinii personale despre anumite aspecte din activitatea organizaŃiei.

drapelul (dacă există). – determinarea regulilor de bază şi acceptarea lor de către ambele părŃi. în termeni generali.. clădirea (dacă este bine cunoscută opiniei publice). admiterea greşelilor. locul ales pentru interviu trebuie să fie semnificativ pentru organizaŃia dumneavoastră. coerent. fotografii. să nu conŃină elemente de distracŃie (elemente care să distragă atenŃia jurnalistului/telespectatorului de la tema interviului: telefoane care sună. grafice. acŃiuni secundare sau grupuri de persoane etc. fluent. să fie curat şi bine aranjat. performanŃele personalului organizaŃiei şi ale echipamentelor sale etc. este recomandat ca intervievatul să facă o declaraŃie iniŃială (câteva fraze). răspunzând la întrebările acestuia ca la rechizitoriu: obiectivul intervievatului. produsele cele mai cunoscute etc. din casetele redacŃionale ale publicaŃiilor. nu este de a răspunde exclu85 .). – determinarea necesităŃii unor mijloace ajutătoare: hărŃi. denumirea. ceva pozitiv despre organizaŃie: logo-ul acesteia. în care să răspundă la întrebări ca: Cine? Ce? Unde? Când? Cum?. înregistrări video.profesionale chiar cu jurnalistul în cauză. aşadar. adică să conŃină simboluri care să sugereze telespectatorului. cu cât mai multă forŃă. compasiunea faŃă de cei afectaŃi (în caz că există persoane afectate de pe urma activităŃilor organizaŃiei). din lista cu întrebările posibile nu trebuie să lipsească în primul rând cele considerate ca neplăcute. dacă este antrenată pentru contactele cu mass-media. – pregătirea din timp şi exersarea câtorva mesaje de transmis pe timpul interviului: siguranŃa acŃiunilor desfăşurate de organizaŃie. dacă a mai avut astfel de experienŃe. – întocmirea unei liste prealabile de întrebări şi răspunsuri (întrebări pe care ar putea să le pună jurnalistul şi răspunsurile adecvate): în deschiderea interviului. iar altele pot fi obŃinute. computere sau instalaŃii care execută operaŃii complexe. mostre. dacă este capabilă să se exprime clar. fără utilizarea jargonului profesional. nu de a face jocul realizatorului. de genul: De ce? S-a mai întâmplat aşa ceva înainte? Cine este responsabil? Ce s-a făcut pentru prevenirea unei astfel de situaŃii? Care este mesajul către cei afectaŃi? Care este costul/întinderea pagubelor? etc. faptul că incidentul se află sub investigaŃie (în cazul crizelor mediatice determinate de incidente/accidente). iluminarea trebuie să fie corespunzătoare şi să existe locuri unde jurnalistul şi intervievatul să se poată aşeza dacă este nevoie. materiale multimedia.. Intervievatul trebuie să ştie în permanenŃă că scopul său este acela de a livra opiniei publice mesajele despre organizaŃia sa. de exemplu. – determinarea locului (în special în cazul interviurilor pentru televiziune): locul ales trebuie să fie potrivit cu tema interviului. statistici. dacă cunoaşte temeinic subiectul solicitat de către jurnalist. – determinarea persoanei care urmează să fie intervievată: dacă aceasta este disponibilă.

evitarea atitudinilor defensive. astfel încât volumul să nu dispară la sfârşitul frazei. varierea inflexiunii vocii şi a accentului asupra unor cuvinte-cheie sau a unor mesaje importante. pentru menŃinerea interesului ascultătorilor. utilizarea pauzelor pentru sublinierea unor amănunte importante. un dicton din lumea relaŃiilor publice spune că măiestria de a transmite mesajul pe care Ńi l-ai propus înseamnă „să vinzi nu numai friptura. dacă sunt necesare corectări ale informaŃiei apărute în presă. prietenoasă. dozarea energiei în expunere. Cuvintele. siguranŃa tonului. va trebui să aveŃi în vedere şi unele detalii tehnice. feedback pe termen lung (învăŃăminte ce trebuie reŃinute. relaxată. „păi”. a discuŃiilor şi dezbaterilor contradictorii. frazele să fie scurte. concretizate în răspunsurile la întrebări şi în mesajele livrate pe timpul interviului. sigură de sine). sugestii de îmbunătăŃire pentru viitor). atunci când vă pregătiŃi dumneavoastră înşivă sau consiliaŃi un coleg cu privire la un interviu pentru presă. utilizarea frazelor concise şi formulate în termeni simpli. ostilitate). corectarea erorilor de documentare). De aceea. care. sunt foarte importante. păstrarea înregistrării interviului). „mda” etc. exersarea tehnicilor de a răspunde la întrebări. cum ar fi: 86 . – obŃinerea feedback-ului privind desfăşurarea interviului: feedback imediat (cu jurnalistul: determinarea necesarului de informaŃie suplimentară. – pregătirea finală: stabilirea şi exersarea tehnicilor de livrare a răspunsului (variaŃia de ritm. „deh”. vorbirea măsurată. cu evitarea prescurtărilor şi a jargonului profesional. ci şi aroma ei”. ci de a utiliza întrebările pentru a-şi lansa propriile mesaje. comuni oamenilor obişnuiŃi. aroganŃă. utilizarea corespunzătoare a limbajului non-verbal. utilizarea exemplelor şi analogiilor. controlul comportamentului (atitudinea politicoasă. sunt de obicei mult mai sugestive decât orice amplă dezbatere teoretică. formulate în termeni simpli şi să se bazeze pe construcŃii pozitive. vocabularul de utilizat.siv la întrebări. cu intervievatul (impresia acestuia despre modul cum a decurs interviul. cu condiŃia ca ele să fie livrate corespunzător. Mesajele trebuie să fie concise (nu mai mult de 24 de cuvinte). Pentru un interviu este suficientă formularea a 3 – 4 mesaje. într-un interviu pentru presă.). Dar nu trebuie să uitaŃi nici o clipă faptul că şi elementele non-verbale îşi au contribuŃia lor – uneori substanŃială. ce mesaje au fost transmise. feedback intermediar (cum a fost reflectat interviul în mijlocul de informare respectiv). cum este cazul interviurilor pentru televiziune – la reuşita sau eşecul unei asemenea întreprinderi. deschisă. rezonabilă. evitarea pauzelor stânjenitoare şi a utilizării unor cuvinte ca „ăăă”. controlul temperamentului (evitarea atitudinilor de îngâmfare. modestă.

mediatrust. accesibile oricui. totuşi. mâinile trebuie folosite (însă cu măsură) pentru a comunica non-verbal. – delimitarea publicului-Ńintă al interviului. dar numai dacă intervievatul este orientat cu faŃa către jurnalist). asemenea cuvinte („neglijenŃă”. „crimă” etc. fiindcă oricum el ştie mai multe decât jurnalistul sau decât cei care vor citi (asculta. Odată ştiut acest lucru. care trebuie să fie în acord cu contextul în care este situat subiectul interviului. În general. de ceva negativ.– încrederea în sine: cel care acordă un interviu trebuie să aibă încredere în volumul şi profunzimea cunoştinŃelor sale legate de subiectul interviului. – conduita pe timpul interviului: intervievatul trebuie să stea într-o poziŃie firească dar cu corpul drept. „scandal”. De obicei. viziona) interviul. fiindcă preluarea nu face decât să întărească certitudinea receptorului că este vorba. dar publicul nehotărât formează grupul majoritar căruia ar trebui să vă adresaŃi: oameni care nu ştiu prea multe despre organizaŃia dumneavoastră sau despre subiectul abordat în interviu şi pe care va trebui să-i convingeŃi prin mesajele pozitive pe care le-aŃi pregătit. – informaŃie de fond: în cele mai multe cazuri. articol publicat la adresa http://www. cu capul sus (pentru menŃinerea permanentă a contactului vizual cu jurnalistul). înainte de interviul propriu-zis sau imediat după ce acesta s-a încheiat. De cele mai multe ori. 87 . el trebuie să se concentreze asupra modalităŃilor în care va trebui să abordeze subiectul astfel încât să treacă de bariera indiferenŃei iniŃiale a receptorilor29. nehotărâŃi. chiar şi atunci când vreŃi să demonstraŃi netemeinicia lor. înmânarea unui dosar de presă reprezintă o manieră profesională de oferire a informaŃiilor de fond. cu picioarele sprijinite pe podea (este admisă şi poziŃia picior peste picior.pdf şi accesat pe 15 mai 2006. trebuie să fiŃi conştient de faptul că veŃi avea cel puŃin trei publicuri-Ńintă: adepŃi (oameni care sunt de acord fără rezerve cu poziŃia organizaŃiei dumneavoastră în legătură cu un anumit subiect). – utilizarea exemplelor şi a analogiilor: ilustrarea cu exemple a unor afirmaŃii mai puŃin accesibile receptorului obişnuit este un procedeu persuasiv foarte recomandat celui care acordă un interviu. Analogiile sunt şi ele utile pentru a lămuri lucruri abstracte prin intermediul celor concrete. „nepricepere”. „fraudă”. – evitarea cuvintelor cu încărcătură negativă: de cele mai multe ori.) se află în conŃinutul întrebărilor formulate de jurnalist. în orice activitate desfăşurată cu mass-media. „incident”. întrebările jurnalistului îşi au originea în comentarii negative formulate de grupul oponenŃilor. este util ca jurnalistului să i se furnizeze măcar un minimum de informaŃii de fond despre organizaŃie şi despre subiect. în cazul in29 Giving a media interview. EvitaŃi să le preluaŃi în răspunsurile dumneavoastră.org/online_guides/Giving%20a%20media%20interview. recomandare valabilă şi pentru mimica feŃei. oponenŃi.

dacă interviul are loc într-un studio TV. ci din perspectiva organizaŃiei. dar cu măsură şi fără a jigni pe ceilalŃi. subiectiv. ci oferiŃi-vă o pauză de gândire în care să vă formulaŃi ideile. dacă trebuie purtată. eventual se pudrează. la fel. intervievatul trebuie să fie convins de faptul că. dacă nu are neapărată nevoie. nu neapărat prin intermediul jurnalistului-gazdă. ştie mai multe lucruri decât jurnalistul despre subiectul respectiv (apropo. este contraindicat consumul cafelei înainte de interviu. oricum. ele vor fi scoase la montaj. dar în special al celor pentru radio sau televiziune. şapca) nu este recomandată. aceştia să nu aibă lentile colorate. nu abordaŃi lucrurile din unghi personal. dar. aceasta trebuie dată uşor spre ceafă. nu trebuie să vă simŃiŃi presat deloc de eventualele pauze pe care le faceŃi înainte de a răspunde. chiar dacă această pauză este uneori mai mică decât o secundă. este bine ca intervievatul să nu poarte ochelari sau. la o persoană anume căreia îşi imaginează că îi vorbeşte. pentru a nu acoperi faŃa. care urmează să fie editate înainte de difuzare. faceŃi legături între afirmaŃiile celorlalŃi invitaŃi şi propriile dumneavoastră mesaje. iar handicapul mustăŃii se compensează printr-un plus de expresivitate facială. intervievatul trebuie să se gândească. apa este recomandată. scuturarea mâinilor pe lângă corp. – conduita pe timpul unui interviu cu mai mulŃi invitaŃi: fiŃi conştient de faptul că sunteŃi reprezentantul organizaŃiei dumneavoastră.terviurilor televizate. manifestaŃi-vă simŃul umorului. dar cu fermitate (Barry McLoughlin Associates. emfatică). cămăşile şi bluzele albe nu sunt nici ele indicate. – cunoaşterea tehnicilor de relaxare recomandate înainte de interviu: respiraŃie profundă şi rară. deoarece provoacă uscarea gurii şi a gâtului. contractarea şi relaxarea muşchilor începând de la picioare înspre partea superioară a corpului. această certitudine nu trebuie să-l conducă nicidecum la o atitudine îngâmfată. cămăşile cu mânecă scurtă trebuie evitate. Ńinuta vestimentară trebuie să fie corectă. este de preferat ca femeile să evite fustele prea scurte. intervievatul are următoarele drepturi: 88 . dacă trebuie să-i poarte. mustaŃa trebuie să fie bine aranjată şi să nu acopere buza superioară. 1992. atunci când răspunde. cravata trebuie să aibă nodul corect. faceŃi-o în mod politicos. intervievatul trebuie să accepte machiajul preliminar. pălăria (căciula. dacă este nevoie să vă exprimaŃi dezacordul. chelia nu trebuie să strălucească. conversaŃi direct cu ceilalŃi invitaŃi. Cel puŃin în cazul interviurilor pentru presa scrisă sau al celor înregistrate. de asemenea. fricŃionarea feŃei. evitaŃi sarcasmul. aşadar interveniŃi ori de câte ori este posibil. fără a-i lăsa pe ceilalŃi invitaŃi să monopolizeze subiectul. – livrarea răspunsurilor: nu vă grăbiŃi să răspundeŃi. În cazul interviurilor de orice natură. 71).

în ce măsură? Dacă nu. – să se bucure de confort fizic pe timpul înregistrării.). – să oprească interviul după o durată rezonabilă. – să ştie dacă mai sunt şi alŃi invitaŃi şi care vor fi rolurile acestora. – să ştie care va fi durata interviului. – să aibă un însoŃitor specialist în relaŃii publice sau în chestiunea supusă discuŃiei. – să fie tratat politicos. dar numai după ce a răspuns la întrebările importante. care ar putea impieta asupra prestaŃiei sale. nu doar să răspundă la întrebările adresate. pentru a avea posibilitatea să se pregătească. – să nu-i fie trunchiate răspunsurile în procesul ulterior de montaj. – să beneficieze de o prezentare introductivă corectă. – să se asigure că pe banda audio/video nu există şi alte mesaje preînregistrate. ar trebui să vă formulaŃi cel puŃin unele dintre întrebările de mai jos şi să le răspundeŃi cu sinceritate şi obiectivitate: – ne-am îndeplinit obiectivele propuse pentru acest interviu? Dacă da.– în cazul interviurilor spontane sau în direct: – să ştie cine îl intervievează şi ce publicaŃie/post reprezintă. – să i se permită să răspundă fără hărŃuieli sau întreruperi (cu condiŃia ca răspunsurile sale să fie scurte şi la obiect). – în cazul interviurilor preînregistrate. – ambele părŃi să accepte regulile de bază. – să i se ofere posibilitatea de a-şi formula propriile puncte de vedere asupra subiectului. să-i punem în gardă? – ce alte întrebări ar putea să apară din răspunsurile pe care le-am dat? – cine va trebui să răspundă la aceste întrebări dacă ele vor fi formulate? 89 . – să nu fie agresat fizic prin utilizarea necorespunzătoare a aparaturii (lumini. chiar dacă conŃinutul întrebărilor este incomod. de ce? – pe lângă obiectivele propuse. aparatură de înregistrare. – să facă o înregistrare proprie a interviului sau să obŃină o copie a acestuia. singur sau împreună cu intervievatul. microfoane băgate agresiv în faŃa sa etc. După interviu. cum. ce altceva am mai realizat? – ce influenŃe a avut (va avea) interviul nostru? Pe cine a afectat (va afecta) el? Trebuie să-i înştiinŃăm pe cei care ar putea fi afectaŃi. în afară de drepturile de mai sus: – să cunoască din timp subiectul.

30 de minute sunt suficiente pentru desfăşurarea unui interviu cu un singur intervievat. în cadrul organizaŃiei noastre. când persoana intervievată urmează să apară ea însăşi în faŃa opiniei publice. întrebările esenŃiale). Prin urmare. Printre aceste reguli de bază care trebuie stabilite în cazul unui interviu se numără: – ziua. să apară necesitatea formulării 90 . limitele acestuia. despre organizaŃia noastră. În ceea ce priveşte întrebările. despre produsele noastre. specialistul în relaŃii publice. adică drepturile şi obligaŃiile fiecăruia dintre participanŃii la interviu. fiecare parte se obligă să le respecte. ea este cu atât mai necesară în cazul interviurilor. – subiectul (subiectele) interviului. Atunci când este vorba de un interviu pentru documentarea jurnalistului sau pentru presa scrisă. în dialog cu jurnalistul. în afara organizaŃiei)? – care au fost întrebările la care nu ne-am aşteptat? Cum s-a răspuns la ele? Care ar fi fost răspunsurile cele mai adecvate? – cine din conducerea organizaŃiei trebuie să fie informat despre modul cum s-a desfăşurat interviul? Reguli de bază ale interviului Stabilirea regulilor de bază în cazul contactelor cu jurnaliştii reprezintă o cerinŃă elementară a activităŃii profesioniste de relaŃii publice. despre mediul organizaŃional în care ne aflăm.– care sunt „lecŃiile învăŃate” din acest interviu (despre noi înşine. De regulă. În cazul interviurilor „în direct” la radio sau la televiziune şi cu deosebire în cazul talk-show-urilor sau al emisiunilor cu mai mulŃi invitaŃi. mai ales în domeniul relaŃiei cu mass-media. stabilite de la bun început şi pe care. odată stabilite. este indicat ca. Aceste reguli de bază nu sunt nimic altceva decât „regulile jocului”. ora şi locul în care urmează să aibă loc interviul. în funcŃie de mersul acestuia. dacă stabilirea regulilor de bază este necesară de fiecare dată când un membru al organizaŃiei este pus în relaŃie directă cu un jurnalist. nu trebuie să vă aşteptaŃi ca jurnalistul să le adreseze doar pe cele pe care vi le-a trimis în avans: este posibil ca pe timpul interviului. aceste reguli de bază să fie incluse într-un protocol scris încheiat cu realizatorul. – durata interviului. care aŃi negociat anterior detaliile interviului. pe cât posibil. adică în cazurile în care interviul nu este „în direct”. despre modul cum suntem văzuŃi în mass-media şi în opinia publică etc. aceste reguli pot fi stabilite printr-o simplă înŃelegere verbală preliminară între jurnalist şi persoana intervievată sau între jurnalist şi dumneavoastră. eventual şi întrebările care vor fi adresate (cel puŃin.)? – ce acŃiuni ulterioare ar trebui să întreprindem (cu jurnalistul.

(aserŃiunea nu este acceptată prin a face abstracŃie de ea. – eventuala participare şi a altor persoane la interviu. prin efectuarea unei înregistrări proprii este descurajată orice eventuală tentativă a jurnalistului de a denatura în vreun fel oarecare.. Jurnaliştii pot utiliza diferite tehnici de formulare a întrebărilor. cu exemple concrete de întrebări şi de răspunsuri. dar nu sunt de acord cu ceea ce spuneŃi. cu rea-credinŃă.? (paguba este prezumată ca existentă şi dovedită) – Îmi pare rău. conŃinutul interviului.unor noi întrebări. identitatea acestora. al greşelilor de comunicare şi al pregătirii insuficiente a unei asemenea întreprinderi.. – anunŃarea de la bun început a reporterului că va fi făcută şi o înregistrare proprie a interviului (în cazul în care există posibilitatea de înregistrare). în acest caz. Relatările neplăcute din mass-media sunt rezultatul răspunsurilor slabe. Tehnici utilizate pentru a răspunde la întrebări Oricât ar fi de negativ. apoi se comunică mesajul dorit) – întrebări „cu nadă”: 91 . – întrebările la care nu se va putea răspunde pe parcursul interviului. În continuare sunt înfăŃişate câteva asemenea tehnici. lucru neapărat necesar în activităŃi cu presa cum sunt interviurile. Este foarte indicată efectuarea unei înregistrări proprii de către cel intervievat sau de echipa lui. în al doilea rând. pe parcursul interviului. înregistrarea oricărei acŃiuni întreprinse în domeniul relaŃiilor cu mass-media reprezintă un material preŃios pentru munca de evaluare a acestui tip de activitate de relaŃii publice. ci formularea.. deoarece. nu numai în cadrul interviurilor: – întrebări la care răspunsul trebuie să confirme aserŃiunea ziarului: – Cât de mare este paguba produsă de angajatul dumneavoastră. De fapt. din cel puŃin două motive: în primul rând. interviul va fi întrerupt. situaŃia se prezintă astfel: . Necunoaşterea acestor tehnici poate determina formularea unui răspuns inadecvat sau cu rezultate total nedorite. Anticiparea întrebărilor care vor fi adresate de către jurnalist nu constituie partea cea mai dificilă în pregătirea unui interviu. ele pot fi utilizate şi în alte ocazii în care sunteŃi contactaŃi de jurnalişti. ci este corectată în mod politicos.. orice fapt poate fi relatat într-o manieră pozitivă. dar ferm. să nu se aventureze în speculaŃii tendenŃioase sau în atacuri la persoană. lucru care este absolut firesc şi pentru care intervievatul şi dumneavoastră trebuie să fiŃi pregătiŃi. – avertizarea jurnalistului ca. exersarea şi livrarea oportună a răspunsurilor potrivite.

(se evită formularea de speculaŃii sau opinii personale) – solicitări de a vorbi în numele altora: – De ce credeŃi că guvernul/administraŃia locală a hotărât să. (Se fac afirmaŃii numai în numele propriei organizaŃii) – întrebări la care intervievatul nu ştie răspunsul: – Cât de mari sunt fondurile pentru. se face o dezminŃire scurtă şi adecvată..? – Îmi pare rău. aproximativ. fără înconjur) – întrebări ostile sau cu încărcătură emoŃională: – AngajaŃii dumneavoastră vor lucra sub cerul liber la iarnă? – Deloc. ne confruntăm. dar mă voi informa şi vă voi comunica în cel mai scurt timp (se evită răspunsul echivoc.? – Din păcate. răspunsul se reformulează cu cuvinte mai puŃin încărcate de emoŃie) 92 .. Dacă vă referiŃi la situaŃia spaŃiilor de producŃie. problema este încă în discuŃie/evoluŃie (se specifică motivul pentru care nu se poate da un răspuns) – întrebări cu două sau mai multe opŃiuni: – Restructurarea organizaŃiei dumneavoastră înseamnă disponibilizarea de personal sau consum suplimentar de fonduri? – Obiectivul nostru este să devenim o organizaŃie competitivă (se face abstracŃie de cele două opŃiuni şi se începe cu o declaraŃie sinceră... din păcate. De reŃinut că promisiunea de a reveni cu informaŃia solicitată trebuie onorată) – întrebări la care nu se poate da un răspuns..? – Nu cred că este cazul să vorbim despre opinia mea.. din anumite motive: – Ce ne puteŃi spune despre. Noi trebuie să fim competitivi (se evită repetarea cuvântului incriminator – „lacomă” – după care acesta este combătut) – solicitări de opinii personale: – Care este opinia dumneavoastră despre.– Nu credeŃi că organizaŃia dumneavoastră este cam lacomă după fonduri de la buget? – N-aş spune asta. nu vă pot răspunde. nu ştiu cifra exactă. cauza este în cercetarea justiŃiei. cu o situaŃie destul de grea (nu se răspunde cu ostilitate sau cu încărcătură emoŃională.. Faptele sunt... nu sunt eu în măsură să fac aprecieri.? – Mă tem că trebuie să întrebaŃi la guvern. deoarece: informaŃia nu este de natură publică..

dar am căzut de acord asupra unei noi date (răspunsul se reformulează în termeni proprii.? – DaŃi-mi voie să încep cu cea de-a doua întrebare a dumneavoastră. întrebări multiple: – Ce impact va avea schimbarea. că nu este dispus să cedeze..? – Şeful meu primeşte recomandări din multe surse şi. 93 . dar care conŃin adevărul: – De ce nu v-aŃi respectat promisiunea făcută în campania electorală de a reduce cota TVA-ului? – E adevărat că n-am putut reduce cota TVA-ului atât de repede pe cât ne-am fi dorit. dar ferm. – E nepotrivit să răspund unor zvonuri. nu este obligatoriu să se răspundă la toate întrebările odată) – întrebări privind sfatul sau recomandarea pe care intervievatul le-ar putea da şefului său: – Ce i-aŃi recomanda şefului dumneavoastră în problema.– întrebări ostile.. – sau: Nu am nici o dovadă în sprijinul acestui zvon.. (se alege întrebarea la care este cel mai convenabil de răspuns. concepŃia acestei acŃiuni este în curs de elaborare şi vă va fi comunicată când va fi definitivată.. nu neapărat prin presă.... Aşadar. sunt alte modalităŃi prin care să i-o prezint. sau va trebui să..? – N-aş vrea să fac speculaŃii. cu tot respectul.. Mă voi referi la această problemă dacă şi când ea va apărea... dacă are nevoie de părerea mea. şi veŃi putea continua. fără a prelua incriminările şi fără a adopta un ton ostil) – întrebări insistente: – Vă întreb din nou.. care este concepŃia acestei acŃiuni? – Aşa cum v-am mai spus. după care repetă mesajul iniŃial. cred că n-are rost să insistaŃi (intervievatul arată în mod politicos.... În ce priveşte prima întrebare. fără să cedeze insistenŃelor) – întrebări vagi sau cu final deschis: – Ce puteŃi să-mi spuneŃi despre organizaŃia dumneavoastră? – Ce aspect anume vă interesează? (i se cere jurnalistului să se refere la ceva clar/concret) – întrebări ipotetice: – Ce veŃi face dacă nu veŃi ajunge la o înŃelegere cu.. ……. (se etichetează întrebarea drept incitare la speculaŃie) – zvonuri: – Se spune că.

m.a. – Cred că nu asta este principala problemă. oameni politici marcanŃi sau cu charismă. Ea se organizează cu ocazia unor acŃiuni majore. De regulă. achiziŃii majore în domeniul afacerilor. sportivi şi echipe sportive. lansarea unei strategii noi. artişti. date despre un eveniment. care este întrebarea dumneavoastră? ConferinŃa de presă ConferinŃa de presă este una dintre cele mai complexe activităŃi desfăşurate în relaŃiile cu mass-media. lideri spirituali.d. un proiect etc. avionul a căzut din cauza lipsei pieselor de schimb. – pentru a evita acuzaŃiile de favoritism sau de părtinire în relaŃiile cu mass-media. – Totuşi. – Mi se pare că trebuie să fie tare greu cu toate problemele cu care se confruntă organizaŃia dumneavoastră. mai multor mass-media. – pentru a economisi timp. iniŃierea sau finalizarea unui proiect important pentru public. promovarea sau demisia unor persoane publice importante. – pentru a câştiga un plus de publicitate în cazul persoanelor sau organizaŃiilor publice (celebrităŃi. atitudinea de auto-compătimire creează. lansarea unui produs nou care poate produce schimbări majore în viaŃa oamenilor. – pentru a crea interes asupra unui subiect major despre care mass-media şi opinia publică nu au cunoştinŃă. a unui concept. – pentru a focaliza atenŃia presei asupra unui obiectiv. Noi continuăm să ne îndeplinim responsabilităŃile (intervievatul nu trebuie să se lase păcălit şi să confirme aserŃiunea jurnalistului. – pentru a furniza simultan.). care suscită un înalt grad de interes din partea opiniei publice. fuziuni sau absorbŃii ale unor companii. cum sunt evoluŃiile politice de ultimă oră. de anvergură.. – încercări de abordare amicală. preîntâmpinând un număr mare de interviuri individuale. a unei campanii ş. pe de altă parte.– sau: N-aş vrea să-mi sfătuiesc şeful prin presă. – pentru a da explicaŃii despre un eveniment produs în viaŃa organizaŃiei. impresia de slăbiciune a organizaŃiei) – afirmaŃii: – Aşadar. 94 . formatori de opinie etc. o conferinŃă de presă este necesară: – pentru a anticipa un eveniment de interes major pentru mass-media.

în acelaşi timp. pot fi organizate conferinŃe de presă în care cel care susŃine conferinŃa nu va face nici o declaraŃie iniŃială. Avantajul acestui tip de conferinŃă este acela că oferă organizatorului un management eficient al evenimentului. reprezentanŃii investitorilor pot comunica în acest fel simultan cu conducerea băncii. conferinŃa de presă trebuie să constituie un dialog între reprezentanŃii unei organizaŃii şi jurnalişti (Schneider. pot transmite în direct desfăşurarea evenimentului în întregime sau parŃial. începe cu o declaraŃie iniŃială. În algoritmul de desfăşurare a unei conferinŃe de presă există. această structură poate cunoaşte modificări. 1993. Acest tip de conferinŃă are avantajul de a atrage mai mulŃi jurnalişti. ci se află la distanŃe mari. În rest.d. – conferinŃa de presă prin satelit. iar rezultatele sunt greu de prevăzut. după care jurnaliştii pun întrebări (legate. rezultatele fiind previzibile. în cadrul căreia jurnaliştii şi intervievaŃii nu sunt faŃă în faŃă. în forma ei tipică. se pot distinge mai multe tipuri de conferinŃe de presă. după care pot adresa întrebări şi. posibilităŃile pe care ea le oferă sunt asemănătoare cu cele ale conferinŃei de presă în direct: se pot adresa întrebări şi da răspunsuri. se pot distinge două tipuri de conferinŃe de presă: – conferinŃă de presă dirijată: are o anumită tematică stabilită din timp. li se prezintă un subiect. iar pregătirile fiind mai simple. O asemenea conferinŃă de presă este costisitoare. 228): – conferinŃa de presă în direct. din acest motiv ea se organizează doar în cazul unor evenimente de importanŃă globală. cu analişti financiari şi cu jurnalişti din mediul economic. două părŃi importante: declaraŃia iniŃială. de subiectul pus în discuŃie). în care întrebările jurnaliştilor pot aborda o gamă largă de teme. urmată de întrebări şi răspunsurile la acestea. în care jurnaliştii sunt invitaŃi într-un anume loc şi la o anumită oră. deoarece un asemenea eveniment este dificil de condus. de obicei. care conferă mai multă discreŃie convorbirilor. 2004.În funcŃie de concepŃia de organizare.. alteori. în care comunicarea între organizatori şi jurnalişti este nemijlocită. – conferinŃă de presă liberă. cel puŃin teoretic.a. 173).m. va fi 95 . Acesta este cel mai frecvent tip de conferinŃă de presă. ci va răspunde direct la întrebări în legătură cu un eveniment sau o organizaŃie. se pot face transmisii în direct. În funcŃie de împrejurări. După modalităŃile tehnice de comunicare cu jurnaliştii. – conferinŃa de presă prin telefon. jurnaliştii pot primi dosare de presă ş. însă necesită o experienŃă redutabilă. a căror enumerare de mai jos este departe de a fi exhaustivă (Newsom. astfel. recomandată mai ales în mediul bancar: de exemplu.

în fine. Ca specialist în relaŃii publice. prezentări de produse sau proiecte. crime. fiindcă. nici întrebările şi răspunsurile. În ce priveşte stabilirea zilei. Mai trebuie făcută şi precizarea că nu este neapărat necesar ca o conferinŃă de presă să se desfăşoare într-o sală specială: în unele cazuri (accidente. sisteme computerizate etc. organizate atunci când evenimentul (de obicei. pe cât posibil. Dacă este vorba de o sală modulară. 96 . cu microfoane şi mijloace de amplificare.). Aceasta trebuie să fie suficient de încăpătoare pentru aproximativ 30 – 40 de persoane. 1998. cu masă. puteŃi conta de la bun început pe o participare slabă a acestora (Bland. – să faceŃi demersurile necesare pe lângă conducerea organizaŃiei pentru a susŃine utilitatea organizării unei conferinŃe de presă. cum ar fi semnarea unor acorduri sau proiecte legislative. în mediul politic se mai practică şi oportunităŃile de presă. să fie dotată cu scaune şi mese pentru jurnalişti. 100). rareori veŃi fi în postura de a susŃine în mod nemijlocit o conferinŃă de presă. evenimente politice. caz în care vorbim despre o declaraŃie de presă. dar constituie un prilej de întâlnire informală cu jurnaliştii. decorarea unor persoane etc. un eveniment festiv) nu justifică întru totul convocarea unei conferinŃe de presă. într-un astfel de caz. în prezenŃa jurnaliştilor.). În cele mai multe cazuri veŃi fi responsabil pentru pregătirea acesteia. explozii etc. va trebui să vă asiguraŃi. – să stabiliŃi sala în care va avea loc conferinŃa. cu posibilităŃi de captare şi înregistrare a sunetului. recepŃii de presă. cu surse de energie electrică pentru echipele posturilor de radio şi televiziune. postură în care va trebui să efectuaŃi următoarele lucrări: – să vă asiguraŃi că subiectul propus pentru conferinŃă prezintă interes pentru mass-media. în cazul unei oportunităŃi foto nu vor exista nici declaraŃia iniŃială. Ńinând cont de termenele de închidere a ediŃiei diferitelor publicaŃii. între orele 10 şi 14. lipsind partea de întrebări şi răspunsuri.prezentată doar declaraŃia iniŃială.). Intervalul cel mai propice pentru conferinŃe de presă este în prima parte a zilei. va trebui să verificaŃi posibilitatea de a ajusta dimensiunile ei în funcŃie de numărul de participanŃi. – să stabiliŃi ziua şi ora la care începe conferinŃa. competiŃii sportive de mare interes etc. cu mijloace tehnice pentru prezentarea materialelor auxiliare (aparatură de proiecŃie. Nu întotdeauna ceea ce este important pentru o organizaŃie este important şi pentru presă. scaune şi pupitre pentru cei care Ńin conferinŃa. ea poate să fie organizată chiar la locul unde s-a produs evenimentul. că în ziua în care intenŃionaŃi să desfăşuraŃi conferinŃa de presă nu mai sunt şi alte evenimente de interes major pentru jurnalişti (alte conferinŃe de presă planificate la aceeaşi oră.

Această declaraŃie iniŃială poate fi ilustrată şi cu materiale auxiliare (grafice. biografiile celor care susŃin conferinŃa (atunci când este cazul). cafea. În mod ideal. limite de timp. aşa cum a făcut cel care a asigurat translaŃia pe timpul vizitei preşedintelui George Bush la Bucureşti în noiembrie 2002. De asemenea. prezentări multimedia sau pe computer etc. scheme.). că aceştia traduc „şold la şold”. În cele mai multe cazuri. fie la încheierea conferinŃei. care să fie în cantităŃi suficiente pentru jurnaliştii participanŃi la conferinŃă. trebuie să gestioneze întrebările jurnaliştilor. – să desemnaŃi un moderator sau conducător („maestru de ceremonii”) al conferinŃei. materiale ajutătoare cu privire la subiectul conferinŃei (inclusiv fotografii sau chiar înregistrări audio-video). care urmează să fie prezentată de către cel care Ńine conferinŃa şi care trebuie să-i familiarizeze pe jurnalişti cu subiectul propus. Aceste dosare de presă pot fi distribuite fie la sosirea jurnaliştilor. prezentarea jurnaliştilor cu menŃionarea mass-media cărora aparŃin etc. declaraŃia transmite (explicit sau implicit) 2 – 4 mesaje pe care le-aŃi stabilit anterior şi conŃine câteva formulări care au o mare probabilitate de a fi citate în relatările jurnaliştilor (Barry McLoughlin Associates. – să pregătiŃi o listă cu întrebări şi răspunsuri posibile. 1992. care să conŃină: textul declaraŃiei iniŃiale. acestea putând fi 97 .) şi să prezinte concluziile conferinŃei. va trebui să verificaŃi instalarea şi funcŃionarea acestei instalaŃii. atunci când nu sunteŃi una dintre persoanele care urmează să răspundă jurnaliştilor. eventual gustări uşoare. În cazuri obişnuite. neutilizarea telefoanelor mobile pe timpul conferinŃei.– să pregătiŃi o declaraŃie iniŃială de maximum 5 minute. astfel încât să nu aveŃi surpriza neplăcută de a constata. Să prezentaŃi această listă persoanei care urmează să Ńină conferinŃa. hrana abundentă şi băuturile alcoolice nu sunt recomandate. atunci când este vorba de o conferinŃă de presă cu participare internaŃională. 83). apă. fotografii. materiale pentru documentarea de profunzime a jurnaliştilor cu privire la subiectul abordat. să vegheze la respectarea regulilor de bază stabilite pentru acea conferinŃă şi comunicate din timp jurnaliştilor (subiecte care pot fi abordate. dosare (mape) de presă pentru toŃi jurnaliştii participanŃi. să exersaŃi cu aceasta modul de livrare a răspunsurilor. – să pregătiŃi. acest moderator veŃi fi chiar dumneavoastră. în momentul în care ei sunt luaŃi în evidenŃă de către persoana pe care aŃi stabilit-o din timp. Moderatorul trebuie să facă prezentarea persoanei (persoanelor) care susŃine conferinŃa. dacă este cazul. – să vă ocupaŃi de procurarea instalaŃiilor de traducere simultană. în timpul conferinŃei. – să luaŃi măsuri pentru procurarea de băuturi răcoritoare. după cum va trebui să vă implicaŃi în alegerea şi angajarea celor mai potriviŃi translatori.

băuturilor răcoritoare. în afară de cei care au participat la conferinŃa propriu-zisă. Chiar şi în asemenea ocazii. – să vă asiguraŃi că există posibilităŃi pentru ca jurnaliştii să poată realiza înregistrări corespunzătoare calitativ de imagine şi de sunet: operatorii camerelor TV şi fotoreporterii tre98 . la intrarea în sala pentru conferinŃă. este bine ca această invitaŃie să fie reînnoită telefonic.. Ideal este să puteŃi realiza o înregistrare video cu o calitate suficient de bună pentru televiziune. la a căror opinie îmi permit să nu subscriu. la care. evitându-se atitudinea părtinitoare. alte asemenea momente cu adevărat festive.. în caz contrar jurnaliştii vor intra la conferinŃă cu atenŃia mult diminuată. acest anunŃ se face printr-un comunicat de presă difuzat tuturor mass-media. să mai ia parte şi alŃi reprezentanŃi ai organizaŃiei. fie ea şi audio. funcŃionarea aparaturii de amplificare şi de prezentare a materialelor auxiliare. – să vă asiguraŃi că.utilizate numai în ocazii speciale. gustărilor etc. fiindcă s-ar putea să primiŃi solicitări pentru o copie a casetei de la vreo televiziune care n-a putut trimite echipă la conferinŃă sau care. consideră chiar că este indicată organizarea unui cocktail după conferinŃa de presă. apă etc. o persoană care să distribuie cafele. – înainte de începerea conferinŃei. În preziua conferinŃei. să completeze bagajul de cunoştinŃe al acestora. a unei echipe de intervenŃie (sau cel puŃin măcar a unei persoane care să poată asigura acest rol): un mânuitor al aparaturii de amplificare. vă va permite să faceŃi o evaluare corectă a acestei acŃiuni importante pentru organizaŃie. în funcŃie de posibilităŃile tehnice de care dispuneŃi. pe durata conferinŃei. – să vă îngrijiŃi de posibilităŃi de parcare pentru autovehiculele jurnaliştilor. De obicei. pe parcursul acesteia. selectaŃi cu grijă şi capabili ca. ora. 1993. – să desemnaŃi o persoană care urmează să înregistreze pe un tabel jurnaliştii. puteŃi face o înregistrare proprie a conferinŃei. Unii specialişti (Schneider. a luminilor. o casetă cu înregistrarea conferinŃei. De asemenea. prin conversaŃii informale cu jurnaliştii. recepŃii de presă. încheierea cu succes a unui proiect de mare anvergură şi însemnătate (mai ales pentru opinia publică). n-a putut realiza o înregistrare corespunzătoare. răcoritoare. locul şi subiectul conferinŃei. cum ar fi: momente aniversare din viaŃa organizaŃiei. 176). este bine ca trataŃiile mai consistente să fie oferite după conferinŃa propriu-zisă. şi să le înmâneze dosarele (mapele) de presă. un responsabil cu luminile şi cu sursele de energie electrică. să verificaŃi personal modul de aranjare a sălii. surselor de energie electrică. – să luaŃi măsuri pentru prezenŃa. – să anunŃaŃi mass-media din timp (cu două-trei zile înainte) despre data. anunŃarea preferenŃială. Să verificaŃi amănunŃit modul cum este organizată servirea cafelei. din motive tehnice.

recomandarea de a se închide telefoanele mobile şi de a nu fi folosite pe timpul conferinŃei etc. în care se fac referiri sintetice la subiectul (subiectele) conferinŃei. – atunci când se dă răspuns la o întrebare. cel puŃin. – persoana care răspunde la întrebări nu trebuie să intre în dialog om-la-om cu nici un jurnalist. Ca şi personalizarea răspunsurilor. iar pentru preluarea sunetului (atât de televiziuni.. limitări ale ariei subiectelor – dacă este cazul – limitări privind numărul de întrebări pe care poate să-l pună o singură persoană. fiindcă. domnule Ionescu. persoanele care vor susŃine conferinŃa pot face unele exerciŃii de relaxare. pentru a-şi expune întrebările. După această prezentare. în răspuns nu se va face nici o menŃiune a numelui jurnalistului care a întrebat. fără a se intra foarte mult în detalii. – să pregătiŃi persoana (persoanele) care urmează să susŃină conferinŃa. este contraindicat ca preşedintele companiei să răspundă: „Strategia noastră de dezvoltare este următoarea. Acest fapt face imposibilă preluarea răspunsului de către posturile de radio şi televiziune. – dacă este necesar. Pe timpul desfăşurării conferinŃei de presă. care vor fi puşi în postura de a-şi pierde timpul asistând la un „interviu” care 99 . De exemplu. pentru ca aceasta să se desfăşoare cu succes. răspunsul nu va putea fi utilizat decât de jurnalistul în cauză.”.buie să aibă suficientă vizibilitate asupra zonei în care se vor afla cei care susŃin conferinŃa.). nu mai târziu. nişte măsuŃe pe care să-şi poată aşeza reportofoanele în faŃa difuzoarelor instalaŃiei de amplificare. se dă cuvântul jurnaliştilor. O întârziere dovedeşte lipsă de respect faŃă de auditoriu şi creează deja o stare de animozitate în rândul jurnaliştilor. 84) sau. înainte de începerea conferinŃei. cât şi de către ceilalŃi jurnalişti) ar trebui să existe distribuitoare de sunet la care aceştia să-şi poată conecta aparatura (Barry McLoughlin Associates. el fiind deja particularizat pentru o anume persoană. acest fapt constituie o ofensă la adresa celorlalŃi jurnalişti. un răspuns nu trebuie să se întindă pe o durată mai mare de 30 de secunde).. dacă jurnalistul Vlad Ionescu pune o întrebare referitoare la strategia de dezvoltare a unei companii. în acest caz. – cel care susŃine conferinŃa sau o altă persoană desemnată special prezintă declaraŃia iniŃială. trebuie să ŃineŃi cont de următoarele reguli: – persoanele care susŃin conferinŃa de presă trebuie să fie prezente în sală la ora anunŃată. 1992. – cel care conduce conferinŃa de presă prezintă persoana sau persoanele ce vor susŃine conferinŃa şi anunŃă regulile de bază care vor trebui respectate (limitele în timp ale conferinŃei. – răspunsurile trebuie să fie clare şi concise. mai ales atunci când acestea sunt de ordin tehnic (de obicei.

De asemenea. iar atunci când se utilizează prezentări pe ecran (diapozitive. caricaturile. hărŃile. telespectatorii care vor urmări secvenŃe de la conferinŃa dumneavoastră au niveluri de înŃelegere şi disponibilităŃi de aprofundare diferite (Mc Loughlin. schemele. va trebui să vă ocupaŃi de pregătirea lor. filme etc. Fotografiile. – odată planificată şi anunŃată. – pe timpul desfăşurării conferinŃei. o conferinŃă de presă nu va fi anulată. există solicitări de interviuri sau declaraŃii de presă în exclusivitate iar persoana care a răspuns la întrebări îşi declară disponibilitatea pentru asemenea acŃiuni. având în vedere că.. prezentări multimedia.. imediat după conferinŃă. el trebuie să anunŃe din vreme apropierea sfârşitului conferinŃei. deoarece hârtia lucioasă poate crea efecte de lumină supărătoare pentru înregistrările video. prin formulări ca: „mai avem timp pentru două întrebări. persoanele care susŃin conferinŃa trebuie să repete şi să accentueze mesajele cuprinse în declaraŃia iniŃială. – cel ce conduce conferinŃa trebuie să dea cuvântul jurnaliştilor care au întrebări în ordinea solicitărilor făcute. Dacă.) intensitatea luminoasă a imaginilor trebuie să fie suficient de mare pentru ca ele să poată fi reproduse la televiziune. deoarece la radio şi la televiziune nu vor fi reproduse de obicei decât fragmente foarte scurte din declaraŃii. trebuie să aveŃi grijă ca aceste materiale grafice să fie realizate într-o manieră simplă. ea se desfăşoară în limite cuprinse între 30 şi 60 de minute. i se va sugera posibilitatea unui dialog separat după conferinŃă. – conferinŃa de presă nu trebuie să dureze prea mult. 88). aceste mesaje trebuie repetate destul de frecvent. puteŃi să desfăşuraŃi o serie de acŃiuni şi după ce aceasta s-a încheiat: – dacă. totuşi. Mai ales dacă la conferinŃă participă echipe de televiziune sau de radio. trebuie să se Ńină seama de faptul că ele trebuie să fie vizibile şi pentru camerele de televiziune. 100 .. prezentarea lor se va face într-un unghi favorabil camerelor TV. chiar dacă în sală vor fi prezenŃi doar doi jurnalişti. 1992. – pe timpul desfăşurării conferinŃei de presă.. acel jurnalist insistă în cererea lui. De obicei. este indicat să se utilizeze materiale ilustrative. În alegerea acestora însă. Ca atare. pentru a asigura transmiterea lor efectivă.nu-i priveşte şi nu-i interesează. iar comunicarea este într-adevăr efectivă atunci când reuşim să transmitem opiniei publice măcar unele dintre mesajele noastre. aceasta este ultima întrebare”. de exemplu. În fine. Pentru a utiliza cât mai eficient prilejul oferit de o conferinŃă de presă. uşor de înŃeles.. posterele trebuie să fie realizate pe hârtie mată. mai avem timp pentru o întrebare..

din diferite motive. De obicei. subiectul briefing-ului de astăzi este . furnizarea de fotografii. iar întrebarea dumneavoastră este în afara acestui subiect”. pe baza înregistrării video sau audio a acesteia. În ceea ce priveşte limitele subiectului abordat în cadrul briefing-ului. astfel încât să poată fi găsită cu uşurinŃă de către jurnalişti. de o complexitate mai restrânsă decât în cadrul conferinŃei.) publicaŃiilor şi posturilor care şi-au trimis reprezentanŃi la conferinŃă. mai ales. este ceva foarte obişnuit şi. un briefing poate fi organizat în cazul unor evenimente neplăcute din viaŃa organizaŃiei. telefonice.– dacă. Ca urmare. Briefing-ul de presă În multe privinŃe. când există riscul ca acestea să fie greşit prezentate şi interpretate în presă. întrebările situate în afara acestor limite nu vor primi răspuns. precum şi în durata mai scurtă a briefing-ului. cât mai vizibil. În desfăşurarea unor evenimente complexe. briefing-ul este asemănător conferinŃei de presă. precizarea de la bun început şi respectarea limitelor acestuia constituie o regulă de bază. totodată. fluctuaŃii puternice ale acŃiunilor etc. – urmăriŃi modul în care mass-media au utilizat informaŃiile primite pe timpul conferinŃei. – dacă dispuneŃi de facilităŃile tehnice şi de resursele necesare. imediat după conferinŃă. veŃi avea un feedback cu privire la eficienŃa procesului de comunicare pe timpul conferinŃei şi. realizaŃi o transcriere a ceea ce s-a spus în conferinŃa de presă şi postaŃi-o pe website-ul organizaŃiei sau pe cel al biroului de presă online (vezi pagina 174). care au o anumită întindere în timp (catastrofe naturale.). briefing-urile sunt organizate mai ales în cazul crizelor mediatice în desfăşurare. În felul acesta. verbale etc.).. tocmai de aceea. unele mass-media importante nu şi-au putut trimite reprezentanŃi la conferinŃa de presă. operaŃiuni de salvare. furnizarea de informaŃie suplimentară. – dacă în timpul conferinŃei li s-au făcut promisiuni unor jurnalişti (răspunsuri documentate la anumite întrebări. – dacă consideraŃi necesar. înregistrări audio-video sau alt gen de material vizual etc. de îndată ce evoluŃia evenimentelor o cere. accidente majore. transmiteŃi mesaje de mulŃumire (scrise.. asiguraŃi-vă că promisiunile făcute au fost onorate întocmai şi în timp oportun. veŃi putea evalua rezultatele acesteia. trimiteŃi-le copii ale declaraŃiei iniŃiale şi rezumate ale răspunsurilor la întrebări.. ci doar o formulare de genul: „Aşa cum am precizat încă de la început. Deosebirile de bază constau în faptul că în cadrul briefing-ului se supune discuŃiei un singur subiect. organizarea unor briefing-uri de presă la intervale scurte de timp. cu scopul de a împrospăta informaŃiile oferite jurnaliştilor în funcŃie de 101 . foarte indicat.

102 . subiectul unui briefing poate fi şi un eveniment pozitiv. încheiere: – se precizează din nou subiectul briefing-ului. Un exemplu destul de eficient de declaraŃie iniŃială poate fi întocmit după următoarea structură: – introducere: – persoana care susŃine briefing-ul îi salută pe participanŃi. despre persoanele implicate. acest fapt este un indiciu că ar fi oportună organizarea unui briefing de presă. din cauza uniformităŃii lor.evoluŃia crizei. – se furnizează date despre eveniment. trebuie să analizaŃi cu grijă această propunere. după care se prezintă. dacă organizatorii consideră că acesta prezintă interes pentru presă. precum şi funcŃia (poziŃia) sa în cadrul organizaŃiei. – se precizează concret subiectul briefing-ului. formularea întrebărilor şi a răspunsurilor. Prezentarea declaraŃiei iniŃiale nu trebuie să depăşească 5 minute. Cu toate acestea. precum şi alte materiale ajutătoare. De exemplu. Dacă pentru organizaŃia dumneavoastră există mai multe solicitări pe aceeaşi temă din partea mai multor mass-media. ca specialist în relaŃii publice. Copii ale textului acesteia. Dumneavoastră însă. rezultate din limitarea la un singur subiect bine definit. adică limitele subiectului care va fi abordat. Briefing-ul de presă are şi el tot două părŃi: declaraŃia iniŃială. – se prezintă scopul briefing-ului. spunându-şi numele complet. aşa cum a fost el formulat în cuprins. pentru ca jurnaliştii să poată înŃelege şi reŃine cu exactitate despre ce a fost vorba. deoarece briefing-urile de presă nu sunt agreate întotdeauna de jurnalişti. – cuprins (organizat de obicei în ordine cronologică şi căutând să răspundă la întrebările: Cine? Ce? Unde? Când? Cum? De ce?). DeclaraŃia iniŃială va fi prezentată de persoana care susŃine briefing-ul. – se precizează celelalte reguli de bază propuse jurnaliştilor pentru desfăşurarea briefing-ului. pot fi înmânate jurnaliştilor care iau parte la briefing. – în cuprins nu se includ mesaje de transmis opiniei publice. despre urmări etc. revenirea antrenorului Anghel Iordănescu la conducerea tehnică a echipei naŃionale de fotbal ar constitui un foarte bun prilej pentru un briefing de presă pe acest subiect. ci numai informaŃiile ca atare..

în care un purtător de cuvânt (reprezentant) al unei organizaŃii transmite informaŃii – preponderent din categoria hard news – către jurnalişti. fie – atunci când scopul recepŃiei este pur şi simplu mai buna cunoaştere reciprocă – mulŃumiri pentru participarea la această acŃiune. O recepŃie de presă poate fi organizată în ocazii ca: – lansarea (încheierea cu succes) a unei campanii. 616). – inaugurarea unui sediu nou al organizaŃiei sau a unei noi capacităŃi de producŃie. 1992. constituie o încercare de a clădi această relaŃie pe un fundament mai personal (Wilcox. în care participanŃii socializează împreună într-un cadru informal. RecepŃia de presă. persoana care susŃine briefing-ul trebuie să refuze (în mod politicos. De asemenea. cel puŃin primele două categorii de anunŃuri ale gazdei sunt urmate de o perioadă mai lungă sau mai scurtă de întrebări şi răspunsuri. 1992. dacă este posibil. într-un cadru care pune accent mai mult pe socializare decât pe informare. Partea rezervată întrebărilor şi răspunsurilor se limitează. de obicei. recepŃia de presă va cuprinde o parte „neoficială”. RecepŃia de presă poate fi organizată pe întreaga durată a zilei. de regulă. fie sub forma unui mic-dejun sau prânz cu jurnaliştii. RecepŃia de presă RecepŃia de presă poate fi privită ca o conferinŃă de presă transformată într-un eveniment social: conferinŃa de presă propriu-zisă este un element obişnuit al programului de lucru (este vorba atât de programul organizatorilor. 103 .– se formulează o concluzie cât mai neutră sau. 616). – se solicită întrebări din partea jurnaliştilor. chiar una pozitivă (se transmit mesajele dorite). – lansarea unui produs. la fel ca şi vizitele pregătite de o organizaŃie pentru jurnalişti. Indiferent de perioada din zi când are loc. jurnaliştii pot primi dosare de presă sau alte tipuri de materiale conŃinând informaŃii special pregătite pentru recepŃie. care se desfăşoară într-o manieră mai puŃin oficială decât în cadrul unei conferinŃe de presă (Wilcox. strategii. fie la plecare. fie consideraŃii asupra politicii (strategiei) organizaŃiei într-o anumită chestiune. doctrine. aşa cum s-a spus deja. şi o parte „formală”. în care gazda va prezenta ceea ce şi-a propus să aducă la cunoştinŃa jurnaliştilor: fie un eveniment din categoria hard news. mai puŃin „oficială” din punctul de vedere al livrării informaŃiilor şi mai generoasă în ceea ce priveşte timpul ce poate fi alocat difuzării acestora. desigur) să răspundă la întrebările care nu au legătură cu subiectul comunicat tuturor în declaraŃia iniŃială. pune în prim plan mai degrabă încercarea de a construi relaŃii de cooperare pe termen lung cu cei din lumea presei decât necesitatea de a difuza ceva de actualitate. la durata de maximum 15 minute. cât şi de cel al jurnaliştilor). fie a unui dineu în cursul serii. Fie la sosire. a unui program. recepŃia de presă.

Atunci când faceŃi invitaŃii pentru o recepŃie de presă. Acest cadru informal de întâlnire şi de conversaŃie permite organizaŃiei să deschidă noi canale de comunicare cu presa sau să le consolideze pe cele existente.. În pregătirea unei recepŃii de presă. furnizându-le mesajecheie pe care ar trebui să le livreze. Iar dumneavoastră veŃi fi prezent la recepŃie făcând prezentările. – evitarea caracterului oficial al unei conferinŃe de presă. împreună cu conducerea. Ei trebuie să ştie că. – previzualizarea unei expoziŃii. pe timpul recepŃiei. puteŃi selecta un număr restrâns de jurnalişti. În funcŃie de scopul recepŃiei şi de subiectul care urmează să fie abordat. a unui film. 94) susŃin că recepŃiile de presă la care invitaŃii sunt jurnalişti din presa generală nu dau rezultate. lansarea pentru presă a unui spectacol. care au atât expertiză. a unui târg. 104 . Această limitare autoimpusă nu vă dă însă dreptul să refuzaŃi participarea unui jurnalist care Ńine neapărat să fie prezent la recepŃia pe care aŃi organizato. – momente festive (memorabile) în viaŃa organizaŃiei. este important să stabiliŃi. trebuie să clarificaŃi de la bun început cu prezumtivii invitaŃi faptul că vor fi prezenŃi şi alŃi colegi de-ai lor din mass-media. pe lângă faptul că va trebui să vă ocupaŃi de anunŃarea jurnaliştilor şi de verificarea disponibilităŃii lor de a participa. p. va trebui de la bun început să vă avertizaŃi şeful că oferirea de mâncare şi băutură nu-i va obliga în nici un fel pe jurnalişti să facă relatări pozitive despre organizaŃie. de cele mai multe ori nu veŃi putea fi gazdă pentru toŃi jurnaliştii cu care cooperaŃi. însă rezultatele ei benefice se vor face cunoscute peste timp. cât şi autoritate în domeniul lor de specialitate şi care. În ceea ce priveşte invitaŃii. succesul de moment al unei astfel de recepŃii este greu de apreciat. în plus. de altfel. recomandând acest tip de manifestare pentru întâlniri cu reprezentanŃi ai presei specializate. Odată stabilită componenŃa echipei. un prilej de a dezvolta relaŃii durabile şi oneste cu reprezentanŃii mass-media. 1998. Din echipă este bine să facă parte persoane care cunosc strategia de ansamblu a organizaŃiei. vor trebui să fie disponibili pentru conversaŃii informale cu jurnaliştii. unii specialişti (Bland. avertizându-i asupra greşelilor de comunicare pe care le-ar putea face. va trebui să-i pregătiŃi pe membrii ei. anume pe cei pentru care subiectul prezintă un grad mai mare de interes.– invitarea unei persoane proeminente în cadrul unui program al organizaŃiei. a unei lucrări literare sau ştiinŃifice etc. Ei trebuie să ştie de la bun început că nu li se oferă o oportunitate de presă în exclusivitate. clip video. La o recepŃie de presă. echipa de reprezentanŃi ai organizaŃiei care va participa la întâlnirea cu jurnaliştii. RecepŃia de presă este mai degrabă o investiŃie pe termen lung. nu sunt la prima întâlnire cu jurnaliştii.

prezintă jurnaliştilor invitaŃi un nou produs turistic (un nou traseu pentru excursii. unde sunt organizate întâlniri cu membri ai redacŃiilor. o nouă locaŃie de vacanŃă etc. Vizita jurnaliştilor la sediul organizaŃiei Vizitele la sediul organizaŃiei. Unii specialişti (Wilcox. Aceste călătorii sunt finanŃate în întregime de către organizatori. Voi insista în continuare pe primele două categorii. organizate mai ales de companiile turistice în folosul jurnaliştilor specializaŃi pe turism. facilităŃi care de obicei sunt dispuse în localităŃi diferite şi printre care se poate număra sau nu chiar sediul central al organizaŃiei. destinate unor grupuri de jurnalişti.Vizite organizate pentru jurnalişti (tururi media) O tehnică de relaŃii publice care se bucură de suficientă credibilitate. fie vizite organizate în sistem itinerant sau chiar la sedii ale redacŃiilor. Trebuie menŃionat faptul că asemenea vizite includ fie doar sediul propriu-zis al organizaŃiei. cum funcŃionează tehnica şi echipamentele acesteia etc. – călătorii „de familiarizare”. cum acŃionează membrii organizaŃiei. în atenŃia deosebită acordată fiecărui detaliu al activităŃii. a unei noi tehnologii. reprezintă o modalitate foarte eficace de prezentare a rolului. 618) susŃin că aceste vizite pot fi clasificate în trei categorii: – călătorie de presă la una sau mai multe facilităŃi ale organizaŃiei. deoarece cea de a treia decurge din ele. – călătorii ale unor experŃi (persoane-cheie) din organizaŃie în diferite localităŃi. 1992.) şi au ca scop determinarea apariŃiei în presa destinată potenŃialilor turişti a unor materiale care să prezinte acest produs şi să stimuleze achiziŃionarea lui. În toate trei situaŃiile. deoarece în cadrul lor jurnaliştii pot vedea pe viu cum se desfăşoară anumite operaŃiuni. Asemenea întâlniri pot avea loc chiar în sedii ale redacŃiilor diferitelor mass-media. Vizitele organizate pentru jurnalişti la sediul organizaŃiei permit atingerea a două obiective: 105 . misiunilor şi specificului respectivei organizaŃii. constă în organizarea unor vizite în folosul celor din mass-media: fie tururi aranjate la facilităŃi ale organizaŃiei. dar necesită şi eforturi complexe. a unei persoane etc. în vederea prezentării unui nou produs. care sunt condiŃiile în care aceştia îşi desfăşoară activitatea. cheia succesului constă în organizarea meticuloasă. fie facilităŃi ale acesteia situate în localităŃi diferite.

. Pentru pregătirea vizitei. Vizite ale jurnaliştilor pot fi organizate în ocazii ca: – prezentarea unor secŃii. – să participaŃi efectiv la pregătirea vizitei sub toate aspectele. va trebui să vă gândiŃi la aspecte ca (Wilcox. – să propuneŃi conducerii organizaŃiei data de desfăşurare. – să anunŃaŃi din timp mass-media. un plan detaliat privind modul de desfăşurare a vizitei. filiale ale unei companii de afaceri. maritim sau aerian). reguli de respectat.). o doctrină nouă. – prezentarea diferitelor tipuri de operaŃiuni care se desfăşoară în locaŃii separate geografic ale unei organizaŃii. – lansarea unei noi activităŃi importante (un produs nou. eventuali susŃinători ai unei conferinŃe sau ai unui briefing de presă.). activităŃile care vor fi prezentate jurnaliştilor. asistenŃi etc. traseul de desfăşurare. personal de supraveghere etc. stabilirea măsurilor de protecŃie pentru vizitatori (echipamente speciale. un nou concept de organizare a muncii etc. bucătari. – servicii noi ale unei organizaŃii (de exemplu. – aniversarea unor momente importante din viaŃa organizaŃiei. va trebui să efectuaŃi lucrări ca: – să realizaŃi.– crearea de ocazii pentru apariŃia în presă a unor relatări pozitive. 1992.). experŃi) şi să organizaŃi pregătirea prealabilă a lor. – o sărbătoare religioasă cu semnificaŃii speciale pentru organizaŃie etc. Dacă aveŃi de organizat o asemenea vizită. experŃi şi prezentatori ai diferitelor puncte de interes. – punerea în temă a jurnaliştilor cu privire la specificul organizaŃiei. – posibilitatea ca vizita să producă întreruperi sau distorsionări ale programului obişnuit de lucru al angajaŃilor atunci când grupul (grupurile) de jurnalişti trece prin locaŃie. – să propuneŃi persoanele din organizaŃie care vor fi implicate în contacte cu jurnaliştii (prezentatori. instructaj preliminar cu jurnaliştii referitor la măsurile de protecŃie etc. – necesarul de personal pentru organizarea vizitei (personal de însoŃire. 106 . – siguranŃa vizitatorilor: luarea în considerare a tuturor detaliilor care ar putea apărea pe traseul vizitei şi ar putea periclita cumva siguranŃa celor care vizitează. sucursale. în primul rând. persoanele care vor fi implicate în desfăşurarea vizitei. personal pentru pregătirea materialelor necesare pe timpul vizitei. 320): – detaliile logistice ale vizitei. personal auxiliar – şoferi. inaugurarea unei noi linii de transport terestru.

Prezentatorii trebuie să se afle în punctele esenŃiale ale traseului pregătit pentru vizită şi să fie capabili să prezinte în mod convingător organizaŃia şi specificul preocupărilor sale. dacă pe timpul vizitei apare o asemenea necesitate. Personalul de însoŃire se selectează din cadrul organizaŃiei. Ei trebuie să dea dovadă nu numai de expertiză. Asemenea vizite pot fi organizate nu numai pentru jurnalişti. – să aveŃi în vedere pregătirea unei încăperi în care să puteŃi organiza un briefing de presă. dacă se preconizează participarea în număr mare a acestora. În esenŃă. 107 . – dacă este cazul.d. ei se preocupă de acompanierea jurnaliştilor pe traseul stabilit în prealabil. În plus. În asemenea situaŃii. În acest scop. însoŃitorii nu difuzează ei înşişi informaŃii decât în măsura în care pot face acest lucru în nume propriu şi pe răspundere proprie. ci şi pentru invitaŃi obişnuiŃi. să anticipeze nevoile jurnaliştilor. – însoŃitorii trebuie să asigure legătura dintre jurnalişti şi personalul organizaŃiei. al potenŃialilor consumatori ş. va trebui să vă concentraŃi atenŃia asupra a două categorii de personal de care veŃi avea nevoie pe timpul vizitei pentru presă: – prezentatori (ghizi). – personal de însoŃire. – însoŃitorii trebuie să cunoască foarte bine traseul de urmat şi regulile de bază stabilite pentru jurnalişti. să fie cooperanŃi. caz în care ele poartă denumirea generică de „Ziua porŃilor (uşilor) deschise”. ei trebuie să fie selectaŃi dintre cei care cunosc foarte bine istoricul şi specificul organizaŃiei. din rândul publicurilor locale. să pregătiŃi dosare de presă pentru jurnalişti. pe lângă cele arătate mai sus. – închirierea unor mijloace de transport. precum şi cunoştinŃe suficiente de prim-ajutor în eventualitatea producerii unor urgenŃe medicale.m. va trebui ca.– să planificaŃi şi să pregătiŃi personalul de însoŃire pentru grupurile de jurnalişti.a. La selectarea şi instruirea personalului de însoŃire va trebui să aveŃi în vedere următoarele cerinŃe: – însoŃitorii trebuie să dea dovadă de politeŃe faŃă de jurnalişti. ci şi de persuasiune. – prezenŃa personalului medical specializat şi a unor ambulanŃe pentru situaŃii de urgenŃă medicală. trebuie să aibă o bună cultură generală. deschişi. să vă gândiŃi şi la aspecte ca: – posibilitatea angajării temporare şi a unor persoane din afara organizaŃiei pentru a fi de ajutor pe timpul vizitei.. având totodată aptitudinile de buni comunicatori necesare pentru o asemenea îndatorire.

a unor corturi. – facilităŃi pentru rezolvarea unor situaŃii precum cea a persoanelor (obiectelor) pierdute. pregătirile se desfăşoară după acelaşi algoritm. – necesarul de spaŃii de parcare.– eventualitatea închirierii unor servicii (catering. Pe lângă detaliile deja enumerate mai sus. comercializare de produse alimentare şi nealimentare etc. atunci când durata călătoriei impune asemenea opŃiuni.d. loc de producere a unui anumit produs. pauze pe traseu. un anumit regim alimentar sau posibilitatea de a continua un tratament medical). Concret. – posibilităŃi de legătură atât cu sediul central al organizaŃiei dumneavoastră. – modalităŃi de rezolvare a urgenŃelor medicale în cazul apariŃiei lor. În esenŃă.a. display-uri. – procurarea unor mijloace de transport suficiente şi de calitate. – planificarea deplasării: ora cea mai potrivită pentru plecare. – cazarea şi masa jurnaliştilor.m. în cazul organizaŃiilor care furnizează astfel de servicii ş. uzină.d. – deschiderea sau finalizarea unei investiŃii aflate la distanŃă faŃă de sediu. – amenajarea unor spaŃii de odihnă pentru cei care au nevoie de aşa ceva pe timpul vizitei. gustări şi răcoritoare care pot fi distribuite pe durata acestor pauze. Călătoriile pentru presă (media trips) sunt destul de asemănătoare cu vizitele la sediul organizaŃiei. Ele se justifică atunci când informaŃia care urmează să fie difuzată jurnaliştilor este în strânsă legătură cu o anumită locaŃie (fabrică. – cerinŃe specifice ale jurnaliştilor (de exemplu. numai că va trebui să planificaŃi acoperirea unei arii geografice ceva mai întinse decât în cazul vizitelor. ora prezumată pentru sosire. loc de desfăşurare a unui anumit eveniment).). o călătorie pentru presă poate viza: – trecerea în revistă a unor facilităŃi (sucursale) ale organizaŃiei situate la distanŃă relativ mare faŃă de sediul principal. – alternative în caz de vreme nefavorabilă ş. – participarea la acŃiuni importante pe care organizaŃia le prestează în afara sediului său. – subiecte care pot fi prezentate pe timpul deplasării între diferitele puncte ale traseului stabilit etc. în cazul unei călătorii pentru presă va trebui să rezolvaŃi chestiuni ca: – stabilirea unui orar general al deplasării şi a momentelor de interes pentru jurnalişti.a. şantier. a unor toalete ecologice. cât şi cu locaŃiile care urmează să fie vizitate sau au fost deja trecute în revistă. – testarea unui produs turistic. 108 .m.

Vizita la redacŃie
Vizita la redacŃie are destul de multe asemănări cu conferinŃa de presă. Deosebirea principală constă în locul unde se desfăşoară aceasta: sediul unei redacŃii sau o altă locaŃie situată în afara organizaŃiei (o locaŃie închiriată). De asemenea, de multe ori este vorba de o succesiune de vizite în mai multe redacŃii, aparŃinând mai ales unor publicaŃii (posturi) locale, cu scopul de a prezenta o organizaŃie sau o persoană, de a promova un produs sau o idee, o doctrină, o strategie, un concept; pe lângă acestea, vizita la redacŃie mai poate fi utilizată la instalarea în funcŃie a unui nou conducător al unei organizaŃii de interes pentru opinia publică, la înfiinŃarea unei organizaŃii noi etc. Atunci când vorbim generic despre tehnica „vizitei la redacŃie” cuprindem, în realitate, două tipuri de acŃiuni, care au însă acelaşi scop, aceleaşi caracteristici şi acelaşi algoritm de organizare: sunt, în fond, un fel de conferinŃe de presă itinerante. Concret, poate fi vorba de stabilirea unei echipe reprezentative pentru organizaŃie care să efectueze vizite în diferite sedii ale redacŃiilor, judicios alese astfel încât să asigure un echilibru cât mai bun din toate punctele de vedere: mass-media scrise şi audiovizuale; mass-media de informare generală şi publicaŃii (posturi) specializate; mass-media cu orientări politice diferite ş.a.m.d. O altă modalitate este aceea de a pregăti un „turneu” al echipei respective în diferite localităŃi unde organizaŃia are interesul să-şi mediatizeze realizările sau produsele; reprezentanŃii mass-media locale sunt invitaŃi în spaŃii aparŃinând sucursalelor organizaŃiei sau în spaŃii închiriate, unde vor interacŃiona cu membrii echipei organizaŃiei într-un mod asemănător cu desfăşurarea unei conferinŃe de presă. Vizita la redacŃie este prilejuită de evenimente importante şi complexe. Ea urmăreşte realizarea unei înŃelegeri şi apropieri reciproce între organizaŃia respectivă şi mass-media, precum şi furnizarea de informaŃii de substanŃă despre rolul şi misiunile organizaŃiei. Dumneavoastră, ca specialist în relaŃii publice, sunteŃi cel care face demersurile necesare şi medierea între conducerea redacŃiei (redacŃiilor) şi conducerea organizaŃiei dumneavoastră pentru planificarea vizitei. De asemenea, va trebui să faceŃi parte din echipa care va efectua vizita la redacŃie, acordând coechipierilor dumneavoastră asistenŃă de specialitate. Pe timpul vizitei, membrii echipei sosite la redacŃie răspund întrebărilor formulate de stafful redacŃional. În formularea răspunsurilor, trebuie să se Ńină seama că toate informaŃiile furnizate pot apărea în presă cu atribuire directă. Răspunsurile date de echipa sosită în vizită sunt completate, de obicei, cu oferirea unor dosare de presă, care să faciliteze documentarea de fond a jurnaliştilor din redacŃia vizitată cu privire la organizaŃia respectivă. În planificarea şi organizarea vizitelor la redacŃii, trebuie să evitaŃi cu stricteŃe crearea unor relaŃii preferenŃiale cu anumite mass-media, deoarece în acest caz organizaŃia dumneavoastră va fi percepută ca având o poziŃie partizană în competiŃia din lumea presei.
109

Trăsături specifice ale radioului
Radioul se caracterizează prin viteză şi mobilitate (Wilcox, 1992, 281): relatări în timp real, anunŃuri instantanee etc. În cazul radioului, mesajul poate fi pus în undă imediat, fără pregătiri tehnice prealabil care să consume timp, aşa cum se întâmplă, de exemplu, cu materialele tipărite. De asemenea, reporterii de radio sunt mult mai mobili, ei trebuind să transporte cu ei instrumente tehnice puŃine şi de mici dimensiuni, spre deosebire de reporterii de televiziune; în plus, ei pot aborda şi locaŃii care sunt inaccesibile celor din televiziune. Mai mult decât atât, condiŃiile tehnice din prezent fac posibilă relatarea chiar de către participanŃi a unor evenimente în curs de desfăşurare în locuri unde nu există reporteri radio: relatări de la faŃa locului, semnalarea unor blocaje în trafic, starea actuală a vremii în diferite regiuni etc. De regulă, un post de radio încearcă să realizeze un echilibru cât mai bun între relatarea de ştiri factuale şi furnizarea de divertisment. Astfel, în relaŃia cu posturile de radio, va trebui să vă orientaŃi atât către difuzarea de informaŃii din categoria hard news, care vor fi puse în undă în buletinele de ştiri, cât şi către furnizarea de materiale din categoria soft news (spoturi scurte despre organizaŃia dumneavoastră, întrebări în cadrul unor concursuri radiofonice ş.a.m.d.). Dacă presa scrisă şi imaginea (fie ea cinematografică, fotografică sau de televiziune) se adresează văzului, radioul se adresează simŃului auditiv, iar de aici decurg o serie de elemente specifice cu privire la modul de formulare a propriului mesaj. Mai mult, majoritatea posturilor de radio acordă întâietate câştigării interesului pe care li-l acordă ascultătorii, nu stigmatizării vreunui intervievat anume (Bland, 1998, 144); acest fapt nu trebuie privit neapărat ca pe un avantaj pentru intervievat: pe de o parte, într-adevăr, intervievatul va beneficia de un tratament corect din punct de vedere profesional; pe de cealaltă parte însă, pregătirea şi susŃinerea unei prezenŃe la radio necesită mai multă atenŃie şi mai multă concentrare, deoarece intervievatul nu va mai putea beneficia de aplicarea unor scheme simple, de tipul întrebare-replică, ca în cazul unui interviu nu tocmai amabil. În plus, studiourile de radio sunt, în marea majoritate a cazurilor, mai puŃin spaŃioase decât cele de televiziune, iar aglomerarea instalaŃiilor şi ustensilelor din studio poate crea mai mult disconfort, poate solicita mai mult atenŃia decât în cazul prestaŃiilor din platourile de televiziune. Pentru a avea impact la ascultători, un mesaj trebuie să răspundă „regulii celor şase C”, adică să fie: – clar: un mesaj clar este înŃeles de prima dată; – concis: mesajul nu trebuie să constituie o risipă a timpului ascultătorului, ci să conŃină doar cuvintele necesare, cele care exprimă esenŃa mesajului; frazele trebuie să fie scurte, atât spre beneficiul ascultătorului – care va înŃelege mai uşor semnificaŃia mesajului ce i se transmite – cât şi al intervievatului, deoarece un bun reporter de radio nu-i va lăsa mai
110

mult de 15-20 de secunde pentru a răspunde la o întrebare şi a accentua mesajele pe care le-a pregătit; – conversaŃional: cuvintele utilizate trebuie să facă parte din fondul lexical comun omului obişnuit, astfel încât cei mai mulŃi dintre ascultători să poată înŃelege despre ce este vorba. O prestaŃie reuşită la radio este aceea care, în locul utilizării unei mari varietăŃi de termeni tehnici şi specializaŃi sau a unor concepte extrem de sofisticate, apelează la exemplificări, analogii, citate, cifre sau chiar elemente anecdotice familiare, accesibile ascultătorului; – complet: conform regulii jurnalistice binecunoscute, mesajul radiofonic trebuie şi el să răspundă întrebărilor Cine? Ce? Unde? Când? Cum? De ce?. În cazul radioului, trebuie menŃionat că, de obicei, mesajele (ştirile etc.) încep cu răspunsul la întrebarea Ce?; – curent (actual): informaŃia conŃinută în mesaj trebuie să fie actuală, mai ales în cazul radioului, care lucrează practic în timp real. InformaŃiile de acum câteva ore nu mai sunt actualitate pentru radio, ci istorie; – corect: atunci când un mesaj îndeplineşte cerinŃele deja enumerate şi când, în plus, informaŃiile difuzate sunt verificate temeinic din punctul de vedere al acurateŃei, se poate afirma că el este corect. Participarea la o emisiune de radio poate îmbrăca diferite forme (Bland, 1998, 147):
– faŃă-în-faŃă: reporterul şi intervievatul sunt împreună în acelaşi studio sau în acelaşi spaŃiu

(cameră, spaŃiu deschis etc.);
– panel: o discuŃie între mai multe persoane, moderată de un reporter şi axată pe o anumită

temă. ParticipanŃii sunt familiarizaŃi cu tema sau pot fi chiar experŃi în acel domeniu. Ei pot să-şi exprime acordul sau dezacordul cu privire la aserŃiunile celorlalŃi. Dificultatea acestui tip de întâlniri constă în faptul că nu există o ordine prestabilită a intervenŃiilor, fapt care duce frecvent la situaŃii stânjenitoare în care participanŃii încearcă să câştige supremaŃia acoperindu-se sonor unii pe alŃii;
– interviu de la distanŃă: reporterul se află în studioul de radio, în timp ce intervievatul se

află în alt studio (încăpere), situat în cele mai multe cazuri la distanŃă mare de primul. Intervievatul poate resimŃi din plin disconfortul creat de senzaŃia că „vorbeşte singur”, această senzaŃie putând fi atenuată dacă îşi va imagina că vorbeşte cu cineva la telefon;
– interviu telefonic: oferă intervievatului avantajul de a se afla „pe propriul său teritoriu”, în

mediul său, fie acasă, fie la birou. Totuşi, sunt necesare unele precauŃii pentru ca interviul să nu fie întrerupt: acasă, intervievatul va trebui să se asigure că în camera sa nu va intra altcineva pe timpul interviului, că nu vor suna alte telefoane sau că nu se vor produce alte
111

asemenea evenimente care s-ar putea interfera într-un mod neplăcut cu interviul; la birou, înainte de a da curs interviului, intervievatul trebuie să se asigure că altcineva îi va prelua sarcinile (va răspunde la telefon, va prelua clienŃii etc.). dacă, pe timpul interviului telefonic, în apropiere există un aparat de radio care funcŃionează chiar pe frecvenŃa postului respectiv, acesta va trebui oprit, pentru a nu produce interferenŃe neplăcute şi efecte de microfonie. Persoana care urmează să reprezinte organizaŃia într-o emisiune de radio trebuie să aibă întradevăr o voce „radiofonică”, adică să aibă un timbru al vocii plăcut şi cald, pronunŃia să fie clară, iar ritmul vorbirii să fie adecvat mesajului. Vorbitorul trebuie să-şi imagineze că vorbeşte cu cineva anume, cu o persoană din public, nu că se adresează unei mase impersonale. În pregătirea pentru participarea unui vorbitor din organizaŃia dumneavoastră la o discuŃie într-un studio de radio, trebuie să-l faceŃi să fie conştient de prezenŃa unui microfon pe timpul emisiunii. Aceasta înseamnă, în primul rând, că el va trebui să abordeze o atitudine on-the-record pe tot parcursul participării sale; în al doilea rând, trebuie să conştientizeze importanŃa tehnică a microfonului din faŃa sa: schimbarea distanŃei sau poziŃiei faŃă de microfon pe timpul emisiunii va afecta calitatea prestaŃiei sale verbale; din acest motiv, poziŃia faŃă de microfon trebuie să rămână pe cât se poate aceeaşi, la fel ca şi volumul vocii, care trebuie să se încadreze în limitele pentru care a fost reglat microfonul înainte de emisiune, pe timpul testului de voce. Vorbitorul trebuie să fie conştient în permanenŃă şi de importanŃa dicŃiei: el trebuie să vorbească distinct şi clar, fără a trunchia cuvintele. În studioul de radio, vorbitorul poate profita de avantajul utilizării notelor scrise, cu condiŃia să nu exagereze cu cititul după notiŃe, care duce inevitabil la uniformizarea tonului prezentării, şi să fie atent la manevrarea foilor de hârtie, pentru a nu produce foşnete şi zgomote care să altereze mesajul verbal sau să-i permită ascultătorului să sesizeze prezenŃa însemnărilor scrise. La fel ca şi în cazul altor tehnici de relaŃii publice, va trebui să pregătiŃi câteva mesaje-cheie (de obicei, 2-3 mesaje sunt suficiente) pe care vorbitorul să încerce să le promoveze pe timpul prezenŃei sale la radio. Există situaŃii în care vorbitorul va avea ocazia de a citi în studioul de radio un text pregătit dinainte: fie că este vorba de înregistrarea unui material care va fi apoi editat şi prezentat pe post, fie că este vorba de prezentarea în direct a materialului întocmit. În acest caz, va trebui să vă implicaŃi în pregătirea textului care va fi prezentat, respectând următoarele cerinŃe:
– textul trebuie să atragă atenŃia mai ales prin sonoritatea sa, nu neapărat prin stilistica scrii-

turii;
– trebuie să evitaŃi construcŃiile lingvistice greoaie, care vor crea prezentatorului dificultăŃi

de dicŃie;
112

denumirilor) străine este bine să specificaŃi în paranteză şi pronunŃia fonetică a acestora. asupra relatării care urmează şi asupra elementelor ei cele mai importante. se recapitulează foarte sumar subiectul. cu un corp de literă suficient de mare pentru a permite citirea uşoară. pentru a-l ajuta pe prezentator: în cazul în care textul este prezentat în direct. de a reliefa anumite cuvinte- cheie sau anumite idei importante. el va trebui „avertizat” în prealabil. Dacă textul va fi citit de către angajaŃii studioului (crainici). cel care îl rosteşte nu mai are posibilitatea să reia frazele rostite incorect. în cazul radioului pot fi utilizate unele elemente de paralimbaj. îi va deranja pe ascultători. – regula piramidei inversate.5 rânduri. 1992. Dacă textul depăşeşte dimensiunile unei singure pagini. – textul trebuie să fie scris cu caractere uşor de citit (Times New Roman.zisă. spre deosebire de regulile care se aplică în cazul materialelor pentru presa scrisă. atât înaintea redării citatului. el va fi scris pe o singură faŃă a foilor de hârtie. cât şi după acesta. fie că el este prea alert sau prea lent. – inflexiuni ale vorbirii: acestea dau posibilitatea de a accentua.– în cazul cuvintelor (numelor. specificarea ei se poate limita doar la funcŃia autorului citatului şi la organizaŃia căreia el îi aparŃine. DistanŃa dintre rânduri trebuie să fie de cel puŃin 1. în scopul sublinierii unor cuvinte-cheie sau a unor idei importante (Barry McLoughlin Associates. care ar putea afecta negativ prestaŃia radiofonică. Spre deosebire de presa scrisă. sursa va fi anunŃată înaintea citatului. 113 . – dacă se folosesc atribuiri. iar în încheiere. de asemenea. urmează apoi relatarea propriu. de exemplu). astfel încât foile să poată fi mânuite cu uşurinŃă în studio. Atunci când sursa nu este o persoană cu mare notorietate publică. Crainicii de radio mai utilizează şi procedeul dublei menŃionări a sursei. fără eforturi. cunoaşte o nuanŃare în cazul mesajelor radiofonice: deoarece ascultătorul nu are posibilitatea să revină asupra mesajului. lucru pe care îl poate face în situaŃia mesajelor preînregistrate. de la cine provine acea afirmaŃie. ele oferă posibilitatea de a evita monotonia vorbirii. care poate fi aplicată cu succes în redactarea materialelor scri- se. totuşi. atunci va trebui să vă interesaŃi care sunt standardele postului respectiv în pregătirea textelor pentru radio şi să vă conformaŃi acestora. pentru a da posibilitatea celor care nu au fost atenŃi de la bun început să cunoască. evitând elementele redundante. 90): – variaŃii ale ritmului vorbirii: păstrarea aceluiaşi ritm al vorbirii. ca în situaŃia unui mesaj scris. în introducere.

trebuie să adoptaŃi în vorbire un stil calm. vizibilităŃii şi credibilităŃii organizaŃiei: aniversări. defensiv.. De asemenea. discursurile oamenilor politici sau ale preşedinŃilor de corporaŃii sunt pregătite de specialişti în relaŃii publice. „mda” ş. evitaŃi să apăreŃi ca fiind arogant.a. prietenos. alocuŃiunile rostite cu diferite ocazii. reuniuni de afaceri sau profesionale. Discursuri Pentru toate organizaŃiile în general. De altfel. evitaŃi pe cât posibil interjecŃiile care trădează nesiguranŃă („ăăă”. iar dorinŃa de a fi amabil cu orice preŃ poate crea impresia contrară celei pe care o doriŃi. nu într-o ceartă. multe dintre mesajele potrivite pentru televiziune pot fi difuzate cu succes şi la radio. în timp ce vorbiŃi la radio. atrăgând involuntar atenŃia ascultătorului. Recomandările de mai sus sunt valabile şi în cazul pregătirii pentru apariŃii televizate. – atitudine: încercaŃi ca.– pauze: utilizarea pauzelor înaintea rostirii unor cuvinte sau expresii-cheie sau după rostirea acestora ajută la accentuarea importanŃei acelui cuvânt (expresii).). evenimente din viaŃa unor membri ai organizaŃiei. ci şi 114 .m. măsurat. precum şi pentru oamenii politici independenŃi. În măsura în care vor reuşi să capteze atenŃia şi să atragă simpatia publicului.. dar sunt suficiente ocazii şi pentru reprezentanŃii altor tipuri de organizaŃii care pot fi fructificate în scopul consolidării reputaŃiei. Pentru a obŃine acest rezultat. dar în special pentru organizaŃiile politice. evitaŃi încercările excesive de a fi pe placul celor din studio şi al celor care vă ascultă: întotdeauna ce-i prea mult strică. „păi”. În general. acŃiuni de responsabilitate socială corporatistă. prelegerile. de asemenea. festivităŃi de premiere. finalizarea unor proiecte. evitaŃi scăderile de volum la sfârşitul frazelor. să creaŃi ascultătorului percepŃia că sun- teŃi o persoană modestă. care acordă atenŃie nu numai textului propriu-zis. ostil. discursurile vor avea o contribuŃie substanŃială la făurirea unei imagini pozitive a oratorului sau a organizaŃiei pe care o reprezintă acesta. sărbători religioase sau laice etc. lansări de produse sau de campanii. să vorbiŃi ca şi cum aŃi fi angajat într-un dialog amical cu cineva. rezonabilă. deschisă. – energie: ascultătorii trebuie să perceapă vitalitatea şi energia aserŃiunilor pe care le faceŃi la radio. negativ. care dau impresia că v-aŃi epuizat resursele fizice. Prin urmare. Pentru politicieni orice eveniment public poate constitui o oportunitate pentru un discurs. calmă şi prietenoasă. pozitivă şi încrezătoare în sine.d. un mod eficace de a-şi crea sau consolida o imagine pozitivă într-o comunitate îl reprezintă discursurile.. – ton: un ton plin de încredere sporeşte şansele mesajului radiofonic de a fi receptat cores- punzător.

pentru cei mai puŃin talentaŃi în această privinŃă. Această posibilitate de a comunica într-un mod convingător a fost denumită retorică. ci are o vechime de peste 2500 de ani. de cele mai multe ori. De exemplu. bunăvoinŃei şi. buna planificare. statele-cetăŃi ale Greciei antice treceau de la regimurile tiranice la cele democratice. stilistică. dumneavoastră vă va reveni responsabilitatea întocmirii şi pregătirii discursurilor care urmează să fie prezentate în diferi- 115 . fără a avea posibilitatea să angajeze un avocat de profesie. comunicarea orală. diplomaŃie etc. lingvistică. semiotică. În acea perioadă. cu cinci secole înainte de Hristos. indiferent dacă el era acuzat sau acuzator (Prutianu. calităŃile cerute unei comunicări convingătoare erau la mare preŃ. precum şi afirmarea profesională sau publică.). marketing. nu în ultimul rând. bineînŃeles. mimarea naturaleŃei şi a spontaneităŃii. dintre care cea mai cunoscută este „Retorica” lui Aristotel. logică. deci. specialişti în retorică. Chiar şi pentru cei care au un talent nativ de a vorbi în public este necesară o pregătire judicioasă pentru livrarea unui discurs care să producă rezultatele aşteptate. adică „ştiinŃa şi arta de a convinge”. la care ne referim în acest caz – a constituit în permanenŃă un obiect de studiu pentru cercetători din cele mai diverse domenii (psihologie. acest lucru s-a întâmplat doar odată cu acea perioadă de efervescenŃă culturală cunoscută sub denumirea de Renaştere.). rolul dumneavoastră ca specialist în relaŃii publice va fi unul „din umbră”. practic. comunicarea persuasivă – în particular. constând în redactarea discursului. câştigarea sprijinului unei comunităŃi cu ajutorul elocinŃei orale nu este o descoperire nouă.modului în care acesta va fi livrat publicului (crearea unor momente de captare a atenŃiei. Prin urmare. De atunci şi până în prezent. unul dintre marii teoreticieni şi practicieni ai timpului. deoarece facilitau apărarea într-o măsură mai mare sau mai mică a intereselor proprii. este foarte cunoscută figura lui Cicero. Arta comunicării convingătoare a trecut apoi de la vechii greci în cultura Romei antice. utilizarea limbajului non-verbal etc. sociologie. fizică. în cele mai multe cazuri. Printre cerinŃele vieŃii democratice se număra şi aceea ca fiecare cetăŃean să-şi pledeze singur orice cauză în procese. După cum am avertizat chiar de la început. Captarea simpatiei. ImportanŃa ei devenea din ce în ce mai mare. Au apărut. mai ales în domeniul juridic şi cel politic. jovialitatea. pregătirea celui care va prezenta discursul. 235). Evul Mediu n-a adus prea multe dezvoltări calitative studiului comunicării interumane. unde a cunoscut o perioadă de adevărată înflorire. sinonim cu oratoria. pregătirea prealabilă şi repetiŃia sunt neapărat necesare. pregătirea materialelor auxiliare şi. al cărui nume a devenit. 1998. Prin urmare. precum şi lucrări pe această temă. înŃelegerii.

– persuasiv (conferinŃe dedicate vânzării unor produse. să facă ascultătorii după audierea acestui discurs? Scopul poate fi31: – informativ (prezentări susŃinute la seminarii. pe când un discurs prezentat la o întrunire de afaceri va trebui să fie foarte informativ. primirea unor musafiri la o întrunire ş. accesat la 4 iunie 2007 la adresa http://www. – scopul discursului: ce aŃi vrea să gândească. Cunoaşterea auditoriului este importantă deoarece. 30 Algoritm propus în website-ul organizaŃiei SpeechTips. atitudinile şi credinŃele lor. întâlnire neoficială. sprijinirea unei anumite acŃiuni. la menŃionarea numelor unor angajaŃi.html 116 . în funcŃie de caracteristicile acestuia. în etapa planificării acestuia va trebui să încercaŃi să obŃineŃi unele informaŃii preliminare despre: – auditoriul care va fi prezent: care sunt motivaŃiile sale? De ce se află acele persoane împreună? Ce subiect ar putea prezenta interes pentru ele? Cât de bine cunosc ele tema pe care intenŃionaŃi s-o abordaŃi? Ce afirmaŃii ar putea să-i deranjeze sau să-i ofenseze pe ascultători? Pentru stabilirea corectă a temei şi a modului de prezentare. mai spumos.te ocazii de către reprezentanŃii organizaŃiei. mitinguri electorale ş. – ocazia cu care se desfăşoară manifestarea (sărbătoare. Pentru stabilirea celei mai adecvate metode de livrare a discursului. dacă va trebui să vorbească unui public necunoscut.a. poate apela la reamintirea unor momente familiare tuturor ascultătorilor.a. nivelul lor economic. apartenenŃa la anumite grupuri sau publicuri.). structura de vârstă şi pe sexe. obiectiv. ocupaŃiile membrilor săi.). mai emoŃional.com. – social (divertisment. reuniune cu caracter festiv sau ceremonial. Iar pentru buna întocmire a unui discurs ar trebui să urmaŃi un algoritm constând în trei paşi30: – planificarea discursului. dar şi asupra duratei lui şi a tonului pe care îl va adopta oratorul. va trebui în primul rând să încerce să câştige încrederea şi adeziunea acestuia. precis.). De exemplu.speechtips. veŃi stabili conŃinutul discursului şi modul cum va fi el prezentat.d.com/index.). – prezentarea propriu-zisă. congrese ştiinŃifice etc. activitate electorală. mai sunt utile şi date referitoare la mărimea auditoriului. interesele. – scrierea acestuia. nivelul de educaŃie. Ea va avea o influenŃă mare nu numai asupra temei şi conŃinutului discursului. un discurs rostit la o întrunire aniversară va fi mai informal. el poate adopta un ton informal. întâlnire de afaceri etc. Atunci când este vorba despre un discurs pe care directorul îl prezintă membrilor companiei. să simtă. În schimb.m.

fiind vorba despre un coleg sau un şef al dumneavoastră. Redactarea unui discurs depinde. fără a ieşi din limitele lui.htm şi accesat la 9 decembrie 2006. uneori vorbitorul poate aborda şi două teme în cadrul aceluiaşi discurs. Prima impresie pe care vorbitorul o va produce publicului său cu greu mai poate fi schimbată.. – timpul desfăşurării: data şi ora începerii activităŃii. durata preconizată a discursului. existenŃa microfoanelor şi a aparaturii de prezentare a unor materiale ilustrative. Tema discursului trebuie menŃinută în atenŃia audienŃei prin cel puŃin două procedee: – reamintirea ei periodică (în special în cazul discursurilor mai lungi). cât şi de interesele vorbitorului în provocarea anumitor reacŃii ale opiniei publice. auditoriul poate fi plăcut impresionat sau iritat de sunetul sau de volumul vocii voastre. astfel încât să cunoaşteŃi atuurile pe care puteŃi conta. înainte de masă. va trebui să cunoaş- 31 Michael Meanwell. de aceea trebuie să vă gândiŃi la prezenŃa. Totuşi.com/specialty_writing/writing_speeches. iluminare etc. astfel încât să ŃineŃi seama atât de interesele auditoriului şi de importanŃa pe care o acordă subiectului. mărimea şi configuraŃia sălii. este bine ca asemenea întâlniri să se desfăşoare în prima parte a zilei. „chiar înainte de a înŃelege sensul discursului. în primul rând. de personalitatea celui care îl va prezenta. 154). este bine să mai treceŃi o dată în revistă însuşirile prezentatorului. invers. cuvinte care să-i readucă ascultătorului în atenŃie tema abordată. De regulă. modul de a vorbi şi alte asemenea caracteristici ale lui. articol publicat la adresa http://www. o prea mare lentoare provoacă plictiseală sau chiar somnolenŃă” (Ferréol. când atenŃia auditoriului este mai activă. […] Bâlbâielile sau ă-urile repetate reprezintă un alt handicap. În funcŃie de aceşti factori.– locul de desfăşurare: localizarea precisă. […] Un debit prea precipitat riscă să fie interpretat ca un semn de agitaŃie sau de nervozitate şi. va trebui să aveŃi grijă să nu vă îndepărtaŃi de ea. ordinea vorbitorilor (dacă sunt mai multe discursuri de prezentat). înfăŃişarea. 117 . odată aleasă tema cu care credeŃi că veŃi capta interesul auditoriului. să rezistaŃi tentaŃiei de a vă referi la alte teme decât cea pe care v-aŃi stabilit-o. cunoaşteŃi suficiente lucruri despre el care să vă permită o bună planificare a alocuŃiunii în cauză. De exemplu.absolutewrite. Este de presupus că. În etapa scrierii discursului. De aceea. 2007. – utilizarea unor cuvinte-cheie pe parcursul discursului. Publicul va aprecia faptul că abordaŃi subiectul pe care l-aŃi anunŃat. – persoana care va prezenta discursul. Writing Speeches That Magnetize Audiences. atunci când scrieŃi un discurs pentru un coleg (şef) al dumneavoastră. veŃi proceda la alegerea temei discursului. dar tratarea unei singure teme este varianta cea mai recomandată.

În general. dar nu este recomandată persoanelor fără o experienŃă oratorică solidă. În al doilea rând. a argumentelor. la adresa http://www. de asemenea. în plus. mai puŃin formal. dacă în situaŃia citirii unui text cititorul are posibilitatea să se oprească mai îndelung sau să revină asupra unei idei. combină avantajele metodelor scrisă şi conversaŃională. are avantajul că poate capta auditoriul. nu înmânat audienŃei pentru a fi citit pe îndelete.html. constă în memorarea unei scheme scrise. – să acŃioneze într-un anume fel. – metoda prezentării după notiŃe constituie o variantă a celei precedente. frazelor de legătură. 118 . va trebui să acordaŃi atenŃie stilului în care veŃi redacta discursul. accesat la 9 decembrie 2006. cuvintelor-cheie etc. discursul va trebui redactat într-un stil mai apropiat de oralitate. care atenuează efortul de memorare cerut de aceasta. cu propoziŃii mai scurte. poate duce la pierderea controlului asupra timpului alocat pentru prezentarea discursului. – metoda memorizării. pregătirea discursului depinde şi de metoda de prezentare ce urmează să fie adoptată: – metoda prezentării unui material scris. deoarece acesta urmează să fie rostit. deoarece. cu construcŃii frazale mai simple. De aceea.. scrieŃi textul discursului având în permanenŃă conştiinŃa faptului că acel text va fi rostit. toate aceste metode care evită citirea unui material scris în întregime au avantajul de a permite un plus de spontaneitate. 32 Articolul Speeches. care necesită parcurgerea în prealabil a unei bibliografii despre tema aleasă şi se bazează pe experienŃa oratorică a persoanei care prezintă.unc.teŃi cât se poate de bine personalitatea acestuia. În fine. există însă riscul ca vorbitorul să cadă în capcana „recitării” discursului pe care l-a tot exersat în prealabil. fapt care va influenŃa negativ succesul discursului. nu înmânat spre citire. are avantajele preciziei şi organizării judicioase. – să reflecteze asupra subiectului. cel care prezintă un discurs îşi invită ascultătorii la trei tipuri de reacŃii32: – să reacŃioneze emoŃional. însă ele sunt mai susceptibile de a rata încadrarea în intervalul de timp propus. felul său de a vorbi etc. În această etapă trebuie să vă gândiŃi şi la răspunsul pe care doriŃi să-l primiŃi de la audienŃă. – metoda conversaŃională. fapt care va afecta naturaleŃea prezentării. contactul vizual cu audienŃa este dificil de realizat. mediul său cotidian. în cazul discursului rostit ascultătorul nu are această şansă. Prin urmare.edu/depts/wcweb/handouts/speeches. domeniul său de expertiză. dar aceste avantaje pot fi anihilate sau diminuate de o prezentare monotonă.

utilizarea unor materiale ilustrative (scheme. concepŃia şi argumentarea discursului.. prezentarea unor statistici şocante ş. scriitura. care îşi poate prezenta ideile după o schemă logică. utilizarea unei anecdote sau a unei caricaturi (acestea trebuie însă astfel alese încât să aibă legătură logică cu subiectul şi să nu lezeze gustul auditoriului). deoarece ea trebuie să-l capteze pe ascultător. suficiente). astfel încât ea să se întipărească cu uşurinŃă în memoria ascultătorilor (cel puŃin în memoria de scurtă durată). modul în care este el prezentat. o introducere deplasată. cea specifică temei alese pentru discurs. prezentări pe computer etc. să-l scoată din mediul său cotidian şi să-l transpună într-o altă lume. organizarea discursului se poate face după următoarea schemă generală: – introducere. vorbitorul trebuie să urmărească trei obiective: – captarea atenŃiei auditoriului. întrebări la care să nu se poată răspunde printr-un simplu “da” sau “nu”). acest obiectiv se poate realiza prin mai multe metode: referirea la importanŃa subiectului (avertizarea auditoriului asupra faptului că ceea ce urmează este interesant sau este important pentru membrii săi ori este ceea ce ei îşi doresc). – comunicarea temei: se comunică tema discursului. modul în care auditoriul va primi introducerea va fi decisiv pentru restul discursului: o introducere concisă.Organizarea sistematică a discursului este benefică atât pentru auditoriu. În principiu. care este familiar auditoriului şi îi inspiră respect. fotografii. plictisitoare garantează eşecul unui discurs. grafice. ca şi încheierea. 119 . să evite extremele sau dramatismul excesiv). Pe de altă parte. va trebui să mai accentuaŃi uneori asupra temei pe care aŃi ales-o.m. utilizarea unui citat sugestiv. formularea unei fraze de început care să atragă atenŃia auditoriului (aceasta trebuie. care poate înŃelege mai uşor ceea ce i se comunică. conform principiului „Niciodată nu ai o a doua şansă pentru a produce o primă impresie”. astfel încât aceasta să poată fi reŃinută cu uşurinŃă. chiar dacă conŃinutul lui va fi bun. Introducerea. cât şi pentru vorbitor. cât mai concis şi utilizând un limbaj accesibil auditoriului. de obicei.d. totuşi.a. îi va face pe ascultători să aprecieze capacitatea analitică. care nu trebuie să fie prea lungă (30-120 de secunde sunt. este o parte dificilă a discursului. care pot stimula interesul auditorilor). bine scrisă şi livrată publicului. În funcŃie de compoziŃia auditoriului şi de organizarea generală a discursului. Pe parcursul discursului. În această secŃiune a discursului. formularea unei întrebări retorice (o întrebare sau câteva întrebări care să-i stimuleze pe ascultători să reflecteze asupra subiectului. lipsită de spirit.

Aceste idei trebuie formulate concis şi accesibil. care au efectul scontat dacă urmează după un exemplu detaliat. – ilustraŃii: exemple detaliate în sprijinul unei idei sau al unei afirmaŃii. – cuprins. interese şi fundament cultural ca ale auditoriului. Este partea cea mai consistentă a discursului. Cele mai bune mărturii sunt cele ale persoanelor cu aceleaşi caracteristici. precum şi fixarea suplimentară a ascultătorilor asupra temei. – mărturii: afirmaŃii ale altor persoane în legătură cu subiectul expus. deoarece cei doi termeni ai comparaŃiei au. pentru a le da astfel credibilitate. Pe de altă parte. Este indicat ca prezentarea statisticilor să fie completată cu menŃionarea sursei acestora. – analogii sau comparaŃii: similitudini între un lucru deja cunoscut şi un altul necunoscut. de obicei. totuşi. În acest stadiu. Trebuie. poate determina apariŃia plictiselii celor care ascultă. la fel ca şi tema din introducere. Sursa mărturiei trebuie să aibă credibilitate în faŃa auditoriului dat. numeroase variabile care pot evolua diferit faŃă de aşteptări. trebuie să se Ńină seama de faptul că utilizarea unei motivări excesive duce la scăderea atenŃiei publicului. Acestea nu trebuie să fie prea lungi sau prea abstracte pentru auditoriul dat. pentru cuprinsul discursului se stabilesc două-trei idei principale care dezvoltă tema aleasă. un exces de cifre statistice. concise. în cuprins. – statistici: cifre ce ilustrează numeric un fapt sau evoluŃia unui proces. Ele au un oarecare grad de incertitudine. De aceea. de aceea ea trebuie organizată astfel încât să fie cât mai accesibilă audienŃei. tema discursului poate fi abordată din perspective diferite. chiar dacă acestea sunt semnificative pentru tema aleasă. În cadrul cuprinsului. Ńinut cont că nu orice cifră reprezintă o dată statistică. ideile principale pot fi selectate şi aranjate în câteva moduri: 120 . Ele pot fi factuale sau ipotetice.– motivarea temei: prezentarea raŃiunilor pentru care vorbitorul a considerat necesară alegerea temei respective. Prin motivare se intenŃionează câştigarea simpatiei şi stimularea interesului auditoriului. – exemplificări specifice: forme concentrate de ilustraŃii factuale (exemple nedetaliate). apoi dezvoltate prin utilizarea materialului ajutător: – explicaŃii: expuneri simple. constituind o evaluare a acestuia. de asemenea.

abordarea unei teme într-un discurs vi se va părea extrem de importantă pentru consolidarea reputaŃiei organizaŃiei dumneavoastră. abordarea ei detaliată din diferite unghiuri.d. În asemenea situaŃii. să rezistaŃi tentaŃiei şi să alegeŃi acele două-trei idei cu adevărat importante pentru audienŃă. a întregului discurs. independent de relaŃia cu ceilalŃi A SUGERA Utilizarea afectivului şi a inconştientului Folosirea imaginilor. trebuie să ŃineŃi seama că el trebuie să convingă prin argumente logice. există riscul de a încerca tratarea exhaustivă a temei. În redactarea cuprinsului şi. în care se pleacă de la o formulare generală către o aplicaŃie particulară. simplu şi pe înŃelesul lor decât o tratare atât de completă a unei teme. 2007. – de la problemă la soluŃie: se începe cu descrierea problemei şi se continuă cu înfăŃişarea soluŃiei adoptate sau preconizate. totuşi. în general. – de la cauză la efect: se utilizează în cazul evenimentelor care sunt legate între ele prin relaŃii cauzale.m. nu să manipuleze ascultătorii. – încheiere: această parte reprezintă ultima şansă a vorbitorului de a avea un cuvânt greu de spus despre subiectul ales. încât nu vor fi înŃeles mare lucru despre ea în finalul discursului. de a oferi ascultătorului o nouă viziune asupra unei chestiuni. Această aranjare poate fi utilizată în orice fel de discurs.a. Este o metodă inductivă. Va trebui. prezentarea unei multitudini de idei principale ş. ascultătorii vor putea recepta mai bine un discurs clar. apoi se aduc probe în sprijinul ei. 173): Tabelul nr. în care se porneşte de la o problemă particulară şi se ajunge la o soluŃie generală. – în ordine logică: se formulează ideea. ea oferă vorbitorului şansa de a lăsa o impresie finală pozitivă. 1: A DEMONSTRA Apel la raŃionalitate şi la conştiinŃă Accentul pus pe fapte şi pe raŃionament. PuteŃi face diferenŃa dintre convingere şi manipulare apelând la o schemă simplă (Ferréol. Aceasta este o metodă deductivă. indiferent de subiectul său. Un discurs bine orga121 . de a demonstra importanŃa ideilor prezentate. a simbolurilor şi sentimentelor A MANIPULA A CONVINGE De multe ori. de a rezuma punctele importante ale temei. cronologic.– în ordine cronologică: se începe cu o anumită dată sau perioadă faŃă de care expunerea merge înainte sau înapoi în mod liniar. nu numai pentru organizaŃie.

Încheierea trebuie să accentueze din nou asupra scopurilor urmărite de vorbitor prin alegerea şi prezentarea acelui subiect. în ordinea în care au fost ele analizate. în contrast cu. este indicat ca ele să fie prezentate cu aproximativ aceleaşi cuvinte şi formulări ca şi în cuprins. Încheierea trebuie să-l readucă pe ascultător în lumea sa cotidiană.d. Se repetă cele două-trei idei principale ale cuprinsului. aceste elemente de legătură sunt cuvinte. – o concluzie sintetică.nizat şi prezentat poate fi compromis de o încheiere necorespunzătoare. Concluzia poate face legătură cu momentul de captare a atenŃiei din introducere. Iată câteva exemple de cuvinte şi expresii de legătură: – adiŃionale: pe lângă acest fapt. prezentarea implicaŃiilor mai largi ale temei abordate ş. propoziŃii sau chiar. deoarece astfel ideile principale se pot întipări în memoria auditoriului. 1992. trecerea dintre ele. fără însă a neglija mediul în care a fost introdus pe durata discursului. pentru a menŃine şi a întări efectul introducerii şi al cuprinsului. De asemenea. iarăşi. într-adevăr. – de accentuare: cu certitudine. mai mult decât atât. în afară de.m. apoi. dimpotrivă. fraze. în al doilea rând. în ciuda. cu siguranŃă. chiar cu riscul impresiei de stereotipie. spre sfârşitul lui. o invitaŃie la acŃiune sau la reflecŃie. Schema de organizare prezentată mai sus este frecvent utilizată. lansarea unor întrebări care să-l invite pe ascultător să facă cercetări suplimentare asupra temei prezentate. neîndoielnic. De aceea. vorbitorul trebuie să urmărească în încheiere următoarele aspecte importante: – reamintirea ideilor principale. din nou. pe de altă parte. Aceasta trebuie să sublinieze viguros mesajul de transmis. cu alte cuvinte. în care discursul va aborda ideile principale astfel încât. specialiştii (Wilcox. deoarece ea presupune enunŃarea în introducere a temei. deci. fără nici un dubiu. dar. – reamintirea motivaŃiei. nu numai atât. mai rar. se face prin elemente de legătură. de altfel. desigur. aşadar. prezentarea unei soluŃii la o problemă. dând astfel discursului un aspect circular. deşi. de fapt. apoi dezvoltarea ideilor principale ale acesteia. precum şi dintre componentele lor. 600) consideră această schemă ca fiind deductivă. ele să-i conducă pe ascultători la tema acestuia. expresii. din contră. şi. mai departe. – de contrast: totuşi.a. uneori. în mod clar. 122 . cu toate acestea. ci într-o înlănŃuire armonioasă. Cel mai adesea. ea poate consta în: un citat semnificativ. se poate adopta şi o schemă inductivă. De asemenea. Pentru ca părŃile constitutive ale discursului să nu fie prezentate schematic.

în concluzie. deoarece. în acelaşi timp. hărŃi. în orice caz. acum. în consecinŃă. Astfel. Acestea însă trebuie să fie accesibile înŃelegerii audienŃei. în etapa prezentării propriu-zise. durata optimă poate merge până la 20 de minute. pe când un discurs academic poate dura chiar 45-60 minute. Pe lângă menŃiunile deja făcute cu privire la livrarea discursului. pe scurt. durata poate fi de câteva minute (până la 10 minute). 1992. nu trebuie să scăpaŃi din vedere durata acestuia. 123 . astfel. din cauză că. când vi se adresează o invitaŃie în acest sens sau când urmează să vă încadraŃi într-o succesiune de vorbitori. pentru un discurs de 20 de minute sunt necesare aproximativ 3000 de cuvinte. precum şi vizibile pentru întreaga audienŃă: un grafic prea complicat. din acest motiv. În fine. la un ritm al vorbirii de aproximativ 150 de cuvinte pe minut. durata discursului este specificată de către solicitanŃi. cu accent pe întrebările neplăcute care ar putea fi adresate.) de rezervă. mai devreme. în funcŃie de prilejul cu care va fi prezentat. astfel. pentru a fi utilizate în răspunsurile la întrebări. statistici etc.– cauzale: conform. prezentări multimedia. Uneori. aici intervine. dacă. este la fel de inutil ca şi un grafic care nu poate fi citit decât de ascultătorii din primele rânduri. de. în primul rând. totuşi. pe lângă discursul în sine. anterior. va trebui să pregătiŃi. în timp ce. În celelalte cazuri. scheme. în acel timp (moment). filme. este bine ca oratorul să aibă pregătite câteva exemple (situaŃii. pentru a sesiza eventualele cuvinte sau construcŃii gramaticale care nu „sună bine” atunci când sunt rostite. datorită. În această situaŃie. Rezultatul unui discurs poate fi îmbunătăŃit şi prin utilizarea de materiale auxiliare (Wilcox. pentru a lăsa loc râsului audienŃei etc. de aceea. ca rezultat al. Ca reper în scrierea textului. concomitent. înainte de. – exemplificatorii: deci. Această listă trebuie exersată pe timpul repetiŃiilor pe care le veŃi face cu cel care va prezenta discursul. care nu va putea fi înŃeles decât de către o mică parte a ascultătorilor. – temporale: după. De asemenea. în cele din urmă. când scopul discursului este de a întâmpina oaspeŃi importanŃi. fotografii. trebuie să ŃineŃi cont de faptul că. în cursul. studii de caz. uneori. există relativ multe ocazii în care aceasta este urmată de o repriză de răspunsuri la întrebări adresate de către persoane din public. când scrieŃi textul discursului. mai târziu. astfel încât să nu producă plictiseală sau iritare. 605): grafice. va trebui să vă gândiŃi şi la unele pauze pentru accentuarea unor cuvinte-cheie. în cadrul unor paneluri de discuŃii. o listă cu întrebări şi răspunsuri posibile. Odată finalizat textul discursului. machete tridimensionale etc. în fine. este bine să-l citiŃi măcar o dată cu voce tare. în orice caz. şi viteza cu care vorbeşte cel care va prezenta discursul. trebuie să aveŃi grijă ca discursul să aibă o lungime rezonabilă. apoi.

produce o accelerare involuntară a ritmului vorbirii. va trebui să-i furnizaŃi moderato124 . printre altele. în astfel de situaŃii. Eficacitatea acesteia este însă diminuată dacă pare excesivă. nu trebuie uitate detalii precum dicŃia vorbitorului. nenaturală. dumneavoastră ar trebui să fiŃi un consilier avizat şi să contribuiŃi la succesul prestaŃiei. adresarea familiară. nu este lipsită de importanŃă efectuarea unor repetiŃii prealabile privind livrarea discursului. – utilizarea adresării directe către auditoriu. un anumit cuvânt-cheie. pentru a sublinia. prezenŃa scenică. dar aceasta nu înseamnă că el trebui să-şi „strige” discursul. pentru menŃinerea atenŃiei şi interesului acestora. – utilizarea unor pauze „de efect” atunci când vorbitorul vrea să sublinieze o anumită idee. creându-se totodată impresia de sinceritate. accelerare care trebuie evitată. Prin urmare. directă către cei din public este indicată în discursurile cu rol preponderent persuasiv (în politică). deschidere. Este de preferat ca oratorul să vorbească suficient de tare şi de clar astfel încât să fie auzit cu uşurinŃă de către toŃi ascultătorii. accentua sau potenŃa anumite pasaje şi pentru a menŃine trează atenŃia ascultătorilor. de asemenea. – adresarea unor întrebări retorice ascultătorilor. deoarece în acest fel se poate capta atenŃia publicului. pe de altă parte. eventual chiar în prezenŃa a cel puŃin unei persoane specializate în tehnica discursului. RepetiŃiile trebuie să urmărească maximizarea rezultatelor în ceea ce priveşte livrarea mesajelor-cheie stabilite pentru acea ocazie. dar. – gestică adecvată. Acest procedeu contribuie substanŃial la stabilirea unei legături afective între vorbitor şi publicul său. scade nivelul academic al discursului. În unele situaŃii. De asemenea. – variaŃii ale tonului şi ale ritmului expunerii. de cele mai multe ori. capacitatea de a utiliza materialul auxiliar. – mişcarea vorbitorului în faŃa auditorilor şi printre aceştia. În acest sens. vorbitorul este supus unui stres emoŃional care.Succesul discursului poate fi potenŃat şi prin procedee care vin să completeze efectul comunicării verbale propriu-zise: – menŃinerea permanentă a contactului vizual cu auditoriul. onestitate. un anumit concept. sugestivă. de a percepe reacŃiile audienŃei şi de a gestiona întrebările din public (atunci când în structura discursului sunt prevăzute şi asemenea momente). Acest procedeu menŃine atenŃia receptorilor şi reduce stresul vorbitorului. este din afara organizaŃiei dumneavoastră. În acest sens. îmbrăcămintea. vorbitorul va fi prezentat publicului de către un moderator care. În acest caz. dar nu şi în cele cu rol informativ (prezentări ştiinŃifice).

a modului în care a fost livrat discursul. în fine. stoparea relaŃiilor cu mass-media poate fi utilizată în cazuri extreme. Chiar dacă moderatorul va interveni asupra stilului prezentării.rului un text de prezentare a colegului dumneavoastră care urmează să prezinte discursul. informaŃia factuală pe care i-aŃi furnizat-o va fi păstrată. Suspendarea relaŃiilor cu mass-media În măsura în care necomunicarea reprezintă o tehnică de comunicare (lipsa comunicării „spune” şi ea ceva. ea va putea fi utilizată în cazul unor citări scoase din context care prejudiciază imaginea publică a organizaŃiei (vorbitorului). atunci când organizaŃia este suficient de interesantă din punct de vedere mediatic. – va trebui să vă asiguraŃi că discursul va fi înregistrat. newsletter etc. produce rezultate dramatice pentru organizaŃia în cauză. lipsa opiniilor organizaŃiei ca sursă de informaŃie nu reprezintă un obstacol pen125 . împreună cu vorbitorul. puteŃi trimite copii ale acestuia unor lideri de opinie sau unor jurnalişti interesaŃi de subiect. ea va constitui un bun prilej de analiză şi evaluare. va trebui să testaŃi dacă microfoanele şi aparatura de amplificare (înregistrare) funcŃionează corect. care să fie distribuite jurnaliştilor sau ascultătorilor care le solicită. puteŃi rescrie textul discursului sub forma unui articol pe care să-l includeŃi în conŃinutul unei publicaŃii a organizaŃiei dumneavoastră (pliant. 1992. revistă. Pe de o parte. La fel va trebui să procedaŃi cu aparatura sau dispozitivele care vor fi utilizate pentru prezentarea materialelor auxiliare. Rolul dumneavoastră nu se limitează la cele prezentate mai sus. 608): – înainte de începerea manifestării. broşură. cum ar fi (Wilcox. pe de altă parte. ignorarea unei organizaŃii de către mass-media. iar „corecŃia” aplicată unui anumit mijloc de presă sau presei în general poate produce o ripostă caracterizată printr-o atitudine ostilă sau cel puŃin indiferentă faŃă de iniŃiator. ca răspuns la măsura încetării relaŃiilor. În cele mai multe cazuri. – va trebui să aveŃi la îndemână un număr rezonabil de copii ale textului discursului. – după prezentare. înregistrarea vă va fi utilă pentru a putea oferi posturilor de radio scurte extrase şi citate de actualitate. – imediat după prezentarea discursului. conform dictonului lui Paul Watzlawick „Omul nu poate să nu comunice”). Pe de altă parte.) sau să-l oferiŃi spre publicare unor mass-media interesate de subiectul tratat. însă trebuie să fiŃi conştient de faptul că repercusiunile pot fi grave: încetarea acestor relaŃii pe o perioadă mai mică sau mai mare reprezintă de obicei o măsură punitivă la care recurge o organizaŃie. ci ar trebui să mai cuprindă cel puŃin câteva elemente de detaliu.

recurg la silenzio stampa sau news blackout (tăcere în relaŃia cu presa) ca măsură represivă. în cele mai multe situaŃii. probleme. De cele mai multe ori. în această situaŃie. ea referindu-se la un subiect bine delimitat sau la orice informaŃie provenind de la iniŃiator. Nicio organizaŃie nu-şi poate permite să tacă atunci când în joc este imaginea ei publică. ea nu este dictată atât de modul tendenŃios în care presa tratează organizaŃia (persoana) în cauză. surse care astăzi există din abundenŃă. aplicaŃii practice 1. în cazul instituŃiilor publice utilizarea acestei măsuri este interzisă expres prin norme legale: Legea nr. mai ales din lumea sportivă şi a show-biz-ului. Cum sunt clasificate interviurile în funcŃie de pregătirile prealabile pe care le poate face intervievatul? Această clasificare este importantă? De ce? 126 . însă experienŃa practică îndelungată demonstrează că suspendarea lor este neproductivă. Din aceste motive.tru jurnalişti. cât de intenŃia de a menŃine (readuce) acea organizaŃie sau persoană în atenŃia publică. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informaŃiile de interes public stipulează în articolul 15 că „accesul mijloacelor de informare în masă la informaŃiile de interes public este garantat”. Care este rolul tehnicilor verbale de relaŃii publice în formarea şi motivarea multiplicatorilor de imagine pozitivă ai unei organizaŃii? 2. precum şi datorită răspunderii pe care o au pentru informarea corectă a opiniei publice. În cazul organizaŃiilor private nu există o obligaŃie legală de a întreŃine relaŃii permanente cu mass-media. Interviul este o tehnică de relaŃii publice proactivă sau reactivă? De ce? 3. deoarece aceştia pot utiliza informaŃii din surse alternative. unele organizaŃii sau personalităŃi. prejudiciile pe care le creează sunt incomparabil mai însemnate decât eventualele beneficii. la o organizaŃie sau la o persoană. Întrebări. În situaŃii particulare şi destul de rare. deoarece. absenŃa dintr-o relatare de presă a poziŃiei oficiale exprimate de organizaŃie cauzează mai multe prejudicii de imagine organizaŃiei înseşi în comparaŃie cu dificultăŃile de informare pe care le-ar provoca jurnaliştilor. În concluzie. reputaŃia ei. Această tăcere este însă temporară şi se poate aplica unei anumite publicaŃii sau mass-media în general. iar în articolul 21 precizează că „refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorităŃi sau instituŃii publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere şi atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat”. suspendarea relaŃiilor cu mass-media – fie că este vorba de prohibiŃia completă sau doar de restrângerea acestora – reprezintă o decizie care trebuie cântărită cu mare atenŃie.

Ce elemente aŃi utilizat în pregătirea declaraŃiei iniŃiale şi care credeŃi că va fi impactul ei asupra jurnaliştilor şi a opiniei publice? De ce? 19. Ce informaŃii preliminare vă sunt necesare pentru alegerea celei mai adecvate metode de prezentare a unui discurs? 16. Câte părŃi are o conferinŃă de presă obişnuită? Ce durată are fiecare dintre părŃi? 8. Ce atitudini poate adopta intervievatul în funcŃie de legătura care poate fi făcută între informaŃie şi sursa ei? Care credeŃi că este cea mai indicată atitudine pe timpul unui interviu? 5. StabiliŃi cea mai potrivită metodă de prezentare. 17. CăutaŃi exemple concrete ale rolului pe care îl joacă tehnicile verbale de relaŃii publice în combaterea zvonurilor. Când este necesară organizarea unei conferinŃe de presă? DaŃi exemple concrete din viaŃa unei organizaŃii pe care o cunoaşteŃi.4. scrieŃi discursul şi pregătiŃi câteva sugestii pe care i le veŃi face pentru reuşita discursului. sunt necesare şi alte acŃiuni după finalizarea ei? Dacă da. PregătiŃi o listă cu mesaje pe care i le veŃi recomanda pentru interviu. intoxicării. 127 . situaŃie care ar putea constitui subiectul unei conferinŃe de presă. ImaginaŃi o temă pe care şeful dumneavoastră trebuie să o prezinte într-un discurs în faŃa reprezentanŃilor mediului de afaceri local. precum şi o listă cu întrebări şi răspunsuri posibile. Care sunt asemănările şi deosebirile dintre o conferinŃă de presă şi un briefing de presă? 10. PregătiŃi declaraŃia iniŃială care va fi prezentată în deschiderea conferinŃei. care? 9. Odată încheiată o conferinŃă de presă. Care este rolul însoŃitorilor pe timpul unei vizite a jurnaliştilor la sediul unei organizaŃii? 13. În ce constă „regula celor şase C” de care trebuie să ŃineŃi cont în pregătirea unui mesaj radiofonic? 14. 18. Ce obiective puteŃi realiza prin organizarea unei vizite a jurnaliştilor la sediul organizaŃiei dumneavoastră? 12. 7. ImaginaŃi un subiect asupra căruia şeful dumneavoastră urmează să fie intervievat. Ce reprezintă regulile de bază ale unui interviu? DaŃi câteva exemple de reguli de bază. manipulării şi dezinformării. CăutaŃi o situaŃie concretă din viaŃa unei organizaŃii pe care o cunoaşteŃi. Ce impact poate avea organizarea unei vizite în redacŃia unui post de televiziune? 11. 6. Ce metode de prezentare a unui discurs cunoaşteŃi? Care sunt avantajele şi dezavantajele fiecăreia dintre ele? 15.

încât este dificil de apreciat. Uneori. o persoană care. îşi mângâie bărbia sau îşi sprijină capul în una din palme trădează fie ezitare. după cum poate trăda şi o atitudine dominatoare sau provocatoare.TEHNICI VIZUALE DE RELAłII PUBLICE Caracteristica principală a tehnicilor vizuale constă în faptul că ele transmit o semnificaŃie care ajunge la receptor în principal prin intermediul ochiului. capul ridicat. sensul cuvintelor este potenŃat nu doar de elementele paraverbale utilizate pe timpul vorbirii (vezi pagina 80). Aşa cum am specificat de la bun început (vezi pagina 10). de exemplu. sunt stăpâniŃi de oboseală sau teamă. o postură a corpului cu pieptul bombat. cu perseverenŃă şi promptitudine în decizii. cu mâinile după ceafă. nehotărât. gesticulaŃia bogată. înflăcărare. în timpul conversaŃiei. fie reflectare sau evaluare. timid. Gesturile prompte. mâinile mobile pe lângă corp sau picioarele larg depărtate indică de regulă o persoană sigură de sine. impetuoasă este întâlnită mai ales la temperamentele colerice (uneori şi la cele sangvine) şi indică bună dispoziŃie. gestica săracă şi de mică amplitudine este specifică celor care adoptă o atitudine defensivă. putem vorbi de apariŃia unei subcategorii aparte. anume cea a tehnicilor audiovizuale. sigure şi precise ne vor arăta că avem de-a face cu un interlocutor stăpân pe sine. tendinŃa de a-i atrage şi pe cei din jur. jovialitate sau chiar elan. energic şi suplu indică un temperament sangvin. trec prin stări depresive sau sunt caracterizaŃi de indiferenŃă. pe când oprirea din mers în timpul unei conversaŃii este caracteristică persoanelor care îşi acordă o mare importanŃă. ponderea diferitelor categorii de tehnici utilizate în combinaŃie este atât de echilibrată. starea depresivă. excesul de modestie. cu trunchiul aplecat în faŃă. umerii drepŃi. cu încredere mare în propriile forŃe. pe când 128 . prezenŃă de spirit şi calm sau care are de cele mai multe ori un temperament sangvin. ci şi de întregul comportament al subiectului. Astfel. dar şi punctualitate. plictiseală. în asemenea situaŃii. tehnicile vizuale de relaŃii publice pot fi utilizate în multe ocazii în combinaŃie cu tehnici scrise sau verbale. în care sunetul şi imaginea se completează armonios. iar cel care se prezintă cu umerii căzuŃi. îşi exprimă de fapt – conştient sau nu – atitudinea de superioritate. cel care se lasă pe spate în scaun. Temperamentele melancolice sau foarte emotive au de obicei un mers lent. largă. cu un bun echilibru emoŃional. tendinŃe de izolare. În cazul acestei subcategorii. lipsa de rezistenŃă faŃă de evenimentele neplăcute la care se aşteaptă. pe când mersul rapid. volubilitate. tristeŃea. mersul legănat indică deopotrivă un plus de vanitate. cu capul plecat şi cu mâinile inerte pe lângă corp îşi trădează oboseala. dacă este vorba de o tehnică vizuală sau de una verbală. iar purtătorii cei mai importanŃi ai mesajului sunt imaginile fixe sau animate. o persoană cu suficiente resurse de energie. apatie. care are încredere în sine.

sinceritate. omul primeşte 83% din informaŃia din mediu prin intermediul analizatorilor vizuali (Wilcox. siglă. de înŃelegere a semnificaŃiilor receptate. ParticularităŃi ale comunicării prin mass-media audiovizuale Cuvântul scris reprezintă un instrument deloc neglijabil în procesul de comunicare cu opinia publică prin intermediul mass-media. fie la cineva care face un efort de rememorare. Aşa cum se ştie însă. de căutare. fie o atitudine receptivă. În sfârşit. după caz. Nu poate fi neglijat nici faptul că imaginea. de vinovăŃie sau de ruşine. 1992. iar gesturile abundente în dauna exprimării verbale sunt specifice celor care au deficienŃe majore în asimilarea şi utilizarea procedeelor verbale de comunicare. stil arhitectonic propriu. nici măcar cel mai important instrument de transmitere a semnificaŃiei. culori specifice. mânie reŃinută. Privirea are şi ea o importanŃă crucială: ochii larg deschişi indică fie neştiinŃa sau lipsa sentimentului de culpă (teamă). devenind astfel într-o mare măsură „martor direct” al evenimentului. peste capul interlocutorului. pe când palma pusă la ceafă exprimă exasperare. infatuare. 191). deschidere. strădania de a descifra adevăratele intenŃii ale interlocutorului. atitudine critică. rezistenŃa. braŃele încrucişate la piept „vorbesc” despre superioritate. tendinŃa de a-şi ascunde gândurile sau intenŃiile.). aroganŃă. are mai mare credibilitate decât o relatare prin cuvinte spuse sau scrise: privind o imagine. amplasarea facilităŃilor sale într-un anumit cadru geografic etc. imobilă ne arată lipsa contactului cu realitatea sau voinŃa de a înfrunta interlocutorul. fie că este vorba despre o fotografie sau despre imagini dinamice. o privire fixă. în fine.cineva care vorbeşte cu palmele apropiate una de alta şi orientate către înainte arată încredere în sine. nu trebuie minimalizat rolul elementelor care se adresează celorlalte simŃuri. sentimentul de culpă ori laşitatea. privirea în gol apare fie la o persoană nedumerită. arată lipsa de respect pentru acesta. 129 . interesată. un rol major revine stimulilor care se adresează cu precădere văzului şi auzului: la urma urmei. hotărâre. în comparaŃie cu 11% în cazul auzului sau 3% în cel al mirosului. asprime. dojană. ochii semiînchişi indică atitudini ca neacceptarea. oboseala sau plictiseala. denumire. iar privirea instabilă arată lipsa de fermitate a subiectului. privirea în jos sau în lături indică sentimentul de umilinŃă. În comunicare. în comunicarea de masă. suspiciunea. privirea fermă îndreptată către interlocutor semnifică. nu trebuie neglijat faptul că identitatea unei organizaŃii se construieşte şi se diferenŃiază şi prin elemente vizuale (logo. privitorul are certitudinea că „a văzut cu propriii săi ochi” evenimentul respectiv. cuvântul nu este singurul. elemente precizate riguros în manualul de identitate al organizaŃiei şi la a căror promovare trebuie să contribuiŃi şi dumneavoastră ca specialist în relaŃii publice. provocare. pe când privirea semeaŃă.

trebuie să cunoaşteŃi cel puŃin principalele trăsături specifice ale utilizării elementelor vizuale şi auditive în comunicarea de masă. completând informaŃiile din acesta. mai mult. anumite specificităŃi. caz în care va trebui să aveŃi pregătiŃi nu numai banii necesari.). ci şi cu cel al comunicatului (articolului. În funcŃie de conŃinutul informaŃional propriu-zis al unei fotografii. care este complementară relatărilor dintr-un comunicat de presă sau este oferită jurnalistului care urmează să facă public un anumit subiect. iar regulile de sensibilizare a acestui simŃ au. 167-168): – fotografia-ilustraŃie. care parcurge în zilele noastre un proces de dezvoltare exponenŃială. iar pe de altă parte poate constitui ea însăşi o sursă distinctă de informaŃii: închipuiŃi-vă că aŃi fi puşi în situaŃia de a descrie cuiva un produs (eveniment etc. unele medii de comunicare oferă oportunitatea de a publica fotografii contra cost.În afara cuvântului.. graficul. ci şi nişte fotografii a căror publicare să justifice cheltuiala făcută. Televiziunea. schema etc. Radioul se adresează în exclusivitate simŃului auditiv. DiferenŃa de semnificaŃie provine din faptul că limbajul pictural este mai puŃin abstract decât cuvintele. Într-adevăr. după cum am văzut. 130 . iar legenda ei trebuie să concorde nu doar cu conŃinutul fotografiei propriu-zise. acest tip de fotografie are rolul preponderent de a completa vizual un set de informaŃii. Pentru a putea comunica eficient. În plus. presa scrisă utilizează şi alte elemente care se adresează văzului: fotografia. aşa cum există posibilitatea de a publica advertoriale (articole plătite prin care să vă prezentaŃi organizaŃia. 1993. Utilizarea fotografiei în presa scrisă Un dicton utilizat în lumea presei susŃine că „o fotografie bună poate spune mai mult decât o mie de cuvinte”. nu trebuie să neglijaŃi faptul că. mesajul rezultat ar putea fi ceva de genul celui din binecunoscutul clip publicitar în care cineva încearcă să-i povestească filmul „Războiul stelelor” altcuiva care n-are televizor.) prin cuvinte în loc să utilizaŃi o fotografie sugestivă a acestuia. Într-adevăr. putem distinge două categorii (Schneider. ele sunt utilizate în toată presa scrisă. precum şi particularităŃile comunicării audiovizuale prin mijloace electronice. desenul. o fotografie poate fi pe de o parte complementară cu un text.. rolul fotografiilor este în prezent esenŃial şi în comunicarea electronică. proiectele ei etc. Din cauza faptului că fotografiile pot avea destulă expresivitate pentru a transmite cantităŃi mari de semnificaŃie. produsele acesteia. ca mijloc de comunicare ce afectează concomitent două simŃuri – auzul şi văzul – are şi ea anumite reguli proprii după care se conduce în intenŃia de a sensibiliza şi influenŃa oamenii. materialului) pe care îl însoŃeşte.

aşa cum există „hard news” (ştiri perisabile din punct de vedere temporal). – fotografii de detaliu. aşa cum există „soft news” (ştiri ceva mai durabile. fiecare având importanŃa sa: – fotografii de la distanŃă mare. nu a unui eveniment static. de la distanŃa cea mai mică pe care o permit calităŃile tehnice ale aparatului de fotografiat. de regulă. există patru mari categorii de fotografii. deci. – fotografii de la distanŃă medie. sunt perisabile din punct de vedere al interesului pentru presă. atât pe orizontală. care identifică subiectul şi acŃiunea acestuia. reprezentat de motivul sau scopul pentru care a fost făcută fotografia. în care privitorul ia cunoştinŃă despre subiect. Şi acest tip de fotografie trebuie să fie însoŃit de o legendă care să ofere un minimum de detalii despre circumstanŃele evenimentului pe care îl înfăŃişează.– fotografia-informaŃie. Pe de altă parte. care surprind un unic aspect de interes al subiectului sau al acŃiunii. Acestea. o fotografie trebuie să aibă un element dominant sau centru de interes. De obicei. Centrul de interes al fotografiei trebuie să se situeze în anumite puncte de pe suprafaŃa acesteia. există şi fotografii care sunt legate de anumite evenimente actuale şi. Acestea din urmă pot fi publicate oricând. avem şi fotografii „de interes uman”. cât şi pe vertica- 131 . – fotografii de la distanŃă mică. există o mare asemănare între ştirile de presă şi fotografii. el trebuie să se caracterizeze prin acŃiune: trebuie să producă privitorului o senzaŃie dinamică. cel care va ocupa cea mai mare suprafaŃă a fotografiei. care pot fi relatate şi după trecerea unei anumite perioade de timp fără să-şi fi pierdut atractivitatea). În funcŃie de legătura lor cu factorul timp şi cu anumite evenimente de interes pentru presă. utilizabilă în presă. O fotografie trebuie să aibă un singur centru de interes. împreună cu fotografiile de la distanŃă medie. despre un fapt neobişnuit. sunt de regulă cele mai apreciate în ceea ce priveşte publicarea. acesta va fi elementul dominant sau. care conŃin un puternic element uman şi nu sunt neapărat legate de un anumit eveniment petrecut într-o anumită perioadă de timp. cel puŃin. care are o semnificaŃie de sine stătătoare. „vorbeşte prin ea însăşi” despre un eveniment de actualitate. În funcŃie de distanŃa de la care sunt efectuate. care detaliază subiectul şi/sau acŃiunea. despre nişte persoane foarte cunoscute opiniei publice. prin urmare. senzaŃia unei acŃiuni. Astfel. având totodată posibilitatea să sesizeze mediul în care este plasat acesta şi elementele înconjurătoare. Cele mai indicate puncte sunt cele determinate prin regula treimilor: suprafaŃa fotografiei se împarte (imaginar sau cu creionul) în trei părŃi egale. Pentru a fi expresivă şi. Aceste fotografii sunt efectuate. în cazul lor nefiind vorba de perisabilitate.

fotografia trebuie să surprindă ambii ochi ai subiectului. filmul fotografic de 35 mm permite ca aceasta să aibă un format orizontal sau vertical. de obicei. Privirea subiectului trebuie să fie îndreptată înspre punctul (locul) în care se petrece acŃiunea. Este esenŃial contactul vizual corespunzător cu subiectul. 132 . acŃiune tensionată. naŃională sau cel puŃin locală. fie din faŃă. aşezare. tristeŃe etc. emoŃie. este adecvat pentru fotografiile care sugerează evoluŃii pe verticală. astfel încât acesta să ocupe cât mai mult spaŃiu în fotografie. În ceea ce priveşte subiectul fotografiei. acesta poate fi o persoană sau un grup de persoane. mai instabil. fie din semi-profil. Atunci când are un subiect uman. De asemenea. Massmedia apreciază fotografiile persoanelor care au o reputaŃie mondială. locurile cele mai favorabile pentru situarea centrului de interes. el trebuie să ia în considerare şi faptul că formatul orizontal sugerează stabilitate. vor fi interesante fotografiile care surprind expresii faciale ale unor stări psihice: atenŃie. Figura 18: „Regula treimilor” În selectarea formatului fotografiei. pentru a elimina de la bun început eventualitatea apariŃiei unor elemente de distragere a atenŃiei. concentrare. nu spre aparatul de fotografiat. bucurie.lă. o fotografie trebuie să arate: – identitatea acestuia (ochii). precum şi animale. „gata să se răstoarne”. IntersecŃia liniilor de despărŃire orizontale şi verticale reprezintă punctele forte. Alegerea aparŃine fotografului şi depinde de subiect (de centrul de interes). Pentru presă. obiecte neînsufleŃite etc. în timp ce formatul vertical. dinamism.

Încadrarea nu trebuie să constituie un element de distragere a atenŃiei. adică o combinare a elementelor care apar în ea. cum ar fi instrumente.. atunci când intenŃionaŃi să realizaŃi o fotografie. aparatură. – liniile directoare. – elementele de susŃinere a acŃiunii (colegi. culori care nu-şi au locul în compoziŃia fotografiei. facială sau implicită. Prin tehnica încadrării. AcŃiunea poate fi fizică. secretarele nu trebuie să fie numai femei. Fotografia trebuie să „spună” clar care este centrul ei de interes. ci să-l conducă pe privitor către centrul de interes al fotografiei.).– acŃiunea (mâinile sau picioarele subiectului). elemente care apar în prim-plan sau în fundal. ele pot apărea în fotografie. plante) sau chiar lucruri. Pentru a scoate în evidenŃă acest element dominant. elemente de mediu. atunci când ele sunt implicate în efectuarea acŃiunii. insecte. care să nu creeze senzaŃia de regie prealabilă. aşa cum s-a arătat mai sus. 133 . din fotografie trebuie eliminate toate elementele de distragere a atenŃiei (persoane şi/sau obiecte care nu au legătură cu centrul de interes. o fotografie trebuie să aibă o anumită compoziŃie. – încadrarea. – siluetele. Atunci când acestea pot adăuga un plus de semnificaŃie şi de expresivitate. Subiectul dominant trebuie să fie în centrul atenŃiei privitorului (şi.). astfel încât să apară doar siluetele lor. Acestea trebuie şi ele să-l conducă în mod implicit pe privitor către centrul de interes al fotografiei. animale. instrumente etc. Acelaşi procedeu este valabil şi în cazul altor fiinŃe (animale. unelte utilizate. centrul de interes al unei fotografii capătă mai multă profunzime cu ajutorul contrastului dintre apropiere şi depărtare.: oamenii care reprezintă subiectul fotografiei trebuie să fie surprinşi în acŃiuni sugestive pentru specificul organizaŃiei. De asemenea. al obiectivului aparatului de fotografiat) şi să fie bine iluminat. Aceste elemente sunt: – centrul de interes. Pentru a fi publicabilă. poate fi utilizată tehnica fotografierii oamenilor în contra-lumină. unelte etc. fără să stânjenească însă ilustrarea acŃiunii sau identificarea subiectului. directorii nu trebuie să apară mereu aşezaŃi în faŃa computerului ş.a. aspectul neobişnuit al marginilor fotografiei etc.d. Ea nu trebuie să fie mascată (ascunsă) de alte obiecte care intervin în plan apropiat. Subiectul trebuie să fie implicat activ într-o acŃiune care trebuie să apară în cadru: mâinile făcând ceva sau picioarele. încercaŃi să evitaŃi stereotipurile: medicii n u trebuie să fie neapărat şi întotdeauna în halate albe. echipamente tehnice. – centrarea. Zonele auxiliare trebuie să contribuie şi ele la sublinierea scopului de bază al fotografiei. implicit. fapt care dă un efect dramatic.m. Atunci când centrul de interes al fotografiei nu este omul.

cu condiŃia ca elementul dominant să-l constituie persoana/obiectul care se reflectă. liniile verticale implică demnitate. liniile de forŃă. – calitatea fotografiei: centrul de interes trebuie situat în zona determinată prin „regula treimilor”. deoarece o fotografie este la fel cu o povestire. nu suprafaŃa reflectoare. frumuseŃe. De asemenea. Totuşi. de trei factori: – impactul fotografiei: aceasta trebuie să aibă elemente vizuale puternice. contrastul. – posibilităŃile de punere în pagină: o fotografie valoroasă va fi pusă în pagină indiferent că formatul ei este vertical sau orizontal. nu mai mult de trei). – liniile de forŃă. în apă etc. Ea trebuie să producă privitorului o reacŃie emoŃională. De asemenea. liniile diagonale inspiră viteză. pentru a spori efectul unei fotografii. în parbrizul sau oglinzile retrovizoare ale maşinii. aceasta poate fi tăiată. şi acest element trebuie luat în considerare la selectarea fotografiilor. Acestea contribuie la inducerea unei anumite stări sufleteşti pe care urmează să o resimtă privitorul.– reflexiile. liniile curbe sugerează profunzime. Tăierea poate pune în valoare centrul de interes al fotografiei. În acest proces de selectare. încadrare etc. de asemenea. în oglindă. De pildă. acŃiune. iar eliminarea unor elemente semnificative nu va face decât să-i scadă valoarea. iar fotografia trebuie să aibă calităŃile necesare în ceea ce priveşte expunerea. astfel încât semnificaŃia ei să poată fi receptată fără dificultate. de „citit”. imaginea respectivă trebuie să fie uşor de descifrat. care să-l atragă şi să-l intereseze pe privitor. graŃie. liniile orizontale ale unei fotografii sugerează pace. Fotografiile alăturate textului nu trebuie să-l inducă în eroare pe cititor sau să-i provoace confuzii. procedeu prin care se pot obŃine avantaje de tipul: – eliminarea elementelor de distragere a atenŃiei. odihnă. să selectaŃi acele fotografii al căror centru de interes are legătură cu subiectul materialului scris. în primul rând. trebuie spus că tăierea numai de dragul de a tăia nu este deloc recomandată. 134 . forŃă. liniile directoare. – îmbunătăŃirea compoziŃiei.. linişte. numărul de persoane care apar în fotografie poate fi limitat la strictul necesar (în general. inspiraŃie. se pune accentul pe un singur centru de interes al fotografiei şi se elimină elementele care diminuează mesajul acesteia.) determină şi ea obŃinerea unor efecte vizuale interesante. trebuie să ŃineŃi seama. mişcare. Totuşi. scoŃându-l în evidenŃă şi păstrând avantajele date de „regula treimilor”. Surprinderea în fotografii a unor reflexii (imagini reflectate în geam. în sprijinul unor materiale scrise de dumneavoastră înşivă sau de un jurnalist. Astfel. Atunci când vreŃi să propuneŃi spre publicare unele fotografii. Prin tăiere. coloritul. trebuie. nuanŃele etc.

– potrivirea fotografiei în pagină. Tăierea trebuie utilizată pentru raŃiuni de punere în pagină numai atunci când este absolut necesar, fiindcă altfel, de cele mai multe ori, afectează negativ forŃa de impact a fotografiei. În fapt, layout-ul (punerea în pagină) trebuie realizat în jurul unei fotografii şi nu invers. Cele mai cunoscute şi mai utilizate formate fotografice sunt cele care realizează un raport de 2:3, 3:4, 3:5, 4:5 sau 5:7 între dimensiunile fotografiei. Pentru a spori impactul unei fotografii, se folosesc uneori şi formate neobişnuite (foarte înalte sau foarte late). În orice caz, formatul pătrat este evitat, deoarece dă senzaŃia de static şi de lipsă a unei direcŃii. Oricât de expresivă ar fi, o fotografie nu poate spune totul numai prin ea însăşi. De cele mai multe ori, ea are nevoie şi de o legendă, mai ales atunci când însoŃeşte ştiri de presă din categoria „hard news”. Legenda poate fi definită ca un rezumat scris, care explică ceea ce nu este evident întro fotografie. De regulă, legenda răspunde la întrebările cine este în fotografie? şi ce se întâmplă în fotografie? Uneori este nevoie ca legenda să spună şi de ce este importantă acŃiunea din fotografie? sau unde se petrece acŃiunea? ori cum şi când s-a petrecut acŃiunea? Tonul legendei trebuie să fie în concordanŃă cu conŃinutul fotografiei. Dacă este vorba de ilustrarea unui moment oficial, sobru, serios, tragic etc., ea trebuie să fie în ton cu fotografia. La fel se întâmplă şi în cazul în care fotografia are un conŃinut umoristic sau ilustrează un moment de bucurie, de triumf etc. PuteŃi scrie mai multe tipuri de legende: – legenda normală: o scurtă relatare (nu mai puŃin de două fraze, dar, de obicei, nici mai mult de patru), care trebuie să capteze şi să menŃină atenŃia cititorului de la început până la sfârşit. Acest tip de legendă este folosit atunci când o organizaŃie remite fotografii spre publicare unui mijloc de informare în masă (caz întâlnit frecvent în munca specialiştilor în relaŃii publice). Legenda normală trebuie să conŃină neapărat patru elemente: – identificarea persoanelor din fotografie: persoanelor care pot fi recunoscute trebuie să li se menŃioneze identitatea completă (nume, prenume, eventualele titluri – academice, ştiinŃifice etc. – poziŃia pe care o ocupă în organizaŃie) chiar de la începutul legendei. Acest lucru nu înseamnă că legenda trebuie să înceapă cu numele subiecŃilor fotografiei, ci cu acŃiunea în care aceştia sunt implicaŃi. Identificarea fiecărei persoane este de dorit atunci când fotografia reprezintă un număr mic de subiecŃi (2 – 3). În cazurile în care este vorba de mai mulŃi subiecŃi, se face o identificare impersonală, prin formule de genul „Membri ai organizaŃiei X continuă cercetarea arheologică a castrului roman de la Săcele”;

135

– acŃiunea: descrierea sintetică a acŃiunii ce are loc în fotografie. De reŃinut că stilul sintetic nu se confundă, totuşi, cu cel telegrafic; – date de referinŃă: informaŃii suplimentare despre subiecŃi şi/sau acŃiune, astfel încât editorul care va utiliza fotografia să fie pe deplin edificat asupra acestor două elemente. De exemplu, aceste date pot furniza răspunsuri la întrebările Unde?, Când?, Cum? şi, uneori, De ce?. Aici se pot furniza detalii care s-ar putea să-i scape unui privitor grăbit al fotografiei sau pe care acesta ar putea să le interpreteze în mod greşit (cum ar fi, de exemplu, grimasa unei persoane, din care nu rezultă dacă ea râde sau plânge); – identificarea autorului (proprietarului) fotografiei: se menŃionează atât numele persoanei, cât şi organizaŃia din care face parte. Acest fapt nu înseamnă neapărat că numele autorului (proprietarului) va fi publicat împreună cu fotografia, opŃiune care depinde de politica editorială a publicaŃiei respective. Totuşi, această menŃiune oferă editorului posibilitatea de a obŃine, în caz de nevoie, informaŃii suplimentare chiar de la autor (proprietar); – legenda-schelet: este utilizată atunci când fotografia însoŃeşte o relatare (articol, comunicat sau ştire de presă etc.). Ea conŃine trei dintre cele patru elemente ale legendei normale, datele de referinŃă nemaifiind necesare, deoarece se găsesc în relatare. Legenda-schelet constă într-o frază în care se răspunde la întrebările Cine? şi Ce?; – legenda de identitate: atunci când fotografia reprezintă bustul unei singure persoane sau este un portret, legenda constă doar în identificarea completă a subiectului. Pentru a spori credibilitatea fotografiei sau a relatării pe care o însoŃeşte, legenda de identitate poate fi completată cu caracterizarea subiectului, cu menŃionarea unor acŃiuni pe care le-a efectuat acesta, cu citarea consideraŃiilor sale în legătură cu un anumit subiect, cu menŃionarea funcŃiei şi/sau a responsabilităŃilor sale etc.; – legenda-slogan: este scurtă şi expresivă, asemeni unui titlu de articol (uneori, poate fi chiar utilizată ca titlu al legendei normale). În prezent, ca urmare a impactului tot mai mare al tehnicii computerizate în toate domeniile vieŃii cotidiene, este utilizată din ce în ce mai mult fotografia electronică. Analizând acest tip de fotografie, nu se poate afirma că imaginile electronice vor lua locul celor realizate pe peliculă fotografică; cel puŃin, acest lucru nu se va produce într-un viitor previzibil, deoarece fiecare dintre cele două tipuri de elemente vizuale are atât avantaje, cât şi dezavantaje. Imaginile în format electronic pot fi obŃinute din mai multe surse: – direct, prin utilizarea unui aparat de fotografiat digital;
136

– capturi de imagini dintr-un material filmat: acesta este transformat într-un fişier digital, din care se izolează un anume cadru, care poate fi transformat într-un fişier separat, ca fotografie; – prin scanarea unei fotografii deja existente pe un suport clasic de hârtie etc. Avantajul imaginilor electronice este acela că nu mai necesită prelucrări chimice şi pot fi utilizate imediat, ca atare, atât pentru a fi reproduse pe suport de hârtie (în diferite publicaŃii, de pildă), cât şi ca material ilustrativ în diferitele tipuri de publicaŃii electronice; de asemenea, utilizând facilităŃile oferite de poşta electronică, ele pot fi trimise aproape în timp real în oricare regiune a globului. În fine, un alt atu al lor este acela că permit prelucrarea relativ facilă, cu ajutorul diferitelor tipuri de software, pentru îmbunătăŃirea calităŃii lor fotografice, precum şi a expresivităŃii. Dacă, cu câŃiva ani în urmă, tehnica necesară pentru realizarea fotografiilor electronice era destul de sofisticată, reclamând, pe de o parte, investirea unor sume relativ mari pentru procurarea mijloacelor necesare, iar pe de altă parte, o pregătire tehnică prealabilă sensibil mai complexă decât în cazul ustensilelor fotografice clasice, în prezent acest dezavantaj a fost eliminat aproape în totalitate: creşterea performanŃelor în cazul aparaturii foto digitale este însoŃită de simplificarea procedurilor de realizare şi de prelucrare a fotografiilor, în timp ce costurile aparaturii necesare sunt absolut comparabile cu cele ale ustensilelor „clasice”. Deşi s-au înregistrat progrese remarcabile în ceea ce priveşte calitatea fotografiilor digitale, bogăŃia nuanŃelor şi a tonurilor încă constituie un avantaj în favoarea fotografiilor realizate pe film. Avantajul tinde însă să dispară, în contextul în care tehnologiile tipografice au cunoscut şi ele perfecŃionări uimitoare, care fac posibilă tipărirea ireproşabilă chiar şi a unor fotografii realizate cu mijloace mai mult decât modeste, cum ar fi telefoanele mobile cu camere foto de rezoluŃie slabă. În fine, este bine să luaŃi în considerare experienŃa altor specialişti în relaŃii publice cu privire la avantajele utilizării fotografiilor; de multe ori, o fotografie bună poate aduce un articol pe prima pagină a unei publicaŃii scrise. Iată câteva sfaturi avizate în acest sens33: – realizaŃi din timp un portofoliu de fotografii bust cu experŃii din organizaŃia dumneavoastră care ar putea să fie implicaŃi în relaŃiile organizaŃiei cu mass-media. De preferinŃă, aceste fotografii ar trebui să-l introducă deja pe privitor în zona de competenŃă a persoanei reprezentate: cineva care lucrează în construcŃii poate purta în mână o cască de protecŃie, un arhitect poate duce sub braŃ câteva suluri de planşe etc. În orice caz, trebuie evitate fotografiile care, aşa cum specificam ceva mai înainte, au devenit deja stereotipe, cu

33 Joan Stewart, 11 Tips for Using Photos & Graphics for PR, articol publicat la adresa http://www.aboutpublicrelations.net/ucstewart1.htm şi accesat la 3 ianuarie 2007.

137

personajul principal vorbind la telefon (eventual mobil) sau utilizând computerul (mai nou, laptop-ul); – căutaŃi să aveŃi din timp la dispoziŃie fotografii de interior şi de exterior definitorii pentru specificul activităŃii organizaŃiei dumneavoastră. Este preferabil ca aceste fotografii să arate oameni în acŃiune, nu doar simple clădiri, instalaŃii sau produse; – de câte ori este posibil, difuzaŃi şi fotografii adecvate împreună cu comunicatele de presă pe care le emiteŃi. Nu uitaŃi de posibilitatea de a introduce fotografii în dosarele (mapele) de presă. De asemenea, nu neglijaŃi distribuirea de grafice pentru a face mai uşor de înŃeles procese sau fenomene complexe (bugete, audienŃă pe diferite segmente de populaŃie, consumuri ale unor produse etc.); – ori de câte ori consideraŃi că un eveniment din organizaŃia dumneavoastră poate furniza oportunităŃi fotografice, nu ezitaŃi să chemaŃi fotoreporteri care să ia parte la eveniment. În acest context, evitaŃi să impuneŃi care fotografii trebuie publicate şi care nu, în cel mai bun caz puteŃi face unele sugestii argumentate, astfel încât autorul fotografiilor să fie în cunoştinŃă de cauză despre specificul evenimentului la care a fost invitat. În nici un caz nu este recomandat să cereŃi negativele fotografiilor sau copii gratuite pe hârtie, eventual puteŃi propune o modalitate de obŃinere a acestora contra cost. În cazul fotografiilor digitale, acest lucru este mult mai uşor de rezolvat; – asiguraŃi-vă că aveŃi un portofoliu consistent de fotografii digitale din categoriile menŃionate mai sus. Pentru a putea fi utilizate în presa scrisă, acestea trebuie să fie destul de clare (cel puŃin 300 dpi). Fotografiile destinate presei scrise pot constitui chiar o parte distinctă a website-ului organizaŃiei dumneavoastră, unde jurnaliştii pot accesa în primă instanŃă o copie de mică rezoluŃie apoi pot descărca fotografiile alese la rezoluŃie corespunzătoare pentru tipografie. Este bine ca această ofertă de fotografii să evite situaŃii devenite deja clişeu, precum tăierea panglicii unei noi facilităŃi a organizaŃiei sau înmânarea unui cec într-o acŃiune caritabilă, deoarece ele vor fi evitate de către cei din mass-media; – dacă în portofoliul dumneavoastră se află fotografii realizate de alte persoane, situaŃie în care se aplică legislaŃia referitoare la dreptul de autor, asiguraŃi-vă că aspectele legale privind facerea publică a fotografiilor sunt soluŃionate: mai pe scurt, trebuie să aveŃi dreptul de a le publica, lucru care se poate obŃine în urma unei cesiuni a dreptului de autor; – dacă utilizaŃi material fotografic pe Internet, pentru website-ul sau blog-ul organizaŃiei, asiguraŃi-vă că acestea au fost în prealabil optimizate din punctul de vedere al dimensiunilor: o fotografie de 700-800 kB introdusă într-un fişier online este deja supradimensionată şi va face ca pagina respectivă să se încarce mult prea încet.
138

extinderea merge până la identificarea logo-ului cu imaginea de marcă. crearea şi păstrarea unei anumite identităŃi vizuale a organizaŃiei nu mai constituie un moft. Pentru o organizaŃie. 2004. precum şi între produsele (serviciile.m. înregistrare care în România este realizată la Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci (OSIM).Atunci când fotografiile însoŃesc difuzarea unui comunicat de presă (fotografii-ilustraŃie).a. deoarece este puŃin probabil că toate publicaŃiile care vor prelua informaŃiile dumneavoastră vor reproduce aceeaşi fotografie în caz că le-aŃi livrat doar una: în afară de faptul că fiecare dintre publicaŃii îşi doreşte o oarecare exclusivitate. Aşa cum am arătat deja (pagina 129). este vorba despre înregistrarea lor legală ca elemente ale imaginii de marcă a organizaŃiei. 269) sau chiar al unui produs. al unei persoane (Newsom. pericolul confuziei între organizaŃii. 1993. Literatura de specialitate anglo-americană efectuează chiar o extindere a acestei definiŃii. ci şi de apărarea prin mijloace juridice a acestor elemente. există abordări diferite în politicile lor editoriale cu privire la tipul de fotografii care pot fi publicate. va trebui să vă străduiŃi să realizaŃi o concordanŃă perfectă între conŃinutul comunicatului. logo-ul şi sigla constituie componente definitorii ale manualului de identitate al unei organizaŃii. Logo-ul (prescurtare a cuvântului „logotip”) şi sigla constituie două elemente esenŃiale ale identităŃii vizuale a unei organizaŃii. preocupările) lor este iminent. o multitudine de organizaŃii care funcŃionează pentru realizarea aceluiaşi scop. ar trebui să vă creaŃi ocazii favorabile pentru a introduce fotografii care vorbesc despre organizaŃia dumneavoastră în portofoliul foto al agenŃiilor de presă sau pe website-urile (directoarele) specializate în preluarea şi oferirea de fotografii. la proporŃia dintre imagini şi text ş. pentru un comunicat de presă va trebui să alegeŃi cel puŃin câteva fotografii pe care să le difuzaŃi împreună cu acesta. 123). diferenŃierea imaginii sale de cea a organizaŃiilor înrudite este astăzi o necesitate vitală. concret. considerând că logo-ul poate fi un simbol grafic nu numai al unei organizaŃii.d. În fine. Logo-ul şi sigla organizaŃiei În condiŃiile în care astăzi există. Logo-ul poate fi definit ca un semn grafic care identifică şi caracterizează o organizaŃie (Schneider. De asemenea. ci este o necesitate indispensabilă. Orice organizaŃie care conştientizează însemnătatea elementelor identităŃii sale se preocupă nu numai de crearea şi de utilizarea. De aceea. De asemenea. conŃinutul fotografiei şi conŃinutul legendei acesteia. în aproape toate domeniile vieŃii sociale. cu marca înregistrată şi 139 . ci şi al unui grup oarecare.

d. iată. simbol sau marcă înregistrată a unei organizaŃii”. câteva definiŃii ale cuvântului „logo”34: „semn. simbol. reclama şi relaŃiile publice din domeniul afacerilor de a include sub această denumire şi ansamblul logo-siglă. „denumire. Aceste accepŃiuni consfinŃesc practica instituită mai ales în marketingul. ci este caracterizată şi prin alŃi termeni grafici.A. Sigla nu se rezumă doar la găsirea sau acceptarea unui cuvânt. încetăŃenită în conştiinŃa publică. destinată să definească identitatea unei organizaŃii Sigla poate fi definită ca forma prescurtată sau cea încetăŃenită în opinia publică a denumirii unei organizaŃii.a.ro/search?hl=ro&q=define%3Alogo&btnG=C%C4%83utare+Google&meta=lr%3Dlang_ro pe 12 iunie 2007. a Companiei TAROM – Transporturile Aeriene Române. 140 . denumire sau marcă înregistrată a unei instituŃii. poziŃia faŃă de logo. cuvânt care este înregistrat legal de către o companie şi utilizat în scopuri de identificare” etc. posibilitatea ca sigla să fie separată de logo sau nu ş. unei abrevieri care să aibă relevanŃă pentru memoria colectivă. De exemplu. Sigla este obŃinută de obicei din iniŃialele cuvintelor care alcătuiesc denumirea oficială a organizaŃiei sau din câteva litere de la începutul fiecăruia dintre aceste cuvinte (vezi denumiri ca Romsilva – Regia NaŃională a Pădurilor – sau Metrorex – Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti Metrorex S.m. „un desen. iar TAROM este denumirea „populară”. culoarea sau culorile literelor. ea nu constă doar în litere. AVAS este forma prescurtată cu ajutorul căreia identificăm AgenŃia pentru Valorificarea Activelor Statului. spre exemplificare.). publicitatea. ilustraŃie.google. abreviere. Figura 19: CombinaŃie logo-siglă. firme sau publicaŃii”.cu sigla organizaŃiei. 34 DefiniŃii găsite la adresa http://www. precum tipul (fontul) de literă utilizat în grafierea sa. efecte grafice.

îmbătrânite.. specialistului de relaŃii publice. logo-ul trebuie. pe material textil. de aceea dumneavoastră va trebui să fiŃi foarte familiarizat cu codurile de culoare care vor fi utilizate pentru imprimarea logo-ului şi siglei pe diferite suporturi: pe hârtie în tipografie. 1993. crearea sau re-crearea acestor elemente de identitate vizuală revine unor organizaŃii specializate (companii calificate în materie de branding şi rebranding). Va trebui însă să aveŃi un cuvânt de spus atunci când se discută decizii privind aceste elemente. 123.” (Schneider. Iar în îndeletnicirile dumneavoastră profesionale cotidiene va trebui să vegheaŃi ca unitatea şi specificul acestor elemente ale identităŃii vizuale să nu fie alterate nicicând şi niciunde: – logo-ul. Decizia de schimbare a identităŃii vizuale a unei organizaŃii reprezintă o opŃiune majoră şi costisitoare. pe plastic. De obicei. forŃă. Ansamblul logo-siglă sau fiecare dintre aceste elemente luate separat îndeplinesc mai multe funcŃii: „Pe lângă semn de recunoaştere şi de identificare. – fonturile literelor. să poată simboliza. felicitări şi invitaŃii etc. aceasta însemnând cel puŃin câŃiva ani. modernism. în machetele publicitare. sigla şi combinaŃia acestora trebuie să fie identice în toate ocaziile: în antetul documentelor oficiale şi neoficiale pe care le emite organizaŃia. poziŃionarea acestora. Odată create şi descrise în manualul de identitate.. bannere. pe sticlă. Uneori însă schimbarea se impune cu necesitate. care trebuie cântărită cu multă responsabilitate şi prudenŃă înainte de a fi pusă în practică. 141 . evoca unele puncte majore ale imaginii organizaŃiei: dinamism. pe metal. tehnologii de vârf. plăcuŃe indicatoare. proporŃiile lor trebuie de asemenea respectate aşa cum sunt ele descrise în manualul de identitate. totemuri). pe firma pe care organizaŃia o afişează. deoarece este foarte probabil ca un logo sau/şi o siglă care acum treizeci de ani sugerau modernitate să reprezinte astăzi simbolurile unei organizaŃii vetuste. sublinierile îmi aparŃin). este puŃin probabil ca dumneavoastră.Între logo-ul organizaŃiei (referirea include şi ansamblul logo-siglă) şi simbolurile grafice care caracterizează produsele acesteia (mărci înregistrate) nu trebuie neapărat să existe o similitudine: ele pot fi identice. astfel încât elementele de identitate ale organizaŃiei să se întipărească în memoria colectivă de lungă durată. înrudite prin anumite trăsături grafice esenŃiale sau chiar complet diferite. în egală măsură. pe tipărituri. pe firme luminoase postate în exterior sau în interior etc. pe plicuri. postere. – culorile nu trebuie alterate în nici o ocazie. precum şi pe toate piesele de semnalistică interioară şi exterioară (etichete. afişe. obiecte promoŃionale. să vă revină răspunderea de a crea nemijlocit elementele de identitate vizuală ale organizaŃiei pentru care lucraŃi. În concluzie. ele ar trebui să aibă o viaŃă destul de lungă. pe cărŃile de vizită ale membrilor organizaŃiei. pe dosare şi mape. deschidere. pe zid.

Prezentările (foarte cunoscute fiind cele realizate cu ajutorul aplicaŃiei PowerPoint din pachetul Microsoft Office) reprezintă unele dintre cele mai răspândite modalităŃi de comunicare audiovizuală. ele permit utilizarea de imagini (statice sau dinamice). cât şi din cel al potenŃialului său de a transmite un mesaj coerent. fie un jurnal periodic destinat informării publicurilor interne.Filme. prezentări.a. Aceasta nu înseamnă că aŃi scăpat de orice responsabilitate în această privinŃă.m. Până şi realizarea unor filme de scurtă durată este posibilă pentru cei care stăpânesc un minim de cunoştinŃe despre tehnologiile prelucrării imaginilor pe calculator. iar pentru stabilirea cât mai exactă a acestor necesităŃi dumneavoastră va trebui să daŃi răspunsuri la întrebări de genul: – ce obiective de comunicare vrem (noi. sunet. Totuşi. Din punct de vedere al ratei de succes al actului de comunicare. animaŃii vizuale OrganizaŃiile de astăzi fac apel în mod substanŃial la diferite tehnici audiovizuale menite să contribuie fie la consolidarea imaginii lor publice (consolidarea reputaŃiei şi a notorietăŃii lor. va trebui să luaŃi în considerare de la bun început varianta unei coloane sonore care combină motivele muzicale cu comentariul rostit. rămâne deocamdată apanajul companiilor specializate în producŃie de film. unele produse audiovizuale sunt chiar la îndemâna dumneavoastră. fie pentru promovarea produselor şi serviciilor pe care le oferă (domeniu aflat în responsabilitatea celor care se ocupă de marketing şi de vânzări). potenŃează în mod substanŃial eficacitatea cu care mesajele dumneavoastră vor influenŃa publicurile pe care le vizaŃi. fie un film de familiarizare a noilor membri ş. situaŃie în care dumneavoastră trebuie să vă asumaŃi răspunderea profesională). fie un film de prezentare a unei acŃiuni încheiate sau de promovare a uneia viitoare. Coloana sonoră a filmului poate consta doar într-o temă muzicală. O astfel de companie va putea realiza fie un film de prezentare a organizaŃiei (destinat publicurilor exterioare). Într-adevăr. pe lângă vizualizarea unui text. fie un material conŃinând mesajul conducătorului organizaŃiei către membrii acesteia. realizarea unui film cu adevărat profesionist atât din punctul de vedere al calităŃilor tehnice. utilizate corespunzător. organizaŃia) să îndeplinim prin acest film? – căror publicuri este destinat filmul: publicurilor interne? Celor din exterior care vin în contact cu noi? ClienŃilor sau potenŃialilor clienŃi ai produselor (serviciilor) pe care le ofe142 .d. scheme de animaŃie care. GraŃie tehnologiilor de comunicare din prezent. Un film realizat pentru activităŃi de relaŃii publice trebuie să răspundă unor necesităŃi de comunicare. temă eventual completată de un script care apare pe ecran pe durata derulării filmului.

În esenŃă. a apărut şi o varietate nouă de comunicate de presă: video-comunicatele de presă (VNR – video news release).m. pereŃi de monitoare. foarte utile în special pentru televiziuni. filmul pe care vrem să-l comandăm continuă o serie care intenŃionează să atingă anumite obiective de comunicare mai perene sau reprezintă un început? – care poate fi durata optimă a filmului în raport cu ocaziile în care intenŃionăm să-l folosim? – ce variante de scenariu ar fi mai potrivite pentru publicurile pe care le vizăm? ş. cât şi imaginile care o pot ilustra.d. deoarece. Există. „rola B” Odată cu dezvoltarea fără precedent a modalităŃilor audiovizuale de comunicare. înainte de a decide la care dintre ele vă veŃi opri. o multitudine de alte instrumente audiovizuale prin care organizaŃia dumneavoastră poate să-şi transmită mesajele: diaporame mai mult sau mai puŃin sofisticate. cărora li se asigură în acest fel atât informaŃia în sine. Pentru exploatarea lor eficientă. Video-comunicatul de presă. laseri etc. Există şi posibilitatea de a difuza audio-comunicate de presă.rim? AdepŃilor. din toată acea echipă. 143 . este bine să încercaŃi să răspundeŃi la cât mai multe dintre întrebările enumerate mai sus. bineînŃeles. ecrane gigant. dumneavoastră cunoaşteŃi cel mai bine relaŃiile organizaŃiei cu publicurile sale şi intenŃiile pe care le are pentru perfecŃionarea acestor relaŃii. să fiŃi consultantul care se va strădui să promoveze cele mai adecvate obiective de comunicare ale organizaŃiei. suporterilor şi simpatizanŃilor? Contestatarilor? Celor care nu ştiu prea multe despre noi şi nu au încă o opinie clară despre ceea ce facem? AcŃionarilor şi investitorilor? Partenerilor de afaceri? PotenŃialilor angajaŃi? Celor din lumea mass-media? – ce mesaje vrem să transmitem? Care este cea mai eficace posibilitate de a le transmite? – obiectivele de comunicare pe care vrem să le îndeplinim prin acest film justifică investiŃia pe care o presupune realizarea şi difuzarea lui? – avem material filmat în alte ocazii anterioare pe care să-l putem utiliza pentru a putea „spune istoria” noastră? Ne este necesar asemenea material pentru a pune mai bine în valoare scenariul filmului? – mai există şi alte filme făcute anterior? Dacă da. dumneavoastră va trebui să fiŃi membru al echipei. audio-comunicatul de presă. destinate posturilor de radio.a. dacă s-a decis realizarea unui film care să fie utilizat de organizaŃie.

împreună cu video-comunicatul. Pentru evitarea unor asemenea suspiciuni. credibilitatea obŃinută în urma difuzării unei relatări „neutre şi curate” este mai mare decât cea obŃinută prin difuzarea unui clip comercial. În plus. pentru reuşită. De asemenea. modul lor de a pregăti materialul este identic cu al membrilor redacŃiilor de televiziune. „rola B” conŃine doar materialul brut filmat 144 . Ca şi în varianta scrisă. un video-comunicat de presă nu trebuie să fie foarte lung (Newsom. Părerile specialiştilor sunt împărŃite în privinŃa eficacităŃii acestor instrumente: unii sunt încrezători în succesul lor (Wilcox. sunt în plină evoluŃie în prezent sau vor începe în viitorul imediat. BineînŃeles. De obicei. interesant etc. 1998. unele televiziuni .). 143). în fine. varianta montată şi gata de difuzare. materialul trimis de dumneavoastră va fi refuzat. În orice caz. în cazul în care valoare de ştire a relatării este excepŃională. există varianta ca. dacă televiziunile vor sesiza cea mai mică intenŃie de a obŃine „reclamă gratuită” prin difuzarea unui video-comunicat. 1998.în special cele de largă audienŃă – sunt destul de reticente în privinŃa acceptării video-comunicatelor. nu să vândă un produs. De altfel. există suspiciunea că organizaŃia emitentă încearcă în realitate să se prezinte într-o lumină favorabilă. Eficacitatea sa este potenŃată atât de imaginile dinamice furnizate mass-media. există companii specializate care produc asemenea materiale. va trebui să vă asumaŃi răspunderi în ceea ce priveşte mesajul pe care organizaŃia doreşte să-l transmită către anumite publicuri. se poate merge şi până la un minut sau. un reportaj poate să aibă chiar 5 – 20 de minute. cât şi impactul mesajului pe care organizaŃia doreşte să-l transmită. dacă intenŃionaŃi să utilizaŃi asemenea tehnici în munca dumneavoastră de relaŃii publice. va trebui să luaŃi în calcul mai ales televiziunile de nişă şi posturile locale. deoarece. în utilizarea lor. să trimiteŃi şi o „rolă B” (B-roll): video-comunicatul conŃine varianta gata prelucrată a ştirii pe care vreŃi s-o difuzaŃi. 1992. Ele sunt în măsură să asigure atât parametrii de calitate tehnică necesari pentru difuzarea pe posturile de televiziune (radio). cu condiŃia ca video-comunicatul să fie bine realizat.” (Bland. unde există şanse reale ca materialul pe care îl furnizaŃi să fie fructificat. de aceea. 143). ei recomandă ca un video-comunicat de presă să fie „plin de culoare (la propriu şi la figurat – n. relevant.Video-comunicatul de presă este echivalentul audiovizual al comunicatului de presă scris: el vorbeşte despre evenimente actuale care tocmai s-au desfăşurat. trebuie evitat mesajul comercial explicit cel puŃin din următoarele raŃiuni: funcŃia primară a video-comunicatului este să informeze. ceea ce înseamnă că aŃi cheltuit degeaba o sumă destul de însemnată.a. cât şi de comentariu. 635). 233): 30 de secunde reprezintă o durată optimă. este bine să apelaŃi la specialişti în măsura în care aceştia există în zona dumneavoastră. 2004. pe când alŃii sunt mai rezervaŃi (Bland. oricât de „neutră” ar fi relatarea. până la trei minute. De aceea.

singura problemă este că postul de televiziune astfel înfiinŃat va trebui să facă investiŃii incomparabil mai mari pentru a obŃine şi o audienŃă adecvată… BineînŃeles. în lumea reclamei se plătesc bani grei: un minut de apariŃie la TV la o oră de maximă audienŃă costă în Marea Britanie nu mai puŃin de 250. cei care formează opinia publică. cu banii cheltuiŃi numai pentru 15 secunde de reclamă. în timp ce comentariul este livrat separat. televiziunea este un formator de opinie care nu trebuie pierdut din vedere atunci când întocmiŃi o strategie sau un plan de relaŃii publice. fie pe hârtie. (Barry McLoughlin Associates. în acest fel. Probabilitatea de utilizare a unei „role B” este şi mai mare dacă aceasta nu este prelucrată în nici un fel în prealabil: nu sunt introduse efecte vizuale sau audio.) acesteia. o organizaŃie oarecare şi-ar putea permite săşi cumpere propriul echipament de studio TV. îşi obŃin informaŃiile cotidiene de care au nevoie. un bun specialist în relaŃii publice nu trebuie să rateze ocazia de a-şi prezenta favorabil propria organizaŃie la televiziune. mai există şi alte elemente specifice acestui mijloc foarte răspândit de informare în masă. Elemente specifice privind apariŃiile la televiziune Pe lângă elementele deja menŃionate în capitolul referitor la interviuri (vezi in pagina 80). în acelaşi timp. în care imaginile sunt însoŃite de zgomotul de fond din mediul în care s-a făcut filmarea. 18). să pregătească o echipă de tehnicieni din rândul propriilor membri şi să plătească cheltuielile pentru cel puŃin o lună de producŃie. membrii etc.pentru realizarea acelei ştiri (inclusiv declaraŃii sau scurte interviuri). fie pe o casetă audio. un bun manager şi. Pentru asemenea apariŃii. nu sunt supraimprimate texte sau imagini etc. iar un specialist care încearcă cu bună credinŃă să apere interesele şi imaginea organizaŃiei sale îi 145 . Prin urmare. apariŃia la televiziune implică şi riscuri: ca urmare a modului în care este montată o emisiune. un militant onest pentru o cauză dreaptă poate apărea drept un fanatic incorigibil. minimalizaŃi bănuielile privind încercarea de a obŃine „reclamă gratuită”. mai ales că mesajele transmise prin televiziune au şanse de a fi receptate într-o măsură mai mare datorită faptului că ele sensibilizează concomitent două simŃuri umane: văzul şi auzul.000 de lire sterline. oferiŃi unui post de televiziune posibilitatea de a-şi pregăti ştirea în concordanŃă cu propria sa politică editorială şi. În al doilea rând. O asemenea prezentare poate fi recepŃionată de milioane de telespectatori şi îi poate influenŃa pe aceştia în formarea unei percepŃii favorabile cu privire la o organizaŃie sau la produsele (activităŃile. unde am făcut câteva referiri la etapele pe care trebuie să le parcurgă o persoană atunci când este solicitată să apară la televiziune. 1992. Un prim fapt de care trebuie să ŃineŃi seamă este acela că televiziunea reprezintă de departe principalul mijloc prin care oamenii obişnuiŃi. cu atât mai mult.

Nu în ultimul rând. este posibil ca şi realizatorul (prezentatorul. În primul rând. plictisitoare. realizatorul de televiziune trebuie să-şi informeze şi. să focalizeze atenŃia şi asupra „faptelor bune” ale organizaŃiei. este bine să cunoaşteŃi câteva tipuri de interviuri TV şi specificul fiecăruia dintre acestea (Bland. o organizaŃie trebuie să-şi trimită reprezentanŃi la televiziune. Acelaşi mod de abordare este cu atât mai util în cazul unei intenŃii de mediatizare a organizaŃiei dintr-un unghi favorabil. cel solicitat va trebui să se pregătească temeinic. înainte de a onora invitaŃia de a participa la o emisiune sau de a da un interviu. nici o scuză nu este suficient de potrivită pentru absenŃa reprezentanŃilor săi: în acest caz. Aşadar. pregătirea prealabilă este cheia succesului. ea va fi blamată în lipsă. să-şi distreze telespectatorii: este ceea ce în jargonul mass-media se numeşte infotainment (informaŃie dublată de divertisment). Atunci când este solicitată. De asemenea. 146 . 1998. seci. fără a avea posibilitatea să se apere. Astfel.poate provoca acesteia daune ireparabile datorită efectului defavorabil al interviului său transmis la televizor. interviul în direct elimină riscul ca unele afirmaŃii să fie ignorate sau interpretate incorect în procesul de montaj. fie că acolo se va vorbi de un lucru bun sau de unul rău referitor la ea. În al doilea rând. asemenea oportunităŃi trebuie folosite. conştientizarea faptului că este în direct poate contribui la îmbunătăŃirea performanŃei intervievatului. Dacă intervievatul va intra în aspecte tehnice. fără a oferi telespectatorului şi doza de divertisment pe care acesta o aşteaptă. ca urmare a necunoaşterii subiectului de către cei care pregătesc interviul pentru difuzare. în acelaşi timp. la o mai bună concentrare şi o prestaŃie corespunzătoare. percepŃia publică despre organizaŃie va avea de suferit. pentru o prestaŃie de succes la televiziune. cel care se încumetă să apară pe micul ecran trebuie să fie cât mai familiarizat cu specificul şi provocările unui studio de televiziune. Dacă este vorba de un eveniment negativ în care a fost implicată organizaŃia. În plus. Cel care urmează să apară la televiziune în numele organizaŃiei sale trebuie să Ńină cont de asemenea şi de constrângerile cărora trebuie să le facă faŃă realizatorii. nu va fi nimeni acolo care să răspundă eventualelor acuzaŃii şi care. în cazul organizaŃiilor de afaceri este destul de frecventă la cei din lumea presei prejudecata conform căreia organizaŃia trebuie considerată în culpă încă de la bun început. în acelaşi timp. De aceea. deoarece acest mediu induce o doză substanŃială de disconfort psihic chiar şi celor care nu sunt la prima lor experienŃă de acest gen. 139-141): – live (în direct): deşi sunt relativ rare. moderatorul) emisiunii să devină ostil ca urmare a unui asemenea comportament al intervievatului. în timp ce prestaŃia bazată pe „inspiraŃie” şi „charismă” are mari şanse de a eşua. dacă în cazul unui interviu scris jurnalistul caută în primul rând să-şi informeze publicul şi în subsidiar urmăreşte săi ofere acestuia un prilej de divertisment.

inclusiv în aer liber. cu atât sunt mai puŃine şansele de a „spune istoria” propriei organizaŃii. astfel încât să abordeze un subiect bine definit. participă şi ele la acest tip de interviu. dar pot fi organizate şi în alte locaŃii. iar jurnalistul care întreabă se află în alt studio (de exemplu. talk-show): acestea sunt de fapt discuŃii la care participă un moderator TV şi mai multe persoane. Pentru intervievat. redundanŃe. – la faŃa locului: reprezentanŃii televiziunii pot veni cu oferta de a realiza interviul la sediul organizaŃiei sau într-un loc sugestiv pentru subiectul pus în discuŃie. deoarece. Intervievatul poate conştientiza un stres suplimentar datorită faptului că persoana care îl întreabă nu este de faŃă. precum şi a întreruperii pentru documentarea intervievatului. chiar în studioul de unde se transmit buletinele de ştiri. De obicei.). Interviul înregistrat oferă posibilitatea reluării unor afirmaŃii atunci când acestea au fost formulate greşit. Acest tip de interviu constituie una dintre rarele ocazii în care intervievatul poate privi direct în camera de luat vederi atunci când răspunde: este chiar indicat să „menŃină contactul vizual” cu camera din faŃa sa. dumneavoastră. atunci când cineva participă la o asemenea discuŃie. în timpul unei astfel de transmisii). În această situaŃie. ele au loc în studio. dacă mai sunt şi alte persoane care. De aceea. să se încadreze în nişte limite de timp prestabilite. atunci când acestea nu cunoaşte cu acurateŃe o informaŃie la care vrea să se refere. – down-the-line: sunt interviuri (live sau înregistrate) în care intervievatul se află într-un studio (fie de tip newsroom. deoarece se află „pe propriul său teritoriu”. fie chiar în altă localitate). intervievatul trebuie să li se adreseze direct. Pentru intervievat există avantajul ca el să fie mai sigur de sine. cel mai important mesaj despre organizaŃia sa trebuie să fie livrat cu prioritate şi cu maximă claritate. De asemenea. atunci când doreşte să dialogheze cu ele. – panel (discuŃie. Pentru intervievat însă stresul creat este relativ identic cu cel al unui interviu în direct. bâlbâieli. la ceea ce ea va înregistra în planul secundar şi în cel înde147 . nu prin intermediul moderatorului.– înregistrat: cele mai multe interviuri sunt înregistrate în prealabil. panelurile constituie o provocare. repetiŃii. va trebui să fiŃi atent la poziŃionarea camerei de luat vederi. cacofonii etc. specialistul în relaŃii publice. să fie eliminate elementele inutile sau supărătoare (divagaŃii de la subiect. pauze stânjenitoare. Totodată. regulile sunt asemănătoare cu ceea ce s-a spus deja mai sus. cu cât sunt mai mulŃi participanŃi. imediat ce are ocazia să o facă. din alte locaŃii. dar acest stres poate fi diminuat dacă el tratează interviul ca pe o convorbire telefonică – fapt intrat de multă vreme în cotidianul preocupărilor noastre – în care de asemenea interlocutorul nu este prezent. apoi prelucrate înainte de difuzare.

scheme. poziŃia unui reprezentant al organizaŃiei cu privire la o astfel de problemă litigioasă. documente etc. Ei încearcă să obŃină „din mers”. făcută instantaneu. Acceptarea unei asemenea declaraŃii este riscantă. de facilitare a unei filmări etc. 142): – poate furniza idei „din interior” despre emisiunile postului şi oportunităŃile care pot fi fructificate. acum sunt într-o întâlnire” sau „Sigur. fără un minim de pregătire şi fără posibilitatea unei documentări măcar sumare. mai ales după ce o solicitare anterioară de interviu pe această temă a fost respinsă. În orice caz. În acelaşi timp însă. este acceptată mai uşor atunci când ofertantul (adică dumneavoastră) este cineva cunoscut. În caz că. în schimb poate câştiga un minimum de timp în care se poate pregăti pentru interviu. de furnizare a unui video-comunicat de presă. Este de preferat ca intervievatul să se afle în picioare. fiindcă acest gest poate fi interpretat şi prezentat ca fiind răspunsul organizaŃiei în chestiunea controversată. intervievatului i se adresează întrebări aparent neutre despre măsurile de protecŃie a mediului în fabrica sa. totuşi. asiguraŃi-vă în prealabil că pe pereŃi sau pe masă nu sunt lucruri (grafice. 148 . dar haideŃi să mergem în biroul meu”. va trebui să evite clasica scenă a celui care stă aşezat în spatele propriului birou şi dă interviuri.) care n-ar trebui să apară în cadrul camerei de luat vederi. Un astfel de contact într-o redacŃie de televiziune poate crea cel puŃin trei avantaje (Bland. – o ofertă de participare la o emisiune. intervievatul nu respinge solicitarea.părtat: operatorul caută de obicei ca fundalul interviului să fie dinamic. interviul se desfăşoară în birou. 1998. fie că este vorba de operatori sau reporteri de teren. fie că este vorba de directori de programe sau realizatori de marcă. Intervievatul poate adopta în această situaŃie o atitudine de genul: „Sunt gata să răspund întrebărilor dumneavoastră. astfel. în timp ce în planul secund apare un coş din fabrică (singurul de altfel!) scoŃând un fum abundent. deoarece. nu aşezat. interesant. „în pragul uşii”. dar ceva mai târziu. intervievatul nu poate nici să închidă pur şi simplu uşa în nasul echipei TV. Un bun specialist în relaŃii publice trebuie să-şi cultive legăturile în diferite redacŃii de televiziune. de pildă. în majoritatea cazurilor ea nu va fi cea mai inspirată alegere. vă voi răspunde. – „în prag”: este un tip de interviu instantaneu utilizat de către cei din televiziune mai ales în cazul unor situaŃii controversate. dar există şi riscul intenŃiilor ascunse când.

pentru a vedea concret mediul în care se vor desfăşura lucrurile. – pregătiŃi câteva puncte (nu mai mult de trei) asupra cărora doriŃi să vă concentraŃi pe timpul interviului. În caz că. astfel încât să vă puteŃi pregăti cât mai bine pentru a le face faŃă. Telespectatorul nu va putea reŃine mai mult. materiale. – înainte de a intra în platou. Este o procedură uzuală în studiourile de televiziune.– deşi nu poate fi exclus din calcul. va trebui să treceŃi pe la cabina de machiaj. astfel încât telespectatorul să ştie. fie că dumneavoastră veŃi fi cel care participă în mod nemijlocit. deci nu încercaŃi să „spuneŃi totul” cu ocazia unui interviu. din diferite motive. totuşi. nu vă eschivaŃi de la şedinŃa de 149 . Atunci când. mergeŃi în studio cu o zi-două înainte ca emisiunea (înregistrarea) să aibă loc. încercaŃi să vă răspundeŃi la câteva întrebări: care este tema emisiunii? Care este formatul ei? De ce este nevoie de un reprezentant al organizaŃiei dumneavoastră în studio? Ce ştiu cei din redacŃie despre chestiunea în discuŃie şi ce vor să afle? Cât va dura emisiunea. fie că îl asistaŃi pe un coleg: – înainte de a accepta invitaŃia. Alcoolul nu numai că nu vă va da „curajul” pe care îl speraŃi. îngrăşarea tenului. Este bine să vă asiguraŃi că nu vor fi prezentate înregistrări-surpriză sau că nu vor exista în studio invitaŃisurpriză. cine mai este invitat să participe? Ce întrebări ar putea să fie formulate? Emisiunea va fi în direct sau preînregistrată? – adresaŃi măcar unele dintre aceste întrebări celor de la postul TV. pentru a vă familiariza cu cadrul. din acest motiv. va trebui să fiŃi măcar prevenit despre eventualitatea unor asemenea momente neprevăzute. trebuie să spuneŃi că n-aŃi văzut/auzit acest lucru înainte de emisiune. – evitaŃi alcoolul înaintea participării la o emisiune televizată. nu puteŃi vedea studioul mai din timp. este suficient să fiŃi acolo chiar şi cu o jumătate de oră înainte. menită să preîntâmpine reflexiile neplăcute ale luminii. EvitaŃi şi cafeaua băută chiar înainte de intrarea în emisie. tratamentul neprietenos (dur) aplicat dumneavoastră sau unui coleg pe timpul emisiunilor va fi mai puŃin probabil sau. cel puŃin. veŃi fi avertizat că emisiunea sau interviul se va face „fără milă”. – dacă este posibil. deoarece provoacă uscarea gurii. se întâmplă ca pe timpul emisiunii să fie difuzate înregistrări. dar vă va diminua serios capacitatea de concentrare şi spontaneitatea. Dacă aceasta este maniera în care va fi pregătită emisiunea. Iată câteva lucruri pe care trebuie să le luaŃi în considerare în cazul interviurilor sau al talk-show-urilor în studio. transpiraŃia. Apa în schimb este recomandată. declaraŃii asupra cărora n-aŃi fost prevenit.

o fişă cu câteva informaŃii despre organizaŃia dumneavoastră sau despre evenimentul pe care vreŃi să-l evidenŃiaŃi. – chiar înainte de a începe emisiunea. plan îndepărtat. defensivă. astfel încât să aveŃi timp să vă pregătiŃi modul de abordare a răspunsului. degetele sau cu stiloul în masă. nu trebuie să vă torturaŃi singur gândindu-vă la milioanele de telespectatori care vă urmăresc. Nu uitaŃi să scrieŃi toate acestea pe un tip de hârtie destul de grea. microfonul şi celelalte accesorii. având totuşi grijă ca gesturile dumneavoastră să exprime naturaleŃe şi să nu fie prea ample. cel târziu înainte de începerea emisiunii. înseamnă mai mult de jumătate din actul de comunicare) trebuie să arate o expresie facială în concordanŃă cu afirmaŃiile făcute. bineînŃeles). Mai degrabă încercaŃi să vă imaginaŃi că discuŃia dum150 . prietenoasă. rezonabilă. care să nu foşnească pe timpul emisiunii.machiaj. Nu trebuie să fiŃi suspicios. în timp ce limbajul corporal comunică deschidere şi căldură. negativă sau care încearcă din răsputeri să fie pe placul moderatorului şi. fie direct în platou. evitaŃi elemente non-verbale de genul bătutului cu palma. – limbajul dumneavoastră verbal trebuie să exprime politeŃe. AdresaŃi câteva cuvinte de politeŃe după această prezentare. pozitivă şi încrezătoare. – odată ajuns în platou. Limbajul non-verbal (care. veŃi fi condus fie într-o sală de aşteptare. prietenie. astfel încât să ieşiŃi din cadru. la TV. moderatorul va face o scurtă prezentare a dumneavoastră. Limbajul para-verbal (tonul şi atitudinea) trebuie să arate că sunteŃi o persoană modestă.). va trebui să înmânaŃi moderatorului (realizatorului). al telespectatorului. plan apropiat etc. calmă. în genul: „Bună seara dumneavoastră şi telespectatorilor dumneavoastră”. – în timpul emisiunii (înregistrării). puteŃi să-l întrebaŃi pe moderator care va fi prima întrebare. deoarece scopul tuturor acestor aranjamente este de a vă pune în postura cea mai favorabilă pentru apariŃia dumneavoastră pe ecran din diferite planuri (plan general. După această operaŃiune. – pe durata emisiunii. deoarece asemenea gesturi produc zgomote supărătoare în microfoane. lăsaŃi echipa de emisie să vă potrivească locul în care se vor afla scaunul dumneavoastră. arogantă. implicit. astfel încât publicul să vă cunoască. dar şi energie (pozitivă. În această fişă vor trebui de asemenea menŃionate câteva date biografice despre intervievat. – la începutul emisiunii (înregistrării). ostilă. deschisă. căldură. – dacă nu aŃi reuşit să faceŃi mai devreme acest lucru. nu o persoană plină de sine. folosiŃi limbajul non-verbal fără reŃinere.

„neglijenŃă”.neavoastră din studio se desfăşoară cu un singur telespectator. dar nu uitaŃi nici o clipă că ele trebuie să fie relevante şi pentru telespectatori. ci la un interviu: nu trebuie să deveniŃi defensiv. În orice caz. – nu repetaŃi cuvintele cu conotaŃie negativă ale moderatorului („fraudă”. – evitaŃi să vă adresaŃi cuiva anume din studio menŃionându-i numele: la urma urmei. răspicat. acea idee ar trebui finalizată într-un timp rezonabil dacă aŃi observat tentative de întrerupere). ÎncepeŃi aşadar cu ceea ce este important pentru organizaŃia pe care o reprezentaŃi.m. – dacă.a. deoarece aceasta induce te151 . care se difuzează în premieră. în timp ce formulaŃi o idee foarte importantă pentru organizaŃia dumneavoastră sau unul dintre mesajele-cheie pe care le-aŃi pregătit. ci. moderatorul sau unul dintre ceilalŃi participanŃi vă întrerupe. fiŃi concis. utilizaŃi exemple. continuaŃi să spuneŃi cu claritate. „nepăsare” etc. ci. – evitaŃi formulările excesiv de abstracte şi de teoretizante.d. Pe parcursul emisiunii. – pentru a produce interes. fiŃi conştient de faptul că durata emisiunii este limitată şi că scopul participării dumneavoastră este acela de a lansa mesajele pe care le-aŃi pregătit cu privire la organizaŃie dumneavoastră. vorbiŃi natural. dumneavoastră vorbiŃi pentru telespectator. În acelaşi timp. ridicând puŃin vocea astfel încât să puteŃi fi auzit. analogii. În schimb. anecdote care pot ilustra adecvat ceea ce vreŃi să spuneŃi. să daŃi neapărat răspunsurile pe care le aşteaptă moderatorul de la dumneavoastră. – în eventualitatea că întrebările moderatorului denotă ostilitate sau percepŃie negativă. va trebui să veniŃi cu informaŃii care să capteze atenŃia publicului. trebuie să faceŃi referire la ceva original. va trebui să aduceŃi o nouă perspectivă asupra faptelor. fiŃi conştient că nu sunteŃi la un interogatoriu.) şi evitaŃi atitudinea defensivă. nu vă opriŃi. ceea ce aveŃi de spus. În caz că va fi abordată o chestiune deja cunoscută publicului. – folosiŃi stilul oral de exprimare. ceva nou. făcând o legătură logică cu întrebarea. fără preŃiozităŃi şi excese. să transmiteŃi mesajul pe care l-aŃi exersat în prealabil. „pagubă”. preferabil cu cineva pe care îl cunoaşteŃi. Astfel de referiri la aspecte cu valoare de ştire trezesc şi menŃin interesul telespectatorului. puteŃi chiar repeta cuvintele şi frazelecheie pe care le consideraŃi importante pentru organizaŃie. opriŃi-vă (totuşi. va trebui să dezvăluiŃi lucruri din culisele evenimentelor ş. nu pentru moderator şi nici pentru ceilalŃi colegi de discuŃie. TrataŃi întrebările moderatorului ca pe o oportunitate de a „spune istoria” organizaŃiei dumneavoastră. nu ca pe o ameninŃare. Când aŃi finalizat ideea.

”.”.” (timp în care vă gândiŃi la cel mai bun răspuns posibil). căutaŃi să evitaŃi cuvinte şi expresii ca „în opinia mea. în limitele politeŃii şi ale bunului-simŃ.. o pauză prea mare înainte de răspuns creează percepŃia că încercaŃi să ascundeŃi ceva.. În felul acesta. AtenŃie. nu să distragă atenŃia telespectatorului... albul imaculat) nu sunt nici ele indicate. corectaŃi pe loc această concluzie.” („ca şi comparaŃie”) sau prin şi mai faimoasa „ca virgulă. „ei bine.” „eu cred că. ...” („ca virgulă comparaŃie”).. vă puteŃi permite chiar o mică pauză de gândire..”... editorul va trebui să renunŃe la întregul fragment de interviu (emisiune) în care dumneavoastră v-aŃi „numerotat” ideile.” sau „propunerile mele sunt: a. „după părerea mea.. în cazul întrebărilor neplăcute. – în cazul interviurilor (emisiunilor) preînregistrate. – fiŃi conştient pe toată durata emisiunii că sunteŃi „on-the-record”.. În esenŃă. ca şi fustele prea scurte. Cămăşile cu mânecă scurtă nu sunt cea mai bună alegere pentru un interviu în studio.. „şi aşa mai departe. îmbrăcămintea dumneavoastră trebuie să dea un plus de forŃă mesajelor pe care vreŃi să le transmiteŃi.”.”.”.. – evitaŃi de asemenea excesul de interjecŃii şi de expresii stereotipe de genul „păi. negrul intens... – dacă moderatorul se pregăteşte să încheie trăgând o „concluzie” nefavorabilă. nu prin faimoasa locuŃiune „ca şi.. EvitaŃi de asemenea bijuteriile sau accesoriile care pot crea reflexii luminoase (scânteieri) în studio. fiindcă.. .. deoarece produc un efect supărător pe ecran.. înainte de a răspunde. Pentru a câştiga timp. – nu vă grăbiŃi în formularea răspunsurilor. puteŃi folosi trucuri precum rugămintea ca moderatorul să repete întrebarea sau introduceri de genul „Apreciez întrebarea dumneavoastră. Orice spuneŃi poate fi difuzat... c. dar faceŃi-o prin modul de construire a frazei. . – evitaŃi îmbrăcămintea în carouri sau în dungi (mai ales atunci când acestea sunt fine). altfel simpla dumneavoastră tăcere dezaprobatoare poate fi luată de către telespectatori drept încuviinŃare. evitaŃi „numerotarea” ideilor dumneavoastră prin expresii de genul „în primul rând. „etcetera. apoi.. – afirmaŃiile dumneavoastră vor avea mai multă credibilitate dacă vor fi percepute ca o relatare factuală..” etc. nu ca o opinie proprie. 152 .”. nu „luaŃi întrebările din gura moderatorului”. LăsaŃi-l să-şi formuleze întrebarea până la capăt...lespectatorului prezumŃia vinovăŃiei organizaŃiei pe care o reprezentaŃi: încercaŃi să fiŃi ofensiv. „în orice caz. b... De aceea. În nici un caz nu începeŃi răspunsurile dumneavoastră cu „deci”! EvitaŃi şi cacofoniile. dar cu măsură... în formularea răspunsurilor.. Culorile tari (roşul aprins... totuşi.

9. aplicaŃii practice 1. De ce factori trebuie să ŃineŃi seama în procesul de selectare a fotografiilor pentru publicare? 5. Tehnicile vizuale şi verbale sunt mai importante în comparaŃie cu tehnicile scrise? De ce? 2. În funcŃie de distanŃa de la care sunt efectuate. prestaŃia dumneavoastră în studio trebuie să se caracterizeze prin naturaleŃe şi bună-cuviinŃă. ce categorii de fotografii apar în diversele publicaŃii? Care sunt caracteristicile fiecărei categorii? 4. DaŃi exemple concrete de tehnici vizuale care. Ce avantaje puteŃi obŃine prin tăierea corectă a unei fotografii? 6. 153 . Dacă organizaŃia dumneavoastră primeşte invitaŃia de a trimite reprezentanŃi la o emisiune televizată. probleme.– pe scurt. Care este rolul legendei în cazul unei fotografii? 7. UrmăriŃi o emisiune televizată (interviu. Ce trebuie să arate o fotografie bună atunci când prezintă un subiect uman? 3. combinate cu tehnici verbale. 10. devin tehnici audiovizuale de relaŃii publice. când este recomandat să acceptaŃi această invitaŃie: atunci când sunt şanse ca organizaŃia să fie prezentată într-o lumină favorabilă sau atunci când ea va fi probabil criticată? De ce? 8. Întrebări. FaceŃi mai multe fotografii. talk-show) şi notaŃi elementele pe care le consideraŃi pozitive şi negative în prestaŃia invitaŃilor. ArgumentaŃi opŃiunile pe care le-aŃi făcut. apoi comentaŃi-le din punct de vedere al elementelor care intră în compoziŃia lor.

din ce în ce mai numeroase şi mai complexe în peisajul social.htm 154 . Dezvoltarea comunicării electronice. cum se prezenta situaŃia mondială a utilizării Internetului la 10 iunie 200735: 35 Statistici accesate la adresa http://www. specialistul în relaŃii publice care se încăpăŃânează să rămână cantonat în sfera relaŃiilor publice „clasice”. mai ales în ultimul deceniu. sunt asaltate cu informaŃii de la diferitele organizaŃii. bunăvoinŃei. cu atât şansele ca organizaŃia dumneavoastră să intre în atenŃia mass-media sunt mai mari. cu cât le veŃi trimite mai multe mesaje. Prin urmare. Pentru a face lucrurile şi mai complicate. Prin urmare. şi o viziune destul de simplistă asupra muncii unui specialist de relaŃii publice: cu cât veŃi contacta mai mulŃi jurnalişti. cei care nu ştiu să-şi „vândă marfa” vor găsi cu mare greutate o cale de a ajunge în atenŃia opiniei publice.PARTICULARITĂłI ALE COMUNICĂRII ELECTRONICE RedacŃiile din zilele noastre. concurenŃa este sporită şi de intervenŃia în mediul comunicaŃional a companiilor care au resurse substanŃiale (bugete de publicitate) pentru a-şi făuri o imagine adecvată şi care pun un preŃ deosebit pe această imagine. este imposibil pentru cineva să citească în totalitate multitudinea de mesaje primite în redacŃii. fără a încerca să se adapteze realităŃilor unei lumi din ce în ce mai dependente de Internet. a deschis astfel încă o cale. În realitate. astfel că în prezent munca din redacŃii este de neconceput fără utilizarea Internetului. inclusiv în cea a activităŃii de relaŃii publice. Acest bombardament informaŃional are la origine. simpatiei şi sprijinului public prin comunicarea cu anumite publicuri-Ńintă bine delimitate. Iată. spre exemplificare. fie de radio sau televiziune. În acelaşi timp. fenomenul Internet a produs mutaŃii globale în toate sferele vieŃii sociale. nu va putea rezista noilor provocări pe care le aduce această stare de fapt. În plus. Internetul nu mai este doar un nou mijloc de a „clădi relaŃii”.internetworldstats. el este un mediu în care fiecare participant are potenŃialul de a fi concomitent consumator şi emiŃător de mesaje. de a căuta obŃinerea înŃelegerii. în special a Internetului. pentru cei care doresc sau trebuie să disemineze către opinia publică informaŃii despre propriile organizaŃii. mult mai facilă şi oferind mai multe posibilităŃi decât toate celelalte. Internetul oferă jurnaliştilor resurse documentare nebănuite. printre altele.com/stats. fie ele de presă scrisă.

a dialogului interactiv. 2: Regiunea PopulaŃie (estimare 2007) Procentaj din populaŃia mondială 14.0 % 36. Mai mult.3 % 2. multe dintre cele care şi-au făcut intrarea pe Internet au un website pentru realizarea căruia s-a apelat de obicei la vreo firmă de tineri specializaŃi numai în software.800 409. Aceasta în condiŃiile în care dumneavoastră.452. unele dintre ele n-au un website propriu. în care zeci de miliarde de fişiere pot fi accesate de la zeci de milioane de terminale. specialistul în relaŃii publice.0 % 466.Tabelul nr. cât şi în cea cu propriii membri.0 % Africa Asia Europa Orientul Mijlociu America de Nord America Latină/Caraibe Oceania / Australia TOTAL MONDIAL 933. În al doilea rând. să „iasă în faŃă” dintr-un hăŃiş imens de website-uri.0 % 1.282 102. care trebuie să facă website-ul funcŃional nu numai din punct de vedere tehnic.712. atât în relaŃia cu publicurile externe.3 % 11.809 18.4 % 17.1 % 8.2% 203. organizaŃiile au o nevoie disperată de a fi „văzute” în reŃea. ameninŃare care impune o monitorizare atentă a prezenŃei unei organizaŃii în cyberspaŃiu (Bland.9 % 640.133.115 319.624. Sunt organizaŃiile pregătite pentru aşa ceva? În primul rând.6 % 10. organizaŃia trebuie totodată să accepte să devină mult mai transparentă.225 19.448.538.9 % 5.294 În prezent. 38).5 % 12.4 % 69. Internetul nu e ceva pe care să-l frunzăreşti o dată şi apoi să-l pui pe un raft sau să-l arunci la coş.408.686 193.987.2 % 1.0 % 1. Aici intervine rolul specialistului în relaŃii publice.2 % 54. mesajul lor trebuie să câştige o competiŃie nemaiîntâlnită. trebuie să acŃionaŃi fără a mai beneficia de avantajele comunicării directe.417 33.7 % 18.7 % 100.666.0 % 20. nu însă şi în tehnicile de informare publică.304.424.421.0 % 258.727 334. Pe lângă faptul că informaŃia din Internet este într-un continuu proces de actualizare – durata medie de viaŃă a unui fişier în Internet este de trei luni – Internetul oferă şansa (şi provocarea) schimbului permanent de informaŃii.092.292 3.606.527.4% 113.443 6.2 % 56.700 230. ci şi din cel al comunicării. 2005.5 % Persoane care utilizează Internetul Procentaj Procentaj Creşterea din din utilizării populaŃia populaŃia între regiunii mondială 2000(penetrare) 2007 3.2 % 214.624 809.6 % 2.468.421.7 % 491. Pentru aceasta însă.4 % 28.0 % 146. De asemenea. precum contactul vizual sau comunica155 .018 556.363 100. proliferarea fără precedent a surselor de informare şi sporirea considerabilă a vitezei de difuzare a informaŃiilor fac ca reputaŃia organizaŃiilor să fie mai vulnerabilă în era Internetului. spre deosebire de materialul tipărit.5 % 0.627 34.2 % 39.574.4 % 9. Necesitatea de a avea un website presupune însă şi un nou tip de provocare pentru organizaŃie: acceptând să fie mai vizibilă prin intermediul Internetului.756.

alerte. jurnaliştii. mesajele organizaŃiei. cazul unui forum al suporterilor unui club de fotbal.d. risc pentru că nimeni nu garantează că publicurile-Ńintă pe care le vizează organizaŃia vor accesa informaŃiile pe care aceasta le oferă. dosare de presă. Şi într-un caz şi în celălalt. Această posibilitate este însă atât un avantaj. după cum nu este garantat nici faptul că nu vor exista. Iată câteva dintre ele: – utilizarea poştei electronice.a. posibilitatea de dezabonare ş. puteŃi utiliza mai multe sau mai puŃine dintre aceste modalităŃi pentru a promova imaginea propriei organizaŃii în mediul comunicării electronice. forum pe care intervin suporteri ai cluburilor concurente. nu trebuie să neglijaŃi oportunitatea comunicării prin e-mail cu jurnaliştii. 36). Există în prezent o multitudine de modalităŃi de comunicare ce pot utiliza ca suport Internetul. 2005. în marea lor majoritate. de exemplu.rea non-verbală (care. există firme care realizează baze de date cu adrese de e-mail. la urma urmei. În plus. un sondaj efectuat în Marea Britanie arăta că 91% dintre jurnalişti preferă să primească copii (fişiere) pe cale electronică (Bland. Un newsletter de acest gen poate mediatiza un anumit subiect sau o anumită organizaŃie. – crearea şi difuzarea unor newslettere electronice. pe care le selectează în funcŃie de anumite criterii. PuteŃi trimite periodic mesaje utilizând asemenea liste de adrese. sunt şi ele posibile prin utilizarea unui webcam.m. proces oarecum asemănător cu cel al poştei directe realizat prin intermediul serviciilor poştale „clasice”. Internetul oferă unei organizaŃii posibilitatea de a comunica direct cu publicurile pe care le vizează. În funcŃie de resursele pe care le aveŃi la îndemână. precum şi liste de adrese care cuprind publicuri cu caracteristici cât mai adecvate aşteptărilor organizaŃiei solicitante. De asemenea. renunŃând la aportul mass-media. dar preponderent în situaŃii de comunicare instantanee de tipul Messenger). cât şi un risc asumat: un avantaj pentru că organizaŃia decide cele mai adecvate modalităŃi de comunicare şi oportunităŃile pe care le va utiliza. alŃi vizitatori la care nu ne-am aşteptat sau chiar nu ni i-am dorit (vezi. oferind apoi organizaŃiilor interesate servicii de Internet de genul poştei directe. de exemplu. documente etc.) prin poşta electronică. în proporŃie foarte mare. de asemenea. La adresele din aceste liste puteŃi trimite apoi. scrisori. preferă să primească informaŃii (comunicate. în 2005. periodic. Pentru aceasta. trebuie create în primul rând nişte liste cu adresele de e-mail ale persoanelor care fac parte din publicurile pe care le vizează organizaŃia. înveninând în mod inevitabil discuŃiile şi diluând concentrarea acestora pe un anumit subiect). fapt care a devenit o practică mai mult decât cotidiană în activitatea de relaŃii publice din zilele noastre: într-adevăr. fişiere. newsletterul 156 . dar va trebui să vă asiguraŃi că mesajele dumneavoastră respectă măcar regulile minime pentru a nu intra în categoria „spam”: specificarea adresei expeditorului.

d. în revista “Link 2 e-commerce”.m. Dacă până nu demult el se manifesta ca formă individuală de prezenŃă şi de interacŃiune în lumea virtuală. Această posibilitate este utilă. cât şi pe cea de a întrerupe oricând abonamentul său. Este foarte recomandabil ca. iulie-august 2006. Şi de această dată va trebui să vă implicaŃi în selectarea judicioasă a publicurilor-Ńintă pe care le vizează organizaŃia dumneavoastră. astăzi organizaŃiile – în special companiile de afaceri – preiau această tehnică şi încearcă să-i valorifice potenŃialul în sfera comunicării corporatiste. cât şi pentru vizitatorii virtuali. 37).a. un astfel de newsletter trebuie să fie simplu de încărcat şi de mânuit. newsletterul poate fi stocat pe Internet. calea preponderent unidirecŃională a comunicării dinspre organizaŃie spre publicul-Ńintă este înlocuită cu calea bidirecŃională în care organizaŃia interacŃionează – 36 Mădălin Matica. în măsura în care timpul vă permite. de exemplu. 2005. fotografice. p. – participarea la grupuri de discuŃii sau crearea unor grupuri de discuŃii proprii. video sau audio. nr. totuşi. el trebuie să ofere cititorului atât posibilitatea de a se abona. odată postate. este foarte indicat să cunoaşteŃi în timp util asemenea ameninŃări la adresa reputaŃiei organizaŃiei dumneavoastră şi să reacŃionaŃi în mod oportun şi adecvat. Bloggingul corporatist ca şansă pe care o pierdeŃi. în plus. 5. să verificaŃi cât mai des cu putinŃă ceea ce se spune pe forumuri sau în grupuri de discuŃii care tratează subiecte legate de funcŃionarea organizaŃiei dumneavoastră: de regulă. să fie acceptate ca fapte evidente (o caracteristică a comunicării prin Internet o constituie faptul că opiniile personale capătă mai multă consistenŃă – Bland. Difuzat de preferinŃă gratuit. unele organizaŃii îşi permit să întreŃină forumuri de discuŃii cu publicurile externe. ele au şanse destul de mari să fie considerate ca fiind veridice. În acest fel. – utilizarea blogging-ului corporatist36. De aceea. asemenea grupuri de discuŃii necesită un consum mare de timp. întreruperea activităŃilor organizaŃiei ş. introducând în dezbatere şi moderând (de preferinŃă 24 de ore din 24) subiecte de interes atât pentru organizaŃie. 157 . Cu toate acestea. Blogging-ul – Ńinerea pe Internet a unor „jurnale” care tratează diferite subiecte sau aspecte (jurnale scrise. cu posibilitatea ca vizitatorii să posteze comentarii) – devine un fenomen din ce în ce mai răspândit. aceste modalităŃi de comunicare oferă şi multe informaŃii despre care nu se poate afirma dacă au sau nu un suport în realitate. anul I. mai ales în condiŃiile în care cutiile poştale de e-mail ale internauŃilor devin din ce în ce mai neîncăpătoare. pentru realizarea comunicării fără a fi necesară adunarea periodică a membrilor.se difuzează electronic. Pentru mai multă eficacitate. 3. conform procedeelor descrise mai sus. în cazul publicurilor interne. unde cei interesaŃi pot găsi oricând arhive în care să caute informaŃiile dorite. În ceea ce priveşte publicurile externe. Nerespectarea dorinŃei de întrerupere a abonamentului creează o reacŃie de adversitate.

un MNR utilizează forŃa imaginilor şi a sunetului care pot îmbogăŃi substanŃa textului: un MNR constituie. înainte ca acestea să se răspândească în interiorul sau exteriorul organizaŃiei.com/marketing/publicrelations/prcolumnist/article159506. prin care membrii organizaŃiei nu numai că sunt informaŃi în timp real cu privire la anumite evoluŃii.). iar comunicatul dumneavoastră. articol publicat la adresa http://www. ocupaŃie. Adresa de Internet a acestui MNR poate fi apoi trimisă jurnaliştilor interesaŃi sau poate fi publicată în portalurile de difuzare a comunicatelor de presă sau în alte portaluri şi website-uri care au legătură cu subiectul (produsul). MMS-uri etc. care aduc informaŃii şi explicaŃii suplimentare despre un subiect. Difuzarea unui comunicat de presă prin metodele „clasice” poate fi dublată şi de trimiterea lui către un asemenea portal specializat.html şi accesat pe 20 iunie 2007. sau o secŃiune a website-ului organizaŃiei. MulŃi jurnalişti (şi nu numai) utilizează aceste portaluri ca sursă de documentare. nivel de trai etc.). posibilitatea de a utiliza un blog şi ca instrument de comunicare internă. posibilitatea de a recepŃiona idei şi sugestii realmente utile organizaŃiei. apartenenŃa la mediul urban sau rural. 158 .de cele mai multe ori în timp real – cu fiecare interlocutor în parte. – difuzarea de materiale specifice comunicaŃiilor mobile (podcast-uri. audio.entrepreneur. odată publicat astfel. Power Up Your PR with Multimedia. – publicarea de comunicate de presă multimedia37 (MNR – multimedia news release). posibilitatea de a creşte substanŃial vizibilitatea publică a organizaŃiei. Blogging-ul prezintă avantaje ca: feedback-ul rapid cu referire la mesajul postat de conducătorii sau membrii organizaŃiei. SMS-uri. posibilitatea ca jurnaliştii să se informeze despre evoluŃii foarte recente – chiar aflate în curs de desfăşurare – din organizaŃia dumneavoastră. posibilitatea de a obŃine în mod gratuit date relevante despre cei care constituie publicurile-Ńintă ale organizaŃiei (vârstă. adăugarea unui plus de „umanizare” la imaginea organizaŃiei. organizaŃia să-şi perfecŃioneze calitatea produselor sau serviciilor pe care le oferă. 37 Mark Nowlan. relativ mic (câteva fişiere legate între ele). – utilizarea serviciilor de difuzare a comunicatelor de presă pe Internet. un website de sine stătător. în realitate. produs. Spre deosebire de formatul „tradiŃional” al comunicatului de presă realizat sub formă de text. educaŃie. posibilitatea ca. poate deveni sursă a unor relatări în mass-media. foto etc. sex. posibilitatea de a comunica organizaŃiilor concurente mesajele pe care doriŃi ca acestea să le recepŃioneze. în care fişierele de text sunt prezentate împreună cu fişiere video. eveniment etc. prin comunicare transparentă. posibilitatea de a răspunde rapid unor nemulŃumiri. dar pot să-şi spună şi propriile păreri.

– date despre modul de contactare a diverselor compartimente. cu explicaŃiile necesare şi la calitatea cerută de eventuala lor utilizare în presa scrisă. foarte util în special pentru cei din mass-media: fotografii.a. organizate de obicei într-o structură arborescentă. – aprecieri privind piaŃa produselor sau serviciilor sau aspectelor tehnologice legate de linia de produse. – scurte demonstraŃii video despre produse şi servicii. a valorilor sale. screensavers). Această grupare este apoi gestionată din punct de vedere tehnic de către un furnizor de servicii Internet. a partenerilor. în TV etc. grafică pentru calculatoare (wallpapers. – informaŃii despre eforturile de dezvoltare şi cercetare ale firmei. care asigură accesibilitatea lor permanentă. – modalităŃile de comandă online pentru produse şi servicii. – descrieri ale produselor şi serviciilor oferite de organizaŃie. – anunŃuri noi (ştiri şi comunicate de presă sau rezumate ale acestora postate uneori chiar pe prima pagină) şi relatări apărute în presă. va trebui să vă gândiŃi cu precădere la informaŃiile pe care le vor căuta vizitatorii acestuia. La acest capitol al resurselor oferite pentru descărcare. – informaŃii sintetice sau sub formă grafică din rapoarte anuale şi/sau periodice. Un website este o grupare de fişiere. a acŃionarilor.– realizarea unui website. – date tehnice şi specificaŃii despre produse (dacă consideraŃi necesar. nu trebuie să scăpaŃi din vedere necesitatea unei pagini (secŃiuni) speciale care oferă material vizual. 52-53) recomandă câteva categorii de informaŃii care ar trebui să se afle într-un website: – prezentarea organizaŃiei. mici jocuri. – cataloage online complete cu produsele şi serviciile oferite. clipuri video (bineînŃeles. acest lucru constituind în totalitate sarcina organizaŃiei deŃinătoare. inclusiv comparaŃii cu alte produse concurente). software gratuit. felicitări virtuale. – resurse oferite vizitatorilor pentru a fi descărcate: sonerii pentru telefonul mobil. Trebuie reŃinut faptul că furnizorul de servicii Internet nu asigură menŃinerea şi actualizarea website-ului din punctul de vedere al conŃinutului informaŃional. 159 . specialiştii (Orzan.). 2004. În acest sens. – informaŃii istorice despre organizaŃie. a conducerii. a structurii. documente de interes ş. În realizarea website-ului.m.d.

seminarelor sau evenimentelor importante pentru organizaŃie. compara preŃuri şi alte avantaje. ci mai ales prin chestionarea publicurilor exterioare organizaŃiei. formulare de votare etc. prin intermediul jocului. o altă zonă va fi destinată simpatizanŃilor. evaluările trebuie să determine de ce şi cum utilizează publicul extern website-ul unei organizaŃii. Pentru ca un website să răspundă exigenŃelor impuse de comunicarea prin intermediul Internetului. indicatori sintetici etc. Jurnaliştii interesaŃi de noutăŃi obŃinute „la prima mână” vor avea acces într-o sală virtuală de conferinŃe de presă. informaŃia care i-ar putea captiva. ca specialist în relaŃii publice. în care aceştia să poată descoperi. mesaje ale conducerii companiei. Este foarte recomandat ca această evaluare să nu se facă doar pe baza opiniilor publicului intern. – lista cu întrebările adresate frecvent de vizitatori şi răspunsurile la acestea. Dumneavoastră. ale simpatizanŃilor.). Analiştii economici vor găsi şi ei zona lor. ci să le şi stimuleze dorinŃa de a reveni. – un calendar al conferinŃelor. – un website trebuie construit pornind de la ideea că el trebuie să ofere puncte de atracŃie pentru publicuri diferite. o „zonă de joacă” pentru copii. clienŃilor. Publicul intern va putea intra într-o zonă cu acces limitat. simpatizanŃi. OrganizaŃiile guvernamentale vor trebui să găsească şi ele puncte de interes care răspund propriilor preocupări etc. – formulare de feedback sau de sugestii la dispoziŃia vizitatorilor (sondaje. sunteŃi doar un membru al echipei implicate în realizarea şi menŃinerea website-ului. aprecia calităŃile produselor.– scurte clipuri audio-video (de exemplu. cumpărătorilor. clienŃi etc. comentarii. website-ul trebuie nu numai să atragă vizitatori care sunt actuali sau potenŃiali susŃinători. Un website trebuie conceput astfel încât să atragă publicurile de care este interesată organizaŃia respectivă. ale analiştilor etc. Acelaşi website ar trebui să aibă.). dar trebuie să urmăriŃi respectarea principiului „vocii unice”: chiar dacă prin forme şi canale diferite. membrii organizaŃiei trebuie să livreze aceleaşi mesaje. care vor putea găsi argumente în sprijinul simpatiilor şi convingerilor lor. – website-ul trebuie evaluat cât mai des cu putinŃă din punctul de vedere al utilităŃii. Fiecare structură organizaŃională trebuie să contribuie la acesta cu propriile informaŃii. vor putea viziona mostre. el ar trebui realizat Ńinându-se cont de următoarele sugestii: – website-ul nu trebuie să aibă un singur autor. în care va găsi informaŃiile necesare şi va putea participa la grupuri de discuŃii pe diferite subiecte legate de preocupările propriei organizaŃii. – link-uri către alte surse de informare de pe Internet legate de subiect. declaraŃii ale clienŃilor care au încercat produsele/serviciile.. concomitent. ale susŃinătorilor. cu date statistice. Acest lucru se 160 .

ambalaje). pe website-urile care fac (şi) reclamă. afişe. ci să găsească informaŃia de care are nevoie după un număr rezonabil de click-uri (4 – 5 click-uri. AltaVista etc. Yahoo!. vizitatorul nu trebuie să se piardă într-un hăŃiş de link-uri. deoarece Internetul înseamnă.. în funcŃie de domeniul de activitate al organizaŃiei. comentarii şi alte asemenea amănunte tehnice care sporesc şansele ca website-ul să intre în motoarele de căutare. Nu există o periodicitate stabilită apriori căreia trebuie să vă supuneŃi în actualizarea informaŃiilor: regula esenŃială este ca. prin crearea unui formular de vot etc. conŃinutul fişierelor trebuie să aibă dimensiuni rezonabile. aspectul grafic trebuie să fie omogen şi să ilustreze o anumită idee. link-urile dintre fişiere trebuie să funcŃioneze ireproşabil. prin includerea adresei de Internet în semnăturile tuturor membrilor organizaŃiei care utilizează poşta electronică. informaŃie în timp real). – website-ul trebuie actualizat în permanenŃă şi completat cu informaŃii pe care le caută vizitatorii.. 161 . pentru a se putea încărca într-un timp cât mai scurt. atunci când se produce o schimbare. – trebuie să existe cât mai multe link-uri dinspre alte website-uri către pagina principală a website-ului unei organizaŃii. pe orice alte materiale aparŃinând companiei (promoŃionale. pe materialele tipărite (broşuri.a. ea să fie operată de îndată în conŃinutul website-ului (în marea majoritate a cazurilor. publicaŃii. mai presus de orice. schimb de bannere şi logo-uri publicitare (parteneriate) cu alte organizaŃii care au website-uri. calendare. postere. precum Google. acest lucru se poate realiza prin includerea unui număr sporit de link-uri în pagina principală. acest „de îndată” este de ordinul minutelor.. agende. prin oferirea posibilităŃii ca vizitatorii website-ului să trimită mesaje e-mail celor care se ocupă de actualizarea lui.d. Acest deziderat poate fi realizat prin: înscrierea websiteului în categoriile marilor motoare de căutare. găzduirea contra cost. nu în ultimul rând. pliante.m. cel puŃin fişierul de bază (pagina principală – homepage) trebuie să conŃină în structura sa cuvinte-cheie. bannere. flyere.poate realiza relativ simplu. înscrierea website-ului în diferite portaluri şi baze de date. – trebuie să utilizaŃi orice oportunitate de a promova website-ul organizaŃiei dumneavoastră: pe cărŃile de vizită (tipărite sau virtuale). – website-ul trebuie să funcŃioneze cât mai bine din punct de vedere tehnic: fişierele nu trebuie să aibă dimensiuni prea mari. plicuri şi papetărie de birou). ştiut fiind faptul că vizitatorul care accesează un astfel de fişier petrece în medie 3 – 11 secunde pentru a decide dacă este sau nu de interes pentru el. care să conducă rapid către fişierele cele mai solicitate ale website-ului). a bannerului (logo-ului) propriului website ş.

Un website care funcŃionează perfect din punct de vedere tehnic este de preferat unuia care este funcŃional din punct de vedere al comunicării? De ce? 2. afinităŃi politice. opŃiuni religioase. este suficient să fiŃi familiarizat doar cu elementele tehnice fundamentale. aptitudini tehnice etc. cu menŃiunea că va trebui să dovediŃi creativitate în adaptarea lor la provocările acestui nou mod de a comunica. În rest. sex. vârstă. nivel de educaŃie. CăutaŃi un blog (de preferinŃă al unei organizaŃii) şi încercaŃi să definiŃi profilul celor care postează comentarii: grad de înŃelegere a mesajelor care le sunt adresate de iniŃiatorul blog-ului. 162 .La prima vedere. AlegeŃi un website aparŃinând unei organizaŃii pe care o cunoaşteŃi. profil moral. implicarea dumneavoastră în realizarea comunicării electronice pare dificilă din cauza exigenŃelor tehnice. În realitate. stare civilă. probleme. AnalizaŃi elementele pozitive şi pe cele negative din punctul de vedere al comunicării. Care sunt condiŃiile minime pe care trebuie să le îndeplinească un website pentru a deveni un instrument de comunicare util? 4. venituri. Actualizarea unui website este importantă? Cum poate fi ea realizată? 3. 5. veŃi folosi aceleaşi principii ale activităŃii de relaŃii publice cunoscute din realitatea „clasică”. pentru a fi în măsură să înŃelegeŃi modul în care se realizează acest tip de comunicare. Întrebări. aplicaŃii practice 1.

). director financiar sau economic. 1998. situaŃie întâlnită mai ales în cazul organizaŃiilor care au o relaŃie consistentă cu mass-media. consistente şi. 1992. Cel mai important motiv însă este acela că. aversiunea sau teama faŃă de presă. Există şi varianta desemnării unui purtător de cuvânt pe o perioadă determinată sau ca sarcină adiŃională la îndatoririle profesionale ale unui membru al organizaŃiei. 2002. persoana desemnată ca purtător de cuvânt trebuie să fie un membru-cheie al organizaŃiei (Barry McLoughlin Associates. Judecând lucrurile într-o manieră simplistă. care are o înŃelegere profundă a scopului. aspectul fizic sau starea de moment a sănătăŃii”. Chiar şi pentru conducătorii de organizaŃii care consideră că pot face faŃă singuri contactelor cu presa. director de investiŃii. printre care unii autori (Milo. mai ales. rolul său este de a „transmite informaŃii importante pentru public. Există mai multe motive pentru care conducătorii apreciază utilitatea acestei funcŃii în cadrul organizaŃiilor. 72) enumeră: „lipsa de timp a liderului (…). O organizaŃie poate să desemneze un purtător de cuvânt permanent. în acelaşi timp. în asemenea situaŃii. ci el are adeseori un rol important în formularea mesajului care urmează să fie difuzat public.AGENłI ŞI DEPARTAMENTE DE RELAłII PUBLICE Purtătorul de cuvânt Purtătorul de cuvânt este persoana însărcinată să prezinte punctul de vedere oficial al unei organizaŃii (conducerii acesteia) în relaŃiile cu mass-media. de exemplu. organizaŃia are nevoie de specialişti. organizaŃia are şi ea influenŃe modelatoare asupra purtătorului de cuvânt. iar purtătorul de cuvânt este doar cel care mijloceşte transmiterea acestuia către publicurile-Ńintă. consilier juridic etc. În realitate însă situaŃia este mai complicată. responsabili ai celor mai importante domenii ale funcŃionării acesteia (preşedinte executiv. 306). Coman. 163 . deoarece purtătorul de cuvânt nu este un simplu transmiŃător. există o serie de raŃiuni care vin în sprijinul ideii de a avea un purtător de cuvânt (C. aşa cum în domeniul marketingului. corecte” (Popescu. defectele de vorbire. precum şi în livrarea lui cu succes. absenŃa lui din Ńară. 38) – conducătorul organizaŃiei. instituŃia este emiŃătorul mesajului. la fel se întâmplă şi în procesul de creare şi menŃinere a unei imagini publice cât mai favorabile. 2000. şeful structurii de relaŃii publice. – conducătorul organizaŃiei nu are întotdeauna calităŃile necesare unui bun comunicator. care nu-i permite să fie întotdeauna disponibil faŃă de solicitările jurnaliştilor. 73): – conducătorul organizaŃiei are de regulă un program încărcat. obiectivelor şi strategiilor acesteia. pentru care sunt necesari profesionişti în comunicare şi în relaŃii publice.

în special domeniului relaŃiilor cu mass-media. deoarece informaŃiile nu îi vor mai parveni rapid şi „la prima mână”. un purtător de cuvânt eficace poate aduce mari servicii organizaŃiei sale. prin pregătirea sa profesională şi prin calităŃile native de comunicator onest.thefreelibrary. redactează şi difuzează comunicate de presă. 38 Arch Lustberg. dezminŃiri. nici un domeniu de activitate nu sunt imune la crize. buletine de presă. FuncŃia de purtător de cuvânt este utilă deoarece jurnaliştii au nevoie de o poziŃie oficială a organizaŃiei. – nici o organizaŃie. – conducătorul organizaŃiei va fi protejat de aşa-numitul „efect bumerang”. să temporizeze răspunsul prin diferite procedee: fie declară că nu cunoaşte punctul de vedere al conducerii. articol publicat la adresa http://www. De asemenea. în care. care cunoaşte „din interior” specificităŃile lucrului cu jurnaliştii şi cu organizaŃiile din lumea presei. fie că subiectul este încă în dezbatere etc. prin prestanŃa sa. pe când purtătorul de cuvânt îşi poate permite ca. sunt frecvente cazurile în care funcŃia de purtător de cuvânt este atribuită unui (fost) jurnalist. va angaja imaginea şi renumele propriei organizaŃii. Faptul că purtătorul de cuvânt nu face parte din anturajul nemijlocit al conducerii organizaŃiei (el fiind subalternul şefului biroului de presă) constituie însă un dezavantaj. Expunând acestui efect persoana purtătorului de cuvânt.com/Succeeding+as+spokesperson-a011837593 şi accesat pe 21 iunie 2007. comunicare.– afirmaŃiile făcute de către conducătorul organizaŃiei în faŃa presei angajează total organizaŃia.. de o persoană investită cu autoritatea şi prestigiul necesare pentru a exprima asemenea poziŃii. Această funcŃie reclamă o bună pregătire profesională (jurnalism. deoarece persoana desemnată pentru această poziŃie susŃine conferinŃe şi briefing-uri de presă. drepturi la replică etc. relaŃii publice. dosare de presă. purtătorul de cuvânt se poate afla în general în următoarele situaŃii: – în cadrul biroului de presă: în acest caz. FuncŃia de purtător de cuvânt aparŃine sferei relaŃiilor publice. ce constă în erodarea imaginii unei persoane care apare prea frecvent în mass-media. În structura organizaŃiei. În asemenea situaŃii. afaceri publice). Specialistul în relaŃii publice este de multe ori şi purtător de cuvânt al organizaŃiei sale. avantajul constă în faptul că acŃiunile purtătorului de cuvânt şi ale biroului de presă se pot coordona cu mai multă uşurinŃă. deoarece opinia publică din zilele noastre este foarte receptivă la afirmaŃiile din mass-media. rectificări. 164 . confruntări care implică atenŃia publică38. purtătorul de cuvânt trebuie să maximizeze efectele favorabile ale mesajelor organizaŃiei şi să le minimizeze pe cele nefavorabile. controverse. în situaŃii incerte. Succeeding as Spokesperson. conducătorul organizaŃiei poate apărea numai în momentele cu adevărat importante.

Totuşi. concomitent. fără să-i disturbe îndeletnicirile profesionale cu alte sarcini colaterale. apoi. aceasta este poziŃia cea mai favorabilă. 165 . fără să mai aibă timpul necesar pentru a se consulta şi cu alŃi membri ai organizaŃiei. pentru a face astfel ca mesajul său să treacă de barierele generate de o comunicare inadecvată.– şef al biroului de presă: în acest caz. Pentru a-şi îndeplini cu succes atribuŃiile. de marketing. pentru a putea schimba informaŃii cu ceilalŃi membri. – membru al altei organizaŃii (companie de relaŃii publice. în al doilea rând. lider de opinie. purtătorul de cuvânt îndeplineşte şi funcŃiile esenŃiale ale biroului de presă. de consultanŃă etc. Purtătorul de cuvânt trebuie să aibă o înŃelegere profundă a specificului organizaŃiei sale şi să cunoască în detaliu cele mai recente activităŃi şi evoluŃii ale acesteia. – independent faŃă de biroul de presă. – în staff-ul organizaŃiei. el trebuie să cunoască la fel de bine limbajul şi modul de lucru utilizate în lumea presei. sportivă sau mondenă) angajată de o organizaŃie ca purtător de cuvânt pe timpul unei campanii de relaŃii publice sau în ideea de a milita pentru o anumită cauză şi. rezultate din necesitatea de a face faŃă.entrepreneur. precum şi cu tendinŃele care se prefigurează. – persoană proeminentă (personalitate ştiinŃifică sau culturală. ca membru al staff-ului organizaŃiei: pentru purtătorul de cuvânt. publicat la adresa http://www. în care trebuie să decidă singur asupra celui mai adecvat răspuns. informaŃiile îi vor parveni nemijlocit. dar munca sa va fi grevată de necesitatea demersurilor administrative inerente funcŃiei de şef al unei structuri organizaŃionale. În ceea ce priveşte relaŃiile sale cu mass-media. în marea majoritate a cazurilor. expert. În această situaŃie. de comunicare. făcând posibilă apariŃia unor nesincronizări sau suprapuneri. ar trebui să aibă capacităŃi de bun comunicator. unor situaŃii „ad-hoc”. pentru a fi mereu la curent cu ceea ce se întâmplă.com/encyclopedia/term/82062. celebritate artistică. de a determina un transfer de reputaŃie şi de vizibilitate benefic organizaŃiei („efectul de halou”)39. el se bucură de o oarecare autonomie şi flexibilitate. în acest caz coordonarea cu acŃiunile biroului de presă lasă de dorit. cre- 39 Articolul-definiŃie Company Spokesperson. atunci când aceasta nu are un birou de presă. Purtătorul de cuvânt trebuie să cunoască şi să utilizeze cel puŃin două limbaje (considerate în sensul lor de maximă generalitate): mai întâi. el trebuie să stăpânească foarte bine limbajul propriei organizaŃii.) angajat de o organizaŃie ca purtător de cuvânt. deoarece îi permite accesul direct la informaŃiile care ar putea servi la managementul imaginii publice a organizaŃiei. El trebuie să fie de preferinŃă membru al staff-ului organizaŃiei.html şi accesat pe 21 iunie 2007. un purtător de cuvânt ar trebui să aibă câteva calităŃi principale: în primul rând.

în limitele intereselor organizaŃiei pe care o reprezintă. formulând opinii profesioniste despre impactul mediatic pe care îl pot determina acŃiunile pe care organizaŃia urmează să le desfăşoare. 166 . dar nu uită să enumere şi alte calităŃi care îi sunt utile: „simŃului umorului. este de preferat ca purtătorul de cuvânt să facă parte dintre cei care contribuie la luarea deciziilor strategice. astfel încât să poată fi la curent cu toate deciziile şi evoluŃiile şi să poată avea acordul conducerii în tot ceea ce întreprinde. obiectivelor şi strategiilor organizaŃiei. 25% pentru a se informa despre dezvoltările din organizaŃie şi a efectua sarcini administrative şi 25% pentru a elabora materiale şi a iniŃia evenimente de presă41. nedorite. capacitatea de a vorbi şi a scrie la moment şi o atitudine faŃă de adevăr care respinge orice compromis”40. mai ales. 40 Opinie citată de Marguerite H. un purtător de cuvânt ar trebui să aloce 50% din timpul său de lucru pentru a răspunde la solicitări ale mass-media. spontan.dibilitatea în raporturile cu jurnaliştii este foarte importantă. Purtătorul de cuvânt trebuie să fie antrenat pentru depăşirea unor asemenea momente şi. purtătorul de cuvânt are nevoie de întrebările jurnaliştilor.U. purtătorul de cuvânt are nevoie şi de o experienŃă profesională solidă. Prin urmare. Unul dintre obiectivele cele mai importante ale prestaŃiilor sale în faŃa reprezentanŃilor mass-media trebuie să fie acela de a „spune istoria” organizaŃiei sale. Mai mult decât atât. Pe lângă aceste calităŃi. ar trebui să fie inteligent. afirmă: „Credibilitatea este cel mai important bun al unui purtător de cuvânt”.gov/products/pubs/pressoffice/job..htm şi accesat la 21 iunie 2007. pentru a putea plasa informaŃiile şi mesajele care trebuie transmise. De aceea. a atitudinii defensive: reprezentanŃii mass-media vor pune aproape întotdeauna întrebări incomode sau. cel puŃin. în opinia lui Stephen Hess.state. totuşi. nu în ultimul rând. pentru a fi în măsură ca. Aceasta trebuie să se concretizeze în îndeplinirea următoarelor cerinŃe: – cunoaşterea foarte bună a tuturor aspectelor legate de funcŃionarea organizaŃiei sale: cunoaşterea temeinică a scopului. publicat la adresa http://usinfo. – evitarea pasivităŃii. 41 Opinie citată de Marguerite H. Vorbind despre calităŃile necesare celui care îndeplineşte această funcŃie. Sullivan în articolul The Job of a Press Officer. spiritual. în munca sa. nu să le pericliteze). amabil. să se înscrie în politica generală a organizaŃiei. răbdare enormă. fost purtător de cuvânt prezidenŃial în S.A. transparent. sincer (sinceritatea trebuie să se înscrie. apoi.gov/products/pubs/pressoffice/job. – încrederea din partea conducerii organizaŃiei. interese pe care trebuie să le apere cu armele onestităŃii. publicat la adresa http://usinfo.state.htm şi accesat la 21 iunie 2007. vocea „radiofonică” şi însuşirile „telegenice” constituie cerinŃe importante pentru această funcŃie. Sullivan în articolul The Job of a Press Officer. Mike McCurry. pentru inserarea adecvată a mesajelor despre organizaŃie în discursul său.

masă). lunar etc. – participarea la întâlnirile conducerii organizaŃiei pentru a contribui la luarea deciziilor şi. a organizaŃiei sale. purtătorul de cuvânt nu trebuie să uite nici o clipă că. conferinŃelor şi briefing-urilor de presă care vor fi susŃinute de către oficiali ai organizaŃiei. – organizarea unor evenimente de presă. o abordare negativă duce la formarea percepŃiei de slăbiciune a organizaŃiei. atunci când organizaŃia adoptă maniera organizării unor asemenea întâlniri cu o periodicitate regulată (săptămânal. – planificarea şi conducerea campaniilor de presă. de şovăială.– stăpânirea situaŃiei: perceperea de către jurnalişti a purtătorului de cuvânt ca fiind stăpân pe situaŃie sporeşte credibilitatea acestuia şi. – pregătirea interviurilor. – consilierea membrilor staff-ului în chestiuni care privesc relaŃiile organizaŃiei cu massmedia.). că totul este în ordine în ceea ce priveşte funcŃionarea ei. implicit. În schimb. de lipsă de credibilitate. – rezolvarea solicitărilor mass-media.gov/products/pubs/pressoffice/job. acolo unde este cazul.htm şi accesat la 21 iunie 2007. – redactarea sau supervizarea redactării discursurilor care vor fi rostite de către oficiali ai organizaŃiei în diferite ocazii publice. The Job of a Press Officer. – asigurarea legăturii profesionale cu departamente de comunicare din alte organizaŃii. cu solicitudine şi respect profesional.state. Printre îndatoririle purtătorului de cuvânt se pot înscrie acŃiuni ca42: – susŃinerea unor conferinŃe sau briefing-uri de presă regulate. 42 Marguerite H. – conducerea (coordonarea) activităŃii cotidiene a biroului de presă. ştiri de presă şi alte materiale destinate informării mass-media. ulterior. – supervizarea activităŃii departamentelor de comunicare din filialele organizaŃiei. – organizarea unor tururi de presă şi rezolvarea detaliilor administrative (transport. Sullivan. 167 . În această privinŃă. articol publicat la adresa http://usinfo. nu are voie să cultive relaŃii preferenŃiale sau privilegiate: toŃi jurnaliştii trebuie să fie trataŃi în aceeaşi manieră. – prezentarea lucrurilor într-o manieră pozitivă: abordarea pozitivă a situaŃiilor prezentate subliniază faptul că organizaŃia se află pe un drum corect. – pregătirea şi difuzarea de comunicate de presă. pentru a stabili strategiile de aducere la cunoştinŃa publică a acestora. dosare de presă. cazare. în munca sa cu jurnaliştii.

newsletter-e. ca şi cele privind facilitarea contactelor cu alte persoane informate. clar şi convingător. reviste. promisiunile de a reveni mai târziu cu răspunsuri complete trebuie respectate întru totul. În ceea ce priveşte prestaŃia sa concretă în faŃa jurnaliştilor. purtătorul de cuvânt trebuie să Ńină cont de unele recomandări tehnice. dintre care unele au fost deja prezentate: – el trebuie să dea dovadă de relaxare. dar mă voi documenta şi vă voi da cât mai repede posibil un răspuns complet” sau „Nu ştiu eu răspunsul. pliante.). motivul refuzului: informaŃiile solicitate sunt confidenŃiale. de încredere în forŃele proprii şi de onestitate. în mod obligatoriu. construcŃiile lingvistice sau literare pretenŃioase. Ele nu fac decât să îngreuneze accesul jurnaliştilor la semnificaŃia mesajului. trebuie să folosească avantajele para-limbajului în comunicare.). deoarece. – supervizarea publicaŃiilor realizate de organizaŃie pentru informare externă şi internă (broşuri. dar utilizând binecunoscutele tehnici de menŃinere a credibilităŃii: „Nu ştiu răspunsul la această întrebare.. Încercarea de a răspunde la mai multe întrebări în acelaşi timp diminuează 168 . după cum nu are voie nici să se aventureze în răspunsuri riscante.” (urmează.– eliberarea de acreditări de presă atunci când este cazul. Atunci când nu este sigur de corectitudinea informaŃiilor pe care intenŃionează să le transmită. ritmul şi intensitatea vocii. este vorba de o cauză juridică în curs de cercetare etc. – sarcasmul trebuie evitat şi el. – evaluarea activităŃilor desfăşurate cu (pentru) mass-media şi sintetizarea „lecŃiilor învăŃate” pentru acŃiuni viitoare. – atunci când livrează răspunsuri. Dacă doriŃi. Un bun purtător de cuvânt trebuie să aibă capacitatea de a se exprima simplu. al publicurilor-Ńintă. atunci când există riscul de depăşire a mandatului acordat „Nu pot răspunde la întrebarea dumneavoastră.. pe înŃelesul jurnaliştilor şi. chiar atunci când este vorba de întrebări stupide sau care se repetă. – termenii de jargon profesional sau de argou. purtătorul de cuvânt poate răspunde negativ. în fine. – nu trebuie să-şi depăşească mandatul acordat de conducerea organizaŃiei. implicit. publicaŃii electronice etc. expresiile colocviale. adică să schimbe periodic tonul. purtătorul de cuvânt trebuie să răspundă la câte o singură întrebare odată. În orice caz. pentru a preîntâmpina apariŃia monotoniei. precum şi interjecŃiile trebuie evitate. vă pun în legătură cu el” ori. dar cunosc pe cineva care poate să vă răspundă. – pe parcursul livrării răspunsurilor. care depăşesc sfera cunoştinŃelor sale.

cât şi în cadrul unei structuri mai complexe de relaŃii publice. nu mai este o persoană particulară oarecare. la propriile trăiri sufleteşti sau stări fiziologice nu-şi au locul în prestaŃia purtătorului de cuvânt. în acel moment. trebuie să Ńină seama de recomandările făcute în capitolele „Interviul” (pagina 80) şi „Elemente specifice privind apariŃiile la televiziune” (pagina 145). el trebuie să fie conştient în permanenŃă de faptul că. şi să conŃină două-trei mesaje despre organizaŃie.forŃa mesajului şi îi derutează pe jurnalişti. Biroul de presă Biroul de presă43 reprezintă o structură de relaŃii publice.). În plus. ci reprezintă o organizaŃie. trebuie să fie conştient că răspunsurile din cadrul unui interviu televizat trebuie să fie scurte şi precise. – este neprofesionistă utilizarea răspunsurilor de tipul „no comment” sau a speculaŃiilor („este posibil să fie aşa cum spuneŃi”. – furnizarea de informaŃii „off-the-record” (informaŃii nedifuzabile sau confidenŃiale). să nu poată fi citat de posturile de radio sau de televiziune. ci se selectează porŃiuni semnificative. – referirile la propria stare de spirit. în care este amestecată şi repetarea întrebării. Pe durata acesteia. în funcŃie de mărimea. la obiect. la irosirea unui timp care ar putea fi folosit într-un mod mai eficient. pentru că acest lucru duce. – pe parcursul apariŃiilor la televiziune. „eu cred că…”. pe de altă parte există riscul ca răspunsul. „după părerea mea…”. Acest lucru este necesar deoarece. pe de o parte. este în marea majoritate a cazurilor o greşeală. în emisiunile televizate nu se difuzează răspunsurile în întregime. „s-ar putea să aveŃi dreptate” etc. de forŃa şi de dimensiunile pe care le are imaginea publică a unei organizaŃii. – se oferă informaŃii suplimentare faŃă de solicitările jurnaliştilor numai atunci când acest lucru este în interesul organizaŃiei. în cazul în care biroul 169 . cu speranŃa că jurnaliştii nu le vor difuza. o formă de organizare care poate exista atât de-sine-stătător. biroul de presă poate fi format din mai multe sau mai puŃine persoane. cu durata de 10 – 20 de secunde. care nu vor primi un răspuns numai la întrebarea lor. Această selecŃie ar trebui să conŃină măcar unul dintre mesajele referitoare la organizaŃie. – întrebarea pusă de jurnalist nu trebuie repetată. de regulă. Prin urmare. deoarece jurnaliştii vor fi tentaŃi să utilizeze în materialele lor acest fel de informaŃii.

relaŃia cu radiourile. în al doilea rând. deoarece celelalte structuri ale organizaŃiei nu se vor grăbi să-l alimenteze cu date din cel puŃin două motive: în primul rând. În principiu. Uneori. După ce au adunat o cantitate mare de informaŃii. dacă există un număr mai mare de membri. 54 – 68. două tipuri de acŃiuni: – stabilirea şi menŃinerea unor relaŃii bune (benefice pentru organizaŃie) cu mass-media. în principiu. purtătorul de cuvânt poate fi şef sau membru al biroului de presă. prelucrate pentru a putea fi difuzate. 170 . datorită sarcinilor lor specifice. este foarte indicat ca aceştia să fie specializaŃi pe diferite funcŃiuni. şi pentru redactarea discursurilor44. membrii biroului de presă vor trece la selectarea şi evaluarea lor pentru a stabili potenŃialul lor de interes pentru massmedia. Biroul de presă trebuie să aibă în permanenŃă un „capital” de informaŃii mereu actualizate despre organizaŃie. coordonarea şi sintetizarea informaŃiilor din interiorul organizaŃiei. Odată valorifica43 Pentru redactarea acestui capitol. funcŃiunile acestora nu vor fi foarte diferenŃiate. Coman. monitorizarea presei. altele vor putea fi valorificate mai bine la radio sau la TV decât în presa scrisă etc. fiecare dintre ei trebuind să ştie să facă tot ce intră în competenŃele biroului. precum şi modul în care ar putea fi valorificate cel mai bine: unele informaŃii vor fi mai interesante pentru presa locală decât pentru cea cu răspândire naŃională. elaborarea şi difuzarea de comunicate de presă etc. Uneori însă. biroul de presă trebuie să adopte o politică proactivă. am utilizat în principal lucrarea C. Printre lucrările concrete desfăşurate de biroul de presă se numără: – căutarea. aşa cum am arătat deja. membrii acelor structuri nu ştiu care anume informaŃii prezintă realmente interes pentru mass-media. biroul de presă va trebui să asigure derularea tuturor actelor de comunicare ale organizaŃiei. selectarea. – informarea membrilor organizaŃiei – în special a staff-ului – cu privire la afirmaŃiile despre organizaŃie făcute în mass-media şi care pot interesa ori influenŃa organizaŃia în vreun fel oarecare. Sarcina acestui birou este de a stabili şi a menŃine relaŃiile de comunicare dintre organizaŃie şi mass-media. un birou de presă ar trebui să se concentreze doar pe aceste două tipuri de acŃiuni din domeniul relaŃiilor cu mass-media. şi pentru elaborarea unor materiale pentru comunicarea internă ş.de presă are un număr mic de membri. În obŃinerea acestor informaŃii. nu se grăbesc întotdeauna să Ńină legătura cu biroul de presă pentru a actualiza informaŃiile pe care le deŃine acesta. relaŃia cu televiziunile.d. fiind deci responsabil şi pentru editarea publicaŃiilor organizaŃiei. 2000. mai ales în cazurile în care resursele alocate activităŃii de relaŃii publice nu permit funcŃionarea unei structuri mai ample.m. realizând.a. cum ar fi relaŃia cu presa scrisă.

– crearea şi menŃinerea de contacte individuale cu reprezentanŃii diferitelor mass-media.. mesajele transmise pe timpul conferinŃei. performanŃele. nu toŃi jurnaliştii participanŃi la o conferinŃă de presă reuşesc să recepteze cu exactitate şi în întregime ceea ce s-a spus. The Press Office at Work. mese rotunde sau dezbateri etc. 171 . nu trebuie să rataŃi ocazia distribuirii complementare a unor materiale scrise pe aceeaşi temă: pe de o parte. acest fapt trebuie adus la cunoştinŃa celor care au constituit sursele primare ale informaŃiilor şi care. vor conştientiza importanŃa informării publice şi a rolului lor în acest domeniu. precum şi altor cerinŃe ale jurnaliştilor: materiale grafice. documentarelor.te informaŃiile colectate. aflând modul în care au fost utilizate pentru binele organizaŃiei datele furnizate de ei. statistici de diferite feluri referitoare la diversele preocupări ale organizaŃiei.state. pe de altă parte. materialul scris vă dă posibilitatea să reafirmaŃi. a vizitelor pentru jurnalişti. chiar dacă. Sullivan. acest birou trebuie să întocmească şi să actualizeze în permanenŃă o bază de date suficient de bogată şi de operaŃională. articol publicat la adresa http://usinfo.gov/products/pubs/pressoffice/atwork. de exemplu. – pregătirea materialelor necesare şi organizarea manifestărilor pentru presă: redactarea şi difuzarea comunicatelor. aŃi organizat o conferinŃă de presă despre un eveniment. să întăriŃi o dată în plus. iar acolo s-au spus suficiente lucruri. organizarea conferinŃelor şi briefing-urilor de presă. În plus. buletinelor şi dosarelor de presă. informaŃii despre proiectele organizaŃiei. – crearea şi actualizarea permanentă a documentelor de bază referitoare la organizaŃie. care să cuprindă: informaŃii generale despre istoricul. această coordonare fiind esenŃială înainte de a face publică orice informaŃie. fotografii. în acest fel materialele realizate de biroul de presă vor fi coordonate cu deŃinătorii primari ai informaŃiei. sondaje. materiale video şi audio. cărora să li se poată difuza informaŃii în funcŃie de specializarea lor sau 44 Marguerite H.. scrisorilorpropunere. grafice.htm şi accesat la 22 iunie 2007. a unor simpozioane. structura. date referitoare la caracteristicile produselor şi activităŃilor organizaŃiei şi ale mijloacelor tehnice pe care aceasta le utilizează. membrii marcanŃi etc. fotografii. material video sau audio etc. Prin urmare. cu şi mai multă claritate. ai organizaŃiei. prezentări multimedia etc. Este de dorit ca membrii biroului de presă să aibă relaŃii chiar cu mai mulŃi membri ai aceleiaşi redacŃii. seminarii. un birou de presă trebuie să aibă suficiente astfel de materiale care să poată fi distribuite cu operativitate ori de câte ori este necesar. a alertelor media. Referitor la materialele scrise. biografiilor etc. Biroul de presă trebuie să fie în măsură să răspundă în orice moment celor mai diferite tipuri de întrebări referitoare la organizaŃie.

conform preceptului „Tratează-i pe jurnalişti ca pe prieteni şi ei te vor trata ca profesionişti. zona de acoperire. acreditarea de presă nu se retrage doar datorită faptului că jurnalistul acreditat scrie nefavorabil (dar documentat!) despre organizaŃie. Eliberarea acreditărilor şi evidenŃa la zi a acestora constituie o obligaŃie profesională a biroului de presă. tipul publicaŃiei (presă scrisă sau audiovizuală. care constă în înregistrarea lor (însoŃită eventual de eliberarea unui permis special) în scopul garantării accesului la toate manifestările cu caracter public ale organizaŃiei. falsificări sau denaturări intenŃionate ale faptelor relatate etc.d. De obicei. acreditarea urmăreşte stimularea jurnaliştilor atât în aprofundarea expertizei lor cu privire la organizaŃie. Odată eliberată. tiraj. jurnalistul creează prejudicii însemnate – materiale sau de imagine ori reputaŃie – organizaŃiei (vezi cazul în care secretarul de stat american Colin Powell. tratează-i ca pe profesionişti şi ei te vor trata ca pe un prieten”. experienŃa jurnalistului în ceea ce priveşte specificul organizaŃiei şi al funcŃionării sale. de asemenea. cât şi pe cele personale. Acreditarea poate fi retrasă unui jurnalist pentru încălcări grave al deontologiei sale profesionale în relaŃia cu organizaŃia (relatări trunchiate cu rea-credinŃă.. sponsorizări. apariŃie cotidiană. Profesionalismul trebuie să fie regula de aur în stabilirea unor asemenea relaŃii. lunară etc. publicuri cărora se adresează.) din redacŃie. atât pe telefoanele (faxurile. una dintre bazele de date importante ale biroului de presă trebuie să se refere la jurnaliştii cu care biroul are contact şi să cuprindă informaŃii ca: numele şi prenumele jurnalistului. De obicei. a sunat un telefon mobil. săptămânală.de rolul lor în acea redacŃie. organizaŃiile optează să acrediteze jurnalişti care au o bună cunoaştere a specificului lor şi a activităŃii pe care o desfăşoară. posibilităŃi de a fi contactat. numele persoanelor din conducerea publicaŃiei. pe timpul declaraŃiei sale.a. politica editorială. adresă de Internet. termene de închidere a ediŃiei. relatări tendenŃioase. posibilităŃi de contactare a acestora ş. a părăsit sala în momentul în care. În acest sens. – unele organizaŃii adoptă procedura acreditării jurnaliştilor. finanŃări exterioare). distribuŃie.m. iar. participând la o declaraŃie de presă comună cu preşedintele român Ion Iliescu.. o acreditare poate fi retrasă când. cât şi instituirea unei colaborări profesionale de lungă durată.). deşi jurnaliştii fuseseră preveniŃi să-şi închidă telefoanele mobile). prin manifestările sale extra-profesionale. e-mail-urile etc. orientare. retragerea acreditării este o măsură punitivă luată împotriva unei per172 . resurse din reclamă. prin crearea unei relaŃii oarecum privilegiate. publicaŃia (organizaŃia media) pe care o reprezintă.

deoarece. se pot întocmi dosare tematice pe diferite subiecte (evenimente) de interes pentru organizaŃie. deoarece ea poate pune organizaŃia iniŃiatoare într-o lumină defavorabilă. ea reprezintă un instrument util de evaluare a activităŃii de informare publică practicate de organizaŃia respectivă. mai trebuie spus că organizatorii unui eveniment nu trebuie să facă exces de exigenŃă în privinŃa accesului jurnaliştilor acreditaŃi. una dintre sarcinile uzuale ale birourilor de presă este aceea de a monitoriza apariŃiile din mass-media şi de a întocmi aşa-numita „revistă a presei”. fenomene) care prezintă interes pentru organizaŃie. în plus. p. De asemenea. nu a organizaŃiei media. analiza acestor dosare tematice permite depistarea unor tendinŃe de evoluŃie a evenimentelor studiate. în această situaŃie. Iată şi câteva lucruri care nu se fac de către membrii unui birou de presă45: – nu protestaŃi dacă nu vă sunt publicate comunicatele! – nu asaltaŃi presa cu comunicate! – nu cereŃi ca întrebările unui interviu să vă fie date cu mult timp înainte! 45 Recomandări preluate din broşura „Biroul de presă şi purtătorul de cuvânt”. în care sunt înglobate informaŃiile apărute în mass-media despre organizaŃie sau despre alte evenimente (organizaŃii. 2004 (?). 8. biroul de presă nu are doar rolul de a disemina informaŃii în exterior. În plus. Se cuvine menŃionată posibilitatea contractării unor servicii de monitorizare a presei efectuate de firme specializate. ci şi pe acela de a culege informaŃii din acest mediu. În fine. organizaŃia media este solicitată să desemneze un alt jurnalist care să fie acreditat.soane. de aceea. în urma monitorizării. tendinŃe care altfel nu pot fi observate. editată de Şcoala NaŃională de Studii Politice şi Administrative – Centrul de PerfecŃionare în Comunicare. îndeplinind în acest fel şi o sarcină de comunicare internă. dacă presa scrisă poate fi trecută în revistă dimineaŃa. Munca de monitorizare a presei trebuie să se desfăşoare neîntrerupt în cadrul biroului. care poate fi aplicată pe loc şi fără prea multe formalităŃi. Decizia de retragere a acreditării trebuie cântărită cu multă grijă. 173 . 544 din 2001 privind liberul acces la informaŃiile de interes public). De exemplu. presa audiovizuală şi Internetul produc ştiri 24 de ore din 24. – căutarea şi selectarea informaŃiilor externe: de cele mai multe ori. mai ales în situaŃiile în care prezenŃa mass-media este de dorit pentru reputaŃia organizaŃiei: există şi varianta acreditării la eveniment. pentru organizaŃiile publice există limitări legale drastice ale dreptului de a ridica acreditarea unui jurnalist (vezi Legea nr. Această revistă a presei este apoi difuzată în interior.

– trebuie. aici pot fi postate fotografii (clipuri) despre produse sau – neapărat – despre simbolurile organizaŃiei: logo. ca urmare a impactului formidabil al Internetului în viaŃa cotidiană. deoarece sunt frecvente cazurile în care jurnaliştii vin direct la sursă pentru a obŃine rezolvarea solicitărilor lor. să fie situat într-o zonă accesibilă jurnaliştilor.– nu cereŃi jurnaliştilor să vă dea articolul pentru a-l citi şi nu faceŃi modificări înainte de publicare! – nu invitaŃi doar jurnaliştii care vă sunt simpatici! – nu reproduceŃi sistematic istoria organizaŃiei la începutul fiecărei conferinŃe de presă! – nu vă convingeŃi şefii că presa este fie incompetentă. produse. există şi posibilitatea înfiinŃării unui birou de presă online. Aceste materiale trebuie să fie de o calitate tehnică aptă să permită utilizarea lor în presa scrisă (fotografii) sau în cea audiovizuală (clipuri). pe lângă ilustrarea unor evenimente. bunăstare şi soliditate a acesteia. istoric. trebuie evidenŃiat faptul că acesta urmează să facă faŃă la două tipuri de solicitări: – trebuie să fie în apropierea sediului conducerii. siglă. datele lor de contact. – informaŃii şi exemple despre reflectarea mediatică a organizaŃiei.. fie într-un blog. scopul şi obiectivele acesteia. documentare. în acelaşi timp. sediu etc. alerte. membri proeminenŃi etc. localizare geografică. De asemenea. – numele responsabililor pentru relaŃia cu presa. – galerii foto sau/şi audio-video. cât şi aceştia la biroul de presă. – dosare de presă online (vezi pagina 64). de la televiziune sau radio! – nu folosiŃi dreptul la replică drept un mijloc de a critica presa! În ceea ce priveşte amplasarea biroului de presă. – arhive ale materialelor de presă (comunicate. fie ostilă! – nu adoptaŃi un limbaj tehnic! – nu fiŃi în afara ştirilor din ziare. deoarece atât şeful biroului de presă are nevoie de acces rapid la conducătorii organizaŃiei. În prezent. Prin urmare. activităŃi şi performanŃe. precum şi un element important în definirea imaginii de echilibru. articole. – documentare de background despre organizaŃie. în amplasarea şi utilarea acestui birou trebuie să se Ńină seama de faptul că el constituie „cartea de vizită” a organizaŃiei. Acesta constă fie într-un website dedicat special relaŃiilor organizaŃiei cu presa. fotografii. ştiri. fie într-o secŃiune distinctă a website-ului organizaŃiei. Un asemenea birou de presă oferă jurnaliştilor produse disponibile online precum: – comunicate şi ştiri de presă despre cele mai recente evenimente sau despre evenimente care se vor desfăşura în viitorul imediat. 174 . clipuri audio-video) publicate anterior.

– posibilitatea ca jurnaliştii abonaŃi să fie anunŃaŃi de fiecare dată când biroul de presă online pune la dispoziŃie informaŃii noi. crearea şi menŃinerea unui website al organizaŃiei. – un aparat fotografic digital sau cu film (eventual şi facilităŃi de prelucrare a filmelor fotografice). care să permită nu numai ascultarea. În schimb. Membrii astfel aleşi au avantajul că posedă deja o cunoaştere profundă a specificităŃilor organizaŃiei. alte date) care au valoare de ştire. ci şi înregistrarea diferitelor emisiuni radiofonice. – în cazul în care biroul de presă este implicat şi în operaŃiuni frecvente în afara sediului organizaŃiei (acŃiuni în filiale sau sucursale. – o cameră video. este posibil ca ei să nu aibă aptitudinile necesare în lucrul cu mass-media. fiecare cu avantajele şi dezavantajele sale: – desemnarea membrilor din rândul personalului propriei organizaŃii. activităŃi în puncte de lucru etc. utilizând liste de adrese. – unul sau mai multe telefoane mobile. transmiterea acestora prin modem. – unul sau câteva computere şi cel puŃin o imprimantă. transmiterea unor materiale prin poştă electronică. cu posibilitatea de transmitere şi a faxurilor. crearea. Acest 175 . prin care să se poată comunica rapid cu membrii organizaŃiei. în special cu mass-media. Din dotarea unui birou de presă n-ar trebui să lipsească următoarele echipamente şi materiale: – cel puŃin un telefon cu număr direct. menŃinerea şi actualizarea unei părŃi a bazelor de date a biroului de presă. cu care să poată fi rezolvate în principal următoarele sarcini: redactarea materialelor care urmează să fie difuzate în scris către mass-media. În selectarea membrilor biroului de presă. – un reportofon.). tururi de presă. cu care să poată fi urmărite şi înregistrate emisiuni TV. – un copiator pentru multiplicarea materialelor necesare jurnaliştilor sau conducerii organizaŃiei. – un televizor şi un videorecorder (tuner TV). – cel puŃin un telefon de interior. clipuri audio-video. eventual. prin care să se poată comunica în exterior. – un radiocasetofon. există în general două opŃiuni. un laptop cu conexiune Internet wireless va fi necesar pentru transmiterea oportună la birou a unor materiale (fotografii.

în cazul organizaŃiilor cu o vizibilitate mediatică mare. În acest fel. la fel se întâmplă şi în cazul specialiştilor în relaŃii publice din biroul de presă. planificarea activităŃilor cu presa (tururi. implicarea organizaŃiei într-un eveniment cu implicaŃii naŃionale sau internaŃionale care prezintă (poate prezenta) interes pentru mass-media şi implicit pentru opinia publică. un centru de presă este o structură temporară. să reacŃioneze la situaŃii cu potenŃial de criză mediatică etc. care se înfiinŃează cu ocazia unor evenimente importante. Nu în ultimul rând. absolvenŃi ai unor studii de specialitate (relaŃii publice. precum şi cu redactarea diferitelor materiale destinate informării publice. un birou de presă cu adevărat profesionist practică mai ales o abordare proactivă: promovarea obiectivelor de imagine ale organizaŃiei în baza unei viziuni şi a unei planificări strategice. practic.). jurnalism). conferinŃe etc. planificarea mesajelor şi a temelor. inclusiv în weekend. 176 . comunicare.dezavantaj este. Indiferent de opŃiune. membrii biroului de presă vor fi pe deplin familiarizaŃi cu specificul lucrului cu mass-media. lansarea unui nou produs deosebit de important pentru funcŃionarea organizaŃiei şi pentru opinia publică. care trebuie să fie oricând în măsură să rezolve o solicitare din partea mass-media. ieşite din sfera acŃiunilor obişnuite ale organizaŃiei şi care necesită o perioadă de desfăşurare a informării publice mai mare decât cea a unei conferinŃe de presă: iniŃierea unei noi strategii de activitate. Centrul de presă În general. În realitate. precum şi a capacităŃilor de buni comunicatori. Aceste două aspecte sunt decisive pentru reuşita lor în activităŃile care îi aşteaptă în cadrul acestei structuri. membrii biroului de presă trebuie selectaŃi pe baza calităŃilor lor profesionale. membrii biroului de presă trebuie să fie conştienŃi că îndatoririle lor profesionale continuă şi după încheierea programului de lucru la birou: aşa cum un jurnalist este jurnalist 24 de ore pe zi. De altfel. vizite. se recurge adeseori la organizarea programului biroului de presă pe două sau chiar trei schimburi. eliminat acolo unde membrii biroului de presă sunt profesionişti în relaŃii publice. – cooptarea unor (foşti) jurnalişti din exteriorul organizaŃiei. putând determina prezentări mai puŃin convingătoare ale organizaŃiei. muncă de cercetare şi de evaluare. Din cele spuse până acum. o criză majoră în viaŃa organizaŃiei sau participarea acesteia la soluŃionarea unei crize etc. CunoştinŃele lor despre organizaŃie vor fi însă – cel puŃin pentru o perioadă – superficiale. este posibil să ajungeŃi la concluzia falsă că munca biroului de presă este una de tip reactiv: membrii biroului trebuie să fie gata oricând să răspundă cât mai repede şi mai complet solicitărilor mass-media.

De asemenea. – sprijinirea jurnaliştilor în munca de documentare referitoare la evenimentul pentru care a fost înfiinŃat centrul de presă. au şi o variantă virtuală. Există însă şi centre de presă care funcŃionează ca structuri permanente. la sediile lor centrale sau chiar şi la sedii regionale: ONU (http://www.org/press/). acest sprijin constă în: răspunsuri prompte la solicitările de informaŃii ale jurnaliştilor. http://www. le puteŃi accesa pe cele ale companiilor Google (http://www.un. de importanŃă majoră. centrul de presă se înfiinŃează ori de câte ori în viaŃa organizaŃiei se produce un eveniment care ar putea prezenta un interes mult peste medie pentru opinia publică (mai ales atunci când este vorba de opinia publică internaŃională) şi care. Astfel de centre/birouri de presă există şi în cazul marilor companii private. în condiŃiile dezvoltării explozive a noilor medii de comunicare. pentru înŃelegerea acestei problematici. Aceste centre de presă online se aseamănă (uneori până la identificare) cu birourile de presă online (vezi pagina 174). merită studiată şi reŃeaua de Centre pentru Presa Străină a Departamentului de Stat al Statelor Unite.html) sau Samsung (http://www. aşa cum sunt. organizarea unor briefing-uri sau conferinŃe de presă pe măsură ce apar noi informaŃii de interes. În acest caz. cunoscut sub titulatura de „EU Press Room”. cele care funcŃionează pe lângă marile instituŃii internaŃionale.europa.eu/press_room/index_en.google.Sintetic vorbind. sprijinirea concretă a jurnaliştilor în ac177 . pe lângă varianta „clasică”.com/PressCenter/). trebuie specificat faptul că există centre de presă online sau care. În mod uzual. Sunt destul de frecvente situaŃiile în care într-un asemenea eveniment care reclamă înfiinŃarea unui centru de presă să fie implicate mai multe organizaŃii. ca exemplu. presupunând o prezenŃă fizică. centrul de presă va fi constituit prin efortul comun al organizaŃiilor respective şi va presta servicii în folosul tuturor acestora.htm) etc.osce. OSCE (http://www. UE (un centru de presă complex. de exemplu.com/press/index. Organizarea şi sarcinile acestor structuri permanente nu sunt întru totul similare cu cele ale structurilor temporare.org/news/). Pe de altă parte. prin rezultatele finale. aşa cum este cazul celor specificate mai sus cu titlu de exemplu. ar putea justifica eforturile umane şi materiale făcute pentru punerea la punct a unei asemenea structuri de informare publică.samsung. Rol şi structură Un centru de presă poate îndeplini următoarele roluri: – informarea opiniei publice cu privire la acŃiunile realizate de organizaŃie în cadrul unui eveniment anume. aşa cum vom vedea mai departe. îndeplinind aceleaşi funcŃiuni.

stabileşte strategia de informare publică. centrul de presă poate contribui. o organizaŃie etc.Ńiunile proprii de documentare: facilitarea de interviuri. briefing-uri şi confe178 .. El trebuie să răspundă la solicitările jurnaliştilor.. precum şi pentru resursele materiale şi financiare angajate în funcŃionarea centrului de presă. prin informare corectă. simpatiei. şeful centrului îndeplineşte adesea şi acest rol. Atunci când în această componentă a centrului de presă nu este cuprins şi un purtător de cuvânt. în general. oportunităŃi de fotografiere sau filmare. Celula de conducere coordonează întreaga muncă a centrului de presă. Uneori. să colecteze cererile de interviuri şi să le negocieze cu cei vizaŃi. – câştigarea. Ńine legătura cu conducerea organizaŃiei şi cu principalii factori implicaŃi în evenimentele pe care centrul de presă trebuie să le gestioneze din punctul de vedere al informării publice. prestigiul. În general însă. într-o măsură mai mare sau mai mică. un centru de presă promovează o politică proactivă de informare publică. Această celulă poate fi formată de multe ori dintr-o singură persoană (şeful centrului de presă). bunăvoinŃei şi sprijinului opiniei publice pentru organizaŃie sau pentru acŃiunile acesteia. În multe privinŃe. cum este de exemplu cazul informaŃiilor confidenŃiale despre eveniment/organizaŃie. specializat în lucrul direct cu jurnaliştii. uneori pot apărea situaŃii în care trebuie adoptată o atitudine reactivă. distribuirea de dosare de presă etc. reputaŃia organizaŃiei. care pot afecta într-o măsură deosebită preocupările. Trebuie subliniat de la bun început că. a informaŃiilor distorsionate negativ. raŃiunea înfiinŃării şi funcŃionării unui centru de presă este de a promova într-o manieră proactivă propriile obiective de comunicare. De altfel. Acest lucru este valabil şi pentru numărul de oameni. – trebuie să existe un departament de relaŃii cu mass-media. trebuie să existe o celulă de conducere a centrului de presă. Totuşi. a înŃelegerii. acest lucru înseamnă că. alteori poate exista şi un număr mai mic sau mai mare de asistenŃi specializaŃi pe anumite chestiuni. să le semnaleze acestora în timp util diferitele oportunităŃi mediatice (declaraŃii. centrul de presă va fi interesat nu doar în promovarea agresivă a informaŃiilor publice pe măsură ce ele apar. să asigure sprijin administrativ jurnaliştilor. în general. – contracararea. această structură trebuie să asigure câteva tipuri de activităŃi: – în primul rând. propria strategie adoptată cu privire la un eveniment. În ceea ce priveşte structura unui centru de presă temporar. prin informare publică onestă. acest departament funcŃionează asemănător cu un birou de presă. ci chiar în crearea unor evenimente şi a unor oportunităŃi de presă menite să stimuleze interesul public. şi la realizarea unor acŃiuni de comunicare internă. aceasta variază în funcŃie de situaŃia concretă ce urmează să fie mediatizată.

rinŃe de presă. broşuri şi pliante de informare. manifestări planificate pentru mass-media. această îndatorire revine departamentului de producŃie. asigu179 . precum şi gestionarea din punct de vedere logistic a relaŃiilor cu mass-media (procurarea şi asigurarea mijloacelor tehnice. precum şi pentru a putea rezolva operativ orice probleme în sprijinul jurnaliştilor pe care îi însoŃesc. mijloace tehnice. cât şi rezolvarea oportună a solicitărilor venite din partea mass-media. securitatea facilităŃilor şi a acŃiunilor din centrul de presă. acest departament cuprinde şi personalul care asigură translaŃia. materiale de informare internă etc.). newsletter. hrănire şi transport. Uneori.). departamentul de producŃie este cel care editează publicaŃii proprii (ziar. Dacă monitorizarea şi analiza apariŃiilor din presă nu poate fi efectuată în cadrul departamentului de relaŃii cu mass-media. mobilier. ştiri şi comunicate de presă. staŃii portabile de emisie-recepŃie. – un alt departament este cel de producŃie. de regulă. realizarea şi actualizarea website-urilor de pe Internet (atunci când este cazul). operarea posturilor speciale de radio sau televiziune (atunci când se înfiinŃează asemenea posturi). întreŃinerea facilităŃilor centrului de presă.). însoŃitorii sunt echipaŃi cu telefoane mobile (radiotelefoane. posibilităŃi de acces în diferite zone de desfăşurare a evenimentului. împreună cu cel administrativ. Astfel. Atunci când oportunităŃile de presă necesită deplasări pe distanŃe mai mari. acest departament asigură condiŃiile de trai şi de lucru pentru personalul centrului (cazare. acelaşi departament. Acest departament asigură şi însoŃirea jurnaliştilor în diferite puncte de desfăşurare a evenimentului sau în diferite spaŃii unde aceştia solicită acces pentru documentare.). la anumite manifestări de interes mediatic etc. oportunităŃi foto şi video. De asemenea. pentru a putea Ńine legătura oportună cu centrul de presă şi a comunica orice noi solicitări primite din partea jurnaliştilor. – departamentul administrativ este cel care se ocupă de rezolvarea tuturor aspectelor logistice privind atât funcŃionarea centrului de presă în sine. materiale necesare pentru funcŃionarea centrului de presă. a cărui sarcină este într-adevăr de a produce materiale în folosul jurnaliştilor: dosare de presă (incluzând şi realizarea materialelor conŃinute în acestea). fotografii şi producŃii video care pot fi oferite jurnaliştilor la cerere (gratuit sau contra cost). prin monitorizarea mass-media şi analiza apariŃiilor din presă în legătură cu subiectul de care se ocupă centrul de presă. a materialelor şi consumabilelor necesare pentru a difuza informaŃiile către massmedia. planifică traseele şi orarele autovehiculelor care vor transporta jurnalişti. Tot aici se face de cele mai multe ori o evaluare primară şi „la cald” a rezultatelor funcŃionării centrului de presă. asigurarea mijloacelor financiare necesare activităŃii de informare publică. închirierea de spaŃii pentru centrul de presă atunci când este necesar etc. pagere etc.

sarcinile acestui departament pot fi îndeplinite de către celelalte structuri ale centrului de presă.rarea mijloacelor de transport necesare pentru deplasarea jurnaliştilor în diferite zone de interes mediatic etc. precum şi planurile pentru acŃiunile secvenŃiale. De multe ori. va putea în schimb să le acorde asistenŃă în rezervarea de camere sau să le ofere informaŃii suficiente care să-i ajute să-şi găsească un hotel potrivit. deoarece induc de la bun început o anumită suspiciune: o organizaŃie care îşi permite atâta generozitate faŃă de mass-media trebuie să aibă ceva de ascuns dacă este dispusă la asemenea eforturi financiare pentru câştigarea asentimentului public. atunci când această misiune nu este repartizată altei structuri. asigurarea altor asemenea facilităŃi excesive nu sunt indicate. chiar şi asigurarea gratuită a unor facilităŃi cum ar fi convorbirile telefonice sau transmisiile prin fax este privită cu o oarecare rezervă. centrul de presă poate avea şi un departament specializat în munca de planificare.). În ceea ce priveşte funcŃionarea centrului de presă. fără nici o discriminare. Prin urmare. planifică briefing-urile şi conferinŃele de presă. generozitatea excesivă nu este recomandată. departamentul administrativ este cel care asigură primirea şi acreditarea jurnaliştilor la centrul de presă. Totuşi. oferirea de mese gratuite. atunci când a fost luată decizia asigurării unor servicii în sprijinul jurnaliştilor. schiŃează şi apoi detaliază strategiile de informare publică. identifică oportunităŃile mediatice şi le semnalează conducerii centrului de presă. cazarea la hotel pe cheltuiala centrului de presă. există câteva reguli care trebuie luate în considerare: – centrul de presă nu procură favoruri jurnaliştilor. Acesta asigură coordonarea permanentă cu conducerea organizaŃiei şi cu cei implicaŃi în desfăşurarea evenimentului. 180 . asigură fluidizarea fluxului de informaŃii între departamentele centrului de presă (comunicarea internă). Astfel.. ci îi ajută din punct de vedere profesional. planifică modul cum vor fi soluŃionate solicitările jurnaliştilor. De multe ori. o bibliotecă apropiată care le poate asigura surse de documentare suplimentare etc. circumspecŃia în ceea ce priveşte generozitatea nu implică şi lipsa de solicitudine faŃă de jurnalişti: dacă centrul de presă nu va asigura cazarea gratuită la hotel a jurnaliştilor. această decizie trebuie să fie făcută publică şi trebuie să se aplice în egală măsură tuturor jurnaliştilor. – în unele cazuri. În orice caz. un restaurant convenabil unde să poată lua masa. sau atunci când posibilităŃile materiale şi financiare sunt limitate. cum ar fi departamentul de operaŃii cu mass-media sau cel de planificare. Dacă evenimentul gestionat nu necesită organizarea unui centru de presă complex.

în momentul în care s-a decis ca jurnaliştii să fie acreditaŃi. RelaŃia cu mass-media a Consiliului este asigurată de un Oficiu de Presă. exemplu care ilustrează suficient de exact specificul muncii unei astfel de structuri permanente. în acelaşi timp. în timpul întrunirilor Consiliului îşi continuă programul încă două ore după conferinŃa finală a PreşedinŃiei Consiliului. împreună cu Parlamentul European. Spre exemplu. iar principalele emisiuni de ştiri ale serii sunt în curs de finalizare. fiind destinate să sprijine activitatea profesională a jurnaliştilor în legătură cu un anumit eveniment sau. când ediŃiile de a doua zi ale cotidienelor sunt pe cale să se închidă. Dacă se consideră necesar. Am ales ca exemplu o scurtă prezentare a Centrului de Presă al Consiliului Uniunii Europene. ele răspund în esenŃă aceloraşi exigenŃe. Ńinută după încheierea întâlnirii. există mai multe organisme care asigură conducerea Uniunii Europene. asigură transmisia în direct a dezbaterilor publice şi a deliberărilor pe timpul 181 . Centrul de Presă al Consiliului UE (despre care voi detalia mai jos). de cele mai multe ori. organizează conferinŃe şi briefing-uri de presă. operaŃiunea de acreditare nu trebuie să dureze mai mult de câteva minute.– jurnaliştii care doresc să participe la evenimentele organizate de centrul de presă trebuie mai întâi să obŃină o acreditare. astfel concepute încât să asigure principiile echilibrului puterilor şi conducerii democratice. – politeŃea şi solicitudinea sunt atribute esenŃiale ale comportamentului celor care fac parte din centrul de presă. însă. în condiŃiile actuale în care fluxul de ştiri este aproape constant 24 de ore pe zi. FuncŃionarea sa încetează numai după ce evenimentul gestionat şi eventualele ecouri ale acestuia s-au consumat în întregime. În fapt. În ceea ce priveşte centrele de presă permanente. fără excese de autoritate. – centrul de presă trebuie să devină funcŃional înainte de debutul evenimentului pe care urmează să-l gestioneze. exercită puterea legislativă. în care jurnalistul răspunde unui scurt chestionar şi prezintă câteva documente. cel puŃin până la ora 18. După cum se ştie. cu o anumită organizaŃie. care oferă jurnaliştilor informaŃii şi documentaŃie despre lucrările acestui for legislativ. care în zilele obişnuite este deschis până la ora 18. care. Această activitate nu trebuie să se transforme într-o birocraŃie excesivă. această decizie trebuie aplicată fără excepŃii şi. Consiliul UE reprezintă principalul organism decizional. Acestea însă nu trebuie să ducă la încălcarea regulilor de bază privind relaŃiile centrului de presă cu jurnaliştii. – programul de funcŃionare al centrului de presă trebuie să fie zilnic. după care primeşte un card de identificare. centrul de presă poate funcŃiona chiar în permanenŃă.

toate acestea fie în format „clasic”. Acreditările 182 . precum şi. în timpul întrunirilor Consiliului şi al altor asemenea activităŃi cu impact mediatic. – operează un studio TV în care jurnaliştii pot intervieva diferiŃi oficiali UE în baza unei rezervări prealabile. accesul acestor persoane este condiŃionat de acŃiunile din Centrul de Presă. – pune la dispoziŃia solicitanŃilor concluziile rezultate din întrunirile Consiliului. care pot avea acces ocazional în facilităŃile acestui centru. în subsidiar. conduce activitatea Centrului de Presă al Consiliului UE.. – asigură 800 de staŃii de lucru pentru jurnaliştii acreditaŃi. această conexiune poate fi folosită în baza unui cod de identificare obŃinut de la secretariatul Centrului de Presă. mai există alte categorii de persoane. aşa cum voi detalia mai jos. În Centrul de Presă au acces în principal jurnaliştii şi personalul tehnic din mass-media acreditaŃi. există şi două telefoane cu fise. grupurile menŃionate mai sus nu au acces în Centrul de Presă). nu în ultimul rând. conectarea la Internet. Centrul de Presă nu este responsabil de eliberarea acestor acreditări. astfel încât să nu disturbe sprijinirea reprezentanŃilor mass-media: de regulă.sesiunilor Consiliului şi. fotografii. StaŃiile de lucru nu asigură computere. Există şi un studio radio care oferă facilităŃi asemănătoare. la postul TV pentru care lucrează jurnalistul. de îndată ce acestea sunt adoptate. Pe lângă aceştia. în direct sau înregistrate. – sprijină jurnaliştii în obŃinerea acreditărilor. – asigură transmisiile TV în direct ale dezbaterilor publice şi deliberărilor Consiliului. reprezentanŃi ai grupurilor de lobby. vizitatori. – pune la dispoziŃia celor interesaŃi documente. altor solicitanŃi (diplomaŃi. publicul care vrea să urmărească transmisiile în direct ale dezbaterilor publice şi deliberărilor etc. care cad în sarcina Comitetului InterinstituŃional de Acreditare de pe lângă Comisia Europeană şi a Oficiului de Securitate al Consiliului UE. aşadar jurnaliştii trebuie să-şi aducă propriile lor instrumente de lucru. totuşi. interviurile astfel realizate pot fi transmise apoi. Aceste staŃii asigură alimentarea cu energie electrică a aparaturii jurnaliştilor. Pentru utilizare ocazională. precum şi o conexiune telefonică analogică sau/şi digitală care poate fi utilizată pentru transmitere de date. Iată câteva dintre atribuŃiile Centrului de Presă: – asigură suport informaŃional şi tehnic în principal jurnaliştilor. fie în format digital. înregistrări video şi audio.

sprijină jurnaliştii în planificarea şi organizarea unor evenimente de presă majore (atunci când acest sprijin este în interesul organizaŃiei). oferă spaŃii (încăperi) unde. la nivelul Uniunii Europene. Comitetul Economic şi Social. fiecare dintre organismele cu atribuŃii în conducerea vreunui domeniu de activitate din cadrul Uniunii (Parlamentul Europei. Trebuie menŃionat faptul că.d. Curtea de JustiŃie. Comisia Europeană. ci într-un mediu de cooperare foarte complex. astfel. uneori asigură acces la serviciile de informare ale agenŃiilor de presă sau posibilitatea de a viziona principalele canale TV specializate în transmiterea ştirilor. organizează tururi (vizite) de presă. Pe lângă cel din Bruxelles. Aşadar. – un birou de documentare. asigură materiale pentru documentarea de fond şi de context. Banca Centrală Europeană. la Departamentul de Stat sau cel al Apărării etc. Centrele pentru Presa Străină din structura Departamentului de Stat american mijlocesc obŃinerea de acreditări la Casa Albă. – monitoare TV legate la reŃeaua de cablu. munca fiecăruia dintre aceste servicii nu se desfăşoară izolat. Centrul de Presă are următoarele dotări la dispoziŃia jurnaliştilor: – un birou de recepŃie şi de informare (orientare). De asemenea. pun la dispoziŃie copii audio/video ale unor declaraŃii.) are un serviciu de presă cu mai mulŃi sau mai puŃini angajaŃi. ci facilitează şi obŃinerea de acreditări pe lângă diferite organizaŃii (de exemplu. ele organizează conferinŃe şi briefinguri de presă. – fişete individuale. şi sunt eliberate numai corespondenŃilor de presă care locuiesc în Bruxelles sau în apropiere. pot edita newslettere special destinate informării jurnaliştilor asupra evenimentelor ce urmează să se desfăşoare. precum şi transcrieri ale acestora. – copiatoare.m. conform unei programări. – faxuri. difuzează alerte media. la Congres. astfel încât să fie respectat cât se poate de bine principiul „vocii unice”. – conexiuni Internet şi telefonice (în staŃiile de lucru descrise mai sus). Comitetul Regiunilor ş. oferă posibilitatea realizării şi a prelucrării tehnice (în studio) a materialelor audio sau video. – un bar (deschis pe durata briefing-urilor de presă şi a întrunirilor Consiliului). cu posibilitatea reînnoirii.).permanente au valabilitatea de un an. inclusiv a transmiterii lor către posturile pentru care au fost realizate. jurnaliştii pot intervieva oficialităŃi ale 183 . Unele centre de presă permanente oferă nu numai acreditare proprie. există o reŃea mult mai elaborată de structuri care asigură relaŃia cu presa şi implicit cu opinia publică. Curtea Auditorilor.a. Între toate aceste servicii există o reŃea bine pusă la punct de relaŃii de cooperare. Consiliul UE mai are un centru de presă cu dotări şi funcŃiuni asemănătoare la Luxembourg.

m. 184 . Ce activităŃi poate desfăşura biroul de presă al unei organizaŃii? 6. SolicitaŃi unei organizaŃii să vi se permită o vizită de documentare la biroul său de presă. Care sunt situaŃiile în care se poate afla purtătorul de cuvânt în organigrama organizaŃiei pe care o reprezintă? Care dintre aceste situaŃii este cea mai avantajoasă şi de ce? 3.a.organizaŃiei. În ce situaŃii se înfiinŃează un centru de presă? 10. Ce materiale şi echipamente sunt necesare pentru buna funcŃionare a unui birou de presă? 9. Care sunt calităŃile necesare unui bun purtător de cuvânt? Căror cerinŃe trebuie să răspundă el? 4. oferă acces la computere conectate la Internet. Care este relaŃia dintre un purtător de cuvânt şi organizaŃia pe care o reprezintă? Cine are rolul determinant în această relaŃie? 2. Ce tip de politică de informare publică se adoptă în funcŃionarea unui centru de presă? De ce? 11. AnalizaŃi prestaŃia purtătorului de cuvânt. Întrebări. Ce departamente ar trebui să cuprindă un centru de presă? 12. pentru redactarea şi trimiterea rapidă a materialelor de presă ş. 13.d. FormulaŃi sugestii de îmbunătăŃire a funcŃiunilor biroului. ParticipaŃi la o conferinŃă sau un briefing de presă al unei organizaŃii pe care o cunoaşteŃi. probleme. Ce opŃiuni există în selectarea membrilor biroului de presă? Care sunt avantajele şi dezavantajele lor? 8. Când este recomandabil ca un purtător de cuvânt să furnizeze informaŃii „off-the-record”? 5. aplicaŃii practice 1. Care sunt solicitările ce trebuie luate în considerare atunci când se ia o decizie cu privire la amplasarea biroului de presă? 7. AnalizaŃi funcŃiunile pe care le îndeplineşte acest birou.

ANEXE 1. Ştire de presă GHOSTHOLDING Str. Este o clădire de tip P + 6 (parter şi şase etaje). Fantomei nr. 13 iulie 2007 – Grupul de afaceri Ghostholding a inaugurat ieri una dintre cele mai performante clădiri de birouri din Bucureşti şi implicit din România ca nivel al condiŃiilor şi facilităŃilor oferite celor care lucrează aici. sectorul 7. cu birouri de clasă A. Continuare în pagina 2 Pagina 1 din 3 185 .ro Autor: Georgiana Vedenie Tel. suprafaŃa construită fiind de 15. însumând peste 15 milioane de euro.100 mp. Clădirea de birouri Ghost Offices reprezintă primul proiect major finalizat în acest an în sectorul investiŃiilor imobiliare ale holdingului. 13.ghostholding. InvestiŃiile au fost şi ele pe măsură. 021-333-1146 Mobil 0757-555-444 georgiana. 021-333-1144 Fax 021-333-1145 ghost@ghostholding.ro http://www.ro Yahoo IM: ghostpr-mk GHOSTHOLDING INAUGUREAZĂ O CLĂDIRE DE BIROURI ULTRAMODERNĂ Bucureşti.vedenie@ghostholding. Bucureşti Cod poştal 071313 Tel.

acces.d. vom pune mult mai bine în valoare sinergiile rezultate din conlucrarea acestor companii”. „În felul acesta. prin eliminarea unor disfuncŃii create de dispersarea structurilor decizionale şi administrative ale societăŃilor Ghost. minimarket-uri. Celelalte trei niveluri sunt închiriate firmei Berry. Nu în ultimul rând. a spus domnul Ioan Stafie. spaŃii de aşteptare. Preşedinte Director General al Ghostholding.m.a. spaŃii pentru servirea mesei şi pentru diferite servicii ş. Parterul clădirii conŃine spaŃii administrative pentru deservirea întregii construcŃii: recepŃie. cei care lucrează în birourile Ghost se pot bucura de priveliştea unei grădini splendide. cu care Ghostholding are foarte bune relaŃii de colaborare în diverse proiecte. spaŃii de parcare. Continuare în pagina 3 Pagina 2 din 3 186 . spaŃii adecvate pentru întâlniri de afaceri. Primele trei etaje sunt ocupate de birourile societăŃilor membre Ghostholding care îşi desfăşoară activitatea în Bucureşti. acces la internet.Urmare din pagina 1 Imobilul Ghost Offices are o arhitectură ultramodernă şi funcŃională. Dotările pe care le oferă sunt la nivelul clasei A: spaŃii de lucru de cea mai bună calitate. lifturi etc.

Printre obiectivele de investiŃii importante finalizate de Ghostholding în anii anteriori se află darea în folosinŃă. care însumează peste 240 milioane de euro. Proiectele holdingului includ de asemenea investiŃii imobiliare de amploare în următorii trei ani. în Bucureşti. InvestiŃiile imobiliare reprezintă una dintre orientările strategice ale holdingului Ghost. care este de asemenea proprietate a holdingului Ghost. În apropierea clădirii Ghost Offices se mai află pavilionul expoziŃional Romexpo şi Casa Presei Libere. în imediata vecinătate a hotelului de cinci stele Ghost Host. într-o zonă cu bune perspective în ceea ce priveşte dezvoltarea afacerilor: pe Bulevardul ZeŃarilor. a primei fabrici de produse alimentare Ghost Hungry în anul 2006. Ea urmăreşte fructificarea oportunităŃilor de dezvoltare oferite de sectorul imobiliar. precum şi a bazei de antrenament a clubului sportiv Ghost Lost din ConstanŃa în 2005.Urmare din pagina 2 Clădirea este situată în nordul Capitalei. –sfârşit – Pagina 3 din 3 187 .

Dotările pe care le oferă sunt la nivelul clasei A: spaŃii de lucru de cea mai bună calitate. 021-333-1144 Fax 021-333-1145 ghost@ghostholding.ro http://www. Continuare în pagina 2 Pagina 1 din 2 188 . suprafaŃa construită fiind de 15. 13 iulie 2007 – Grupul de afaceri Ghostholding a inaugurat de curând una dintre cele mai performante clădiri de birouri din Bucureşti şi implicit din România ca nivel al condiŃiilor şi facilităŃilor oferite celor care lucrează aici. Comunicat de trimis prin fax GHOSTHOLDING Str. spaŃii de parcare.ghostholding. sunt disponibile şi pe Internet la adresa http://www.100 mp. Nu în ultimul rând.ro Persoană de contact: Georgiana Vedenie Tel.ghostholding. 021-333-1146 Mobil 0757-555-444 georgiana. Comunicate de presă 1.ro/presa Bun pentru difuzare imediată GHOSTHOLDING DĂ ÎN FOLOSINłĂ O CLĂDIRE DE BIROURI ULTRAMODERNĂ Bucureşti. Bucureşti Cod poştal 071313 Tel. cei care lucrează în birourile Ghost se pot bucura de priveliştea unei grădini splendide. acces la internet.m. 13. însoŃite de fotografii. cu birouri de clasă A. Este o clădire de tip P + 6 (parter şi şase etaje). Clădirea de birouri Ghost Offices reprezintă primul proiect major finalizat în acest an în sectorul investiŃiilor imobiliare ale holdingului.d. sectorul 7.vedenie@ghostholding. Imobilul Ghost Offices are o arhitectură ultramodernă şi funcŃională. Fantomei nr. InvestiŃiile au fost şi ele pe măsură. spaŃii pentru servirea mesei şi pentru diferite servicii ş. spaŃii adecvate pentru întâlniri de afaceri.ro Yahoo IM: ghostpr-mk Aceste informaŃii. însumând peste 15 milioane de euro.2.a.

minimarket-uri. în Bucureşti. acces. GHOSTHOLDING Departamentul de marketing şi relaŃii publice Pagina 2 din 2 189 . spaŃii de aşteptare. care este de asemenea proprietate a holdingului Ghost. În acest fel. într-o zonă cu bune perspective în ceea ce priveşte dezvoltarea afacerilor: pe Bulevardul ZeŃarilor. InvestiŃiile imobiliare reprezintă una dintre orientările strategice ale holdingului Ghost. a primei fabrici de produse alimentare Ghost Hungry în anul 2006. Ea urmăreşte fructificarea oportunităŃilor de dezvoltare oferite de sectorul imobiliar. Clădirea este situată în nordul Capitalei.Urmare din pagina 1 Parterul clădirii conŃine spaŃii administrative pentru deservirea întregii construcŃii: recepŃie. cu care Ghostholding are foarte bune relaŃii de colaborare în diverse proiecte. vor fi puse mult mai bine în valoare sinergiile rezultate din conlucrarea acestor companii. Celelalte trei niveluri sunt închiriate firmei Berry. Proiectele holdingului includ de asemenea investiŃii imobiliare de amploare în următorii trei ani. lifturi etc. În apropierea clădirii Ghost Offices se mai află pavilionul expoziŃional Romexpo şi Casa Presei Libere. Primele trei etaje sunt ocupate de birourile societăŃilor membre Ghostholding care îşi desfăşoară activitatea în Bucureşti. Printre obiectivele de investiŃii importante finalizate de Ghostholding în anii anteriori se află darea în folosinŃă. în imediata vecinătate a hotelului de cinci stele Ghost Host. prin eliminarea unor disfuncŃii create de dispersarea structurilor decizionale şi administrative ale societăŃilor Ghost. precum şi a bazei de antrenament a clubului sportiv Ghost Lost din ConstanŃa în 2005. care însumează peste 240 milioane de euro.

suprafata construita fiind de 15. Investitiile au fost si ele pe masura. spatii pentru servirea mesei si pentru diferite servicii s.ro. 13 iulie 2007 – Grupul de afaceri Ghostholding a inaugurat de curand una dintre cele mai performante cladiri de birouri din Bucuresti si implicit din Romania ca nivel al conditiilor si facilitatilor oferite celor care lucreaza aici.ro Subject: Ghostholding: cladire de birouri ultramoderna Attachments: comunicat Ghostholding.ro Yahoo IM: ghostpr-mk Bun pentru difuzare imediata GHOSTHOLDING DA IN FOLOSINTA O CLADIRE DE BIROURI ULTRAMODERNA Bucuresti.doc. foto2.vedenie@ghostholding. minimarketuri. Parterul cladirii contine spatii administrative pentru deservirea intregii constructii: receptie. Cladirea de birouri Ghost Offices reprezinta primul proiect major finalizat in acest an in sectorul investitiilor imobiliare ale holdingului.jpg GHOSTHOLDING Str. insumand peste 15 milioane de euro.ghostholding. Mobil 0757-555-444 georgiana. spatii adecvate pentru intalniri de afaceri. cu care 190 . 13.a.d. acces la internet. spatii de parcare. In acest fel. Bucuresti Cod postal 071313.ro] Sent: 20 iulie 2007 16:54 To: group@jurnalisti_economici. Nu in ultimul rand. group@jurnalisti_imobiliare. vor fi puse mult mai bine in valoare sinergiile rezultate din conlucrarea acestor companii. acces.ro. Celelalte trei niveluri sunt inchiriate firmei Cherry. Comunicat de trimis prin e-mail Nelu Economu From: Georgiana Vedenie [georgiana.ro Persoana de contact: Georgiana Vedenie Tel. Dotarile pe care le ofera sunt la nivelul clasei A: spatii de lucru de cea mai buna calitate. cu birouri de clasa A.m.100 mp.ro. cei care lucreaza in birourile Ghost se pot bucura de privelistea unei gradini splendide.2. 021-333-1146. spatii de asteptare. sectorul 7. Imobilul Ghost Offices are o arhitectura ultramoderna si functionala.jpg. foto1. 021-333-1144. Fantomei nr. http://www. Fax 021-333-1145 ghost@ghostholding. group@jurnalisti_investitii. lifturi etc. Tel.vedenie@ghostholding. Este o cladire de tip P + 6 (parter si sase etaje). prin eliminarea unor disfunctii create de dispersarea structurilor decizionale si administrative ale societatilor Ghost. Primele trei etaje sunt ocupate de birourile societatilor membre Ghostholding care isi desfasoara activitatea in Bucuresti.

021-333-1144 Fax 021-333-1145 ghost@ghostholding.ro/presa GHOSTHOLDING Departamentul de marketing si relatii publice Str. a primei fabrici de produse alimentare Ghost Hungry in anul 2006. 13. precum si a bazei de antrenament a clubului sportiv Ghost Lost din Constanta in 2005. Proiectele holdingului includ de asemenea investitii imobiliare de amploare in urmatorii trei ani. Bucuresti Cod postal 071313 Tel.ro Yahoo IM: ghostpr-mk 191 . Investitiile imobiliare reprezinta una dintre orientarile strategice ale holdingului Ghost.ghostholding. Printre obiectivele de investitii importante finalizate de Ghostholding in anii anteriori se afla darea in folosinta. In apropierea cladirii Ghost Offices se mai afla pavilionul expozitional Romexpo si Casa Presei Libere.Ghostholding are foarte bune relatii de colaborare in diverse proiecte. care este de asemenea proprietate a holdingului Ghost.ghostholding. Aceste informatii. 021-333-1146 Mobil 0757-555-444 georgiana. sectorul 7. in Bucuresti.ro http://www. Fantomei nr. intr-o zona cu bune perspective in ceea ce priveste dezvoltarea afacerilor: pe Bulevardul Zetarilor. insotite de fotografii. Ea urmareste fructificarea oportunitatilor de dezvoltare oferite de sectorul imobiliar.ro Persoana de contact: Georgiana Vedenie Tel. Cladirea este situata in nordul Capitalei. in imediata vecinatate a hotelului de cinci stele Ghost Host. care insumeaza peste 240 milioane de euro.vedenie@ghostholding. sunt disponibile si pe Internet la adresa http://www.

ToŃi angajaŃii societăŃilor membre Ghostholding sunt consternaŃi de ceea ce s-a întâmplat şi regretă moartea celor doi colegi.3. O echipă formată din reprezentanŃi ai Parchetului. ora 16. La ora 14. Comunicat iniŃial (difuzat în cazul unui accident) GHOSTHOLDING Str.ghostholding. Până la această oră nu se cunosc cauzele şi împrejurările tragicului accident.ro Yahoo IM: ghostpr-mk Aceste informaŃii. 13.30. într-un accident rutier produs pe DN-7C (Transfăgărăşan) în apropiere de Lacul Bâlea. Conducerea Ghostholding prezintă condoleanŃe familiilor îndoliate şi a dat asigurări că va face toate demersurile cuvenite pentru a uşura greaua pierdere pe care acestea au suferit-o.ro http://www.ro Persoană de contact: Georgiana Vedenie Tel.40. 021-333-1144 Fax 021-333-1145 ghost@ghostholding. 021-333-1146 Mobil 0757-555-444 georgiana. a anunŃat la sediul companiei că s-a produs un accident în urma căruia cele două persoane care efectuau testările au decedat. sunt disponibile şi pe Internet la adresa http://www. Din nefericire. ai PoliŃiei rutiere şi din specialişti ai companiei noastre.ro/presa Bun pentru difuzare imediată ACCIDENT TRAGIC PE TRANSFĂGĂRĂŞAN Comarnic. Bucureşti Cod poştal 071313 Tel. însoŃite de fotografii. echipajul a confirmat decesul celor doi colegi ai noştri. în jurul orei 14. Un echipaj SMURD s-a deplasat de urgenŃă la locul accidentului.vedenie@ghostholding. Vom reveni cu detalii. sectorul 7. Itinerariul de testare includea şi Transfăgărăşanul.ghostholding. s-a deplasat la locul accidentului. Fantomei nr. aflat într-un autovehicul ce înregistra performanŃele prototipului.00 – Două persoane şi-au pierdut viaŃa astăzi. Doi angajaŃi ai societăŃii comerciale Ghost Auto (membră Ghostholding) efectuau testări ale unui prototip de autoturism SUV care urmează să intre în producŃie de serie. GHOSTHOLDING Departamentul de marketing şi relaŃii publice 192 . 27 iulie. un alt angajat al nostru. pentru a stabili cauzele producerii acestuia.

Bazându-se pe aceste speculaŃii.ro 21 iulie 2007 Domnului Ion Popescu Şeful Departamentului Economic Cotidianul „Seara” Domnule Popescu.ro http://www. 021-333-1144 Fax 021-333-1145 ghost@ghostholding. prin eliminarea unor disfuncŃii create de dispersarea structurilor decizionale şi administrative ale societăŃilor Ghost. 193 . Pornind de la ideea menŃionată în comunicatul nostru de presă din 13 iulie a.ghostholding. conform căreia „Primele trei etaje sunt ocupate de birourile societăŃilor membre Ghostholding care îşi desfăşoară activitatea în Bucureşti. publicat în ziarul dumneavoastră nr. articolul semnat de domnul Diaconu aduce importante prejudicii reputaŃiei firmei noastre. redactor specializat pe domeniul economic la cotidianul „Seara”.c. domnul Diaconu speculează că holdingul nostru s-ar fi întors la principiile „centralismului democratic” din perioada comunistă. Scrisoare către editor GHOSTHOLDING Str. 679 de vineri. el sugerează că membrii Consiliului de AdministraŃie al holdingului sunt „vechi activişti ai partidului comunist. 20 iulie 2007. Bucureşti Cod poştal 071313 Tel. În acest fel. prin speculaŃiile sale nefondate şi neadevărate. Fantomei nr. Vă scriu pentru a-mi exprima dezamăgirea faŃă de modul în care domnul Vasile Diaconu. dar care nu pot să scape de metehnele ceauşiste”. revopsiŃi în oameni de afaceri de mare calibru. vor fi puse mult mai bine în valoare sinergiile rezultate din conlucrarea acestor companii”. a elaborat articolul „Fantomele vechii centralizări bântuie noua clădire Ghostholding”. Din păcate. sectorul 7. 13.3.

autorul articolului nu a dat curs invitaŃiei noastre. creştere care le influenŃează în mod cert productivitatea. nu cunosc celelalte surse pe care le-a utilizat autorul. oportune şi echilibrate a cititorilor dumneavoastră care. sunt sigură că veŃi găsi o modalitate profesională de a repara prejudiciul de imagine pe care pe nedrept l-a suferit Ghostholding. – dintre cei 13 membri ai Consiliului de AdministraŃie. ceea ce înseamnă că în 1989 nici măcar nu era major. nu poate permite proliferarea unor astfel de practici în detrimentul informării corecte. în multe privinŃe. Este regretabil că domnul Diaconu nu realizează faptul că printr-o astfel de înŃelegere a deontologiei profesiei de jurnalist. dar. Din motive care ne scapă. Mai mult decât atât.În afară de informaŃiile pe care le-a solicitat şi le-a primit de la departamentul nostru de marketing şi relaŃii publice. în analiza „Romania – A FastGrowing Economy” publicată în numărul din 13 iunie a. prestigiosul cotidian „Financial Times”. citează în mod explicit grupul de firme Ghostholding ca „unul dintre agenŃii economici importanŃi. cu o viziune revoluŃionară asupra managementului afacerilor”. indiferent de provenienŃa acestora. doar doi au fost simpli membri de partid înainte de 1989. sunt ( sau pot fi) şi clienŃii noştri. Sunt convinsă că un cotidian respectat. Cu părere de rău trebuie să vă aduc la cunoştinŃă faptul că domnul Diaconu nu a căutat să-şi verifice în nici un fel supoziŃiile. un jurnalist profesionist ar fi căutat confirmarea lor din terŃe surse. poate aduce daune irecuperabile chiar şi publicaŃiei la care lucrează. – nu în ultimul rând. De asemenea. – de la mutarea firmelor Ghost în noul sediu. bine documentat. ar fi aflat că: – preşedintele Consiliului de AdministraŃie are 35 de ani. viteza de circulaŃie a informaŃiilor între acestea a crescut cu 30%.. publicaŃie cu care noi am colaborat dintotdeauna în limitele celui mai desăvârşit profesionalism. Georgiana Vedenie Şeful Departamentului de Marketing şi RelaŃii Publice 194 . după apariŃia articolului l-am contactat telefonic şi ne-am oferit să îi punem la dispoziŃie toate datele necesare pentru a scrie un articol corect.c. Cu aleasă stimă. fapt care m-a determinat să vă adresez această scrisoare. aşa cum este cel pe care cu onoare şi profesionalism îl reprezentaŃi. iar nici unul dintre ei nu a ocupat vreo poziŃie în aparatul politic al partidului comunist. Dacă ne-ar fi întrebat şi pe noi despre acest aspect.

în deschiderea primei etape a sezonului fotbalistic 2007-2008 al Ligii I Bürger.000 de spectatori care au jucat „mima” pe stadionul din Lille (FranŃa). cele două cluburi. sectorul 7.4.00. La ora 19.sponsorul oficial al clubului Ghost Lost – asigură organizarea şi finanŃarea concursului.ghostholding. Ligile de suporteri ai fotbalului din ConstanŃa şi din Timişoara.c.ro http://www. Echipa care ghiceşte prima cele mai multe cuvinte va fi declarată câştigătoare. societăŃile membre Ghostholding. Ei vor scanda în cor cuvintele pe care le propun ca soluŃie a „ghicitorilor” fanfarei. spectatorii vor participa la un gigantic joc de „mimă”. Scrisoare-propunere GHOSTHOLDING Str. 40. 021-333-1144 Fax 021-333-1145 ghost@ghostholding. 13. precum şi autorităŃile constănŃene au dat asigurări că vor promova încerca- 195 . Fantomei nr. înaintea meciului dintre echipele Ghost Lost ConstanŃa şi Poligrafica Timişoara. Sport Săptămânalul „Asalt” Domnule Decuseară..ro 23 iulie 2007 Domnului Mihai Decuseară Reporter. în încercarea de a intra în Cartea Recordurilor. Firma Ghost Hungry .000 de oameni vor încerca să facă istorie la ConstanŃa. Cultură. Bucureşti Cod poştal 071313 Tel. Departamentul Social. Recordul actual este de 35. Sâmbătă 28 iulie a. Spectatorii de la cele două peluze ale stadionului vor concura în încercarea de a ghici cuvintele mimate prin gesturi şi muzică de către o fanfară aflată pe gazon.

rea de doborâre a recordului mondial şi vor umple stadionul la capacitatea maximă admisă: 40.000 de locuri. Tentativa de record va fi arbitrată de însuşi creatorul acestei probe, actorul pakistanez Rawal Pindy, care a devenit o celebritate mondială prin iniŃierea acestui gen insolit de competiŃie. Deoarece consider că acest subiect se potriveşte foarte bine cu formatul săptămânalului dumneavoastră, vă propun să daŃi curs invitaŃiei mele de a participa la acest eveniment. Dacă sunteŃi interesat, vă pot facilita un interviu în exclusivitate cu domnul Pindy, care este oaspetele grupului nostru de firme. Din raŃiuni privind stabilirea agendei zilei de duminică, v-aş fi recunoscătoare dacă aş primi răspunsul dumneavoastră până joi, 26 iulie a.c.

Cu stimă,

Georgiana Vedenie Şeful Departamentului de Marketing şi RelaŃii Publice

196

5. Biografii 1. Biografie în stil direct
Ion Stafie a devenit preşedinte director general al grupului de firme Ghostholding la data de 1 aprilie 2004. Anterior, el îndeplinea funcŃia de director general economic în cadrul aceluiaşi holding. Absolvent al Colegiului de Înalte Studii Economice din Bucureşti în 1991, s-a implicat în activităŃile studenŃeşti orientate către mediul de afaceri şi a participat la acŃiunile Ligii StudenŃilor FinanŃişti şi ale FundaŃiei Române pentru Sănătate Financiară, fiind membru fondator al celor două organizaŃii. Între 1990 şi 1991 a fost preşedinte al Ligii StudenŃilor FinanŃişti şi vicepreşedinte al FundaŃiei Române pentru Sănătate Financiară. După absolvirea facultăŃii, a acceptat oferta de a lucra ca expert contabil în cadrul companiei Ghost Hungry, care luase fiinŃă de curând în localitatea prahoveană Posada. A avut o contribuŃie importantă la transformarea acestei companii în grupul de firme care avea să devină cunoscut în curând sub numele de Ghostholding. EvoluŃia sa în cadrul holdingului a parcurs toate treptele profesionale, de la expert contabil până la director general economic şi, în prezent, preşedinte director general. În perioada 1994 – 1997 a fost secretar executiv al Comisiei de IniŃiativă Economică România – Marea Britanie, organism de coordonare a proiectelor economice comune iniŃiate de guvernele român şi britanic. Ion Stafie a participat la stagii de pregătire organizate de Open Business School din Marea Britanie (1992) şi de Institutul Robert Schumann de la Bruxelles – studii europene (1998). În 1999 a absolvit Colegiul NaŃional de Management al Afacerilor, iar în 2001 a efectuat o călătorie de studii în SUA la invitaŃia companiei Lockheed Martin – unul dintre cei mai importanŃi actori mondiali în industria aeronautică – unde a efectuat un stagiu de un an în domeniul managementului economic al unei mari corporaŃii. În semn de recunoaştere a activităŃii sale în sprijinul însănătoşirii finanŃelor publice şi private din România, a fost distins în 1999 cu premiul Financial Smart al Partidului TradiŃionalist din Marea Britanie. Ion Stafie predă Managementul Afacerilor la Colegiul de Înalte Studii Economice din Bucureşti. El este în acelaşi timp şi guest speaker la Open Business School din Marea Britanie. Activitatea sa ştiinŃifică include publicarea în reviste şi lucrări de specialitate a unor studii pe teme financiare şi economice. Vorbeşte fluent limbile engleză, spaniolă şi germană. S-a născut la 13 iulie 1966, la Sinaia.
197

2. Biografie narativă
Construindu-şi încetul cu încetul reputaŃia în rândul diverselor audienŃe ale operei sale inteligente şi contrariante, compozitorul Andi Săvulescu s-a evidenŃiat în domeniile muzicii corale şi de cameră, dansului şi teatrului, astfel că recent a fost catalogat de prestigioasa revistă „Secolul XXI Magazin muzical” ca „o autoritate a muzicii contemporane şi a teatrului muzical”. Născut în 1959 în Braşov, Andi a studiat de mic pianul şi compoziŃia, a cântat în diverse coruri şcolare şi de amatori. Debutul său s-a produs însă în 1979, când a compus şi a pus în scenă muzicalul „Zboară, goeletă, zboară” cu corul „Pescăruşii” al Marinei Militare, unde îşi satisfăcea stagiul militar. Reputatul om de scenă Sava Stoian, care a vizionat premiera acestui muzical, a afirmat că este o lucrare „a dracului de promiŃătoare”. După absolvirea Conservatorului în 1986, Andi a scris muzică pentru diferite spectacole şi filme. În 1991 a primit oferta de a scrie şi a pune în scenă un muzical cu durata de două ore pentru Teatrul Non-Conformist din Ploieşti – o companie privată recent înfiinŃată în lumea de atunci a showbiz-ului românesc. Aşa s-a născut spectacolul „RevoluŃia din Ploieşti”, care a cunoscut un succes fulminant în România şi, ulterior, în străinătate (Germania, FranŃa, Olanda, Belgia, Suedia), unde Teatrul Non-Conformist a fost invitat în turnee. O variantă audio a „RevoluŃiei...” a fost difuzată şi pe postul naŃional de radio. Mergând pe aceeaşi linie a refuzului convenŃiilor, în 1995 Andi a prezentat la Teatrul de Operetă şi Balet premiera operetei sale „Domnişoara Maricica”, despre care cotidianul „Chestiunea zilei” afirma, într-o cronică elogioasă, că este „o satiră suculentă a sărăciei spirituale care bântuie astăzi prin cartierele noastre, fie că ele se cheamă Primăverii sau Katanga”. În anul 2004, Andi s-a implicat în înfiinŃarea FundaŃiei pentru Noua Muzică, devenind preşedinte fondator, poziŃie pe care o ocupă şi astăzi. FundaŃia pentru Noua Muzică pledează pentru depăşirea convenŃiilor şi barierelor administrative care încătuşează spiritul creator în lumea muzicală, pentru recunoaşterea valorii lucrărilor care promovează un melanj de stiluri şi de valori muzicale, pentru o „artă nouă”, care îmbină într-o manieră insolită muzica, dansul, declamaŃia, mimica, efectele vizuale şi poezia. Ca urmare a atitudinii sale neconvenŃionale faŃă de arta spectacolului, Andi este supranumit „licuriciul showbiz-ului” din România.

198

6. Listă cu mesaje-cheie
(Lista este alcătuită pentru conferinŃa de presă ce urmează difuzării comunicatului de presă de la Anexa nr. 2 – pagina 188. Cu mici modificări, în funcŃie de specificul publicaŃiei solicitante, aceeaşi listă poate fi utilizată şi în onorarea diferitelor cereri de interviuri).

1. Ghostholding planifică şi pune în practică proiecte performante. 2. În cadrul grupului Ghostholding, optimizarea activităŃilor reprezintă o preocupare majoră. 3. InvestiŃiile imobiliare reprezintă una dintre orientările strategice ale holdingului Ghost.

199

Acum putem spune că opŃiunea noastră a fost una corectă. Cu mici modificări. constructorul a efectuat studiul ductilităŃii zonelor cu potenŃial de cedare casantă la străpungere? R: Nu am răspunsul la această întrebare tehnică. având în vedere faptul că în ultimii ani au mai fost finalizate obiective mari de investiŃii. Celelalte două treimi au fost asigurate prin credite bancare. nu există nici o dovadă în sprijinul acestei opinii. precum fabrica de produse alimentare Ghost Hungry şi baza de antrenament a clubului sportiv Ghost Lost. instituŃiile abilitate să controleze activitatea noastră nu au formulat până acum nici un fel de obiecŃie cu privire la rezultatele noastre financiare. Pe de altă parte. Planificarea acestui obiectiv strategic a început acum cinci ani. 1. pe care Ghostholding le-a obŃinut destul de uşor ca urmare a credibilităŃii pe care grupul nostru o are în mediile bancare. 3. în funcŃie de specificul publicaŃiei solicitante. Ceea ce pot eu face este să vă asigur că. vă pot facilita o întâlnire cu directorul nostru tehnic care a condus acest proiect şi care vă poate furniza detalii de specialitate. aceeaşi listă poate fi utilizată şi în onorarea diferitelor cereri de interviuri). Î: De ce aŃi optat pentru acest debut neaşteptat în domeniul investiŃiilor imobiliare? R: InvestiŃiile imobiliare reprezintă una dintre orientările strategice ale holdingului Ghost. pe care Ghostholding le-a obŃinut destul de uşor ca urmare a credibilităŃii pe care grupul nostru o are în mediile bancare. Î: Înainte de a trece la realizarea efectivă a proiectului Ghost Offices. Prin urmare. 2. Cum comentaŃi? R: Aşa cum am mai specificat. Î: Există opinii conform cărora o bună parte a fondurilor pe care le utilizaŃi în investiŃii au o origine frauduloasă. două treimi din fondurile care au fost necesare pentru construirea clădirii Ghost Offices au fost asigurate prin credite bancare. dar. ca urmare a faptului că am sesizat oportunităŃile de afaceri pe care le oferă domeniul investiŃiilor imobiliare. 2 – pagina 188. după conferinŃa de presă. şi din punct 200 . Î: De unde provin fondurile care au fost necesare pentru construirea clădirii de birouri? R: O treime din fonduri provine din activitatea societăŃilor membre ale grupului Ghostholding. Listă cu întrebări şi răspunsuri posibile (Lista este alcătuită pentru conferinŃa de presă ce urmează difuzării comunicatului de presă de la Anexa nr. 4.7. Credibilitatea noastră se întemeiază pe reputaŃia de actor onest al mediului de afaceri. Debutul nostru nu este nici pe departe neaşteptat.

în cadrul grupului Ghostholding. se poate observa că în aceeaşi zonă există clădiri care au chiar mai mult de şase etaje. 201 . 5. Î: CâŃi oameni au lucrat la finalizarea acestei construcŃii? R: ConstrucŃia a fost realizată de o societate specializată. 6. deoarece. unele dintre ele construite cu zeci de ani în urmă. a subcontractat anumite lucrări. după caz. Î: Prin ce metode aŃi obŃinut autorizaŃia de construcŃie a unei clădiri cu şase etaje într-o zonă în care nu sunt autorizate decât imobile cu maximum trei etaje. altele date în folosinŃă recent. proiectul nostru a fost unul dintre cele mai performante din ceea ce s-a realizat până în prezent în domeniul construcŃiilor de acest gen. Aceasta din cauză că prevederea la care vă referiŃi nu se aplică în zona despre care vorbim.de vedere tehnic. conduşi de un director tehnic. Ghostholding a angajat o echipă de trei specialişti. pentru a nu stânjeni culoarele de zbor utilizate de aeroporturile Otopeni şi Băneasa? R: Autorizarea construirii unui imobil de asemenea dimensiuni presupune obŃinerea unui mare număr de avize preliminare din partea a diferite instituŃii. care a utilizat mână de lucru proprie sau. pentru controlul permanent al modului în care sunt realizate lucrările şi pentru asigurarea legăturii rapide şi eficiente dintre constructor şi beneficiar. Pe de altă parte. avize care se condiŃionează reciproc. optimizarea activităŃilor reprezintă o preocupare majoră.

Fotografiile de mai jos redau detaliile amenajării sălii de conferinŃe de presă a Guvernului României. Amenajarea unei săli de conferinŃe de presă OrganizaŃiile care utilizează frecvent conferinŃele de presă ca tehnică de relaŃii publice au. cu drapele şi cu logo-ul Guvernului. pupitrele sunt aşezate pe un podium. Figura 20: Amenajarea părŃii frontale a sălii: două pupitre în picioare (pentru cel care susŃine conferinŃa şi pentru moderator). cu o culoare adecvată. cu logo-ul Guvernului şi cu microfoane. proiectoare de tavan care să asigure iluminarea corectă a celor care susŃin conferinŃa. fundal special amenajat pentru camerele de televiziune şi cele foto.8. o sală special amenajată pentru acest tip de evenimente. de cele mai multe ori. mai sus de nivelul sălii 202 .

care asigură iluminarea corectă a zonelor importante pentru camerele foto şi de televiziune 203 . cu posibilităŃi pentru a lua notiŃe Figura 22: Proiectoare de tavan.Figura 21: Scaune în număr suficient pentru jurnalişti.

Figura 23: Echipament pentru controlul volumului şi calităŃii sunetului 204 .

unde jurnaliştii îşi pot conecta aparatura de înregistrare a sunetului. şi prize de tensiune. care pot fi utilizate pentru alimentarea aparaturii 205 .Figura 24: Distribuitoare de sunet.

Figura 25: Boxă de sunet din sistemul de sonorizare a sălii 206 .

Figura 26: Cameră de luat vederi. pentru înregistrarea în folos propriu a conferinŃelor de presă 207 .

Figura 27: Cordon pentru delimitarea zonelor în care accesul jurnaliştilor. cameramanilor şi fotoreporterilor este restricŃionat 208 .

pentru cameramani şi fotoreporteri 209 .Figura 28: Podium în două trepte în spatele sălii.

Figura 29: InstalaŃie pentru climatizarea sălii 210 .

Figura 30: CompoziŃie grafică sugestivă şi ceas pentru orientarea celor care susŃin conferinŃa de presă 211 .

Educarea ascultării eficiente. dezvoltarea unor aptitudini de comunicare va duce în timp la o carieră de succes. În acelaşi timp. iar în cadrul unei organizaŃii a-l asculta pe celălalt nu înseamnă numai a auzi mesajul său. de scriere. de ascultare şi de lucru în echipă. pentru a putea „diagnostica” modul cum se desfăşoară comunicarea/ascultarea. Având în vedere importanŃa pe care o are astăzi comunicarea. dar şi în viaŃa de zi cu zi. Astfel. Mai concret. în organizaŃie şi în final voi încerca să aduc câteva lămuriri asupra unor strategii de comunicare eficientă. Comunicarea eficientă îşi concentrează atenŃia asupra aptitudinilor de vorbire. Discurs APTITUDINEA DE A ASCULTA PE CELĂLALTEDUCAREA ASCULTĂRII EFICIENTE Aş dori să încep discuŃia de astăzi pornind de la următoarea afirmaŃie: Moment de captare a atenŃiei „Comunicarea este liantul care Ńine o organizaŃie unită”. ce reprezintă fundamentul oricărei afaceri. 212 . în sensul de transmitere şi recepŃionare de mesaje. ci a-l înŃelege. o comunicare eficientă asigură eficacitatea organizaŃiei în sine.9. De ce tocmai despre o ascultare eficientă? Pentru că trebuie să avem în vedere în permanenŃă că un feedback corect Comunicarea temei Motivarea temei nu poate veni decât ca urmare a unei ascultări eficiente. Prin urmare. o să vă vorbesc pentru început despre importanŃa comuni- EnunŃarea ideilor principale cării în organizaŃie. despre beneficiile personale şi profesionale ale ascultării eficiente. a reacŃiona la el în consecinŃă. vă va fi de folos să aflaŃi câteva lucruri despre o ascultare eficientă. Studii recente arată că angajaŃii îşi petrec majoritatea timpului comuni- Cuvinte (expresii) care trebuie accentuate când. ca membri ai unei organizaŃii. apoi voi vorbi despre indiciile unei ascultări eficiente/ ineficiente. V-aş ruga să vă gândiŃi pentru câteva secunde la această afirmaŃie pentru a înŃelege importanŃa ei. doresc sa vă vorbesc astăzi despre Aptitudinea de a asculta pe celălalt.

angajaŃii au cunoştinŃele necesare din punct de vedere tehnic. – oamenii simt că managerul îi ascultă şi înŃelege ce vor ei să spună. În context organizaŃional. oamenii sunt din ce în ce mai deschişi faŃă de ceilalŃi pe măsură ce capătă mai multă încredere unii în alŃii. pe de altă parte. – atunci când sunt repartizate sarcini. să vorbim despre Dezvoltarea primei idei importanŃa comunicării în cadrul organizaŃiei şi despre beneficiile personale. ca şi metode de obŃinere a feedback-ului necesar. deşi tuturor le-a fost transmis mesajul. Între timp. 213 . – receptorul nu este disponibil să petreacă timp ascultându-i pe ceilalŃi. faptului că managerul deŃine puterea. În organizaŃie. profesionale şi organizaŃionale ale ascultării eficiente. profesional. o ascultare eficientă s-ar traduce prin următoarele indicii: – oamenii simt că au primit suficiente informaŃii şi înŃeleg ce se întâmplă în organizaŃie. pe de o parte. Există metode de dezvoltare a unei strategii comunicaŃionale eficiente care le facilitează managerilor asigurarea receptării corecte a mesajelor lor. faptului că informaŃiile sunt distorsionate. iar alŃii nu. oamenii simt că nu înŃeleg pe deplin ce să facă. lucrurile se schimbă datorită. În relaŃiile personale. iar. preŃul plătit poate fi destul de mare. se simt „în ceaŃă”. se poate vorbi despre o ascultare neadecvată: – oamenii sunt confuzi. – unii oameni află despre întâmplări sau schimbări. HaideŃi să vedem în continuare ce presupune ascultarea eficientă şi care Dezvoltarea celei de-a doua idei sunt indiciile acesteia. am vorbit despre cât de importantă este ascultarea eficientă pentru bunul mers al organizaŃiei.ÎnŃelegând importanŃa acestor aspecte ale comunicării. Pentru poziŃia pe care o ocupă în firmă. Aşadar. de regulă. În contrast. Ce se întâmplă însă cu relaŃiile interpersonale? Uneori sunt necesari ani de zile până când colectivele se rodează. – oamenii simt că mesajele şi informaŃiile pe care le primesc sunt clare şi precise. sunt informaŃii pe care nu le înŃeleg. până când comunicarea din cadrul organizaŃiei devine eficientă şi de impact.

Răbdarea în ascultare şi ajutorul dat vorbitorului în exprimarea ideilor sunt esenŃiale. e treaba ta să te ocupi de detalii”. Am vorbit deci despre educarea ascultării eficiente şi despre aptitudinea de a-l asculta pe celălalt. mai ales. – colaborarea cu vorbitorul. prin simpla ascultare eficientă. ca membri ai unei organizaŃii. Prin urmare. – verificarea perceperii înŃelesului mesajului. nu uitaŃi că ascultarea eficientă Ńine nu numai de o abilitate Reamintirea temei. După ce s-a gândit. cât şi. remotivarea ei Concluzie sintetică înnăscută a fiecăruia. indicii ascultării eficiente/ ineficiente şi strategiile ascultării eficiente. pentru a asigura bunul mers al activităŃii dumneavoastră şi al relaŃiilor cu ceilalŃi. Evaluarea trebuie făcută după exprimarea unei idei complete. (Adaptare după un discurs prezentat de studenta Cristina Bondoc) 214 . nu ştia cum să îl traverseze. ci şi de educarea acestei abilităŃi. Printre metodele prin care poate fi depăşită ascultarea pasivă se numără: – urmărirea întregului sens al mesajului. ascultaŃi. altfel se rupe şirul ideilor vorbitorului. Iată deci că acum ştim că pentru o ascultare eficientă e necesar să ne educăm abilitatea de a asculta. urmărind importanŃa ascultării în special. pe cel care transmite mesajul şi propriile gânduri referitoare la mesaj. aş vrea să vă vorbesc despre strategiile pe care le-am putea Dezvoltarea celei de-a treia idei adopta pentru a nu cădea în eşecul unei ascultări ineficiente. Perplex. Un vorbitor poate reformula unele cuvinte/fraze. la rândul nostru. urmărind mesajul primit. Ascultătorul trebuie să fie activ. Aceste aspecte vă sunt importante atât ca membri ai comunităŃii umane în general. O să vă spun o snoavă despre iepurele care. acoperind astfel golurile existente în comunicare. putem să ne concentrăm asupra mesajului pe care îl primim chiar în momentul când se întâmplă acest lucru. – reŃinerea de la evaluări.Analizând aceste indicii. Cu puŃin efort. ne putem da seama cât de eficient suntem capabili să ascultăm. În final. odată ajuns pe malul unui lac întins. bufniŃa i-a răspuns: „Trebuie să îŃi crească aripi şi să traversezi lacul în zbor”. A mers la bătrâna bufniŃă înŃeleaptă şi a întrebat-o cum poate să traverseze lacul. iepurele a în- Moment de recaptare a atenŃiei trebat-o: „Cum să îmi crească aripi?” La care bufniŃa i-a răspuns: „łi-am oferit principiul general. dar şi cât de eficient suntem. A auzi ceea ce spune cineva nu este acelaşi lucru cu a înŃelege ce vrea să spună acea persoană.

dar am considerat că aceste fotografii sunt interesante din punct de vedere didactic. Figura 31: Liniile directoare conduc către centrul de interes al fotografiei: un autobuz surprins în mişcare 215 . Exemple de fotografii Printre exemplele de fotografii redate în continuare se află şi unele preluate din diferite slide-show-uri care circulă pe e-mail.10. N-am putut identifica autorii pentru a le cere permisiunea de publicare.

Figura 32: Silueta unui animal. creează un efect dramatic în fotografie 216 . surprinsă într-un instantaneu contre-jour.

) constituie un alt procedeu de îmbunătăŃire a compoziŃiei unei fotografii 217 .Figura 33: Surprinderea reflexiei centrului de interes pe o suprafaŃă reflectoare (apă. oglindă etc. geam.

Figura 34: Liniile orizontale dintr-o fotografie sugerează pace. linişte. odihnă 218 .

inspiraŃie.Figura 35: Liniile verticale sugerează demnitate. forŃă 219 .

Figure 36: Liniile diagonale (oblice) dintr-o fotografie inspiră viteză. acŃiune. mişcare 220 .

graŃie. frumuseŃe 221 .Figura 37: Liniile curbe dintr-o fotografie implică profunzime.

telefoane etc.11. multimedia. masă. telefoane etc.) • Chestiuni financiare Celula de conducere a centrului de presă Departamentul de operaŃii mass-media • RelaŃii nemijlocite cu presa • Briefing-uri de presă • Personal de legătură • ÎnsoŃirea jurnaliştilor • Planificare • Analiza apariŃiilor în mass-media Departamentul de producŃie • Evaluarea activităŃii de informare publică • Editarea presei departamentale (ziar intern. radio Departamentul administrativ • Asigurarea logistică a centrului de presă • Primirea şi acreditarea jurnaliştilor • Transport pentru jurnalişti • Alte facilităŃi (cazare.) • Materiale foto. multimedia. CD-ROM etc. video • Internet Departamentul administrativ • Asigurarea logistică a centrului de presă • Transport pentru jurnalişti • Alte facilităŃi (cazare. CDROM etc.) • Chestiuni financiare 222 . masă. newsletter. newsletter. video • Internet.) • Materiale foto. Structuri de principiu ale unor centre de presă temporare Celula de conducere a centrului de presă Departamentul de relaŃii cu massmedia • RelaŃii nemijlocite cu presa • Briefing-uri de presă • ÎnsoŃirea jurnaliştilor • Personal de legătură Departamentul de planificare • Primirea şi acreditarea jurnaliştilor • Planificare • ÎnsoŃirea jurnaliştilor (dacă nu este asigurată de departamentul de relaŃii cu massmedia) Departamentul de producŃie • Evaluarea activităŃii de informare publică • Editarea presei departamentale (ziar intern.

echipamente şi materiale necesare unui centru de presă Tabelul nr. cafea. Listă orientativă cu facilităŃi. Ńigări etc. 3: Denumire Încăpere pentru celula de conducere a centrului de presă Încăpere pentru departamentul administrativ Încăpere pentru departamentul de operaŃii mass-media Cantitate 1 ObservaŃii 1 1–2 Încăpere pentru departamentul de producŃie 1–2 Echipată cu telefoane (cu/fără plată) pentru jurnalişti. cu fax. conexiuni Internet. diagrame. scheme. cu table şi panouri de afişaj. materiale video. gustări.12. trebuie luată în calcul şi necesitatea unei instalaŃii de climatizare Încăpere (spaŃiu) de depozitare 1–2 223 . răcoritoare. fotografii. Mobilată pentru a permite accesul a cel puŃin 40 de jurnalişti. alerte media. se prevede spaŃiu adecvat pentru cameramani şi fotoreporteri. dacă este cazul. se asigură surse de energie electrică de rezervă pentru jurnalişti. de Încăpere pentru briefing-uri de presă 1 prezentare multimedia. programe şi anunŃuri pentru presă. plus reprezentanŃii organizaŃiei care susŃin briefing-ul. aici se afişează şi Încăpere mare (spaŃiu) de lucru cu jurnaliştii 1 se distribuie produsele centrului de presă (comunicate. dosare de presă) Cu posibilitatea de a oferi jurnaliştilor şi persona- Încăpere pentru bufet 1 lului din centrul de presă. contra cost. echipată cu instalaŃii de sonorizare (eventual şi de traducere simultană).

Cel puŃin unul dintre computere ar trebui să fie portabil Imprimantă 2 1 pentru departamentul de producŃie.Denumire Cantitate ObservaŃii Cel puŃin câte un telefon direct pentru fiecare de- partament. în caz că se lucrează cu casete video) Tablă de scris (flipchart) Tablă/panou de afişaj . care să permită convorbiri între departamentele centrului de presă Cel puŃin 1 pentru celula de conducere. 4 pentru departamentul de operaŃii mass-media Fax internaŃional 2 Cel puŃin 1 pentru centrul de presă. dacă este necesar. cel puŃin 1 (cu/fără plată) pentru jurnalişti 1 pentru centrul de presă (cu cel puŃin 10 posturi Conexiune Internet 2 de lucru). Este foarte indicat să existe şi o reŃea telefonică internă. 3 pentru departamentul administrativ. 1 pentru jurnalişti (cu cel puŃin 5 posturi de lucru) 1 pentru celula de conducere. cel puŃin 1 pentru departamentul de producŃie. 3 pentru departamentul de operaŃii mass-media. 3 pentru deparComputer 15 tamentul de producŃie. iar cel puŃin 2 telefoane (cu/fără plată) pentru jurnalişti. se determină Telefoane 6 câte dintre aceste telefoane să aibă acces la reŃeaua internaŃională. 1 pentru departamentul administrativ 1 pentru departamentul de producŃie (preferabil Copiator 2 de capacitate mare). 5 pentru jurnalişti. 1 pentru departamentul administrativ Scanner de rezoluŃie mare Televizor 1 1 2 4 2–3 Departamentul de producŃie Departamentul de producŃie Departamentul de producŃie Câte una pentru fiecare departament În zona de lucru cu jurnaliştii 224 Videorecorder (pentru montaj video. cel puŃin Telefon mobil cu încărcător 7 1 pentru departamentul administrativ.

fotolii. mese de lucru.Denumire Proiector multimedia cu ecran portabil Mobilier Birotică şi consumabile Memory stick Film fotografic Casetă video Casetă audio Reportofon Aparat foto digital Aparat foto cu film Cameră video Automobil de oraş Microbuz/autobuz Cantitate 1 ObservaŃii În sala pentru briefing-uri Birouri. pupitre etc. răcoritoare. dulapuri. pahare de unică folosin- Ustensile pentru confortul lucrătorilor din centrul de presă necesar Ńă. apă minerală. zahăr. frigider. scaune. necesar necesar 5 20 – 30 20 10 1–2 1 1 1 1–2 1–3 Performant Performant Performantă Pentru centrul de presă În funcŃie de numărul de jurnalişti prognozat şi de traseele care ar trebui asigurate concomitent Filtre de cafea. ventilatoare 225 . cafea.

David. (2003). Journalism Handbook. Theaker. Wragg. Manual de jurnalism. (1998). Iaşi: Editura Polirom. Norm (editor). Tehnici fundamentale de redactare. – ***. Effective Media Relations: How to Get Results. – Bland. (2007). Cristina. – ***. – ***. Iaşi: Editura Polirom. – Coman. Flageul. Bucureşti: Editura Univers Enciclopedic. Gramercy Books. Gilles. Fort Benjamin Harrison. Fort Benjamin Harrison. PR in Practice series. RelaŃiile publice şi mass-media. Alison. – Ferréol. David. Theaker. (1992). (2001). RelaŃii publice – garanŃia succesului. – Goldstein. Published by The Associated Press. Noël. Alison. (1996). Effective Media Relations: How to Get Results. Indiana: Defense Information School. Broşură editată de Consiliul Uniunii Europene. (2000). PR in Practice series. Metode şi tehnici de exprimare scrisă şi orală. Michael. Broadcast Journalism Style Guide. (1998). Practical Information. The Institute of Public Relations. ediŃia a II-a revăzută şi adăugită. Indiana: Defense Information School.BIBLIOGRAFIE – ***. Media Guide. New York. Mihai (coordonator). first published in 1996. third edition. (2002). Newswriting Programmed Instruction (prepared by Journalism Department). ediŃia a II-a revăzută. Council Guide. VII. Fort Benjamin Harrison. Iaşi: Editura Polirom. (1993). Associated Press Stylebook and Briefing on Media Law with Internet Guide and Glossary (37th edition). George. Communicate with Power: Encountering the Media. Linda F. Webster’s Encyclopedic Unabridged Dictionary of the English Language. Wragg. – Coman. Bucureşti: Editura Oscar Print. – David. ediŃia a doua revăzută şi adăugită. 226 . London: Kogan Page. DEX – DicŃionarul explicativ al limbii române. Michael. London: Kogan Page. The Institute of Public Relations. – Fozo. Pocket Tips Booklet. – Bland. (1992). Indiana: Defense Information School. (2005). (1992). (2007). ediŃia a II-a. – ***. – Barry McLoughlin Associates Inc.

Encyclopédie Delmas pour la vie des affaires (2e édition). (1998). A step-bystep guide. Redactarea materialelor de relaŃii publice. Agee. (1998). DicŃionar explicativ de jurnalism. Bucureşti: Editura NIM. Florida. Published and distributed by Video Consultants. Libertate supravegheată. (2000). Carrell. – Newsom. Constantin. – Wilcox. Craiova: Editura FundaŃiei Meridian. Inc. Winning with the News Media (1996 edition). Bucureşti: FundaŃia Rompres. Sharon. – Milo. Mihai. Cristian Florin. Paris: Belfond. Kogan Page. Thompson.. NY: Barron’s Educational Series. Bucureşti: Editura Tritonic. Peter. Katie. Planning and Managing a Public Relations Campaign. third edition. – Popescu. (2002). (2004). Bob. Comunicare şi negociere în afaceri.. Radu. Understanding Body Language. Doug. nouvelle fonction stratégique de l’entreprise. Clarence. relaŃii publice şi publicitate. – Popescu. Warren K. (1992). Ştefan (1998). (1996). Mic dicŃionar de jurnalism. (2004). – Schneider. Bâlbâie. – Prutianu. – Jones. – Ribbens. Public Relations: Strategies and Tactics. Bucureşti: Editura Uranus. Niculescu-Maier. (1993). Communication. Ault. Inc.– Gregory. Anne. Orzan. (1998). Cristian Florin. Hauppauge. Cybermarketing. Iaşi: Editura Polirom.. – Orzan. New York: HarperCollins Publishers Inc. Gheorghe. USA. 227 . Richard. – Stan. Phillip H. Ştefan. Introducere în relaŃii publice. Iaşi: Editura Polirom. Dennis L. Yoder. Tehnici de redactare. Gross. (2001). Geoff. Tampa. London: The Institute of Public Relations. Christian.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful