www.referat.

ro

PREGATIREA TEHNICA IN JOCUL DE FOTBAL LA DEBUTANTI

CAPITOLUL I 1.1. INTRODUCERE Fotbalul, disciplina sportivă care se bucură de cea mai largă răspândire în lume, a parcurs de la apariţia lui şi până astăzi o lungă perioadă de dezvoltare şi progres. Acest adevărat fenomen social, numit "jocul de fotbal", a determinat realizarea de numeroase studii şi cercetări abordând cele mai variate aspecte ale sale, de la cele de ordin metodic, până la cele de ordin fiziologic şi psihologic. Că fotbalul feminin şi-a câştigat un loc sigur între sporturile de performanţă o dovedeşte atât faptul că rata practicării fotbalului în rândul fetelor a crescut considerabil în ultimii ani, cât şi numeroasele competiţii internaţionale (campionate europene, campionate mondiale, jocuri olimpice) organizate pentru diferite categorii de vârstă-jucătoare sub 17 ani, sub 19 ani, senioare. Inceputurile fotbalului feminin sunt semnalate între anii 960 şi 1297 în China sub dinastia Tang şi Song. Anii 1970 pot fi consideraţi începutul practicării fotbalului feminin în Europa şi Noua Zeelandă. Multe ţări, pentru a ridica nivelul competiţional au recurs la introducerea fotbalului feminin în şcoli, organizând competiţii la acest nivel şi făcând apel la antrenori calificaţi, lărgind sfera selecţiei până la 11-12 ani. Astăzi, SUA - campioana mondială în 1991, are peste 6 milioane de jucătoare legitimate care activează în campionatul naţional pe trei regiuni geografice. Suedia - are peste 33 mii jucătoare legitimate, iar fotbalul feminin ocupă locul I ca popularitate. China - din 1980 devine o forţă internaţională în fotbalul feminin. Divizia lor naţională cuprinde 12 echipe. Restul activităţii fotbalistice se desfăşoară în diviziile a 2-a, a 3-a şi a 4-a. Germania a oficiat fotbalul feminin în 1970 şi are peste 520 de mii jucătoare legitimate ce activează în peste 3000 de echipe. Campionatul naţional cuprinde două serii a câte 11 echipe. Pentru fetiţe şi junioare sunt organizate campionate regionale (Motroc, I. 1995)1. In România. Federaţia Română de Fotbal Feminin s-a înfiinţat în anul 1990, şi a avut afiliate peste 40 de cluburi, (aproximativ 1000 de jucătoare legitimate), organizate într-o serie de divizia A, cu 12 echipe, şi trei serii de divizia B, tot cu câte 12 echipe. Ca urmare a dificultăţilor de selecţie şi instruire, numărul echipelor participante la Campionatul Naţional
1

Motroc, I., (1995) - Fotbalul feminin - probleme de selecţie, antrenament si joc, Ed Rodos, Bucureşti, p 24.

1

jocul de fotbal este disciplina sportivă cu cea mai răspândită arie de dezvoltare din lume... Actualitatea temei De la apariţia sa şi până astăzi. fiecare cu cate 4 echipe. 2 . la noi în ţară nu există un model de selecţie pentru fotbalul feminin. jocul de fotbal a cunoscut progrese considerabile. campioana României decizându-se în urma disputării play-off-ului. Dar. (1985) . cercul de cunoştinţe şi colectivitatea mai largă din care face parte individul. se decide tot în urma disputării play-off-ului (Gidu.Determinarea profilului psihologic al practicantelor jocului de fotbal. D. (2006) . Constanţa. In prezent. E. Lucrare de licenţă nepublicată. 2006)2. Nivelul actual al jucătoarelor din fotbalul internaţional se plasează între coordonatele înalte ale îndemânării. Totuşi. cu tendinţe continue de creştere a virtuozităţii tehnice şi pe fundamentul unei dezvoltări psio-fizice armonioase. D. Norvegia. 1985)3. s-a decis trecerea la sistemul tur-retur.7 ani. aproximativ 200 de jucătoare) iar campionatul intern de fotbal feminin se desfăşura pe zone geografice. obţinerea unor performanţe superioare în fotbalul feminin este condiţionată de depistarea cât mai timpurie a fetelor cu reale calităţi pentru practicarea jocului de fotbal. putem concluziona că acesta . Epuran. considerăm că demersul nostru ştiinţific va pune „piatra de temelie'' necesară realizării orientării şi selecţiei în practica acestui joc. de o instruire de calitate. manifestând un adevărat cult pentru această activitate" (M. Horn.V. Ed. Bucureşti.Mecanisme de influenţare a comportamentului în fotbal. Germania. cred în utilitatea. atât la nivelul senioarelor. 3 M. forţei şi vitezei. Epuran. p 84. între anii 2000 şi 2005 nu erau afiliate decât 8 echipe (deci. In ţările în care fotbalul feminin a obţinut succese notabile pe plan internaţional (Olanda. odată cu afilierea a încă 4 echipe. în oportunitatea fotbalului. Practic existau două grupe: sud şi nord. Dacă ţinem cont că în aproape toate ţările din lume se desfășoară un campionat naţional de fotbal. Nu întâmplător ei este denumit "Sportul rege" si atrage foarte mulţi adepţi atât pentru al practica cat si pentru spectacolul sportiv pe 2 Gidu. "fotbaliştii buni apar cu precădere acolo unde familia. 1. Franţa.s-a redus în mod dramatic. Din anul competiţional 2005-2006. E. Horn. Sport-Turism. SUA) selecţia primară se realizează în jurul vârstei de 6. Fotbalul în lume a devenit un fenomen social. p 7. în acelaşi timp. particularizată (individualizată). de aplicarea unor criterii ştiinţifice în selecţionarea acestora şi nu în ultimul rând. cât şi la nivelul junioarelor. campioana României. Deşi jocul de fotbal nu necesită aptitudini mult diferite comparativ cu alte jocuri sportive.2. fotbalul feminin este sport olimpic ce dispune de un sistem competiţional internaţional foarte bine pus la punct. Deoarece până în momentul de faţă. existent şi în fotbalul masculin. fără să se întrevadă limite în acest sens.V.

debutante în fotbal. care presupune contactul direct cu adversarul. In programele şcolare. care să se ridice la nivelul competiţional internaţional. In ultimi ani procesul de revizuire a programelor şcolare care presupune o proiectare in interacţiunea lor. cu elemente de originalitate. supleţe. 1. Fotbalul feminin s-a practicat si înaintea acestei date. a conţinuturilor . in afara de spectacol. Din acest motiv. meritându-si cu prisosinţa reputația de „ spectacol care a substituit teatrul" Daca fotbalul masculin . Din fotbalul romanesc. parte extrem de importanta a curriculum-ului scris. selecţie şi o instruire adecvată. 3 . De aceea şi în cazul fetelor practicante ale fotbalului trebuie să se implementeze idea potrivit căreia. fotbalul feminin este practicat oficial de curând odată cu Hotărârea conducerii Ministerului Sportului si a Federaţiei Romane de Fotbal din 05. a ajuns o afacere. de risc. demersul ştiinţific întreprins de noi doreşte să aducă în prim plan nevoia elaborării unor probe şi norme care să completeze şi să se constituie într-un model de selecţie la nivelul debutantelor în fotbalul feminin prin realizarea unor programe de instruire care să ţină cont de particularităţile psio-fiziologice ale fetelor de 10-12 ani.04. fotbalul reprezintă jocul sportiv care a fost practicat in special de băieţi. a competentelor in locul obiectivelor. în jocul de fotbal feminin. Toate acestea sunt valabile şi pentru tinerele care doresc să practice fotbalul de performanţă. la noi în ţară. întrecerea dura a fetelor de pe terenul de fotbal se încarcă de gratie. Fotbalul feminin având tot mai multe opţiuni la eleve. activităților de învățare a principiilor si metodelor de evaluare reușesc ca proiectarea cadrelor didactice sa fie făcuta după opţiunea elevilor si a realității materiale. atât prin complexitatea acțiunilor. Motivaţia alegerii temei Fotbalul este în primul rând. de echipă.1990.3. dar şi de modelul jucătoarei de fotbal la care ar trebui să se ajungă după selecţia finală. şi care solicită multilateral sportivul. I Un lucru cert este faptul ca in spectacolul sportiv oferit de fete. cât şi datorită condiţiilor variate de lucru. creativitate . nu poate exista fotbal feminin de calitate. ne dorim ca fotbalul feminin sa fie o arta a mişcării si a fair-play-ului în întrecere. astfel in perioada 19721990 fetele au disputat jocuri amicale demonstrative de fotbal ia nivel judeţean in special in deschiderea jocurilor masculine din cadrul campionatului National de Seniori. puţine fiind cadrele didactice care au introdus învăţarea acestui joc si in rândul fetelor. nivelul de măiestrie corespunde unei execuţii ce se bazează în principal pe deprinderi automatizate. care conferă execuţiei un calificativ înalt. un joc colectiv.care ii realizează. jucătoarele ambelor echipe știu sa transforme forţa. inteligenta si eleganta propriilor mişcări în adevărate opere de arta a mişcării. fără o orientare.

cu ecou deosebit in rândul fetelor. competiţie care apoi a rămas tradiţionala in judeţul Dâmbovița in anii următori dar si la nivelul învățământului gimnazial si primar.4. la orele de curs opțional. de cerc sportiv sau de pregătire a echipelor reprezentative a scolii. euristice pentru o eficienta maxima a învăţării. procesul instructiv-educativ trebuie sa cuprindă metode moderne. Jocul s-a desfășurat la Târgoviște pe teren de handbal. 4 . Fotbalul in şcoala poate fi practicat atât in ora de educaţie fizica. Importanta practica La nivel național s-a încercat in anii precedenţi o competiţie şcolara de fotbal feminin „Cupa Liceelor” in anul internațional al sportului (2005). 1. precum si de îndeplinire a competentelor precizate în programele şcolare. In cadrul Clubului Sportiv Târgoviște exista o secţie de fotbal fete cu rezultate foarte bune la nivel național atât la junioare cat si la senioare obţinând ca performante notabile: Campioana naţionala la junioare si senioare in anul 2008. al realizării competentei de practicare independenta a exercițiilor fizice. Practicarea jocului de fotbal in rândul fetelor prin formele de organizare ale educaţiei fizice reprezintă atât un mijloc de selecţie a acestora pentru sportul de performanta. Tipul de învățare care se recomanda pentru obţinerea acestor competente este învățarea inteligent motrica care consta in descoperirea unui concept sau principiu al antrenorului sportiv in condiţii variate de prezentare si deosebite ca opţiune.In condiţiile învățământului modern al creşterii rolului educaţiei fizice in formarea personalității elevului.

Metode statistico-matematice si alte metode de punere in valoare a problematicii abordate 6. Ca metode de cercetare pe care le am in vedere menţionez: 1. Metoda analizei si sintezei Experimentul se va organiza la şcolile generale din judeţul Dâmbovița.Particularitati fotbalistelor debutante Tehnica jocului de fotbal se manifesta practic in fotbalul debutantelor prin identificarea principalelor procedee tehnice necesare acestui sport de echipa. Din punct de vedere al conținutului jocului de fotbal la debutante pe baza literaturii de specialitate si a experienței personale consideram necesar sa formam atât acțiunile de joc individuale (pasa. Observaţia pedagogica 3. constituie un sport conceptual consistent care sa determine un demers didactic modern si eficient. Metoda grafica si tabelara 7. etc. Metoda testelor si probelor de control 4. pase urmate de preluare si tras la poarta. Experimentul atât sub forma constatativa cat si cea formativa 5.) cat si acțiunile de joc colective (pase in doi cu schimbul de locuri. pase cu învăluire.CAPITOLUL II 2. trasul la poarta etc. Detalierea implicaţilor finalităților invatamantului gimnazial pentru aria curriculara educaţie fizica si sport alături de competentele specifice prevăzute de programa de educaţie fizica pentru fiecare clasa si in special pentru jocul de fotbal.1. vârsta 11-12 ani metodice privind instruirea in pregatirea tehnica a 5 . driblingul. schimb de locuri intre jucătoare care presupun circulații de jucătoare precum si circulații de minge . Metoda studiul bibliografic 2.

în scopul obţinerii victoriei. cu traiectorii variate şi la distanţe diferite. (1996) . interferenţă. înapoi. -dezvoltarea combinaţiilor în 2-3-4 jucătoare ( din aceeaşi linie şi linii diferite ) prin: „un. p 147.. ) 4. din poziţii şi unghiuri diferite. în sfera noţiunii de tactică se include deci întreaga activitate raţională a jucătoarelor. 2. cu intensitate scăzută. Bucureşti. direct.2. încrucişare. 6 . cu ambele picioare sau cu capul. Didactică şi Pedagogică. variate de aşezări în teren 4 Motroc I. Conţinutul pregătirii tactice în jocul de fotbal Prin tactica jocului înţelegem totalitatea acţiunilor individuale şi colective organizate şi coordonate unitar şi rațional. Sarcini: -îmbunătăţirea şi perfecţionarea preluărilor şi transmiterea în toate direcţiile. din întoarcere) Aşadar.Fotbal la copii şi juniori. -formarea şi consolidarea deprinderilor tehnice pentru realizarea jocului direct. fentelor. în acest scop sistematizarea tehnicii reprezintă o condiţie pentru elaborarea unor sisteme de acţionare care să vizeze perfecţionarea pregătirii tehnice. -îmbunătăţirea tuturor procedeelor regulamentare de deposedare şi a deprinderilor de închidere a unghiului şi de blocare a şutului. criză de spaţiu şi adversitate.. continuându-se cu apariţia adversarului semiactiv şi activ şi încheindu-se cu execuţii efectuate în condiţii de criză de timp. -îmbunătăţirea şi perfecţionarea şutului la poartă. din alergare şi săritură. înainte.doi-uri". în forţă şi plasat. în continuă mişcare. începându-se cu exerciţii efectuate liber. Ed. o bună pregătire tehnică implică modelarea permanentă a exerciţiilor folosite. driblingului şi depăşirilor (în condiţii de schimbări de motricitate specifică şi adversitate). în limitele regulamentului de joc şi al eticii sportive. desfăşurată într-o succesiune impusă de jocul în sine (faze de joc) prin anumite forme de manifestare. cu şi fără finalizare (după pasă de angajare.Obiective: -consolidarea şi perfecţionarea procedeelor tehnice de bază şi a mijloacelor tehnicotactice de atac şi apărare subordonate dinamicii jocului. -îmbunătăţirea şi perfecţionarea conducerii mingii (cu variaţii de ritm şi schimbări de direcţie). valorificând calităţile şi particularităţile jucătoarelor proprii precum şi lipsurile din pregătirea adversarelor (Motroc I. atât în apărare cât şi în atac.

Actul tactic reprezintă un proces de mare complexitate. pe măsura perfecţionării prin aceste capacităţi a căilor neuromotorii. analiza şi interpretarea ei. găsirea soluţiei mentale. Această relaţie este dată de capacitatea jucătoarelor 7 . Astfel. îndemânare. Actul tactic în sine este un act de gândire. Gândul tactic devine acţiune tactică. găsirea soluţiei motrice. iar aceste acţiuni ar trebui să facă parte din bagajul strategic al jucătoarelor. actul tactic capătă o exprimare fizică. voinţă. forţă. de a întrevedea reacţiile partenerilor şi adversarelor. Legătura dintre tactică şi tehnică apare în momentul adoptării unui sistem de joc şi al organizării sale după o anumită idee tactică. Variaţiile cantitative sunt date de nivelul tehnic al jucătoarei şi de cel al cunoştinţelor teoretice şi tactice. fizic şi tehnic bogat. atenţie. Simţul tactic se referă şi la capacitatea jucătoarei de a anticipa desfăşurarea acţiunilor. motivaţie. pe aceea care are o eficacitate sporită. este calitatea care permite jucătoarelor să găsească în diversitatea fazelor de joc. cunoştinţe şi deprinderi tactice. Actele tactice învăţate şi cele spontane au o pondere aproximativ egală în exprimarea tactică a jucătoarei în cadrul unui joc. vedere largă şi rapidă periferică. capacitate de apreciere optico-motorie. el neavând în structura sa internă componente fizice. Tactica jocului a fost mereu într-o strânsă corelaţie cu pregătirea fizică şi tehnică şi de aceea o acţiune tactică nouă va fi precedată de o pregătire fizică şi tehnică adecvată. gradul de perfecţionare tehnică stabileşte eficacitatea sistemului şi concepţiei de joc. Pregătirea teoretică legată de tactică îşi are rolul său deosebit în vederea dezvoltării gândirii jucătoarelor. Tactica cuprinzând în general şi simţul tactic. Simţul tactic. unitatea de bază şi concretă prin care jucătoarele interpretează jocul dându-i rezolvări fizice şi tehnice corespunzătoare. dar fară capacităţi fizice corespunzătoare care să-l exprime. Actul tactic se exprimă în joc printr-o succesiune de faze: perceperea de către jucătoare a situaţiei. o soluţie corectă dar inaplicabilă. Jucătoarele şi echipele adoptă acţiuni ofensive sau defensive în funcţie de planurile tactice stabilite anterior. a multiplelor soluţii posibile.(sisteme de joc). specifice atacului şi apărării. declanşează actul tactic. cu ajutorul mijloacelor de realizare şi anume: acţiunile tactice individuale şi colective. El poate cuprinde calităţi motrice. cu un conţinut psihic. rămâne un simplu gest mental. în scopul îndeplinirii unor anumite obiective. Antrenamentul tactic este mijlocul prin care jucătoarele îşi însuşesc metode şi posibile căi de pregătire şi de organizare a acţiunilor ofensive sau defensive. concentrare. viteză. viteză de reacţie. Actul tactic adecvat cerinţelor jocului. Pe măsura dezvoltării unor capacităţi de rezistenţă.

capabile să realizeze în aceeaşi măsură situaţiile de atac şi apărare a echipei. şi deasemeni de a realiza acte tehnice conforme cu solicitările tactice ale sistemului. -formarea deprinderii atenţiei permanente şi concentrării asupra tuturor acţiunilor de joc. 2. -ţâşnire după-pasă în zonă libereă şi avansată pentru reprimire. pe zone libere şi creării traseelor sigure de transmitere. 2. Totodată nivelul tactic mai depinde şi de conţinutul trăsăturilor de caracter şi de personalitate. a relaţiilor de colaborare între coechipiere în schimbarea traseelor. -cunoaşterea şi respectarea zonelor de acţionare. Formarea şi consolidarea deprinderii de mişcare pentru crearea zonelor libere: 8 .3. menit să dezvolte jucătoare complete. -stimularea inteligenţei de joc şi a iniţiativei în acordul disciplinei tactice. reprezentarea. Sarcini: Pentru atac: 1. Tactica este un factor de joc cu un conţinut predominant psihic şi este direct dependentă de gradul de funcţionare al proceselor psihice de bază (percepţia. în spiritul fotbalului actual. ea trebuie să fie ritmică şi serioasă pentru că reprezintă o necesitate stringentă a antrenamentului multilateral. de atitudinea pe care o are jucătoarea faţă de scopurile echipei.de a-şi dirija actele tehnice pentru soluţionarea aspectelor puse de joc şi adversare. memoria). -desprinderea de adversar în scopul demarcării eficiente. -formarea unor jucătoare polivalente. care să contribuie la realizarea cerinţelor jocului modern. de calitatea şi promptitudinea gândirii. -acoperirea raţională a terenului în adâncime şi lăţime prin multiple deplasări în zonele vecine şi depărtate celei de circulaţie a mingii. în atac şi apărare în spiritul concepţiei actuale de joc. Pregătirea tactică nu trebuie abordată cu superficialitate. prin: -schimbarea rapidă a plasamentului din atac în apărare. Formarea şi consolidarea deprinderii de mişcare în teren.Particularitaţi metodice privind instruirea în pregătirea tactică la fotbalistele debutante Obiective: -consolidarea depinderilor tactice individuale şi colective.

Formarea şi consolidarea deprinderilor de joc cu mingea: -transmiterea mingii în timp util. Pentru apărare: 1) 2) Consolidarea deprinderii pentru schimbarea rapidă a plasamentului din atac în Consolidarea deprinderilor tactice individuale şi colective pentru realizarea: apărare (între adversar şi poarta proprie). 5. aruncarea mingii de la margine. Formarea deprinderilor de participare şi finalizare la jucătoarele din linia alia şi allla. 3) Formarea şi consolidarea deprinderilor necesare (plasament.doi-urilor". -formarea deprinderii de a nu pasa coechipierei strâns marcate. lovitura de colţ şi loviturile libere directe şi indirecte. pe culoare sau lateral şi înapoi pe zonele libere în scopul păstrării colective a mingii în echipă. Stabilirea şi specializarea a 3-4 jucătoare pentru asigurarea unei eficienţe crescute la momentele fixe ale jocului. -consolidarea deprinderilor de întâmpinare a mingii. a preluării pe zone libere şi a transmiterii'"in mod util nu la întâmplare.-deplasare laterală faţă de coechipiera „cu mingea" pentru realizarea unor culoare şi a „un. -orientare paselor în adâncime. 3. -demarcări false în scopul revenirii pe zona creată. a dublajului şi închiderea culoarelor (pentru pătrundere şi transmitere) şi pentru blocarea şuturilor. precis şi rapid. marcaj) pentru asigurarea porţii la fazele fixe 9 . -demarcări avansate ale jucătoarelor din linia ofensivă sau a celor aflate temporar în această zonă. 4. mai ales static. marcajului (în zonă şi strict) şi presingului. însuşirea unor combinaţii la: loviturile de începere.

se datorează particularităţilor jucătorului. şi Teodorescu M. datorat particularităţilor de ordin fizic şi psihic ale jucătorului. celor de ordin morfologic etc. calităţilor motrice. (2002)6 afirmă că stilul constituie modul particular amprenta personală) de efectuare a unui procedeu tehnic. Stilul tehnic. Jucătoarele care stăpânesc mişcările până la măiestrie impun de multe ori o notă personală mai accentuată în executarea procedeelor tehnice.S..CAPITOLUL III 3. Grădinaru C. măiestria tehnică şi tendinţele tehnicii în fobalul modern Tehnica are un caracter individual. (Predescu T. 5 6 10 . cunoscută sub denumirea de stil. Această notă personală.1.. tipului de activitate superioară. 2002)5 Dragnea A.

Jucătoarea sau antrenorul căruia i se adresează noul procedeu tehnic contribuie astfel. respectivul procedeu devine stil tehnic. In munca de instruire. Definiţiile specialiştilor pentru stilul tehnic înregistrează atât puncte comune cât şi păreri diferite. cărora li se adaugă nota personală datorită particularităţilor individuale a jucătoarelor. fotbalul are un standard acceptat de perfecţiune tehnică. care este folosit în învăţarea sau perfecţionarea unei deprinderi. Uneori stilul unui jucătoare reprezintă variante noi ale unui procedeu tehnic. calităţile motrice. Teoria si metodologia antrenamentului. prin automatizare.in mod creator. treptat. devine unitară şi caracteristică jucătorului respectiv. (2003) .. Acestea datorită eficacităţii şi utilizării lor tactice. Ca orice sport. Bompa. la care trebuie să se conformeze orice jucătoare şi antrenor. Ex Ponto. afirmă că. sub denumirea de stil mai este cunoscută şi înlănţuirea tipică (sau complexul) a mai multor procedee tehnice sau a mai multor fragmente de procedee tehnice utilizate de acelaşi sportiv. mai multe sau în toate secvenţele modelului de execuţie. antrenorii nu trebuie să confunde stilul cu mişcările incorecte pe care unele jucătoare le folosesc în execuţia procedeelor tehnice. Bucureşti. Predescu T. p 104. 2003)7.actiune individuală). la dezvoltarea tehnicii jocului respectiv. Deşi jucătoarele au mereu modelul şi încearcă să-l imite factorii individuali (somatici şi motrici) pot adesea să modifice uşor modul în care modelul este transpus în practică. în aşa fel încât aceasta.O. stilul respectiv devine o necesitate în procesul de joc şi se încadrează. trăsături de personalitate) intervin şi se impun cu pregnanţă în una. atitudini. Ca urmare. Conform surselor studiate cele mai sugestive definiţii ale stilului tehnic sunt: 7 Bompa. 11 . sunt preluate şi de alte jucătoare.In momentul în care particularităţile individuale (dimensiunile corporale antropometrice. T. Tehnica standardizată este considerată un model.Performanţa în jocurile sportive.O. Caracteristicile individuale care fac ca modelul să fie uşor modificat sunt denumite stil (T. în rândul procedeelor tehnice. deşi teoretic face parte din domeniul tacticii (fiind vorba de o . Stilul presupune o structură şi o formă corectă a mişcării.

Antrenamentul sportiv modern.. Editis. (1993) . psihice se întipăresc asupra execuţiei. regla şi schimba structuramotrică a procedeelor acurateţea cu care sunt executate procedeele tehnice în condiţiile apariţiei sunt aplicate în rezolvarea sarcinilor de joc. la tactique. Aldin.. Bucureşti. (1998) . unor factori perturbatori: oboseala. manevrarea mingii în funcţie de anumite planuri. Mate-Teodorescu S. R. Rethacker J. 200312) tendinţele jocului conduc către presupunerea că tehnica jocului va continua să se dezvolte datorită următoarelor aspecte: • • 8 9 creşterea utilizării mişcărilor înşelătoare. 11 Herbin R. Ed. Bucureşti. Stănculescu V.. 12 Stănculescu V. dar particularităţile morfologice. Dragnea A.Antrenamentul sportiv.• • maniera proprie de a efectua un procedeu tehnic cu eficienţă. (2002) următoarele: • • • numărul de elemente şi procedee tehnice stăpânite şi uşurinţa cu care priceperea de a alege. Bucureşti. Teorie şi metodică. (1996) . Bucureşti. p 134. (2003) . modul particular (amprenta personală) de efectuare a unui procedeu tehnic. expresivitate şi randament sporite. Ed. accesibilitate. (1985) . Axis Mundi. încordarea nervoasă. • stăpânirea şi siguranţa cu care sunt executate procedeele tehnice care necesită fineţe şi precizie şi care decid de multe ori rezultatul final. Edit. opoziţia adversarului... Didactică şi Pedagogică. Paris.. Alexe. p 132. Colibaba-Evuleţ D. presiunea psihică. l'antrînement.Ghidul antrenorului de fotbal profesionist. Ed.Football. (1998)10. stresul. Criteriile după care se poate aprecia măiestria tehnică sunt după Dragnea A. Conform unor autori (Herbin R„ Rethacker J. N. Bota I. (1996)9. mecanismul de bază al procedeului este respectat. 10 Colibaba-Evuleţ D. Dragnea A. Ed. Laffont. • stilul tehnic apare atât în efectuarea actelor motrice simple cât şi în cele decât un stil tehnic care se adevereşte că este foarte eficient şi care este supus analogiei şi modelării în procesul de instruire de către fiecare complexe iar modelul de execuţie a unui procedeu tehnic nu este altceva sportiv în parte. funcţionale. 12 .P. p 112-127. 198511. tehnice sau a fazelor de execuţie în funcţie de reacţiile adversarului. La technique. precizia şi eficienţa cu care sunt executate procedeele tehnice în condiţii de concurs. Alexe N. (1993)8.Jocuri sportive.P. Bota I..

creşterea numărului procedeelor de finalizare. P. 13 . • şi executarea lor sub formă de structuri tehnico-tactice. Ţinând cont de cele prezentate mai sus se poate afirma că pregătirea tehnică trebuie să fie adaptată prin raţionalizarea şi standardizarea mijloacelor în funcţie de particularităţile jucătoarelor. care să asigure măiestria sportivă necesară obţinerii supremaţiei în sport.F. fizice.A... F. în final va reuşi să se impună aceia care posedă cea mai bună tehnică. 200413). 13 însuşirea corectă a actului motric specific fiecărui element şi procedeu lărgirea fondului motric prin însuşirea a cât mai multor procedee tehnice Comăniţă. evoluţia către tehnica totală fără minimalizarea importanţei sarcinilor pe posturi. 6. de stilurile personale şi de măiestria acestora. ridicarea continuă a măiestriei tehnice individuale şi subordonarea ei echipei. In realizarea unei pregătiri tehnice superioare. zilnic. organizatorice sau de altă natură).F. Astfel tehnica jocului a fost şi rămâne o mare problemă a fotbalului de performanţă. în practica curentă internă şi internaţională se caută „noul" care să ridice valoarea individuală şi colectivă a echipei.• • • • • • manevrarea si transmiterea mingii în condiţii de criză de timp şi de spaţiu (micşorarea amplitudinii mişcărilor). Comăniţă. psihologice. însuşirea şi aplicarea unui număr sporit de procedee tehnice în funcţie de particularităţile sportivelor. Pentru ca în viitor fotbalul să nu rămână la stadiul actual.R. cele mai importante aspecte ale pregătirii tehnice sunt: • tehnic. creşterea stabilităţii tehnice în momentele de decizie ale jocului.. (2004) . fără a mai evolua. Ş. considerăm că trebuie să se asigure toate condiţiile pentru ca sportivii să-şi însuşească această tehnică în condiţii similare competiţiilor. Bucureşti: 32-36. Antrenorul Nr. bineînţeles la condiţii egale de pregătire a celorlalţi factori ai antrenamentului şi jocului (P. Din acest considerent. căci oricare ar fi argumentele unei echipe (tactice.Contribuţii la îmbunătăţirea conţinutului procesului de instruire prin analiza conţinutului jocului competiţional la copii şi juniori.

perfecționarea exerciţiilor tehnico-tactice în condiţii de adversitate. densitatea antrenamentelor poate fi adaptată la colectivul de instruit. învăţarea tehnicii se face fără pauze mari. sex şi pregătire. execuţiile se fac la început în ritm lent. verificarea se face prin aprecieri sau note. jocuri şcoală la o poartă sau bilateral. cu repetări. exerciţii cu 2-3 jucători. s-au desprins următoarele concluzii: 14 . debutante în fotbal. exerciţii în grupe de joc pe posturi şi compartimente. adaptat la particularităţile de vârstă. urmând să ajungă mai apoi la ritmul jocului. CAPITOLUL IV CONCLUZII Pe baza studierii literaturii de specialitate s-a constatat că sunt foarte puţine materiale care pot îndruma activitatea antrenorilor cu privire la selecţia şi instruirea fetelor de 11-13 ani. jocuri 2X2. dar şi prin norme şi probe de control. 3X3. 4X2. alternanţa exerciţiilor uşoare cu cela mai dificile/complexe.• • • • • • • • execuţii tehnice în condiţii variate. totdeauna instruirea tehnică se face pe un fond de organism odihnit. In urma anchetei tip chestionar. • fiecare şedinţă tehnică va cuprinde exerciţii individuale. care s-a adresat profesorilor care se ocupă de echipele de fotbal feminin din ţară.

şi anume: menţinerea balonului. la indicatorii de pregătire tehnică. diferenţele înregistrate între testarea iniţială şi cea finală nu au fost semnificative din punct de vedere statistic.). pe linie dreaptă.• • principala componentă a antrenamentului la acest nivel o reprezintă metodele de pregătire preferate de antrenori la acesta vârstă sunt jocurile evaluarea nivelului fizic şi tehnic al jucătoarelor are o frecvenţă pregătirea tehnică urmată de cea fizică. a condus la obţinerea de rezultate semnificativ mai bune la grupa experiment faţă de grupa martor. 2. din cele 5 probe evaluate.1. • mulţumitoare la începutul şi sfârşitul fiecărei perioade pregătitoare. detentă pe verticală şi abdomene. Grupa martor. a obţinut progrese semnificative între testarea iniţială şi testarea finală la probele: alergare de viteză pe 30 m. Astfel. Singura probă la care nu au fost înregistrate diferenţe semnificative din punct de vedere statistic a fost cea de alergare de viteză pe 30 m. pentasalt. Concluzii pentru confirmarea ipotezelor In urma aplicării programei experimentale în cadrul experimentului pedagogic şi în ma analizei statistice a rezultatelor obţinute s-au constatat următoarele: 1. ^ cele mai importante măsuri ce ar trebui aplicate pentru ca fetele ce aleg să se îndrepte către fotbal să nu renunţe la antrenamente după doar câteva săptămâni sunt: selecţia pe baze ştiinţifice. 15 . abdomene şi mobilitate coxo-femurală). Aplicarea programelor de pregătire special concepute pentru fotbalistele debutante. grupa experiment a obţinut rezultate semnificativ mai bune la 4 dintre ele. circuite cu diverse elemente tehnice etc. detentă pe verticală. 3. pe rezultate reale obţinute în urma aplicării testelor şi probelor şi. Proba la care diferenţele nu au fost semnificative între cele două testări a fost cea de conducere a balonului în viteză. şutul la distanţă şi dribling printre jaloane. aplicarea în cadrul antrenamentelor a unor metode moderne şi atractive (metoda Coerver) 4. precizia pasei. de mişcare(ştafete. La probele de motricitate generală analiza comparativă realizată între testarea iniţială şi cea finală a evidenţiat progrese semnificative în cadrul grupei experiment la 5 din cele 6 probe (alergare de rezistenţă (600m). La celelalte probe.

sărituri. emulativ şi atractiv. unor proiecte didactice în cadrul cărora să se ţină seama de particularităţile de vârstă şi de posibilităţile motrice şi funcţionale ale copiilor. aptitudini care au o stare manifestă încă de la vârstă timpurie. rezultatele nu au fost semnificative din punct de vedere statistic la nici una dintre grupe.2. rezultatele înregistrate la testarea finală au fost nesemnificative statistic. • • Adoptarea de către antrenori a unei atitudini riguroase faţă de procesul de Programul de instruire al începătoarelor trebuie să se desfăşoare pe baza selecţie şi instruire al fetelor care doresc să practice jocul de fotbal. La celelalte trei probe. faţă de cele de la testarea iniţială. Propuneri şi recomandări practice • în procesul de selecţie al fetelor pentru jocul de fotbal. pregătirea tehnică în jocul de fotbal jucătoarele trebuie să fie foarte mobile în teren. cât şi la cea martor. Având în vedere cele reliefate considerăm că investigaţiile efectuate au confirmat ipotezele formulate la începutul cercetărilor noastre experimentale. Programul de antrenament trebuie să urmărească dezvoltarea îndemânării şi puterii de a executa aceste mişcări cu eficienţă maximă. 5. Grupa martor obţinut rezultate semnificativ mai bune la testarea finală. întoarceri. şuturi etc. opriri. Această trebuie să aibă o pondere de cel puţin 50%. doar la probele menţinerea balonului şi precizia şutului. sprinturi. faţă de cea iniţială. pentru a preveni plictiseala şi oboseala care pot apărea în timpul efectuării efortul 16 . în schimb. lateral. mobilitate se realizează prin deplasări înainte. Comparând rezultatele obţinute la probele psihologice între testarea iniţială şi testarea finală s-au constatat progrese evidente atât la grupa experiment. la nivelul probei motivaţie. antrenorii trebuie să ţină seama de existenţa şi de gradul de manifestare a aptitudinilor ereditare. 4. înapoi. • • în antrenamentele debutantelor în fotbal (10-12 ani).4. 6. driblinguri. la probele de atenţie şi memorie. • Procesul de pregătire la echipele de începători trebuie să aibă un caracter cât mai variat.

. Garuda-Art..E. (1980) . sportului . propunem următoarele probe si norme pentru selecția fetelor in jocul de fotbal: alergare de viteza pe 30 m.S. P259 11. alergare de rezistenta (600 m). T. (1980) ..Culegere de teste. T.metodice. Chişinău. şcolarilor (metode şi mijloace). Editis. (1999) .Fotbal. 2.Fotbal 2010. Ovidius University Press. Angelo. "Ovidius". FRE-Şcoala Naţională de antrenori.Corelaţia factorilor antrenamentului . N. șut la distanta si dribling printre jaloane BIBLIOGRAFIE 1. menținerea mingii cu piciorul îndemânatic. S. (1993) . Stadion. 8.. Bangsbo. G. Bucureşti.. (2002) . Bucureşti. J. atletism. N. conducerea balonului in viteza pe linie dreapta (20m).with special reference to intense intermittent exercise. 17 . Ed. Ciorbă. (1982) . Apolzan. lucrări tehnico. Mereuţă. Bucureşti. G. Journal of Sport Sciences.The physiology of soccer .. Ed. Badiu. Brăila. Avramoff E.Antrenamentul sportiv modern. detenta pe verticala. C. Bucureşti.. Constanţa.• Pe baza analizei.Selecţia la copii şi juniori culegere de lucrări Ardelean. 3.. pentasalt. Federaţia Română de Fotbal.F. I. T.. Vol VII.Turism. FRF-Şcoala Naţională de antrenori. 10. Univ.. D. (1998) . 4.Consideraţii privind selecţia în jocul de fotbal. Seria Educaţie Fizică şi Sport.. Bucureşti.Teoria şi metodica educaţiei fizice şi Badiu. 6. 5.culegere de Apolzan.metodice. 9. C. Ed. Alexe.. Analele tehnico. (1999) .Educaţia fizică a copiilor şi Balint.. precizia pasei. exerciţii pentru pregătirea fizică şi tactică. (2002) . Bucureşti. Evrika. D. Ed. Edit. Bucureşti. Seria VII.. Badiu.Particularităţile dezvoltării calităţilor motrice în Avram.Probleme fiziologice ale antrenamentului sportiv. 7. (2007) . Constanţa. Sport. (1993) .

Edit. Ex Ponto. Bucureşti. Bucureşti.O. 17. Ex Ponto... Bompa. Illinois. 13. Beswick. (2002) .Focused for soccer . Human Kinetics. T. Bontaş.Pedagogie. Bucureşti. Ponto. EX Bompa.Teoria şi metodologia antrenamentului. (2002) ..O.develop a winning mental Bompa. (2001) . 14. metodologia antrenamentului. Champaign. BIC ALL.. ExPonto CNFPA..Periodizarea: Teoria şi metodica antrenamentului. P. Bucureşti CUPRINS 18 .O.. 15. 16.Periodizarea Teoria şi metodologia antrenamentului Bompa. SNA Bucureşti.O. sportiv.12.Performanţa în jocurile sportive. (1998) . I. Teoria si approach. Ed. Box 5076. T.O. B. T. (2003) . (2001) .. T.

Propuneri şi recomandări practice Powered by http://www. 2. 4.1. Concluzii pentru confirmarea ipotezelor 4.Introducere 1.2.1.2.1. Conţinutul pregătirii tactice în jocul de fotbal 2. 1. Capitolul IV.Particularitati metodice privind instruirea in pregatirea tehnica a fotbalistelor debutante.ro/ cel mai tare site cu referate 19 .3. Motivaţia alegerii temei 1. măiestria tehnică şi tendinţele tehnicii în fobalul modern.Particularitaţi metodice privind instruirea în pregătirea tactică la fotbalistele debutante Capitolul III.3. Importanta practica Capitolul II.Stilul tehnic.4.1. 3. 2.2.referat. Actualitatea temei 1.Capitolul I.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful