Sfântul Siluan Athonitul - Dumnezeu este Iubire

Sfântul Siluan Athonitul - Dumnezeu este Iubire ............................................................................. 1 Partea I ............................................................................................................................................... 2 Tânjirea dup Dumnezeu ........................................................................................................... 2 Cuvânt despre rug ciune ........................................................................................................ 20 Despre smerenie ....................................................................................................................... 24 Despre pace ............................................................................................................................... 35 Despre har .................................................................................................................................. 41 Partea II ............................................................................................................................................. 50 Despre voia lui Dumnezeu i libertate ............................................................................................. 50 Despre poc in ............................................................................................................................. 60 Despre cunoa terea lui Dumnezeu ................................................................................................. 66 Despre iubire ................................................................................................................................. 73 Partea III ............................................................................................................................................... 93 Suntem copii ai lui Dumnezeu i asemenea Domnului .................................................................... 93

Despre Maica Domnului ................................................................................................................. 96 Despre sfin i................................................................................................................................... 99 Despre p stori i despre duhovnici ............................................................................................... 103 Despre duhovnici ......................................................................................................................... 107 Despre monahi ............................................................................................................................ 109 Despre economul m n stirii ........................................................................................................ 118 Despre ascultare .......................................................................................................................... 119 Despre r zboiul duhovnicesc ........................................................................................................ 122 Marea tiin ............................................................................................................................... 134

Despre gânduri i în elare ............................................................................................................ 135 Partea IV .......................................................................................................................................... 140 Plângerea lui Adam ...................................................................................................................... 140 Relat ri ale unor experien e tr ite i ale unor întâlniri, ................................................................. 145 i convorbiri cu al i nevoitori ........................................................................................................ 146 P rintele Ioan din Kron tadt......................................................................................................... 161 Vulturul i coco ul ........................................................................................................................ 162 P rintele Stratonik ....................................................................................................................... 163 Un monah tân r ........................................................................................................................... 168 Convorbiri cu ni te copii ............................................................................................................... 169 Gânduri, sfaturi i observa ii ascetice ........................................................................................... 171 Gânduri de pe urm ..................................................................................................................... 179 Insemn ri pe marginea unui catalog de plante de gr din i flori ................................................. 182

Partea I Tânjirea dup Dumnezeu

Sufletul meu tânje te dup Domnul i cu lacrimi îl caut. Cum a putea s nu Te caut? Tu m-ai g sit mai întâi i mi-ai dat desf tarea Sfântului T u Duh, i sufletul meu Te-a iubit.

Tu vezi, Doamne, întristarea mea i lacrimile« Dac nu m-ai fi atras prin iubirea Ta, nu Te-a c uta a a cum Te caut. Dar Duhul T u mi-a dat s Te cunosc i sufletul meu se bucur c Tu e ti Dumnezeul i Domnul meu i pân la lacrimi tânjesc dup Tine. Sufletul meu tânje te dup Dumnezeu i îl caut cu lacrimi. Milostive Doamne, Tu vezi c derea i întristarea mea, dar cu smerenie cer mila Ta: revars asupra mea, a p c tosului, harul Sfântului T u Duh. Amintirea lui atrage mintea s g seasc iar i milostivirea Ta. Doamne, d -mi duhul smereniei Tale, ca s nu pierd iar i harul T u i s nu plâng în hohote dup el, cum plângea Adam dup rai i dup Dumnezeu. In primul an al vie ii mele în m n stire sufletul meu a cunoscut pe Domnul prin Duhul Sfânt. Mult ne iube te Domnul; tiu aceasta de la Duhul Sfânt pe Care mi L-a dat Domnul prin singur milostivirea Lui. Sunt un om b trân i m preg tesc de moarte, i scriu adev rul de dragul norodului. Duhul lui Hristos, pe Care mi L-a dat Domnul, vrea mântuirea tuturor, ca to i s cunoasc pe Dumnezeu. Domnul a dat tâlharului raiul; tot a a va da raiul i oric rui p c tos. Pentru p catele mele sunt mai r u decât un câine râios, dar m-am rugat lui Dumnezeu s mi le ierte, i mi-a dat nu numai iertarea, dar i Duhul Lui, i în Duhul Sfânt am cunoscut pe Dumnezeu. Vezi iubirea lui Dumnezeu fa de noi? i cine ar putea descrie milostivirea Sa? O, fra ii mei, cad în genunchi i v rog: crede i în Dumnezeu, crede i c Duhul Sfânt Cel ce d m rturie despre El în toate bisericile i în sufletul meu. Duhul Sfânt este iubire; i aceast iubire se revars în toate sufletele sfinte care sunt la Dumnezeu, i acela i Duh Sfânt este pe p mânt în sufletele care iubesc pe Dumnezeu. In Duhul Sfânt, toate cerurile v d p mântul i aud rug ciunile noastre i le duc la Dumnezeu.

Domnul este milostiv; sufletul meu tie aceasta, dar nu poate s o descrie. El este foarte blând i smerit, i atunci când sufletul îl vede, se preschimb în întregime în iubire de Dumnezeu i aproapele i se face el însu i blând i smerit. Dar dac omul pierde harul, atunci va plânge ca Adam la izgonirea din rai. El hohotea i întreaga pustie auzea suspinul s u; lacrimile lui erau amare de întristare i ani mul i le-a v rsat el. Tot a a i sufletul care a cunoscut harul lui Dumnezeu, atunci când îl pierde, tânje te dup Dumnezeu i spune: ÄSufletul meu tânje te dup Dumnezeu i îl caut cu lacrimi´. Sunt un mare p c tos, dar am v zut marea iubire i milostivire a Domnului fa de mine. In anii când eram fl c u m rugam pentru cei ce m oc rau; spuneam: ÄDoamne, nu le socoti lor p catele lor fa de mine´. Dar, de i iubeam s m rog, totu i n-am sc pat de p cat. Domnul îns nu i-a adus aminte de p catele mele i mia dat s iubesc oamenii, i sufletul meu dore te ca lumea întreag s se mântuiasc i s fie în împ r ia cerurilor, s vad slava Domnului i s se desf teze de iubirea lui Dumnezeu. Judec dup mine însumi: dac Domnul m-a iubit atât, aceasta înseamn c pe to i p c to ii El îi iube te ca i pe mine. O, iubire a Domnului! N-am putere s o descriu, c ci e nem surat de mare i minunat . Harul lui Dumnezeu d putere de a iubi pe Cel iubit; i sufletul e neîncetat atras spre rug ciune i nu poate uita pe Domnul nici m car pentru o secund . Iubitorule de oameni, Doamne, cum n-ai uitat pe robul T u p c tos, ci cu milostivire Te-ai uitat la mine din slava Ta i în chip neîn eles mi Te-ai ar tat mie? Te-am sup rat i întristat totdeauna, dar Tu, Doamne, pentru o mic schimbare mi-ai dat s cunosc marea Ta milostivire i nem surata Ta bun tate. Privirea Ta lini tit i blând a atras sufletul meu.

Ce s - i dau în schimb, Doamne, sau ce laud s - i cânt?

Tu dai harul T u, ca sufletul s se aprind neîncetat de iubire i s nu cunoasc odihn nici ziua, nici noaptea de la iubirea lui Dumnezeu. Amintirea Ta înc lze te sufletul meu; nic ieri pe p mânt el nu- i g se te odihn afar de Tine. De aceea Te caut cu lacrimi i iar i Te pierd, i iar i mintea mea vrea s se desfete de Tine, dar Tu nu- i ar i Fa a Ta, pe Care sufletul meu o dore te ziua i noaptea. Doamne, d -mi s Te iubesc numai pe Tine. Tu m-ai zidit, Tu m-ai luminat prin Sfântul Botez, Tu mi-ai iertat p catele i mi-ai dat împ rt irea Preacuratului T u Trup i Sânge; d -mi i puterea de-a r mâne totdeauna întru Tine. Doamne, d -ne poc in a lui Adam i sfânta Ta smerenie. Tânje te sufletul meu pe p mânt i dore te cerul. Domnul a venit pe p mânt ca s ne ridice acolo unde sade El, Preacurata Sa Maic , Care I-a slujit pe p mânt spre mântuirea noastr , ucenicii Lui i cei ce au urmat Domnului. Acolo ne cheam Domnul cu toate p catele noastre. Acolo vom vedea pe Sfin ii Apostoli care sunt întru slav pentru c au vestit Evanghelia; acolo vom vedea pe sfin ii proroci, i pe sfin i ii ierarhi ² înv torii Bisericii; acolo vom vedea pe cuvio ii care s-au nevoit în posturi s - i smereasc sufletul; acolo sunt prosl vi i nebunii pentru Hristos, c ci ei au biruit lumea. Acolo vor fi prosl vi i to i câ i s-au biruit pe ei în i i, câ i s-au rugat pentru întreaga lume i câ i au purtat întristarea întregii lumi, c ci au fost plini de iubirea lui Hristos, iar iubirea nu rabd s piar nici m car un singur suflet. Acolo vrea s se veseleasc i sufletul meu, dar nimic necurat nu intr aici unde se intr prin mari întrist ri, cu duh înfrânt i cu multe lacrimi; numai copiii care au p zit harul Sfântului Botez intr aici f r întrist ri, i acolo prin Sfântul Duh cunosc pe Domnul. Sufletul meu tânje te totdeauna dup Dumnezeu i se roag ziua i noaptea, c ci numele Domnului e dulce i desf t tor pentru sufletul care se roag i aprinde sufletul de iubire pentru Dumnezeu.

Mult am tr it pe p mânt i am v zut i am auzit multe. Am auzit mult muzic , i ea a desf tat sufletul meu. i m-am gândit: dac aceast muzic e atât de desf tat , cum va desf ta sufletul cântarea cereasc , unde prin Duhul Sfânt Domnul este sl vit pentru p timirile Lui? Sufletul tr ie te mult pe p mânt i iube te frumuse ea p mântului; iube te cerul i soarele, iube te gr dinile frumoase, marea i râurile, p durile i câmpiile; iube te sufletul i muzica i toate aceste lucruri p mânte ti desf teaz sufletul. Dar când cunoa te pe Domnul nostru Iisus Hristos, atunci nu mai vrea s vad nimic p mântesc. Am v zut împ ra i ai p mântului în slava lor i am pre uit acest lucru, dar când sufletul cunoa te pe Domnul, atunci va socoti pu in lucru toat slava împ ra ilor; sufletul tânje te atunci neîncetat dup Domnul i, nes turat, ziua i noaptea, dore te s vad pe Cel Nev zut, s pip ie pe Cel Nepip it. Dac sufletul t u îl cunoa te, Duhul Sfânt î i va da s în elegi cum înva sufletul s cunoasc pe Domnul i ce dulcea e în aceasta. El

Milostive Doamne, lumineaz noroadele Tale ca s Te cunoasc pe Tine, s cunoasc cum ne iube ti Tu pe noi. Minunate sunt lucrurile Domnului: din p mânt 1-a alc tuit pe om i acestei râni i-a dat s -L cunoasc prin Duhul Sfânt, a a încât omul spune: ÄDomnul meu i Dumnezeul meu´; i spune aceasta din plin tatea credin ei i iubirii. Ce lucru mai mare mai poate c uta sufletul pe p mânt? Mare minune: dintr-o dat sufletul cunoa te pe Ziditorul Lui i iubirea Lui. Când sufletul vede pe Domnul, cât de blând i smerit este, atunci se smere te i pe sine însu i pân la sfâr it i nu mai dore te nimic cum dore te smerenia lui Hristos; i cât timp va tr i sufletul pe p mânt, nu va înceta s doreasc i s caute aceast smerenie neîn eleas pe care n-o poate uita.

Doamne, cât de mult îl iube ti Tu pe om!
Milostive Doamne, d harul T u tuturor noroadelor p mântului, ca ele s Te cunoasc pe Tine, c ci f r Duhul T u Cel Sfânt omul nu poate s Te cunoasc i s în eleag iubirea Ta.

a a cum mie. Doamne. d tuturor noroadelor p mântului s Te cunoasc prin Duhul Sfânt. nes turat. c Tu iube ti oamenii T i. ca s Te cunoasc prin Sfântul Duh i s Te laude cu bucurie. d tuturor noroadelor Tale s în eleag iubirea Ta i dulcea a Duhului Sfânt. i noi n-avem nevoie de nimic afar de Domnul: în El este plin tatea vie ii. apoi sfin ilor proroci i pe urm cre tinilor. Doamne. ci sufletului smerit.Doamne. trimite peste noi pe Duhul T u Cel Sfânt. f când voia Ta spre slava Ta. ca s nu mai fie nici ur . Doamne. Doamne. c ci Tu i toate ale Tale se cunosc numai prin Sfântul Duh. . i tiu. pe Care L-ai dat la început lui Adam. s se alipeasc de Tine prin iubire i s tr iasc în pace. M rog ie. nici du mani. O. a a d tuturor noroadelor p mântului s Te cunoasc i s Te laude ziua i noaptea. F c torul lor. învrednice te-ne de darurile Sfântului Duh. p c tosului. i caut libertatea lor neîn elegând c Tu e ti milostiv i-i iube ti pe p c to ii care se poc iesc i le dai harul Sfântului T u Duh. ca s cunoa tem slava Ta i s tr im pe p mânt în pace i iubire. Cum mi-ai dat mie. i pe p mânt toate noroadele se vânzolesc iar gândurile lor sunt ca norii mâna i de vânt în toate p r ile. Oamenii Te-au uitat pe Tine. dar oamenii nu în eleg iubirea Ta. s Te cunosc prin Duhul Sfânt. Milostive Doamne. ci s împ r easc numai iubirea i s nu mai fie nevoie nici de armate.mi-ai dat bucuria doririi Tale i sufletul meu e atras spre iubirea Ta ziua i noaptea. ca oamenii s uite durerea p mântului i s lase tot r ul. i la ce bun banii? Spiridon cel Mare a pref cut un arpe în aur. nem surat e milostivirea lui Dumnezeu fa de noi! Mul i boga i i puternici ar da mult s vad pe Domnul sau pe Preacurata Lui Maic . nici de închisori i s fie u or de tr it pentru to i pe p mânt. d puterea harului T u tuturor noroadelor. dar nu bog iei i Se arat Dumnezeu. nici r zboi. Doamne. necuratului i tic losului.

c ci cel ce a înv at aceasta va v rsa lacrimi pentru întreaga lume. Doamne. pe îngeri i pe sfin i. Acolo e nevoie de smerenie i de iubirea lui Hristos. nu putem cunoa te cu mintea toat f ptura. Duhul Sfânt ne înva s iubim pe vr jma i pân într-atât încât sufletului s -i fie mil de ei ca de propriii copii. aceasta înseamn c n-avem nevoie.Dac Domnul nu ne-a dat s cunoa tem multe din întocmirile acestei lumi. Ei gândesc a a pentru c n-au înv at de la Duhul Sfânt iubirea lui Dumnezeu. a a cum Te-ai rugat pentru vr jma i. Doamne. acela nu poate cunoa te pe Domnul. oricine ar fi. toate noroadele sunt zidirea mâinilor Tale. nici dulcea a Duhului Sfânt. care are grija de to i. înva -ne prin Duhul T u Cel Sfânt s -i iubim pe vr jma i i s ne rug m pentru ei cu lacrimi. Tu zici: ÄCutare e un criminal i e bine s ard în focul iadului´. i . Dar însu i F c torul cerului i al p mântului i a toat f ptura ne-a dat s L cunoa tem prin Duhul Sfânt. Sunt oameni care doresc vr jma ilor lor sau du manilor Bisericii pierire i chinuri în focul iadului. întoarce-le de la ur r u spre poc in . d Duhul Sfânt pe p mânt ca toate noroadele s Te cunoasc înve e iubirea Ta. în Acela i Duh Sfânt cunoa tem pe Maica lui Dumnezeu. Milostive Doamne.i va fi mil de el. Dar cine nu iube te pe vr jma i. is Doamne. a a înva -ne i pe noi prin Duhul Sfânt s -i iubim pe vr jma i. Dar te întreb: ÄDac Dumnezeu i-ar da un loc bun în rai i de acolo ai vedea arzând în foc pe cel c ruia i-ai dorit chinurile iadului. chiar dac e un du man al Bisericii?´ Sau vei avea i tu o inim de fier? Dar în rai nu e nevoie de fier. ca s cunoasc toate iubirea Ta. i sufletul nostru arde de iubire pentru ei. Cine nu iube te pe vr jma i n-are în el harul lui Dumnezeu. nu.

i duhul nostru se vesele te v zând pe Dumnezeu pe care-L cunoa te. Dumnezeu î i descoper tainele Sale sufletului smerit. Dar Dumnezeu este cunoscut numai prin Duhul Sfânt. primim în suflet acest r spuns limpede: ÄSmere te-te i vei cunoa te nu numai soarele. Tu ai poruncit s -i iubim pe vr jma i. dar aceasta este greu pentru noi p c to ii. cu toate acestea. i eu m smeresc ziua i noaptea i. acela e orb i nebun. pe care ne-a poruncit s o înv m de la El. dac nu e cu noi harul T u. Toat via a lor sfin ii s-au smerit i au luptat cu mândria. Dar se g se te numai în îngeri i în sufletele sfin ilor.Doamne. Dar prin Duhul Sfânt sufletul meu a cunoscut smerenia lui Hristos. O. i cel ce în mândria sa vrea s cunoasc pe F c torul cu mintea sa. Cu mintea noastr nu putem cunoa te nici m car cum s-a f cut soarele. i cer. i sufletul meu e atras spre El neîncetat. O. mântuie te toate noroadele! Bisericii noastre Ortodoxe i s-a dat prin Duhul Sfânt s în eleag tainele lui Dumnezeu. Noi îns trebuie s ne socotim mai r i . smerenia lui Hristos! Ea d sufletului o bucurie de nedescris în Dumnezeu i din iubirea lui Dumnezeu sufletul uit i p mânt. Sufletul ortodox e înv at de har s se alipeasc cu t rie de Domnul i de Preacurata Lui Maic . fiindc o mam î i poate uita copilul. ci i pe F c torul lui´. i ea este tare prin cugetul ei sfânt i r bdarea ei. i toat dorin a lui se avânt spre Dumnezeu. dar Tu nu ui i niciodat . i atunci când cerem lui Dumnezeu s ne spun cum s-a f cut soarele. s cunoasc c Tu ne iube ti ca o mam i mai mult chiar decât o mam . Doamne. smerenia lui Hristos! Cât de dulce i pl cut este ea. c ci Tu iube ti nem surat zidirea Ta i iubirea nu poate uita. Dar când sufletul cunoa te pe Domnul. d tuturor noroadelor p mântului s cunoasc iubirea Ta. întru bog ia milei Tale. revars pe p mânt harul T u. nu m-am smerit cum trebuie. Milostive Doamne. el uit de bucurie soarele i întreaga zidire i las grija pentru cunoa terea p mânteasc .

Doamne. i . pentru toate acestea harul pleac i atunci. iar de dulcea a iubirii lui Dumnezeu uit m p mântul. chiar dac ar avea ca bog ie toate împ r iile p mântului. ca s se s l luiasc întru mine iubirea Ta i s fie vie întru mine sfânt frica Ta. ca i pentru alipirea de cele p mânte ti. i atunci Domnul ne va da i nou s cunoa tem smerenia lui Hristos prin Duhul Sfânt. sufletul tânje te dup Dumnezeu cum tânjea p rintele nostru Adam la izgonirea din rai. bucuria sufletului e cu neputin de descris. Domnul ne-a dat Duhul Sfânt i noi am înv at cânt rile Domnului.decât to i. acela n-ar mai l sa aceast tiin . dar cine a cunoscut-o. dar când vine iubirea. ³Cine a încercat-o o caut neobosit ziua i noaptea i este atras spre ea.´ ÄNu Te pot uita. pentru du m nirea i osândirea fratelui. Domnul. Cu lacrimi Adam striga c tre Dumnezeu a a: ÄSufletul meu tânje te dup Tine. Cum Te-a putea uita? Privirea Ta lini tit i blând a atras sufletul meu i duhul meu se bucura în rai unde vedea fa a Ta. d -mi smerenia Ta. Dar omul nu poate cunoa te puterea acestui cuvânt al lui Hristos f r Duhul Sfânt. ca sufletul meu s se veseleasc din nou. Vezi întristarea mea i lumineaz întunericul meu. sufletul este întunecat posomorât. atunci lumea întreag ar l sa toate celelalte tiin e i înv turi i ar înv a numai aceast tiin cereasc . slava Lui i toate cele cere ti se cunosc numai prin Duhul Sfânt. Oamenii nu cunosc puterea smereniei lui Hristos i de aceea sunt atra i spre cele p mânte ti. ne las i pentru un gând desfrânat. i cu lacrimi Te caut. Doamne. pustiit i ab tut. Grea este via a f r iubirea de Dumnezeu. Cum a putea uita raiul unde m veselea iubirea Tat lui Ceresc?´ Dac lumea ar cunoa te puterea cuvântului lui Hristos: Äînv a i de la Mine smerenia i blânde ea´. Ea se pierde îns de noi pentru mândrie i înfumurare. Iubirea lui Dumnezeu e arz toare i nu ne îng duie s ne mai aducem aminte de p mânt. pentru pizm .

ai înviat sufletul meu din p cate i mi-ai dat s cunosc mila Ta fa de mine. vor fi în el schimb ri: dup o vreme va fi în lupt cu gândurile i nu-va avea odihn .i voi da în schimb. a a i sufletul care iube te pe Domnul î i aduce întotdeauna aminte de El i de iubirea Lui pentru întreg neamul omenesc. ci numai n zuie te spre ea. iubirea i ner utatea. Când sufletul cunoa te pe Domnul prin Duhul Sfânt. . în fiecare minut este cuprins de neîncetat uimire înaintea milostivirii lui Dumnezeu. 29]. ci. cum iube ti Tu zidirea Ta! Sufletul vede în chip nev zut harul T u i întru fric i iubire î i mul ume te cucernic. Ce. Fra ii mei dragi. Dar dac sufletul n-a câ tigat înc smerenia. De aceea i zice Domnul: Äînv a i de la Mine blânde ea i smerenia i ve i g si odihn sufletelor voastre´ [Mt 11. Domnul e nem surat de milostiv. Doamne? Tu ai înviat sufletul meu ca s Te iubesc pe Tine i pe aproapele meu i mi-ai dat lacrimi ca s m rog pentru întreaga lume. i uneori urlu strigând: ÄSufletul meu tânje te dup Tine i cu lacrimi Te caut!´ Doamne. c ci sa odihnit întru El cu odihn des vâr it . acela e r nit de iubirea Lui i nu-L poate uita. a m re iei i atotputerniciei Lui. dar uneori va primi slobozenie de gânduri i va vedea pe Domnul i va în elege iubirea Lui.Sufletul meu înseteaz s câ tige smerenia lui Hristos i tânje te dup ea ziua i noaptea. Doamne? Tu. Cel Milostiv. Lumina mea.i voi da în schimb. Ce. ca un bolnav care. i dac omul nu înva smerenia. Fericit sufletul care a cunoscut pe F c torul lui i s-a îndr gostit de El. Domnul nu-i va da s -L cunoasc .i aduce aminte mereu de boala lui. inima mea a fost fermecat de Tine i neîncetat atras spre Tine. Dar sufletul care a cunoscut pe Domnul prin Duhul Sfânt. cu lacrimi scriu aceste rânduri.

în fiecare minut el se minuneaz neîncetat înaintea milostivirii lui Dumnezeu.´ Fra ii mei dragi.´ ÄV voi odihni i pe p mânt i în cer.´ ÄAcum nu pute i în elege aceasta. rân . i Domnul însu i înva sufletul prin harul S u milostiv. dar Duhul Sfânt v va da s în elege i iubirea Mea pentru voi. Tat l lor. i ve i vedea slava Mea. veni i la Mine. ca o mam copilul ei preaiubit. i în smerenie sufletul vede pe Domnul f r nici un fel de gânduri. Domnul î i cre te copiii S i prin Duhul Sfânt. Când sufletul cunoa te pe Domnul prin Duhul Sfânt. dar acum El a fermecat sufletul meu. Cu dor v a tept pe voi ca pe ni te copii dragi. Domnul îl iube te pe om i harul Lui va fi în Biseric pân în vremea înfrico atei Judec i. gânduri bune i smerite i-i d sim mântul prezen ei i al apropierii Lui.´ ÄNu z bovi i. voi. a fi dezn d jduit din pricina mul imii p catelor mele.Sufletul meu cunoa te milostivirea Lui fa de mine. a a cum a fost în vremurile trecute. cât de mult v iube te Domnul i cu cât milostivire v cheam la El: ÄVeni i la Mine i v voi odihni pe voi. 1-a împodobit prin Prin Duhul Sfânt este cunoscut Domnul i tot prin Duhul Sfânt este iubit Domnul. . Domnul îl iube te pe om i. Doamne. In elege i. Dac Domnul nu mi-ar fi dat s cunosc mila Sa prin Duhul Sfânt. i el s-a îndr gostit de El i uit tot ce-i p mântesc. i eu scriu despre ea cu n dejdea c m car un singur suflet se va îndr gosti de Domnul i se va aprinde pentru El cu jarul poc in ei. îi hr ne te cu Preacuratul Lui Trup i Sânge. smere te inima mea. cu lacrimi scriu aceste rânduri. a m re iei i atotputerniciei Lui. i to i cei ce urmeaz Domnului se fac asemenea Domnului. de i 1-a alc tuit din Duhul Sfânt. ca s fie întotdeauna pl cut ie. toate noroadele p mântului. dar f r Duhul Sfânt omul nu este decât p mânt p c tos. Eu v voi da pacea Mea i voi v ve i bucura i bucuria voastr va fi ve nic .

înainte nu tiam aceasta. i tii cât de blând i de smerit este Domnul! Dac L-ai vedea. acest lucru mi se face v dit din experien . acela e asemenea Domnului înc de pe p mânt. Domnul ne-a învrednicit s fim asemenea Lui. i Domnul.Duhul Sfânt ne-a înrudit cu Domnul i s tii c dac sim i în tine o pace dumnezeiasc i o iubire pentru to i oamenii. i inima mea e ab tut i bolnav . când a plecat. dar când pierde harul. pentru c am întristat pe Domnul i El S-a ascuns de mine´. . atunci sufletul tânje te dup El i îl caut cu lacrimi: ÄUnde e ti Tu. chiar dac aceasta nu este u or. A a i Cuviosul Serafim din Sarov. de pe p mânt pe tot omul asemenea Cine este în Duhul Sfânt. lumina mea? Unde e ti Tu. m topesc de harul T u!´ Dar în acel minut nu vei putea spune nici m car un singur cuvânt despre Dumnezeu. sufletul t u s-a asem nat Domnului. bucuria mea? Trecerea Ta a l sat o bun -mireasm în sufletul meu. dar cine nu se poc ie te i nu crede. Harul dumnezeiesc ne-a înv at aceasta i sufletul tie când se îmbog e te de har. i nimic nu m mai vesele te. dar cum e cu putin s -L iubim pe Cel pe care nu L-am v zut niciodat i cum s înv m aceast iubire? Domnul Se face cunoscut dup lucrarea Lui în suflet. i experien a multor ani arat c osteneala e de neap rat trebuin . c ci sufletul t u e schimbat de îmbel ugarea Sfântului Duh. Când Domnul îl cerceteaz . A a gr iesc Sfin ii P rin i. n-a putut vorbi. cu toate puterile voastre p zi i pacea dumnezeiasc dat nou în dar i. bucuria ta ar fi atât de mare c ai vrea s -i spui: ÄDoamne. dar acum. când cineva ne va sup ra. fra ilor. dar Tu nu e ti aici i sufletul meu tânje te dup Tine. ne va ajuta cu harul Lui. v zând osteneala noastr . când am pierdut harul. Harul Sfântului Duh face înc Domnului Iisus Hristos. Domnul ne porunce te s -L iubim din toat inima i din tot sufletul. sufletul simte deopotriv apropierea vr jma ului. acela se aseam n vr jma ului. când L-a v zut pe Domnul. s -1 iubim. sufletul tie c a fost un Oaspete drag i. Pentru aceasta.

Dac am fi simpli ca ni te copii. se poate smeri i cunoa te pe Domnul prin Duhul Sfânt. Fiecare. Domnul ne-ar ar ta raiul i L-am vedea în slava heruvimilor i a serafimilor. dac se afl mai mult har. Dar a a cum Tu însu i ai spus Apostolului Toma: ÄTu M-ai v zut i M-ai pip it. Domnul Se d în dar pe Sine însu i numai pentru milostivirea Sa. i Domnul ne va ar ta toate. ÄUnde e ti Tu. i cu ce a putea asem na aceast tânjire? O asem n plânsului unei mame care i-a pierdut singurul ei fiu preaiubit i strig : ÄUnde e ti. atunci în suflet e lumin i o mare bucurie. Odinioar nu tiam aceasta. dar acum în fiecare zi i în fiecare ceas v d limpede în fiece minut milostivirea lui Dumnezeu. nici de averi. a a cum un tat iubitor arat totul copiilor lui. atunci i trupul simte harul Sfântului Duh. dac nu tiu cum vine i de ce se pierde? S ne smerim . Ce bucurie pentru noi c Domnul nu numai c ne iart p catele noastre. Domnul d pacea Sa chiar i în somn. tânje te sufletul dup Domnul când pierde harul i dulcea a iubirii dumnezeie ti. de îndat ce el se smere te. Lumin neînserat ? Pentru ce te ascunzi de mine i nu mai v d fa a Ta blând i luminoas ?´ Rare sunt sufletele care Te cunosc i pu ini oamenii cu care se poate vorbi despre Tine: cei mai mul i oameni se vor mântui prin credin . Prive te cu mintea ce se lucreaz în sufletul t u. ci numai de smerenie. dar ferici i cei ce n- . dar Se i face cunoscut pe Sine sufletului. copilul meu preaiubit. Atunci sufletul tânje te dup Dumnezeu. iar dac se afl i mai mult har. milostivul meu Dumnezeu? Unde e ti Tu. atunci în suflet este pace i sim i iubire fa de to i. chiar i ultimul s rman. dar f r Dumnezeu nu e pace în suflet. Dac se afl în el nu mult har. i mai mult înc . Nu e am r ciune mai mare ca pierderea harului. unde e ti bucuria mea?´ A a. dac nu cunosc harul Sfântului Duh. Dar ce este tiin a lor dac nu cunosc pe Domnul. Din pricina mândriei min ii lor Domnul nu Se face cunoscut multora. fra ilor. dar cu toate acestea ei cred c tiu multe. Pentru a cunoa te pe Domnul nu e nevoie nici de bani. dar noi navem smerenie i de aceea ne chinuim pe noi în ine i pe cei ce tr iesc împreun cu noi. a tuturor puterilor cere ti i a sfin ilor.

Prin via a lor ei dau un exemplu viu. Numai pe Tine Te dore te sufletul meu. Sfin ilor to i. p mântul cu m ri.1]´. Au dobândit pacea i. tot a a nu to i simt Duhul Sfânt. V rog. asemenea pomului vie ii din rai. dar cei ce se tem de Domnul i p zesc poruncile Lui se vor mântui to i. ÄStare ii´ [Äb trânii iscusi i´] buni sunt smeri i i la caracter asemenea lui Hristos. Doamne. Voi vede i slava Domnului în cer. 29]. c ci pe p mânt L-a i iubit pe Dumnezeu din tot sufletul i din tot cugetul vostru. cu roade ale acestei p ci. Doamne. voi a i propov duit întregului p mânt: ÄCunoa te i iubirea lui Dumnezeu!´. v zduhul cu nori. ruga i pe Domnul s -mi dea înapoi darul Duhului Sfânt. c ci Domnul ne iube te nem rginit de mult i eu n-a fi putut cunoa te aceast iubire. dar am pierdut acest Duh i tânjesc dup El. Inima mea s-a îndr gostit de Tine. s vad cum vede i slava Domnului. Sfin ilor Apostoli. dar sufletul meu s-a îndr gostit de Tine i nu mai vrea s priveasc aceast lume. Ziua i noaptea tânje te sufletul meu dup Domnul i dore te s se îndulceasc de iubirea Lui. râuri i gr dini înverzite în care cânt p s ri. robul T u. Pomul vie ii care este în mijlocul raiului e Hristos. voi a i biruit lumea prin puterea harului pe care vi 1-a dat Dumnezeu pentru smerenia voastr . nu m l sa pe mine. dup mare mila Ta´ [Ps 50. Acum de el se pot apropia to i i toat lumea poate s m nânce i s se sature din el prin Duhul Sfânt. cu toat frumuse ea ei. i m voi ruga pentru toat lumea ca s vin pacea pe p mânt. pe Care sufletul meu îl cunoa te. dac nu m-ar fi înv at Duhul Sfânt Cel ce înva tot binele. Dumnezeule.au v zut i au crezut´ [In 20. Privirea Ta lini tit i blând nu o pot uita i cu lacrimi Te rog: ÄVino i Te s l luie te întru mine i cur e te-m de toat întin ciunea. i de aceea tânjesc dup Tine i cu lacrimi Te caut. auzi-m când strig ie ca Prorocul David: ÄMiluie te-m . i duhul meu arde de ner bdare s v vad . Tu ai împodobit cerul cu stele. au s turat pe mul i din roadele lor. Sufletul meu p c tos a cunoscut i el aceast iubire prin Duhul Sfânt. . ruga i pe Domnul Dumnezeu pentru mine. Tu vezi din în l imea sfintei Tale slave cum tânje te sufletul meu dup Tine. voi a i îndurat toate întrist rile pentru iubirea lui Dumnezeu.

i în Sfânta Scriptur . i sufletul îl cunoa te. dar Dumnezeu nu le d aceasta. 26]. i în aceasta st via a noastr sfânt . ci numai prin experien cunoa te milostivirea lui Dumnezeu i tie când Domnul este cu el. c ci tie c o întristare vremelnic pentru Dumnezeu duce la bucuria ve nic . Dar f r Duhul Sfânt oamenii r t cesc i. Sufletul ce s-a predat Lui e ca un copil mic care. i el nu poate povesti despre aceasta. Sufletul nesmerit. dar adev rata credin nu au cunoscut-o astfel. Domnul îi va face cunoscut cât de mult îl iube te El pe om. acolo va fi i slujitorul Meu i va vedea slava Mea´ [In 12. i atunci Domnul ne va lumina f r discu ii i îndat ne va lumina. i astfel nu se roag niciodat cu minte curat i nu sl ve te lucrurile mari ale lui Dumnezeu. de i înva neîncetat. Dar oamenii nu în eleg Scriptura. Sufletul care s-a predat cu smerenie voii lui Dumnezeu îl vede nev zut în fiecare secund . i de atunci se bucur . Unii discut în contradictoriu despre credin i discu iile [controversele] lor sunt f r sfâr it. nu poate cunoa te nimic. Oamenii mândri cred c în eleg totul cu mintea lor. Cine a cunoscut iubirea lui Dumnezeu. trebuie s ne pred m voii lui Dumnezeu întru smerenie i atunci Domnul ne va în elep i prin harul S u. ci trece numai de la un gând la altul.Când pov uitori buni nu sunt. c ci e cu neputin de spus în cuvânt cât de mult ne iube te Domnul i mintea nu poate în elege aceasta. ea este ca pecetluit . c ci acela i Duh Sfânt este i în cer. a a cum trebuie. dar tot acest lucru e cu neputin de exprimat pentru sufletul însu i. Mul i au studiat toate credin ele [religiile]. se vesele te i se odihne te. nu pot s -L cunoasc pe Dumnezeu i n-au cunoscut odihna în El. Domnul a zis: . dar celui ce se va ruga lui Dumnezeu cu smerenie s -1 lumineze. numai prin Duhul Sfânt e cunoscut iubirea lui Dumnezeu. care nu se pred pe sine voii lui Dumnezeu. Dar noi îl cunoa tem pe Domnul: El ni S-a ar tat prin Duhul Sfânt. acela iube te lumea întreag i niciodat nu murmur pentru soarta lui. Dar când Duhul Sfânt ne înva . i pe p mânt. dar nu e nevoie s ne sf dim. totul va fi în eles i sufletul se va sim i ca în cer. ci numai s ne rug m lui Dumnezeu i Maicii Domnului.Acolo unde sunt Eu.i prime te zilnic hrana lui f r s tie de unde vine . de minte ea nu este cunoscut . i în sufletele care iubesc pe Dumnezeu.

i g se te odihn . se chinuie. nici ziua nici noaptea. Dar Tu însu i m-ai g sit pe mine. i mi-ai dat s cunosc iubirea Ta. . Iubeam pomii i gr dinile înverzite. totul sa schimbat în sufletul meu i nu mai vreau s privesc la aceast lume. chiar i atunci când este întins pe el. n-a fi putut s Te caut astfel. i în nimic nu. A a este atras sufletul meu spre Tine i tânje te dup Tine i nu mai vrea s vad frumuse ea acestei lumi. Lumina mea? Vezi c Te caut cu lacrimi. p c tosul. Doamne. i plânge ca un copil ce i-a pierdut mama. Doamne. cuvio ii i cu to i sfin ii i drep ii. atunci el este atras nest vilit în aceast alt lume i nu se poate opri. A a cum pas rea dore te s zboare din colivia ei strâmt spre tufi urile dese. sufletul uit lumea întreag . plânge i nu se poate smulge din rug ciune. Când sufletul cunoa te în Duhul Sfânt pe Maica Domnului. norodul T u prin Duhul T u Cel Sfânt ca to i s Domnul ne insufl gândul s ne rug m pentru oameni i tot El ne d puterea pentru aceast rug ciune i r spl te te sufletului pentru aceasta. prorocii. dar nu poate l muri cum se întâmpl aceasta. V zându-Te pe Tine. Ca o pas re în colivie a a se chinuie sufletul meu pe p mânt. i chiar dac trupul e neputincios i vrea s se întind pe pat. Dac nu mi Te-ai fi ar tat. iubeam câmpiile i toat lumea lui Dumnezeu: cât de frumos este ea alc tuit . c ci El a atras sufletul meu i acesta tânje te dup El i strig : Unde e ti Tu. In copil rie iubeam lumea i frumuse ea ei. ca noi s vedem slava Ta. Tu mi-ai dat s cunosc c iubirea Ta Te-a pogorât din cer pe p mânt i pân la iad. c ci sufletul meu este neîncetat atras spre acea lume în care tr ie te Domnul. A a e mila Domnului fa de noi. ci tânje te. i mama î i uit copilul când Te v d pe Tine. a a este aprins i sufletul meu de dorin a de a vedea din nou pe Domnul. lumineaz cunoasc iubirea Ta. sufletul lui se avânt spre Domnul i în împ r ia sfin ilor. când în Duhul Sfânt el se face rudenie cu apostolii. îmi pl cea s privesc str lucirea norilor.aceast hran . Dar de când am cunoscut pe Domnul meu i El a robit sufletul meu. Tu Te-ai îndurat de mine i mi-ai ar tat Fa a Ta i acum sufletul meu e atras de Tine. s -i v d trecând în în l imile azurii. Tu mi-ai dat s v d c iubirea Ta pentru noi Te-a dus pe cruce i c ai murit pentru noi în chinuri. Dar i copilul î i uit mama. a a i sufletul se simte bine cu Dumnezeu. sfin i ii ierarhi.

i aceast iubire se face cunoscut prin Duhul Sfânt. dar când sufletul e în întristare. în smerenia i blânde ea Duhului Sfânt. . întrist rile noastre iau sfâr it. c ci iubirea nu poate s piar . El a atras sufletul meu i acesta tânje te dup El. Dar s nu ne am gim în gânduri de tepte. în parte tim: Duhul Sfânt e via a ve nic . Mare este slava Domnului c ne iube te atât de mult. dar duhul nu st întins . c ci a lor este împ r ia lui Dumnezeu´ [Mt 18. Dar nu este a a. c ci în El e via a i bucuria lui. Crede deci cu t rie c suferim numai cât vreme nu ne-am smerit. Tat l s u. Vai mie. El ne-a f cut rudenii ale Sale prin Preacuratul Lui Trup i Sânge i prin Duhul Sfânt. Domnul nu vrea ca sufletul s fie în mâhnire i nedumerire despre mântuirea lui. s ne smerim pe noi în ine dup cuvântul Domnului: ÄFi i ca i copiii. Domnul tânje te dup suflet i se mâhne te dac acesta n-are loc în el pentru Duhul Sfânt. Sufletul se aseam n unei mirese. el crede c Dumnezeu 1-a uitat i c nici m car nu mai vrea s se uite la el. rudenia lui cereasc . iar Domnul . ne-a dat s cunoa tem ce anume e via a ve nic . Domnul ne iube te atât de mult. Dar Duhului Sfânt trebuie s -I d m un loc mai mare în sufletul nostru. acela va fi i sus împreun cu Domnul.el se avânt spre Dumnezeu. In iubirea Lui. îl pierd i nu pot s -L am în deplin tate. ca El s fie viu întru el i sufletul s -L simt pip it. 3]. i atunci sufer i se chinuie. Cum a putea s nu-L caut? El mi S-a ar tat prin Duhul Sfânt i inima mea s-a îndr gostit de El. ne d harul Duhului Sfânt i ne mângâie. c ci dup ce am cunoscut pe DomnuLprin Duhul Sfânt. c ci pentru smerenia lui Duhul lui Dumnezeu d de tire sufletului c se mântuie te. Domnul ne iube te f r sfâr it. Sufletul meu tânje te dup Domnul i îl caut cu lacrimi. Cine r mâne pe p mânt prin Duhul Sfânt în iubirea lui Dumnezeu. încât noi în ine nu ne putem iubi pe noi în ine a a.Mirelui. dar de îndat ce ne smerim. Sufletul tr ie te în iubirea lui Dumnezeu. dar sufletul care a cunoscut pe Domnul tânje te dup El. de i v d mila lui Dumnezeu cu mine.B trâne ea a venit. fra ilor. i ei se iubesc mult unul pe altul i suspin unul dup altul. trupul a sl bit i vrea s se întind pe pat.

c ci împ r ia lui Dumnezeu este în untrul nostru [Le17. Mul i prin i i vl dici i-au p r sit scaunele lor dup ce au cunoscut iubirea lui Dumnezeu. i lucrul e de în eles. ÄAdame. spune-ne cum iubea sufletul t u pe Dumnezeu în rai?´ A cunoa te acest lucru e cu neputin i abia sufletul care a gustat iubirea lui Dumnezeu îl poate în elege întrucâtva. . Ei nu v d lumina ve nic i dup moarte merg în întunericul cel ve nic. Dar Duhul lui Dumnezeu ne înva iubirea. i în Ea a fost i este acela i Duh al lui Dumnezeu. 21]. Bucuria noastr e Duhul Sfânt.Via a în p cate e moartea sufletului. i de aceea cine cunoa te pe Duhul Sfânt poate în elege în parte i iubirea ei. de pe p mânt. Oameni nenoroci i i r t ci i! Ei nu pot ti care e adev rata bucurie. Care este Iubire. crede i în Evanghelie i în m rturia Sfintei Biserici i ve i gusta înc de aici. cum iubea Ea pe Domnul Fiul Ei? Nimeni dintre oameni nu poate ti aceasta decât numai Ea îns i. dar iubirea lui Dumnezeu e raiul desf t rilor în care tr ia înainte de c dere p rintele nostru Adam. Noi tim despre aceasta. Prin p timirile Lui El ne-a scris în cartea vie ii. Dar Maica Domnului. Ce ferici i suntem noi cre tinii: ce Dumnezeu avem! Vrednici de plâns sunt oamenii care nu cunosc pe Dumnezeu. ea îndulce te sufletul pân la lacrimi i nimic p mântesc nu se poate asem na ei. dar râsul i veselia lor se prefac în plâns i întristare. vom vedea slava Lui i ne vom îndulci de ea. iubirea lui Dumnezeu d sufletului raiul. pentru c în Biseric Duhul Sfânt descoper sfin ilor ce este în cer i ce este în iad. fra ilor. prin harul Sfântului Duh. v rog i v implor în numele milostivirii lui Dumnezeu. Cât e de dulce i de drag! El d m rturie sufletului de mântuirea lui. Dar bucuria noastr e Hristos. i în împ r ia cerurilor vom fi ve nic împreun cu Dumnezeu. Se veselesc uneori i râd. O. fericirea raiului. pentru c iubirea lui Dumnezeu e aprins . p rintele nostru.

înva -ne pe noi to i prin Duhul T u Cel Sfânt s tr im dup voia Ta. Dar dac Duhul Sfânt vine în sufletul nostru. i. noi ne gândim la aceste lucruri cu mintea. dar dup rug ciune î i ridic ochii i îl vede din nou. A a a recunoscut prin Duhul Sfânt Sfântul Simeon pe Domnul în micul prunc [adus la templu]. atunci îl vedem pe Dumnezeu a a cum L-a v zut Sfântul Arhidiacon tefan. 5] i Lumina Domnului va fi în sufletul. nimeni nu poate cunoa te pe Dumnezeu. ca to i s Te cunoa tem în Lumina Ta pe Tine. Fra ilor. a a cum se cuvine aceast iubire a lui Hristos. i Scriptura spune c Domnul va fi Lumina în rai [Ap 21. Cuvânt despre rug ciune . Domnul îns nu ne-a vorbit despre soare. dar. El a spus c în împ r ia Tat lui S u drep ii vor str luci ca soarele [Mt 13. Prin Duhul Sfânt. sufletul i mintea recunosc îndat c acesta este Domnul. Milostive Doamne. Cine a cunoscut pe Dumnezeu prin Duhul Sfânt. 43]. în împ r ia cerurilor sfin ii v d slava lui Dumnezeu. în elegem în chip limpede i sim it aceast iubire i ne facem asemenea Domnului. dar uit s cunoasc pe Dumnezeu. de pild . fiindc f r Lumina Ta nu putem în elege plin tatea iubirii Tale. cum s-a alc tuit soarele. Mul i vor s cunoasc . dar Domnul i toate cele cere ti se cunosc numai prin Duhul Sfânt i nu pot fi cunoscute numai cu mintea simpl . 22. tot a a a recunoscut pe Domnul prin Duhul Sfânt i Sfântul Ioan Botez torul i a trimis poporul la El. de i citim c El ne-a iubit i a p timit din iubire pentru noi. noi îns s ne smerim i Domnul ne va iubi i ne va da pe p mânt tot ce e de folos pentru suflet i trup. Dar. acela uit p mântul ca i cum n-ar mai fi. f r a în elege i cu sufletul nostru.Cele p mânte ti pot fi cunoscute prin mintea omeneasc . în mintea i în trupul sfin ilor. f r Duhul Sfânt. Lumineaz -ne prin harul T u i el va aprinde inimile noastre de iubire pentru Tine. adev ratul Dumnezeul nostru. Oamenii s-au alipit cu sufletul lor de agonisirea bunurilor p mânte ti i au pierdut iubirea lui Dumnezeu. atunci când ne înva Duhul Sfânt. ci ne-a descoperit despre Tat l i împ r ia cerurilor. i ne va descoperi toate tainele. Tr im pe p mânt i nu-L vedem pe Dumnezeu i nu-L putem vedea. de aceea nu este pace pe p mânt. 23. nici ti cât de mult ne iube te.

negre it. Gânde te-te c în duhovnic viaz Duhul Sfânt. i sufletul meu nu sufer s se gândeasc la altceva. iar aducerea-aminte de Dumnezeu na te rug ciunea. Domnul este drag inimii . Dar pe cel smerit Domnul îl va ajuta i. c ci prin rug ciune vine harul / Duhului Sfânt. f r zdrobire de inim pentru p cate. acela a c zut deja pe jum tate în în elare. cum se spune în Scripturi. i duhul meu se avânt spre El ca spre Tat l Ceresc i o rudenie. veselia i n dejdea noastr tare.i vei aduce aminte. vei c dea în în elare. Fire te. Cine a gustat Duhul Sfânt recunoa te apoi harul dup gust.e bucuria. dar rug ciunea pe care o s vâr im numai din obi nuin . încep torul are nevoie de o c l uz . Poate deosebi aceasta numai cel ce a gustat el însu i din experien harul Duhului Sfânt. rugându-se. caut cu mil la zidirea Ta i arat -Te oamenilor prin Duhul Sfânt a a cum Te-ai ar tat robului T u. Rug ciunea se d celui ce se roag .Cine iube te pe Domnul. sufletul are mare lupt cu vr jma ii i nu. pe Care-L cunoa te sufletul ce se roag . acela î i aduce aminte întotdeauna de El. Domnul ne înrude te cu El prin Duhul Sfânt. Sufletul meu tânje te dup Domnul i îl caut fierbinte. chiar dac nu g se te un pov uitor experimentat. Prin rug ciune se p ze te omul de p cat. . Bunule Doamne. iar f r rug ciune sufletul nu va r mâne în dragostea lui Dumnezeu. nu este pl cut Domnului. Cine vrea s se îndeletniceasc cu rug ciunea f r o c l uz i î i închipuie în mândria lui c poate s o înve e singur dup c r i i nu se va duce la un Ästare ´ [Äb trân iscusit´]. Sufletul meu tânje te dup Domnul Cel Viu. Dar. i el î i va spune ce trebuie s faci. mintea e ocupat de Dumnezeu i cu duh smerit st înaintea Fe ei Domnului. atunci nu te vei mai ruga. pentru un astfel de gând vei suferi silnic i Domnul te va smeri i. cum poate via în el Duhul Sfânt?´. fiindc . oricare ar fi el.i poate da seama dac vr jma ul îi aduce dulcea a sa. dac nu. Dar dac î i spui: ÄDuhovnicul vie uie te în nep sare. Intrerup pentru o vreme cuvântul despre rug ciune. Dumnezeu îl va ocroti pentru smerenia lui. dar va merge la duhovnicul lui. c ci pân se d harul Sfântului Duh.

înva smerenia lui Hristos i Domnul î i va da s gu ti dulcea a rug ciunii. dar cine se roag din inim în acela sunt multe schimb ri în rug ciune. i acesta e un lucru bun. atunci fii smerit. Adu. Mul i se roag cu buzele i le place s se roage dup c r i. e o lupt cu . S ne smerim i însu i Duhul lui Dumnezeu va înv a sufletul. S ne smerim i Domnul ne va face cunoscut puterea rug ciunii lui Iisus. cu venirea Sfântului T u Duh tot sufletul cel întristat. Omule. ne vindec . Duhul Sfânt se aseam n unei mame pline de dragoste. Duhul Sfânt se face cunoscut în rug ciunea smerit . rug ciunea unuia ca acesta Domnul n-o ascult . Sufletul care iube te pe Domnul nu poate s nu se roage. i rug ciunea te va iubi. i pentru cine se roag în sufletul s u. dar aceasta nu este pentru to i. ne pov uie te i ne bucur . m rturise te-te cu sinceritate. i Duhul Sfânt te va iubi i te va ajuta El însu i întru toate. ca to i oamenii care se roag ie s cunoasc pe Duhul Sfânt. Oamenilor. dar despre cel ce nu-i iube te. în acela nu sunt schimb ri în rug ciune. în biserici slujbele se s vâr esc dup c r i. Cine iube te pe vr jma i va cunoa te degrab pe Domnul prin Duhul Sfânt. fii mul umit de toate i atunci inima ta se va cura i de gândurile de arte. ci îl plâng. în biserici se s vâr esc dumnezeie tile slujbe i viaz Duhul Sfânt. rug ciunea l untric îns e oricând i oriunde cu tine. Doamne. pentru acela lumea întreag se face biseric .i aminte c Domnul te vede i teme-te s nu întristezi cumva pe fratele t u. tot a a i Duhului Sfânt îi este mil de noi. c ci se chinuie pe sine însu i i pe al ii i nu cunoa te pe Domnul. O mam î i iube te copilul i-i este mil de el. Doamne. dar cea mai bun biseric a lui Dumnezeu e sufletul. Dar dac cineva se roag Domnului i se gânde te la altceva. Fii ascult tor. nu vreau s scriu. supune-te cu bun con tiin st pânirilor rânduite. iar Domnul prime te rug ciunea i-i miluie te. Pentru rug ciune ne sunt date bisericile. Dac vrei rug ciunea curat . nu-1 judeca i nu-1 dispre ui nici m car cu o privire. înfrânat. F . c ci este atras spre El prin harul pe care 1-a cunoscut în rug ciune. s ne smerim to i pentru Domnul i pentru împ r ia cerurilor. Cine se roag din obi nuin . ne iart . Dac biserica i c r ile nu le ai totdeauna cu tine.Bucur .

Dac mintea ta vrea s se roage în inim i nu poate. i pentru smerenia ta Domnul î i va da în elegere. pentru c i-au silit mintea s lucreze rug ciunea în inim i de aceea n-au mai putut-o rosti nici m car cu buzele. în acest timp mi-a ar tat cum se ruga i dup mi carea trupului s u se vedea limpede c era cu totul cufundat în Dumnezeu. i Domnul ne iube te nespus. Am înv at în r zboi. vorbe de arte i neînfrânare. Celui ascult tor i înfrânat în toate . Rug ciunea neîncetat vine din iubire. Am luat parte la multe lupte. o lupt cu oamenii i în toate acestea trebuie s fie curajos. El este drag i lini tit. Tu îns cuno ti rânduiala vie ii duhovnice ti: darurile sunt date de la Dumnezeu doar sufletului simplu. Intr-o zi vine la mine în magazie un soldat. îns cine cite te c r i proaste sau gazete e lovit de foame sufleteasc . acela poate cugeta la El ziua i noaptea. Duhul lui Dumnezeu d m rturie de aceasta în suflet. Unii i-au v t mat inima. Cere sfat celor experimenta i. Intrist rile i primejdiile i-au înv at pe mul i s se roage.Domnul însu i îi va da rug ciunea i ea se va s vâr i cu u urin în inim . pentru c nici un lucru nu te poate împiedica s iube ti pe Dumnezeu. i acesta e un lucru bun. cum spune Scara. obuzele explodau i pu ini au sc pat cu via . Sufletul meu 1-a îndr git i i-am spus: ÄRoag -te Domnului ca întrist rile s i se împu ineze!´ Dar el mi-a zis: Ä tiu s m rog. cu patimile. cuvinte i mi c ri . E adev rat c Sfântului Arsenie cel Mare . i bucurie. i aceast iubire e cunoscut prin Duhul Sfânt. sufletul lui fl mânze te pentru c hrana sufletului i desf t rile lui sunt în Dumnezeu. se rugau pentru ea i propov duiau.vr jma ul. o lupt cu sine însu i. smerit i ascult tor. cu smerenie pe Dac rug ciunea noastr e pl cut Domnului. Multora le place s citeasc c r i bune. L-am rugat cu t rie pe Domnul s m lase în via . Apostolii iubeau pe Domnul i lumea nu-i împiedica. se ducea la Salonic. atunci roste te rug ciunea cu buzele i ine.i mintea în cuvintele rug ciunii. dar se pierde pentru osândiri. când eram pe front. dac -i g se ti. i roag Domnul.în hran . de i ei î i aduceau aminte de lume. Cu timpul Domnul î i va da rug ciunea inimii f r gânduri i te vei ruga cu u urin . i dup ce anume poate fi recunoscut acest lucru. Gloan ele plouau. Cine iube te pe Domnul. dar odinioar nu tiam dac rug ciunea mea era primit sau nu la Domnul. în Dumnezeu e i via . dar s te rogi e mai bine decât toate. i Domnul m-a p zit´. i veselie.

Despre smerenie . în mila Sa Domnul ne iube te i ne d s vorbim cu El prin rug ciune. ei nu r mâneau nici o secund f r rug ciune. r bdare i tot lucrul bun. s ne c im i s -I mul umim. din tot cugetul i din tot sufletul [Mt 22. pierde o dat cu harul i iubirea fa de Dumnezeu. Dar cum po i s -L iube ti f r s te rogi? De aceea. pentru c harul lui Dumnezeu ne ajut . vrei s te gânde ti la el. prin rug ciune dobândim smerenie. iar pe Duhul Sfânt îl cunoa te sufletul ce se roag . De la Dumnezeu nu vine ceva r u. To i sfin ii s-au rugat mult i îndeamn i pe al ii la rug ciune. Domnul ne-a dat porunca de a iubi pe Dumnezeu din toat inima. pentru c este Domnul. s fii împreun cu el. dar Domnul îi iube te pe to i. i atunci rug ciunea fierbinte se stinge. atunci Domnul îi d harul S u i el se roag pentru vr jma i ca pentru sine însu i i se roag cu lacrimi fierbin i pentru întreaga lume. altul buc tar. dar când sufletul are odihn dinspre patimi i. iar nu de la rug ciune. Sufletul care a pierdut smerenia. acela n-a gustat în chip v dit niciodat ca s vad cât de bun este Domnul i cât de mult ne iube te. E o gre eal îns . To i Sfin ii s-au rugat neîncetat. în elarea vine de la rânduiala-de-sine [idioritmie]. i cine iube te mai mult pe Dumnezeu. Aceast iubire e cunoscut prin Duhul Sfânt.i agonise te smerenie.i s-a zis: ÄFugi de oameni!´. 37]. altul patriarh. pentru c sufletul îl cunoa te ca pe un Tat . fierar sau înv tor. Rug ciunea este cel mai bun lucru pentru suflet. Când iube ti pe cineva. Unii zic c de la rug ciune vine în elarea. s vorbe ti despre el. acela va avea plat mai mult . El este foarte milostiv i harul S u e mai dulce decât toate. In lumea aceasta fiecare î i are ascultarea lui: unul e împ rat. Cine vorbe te împotriva rug ciunii. i eu am cunoscut c e u or s te rogi. mintea i inima omului trebuie s fie întotdeauna libere pentru rug ciune. cu iubire. Dar pe Domnul sufletul îl iube te ca pe Tat l i Ziditorul lui i st înaintea Lui cu fric i iubire: cu fric . Prin rug ciune se ajunge la Dumnezeu. N-am putere s scriu cât de mult ne iube te Domnul. dar chiar i în pustie Duhul lui Dumnezeu ne înva s ne rug m pentru oameni i pentru lumea întreag .

Dar de îndat ce las mintea mea s ias din foc. mie îns mi se cuvine s plâng pentru p catele mele´. Altfel nu vei p zi harul Duhului Sfânt pe care i-l d Domnul dup mila Sa. a pierdut harul. gândeam: ÄDomnul mi-a iertat p catele: harul d m rturie de aceasta. Cunoa te c tu însu i e ti vinovat: ai c zut în mândrie i slav de art . e bine s lupte curajos cu demonii. ca s p zim zdrobirea [inimii]. Cel ce. gândurile rele câ tig din nou putere. asemenea mie. se socote te pe sine mai r u decât to i. Chiar dac Domnul l-ar în l a la cer în fiecare zi i i-ar ar ta toat slava cereasc în care se afl El. Aceasta este calea Domnului. i iubirea serafimilor. Domnul iube te atât de mult pe om. de ce mai am nevoie?´. a a cum 1-a înv at Duhul Sfânt. dar sufletul s n tos iube te smerenia. de laudele oamenilor i de gânduri. toat via a trebuie s ne aducem aminte de ele i s ne întrist m.i mul umi. îmi ar i slava Ta pentru c iube ti zidirea Ta. Cum s în elegem dac sufletul e s n tos sau bolnav? Sufletul bolnav se mândre te. ie i se cuvine slav în cer i pe p mânt. Atunci sufletul începe s se vindece i s înve e s p streze harul. sufletul smerit va spune: ÄTu. Domnului i s-a f cut mare mil de mine i mi-a dat s în eleg c trebuie s plâng toat via a. i dac nu o cunoa te înc . N-am f cut a a i am încetat zdrobirea i mult am fost h r uit de demoni. înv at de experien . a heruvimilor i a tuturor sfin ilor. Astfel sufletul înva prin experien v t m rile mândriei i fuge de slava de art . încât îi d darurile Sfântului Duh. mie îns d -mi mai degrab plâns i puterea de a. Eram nedumerit de ce se f cea cu mine i-mi spuneam: ÄSufletul meu cunoa te pe Domnul i iubirea Lui. i Domnul î i d s cuno ti cu milostivire ce înseamn s fii în Duhul Sfânt i ce înseamn s fi în lupt cu demonii. dar pân când sufletul se înva s p streze harul. Cum demi vin gânduri rele?´ Dar Domnului i S-a f cut mil de mine i m-a înv at El însu i cum trebuie s m smeresc: Ä ine mintea ta în iad i nu dezn d jduit´ i prin aceasta vr jma ii sunt birui i. se chinuie mult. pentru a-i birui. chiar i atunci. Chiar dac p catele ne-au fost iertate. e nevoie de smerenia lui Hristos.Acum sunt pu ini Ästare i´ [Äb trâni iscusi i´] care s cunoasc iubirea Domnului pentru noi i s cunoasc lupta cu vr jma ii i c . acum scriu din mil fa de . Doamne. In primul an dup ce am primit pe Duhul Sfânt. i iat . Dar nu trebuie s gândim a a.

dar la Domnul. asemenea mie. Doamne. Ruga i-v pentru mine to i sfin ii. Doamne. ne facem r i i astfel pierdem harul. Numai celor smeri i li Se arat pe Sine Domnul prin Duhui Sfânt dar.oamenii care. atunci se bucur nespus de frumuse ea slavei Lui. ca un copil mic ce s-a pierdut de mama lui: ÄUnde e ti Tu.i g seasc odihna în Dumnezeu. dar când vede pe Domnul. dar nu o poate avea i cu lacrimi o caut. prive te asupra mea din în l imea slavei Tale i d -mi puterea de a Te sl vi ziua i noaptea. Doamne. d -mi puterea de a m smeri înaintea m re iei Tale. dac nu ne smerim. mie îns . ie i se cuvine slav în cer i pe p mânt. nimic nu trece niciodat . Scriu aceasta pentru c sufletul meu cunoa te pe Domnul. ca sufletul meu s înve e smerenia lui Hristos. Când sufletul vine la Domnul. se înfrico eaz . nu pentru c am merita aceasta. dar aceasta nu este înc adev rata smerenie. dup cum se cânt : Äîntru lumina Ta vom vedea Lumina´ [Ps 35. nu vom vedea pe Dumnezeu. dar celui ce cere Domnul îi d toate [Mt 7. Scriu ca ei s înve e smerenia i s . micu ei Tale zidiri. ci pentru c El este milostiv i ne iube te. Domnul m-a înv at s in mintea în iad i s nu dezn d jduiesc i a a sufletul meu se smere te. Smerenia lui Hristos s l luie te în cei mici: ei sunt bucuro i c sunt mici. c ci sufletul meu s-a .10]. iar iubirea lui Dumnezeu i dulcea a Duhului Sfânt îl fac s uite cu des vâr ire p mântul. Unii zic c aceasta a fost cândva. care e de nedescris. sunt mândri i din aceast pricin se chinuie. To i vor fi în iubire i de la smerenia lui Hristos to i vor fi bucuro i s -i vad pe ceilal i mai presus decât ei în i i. de demult. 7-8]. A a este raiul Domnului. sufletul meu înseteaz dup ea. M rog bun t ii Tale. Mare lucru bun este a înv a smerenia lui Hristos. Domnul meu? Te-ai ascuns de sufletul meu i cu lacrimi Te caut. A a mi-a dat s în eleg Domnul. cu ea via a e u oar i bucuroas i toate se fac dragi inimii. numai noi ne schimb m. d ruie te-mi smeritul T u Duh. Smerenia e lumina în care putem vedea Lumina-Dumnezeu. dar c acum toate acestea s-au învechit.

´ E o mare deosebire între omul simplu care a cunoscut pe Domnul prin Duhul Sfânt. acela a înv at de la El smerenia. tânje te numai dup Domnul. ca toate noroadele s tie c Tu. s-a asem nat înv torului s u. Milostive Doamne. chiar foarte mare. Sufletul care n-a f cut experien a dulce ii Duhului Sfânt se bucur de slava de art a acestei lumi. sfin e ti i dai via . c ci dac trupul nostru e neputincios. David a cunoscut aceasta din experien . Doamne. In cel ce a cunoscut pe Domnul prin Duhul Sfânt. Hristos Fiul lui Dumnezeu. duhul meu neputincios nu poate ajunge la Tine. d -ne darul sfintei Tale smerenii! . 9]. ÄDoamne. Cine a cunoscut pe Dumnezeu prin Duhul Sfânt. E o mare deosebire între a crede numai c Dumnezeu exist cunoscându-L din natur sau din Scripturi. dar i acum Domnul d robilor Lui s cunoasc din experien harul Lui i îi va înv a aceasta pe robii S i pân la sfâr itul veacurilor. i a cunoa te pe Domnul prin Duhul Sfânt. iar bog iile i slava lumii nu înseamn nimic pentru el.îndr gostit de Tine prin Duhul T u Cel Sfânt i tânjesc dup Tine i cu lacrimi Te caut. care n-a cunoscut harul Sfântului Duh. i a ajuns asemenea Lui. de bog ii sau de putere. de aceea Te chem ca i regele Avgar: Vino i t m duie te-mi r nile gândurilor mele p c toase. duhul arde ziua i noaptea de iubire pentru Dumnezeu i sufletul lui nu se poate s se alipeasc de nimic p mântesc. ca i odinioar . Sufletul care a gustat Duhul Sfânt îl deosebe te dup gust. i Te voi l uda ziua i noaptea i Te voi propov dui oamenilor. El d sufletului puterea de a Te sluji cu râvn i înt re te mintea în iubirea Ta i o odihne te întru Tine cu o odihn des vâr it i nu mai vrea s se gândeasc la nimic altceva decât la iubirea Ta. d -ne Duhul Sfânt. s vâr e ti minuni. i omul. c ci scris este: ÄGusta i i vede i c bun este Domnul´ [Ps 33. Doamne. ier i p cate. prin El Te vom sl vi ziua i noaptea. dar sufletul care L-a cunoscut pe Domnul prin Duhul Sfânt. Duhul T u e vioi.

dar f r el se stinge în suflet lumina vie ii i el moare. Maria Egipteanca a luptat aptesprezece ani cu patimile ca i cu ni te fiare s lbatice i abia dup aceea a g sit odihn . de aceea. Trupul poate fi ve tejit repede prin post. Omul mândru nu cunoa te iubirea lui Dumnezeu i e departe de Dumnezeu. cum trebuie rugat Domnul ca El s dea sufletului smerit pe Duhul Sfânt! Sufletul smerit are o mare odihn . d -ne în dar smeritul T u Duh Sfânt. sufletul meu tânje te pân la lacrimi. dar nu e deloc u or ca sufletul s se smereasc a a ca el s r mân mereu smerit. De multe osteneli i de multe lacrimi e nevoie pentru a ine duhul smerit al lui Hristos. s r cia i c derea sa. Noi ne-am împietrit cu totul i nu în elegem ce e smerenia sau iubirea lui Hristos. Când sufletul e ab tut. dar nu cunoa te. nenorocitul. Domnul a zis: Äînv a i de la Mine c sunt blând i smerit cu inima´ [Mt 11. i nu e cu putin degrab . i cine înva smerenia acesta îl are. smerenie a lui Hristos! Te cunosc dar nu te pot dobândi. Dar cum s doresc ceea ce n-am cunoscut? Pu in cunoa tere avem noi to i i Duhul Sfânt mi c fiecare suflet s caute pe Dumnezeu. . fiindc în pustie n-avea nimic cu ce s se hr neasc . O. Dar pe cel ce lupt împotriva mândriei Domnul îl ajut s biruie aceast patim . Spre aceasta tânje te sufletul meu ziua i noaptea i îl rog pe Dumnezeu. cum s se aprind în el foc. c ci nu sunt p mânte ti. dar am pierdut acest dar i. m car c î i uscase repede trupul. care cunoa te i smerenia lui Hristos: Ruga i-v pentru mine ca s se pogoare asupra mea duhul smereniei lui Hristos pe care sufletul meu îl dore te cu lacrimi! Nu pot s nu-1 doresc. Roadele tale sunt dulci. 29]. pentru c nu cunoa te pe Dumnezeu. pe to i sfin ii din cer i pe voi to i. Pentru aceasta e nevoie ca noi s -1 dorim din tot sufletul.´ O. dar sufletul mândru se chinuie pe sine însu i. Se f le te pentru c e bogat sau înv at sau sl vit. c ci Domnul d celui smerit harul S u. E drept c aceast smerenie i aceast iubire nu se cunosc decât prin harul Duhului Sfânt. ca el s ard de iubire în tot ceasul? Acest foc este la Dumnezeu i Domnul a venit pe p mânt ca s ne dea acest foc al harului Duhului Sfânt. pentru c sufletul meu 1-a cunoscut prin Duhul Sfânt. c ci ai venit s mântuie ti pe oameni i s -i înal i la cer ca s vad slava Ta. dar noi nu credem c e cu putin s -1 atragem la noi.Doamne.

i pentru acest gând smerit i dispozi ie de a sluji lui Dumnezeu. c ci prin ele se pierde harul. atunci sufletul t u simte pe Domnul. pedepse tem ´. Milostiv . i harul Duhului Sfânt va da m rturie în sufletul t u de mântuirea ta i atunci vei voi s strigi tare lumii întregi: ÄCât de mult ne iube te Domnul!´ Pân când nu L-a cunoscut pe Domnul. Mândria nu las sufletul s o apuce pe calea credin ei. simte c Domnul 1-a iertat i îl iube te i cuno ti aceasta din experien . lumineaz -m i. Când Domnul te lumineaz . Dac Domnul nu ne face cunoscut prin Duhul Sfânt cât de mult ne iube te. Cel st pânit de slav de art sau se însp imânt de demoni. d -ne duh smerit ca sufletele noastre s . ci dore te binele pentru to i i se mul ume te cu orice. Dar ca s te mântuie ti trebuie s te smere ti. pentru c omul mândru. Necredinciosului îi dau acest sfat: S zic : ÄDoamne.St pâne mult milostive. dobânde te-ne. Sfin ilor to i. dac exi ti. omul nu poate s o tie.i g seasc odihna în Tine! Preasfânt Maic a Domnului. Apostolul Pavel L-a prigonit. sau se aseam n lor. ci de slava de art i trufie.i voi sluji din toat inima i din tot sufletul´. ca unul nevrednic de acest bine. Dar s nu spun : ÄDac exi ti. voi vie ui i în ceruri i vede i slava Domnului i duhul vostru se bucur . înva -ne prin Duhul Sfânt smerenia Ta. Milostive Doamne. nu i-ar g si acolo odihna. un duh smerit. . a str b tut lumea întreag propov duind pe Hristos. Sufletul meu n zuie te i el s vad pe Domnul i tânje te dup El în smerenie. c ci e cu neputin pentru mintea p mânteasc s în eleag din tiin ce fel de iubire are Domnul pentru oameni. Domnul îl va lumina negre it. dar nu trebuie s ne însp imânt m de demoni. c ci dac vine pedeapsa se poate s nu ai puterea de a mul umi lui Dumnezeu i s aduci poc in .ruga i-v ca i noi s fim împreun cu voi. dar când L-a cunoscut. ar fi nemul umit i ar spune: ÄDe ce nu sunt pe primul loc?´ Dar sufletul smerit e plin de iubire i nu caut întâiet i. chiar dac ar fi b gat cu de-a sila în rai.

Tu zici: ÄVia a mea e tare amar ´. acela i-a biruit pe vr jma i. Din iubire sufletul dore te fiec rui om mai mult bine decât pentru sine însu i i se bucur când vede c al ii stau mai bine decât el i se întristeaz când îi vede c sunt chinui i. Când pacea lui Hristos vine în suflet. se chinuie f r folos. trebuie s omoram trupul i s primim Duhul lui Hristos [Rm 8. pentru c Domnul e bog ia i bucuria lui. Cine s-a smerit pe sine însu i. acela va fi mul umit de soarta lui. Pentru a p stra smerenia. dar mintea celui ce r mâne în rug ciune e luminat de Domnul. iar cu Duhul Sfânt toate sunt bune. Domnul ne iube te mult. dar îng duie întrist ri. s primeasc pe Duhul Sfânt. Dar eu î i voi spune sau mai degrab Domnul însu i î i spune: ÄSmere te-te i vei vedea c nenorocirile tale se vor . Ce trebuie f cut pentru a avea pace în suflet i în trup? Pentru aceasta trebuie s iube ti pe to i oamenii ca pe tine însu i i s fii gata de moarte în fiecare ceas. rug ciune i post. pentru smerenia lor.i cunoasc neputin a i s se smereasc i. el ajunge la smerenie i se pred cu totul voii lui Dumnezeu i dore te s fie în pace cu to i i s iubeasc pe to i oamenii. atunci el este bucuros s ad ca Iov pe gunoi i s -i vad pe ceilal i în slav . ca oamenii s . ca s vin la mine sfânta smerenie a lui Hristos. dar noi to i c dem pentru c nu avem smerenie.13]. oricare ar fi ea. Taina acestei smerenii a lui Hristos e mare i cu neputin de dezv luit. Dac cineva e chinuit mult de s r cie i de boal i nu se smere te.. Când sufletul î i aduce aminte de moarte. atunci sufletul se bucur c e mai r u decât to i. toate sunt frumoase. Domnul iube te pe oameni.Cine vorbe te cu demonii î i întineaz mintea. Sfin ii au dus lupte crâncene cu demonii i i-au biruit prin smerenie. Ruga i-v pentru mine to i sfin ii i toate noroadele. toate sunt pline de bucurie. Dar cine se smere te. i to i oamenii vor fi uimi i de frumuse ea sufletului s u.

întru tine? i cu ce te-a putea i întrist rile în inima celui smerit. atunci dup iubirea Lui. Dac vom fi smeri i. Preacurata Maic a Domnului. fiindc mândria lui nu las loc în el pentru harul Sfântului Duh. Pe tine te iube te. c ci puterea Domnului e cu Tu arzi limpede ca soarele. Pe tine te iube te i de tine se bucur Domnul. în smerenia ei. serafimii i heruvimii. pentru c ai în suflet pacea despre care a zis Domnul: ÄPacea Mea dau vou ´ [In 14. ea tulbur pentru un minut fa a apelor. ne va descoperi toate tainele. dup care se scufund în adâncuri. iat fericirea. c zând în slava de art . ne mândrim i. ne golim i ne chinuim i pe noi în ine i pe ceilal i. A a se cufund el. dup cum a zis Domnul Apostolului Toma: ÄPentru c M-ai v zut i M-ai pip it. dup cuvântul Domnului. dar s cuno ti pe Dumnezeu. crezi. bucuria nu te va p r si. sfin ii ierarhi i cuvio ii. oamenii cred în Dumnezeu. Acum îns te bucuri pentru c te-ai smerit i harul lui Dumnezeu a venit. Sufletului mândru nu Se arat Domnul. A a fiec rui suflet smerit Domnul îi d pace. acum. dar nu te mistui i înc lze ti pe to i cu c ldura .27]. Chiar dac ar înv a toate c r ile. sufletul mândru nu va cunoa te niciodat pe Domnul. dar ferici i cei ce n-au v zut i au crezut´ [In 20. Sufletul celui smerit e ca marea: dac arunci o piatr în mare. Unde locuie ti tu. Lumina i prin Botez.preface în odihn a a încât te vei minuna i vei spune: ÄDe ce m chinuiam i întristam atât alt dat ?´´. dar vai nou dac nu ne smerim. Desigur. i cei ce cred sunt ferici i. 29]. iar Dumnezeu e cunoscut numai prin Duhul Sfânt. chiar dac ai edea singur în s r cie. dar sunt unii care îl i cunosc. Pe tine te iubesc sfin ii apostoli. prorocii. Pe tine te iubesc cerul i p mântul. Pe tine te iubesc îngerii. E bine s crezi în Dumnezeu. Al t u este p mântul celor blânzi. suflet smerit? Cine viaz asem na? ta. Tu e ti asemenea unei gr dini în floare în mijlocul c reia e o preafrumoas cas în care îi place Domnului s locuiasc . Domnul ne va face cunoscute toate.

Doamne. dac n-ar fi avut mil de mine Domnul i Preacurata N sc toare de Dumnezeu. Dulce este sufletului s fie împreun cu Domnul. 20]. lumii: ÄIertate sunt vou . Se chinuie pe p mânt sufletul omenesc. A fi pierit de p cate i de mult vreme a fi fost în iad. Le 5. 2. acum scriu cu lacrimi despre Domnul Cel Milostiv ca despre propriul meu Tat . Mintea noastr e întunecat de grijile p mânte ti i nu putem sim i plin tatea iubirii Tale. Zi. Ce-am putea dori mai mult? Domnul 1-a zidit pe om ca el s tr iasc ve nic în El i s fie fericit. pentru mândrie Domnul las sufletul s fl mânzeasc i nu-i d harul cât vreme n-a înv at smerenia. Omul mândru se teme de repro uri. Domnul vrea s fie El însu i cu noi i în noi. cât de blând i pa nic e glasul Lui. ne dep rt m de Domnul. 25]. p catele voastre´ [Mt 9. D fiec rui suflet s cunoasc bucuria venirii Tale i puterea ajutorului T u. Lumineaz -ne Tu! Toate sunt cu putin milostivirii Tale. prime te cu bucurie oc rile i se întristeaz când este l udat. atunci ne pred m pe noi în ine chinului: jalea. pentru c nu Te cunoa te pe Tine i bun tatea Ta. Dar aceasta nu este decât primul început al smereniei. dar sufletul nostru simte i el c El este cu noi. i prin minte nu se poate înt ri întru Tine cu mintea. i iat . aceast fericire Adam a gustat-o în rai. dar cel smerit nicidecum. a a cum a f g duit: ÄIat . 20] i iertate vor fi. Doamne.De i e milostiv. F acum a a ca sufletele noastre moarte s aud glasul T u i s învie în bucurie. Sfin e te-ne. urâtul i gândurile rele ne sfâ ie. Când sufletul cunoa te prin Duhul Sfânt cât de blând i smerit e Domnul. Cine a dobândit smerenia lui Hristos dore te totdeauna s i se fac repro uri. c ci la Tine toate sunt cu putin . când vedea pe Domnul fa c tre fa ¶. i to i se vor sfin i prin Duhul Sfânt. Tu ai zis în Sfânta Ta Evanghelie Äc mor ii vor auzi glasul Fiului Omului i vor învia´ [In 5. dar când. Domnul e bucuria i veselia noastr . ca noi s fim cu El i în El. Eu sunt cu voi în toate zilele pân la sfâr itul veacurilor´ [Mt 28. Doamne. glas ceresc cum pe p mânt nu auzim niciodat . îndrepteaz -ne cum îndrepteaz pruncii ei o mam iubitoare. O. i toate noroadele Tale Te vor sl vi pe p mânt i voia Ta va fi pe p mânt ca i în cer. Domnul este cu noi. R core te sufletele chinuite din poporul T u i înva -ne pe noi to i s Te cunoa tem prin Duhul Sfânt. tuturor. atunci se vede pe sine însu i mai r u decât to i p c to ii i se bucur s . Doamne. prin mândrie.

bucura i pe Domnul Care v a teapt cu dor i mil .stea pe gunoaie în zdren e ca Iov i s vad pe oameni în Duhul Sfânt str lucitori i asemenea lui Hristos. nu o f ceam întotdeauna. Slav Domnului i milostivirii Sale. Cum va c uta i ce va c uta cel ce n-a cunoscut i n-a pierdut? Când tr iam în lume. tuturor s guste smerenia lui Hristos care e de nedescris i atunci sufletul nu va mai dori nimic. Te-ai ascuns de la mine. dar acum duhul meu arde pân la lacrimi de dorin a de a Te vedea pe Tine. i sufletul meu e bolnav i se roag mult pentru voi. ni Se arat prin Duhul Sfânt. Doamne. las pe Ziditorul lui. pentru c f r smerenie harul nu poate fi p strat i atunci urâtul chinuie r u sufletul. Fericit sufletul smerit. îl iube te pe el Domnul. dar nu e nimic uimitor în aceasta: i p s rile zboar i sl vesc pe Dumnezeu. i sufletul îl cunoa te mai bine decât pe propriul lui tat . i sufletul meu dore te de moarte s Te vad din nou. pentru c Duhul lui Dumnezeu îl bucur i vesele te. Ei sunt mândri c zboar . Doamne: Tu i-ai ascuns fa a Ta de la mine i eu m-am tulburat. ca to i s v mântui i i s v bucura i ve nic împreun cu îngerii i sfin ii. arunci nici urâtul. Milostive Doamne. zidirea lui Dumnezeu. Sufletul meu tânje te dup Tine. precum i mintea i trupul. ca sufletul meu s înve e smerenia. Dar gânde te-te cum vei sta înaintea lui Dumnezeu la înfrico ata Sa Judecat ? Unde vei fugi i unde te vei ascunde de Fa a lui Dumnezeu? M rog mult lui Dumnezeu pentru voi. robilor Lui p c to i. iubire i blânde e. Sufletului pe care-L iube te. pentru c nou . Dac Tu. nici s Te caut cu lacrimi. de i m gândeam la Tine. D . Dar omul. nu m-ai fi atras prin harul T u. Domnul îi d întristare pentru norod. Lumina mea. Dar când sufletul a înv at smerenia. Tu m-ai înv at prin milostivirea Ta. pentru c pe tat l nostru îl vedem în afara noastr . i v rog: poc i i-v i smeri i-v . ci va tr i ve nic în smerenie. nici întristarea nu se apropie de suflet. Mi-e mil de s rmanii oameni care nu cunosc pe Dumnezeu. pentru c Tu ai atras sufletul meu. dar Duhul Sfânt p trunde tot sufletul. ca el s se roage cu lacrimi. n-a fi putut s tânjesc a a dup Tine. .

Pe sfin ii cei smeri i îi fericesc tot cerul i p mântul. acolo va fi sluga Mea´ [In 12. de aceea o fericesc pe ea toate neamurile pe p mânt i îi slujesc toate puterile cere ti.i mul umim în veci. tot p mântul ar înv a aceast tiin . Dac oamenii ar ti aceasta. Maica Domnului e mai presus decât to i în smerenie. i aceasta e smerenie. D -ne duhul poc in ei lui Adam i lacrimi pentru p catele noastre. cât de mult ne . care cunoa te i iubirea lui Hristos: Ruga i-v pentru mine. Tu ne-ai dat Preacuratul T u Trup i Sânge. savan ii tiin a lor. Dar alta e smerenia celui ce a cunoscut pe Domnul prin Duhul Sfânt. dar cu smerenie v rog. i pe aceast Maic a Sa Domnul ne-a dat-o spre ap rare i ajutor. s-ar schimba cu to ii: boga ii ar dispre ui bog iile lor. O. Doamne. Doamne. i aceasta e smerenie. c ci în iubirea lui Hristos nu este ridicare deasupra.24]. i aceast smerenie e cu totul deosebit i nimeni nu o poate descrie. Când prin Duhul Sfânt sufletul vede cât de blând i smerit e Domnul. Nimic nu e mai bun decât a vie ui în smerenie i iubire. Mândria mistuie ca un foc tot ce-i bun. Unul e ascult tor i se învinuie te pe sine însu i întru toate. Un altul se c ie te pentru p catele sale i se socote te nemernic înaintea lui Dumnezeu. fra ilor. 26]. i Domnul le d slava de a fi împreun cu El: ÄUnde voi fi Eu. Sufletul meu se gânde te mereu: n-am atins înc ceea ce doresc i nu pot avea odihn . Sunt multe feluri de smerenie. i s vedem slava Ta [In 6. înva -ne prin Duhul T u Cel Sfânt s fim ascult tori i înfrâna i. i mare bucurie ar fi pe p mânt. zi i noapte o înv . d noroadelor întregului p mânt s cunoasc iube ti i ce via minunat dai celor ce cred întru Tine. dar smerenia lui Hristos e de nedescris i dulce. Când sufletul se pred voii lui Dumnezeu. dar nu pot s -i dau de cap. i to i s-ar smeri i ar tr i în mare pace i iubire. 17. cunoa terea i gustul celui ce a cunoscut pe Domnul prin Duhul Sfânt sunt altele. ocârmuitorii slava i puterea lor. D -ne s Te sl vim i s . Toat via a. atunci în minte nu mai e nimic afar de Dumnezeu i sufletul st înaintea lui Dumnezeu cu mintea curat . ca noi s tr im ve nic împreun cu Tine i s fim acolo unde e ti Tu. atunci mândria nu va avea loc în suflet. Dac vom iubi pe vr jma i. atunci se smere te pe sine pân la cap t. Dac oamenii ar cunoa te prin Duhul Sfânt ce fel de Domn avem.53-58. ca s fiu izb vit de duhul mândriei i s se s l luiasc întru mine smerenia lui Hristos. atunci în suflet va fi mare pace i el nu se va ridica deasupra fratelui.

Tu vezi boala mea. i dac îi e pe plac. nu dori nimic. dac nu vrei s te mânii.Despre pace To i oamenii vor s aib pacea. nu urî pe nimeni. nu va avea niciodat pace în suflet. Sufletul care s-a predat pe sine voii lui Dumnezeu îndur cu u urin orice întristare i orice boal . c ei se str duiesc mereu s ne împing pe aceea i cale i c pe mul i i-au în elat. 29]. va avea totdeauna pace în suflet. a a se p streaz pacea. Tot a a i to i marii sfin i au îndurat toate întrist rile predându-se voii lui Dumnezeu. dar nu tiu cum s ajung la ea.i mul umesc bun t ii Tale´. nu judeca pe nimeni. pentru c . Domnul ne iube te i de aceea nu ne putem teme de nimic. chiar dac ar posti i s-ar ruga mult. a a cum vântul sau fumul mân o frunz uscat . tii c sunt p c tos i neputincios. i Domnul alin boala i sufletul simte ajutorul dumnezeiesc i st înaintea lui Dumnezeu vesel i mulumitor. atunci i când e bolnav. orice om. cât i pentru ceilal i´. i astfel sufletul t u va avea întotdeauna pace. nu va avea pace niciodat . Dar dac omul va începe s murmure: ÄAceasta n-ar trebui s fie a a« aceasta nu e bine´.i fac voia sa. Dac te love te orice fel de nenorocire. gânde te-te: ÄDomnul vede inima mea. Apostolii au avut o mare predare voii lui Dumnezeu. afar de p cat. Astfel. pentru c prin p cat se pierde harul i f r harul lui Dumnezeu vr jma ul vâneaz sufletul. dac . totul va merge bine atât pentru mine. Ajut -m s îndur totul i s . . dar cel c ruia îi place s . i nu te vei mai mânia´. Domnul i S-a ar tat i i-a zis: ÄPaisie. Dar Domnul a zis: Äînv a i de la Mine blânde ea i smerenia i ve i afla odihn sufletelor voastre´ [Mt 11. el se roag i vede pe Dumnezeu: ÄDoamne.i taie voia lui înaintea lui Dumnezeu i a oamenilor. Paisie cel Mare s-a mâniat i 1-a rugat pe Domnul s -1 izb veasc de mânie. Trebuie s ne aducem aminte cu t rie c vr jma ii în i i au c zut prin mândrie.

pentru c iubea norodul i nu înceta rugându-se pentru el Domnului: ÄDoamne. n-au pierdut pacea i ea nu s-a împu inat în ei. pe care l-ai iubit f r preget i L-ai dat pe Unul-N scut Fiul T u ca s mântuiasc lumea [In 3. f r de care nu este mântuire. vreau ca pacea Ta s fie în tot poporul T u.´ . d pacea Ta poporului T u. mântuind noroade. c mult ne iube te i ne d pacea Lui i harul Sfântului Duh. Domnul a p zit Rusia pentru rug ciunile lui. când i s-a adus calul i tr sura i sa urcat s ad în ea. S ne oprim pu in asupra lui. cum ai dat pace sfin ilor T i Apostoli zicând: ÄPacea Mea dau vou ´ [In 14. d robilor T i Duhul T u Cel Sfânt ca El s înc lzeasc inima lor cu iubirea Ta i s -i pov uiasc la tot adev rul i binele.´ ÄDoamne.´ ÄDoamne. Cum a ajuns îns la aceasta? Iat întrebarea noastr . în timpul vie ii Cuviosului Serafim. Dup el.16].Milostive Doamne. norodul 1-a înconjurat cerându-i binecuvântarea i chiar într-o asemenea înghesuial sufletul lui r mânea neîncetat în Dumnezeu i în mijlocul unei asemenea mul imi nu era împr tiat i nu. A ajuns la aceasta i nu era împr tiat.4]. 27]. Slav Domnului i milostivirii Lui. d -ne nou s ne desf t m de pacea Ta.´ ÄDoamne. cu toate acestea.i pierdea pacea sufleteasc . a fost un alt stâlp care s-a ridicat de la p mânt la cer: P rintele Ioan din Kron tadt. d -le lor harul T u ca în pace i iubire s Te cunoasc i s Te iubeasc pe Tine i s spun ca Apostolii pe Muntele Tabor: ÄBine este nou s fim împreun cu Tine´ [Mt 17. Sfin ii Apostoli au primit pacea Ta i au rev rsat-o asupra întregii lumi i. Imi aduc aminte cum. d -ne pacea Ta. Doamne. dup Liturghie. cum a spus un mare rug tor al p mântului rusesc: Cuviosul Serafim din Sarov. trebuie s p str m pacea sufletului. Cum s p str m pacea sufletului în mijlocul ispitelor în zilele noastre? Judecând dup Scriptur i dup caracterul oamenilor din vremurile noastre. tr im vremurile de pe urm i. c ci el a tr it în vremea noastr i l-am v zut rugându-se cum nu i-am v zut pe al ii.

i noi. Duhul Sfânt le d dea puterea de a iubi norodul. Dac un împ rat. Dar cine n-a primit pe Duhul Sfânt. stând în mijlocul oamenilor. ar r spunde cu pace: ÄFie voia Domnului. Slav lui Dumnezeu c i-a adus aminte de mine i vrea s m ia acolo unde a intrat cel dintâi tâlharul cel bun´? . nici s se bucure de Domnul. Slav Domnului c nu ne-a l sat orfani. dac Duhul Sfânt nu m-ar fi înv at aceast iubire. veselindu-se împreun cu prin ii lui i ezând pe tronul s u în toat slava sa. sufletul lui s-ar tulbura i ar tremura de fric . dar n-are iubire pentru vr jma i. ar primi dintr-o dat vestea: Äîmp rate. chiar dac ar avea toate bog iile p mântului i chiar dac ar împ ra i peste lumea întreag . Nici eu n-a putea vorbi despre ea. dac nu vom iubi pe fratele nostru. Dac cineva se roag mult i poste te. noi îns o pierdem. pe când se ruga. dac li s-ar spune: Äîntr-un ceas vei muri´. acela nu vrea s se roage pentru vr jma i. rugându-se neîncetat pentru norod. E bine ca fiecare s cugete la aceasta. nu poate avea pace. Duhul Sfânt înva sufletul o negr it iubire pentru norod i mil pentru to i cei r t ci i. Paisie? Nu tii c el s-a lep dat de Mine?´ Dar cuviosul continua s -i fie mil pentru ucenicul s u. nu poate avea pace sufleteasc . robit patimilor. Dar câ i s raci sunt a c ror bog ie este numai iubirea de Dumnezeu i care.15-18]. el î i p stra pacea sufletului. ci ne-a dat pe p mânt pe Duhul Sfânt [In 14. se rugau fierbinte pentru ei. Sfin ii Apostoli i to i sfin ii doreau mântuirea norodului i. i i-ar vedea toat neputin a sa. pentru c nu este în noi iubire pentru norod. A a se dobânde te pacea. nu vom putea avea pace. Domnului i-a fost mil de cei r t ci i i a trimis pe Fiul S u Unul-N scut ca s -i mântuiasc . într-un ceas vei muri´. alt cale decât aceasta nu este. Sufletul p c tos. iar Duhul Sfânt înva aceea i mil pentru cei r t ci i care merg în iad. Cuviosul Paisie cel Mare se ruga pentru unul dintre ucenicii lui care se lep dase de Hristos i. i S-a ar tat Domnul i i-a zis: ÄPentru cine te rogi.Astfel. i atunci Domnul i-a zis: ÄPaisie. prin iubirea ta te-ai asem nat Mie´.

chiar dac oamenii lui sunt neascult tori. asemenea dreptului Simeon.Sunt s raci care n-au fric de moarte. acela revars aceast pace asupra celorlal i. ie. v zând c sufletul nu mai e în Dumnezeu. Despre aceast pace a zis Domnul ucenicilor S i: ÄPacea Mea dau vou ´ [In 14.pentru toate acestea se pierde pacea. 2]. acela merge în pace spre via a ve nic i spune: ÄSlav Doamne. atunci când oamenii lui sunt neascult tori? E un lucru anevoios i foarte trist pentru un ef dac oamenii lui nu-1 ascult . el trebuie s . dac te ridici deasupra fratelui t u. Cine poart întru sine pacea Duhului Sfânt.i aduc aminte c . gone te sufletul de la un gând la altul i astfel acesta î i pierde toat ziua în aceast neorânduial i nu poate vedea curat pe Domnul. pacea va r mâne totdeauna în sufletele noastre. Pacea se pierde dac sufletul e cuprins de slava de art . St pâne. Vr jma ul îns . c vin acum la Tine i voi vedea ve nic fa a Ta în pace i iubire. Sufletul nu poate avea pace dac nu va cugeta la legea lui Dumnezeu ziua i noaptea [Ps 1. c ci aceast lege e scris de Duhul Sfânt. ci o întâmpin cu pace. dac vei mânca mult sau te vei ruga cu moliciune . dac vei mustra pe fratele t u f r blânde e i iubire. 29]. Pe fratele trebuie s -1 dojenim cu blânde e i cu iubire. Privirea Ta lini tit i blând a atras sufletul Meu i el tânje te dup Tine´. Cine o are. îl zdruncin i îi seam n liber în minte ce vrea el. dac judeci pe cineva. Dar dac dispre uim pe fratele nostru sau dac -1 judec m. dar din Scriptur Duhul Sfânt trece în suflet i sufletul simte în el o dulcea pl cut i nu mai vrea s iubeasc cele p mânte ti. el trebuie s se roage din inim pentru ei. Intrebare: Cum î i poate p stra pacea sufletului un ef.i p stra pacea. acela revars acest r u i asupra celorlal i. De aceea. mintea noastr se întunec i pierdem pacea i îndr zneala la Dumnezeu. dar pentru a. pe robul T u dup cuvântul T u în pace´ [Le 2. i cine poart întru sine duhul r ului. i . Ce pace era în sufletul dreptului Simeon pot în elege numai cei care poart în sufletul lor pacea lui Dumnezeu sau au avut într-o oarecare m sur experien a ei. 27]. Dac ne facem obicei s ne rug m din toat inima pentru vr jma i i s -i iubim. totu i Domnul îi iube te i a murit în chinuri pentru mântuirea lor. care a cântat: ÄAcum sloboze te. pentru c iubirea celor p mânte ti pustie te sufletul i atunci el cade în urât i nep sare i nu mai vrea s se roage lui Dumnezeu.

i s i ai întru toate con tiin a curat . i atunci Domnul.atunci Domnul va da celui ce se roag rug ciune i el va cunoa te din experien cum mintea care se roag are îndr znire c tre Dumnezeu i iubire. Vom . iar dac î i vei face obicei s te rogi a a pentru subordona i. îi va da lui [subordonatului] iertarea p catelor i rug ciunea neîncetat . 29]. i Domnul î i va da s iube ti lumea întreag i vei dori fierbinte binele pentru to i oamenii i te vei ruga pentru to i ca pentru sufletul t u. Subordonatul. i vei cunoa te pe Domnul prin Duhul Sfânt i atunci vei îndura cu bucurie toate întrist rile pentru El. Intrebare: Cum î i poate p stra pacea sufletului un subordonat atunci când eful lui e un om ar gos i r u? Omul ar gos îndur el însu i un mare chin de la duhul cel r u. v zând r bdarea lui.i p streze pacea dac stare ul s u are un caracter urât. Domnul a poruncit: ÄIubi i pe vr jma i´ [Mt 5. i chiar dac e ti un om p c tos. atunci vei gre i i nu vei pl cea Domnului. El îndur acest chin din pricina mândriei lui. trebuie s tie aceasta i s se roage pentru sufletul chinuit al efului s u. de aceea. vei ajunge tu însu i ar gos ca i el i se va împlini pentru tine cuvântul prorocului David: ÄCu cel ales. ales vei fi i cu cel înd r tnic te vei înd r tnici´ [Ps 17. i trebuie s . 44]. oricine ar fi. i atunci îl vei judeca cu dreptate. i cine iube te pe vr jma i se aseam n Domnului. roag te ca Domnul s . Trebuie s -1 judeci pentru ca omul s se îndrepte.i dea o inim milostiv . Dar dac e ti ef i trebuie s judeci pe cineva pentru faptele lui rele. i atunci în sufletul i mintea ta va fi mult pace. de îndat ce te sup r cineva. Domnul î i va da s gu ti roadele rug ciunii. dar dac vei judeca numai dup fapte. pe care o iube te Domnul. roag -te lui Dumnezeu pentru el i atunci î i vei p stra în sufletul t u pacea i harul lui Dumnezeu. Dac îns vei murmura împotriva efului t u i-1 vei înjura. Astfel e greu pentru un încep tor s .i fie mil de orice suflet. atunci în sufletul t u va fi mare pace i iubire. de orice f ptur i de toat zidirea lui Dumnezeu. E mare lucru în fa a lui Dumnezeu s te rogi pentru cei ce te oc r sc i te mâhnesc. el trebuie s ajung s se roage pentru stare i atunci î i va p stra pacea sufleteasc i trupeasc . dar a iubi pe vr jma i e cu putin numai prin harul Duhului Sfânt i. pentru aceasta Domnul î i va da harul Lui. A tr i cu un astfel de stare este o mare cruce pentru un încep tor.

dar dac -1 prime ti. E cu neputin ca sufletul s aib pace dac nu vom cere cu toat puterea de la Domnul s iubim pe to i oamenii. Dac î i vine un gând spurcat. R zboiul este trimis pentru p cate i nu pentru iubire. Domnul î i va da neasem nat de mult. i atunci Domnul ne va asculta i ne va da tot ceea ce i-am cerut de folos. dar din pricina iubirii de st pânire i a neascult rii celor mândri. Dac nu-i vom iubi pe vr jma i. Dac împ ra ii i conduc torii popoarelor ar cunoa te iubirea lui Dumnezeu. nu o pierde pentru lucruri m runte. alung -1 de îndat . i atunci î i vei p stra pacea sufletului t u. ai biruit pe vr jma ul i vei câ tiga drept cunun pacea sufletului. toat lumea se chinuie. pacea r mâne în suflet ziua i noaptea. dar dac întristezi pe fratele t u. nu va fi pace în suflet. dac nu vom iubi pe vr jma ii no tri. atunci sufletul va avea uneori o anume odihn . i sufletul lui nu poate cunoa te dulcea a p cii lui Hristos. e ti deja biruit de vr jma i urâtul va chinui sufletul t u. dar dac -i iubim pe vr jma i. sufletul t u va pierde iubirea de Dumnezeu i nu vei avea îndr zneal în rug ciune. Dac dai pace fratelui t u. Dac î i tai voia proprie. i de aceea ne-a dat porunca: ÄIubi i pe vr jma ii vo tri´. mare pace i veselie ar fi pe p mânt. c ci El vine în suflet în tihn . Sufletul care a cunoscut pe Domnul vrea s -L vad întotdeauna întru sine. atunci negre it întristarea se va abate degrab i asupra sufletului t u. mintea i inima unui asemenea om sunt necontenit preocupate de bog ii i nu este în el duh de c in i zdrobire pentru p cate. Dac mai-marii ar p zi poruncile Domnului iar poporul i-ar asculta cu smerenie. A a gr ie te Scriptura i arat experien a.tr i în pace i iubire. Cine are patima iubirii de avu ii nu poate iubi pe Dumnezeu i pe aproapele. n-ar mai face niciodat r zboaie. Vegheaz în sufletul t u la pacea harului Duhului Sfânt. Duhul Sfânt e în iubire. . Domnul tia c . dar dac î i faci voia ta. d sufletului pace i d m rturie de mântuirea lui f r cuvinte. Domnul ne-a f cut din iubire i ne-a poruncit s tr im în iubire i s -L sl vim.

Privirea Ta e lini tit i blând i ea atrage sufletul. cre tinii ortodoc i. c sufletul i trupul meu erau pline de har. i sufletul L-a iubit pân la cap t i se avânt spre El cum zboar pas rea din colivia ei strâmt spre tufi urile înverzite. de la Adam i pân la sfâr itul veacurilor. cum vine i ce lucreaz El în suflet. i El 1-a primit cu milostivire i i S-a ar tat lui. Dar ca s p str m harul. drag e ti Tu sufletului! Nu e cu putin s Te descriu. inima i tot trupul neputincios. El nu i-a adus aminte de p catele sufletului. pe când eram înc tân r încep tor. smerit i blând. Despre har N-am adus în m n stire decât p catele mele i nu tiu de ce Domnul mi-a d ruit.M rog ie. . pentru c mult ne iube te Domnul i ne d harul Duhului Sfânt i în Duhul Sfânt ne d s vedem slava Lui. atât de mult har al Sfântului Duh. i trupul meu dorea s sufere pentru Hristos. dar sufletul cunoa te venirea Ta i Tu dai pace min ii i dulcea inimii. i acest suflet s-a întors spre Domnul. O. d întregului norod. Nu cerusem de la Domnul pe Duhul Sfânt: nici nu tiam c este Duh Sfânt. un Dumnezeu milostiv. 19]. trebuie s iubim pe vr jma i i s mul umim lui Dumnezeu pentru toate întrist rile. i L-a iubit pân la sfâr it i dup mul imea dogorii iubirii e atras nes turat spre El. Domnul a chemat la poc in un suflet p c tos. Domnul e foarte milostiv. pentru c harul Domnului e nesfâr it de dulce i el înc lze te mintea. dar acum scriu cu bucurie despre aceasta. ca toate noroadele s se desfete de pacea Ta i s vad toate lumina Fe ei Tale. Ferici i suntem noi. Duhule Sfinte. m rinimos i dulce. Dup mul imea bun t ii Lui. Sufletul acestui om a cunoscut pe Dumnezeu. Aceasta o spune Domnul despre Duhul Sfânt: c ci numai în Duhul Sfânt î i g se te sufletul odihna des vâr it . s Te cunoasc c e ti bun i milostiv. Milostive Doamne. i harul era ca la mucenici. Domnul spune: Äînv a i de la Mine c sunt blând i smerit cu inima i ve i afla odihn sufletelor voastre´ [Mt 11.

Sufletul care a cunoscut pe Domnul e atras spre El de iubire. pentru c sufletul meu nu mai dore te nimic din aceast lume decât pe Domnul´. p c tosul. Dar pentru suflet avem nevoie de Domnul i de harul Duhului Sfânt.i dintr-o dat sufletul pierde acest har al Domnului. poate îmi va da din nou acest har. atunci cine va descrie plin tatea iubirii Maicii Domnului pentru Fiul i Dumnezeul ei? ÄSpune-ne. a a i sufletul care iube te pe Domnul este atras spre El i. vreme de trei ani de zile. pentru c sufletul lui cunoscuse pe Domnul i gustase harul Lui i L-a iubit pân la sfâr it. i dogoarea acestei iubiri nu-i îng duie s -L uite nici ziua. Omul nu poate s poarte plin tatea harului. ce fel de rug ciuni nu va în l a atunci sufletul c tre Dumnezeu dorind s afle din nou harul Lui. i atunci el se gânde te: ÄTrebuie s fi întristat pe St pânul. dac l-ar fi întrebat pe el Domnul: ÄVrei s .i dau un har mai mare?´. a a pe Tabor. A a cum soarele înc lze te i învie florile câmpului i ele se întorc spre el. cum îl iubeai pe Fiul i Domnul T u i care au fost rug ciunile Tale când Fiul T u s-a în l at la cer?´ Nu putem în elege aceasta. i dac o pierde sau dac harul sl be te. nici noaptea. Preacurat . pentru c iubirea lui Dumnezeu nu are sfâr it. f r de care sufletul moare. Tu vezi c dac e mai mare. de i cunosc un om pe care Domnul Cel Milostiv 1-a cercetat cu harul S u i. hr nim trupul nostru i respir m aer ca el s tr iasc . încât din pricina dulce ei Duhului Sfânt el nu se mai poate rupe de Dumnezeu i nes turat n zuie te spre El.i g se te fericirea în El. sufletul care e neputincios în trup ar fi spus: ÄDoamne. Astfel. Domnul ne-a f cut ca s locuim ve nic în cer împreun cu El în iubire. . sufletul nu mai dore te nimic altceva. Iubirea Domnului e atât de arz toare încât o dat ce a gustato. In fiecare zi. zi i noapte. ucenicii lui Hristos au c zut cu fa a la p mânt din pricina slavei Domnului. i în marea lui bucurie vrea ca în to i oamenii s fie aceea i fericire. rugând pe Dumnezeu s aib mil de el. Iar dac noi iubim atât de pu in pe Domnul i sufletul nostru n zuie te atât de arz tor spre El. Cuviosul Serafim din Sarov a stat în genunchi pe o stânc . Domnul iube te sufletul fericit care p ze te cur ia sufleteasc i trupeasc i-i d harul Duhului Sfânt. nici m car pentru o singur secund . Voi cere mila Lui. i acest har leag sufletul s iubeasc pe Dumnezeu atât. nu-1 suf r i mor!´.

Inainte de a fi atins de har. Când sufletul este în Duhul Sfânt. A a. nu s-a mai putut întoarce la palatul s u. omul tr ie te gândind c totul e bine i în bun rânduial în sufletul lui. nu tie cât e de dulce i de aceea e înrobit p mântului. fiindc Domnul a venit i s-a s l luit întru noi [In 14. încât ne-a dat pe Duhul Sfânt. 23]. iar când harul îl p r se te din nou. Multe lacrimi a v rsat c utând calea. i când a v zut mormântul Rahilei. i dup împ r teasa. tat l Iui. dup fra ii i surorile lui. Un fiu de împ rat a plecat departe la vân toare i. mama lui. Care ne înva tot binele i ne d puterea de a birui p catul. a hohotit cu amar i a zis: ÄMama mea. într-un codru s lbatic i des? Hohotea cu amar.Slav Domnului i milostivirii Sale! El ne-a iubit atât de mult. Dar dac sufletul pierde harul. Când preafrumosul Iosif a fost vândut rob egiptenilor de fra ii s i într-o ar str in îndep rtat . Dup mul imea milostivirii Sale. fiindc f r har omul e orb duhovnice te. c n-au cunoscut to i pe Domnul i îi este mil de ei. el plângea nemângâiat dup tat l s u. atunci el tânje te dup cele cere ti i cu lacrimi îl caut pe Domnul. se chinuie i tânje te sufletul care a pierdut harul Duhului Sfânt i a fost dus în robie de gândurile cele rele. vezi oare c sunt dus în robie într-o ar îndep rtat ?´ A a. i mai mult înc . î i g se te odihna în Dumnezeu i se bucur i plânge pentru oameni. E înrobit numai de iubirea Domnului. Dar cine a cunoscut dulcea a Duhului Sfânt. Pierdut în codrul s lbatic. Cum s tr iasc el. pentru c împ r ia cerurilor este în untrul nostru [Le 17. i mai mult înc . el tânjea dup împ ratul. dar nu a g sit-o. atunci se vede pe sine cu totul altfel. gândindu-se la via a sa de alt dat în palatul tat lui s u i suspina cu putere dup mama sa. 21]. pierzându-se în codrul des. i tânje te sufletul atunci când pierde . se întristeaz harul. numai atunci î i d seama în ce mare nenorocire se g se te. maica lui. el este plin i nu mai tânje te dup cele cere ti. acela tie c ea întrece neasem nat toate i nu mai poate fi înrobit de nimic pe p mânt. Orb este cel ce adun comori în aceast lume: aceasta înseamn c sufletul lui nu cunoa te pe Duhul Sfânt. Domnul ne d harul i noi trebuie s -1 p str m cu t rie ca s nu-1 pierdem. dar când harul îl cerceteaz i locuie te în el. fiul de împ rat.

i g se te odihna.Dar cine nu cunoa te harul.i las orfani copiii. c ci dulcea a Lui atrage sufletul meu s iubeasc neîncetat pe Ziditorul lui. n-am uitat ce mare mil a rev rsat asupra mea Domnul i-mi aduc aminte de dulcea a harului Duhului Sfânt i cunosc iubirea Domnului i cât de dulce este ea sufletului i trupului. Dar vulturul care zboar în în l imi i vede de sus dep rt rile azurii. De ce l crimezi. suflete al meu. râuri i mun i. cât de r u îi este sufletului când pierde harul i îndr znirea. ci s -i dea puterea de-a iubi neîncetat pe Tat l s u Cel Ceresc. ca o mam iubitoare care nu. O. a v zut p duri i câmpii. i cu lacrimi îl caut ziua i noaptea. i a a. .16-18] i El ne atrage nes turat s iubim pe Dumnezeu i s tânjim dup El. Atunci sufletul se fr mânt pentru c îl chinuie gândurile rele i caut ocrotire la Domnul. cel vrednic de toat pedeapsa? Nu. ca harul s nu mai p r seasc sufletul. cunoa te multe ri. când este p r sit de harul pe care 1-a cunoscut. lumea s-a alipit de p mânt i oamenii nu tiu c nimic de pe p mânt nu poate înlocui dulcea a Duhului Sfânt. acela nici nu-1 caut . e nemângâiat în nimic i nu. suflete. cât de mult îi vor lipsi cerul albastru i stâncile pustii! A a i sufletul. atunci în plânsul inimii strig dup Dumnezeu: ÄCând voi vedea iar i pe Domnul i m voi desf ta de pacea i iubirea Lui?´ De ce te tângui. Coco ul de la ar tr ie te într-o mic ograd mul umit cu soarta lui. dac cuno ti pe St pânul i negr ita Lui milostivire fa de tine? Ce mai vrei de la St pânul. Când harul se împu ineaz în suflet. ci ne-a dat Mângâietor pe Duhul Sfânt [In 14. Care i-a ar tat o mil atât de mare? Sufletul meu vrea s nu mai piard nicicând harul Domnului. Ziditorul s u. i-L roag s -i dea duh smerit. Domnul Änu ne-a l sat orfani´. i ver i lacrimi? Sau ai uitat ce a f cut Domnul pentru tine. atunci el cere iar i de la Domnul mila pe care a cunoscut-o. m ri i ora e. dac îns îi tai aripile i-1 pui s tr iasc împreun cu coco ul în ograda de la ar .

Lumina noastr . a a cum tremur i Te iubesc heruvimii.i arate alegerea liber în lupta cu vr jma ii no tri. Cine va descrie dogoarea iubirii sale pentru Dumnezeu pe Care sufletul . Dac nu cerem. în hran . el se mâhne te tare i se gânde te: ÄTrebuie c l-am întristat pe St pânul´. dar prin el însu i sufletul e lipsit de putere pentru a-i birui i. Tu vezi cât de neputincios e sufletul meu f r harul T u. Aceast tânjire dup Dumnezeu nu poate fi descris . dar aceasta cu judecat . pentru c sufletul meu nu r mâne totdeauna în smerenie. în cuvinte. în gânduri. d -ne puterea de a Te iubi. Pentru a avea harul. de aceea. Sufletul care a gustat dulcea a Duhului Sfânt n-o poate uita. pentru c nu în elege voia lui Dumnezeu. Trebuie s te obi nuie ti s m nânci cât mai pu in cu putin . sufletul e ca i cum a c zut din cer pe p mânt i vede toate întrist rile de pe p mânt. El las sufletul s . ne chinuim pe noi în ine i ne lipsim de harul Duhului Sfânt. 7]. sufletul meu e trist i tânje te dup Domnul i îl caut cu lacrimi. Când sufletul pierde harul. Prin el însu i omul este lipsit de puterea de a împlini poruncile lui Dumnezeu. în priviri. Doamne. Domnul ne iube te mai mult decât iube te o mam pe copiii ei i ne d în dar harul Duhului Sfânt. el înseteaz ziua i noaptea i se avânt nes turat spre Dumnezeu. Tu. dar Tu vezi cât sunt de trist i cum Te rog: ÄD -mi mie smeritul Duh Sfânt´. Ah! Cum roag atunci sufletul pe Domnul s -i dea din nou harul S u. atât cât î i îng duie munca ta. pentru c nu e nenorocire mai mare decât faptul de a-1 pierde. cu harul lui Dumnezeu´. M sura înfrân rii trebuie s fie aceea ca dup mas s dorim s ne rug m. ca el s fie smerit. în aceste minute de întristare. Cuvioasa Maria Egipteanca a luat de la Sfântul Zosima numai pu in linte cu degetul i a zis: Äîmi e de ajuns aceasta. pentru care în mari chinuri i-a întins bra ele pe cruce. sufletul se tulbur mult. Tat l nostru Cel Ceresc. dulcea a noastr . i oricui se înfrâneaz îi vine în ajutor înv tura din cuvântul lui Dumnezeu. Tu. dar noi trebuie s -1 p zim cu t rie. f r har îns . d -ne frica Ta sfânt . i c nu are nic ieri odihn . omul trebuie s fie înfrânat în toate: în mi c ri. de aceea s-a zis: ÄCere i i vi se va da´ [Mt 7. Tu retragi harul T u de la mine. ci i cu tot cuvântul ce iese din gura lui Dumnezeu´. care spune: ÄNu numai cu pâine va tr i omul. lumineaz sufletul ca el s Te iubeasc nes turat.Domnul î i retrage adeseori harul Lui de la suflet i prin aceasta pov uie te cu milostivire i în elepciune sufletul.

i sufletul se gânde te: . mama plânge dup fiul iubit i spune: ÄUnde e ti tu. c e atât de mult vreme de când nu L-am v zut i nimeni nu mângâie plânsul meu dup El. Lacrimile lui Adam erau mari i ele udau ca ni te pârâia e fa a. El mi-a dat s cunosc mila Lui i a vrea ca El s r mân totdeauna întru mine. ca to i oamenii s cunoasc pe St pânul i Tat l lor ceresc. cum a dep rtat ispita so iei sale mult încercatul Iov [Iov 2. dar era înc lipsit de experien . pentru c ele nu sunt nimic fa de harul T u. i nimeni nu-1 poate mângâia atunci afar de Dumnezeu. nu-l puteam cere a a.1-a cunoscut ca P rintele s u Ceresc? Sufletul nu va avea nici un minut de r gaz pe p mânt. nu mai poate avea odihn pe p mânt. i cum puteam cere ceea ce nu cuno team? Dar m rog ie i îl cer. Sufletul care a pierdut harul tânje te dup St pânul i plânge ca Adam dup izgonirea din rai. suflete al meu. 9-10].ridic -m iar i în rai!´ Sufletul lui Adam era des vâr it în iubirea lui Dumnezeu i cuno tea toat dulcea a raiului. atunci de bucuria m surat se întristeaz i se roag cu lacrimi pentru toat lumea. pieptul i p mântul de sub picioarele lui. pân când Domnul nu-i va da harul S u. i nu cunoa te odihn i nici nu vrea odihn cât vreme nu se desfat to i de harul iubirii Lui. atât de mare i de nes turat este. Când nu-l cuno team. A fost voia Ta s mi-l dai i tot voia Ta a fost s -l iei de la mine. Sufletul care a cunoscut pe Dumnezeu. de aceea el n-a dep rtat ispita Evei. i pentru ce te întristezi i ver i lacrimi? Sunt întristat pe St pânul. pentru c sufletul meu Te-a cunoscut i s-a îndulcit de Duhul T u Cel Sfânt i Te-a iubit pe Tine. Ce vrei tu. i suspinele lui erau adânci i puternice ca foalele unei fier rii: ÄDoamne. Ziditorul i Tat l s u Ceresc. O. Tu ai dat harul T u Sfin ilor T i i ei Te-au iubit pân la cap t i au dispre uit cele lume ti. Când nu 1-a v zut de mult vreme. Doamne. Tu vezi. Ziditorul lui. copilul meu preaiubit?´ Dar iubirea de mam nu e nimic fa de iubirea lui Dumnezeu. Când sufletul este plin de iubirea lui Dumnezeu. cât de atras este el i plânge c utând harul T u. cât de neputincios e sufletul meu i n-are putere s zboare spre Domnul i s stea înaintea Lui cu smerenie i s plâng ziua i noaptea.se tânguia el . pentru c dulcea a iubirii Tale nu mai las loc pentru a iubi p mântul i frumuse ea acestei lumi. Sufletul meu tânje te dup Tine i nu Te poate g si. Doamne .

omul nu e decât p mânt p c tos.´ Dar. totul se lucreaz bine. dup Dumnezeu. Dar el se pierde u or pentru slava de art . tot a a i omul e dup minte ca un înger. Sufletul celui ce p ze te toate poruncile va sim i întotdeauna harul. . în lupta noastr duhovniceasc trebuie s ne uit m de asemenea cu grij s nu ne lipseasc muni iile i proviziile. Dac ni te p rin i i-ar pierde copilul preaiubit. i totodat simplu. de bucurie nu voi putea spune nimic. dar cu harul lui Dumnezeu omul se aseam n dup minte îngerilor. m voi ruga milostivirii Lui pentru tot neamul cel cre tinesc.ÄCând m voi ar ta Domnului. chiar dac e pu in. s ne rug m mult. Harul nu vine a a încât sufletul s nu-1 cunoasc i. Slav Domnului c ne d s în elegem venirea harului i ne înva s cunoa tem pentru ce vine harul i pentru ce se pierde. pentru c iubirea lui Dumnezeu vrea ca to i s se mântuiasc .i afle odihna întru El. Muni iile sunt aceast smerenie a noastr . totul e plin de dragoste i bucurie. Lipsit de har. du manii ne biruiesc. cer de la Domnul smerenia lui Hristos. Aceasta e o tiin mare i neîncetat . ei cunosc prin experien i simt harul Duhului Sfânt. dac le pierdem. îngerii slujesc lui Dumnezeu i îl iubesc prin mintea lor. Dac sufletul iube te smerenia. când pierde harul. sufletul tânje te cu putere dup el i-1 caut cu lacrimi. Ferici i cei care ziua i noaptea se îngrijesc s plac Domnului ca s se fac vrednici de iubirea Lui. sufletul are odihn în Dumnezeu i merge ca printr-o gr din minunat în care tr ie te Domnul i Maica Domnului. a a încât nu.´ i iar i se gânde te: ÄM voi ruga pentru întreg neamul omenesc. Slava de art face sufletul gol pe din untru i e nevoie de mult experien i de o îndelungat lupt pentru a o birui. Putem s postim mult. i greu. dar în untru e gol [Co 13. se gânde te: ÄCând voi vedea Fa a Lui iubit . nici de cei dragi. dar dac pentru aceasta vom c dea în slav deart . ca to i oamenii s se întoarc la Domnul i s . R zboiul nostru e i crud. el sf râm toate cursele vr jma ilor no tri i ia toate înt riturile lor. ziua i noaptea. în m n stire am cunoscut din experien i din Scripturi v t marea slavei de arte. iar proviziile sunt harul dumnezeiesc. s facem mult bine. în acela i timp. pentru un singur gând de mândrie. cum l-ar mai c uta peste tot ca s -1 g seasc ! Dar sufletul care iube te pe Dumnezeu îl caut pe Domnul cu mult mai mult nelini te i putere.i poate aduce aminte nici de p rin i. pentru c de mult iubire omul nu poate gr i nimic.´ P stra i harul lui Dumnezeu: cu el via a e u oar . 1]. i acum. vom fi asemenea unui chimval care r sun .

17. i oricine se smere te va fi pream rit de Dumnezeu i va vedea slava Domnului. cum spune Ioan Teologul [In 5. iar el tânje te dup El i-L caut cu lacrimi. fiindc îi arde cu focul lui. sufletul t u s r ce te i spui: ÄDomnul m-a uitat´. harul Duhului Sfânt va via întru tine i vei zice: ÄMilostiv este Domnul!´ Dar dac osânde ti. i iubirea aceasta e de negr it. Dar nu Domnul te-a uitat pe tine. 26. Sufletul care a cunoscut pe Duhul Sfânt în elege ce scriu. El ne d s cunoa tem iubirea lui Dumnezeu. In 4. Pentru acest gând smerit. i ferici i cei ce slujesc Lui. el este u or.i mintea i inima de gândurile cele rele i gânde te c to i oamenii sunt buni i Domnul îi iube te. i pentru aceasta harul lui Dumnezeu nu viaz în sufletul t u. Maica Domnului a fost mai smerit decât to i i de aceea o pream resc cerul i p mântul. Dac înc aici pe p mânt e a a. Pentru ce ne iube te deci? Domnul însu i este numai iubire [cf. de care vr jma ii no tri se tem. Iat o cale scurt i u oar spre mântuire: Fii ascult tor. cu cât mai mult îl iubesc pe Domnul i-L sl vesc în Duhul Sfânt sfin ii în ceruri. înfrânat.R zboiul e crâncen. 24]. el intr îns cu u urin în sufletul smerit i îi d pacea i odihna în Dumnezeu. Pentru ce îns ne iube te atât de mult Domnul? To i suntem p c to i [Rm 3. pentru c ei îl iubesc pe Domnul. 23]. murmuri i.i faci voia. i iubirea aceasta este de la Duhul Sfânt.8]. . Lucru minunat: prin Duhul Sfânt omul cunoa te pe Domnul. iar Älumea întreag în r u zace´.i place s . Ziditorul lui. ci tu ai uitat c trebuie s te smere ti. dimpotriv . dar numai pentru cei mândri: pentru cei smeri i. pentru c El a zis: ÄAcolo unde sunt Eu. A a cum soarele înc lze te tot p mântul. a a i harul Duhului Sfânt înc lze te sufletul s iubeasc pe Domnul. iar El le d o arm puternic : harul Duhului Sfânt. atunci chiar dac te rogi mult. va fi i slujitorul Meu´ i Äva vedea slava Mea´ [In 12. nu osândi. p ze te.19]. Duhul Sfânt este dulce i pl cut pentru suflet i trup.

Fericit cel ce nu pierde harul lui Dumnezeu. în elegând c acest har nu mai era cu el. dar prin har. iar al ii au tr it patruzeci de ani i chiar mai mult. Neputincios este sufletul! Lipsi i de harul dumnezeiesc. fra ilor. milostiv fii mie. Cuviosul Serafim [din Sarov] avea dou zeci i apte de ani când a v zut pe Domnul. dar Domnul a avut mult mil de mine i. dore te fierbinte acela i har pentru to i i se roag pentru întreaga lume. o tim dup harul pe care Domnul îl d sufletului. i sufletul s u 1-a îndr git într-atât pe Dumnezeu. dac ar cunoa te toat lumea pe Hristos i cât de mult ne iube te i cât de dulce e aceast iubire i cum toate puterile cere ti se hr nesc din ea i cum toate viaz prin Duhul Sfânt i cum este pream rit Domnul pentru p timirile Lui i cum îl sl vesc to i sfin ii! i slava aceasta nu va avea sfâr it. ci se înal din putere în putere. i atunci sufletul uit lumea întreag .19]. Duhul Sfânt însu i îl atrage s se roage ca to i oamenii s se poc iasc i s cunoasc pe Dumnezeu. i Domnul ne va iubi. al ii L-au primit dup zece ani. O. Eu îns am pierdut harul. când El este în noi? Apostolul a propov duit noroadelor zicând: ÄPân când Hristos va lua chip întru voi´ [Ga 4. Dar nimeni n-a putut ine acest har. dup singur milostivirea Sa. S ne smerim. Cum s uit m pe Domnul. Dar este o iubire înc i mai mare. . iar când î i aduce din nou aminte de lume. c s-a schimbat cu totul de la dulcea a Duhului Sfânt. omul e mare la Dumnezeu. Domnul Se bucur de sufletul ce se poc ie te întru smerenie i îi d harul Duhului Sfânt. p c tosului!´ Sufletul care a cunoscut pe Dumnezeu prin Duhul Sfânt se avânt spre El. cât de milostiv este. Când harul e în suflet. suntem asemenea dobitoacelor. s-a dus în pustie i a stat vreme de trei ani pe o stânc rugându-se: ÄDumnezeule.Cum s nu te caut? Tu te-ai ar tat în chip neîn eles sufletului meu i l-ai înrobit cu iubirea Ta. mai târziu. C Domnul ne iube te. înainte de a cunoa te harul. mi-a dat s gust un har înc i mai mare. i harul Duhului Sfânt a desf tat sufletul meu i e cu neputin pentru el s -1 uite. amintirea Lui îl atrage cu putere i el uit lumea. atunci sufletul iube te pe Domnul i pe aproapele i are pace întru sine. tiu cum un frate sub ascultare a primit pe Duhul Sfânt dup ase luni de m n stire. fie i numai pu in. pentru c nu suntem smeri i.

Partea II Despre voia lui Dumnezeu i libertate Mare bine este s te predai voii lui Dumnezeu. ca Domnul s le iubeasc i s le dea mila Sa. sau cu ce i-am pl cut.Oamenii pun mare pre pe tiin ele p mânte ti sau pe cuno tin a împ ra ilor p mânte ti i se bucur dac sunt împreun cu ei. Domnul a zis: ÄEu sunt în Tat l i Tat l este în Mine´ i: Ävoi în Mine i Eu în voi´ [In 14. Prin Duhul Sfânt sufletul meu a cunoscut pe Domnul i de aceea îmi este u or i pl cut s m gândesc Ia El i la lucrurile lui Dumnezeu. Sufletul nostru simte c Domnul este în noi. ar lep da toate tiin ele i tehnicile lor. ca Tu s vrei s fii în noi i noi s fim întru Tine? Prin p catele noastre noi te-am intuit pe cruce i Tu vrei ca noi s fim cu Tine? Cât de mare e mila Ta. Atunci în suflet este numai Domnul i nu alte gânduri. Doamne. . i de aceea nu-L poate uita nici m car un minut. Dar ce am f cut pentru Tine. dar Tu mi-ai dat harul Duhului Sfânt. chiar dac ar avea toat tiin a lumii. Iar dac Tu mi-ai dat mie. d tuturor noroadelor s Te cunoasc pe Tine. Ce mil ! Domnul vrea ca noi s fim în El i în Tat l. i ar vedea numai pe Domnul. fra ilor. Doamne. dar lucrul cu adev rat mare e a cunoa te pe Domnul i voia Sa. Dar el nu va r mâne în noi dac nu-i vom iubi pe vr jma i. i el se roag lui Dumnezeu cu minte curat i simte iubirea lui Dumnezeu. El se uit la toate împ r iile p mântului ca la ni te nori care trec pe cer. 20]. Din toate puterile voastre. atunci Te rog. dar f r Duhul Sfânt sufletul e mort. chiar dac s-ar chinui cu trupul. Frumuse ea Lui înrobe te sufletul i acesta este atras spre El. p c tosului. Sunt vrednic de iad i de toate chinurile. s Te cunosc prin Duhul Sfânt. dore te s fie ve nic împreun cu El i nu mai vrea nimic altceva. smeri i sufletele voastre. Dac oamenii ar ti c exist o tiin duhovniceasc . i eu o v d rev rsându-se peste mine.

voia Lui. nu tiam cât de mult ne iube te Domnul i m încredeam în mintea mea proprie. atunci sufletul meu s-a predat lui Dumnezeu i de atunci primesc toate întrist rile care vin asupra mea i zic: ÄDomnul se uit la mine. Pentru cel ce s-a predat voii lui Dumnezeu via a e mult mai u oar . i pu ini sunt cei ce cunosc aceasta. înseamn c lucrul nu-mi este de folos. înseamn c e de folos pentru sufletul meu s bolesc astfel. i L-am rugat mult pe Domnul s m vindece. el gânde te a a: ÄA a i-a pl cut lui Dumnezeu. am tu it i un os mare de pe te a â nit afar cu sânge. pentru c prin boal sufletul se smere te. Dar rareori se întâmpl ca înv torul sufletului s fie Domnul însu i prin harul Duhului Sfânt. greu de îndurat dar folositoare. Iat c de mul i ani bolesc de dureri de cap. iar eu trebuie s îndur aceasta pentru p catele mele´. am înghi it un os de pe te care a r mas prins în piept. dar El nu m-a ascultat. Dar iat ce s-a întâmplat cu mine alt dat . Am chemat pe Sfântul Mare Mucenic Pantelimon cerându-i s m vindece. pentru c nici doctorul nu putea scoate osul din piept. am primit în suflet r spunsul: ÄIe i din trapez . i mâncând. în s r cie i în prigoan . fiindc trupul bolnav are nevoie de lini te i odihn . am cunoscut pe Domnul nostru Iisus Hristos. i când am spus: ÄVindec -m ´. prin Duhul Sfânt. f r Dumnezeu. Omul mândru nu vrea s vie uiasc dup voia lui Dumnezeu: îi place s se conduc el însu i i nu în elege c omul nu are destul minte ca s se conduc pe sine însu i. am respirat adânc. . m car în parte. i am în eles c dac Domnul nu m vindec de durerile mele de cap. dar boala m împiedic . Fiul lui Dumnezeu. Domnul însu i începe s -1 c l uzeasc i sufletul este înv at în chip nemijlocit de Dumnezeu. respir adânc i osul va ie i cu sânge´. când Domnul m-a ascultat degrab i m-a izb vit. Dar când. pentru c i atunci când e în boal .Când sufletul s-a predat cu totul voii lui Dumnezeu. Sufletul meu vrea fierbinte s se roage i s fac priveghere. în vreme ce înainte era pov uit de înv tori i de Scripturi. de ce s m tem?´ Dar înainte nu puteam tr i a a. Lucrul cel mai pre ios pe lume e s cunoa tem pe Dumnezeu i s în elegem. într-o zi de praznic s-a dat la trapez pe te. numai cei ce vie uiesc dup voia lui Dumnezeu. i eu. Am f cut a a: am ie it. când tr iam în lume i nu cuno team înc pe Domnul i Duhul S u Cel Sfânt.

se pred pe sine însu i i lucrul de care are nevoie lui Dumnezeu. r mâne la fel de lini tit. vedem c f r Dumnezeu nu putem nici m car gândi ceva bun. altfel Dumnezeu nu mi-ar fi trimis-o´. i orice i s-ar întâmpla. pentru c trebuie s ne temem s nu întrist m pe Dumnezeu prin vreun gând r u. în fric .Sufletul care a cunoscut pe Dumnezeu trebuie s se predea întru toate voii lui Dumnezeu i s tr iasc înaintea Lui în fric i în iubire: în iubire. Dac e bolnav. i dac are nevoie de vreun lucru. i chiar dac nu-1 dobânde te. înseamn c nu te-ai predat pe deplin voii lui Dumnezeu. mintea noastr e puternic . chiar dac ie i se pare c vie uie ti dup voia Lui. el spune: ÄA a i-a pl cut lui Dumnezeu´. acela nu se îngrije te de nimic. Când harul e cu noi. dându-i s cunoasc cât de nesfâr it ne iube ti.i face griji pentru sine însu i. Cine vie uie te dup voia lui Dumnezeu. Tu tii neputin a noastr . dar când pierdem harul. gânde te: Äînseamn c am nevoie de boal . . Sufletul care s-a predat voii lui Dumnezeu nu se teme de nimic: nici de furtun . M rog ie: d -mi duh smerit pentru c . Doamne. i a a se p streaz pacea în suflet i în trup. Tu dai sufletului smerit puterea de a vie ui dup voia Ta i-i descoperi toate tainele Tale. Cum tii dac vie uie ti dup voia lui Dumnezeu? Iat un semn: dac te întristezi pentru un lucru oarecare. dup milostivirea Ta. de nimic. ca i cum l-ar avea. O. atunci vedem neputin a noastr . Cine. acela nu se poate preda pe sine voii lui Dumnezeu astfel ca sufletul lui s aib pace în Dumnezeu. f ca prin puterea harului Sfântului Duh s vie uim dup sfânta Ta voie. nici de tâlhari. pentru c Domnul este Iubire. Milostive Dumnezeule.

cu iubire. Sufletul tie c Domnul poart grij de noi cu milostivire. chiar dac ar fi bolnav. care murmur pentru boala lui sau pentru cel care 1-a sup rat. . ca s nu întristeze cu nimic pe Dumnezeu. fiindc Domnul iube te pe cei ce se str duiesc s împlineasc voia Lui i astfel ei afl mare odihn în Dumnezeu. Iar Domnul. pe Care sufletul îl cunoa te. Cel ce împline te voia lui Dumnezeu e mul umit de toate. Dar dac întrist rile noastre ne par mari.Dar sufletul smerit se pred voii lui Dumnezeu i vie uie te înaintea Lui cu fric i iubire: cu fric . v zând întristarea noastr . De lucrurile Domnului d m rturie Duhul Sfânt. Lucrul cel mai bun este s te predai voii lui Dumnezeu i s înduri întrist rile cu n dejde. pentru c tie din experien i din Sfânta Scriptur c mult ne iube te Domnul i vegheaz asupra sufletelor noastre. Dar cei mândri i neascult tori nu vor s se predea voii lui Dumnezeu.i fac voia lor. Dar cel nemul umit de soarta lui. Sufletul s-a predat pe sine voii lui Dumnezeu întru toate i se odihne te în El. aceasta înseamn c nu ne-am predat înc voii lui Dumnezeu. acela e bine s tie c în el se afl un duh de mândrie care a luat de la el mul umirea fa de Dumnezeu. Marele Pimen zicea: ÄVoia noastr este zid de aram între noi i Dumnezeu i nu ne las s ne apropiem de El sau s vedem mila Lui´. bolnav sau se chinuie. chiar dac e s rac. lucru atât de v t m tor pentru suflet. c ci sufletul tie cât de mult ne iube te Domnul. ca toate s se fac vii prin harul S u în pace i iubire. fiindc le place s . nu ne va da niciodat peste puterile noastre. Cine s-a predat pe sine voii lui Dumnezeu. Intotdeauna trebuie s cerem de la Domnul pacea sufletului ca s împlinim mai u or poruncile Domnului. acela nu se întristeaz de nimic. s rac i prigonit. pentru c îl vesele te harul Domnului.

16]. i tu M vei pream ri´ [Ps 49. . Bun lucru e a ne înv a s vie uim dup voia lui Dumnezeu. i Domnul îl va pov ui. în toat via a mea n-am murmurat o singur dat pentru întrist ri. i atunci sufletul e în întregime drag.Chiar dac e a a.i pui n dejdea în Dumnezeu i cere de la El duh smerit. Sufletul care are smerenie î i aduce aminte întotdeauna de Dumnezeu i gânde te a a: ÄDumnezeu m-a f cut. To i oamenii pe p mânt îndur inevitabil întrist ri i. ci leam primit pe toate din mâinile lui Dumnezeu ca pe un leac mântuitor i am mul umit întotdeauna lui Dumnezeu.i vei g si odihna. a p timit pentru Mine. chiar dac m-ar amenin a moartea?´ Domnul pov uie te orice suflet care se pred pe sine voii lui Dumnezeu. îns . de i întrist rile pe care ni le trimite Domnul nu sunt mari. îmi iart p catele i m mângâie. pentru oameni ele par de neîndurat i îi întristeaz . ci str duie te-te cu t rie s . i atunci când vine la tine smeritul Duh al lui Dumnezeu. Domnul Cel Milostiv îl pov uie te pe om c trebuie s îndure întrist rile cu mul umire. i de aceea Dumnezeu mi-a dat s îndur cu u urin toate întrist rile. i aceasta mai cu seam în ceas de nenorocire i tulburare. îl vei iubi i. trebuie discutat cu duhovnicul. fiindc El a zis: ÄCheam -M în ziua necazului i te voi izb vi. chiar de vei avea întrist ri. s cunoasc cât de mult ne iube te i cu cât bog ie ne d Duhul Sfânt Care vesele te sufletul în Dumnezeu. pentru c e în întregime al lui Dumnezeu. nici s se predea voii lui Dumnezeu. m hr ne te i poart de grij de mine. de obicei. nu te mâhni. i din aceast bucurie omul se roag ca tot sufletul s cunoasc pe Domnul. i aceasta pentru c nu vor s . Atunci sufletul r mâne neîncetat în Dumnezeu i are mare odihn . fiindc acest lucru înseamn smerenie. Orice suflet tulburat de ceva trebuie s întrebe pe Domnul.i smereasc sufletul. De ce s -mi fac atunci griji sau de ce s m tem.

acela i sufer mult. Dup firea omeneasc . Pe p mânt nimeni nu poate sc pa de întrist ri. i ei îndur totul cu b rb ie pentru Dumnezeu. oamenii nu le în eleg i nu vor s le primeasc . Doamne. acela va fi pream rit în cer i pe p mânt. Vei zice poate: ÄDe ce nu este i în mine un asemenea har?´ Pentru c nu te-ai predat voii lui Dumnezeu. le îndur cu u urin . i mai apoi. de i cuvintele Domnului se aud de atâtea veacuri în întreaga lume. acela are rug ciunea curat în sufletul lui. Dac am spune i noi a a: ÄIat robii T i. pentru c ea îl iubea pe Fiul ei mai mult decât î i poate închipui cineva. întristarea ei era necuprins de mare.i iube te voia sa proprie. i întrist rile trec. Dar cel ce s-a predat pe sine însu i în chip des vâr it voii lui Dumnezeu. pe Care-L iubesc i împreun cu Care vor fi pream ri i în veci. 38]. Dar cine tr ie te dup voia lui Dumnezeu. Fie nou dup cuvântul T u´. Domnul însu i îi c l uze te cu harul S u. cele spuse de Domnul i scrise de Duhul Sfânt în Evanghelie ar r mâne în sufletele noastre i atunci lumea întreag s-ar umple de iubirea lui Dumnezeu i cât de minunat ar fi via a pe întregul p mânt. dar ea s-a predat pe sine voii lui Dumnezeu i Duhul Sfânt a înt rit-o i i-a dat puterea de a îndura aceast întristare.Dar pe cei ce s-au predat voii lui Dumnezeu. dup în l area Domnului. El vede întrist rile. Domnul a dat pe p mânt pe Duhul Sfânt i cel în care Acesta viaz simte în el raiul. n-are niciodat pace în suflet i e mereu nemul umit: ÄAsta nu e a a. Fie mie dup cuvântul t u!´ [Le 1. dar cel ce s-a predat voii lui Dumnezeu. Când Maica Domnului st tea la picioarele crucii. Maica Domnului n-ar fi putut îndura întristarea. . ci tr ie ti dup voia ta. dar n d jduie te în Domnul. iube te pe Domnul. i noi tim c cine iube te mult. Ea s-a f cut pentru tot poporul lui Dumnezeu mare mângâiere în întrist ri. i toate ale lui sunt dragi i pl cute. asta nu e bine´. A a s-a predat lui Dumnezeu Preasfânta Fecioar : ÄIat roaba Ta. Prive te pe cel ce. Dar.

nu a nec jit. dar arhiereii i b trânii L-au predat Iui Pilat s -L r stigneasc . Alt lucru uimitor: tâlharului i s-a f cut mil de Domnul-Prunc. y A a i to i sfin ii care au p c tuit. care de obicei ca o fiar nu cru pe nimeni. v zând Pruncul. care-i biruie prin ascultare i rug ciune. Lucru uimitor: un tâlhar. y Adam n-a avut în elepciunea s întrebe pe Domnul despre rodul pe care i 1-a dat Eva. . au p c tuit pentru c n-au chemat pe Domnul s -i ajute i s -i pov uiasc . a spus c dac Dumnezeu S-ar întrupa. sufletul tâlharului s-a înmuiat i a fost atins de harul lui Dumnezeu. nici nu a sup rat Sfânta Familie. n-ar fi mai frumos decât pruncul acesta. Cuviosul Serafim din Sarov zicea: ÄCând vorbeam dup mintea mea. Sfânta Familie a întâlnit un tâlhar. se întâmpla s gre esc´. Intotdeauna trebuie s ne rug m ca Domnul s ne pov uiasc ce anume trebuie s facem. Harul lui Dumnezeu îl ajut s r mân întotdeauna în rug ciune. i aceasta pentru c ei nu se rugau i nu cereau de la Domnul s -i pov uiasc ce i cum s lucreze. pentru c s-a predat pe sine voii lui Dumnezeu i pentru aceasta Domnul îl are în purtarea Sa de grij . ci. O tradi ie spune c .Cine s-a predat pe sine voii lui Dumnezeu nu se preocup numai de Dumnezeu. La vederea Pruncului i a blândei Sale Maici. i pentru aceasta a pierdut raiul. adeseori ocârmuitorii i oamenii mari vor binele. Chiar dac lucreaz sau vorbe te. A a s-a întâmplat i cu fiarele s lbatice care la vederea sfin ilor mucenici sau a b rba ilor cuvio i se f ceau blânde i nu le f ceau r u. dar nu tiu unde este. Chiar i demonii se tem de sufletul blând i smerit. i i-a l sat s mearg în pace. Astfel. sufletul lui e preocupat de Dumnezeu. în drum spre Egipt. y David n-a întrebat pe Domnul: ÄEste bine oare s iau pe femeia lui Urie?´ i a c zut în p catul uciderii i al preacurviei. i Domnul nu ne va l sa s r t cim. nu tiu c este în Dumnezeu i c li se d de la Dumnezeu. dar acesta nu le-a f cut nici un r u.

în aceasta î i g se te sufletul odihna i bucuria.44]. i nu e nimic mai bun pe lume decât a iubi pe Dumnezeu i pe aproapele. noi îns . To i ne chinuim pe p mânt i c ut m libertatea. numai Domnul tie toate. dar pu ini sunt cei ce tiu în ce anume st libertatea i unde se g se te ea.o iubire de care nu te po i s tura« Mintea mea s-a oprit în Dumnezeu i am încetat s scriu« Cât de limpede îmi este c Domnul ne conduce. Am în eles c ea este la Dumnezeu i e dat de Dumnezeu inimilor smerite care s-au poc it i i-au t iat voia proprie înaintea Lui. altuia i s-a dat s propov duiasc sau s mângâie pe cei ce sufer . de aceea trebuie s ne pred m cu smerenie voii lui Dumnezeu. altul sluje te pe aproapele din munca sau averea lui . fiindc Domnul ne c l uze te. . în pustie. altuia o sut [Mc 4. trebuie s ne rug m lui Dumnezeu s ne pov uiasc i s întreb m pe p rintele duhovnicesc. Celor ce se poc iesc Domnul le d pacea Lui i libertatea de a-L iubi. Astfel.toate acestea sunt daruri ale Duhului Sfânt i toate sunt date în grade diferite: unuia treizeci. atunci Domnul ne-ar ar ta prin Duhul Sfânt multe lucruri minunate i ne-ar descoperi mari taine. altuia aizeci.Dar sunt i gre eli f r p cat care vin din nedes vâr irea noastr . 20]. ca s nu gre im. în Evanghelie se spune c atunci când a p r sit Ierusalimul împreun cu Iosif. altul e chemat s p storeasc turma cuvânt toare a lui Hristos. oricine am fi. Duhul lui Dumnezeu pov uie te pe to i în chip deosebit: unul se lini te te [vie uie te în isihie] în singur tate. Dumnezeu . Dac ne-am iubi unii pe al ii întru simplitatea inimii. altul se roag pentru oameni. F r El n-am putea nici m car gândi binele. le vedem chiar i la Maica Domnului. ea credea c Fiul ei mergea cu rudele sau cunoscu ii« i abia la cap tul a trei zile de c ut ri L-au g sit în templu vorbind cu c rturarii [Le 2. i eu doresc libertatea i o caut zi i noapte.

ca Domnul s vi le ierte. am siluit. i tu. cad în genunchi înaintea voastr i v rog cu lacrimi: ÄVeni i la Hristos! Eu cunosc iubirea Lui pentru voi. i atunci i tu vei voi s strigi despre El întregului p mânt. Mi-e mil i plâng i suspin pentru oameni. spun c vedem pe Domnul prin Duhul Sfânt. pentru c El m atrage s scriu. acolo e i o con tiin liber i iubire. atunci el vede liber pe Dumnezeu i r mâne întru El în odihn i bucurie. dac te smere ti. atunci sufletul prime te libertatea de a se ruga lui Dumnezeu cu mintea curat . Voi spune adev rul în fa a lumii întregi: sunt un tic los înaintea lui Dumnezeu i a fi dezn d jduit de mântuirea mea dac Dumnezeu nu mi-ar fi dat harul Sfântului S u Duh. Unde este iertarea p catelor. cum vei vorbi despre aceasta?´ Vei întreba. O cunosc i de aceea strig întregului p mânt. Dac a putea ajuta fie i numai un singur suflet s se mântuiasc . Dar f r Dumnezeu nu poate fi libertate. îns . Domnul nu vrea moartea p c tosului [Iz 18. iar celui ce se poc ie te îi d în dar harul Duhului Sfânt. pentru c vr jma ii tulbur sufletul prin gândurile cele rele. ruga i-v i plânge i pentru p catele voastre. Dac nu cuno ti ceva. Aceasta e adev rata libertate. pentru care se întristeaz sufletul meu. chiar dac una mic . Când Duhul Sfânt ne iart p catele. dar inima mea sufer pentru întreaga lume i m rog i v rs lacrimi pentru întreaga lume.Noroade ale p mântului. 32]. i de ru ine nu vin la poc in . El d sufletului pacea i libertatea de a fi cu mintea i inima în Dumnezeu. atunci i ie Duhul Sfânt î i va ar ta pe Domnul nostru. i scriu adev rul din dragoste pentru norod. am def imat. i Duhul Sfânt m-a înv at i de aceea scriu despre Dumnezeu f r osteneal . Sunt b trân i a tept moartea. am desfrânat i am f cut multe alte lucruri´. to i oamenii de pe p mânt. . poate: ÄDar cum putem cunoa te pe Dumnezeu?´ Eu. Mul i gândesc: ÄAm f cut multe p cate: am ucis. ca to i s se poc iasc i s cunoasc pe Dumnezeu i s tr iasc în iubire i s se desfete de libertate în Dumnezeu. Dar ei uit c înaintea lui Dumnezeu toate p catele lor sunt ca o pic tur de ap în mare. Voi. i pentru aceasta voi mul umi lui Dumnezeu. am zburdat.

i cine iube te mai mult pe Dumnezeu pe p mânt. Fiecare va fi pream rit pe m sura iubirii lui. . y Cineva se teme de Dumnezeu ca s nu-L supere cu ceva . dar de când sufletul meu L-a cunoscut prin Duhul Sfânt. i Dumnezeu te va ierta. acela se avânt cu t rie spre Dumnezeu. Pân la dou zeci i apte de ani credeam numai c Dumnezeu exist . Domnul vrea ca noi s ne iubim unii pe al ii. ea este în Dumnezeu i de la Dumnezeu´. cunoa te i-M i Eu v voi da odihna i libertatea´. înainte îns nu tiam aceasta. r t cesc în întuneric i nu v d Lumina Adev rului. este i va fi. în aceasta st libertatea: în iubirea de Dumnezeu i de aproapele. el se tope te de dogoarea doririi Lui. dar acest lucru nu conteaz pentru suflet. A a cum Dumnezeu este iubire [1. In 4. fra ii mei din tot p mântul. Dar El a fost. Adam era în har. acela va avea mai mult slav în împ r ie. Mul i oameni nu cunosc calea mântuirii. în rangurile p mânte ti nu poate fi egalitate. dar în oricare rang e cu putin s iube ti pe Dumnezeu i s fii binepl cut Lui i numai aceasta conteaz . i harul Duhului Sfânt va intra în sufletul t u i vei zice: ÄIat adev rata libertate. i am în eles c iubirea este felurit dup t ria ei. nu se poate ca fiecare s fie patriarh sau egumen sau întâi-st t tor. acela va fi aproape de El. Nu se poate ca fiecare s fie împ rat sau prin . Cere iertare. dar nuL cuno team. ci o ajut numai s împlineasc poruncile lui Dumnezeu. a a i Duhul Sfânt în sfin i e iubire. dar voia lor liber nu este desfiin at . c i i-v pân când mai e vreme! Dumnezeu a teapt cu milostivire poc in a noastr . i când vei primi iertarea p catelor. Iat adev rata libertate: când suntem în Dumnezeu.aceasta e întâia iubire. 8]. Harul lui Dumnezeu nu desfiin eaz libertatea. atunci în sufletul t u va fi bucurie i veselie. dar voia lui nu era desfiin at . i pe to i îi cheam cu milostivire la Sine: ÄVeni i la Mine to i cei osteni i i împov ra i. Cine iube te mai mult. La fel i îngerii r mân în Duhul Sfânt. i tot cerul.O. i acum cu inim fierbinte îl caut ziua i noaptea. to i sfin ii a teapt aceast poc in . în aceasta e i libertatea i egalitatea.

pentru c e milostiv i ne iube te. ca de pe vârful lui s pute i vedea fa a blând i milostiv a Domnului i inimile voastre s salte de bucurie. V spun adev rul: nu tiu nimic bun în mine însumi i în mine sunt multe p cate. i Duhul Sfânt m-a înv at s iubesc norodul.aceasta e a treia iubire. Sufletul meu vrea ca voi s cunoa te i pe Domnul i s vede i mila i slava Lui. f r a încerca fa de ea nici un fel de dorin . y Cea de-a patra i des vâr ita iubire de Dumnezeu e atunci când cineva are harul Duhului Sfânt în suflet i în trup. din pricina mândriei min ii noastre. la proroci i la cuvio i. afar de cel ce are harul lui Dumnezeu în deplin tate. El se poate culca liber cu o fat . pentru c dulcea a Duhului Sfânt rena te omul întreg i-1 înva s iubeasc pe Dumnezeu în deplin tate. i zice: ÄSufletul meu tânje te dup Domnul´. din iubirea lui pentru Dumnezeu el uit tot ce este în lume. Despre poc in Sufletul meu Te-a cunoscut. Noroadelor. Pentru deplin tatea iubirii dumnezeie ti.y Cineva are mintea curat de gânduri . Doamne.aceasta e cea de-a doua iubire. chiar dac omul tr ie te pe p mânt în mijlocul altora. înc mai mare. Am aptezeci i doi de ani. iar El vi-1 va da. Cine a ajuns la aceast m sur r mâne neatins de iubirea trupeasc . pe care Domnul mi-a dat s o cunosc prin Duhul Sfânt. Noroadelor. Nenorocirea noastr st în aceea c . sufletul r mâne neatins de lume. Lupta i numai cu p catul i cere i ajutor de la Dumnezeu. dar harul Duhului Sfânt mi-a ters mul ime de . curând voi muri i scriu despre mila Domnului. A a a fost la marii sfin i mucenici. i eu scriu despre mila Ta norodului T u. nu st ruim în acest har i el p r se te sufletul. mai mare decât prima. Iubirea lui Dumnezeu e mai puternic decât iubirea de fat spre care este atras toat lumea. cu lacrimi scriu aceste rânduri. V-a pune pe un munte înalt. nu v întrista i c tr i i în osteneli. y Cineva are în chip sim it harul în sufletul s u . Trupul unuia ca acesta se sfin e te i dup moarte se va preface în sfinte moa te. i sufletul îl caut plângând i suspinând.

Doamne. i cum ar putea în elege ceea ce n-a v zut. înc lze te inimile ab tute ale oamenilor ca ei s Te sl veasc în bucurie uitând întrist rile p mântului.i afl bucuria pe p mânt f r Domnul. Toate noroadele sunt întristate. i cine poate în elege iubirea Ta sau gusta dulcea a ei.p cate i tiu c celor ce lupt cu p catul Domnul le d nu numai iertarea. revars peste oameni harul Duhului Sfânt ca ei s cunoasc iubirea Ta. D noroadelor s aud dulcele T u glas: ÄIertate sunt p catele voastre´. bogat i iubit de ceilal i. Doamne. Doamne. toate sunt ab tute în p cat. Domnul ne-a dat toate. i cum vântul le leag n i le d via . S iube ti un sfânt e u or. atunci e lesnicios i desf tat lucru a tr i pe p mânt. atunci m-am deprins s privesc toat fericirea lumii ca un fum purtat de vânt. ascult rug ciunea p mântului. pentru c Domnul se bucur de c in a oamenilor. Tu iube ti zidirea Ta. cu lacrimi Te rog: mângâie inimile întristate ale oamenilor. dac nu o înve i Tu însu i prin Duhul T u Cel Sfânt? Te rog. El înc lze te sufletul a a cum soarele înc lze te florile câmpului. Mângâietorule bunule. i m mândream în de ert de acestea. Ins harul Duhului Sfânt bucur i vesele te sufletul. O. Dar când L-am cunoscut pe Domnul prin Duhul Sfânt. Doamne. Da. ca noi s -L sl vim. Dar lumea nu în elege aceasta. . el crede c . st în puterea Ta s faci minuni i nu e minune mai mare decât a-i iubi pe p c to i în c derea lor. Da. dar i harul Duhului Sfânt. care bucur sufletul i-i d o pace dulce i adânc . c ci el este vrednic de ea. Dar acum norodul a ajuns s tr iasc dup voia i mintea lui i a l sat poruncile sfinte. noroadelor. ca i noi s ne bucur m de dulcea a iubirii lui Dumnezeu i s vedem frumuse ea fe ei Lui. când eram în lume. iar el într-o adânc pace vede pe Domnul i uit p mântul. toate sunt lipsite de harul T u i tr iesc în întuneric. Când oamenii p zesc frica de Dumnezeu. ne tiind c numai Domnul e bucuria noastr i numai în Domnul se vesele te sufletul omului. i toate puterile cere ti ne a teapt . nici na gustat? Chiar eu. frumos. s chem m la Domnul tot p mântul i auzit va fi rug ciunea noastr . credeam c aceasta e fericirea pe p mânt: s fiu s n tos.

fiindc Äîmp r ia lui Dumnezeu este în untrul nostru´ [Le 17. Tu ai f g duit Apostolilor T i: ÄNu v voi l sa orfani´ [In 14. i pe p mânt Domnul ne-a dat Acela i Duh Sfânt. i dac -L vom p stra. i acum noi tr im aceast milostivire. s se fac asemenea ie [1 In 3. i nu e nevoie de alte m rturii.Doamne. Dac to i oamenii s-ar poc i i ar p zi poruncile lui Dumnezeu. Orice suflet care i-a pierdut pacea trebuie s se poc iasc i Domnul îi va ierta p catele. în pustii. ca to i s se desf teze înc de pe p mânt de aceast vedere i. atunci nimeni n-ar mai dezn d jdui i nici n-ar mai murmura vreodat . i sufletul nostru . Ce mai a tept m? Ca din în l imea cerurilor s ni se cânte un cânt ceresc? Dar în cer totul viaz prin Duhul Sfânt. vom fi liberi de tot întunericul. i în aceasta v d dezn dejdea lor i plâng mult.i mul umeasc cum se cuvine pentru c ne-ai dat pe p mânt pe Duhul Sfânt? Mare e dreptatea Ta. pentru c Duhul însu i d m rturie c p catele au fost iertate. Slav Domnului c ne-a dat poc in a. f r excep ie. ca to i s cunoasc iubirea Ta i s vad în Duhul Sfânt fa a Ta blând . El nu. 21]. iar atunci bucuria i pacea vor fi în suflet. iar prin poc in noi to i ne mântuim. împ r ia lui Dumnezeu e Duhul Sfânt. Iat un semn al iert rii p catelor: dac ur ti p catul înseamn c Domnul i-a iertat p catele tale. to i nevoitorii lui Hristos viaz prin Duhul Sfânt. atunci ar fi raiul pe p mânt. Doamne. Nu se mântuiesc numai cei ce nu vor s se poc iasc . v zându-Te cum e ti. iar Duhul Sfânt în cer i pe p mânt acela i este. Ei nu cunosc prin Duhul Sfânt cât de mare e milostivirea lui Dumnezeu.2]. în mun i i în pe teri. i cine poate s .i mai aduce aminte de p catele noastre. Mare e milostivirea Ta. Dup mul imea milostivirii Sale. Celui ce se c ie te Domnul îi d raiul i împ r ia ve nic . împreun cu El. cum nu i-a adus aminte pe cruce de cele ale tâlharului r stignit împreun cu El. 18]. întoarce oamenii T i spre Tine. fiindu-mi mil de ei. Doamne. i via a ve nic va fi în sufletele noastre. în bisericile lui Dumnezeu slujbele sunt s vâr ite prin Duhul Sfânt. Dar dac fiecare suflet ar cunoa te pe Domnul i ar ti cât de mult ne iube te.

S ne pred m voii lui Dumnezeu i atunci vom vedea purtarea de grij [pronia] a lui Dumnezeu i Domnul ne va da i ceea ce nu . harul te p r se te. nedreptate i def imare. c i-a sfin it prin Duhul Sfânt i i-a f cut asemenea Lui. c ci Tu îi dai s iubeasc cu înfl c rare pe Dumnezeu. dispre i prigoan . dar iubirii lui Hristos îi este mil de to i oamenii.simte c Domnul ne iube te. fiindc sufletul se avânt spre Domnul i nu se mai grije te de cele p mânte ti. e bine ca acela s se poc iasc i s tr iasc dup voia lui Dumnezeu i atunci Domnul îi va da harul Lui. Ni s-a poruncit s iubim. dar cine n-a cunoscut iubirea. pentru c în sufletul lui nu e bucuria Duhului Sfânt. Dar dac vezi un om care p c tuie te i nu i-e mil de el. acela nu poate fi milostiv. Fra ilor. nu ne l sa! Când e ti cu noi. Duhule Sfinte. Dar cel alipit de averi i de bani. sufletul simte prezen a Ta i î i g se te fericirea în Dumnezeu. va i muri în patimi f r s fi cunoscut pe Dumnezeu. Cine se poc ie te cu adev rat e gata s sufere toate necazurile: foame i gol tate. d tu acel lucru. Când i se ia ceea ce ai. e limpede c El ne va da i toate cele de care avem nevoie. ci se roag lui Dumnezeu cu minte curat . Atât de mult i-a iubit pe oameni Domnul. care se face cunoscut sufletului i min ii prin harul Duhului Sfânt. Iar cine nu simte. care va c l uzi sufletul s u. Dac prin patimile Lui Domnul Cel Milostiv ne-a dat pe p mânt pe Duhul Sfânt de la Tat l. acela nu va putea avea niciodat mintea curat în Dumnezeu. ba ne-a dat însu i Trupul i Sângele Lui. iar Duhul Sfânt ne d puterea de a fi milostivi. i Duhul Sfânt înva sufletul s împlineasc poruncile lui Dumnezeu i-i d puterea s fac binele. frig i c ldur . i atunci vom vedea slava Domnului. s ne smerim i prin poc in vom dobândi o inim plin de mil . Domnul e milostiv. fiindc în adâncul sufletului s u sade grija: ce s fac cu ace ti bani? i dac nu se poc ie te sincer i nu se va întrista pentru c L-a întristat pe Dumnezeu. boal i s r cie. pentru c iubirea dumnezeiasc nu poate refuza nimic.

dar cine fur înseamn c are nevoie de ele´. Neputincios este duhul meu! Ca o candel pâlpâitoare. el r mânea lini tit. sunt în l a i la cer.i aduce aminte de r u. To i oamenii feciorelnici i smeri i.a tept m. Dar cine nu se pred voii lui Dumnezeu. v d pe Domnul nostru Iisus Hristos întru slav i aud cântul heruvimilor i uit de p mânt. neau furat snopii de grâu´. Când se întâmpla o nenorocire în cas . Dup ce casa noastr a ars oamenii spuneau: ÄIvan Petrovici. i mi-o voi pune pe picioare´. Mi s-a întâmplat s -i spun: ÄDai mult de poman . i ei nu se temeau de vânt. Omul milostiv nu. Celui milostiv. dar el mi-a r spuns: ÄEi i? Fiule. i de mila Domnului nimeni dintre oameni nu se poate lipsi. el r mâne lini tit. suntem r scoli i ca praful pe care-1 ridic vântul i mintea noastr se lipe te de cele p mânte ti. mergeau pe ape. Domnul îi iart îndat p catele. erau ridica i în v zduh la vremea rug ciunii. . el se stinge la cea mai mic suflare de vânt. pe p mânt. Cine-mi va da o asemenea dogoare. ascult tori i înfrâna i i care se c iesc pentru p catele lor. Pentru ea. Domnul a f cut s rodeasc pentru noi bucate din destul. Vindecau bolnavi. Dar noi. este la Dumnezeu. ca s nu cunosc odihn de la dragostea lui Dumnezeu nici ziua. într-o zi mergeam la ogorul nostru i eu i-am spus: ÄUite. acela nu va putea vedea niciodat purtarea de grij [pronia] a lui Dumnezeu fa de noi. Tat l meu dup trup m-a înv at aceasta. nici noaptea? Arz toare e iubirea Domnului. sfin ii au îndurat toate întrist rile i au dobândit puterea de a face minuni. c ci cunoa te milostivirea Domnului. Domnul ne va da ce ne trebuie!´ i Domnul n-a în elat n dejdea lui. dar el r spundea: ÄD Dumnezeu. dar duhul sfin ilor ardea în fl c ri ca rugul ce ardea i nu se mistuia. i-a ars gospod ria´. fiule. dar iat acolo oamenii tr iesc mai bine decât noi i dau mai pu in´. eu îns vreau s înv doar smerenia i iubirea lui Hristos. iar el mi-a r spuns: ÄLas . ci s m rog pentru to i oamenii ca pentru mine însumi. Chiar dac e oc rât sau i se ia ce-i al lui. ca s nu sup r pe nimeni. pentru c ea este sus. S nu ne întrist m de pierderea averilor noastre: acesta e un lucru neînsemnat. înviau mor ii.

dar sufletul meu Te cunoa te pe Tine. mie! Scriu despre iubirea lui Dumnezeu. i în inima lui îi este mil de orice zidire a lui Dumnezeu i mai cu seam de oamenii care nu-L cunosc pe Dumnezeu sau se împotrivesc Lui i care. De câte ori nu mi-ai dat harul T u.´ ÄDuhule Sfinte. dar dac nu ier i fratelui t u. chiar dac nu mult. sufletul lui se va pogorî acolo unde s l luie te duhul r u care-i st pâne te sufletul. la mormântul maicii sale. Domnul vrea ca noi s iubim pe aproapele. aceasta înseamn c un duh r u viaz în tine i î i insufl gânduri rele împotriva oamenilor. Iacob. înseamn c p catul t u r mâne cu tine. aceasta înseamn c iubirea Domnului e cu tine. i Tu pleci de la mine. i dac crezi c Domnul iube te mult f ptura Sa i i-e mil de întreaga zidire i-i iube ti pe vr jma ii t i. robul T u. mântuie te-m pe mine. Cine poart în sine pe Duhul Sfânt. Asta e legea pentru noi: dac ier i. pe mine.Vai. Tu vezi mâhnirea mea: am întristat pe Domnul i El m-a p r sit. gândurile rele se apropie de mine i sufletul meu tânje te dup Tine cu multe lacrimi. El se roag pentru . aceasta înseamn c Domnul te-a iertat. iar sufletul meu tânje te dup Tine. i eu nu l-am p zit din pricina slavei de arte din sufletul meu. merg în focul chinurilor. i dac tu gânde ti despre el c Domnul îl iube te. Dar rog bun tatea ta: Mântuie te-m pe mine. iar pe tine însu i te socote ti mai r u decât to i. a a cum suspina Iosif dup tat l s u. acela se întristeaz pentru to i oamenii ziua i noaptea. dar eu însumi iubesc pu in pe Dumnezeu i de aceea plâng mult i m întristez ca Adam când a fost izgonit din rai i suspin i strig: ÄMiîuie te-m . N sc toare de Dumnezeu. pentru aceasta. zidirea Ta c zut ´. f ptura c zut a lui Dumnezeu. ÄTe-am întristat cu p catele mele. aceasta înseamn c e cu tine un mare har al Duhului Sfânt. i de aceea Te caut suspinând. Dumnezeule. Când Tu pleci de la mine.´ ÄPreasfânt St pân . Ziditorul i Dumnezeul meu. când a fost dus rob în Egipt. nu m l sa.´ Dac gânde ti r u despre oameni. i dac cineva nu se poc ie te i moare f r s fi iertat fratelui s u.

chiar dac vede toate i iube te pe to i. . i cât vreme e ti înc în via . Dac nu i-e mil de p c tosul care se va chinui în foc. Cine putea descrie aceast bucurie i veselie? Domnul este recunoscut în Duhul Sfânt. cât i o mul ime de oameni au v zut pe Domnul în trup. 60]. sufletul se bucur cu smerenie de St pânul Cel milostiv i nu mai poate iubi nimic altceva cum iube te pe Ziditorul s u. dar nu o poate reda în cuvinte: ea este cunoscut numai prin Duhul Sfânt. încât ne-a dat pe Fiul S u [In 3. iart -i c nu tiu ce fac´ [Le 23. mie. is Hristos S-a rugat pentru cei ce-L r stigneau: ÄP rinte. iar Duhul Sfânt r mâne în omul întreg: în suflet. în minte i în trup. aceasta înseamn c nu este întru tine harul Duhului Sfânt. trebuie s ne rug m pentru vr jma i. Atât Sfin ii Apostoli. Arhidiaconul tefan se ruga pentru cei ce-1 omorau cu pietre. dar mai mult decât orice iube te pe Domnul. Despre cunoa terea lui Dumnezeu Atât de mult ne-a iubit pe noi Tat l. dar mie.3].ei ziua i noaptea. 6]. Domnul mi-a dat acest har. mai mult decât pentru sine însu i. mult p c tosului. ci în tine viaz un duh r u. în nem rginita Sa milostivire. pe care îl d Domnul. 34]. A a este cunoscut Dumnezeu atât în cer. i când vede pe Domnul. dar nu to i L-au cunoscut ca pe Domnul. dac vrem s p str m harul. mi s-a dat s cunosc prin Duhul Sfânt c Iisus Hristos e Dumnezeu [1 Co 12. i noi. p c tosului. Sufletul cunoa te aceast iubire. dar i Fiul însu i a voit aceasta i S-a întrupat i a vie uit cu noi pe p mânt. ca Domnul s nu le socoteasc p catul acesta [FA 7. sile te-te prin poc in s te eliberezi de el. Sufletul vede dintr-o dat pe Domnul i-L recunoa te. i va da oamenilor s cunoasc pe Dumnezeu i s se întoarc la El. Domnul îl iube te pe om i i Se arat cum El însu i vrea. cât i pe p mânt. ca to i s se poc iasc cunoasc pe Domnul.

Sufletelor smerite Domnul le face cunoscute lucrurile Sale. i-i va da tot ceea ce are nevoie pentru ai g si odihna în Dumnezeu. e cu neputin s cunoa tem pe Domnul dac nu vom vie ui dup poruncile Lui. nici de înv tur . c ci o mam î i poate uita copilul. ci e nevoie s fim ascult tori i înfrâna i. A crede c Dumnezeu exist e un lucru. chiar dac cred în El. La necredin se ajunge din mândrie. dar nu to i ajung s -L cunoasc . Oricât am înv a. i printre ace tia din urm exist mul i oameni înv a i. îl cunoa tem pe Domnul prin Duhul Sfânt. Iat o tain : exist suflete care au cunoscut pe Domnul. exist suflete care nu L-au cunoscut. Martorul meu este însu i Domnul. . ni te monahi i p stori i s rmani. dar cred în El. exist oameni care nu numai c n-au cunoscut pe Dumnezeu. Pentru a cunoa te pe Domnul n-avem nevoie nici de bog ii. care sunt de neîn eles pentru mintea noastr . dar a-L cunoa te pe Dumnezeu e altceva.Scriu în numele milostivirii lui Dumnezeu. dar se descoper prin Duhul Sfânt. i Domnul va iubi un asemenea suflet i Se va ar ta pe Sine însu i sufletului i îl va înv a iubirea i smerenia. Boga ii i împ ra ii nu cunosc pe Domnul. n-am fi putut ti cât de mult ne iube te El. dar Dumnezeu i toate cele cere ti nu se cunosc decât prin Duhul Sfânt. s avem duh smerit i s -1 iubim pe aproapele. ci prin Duhul Sfânt se face cunoscut Domnul. Mul i filozofi i savan i au ajuns la credin a c Dumnezeu exist . i. c unor oameni p c to i El le d harul Duhului Sfânt. Omul mândru vrea s cunoasc toate prin mintea i prin tiin a lui. dar Domnul nu ne uit niciodat . acesta este adev rul. înv m ziua i noaptea Legea Domnului. pentru c nu prin tiin . Domnul ne iube te ca pe propriii S i copii i ne iube te mai mult decât iube te o mam . dar noi. dar care nici m car nu cred în El. i dac Domnul însu i n-ar fi dat Duhul Sfânt poporului ortodox i marilor no tri p stori. Numai cu mintea omul nu poate cunoa te decât cele p mânte ti i pe acestea numai în parte. i noi. Slav Domnului i marii Lui milostiviri. monahii. dar nu-i este dat s cunoasc pe Dumnezeu. în sfâr it. Da. pentru c Domnul nu Se descoper decât sufletelor smerite. dar nu Lau cunoscut pe Dumnezeu.

Guvernatorului care-1 amenin a cu r stignirea dac va mai propov dui. Dar dac ne vom str dui s cunoa tem ce este în untrul inimii omului. Mul i sfin i mucenici au cunoscut în suferin e pe Domnul i ajutorul Lui. el spune: ÄCum e cu putin a cunoa te pe Dumnezeu? i tu de unde îl cuno ti?´ I i voi spune: ÄDuhul Sfânt d m rturie despre Dumnezeu [1 In 5. pentru c cine nu iube te pe vr jma i nu poate s cunoasc pe Domnul. Care a . Apostolul Andrei i-a spus: ÄDac m-a teme de cruce. i ei au cunoscut pe Domnul i se tem s nu fie birui i în patimile lor i se roag pentru întreaga lume i harul lui Dumnezeu îi înva s iubeasc pe vr jma i. sfin ii cuvio i mergeau cu bucurie la chinuri i suferin .întuneric i chin. 6]. mai apoi. i toate acestea pentru c Duhul Sfânt e bun i dulce i el atrage sufletul s iubeasc pe Domnul i din pricina dulce ii Duhului Sfânt sufletul nu se teme de suferin e.´ A a i to i ceilal i apostoli i apoi mucenicii i. Este mai dulce decât tot ce-i p mântesc. fiindc Duhul lui Dumnezeu îi înt rea. ÄDar oare Duhul se vede?´ Apostolii L-au v zut pogorând în chip de limbi de foc. iar în sufletul unui p c tos .Unii se ostenesc toat via a lor s cunoasc ce este pe soare sau pe lun sau aiurea. dar cum este Domnul nu tie i nici nu se str duie te s cunoasc .împ r ia cerurilor. Mul i monahi s vâr esc mari nevoin e i sufer aspre osteneli pentru Domnul. dar aceasta nu e de folos pentru sufletul lor. iar când aude înv tura despre Dumnezeu. El îl cunoa te i ne înva i pe noi´. Cel lene la rug ciune cerceteaz cu nesa tot ce vede pe p mânt i în cer. Sfin ii Apostoli au primit pe Duhul Sfânt i au propov duit oamenilor mântuirea netemându-se de nimic. fie în chinuri. n-a mai propov dui-o. i norodul le d dea ascultare. dar noi îl sim im în noi. pentru c vom locui ve nic fie în împ r ie. i e de folos s tim aceasta. iat ce vom vedea: în sufletul unui sfânt . Pe El L-au gustat prorocii i au vorbit norodului.

murit pe cruce pentru vr jma i, ne-a dat pild în El însu i i ne-a dat porunca de a-i iubi pe vr jma i [Mt 5,44]. Domnul este iubire i ne-a poruncit s ne iubim unii pe al ii [In 13, 34] i s -i iubim pe vr jma i; Duhul Sfânt ne înva aceast iubire [1 In 4,12-13]. Sufletul care n-a cunoscut pe Duhul Sfânt nu în elege cum e cu putin a-i iubi pe vr jma i i nu prime te aceasta; dar Domnul are mil de to i i cine vrea s fie cu Domnul, acela trebuie s -i iubeasc pe vr jma i. Cine a cunoscut pe Domnul prin Duhul Sfânt, acela se face asemenea Domnului, dup cum a zis Ioan Teologul: ÄVom fi asemenea Lui, fiindc îl vom vedea a a cum este´ [1 In 3,2] i vom vedea slava Lui [In 17,24]. Tu zici c mul i oameni sufer de tot felul de nenorociri i de la oamenii r i; dar eu te rog: smere te-te sub mâna cea tare a lui Dumnezeu i atunci harul te va înv a i tu însu i vei voi s suferi pentru iubirea Domnului. Iat ce te înva Duhul Sfânt pe Care L-am cunoscut în Biseric . Dar cine-i oc r te pe oamenii r i i nu se roag pentru ei, acela nu va cunoa te niciodat harul lui Dumnezeu. Dac vrei s tii cât de mult ne iube te Domnul, ur te p catul i gândurile rele i roag -te din adâncul inimii ziua i noaptea, i atunci Domnul î i va da harul Lui i vei cunoa te pe Domnul prin Duhul Sfânt, iar dup moarte, când vei ajunge în rai, i acolo vei cunoa te pe Domnul prin Duhul Sfânt, a a cum L-ai cunoscut pe p mânt. In cer i pe p mânt Domnul este cunoscut numai prin Duhul Sfânt i nu din tiin . Chiar i pruncii care n-au înv at înc nimic îl cunosc pe Domnul prin Duhul Sfânt [Mt 11, 2]. y Sfântul Ioan Botez torul a sim it înc pe când era în pântecele maicii lui venirea Domnului [Le 1,14]. y Simeon Stâlpnicul de pe Muntele Minunat [24 mai] era un b iat de apte ani atunci când i S-a ar tat Domnul i el L-a cunoscut.

y Cuviosul Serafim era în puterea vârstei [27 de ani] când Domnul i S-a ar tat în vremea Liturghiei. y Iar [dreptul] Simeon era la adânci b trâne i atunci când L-a cunoscut pe Domnul i L-a luat în bra ele sale [Le 2,24-25]. Astfel, Domnul Se potrive te nou ca s mângâie orice suflet. Iubirea Domnului se face cunoscut nu altfel decât prin Duhul Sfânt; dar un suflet pa nic care- i p ze te con tiin a curat cunoa te din f pturi pe Dumnezeu, c El a f cut cerul i p mântul. i aceasta e o lucrare a harului, chiar dac una mic ; lipsit îns de har, mintea noastr nu poate cunoa te pe Dumnezeu, ci este neîncetat atras spre cele p mânte ti: spre bog ii, spre slav , spre desf t ri. Ca i iubirea lui Iisus Hristos, tot a a i p timirile Lui au fost prea mari ca noi s le putem pricepe, pentru c iubim prea pu in pe Domnul. Dar cine iube te mult, acela poate în elege mult i din p timirile Domnului. Iubirea este mic , este mijlocie, dar este i des vâr it , i cu cât mai des vâr it e iubirea, cu atât mai des vâr it e i cuno tin a. Indeob te, fiecare dintre noi poate în elege despre Dumnezeu atât cât i-a f cut cunoscut harul Duhului Sfânt, c ci cum am putea gândi sau judeca despre ceea ce nam v zut sau n-am auzit i nu cunoa tem? Iat , sfin ii zic c ei au v zut pe Dumnezeu; dar sunt oameni care zic c Dumnezeu nu exist . Este limpede c ei vorbesc a a pentru c n-au cunoscut pe Dumnezeu, dar aceasta nu înseamn deloc c El nu exist . Sfin ii vorbesc despre ceea ce au v zut i au cunoscut aievea. Ei nu vorbesc despre ceva ce n-au v zut. Nu spun, de pild , c au v zut un cal lung de un kilometru sau un vapor de zece kilometri - ceea ce nici nu exist . i eu cred c dac Dumnezeu n-ar exista, nu s-ar mai pomeni despre El pe p mânt; dar oamenii vor s tr iasc dup voia lor i de aceea zic c Dumnezeu nu exist , i prin aceasta demonstreaz c El exist . Chiar i la p gâni sufletul sim ea c Dumnezeu exist , de i ei nu tiau cum s cinsteasc pe adev ratul Dumnezeu [Rm 1, 21]. Dar Duhul Sfânt i-a înv at pe sfin ii proroci, apoi pe apostoli, apoi pe sfin ii p rin i i episcopi, i a a credin a cea

adev rat a ajuns pân la noi. i noi L-am cunoscut pe Domnul prin Duhul Sfânt i, când L-am cunoscut, sufletul nostru s-a înt rit întru El. Sufletul care a cunoscut pe Domnul simte în chip nev zut prezen a F c torului s u i r mâne în El foarte lini tit i bucuros. i cu ce s-ar putea asem na aceast bucurie? Este asemenea celei pe care o simte un fiu iubit care se întoarce dup o lung desp r ire dintr-o ar îndep rtat în casa sa p rinteasc i vorbe te pe s turate cu tat l s u, cu iubita lui mam , cu fra ii i surorile lui dragi. Oamenilor, f pturi ale lui Dumnezeu, cunoa te i pe F c torul! El ne iube te. Cunoa te i iubirea lui Hristos i tr i i în pace i a a bucura i-L pe Domnul. El îi a teapt la Sine milostiv pe to i. Intoarce i-v la Dumnezeu toate noroadele p mântului i în l a i spre El rug ciunile voastre i rug ciunea întregului p mânt va urca la cer ca un nor preafrumos, lini tit, luminat de soare, i atunci toate cerurile se vor bucura i vor cânta un cânt de slav Domnului pentru p timirile Lui prin care ne-a mântuit. Cunoa te i, noroadelor, c am fost zidi i pentru slava lui Dumnezeu în ceruri, i nu v alipi i de p mânt, fiindc Dumnezeu este Tat l nostru i ne iube te ca pe ni te copii dragi. Domnul Cel Milostiv a dat pe p mânt pe Duhul Sfânt i prin Duhul Sfânt s-a înt rit Sfânta Biseric . Duhul Sfânt nu ne-a descoperit numai cele p mânte ti, ci i cele cere ti. Prin Duhul Sfânt am cunoscut iubirea Domnului. Iubirea Domnului e arz toare. Plini de iubire, Sfin ii Apostoli au str b tut lumea întreag i duhul lor ardea ca to i oamenii s -L cunoasc pe Domnul. Prin Duhul Sfânt se desf tau cei iubi i ai lui Dumnezeu - prorocii - i de aceea cuvântul lor era puternic i pl cut, pentru c orice suflet vrea s aud cuvântul Domnului.

atunci ei au cunoscut din experien ce este iubirea lui Dumnezeu i iubirea de oameni. ca s . i noi vedem c . ci ne-a dat pe Duhul Sfânt. i bun tatea Lui nu poate fi descris . Eu îmi aduc aminte de El. Domnul nu m-a dispre uit. ci mi-a dat s -L cunosc prin Duhul Sfânt. suf r pân ce Hristos va lua chip în voi´. i sufletul meu plânge în fiecare zi i gândesc mereu: ÄN-am ajuns înc la ceea ce caut sufletul meu´. D -mi. Tu mi-ai dat s cunosc cât de nem surat ne iube te El. dar acolo ea va fi des vâr it . nu ne-a p r sit.p mânt p c tos? Tu mi-ai descoperit taine de nep truns. dar nu pot s o am. în Duhul Sfânt sufletul î i afl odihna.i voi da în schimb eu . O.i mul umesc pururea pentru c ai trimis pe p mânt pe Duhul Sfânt. Duhule Sfinte! împ rate mare! Ce. Sunt un om neputincios! Am cunoscut iubirea lui Dumnezeu în des vâr irea ei. care sunt un mare p c tos. Ce fel de bucurie i ce veselie vor fi îns în ceruri? Prin Duhul Sfânt înv m s cunoa tem iubirea lui Dumnezeu.19]. Este cu neputin de tâlcuit cât de mult ne iube te Domnul. Domnul este prin fire bun i milostiv. minune! Chiar i pe mine. duh smerit. zice Apostolul [Ga 4. El a zis: ÄNu v voi l sa orfani´ [In 14. Duhul Sfânt vesele te sufletul i-i d bucurie pe p mânt. blând i iubitor. cât de bucuros a fi dac toate noroadele ar cunoa te pe Domnul! . dar sufletul simte f r cuvinte aceast iubire i dore te s r mân pururea într-o asemenea tihn . ÄCopiii mei. Când Duhul Sfânt S-a pogorât peste Apostoli.18]. aceast iubire se face cunoscut numai prin Duhul Sfânt i atunci sufletul simte aceast iubire în chip neîn eles. Doamne. El însu i m ajut s -mi aduc aminte de El. Duhul Sfânt d sufletului cuno tin a în chip nev zut.O. într-adev r.

Doamne? Tu însu i m-ai aflat întâi i mi-ai dat dulcea a Duhului Sfânt. a a d tuturor oamenilor s Te cunoasc prin Duhul T u Cel Sfânt. Despre iubire Sufletul meu înseteaz dup Dumnezeul Cel Viu. Când harul e în noi. i acum sufletul meu tânje te dup Tine. min ii i trupului. Cum s nu Te caut. d -le Tu însu i s Te cunoasc prin Duhul Sfânt. Atât de mult a iubit Domnul zidirea Sa. pentru c harul leag sufletul s -L iubeasc pe Dumnezeu. i sufletul omului a ajuns înrudit cu Dumnezeu. Sufletul meu caut iar i s se sature de dulcea a Domnului. Inima mea s-a îndr gostit de Tine i m rog ie: D -mi s r mân pân la sfâr it în iubirea Ta. Omule . tânje te dup Dumnezeu i zice: ÄSufletul meu tânje te dup Domnul i-L caut cu lacrimi. i sufletul e cuprins de spaim . dar m sile te iubirea. nep truns mila Domnului: din rân l-a zidit Domnul pe om i a suflat în n rile lui suflare de via [Fc 2.´ Fric i cutremur cuprind sufletul meu când vreau s scriu despre iubirea lui Dumnezeu. dar. atunci sufletul va c uta iar i pe Duhul Sfânt cu lacrimi. 7]. d -mi pentru iubirea Ta s îndur toate întrist rile i bolile. i el se . în acela i timp. Duhul Sfânt e iubire i dulcea sufletului. O.Doamne.neputincioas f ptur . dar când sufletul pierde harul sau când harul se împu ineaz . Sufletul meu e s rman i n-are putere s descrie iubirea Domnului. n zuie te s scrie m car un cuvânt despre iubirea lui Hristos. iar omul a cunoscut pe Ziditorul s u i iube te pe Domnul Iui. duhul se aprinde i se avânt spre Domnul ziua i noaptea. c a dat omului pe Duhul Sfânt. A scrie aceasta istove te duhul meu. a a cum ai dat apostolilor T i pe Duhul Sfânt i ei Te-au cunoscut pe Tine.

ai atras sufletul prin dragostea Ta. s -mi dea iubirea de vr jma i. ucenicii lui Hristos au c zut cu fa a la p mânt de slava Domnului. Doamne. Cel milostiv. Cel milostiv. fiindc atunci harul T u p r se te sufletul. i sufletul meu vrea nes turat s fie cu Tine totdeauna. Doamne. Domnul tie aceasta. Lumin neapropiat . El. i iubirea lui Dumnezeu nu are sfâr it. c dac mi-ai da mai mult. Astfel. Bun e ti Tu. Neîncetat îl rog pe Domnul ca. Cel milostiv. Cunosc un om pe care Domnul Cel Milostiv L-a cercetat cu harul Lui. dai sufletului puterea s Te iubeasc . i sufletul a cunoscut iubirea Ta. chiar dac el m-a oc rât. n-ai binevoi s Te faci cunoscut sufletului? i el Te-a v zut i a cunoscut pe Ziditorul s u ca pe un Dumnezeu bun. pentru neputin a trupului sufletul ar fi r spuns: ÄTu vezi. fiindc Tu. Mul umesc milei Tale: Tu ai rev rsat peste mine Duhul T u Cel Sfânt i mi-ai dat s gust iubirea Ta pentru mine. dar îmi place s -mi smeresc sufletul i s -1 iubesc pe aproapele meu. pentru c nu poate s se sature de dulcea a Sfântului Duh. a muri´. Dar dac osândesc pe cineva sau îl privesc de sus. lacrimile seac . dar Tu. dac Tu însu i. pe Tabor. Cel Milostiv. Doamne. i nimeni nu poate pricepe cum d Domnul sufletului harul S u. cât de neputincios i p c tos e sufletul omului. Ce s dau în schimb Domnului meu? Sunt un tic los.i dau înc i mai mult?´. i dac Domnul l-ar fi întrebat: ÄVrei s . ziua i noaptea cer de la Domnul iubirea i Domnul îmi d lacrimi s plâng pentru întreaga lume. i prin milostivirea lui Dumnezeu am sim it ce este iubirea lui Dumnezeu i iubirea aproapelui. mult gre itul. i sufletul se teme s nu piard smerenia pe care vr jma ii încearc s o ia de la el. Tu vezi. pentru c omul e m rginit i nu poate purta plin tatea harului. Cine ar putea s Te cunoasc . i sufletul meu e atras spre Tine.îndr goste te de El i nu vrea s se smulg de la El.

el se minuneaz f r sfâr it i zice: ÄAh. O. Dac oamenii ar ti aceasta. dar pe Care . p c tosul. pentru c el ne abate de la vederea Sfintei Treimi. s junghie vi elul cel gras i s se veseleasc i nu 1-a învinuit [Le 15]. Domnul Cel milostiv m iart pe mine. Dar aceasta e pentru c sufletul nu cunoa te pe Domnul i cât de mult ne iube te. i atunci când sufletul îl cunoa te. Fra ilor. ca s fie praznic în suflet pentru întoarcerea lui! Duhul Sfânt înva sufletul în chip negr it s iubeasc pe oameni.i atunci în suflet lucreaz urâtul. Domnul ne iube te i ne prime te cu blânde e. f r repro uri. gândind c Domnul nu-i va ierta p catele sale. El este blând i milostiv i bun. Sufletul p c tos care nu cunoa te pe Domnul se teme de moarte. dar în Biserica noastr iubirea lui Dumnezeu se face cunoscut prin Duhul Sfânt i de aceea vorbim despre ea. i iar i încep s cer de la Domnul iertare i. o vei i dobândi. Cu cât blânde e i r bdare trebuie s îndrept m i noi pe fratele nostru. pentru c Domnul nu numai c iart . s uit m p mântul i tot ce e pe el. Chiar i atunci când moartea î i bate la u . scriu înaintea fe ei Dumnezeului meu: smeri i-v inimile voastre i ve i vedea mila Domnului. Care e de necuprins pentru mintea noastr . fra ilor. Nimeni nu poate cunoa te de la sine ce este iubirea lui Dumnezeu. dac nu-L înva Duhul Sfânt. ce Dumnezeu avem!´ Duhul Sfânt a dat Bisericii noastre s cunoasc cât de mare este milostivirea lui Dumnezeu. de îndat ce vei cere iertare. ci a dat porunc slujitorilor s -i dea o hain nou . crede cu t rie c . dar se i bucur de întoarcerea p c tosului. nici un singur om n-ar mai dezn d jdui. a a cum în Evanghelie tat l fiului risipitor nu i-a f cut acestuia repro uri. i înc de pe p mânt ve i cunoa te pe Ziditorul ceresc i sufletul vostru nu va cunoa te s turare în iubire. s -i pun în deget un inel scump i înc l minte în picioare. Domnul nu e ca noi.

Atunci. Ce s-a întâmplat cu mine? Cum am pierdut bucuria i cum s o g sesc din nou? Plânge i cu mine p s ri i toate fiarele s lbatice! Plânge i cu mine. smeri i i blânzi. Dar acum sufletul meu e mâhnit i ab tut i nu pot s m înal cu minte curat spre Dumnezeu i n-am în mine destule lacrimi ca s plâng faptele mele cele rele. cine-mi va cânta cântul pe care-1 iubesc din anii copil riei despre cum S-a în l at Domnul la cer i cât de mult ne iube te i cu cât dor ne a teapt la El. Iat ce gânde te sufletul meu: dac eu iubesc atât de pu in pe Dumnezeu i sufletul meu tânje te cu atâta t rie dup Domnul. Noi îns s st ruim în rug ciune f r nici o închipuire i s cerem de la Domnul duh smerit [Ps 50. d harul T u tuturor noroadelor p mântului. Doamne. trebuie s fim asemenea Lui sau ca ni te copii [Mt 18. sufletul meu e sec tuit i istovit de întunericul posomorât al vie ii acesteia« Ah. cunoa te i pe F c torul cerului i al p mântului. va fi i slujitorul Meu´ [In 12. pe care îi iube ti. i d -le s Te cunoasc prin Duhul Sfânt.sfin ii în ceruri o v d prin Duhul Sfânt. trimite mila Ta peste copiii acestui p mânt. dar pentru a fi împreun cu Domnul. i noi vom fi împreun cu El în împ r ia cerurilor. Copila ilor.18] i Domnul ne va iubi i ne va da pe p mânt tot ce e de folos pentru suflet i trup. Cu lacrimi m rog ie: ascult rug ciunea mea pentru copiii T i i d tuturor s cunoasc slava Ta prin Duhul Sfânt. i s -I slujim Lui. Cu lacrimi ascult acest cânt. cât de mare trebuie s fi fost întristarea Maicii lui Dumnezeu. pentru c sufletul meu tânje te pe p mânt. când a r mas pe p mânt dup în l area Domnului? . 3]. Milostive Doamne. f ca ele s Te cunoasc pe Tine. 26]. f r Duhul Sfânt. dup cuvântul Domnului: ÄAcolo unde sunt Eu. pentru c . In anii copil riei îmi pl cea s gândesc a a: Domnul S-a în l at la ceruri i ne a teapt la El. omul nu poate s Te cunoasc i s în eleag iubirea Ta. p duri i pustii! S plâng cu mine toat zidirea lui Dumnezeu i s m mângâie în nenorocire i întristare.

în elegem i noi aceast iubire. Sufletul plin de iubirea lui Dumnezeu uit i cer i p mânt. cu atât mai mari sunt i suferin ele sufletului. în aceast rug ciune era bucuria i mângâierea ei pe p mânt.  Cu cât mai fierbinte e iubirea. ÄOare nu ardea inima noastr în untrul nostru?´ [Le 24. toate gândurile i tot sufletul ei erau preocupate de Domnul. dar trebuie s ne d m seama c nu e cu putin s în elegem plin tatea iubirii ei pentru Fiul i Dumnezeul ei.  Cu cât mai deplin e iubirea. Nu în elegem în deplin tatea ei iubirea Maicii lui Dumnezeu. Nimeni dintre noi nu ajunge la deplin tatea iubirii Maicii lui Dumnezeu. A a cunoa te sufletul pe St pânul s u iL iube te. cu atât mai deplin e cuno tin a. noi avem nevoie de poc in a lui Adam. i pentru toat lumea.  Cu cât mai des vâr it e iubirea. dar i-a mai fost dat i altceva: ea iubea norodul i se ruga fierbinte pentru oameni. a a cum ne înva Duhul Sfânt în Biseric . Inima Maicii Domnului. pentru c harul lui Dumnezeu d puterea de a iubi pe Cel Iubit. al ii mai pu in. In ceruri. i sufletul vars mul ime de lacrimi dulci i nu poate uita pe Domnul fie i numai o secund . cu atât mai sfânt e via a. în ce slav e Domnul i cu ce cânt ri este El pream rit în ceruri! Cât de dulci sunt aceste cânt ri care izvor sc din iubirea lui Dumnezeu. cu atât mai fierbinte e rug ciunea. duhul arde i vede în chip nev zut pe Cel Dorit. dar tim aceasta:  Cu cât mai mare e iubirea. iar al ii nu-L iubesc deloc. ca to i s se mântuiasc . Ah. pentru noii cre tini. e în to i o singur iubire. i ceea ce tim despre via a ei pe p mânt e pu in.Ea n-a a ternut în scris întristarea sufletului S u. 32]. . dar pe p mânt unii iubesc mai mult pe Domnul. ca Domnul s ne înt reasc . au spus apostolii când S-a apropiat de ei Hristos. în parte îns . i dulcea a iubirii Lui e arz toare.

ÄPe cei ce M caut îi iubesc. 2-3]. Iat cât de boga i suntem! Mare i necuprins e Domnul nostru. i sufletele lor ard de dorin a ca to i oamenii s se mântuiasc i s vad slava Domnului. c dulcea a Duhului Sfânt îl i poart spre Dumnezeul iubit i Tat l ceresc. Celor pe care i-a ales.Cine e vrednic s aud aceste cânt ri cântate prin Duhul Sfânt i în care este pream rit Domnul pentru p timirile Lui. Cât de mult iube te Domnul zidirea Sa! i mai mult îl iube te pe cel care îl . lumea întreag . sufletul e vesel i spune: ÄDomnul meu. s ne smerim pe noi în ine. 17]. dar înc caut . O mare bucurie e în aceste cuvinte: dac Domnul e al nostru. Ce bucurie mai mare decât aceasta? Trebuie s cuget m adânc asupra acestor cuvinte i asupra suferin elor Domnului pentru noi pe cruce. atunci toate sunt ale noastre. ca s fim vrednici de iubirea lui Dumnezeu. Ce mare iubire e în aceste cuvinte duioase: Domnul ne nume te Äcopii´. Fra ilor preaiubi i. Domnul le d un har atât de mare. c în iubirea lor îmbr i eaz tot p mântul. 5]. ave i ceva de mâncare?´ [In 21. eu sunt robul t u´. ca Domnul s ne împodobeasc cu smerenia i blânde ea Sa i s ne facem vrednici de l ca urile cere ti pe care ni le-a g tit Domnul [In 14. i cei ce M caut vor afla har´ [Pr 8. s tr im în ceruri i s vedem slava Domnului. dar pentru noi El S-a mic orat ca s -L cunoa tem i s -L iubim. de-abia e atins sufletul de iubirea lui Dumnezeu. zice Domnul. i care va fi bucuria la auzul acestor cânt ri? Pe p mânt. Domnul iube te pe to i oamenii. Iar cu el [cu harul] via a e u oar i bun . ca din iubirea lui Dumnezeu s uit m p mântul. Domnul a spus ucenicilor Lui: ÄCopii.

dar este i mare. smere te-te pân la sfâr it.29]. Domnul ne iube te atât încât vrea ca to i oamenii s se mântuiasc [1 Tim 2. c a dorit s sufere pentru ei ca o mam . Cine se teme de p cat acela iube te pe Dumnezeu. acela are iubirea des vâr it . ci crede numai în f g duin ele Domnului i p ze te poruncile Lui. i atunci vei ti din experien ce este iubirea lui Dumnezeu i ce este iubirea de oameni. Dar i ei sunt ferici i. mama sa i-a spus tat lui s u: ÄCum se chinuie copilul nostru. .´ A a este i iubirea Domnului pentru oameni. pe când era grav bolnav. Domnului îi era atât de mult mil de oameni. Fratele R. i duhul nostru se bucur c Domnul e cu noi.13]. Cu smerenie v cer: Ruga i-v pentru mine i Domnul v va r spl ti.i pun cineva sufletul pentru aproapele s u´ [In 15. 4] i s fie ve nic împreun cu El în ceruri i s vad slava Lui [In 17. Scripturile vorbesc despre aceasta. pentru c i în Scriptur vorbe te acela i Duh Sfânt. odat . Dar nimeni nu poate în elege aceast mare iubire f r harul Duhului Sfânt. i chiar mai mult. Iubirea este mic . fii ascult tor i înfrânat în toate. a a cum a spus Domnul Apostolului Toma [In 20. Cu bucurie m-a l sa t iat în buc i. cu atât mai des vâr it e i cuno tin a.i iat c Domnul ne-a dat s vorbim despre aceasta împreun cu voi. mi-a povestit c . iube te adev rul i negre it Domnul î i va da s -L cuno ti prin Duhul Sfânt. i vor fi deopotriv cu cei care au v zut înc de aici slava lui Dumnezeu. dac aceasta i-ar putea fi drept ajutor i i-ar u ura suferin ele. dar prin Duhul Sfânt o în elegem în parte. 24]. Cine n-a cunoscut îns pe Duhul Sfânt nu poate în elege aceast slav . este mijlocie. i cu cât mai des vâr it e iubirea. Un astfel de har a dat Duhul Sfânt mucenicilor. El a spus: ÄNu e iubire mai mare decât s . y dar cine are harul în suflet i în trup. acela iube te înc i mai mult. y cine are în suflet lumin i bucurie. Noi nu cunoa tem aceast slav în deplin tatea ei. Dac vrei s cuno ti pe Domnul. dar nici Scripturile nu pot fi înelese cu mintea. i el îi ajuta s îndure cu b rb ie toate suferin ele. str pungerea inimii acela iube te mai mult. y cine are.

aceasta e a doua iubire. Sufletul care a cunoscut deplin pe Domnul i s-a desf tat de El nu mai dore te nimic altceva i nu se mai alipe te de nimic din cele de pe p mânt i. Harul Sfântului Duh atrage sufletul s iubeasc pe Domnul deplin i în aceast plin tate a iubirii Domnului sufletul nu mai e atins de lume. pe cât m lumineaz harul lui Dumnezeu. Cine r mâne în aceast m sur . cum va fi el? Despre rai nu poate vorbi decât cel care prin Duhul Sfânt a cunoscut pe Domnul i iubirea Lui pentru noi. y A treia. despre m surile iubirii lui Dumnezeu. încât din pricina iubirii Lui sufletul nu. y Când cineva are mintea curat de gânduri. y Când omul se teme s nu întristeze pe Dumnezeu printr-un p cat oarecare. Harul Duhului Sfânt e atât de dulce i schimb pân într-atât tot omul. y Iar când cineva are harul Duhului Sfânt i în suflet i în trup. n-ar voi-o. încât chiar i o via împ r teasc nu1 mai poate desf ta. aceasta e iubirea des vâr it .Poate vorbi cineva despre rai. mai mare înc . c el uit chiar i de propriii lui p rin i. ca acelea ale mucenicilor sau ale prorocilor sau ale cuvio ilor i ale celorlal i mari sfin i. . e atunci când cineva are în chip sim it harul în suflet. chiar dac i sar pune înainte o împ r ie. aceasta e prima iubire. pentru c iubirea lui Hristos e atât de dulce i ea bucur i vesele te atât de mult sufletul. oasele celui ce p ze te acest har vor fi sfinte moa te. c ci dulcea a iubirii dumnezeie ti face sufletul s uite tot ce-i p mântesc. mai mare decât prima. cu care se desfat toat lumea.i mai poate aduce aminte de altcineva. pe acela nu-1 mai în eal iubirea fetelor. Domnul e atât de drag i vrednic de iubit. A vrea s spun acum un cuvânt. de i tr ie te pe p mânt.

Milostive. Cine a cunoscut dulcea a iubirii lui Dumnezeu. Tat l s u Ceresc. ci este atras necontenit spre P rintele s u Ceresc. Tu mi-ai dat s Te cunosc. . De patruzeci de ani. p c tosul. i atunci e o bucurie i o veselie s iubeasc pe Ziditorul s u i pe aproapele. în El este bucuria i veselia noastr . Tu mi-ai dat s gust bun tatea Ta i mila Ta. nimic nu e mai bun ca iubirea lui Dumnezeu. ÄGusta i i vede i c bun este Domnul´ [Ps 33. când Domnul aprinde sufletul de iubire pentru Dumnezeu i aproapele lui. i strig c tre Domnul: ÄDumnezeule. ca Domnul Cel Milostiv s ia orice suflet Ia El. fra ilor. plânge i suspin . 21]. acela tie în parte c Äîmp r ia cerurilor este în untrul nostru´ [Le 17. m întristez pentru norodul lui Dumnezeu. când sufletul lui e înc lzit de har i iube te pe Dumnezeu i pe fratele lui. Milostive Doamne. i el nu poate uita pe Ziditorul s u iubit. i plânge i se mâhne te: de ce am întristat atât de mult pe Domnul? i Domnul îi d iertarea p catelor. mare e iubirea Ta fa de mine. Tu mi-ai dat s gust harul T u. Tu vezi cât de întristat e sufletul meu i cum tânjesc dup Tine!´ N-a fost pe p mânt om atât de blând i plin de iubire ca Domnul nostru Iisus Hristos. iar El ne va duce în împ r ia Lui. de când Domnul mi-a dat prin Duhul Sfânt s cunosc iubirea lui Dumnezeu.Suntem mândri cu mintea i de aceea nu putem sta în acest har i el se dep rteaz de suflet i atunci sufletul tânje te dup el i îl caut din nou cu lacrimi. unde vom vedea slava Lui. chiar i s plâng pentru el. Mare e mila Domnului: sufletul a cunoscut pe Dumnezeu. iat . S -L iubim. acolo unde ne-a g tit loc prin p timirile Sale pe cruce. i sufletul meu e atras spre Tine nes turat ziua i noaptea. 9]. fiindc Duhul Dumnezeu îi d puterea de a iubi pe Cel iubit i sufletul nu cunoa te saturare. O.

n-am putea spune despre iubirea Lui nimic. dar cum nu g sesc aceast iubire în sufletul lor. nu poate cunoa te nici pe Domnul. Nu pot s tac. ci cuget despre Domnul c e milostiv i înfrâneaz -te de la p cate. . Unii cred c Domnul a suferit pentru oameni din iubire.i lucreaz r ul s u în lume prin în el ciune. Iubirea nu se îngrije te de vreme i are totdeauna putere. i harul lui Dumnezeu te va înv a. Sufletul meu i-a adus aminte de iubirea Domnului i inima mea s-a înc lzit i sufletul meu s-a predat unui plâns adânc. fra ilor.y Fericit sufletul care iube te smerenia i lacrimile i care ur te gândurile cele rele. aceasta li se pare c ar fi o poveste de demult. Domnul e bun i milostiv. i atunci sufletul meu s-a predat unui plâns înc mai adânc. Crede i-m . Nu pot s tac despre norodul pe care-1 iubesc pân la lacrimi. i sufletul meu plânge pentru întreaga lume. c ci fratele nostru este via a noastr . y Fericit sufletul care iube te pe fratele: în el viaz în chip sim it Duhul Domnului i îi d pace i bucurie. Patruzeci de ani s-au scurs din vremea când harul Sfântului Duh m-a înv at s iubesc pe om i toat zidirea i mi-a descoperit vicleniile vr jma ului care. fra ilor. ca Domnul s aib mil de fiece suflet i s -1 ia în împ r ia Sa cea cereasc . iar el plânge pentru întreaga lume. Nu pot s nu v dest inui. Ziditorul meu iubit. dar dac nu ne-ar înv a Duhul Sfânt. nici iubirea Lui. pentru c sufletul meu se întristeaz mereu pentru norodul lui Dumnezeu i m rog pentru el cu lacrimi. dar El nu i-a adus aminte de p catele mele. Scriu înaintea fe ei lui Dumnezeu. pentru c am întristat atât de mult pe Domnul. Dar tu frate. Care în marea Lui milostivire S-a f cut cunoscut sufletului meu prin Duhul Sfânt. y Fericit sufletul care iube te pe fratele s u. afar de ce spun Scripturile. nu te tulbura dac nu sim i în tine iubirea lui Dumnezeu. Dar dac sufletul nu gust pe Duhul Sfânt. despre mila lui Dumnezeu i despre vicleniile vr jma ului.

Marele Antonie zicea: ÄDe acum nu m mai tem de Domnul. ar fi raiul pe p mânt i cu pu in osteneal to i ar avea îndeajuns tot ce le e de neap rat trebuin .i mai g se te odihna. Sfin ii P rin i îl înva poc in a. acela vrea s i vorbeasc de aceasta. Dar pe cel care n-are asemenea mare har. 37-39]. dup care ajunge la obi nuin : dac se obi nuie te s se gândeasc la Dumnezeu. i când aceast iubire este în suflet. harul lui Dumnezeu nu vine în suflet. i atunci sufletul nu mai poate vorbi altfel. a a cum a poruncit Domnul. cel mai apropiat. ci îl iubesc´. fiindc El însu i caut sufletul omului i vrea s vieze în noi. Cineva va spune poate: ÄEl se gânde te tot timpul la iubirea lui Dumnezeu´. îl va purta întotdeauna în suflet. Dar la ce altceva s te gânde ti mai mult decât la Dumnezeu? Doar El ne-a zidit ca s fim ve nic împreun cu El i s vedem slava Lui. i Duhul lui Dumnezeu ar fi viu în sufletele oamenilor. El vorbea a a pentru c în sufletul lui era un mare har al Duhului Sfânt. Acum oamenii s-au f cut mândri i nu se mântuiesc decât prin întrist ri i poc in . dar dac nu se s l luie te în noi. dar când o pierde. i poc in a nu e departe de iubire care vine pe m sura simplit ii i smereniei duhului. Dac oamenii ar p zi poruncile lui Hristos. din toat inima i din tot sufletul. aceasta e numai din pricina mândriei min ii noastre. dac se obi nuie te s se . omul nu.Dar când sufletul cunoa te iubirea lui Dumnezeu prin Duhul Sfânt. i c nu e fericire mai mare decât s iube ti pe Dumnezeu din tot cugetul. atunci e ti aproape de iubirea lui Dumnezeu. dar dac nu iubim pe fratele. c Domnul îl iube te i mai cu seam dac tu însu i gânde ti c în sufletul lui viaz Duhul Sfânt. se tulbur i se sup r pe ceilal i atunci când este sup rat de ei i nu în elege c el însu i este vinovat: a pierdut iubirea lui Dumnezeu i a osândit sau urât pe fratele lui. i numai foarte arareori ajunge cineva la iubire. atunci el simte l murit c Domnul e pentru noi un Tat . Cine iube te ceva. Dac cineva gânde te bine despre fratele. atunci toate bucur sufletul. cel mai bun i mai drag. i pe aproapele t u ca pe tine însu i [Mt 22. Care d m rturie de aceast iubire. Harul vine de la iubirea pentru fratele i se p streaz prin iubirea pentru fratele.

dar e mai bine s te rogi f r împr tiere. Alt dat . i pentru acest lucru neînsemnat am primit de la Dumnezeu o mare bucurie i am fost cuprins de iubire pentru fiecare zidire a lui Dumnezeu i Duhul lui Dumnezeu s-a f cut sim it în suflet. c ci bine este nou s fim împreun cu Tine. La bine ne ajut Domnul. m întorceam la mine la moar . Aveam un ou i am dat acest ou b iatului. fiindc pentru mândrie harul se pierde. dar aceasta atârn i de voia noastr . mergeam de la poarta principal a m n stirii spre corpul nou de cl diri al Schimb rii la Fa i v d venind în fug în întâmpinarea mea un b ie el de vreo patru ani cu fa vesel . trebuie s -I mul ume ti lui Dumnezeu. ca s tim ce ne e de folos. Harul vine de la tot binele. Ajuns acas la mine. Unuia îi este de folos s se roage mult. am plâns de mil pentru s rmanul norod i mi s-a f cut mil de lumea întreag i de fiecare f ptur . trebuie s ne silim spre bine. tot de Pa ti. Pe drum st tea un muncitor. i atunci suspin cum suspina Adam dup raiul cel pierdut i zic: . dar cu m sur i cunoscându-ne m sura. Dar nu totdeauna este atât de bine pentru suflet. iar dup aceasta roag -te din nou i munce te. fiec ruia ce-i d Dumnezeu. la r u. ca mintea ta s se odihneasc . atunci i cu mintea va fi întotdeauna în aceasta. Obi nuie te-te s te gânde ti la suferin ele Domnului. când mam dep rtat de el.harul dumnezeiesc vesele te copiii. Duhule Sfinte. E folositor s cite ti. El mi-a zis: ÄSuntem doi´. O. am luat de la duhovnicul meu dou ou i unul l-am dat muncitorului. Nu aveam i m-am întors la m n stire.gândeasc la cele ale lumii. obi nuie te-te s cugeti la focul cel ve nic i atunci acestea i se vor încrusta în suflet. altuia s citeasc sau s scrie. pentru lume m-am rugat mult lui Dumnezeu cu lacrimi. i înc i mai de pre este plânsul. dup vecernia s vâr it în biserica Acoper mântului Maicii Domnului. Când m-am apropiat de el. dup care c ie te-te i roag -te îndeajuns. s l luie te în noi pururea. dup aceasta cite te. vr jma ii. m-a rugat s -i dau un ou. I-am dat atunci i pe cel lalt i. Intr-o zi de Pa ti. dar mai mult decât de la orice vine de la iubirea de fra i. de mil . Negre it îns atunci când te-ai sculat din pat. El s-a bucurat i îndat a alergat la tat l s u s -i arate darul. Trebuie s înv m s ne cunoa tem sufletele.

A a. dup înviere. Domnul a dat pe p mânt pe Duhul Sfânt i prin Duhul Sfânt e cunoscut Domnul i toate cele cere ti. Iar cel care. el L-a recunoscut prin Duhul Sfânt. Simeon din Muntele Minunat era mic copil când i S-a ar tat Domnul. dar sufletul meu nu Te vede i. de i dup faptele mele ar trebui mai degrab s fiu pedepsit înc de aici. Unde Te-ai ascuns? Iat . Te caut cu întristare. Sufletul trebuie s iubeasc nes turat pe Dumnezeu i a a mintea nu va mai fi înrobit de nimic. precum i dup moarte. mi-ai mistuit p catele. . pentru c pierise n dejdea lor. Dar Domnul îl iube te pe om cum nici nu ne putem închipui. bolnav. acela a urcat prima treapt a sc rii cere ti. Am v zut mult mil de la Dumnezeu. ci va r mâne cu toat puterea în Dumnezeu. Doamne? Vezi c sufletul meu se chinuie i Te caut cu lacrimi. Când gândul nu-1 mai îmbolde te spre p cat.ÄUnde e ti Tu. dar f r Duhul Sfânt omul e p mânt p c tos. de pe p mânt. A a Domnul Se arat i acum sufletelor noastre i sufletul îl recunoa te prin Duhul Sfânt.´ ÄVino i bucur -m cu venirea Ta!´ ÄDe ce z bove ti. Vino i acum iar i în sufletul meu i mistuie p catele mele. Fericit p c tosul care s-a întors la Dumnezeu i L-a iubit pe El.´ A a Te-au c utat Preacurata Fecioar i Iosif când erai mic copil. Lumina mea? Unde e ti Tu. dar când i S-a ar tat Domnul. Cine ur te p catul. Dar. 20]. Domnul li S-a ar tat i ei L-au recunoscut i s-au umplut de bucurie [In 20. Oare ce gândea Ea în întristarea ei când nu 1-a g sit pe Fiul ei Preaiubit? [Le 2. bucuria mea? De ce m-ai lep dat i se chinuie inima mea? De ce Te-ai ascuns de mine i se întristeaz sufletul meu?´ ÄCând ai venit în sufletul meu. care mi Te ascund a a cum norii ascund soarele. a urcat deja pe cea de-a doua. 48]. înainte nu cuno tea pe Domnul. Tu e ti în tot locul. dup moartea Domnului. inima Sfin ilor Apostoli era bolnav i întristat .

Chiar dac acesta nu e un p cat. Dar aceasta se întâmpl arareori. Trebuie s avem o inim plin de mil i nu numai s -i iubim pe oameni. dar scriu despre milostivirea lui Dumnezeu. Dar omul e f ptura cea mare. ca Domnul s -1 ierte. De aceea. prin iubirea ta te-ai asem nat Mie!´ Atât de pl cut e Domnului rug ciunea pentru vr jma i. Eu însumi sunt un mare p c tos. a cunoscut iubirea des vâr it a lui Dumnezeu.prin Duhul Sfânt. Ai v zut în pom o frunz verde i ai rupt-o. Paisie. i atunci ne va fi mil chiar i de demoni. de ce te rogi pentru acesta. care s-a lep dat de Mine?´ Dar Paisie a zis: ÄDoamne. i Domnul a fost atât de bucuros de aceast rug ciune. Domnul m-a înv at s iubesc pe vr jma i. c a vrut s -1 mângâie El însu i pe robul S u i i S-a ar tat i i-a zis: ÄPaisie. f r s fie nevoie. . iar dac nu po i. F r harul lui Dumnezeu nu putem iubi pe vr jma i. totu i mi-e mil i pentru frunz . de tot ce a fost f cut de Dumnezeu. dac vezi c s-a r t cit i se pierde. inimii care a înv at s iubeasc îi este mil pentru orice f ptur . trebuie s p zim tot ce a poruncit în Evanghelie Domnul. Tu e ti milostiv. ci s ne fie mil de fiece f ptur . dar Duhul Sfânt ne înva iubirea. A a se ruga Cuviosul Paisie cel Mare pentru ucenicul lui care se lep dase de Hristos i se c s torise cu o evreic . i a suferit cu sufletul pentru noi to i. Sufletul nu poate avea pace dac nu se va ruga pentru vr jma i. pentru care Domnul a p timit pe cruce. roag -te pentru el i plângi dac po i. iart -l!´ Atunci Domnul i-a zis: ÄO. Domnul iube te sufletul care face a a. Sufletul înv at s se roage de harul lui Dumnezeu iube te i-i este mil de fiece f ptur i mai cu seam de om. pentru c s-au dezlipit de bine i au pierdut smerenia i iubirea de Dumnezeu. pentru c atunci el se aseam n Lui. a urcat pe cea de-a treia. pe care sufletul meu a cunoscut-o pe p mânt prin Duhul Sfânt. Ca s ajungem în iubirea lui Dumnezeu. atunci suspin cel pu in pentru el înaintea lui Dumnezeu.

i chinurile ve nice încep i ele tot înc de aici. i experien a îns i te va pov ui. Omul bun gânde te: ÄTot cel ce r t ce te de la adev r piere´ i. pentru c a a cum a spus Domnul. m car nu-i ponegri i nu-i înjura. Ädin inima omului ies gândurile bune i gândurile rele´ [Mt 15. Dac cineva v oc r te sau v dispre uie te sau smulge ce e al vostru. sau prigone te Biserica.19]. acela se întristeaz toat via a pentru oamenii care nu se mântuiesc i vars multe lacrimi pentru popor. Inima mea sufer pentru ei i lacrimi curg din ochii mei. 22]! A a c înc de aici începe via a ve nic . ruga i pe Domnul zicând: ÄDoamne. de aceea. Dac îns îi oc r ti pe vr jma ii t i. Ai mil de robii T i i întoarce-i spre poc in !´ i atunci vei purta în chip sim it harul în sufletul t u. va merge dup moarte acolo unde s l luiesc duhurile cele rele.V rog. împreun cu el i iubirea de Dumnezeu i îndr zneala în rug ciune. Dac nu-i iube ti. i acesta va fi un lucru bun. va veni la tine pacea. noi to i suntem f pturile Tale. îi este mil de el. La început sile te inima ta s iubeasc pe vr jma i. Pentru mândrie se pierde harul i. Pentru noi i raiul i chinurile sunt limpezi: le cunoa tem prin Duhul Sfânt. dac nu se poc ie te. iar când vei iubi pe vr jma i. fra ilor. aceasta înseamn c un duh r u viaz întru tine i aduce gânduri rele în inima ta. S izb veasc Domnul orice suflet de o asemenea nenorocire! In elege i! E atât de simplu. acela n-are în el iubirea lui Dumnezeu i nu-L cunoa te pe Dumnezeu. te va ajuta în toate. Dar dac cineva îi blestem i-i înjur . face i o încercare. . Aceasta a spus-o i Domnul: Äîmp r ia lui Dumnezeu e în untrul vostru´ [Le 17. Cine a înv at de la Duhul Sfânt s iubeasc . i Domnul. i atunci sufletul e chinuit de gândurile cele rele i nu în elege c trebuie s se smereasc i trebuie s iubeasc pe vr jma i. fiindc altfel nu poate s plac lui Dumnezeu. s tii c un mare har al lui Dumnezeu viaz întru tine. acela nu se va ruga pentru vr jma i. nu zic c este deja un har des vâr it. Dac te vei ruga pentru vr jma i. dar e de ajuns pentru mântuire. i harul lui Dumnezeu îi d puterea de a iubi pe vr jma i. e limpede c un duh r u viaz în el i. Sunt vrednici de mil oamenii care nu cunosc pe Dumnezeu sau care se împotrivesc Lui. Dar cine n-a înv at de la Duhul Sfânt s iubeasc . v zând dorin a ta cea bun . Dar cine gânde te r u de vr jma i.

Iubirea e cunoscut prin Duhul Sfânt. ca ei s se mântuiasc . ne iart p catele i prin Duhul Sfânt ne descoper tainele Lui. Dar dac îi judec m dup fapte. Dar la aceasta eu î i voi spune: ÄSufletul t u s rman n-a cunoscut pe Dumnezeu. Slav Domnului c ne iube te atât de mult. trebuie doar s -1 iube ti pe aproapele. Iar pentru a-L cunoa te pe Dumnezeu nu e nevoie de bog ie. ci s mântui´ [Le 9. Atunci când Iuda se gândea s vând pe Domnul. Iar pe Duhul Sfânt sufletul îl recunoa te prin pace i dulcea . Aceasta i este iubirea. fra ilor preaiubi i: unui suflet p c tos Domnul îi d Duhul Sfânt i-1 face s cunoasc mila Lui. 44]. merit s fie pedepsi i´. i atunci ne vom mântui prin milostivirea lui Dumnezeu. Domnul i-a r spuns cu mil [Afr 26. A a i noi trebuie s avem un singur gând: ca to i s se mântuiasc . tot a a i noi trebuie s fim cu mil fa de cei ce se r t cesc i se pierd. Domnul ne-a dat porunca: ÄIubi i pe vr jma ii vo tri´ [Mt 5. n-a cunoscut cât de mult ne iube te i cu cât dor a teapt ca to i oamenii s se poc iasc i s se mântuiasc . Aceasta e iubirea fa de vr jma i. Dar cum s -i iubim când ei ne fac r u? Sau cum s -i iubim pe cei ce prigonesc Sfânta Biseric ? Când Domnul mergea spre Ierusalim i samarinenii n-au vrut s -L primeasc . Domnul e iubire i El a dat pe p mânt pe Duhul Sfânt Care înva sufletul s iubeasc pe vr jma i i s se roage pentru ei. Sufletul s aib mil de vr jma i i s se roage pentru ei. i ce poate fi mai de pre pe lume decât aceast cunoa tere? S cuno ti pe Dumnezeu.Tu zici: ÄVr jma ii prigonesc Sfânta noastr Biseric . i pentru aceste fapte bune Domnul ne d s -L cunoa tem. Ioan Teologul i Iacob erau gata s fac s se pogoare foc din cer i s i nimiceasc pentru aceasta. s tii cum ne iube te. s fii înfrânat i ascult tor. 54-56]. Gândi i-v . s ai duh sme-rit. cum trebuie s -I mul umim lui Dumnezeu c ne iube te atât de mult. Cum îi voi iubi oare?´.50]. un p rinte se mâhne te i î i plânge fiul care trebuie pedepsit . pentru c au r t cit de la adev r i merg în iad. cum ne înal duhovnice te! Unde g se ti un asemenea p rinte care s moar pe cruce pentru f r delegile copiilor? De obicei. O. dar Domnul le-a spus cu mil : ÄN-am venit s pierd.

îi spune în acela i timp: ÄN-ai f cut bine i e ti pedepsit dup dreptate pentru faptele tale cele rele´. 21].15]. Nu o smerenie a a cum o vedem acum. nu va fi decât blânde e. sufletul meu ar fi spus: ÄTu vezi. El ne va întreba: ÄM iube ti tu pe Mine?´ [In 21. . Tot a a i în rai va întreba toate noroadele: ÄM iubi i voi pe Mine?´ i to i vor r spunde: ÄDa. afar de cei care au cunoscut-o prin Duhul Sfânt. cum au fost ru ina i Adam i Eva dup c dere. i nu va fi în cer nici o ru ine. Doamne. pentru c a muri´. ci în to i va fi smerenia lui Hristos. i dac atât de necuprins este minunata mil a Domnului fa de un p c tos. dar ai mai mult slav ca mine?´ La care Sfântul Antonie a r spuns: ÄPentru c iubesc pe Dumnezeu mai mult decât tine´. i atunci când cineva ne sup r i ne oc r te trebuie s ne rug m pentru el lui Dumnezeu ca pentru noi în ine. de vreme ce L-am întristat atât de mult? Dar când sufletul meu s-a umplut de iubirea lui Dumnezeu i de dulcea a Duhului Sfânt. Domnul îns nu ne spune niciodat aceasta. i noi trebuie s ne gândim la aceasta i s ne aducem aminte c cine iube te pe Dumnezeu iube te i pe fratele lui. iubire i smerenie. i a a aceasta va ajunge o obi nuin . c nu pot purta mai mult. p rinte Antonie. Te iubim.pentru nelegiuirile lui. care e de neîn eles pentru oameni. încât nu ne va refuza nimic. Odinioar nu tiam aceasta i gândeam: Se va mai griji Domnul de mine. ce s mai spunem de sfin i? Ce fel de har au ei? Cineva ar putea spune: ÄAtunci pentru ce Domnul nu m iube te i pe mine atât de mult i nu-mi d i mie un asemenea har?´ într-o zi un b trân 1-a întrebat pe Antonie cel Mare: ÄDe ce. Ca i pe Apostolul Petru. de i îi e mil de fiul s u. pentru c ne iube te mult. dar Domnul ne ajut la aceasta. când ne smerim i îndur m repro uri sau când ne socotim mai r i decât to i. Tu ne-ai mântuit prin p timirile Tale pe cruce i acum ne-ai dat în dar împ r ia cerurilor´. te ostene ti mai pu in decât mine. Doamne. Noi în ine nu putem face nimic. el a fost umplut atât de mult c dac Domnul m-ar fi întrebat: ÄVrei s .i dau înc i mai mult din iubirea Mea i din harul Duhului Sfânt?´. cum spune Ioan Teologul [1 In 4. Nu pot în elege de ce oamenii nu cer pacea de la Domnul. dar. Doar Domnul ne iube te atât de mult.

cu totul înghi it de Dumnezeu i are în El mare odihn . cu atât mai mult dogoare d . pentru c Tu iube ti sufletele smerite i le dai harul Sfântului Duh! Dumnezeule Milostive. c ci este aprins de iubirea Domnului. pentru c mai presus decât toate îl iubesc pe Ziditorul. A a cum în fiecare zi mânc m pâine i bem ap . Doamne. a a i aducerea-aminte de binefacerile lui Dumnezeu nu obose te niciodat sufletul. M întorc înapoi i încep s vorbesc iar i despre aceasta. de i eu. . neînsemnata Ta f ptur . de i o iubesc. rogu-Te. uneori îi d iubire pentru întreaga lume i atunci sufletul plânge pentru întreaga lume i îl roag pe St pânul Cel Bun i Milostiv s reverse harul S u peste orice suflet i s -1 miluiasc cu milostivirea Sa.i voi da în schimb ie. Tu nu i-ai adus aminte de p catele mele. cu toate acestea. prin sine însu i sufletul nu poate în elege aceast iubire. Te-am întristat atât de mult. Sau înc : cu cât pui mai multe lemne pe foc. s -mi v d f r delegile mele i s plâng totdeauna înaintea a.Cât de mult ne iube te Domnul noi nu putem pricepe. a a i cu Dumnezeu: cu cât te gânde ti mai mult la El. Ce. O. Ziditorul meu. i atunci uit cu des vâr ire lumea. ci îl face s se gândeasc înc mai mult la Dumnezeu. dar sufletul e atras nes turat spre El. cu atât mai mare se face dogoarea iubirii i râvnei pentru El. i sufletul meu te dore te pe Tine. c e cu neputin s fie descrise. atunci i f r sfâr it tânje te i nes turat n zuie te el spre Tine ziua i noaptea i nu mai vrea s vad lumea aceasta. ea nu este cunoscut decât prin Duhul Sfânt. iart -m ! Tu vezi cum este atras sufletul meu spre Tine. Dar Domnul Cel Milostiv nu d întotdeauna sufletului a a. Ziditorul meu. Vedem crucea. dar mâine trupul viu vrea s m nânce i s bea iar i. tim c a fost r stignit pentru noi i c a murit în chinuri i. Tu ai r nit sufletul meu cu iubirea Ta i el înseteaz dup Tine. Harul Duhului Sfânt e atât de dulce i mila Domnului e atât de mare. pentru atât de multa mil rev rsat asupra sufletului meu? D -mi.

ar alerga gr mad spre Hristos. bine este nou împreun cu Tine!´´ Slav Domnului Dumnezeu c ne-a dat pe Unul-N scut Fiul S u pentru mântuirea noastr [In 3.´ ÄVeni i. oile Mele. Veni i i be i apa cea vie. Duhul Sfânt împodobe te trupul i sufletul cu frumuse e pân într-atât încât omul se face asemenea Domnului în trup i va tr i ve nic cu Domnul în cer i va vedea slava Lui. Eu v-am f cut i v iubesc. s dea Preacuratul Lui Trup i Sânge spre via a ve nic i s trimit Duhul Sfânt pe p mânt. Dac nu v-a iubi.Dac ar ti oamenii ce e iubirea Domnului. Chiar i pentru una singur P storul se duce în mun i s o caute.2]. Veni i i înv a i c Eu v iubesc. i glasul Lui r sun în lumea întreag : ÄVeni i la Mine to i cei osteni i i Eu v voi odihni pe voi. i oamenii vor fi str lucitori ca i El. Slav Fiului Celui Unul-N scut c a binevoit s Se nasc din Preacurata Fecioar i s p timeasc pentru mântuirea noastr .16]. i El i-ar înc lzi pe to i cu harul Lui. deci. Duhul Sfânt ne descoper tainele lui Dumnezeu. Duhul Sfânt înva sufletul s iubeasc pe oameni cu iubire negr it . Iubirea Mea pentru voi M-a adus pe p mânt i Eu am îndurat totul pentru mântuirea voastr . Milostivirea Lui e negr it . a a cum însu i Domnul a zis: ÄIar drep ii vor str luci ca soarele´ [Mt 13. iar Apostolul Ioan Teologul spune c Ävom fi asemenea Lui´ [1 In 3. Nu pot suferi s se piard nici m car una dintre oile Mele. Domnul îi cheam la El pe to i prin glasul Evangheliei. nu v-a chema. Dar nimeni n-ar fi putut cunoa te aceast tain dac nu i-ar fi descoperit-o Duhul Sfânt. i vreau ca voi s cunoa te i iubirea Mea i s spune i ca apostolii pe Tabor: ÄDoamne. Domnul e plin de bucurie i str lucire. Din iubirea lui Dumnezeu sufletul uit p mântul. 4]. copilul Meu? De mult vreme te a tept´. la Mine. . Domnul iube te mult p c tosul ce se poc ie te i îl strânge cu drag la pieptul S u: ÄUnde ai fost. în via a cea ve nic to i oamenii vor fi asemenea Domnului.

Doamne. c ci dulce e harul Duhului Sfânt. s rac sau prigonit. Milostivirea Domnului fa de om e a a: de îndat ce omul înceteaz s mai p c tuiasc i se smere te înaintea lui Dumnezeu. chiar dac ar fi bolnav. Are odihn pentru c harul Duhului Sfânt e cu el. i de copii. Domnul a zis: ÄNu v voi l sa orfani!´ [In 14. i e atras spre tine. i nu Te pot uita nici pentru o singur clip . Tot a a. nici m car în somn. Doamne. Domnul vrea de la noi numai iubire i se bucur de întoarcerea noastr . simte c Domnul e al nostru i noi ai Lui. Ah. Lucru uimitor: omul se scârbe te de fratele lui atunci când acesta e s rac sau nesp lat. Domnul îi i iart milostiv totul i-i d harul Duhului Sfânt i puterea de-a birui p catul. el ce s-a predat voii lui Dumnezeu tr ie te în pace. iar fiul s u tr ie te lini tit în palat. Inimile sfin ilor T i s-au înt rit în iubirea Ta. Dar dac în suflet nu e a a. cum trebuie s tr im pe p mânt ca sufletul s simt întotdeauna c r mâne cu Dumnezeu. i dulcea a Duhului îl mângâie. Domnul Cel Milostiv ne-a dat nou . i se întristeaz numai de faptul c 1-a sup rat mult pe Domnul s u preaiubit. îi d darul Sfântului Duh. to i îl slujesc i el se bucur de toate f r nici o grij . mul umit de soarta lui. de i este un om ca i el.18] i ne-a dat Duhul Sfânt i sufletul trebuie s simt c Duhul Sfânt viaz în el. Astfel. sufletul simte totdeauna iubirea Domnului. p c to ilor. chiar dac harul e mic. Mintea sfin ilor s-a alipit de Tine. pe Duhul Sfânt i n-a cerut de la noi nici o plat . Dac oamenii ar cunoa te iubirea Domnului pentru noi. dar fiec ruia dintre noi îi spune ca Apostolului Petru: ÄM iube ti tu pe Mine?´ [In 21. Doamne. ba mai mult. Lumina i bucuria noastr . împ ratul poart de grij de toate: i de împ r ie. s-ar preda cu des vâr ire voii Lui sfinte i ar tr i într-o asemenea odihn în Dumnezeu ca ni te copii de împ rat. i de familie. înseamn c el a pierdut harul.Prin Duhul Sfânt Tu ai atras la Tine sufletele sfin ilor. dar Domnul ne iart totul ca o mam iubitoare copilului ei i nu se scârbe te de nici un p c tos. i ele curg spre Tine ca ni te pârâia e lini tite. 15]. .

i adeseori î i pierd credin a în Dumnezeu. Ah! dac ar fi cu putin . Sufletul meu dore te cu putere ca mila Domnului s fie cu to i. to i oamenii. iar Duhul lui Dumnezeu d m rturie duhului nostru c vom fi ve nic împreun cu El. Ne hr ne te cu Preacuratul Lui Trup i Sânge. copiii sunt asemenea tat lui lor. de aceea. Ne pov uie te cu milostivire prin Cuvântul S u i prin Duhul Sfânt. s-au împietrit cu to ii i nu mai e iubire. i oamenii s-au f cut nemilo i. i asemenea Domnului în trup. a a cum oricare ar fi vârsta lor. ast zi trebuie s fiu în casa ta´ [Le 19. Partea III Suntem copii ai lui Dumnezeu i asemenea Domnului Din pulberea p mântului 1-a zidit Domnul pe om. a a e i acum cu p c tosul când sufletul lui se întoarce la Dumnezeu. Doamne. ca pe ni te scumpi copii. Viaz în noi i în Tainele . Domnul ne iube te pân într-atât.Sufletul simte c Domnul îl iube te i El nu se uit la mul imea p catelor. încât de dragul nostru S-a întrupat. Acum îns . 5]. i-a v rsat Sângele pentru noi i ni L-a dat b utur . Dar aceast iubire nu se poate vedea numai cu mintea simpl . Ca în ziua în care Domnul i-a spus lui Zaheu: ÄZahee. d -mi s v rs lacrimi pentru mine însumi i pentru întreaga lume. Ne-a descoperit taine. i aceasta numai pentru c voia s vad pe Hristos. ca noroadele s Te cunoasc i s tr iasc ve nic împreun cu Tine. ca lumea întreag . i a a ne-a f cut copiii Lui. din Trupul i Sângele Lui. Sufletul meu e întristat pân la lacrimi multe: mi-e mil de oamenii care nu cunosc dulcea a str pungerii sfinte [a inimii]. nici nu mai simt iubirea lui Dumnezeu. Din pricina împietririi inimii lor oamenii cred c i Dumnezeu e ca ei. le-a ar ta pe Domnul i le-a spune: ÄPrivi i cum este Domnul! în fa a iubirii Lui sufletul omului se tope te ca ceara´. dar ne iube te ca pe propriii S i copii i ne a teapt cu dor la El. Doamne. ea este cunoscut prin Duhul Sfânt. Domnul ne cheam neîncetat la El: ÄVeni i la Mine i Eu v voi odihni pe voi´. i Trupul Lui Preacurat ni l-a dat spre mâncare. f ne vrednici de darul smeritului Duh Sfânt ca s în elegem slava Ta. s tie cât de fierbinte ne iube te Domnul. norodul a r t cit de la calea cea bun .

buni i lini ti i. dar care prin poc in i printr-o via cucernic sau schimbat i au ajuns foarte pl cu i la vedere. Am cunoscut i o fat foarte frumoas . Am v zut un asemenea chip i la un episcop în timpul Liturghiei. Dar am v zut i altceva. care nu cunosc milostivirea Lui. Dar p catele au f cut-o s piard harul. cu o fiar s lbatic i un tâlhar. Domnul e Lumin [1 In 1. iar cine nu iube te nu dore te i nu n zuie te s vad pe Domnul i r mâne în întuneric. Pân la lacrimi mi-e mil de oamenii care nu cunosc pe Domnul. ca a unui b iat. c multe fete pizmuiau frumuse ea ei. a început s tr iasc în necur ie i a pierdut harul dumnezeiesc. acela dore te pu in. str lucind în chip negr it i. cu o fa atât de luminoas i pl cut . alb i îmbujorat la fa . cu ochi lumino i. Am v zut oameni care veneau în monahism cu fe e urâ ite de p cate i de patimi. Am cunoscut odat un b ie el.Bisericii i ne duce acolo unde vom vedea slava Lui. i noi tr im în lumina sfintelor Sale porunci. Lucru minunat: harul mi-a dat s în eleg c to i oamenii care iubesc pe Dumnezeu i p zesc poruncile Lui sunt plini de lumin i asemenea Domnului. dar cei ce se împotrivesc lui Dumnezeu sunt plini de întuneric i asemenea vr jma ului. i abia de te mai puteai uita la ea. iar când a ajuns de treizeci de ani sem na în acela i timp cu un om i cu un demon. con tiincios i blând. i toat înf i area lui era aspr i înfrico toare. Dar nou Domnul ni S-a ar tat prin Duhul Sfânt. cine iube te pu in. i e firesc aceasta. L-am v zut a a i . acela n zuie te cu putere s fie împreun cu Domnul Cel Iubit i de aceea se va alipi mai mult de El. Cine iube te mai mult. de i p rul s u era cu totul alb din pricina vârstei înaintate. Dar fiecare va vedea aceast slav pe m sura iubirii lui. St tea în picioare în locul în care se ascult m rturisirile. Era ca un înger: ascult tor. fa a lui era frumoas i tân r . Odat Domnul mi-a dat s v d la Vechiul Russikon un ieromonah duhovnic la vremea m rturisirii în chipul lui Hristos. adânci. 5] i El lumineaz pe robii S i. dar cei ce slujesc vr jma ului au primit de la el întunericul. Dar când a crescut.

Prin Duhul Sfânt el tie c Domnul e Tat l nostru. Omul a fost f cut din p mânt. i de aceea zic: ÄTat l nostru´ [cf. dar harul îl face frumos. Ei vorbesc a a pentru c în inima lor viaz duhul mândriei. Dar în inimile sfin ilor viaz harul Duhului Sfânt care îi înrude te cu Dumnezeu. Dar. ave i ceva de mâncare?´ [In 21. Mare este taina aceasta. a a cum copiii seam n cu tat l lor. dac cineva le prime te în inima lui i le îndr ge te. i s nu dea Dumnezeu nim nui s nu moar în aceast stare. i aceasta pentru c suntem mândri. ci i pe noi to i. Ga 4. care le insufl minciuni împotriva Adev rului i împotriva Bisericii lui Dumnezeu. Dar Domnul iube te a a nu numai pe apostoli. Astfel. Domnul a zis apostolilor: ÄCopii. El a r spuns: ÄCel ce face voia lui Dumnezeu. dar în fapt nu în eleg nici m car c aceste gânduri nu sunt ale lor. Omul c zut se cur e te prin poc in . încât 1-a înfrumuse at cu harul S u i omul s-a f cut asemenea Domnului. dar prin harul lui Dumnezeu fa a sa str lucea ca un înger i voiai s te ui i la ea. p catul îl urâ e te pe om. Dar dac am fi smeri i. Dac toate noroadele p mântului ar ti cât de mult îl iube te Domnul pe om. Sunt oameni care zic c nu exist Dumnezeu.pe p rintele Ioan din Kron tadt. Duhul Sfânt viaz în noi i ne face asemenea Domnului Iisus Hristos. i ei simt l murit c sunt copii duhovnice ti ai Tat lui Ceresc.15-16. care prin fire era un om obi nuit la înf i are. dar Dumnezeu 1-a iubit atât. 5]. acela îmi este mam i sor i frate´ [Mt 12. fiindc numai în Duhul Sfânt se face omul asemenea lui Hristos. acela se înrude te cu duhul cel r u i se face asemenea lui. Ce iubire se vede în aceste cuvinte. . prin el însu i. De i suntem zidi i din p mânt. to i Lar iubi pe Hristos i smerenia Lui i ar dori s se asemene Lui întru toate. Fiul lui Dumnezeu. Rm 8. E dureros c sunt atât de pu ini cei care tiu acest lucru.47-50]. 6-7]. Ei cred c sunt inteligen i i de tep i. La aceste cuvinte. se înnoie te prin harul Duhului Sfânt i se face întru totul asemenea Domnului. sufletul se bucur i se vesele te. ci vin de la vr jma ul. mare e i mila lui Dumnezeu fa de om. Când i s-a spus Domnului: ÄIat mama Ta i fra ii T i au venit s Te vad ´. fiindc ne iube te mult. Omul a fost zidit din p mânt: ce lucru bun poate fi în el? Dar iat c mila lui Dumnezeu 1-a înfrumuse at pe om cu harul Sfântului Duh i el s-a f cut asemenea lui Iisus Hristos. Domnul ne-ar descoperi aceast tain . omul nu poate aceasta.

dup în l area Lui. i dac a r mas în via . atunci întristarea ei a fost nem surat ca oceanul. Domnul face din noi o singur familie cu Dumnezeu-Tat l. chiar i pe pat sufletul lui neobosit este atras cu toat puterea spre Dumnezeu. s r mân pe p mânt spre mângâiere i bucurie apostolilor i noului popor cre tin. I i mul umesc. Doamne. pentru c i iubirea ei era neasem nat mai mare decât iubirea Lui Adam în rai. cât de bune.Atât de mare e mila lui Dumnezeu fa de noi. iar când st tea lâng cruce. 21]. e numai pentru c a înt rit-o puterea Domnului. Cine a cunoscut iubirea lui Dumnezeu prin Duhul Sfânt. cu cât e mai mare iubirea. Domnul d sufletului s plâng pentru oameni i s se roage cu lacrimi ca to i oamenii s cunoasc pe Domnul i s guste dulcea a iubirii Lui. ca i ei s fie una întru Noi´ [In 17. cu atât mai mari sunt i întrist rile. cât de pl cute i vesele sunt atunci toate. dar iubea cu o mare iubire i norodul. P rinte. Iubirea ei era des vâr it . Ea iubea nem surat de mult pe Dumnezeul i Fiul ei. Domnul ne-a înrudit cu El. Dar. i Eu în Tine. i chinurile sufletului ei au fost neasem nat mai mari decât chinurile lui Adam la izgonirea din rai. nici n-a pierdut vreodat harul. ÄTu. Despre Maica Domnului Când sufletul e în iubirea lui Dumnezeu. i ce n-a tr it . Tat l lui. Noi nu ajungem la deplin tatea iubirii Maicii Domnului i de aceea nu putem în elege pe deplin întristarea ei. fiindc Domnul a vrut ca ea s vad învierea Lui i. nici m car cu un singur gând. acela nu cunoa te odihn nici ziua. nici noaptea i chiar dac trupul lui e neputincios i dore te s se întind pe pat. A a. Duhul Sfânt ne înva smerenia lui Hristos. c ne-ai dat pe p mânt pe Duhul Sfânt i El înva sufletul cuno tin a a ceea ce niciodat n-ar fi visat s cunoasc . în acela i timp. dar. ca sufletul s poarte în el mereu harul lui Dumnezeu care vesele te sufletul. Maica Domnului n-a p c tuit niciodat . dar i în ea au fost mari întrist ri. chiar i în iubirea lui Dumnezeu sunt întrist ri i. prin Duhul Sfânt. în Mine.

i. dar Duhul Sfânt mia dat s o cunosc din cuvântul ei cel plin de har. dar tu n-ai vrut s a terni aceasta în scris i ai înv luit în t cere taina ta. în inima mea. Multe minuni i mile am v zut de la Domnul i de la Maica Domnului i nu pot s dau nimic în schimb pentru aceast iubire. copiilor t i. pentru c în noi iubirea de Dumnezeu i de oameni e mic . un glas mi-a spus l murit: ÄMaica Domnului n-a p c tuit niciodat . chiar i numai cu gândul´. împreun cu Iosif. c i numai chemarea numelui ei e dulce inimii. 47]? Cum priveai fa a Lui preafrumoas cu gândul c El este Cel pe C ruia îi slujesc cu fric i dragoste toate puterile cere ti? Spune-ne.16]. Maica lui Dumnezeu. pe când eram un tân r frate sub ascultare. a a i întristarea ei e nem surat i neîn eleas pentru noi. nici m car cu gândul´. Mântuitorul t u [Le 1. iar la cuvintele: ÄSp la i-v i v ve i cura i´ [Is 1. au r stignit pe Fiul ei preaiubit? Nu putem pricepe aceasta. Intr-o zi. A a cum iubirea Maicii Domnului e nem surat i neîn eleas . Astfel. ci m-a cercetat i luminat cu milostivire? N-am v zut-o. cum iubeai pe Fiul i Dumnezeul t u când tr iai pe p mânt? Cum se veselea duhul t u de Dumnezeu. L-ai c utat vreme de trei zile în Ierusalim? Ce chinuri ai tr it atunci când Domnul a fost dat spre r stignire i a murit pe cruce? Spune-ne. O. Fecioar Preacurat . mi-a venit gândul: ÄPoate c Maica Domnului a p c tuit vreodat . i mintea mea se bucur i sufletul meu este atras spre ea cu atâta iubire. Ce a putea da Preasfintei noastre St pâne pentru c nu s-a scârbit de mine în p cat. deodat cu rug ciunea.ea atunci când oamenii pe care-i iubea atât de mult i a c ror mântuire o dorea pân la cap t. ce sim ea sufletul t u când ineai în bra ele tale Pruncul minunat? Cum L-ai crescut? Care au fost durerile sufletului t u când. Duhul Sfânt a . m rugam înaintea icoanei Maicii Domnului i rug ciunea lui Iisus a intrat în inima mea i a început s se rosteasc de la sine. lucru uimitor. care a fost bucuria ta la înviere i cum tânjea sufletul t u dup în l area Domnului? Sufletele noastre sunt atrase s cunoasc via a ta împreun cu Domnul pe p mânt. spune-ne nou . Intr-o zi ascultam în biseric o citire din prorocul Isaia.

dat m rturie în inima mea cur iei ei. Dar în timpul vie ii ei p mânte ti i în ea a fost o oarecare nedeplin tate i unele gre eli, dar f r de p cat. Se vede aceasta din Evanghelie atunci când, întorcându-se de la Ierusalim, nu tia unde era Fiul ei i L-a c utat împreun cu Iosif vreme de trei zile [Le 2,44-46]. Sufletul meu se înfrico eaz i se cutremur când se gânde te la slava Maicii lui Dumnezeu. Mintea mea este slab i inima mea e s rac i neputincioas , dar sufletul meu se bucur i e atras s scrie despre ea m car un cuvânt. Sufletul meu se însp imânt de o asemenea îndr zneal , dar iubirea m împinge s nu ascund recuno tin a mea fa de milostivirea ei. Maica Domnului nu i-a a ternut în scris gândurile, nici iubirea ei pentru Dumnezeul i Fiul ei, nici durerile sufletului ei în vremea r stignirii, pentru c nu le-am fi putut nicicum în elege, c ci iubirea Ei pentru Dumnezeu e mai puternic i mai arz toare decât iubirea serafimilor i a heruvimilor, i toate puterile cere ti ale îngerilor i arhanghelilor sunt mute de uimire în fa a ei. Chiar dac via a Maicii Domnului e ca înv luit într-o t cere sfânt , Bisericii noastre Ortodoxe Domnul i-a dat s cunoasc c iubirea ei îmbr i eaz întreaga lume i c , în Duhul Sfânt, ea vede toate noroadele de pe p mânt i, asemenea Fiului ei, îi este mil de to i i miluie te pe to i. Ah, dac am ti cum iube te Preasfânta pe to i cei ce p zesc poruncile lui Hristos i cât îi este de mil i se întristeaz pentru cei ce nu se îndreapt . Am sim it acest lucru pe mine însumi. Nu mint, spun adev rul înaintea fe ei lui Dumnezeu, pe Care sufletul meu îl cunoa te: cu duhul am cunoscut-o pe Preacurata Fecioar . N-am v zut-o, dar Duhul Sfânt mi-a dat s o cunosc pe ea i iubirea ei pentru noi. Dac n-ar fi fost milostivirea ei, a fi pierit de mult, dar ea a vrut s m cerceteze i s m lumineze s nu mai p c tuiesc. Ea mi-a spus: ÄNu-i frumos pentru Mine s m uit la tine s v d ce faci!´ Cuvintele ei erau pl cute, lini tite i blânde, i ele au lucrat asupra sufletului meu. Au trecut de atunci mai mult de patruzeci de ani, dar sufletul meu n-a putut uita aceste cuvinte dulci i nu tiu ce i-a putea da în schimb eu, p c tosul, pentru dragostea ei fa de mine, necuratul, i cum voi mul umi bunei i milostivei Maici a Domnului.

Cu adev rat, ea este Ocrotitoarea noastr la Dumnezeu i chiar i numai numele ei bucur sufletul. Or, tot cerul i tot p mântul se bucur de iubirea ei. Lucru minunat i neîn eles. Ea viaz în ceruri i vede neîncetat slava lui Dumnezeu, dar nu ne uit nici pe noi, s rmanii, i acoper cu milostivirea ei tot p mântul i toate noroadele. i pe aceast Preacurat Maic a Sa Domnul ne-a dat-o nou . Ea este bucuria i n dejdea noastr . Ea este Maica noastr dup duh i, ca om, e aproape de noi dup fire i tot sufletul cre tinesc e atras spre ea cu iubire.

Despre sfin i ÄEu iubesc pe cei ce M iubesc i sl vesc pe cei ce M sl vesc´, zice Domnul [Pr 8,17; 1 Rg 2,30]. Dumnezeu e sl vit întru sfin ii Lui, iar sfin ii sunt sl vi i de Dumnezeu. Slava pe care Domnul o d sfin ilor e atât de mare c , dac oamenii ar putea vedea un sfânt a a cum este el, ar c dea la p mânt de evlavie i de fric , fiindc omul trupesc nu poate îndura slava unei ar t ri cere ti. Nu v mira i de aceasta. Domnul iube te f pturile Lui atât, încât a dat omului rev rsarea Duhului S u Sfânt i în Duhul Sfânt omul se face asemenea lui Dumnezeu. Dar de ce iube te Dumnezeu atât de mult pe om? Pentru c El este Iubirea îns i, i aceast Iubire nu e cunoscut decât prin Duhul Sfânt. Prin Duhul Sfânt cunoa te omul pe Domnul, F c torul s u, i Duhul Sfânt umple de harul Lui tot omul: i suflet, i minte, i trup.

Domnul a dat sfin ilor S i harul Lui i ei L-au iubit i s-au lipit de El pân la cap t, fiindc dulcea a iubirii lui Dumnezeu nu te mai las s iube ti lumea i frumuse ea ei. i dac pe p mânt e a a, cu cât mai mult sunt uni i prin iubire cu Domnul sfin ii în cer. Iubirea aceasta e negr it de dulce i ea vine de la Duhul Sfânt, i toate puterile cere ti se hr nesc din ea. Dumnezeu e iubire [1, In 4, 8]; i în sfin i Duhul Sfânt e iubire. Prin Duhul Sfânt este cunoscut Domnul. Prin Duhul Sfânt este m rit Domnul în ceruri. Prin Duhul Sfânt sl vesc sfin ii pe Dumnezeu i prin darurile Duhului Sfânt preasl ve te Domnul pe sfin i, i slava aceasta nu va avea sfâr it. Multora li se pare c sfin ii sunt departe de noi. Dar ei sunt departe de cei ce s-au îndep rtat ei în i i i sunt foarte aproape de cei ce p zesc poruncile lui Hristos i au harul Duhului Sfânt. In ceruri toate viaz i se mi c prin Duhul Sfânt. Dar i pe p mânt este acela i Duh Sfânt. El viaz în Biserica noastr , El viaz în Tainele ei, în Sfintele Scripturi, în sufletele credincio ilor. Duhul Sfânt une te pe to i i de aceea sfin ii sunt aproape de noi; i când ne rug m lor, atunci prin Duhul Sfânt ei aud rug ciunile noastre i sufletele noastre simt c sfin ii se roag pentru noi. Cât de noroco i i de ferici i suntem noi, cre tinii ortodoc i, c Domnul ne-a dat via a în Duhul Sfânt; i El vesele te sufletele noastre. Dar El trebuie p strat cu în elegere, fiindc i numai pentru un singur gând r u El p r se te sufletul i atunci iubirea lui Dumnezeu nu mai e cu noi, i nu mai avem îndr zneal în rug ciune, nici n dejde tare c vom dobândi ceea ce cerem. Sfin ii viaz în alt lume i acolo, prin Duhul Sfânt, v d slava lui Dumnezeu i frumuse ea fe ei Domnului. Dar în acela i Duh Sfânt ei v d via a i faptele noastre. Cunosc întrist rile noastre i aud rug ciunile noastre fierbin i. Cât au tr it pe p mânt, au înv at de la Duhul Sfânt iubirea lui Dumnezeu; iar cine are iubirea pe p mânt, acela o ia cu el în via a ve nic , în împ r ia cerurilor, unde iubirea cre te i va fi des vâr it . i dac aici iubirea nu poate uita pe fratele, cu cât mai mult nu ne uit pe noi sfin ii i se roag pentru noi.

cât de mâhnite au ajuns sufletele noastre. Sfin ii care au binepl cut lui Dumnezeu ajung în împ r ia cerurilor i acolo v d slava Domnului nostru Iisus Hristos. Aceasta o tie tot neamul cel cre tinesc. i nu înceteaz s mijloceasc pentru noi la Dumnezeu. iar acolo unde nu este p cat. dac s-ar iubi unii pe al ii. Chema i cu credin pe Maica lui Dumnezeu i pe sfin i i ruga i-v lor! Ei ascult rug ciunile noastre i cunosc chiar i gândurile noastre. Domnul le-a dat un atât de mare har. atunci am în eles c în Duhul Sfânt ei ne v d i cunosc toat via a noastr . Sfin ii ascult rug ciunile noastre i primesc de la Dumnezeu puterea de a ne ajuta. dar în Duhul Sfânt îi v d i pe oamenii care se chinuie pe p mânt. dar când Maica Domnului m-a v dit în p cate. i nu v mira i de aceasta. . Când tr iau înc pe p mânt. totul e pl cut i sufletul se minuneaz de ce îi este a a de bine i sl ve te pe Dumnezeu. eu însumi nu în elegeam cum sfin ii care viaz în cer pot vedea via a noastr . Sfin ii se bucur de poc in a noastr i se întristeaz când oamenii îl p r sesc pe Dumnezeu i se aseam n vitelor lipsite de minte. Odinioar . Duhul Sfânt d ale ilor Lui atât de mult iubire. c sufletele lor sunt ca înfl c rate de dorin a ca to i oamenii s se mântuiasc i s vad slava Domnului. Le este mil c oamenii tr iesc pe p mânt f r s tie c . acolo e bucurie i veselie de la Duhul Sfânt a a c . Sufletele sfin ilor cunosc pe Domnul i bun tatea Lui fa de om i de aceea duhul lor arde de iubire pentru norod. Duhul Sfânt i-a ales s se roage pentru întreaga lume i le-a dat izvoare de lacrimi. încât ei îmbr i eaz prin iubire toat lumea. Ei v d i tiu cât de neputincio i suntem din pricina întrist rilor i necazurilor.Domnul a dat sfin ilor darul Duhului Sfânt i în Duhul Sfânt ei ne iubesc pe noi. cât a secat l untrul nostru. Cerul i to i sfin ii viaz prin Duhul Sfânt i în întreaga lume nimic nu e ascuns de Duhul Sfânt. ori încotro te-ai uita. ar fi pe p mânt libertate fa de p cat. ei nu puteau auzi f r întristare de un om p c tos i în rug ciunile lor v rsau lacrimi pentru el.

Cred c dac aceast tain s-ar descoperi oamenilor. Mul i dintre ei au fost mari p c to i. Din aceasta se vede c toate cerurile ascult rug ciunile noastre. care au murit pentru c au propov duit Evanghelia. îns cei ce tr iesc dup patimile lor i nu se c iesc se duc la vr jma ul. nici turmei. care i-au dat via a cu bucurie pentru iubirea lui Hristos. de îndat ce i-am chemat. care era din acela i sat cu mine. Acolo sunt sfin ii str mo i i patriarhii care au m rturisit cu b rb ie credin a lor. vede o hait de lupi n pustindu-se asupra lui Misa . p tea.acesta era numele p rintelui Matvei în lume -. P rintele Matvei. unde viaz Domnul i Preacurata Lui Maic . dar Sfântul Nicolae 1-a izb vit pe el!´. ÄSfinte Nicolae. dar i to i oamenii care p zesc poruncile lui Hristos se duc la EI. fiu duhovnicesc al p rintelui Dosifei. Mult vreme la noi în sat se râdea i se spunea: ÄMisa s-a speriat tare de lupi. Cunoa tem o mul ime de cazuri în care sfin ii au venit în ajutorul nostru. Atunci micu ul b iat a strigat: ÄSfinte Nicolae. dar micu ul Misa a strigat.P rintele Roman. In împ r ia cerurilor. mi-a povestit c . fiind copil. i to i cei ce intr aici intr prin poc in a pe care Domnul Cel Milostiv ne-a d ruit-o prin p timirile Sale. Acolo sunt apostolii. Acolo sunt mucenicii. dar prin poc in au ajuns în împ r ia cerurilor. Deodat . Sfin ii au fost oameni ca noi to i. ca i prorocul David. pe când era b iat în lume. oile tat lui s u. Nu era mai înalt decât un berbec. ajut -m !´ i de-abia ce a strigat c lupii au b tut în l turi f r a face nici un r u nici lui. ei ar înceta s mai slujeasc vr jma ului i fiecare ar n zui cu toat puterea s cunoasc pe Domnul i s-ar duce la El. Fratele lui mai mare lucra de cealalt parte a unui câmp mare. Acolo sunt prorocii. a trebuit odat s traverseze Donul iarna i calul lui a c zut într-o cr p tur deschis în ghea i se cufunda târând dup el sub ghea i sania. viaz i to i sfin ii. ajut -m s scot calul afar !´. a tras de hamuri i a izbutit s scoat calul i sania de sub ghea . care au urmat pe . Acolo sunt sfin i ii ierarhi. care au primit pe Duhul Sfânt i prin cuvântul lor au chemat poporul la Dumnezeu. Sfin ii se duc la Domnul.

In sfâr it.52]. Acolo. apostolii s-au întors. Acolo sunt cuvio ii nevoitori i nebuni pentru Hristos. în vreme ce duhul sfin ilor ardea cu flac r arz toare i nu numai c nu se stingea sub vântul ispitelor. De aceea Domnul i-a iubit i i-a pream rit i le-a dat în dar împ r ia ve nic împreun cu El. Domnul nu-mi d putere spre nevoin (lupta duhovniceasc ). Iisus Hristos. Despre p stori i despre duhovnici Dup în l area Domnului. Dar.  A doua bucurie. c doreau mântuirea lumii ca i a lor în i i.  i a patra bucurie. Äcu bucurie mare´ [Le 24. dar sufletele lor tânjeau i însetau s vad pe Domnul Cel Iubit i de aceea ei nu se temeau de moarte. Pentru iubirea lui Hristos ei au suferit toate întrist rile i necazurile pe p mânt i nu se temeau de nici o suferin . care au p zit poruncile lui Dumnezeu i i-au biruit patimile. cum se spune în Evanghelie.Domnul i au luat asupra lor povara turmei lor duhovnice ti. vai mie! Pentru c n-am smerenie. c L-au iubit.  Prima lor bucurie era aceea c au cunoscut pe adev ratul Domn. în aceast minunat i sfânt adunare. e atras i sufletul meu. pe care a strâns-o Duhul Sfânt. i duhul meu neputincios tremur ca fl c ruia unei candele. Apostolii umblau pe p mânt i spuneau noroadelor cuvânt despre Domnul i despre împ r ia cerurilor. Acolo sunt to i drep ii. ci mergeau cu bucurie în . dar se aprindea cu i mai mult putere. ei se bucurau pentru c au cunoscut pe Duhul Sfânt i vedeau cum lucra El în ei. ci în acestea pream reau pe Domnul. c au cunoscut via a ve nic i cereasc . Cu picioarele ei mergeau pe p mânt i cu mâinile lucrau. dar duhul lor r mânea mereu în Dumnezeu i mintea lor nu voia s se dezlipeasc de amintirea lui Dumnezeu. Domnul tia ce fel de bucurie le-a dat. i sufletul lor tr ia aceast bucurie.  A treia. care au luptat lupta cea bun i au biruit lumea.

i în Duhul Sfânt ei au puterea de a lega i dezlega p catele [In 20.i g seasc odihna în Dumnezeu. Iar noi suntem oile Domnului. Dar aceast sarcin apas mai mult asupra p storilor Bisericii. Ei sunt mo tenitorii apostolilor i. asemenea unor îngeri. Ne vorbesc cuvântul lui Dumnezeu. Domnul cheam episcopi s p storeasc turma Sa i le d în dar harul Sfântului Duh. iar pentru Biseric pacea i libertatea. a a ezat în Biseric episcopi [FA 20.28]. dar iubeau i norodul. Pân în ziua de ast zi sunt monahi care au experien a iubirii dumnezeie ti i n zuiesc dup ea ziua i noaptea. dar Domnul a ascuns-o. ca ni te prieteni ai lui Hristos. i ne-a dat sfin i p stori. pentru cei mor i iertarea p catelor. pe care El le-a iubit pân la cap t [In 13. Adun în staulul Bisericii oile întristate i r t cite ale lui Hristos. s roage pe Domnul i s cear pentru cei vii smerenia i harul Duhului Sfânt. ne duc la Hristos. Apostolii iubeau pe Domnul i de aceea nu se temeau de nici o suferin . se spune. . c dac oamenii ar putea vedea slava acestui har.1]. Poart în ei pe Duhul Sfânt i prin Duhul Sfânt ne iart p catele. Duhul Sfânt. Au destul putere s desfac i mintea noastr de p mânt i s o statorniceasc în Domnul. ca slujitorii Lui s nu se trufeasc . ca sufletele lor s . Ei iubeau pe Domnul. Pot. ca s cunoa tem pe Domnul. ci s se mântuiasc în smerenie. Se roag lui Dumnezeu pentru noi. Au cunoscut pe Domnul prin Duhul Sfânt i.întâmpinarea ei i. ne înva s p zim poruncile Domnului. care poart în ei un har atât de mare. 21-22]. Ne pov uiesc pe calea mântuirii i ne ajut s ne ridic m la în l imea duhului smerit al lui Hristos. lumea întreag s-ar minuna de el. dac doreau s tr iasc pe p mânt. era numai pentru norodul pe care-1 iubeau. Ne înva poc in a. ca s ne mântuim to i. dup harul dat lor. i aceast iubire dep rta de la ei orice fric . Nu se temeau nici de chinuri nici de moarte i de aceea Domnul i-a trimis în lume ca s lumineze pe oameni. i ei ajut lumea prin rug ciune i scrieri. v d cu mintea pe Dumnezeu.

Cine-1 întristeaz întristeaz pe Duhul Sfânt Care viaz în el. se spune. de i adeseori nu vedem suferin ele lor. i suferin ele Lui au fost atât de mari. ei stau mai presus decât to i. pentru c iubim pu in pe Domnul. când ranul sa închinat înaintea lui cu cucernicie. i sufletele lor sunt atrase de iubirea lui Dumnezeu i se roag neîncetat ca s dobândim mângâiere în întrist ri i necazuri i pace pentru întreaga lume. i p storii no tri duhovnice ti sufer pentru noi. Cine poart în el harul Duhului Sfânt tie despre ce vorbesc. încât nu le putem pricepe. Prin rug ciunile lor fierbin i ei ne atrag i pe noi s slujim lui Dumnezeu în duh smerit i iubire. Asupra lor apas necazurile i întrist rile întregului p mânt. Ce s spunem atunci de episcop? Episcopilor li s-a dat un mare har al Duhului Sfânt. s r mânem în ascultare de p storii no tri i atunci va fi pace ob teasc i Domnul va r mâne prin Duhul Sfânt cu noi to i. pe atât de mari sunt i suferin ele lor. oile. Pentru smerenia i iubirea lor de norod îi iube te pe ei Domnul. i atunci. Duhul Sfânt. 28]. Un om smerit i blând mergea odat cu femeia sa i cei trei copii ai s i pe o cale i au întâlnit un arhiereu care c l torea într-o tr sur . Noi. a a ezat în Biseric episcopi ca s p storeasc turma lui Hristos [FA 20. dac credincio ii i-ar aduce aminte de aceasta. 1-a v zut pe arhiereul care-1 binecuvânta în focul harului. Fra ilor. Tot a a. slujitor la altarul lui Dumnezeu. i-ar iubi cu o mare iubire pe p storii lor i s-ar bucura din suflet la vederea p storilor. i pe cât de mare e iubirea p storilor. pe care-i imit în vie ile lor. ca vulturii ei se ridic în în l imi i de acolo v d în dep rt ri nesfâr ite i cu o minte de-Dumnezeu-gr itoare [teologic ] p storesc turma lui Hristos. Domnul ne-a iubit pân într-atât încât a suferit pentru noi pe cruce. . trebuie s în elegem aceasta i s -i iubim i cinstim pe p storii no tri. Mare fa este preotul. Se afl în mare osteneal i lupt duhovniceasc i de aceea se îmbog esc în în elegerea sfin ilor.Se întristeaz când v d c întrist m pe Domnul i nu-L l s m pe Duhul Sfânt s vieze întru noi.

se întâmpla s gre easc . în ceas de nevoie trebuie s caute luminare de la Domnul. am înainta degrab . Domnul a dat Sfintei Biserici p stori i ei slujesc în chipul lui Hristos i lor le-a fost dat puterea de a ierta p catele prin Duhul Sfânt. dar. dar dac nu vom înv a. nici în elep i. f r Duhul Sfânt. Pân la venirea Duhului Sfânt. nu vom cunoa te niciodat aceast cale.17]. de aceea. Cuviosul Serafim [din Sarov] spune c . Dac Adam ar fi întrebat pe Domnul atunci când Eva i-a dat s guste din rodul oprit. fapt prin care întristeaz milostivirea lui Dumnezeu i seam n tulbur ri. noi to i trebuie s înv m s recunoa tem voia lui Dumnezeu. Domnul a zis: ÄCheam -M în ziua necazului i Eu te voi izb vi i tu M vei pream ri´ [Ps 49. dar acum am înv at s cer în rug ciune harul lui Dumnezeu i Domnul m p ze te pentru rug ciunile p rintelui meu duhovnicesc. Domnul lumineaz pe om prin Duhul Sfânt.Dar poate va întreba cineva: ÄDac Duhul Sfânt a a ezat pe episcopi i-i c l uze te. Tot a a i arhiereii: de i au darul Duhului Sfânt. iar pe cel ne-ascult tor îl a teapt cu r bdare i milostivire ca el s se îndrepte. a a încât Domnul le-a spus: ÄPân când v voi mai r bda?´ [Mt 17. 16]. Astfel. Domnul înva în chip în elept sufletul prin harul S u ca un bun înv tor i un adev rat p rinte. nici un om nu poate judeca drept. Dar dac ne-am preda voii lui Dumnezeu. Spun despre mine însumi: toate p catele i gre elile mele au venit pentru c în ceasul ispitei i nevoilor n-am chemat pe Domnul. Toate nenorocirile vin din aceea c nu întreb m pe Äb trânii´ [Ästare ii´] care au fost a eza i s ne c l uzeasc . iar p storii nu întreab pe Domnul cum trebuie s procedeze. nu în eleg totul a a cum trebuie i. dar pot fi i mari. ei îns lucreaz dup mintea lor. fiindc Domnul iube te sufletul smerit i ascult tor i-1 c l uze te El însu i. i gre elile pot fi mici. de ce nu este la noi pace i nu înaint m [duhovnice te]?´ Pentru c nu gândim drept despre puterea a ezat de Dumnezeu i prin aceasta ne facem neascult tori. atunci când d dea sfaturi dup mintea sa. apostolii în i i nu erau nici tari. Domnul l-ar fi luminat i Adam n-ar fi p c tuit. dar Domnul e atot tiutor. Dar chiar i un p rinte adev rat face gre eli i un înv tor nu tie totul. .

sau. ar deveni un mare nevoitor [ascet]. Atunci monahul a în eles c duhovnicul st [î i s vâr e te slujirea sa] în Duhul Sfânt i c prin Duhul Sfânt îi sunt iertate p catele celui ce se poc ie te. fiindc Domnul Cel Milostiv a dat pe p mânt pe Duhul Sfânt i Duhul Sfânt viaz în Biserica noastr .Dar poate c vei gândi: cum poate cutare episcop sau duhovnic sau preot s aib Duhul Sfânt. i el aduce road . un b trân cu p rul alb. suntem îns to i asemenea Domnului. într-o hold de grâu. ci înc de acum. Dar i noi. Când monahui acela a venit în locul unde se fac m rturisirile. i dac preotul însu i s-ar vedea în ce slav cereasc st [î i s vâr e te slujirea sa]. ca s nu întristeze cu nimic harul Duhului Sfânt care viaz în el. i a v zut c fa a lui era tân r ca a unui b iat i str lucea cu totul i era asemenea lui Hristos. chiar dac nu avem decât pu in har. d puterea de a împlini poruncile Domnului. când îi place s m nânce i are atâtea sl biciuni? Dar eu î i spun: e cu putin . El viaz în p storii cei neprih ni i. acestea nu împiedic harul s vieze în sufletul lui. viaz în inima credincio ilor i înva sufletul nevoin a [asceza]. în timpul vecerniei. dar Ioan Teologul a spus limpede: ÄVom fi asemenea Lui´ [1 In 3. s-a uitat la duhovnic. Scriu aceste rânduri i duhul meu se bucur c p storii no tri sunt asemenea Domnului Iisus Hristos. Despre duhovnici In Postul Mare. dac nu prime te gânduri rele. ne conduce la tot adev rul i îl face pe om atât de frumos. a a încât. . atunci la aceast vedere ar c dea la p mânt. i aceasta nu numai dup moarte. Domnul i-a dat unui monah s vad pe ieromonahul Avraamie în chipul lui Hristos. B trânul duhovnic luase epitrahilul i se preg tea s -1 m rturiseasc . Oamenii nu cunosc aceste taine. 2]. aceasta nu-1 împiedic s creasc . chiar dac grâul este amestecat cu neghin . a a cum un pom verde poate avea i ramuri uscate f r ca acestea s -1 vat me. încât omul se face asemenea Domnului. Dac oamenii ar vedea în ce slav sluje te preotul. chiar dac are unele defecte. la Vechiul Russikon. oile.

i m rturisi neputin a i de aceea nu s-a îndreptat i a murit de dambla. El îns mi-a zis: ÄNu pot s fac aceasta´. întreab -1 chiar dac el însu i n-a trecut prin experien a rug ciunii i pentru smerenia ta Domnul se va milostivi de tine i te va p zi de orice nedreptate. Un monah m-a întrebat: ÄSpune-mi. dar dac gânde ti: ÄDuhovnicul este neexperimentat i prins în z d rnicii. iar seara cite te ce ai scris duhovnicului´. m voi c l uzi eu însumi dup c r i´. e ti pe o cale primejdioas i nu departe de în el ciune. pentru c Duhul Sfânt în cer i pe p mânt Acela i este.Intotdeauna trebuie s ne aducem aminte c duhovnicul î i s vâr e te slujirea sa în Duhul Sfânt i de aceea trebuie s avem evlavie fa de el. dar cine spune totul acela merge drept în împ r ia cerurilor. iar duhovnicul spune: ÄDu-te. i vezi pe Domnul´. copile. i acum Domnul mi-a descoperit c peste ei odihne te Duhul Sfânt i de aceea îi cinstesc mult pe duhovnici. d -mi binecuvântare s v d pe Domnul în împ r ia cerurilor´. va fi dup binecuvântarea duhovnicului. din pricina dispre ului fa de p rintele lor duhovnicesc. Ei uit c în Sfânta Tain [a M rturisirii] lucreaz harul Sfântului Duh. n-au înaintat duhovnice te. Crede i. fra ilor. i a a el n-a putut trece peste mica ru ine de a. Cunosc pe mul i care s-au am git a a în gândurile lor i. Mare putere au rug ciunile unui duhovnic. Domnul s -i dea iertare fratelui nostru i s ne p zeasc de asemenea moarte. . dar Domnul m-a smerit i m-a miluit pentru rug ciunile p rintelui meu duhovnicesc. c dac s-ar întâmpla cuiva s moar de fa cu un duhovnic i cel ce moare spune: ÄP rinte sfinte. I-am spus: ÄScrie în fiecare zi cât ai mâncat i ce ai gândit. Cine vrea s se roage neîncetat trebuie s fie curajos i în elept i în toate s întrebe pe p rintele s u duhovnicesc. Dac omul nu spune totul duhovnicului. Am suferit mult din partea demonilor din pricina mândriei mele. Pentru rug ciunile lor primim harul Sfântului Duh i bucurie de la Domnul Care ne iube te i ne-a dat tot ce ne e de trebuin pentru mântuirea sufletelor. ce s fac s -mi îndrept via a mea?´ îi pl cea s m nânce mult i în afara soroacelor rânduite. care ne i mântuie te. A a am ge te vr jma ul pe nevoitori [asce i]. calea sa e întortocheat i nu duce la mântuire.

dar dac pleci de la duhovnic tulburat. i pentru aceasta va primi de la Dumnezeu mare mil ca un bun p stor al oilor Sale. nici p storii Bisericii. aceasta înseamn c te-ai m rturisit nesincer i n-ai iertat din suflet fratelui t u gre eala lui. încât S-a dat pe Sine mor ii pe cruce. a dorit pân la sfâr it mântuirea tuturor. ca s nu m nânce pe degeaba pâinea norodului. în aceasta st slujirea noastr fa de lume. sufletul simte înnoirea lui printr-un sim mânt de pace i iubire fa de aproapele. Duhovnicul trebuie s se bucure atunci când Domnul aduce la el un suflet spre poc in i. dar trebuie s în elegem în ce anume st slujirea lor i cu ce anume vin monahii în ajutorul lumii. el plânge pentru întreaga lume i aceasta e lucrarea lui de c petenie. ci s urmeze pilda Maicii Domnului Care. El d monahului iubirea Duhului Sfânt i din aceast iubire inima monahului se întristeaz pururea pentru norod. Cine îl sile te îns s plâng pentru întreaga lume? Domnul Iisus Hristos. Domnul însu i S-a întristat pân într-atât pentru norod. pentru c nu to i se mântuiesc. trebuie s t m duiasc acest suflet. în templu. . Despre monahi Unii zic c monahii trebuie s slujeasc lumii. Maica Domnului a purtat în inima ei aceea i întristare pentru oameni i. Acela i Duh Sfânt L-a dat Domnul apostolilor i sfin ilor no tri p rin i i p storilor Bisericii. cugeta ziua i noaptea la legea Domnului i st ruia în rug ciune pentru norod.ca s nu mai fie rug tori. dup harul care i-a fost dat. Fiul lui Dumnezeu. Monahul e un rug tor pentru întreaga lume. i de aceea. nici monahii nu trebuie s se ocupe de treburi lume ti. în Sfânta Sfintelor. atunci când vine de la duhovnic. asemenea Fiului ei Preaiubit. dar Duhul Sfânt în elep e te sufletele atunci când ascult m sfaturile p storilor no tri. In Sfânta Tain [a M rturisirii] Duhul Sfânt e Cel ce lucreaz prin duhovnic i.

Monahul trebuie s lupte cu patimile i. poate. dar s tie c e departe de monahism. rug ciunea nu înceteaz niciodat pe p mânt. fiindc vrea ca to i oamenii s se mântuiasc . Duhul Sfânt îl înva pe monah s iubeasc pe Dumnezeu i s iubeasc lumea. iar nu prin lucrul mâinilor lui. Mul umit monahilor. fiindc lumea st prin rug ciune. dar când rug ciunea sl be te. Vei zice. Vedem aceasta din Sfânta Scriptur . i ce poate face un monah cu mâinile lui? Pentru o zi de munc el poate câ tiga ceva bani.Nu e treaba monahului s slujeasc lumii din osteneala mâinilor lui. i acest lucru e pl cut lui Dumnezeu. Dar dac monahul e nep s tor i sufletul lui najunge s vad pururea pe Domnul. Cuviosul Serghie [din Radonej] a ajutat prin post i rug ciune poporul rus s se elibereze de sub jugul t tarilor. atunci va fi sfâr itul lumii. Cuviosul Serafim [din Sarov] s-a rugat în gând i Duhul Sfânt a pogorât asupra lui Motovilov. dar monahul se roag neîncetat. dar ce este aceasta pentru Dumnezeu? în vreme ce un singur gând pl cut lui Dumnezeu face minuni. Omul din lume se roag pu in.15]. dar eu î i spun c atunci când nu vor mai fi pe p mânt rug tori. Iat care este lucrul monahilor. Antonie cel Mare a ajutat lumea prin rug ciune. Prorocul Moise se ruga în gând i Domnul i-a zis: ÄMoise. Astfel. cu ajutorul lui Dumnezeu. e bine ca el s slujeasc pelerinilor i s ajute pe cei din lume la ostenelile lor. alteori plânge pentru întreaga lume. vor veni mari nenorociri i ele sunt deja acum. c acum nu mai sunt asemenea monahi. Aceasta e treaba celor din lume [mirenilor]. Uneori monahul este fericit în Dumnezeu i tr ie te ca în rai lâng Dumnezeu. Lumea st prin rug ciunile sfin ilor. de ce strigi la Mine?´ i i-a izb vit pe israeli i de la pieire [I 14. iar aceasta este de folos pentru întreaga lume. care se roag pentru întreaga lume. s le biruiasc . i monahul este chemat s se roage pentru . atunci lumea piere.

dar Domnul viaz în îns i inima omului. Am tr it mai mult de patruzeci de ani în m n stire i m socotesc printre fra ii încep tori afla i sub ascultare. Tot a a i cu mirenii: mintea lor e ocupat de cele p mânte ti i nu pot iubi pe Dumnezeu a a cum îl iubesc monahii. Lumea crede c monahii sunt un neam nefolositor. va fi silit s m nânce mai mult i nu se va mai putea ruga cum trebuie. c ci Dumnezeu celor mândri le st împotriv [1 Ptr 5. Iat . a a i acum multor monahi inima le arde de iubire pentru Domnul. mai aproape decât aerul pe care-1 respir m. Domnul se bucur când ne aducem aminte de milostivirea Lui i ne facem asemenea Lui prin smerenia noastr . tiu oare to i aceasta? Din nenorocire nu to i. zice Domnul´ [2 Co 6. Eu însumi nu sunt vrednic s m numesc monah. bucuria noastr : Dumnezeu este cu noi i în noi. Aerul intr în untrul trupului nostru i ajunge la inim . Domnul e atât de aproape de noi. nu v d rug ciunea lui i nu tiu cu cât milostivire le prime te Domnul. A a cum lui Luca i Cleopa le ardea inima când Domnul mergea împreun cu ei pe cale [Le 24. . Dar oamenii n-au dreptate s gândeasc a a. iar Domnul a spus c nu putem sluji la doi domni [Mt 6.5] i El viaz numai într-o inim smerit .întreaga lume. i în duh smerit i în iubire sufletul lor se alipe te de Unul Dumnezeu. iar ei îmi vor fi fii i fiice. Ei nu tiu c monahul e un rug tor pentru întreaga lume. dar cunosc monahi care sunt aproape de Dumnezeu i de Maica Domnului. Monahul trebuie s vie uiasc într-o necontenit înfrânare. Ä i-mi voi face în ei s la i voi umbla în mijlocul lor« i le voi fi Tat .16-18].32]. dar dac se las prins în grijile lume ti. Dar sufletul monahului împ timit dup bani sau lucruri sau îndeob te dup orice lucru p mântesc nu poate iubi pe Dumnezeu cum trebuie. pentru c mintea lui e împ r it între Dumnezeu i lucruri. 24]. ci numai cei ce s-au smerit înaintea lui Dumnezeu i i-au t iat voile proprii. c ci harului îi place s vieze întrun trup uscat. în aceasta st slujirea lui i pentru aceasta nu-1 înc rca i cu grijile acestei lumi. Monahii duc o lupt crâncen cu patimile i pentru aceast lupt vor fi mari la Dumnezeu.

chiar dac cu trupul sade într-o chilie mic i s rac . s cunoa tem înc de aici deplin tatea bucuriei raiului. Duhul Sfânt ne d . monahul o face numai în m sura în care acest lucru e de trebuin pentru via a trupeasc . pe care f r harul lui Dumnezeu omul n-ar putea-o purta. Ef 4. ci ar muri. i s-a asem nat Lui. Cine s-a smerit pe sine. Dar cel ce se socote te în inima sa vrednic de focul cel ve nic. cunosc i pe Maica Domnului. dar duhul lui arde de iubire pentru Dumnezeu. i Domnul se bucur pentru noi când ne smerim i ne osândim pe noi în ine i d sufletului harul S u. acela a ajuns asemenea înv torului s u. Iisus Hristos. Duhul Sfânt îl înva s gândeasc a a despre sine însu i. pe sfin ii îngeri i raiul. în Duhul Sfânt sufletul cunoa te pe Dumnezeu. cât i de la oamenii care cer rug ciunile lui. nici un vr jma nu se poate apropia i nici un gând lumesc nu p trunde în sufletul lui. dar sufletul lor era întreg în Dumnezeu. ci toat mintea i toat inima lui r mân în Dumnezeu. Fiul lui Dumnezeu. cu mintea el r mâne în Dumnezeu. pe cât e cu putin acest lucru. El spune: ÄNu sunt vrednic de Dumnezeu i de rai. A a cum Sfin ii Apostoli gr iau cuvânt poporului. 30]. Iar cine a cunoscut pe Duhul Sfânt i a fost înv at de El smerenia. Monahul în elept izgone te prin smerenie orice în l are i mândrie. Monahul cu mult experien duce lupt cu vr jma ul mândriei. i cunosc aceasta din experien . Sunt monahi care cunosc pe Dumnezeu. El smere te sufletul s u i prin smerenie îndep rteaz pe vr jma i atât de la sine însu i. .Chiar dac se gânde te la cele p mânte ti. dar cunosc i pe demoni i chinurile iadului. pentru c Duhul lui Dumnezeu era viu în ei i c l uzea mintea i inima lor. Sunt cu adev rat mai r u decât to i i nevrednic s fiu miluit´. Sunt vrednic de chinurile iadului i voi arde ve nic în foc. acela a biruit pe vr jma i. a a i monahul. cu duhul el vede slava lui Dumnezeu. i Duhul Sfânt îl înva . de i lucreaz cu mâinile. îl pov uie te i-i d puterea de a-1 birui. în toate el î i p ze te curat con tiin a ca s nu supere pe fratele i s nu întristeze prin vreun gând r u pe Duhul Sfânt Care este în el [cf.

Dar i rug ciunea des vâr it Domnul n-o ascult pentru c sufletul ar fi des vâr it. pentru c prin neascultarea sa întristeaz pe Äb trâni´ [Ästare i´] i. se supun st pânilor i ascult de mai-marii lor. Monahul neascult tor nu va ti niciodat ce este rug ciunea curat .Noi to i. oamenii ascult de p rin ii lor i îi cinstesc pe cei b trâni. Omul mândru i c ruia îi place s . pentru c f r ascultare omul poate crede despre sine însu i c e un nevoitor [ascet] i un rug tor. m car c aceasta este o mare . pe acela vr jma ul nu-1 r pune. dar noi nu vrem s ascult m de Äb trânul´ [Ästare ul´] nostru pe care-1 iube te Domnul i c ruia El ne-a încredin at. nu va cunoa te nimic duhovnicesc. ci pentru c El este milostiv i vrea. dar cine i-a t iat voia sa întru toate înaintea Äb trânului´ [Ästare ului´] i a duhovnicului s u. Pe cel c ruia îi place s . ca el s ard i mai mult i s nu cunoasc odihna nici ziua.i fac voia proprie. iar sufletul care are aceast smerenie. Dar. s mângâie sufletul. Mai bine ar fi fost s r mân în lume. Suntem în r zboi i straja noastr e de fiecare zi i de fiecare ceas. care e de mijloc i care este des vâr it . pe Dumnezeu. Dumnezeu d sufletului s cunoasc ce rug ciune este încep toare. Sfin ii P rin i pun ascultarea mai presus decât postul i rug ciunea. Vai monahului care n-ascult de Äb trâni´ [Ästare i]. nici noaptea. Dac Äb trânul´ are un caracter r u. ca o mam iubitoare de copii. care urm m lui Hristos. chiar dac a tr it o sut de ani în m n stire. chiar i în lume. dar nu poate fi pace în suflet f r ascultare i înfrânare. Prin harul Sfântului Duh. acela a biruit pe vr jma ul. S-a smerit pe Sine însu i i S-a supus Maicii Sale i Sfântului Iosif. Vai nou ! Domnul. Dar s nu dezn d jduim. pentru c Domnul e nem surat de milostiv i ne iube te. ducem o lupt cu vr jma ul. dar pentru a birui pe vr jma ul trebuie s ne înv m smerenia lui Hristos. împ ratul cerului i al p mântului i a toat lumea. acela are mintea curat . în ei.i taie voia proprie.Rug ciunea curat are nevoie de pacea sufletului.. norodul ales de Dumnezeu i deosebit al monahilor.

i e pe plac sau dac e ti istovit de boal . f r s -1 cunoa tem pe om. atunci vezi cu ce anume ai p c tuit. nici c r i lume ti. Nu te sili s cuno ti treburi str ine. Dac întâi-st t torul este r u.i împlineasc voia sa proprie. pentru c pacea se pierde i din pricina trupului nostru. Unii monahi nu au pace i invoc drept pretext felurite pricini: sau c ascultarea [slujirea] nu este bun . . dar cel ascult tor degrab va înainta [duhovnice te]. Dac nu. care pustiesc sufletul ii aduc urât i tulburare. roag -te pentru el i vei avea pace în sufletul t u.i va g si nic ieri pacea. acesta trebuie s se roage lui Dumnezeu pentru el întru smerenia duhului. Este cu neputin s ne p str m pacea sufleteasc dac nu veghem asupra min ii noastre. în Biserica noastr acest lucru e cunoscut prin Duhul Sfânt. pe cele pl cute lui Dumnezeu. gânde te în tine însu i: ÄDomnul m vede i cunoa te starea mea. Cine învinuie te pe oameni pentru faptul c îi fac repro uri. pentru c Domnul îl iube te. s fie cum îi place lui Dumnezeu´. Trebuie s prive ti cu mintea în inim . acela nu e deloc în elept. Dar ei nu în eleg c de vin nu e nici chilia. nu. Cel c ruia îi place s . ci sufletul bolnav. Nu trebuie s fii curios. i vei avea pace. i Sfin ii P rin i au scris despre acest lucru. Cel în care este. ce anume se lucreaz acolo: lucruri de pace sau nu. chiar i numai pu in. Nu trebuie s cite ti nici gazete. chiar dac ar p zi posturi mari i ar st rui în rug ciune. adic dac nu vom dep rta gândurile care nu-I plac lui Dumnezeu i nu le vom p zi. acela iube te orice st pânire rânduit de Dumnezeu i i se supune cu bucurie spre slava lui Dumnezeu. dar toate vor fi bune pentru cel smerit. Pentru pacea sufleteasc trebuie s fii înfrânat. fiindc adeseori se întâmpl c . acela nu în elege c sufletul lui e bolnav i c nu repro urile sunt vinovate pentru suferin a lui. îl vorbim de r u. Dac chilia e rea sau dac ascultarea nu. sau c Äb trânul´ lor are un caracter ursuz. dar el prin mintea lui e asemenea unui înger. Nimic nu e pe plac sufletului mândru. i atunci Domnul va milui i pe ascult tor i pe Äb trân´. Dac sufletul nu se pred voii lui Dumnezeu. nici Äb trânul´.pacoste pentru ascult tor. dimpotriv . Nu osândi pe al ii. sau chilia este rea. ci numai pe cele ale tale. harul Duhului Sfânt.

Sufletul nu poate avea pace. In via a de ob te harul lui Dumnezeu se pierde înainte de toate pentru c n-am înv at s iubim pe fratele nostru dup porunca Domnului [1 In 4. pentru ascultarea ta. nu va fi pace în suflet. dar cunosc i unii care i-au p strat-o pân la sfâr it. Domnul a zis: ÄIubi i pe vr jma ii vo tri´ [Mt 5. 44]. i pentru ea sufletul st gol. tr im în nevoin [ascez ]. dar toat apa se scurgea i vasul r mânea gol.i p stra râvna. s nu sl bim în nevoin [ascez ] i în rug ciune. nevoitori [asce i] ai lui Hristos. prin sine însu i omul nu e nimic decât p mânt p c tos. omul î i d dea mult osteneal . Dar când le vei dobândi pe acestea. Pentru pacea sufleteasc trebuie ca sufletul s se obi nuiasc s iubeasc pe acela care 1-a întristat i s se roage de îndat pentru el. Un Äb trân´ a avut urm toarea vedenie: un om c ra ap într-un vas al c rui fund era spart. ci în smerita rug ciune va veni poc in a. i dac sufletul va fi neîncetat gata s moar . vei sim i c harul te-a p r sit i c pacea a pierit. Pentru a.i aduci aminte neîncetat de Domnul i s cugeti: ÄSfâr itul meu e aproape i acum trebuie s m înf i ez înaintea Judec ii lui Dumnezeu´. trebuie s . altfel toate marile noastre nevoin e i privegheri vor fi doar spre pierzanie. 21]. Am cunoscut mul i monahi care au venit în m n stire cu sufletul aprins i mai apoi i-au pierdut râvna de la început. Dac fratele t u te întristeaz i în clipa aceea prime ti un gând de mânie împotriva lui sau dac -1 osânde ti ori îl ur ti. smerenie i iubire.Nu te îngriji decât de ceea ce i s-a poruncit de Äb trâni´ i atunci. iar de la duhul de poc in mintea ta se va cura i i nu se va mai l sa în elat de lume i vei iubi pe to i oamenii i vei v rsa lacrimi pentru ei. Domnul te va ajuta cu harul S u. dar pierdem o singur virtute. ci s ne p str m râvna toat via a. dac nu va cere cu toat puterea de la Domnul darul de a iubi pe to i oamenii. s tii c sunt un dar al milei lui Dumnezeu. el nu se va mai teme de moarte. i vei vedea în sufletul t u roadele ascult rii: pacea i rug ciunea neîncetat . . i dac nu-i vom iubi pe vr jma i. Este neap rat nevoie s dobândim ascultare. A a i noi. Fra ilor.

dar noi. Un soldat care mergea la Salonic a venit s m vad la magazie. mai apoi îns s-au f cut smeri i i blânzi. Dar el mi-a zis: ÄAm înv at s m rog la r zboi. el venise în m n stire la aptesprezece ani i tr ise aici treizeci i cinci de ani. Nu trebuie numai s alerg m la El. Am luat parte la multe b t lii. sfin i ii ierarhi. Din aceasta se vede cât. ducem în untrul nostru un altfel de r zboi. Noi. Gloan ele plouau în jurul meu. A a se ruga el în nevoi la r zboi. apostolii. dar care mai apoi s-au stricat.de mult trebuie s ne temem s nu se sting în noi acel foc care ne-a împins s ne lep d m de lume i s iubim pe Domnul. dar cine n-are numai har în suflet. Astfel. Mul i monahi cunosc harul Duhului Sfânt. acela se teme de p cat. în care poate pieri sufletul. c Ia vederea unei fete frumoase omul r mâne f r s fie luptat de poft . miluie te!´´ M uitam la el când îmi ar ta cum se ruga i se vedea limpede c era cu totul cufundat în rug ciune. de aceea trebuie s ne rug m înc i mai mult i cu mai mult râvn ca sufletul nostru s fie cu Domnul. i Domnul 1-a p zit. ci s fim neîncetat în El. pe to i i-a strâns în chip minunat . cuvio ii postitori în smerenie. a r mas dou ceasuri privind cu poft mul imea pasagerilor de pe un vapor i mi-a spus el însu i c iubea lumea. Cunosc un monah care. i totu i. Sufletul meu 1-a îndr git i i-am zis: ÄRoag -te ca necazurile tale s se împu ineze´.Am v zut oameni buni când au venit în m n stire. înconjura roat satul ca s nu cad în ispit . sufletul monahului se poate schimba i întoarce spre lume. nu de mult. monahii. am v zut i al ii care au venit r i. mucenicii. monahii. când era tân r. c e o bucurie pentru suflet s se uite la ei. dar am r mas în via « Iat cum m rugam lui Dumnezeu: ÄDoamne. a a i monahul trebuie s r mân totdeauna cu mintea în Dumnezeu i s cugete la legea Lui ziua i noaptea. pentru c simte c p catul este viu în el i patimile îl atrag. Legea lui Dumnezeu se aseam n cu o mare i preafrumoas gr din în care vie uiesc însu i Domnul i to i sfin ii Lui: prorocii. unde e omorât numai trupul. ducem un r zboi duhovnicesc. Duhul Sfânt este atât de dulce i iubit sufletului. a a cum îngerii slujesc lui Dumnezeu pururea. dar care.

Chiar i în vremea noastr sunt mul i nevoitori [asce i] pl cu i lui Dumnezeu. dar nu se teme de nimic. pentru c Domnul e înv torul s u. Domnul ne-a dat Evangheliile i vrea ca noi s le urm m. citi i mai mult Evangheliile. afar de aceasta. venind în m n stire. dar. e mai de pre decât orice. care sunt ni te oameni muritori. ca duhovnicul s tie ce gânduri îndr ge te sufletul lui. pentru c sufletul lui e înt rit în Dumnezeu i-L iube te pe El. împ ratul slavei ve nice. Domnul ne înva prin harul S u.i smereasc sufletul. dar dac sufletul înclin câtu i de pu in spre mândrie. Dar iat o minune a lui Dumnezeu pe care o putem vedea în sufletul nostru: dac sufletul t u se smere te a a cum se cuvine. Un asemenea monah tr ie te pe p mânt în mijlocul am girilor i ispitelor de tot felul. mare i Mul i vor s cunoasc i s vad împ ra i. E bine pentru monah s fie ascult tor i s se m rturiseasc sincer.milostivirea lui Dumnezeu. Dac . Dar tiu aceasta numai cei ce se nevoiesc. Epistolele Apostolilor i scrierile Sfin ilor P rin i. prin aceast înv tur sufletul cunoa te pe Dumnezeu i mintea e atât de preocupat de Domnul. pentru c lor li s-a dat harul de a lega i dezlega. Mergi la duhovnic cu credin i vei dobândi raiul. ci numai unii: cei care prin smerenie i-au t iat voia lor. trebuie s -i întreb m pe sfin ii duhovnici i ei ne vor c l uzi la Hristos. ca i cum nu s-ar fi n scut m car. minunat adunare. dar a cunoa te pe Domnul. O. Domnul Cel Milostiv îi d o mare bucurie i str pungere [a inimii]. Un asemenea monah va avea întotdeauna pace în Dumnezeu i în sufletul lui se vor na te gânduri dumnezeie ti i mintea lui se va lumina de aceste gânduri i inima lui va afla odihn în Dumnezeu. nu to i pot în elege aceasta. c uit cu des vâr ire lumea. i sufletul tie ce a teapt de la el Domnul. fra ilor. Noi. iube ti pe Domnul chiar i numai într-o mic m sur i dac crezi c Domnul te-a adus aici i c El îi c l uze te pe Äb trânii´ [Ästare ii´] . toat dorin a lui e de a ti cum s . c ci Domnul iube te sufletul smerit. îns . cade în urât i în întuneric. chiar dac nu fac minuni v zute. i sufletul se bucur de aceast sfânt .

i Eu v voi odihni pe voi´ [Mt n. fii asemenea nebunilor pentru Hristos: ei se rugau pentru cei ce lucrau ispitele. adu. Economul trebuie s iubeasc i s -i fie mil de muncitorii s i i s se roage pentru ei: ÄDoamne.t i. 28]. pe fra i i pe pelerini i vei primi plata lui Avraam. Cu smerenie i bucurie sluje te-i pe p rin i. ca Duhul Sfânt s cârmuiasc corabia sufletului t u. chiar dac uneori acela e cu neb gare de seam . Dac lucrezi printre fra i i înduri ispite. Dac ai intrat în via a de ob te. str pungere [a inimii] i . Domnul iube te sufletul care-L caut din toat inima. vesele te sufletele întristate ale acestor oameni s rmani. pentru c el se desf teaz de legea lui Dumnezeu. Dar eu spun c dac va iubi pe oameni i va gândi despre muncitorii lui: ÄDomnul iube te f pturile Sale´. fii asemenea lui Avraam care s-a învrednicit s primeasc Trei Pelerini minuna i. i pentru aceast iubire Domnul le d dea harul Sfântului Duh i le era u or s tr iasc cu oamenii i s îndure tot felul de necazuri.i aminte de cuvintele milostive ale Domnului: ÄVeni i la Mine to i cei osteni i i împov ra i. atunci harul lui Dumnezeu se va s l lui în tine i Domnul î i va da pacea i darul deosebirii binelui i r ului. Domnul îi va da rug ciunea neîncetat . Aceast odihn în Duhul Sfânt sufletul o prime te prin poc in . trimite-le lor Duhul T u. dar cel ce nu ascult dep rteaz el însu i de la el harul lui Dumnezeu.17]. Despre economul m n stirii Mul i monahi spun c economul n-are când s se roage i c nu poate p zi pacea sufletului. pe Sfântul Mângâietor!´ i atunci sufletul lui va tr i ca într-o pustie lini tit i Domnul îi va da rug ciune. Dac sluje ti la arhondaric. i sufletul t u va privi spre bine în fiecare zi i în fiecare ceas. pentru c toat ziua el trebuie s fie cu oamenii. îmb rb teaz -te i s nu se tulbure sufletul t u. imit lini tirea Marelui Arsenie. Dac te lini te ti [te dedici isihiei] în chilie. Iar acest har atrage sufletul s -L caute pe Dumnezeu cu lacrimi. fiindc la Domnul toate sunt cu putin . Dac î i este greu. Domnul e milostiv fa de cel ce e în ascultare. pentru c El a zis: ÄIubesc pe cei ce M iubesc i cei ce M caut vor afla har´ [Pr 8.

lacrimi. Care ne-a dat El însu i pilda ascult rii. chiar i în mijlocul oamenilor. Dar dac economul se va înfuria. Experien a mi-a ar tat c nu trebuie s gânde ti r u despre nici un om. el trebuie s se roage din inim lui Dumnezeu: ÄDoamne. i dintr-o dat muncitorul a fost cuprins de o asemenea ru ine. i-a dat ceai i zah r i i-a spus: ÄCheam -m întotdeauna Äcâine´´. To i vor iubi un econom bun. a fost cel mai ascult tor dintre to i. atunci î i va v t ma sufletul s u i-i va tulbura i pe al ii prin mânia lui. Despre ascultare Rari sunt cei ce cunosc taina ascult rii. Domnul iube te sufletul ascult tor i-i d pacea Lui i atunci totul este bine i sufletul simte iubire pentru to i. S-a petrecut la noi urm toarea întâmplare. Dar dac îi iubim pe oameni. Economul i-a zis: ÄDu-te!´ Atunci muncitorul s-a înfuriat i în fa a tuturor celor ce erau acolo. lumineaz pe robul T u. Economul m n stirii a trimis un muncitor la un lucru oarecare. iar dac cineva nu este ascult tor. pentru c tuturor le place când sunt lua i cu blânde e. i atunci rug ciunea ta va fi de folos pentru el i tu însu i vei cunoa te cât de bine e s te rogi pentru muncitori. c fa a lui s-a înro it cu totul i. Cel ce ascult este mare înaintea lui Dumnezeu. n-a vrut s se duc . El îl imit pe Hristos.i d o rug ciune fierbinte pentru oameni. 1-a f cut pe econom Äcâine´. c ci pentru aceasta harul Duhului Sfânt pleac din suflet. dar muncitorul. atunci Domnul te ajut cu harul S u i. Experien a multor ani mi-a ar tat c economul trebuie s -i iubeasc pe oameni a a cum o mam î i iube te copiii. c ci îl iube ti pe el´. ca la vreo patruzeci de oameni. Domnul ne va da rug ciunea a a încât. sufletul va putea striga neîncetat c tre Dumnezeu. i harul Duhului Sfânt va via în chip sim it în el i sufletul lui va sim i l murit ajutorul lui Dumnezeu. din lips de experien . . mai apoi. E atât de bine s tr ie ti cu iubire. Dar economului i s-a f cut mil de muncitor.

i el se roag lui Dumnezeu în pace i u or. . El vede r ul. de aceea. ci i fiec rui om. Cel ce ascult s-a predat pe sine voii lui Dumnezeu i. v d un monah care e mereu vesel la suflet i pl cut la fa . de aceea. Cine ascult s-a predat pe sine voii lui Dumnezeu i nu se teme de moarte. îi sunt d ruite libertatea i odihna în Dumnezeu i se roag cu mintea curat . i aceasta pentru c el iube te ascultarea i sufletul s u s-a predat voii lui Dumnezeu i nu se îngrije te de nimic. acela se supune cu bucurie oric rei st pâniri.Cel ce ascult i-a pus toat n dejdea în Dumnezeu i de aceea sufletul s u este totdeauna în Dumnezeu. El i-a t iat voia proprie i. dar acest r u n-are nici o putere asupra sufletului. Ei nu tiu cum lucreaz harul. i de aceea are întotdeauna odihn . De treizeci i cinci de ani. n-au niciodat pace sufleteasc . Dar cel ce ascult tie limpede c Domnul i-a iertat p catele. Duhul Sfânt iube te sufletul celui ce ascult i. de aceea. Cine poart în sine fie i numai pu in har. El tie c Domnul guverneaz i cerul i p mântul i cele de dedesubt i pe el însu i i treburile lui i tot ce este în lume. pentru c simte în sufletul s u pe Duhul Sfânt. nici dac Domnul le-a iertat p catele. pentru c e cu el harul Sfântului Duh. dar harul Duhului Sfânt intr u or în sufletul celui ascult tor i-i d bucurie i odihn . Ascultarea este de trebuin nu numai monahului. dar cei mândri i neascult tori nu se pot ruga curat chiar dac se nevoiesc mult. iat . nu are nici în suflet. ci sufletul s u iube te pe Domnul i-1 vede pe El. Chiar i Domnul a fost ascult tor. chiar dac e b trân. To i caut odihna i bucuria. pentru aceasta. i Domnul îi d harul S u i acest har înva sufletul tot binele i-i d puterea de a r mâne în bine. pentru c sufletul lui s-a obi nuit s vie uiasc cu Domnul i-L iube te pe El. care-1 p ze te de orice p cat. el cunoa te degrab pe Domnul i prime te darul rug ciunii inimii. Cei mândri i cei care tr iesc dup rânduial -de-sine [în idiorit-mie] nu las harul s vieze în ei i. nici în trup acea lupt care îl chinuie pe cel ce nu ascult i pe cel ce lucreaz dup voia sa proprie. dar pu ini tiu unde s g seasc aceast bucurie i aceast odihn i ce anume trebuie pentru a ajunge la ele.

Ca i odinioar . Via a noastr e simpl dar în eleapt . în mintea celui ce ascult e numai Dumnezeu i cuvântul Äb trânului´ s u. i egumenul Andrei i-a spus: ÄAceasta i s-a dat pentru ascultarea ta´. dar mintea celui neascult tor e preocupat de tot felul de lucruri i de judecarea Äb trânului´ i de aceea nu poate vedea pe Dumnezeu. El vine degrab la iubirea lui Dumnezeu datorit smereniei lui i pentru rug ciunile p rintelui s u duhovnicesc. De ce Sfin ii P rin i au pus ascultarea mai presus de post i rug ciune? Pentru c din nevoin e [ascetice] f cute f r ascultare se na te slava de art . Dar în elepciunea trebuie înv at printr-o îndelungat experien . i de aceea mintea lui e liber de orice griji i prime te darul rug ciunii curate. El avea rug ciunea inimii. i cine va p zi ascultarea i în elepciunea va fi cu tine i aproape de mine´. Ea este dat de la Dumnezeu pentru ascultare. f r gânduri.Adev ratul ascult tor ur te voia sa proprie i îl iube te pe p rintele lui duhovnicesc. Vede i cât de simpl e mântuirea. . Pe lâng aceasta. Domnul iube te sufletul ascult tor i. Iat de ce ascultarea e mai presus decât postul i rug ciunea. tot a a i acum Domnul ascult rug ciunile noastre i ne împline te cererile. i Domnul îi d dea lacrimi s plâng pentru întreaga lume. Prin ascultare omul se p ze te de mândrie. cel ce ascult i-a t iat întru toate voia sa proprie i-1 ascult pe p rintele s u duhovnicesc. dar cel ce ascult face totul a a cum i se spune i nu are de ce s se trufeasc . îi d ceea ce sufletul a cerut de la Dumnezeu. pe Dumnezeu i se odihne te întru El. i pentru aceasta prime te libertatea de a se ruga lui Dumnezeu cu minte curat i sufletul s u vede liber. Maica Domnului a spus Cuviosului Serafim [din Sarov]: ÄD -le lor [monahiilor] o ascultare. Am v zut un frate care f cea o ascultare grea. dac îl iube te. pentru ascultare se d i harul Duhului Sfânt. pentru ascultare se d rug ciunea.

Aceast iubire se face sim it în sufletul celui ce se roag . Acest r zboi l-au înv at sfin ii printr-o îndelungat experien de la harul Duhului Sfânt. sufletul t u pierde iubirea lui Dumnezeu i îndr zneala în rug ciune. Dac .i vine un gând desfrânat i nu-l dep rtezi de îndat . Ne este u or s ducem acest r zboi: Domnului i-a fost mil de noi i ne-a dat pe Duhul Sfânt. ar fi r mas în ceruri i ar fi cântat întru slava Domnului. pentru c nu tie i nu în elege cine i unde sunt vr jma ii lui. chiar dac ar fi a ezat în rai. pentru c tr im sub mila lui Dumnezeu. c nu to i oamenii cunosc pe Dumnezeu i cât de mult ne iube te. Dar chiar i acum e cu putin s afl m iar i raiul prin poc in . numai s ne smerim i s -i iubim pe vr jma i. Dac ai c zut în slava de art sau te înal i deasupra fratelui. atunci el i neamul lui ar fi r mas în rai. ai pierdut harul. dar f r Duhul Sfânt sufletul nu poate nici m car s înceap acest r zboi. Ferici i suntem noi. cre tinii ortodoc i. îi lumina i le d dea puterea de a birui pe vr jma i. acela nu poate avea pace. Dar cine nu iube te pe vr jma i. Duhul Sfânt îi pov uia. . i dac Adam ar fi p zit ascultarea. i-ai pierdut pacea. Domnul ne iube te mult în ciuda p catelor noastre. Despre r zboiul duhovnicesc To i cei ce au urmat Domnului nostru Iisus Hristos duc un r zboi duhovnicesc. Care viaz în Biserica noastr .Dac îngerii c zu i ar fi p zit ascultarea. Lupta noastr se duce în fiecare zi i în fiecare ceas. Dac faci repro uri fratelui sau îl judeci sau îl întristezi. iar Duhul Sfânt d m rturie sufletului de mântuirea lui. Un singur lucru m întristeaz .

atunci vei afla odihna con tiin ei. Pentru iubirea de frate vine iubirea lui Dumnezeu. pentru c harul p r se te sufletul. i aceasta e un lucru bun. ci dore te s fie pururea smerit înaintea lui Dumnezeu i s iubeasc pe fratele. Dar este i o iubire mijlocie. . atunci dobânde ti iertarea p catelor tale i Domnul î i va da s cuno ti iubirea Duhului Sfânt. Când sufletul e smerit i Duhul lui Dumnezeu este în el. Pentru ce sufer omul pe p mânt. ea este un dar al Duhului Sfânt i în deplin tatea ei e cunoscut numai prin Duhul Sfânt. de nici o nenorocire pe p mânt. Iar când te smere ti întru totul.i împline ti voia proprie. pacea. i de acum el nu se mai poate ruga curat. în sufletul smerit viaz Duhul Sfânt i El d sufletului libertatea. Domnul zice: ÄIubi i-v unii pe al ii i ve i fi ucenicii Mei´ [In 13. 27]. Domnul a zis ucenicilor Lui: ÄPacea Mea dau vou ´ [In 14. s rb toarea lui ia sfâr it. pentru ce duce necazuri i îndur rele?  Suferim pentru c nu avem smerenie.i tai voia proprie. Când simte mila Domnului. ci gânduri rele vin i fr mânt sufletul.Dac iube ti puterea sau banii. 34-35].  Suferim pentru c nu-l iubim pe frate. sufletul nu se mai teme de nimic. Dac . Dulce e iubirea lui Dumnezeu. înseamn c ai c zut din Dumnezeu i un duh r u a pus st pânire pe tine. iubirea i fericirea. Dar dac faci bine fratelui. Dac ier i fratelui t u oc rile i iube ti pe vr jma i. în fiecare zi îns trebuie s ne silim spre bine i s înv m din toate puterile smerenia lui Hristos. Dac . Dac ur ti pe fratele t u. nu vei cunoa te niciodat iubirea lui Dumnezeu. e ti biruit de vr jma ul i urâtul intr în sufletul t u. pe care omul o are atunci când se str duie te s împlineasc poruncile lui Hristos i se teme s nu întristeze pe Dumnezeu. atunci afli odihna des vâr it în Dumnezeu. atunci omul este fericit cu duhul în iubirea lui Dumnezeu. vei izgoni pe vr jma i i vei dobândi pace în sufletul t u. Dar dac sufletul cade în slava de art .

dar cine nu se pred în necazuri voii lui Dumnezeu. trebuie ca to i s se poc iasc i atunci toate se vor îndrepta de la Dumnezeu. pentru poc in vine harul Duhului Sfânt. i Domnul o d celui ce o cere. 28. Dar noi. Prin poc in câ tig m iertarea p catelor.i aminte c Domnul se uit la tine cu mil i nu primi gândul: ÄOare se va mai uita Domnul la mine când eu îl întristez?´. i când o primim. Toat lupta noastr este ca s ne smerim pe noi în ine. i astfel cunoa tem pe Domnul. Vr jma ii no tri [demonii] au c zut din mândrie i ne atrag i pe noi în c derea lor. acela nu poate cunoa te milostivirea lui Dumnezeu. Oamenii nu înva smerenia i pentru mândria lor nu pot primi harul Duhului Sfânt i de aceea lumea întreag sufer .Aceast pace a lui Hristos trebuie s o cerem lui Dumnezeu. trebuie s o p zim cu sfin enie i s o înmul im. s se poc iasc Sa. iube te pe Domnul i e atras cu toat puterea spre El . ci întoarce-te cu credin la Dumnezeu i spune ca i fiul cel risipitor din Evanghelie: ÄNu sunt vrednic s m numesc fiul t u´ [Le 15. Sufletul care a gustat dulcea a iubirii lui Dumnezeu este în întregime n scut din nou i e f cut cu totul altul. 21]. fra ilor.1]. într-un singur ceas s-ar schimba fa a întregii lumi i în to i i în toate ar fi o mare bucurie i iubire. Dar dac oamenii ar cunoa te pe Domnul i ar ti cât de milostiv. Dac te love te o nenorocire. Domnul Cel Milostiv ne-a dat poc in a i prin poc in toate se îndreapt . Dac cineva a pierdut pacea i sufer . pentru c Domnul este prin fire mil . s ne smerim pe noi în ine i atunci vom vedea slava Domnului înc de aici de pe p mânt [Mt 16. smerit i blând este. pentru c celor smeri i Domnul li Se face cunoscut prin Duhul Sfânt. i Domnul îi va da pacea Dac un popor sau un stat sufer . i vei vedea atunci cât e ti de drag Tat lui i în sufletul t u va fi atunci o negr it bucurie. ci adu. Mc 9. nu te l sa ab tut.

ziua i noaptea i pân la o vreme r mâne odihnindu-se în Dumnezeu, dup care începe s se întristeze pentru norod. Domnul Cel Milostiv d sufletului uneori odihn în Dumnezeu, uneori o inim ce sufer pentru întreaga lume, ca to i oamenii s se poc iasc i s ajung în rai. Sufletul care a cunoscut dulcea a Duhului Sfânt dore te pentru to i aceasta, c ci dulcea a Domnului nu îng duie ca sufletul s fie iubitor de sine [egoist], ci îi d iubirea care â ne te din inim . S iubim deci pe Domnul, Care ne-a iubit El cel dintâi i a p timit pentru noi [In 4,10]. Nu v voi ascunde pentru ce d Domnul harul S u. Nu vreau s scriu multe, ci v rog numai aceasta: Iubi i-v unii pe al ii i ve i vedea atunci mila Domnului. S iubim pe fratele i ne va iubi pe noi Domnul. Nu gândi, suflete, c Domnul te iube te, dac te ui i la cineva cu du m nie. O, nu! Mai degrab te iubesc demonii, pentru c te-ai f cut slujitorul lor. Dar nu întârzia, poc ie te-te i cere de la Domnul puterea de a iubi pe fratele, i vei vedea atunci pace în sufletul t u. Din toate puterile cere i de la Domnul smerenie i iubire fr easc , fiindc pentru iubirea de frate d Domnul harul S u.

F aceast experien

cu tine însu i: într-o zi cere de la Dumnezeu iubirea

de frate iar într-alta tr ie te f r iubire, i atunci vei vedea deosebirea. Roadele duhovnice ti ale iubirii sunt v dite: pace i bucurie în suflet, i to i oamenii vor fi pentru tine neamuri i rude dragi i vei v rsa lacrimi din bel ug pentru aproapele i pentru toat suflarea i f ptura. Adeseori, pentru un singur salut sufletul simte în el o schimbare binef c toare; i, dimpotriv , pentru o singur privire du m noas se pierde harul i iubirea lui Dumnezeu. Atunci îns c ie te-te degrab ca pacea lui Dumnezeu s se întoarc în sufletul t u. Fericit sufletul care iube te pe Domnul i care a fost înv at de El smerenia. Domnul iube te sufletul smerit care n d jduie te cu t rie în Dumnezeu. în fiecare secund el simte mila Lui, astfel încât, chiar dac vorbe te cu oamenii, el este absorbit în Domnul Cel iubit i din îndelungata sa lupt cu vr jma ii sufletul

îndr ge te înainte de toate smerenia i nu las pe vr jma i s ia de la el iubirea de fra i. Dac vom iubi din toate puterile pe fratele i ne vom smeri sufletul nostru, biruin a va fi a noastr , pentru c Domnul d harul S u mai cu seam pentru iubirea de frate. Am avut experien a Duhului Sfânt în des vâr irea ei, dar nu pot s -L am în mine. Vai mie, c în anii tinere ii mele am tr it r u i n-am imitat pe acel sfânt pl cut lui Dumnezeu Simeon Stâlpnicul [din Muntele Minunat]. Minunat este via a lui. Era de apte ani când i S-a ar tat Domnul, i el a tiut de îndat c este Domnul i L-a întrebat: ÄDoamne, cum Te-am mâniat?´ Domnul a întins mâinile i a zis: ÄA a M-ai mâniat, dar Eu însumi te-am ridicat. Tu îns st ruie la Mine în fiecare zi´. A a trebuie s ne silim spre bine toat via a i, mai cu seam , s iert m pe cei ce ne gre esc nou , i atunci Domnul nu- i va aduce aminte nici El gre elile noastre i ne va da harul Duhului Sfânt. Când eram în lume îmi pl cea s iert din suflet i iertam u or i m rugam cu poft pentru cei ce m oc rau, dar când am venit în m n stire, pe când eram înc frate sub ascultare, am dobândit mare har i el m-a înv at s -i iubesc pe vr jma i. Sfântul Apostol Ioan Teologul spune c poruncile lui Dumnezeu nu sunt grele, ci u oare [ In 5, 3]. Dar ele sunt u oare numai din iubire i, dac nu este iubire, atunci totul e un chin. De aceea p zi i iubirea, nu o pierde i, m car c nu e cu neputin s o aducem înapoi, dar aceasta numai cu multe lacrimi i rug ciuni, iar f r iubire via a pe p mânt e un chin. Dar cine r mâne în r u, acela omoar sufletul - lucru de care s ne p zeasc pe noi Domnul! Când sufletul pierde dintr-o pricin oarecare harul pe care i 1-a dat Domnul cercetându-1, se întristeaz puternic dup el i dore te s -1 dobândeasc din nou. O, cât îl roag pe St pânul ziua i noaptea s se milostiveasc de el i s reverse iar i peste el mila Lui. i cine poate descrie suspinele sau lacrimile sau plec rile genunchilor lui. i mul i, mul i ani se chinuie sufletul c utând harul pe care 1-a gustat i de care s-a îndulcit. i vreme lung încearc Domnul sufletul, s vad dac crede în El; iar sufletul, nev zând în el dulcea a Lui pe care a cunoscut-o, iar i înseteaz dup ea i a teapt cu smerenie i este atras nes turat spre Domnul de dogoarea iubirii.

Cu har e u or s iubim pe Dumnezeu i s ne rug m ziua i noaptea; dar sufletul în elept rabd i usc ciunea i n d jduie te cu t rie în Domnul, i tie c El nu va ru ina n dejdea i i-1 va da la vremea lui. Harul lui Dumnezeu nu vine niciodat degrab i niciodat nu se d pentru mult vreme; dar sufletul în elept se smere te i iube te pe aproapele i- i poart cu blânde e crucea sa i a a biruie pe vr jma ii care se str duie s -i dep rteze de la Dumnezeu. Când p catele ascund de la suflet ca un nor lumina milostivirii lui Dumnezeu, atunci sufletul, chiar dac înseteaz dup Domnul, r mâne neputincios i lipsit de putere, ca o pas re închis într-o colivie; chiar dac aceasta ar fi într-o dumbrav înverzit , tot nu poate zbura, ca s cânte în libertate cânt ri de laud lui Dumnezeu. Mult timp m-am chinuit necunoscând calea Domnului, dar acum, dup mul i ani i multe întrist ri am cunoscut prin Duhul Sfânt voia lui Dumnezeu. Trebuie împlinite întocmai toate câte a poruncit Domnul [Mt 28, 20], pentru c aceasta este calea care duce în împ r ia cerurilor, unde vom vedea pe Dumnezeu. Dar nu gândi c vei vedea pe Dumnezeu, ci smere te-te gândindu-te c dup moarte vei fi azvârlit în temni a întunecoas , în care te vei chinui i vei tânji dup Domnul. Când plângem i smerim sufletul nostru, harul lui Dumnezeu ne p ze te, dar dac lep d m plânsul i smerenia, putem fi am gi i de gânduri sau de vedenii. Sufletul smerit nu are vedenii i nici nu le dore te, ci se roag cu mintea curat lui Dumnezeu; dar o minte c zut în slav de art nu va fi curat de gânduri i de închipuiri i poate ajunge pân acolo încât s vad demoni i s vorbeasc cu ei. Scriu despre aceasta, pentru c eu însumi am fost în aceast nenorocire. De dou ori m-am aflat în în elare. Prima dat , chiar la început, pe când eram înc un tân r frate sub ascultare, din lips de experien , i atunci Domnul m-a miluit degrab . Dar a doua oar a fost din mândrie i atunci am fost îndelung chinuit înainte ca Domnul s m vindece pentru rug ciunile duhovnicului meu. Aceasta s-a întâmplat dup ce primisem o vedenie oarecare. Am descoperit despre aceast vedenie la patru b rba i duhovnice ti, dar nici unul din ei nu mia zis c ea era de la vr jma ul, de i în elarea m inea în ghearele slavei de arte. Dar mai apoi am în eles eu însumi gre eala mea, pentru c demonii au început s mi se arate din nou nu numai noaptea, dar i ziua. Sufletul meu îi vedea dar nu se temea, pentru c sim eam cu mine i mila lui Dumnezeu. i astfel am p timit mul i ani din partea lor; i dac Domnul nu mi-ar fi dat s -L cunosc prin Duhul Sfânt i dac n-a fi avut ajutorul Preasfintei i bunei St pâne, a fi

dup care vin din nou. iar ei au t cut. Atunci m-am sculat ca s fac închin ciuni la icoane. Tu e ti milostiv.´ i atunci am primit în sufletul meu acest r spuns de la Domnul: ÄCei mândri sunt întotdeauna chinui i a a de c tre demoni. Tu vezi c vreau s m rog ie cu mintea curat . i iat c într-o noapte edeam în chilie i demonii au venit la mine i s-a umplut chilia de ei. m lumineaz i m vindec i EI însu i înva sufletul meu smerenia i iubirea. dar atunci de ce i-au luat demonii obiceiul de a veni la mine? V d c sunt în gre eal . nu primesc gânduri rele. sufletul meu Te cunoa te. dar demonii nu m las . Când m rog. milostivirea lui Dumnezeu! Sunt un tic los înaintea lui Dumnezeu i a oamenilor. i eram nedumerit. m înfrânez de la hran . ei pier pentru o vreme. îmi fac con tiincios ascultarea. Mult vreme n-am putut în elege ce este cu mine. Atunci am ezut din nou jos i am zis: ÄDoamne. dar Domnul m iube te. de i dup faptele mele sunt vrednic de chinuri i pe p mânt i în iad. dar demonii erau de jur-împrejurul meu. Spune-mi ce trebuie s fac ca s se dep rteze de la mine. m rog neîncetat. iar unul dintre ei st tea în a a fel c nu m puteam închina la icoane f r s m închin înaintea lui. i Domnul mi-a r spuns în suflet: Ä ine mintea ta în iad i nu dezn d jdui! O. spune-mi ce trebuie s fac ca s se smereasc sufletul meu´.dezn d jduit de mântuirea mea. r bdarea i ascultarea i revars peste mine toat mila Sa. Am vorbit despre aceasta cu unii Äb trâni´. M-am rugat din inim i Domnul i-a alungat. i mult timp sufletul meu a fost în aceast lupt . pe Care Te cunoa te sufletul meu?´ . dar ei au venit din nou. dar acum sufletul meu n d jduie te cu t rie în milostivirea lui Dumnezeu. Îmi spuneam: Nu judec pe nimeni.´ Iar eu am zis: ÄDoamne. De atunci in mintea mea în iad i ard în focul cel întunecos i tânjesc dup Domnul i-L caut cu lacrimi i zic: ÄDegrab voi muri i m voi s l lui în temni a întunecat a iadului i eu singur voi arde acolo i voi tânji dup Domnul i voi plânge: Unde e ti Domnul meu. dar nu-mi pot da seama de ce.

E mai pl cut i mai dulce sufletului decât lumea întreag . i acest Duh e dat pe p mânt de c tre Domnul.15]. cât de ferici i i noroco i suntem noi. pentru c f r Duhul Sfânt e cu neputin s cunoa tem cele cere ti. Eu însumi am fost am git de dou ori. totu i crede. O cunosc din harul lui Dumnezeu. Dar fericit este i acela care. A doua oar . Prima dat . El este atât de aproape de noi: ÄIat . chiar dac nu cunoa te. dar nu o pot descrie. El ne d s pream rim pe Domnul. pentru c f r smerenie nu putem birui pe vr jma i. acesta se face tot nou. în care nu este poc in a unui duh smerit. Dar pentru cei ce au vedenii i se încred în ele m rog s în eleag c din aceasta se arat în ei mândria i împreun cu ea dulcea a tulbure a slavei de arte. Eu sunt cu voi pân la sfâr itul veacurilor´ [Mt 28. El ne d s ne gândim la Dumnezeu. i Eu te voi izb vi i tu M vei pream ri´ [Ps 49. Duhul Sfânt ne d puterea de a duce lupta cu vr jma ii i de a-i birui. El ne d darul cuvântului. i nu v mira i de aceasta. Cine va descrie bucuria de a cunoa te pe Domnul i de a n zui neîncetat spre El ziua i noaptea? Ah. Duhul Sfânt viaz în noi pe p mânt i El ne lumineaz . Când Domnul se atinge de un suflet. dar lucrul acesta e în eles numai de cel ce 1-a cunoscut din experien . cre tinii! Nu e nimic mai pre ios decât a cunoa te pe Domnul i nu e nimic mai r u decât a nu-L cunoa te pe El. i aici e toat nenorocirea. am primit o . i înc : ÄCheam -M în ziua necazului t u. Ii rog fierbinte pe to i oamenii: S priveghem cu poc in i atunci vom vedea mila Domnului. 20]. Lucru uimitor: Domnul mi-a poruncit s in mintea mea în iad i s nu dezn d jduiesc.i mare folos am dobândit de la acest gând: mintea mea s-a cur it i sufletul meu a aflat odihna. O caut ca pe un m rg ritar scump i scânteietor. El ne d s iubim pe Domnul. vr jma ul mi-a ar tat o lumin i un gând mi-a spus: ÄPrime te-o! E harur. Am început s fac a a cum m-a înv at Domnul i sufletul meu a aflat odihna în Dumnezeu. Am cunoscut-o din experien . smerenia lui Hristos! O cunosc de i nu pot s o am. El ne d s cunoa tem pe Dumnezeu. El ne d bucuria i veselia. O. i acum ziua i noaptea cer de la Dumnezeu smerenia lui Hristos.

nici turl i c vedeam cerul deschis. miluie te-m . nu te însp imânta i nu fugi. i dac a fi întrebat: ÄCe i-ai dori de la Dumnezeu. c sunt un mare p c tos´ i demonii pier. i atunci am în eles c din mândrie se arat gândurile rele. Era la sfâr itul privegherii. tie cât e de bun i cât de mult ne iube te. Eu însumi credeam c demonii nu pot sl vi pe Dumnezeu i c . i pentru rug ciunile lui acum sunt mântuit i rog totdeauna pe Domnul s -mi dea duhul smereniei. când se cânt : ÄToat suflarea s laude pe Domnul´. dar nimeni nu mi-a spus c vr jma ul î i b tea joc de mine. Dac i se întâmpl i ie ceva asem n tor. dar ca s in aceast odihn . i noi to i trebuie s imit m pe Sfânta Fecioar . Ea s-a predat cu totul voii lui Dumnezeu: ÄIat . ce dar?´ a r spunde: ÄDuhul smereniei care bucur pe Domnul mai mult decât toate´. Adu. roaba Domnului´ [Le 1. Gândeam în mine însumi: Sufletul meu cunoa te pe Domnul. sufletul trebuie s se înve e mult vreme. aceast vedenie nu era de la vr jma ul. pân când nu m-a pov uit Domnul. 38]. Pentru smerenie.i . smere te-te i zi: ÄDoamne. Atunci am cunoscut c eram în elat i am descoperit totul p rintelui meu duhovnicesc i i-am cerut s se roage pentru mine.vedenie i am suferit mult pentru ea. sufletul dobânde te odihn în Dumnezeu. în el ciunea slavei de arte m inea în gheare i iar i am ajuns s v d demoni. dar ei îl urm reau. i pe mine vr jma ii m-au în elat mult. ei te vor goni în pr pastie. dar dac vei fugi în chip la . Pierdem aceast odihn pentru c nu suntem înt ri i în smerenie. Un monah lipsit de experien suferea din partea demonilor. cum se face îns c -mi vin gânduri rele? i mult vreme n-am putut s m reg sesc. St team în stran i mi se p rea c nu mai era nici acoperi . prin urmare. el fugea de ei. i am auzit cum împ ratul David în cer cânta laude lui Dumnezeu. ci stai cu b rb ie. a spus ea. i când îl n p deau. Am vorbit de aceasta cu patru b rba i duhovnice ti. Pentru smerenia sa Fecioara Maria s-a f cut Maica lui Dumnezeu i este pream rit mai mult decât to i în cer i pe p mânt.

R zboiul sufletului cu vr jma ii ine pân la mormânt. poate s piar pe veci. aducându. Sufletul care a cunoscut pe Domnul prin Duhul Sfânt i cade în în elare s nu se înfrico eze. pentru c Domnul i-a biruit pe ei. r zboiul nostru e mult mai chinuitor i mai primejdios. Adeseori e ca i cum Domnul nu ne aude. i dac la r zboiul obi nuit este omorât numai trupul. Chiar dac îl vezi limpede pe Satana i el te va arde cu focul lui i vrea s înrobeasc mintea ta. i vr jma ii nu vor rezista. i pot spune c dac sufletul e viteaz.18] i negre it Domnul i-1 va da. atunci vei g si odihna des vâr it . Prin harul lui Dumnezeu am cunoscut c Domnul poart de grij de noi cu milostivire i nici o rug ciune. iar dac nu. dar aceasta e numai pentru c suntem mândri i cerem ceea ce nu ne este de folos. va rezista. ca i mine. se uit la tine i Domnul. ci. vor fi într-o nenorocire asem n toare: sta i b rb te te i n d jdui i cu t rie în Dumnezeu.i aminte de iubirea lui Dumnezeu i tiind c lupta cu vr jma ii e îng duit din pricina mândriei i a slavei de arte. Scriu tuturor celor care.aminte c în ceasul când te n p desc demonii. Pentru mândria mea. Cel ascult tor care crede duhovnicului s u i nu crede sie i se va t m dui degrab de orice v t mare pe care i-au pricinuit-o vr jma ii. Domnul a îng duit de dou ori vr jma ului s fac o asemenea lupt cu sufletul meu. alteori încet. nici un gând bun nu se pierd înaintea lui Dumnezeu. pentru c i sufletul poate pieri. atunci vr jma ii sunt birui i i sufletul afl mare odihn în Dumnezeu. nu te teme. Acesta este r zboiul pe care îl duce omul toat via a. Nu te speria nici dac sim i c un duh r u lucreaz în untrul t u. ci m rturise te-te sincer i cere din toat inima de la Domnul un duh smerit [Ps 50. pu in câte pu in. s se smereasc i s cear de la Domnul s -1 t m duiasc i Domnul va t m dui sufletul uneori degrab . s vad cum î i pui n dejdea în El. Când sufletul se smere te. ci n d jduie te cu t rie în Domnul i spune: ÄSunt mai r u decât to i´ i vr jma ul se va dep rta de tine. i atunci. dar Domnul las pe cel mândru s se zbat chinuindu-se în neputin a sa pân ce se smere te. dar cel neascult tor nu se va îndrepta. vei sim i întru tine harul. pe m sura smereniei tale. . Chinuitor lucru este a recunoa te mândria în noi în ine. c sufletul meu a ajuns în iad. iar când sufletul t u se va smeri cu totul.

Gândeam: ÄSunt p mânt. Cine poate în elege raiul? îl poate în elege în parte cine poart în el pe Duhul Sfânt. de i sunt un tic los. Atunci sufletul se afl într-o întristare i o mâhnire de nedescris. i iat c acum tiu din experien ce înseamn a fi în Duhul Sfânt i ce înseamn a fi lipsit de El. sufletul meu are odihn . Crede i-m . unde e Satana acolo voi fi i eu´. . P rin ii au dus o lupt încrâncenat cu demonii i s-au obi nuit s gândeasc smerit despre ei în i i. e bucuria sufletului. Domnul mi-a dat s în eleg puterea acestor cuvinte. Am început s m c iesc i harul s-a întors. dar când uit de aceasta. dar sufletul meu vedea pe Dumnezeu. Iat . scriu înaintea fe ei Domnului. fra ilor. Dac vrei s ai în chip sim it harul Duhului Sfânt. atunci îmi vin gânduri care nu plac lui Dumnezeu. i p mânt p c tos´. i Domnul a descoperit lui Antonie cel Mare c n-a ajuns înc la m sura curelarului aceluia. smere te-te ca Sfin ii P rin i. pentru c sufletul îndur mari chinuri atunci când pierde harul Duhului Sfânt. Domnul m iube te i de aceea sufletul meu e atras spre El în chip nes turat. Aceasta a durat trei zile. i când in mintea mea în iad. Acest chin e cumplit. dar în loc de pedepse Domnul mi-a dat pe Duhul Sfânt. voi zice sufletului meu: Uit -te la El! Nu-L pierde Äca s nu i se întâmple ceva mai r u´ [In 5. încât nu mai tiam dac eram în trup sau în afar de trup. Dar Domnul mi-a ar tat mila Sa i mi-a dat din bel ug harul S u i se bucur duhul meu pentru c . Cu mintea nu-L uitasem pe Dumnezeu. eu singur voi pieri´. Am fost ispitit i la ceasul rug ciunii. E hrana cereasc . trebuie s ne smerim mereu. copiii mei. i pentru aceasta i-a iubit pe ei Domnul. Pentru a p stra harul. dar apoi L-a pierdut. O. Gândeam în mine însumi: ÄSunt un tic los i vrednic de toate pedepsele´. E chinul lui Adam dup izgonirea lui din rai. pentru c raiul este împ r ia Duhului Sfânt. dar sufletul meu ajunsese pustiu ca al unui dobitoc. 14]. Iar o dat a fost îng duit s fiu ispitit pentru mândrie: harul Sfântului Duh a plecat de la mine i m sim eam ca un dobitoc în trup omenesc. i Duhul Sfânt în cer i pe p mânt Acela i este. Duhul Sfânt e mai dulce decât tot ce-i p mântesc. dac a i putea în elege chinul sufletului care a purtat pe Duhul Sfânt. Pimen cel Mare a zis ucenicilor lui: ÄCrede i-m . iar când îl voi întâlni. pe Care sufletul meu îl cunoa te.De dou ori am fost în Duhul Sfânt i de dou ori am fost în mare nenorocire i supus unei grele ispite. Un curelar din Alexandria gândea: ÄTo i se vor mântui. Domnul smere te cu milostivire pe cei care slujesc Lui.

atunci nu mai pot scrie. dar ucenicul s u Miheia a c zut cu fa a la p mânt i nu putea privi la Maica Domnului. i blânde e. ed în chilia mea ca într-un palat. 6]. atunci când Domnul S-a schimbat la fa . în pace i iubire.Antonie cel Mare credea c în pustie era mai b trân i mai des vâr it decât to i. mai apoi. Domnul Cel Milostiv smere te pe sfin i. pe Muntele Taborului. i Antonie a v zut pe cel care era mai b trân i mai des vâr it decât el. are la o vedenie dumnezeiasc mult putere ca s o suporte. dar Domnul 1-a îndreptat spre Pavel Tebeul. i îndelung -r bdare. Cu atât mai mult trebuie s ne smerim noi. pentru c este darul cel mai înalt al Duhului Sfânt. pentru c avea pu in har. când s-a înmul it în ei harul Duhului Sfânt. ziua i noaptea cer i eu de la Dumnezeu smerenia lui Hristos. pentru c simte în el puterea lui Dumnezeu. o vedenie îl face s cad cu fa a la p mânt. dar apostolii au c zut la p mânt [Mt 17. Moise i Ilie st teau în picioare i vorbeau cu El. A a. i toate virtu ile sunt cuprinse în ea. Dar când vine har mai mult. care i-a dat o palm i i-a zis: ÄNu te în l a cu în elepciunea!´ Astfel. A a i Cuviosul Serghie [din Radonej]. dac sufletul are în el har. dar pe cel ce are pu in har. pentru c în el e pu in puterea harului. Sufletul smerit care poart în sine din bel ug harul Sfântului Duh i-1 p ze te pe el. Sfântul Tihon [Zadonski] a fost smerit de un nebun întru Hristos. ca ei s r mân smeri i pân la sfâr it. i înfrânare. i scriu. au r mas i ei în picioare la ar t rile Domnului i au putut vorbi i ei cu El. Acum e ceasul al patrulea din noapte. i ascultare. i Serafim din Sarov a avut mult har al Duhului Sfânt i st tea în picioare când i s-a ar tat Maica Domnului. în smerenia lui Hristos e i iubire. . dar slujitorul s u a c zut cu fa a la p mânt. nu se teme când vede demoni. la ar tarea Maicii Domnului st tea în picioare înaintea Ei. i pace. Astfel. dar a fost smerit de Maria Egipteanca i a v zut c era departe de a fi ajuns la m sura ei. De aceea. Cuviosul Zosima credea c era monah din copil rie i c nimeni nu putea discuta cu el. Duhul meu înseteaz s o dobândeasc . îns . pentru c avea un mare har al Duhului Sfânt.

Marea tiin Cât tr im pe p mânt trebuie s ne înv m s ducem r zboi cu vr jma ii. vai. tot a a i pe ele vr jma ul le trage unde vrea el. Aceasta este o mare tiin . Ele s-au predat voii lui Dumnezeu i cu mintea lor îl v d pe Dumnezeu i Domnul le d harul Duhului Sfânt. i atunci vor pieri toate gândurile i mintea se va cura i. Trebuie s ne osândim pe noi în ine în sufletul nostru. ca s nu ne chinuim f r folos sufletul. pe care nu ne-o însu im degrab . Dar sunt oameni care nu în eleg venirea lui. a a cum vântul poart fumul încotro bate el. nici s citeasc . Cine tr ie te dup porunci. Nu toate sufletele sunt la fel de puternice: unele sunt tari ca piatra. dar s nu dezn d jduim de mila i iubirea lui Dumnezeu. Dar înainte de aceasta trebuie s ne cunoa tem m sura. Când în minte p trund gânduri str ine. Trebuie s dobândim duh smerit i înfrânt. Cine cunoa te iubirea lui Dumnezeu. Dar sufletele smerite p zesc poruncile Domnului i stau în ele neclintite ca în mare o stânc de care se sparg valurile. Mul i cad în dezn dejde i merg spre pierzanie. Doar în rare minute m ridic la aceast porunc a lui Dumnezeu. Pentru a birui iubirea de sine e nevoie s ne smerim întotdeauna. Trebuie s ne socotim mai r i decât to i i s ne osândim la iad. altele slabe ca fumul. De i m rog ziua i noaptea i m silesc s s vâr esc toat virtutea. Prin aceasta sufletul se smere te i câ tig plânsul poc in ei din care se na te bucuria. sau vr jma ul le am ge te u or. Asemenea fumului sunt sufletele celor mândri. E bine s ne obi nuim sufletul s gândeasc : Äîn focul iadului voi arde´. acela va spune: ÄN-am p zit poruncile. Sufletele lor se s lb ticesc i nu mai vor nici s se roage. n-am împlinit porunca iubirii de Dumnezeu. pentru c sau n-au în ele r bdare. înva s te cuno ti pe tine însu i i s dai sufletului nevoin a [asceza] dup puterile lui. nici chiar s se mai gândeasc la Dumnezeu. iar aceasta înseamn c nu este împlinit porunca de-a iubi pe Dumnezeu din tot . Lucrul cel mai greu dintre toate e a omorî trupul pentru Dumnezeu i a birui iubirea de sine. acela simte în fiecare ceas i minut harul în sufletul s u. de i sufletul meu vrea s r mân tot timpul întru ea´. atunci mintea se gânde te i la Dumnezeu i la lucruri. pu ini în eleg aceasta. Dar.

Dar nu. acela nu mai are lupt . dar n-a biruit înc patimile. i dac nu putem. Iar cine a biruit patimile. i-a rupt de pe el c ma a. ci numai o aten ie treaz asupra lui însu i întru toate. Despre gânduri i în elare Ia aminte la dou gânduri i teme-te de ele. Cine se lupt cu p catul i-L roag pe Dumnezeu s -i dea puterea de a nu p c tui. y altul: ÄNu te vei mântui!´ Aceste dou gânduri vin de la vr jma ul i nu este adev r în ele. dar Domnul e milostiv. al lui este harul cel mare i sim it. dar când a venit moartea. ci în dar. acela are harul în adâncul sufletului i min ii lui. 37]. Un nevoitor [ascet] mi-a spus: ÄNegre it trebuie s fiu miluit. s o cerem. Iubirea de Dumnezeu e felurit . nu pentru nevoin ele noastre. atunci i Domnul îl va ierta cu bucurie.i va fi a a: Domnul te va ierta. ca s nu cad în p cat. Dar cine simte harul i în suflet i în trup. Tu îns cuget : ÄSunt un mare p c tos. Cine se lupt cu gândurile r ut ii. Domnul vrea ca sufletul s fie smerit i s ierte tuturor cu iubire.cugetul i din toat inima [Mt 22. Dar când mintea e toat în Dumnezeu i nu în alte gânduri. i noi trebuie s L imit m i s -i iubim i noi pe to i. i dac p streaz acest har. de i nici atunci întru totul. El îi iube te mult pe oameni imi va ierta p catele mele´. i Domnul nu va z bovi s ne ajute cu harul S u. Domnul îi iube te pe to i. pentru bun tatea Sa.i pune n dejdea în nevoin ele tale. y Unul î i spune: ÄE ti un sfânt!´. chiar dac te-ai nevoi mult. Crede aceasta i. . se milostive te de noi Domnul. acela iube te pe Dumnezeu în m sura lui. pentru c în fiecare zi am f cut atâtea închin ciuni´. acela e b rbat des vâr it. atunci e împlinit aceast cea dintâi porunc . trupul s u se va sfin i i se va preface în moa te. Astfel. dar totu i cade în p cat din pricina sl biciunii lui i se întristeaz de aceasta i se c ie te.

sufletul pierde harul i îl n p de te întunericul. i atunci sufletul se întunec i gândurile rele îl chinuie. întreaga via sufletul i-o petrece în lupta cu gândurile. A venit un nor. F c torul i Ziditorul meu. Domnul Cel Milostiv va da sufletului pace i str pungere [a inimii]. tot a a. S tii c dac mintea ta înclin spre a-i urm ri pe oameni pentru a vedea cum tr iesc. atunci.i aminte cu t rie c El ascult toate cererile tale i. i numai pentru un singur gând de smerenie harul vine din nou. i atunci tot r ul va trece i toate gândurile se vor dep rta. pentru c Domnul iube te pe cel ce lupt cu b rb ie. el este p mânt p c tos i neputincios. Dar de cum sufletul se va poc i. dar dac p c tuie te printr-un singur gând i nu se poc ie te. ca s nu cazi din nou în p cat. a ascuns soarele i s-a f cut întuneric.Inc fiind frate sub ascultare am cunoscut iubirea lui Dumnezeu. acesta e un semn de mândrie. începe lupta curviei. atunci vine o ispit mic . Tot a a. le împline te. Ia seama la tine însu i. i dac nici atunci nu se smere te. dac tr ie te dup poruncile Lui. cât timp nu se smere te. Tu vezi c sufletul meu e chinuit de gânduri rele« Miluie te-m !´ i când stai înaintea fe ei St pânului. omul simte atunci pierzania lui i vede c . f r harul lui Dumnezeu. dac î i sunt de folos. i a a va p c tui pân ce se va smeri. strig c tre Dumnezeu ca Adam: ÄDoamne. cum pentru aceasta i vine un gând r u care nu place lui Dumnezeu i prin aceasta sufletul se smere te. i atunci sufletul tânje te i plânge înaintea lui Dumnezeu. Impreun cu gândurile rele p trunde în noi puterea vr jma ului. chiar dac trupul este istovit de harul lui Dumnezeu. Dac iar i nu se smere te. ine îns i pe mai departe smerenia din toate puterile. va veni un p cat mare. i ea e de nedescris. chiar dac nu mult. . Sufletul simte c este cu Dumnezeu i în Dumnezeu. Sufletul care a cunoscut pe Domnul înva printr-o îndelungat experien c . harul se scârbe te. Am f cut aceast experien pe mine însumi. Dac nu se smere te. Cerceteaz -te pe tine însu i i vezi: cum se înal sufletul deasupra fratelui t u. Când gândurile n v lesc asupra ta. i dac tot nu se smere te. va sim i în el harul i va avea îndr zneal în rug ciune. Gândurile rele h r uiesc sufletul mândru i. i duhul se bucur de Domnul. Dar. Astfel. adu. Dar acest har poate fi pierdut chiar i numai pentru un singur gând r u. cade într-un p cat mic. pentru un singur gând de mândrie. el nu va cunoa te odihn de la ele. Tu îns nu sl bi în lupt .

sufletul nu cunoa te odihna de la gânduri i nu se poate ruga cu mintea curat . Vei întreba. harul îl p r se te pân când sufletul se va smeri. s caute s tie ceva despre via a altora. omul r u are gânduri rele. Domnul d sufletului în elegere s cunoasc venirea Lui. . Dar tu nu. ele se încurc din ce în ce mai mult i chinuie sufletul. fiindc f r har e cu neputin a iubi pe vr jma i i atunci se ivesc gândurile rele din inim . ci dup lucrarea lor asupra sufletului. sufletul cunoa te i gândurile care vin de la vr jma ul nu dup înf i area lor din afar . Cine vrea rug ciunea curat nu trebuie nicicum s cunoasc tirile din gazete. Toate acestea aduc în minte gânduri necurate. Vr jma ii au c zut din mândrie i. Omul bun are gânduri bune. Dar dac sufletul pierde harul. i atunci când omul vrea s le descurce i l mureasc .19.Când vede c sufletul nu s-a înt rit înc în smerenie.29]. Obi nuie te-te s tai gândurile de îndat ce se ivesc. i a a. Domnul a zis: Äînv a i de la Mine. împins de curiozitate. Acesta e semnul unui suflet experimentat. de fiecare f ptur a lui Dumnezeu i se roag ca to i oamenii s se poc iasc i s primeasc harul Duhului Sfânt. Sile te-te ca aceasta s ajung o obi nuin . dar fiecare trebuie s înve e s lupte cu gândurile i din rele s le fac bune. Când sufletul înva iubirea de la Domnul. Tot a a. dup cum zice Domnul [Mt 15. pân când nu o va fi înv at. atunci adu poc in . c sunt blând i smerit cu inima. Aceasta se cunoa te prin experien . Dac îns ui i i nu le dep rtezi de îndat . s -L iubeasc i s fac voia Lui. a a i cel ce a cunoscut din experien pe Duhul Sfânt simte când în sufletul lui este harul i când se apropie duhurile rele. atunci iubirea îl p r se te. Mc 7. a a va lucra apoi toat via a.i pierde curajul pentru aceasta: harul este în tine. ca s ne atrag i pe noi. toat via a sa înva omul smerenia lui Hristos i. E bine s tii c dac te chinuie gândurile rele. ne aduc gânduri de laud . nu trebuie s citeasc c r i rele nici. atunci îi este mil de întreaga lume. dar pe cel ce n-are experien vr jma ii îl am gesc u or. i dac sufletul prime te laudele. aceasta înseamn c nu e ti smerit. Sufletul are obi nuin e: cum s-a obi nuit.21-22]. dar ascuns. Domnul îi retrage harul. poate: Cum se face aceasta? In chipul urm tor: A a cum omul viu simte când îi este frig sau cald. i ve i afla odihn sufletelor voastre´ [Mt 11.

iar omul mândru i c zut în slava de art . Dac vezi vreo vedenie sau un chip sau ai un vis nu te încrede în aceasta. dar nici nu te teme. fie din mândrie. istovit de drum. în fiecare zi cer de la Domnul smerenia. acela se avânt spre Dumnezeu nes turat ziua i noaptea.F r smerenia lui Hristos sufletul nu va afla niciodat odihna în Dumnezeu. i abia atunci îl va t m dui Domnul. Tot a a i în sufletul nostru. smerenia lui Hristos! Cine te-a gustat. i Domnul a cunoscut pe p mânt în trup neputin a omeneasc i. i pentru aceasta sa dat de la Domnul duhovnicilor puterea de a lega i dezlega. Fericit cel care s-a smerit pe sine însu i. dac nu te m rturise ti duhovnicului. ci va fi totdeauna r zboit de felurite gânduri care nu-1 las s vad pe Dumnezeu. sufletul simte tulburare. Dar numai sufletul smerit i care nu se socote te pe sine vrednic de vedenii simte tulburare sau fric la lucrarea vr jma ilor. Dac n-a cunoscut dup gust pe Duhul Sfânt. O. s-a urcat într-o corabie la vreme de furtun i dormea. Domnul ne va t m dui degrab . pentru c a aflat odihn des vâr it în Dumnezeu. O. dar dac e din mândrie. atunci sufletul va suferi mult vreme pân când se va fi înv at smerenia. C dem în am gire când credem c suntem mai de tep i i mai experimenta i decât al ii i chiar decât duhovnicul nostru. când chem m sfântul Nume al Domnului. dar când ucenicii L-au trezit. e cu neputin s scapi de în elare. dac împreun cu lumina nu sim i în tine zdrobire [de inim ] pentru Dumnezeu. se face mare pace. Dac vezi o lumin în untrul sau în afara ta. Dac e din lips de experien . i eu am gândit a a din lips de experien i am suferit pentru aceasta i sunt foarte mul umitor lui Dumnezeu c prin aceasta m-a smerit i m-a pov uit i nu m-a lipsit de mila Sa. Vr jma ul d sufletului o anumit dulcea amestecat cu slav de art i dup aceasta se recunoa te în elarea. nu te încrede în ea. P rin ii zic c dac o vedenie e pricinuit de vr jma ul. sufletul nu poate în elege de unde anume vine vedenia. pentru c sufletul meu a înv at prin Duhul Sfânt ce este smerenia lui Hristos i de ce însetez s o am. a poruncit m rii i vântului s se potoleasc i s-a f cut lini te mare. Omul cade în în elare fie din lips de experien . Domnul te va face s în elegi aceasta. ci smere te-te i lumina va pieri. i acum gândesc c . d -ne s Te l ud m pân la suflarea cea mai de pe urm . Cât sunt de neputincios! Scriu pu in i sunt deja istovit i trupul meu caut odihna. nici iubire pentru aproapele. Doamne. pentru c dac este de la Dumnezeu.

dac gândul fiec rei patimi te va st pâni. smere te-te i lupta va înceta. nici tulburare. vei ajunge un bârlog de demoni. Dar pentru ca sufletul s afle odihna de la demoni. Dac gândul î i spune: ÄM nânc mult!´ pân la ghiftuial i tu vei mânca mult. pentru c Domnul iube te pe oameni i. dar când p r sim plânsul i smerenia. Dac i se întâmpl s cazi în în elare i vrei s te izb ve ti de ea. ai dat prin aceasta demonului o putere asupra ta. Spune totul duhovnicului i atunci Domnul te va milui i vei sc pa de în elare. Lucrurile cere ti se cunosc prin Duhul Sfânt. Fii curajos. atunci n-avem vedenii i sufletul nostru nu le dore te. Dac i se întâmpl s vezi demoni.i pui n dejdea în El. pentru c Dumnezeu este cunoscut numai prin Duhul Sfânt.i aminte c Domnul te prive te s vad dac . Când plângem pentru p cate i smerim sufletul nostru. ci smere te-te. atunci pentru mândria aceasta va fi îng duit unei în el ri s pun st pânire pe tine spre pov uire. Cu vr jma ii trebuie s lupt m prin smerenie. vor tremura i vor fi sili i s plece.i va da îndreptare i vei avea odihn de la gândurile pe care le aduc vr jma ii. nu dezn d jdui. A a cum oamenii intr i ies dintr-o cas . dar dac te st pâne te frica. Adu. atunci putem fi atra i de ele. i demonii vor pieri. i am cunoscut c cine nu are întristare nu poate sta în smerenie. Dac vezi cu mintea demoni. de vreme ce Domnul mi-a iertat p catele. Dac gândul î i spune: ÄFur !´ i tu-1 ascul i. trebuie s se smereasc i s zic : ÄSunt mai r u decât to i oamenii. a a i gândurile iscate de demoni vin i iar i pleac dac nu le prime ti. mai r u decât orice dobitoc sau fiar s lbatic ´ i îndat s se m rturiseasc [spovedeasc ] cinstit preotului i atunci demonii vor fi izgoni i. Dar dac crezi c tii mai multe în privin a vie ii duhovnice ti decât duhovnicul t u i dac la m rturisire [spovedanie] nu-i spui ce i s-a întâmplat. iar cele p mânte ti prin minte: dar cine vrea s cunoasc pe Dumnezeu cu mintea lui din tiin . Mult vreme n-am tiut de ce trebuie s m întristez. demonul a luat din nou putere asupra ta. nu te însp imânta. Dar dac în elegi s te poc ie ti cum se cuvine. acela e în în elare. smere te-te i sile te-te s nu-i vezi i mergi degrab la duhovnicul sau Äb trânul´ [Ästare ul´] c ruia ai fost încredin at. i a a.nu poate încerca nici fric . fiindc el vrea s aib vedenii i se socote te pe sine vrednic de aceasta i de aceea vr jma ul îl în eal u or. nu scapi de o nenorocire. Când vezi c se lupt alt minte cu mintea ta. .

Nu-i p rea r u atât de rai i de frumuse ea lui. 17]. smerenia i iubirea. iar Domnul înva blânde ea. sufletul meu era vesel i lini tit. Suspina dup Dumnezeu i gr ia: ÄSufletul meu tânje te dup Domnul i îl caut cu lacrimi. care în fiece clip i nes turat atrage sufletul spre Dumnezeu. atunci când pentru p cat a fost izgonit din rai i a pierdut iubirea lui Dumnezeu. Sufletul e bolnav i îi pare tare r u atunci când întristeaz pe Domnul Cel Preaiubit. p rintele întregii lumi. A recunoa te în tine însu i mândria e lucru foarte chinuitor.pentru c duhurile rele ne insufl mândrie. Sufletul lui era chinuit de un gând: ÄAm întristat pe Dumnezeu pe Care îl iubesc´. trebuie s le cerem de la Domnul i s ascult m de duhovnici: în ei viaz harul Duhului Sfânt. i p mântul nu-i mai era drag. Partea IV Plângerea lui Adam Adam. A a tot sufletul care a cunoscut pe Dumnezeu prin Duhul Sfânt. Domnul iube te sufletul curajos i în elept. chiar dac n-ai în eles mândria ta. îndeosebi omul a c rui minte e stricat de lucrarea demonilor nu trebuie s se încread în sine însu i i în ei. Nenorocirea sufleteasc ne vine de la mândrie. Domnul a zis Prorocului Ieremia: ÄDute. aceasta înseamn c în tine nu e smerenie. veste te i fii curajos. ci s asculte de duhovnic. prin care sufletul afl odihna. cât de faptul de a fi pierdut iubirea lui Dumnezeu. a suferit amarnic i cu geam t mare suspina în toat pustia. iar cea trupeasc este adeseori îng duit de Dumnezeu dup iubirea Lui pentru noi. Adam tânjea pe p mânt i suspina cu amar. Dar iat semnele ei: dac te n p desc vr jma ii [demonii] sau te chinuie gândurile rele. dar mai apoi a pierdut harul. iar dac în noi nu este nici una. iar Eu î i voi porunci´ [cf. face experien a chinului lui Adam. Ir 1. nici alta. In lupta noastr trebuie s fim curajo i. a cunoscut în rai dulcea a iubirii lui Dumnezeu i de aceea. i de aceea. cum a fost cu mult-încercatul Iov. smere te-te. Cum s nu-L caut? Când eram cu El. i vr jma ul n-avea intrare la .

iar Adam hohotea. i el tulbur i chinuie sufletul meu. Sufletul meu e într-o mare mâhnire pentru c am întristat pe Dumnezeu. ziua i noaptea. i cu lacrimi Te caut.´ Adam plângea: ÄNu-mi mai este drag pustia. Abel. Tot a a. Mare a fost întristarea lui Adam dup izgonirea din rai. i toat pustia r suna de gemetele lui. ci vrea s vad din nou pe Domnul i s se sature de El. nici câmpiile. i de mul imea întrist rii plâng cu suspine: Miluie tem . i dac Domnul m-ar a eza din nou în rai. i aceast întristare a lui era mare. i aceast cunoa tere a lui Dumnezeu atrage sufletul meu s Te caute cu lacrimi. i eu am pierdut harul i strig împreun cu Adam: ÄMilostiv fii mie. c ci pentru p catul s u toate au pierdut pacea i iubirea. Cum s nu Te caut? Tu miai dat s Te cunosc prin Duhul Sfânt. orice suflet care a cunoscut pe Domnul tânje te dup El i spune: . Dumnezeule. de aceea sufletul meu tânje te dup Domnul pân la moarte. Doamne. i strig : ÄTânjesc dup Tine. Nu-mi mai sunt dragi mun ii cei înal i. i o poate în elege numai cel al c rui suflet a cunoscut pe Domnul i tie cât de mult El ne iube te. Nu-L pot uita nici m car pentru un singur minut i sufletul meu se chinuie dup El. întristarea lui s-a f cut i mai mare. ca marea. omorât de fratele s u.´ O. dar când a v zut pe fiul s u. pe mine zidirea ta cea c zut !´ A a hohotea Adam i lacrimile lui curgeau de pe fa a lui pe piept i pe p mânt. i cu sufletul chinuit de durere hohotea i gândea: ÄNoroade vor ie i i se vor înmul i din mine i toate vor suferi i vor tr i în du m nie i oamenii se vor ucide unii pe al ii´.mine. i sufletul meu nu vrea s se mângâie cu nimic. dar acum duhul cel r u a pus st pânire pe mine. nici codrii. Cain. Doamne! D -mi duh de smerenie i iubire. nici cântecul p s rilor.´ Dup izgonirea din rai. Adam s-a îmboln vit cu sufletul i de întristare a v rsat multe lacrimi. chiar i acolo a suferi i a plânge pentru c am întristat pe Dumnezeu pe Care îl iubesc. nimic nu-mi mai este drag. iubirea Domnului! Cine te-a cunoscut te caut neîncetat. dobitoacele i p s rile t ceau lovite de durere i plângeau. duhul meu se avânt spre Dumnezeu i nimic de pe p mânt nu m poate veseli.

dar cu mintea se gândea la Dumnezeu. Dar când sufletul pierde harul. atunci caut din nou cu lacrimi pe Duhul Sfânt. acela nu-L poate c uta cu lacrimi. p rintele nostru.´ ÄUnde e Domnul meu? De ce nu-L mai v d în sufletul meu? Ce-L împiedic s vieze în mine? Iat ce: nu este în mine smerenia lui Hristos i iubirea de vr jma i. i sufletul lui e neîncetat fr mântat de patimi. pentru c nu putea uita raiul i frumuse ea lui. Care este cunoscut prin Duhul Sfânt. tu vezi c eu. Adame. i cine a cunoscut pe Dumnezeu prin Duhul Sfânt. Adam a cunoscut pe Dumnezeu i raiul. Adame. Adame. mai mult decât orice.i înal e mintea spre Dumnezeu i s se bucure de r sunetul cânt rii cere ti i s uite am r ciunile lor pe p mânt!´ Duhul Sfânt e iubire i dulcea sufletului. ÄO. Dar cine n-a cunoscut pe Dumnezeu prin Duhul Sfânt.ÄUnde e ti Tu. chiar i atunci duhul lui ardea dup Dumnezeu. min ii i trupului. dar tu vezi: mintea mea slab nu poate în elege cum tânjeai dup Dumnezeu i cum purtai osteneala poc in ei. mic este focul în mine i iubirea de-abia nu se stinge.´ Dumnezeu este iubire nes turat i cu neputin de descris. scriu despre tine. m chinui pe p mânt. pentru c iubirea lui Dumnezeu e foarte dulce. cânt -ne cântarea Domnului. ca tot p mântul s te aud i to i fiii t i s . Lumina mea? De ce i-ai ascuns fa a Ta de la mine? De mult vreme sufletul meu nu Te mai vede i tânje te dup Tine i Te caut cu lacrimi. mintea lui e ocupat cu gânduri p mânte ti i nu poate ajunge la vedere [contemplare]. copilul t u. Adam mergea pe p mânt i de multele sale suferin e plângea din inim . Adam iubea pe Dumnezeu i îns i aceast iubire îl atr gea cu putere spre El. Adame. ca sufletul meu s se veseleasc în Domnul i s se lupte s -L laude i s -L sl veasc cum îl laud în ceruri heruvimii i serafimii i cum toate cinurile cere ti ale îngerilor îi cânt cântarea întreit-sfânt ! O. Doamne? Unde e ti Tu. nici s cunoasc pe Iisus Hristos. O. i dup c dere îl c uta cu lacrimi. acela ziua i noaptea se avânt nes turat spre Dumnezeul Cel Viu. O. i când trupul lui era neputincios i nu mai putea v rsa lacrimi. cânt -ne cântarea Domnului. dar. .

Iar noi suntem în am r ciune pe p mânt. Sufletul meu e r nit de iubirea lui Dumnezeu i se vesele te de frumuse ea Lui. împr tia i i în gândurile inimii lor. Vorbe te-ne de slava Domnului. Adame. Umblu prin gr dina raiului i peste tot v d slava Domnului.i mai po i aduce aminte de noi? Sau vezi pe Maica Domnului în slav i nu te po i smulge din aceast vedere i nu vrei s ne spui un cuvânt de mângâiere. i cât de mult iube te zidirea Sa. cum este ea m rit în ceruri i cu ce fel de cânt ri este ea fericit . tr iesc în întuneric i se duc în pr pastia iadului.O. vorbe te-ne nou . or fanii t i. p rintele nostru. Vorbe te-ne de Preasfânta N sc toare de Dumnezeu. i cum pot s -mi mai aduc aminte de p mânt? Cei ce viaz înaintea Fe ei St pânului nu se mai pot gândi la cele p mânte ti. Sufletul t u a cunoscut pe Dumnezeu pe p mânt. Nu m pot smulge din iubirea lui Dumnezeu i s vorbesc cu voi. Spune-ne ce s facem ca s pl cem lui Dumnezeu? Prive te la copiii t i împr tia i pe p mânt. ne-ai p r sit pe noi. cât de milostiv este El. . ca s uit m am r ciunea ce domne te pe p mânt? O. pentru c sunt cântate prin Duhul Sfânt. p rintele nostru. pentru c Domnul este . mângâie i bucur sufletele noastre întristate. Adame. l sa i-m în pace. dulcea a i veselia lui. Fiul lui Dumnezeu. Mul i au uitat pe Dumnezeu. i acum tu vie uie ti în ceruri i vezi slava Domnului. Adame. Spune-ne cum este preasl vit Domnul pentru patima Sa i ce fel de cânt ri se cânt în ceruri i cât de dulci sunt aceste cânt ri. fiilor t i. tu vezi întristarea fiilor t i pe p mânt. Adame. celor ce suntem cople i i de întristare. V d pe Maica Domnului în slav i cum m-a putea smulge din aceast priveli te i s gr iesc cu voi? V d pe sfin ii proroci i pe apostoli i to i sunt asemenea Domnului nostru Iisus Hristos. a cunoscut i raiul. De ce taci? i Adam a zis: Copiii mei. Spune-ne ce vezi în ceruri?« De ce taci?« Doar tot p mântul e în întristare« Sau din pricina iubirii lui Dumnezeu nu. O. nou . O. despre Domnul. cum iubesc ei pe Domnul i cu ce smerenie stau înaintea lui Dumnezeu. Spune-ne cum se bucur acolo sfin ii i cum str lucesc de har.Nu tulbura i odihna mea. p rintele nostru.

încât îl face asemenea Lui. slava Domnului? Sufletul nostru tânje te dup Domnul. suntem doar copiii t i. Adame. Dar v spun: Domnul v iube te. ca i noi s vedem. Dar noi suntem mâhni i pe p mânt i tânjim mult dup Dumnezeu. Rug mu-te. Adame. i Duhul Sfânt va via întru voi. ca tot p mântul s o aud i oamenii s uite am r ciunea lor« O. p rintele nostru. roag -te pentru noi. mângâie-ne pe noi! De ce striga i la mine. sufletele noastre tânjesc i întrist rile ne împov reaz . A a îl pream re te Domnul pe om. cople it de multe întrist ri. El vine în .în mine i m-a f cut asemenea Lui. copiii mei? Domnul v iube te i v-a dat poruncile Lui. Din pricina frumuse ii raiului i a dulce ii Duhului Sfânt nu-mi mai pot aduce aminte de p mânt. m ri pe cei ce M pream resc´. O. Spune-ne: Ce trebuie s facem ca s afl m raiul? i Adam a r spuns: L sa i-m în pace. îns tu viezi în ceruri i te bucuri de slava Domnului. fi i ascult tori fa de cei ce v st pânesc. copiii t i. ca i tine. copiii mei. Pu in foc mai este în noi. ca s iubim fierbinte pe Domnul. Cânt -ne una din cânt rile pe care le auzi în ceruri. Adame. O. Spune-ne nou . ca s pute i fi gata s întâlni i pe Domnul. Sufletul nostru e mâhnit. O. tu viezi în ceruri. cum putem mo teni raiul. tr i i i voi în iubire. i vezi pe Domnul ezând în slav de-a dreapta lui Dumnezeu-Tat l. Adame. Vezi heruvimii i serafimii i pe to i sfin ii. a c ror dulcea a f cut ca sufletul t u s uite p mântul. Domnul a zis: ÄIubesc pe cei ce M iubesc i-i voi prea. suntem mâhni i foarte. C i i-v în tot ceasul de p catele voastre. . Spune-ne un cuvânt de mângâiere. L sa i-m în pace. i auzi cânt rile cere ti. Adame. celor cople i i de întristare pe p mânt. Vremea întrist rilor mele a trecut. P zi i-le: iubi i-v unii pe al ii i ve i afla odihn în Dumnezeu. smeri i inimile voastre. pentru c din pricina dulce ii iubirii lui Dumnezeu nu-mi mai pot aduce aminte de cele de pe p mânt.O.

în ceruri. care str lucesc i ei de lumina fe ei lui Dumnezeu. Adame. nici smerenie. Domnul i-a dat pe cruce un alt rai. i eu m-am c it mult i m-am întristat mult. nici cum hohoteam dup Dumnezeu i rai. Dar când am fost izgonit din rai. El îl iube te pe om i îi d toate. în rai eram bucuros i vesel: Duhul lui Dumnezeu m veselea i nu cuno team nici o suferin . Nu pute i în elege întristarea mea. Dar pe mine s m l sa i în pace: acum iubirea de Dumnezeu m-a f cut s uit p mântul i tot ce se afl pe el. s-au f cut s lbatice i au început s se team i s fug de mine. smeri i-v i iubi i pe vr jma i. Am vrea s auzim aceste cânt ri: ele sunt dulci. C i i-v înaintea Domnului i cere i. Ce vom da în schimb Domnului pentru iubirea Lui fa de noi? Relat ri ale unor experien e tr ite i ale unor întâlniri. unde e Lumina Sfintei Treimi. ce s facem? Cânt m. asemenea Lui. c ci de aceasta se bucur Domnul.O. fiarele i p s rile care în rai erau blânde i m iubeau. raiul meu minunat!´ Dar prin iubirea Sa. dar nu este în noi nici iubire. i pustia auzea gemetele mele. p rintele nostru.suflet cu lini te. pentru c v d slava Domnului i slava sfin ilor. Adame. Face i i voi ostenelile poc in ei: iubi i întrist rile. frigul i foamea au început s m chinuie. am uitat chiar i raiul pe care l-am pierdut. Cânta i lui Dumnezeu în iubirea i smerenia duhului. ca Duhul Sfânt s se s l luiasc întru voi.îi d pacea i f r cuvinte d m rturie de mântuirea lui. ca tot p mântul s o aud i s se desfete în pace de iubirea Iui Dumnezeu. O. Gândurile rele m chinuiau. bolile i toate suferin ele p mântului m chinuiau. usca i-v trupurile voastre. mai bun decât cel dintâi. Lacrimile mele îmi iroiau pe fa i îmi umpleau pieptul i p mântul. i atunci ve i cunoa te i ve i afla împ r ia cerurilor. . pentru c sunt cântate prin Duhul Sfânt Adam pierduse raiul p mântesc i îl c uta plângând: ÄRaiul meu. dar am îndurat toate i am n d jduit cu t rie în Dumnezeu. ploaia m muia. cânt -ne o cântare cereasc . pentru c am întristat pe Domnul i pentru p catul meu am pierdut pacea i iubirea pe p mânt. soarele i vântul m ardeau. raiul meu. .

ci în suflet se vede limpede o pieire ve nic . am v zut în locul icoanei pe Domnul viu i harul Sfântului Duh a umplut sufletul meu i tot trupul meu. Dup încheierea serviciului militar am venit în m n stire i curând dup aceasta mau n p dit gândurile i ele m alungau din nou în lume s m c s toresc. sufletul meu e atras spre El i nimic nu m mai vesele te pe p mânt. Sim eam în suflet c Dumnezeu este nemilostiv i neînduplecat. Mai apoi îns . Duhul acesta era atât de cople itor i chinuitor. Dup o vreme m-a n p dit duhul dezn dejdii: mi se p rea c Dumnezeu m-a lep dat cu totul i nu este mântuire pentru mine. îmi era scârb de p catele mele i am luat hot rârea de a intra în m n stire ca s m rog lui Dumnezeu pentru ca Domnul Cel Milostiv s -mi ierte p catele mele. miluie te-m pe mine p c tosul!´ i o dat cu aceste cuvinte. El e în elepciunea mea. El e bog ia mea. A trecut pu in timp. în aceste minute po i s pieri pentru vecie. Dar când am pierdut harul lui Dumnezeu (în anii tinere ii mele). El e fericirea mea. c este însp imânt tor i numai s -mi aduc aminte de el. privind la icoana Domnului. Aceast stare a durat un ceas sau ceva mai mult. Domnul Cel Milostiv a îng duit ca duhul r ului s duc o astfel de lupt cu sufletul meu.i convorbiri cu al i nevoitori In copil rie sufletului meu îi pl cea s cugete cum s-a în l at Domnul la ceruri pe nori i cum au v zut aceast în l are Maica lui Dumnezeu i Sfin ii Apostoli. Din clipa în care am cunoscut pe Domnul. El e puterea mea. Sufletul n-are putere s -1 îndure mult vreme. m-am dus la biseric pentru vecernie i. Singura mea veselie este Dumnezeu. sufletul meu i-a cunoscut p catele lui i am fost cuprins de mare mâhnire pentru c am întristat pe Domnul i mi-am pierdut îndr zneala la Dumnezeu i la Maica lui Dumnezeu. i a a am cunoscut prin Duhul Sfânt c Iisus Hristos este Dumnezeu i am fost cuprins de dorin a dulce de a suferi pentru Hristos. i m-am apucat s m rog cu t rie ca Domnul s -mi ierte mul imea p catelor mele. . dar miam spus cu hot râre în suflet: ÄVoi muri aici pentru p catele mele´. sufletul meu s-a s lb ticit i a c zut în robia p catelor i arareori îmi mai aduceam aminte de în l area Domnului. am spus: ÄDoamne Iisuse Hristoase.

obi nuia s se roage neîncetat lui Dumnezeu s -i dea iertarea p catelor lui. i la acest cuvânt orice gând înceteaz . m voi mâhni pentru ei. a c zut pe grumazul lui i 1-a s rutat´ [Le 15. . dac acolo m voi întrista pentru rudeniile mele ce se vor duce poate în iad?´ Acest frate p c tos gândea despre împ r ia cerurilor: ÄA a cum pe p mânt nici un praznic nu este vesel dac nu sunt de fa rudele i cei apropia i.i mai poat aduce aminte de nimeni. tot a a i în rai voi fi întristat dac nu voi vedea acolo rudeniile pe care le iubesc´. din m n stirea ruseasc Sfântul Pantelimon. i sufletul s-a îndr gostit de F c torul lui i se bucur foarte. milostivirii Tale! Tu ai dat sufletului s cunoasc cât de mult iube ti zidirea Ta i sufletul cunoa te pe St pânul i F c torul s u. alergând. de la Athos. Prin tâlharul de pe cruce i prin fiul cel risipitor Domnul ne-a ar tat cum vine El cu iubire în întâmpinarea p c tosului care se c ie te. m voi mântui poate. în timpul vecerniei. nu i-a f cut nici un repro . pentru c nu este har în sufletul lui. i sufletul i trupul fratelui s-au umplut de o dulcea negr it . Un frate sub ascultare de la noi. Iisuse Hristoase. Doamne. lumineaz -ne prin Duhul T u Cel Sfânt ca to i s în elegem iubirea Ta. ci a junghiat vi elul cel gras i a poruncit ca to i s se veseleasc . miluie te-m pe mine p c tosul´ ² i vede icoana facându-se Mântuitorul viu. i sufletul lui a cunoscut prin Duhul Sfânt pe Domnul nostru Iisus Hristos i a în eles c Domnul e milostiv. Domnul a dat sufletului omului o cunoa tere îndeajuns a Lui. Se spune c Ätat l 1-a v zut de departe i i s-a f cut mil i. fratele i-a ridicat privirea asupra icoanei Mântuitorului i a f cut aceast scurt rug ciune de cinci cuvinte: ÄDoamne. fiindc îi iubesc. 20]. A început s cugete la împ r ia cerurilor i gândea: ÄDac -L voi ruga pe Dumnezeu din inim s -mi ierte p catele. A a este mila i iubirea lui Dumnezeu. frumos i negr it de blând i sufletul a în eles c iubirea lui Dumnezeu face ca omul s nu. dar dac în rai nu voi afla p rin ii i rudele mele.Doamne. i din acea clip sufletul lui arde de iubire pentru Domnul. Dar omului p c tos Domnul îi pare neînduplecat. Slav . i într-o zi. ÄMilostiv este Domnul nostru´. Ce fel de rai va fi îns pentru mine acesta. A a a gândit el timp de aproape ase luni.

cum cere iar i de la Domnul harul pe care l-a gustat. i dac harul se împu ineaz în suflet.Sufletul este cople it de St pânul. Asemenea gânduri vin de la vr jma ul. dar din când în când vars lacrimi fierbin i: ÄDe ce am întristat pe Dumnezeul Cel atât de milostiv?´ Domnul a chemat sufletul p c tos la poc in . o. socotind c Domnul nu le va ierta p catele. i Domnul a gr it în sufletul meu: . Dar eu i-am r spuns Satanei: Eu sunt mai r u decât to i». m rinimos i dulce. El îi d odihna i. Cel al c rui suflet s-a umplut de iubirea lui Dumnezeu în Duhul Sfânt.Sufletele celor mândri sufer pururea din pricina demonilor. pentru c aceast dogoare a iubirii pentru Domnul nu las sufletul s -L uite nici ziua. Spune-mi ce trebuie s fac ca demonii s se dep rteze de la mine. Un diacon mi-a povestit: ÄMi s-a ar tat Satana i mi-a zis: Iubesc pe cei mândri i ei sunt ai mei. c nu putem pricepe aceasta. zidirea Lui cea c zut . i sufletul omului a cunoscut pe Dumnezeu. Eram pu in înfrico at. E o minune pentru mine c Domnul nu m-a uitat pe mine.´ i eu am fost ispitit în chip asem n tor când mi se ar tau demonii. Domnul e atât de milostiv. Unii cad în dezn dejde. i Satana s-a f cut nev zut.i afl odihna în nimic decât numai în Ziditorul lui. nici noaptea. atunci se întristeaz i tânje te i mintea lui nu vrea s se opreasc . f -m s în eleg ce trebuie s gândesc pentru ca sufletul meu s fie smerit. Tu vezi c demonii nu m las s m rog. un Dumnezeu milostiv. ci caut un asemenea Dumnezeu. prin Dumnezeu (r mânând în El). dar am spus: . i am primit acest r spuns în sufletul meu: . acela tie cum iube te Domnul pe om. Dar când sufletul pierde aceast iubire.Doamne. i el s-a întors la Domnul iar El 1-a primit cu milostivire i i S-a ar tat lui. i eu am spus: . sufletul uit p mântul i iube te numai pe Domnul i nu. nu tiu cu ce s asem n atunci plânsul sufletului. Tu e ti mândru i eu te iau cu mine». se avânt spre El nes turat dup mul imea dogorii iubirii i nu-L poate uita. i s-a îndr gostit de El pân la sfâr it. nici m car pentru o singur secund .Doamne.

Sunt schimonah. dar nu pot mai mult. dar tr iesc mai r u decât ultimul i cel mai întunecat b rbat.. c noi to i p c to ii ne vom mântui i nici un suflet nu va pieri dac se poc ie te. zice Scriptura [Ps 33. c am pu in carte i sunt i p c tos.9]. Dar Domnul mi-a dat s gust harul Duhului Sfânt. Sufletul meu cunoa te mila Domnului fa de omul p c tos i scriu adev rul înaintea fe ei lui Dumnezeu. A a înva Duhul Sfânt în Biserica noastr . tiu c sunt s rac la minte. pentru c amintirea Dumnezeului Celui Atotputernic înrobe te sufletul meu. pentru c nici un cuvânt nu poate descrie cât de bun este dup fire Domnul. pe care Domnul o revars peste robii S i. nevoin e nu am nici unele. i El iart i sfin e te degrab . Nu. dar sunt nevrednic de aceast stare. Sufletul meu a gustat aceast bun tate a Domnului. i de aceea sufletul meu e atras din toate puterile lui s lucreze pentru El. El m-a c utat pe mine. Nu doresc decât s m mântuiesc. P stor bun i milostiv. Domnul este iubire. întoarce-te suflete la Domnul i spune: ÄDoamne.ine mintea ta în iad i nu dezn d jdui! Din acea clip am început s fac a a i sufletul meu i-a g sit odihna în Dumnezeu. Care a înv at sufletul meu s cunoasc calea lui Dumnezeu ce duce în împ r ia cerurilor. dar apoi S-a ascuns. Sufletul meu a înv at de la Domnul smerenia. ÄGusta i i vede i c bun este Domnul´. Prin Duhul Sfânt este cunoscut iubirea lui Dumnezeu pentru noi. oaia Sa r nit de lupi. Sunt mâhnit c nu tr iesc drept. Domnul mi S-a ar tat într-un chip neîn eles i a îndulcit sufletul meu cu iubirea Lui. Din Duhul Sfânt iese iubirea i f r aceast iubire nimeni nu poate gândi despre Dumnezeu a a cum se cuvine. i i-a alungat. ca ei s se roage pentru norod. S nu crede i c a fi într-un mare har sau c sunt în în elare. i n-a fi tiut aceasta dac nu m-ar fi înv at harul. i acum sunt atras spre El ziua i noaptea. . Am cunoscut doar harul în des vâr irea lui. încep s scriu despre iubirea lui Dumnezeu i nu m pot s tura de aceasta. iart -m !´ i nu gândi c Domnul nu iart : mila Lui nu poate s nu ierte. dar Domnul iube te i pe unii ca ace tia. i duhul meu se avânt spre Dumnezeu nes turat ziua i noaptea.

dar în sufletul lor se s vâr esc în fiecare zi adev rate minuni. iar când sufletul se las în elat de ele.5]?´ Domnul ne iube te nesfâr it de mult. iar în restul timpului voi face pace între oameni´.O. dar Domnul m iube te atât de mult. nu simte harul. sufletul î i g se te numaidecât pacea. Iat o minune: când sufletul înclin spre mândrie. Dar Domnul a dat cu milostivire oamenilor poc in a i cei ce se poc iesc se mantuiesc to i f r excep ie. i numai dup îndelungate lupte înva smerenia. i m-am a ezat într-o chilie lâng un frate iute la mânie i. str pungerea [inimii] i lumina. pentru c ei nu fac minuni ar tate. i d -mi pacea Ta pe care o dai robilor T i!´. i eu m gândeam: ÄO parte din timp m voi lini ti [în isihie]. Celui ce are harul vr jma ii îi aduc laude. Aceasta din Sfânta Scriptur i din experien a personal . ca Dumnezeu s m iubeasc a a cum 1-a iubit pe prorocul David pentru blânde ile lui [Ps 131. dar când se smere te. dar la început nu în elege c aceasta este pentru mândrie. Când pierd harul. dar cum spun: ÄIart -m . El este îns i Iubirea i pe to i îi iube te a a i-i cheam cu milostivire la El: ÄVeni i la Mine to i cei osteni i i împov ra i i Eu v voi odihni pe voi´ [Mt 11. Doamne. i sufletul simte c harul pleac .Eur3.De ce am pierdut prin neascultarea mea pe Domnul? Când se va s tura iar i sufletul meu de iubirea lui Dumnezeu? Când se va bucura iar i de Domnul? Când se va veseli iar i inima mea i se va umple de în elepciunea lui Dumnezeu. c ci sunt tare neputincios. Sufletul meu p c tuie te cu gândul ziua i noaptea. cât de mare este mila lui Dumnezeu! Sunt un om atât de tic los i r u. Cine nu se nevoie te. pierde prin aceasta harul.1] sau pe Moise pentru c a fost credincios în toat casa Domnuluj[cf. am început s -1 îndemn s tr iasc în pace cu to i i s -i ierte pe to i. Suntem acum ultimii monahi. 28]. numai c oamenii nu le pot vedea. el se cufund în întuneric i dezn dejde. 9]. acela nu cunoa te. sufletul meu se mâhne te foarte i spune: . El m-a r bdat . atunci vin bucuria. Domnul spune: ÄFerici i f c torii de pace´ [Mt 5. cine nu se c ie te sincer. Aceast odihn în Duhul Sfânt sufletul o prime te pentru poc in . Dar chiar i acum sunt înc mul i nevoitori [asce i] pe care Domnul i-a ascuns. vorbind cu el.

Acesta din urm atr gea mult lume la sine cu blânde ea. E un lucru chinuitor s tr ie ti f r un Äb trân´ [Ästare ´]. i am în eles c trebuie s c ut m voia lui Dumnezeu i s tr im a a cum vrea Domnul i s nu n scocim nevoin e [ascetice] pentru noi în ine. nici nu m-am mâniat vreodat pe cineva. i de atunci s-au scurs patruzeci i cinci de ani i n-am mai primit un gând de curvie. i de-abia am sc pat de el. i-a r spuns: ÄS tai lemne în p dure´. dar el a zis: ÄNu m duc´. p rintele egumen [arhimandritul Misail] 1-a trimis pe p rintele S. când eram tân r frate sub ascultare. Chiar la început. Am tr it mult vreme împreun cu el. am spus duhovnicului c primisem un gând de curvie i duhovnicul mi-a r spuns: ÄNiciodat s nu-1 mai prime ti´. Tot a a i eu am sfâr it prin a dobândi o ascultare dup voia mea. la pu in timp a c zut peste el un pom i a r mas mult timp bolind la pat i s-a c it pentru neascultarea sa. dar în fapt ie ea altceva.pu in. Schimonahul Savin a stat apte ani f r s se culce pe pat ca s se odihneasc . te îndreptai. La arhondaric era pe atunci p rintele Serapion care mânca numai pâine i ap . când s-a dus. apoi a izbucnit la mine atât de n prasnic. încât a trebuit s -mi p r sesc chiar i chilia. toat s pt mâna se mânca f r ulei. numai uitându-te la el. Lucram la economat i doream s m duc s vie uiesc în lini tire [ca isihast] în Vechiul Russikon. c i f r cuvinte. i datorit acestui post pu ini mergeau acolo. P rintele schimonah Anatoli avea darul . P rintele Dosifei era în toate privin ele un monah model. Atunci egumenul 1-a întrebat: ÄUnde vrei s te duci?´ P rintele S. smerenia i darul cuvântului. cu ascultare la barca m n stirii. iar dup el a venit la arhondaric p rintele Onisifor. i. Era atât de blând i smerit. a a un caracter de lini tit i bun avea. Citeam i mi se p rea c ar fi bine s fac a a [cum citeam]. Sufletul neîncercat i lipsit de experien nu în elege voia lui Dumnezeu i îndur multe întrist ri înainte de a se înv a smerenia. i mult am plâns atunci înaintea lui Dumnezeu pentru c nu s-a p strat pacea. Acum cincisprezece ani. Acolo se postea post continuu. Am f cut multe gre eli de acest fel. pentru c sufletul meu î i aduce aminte de iubirea Domnului i de dulcea a Duhului Sfânt i uit oc rile. afar de sâmb ta i duminica.

Astfel e nevoie s cunoa tem voia lui Dumnezeu prin egumen. edea pe o b ncu sub un stejar verde. A primit harul pe când era la trapez [la mas ]. . m-am îndreptat deci spre el. acolo unde sunt acum gr dinile de zarzavat. am sfâr it prin a-1 îndupleca i am l sat economatul. dar n-am în eles sensul cuvintelor lui. iar nu s st ruim dup ceva luându-ne dup noi în ine. care o v zuse pe Maica lui Dumnezeu. El mi-a r spuns cu blânde e: ÄDumnezeu s te binecuvânteze. numai bine ca s te ocupi cu rug ciunea min ii´. dar Domnul a vrut ca eu s fiu toat via a econom în m n stire. Iubirea lui Dumnezeu d puterea de a petrece toat noaptea în rug ciune. pe când tr ia înc în Rusia. îmi spunea: ÄMul i ani n-am tiu cum lucreaz harul. dar iat c eu. la noi în m n stire mai erau doi care se duseser la Cuviosul Serafim: p rintele Savin i p rintele Serafim. rugându-m cu t rie de egumen. pentru c aveam experien la construc ii. dar iat c noi suntem f r minte´. Era foarte b trân. El mi-a r spuns: ÄRug ciune f r minte nu este. într-o zi m-am dus la el. Iat la ce nevoitori [asce i] doream s m duc s tr iesc împreun cu ei i. Domnul m-a pedepsit i la Vechiul Russikon am r cit la cap. dar acum tiu´. Mai târziu îns am în eles ce înseamn Änoi îns suntem f r minte´. Dar nu i-a pl cut lui Dumnezeu s vie uiesc acolo i.poc in ei. cu evlavie i am zis: ÄBinecuvânteaz . p rinte´. era foarte înalt i foarte slab i edea cu m t niile în mâini. neputincios fiind. el s-a dus la Cuviosul Serafim din Sarov i 1-a v zut în via . iat vie uie ti singur. mam închinat adânc. pentru c nu tim s vie uim cum se cuvine i s lucr m pentru Dumnezeu. Aici era i p rintele Izrail. M-am ru inat i n-am îndr znit s -1 întreb mai multe. Afar de b trânul Izrail. spre a avea mai mult libertate pentru rug ciune. acolo era i fânul pe care îl coseam. Durerile de cap mi s-au dat fiindc am st ruit în dorin a mea i am l sat economatul pentru pustie. dar pentru rânduiala-de-sine [idioritmie]. m-a chemat înapoi la vechea ascultare. ei erau din Tambov. copile al lui Hristos!´ Iam spus: ÄP rinte. nu mai pot aceasta din pricina durerilor de cap i trebuie s m odihnesc. P rintele Izrail tr ia într-o colib . Eu eram un tân r monah. i de atunci suf r neîncetat de dureri de cap. dup un an i jum tate.

Când are în el un har mare. i în sufletul meu am primit acest r spuns: ÄAdu. i cum vom mul umi Domnului pentru iubirea Lui pe care o sim im în flecare zi i în fiecare ceas? . Mai târziu numai am în eles c de fiecare e nevoie la locul lui i c to i se mântuiesc f r nici o leg tur cu pozi ia sau rangul lor. acela cunoa te acest lucru: noi îns trebuie s îndur m bolile. Din pricina bolii nu pot sluji Domnului.Ca la Sfântul Botez. Domnul d p c to ilor harul Duhului Sfânt i de aceea e tare credin a noastr . Durerile de cap m chinuie i harul care biruie durerile nu este cu mine. dac nu. In ziua în care a fost tuns în schima cea mare. Cine a f cut experien a acestui har. înfuriindu-se din pricina bolii. sufletul dore te s sufere. Sufletul meu e întristat. vei fi tuns în schima cea mare. Astfel în mucenici era un mare har i trupul lor se bucura împreun cu sufletul când erau chinui i pentru Domnul Cel Iubit. i i-am zis: ÄCum î i merge?´ El îns .ef. am început s m rog: ÄDoamne.i aminte de harul Sfântului Duh i str duie te-te s -1 ai mereu´.De dou ori am fost numit responsabil cu construc iile. Boala i s r cia smeresc pe om pân la cap t. dar am refuzat i pentru asta Dumnezeu m-a pedepsit. care era bolnav. Când soborul m n stirii m-a numit econom în locul p rintelui Severin. m-am dus s -1 v d ca s -1 felicit i l-am întrebat: ÄCum î i merge?´ Iar el mi-a r spuns cu bucurie: . dup ce am ajuns în chilie. în loc de r spuns i-a aruncat fesul la p mânt. i începând de atunci a îndurat u or boala lui i s-a sfâr it în mare pace. pentru c dulcea a Duhului Sfânt covâr e te toat dulcea a lumii. ajut -m s îndreptez bine acest lucru´. Iat . M-am dus s -1 vizitez pe p rintele S. Tu îmi încredin ezi purtarea de grij de marea noastr m n stire. o dat econom. mi-a dat Domnul în dar harul S u. i atunci harul va veni i te va mângâia în întristarea ta´. vei muri r u. I-am spus: ÄMul ume te-I lui Dumnezeu pentru boal .

i în fiecare zi v rsa multe lacrimi. i duhovnicul mi-a spus c aceast rug ciune e de la harul lui Dumnezeu. i am cunoscut cât de mult iube te Domnul norodul S u. . Mi-a spus: . Au mai trecut zece zile i i-am pus din nou aceea i întrebare i el mi-a r spuns cu fa a vesel : . A a spunea egumenul Makari´. L-am ascultat i am început s fac cum mi-a spus. de ceilal i se va milostivi Domnul. îi pl cea s se gândeasc la p timirile Domnului. cum Domnul.Slav lui Dumnezeu. atunci m-am f cut ar gos. Am vorbit despre aceasta cu un alt nevoitor [ascet] care avea darul lacrimilor. Duhul Sfânt m-a înv at rug ciunea neîncetat i iubirea. lacrimile s-au întors i suspinam mult rugându-m pentru ei.S m rog pentru cei mor i? El a suspinat i a zis: . Dup aceea nu m-am mai oprit din rug ciunile pentru mor i. Trecuser dou sprezece zile de la tunderea în schima cea mare. i lacrimi picurau din ochii lui. dar plâng mult pentru cei mor i´. Un nevoitor [ascet] m-a întrebat: ÄPlângi pentru p catele tale?´ I-am spus: ÄPu in.Mi-e mil de oamenii care se chinuie în iad i în fiecare noapte plâng pentru ei i sufletul meu se chinuie atât.De i sunt bolnav. i îndeosebi pe cei mor i. am încetat s mai plâng pentru cei mor i. Zicând aceasta a f cut o mi care cu bra ele ca i cum ar aduna snopi pe câmp.L-am întrebat pe un tân r schimonah dac n-a pierdut harul care i s-a dat la tunderea în schima cea mare. i în fiecare sear v rs m lacrimi pentru ei. într-o zi am spus duhovnicului: . Mi-e mil c oamenii se lipsesc pe ei în i i de un Domn atât de milostiv. dar atunci au încetat i lacrimile pentru mine însumi. i când sufletul meu a urât p catul. împ ratul slavei. i am început s m rog lui Dumnezeu s m ierte. L-am întrebat pe acel nevoitor: . i s cure e duhul meu de mândrie i s -mi dea pacea. a suferit atât de mult pentru noi. simt în sufletul meu harul lui Dumnezeu. dar sufletul meu i-a adus aminte de smerenia lui Hristos i a însetat dup ea.Dac mi-ar fi cu putin i-a scoate pe to i din iad i numai atunci sufletul meu i-ar g si pacea i s-ar bucura. Atunci mi-a zis: ÄPlânge pentru tine însu i. încât îi este mil chiar i de demoni. simt mila lui Dumnezeu. Am fost ispitit: când sufletul meu a pierdut smerenia.

când a ajuns aproape de mine. ocolindu-m . miluie te!´. ca s pun la po t ni te bani pe care voiam s -i trimit la Sfântul Munte. dar dac s-a obi nuit cu cele bune. i demonii îl vor împinge spre el. i timp de aizeci de ani am cunoscut ce putere are obi nuin a. spre satul Kolpino. atunci vei lucra totdeauna a a i î i vei g si odihna în Dumnezeu. unde sta iona batalionul nostru de geniu. s-a îndreptat spre Kolpino. ducându-m de la tab ra Ustijorsk. d -mi lacrimi ca sufletul meu s plâng din iubire pentru fratele ziua i noaptea!´ i. Domnul ne iube te atunci când în rug ciune v rs m lacrimi din iubire i ne ascult cu milostivire. Iar omul face ceea ce este obi nuit s fac . iat . Domnul îi va da lacrimi pentru întreaga lume. lacrimi i iubire. dac te obi nuie ti s te rogi neîncetat. am spus numai: ÄDoamne. i dac te obi nuie ti s dai milostenie.Mi-am petrecut via a în lucruri bune i în p cate. atunci sufletul va fi atras spre rug ciune. i la aceste cuvinte o putere nev zut a împins câinele deoparte. Tot a a. Sufletul c ruia îi place s osândeasc pe oameni sau care e neascult tor sau neînfrânat sau care a l sat poc in a. dar pe drum s-a repezit drept spre mine un câine turbat i. i sufletul. nu poate s scape de cursele demonilor i s se elibereze de gândurile rele. Dumnezeu îl va ajuta cu harul S u. Domnul ascult rug ciunea i d sufletului lacrimi mari. Din aceast întâmplare am în eles cât de aproape este Domnul de omul p c tos i cât de repede ascult rug ciunea lui. i mintea pot dobândi obi nuin e. Dac e obi nuit cu p catul. Acolo a mu cat pe mul i i a pricinuit mult r u la oameni i la oi. . ÄDoamne. va fi necontenit atras de p cat. ca i cum s-ar fi izbit de ceva i. s fii totdeauna deschis fa de p rintele duhovnicesc la spovedanie. dar dac plânge pentru p catele sale i iube te pe fratele. Mergeam într-o zi de-a lungul unui câmp. s iube ti pe aproapele i s plângi în rug ciune pentru întreaga lume.

i iar i am v rsat multe lacrimi pentru aceasta. A hr ni animalele i viet ile i a nu le bate . i am fost cuprins de mil pentru întreaga zidire. i de atunci n-am mai f cut r u nici unei f pturi.acestea le face un suflet lipsit de minte. a a încât el nu vrea s mai vat me nici m car o frunz verde dintr-un pom i nu mai vrea s striveasc nici o floare a câmpului. se pierde în ei i iubirea de fra i. Duhul lui Dumnezeu înva sufletul s iubeasc tot ce-i viu. i dac suntem neputincio i i nu este în noi iubire. . am v zut pe c rare un arpe t iat în buc i i fiecare din ele se zb tea înc în convulsii. pe Preacurata Lui Maic i pe to i sfin ii i întru toate ne va ajuta Domnul. i din acea clip îmi aduc aminte pururea de aceast întâmplare. A face aceasta e un lucru lipsit de minte. Ei au l sat iubirea lui Dumnezeu i. prin aceasta. i într-o zi am v rsat peste ei ap clocotit . Sunt oameni care se leag de vie uitoare i le privesc. pentru c au c zut din bine. fiindc îl cunoa te pe F c torul S u i milostivirea Lui cea neîn eleas . dar a te lega de ele. le mângâie i vorbesc cu ele. Care ne iube te atât de mult. s rug m fierbinte pe Domnul. i când atinge El sufletul i trupul.în aceasta st mila omului fa de ele. totul în noi se schimb i este mare bucurie în suflet. f r vreo nevoie anume am omorât o musc i ea. pentru care Hristos însu i a murit în mari chinuri. Duhul lui Dumnezeu ne înva iubirea pentru toate i atunci sufletul suferii împreun cu fiece fiin . se târa în chinuri pe p mânt. mergând de la m n stire spre Vechiul Russikon. La mine în magazie. pe balconul depozitului.Intr-o zi. pentru fiecare f ptur care sufer i am suspinat mult înaintea lui Dumnezeu. De aceea. erau ni te lilieci. nenorocita. Astfel. a le iubi. Domnul ne-a poruncit s -i iubim pe vr jma i i Duhul lui Dumnezeu ne d puterea de a-i iubi. a le privi i a vorbi cu ele . Intr-o zi. iube te chiar i pe vr jma i i plânge chiar i pentru demoni. trei zile dup aceea am plâns pentru cruzimea mea fa de o f ptur a Domnului.

Am început s -mi supraveghez greutatea pe un cântar i ce v d? în trei zile am pus patru kilograme.i fac ascultarea. Pe când eram la metoc mi s-a întâmplat aceasta: mâncam pe s turate. Un trup s tul e o piedic pentru rug ciunea curat i Duhul Sfânt nu vine într-un pântece ghiftuit. i atunci cum mai este cu putin ca el s iubeasc i s vorbeasc cu animalele din ograd . ca trupul s nu sl beasc înainte de vreme i s r mân în stare s . Imi aduc aminte c st team odat la vecernie în biserica Acoper mântului Maicii Domnului. dar dup dou ore puteam mânca din nou aceea i cantitate. Am în eles atunci c aceasta venea de la vr jma ul i mi-am dat seama prin mila lui Dumnezeu c harul ne ajut s mânc m pu in. trebuie s ne uscam trupurile. dar nu voiam s încalc regula vie ii mele. Atât de chinuitor este s lup i chiar i împotriva unui gând atât de mic. A fi putut s cump r. i noi nu trebuie s ne leg m mintea de p mânt. Dar gândul m urm rea într-atât. ca în ele s nu mai fie nici o mi care care s tulbure rug ciunea.Sufletul care a cunoscut pe Domnul st pururea înaintea Lui cu fric i iubire.37]. ci numai pe cei ai m n stirii. Intr-o zi mi-a venit gândul s cump r ni te pe te proasp t. Privindu-1 m gândeam: . ci s iubim cu toat puterea min ii pe Domnul. ei se roag pentru noi i se întristeaz atunci când c lc m poruncile lui Dumnezeu. cu pisici i câini? Aceasta înseamn c omul a uitat porunca lui Hristos de a iubi pe Dumnezeu Ädin toat inima. încât chiar i în biseric . demonii îns ne împing s mânc m mult i s ne procur m mânc ruri c utate. i s -i cinstim. Fiarele s lbatice. monahii. dar care a sl bit i a murit înainte de vreme. Pe de alt parte. Trei zile m-a chinuit acest gând i numai cu anevoie l-am alungat prin rug ciune i lacrimi. din tot sufletul i din tot cugetul s u´ [Mt 22. animalele din ograd i toate vie uitoarele sunt p mânt. citea acatistul. Ocrotitoarea noastr i pe sfin i. N-aveam la mine banii mei. pe Maica Sa Preacurat . i p rintele N. pentru c noi. trebuie postit cu m sur . Am cunoscut un frate sub ascultare care se uscase de atâta post. nu-mi ie ea din minte. la liturghie. i am în eles c aceasta era o ispit .

sufletul meu Te cunoa te i. s-a repezit . i aceasta pân la lacrimi. dar cine î i chinuie mintea s priceap toate.ÄIeromonahul e gras. nu se poate închina decât cu anevoie´. merge cu bucurie la ele. privind la crengile stejarului. A a m-a pedepsit cu milostivire Domnul i prin aceasta am în eles c nu trebuie s judec m pe nimeni. a v zut o mul ime de ghinde mari i s-a gândit întru sine: ÄAr fi fost mai bine dac în stejar ar fi fost dovleci´. bine ai f cut ca în stejar s creasc ghinde. iubesc pu in pe Domnul.Aceasta pentru c M iube ti pu in´. i într-adev r. i am primit acest r spuns în inima mea: . Ca s cunoasc voia lui Dumnezeu. în secunda aceea am început eu însumi s fac o metanie i cineva mi-a dat nev zut o lovitur peste rinichi. O dat cu acest gând i-a fixat privirea i deodat a c zut o ghind i 1-a lovit tare peste buze. Obosit de munc . dup rug ciune. iar din pricina iubirii Lui uit lumea i chiar dac î i aduce aminte de ea. i atunci Domnul îl va pov ui prin harul S u i via a îi va fi u oar . iubirea lui Dumnezeu îl înva s se roage pentru lume. Dac aceasta ar fi fost un dovleac. s-a a ezat sub un stejar mare s se odihneasc i. cu mintea mea. Chiar dac acel om ar fi bolnav sau nenorocit. va fi bucuros în sufletul lui pentru c e s n tos la suflet i la minte i vede cu mintea pe Domnul i îl iube te în smerenia duhului. edeam i m gândeam: ÄNu vreau s mor´. acela afl odihn . dar pe Tine. cu toate acestea. Monahul acelei chilii era afar când cl direa luase foc. am vrut s strig: Ä ine i-m !´. i ziceam: ÄDoamne. trebuie s se supun ei. m-ar fi omorât cu greutatea sa´. Milostive Doamne. adeseori noi judec m f pturile lui Dumnezeu în loc s ne pred m voii lui Dumnezeu. Atunci mujicul a zis: ÄAm gre it. vrând s salveze unele lucruri. Intr-o zi. dar. nu vreau s mor´. Atât de pl cut e calea Domnului pentru duhul nostru. Cine se pred pe sine voii Lui sfinte. Nu de mult a fost un foc la Chilia Sfântul tefan. c nu vreau s mor. Tu vezi inima mea.un c pitan [în lume]. iar nu dovleci. Povestea p rintele Laz r . acela e neiscusit în via a duhovniceasc . Doamne. Un mujic mergea în p dure dup lemne. Când cineva nu i-a v zut mult vreme rudele. dar n-am putut din pricina t riei durerii. Astfel.

spune-mi ce s fac?´. i m-am gândit: ÄCât de mare este harul Duhului Sfânt în monahi!´ Pentru c avusese loc un puternic cutremur de p mânt. La început am fost pu in înfrico at. ase oameni au ie it din biseric . iar privegherea a continuat dup rânduial la fel de lini tit. iar ei st teau lini ti i. Domnul i-ar fi zis negre it: ÄDu-te´. Dac s-ar fi rugat îns Domnului i ar fi zis: ÄDoamne. ca i cum nimic nu s-ar fi întâmplat. dar ceilal i au r mas la locul lor. dar repede m-am lini tit i am zis egumenului: ÄIat c Domnul Cel Milostiv vrea ca noi s ne poc im´. i m-am gândit iar i: ÄSufletul care a cunoscut pe Domnul nu se teme de nimic. . poc i i-v i tr i i în iubire. candelabrele. a vrea s salvez cutare sau cutare lucru. Aceast iubire o în elegem nu cu mintea noastr . iar acesta st tea chiar lâng locul unde spovedea. Pe 14 septembrie 1932 a avut loc la Muntele Athos un puternic cutremur de p mânt. ci prin milostivirea lui Dumnezeu de la harul Duhului Sfânt. numai s se întoarc sufletul de la p cat i Domnul îl prime te cu mare bucurie în bra ele Sale i-1 duce la Tat l. fi i ascult tori i înfrâna i. afar de p cat. i îndeosebi de p catul mândriei. El s-a produs în timpul nop ii. la ceasul al patrulea [din noapte]. de ce s ne temem? Domnul Cel Milostiv ne-a trimis prin aceasta pova a: Copiii mei. dar eu spun c Domnul iube te i pe cel p c tos i-i d mila Sa. Atât de aproape de noi este Domnul i atât de mult ne iube te. dac aceasta ar fi fost cu putin . O c r mid s-a desprins din tavan i a c zut în acest loc împreun cu mult moloz. în timpul privegherii praznicului în l rii Sfintei Cruci. i m-am uitat la ceilal i monahi afla i în biseric i pu ini se temeau. M g seam în stran al turi de p rintele egumen. In via a mea am întrebat de multe ori pe Domnul in ceas de nenorocire i întotdeauna am primit r spuns. clopotele din clopotni începuser s sune i însu i marele clopot s-a auzit sunând i el o dat din cauza puterii n praznice a zdruncin turilor. iar dac El ne iube te. întreag uria a cl dire a m n stirii se zdruncina. 28]. dac nu se putea. El tie c Domnul ne iube te.în untru i a ars i el. tencuiala c dea. candelele i lumân rile se leg nau. Poate cineva va spune: ÄA a ceva se întâmpl numai cu sfin ii´. i atunci se bucur de el tot cerul. sau ÄNu te du´. înv a i de la Mine smerenia i blânde ea i ve i afla odihn sufletelor voastre » [Mt 11.

a ie it la iveal c Andrei era un om r u. i la tribunal to i s-au minunat cum a putut omori un om atât de smerit i lini tit. cât i to i ceilal i au fost interoga i din nou pentru a elucida misterul i au fost conjura i s spun adev rul. dar tân rul Nikolai n-a fost de acord cu aceast f r delege i i-a îndemnat ca în nici un caz s nu ucid . In sudul Rusiei. Nikolai. Dar dac v condamn pe voi. Dar afacerea i-a urmat cursul ei i a fost înaintat tribunalului. c ci nu se putea convinge c un om atât de blând i pa nic era un uciga . drumul era pl cut. Mergeam noaptea printr-o p dure verde. Muncitorii echipei nu l-au ascultat pe Nikolai i l-au ucis pe Andrei. iubea pe Dumnezeu i p zea poruncile Domnului. dar pân la urm acesta a reu it totu i s -i conving i s-au în eles s spun c Nikolai a omorât. i eu voi spune acela i lucru. pe numele lui Andrei. asemenea i conversa ia. In timpul anchetei. Mi s-a al turat p rintele Nikolai. c ci se ru inau de Nikolai care-i îndemnase s nu ucid . a declarat c . cât lume va suferi!´ La început muncitorii n-ati r spuns nimic. Nimeni nu voia s semneze condamnarea lui.In cele din urm . m voi duce acolo fiind singur. în împrejurimile Rostovului. va spune adev rul. numele lui era Nikolai. Atunci Nikolai. lucra o echip de dou zeci de oameni. Au venit la locul faptei procurorul. dac adev ratul vinovat nu va fi pedepsit. era un om foarte bun. le-a zis: ÄVoi to i ave i so ie i copii. ace tia au spus i ei c Nikolai era f pta ul. de la arhondaricul schitului nostru al Tebaidei. v zând nenorocirea lor. Crima a fost descoperit . Un altul.Intr-o zi m-am dus la m n stirea sârbeasc Hilandar. Vorbeam despre iubirea de aproapele i p rintele Nikolai mi-a povestit o întâmplare remarcabil . Afacerea a ajuns la poli ie. Atât Nikolai. procurorul i judec torul. Cum Andrei f cuse multe rele i tot felul de nepl ceri tovar ilor lui. Spune i c eu lam omorât. Au fost interoga i i ceilal i. astfel c to i. i nici un judec tor n-a vrut s -1 cread . avea un caracter i o purtare rea. acuzatul nevinovat. eu îns sunt fecior i singur. ace tia s-au hot rât s -1 omoare. cel mai tân r dintre to i. Judec torul de instruc ie a f cut interogatorii foarte lungi. astfel c era greu de tr it împreun cu el. Mie nu-mi este greu s merg la ocn i. Unul din ei. Mult vreme judec torii n-au putut da o sentin . de i Nikolai sus inea sus i tare c el a ucis. Nikolai avea o fa blând i un caracter smerit i vorbea lini tit i tihnit. . i au început ancheta: ÄCine a omorât?´ Nikolai spune: ÄEu am omorât´. oricum. judec torul de instruc ie i jandarmii.

Am fost izbit de puterea rug ciunii lui i pân ast zi. pentru c el se va ruga pentru noi. Când Luca i Cleopa mergeau spre Emaus i pe drum s-a apropiat de ei Domnul i le-a vorbit. Vedem din Evanghelii câte mul imi veneau dup Domnul. Ferici i oamenii care îl iubesc pe p rintele Ioan. dar ace tia sunt oameni buni: s tr iasc în pace´. iar unul din judec tori a spus: ÄAndrei a fost un om r u i dup fapt i r splat . de i s-au scurs aproape patruzeci de ani de atunci. inimile lor erau aprinse de iubire pentru Dumnezeu [Le 24. . P rintele Ioan din Kron tadt Pe p rintele Ioan l-am v zut în Kron tadt. i atunci. se bucurau pentru c Duhul Sfânt este pl cut i d sufletului pace i desf tare. el însu i era cu totul într-o iubire aprins . Unii gândesc r u despre p rintele Ioan i prin aceasta întristeaz pe Duhul Sfânt Care via întru el i viaz întru el i dup moarte. nu Nikolai. i acela i Duh lucra prin el asupra oamenilor. Cuvântul Domnului îi atr gea pe oameni. în inima tân rului Nikolai era harul lui Dumnezeu i el se oglindea pe fa a lui i lucra asupra tuturor celorlal i. Slujea Sfânta Liturghie. n-am mai v zut pe nimeni slujind ca el. ca la un foc. i nu e de mirare: Duhul Sfânt atrage la Sine inima oamenilor. Judecata a fost suspendat i s-a spus c crima lui Nikolai n-a fost stabilit . pentru a-i primi binecuvântarea. Dar ei nu tiu c bog ia nu d uneaz celui întru care viaz Duhul Sfânt.au fost de acord s claseze afacerea dac li se va face cunoscut adev rul. ci ceilal i au povestit cum se petrecuser lucrurile i cum Nikolai hot râse s ia totul asupra lui. Am v zut cât norod n v lea dup el. Ei spun c era bogat i se îmbr ca bine. iar dup ce o primeau. i p rintele Ioan avea în el din bel ug pe Duhul Sfânt care aprindea sufletul lui s iubeasc pe Dumnezeu.32]. pentru c era rostit prin Duhul Sfânt i de aceea el era dulce i pl cut sufletului. Norodul îl iubea i to i st teau cu frica lui Dumnezeu. Din aceast întâmplare se poate vedea ce putere are iubirea de aproapele. ca s -i salveze de pedeaps . pentru c sufletul acesta e cu totul în Dumnezeu i este preschimbat de Dumnezeu i uit de bog ie i haine. Iubirea lui pentru Dumnezeu este fierbinte.

Dar te întreb: ÄOare aceasta nu este pentru c e ti mândru?´ Iar harul nu se atinge de inima omului mândru. mare i bunule p stor.i mul umesc i ie. iar oamenii. bunule i sfântule p stor. avea pe Duhul Sfânt. Tu zici: ÄEu îns o citesc i o g sesc f r gust´. c ci prin rug ciunile tale am l sat lumea i am sosit la Sfântul Munte al Athosului. de i era înconjurat de femei. c nu pierdea harul Duhului Sfânt. Vulturul i coco ul Un vultur zbura în în l imi. dar p rintele Ioan. iar el ducea min ile oamenilor spre Dumnezeu. acum viezi în cer i vezi pe Domnul. Prin puterea Duhului Sfânt ai atras norodul spre Dumnezeu. m ri i râuri. auzind din gura ta cuvântul lui Dumnezeu. P rinte Ioane. i de aceea îl iubea atât de mult norodul. El este dulce i biruie iubirea unei so ii dr gu e. tu e ti rug torul nostru! Mul umesc lui Dumnezeu c te-am v zut i. suspinau i aduceau poc in fierbinte. sufletul simte în cuvintele lui puterea harului lui Dumnezeu. E o mare nevoin [ascez ] s tr ie ti cu o femeie tân r i s nu te atingi de ea. ca un vultur ce zboar în în l imi te-ai ridicat deasupra marii Rusii i din aceast în l ime la care te-a suit Duhul Sfânt Care viaz întru tine. Pot aceasta numai cei ce poart în ei în chip sim it pe Duhul Sfânt. i acum scriu cu bucurie. Dar coco ul de la ar nu cunoa te nimic în afara ogr zii în care . v d ora e i sate i cum tr iesc oamenii. ne vezi în Duhul Sfânt din cer. Iar noi cu smerenie te cinstim pe tine. mare p rinte Ioane. Te rug m: Roag -te pentru noi. câmpii i p duri. v d mul ime de fiare i p s ri. O. ca i noi s iubim pe Domnul i s aducem roade de poc in care bucur pe Domnul. se desf ta de frumuse ea lumii i gândea în sinea lui: ÄTrec în zbor peste dep rt ri întinse: peste v i i mun i. dar cu duhul e ti împreun cu noi i. Mul i sfin i se temeau de apropierea femeilor. Mai adaug i aceasta: era atât de smerit. ai v zut nevoile norodului t u. stând înaintea lui Dumnezeu. Vezi în el puterea Duhului Sfânt? Când cite ti cartea sa Via a mea în Hristos. pe Care sufletul t u îl iubea înc de pe p mânt. c Domnul mi-a dat s în eleg via a i nevoin a acestui bun p stor. unde am v zut mare mil de la Dumnezeu. de i cu trupul ai murit. Bunule i sfântule p stor.O. a C rui dulcea covâr e te iubirea trupeasc .

La început coco ul 1-a ascultat cu aten ie. i atunci când un om duhovnicesc se întâlne te cu unul neduhovnicesc. vulturul s-a mâhnit i i-a fost greu s mai vorbeasc cu coco ul. l sându. coco ul. cu toate astea. Dar sufletul lui s-a aprins de focul unei mari poc in e i. Era de neam din gubernia Harkov. s-a retras în Caucaz. sau de bog ii. 2] i se înal prin rug ciune spre Dumnezeu. sau caut desf t rile trupe ti.p rintele Stratonik. Voi zbura la el i-i voi povesti despre via a lumii´. La rândul lui. i vulturul a început s -i vorbeasc coco ului despre frumuse ea i bog ia lumii. atunci când un om duhovnicesc vorbe te cu unul neduhovnicesc. dar cel neduhovnicesc este asemenea coco ului. simte cu sufletul pe Dumnezeu i vede lumea întreag . Omul duhovnicesc zboar ca vulturul spre în l imi. leg tura amândurora e lucru plictisitor i anevoios. Sufletul celui duhovnicesc se desf teaz de pace. i vulturul a venit s se a eze pe acoperi ul gospod riei i a v zut cât de an o i de vesel se plimba coco ul în mijlocul g inilor lui i s-a gândit: Äînseamn c e mul umit cu soarta lui.i familia i averile. Ochii lui erau în permanen inunda i de lacrimi. se plictisea i-i era greu s -1 asculte. a avut i copii. înc i mai mult. dar mintea celui neduhovnicesc e lipit de p mânt sau e bântuit de gânduri. dar. neîn elegând ceea ce-i povestea vulturul. îi voi povesti cele ce cunosc´´.tr ie te i nu vede decât câ iva oameni i câteva dobitoace. dar sufletul celui neduhovnicesc st gol i împr tiat. iar când începea s vorbeasc despre . La vederea lui sufletul era cuprins de un fream t. i fiecare a r mas mul umit de soarta lui. în lume fusese târgove i avea un magazin. Era un b rbat minunat. Omul duhovnicesc este asemenea vulturului. dar omul neduhovnicesc se bucur sau de slav de art . A a se întâmpl atunci când un om înv at vorbe te cu unul neînv at i. Mintea omului duhovnicesc cuget ziua i noaptea la legea Domnului [Ps 1. V zând c nu în elege nimic. chiar dac s-ar ruga in întunericul nop ii. P rintele Stratonik De dou ori a vizitat Sfântul Munte un pustnic din Mun ii Caucaz . dar nu în elegea nimic.

Pentru aceasta trebuie s ne aducem aminte . Statura lui era pu in peste cea mijlocie. Unde e ti acum. i el ren tea min ile oamenilor dezlipindu-le de p mânt. i to i cei ce-1 ascultau primeau bucurie i mângâiere. într-adev r. dragul nostru p rinte Stratonik. ca sufletul s u s se spele în apa aceasta i s poat vedea curat pe Domnul în duh de iubire i în fric plin de cucernicie. Propov duia o poc in fierbinte i pe mul i i-a ridicat dintr-o adânc descurajare la nevoin e pline de râvn . în contact cu el. se preda plânsului poc in ei. era. Cuvântul lui era puternic. avea o fa pl cut . pe Care sufletul t u îl iubea pe p mânt i. Nevoitorii din Caucaz îl cinsteau. P rintele Stratonik mai zicea c va veni o vreme când monahii se vor mântui în haine lume ti. în cuvintele lui se sim ea limpede harul lui Dumnezeu. ci sufletul s u era predat în întregime voii lui Dumnezeu i purta toate suferin ele cu bucurie. avântându-te spre El.i vom zidi o chilie pe un munte înalt. Intr-o zi. Domnul iube te pe om i i-a dat acest plâns. Ascultându-1. sufletul uita de p mânt i se întorcea cu înfl c rare spre Dumnezeu. se smereau. vom privi la sfânta ta via i pe m sura puterilor noastre vom imita marile tale nevoin e [ascetice]. pl cea la toat lumea. Atât de mare era puterea credin ei i rug ciunea acestui b rbat. i când 1-a v zut. c ci mul i au pierdut-o i n-au mai g sit-o. i el era vrednic de aceast cinstire. v zându-i via a sfânt . Din toate puterile i pân la sfâr itul vie ii trebuie p strat râvna de la început.Dumnezeu. ca un vultur printre p rin i. p truns de frica lui Dumnezeu i iubire. sufletele oamenilor se preschimbau i. p rintele Stratonik a plâns i a zis: ÄNenorocit f ptur a lui Dumnezeu. împlinea nevoin e [ascetice] grele: îndura c ldura i frigul. nevoitorii din Caucaz l-au dus la un demonizat. iarna mergea descul suferind din dragoste de Dumnezeu i niciodat n-a avut pe buze vreun murmur împotriva lui Dumnezeu. Acum auzi în ceruri cânt rile heruvimilor i vezi slava Domnului. p rinte. Prin cuvântul lui c lea sufletele i pe mul i i-a ridicat din c dere. care iubeai atât de minunat plânsul? Vino la noi i. vorbea cu mare sim ire i cu o înf i are smerit . cât e ti de chinuit de demon!´ i a f cut asupra lui semnul crucii cu aceste cuvinte: ÄDomnul Iisus Hristos s te t m duiasc !´ i bolnavul s-a vindecat în clipa aceea. Vremea lacrimilor tale a trecut. p rul închis la culoare. din multa iubire.

atunci cade întrun p cat oarecare. tot r zboiul se duce pentru smerenie. pân ce sufletul se va smeri. De îndat ce se înal mai presus de fratele s u. ca sufletul s se smereasc . când omul vine s lucreze pentru Domnul. nu tiau cum pov uie te Domnul sufletele i de aceea au sl bit mai apoi. pân ce nu va avea smerenia. . i prin aceasta se înal mai presus de cei ce tr iesc în nep sare i începe s -i judece. uit tot ce e lumesc. Astfel. vine la smerenie i poc in . Despre aceasta se vorbe te în Scriptur i la Sfin ii P rin i. chiar i numai în parte. i a a pierde harul care 1-a ajutat s împlineasc poruncile lui Dumnezeu. i sufletul nu în elege cum s-a întâmplat aceasta ² totul mergea atât de bine. i dac sufletul este gata de moarte. Dar nu trebuie s se înfrico eze: este Domnul Care pov uie te cu milostivire sufletul. i dac sufletul se smere te. atunci începe lupta curviei. î i spune: ÄVoi avea toat via a aceast râvn ´. i dac nici atunci nu se smere te. iar când sufletul vede în el aceasta. Cine î i aduce aminte de moarte nu mai este în elat de lume. î i vei aduce aminte totdeauna de dulcea a Duhului Sfânt. este ascult tor i înfrânat. ba chiar i pe vr jma i. dar acum totul e atât de chinuitor i nu mai vrea s se roage. dar unii dintre ei nu cuno teau calea Domnului. se ive te o mic ispit . vine str pungerea inimii i pacea i tot r ul piere. dar trebuie s tr ie ti mult ca s cuno ti toate acestea din experien . Astfel. toat via a înva sufletul smerenia lui Hristos i. dar dac nu se smere te. Dac iar i nu se smere te. el nu se mai teme. chiar în acel minut sufletului îi vine un gând r u care nu-i place lui Dumnezeu. Vr jma ii ne laud . harul se retrage de la el pân ce se poc ie te. Mândria a pricinuit c derea vr jma ilor i ei ne-au tras în adânc i pe noi. La început. El mi-a povestit c în Caucaz întâlnise apte b rba i care gustaser harul Sfântului Duh. atunci sufletul t u se va desf ta de Domnul i-L vei iubi. dac se smere te mult. i dac sufletul prime te lauda. i a a ispita se va face tot mai puternic . harul nu-1 p r se te. Iar când cuno ti pe Dumnezeu prin Duhul Sfânt. Domnul d sufletului harul S u i o râvn puternic pentru bine. atunci. în lipsa lui de experien . i totul pentru el este atunci u or i pl cut. iube te pe aproapele. Am vorbit mult despre toate acestea cu marele nevoitor care a fost p rintele Stratonik. î i p ze te mintea neîmpr tiat i se roag din toat inima.neîncetat de moarte. Dac tot nu se smere te. i aceasta este cu adev rat o hran cereasc . prin aceasta î i p streaz în suflet pacea i vine în el harul Sfântului Duh. atunci vine o mare ispit i el va s vâr i un p cat mare. atunci ispita se duce i.

p rinte. Unii au îmb trânit în nevoin e i totu i n-au înv at smerenia i nu pot în elege de ce nu le merge bine. Care a r pit sufletul meu? Cum voi uita mila Domnului. Nu tii oare c te iubesc i c am început s vorbesc de Dumnezeu gândindu-m c i sufletul t u îl iube te pe Dumnezeu i c e aprins de iubirea lui Dumnezeu? . A venit la mine p rintele T. Sufletul meu iube te pe Domnul i cum voi ascunde acest foc care s-a aprins în sufletul meu? Cum voi ascunde mila Domnului. dac sufletul meu a fost înrobit de El? Cum voi t cea despre Dumnezeu. Dar sufletul smerit g se te odihna i pacea de care vorbe te Domnul [In 14. când duhul meu arde ziua i noaptea din iubire pentru El? Fi-voi atunci un potrivnic al lacrimilor? Pentru ce.va fi întotdeauna chinuit de gânduri rele. tu ai smerit sufletul meu care iube te pe Ziditorul. prin care sufletul meu a cunoscut pe Domnul? Cum voi putea s nu vorbesc despre Dumnezeu. de ce n-au pace i sufletul lor e mâhnit i ab tut.i îndrepte gre elile. privegherea i lini tirea [isihia] i celelalte nevoin e [ascetice] ne ajut . Postul i înfrânarea.29]. ai zis sufletului meu: ÄDe ce vorbe ti atât de mult despre Dumnezeu?´ Dar sufletul meu îl iube te i cum s ascund dragostea Domnului pentru mine? Sunt vrednic de chinurile ve nice.. dar puterea de c petenie st în smerenie. Smerenia nu se înva dintr-o dat . tiind c acest Äb trân´ [Ästare ´] era un mare nevoitor [ascet]. pentru c nu avea nimic de mâncare. dar El m-a iertat i mi-a dat harul S u. Am avut o lung convorbire cu el. dar cu gândurile a trebuit s lupte timp de aptesprezece ani. A t cut pu in. care nu poate r mâne ascuns în suflet. în schimb vorbeau bucuros despre plâns. ca s . credeam c -i place s vorbeasc despre Dumnezeu. De aceea a zis Domnul: Äînv a i de la Mine smerenia i blânde ea´ [Mt 11. dup care l-am rugat s spun un cuvânt sufletului meu. Ca s înve i ai nevoie de timp. apoi mi-a zis: Äîn tine se vede mândrie« De ce vorbe ti atât de mult despre Dumnezeu? Sfin ii î i ascundeau dragostea de Dumnezeu în sufletul lor. .un pustnic.´ P rinte T. Maria Egipteanca i-a uscat trupul prin post într-un singur an. 27].

Gândeam c sufletul t u se vesele te. Tu iube ti pe cei smeri i i prin harul T u îi înve i iubirea i smerenia de care se tem vr jma ii no tri. ca Domnul nostru s se veseleasc . pe care mi-ai ar tat-o. dar tu ai smerit sufletul meu spunând: ÄDe ce vorbe ti atât de mult despre Dumnezeu?´. Era la noi în m n stire un frate care c zuse dintr-un pom la strânsul m slinelor i nu mai putea merge pe picioarele lui. iubind pe Dumnezeu i pe fra ii mei. în patul vecin. c ai smerit cu milostivire sufletul meu i mi-ai descoperit calea pe care au mers sfin ii T i. Tu iube ti pe cei ce plâng. vorbesc despre milostivirea lui Dumnezeu. P rintele Kassian spunea c to i ereticii vor pieri.Dar ce s spun sufletului meu? Ascunde în tine cuvintele Domnului? Dar toate cerurile cunosc aceasta i voi fi întrebat: De ce ai ascuns mila Domnului i n-ai vorbit de ea oamenilor.i g seasc odihna în El? Dar St pânul ne cheam cu milostivire pe to i: ÄVeni i la Mine to i cei osteni i i împov ra i i Eu v voi odihni pe voi´ [Mt 11. ca i al meu. Nu tiu aceasta. Dar spun adev rul. de sufletul smerit. pentru c nem rginit este dragostea Lui pentru noi i i-a v rsat sângele S u i ni L-a dat pe Duhul Sfânt. ca to i s -L iubeasc pe Dumnezeu i s . Doamne. i atunci a chemat pe duhovnic i i-a m rturisit p catul neascult rii sale. i pe calea plânsului au venit la Tine sfin ii T i. dar cred numai în Biserica Ortodox : în Ea este bucuria mântuirii întru smerenia lui Hristos. a murit. calea plânsului smerit. c Domnul nostru e milostiv i iart oamenilor p catele lor. Domnul meu i Ziditorul meu. monahul care era al turi de el. d -mi s vin la Tine pe calea sfin ilor T i. . Sufletul meu cunoa te aceast odihn în Dumnezeu i de aceea. Tu Te bucuri. demonii. î i mul umesc. de Domnul. Infirmierul a început s preg teasc trupul mortului pentru îngrop ciune i i-a cerut fratelui s -i in o clip acul. 28]. Bolnavul i-a r spuns: ÄDe ce-mi tulburi odihna?´ Dar dup acest cuvânt sufletul s u i-a pierdut pacea. dar cel neîn elept spune c sunt fleacuri. Pe când era la infirmerie în corpul de cl diri al bisericii Schimb rii la Fa . Astfel îns voi porunci buzelor mele t cere i voi cânta cântare lui Dumnezeu în suflet. Cel în elept în elege de ce sufletul fratelui i-a pierdut pacea.

i de aceea îi este bine sufletului s u. Acesta i-a g sit odihna prin ascultarea pe care o face pentru Dumnezeu. To i fra ii m iubesc. l-am întrebat.´ P rintele ieromonah I. i atunci acesta s-a sfâr it în pace i odihn . Un monah tân r I i mul umesc. Din copil rie sufletul lui iubea pe Dumnezeu. la Krumitza. un tân r monah. a spus el. L-am privit i sufletul meu s-a smerit pân în rân înaintea lui. c ai trimis azi la mine pe robul T u. oricine ar fi i ori unde a fi trimis .a zis el. i m-am gândit: ÄU oar este calea care duce în împ r ia cerurilor. Doamne.La 1 iulie 1932 am primit vizita p rintelui Pantelimon de la Vechiul Russikon. mi-a povestit c la noi. el nu credea c p catele lui i-au fost iertate.Sunt foarte bucuros. ba chiar c trebuia s fie a a dup starea lui duhovniceasc . omul prime te harul de la Domnul. adic dup necredin a lui. I s-a spus: ÄNu i-ai m rturisit p catele i de aceea nu po i muri´. i el cu o fa bucuroas mi-a r spuns: . de i se m rturisise. dar nu putea muri. n-a întristat niciodat pe nimeni i de aceea Domnul 1-a ferit de p cate. dar cred c p catele mele nu-mi sunt iertate i a vrea s m spovedesc egumenului Makari´. . P rintele ieromonah I. v zând cu duhul pe Domnul. Noi îns trebuie s avem credin a tare c în Biserica noastr toate au fost a ezate de Duhul Sfânt i atunci. dup credin a lui. El a r spuns: ÄM-am m rturisit de dou ori. i de ce te iubesc? Ascult de toat lumea. m-a întrebat de ce s-a întâmplat aceasta i i-am r spuns c . S-a f cut dup dorin a sa: egumenul Makari a venit din m n stire i 1-a spovedit pe schimonah. Vorbeam împreun despre iubire i acest tân r monah mi-a spus c în cei treizeci de ani ai vie ii sale nu întristase pe nimeni. un monah tr gea s moar . al c rui nume îl ascund ca s nu cad din pricina slavei de arte i via a lui sfânt s se iroseasc . L-am întrebat cum îi merge. De ce te bucuri?. i el.

pentru c îl mângâie Duhul Sfânt. I i mul umesc. Ast zi am vorbit cu p rintele« despre noble ea [boieria] sufletului. dup înviere. pentru c a primit noble ea de la Domnul însu i. Acest cuvânt blând de iubire p rinteasc al Domnului ne înva s facem la fel cu oamenii. i câ i sfin i nu sunt pe care nu-i putem cunoa te. Doamne. Sufletele sfin ilor gust Duhul Sfânt înc de pe p mânt. cred. pentru c sunt atât de dragi lui Dumnezeu. în aceasta st noble ea [boieria] lui Hristos. Domnul S-a ar tat ucenicilor Lui i a început s vorbeasc cu Petru. când cineva ne sup r . Aceasta e Äîmp r ia lui Dumnezeu´ care este Äîn untrul nostru´. în sfin i viaz Duhul lui Dumnezeu. Lumea întreag ar str luci atunci de slav .Pentru astfel de oameni. El este întradev r nobil. c mi-ai f cut cunoscut pe robul T u. cântau i se bucurau. i Dumnezeu ascult pururea pe robii S i cei smeri i i nou tuturor ne merge bine pentru rug ciunile lor. pentru c harul lui Dumnezeu ar prisosi în lume. dar s p str m înainte de toate acea noble e pe care o d sufletului Domnul. Slav Domnului i milostivirii Lui c ne pov uie te prin Duhul Sfânt. i sufletul simte venirea Lui. Doamne.15]. ci 1-a întrebat cu m rinimie: ÄM iube ti tu pe Mine?´ [In 21. f ca to i oamenii s fie asemenea acestui tân r monah. dup cum spune Domnul [Le 17. culegeau flori. Duhul Sfânt d sufletului s cunoasc iubirea lui Dumnezeu i dragostea de oameni. altfel nam ti cum este Domnul nostru. Convorbiri cu ni te copii Ni te copii dr gu i alergau prin lunc . Când. i noi trebuie s o p str m. Duhul Sfânt înva sufletul blânde ea i smerenia. Dar iat c au v zut un monah i i-au spus: . Care i-a dat-o pentru c o iubea. dar sufletul simte apropierea sfin ilor i se preschimb în smerenia Duhului lui Hristos. 21]. i ea e de neîn eles pentru om i se face cunoscut numai prin Duhul Sfânt. ine Domnul lumea. nu i-a f cut nici un repro . pentru c în ei s l luia harul lui Dumnezeu. i în Dumnezeu el î i g se te odihna i uit toate am r ciunile acestei lumi.

Când îns îl cunoa te i pe Domnul. în care viaz harul care v va îndulci. v place s cânta i i s asculta i cântecele p s rilor. când v mânia i. dar în cer sunt lucruri mai frumoase decât toate acestea: e raiul. c nu-L cunoa te i pe Domnul Care a f cut toat aceast frumuse e. V place s hoin ri i prin poieni i s culege i flori. Plâng pentru voi. Dar nou ne place s cânt m. a-L cunoa te pe Domnul cu mintea. Vreau ca voi s fi i totdeauna asemenea Fiului Preacuratei Maicii lui Dumnezeu. i acolo este veselie i se cânt cânt ri. cânta i în smerenie i iubire. Mi-e mil de to i copiii de pe p mânt i de aceea plâng pentru to i copiii nevinova i i orfani. Plâng. M uit la voi i voi sem na i cu Copilul Hristos. p s rile cânt vesele în dumbr vi i în poieni. monahiile. Sufletul meu plânge pentru voi. De ce plângi în mica ta chilie când soarele str luce te i lumineaz toat lumea în frumuse e i pretutindeni e bucurie pe p mânt? A a au întrebat ni te copii pe un monah. dar tu. . vulturi zboar în în l imi deasupra norilor i se desfat cu frumuse ea naturii. iar sufletul se va str dui s vad slava Domnului în ceruri. Dar citi i dumnezeie tile Scripturi. i a a ve i cunoa te pe Domnul i-i ve i fi robi Lui cu bucurie. Pentru aceasta m rog. ezi i plângi. M uit la voi. ezi în chilie i nu vezi toat frumuse ea lui Dumnezeu. Dar nou ne plac florile i s hoin rim i s ne veselim. iar el le-a r spuns: Copii. ziua i noaptea. i când sufletul ascult aceste cânt ri nu le mai poate uita niciodat i nu-1 mai atrag cântecele p mânte ti. dar mai frumoase. pentru gândurile cele rele. Dar tu de ce plângi? Nu în elegem. Domnului prin Duhul Sfânt. copii. Cânta i.. i vreau ca voi s nu pierde i harul lui Dumnezeu i s nu v asem na i. unde viaz Domnul împreun cu îngerii i cu sfin ii. atunci v p r se te dorin a de a v mai uita la aceast lume. copii. Sufletul meu îl cunoa te i a vrea ca i voi s cunoa te i aceasta i de aceea sunt trist i m rog lui Dumnezeu pentru voi. pentru lume i jelesc pentru tot norodul lui Dumnezeu. Ce înseamn a cunoa te pe Domnul prin Duhul Sfânt? E cu neputin . copii. vr jma ului. pentru ca i voi s -L cunoa te i pe Domnul prin Duhul Sfânt. Aceasta v-o dore te sufletul meu. voi nu în elege i plânsul meu. copila i. mi-e mil de voi i rog pe Domnul s v p zeasc ca s cunoa te i pe F c torul i Domnul vostru.Prive te! Domnul a împodobit cerul cu stele i p mântul cu râuri i gr dini.

i lumineze în elegerea. Dac este în tine o . Cum putem ti noi c Dumnezeu ne iube te? Dup roade. când nu L-am v zut pe Dumnezeu i nu L-am cunoscut.. i care din ele sunt bune i care sunt rele? Ca s deosebi i gândurile bune de cele rele. i dac Domnul nu m-ar fi pov uit ca un Bun P stor cu harul S u. dar dac p zi i cuvântul meu. El nu. ascult rug ciunea mea i d tuturor s cunoasc slava Ta prin Duhul Sfânt. sfaturi i observa ii ascetice Gândurile mele m-au fr mântat ani îndelunga i. se cunosc iubirile: când suntem în iubirea lui Dumnezeu. crede i totdeauna despre Dumnezeu c v iube te i v d via pentru ca s vie ui i ve nic împreun cu El i s v îndulci i [desf ta i] de iubirea Lui.Doamne. copila i. i atunci.i aduce aminte de p catele noastre. i ce înseamn : minte curat ? Copila i.Copii. trimite mila Ta peste copiii p mântului pe care îi iube ti i d -le s Te cunoasc prin Duhul Sfânt i s înve e s Te sl veasc . i în suflet e odihn i veselie i vrem s ne aducem aminte de Dumnezeu în toat vremea. dar sufletul meu nu vrea s aud nimic din cele ale lumii. fiindc sufletul meu cunoa te pe Domnul prin Duhul Sfânt i tie cât de mult îl iube te El pe om. trebuie s ine i mintea voastr curat în Dumnezeu. i Domnul te va ajuta i pov ui. Dac vorbe ti sau scrii despre Dumnezeu. ve i cunoa te to i ceea ce v spun i în ceasul acesta nu în elege i. Gânduri. vrem s ne rug m i în suflet sunt gânduri bune. iubi i-L pe Dumnezeu. Cum s tim ce fel de gânduri viaz în noi. voi s v gândi i c Dumnezeu v vede. dar mila Domnului a fost cu mine f r sfâr it. Chiar dac aceasta e o iubire mic . roag -te i cere de la Domnul s te ajute i s . . Duhul meu dore te nes turat când s se roage. chiar dac voi nu-L vede i. Cu lacrimi Te rog. cum putem s ne inem mintea la Dumnezeu. A a ve i umbla totdeauna înaintea fe ei Domnului. vr jma ii m-ar fi înghi it. am biruit p catul.Noi nu L-am v zut niciodat pe Dumnezeu cum putem s -L iubim? Copila ii mei iubi i. Nu în elegem. ea v va duce la o mai mare iubire. prin Duhul Sfânt. cum îl iubesc îngerii. când s scrie sau s vorbeasc despre Dumnezeu. Scriu despre mila Domnului i îmi este u or s scriu. . Dup mul imea iubirii i blânde ii Lui.

nu se întorc spre Domnul. sunt un om p c tos i nu în eleg ce trebuie s fac. Sunt oameni. A a i sufletul. Bun lucru este a cugeta la legea Domnului ziua i noaptea. Milostive. el întristeaz pe marele Dumnezeu. Dar sufletul n-are putere s se roage necontenit cu aceea i aprindere. 22] sau m car un gr unte mic care la vremea lui s creasc i s aduc road mult [In 12. or atunci trebuie s spun deschis: ÄDoamne. i atunci pentru el nu mai e nimic altceva afar de Dumnezeu. nu vei primi ceea ce ceri. s mul umim Domnului pentru cunoa terea dat . Domnul mi c prin harul S u sufletul s se roage pentru toat lumea. începe s se scufunde în gândurile cele rele. Dar numai cunoa terea singur nu e de ajuns.dup cum ne insufl Domnul. lumineaz -mi în elegerea cum i ce trebuie s fac!´ Domnul Cel Milostiv nu vrea ca sufletul nostru s se cufunde în z p ceala care vine de la vr jma ul i ne insufl ce trebuie s facem i ce nu trebuie s facem. i uneori chiar i pentru un singur om. Cunoa te c atunci când o nenorocire love te un norod i sufletul t u plânge pentru el înaintea lui Dumnezeu. pentru c sufletul meu cunoa te pe Domnul. Dar dac te îndoie ti. i chiar oameni mari. când se îndoieste. Când tim multe. Dumnezeu se va milostivi de el. Prin aceasta sufletul î i g se te odihna în Dumnezeu i Domnul îmbr i eaz tot sufletul. c ci El este foarte aproape de noi. i atunci le vom cunoa te prin Duhul Sfânt. care atunci când se ive te o nedumerire. atunci putem citi. i Domnul te va lumina negre it. închin -te de trei ori pân la p mânt i zi: ÄMilostive Doamne. trebuie s fie în suflet i roadele Duhului [Ga 5. Lumineaz -mi în elegerea. A a a zis Domnul lui Petru: ÄPentru ce te-ai îndoit. sau scrie despre Dumnezeu . Când sufletul este în Dumnezeu. Duhul . Alteori îns . el uit cu totul lumea i atunci sufletul vede pe Dumnezeu. Tu vezi c sufletul meu e în nedumerire i mi-e fric s nu gre esc. Doamne´. pu in credinciosule?´ [Mt 14. Pentru aceasta. trebuie s cerem necontenit de la Domnul s ne dea duh smerit. 31] atunci când acesta începea s se scufunde în valuri. Când cel c ruia nu i s-a dat s înve e pe al ii înva totu i. dar Tu.24]. Dar e mai bine s te rogi f r împr tiere.nedumerire. d -ne credin neclintit în Tine prin Duhul Sfânt !´. Când i cum vrea Domnul. Scriu i îmi este u or s scriu. Dar ca s vedem tainele lui Dumnezeu. i de aceea trebuie s i se dea r gaz de odihn de la osteneala rug ciunii. sau cugeta. ÄDoamne. pentru c rug ciunea e mai de pre decât orice.

ci prin harul S u El o îndrepteaz spre bine i o atrage spre iubirea Lui. Poate va spune cineva: ÄCum s m rog pentru lumea întreag . Când Dumnezeu vrea s miluiasc pe cineva. Domnul î i alege rug tori pentru întreaga lume. iar aceasta e un semn al milei lui Dumnezeu. Nevoitorului [ascetului] Parfeni din Kiev [secolul XIX]. Domnul nu ia voin a de la suflet. care dorea s tie ce este Äschima cea mare´ a monahilor. i am în eles a a c atunci când Domnul ne d întristare pentru cineva i ne insufl dorin a de a ne ruga pentru el. în aceast rug ciune sufletul se întristeaz pentru acesta i se roag din inim . dac te întristezi pentru cineva. Nu trebuie îns confundat aceast dorin de a te ruga insuflat de Domnul cu dorin a iscat de leg tura p tima fa de cel sau cea pentru care te rogi. ea este liber de orice leg tur p tima . i numai Duhul Sfânt ne descoper marea Lui iubire. De aceea. fiindc atunci Domnul vrea s -1 . trebuie s te rogi pentru el. Celui ce iube te pe cei întrista i. El se roag cu lacrimi pentru norodul pe care-1 iube te i pentru care se întristeaz . Sufletul meu a f cut experien a i a v zut o mare mil fa de mine i fa de cei pentru care m-am rugat. Când rug ciunea izvor te numai din întristare fa de cineva aflat în via sau care a murit. i aceast întristare a lui este pl cut lui Dumnezeu. pentru c Domnul nostru este un P rinte atât de milostiv c noi nu putem s în elegem sau s ne închipuim aceasta. atunci insufl altora dorin a de a se ruga pentru acesta i-i ajut în rug ciunea aceasta. Maica Domnului i-a spus: ÄSchimnicul e un rug tor pentru întreaga lume´. ca un copil. ca ei s fie milui i. A a iube te Domnul Cel Milostiv zidirea Sa. Domnul vrea s -i mântuiasc pe to i oamenii i în bun tatea Lui cheam la El lumea întreag . când nu m pot ruga nici pentru mine însumi?´ Dar a a vorbe te cine n-a în eles c Domnul ascult rug ciunile noastre i ia aminte la ele. De aceea.Sfânt se atinge de suflet i îi d rug ciune pentru oameni. i Domnul va asculta rug ciunea ta. Domnul îi d o rug ciune fierbinte pentru oameni. Roag -te simplu. trebuie tiut c atunci când se ive te dorin a de a te ruga pentru cineva. e semn c Domnul însu i vrea s miluiasc acest suflet i ascult cu milostivire rug ciunile tale. aceasta înseamn c Domnul vrea s miluiasc acel om.

Tu vezi. dac ar fi fost rudenie cu mine. . ne hr ne ti i îmbraci. Oamenii încercau s le lege de mal. cum se întristeaz tat l meu pentru c nu plou . Un copac doborât i cu toate crengile t iate a început s se rostogoleasc cu repeziciune pe coast spre un om. dar acum am cunoscut c Domnul face minuni i pentru cel p c tos. mi-a povestit urm toarele: ÄEra o noapte întunecat . n-am putut s strig: ÄRepede. marea s-a lini tit i oamenii. Acela i Äb trân´ [Ästare ´]. nu-1 cuno team. Odinioar . lini tindu-se. Orice mam când afl de copiii ei c sunt în nenorociri sufer greu sau chiar i moare. ce tr ia la Muntele Athos. a c rei t rie cre tea cu repeziciune. dar lucrul era cu neputin pe întuneric i pe furtun . Un alt Äb trân´ [Ästare ´] ce tr ia pe malul m rii. au mul umit lui Dumnezeu. lini te te valurile. Tu e ti bun. To i se tulburau. fiindc atunci când omul înva smerenia. Ceva asem n tor am încercat i eu. dar atunci când se întristeaz sufletul unui om smerit. B rcile au început s se loveasc unele de altele. Tu ne-ai f cut. ai mil de oamenii T i chinui i i scap -i!´ i îndat furtuna a încetat. dar. Tu roag -te i Domnul te va asculta i vei pream ri pe Dumnezeu. Un b trân ieroschimonah. Doamne. Sa pornit îns o furtun . potole te furtuna. din pricina marii spaime care m-a cuprins. Pescarii strigau cu voce tare i era groaznic s auzi strig tele însp imântate ale oamenilor. nu cred c a mai fi r mas în via . lâng un liman. s-a dus pe un câmp cu cânep din gr din i a început s se roage: ÄDoamne. i p mântul s-a umplut de ap . Limanul era plin de b rci de pescari. de îndat ce sufletul lui se smere te. îl vedeam dar. Domnul îl ascult negre it. fere te-te!´ Inima mi s-a strâns într-un hohot de plâns i copacul s-a oprit.´ i îndat s-au strâns nori i a c zut ploaie. F s cad ploaie pe p mânt. credeam c Domnul face minuni numai la rug ciunile sfin ilor. Am sim it o adânc durere pentru norod i m-am rugat cu lacrimi: ÄDoamne. Rug ciunea celor mândri nu e pl cut Domnului. Omul era un str in pentru mine. v zând sup rarea tat lui s u din pricina unei mari secete care amenin a s nimiceasc întreaga recolt de grâne. Domnul ascult rug ciunile lui. în copil rie.i nu m mir de aceasta. a v zut cum urcau la cer rug ciunile monahilor .miluiasc pentru tine.

îns . Cu lacrimi îl rog pe Domnul pentru cei ce îmi cer s m rog pentru ei: ÄDoamne.Mul i zic din lips de experien : Cutare sfânt a f cut o minune. ca i coco ul care e mul umit cu soarta sa i nu se întristeaz c nu este vultur. Seam n cu un coco de la ar . omul e mul umit cu pu inul pe care-1 are. i prin Duhul Sfânt sufletul cunoa te pe Domnul i î i g se te fericirea în El. Dar noi. El ne înva s -i iubim i pe vr jma i. sufletul e asemenea unui dobitoc. i de aceea ascult rug ciunile omului p c tos pentru folosul altora sau al celui ce se roag . Astfel. i în marea lui bucurie îi este mil de întreaga lume i dore te cu t rie ca to i oamenii s cunoasc pe Dumnezeu. vede câ iva oameni i câteva dobitoace. îi mul ume te i-L iube te. nu în elege dulcea str pungere a inimii i iubirea dumnezeiasc . Pân când nu cunoa te mai mult. Cunoa te pe Dumnezeu din natur i din Scriptur . se mul ume te cu pu inul pe care-1 are. Dar vulturul ce zboar sus în nori. aceasta este cu putin numai prin har. i d omului pe Duhul Sfânt. m ri i râuri. care respir de departe miresmele p mântului. dar eu am cunoscut c Duhul Sfânt Care viaz în om s vâr e te minunile. cât vreme nu cunoa te mai mult. Tot a a i omul. cunoa te câteva zeci de g ini i e mul umit cu via a lui. Tot a a e i în via a duhovniceasc . d -le Duhul T u Cel Sfânt. Dar. Domnul vrea ca to i s se mântuiasc i s fie ve nic împreun cu El. . pentru c nu tie mai mult. care se desfat de frumuse ea lumii i cunoa te multe ri. care vede o mul ime de animale i de p s ri. Domnul ne iube te f r sfâr it pe noi. pentru c Domnul însu i dore te aceasta pentru to i. Cine n-a cunoscut harul Duhului Sfânt. p c to ii. care îmbr i eaz cu privirea-i ager dep rt rile. f r har. acela se aseam n coco ului care nu cunoa te zborul vulturului în în l imile cerului. ca ei s Te cunoasc prin Duhul Sfânt!´. Ne-a înv at Duhul Sfânt. Dar omul înv at i cu tiin mult nu se va mul umi cu o asemenea via i va c uta spa ii vaste pentru mintea lui. Cât îmi e de mil de oamenii care nu cunosc pe Dumnezeu. adeseori ranul s rac e mul umit s aib ceva hran i haine de îmbr cat i pentru aceasta mul ume te lui Dumnezeu. într-adev r. chiar i într-o mic m sur . cre tinii ortodoc i. suntem noroco i pentru c îl cunoa tem pe Dumnezeu. acest vultur n-ar fi mul umit dac ar fi pus într-o mic ograd laolalt cu coco ul. care tr ie te într-o mic ograd . se mul ume te cu pravila i aceasta îl mul ume te.

dar va pierde i rug ciunea. c El ne d nou . acela trebuie s iubeasc pe vr jma i i s fie lipsit de r utate. Slav milostivirii Domnului. p c to ilor. Tu îns . pân ce sufletul t u se va fi împ cat cu ei. Cine vrea s se roage neîncetat. Demonii se str duiesc din toate puterile lor s dep rteze pe om de la aducerea-aminte de Dumnezeu i de la rug ciune. i atunci nu va avea gânduri rele potriva lui. Ca s ii rug ciunea. harul însu i s vâr e te rug ciunea din inim . acela trebuie s fie în toate înfrânat i ascult tor Äb trânului´[Ästare ului´] pe care-1 sluje te. pentru c . Rug ciunea e un dar al Duhului Sfânt. Dar sufletul care iube te pe Domnul tânje te dup El i se roag Lui a a : ÄSufletul meu tânje te dup Tine i cu lacrimi Te caut´.Dar cine a cunoscut pe Domnul prin Duhul Sfânt. dar cel ce se roag trebuie s smereasc sufletul s u. prin duhovnicul i Äb trânul´ lui.i fie de ajuns faptul de a sluji lui Dumnezeu i El te va a eza împreun cu sfin ii. Cu cât mai mult te vei smeri. pentru c harul Sfântului Duh îl atrage s iubeasc pe Domnul i dulcea a iubirii lui Dumnezeu îl ajut s poarte u or toate întrist rile p mântului. In inima care se roag rug ciunea â ne te f r nici o constrângere. smere te-te cât po i de mult. ine mintea ta în inim i în iad. Ca s r mâi în Dumnezeu. Fii mul umit i mul ume te lui Dumnezeu pentru c n-ai nimic. ziua i . i sufletul lui tânje te neîncetat dup Domnul. i caut totdeauna harul Duhului Sfânt. va ajunge ar gos i nu numai c nu va înainta. înv torul în rug ciune e însu i Domnul. cu atât mai multe daruri vei dobândi de la Dumnezeu. Trebuie s -i m rturiseasc i gândurile. pentru c El d rug ciunea celui ce se roag pentru vr jma i. atunci Domnul î i d bucuria de a-L sl vi neîncetat. i atunci Domnul î i va da rug ciune neîncetat . acela se roag ziua i noaptea. S . Dar dac gânde te: ÄN-am nevoie s m sf tuiesc cu cineva´ i las ascultarea. chiar dac n-ai avea nimic. mul ume te-te cu ce ai. s fim în Dumnezeu. Pentru ascultarea lui sfânt un asemenea om va fi înv at de har gânduri bune i va înainta în smerenia lui Hristos. trebuie s iube ti pe oamenii care te oc r sc i s te rogi pentru ei. Rug torul iube te pe to i i are mil de to i. Inima rug torului trebuie s fie plin de mil pentru toat f ptura. pentru c harul Duhului Sfânt 1-a înv at iubirea. Domnul îl îndrepteaz prin harul S u. în sufletul celui ce se roag cum se cuvine e pacea lui Dumnezeu. Cine vrea s iubeasc pe Domnul.

Când harul este în noi. ne uscam ca o ml di rupt dintr-o vi . Când Domnul vrea s mângâie un suflet întristat. A a i este. suntem p mânt.noaptea. de pild . atunci el nu-i mai vede pe vr jma i. într-adev r. acela s-a t iat din Vi a care este Domnul [In 15. ci vede numai pe Domnul. ea î i aduce bucurie i veselie. dac întorcându-te în tine însu i î i vei aduce aminte din nou de ea. dar chiar i în aceast neputin mila lui . au fugit ca ni te la i. suntem în eleg tori. dar când pierdem harul. Dac gânde ti c Dumnezeu ne iube te. Dac gânde ti c Domnul îi iube te pe oamenii S i i c în ei viaz Duhul Sfânt. Apostolii au v zut pe Domnul în slav când S-a schimbat la fa pe Tabor. A a vie uiau sfin ii. lacrimi. dar mai apoi. Domnul a zis: ÄCel ce M iube te p ze te poruncile Mele´ [In 14. Dac Adam ar fi iubit pe Domnul a a cum L-a iubit Maica Domnului. blânzi i pl cu i lui Dumnezeu i oamenilor. pentru acest gând i se va da pacea. 5]. 15-23]. Când îns Domnul mângâie sufletul. str pungerea inimii i pacea sufletului i a trupului. îi d bucurie. i vedem din experien c mintea celui ce iube te pe Dumnezeu e îndreptat de harul lui Dumnezeu i vede sub ire toate vicleniile vr jma ului. A a de neputincios este omul. i uneori Se arat pe Sine însu i sufletului. Orice porunc ai lua. Ia. în timpul p timirii Lui. 2] i i se va da darul deosebirii binelui i r ului. suntem într-adev r smeri i. i mintea ta va uita lumea i. ascult tori. Duhul Sfânt ne înva s iubim pe Dumnezeu. Cine nu iube te pe fratele pentru care însu i Domnul a murit în mari chinuri. sufletul t u se va desf ta de legea lui Dumnezeu i vei cugeta la ea ziua i noaptea [Ps 1. i înc p mânt p c tos. Ia a doua porunc : S iube ti pe aproapele t u. prima porunc : S iube ti pe Dumnezeu. te vei ruga din inim pentru lume. ar fi p zit porunca Lui. iar iubirea p ze te poruncile.1]. Cine ascult de legea lui Dumnezeu va în elege cât de bune sunt toate poruncile Domnului. fiindc Duhul Sfânt înva sufletul s se roage pentru oameni. De aceea a i zis Domnul: ÄF r de Mine nu pute i face nimic´ [In 15. dar pe cel ce lupt cu p catul Domnul îl va ajuta. Uneori omul e atât de neputincios c n-are putere nici s alunge o musc i nu poate alunga din suflet gândurile cele rele.

Care i-a pus El însu i sufletul pentru noi. i în al ii. de asemenea. în minte i peste tot. 2].s iubeasc s r cia. Când sufletul se smere te i se pred voii lui Dumnezeu. Dar cine iube te pe Dumnezeu. sufletul tr ie te ca i cum ar fi în alt lume. Socotesc c trebuie s mânc m atât încât. Domnul i-1 d f r ai cere nimic în schimb i. e ti mult iubit Domnului. e ti i mai mult iubit de Dumnezeu. Iar dac . A patra înt ritur . A a e i omul: uneori e în slav . A treia înt ritur . . i din pricina acestei bucurii se roag ca to i s cunoasc pe Domnul prin Duhul Sfânt Care d m rturie limpede sufletului de mântuirea lui.i pui sufletul pentru oameni.s . El trebuie s cucereasc apte Äînt rituri´´     Prima înt ritur . alteori în necinste. Dac te lup i cu t rie cu p catul. Dac iube ti pe vr jma i. atunci harul lui Dumnezeu va fi totdeauna în suflet: pentru iubirea lui. de i o iube te. cât i in înjosire. dar acum v d aceasta limpede i în mine. cu acest har.s se predea ascult rii de Äb trânul´ [Ästare ul´] s u. el duce zi i noapte un r zboi necontenit cu neprietenul. s mai vrem s ne rug m. Monahul cuget la legea Domnului ziua i noaptea. A doua înt ritur . Cum s cunosc dac Domnul m iube te sau nu? Iat câteva semne. atunci el se face iar i s n tos i este într-o mare odihn în Dumnezeu. Domnul te iube te. Prin el însu i omul e firav ca o floare a câmpului: to i o iubesc i to i o calc în picioare. iar iubirea lui Dumnezeu îl atrage atât încât nu mai vrea s se uite la aceast lume. Odinioar nu tiam ce înseamn s ai sufletul bolnav. acela îi mul ume te pentru orice întristare i r mâne lini tit atât în cinstire. încât duhul s fie întotdeauna aprins i s n zuiasc nes turat spre Dumnezeu ziua i noaptea.i taie voia proprie.s se usuce pe sine însu i de dragul lui Dumnezeu. ÄDomnul din cer a privit peste fiii oamenilor s vad de este cel ce în elege sau cel ce-L caut pe Dumnezeu´ [Ps 13. Trebuie apoi s tr im simplu ca pruncii. dup ce am mâncat.Dumnezeu îl p ze te pe om: gândurile rele pier i singur Dumnezeu este în suflet.

i predea sufletul lui Dumnezeu.  A asea înt ritur .sufletul simte harul în inima lui.sufletul i trupul au pacea care vine de la Domnul.  A patra . v cer iertare pentru toate gre elile mele i v cer s v ruga i pentru mine. dar mintea e în Dumnezeu i v zându-L. ci acesta se na te în mine i eu îl scriu.s . celor ce m ve i citi.iubirea lui Dumnezeu îi deschide împ r ia cerurilor i sufletul cunoa te prin Duhul Sfânt cum este Domnul nostru.  A noua .  A zecea .  A treia . adic s lase orice lucru pe seama voii lui Dumnezeu.  A aptea înt ritur .  A opta .s . Dar am scris acestea atras de iubirea lui Dumnezeu de care nu m tiu s tura. S vedem acum ce Ädecora ii´ pentru biruin prime te monahul de la Domnul înc de pe p mânt:  Prima . gânde te c Domnul ne iube te.  A doua .  A aptea .s se smereasc . nu tiu care va fi urm torul.sufletul merge pe p mânt i lucreaz cu mâinile.sufletul î i g se te odihna în Dumnezeu i vede m re ia lui Dumnezeu i mila Lui. gândurile vin din nou i tulbur mintea mea cea slab i neputincioas . vou . zidirea Sa cea c zut .sufletul simte harul lui Dumnezeu în gândurile lui. Dar când sfâr esc de scris. uit p mântul.  A asea .i biruie iubirea de sine.  A cincea . Gânduri de pe urm . A cincea înt ritur .sufletul iube te pe Domnul i v zându-L.din iubirea lui Dumnezeu sufletul iube te pe aproapele lui ca pe sine însu i. iar atunci plâng Domnului Cel Milostiv i Domnul m miluie te pe mine.pacea con tiin ei.sufletul simte harul i în trupul lui. pentru c iubirea lui Dumnezeu atrage sufletul s iubeasc pe Cel Iubit. Când scriu un cuvânt. ed la mas i tot sufletul meu e ocupat de Dumnezeu i nici un gând viclean nu se apropie de mine i nu-mi împiedic mintea s scriu despre Domnul pe Care-L iubesc. Pentru cele scrise de mine.

i nimeni s nu se am geasc : cine nu iube te pe fratele nu iube te nici pe Dumnezeu. S ti i aceasta.i mai aduce aminte de p catele sale. Domnul nu. Aceasta e via a p mânteasc . Pân n-a cunoscut harul dumnezeiesc. Bolnavi. 20-21]. sufletul se teme de moarte. el nu se desfat în ele. Fra ii mei preaiubi i întru Domnul. via a p mânteasc nu st pe acela i plan cu iubirea lui Dumnezeu. c ci dup mul imea blânde ii i iubirii Lui. iar noi trebuie s împlinim întocmai acest cuvânt i atunci vei vedea tu însu i în sufletul t u mila Domnului care înrobe te sufletul t u. pentru c nu tie cât de smerit. pân ce-L va g si. Sufletul care a cunoscut iubirea lui Dumnezeu în Duhul Sfânt încearc în ceasul mor ii o anume fric atunci când îngerii îl duc spre Domnul. deoarece. de blând i de milostiv este. tr ind în lume. dac n-a gustat harul Duhului Sfânt. Scriptura vorbe te precis despre aceasta [In 4. pentru c dulce este harul Domnului. . Domnul Cel Milostiv însu i e martor pentru sufletul meu c scriu adev rul. fra ilor. Se teme i de Dumnezeu. dar duhul meu se avânt s vad pe Domnul în slav . se bucur de Fa a Lui milostiv i blând .Cu trupul zac pe p mânt. i dac se apropie de el gânduri p mânte ti. Dar pentru sufletul pe care i 1-a ales Domnul i c ruia i-a dat s guste dulcea a iubirii lui Dumnezeu. i l-au g sit numai dup trei zile. se tie vinovat de p cate. binecuvântat de Dumnezeu. Maica Domnului împreun cu Iosif când Acesta a r mas la Ierusalim discutând în templu cu b trânii. ci el se îngrije te numai de Dumnezeu i nu se alipe te de nimic p mântesc. Dar când vede pe Domnul. i nimeni nu poate în elege iubirea lui Hristos. Cât de întristat trebuie s fi fost sufletul Maicii Domnului în acele zile! Ea gândea întru sine: ÄUnde e ti Fiul meu prea iubit? Unde e ti scumpa mea Lumin ? Unde e ti pântecul meu preaiubit?´ A a trebuie s caute fiecare suflet pe Fiul lui Dumnezeu i Fiul Fecioarei. ci n zuie te cu toat dorirea sa spre cele cere ti. De i am p c tuit mult. pentru c nu poate iubi cele p mânte ti. Domnul mi-a dat s -L cunosc prin Duhul Sfânt i sufletul meu îl cunoa te i tie cât de nem surat de milostiv este i ce bucurie este în El. Fl c ul î i caut o mireas iar fata î i caut un mire. L-au c utat pe Hristos.

Sufletul meu se apropie de moarte i dore te cu t rie s vad pe Domnul i s r mân cu El în veci. Cerul întreg se minuneaz de întruparea Domnului: cum El. Doamne. St pânul Cel Mare. i pân la lacrimi tânjesc dup Tine. Doamne. Sufletul iube te pe Domnul i tot ceea ce-1 împiedic s se gândeasc la Dumnezeu îl întristeaz . Domnul mi-a iertat mul ime de p cate i mi-a dat s cunosc prin Duhul Sfânt cât de mult iube te El pe om. Aceea i frumuse e e cunoscut i pe p mânt. Sufletul meu Te-a iubit i se bucur c Tu e ti Dumnezeul i Domnul meu. ca un prunc care s-a pierdut de mama sa. când Duhul Sfânt d sufletului s le în eleag . cum iube ti zidirea Ta!´ ÄPrivirea Ta lini tit i blând sufletul n-o poate uita. Frumuse ea Domnului umple tot sufletul de bucurie i iubire. dar numai în parte. de nimic p mântesc nu m îngrijesc i sufletul meu dore te numai pe Domnul. Dragi inimii sunt cuvintele Domnului. a venit s ne mântuiasc pe noi p c to ii. în suflet p trunde iubirea Domnului. i s ne câ tige odihn ve nic prin p timirile Sale. ci ascultau fl mânde dulcile Sale cuvinte. i sufletul meu nu mai vrea s se gândeasc la nimic p mântesc. Când Domnul tr ia pe p mânt. zile întregi ei nu se puteau dezlipi de Domnul. Sufletul care a cunoscut pe Dumnezeu nu mai poate fi mul umit cu nimic de pe p mânt. Ce fac ei acolo sus? R mân în iubirea lui Dumnezeu i v d frumuse ea Fe ei Lui. Chiar dac totul ar fi frumos în lume. i de la iubirea lui Dumnezeu i dulcea a Duhului Sfânt se preschimb cu totul. ci e atras acolo unde e Domnul.´ . c ci trupul sl b nog nu poate purta iubirea des vâr it . se avânt necontenit spre Domnul i strig : ÄSufletul meu tânje te dup Tine i cu lacrimi Te caut. cât de mare va fi atunci desf tarea lui acolo! ÄO. Pe p mânt Domnul d sufletului s o poarte numai pe cât o poate purta i pe cât va voi s i-o dea mâna darnic a Domnului. ci.´ Ziua toat i noaptea întreag sufletul meu se îngrije te de Tine. i dac înc de pe p mânt sufletul gust atât de tare dulcea a Duhului Sfânt.De la prima privire spre Domnul. Duhul T u m atrage s Te caut i amintirea Ta vesele te mintea mea. i Te caut pe Tine. P rin ii no tri s-au mutat de pe p mânt în cer. mul imi de oameni mergeau dup El.

´ Insemn ri pe marginea unui catalog de plante de gr din i flori Sufletul blând i smerit e mai bun decât aceste flori. Maica Domnului se întristeaz foarte atunci când cineva duce o via f r rânduial i necurat . ÄCel ce M iube te pe Mine va fi iubit de Tat l Meu i-1 voi iubi i Eu´ [In 14. pentru c El ne iube te. Dumnezeu e cunoscut prin Duhul Sfânt i nu numai cu mintea. 21]. ca to i cu un glas s sl vim pe F c torul nostru. Amin. i aroma i parfumul s u sunt mai bune i mai frumoase. dar se întristeaz pentru noi. Maica Domnului îi iube te pe monahii ascult tori care se m rturisesc des i nu primesc gândurile rele. pentru ca sufletul s prosl veasc pe F c torul în f pturi i s -L iubeasc . pentru c în ea nu e nici o dulcea . Nu trebuie s -L uit m pe Dumnezeu nici m car pentru o singur secund din zi i noapte. Iube ti florile. d aceast iubire în toat lumea Ta!´. Sunt mul i asemenea monahi care plâng pentru lumea întreag : o tiu i o cred. Domnul a f cut frumoase aceste flori. Monahii tiu cât îl iubesc ei pe Domnul i cât îi iube te pe monahi Domnul. i atunci în suflet va fi întristare. atunci e ti un om bun. vino i Te s l luie te în noi. Omul nu-L cunoa te pe Dumnezeu în felul unui dobitoc lipsit de minte. Tat l. S -L iubim i noi din toate puterile noastre i s -i cerem milostivirea i puterea de a împlini sfintele Sale porunci. pentru c se veseleau cu duhul. i Duhul Sfânt nu va veni în acel suflet. tace i nu mai vrea s vorbeasc . A a se întâmpl cu sufletul care a cunoscut dulcea a Duhului Sfânt.Din iubire pentru Domnul sufletul ajunge ca unul ce i-a pierdut min ile: ade. Sfin ilor le pl cea s verse lacrimi în fa a lui Dumnezeu. se uit la lume i n-o dore te i nici nu o vede. iar El este mai dulce decât lumea întreag i pl cut sufletului. Äîi voi . Dumnezeu a f cut florile pentru om. dar îl iube ti pe Domnul i îi iube ti oare pe vr jma ii care te mâhnesc? Dac îi iube ti. i oamenii nu tiu c el vede pe Domnul Cel Iubit. sufletul nu mai vrea s se gândeasc deloc la lumea l sat în urm i uitat . fiindc tr im r u. ÄDoamne. zice Domnul. ÄDuhule Sfinte. urât i mânie. dar El iube te înc i mai mult omul i i-a dat Duhul Sfânt. E bine dac sufletul s-a obi nuit s se roage pentru toat lumea i s verse lacrimi pentru lumea întreag . Fiul i Sfântul Duh.

totul e virtute. . care îi este dat pentru ascultare. atunci se va mântui u or pentru ascultare.eu nu fac nici cât degetul lor cel mic sau cât un iret de la înc l mintea lor. cei blânzi sunt întotdeauna ascult tori. s nu te alipe ti de nimic. atunci într-adev r am întâlnit oameni buni . 1 Rg 16.a a înva harul sufletul pentru ascultare. Oamenii buni str lucesc de bucurie i veselie. sufletul nostru va fi mereu smerit. El iube te pe Domnul i se teme s nu-L supere prin vreo înc lcare [a poruncilor]. pentru c p rintelui duhovnicesc i se d Duhul Sfânt pentru mântuirea noastr . Trebuie s gândim: Domnul m-a adus în acest loc i la acest Äb trân´ [Ästare ´]: d Doamne s ne mântuim. Mintea noastr va fi mereu ocupat în Dumnezeu. Semnul iubirii fa de Dumnezeu e împlinirea poruncilor Lui. Dar când am venit la m n stire. Când eram în lume. ci s te gânde ti mereu la Dumnezeu. 30]. Pentru a iubi pe Dumnezeu e nevoie s te lepezi de tot ce-i p mântesc. nu ca mine. El a scris pentru noi Psaltirea în puterea Duhului Sfânt Care era viu întru el. oamenii m l udau i eu credeam c sunt bun. Cei neascult tori sunt chinui i de gândurile cele rele. ca i rug ciunea inimii. s ne inem de ea i vom primi pe p mânt roadele Duhului Sfânt. zdrobirea inimii i lacrimi. Cine iube te multa mâncare nu poate iubi pe Dumnezeu cum trebuie. la iubirea Sa i la dulcea a Duhului Sfânt. I 3. Cel mândru nu poate iubi pe Dumnezeu. pentru c Domnul Cel Milostiv îi d gânduri sfinte i smerite i el iube te lumea întreag i înal pentru lume rug ciuni cu lacrimi . postul i rug ciunea îns dau na tere uneori gândurilor rele care ne fac s postim i s ne rug m cu mândrie. i Prorocul Moise a fost p stor la socrul s u [cf. i Maica Domnului era ascult toare i sfin ii Apostoli. Bun lucru este s fii cu Dumnezeu: sufletul î i g se te odihn în Dumnezeu. i Domnul 1-a iubit pentru blânde ea sa.1]: iat ascultarea. Aceasta e calea pe care ne-a ar tat-o însu i Domnul. Domnul vrea s ne înve e s fim ascult tori i s vedem bogata Sa milostivire înc de pe p mânt.sl vi pe cei ce M sl vesc´ [1 Rg 2. Pentru cel ce ascult . Iat cum se poate gre i. Domnul se face cunoscut ascult torilor simpli. dar cel care î i va m rturisi gândurile. 11]. Dac un frate sub ascultare se obi nuie te s gândeasc : ÄDumnezeu îl îndrepteaz pe Äb trânul´ [Ästare ul´] meu´. acela se va mântui. Regele David era fratele mai mic i p stor [cf. Vr jma ul ne întinde multe curse. cum se poate c dea în mândrie i r t ci. Ascultarea ne smere te.

Domnul se arat celor simpli i f r r utate [cf. Când îmbrac epitrahilul în Duhul Sfânt. nu dezn d jdui: ei viaz în trupul t u.iat cât de mult ne iube te Domnul! . pentru c sufletul va fi în Dumnezeu i va afla în El mângâiere. Sufletul închis în sine nu se deschide p rintelui duhovnicesc i cade în în elare. Pred -te voii lui Dumnezeu: întristarea se va împu ina i va fi mai u oar . ei se tem tare de smerenie. Dac ai c zut în în el ciune (ispit . pentru ca s te acopere cu epitrahilul s u. Smere te-te. i demonul primit de tine pentru gre eala ta s-a dus de la tine. 25] nu numai sfin ilor.i cu dragoste i întocmai ascult rile i m rturise te-te sincer. iube te postul i nu bea vodc i nici vin. tulburare). Cine tr ie te dup voia lui Dumnezeu e bun. nu te vei îndrepta înainte de mormânt. vesel i are odihn . demonii viaz în trupul s u i îi tulbur mintea. Ei [demonii] intr i ies din trupul nostru. dar aceasta este o dorin dr ceasc . spune Cuviosul Serafim [din Sarov]. o. Dac sim i c sunt demoni în tine i îi auzi vorbind între ei. fugi degrab la p rintele t u duhovnicesc i poveste te-i totul. p rintele duhovnicesc e asemenea Domnului nostru Iisus Hristos i str luce te în Duhul Sfânt: iat . fiindc Domnul iube te sufletul care s-a predat pe sine voii lui Dumnezeu i p rin ilor. smere te-te i spune: ÄNimeni nu e mai r u decât mine pe p mânt´. dar i p c to ilor: iat cum ne iube te Domnul. Mt n. P rintele duhovnicesc i preo ii au pe Duhul Sfânt. demonul îl las .i îng duie s te închini. cum s fugi de întristare pe p mânt? Nu e mângâiere pe p mânt: numai triste e care macin sufletul. atunci smere te-te. Tr im în r zboi. dar dac se smere te. Dac îns nu te c ie ti. Adame. Crede c ai fost îndreptat. Spune-mi. Un b trân 1-a v zut pe p rintele s u duhovnicesc în chipul lui Hristos . Dac omul se mânie. Duhul Sfânt alung p catul prin cuvintele lui. Dac începi s te rogi lui Dumnezeu i demonul st împotriva ta i nu. Vrea s dobândeasc cele înalte. Trebuie s izgonim patimile din suflet i din trup i s fugim de în elare. i în acel ceas demonul va pieri. demonul intr în el. îndepline te. de str pungerea inimii i de m rturisirea sincer . Dac n-ai ascultat de Äb trânul´ [Ästare ul´] t u.Noi tr im dup voia noastr i ne chinuim pe noi în ine. Dac cineva se m rturise te nesincer i î i face voia proprie. când p rintele duhovnicesc vorbe te. atunci chiar dac se împ rt e te cu Sfintele Taine. dar nu în sufletul t u. fii ascult tor i neagonisitor. p cat. atunci e un demon în tine: i a a pentru fiecare p cat. Dac vrei ca demonii s nu vieze în tine.

din iubire pentru el. Domnul ne iube te mult i ne d s tim ceea ce se întâmpl în cer i cum tr iesc fra ii no tri care au fost înainte de noi i au bine-pl cut lui Dumnezeu prin smerenia i iubirea lor. Le 17. Ps 131. Domnul vrea s -L iubim i. Trebuie s cercet m dac nu cumva p catul e viu în noi. Când p rintele duhovnicesc spune un cuvânt. Domnul vrea s i ne rug m simplu ca un copil mamei sale [cf. Trebuie s -1 imitam pe Adam în poc in i în r bdare. Dac nu vedem prin ce har al Sfântului Duh au ajuns ei p stori. Imp r ia lui Dumnezeu e în noi [cf. e pentru mândria noastr i pentru c nu ne iubim unii pe al ii. Dac suntem mândri.Domnul iube te sufletul curajos. p catul este ars în suflet i sufletul simte libertatea i pacea. . pentru c el î i pune cu t rie n dejdea în Domnul. atunci Domnul îi d s cunoasc bucuria i veselia în Dumnezeu. darul Duhului Sfânt. Sufletului care se c ie te Domnul îi d . trebuie s cerem de la Dumnezeu smerenie i Domnul va da celui smerit s vad cursele vr jma ului. pentru poc in . s ne smerim. i dac apoi sufletul face poc in .2]. Trebuie s -i iubim pe p stori i s avem evlavie fa de ei. Atunci va fi în noi împ r ia lui Dumnezeu. Domnul a ar tat raiul sfin ilor smeri i. 21]. Sufletul îl iube te pe Dumnezeu i nimeni nu-1 va putea smulge din aceast iubire.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful