MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ OLT

OJCA Olt
Str. Doamnei, nr. 17-19, Bucuresti, Sector 3, Tel.: +40 21 312 46 20; Fax: +40 21 312 46 43, www.consultantaagricola.ro Str. Tudor Vladimirescu, nr. 165, Slatina, Jud. Olt Tel./fax: 0249/415 770 0349/422 757 E-mail: ojcaot@yahoo.com

PROIECT TIP
Pentru exploataţii agricole - creșterea prepeliţelor

- 2006 1

2

creșterea acestei păsări în captivitate s-a dezvoltat mult. unde în secolul XII aceste păsări se creșteau ca păsări de companie pentru cântecul lor.. care trăiește în ţara noastră în câmpii deschise. masculul putând atinge o greutate de 120gr. Carateristiticile morfologice ale prepeliţei În activitatea curentă se pot crește „două tipuri” de prepeliţă și anume: cea europeană (importată și de noi) și cea japoneză. La noi în ţară creșterea prepeliţei în captivitate în microferme se face încă de acum 25 de ani. pestriţate cu negru. Tipul european se caracterizează prin: masculul are gâtul și pieptul de culoare mai inchisă (maron spre roșcat) faţă de femelă care are gâtul și pieptul mai deschis. Cloaca nu este acoperită cu penaj. în timp ce cloaca masculului.Proiect tip pentru exploataţii agricole creșterea prepeliţelor Introducere Prepeliţa (Coturnix Coturnix) este o pasăre migratoare. 3 . prezintă o excreșcenţă de culoare roz. Specii și subspecii ale genului Coturnix se pot găsi și pe alte continente. Primele mărturii privind creșterea prepeliţelor în captivitate s-au găsit în Japonia. din primăvară până în toamnă. Greutatea unei femele este de 150 gr. În ultimii ani datorită calităţiilor curative ale cărni și ouălor de prepeliţă. Cloaca femelei este alungită transversal.

Ca activitate de bază. 4 . prepeliţele se pot crește în crescătorii familiale (100-500 păsări). cu activitate constantă pe tot parcursul anului și include toate sectoarele de activitate și anume: producerea părinţilor. stropite cu negru. din considerente de ordin sanitar-veterinar și organizatoric. creșterea prepeliţelor presupune un număr mare de păsări. Produsul finalul în această fermă constă în obţinerea de păsări pentru carne și ouă. asigurându-se un flux liniar. vor fi crescute în spaţii mai retrase. deoarece necesită costuri și eforturi scăzute. Cantitatea de ouă produsă de o femelă pe an este de peste 23 ori greutatea proprie (290 de ouă /an).Prepeliţa japoneză prezintă următoarele caracteristici morfologice: greutatea corporală la o femelă este în medie de 150 gr. sectorul de tineret crescut pentru carne. Amenajarea unei ferme mixte pentru ouat și carne de prepeliţă se poate face cu eforturi financiare reduse. care se cresc intensiv în ferme speciale (5. pentru că permite organizarea activităţii în flux continuu. Ca activitate conexă. staţia de incubaţie. punct de sacrificare. masculul putând să aibă o greutate medie de 120 gr. Prepeliţele tineret de reproducţie de 6 săptămâni rezultate. care se livrează la vârsta de 6 săptămâni. Sisteme tehnologice aplicate în microfermele de creștere a prepeliţelor Creșterea acestei păsări este o afacere profitabilă. Culorile penajului sunt asemămătoare cu cere ale tipului european: la mascul gâtul și pieptul sunt de culoare mai inchisă faţă de femelă care are gâtul și pieptul mai deschis.000-10. începând cu tineretul părinţi de reproducţie în vârstă de o zi și terminând cu punctul de sacrificare.000 de păsări). Ferma mixtă pentru ouă-carne Este sistemul cel mai utilizat.

Aspectul ouălor de prepeliţă după 6 zile de incubaţie 5 .

toţi puii de carne se sacrifică. este nerentabilă. care poate crește peste limitele admise atunci când adăpostul nu este ventilat corespunzător sau există defecţiuni la sistemul de adăpare.000 -600. staţia de incubaţie‚ tineretul crescut pentru carne. datorită comportamentului de ouat specific ( prepeliţa își ascunde oul în așternut). suprafaţa utilă interioară trebuie optimizată.7 zile.10 zile. Căldura se poate produce cu un bec de 60 W iarna sau 40 W vara. dimensiunile unei ferme se recomandă a fi de minim 1000 . ferma pentru producerea de carne poate cuprinde numai sectorul de creștere a puilor pentru carne. Pentru a evita acest inconvenient este foarte important ca adăpostul folosit să fie izolat și compartimentat corespunzător. Sub 200C începe să scadă procentul de ouat. Totodată trebuie ţinut cont și de o perioadă de vid sanitar de 7 zile. lucru care ar duce la mărirea cheltuielilor. peste care se pot pune rogojini sau pungi de cânepă. 6 . adăparea se face lateral sau pe partea opusă a bateriei. iar la 150C încetează complet. de cazare a tineretului pentru carne. cu funcţie de spaţiu de odihnă și 2/3 din cușcă deschisă. precum și prin oprirea ouatului. Această creștere a umezelii poate produce apariţia bolilor respiratorii. acumularea sporului nu este rentabilă și apar depuneri de grăsime care depreciază calitatea carcasei. Un alt factor de microclimat important este umezeala. În practică se utilizează 4-6 baterii (vezi creșterea prepeliţelor în baterii). Recoltarea ouălor se face prin partea din faţă a bateriilor. iar sursa suplimentară de energie să fie cu cărbuni sau lemne și nu cu curent electric sau gaze naturale.000 de ouă și un consum zilnic de furaje cuprins între 25-50 kg. După această vârstă. La fel ca și furajarea. pentru incubaţie. care determină scăderea ouatului și creșterea procentului de mortalităţi. De la fiecare femelă adultă se obţin (în 29 săptămâni): 139 ouă x 90% ouă incubabile x 72% ecloziune = 90 pui de o zi. deoarece o mare parte din venitul obţinut se consumă pentru plata curentului electric. La vârsta de 6 săptămâni. În practică se cunosc trei sisteme de creștere în baterii a puilor de prepeliţă. încălzită.Încălzirea unui adăpost cu 1000 de prepeliţe pe perioada sezonului rece cu ajutorul unor radiatoare electrice. cea mai eficientă formă de exploatare a prepeliţelor ouătoare este creșterea în baterii. iarna . punct de sacrificare. O temperatură optimă că este cuprinsă între 20-250C.sistemul japonez. adică să nu existe un exces de spaţiu care iarna trebuie să fie încălcăzit la 20-250C. Demarajul în aceste cuști durează diferit în funcţie de anotimp și anume: vara . neîncălzită. doarece prepeliţa preferă să simtă căldură la nivelul capului. sau a uălor de incubaţie de la o fermă specializată sau poate avea un flux tehnologic complet incluzând: cumpărarea de părinţi.Ferma specializată pentru producţia de carne În funcţie de resursele materiale și de spaţiul disponibil. Un factor important care influenţează producţia de ouă este temperatura. Ferma specializată pentru producţia de ouă de consum Pentru producţia de ouă. Pe baza acestui calcul se stabilește capacitatea spaţiilor de cazare a părinţilor. Pentru producţia de ouă. Un furaj de calitate determină obţinerea unei producţii mari de ouă și de calitate superioară. Creșterea în baterii Cel mai utilizat sistem de creștere al acestei păsări este sistemul de creștere în baterii atât în sistemul industrial cât și gospodăresc. cu cușca de demaraj având două compartimente: 1/3 din cușcă închisă. în funcţie de sistemul de achiziţie a puilor de o zi. cu producţii anuale de 240. și anume: . De aceea.2000 prepeliţe ouătoare. Ca sursă de căldură se recomandă combustibil solid: lemne sau cărbuni. adăpostul trebuie izolat. căldura venind de sus.Dacă în sezonul cald temperatura trece de 250C apare stressul la păsări care se caracterizează prin: scăderea ouatului și a consumului de furaje. de abatorizare precum și ritmul ecloziunilor și al sacrificărilor. ca spaţiu de mișcare. Podeaua porţiunii de cușcă închisă are forma unui grătar de lemn.

puii se transferă în cuștile de creștere. când se transferă în cuștile pentru păsările adulte. pentru a fi ușor găsite de pui. în tehnologia de creștere la baterie trebuie luate următoarele măsuri suplimentare: • jgheaburile de hrănire și adăpare sa fie bine luminate. În fiecare compartiment se introduc câte 130 de pui (150-160 cap. într-o baterie simplă. sub plafonul cuștii.un alt sistem.Pe teren.sistemul autohton. o rezistenţă electrică de 500 W. Hrănirea și adăparea se fac în recipiente mobile. Demarajul are loc. Acest sistem de creștere este un sistem controversat deoarece. pentru prima și a doua fază de creștere./cm2). cu 3 nivele și 6 compartimente. unde se ţin până la vârsta de 30 zile. În practică. unde se introduc circa 490 de pui (7x70 de pui. condiţiile 7 .un covoraș. lucru care va duce la descompunerea lentă a dejecţiilor și mirosul degajat de ele este înlăturat. El se împarte în 3 compatimente egale. cel mai indicat material fiind sârma plastifiată. Transferul în bateria de adulte se impune să se folosească la vârsta de 5-6 săptămâni. cu ochiuri foarte mici) și la peretele frontal (unde. de asemenea există două poziţii de lucru. în primele zile de viaţă a lor. în care demarajul și creșterea pâna la 5 săptămâni se fac într-o baterie comună. Jgheabul bateriei este comun pentru hrănire și adăpare. curăţenia și dezinfecţia se fac cu greutate. asa cum s-a arâtat la sistemul japonez). pe bucăţi de hârtie sau în jgheaburi speciale. . Acesta va absorbi umiditatea din dejecţii. s-a eliminat sistemul de hrănire și adăpare comun. iar adăparea din jgheaburi dipuse pe altă latură a bateriei. dispuse pe cealaltă latură a bateriei. dimenisonarea spaţiului. mai ales în fermele cu efective mai mari de 500 . spre a nu permite evadarea păsărilor. Ele se dispun una peste alta. După 7-10 zile. dar fară curenţi de aer. . cu marginea joasă așezate pe podea. din care cel din mijloc este pentru apă. Pe recipientele de colectare ale dejecţiilor ar fi bine să se pună un strat de rumeguș. care în libertate nu dispun de apă și mâncare.din material plastic. Deasupra fiecărui compatiment este dispusă. ce este prevăzut cu plasă cu ochiuri de 1. 120-140 pui/m2). se vor pune recipiente cu apă pe pardoseală. este sistemul comun. tipul de utilaj și instalaţii. se întâlnesc două dimensiuni de cuști: mici (50-100 capete) și mijlocii (100-200 capete). densitatera păsărilor.Încălzirea spaţiului se face cu rezistenţe electrice și termostat. • cuștile să fie corect confecţionate. Creșterea se realizează într-o baterie cu 7 niveluri. se pun recipiente de colectare a dejecţiilor. Alegerea materialelor folosite. Comparativ cu creșterea la sol. până când puii au acces la hrănitoare. Confortul păsărilor în baterii este determinant pentru obţinerea celor mai bune rezultate. În a doua parte a procesului de creștere hrănirea și adăparea de face prin peretele frontal. schimbându-se numai plasa de pe podea (peste care se așează în perioda de demaraj o podea suplimentară. iar cele două laturi pentru furaje. furajele se presară și pe jos.5 cm (în faza I peste ele se pune o plasă cu ochiuri mai mici prin care puii pot doar să scoată capul pentru a se hrăni și adăpa). După ecloziune. • golirea recipientelor mobile pentru pentru dejecţii trebuie să se facă des astfel încât să se evite ca dejecţiile să ajungă la nivelul podelii cuștii. Podeaua este sub formă de plasă cu ochiuri foarte mici (sub 1 cm2). pentru menţinerea curţeniei în hrănitori și adăpatori și păstrarea apei de băut la parametrii de potablitate stabiliţi de tehnologie. Încăperea trebuie să fie bine aerisită.1000 capete. Se recomandă utilizarea unor jgheaburi separate dipuse pe pereţii opuși ai cuștii. Sub podea. înaite de intrarea la ouat. Hrănirea se face din jgheaburi. numărul lor fiind de 5. Transferul din bateria de demaraj în cea de creștere se face la vârsta de 20 zile. din oţel anticoroziv. Pentru a asigura o umiditate relativă ridicată a aerului din încăperea de creștere a puilor.

reproducţie. indicatori de incubaţie etc. adăpare. expiraţie. producţia de ouă. Norme de confort tehnologic la prepeliţe 8 .) care încep să scadă. pe categoriii de vârstă. creștere. un rol extrem de important îl are stabilirea unor norme tehnologice de confort. defecare. într-un spaţiu extrem de îngust se în deplinesc funcţii vitale fundamentale: transpiraţie. Este foarte important ca la alegerea tipului de baterie să se ţină cont de faptul că.de microclimat concură la obţinerea unor producţii extrem de diferite de la un crescător la altul. De multe ori chiar și crescătorilor experimentaţi le scapă anumite detalii tehnice sau de comportament specifice acestei păsări și trebuie să suporte „sancţiunile” asupra indicatorilor de producţie (spor în greutate. Pentru îndeplinirea acestora. sistem de exploatare și categorii de producţie. producţie. hrănire. consumul de furaje.

9 .În continuare se arată câteva imagini cu diferite sisteme de baterii pentru creșterea prepeliţelor care se utilizează în Romania.

10 .

Acest lucru este foarte impotant mai ales când ouăle sunt utilizate crude pentru tratamente naturiste. Deoarece costurile legate de procesul de hrănire reprezintă 60-70% din investiţia curentă a unei ferme. în mod deosebit de reţete de furaj destinate special acestei categorii. deși se poate ajunge și la 3.9% calciu în sezonul călduros. cei mai mulţi crescători utilizează în furajarea tineretului de prepeliţe în perioada 0 . Reţete de furaj combinat pentru prepeliţe La hrănirea prepeliţelor. este necesar de avut în vedere o proporţie corectă a substanţelor nutritive din amestecul de furaje care se administrează la prepeliţe. Această metodă de hrănire intensivă determină devansarea perioadei în care prepeliţele vor începe să ouă. furaje și pastile. nu toţi crescătorii folosesc nutreţuri adecvate și implicit acest lucru afectează calitatea ouălor vândute. care este utilizat frecvent de către crescătorii amatori constă într-o dietă asemănătoare cu cea a găinilor la care se adaugă soia. la atingerea maturităţii sexuale.5% calciu. Tineretul de reproducţie trebuie să beneficieze în faza a II de creștere (3-5 săptămâni). atunci când prepeliţele mănâncă mai puţin. lapte praf sau făină de pește. diferite de cel destinate prepeliţelor pentru carne. Este foarte important ca hrana să fie proaspătă și să fie păstrată în condiţii igienice (loc uscat și răcoros). Trebuie însă avut grijă deoarece dacă se continuă cu această raţie pot apărea accidente prin spargerea oului în cloacă datorită dimensiunii exagerate. Se recomandă o dietă care să conţină cel puţin 1. Din păcate. În practica hrănirii prepeliţelor se folosesc mai multe sisteme de hrănire și anume: terci uscat (în zonele calde). La păsările adulte dieta recomandată se menţine și se completează cu calciu și fosfor.25% fosfor și 3.5 săptămâni reţeta de furaj combinat pentru fazani faza I . Pentru o crescătorie intensivă în care este nevoie de un proces de creștere cât mai scurt se va apela la folosirea unor diete cu un procent ridicat de proteine. La noi în ţară se practică hrănirea cu furaje uscate ce se găsesc în proporţii diferite înraţie. departe de animalele domestice sau dăunători. 11 . Astfel de accidente duc inevitabil la moartea păsării. iar pentru păsările ouătoare reţeta de furaj elaborată de IBNA Balotesti. În practică s-a observat că mărirea procentului de proteină din raţie detemină obţinerea unor ouă mai mari.Alimentaţia Alimentaţia est unul din cei mai importanţi factori pentru menţinerea prepeliţelor la un nivel normal de creștere și de producţie de ouă. Un proces de hrănire obișnuit. Îndeosebi prepeliţa japoneză care atinge maturitatea corporală la 5-6 săptămâni răspunde foarte bine la această dietă. La prepeliţe separarea efectivelor pe sexe se face la vârsta de 5 săptămâni. dar au nevoie de calciu pentru ouă. Hrana stocată mai mult de 50 zile se poate deteriora și își poate pierde nivelul nutritiv.

premix vitamino-mineral. aminoacizi. șrot floarea soarelui. făină de pește. carbonat de calciu. antioxidant Reţetă de furaj combinat pentru prepeliţe adulte ouătoare 12 .Cota de participare a substanţelor nutritive în cadrul unei reţete de furaj combinat pentru prepeliţe adulte ouătoare Ingredientele folosite în această reţetă sunt: șrot soaia.ulei.sare. fosfat.

prin exemplificarea unor parametrii tehnici realizaţi într-o crescătorie de 1500 prepeliţe ouătoare din Japonia și a calculului marjei brute pentru o microfermă de creștere a prepeliţelor cu 100 capete. cât și să se realizeze o supraînălţare a părţilor laterale și frontală a jgheabului de furajare.Prepeliţa crescută în baterii are tendinţa de a risipi furajul. încercând să reproducă „băile de nisip” ale păsărilor aflate în libertate. Parametrii tehnici și economici realizaţi în creșterea prepeliţelor În continuare încercăm să facem o analiza economico-financiară a activităţii de creștere a prepeliţelor. În funcţie de sistemul contructiv al bateriei sau al hrănitorii. Această pierdere are implicaţii foarte mari asupra costului de producţie al unui ou și în final asupra rentabilităţii microfermei. consumul de furaj/cap/zi poate ajunge de la 22 grame/zi la peste 30-35 grame /zi. Din acest motiv trebuie să se limiteze cât mai mult posibil apropierea păsărilor de furaj. la producţie de 260 ouă/cap/an Calcule estimative pentru 100 capete 13 . Parametrii tehnici realizaţi într-o crescătorie de 1500 prepeliţe ouătoare din Japonia Bugetul produsului prepeliţe ouătoare Potenţial de producţie: mediu.

Modulare pentru 100 capete 14 .carne reformă Producţie anuală medie: 260 bucăţi/an.Calcul de marja brută pentru prepeliţe ouătoare Producţie principală: ouă pentru consum. Producţie secundară: .

aparent sănătoase. Orice pasăre care. Izolarea biologică presupune practici manageriale necesare prevenirii răspândirii agenţilor infecţioși între grupele de animale dintr-o fermă. împreună cu buna cunoaștere epidemiologică locală. cu intrări de animale puţine. Dezvoltarea unei strategii eficiente de izolare a păsărilor nou venite. situaţia recomandată după testare este de carantinare a păsărilor proaspăt achiziţionate. a furajelor și apei de băut. Toate reziduurile păsărilor carantinate trebuie izolate de cele ale animalelor rezidente. Din punct de vedere teoretic si practic. îmbrăcămintea/ încălţămintea personalului. iar un program de carantinare eficient poate reduce semnificativ riscurile imediate de biosecuritate. este necesar să se implementeze un program regulat și sistematic de monitorizare a efectivelor. sau în perioada de carantină. infecţia se răspândește rapid. Rezistenţa cuprinde practicile nutriţionale. trebuie investigată. Datorită folosirii sistemelor de producţie intensivă. cu scopul depistării prezenţei agenţilor infecţioși importanţi. dezvoltă o boală infecţioasă. Acești pași reprezintă fundamentul izolării. permit o evaluare corectă a riscurilor completării efectivelor de păsări. Perioada de carantină poate fi utilizată și pentru identificarea unor stări clinice patologice nedepistate la testarea iniţială. rozătoarele și vectorii sălbatici. la scurt timp după achiziţionare. timp de minim 2 săptămâni sau. între microferme. ceea ce oferă avantaje în dezvoltarea unui plan de biosecuritate și izolare biologică. De asemenea. Alte zone de risc. timp de 4 săptămâni. a păsărilor cu potenţial infecţios. farmacologice și imunologice care ameliorează capacitatea de rezistenţă 15 . O testare adecvată poate limita pătrunderea în efective. în multe cazuri este relativ ușor ca bolile infecţioase să pătrundă și să cuprindă efective întregi.Testele obișnuite. sau pot fi deja purtătoare. sau unităţi de producţie. În general. sau utilajele (camioane. ideal. trailere) insuficient decontaminate între accesul în cele două grupe de efective (izolate si rezidente). a unor agenţi infecţioși. în urma cărora păsările pot fi expuse și necesită izolare includ: echipamentul obișnuit de transport sau administrare a furajelor sau de îndepărtare a reziduurilor. există o frecvenţă redusă a bolilor infecţioase. Perioada de carantină presupune și circuite separate pentru admisia și evacuarea aerului. PÎsÎrile proaspÎt aduse în microfermele cu efective rezidente trebuie selectate și examinate cu atenţie și carantinate. ecologice. iar confortul animalelor este sporit. Izolarea Cel mai obișnuit factor de risc iniţial este achiziţionarea pÎsÎrilor. Detectarea rapidă a afecţiunilor și tratamentul adecvat pot preveni apariţia epidemiilor infecţioase în efectivele de păsări. În cazul plasării acestor păsări în vecinătatea altor păsări susceptibile.Biosecuritatea în microfermele de creștere a prepeliţelor Practicile manageriale necesare prevenirii intrării agenţilor infecţioși în microferme sunt cunoscute sub numele de Biosecuritate. Izolarea biologică (bio-izolarea) este parţial sinonimă cu biosecuritatea. precum și a reziduurilor acestora. 2 – 3 săptămâni. Rezistenţa Un alt aspect important al unui program de biosecuritate îl reprezintă Rezistenţa. reduse ca număr. poate reduce semnificativ frecvenţa infecţiilor și a pierderilor economice. În cazurile în care efectivele sunt constante. majoritatea bolilor infecţioase acute au o perioadă de incubaţie și debut de cca. Păsările aparent sănătoase se pot afla in perioada de incubaţie a unor boli infecţioase. tratată sau sacrificată. aplicate în cunoștinţă de cauză. O metodă simplă de introducere a biosecuritaţii și izolării biologice este utilizarea acronimului IRS (Izolare-Rezistenţă-Sanitaţie). Zone de contact posibile între efective sunt și gardurile de protecţie sau zonele despărţitoare.

un mediu propice reduce stresul. cresc rezistenţa păsăÎrilor în faţa agenţilor infecţioși. Astfel de materiale și echipamente includ: echipamentele de administrare a hranei la tineret. In multe cazuri. precum si decontaminarea oricărui echipament sau adăpost potenţial contaminat. îndepărtat orice material contaminat. simpla curaţare poate îndepărta până la 95% dintre patogeni. însă un plan eficient și din punct de vedere economic trebuie să ţină seama de particularităţile grupelor de păsări existente. de cele mai multe ori măsurată în ore sau zile. echipamentele cu utilizare la mai multe animale. pe un fond biologic adecvat. ce pot constitui vectori mecanici de transmisie ai agenţilor infecţioși. trailerele și alte utilaje utilizate la mai multe microferme. O singură măsură nu se potrivește la toţi. dar trebuie acordată o mai mare atenţie suportului dat rezistenţei naturale la boli. izolarea biologică presupune prevenirea pătrunderii agenţilor infecţioși în lanţul alimentar exterior microfermelor (generatoare de boli zoonotice) sau răspândirea în efectivele adiacente sau mai îndepărtate de ferma de origine (generatoare de boli infecţioase și epidemii). necesită o atenţie specială. De asemenea. Odată ce păsările infectate sau purtătoare sunt vindecate sau îndepărtate. Alte zone ce necesită o atenţie specială sunt echipamentele de protecţie individuală. trebuie curăţate și decontaminate înainte și după fiecare utilizare. De aceea. este și faptul că o stare nutriţională corectă. Din această perspectivă. terapia antibiotică și imunizările sunt potrivite ca tratamente adjuvante. Se recomandă sanitaţia tuturor secreţiilor animale. pentru diverse munci. Decontaminarea separatoarelor dintre boxe. luni sau chiar ani de zile. dar nu se poate substitui practicilor manageriale corecte sau prevenirii infecţiilor. se află antibioticele și imunizările. asigură un răspuns mai bun la tratamentul antibiotic și imunologic. echipamentul medical pentru tratamentul animalelor bolnave sau celor cu leziuni fizice. ameliorarea peformanţelor biologice crește și productivitatea păsărilor. Alţi agenţi infecţioși pot fi viabili ani de zile. trebuie. Ca parte a planului de biosecuritate. Un program nutriţional corect determină o creștere generală bună. Adăugat unui status imun optim. mai ales în condiţiile tot mai competitive actuale. Un beneficiu deloc de neglijat. îl reprezintă îndepărtarea în totalitate a materialelor organice. limitând capacitatea acestora de a distruge patogenii. a pardoselilor și a tuturor obiectelor ce pot susţine prezenţa agenţilor infecţioși. Un program imunologic eficient trebuie adaptat condiţiilor fiecărei microferme. până în prezent. Durata de viaţă a agenţilor infecţioși variază destul de mult. Toţi acești factori externi. iar mai mult. Un plan de imunizare bun va complementa sănătatea animalelor. de asemenea. Aceasta presupune îndepărtarea sau eradicarea păsărilor cu infecţii persistente sau a purtătorilor agenţilor infecţioși. mai ales cele folosite la transportul efectivelor. precum și de riscul de expunere din microferma respectivă. Din punct de vedere al sanitaţiei. Cu toate acestea. pentru eliminarea surselor de agenţi infecţioși. Echipamentul utilizat în mixarea furajelor și administrarea hranei trebuie curăţat și decontaminat în funcţie de necesităţi.a păsărilor la boală. Camioanele. la care se adaugă condiţia naturală. de cele mai multe ori reprezintă factorul cheie al reducerii răspândirii și al limitării evoluţiei unor boli infecţioase. împreună. materialele organice pot inactiva mulţi dintre agenţii decontaminanţi. Importanţa acestor doi factori nu poate fi ignorată. iar. un factor cheie al limitării numărului de patogeni și al eliminării acestora. chiar și cei mai fragili patogeni își păstrează deseori potenţialul infecţios pentru zile. Multe dintre virusuri și bacterii au o perioadăde viaţă relativ scurtă în afara gazdei și într-un mediu neprotejat. de regulă. trebuie să fie parte a unui plan corect de biosecuritate. Există scheme imunizare standard. Astfel protejaţi. Printre metodele de control ale bolilor infecţioase utilizate. păsările moarte sau resturile 16 . Reziduurile animale. genetică. Durata de viaţă a celor mai mulţi dintre patogeni se prelungește indefinit când este vorba de prezenţa lor pe un substrat organic. nu inseamnă neapărat mai bine. Sanitaţia Sanitaţia pare aspectul cel mai puţin atractiv al planului de biosecuritate/izolare biologică. determină o susceptibilitate crescută sau scăzută la anumite boli infecţioase.

Atar.Biosecuritatea în microfermele de prepeliţe. clari. puloroza. Viorica Boboc. utilizarea coccidiostaticelor în furaje Bibliografie 1. Cioceanu . încât să permită inactivarea patogenilor.Atar. București 2005 3. desicaţiei sau razelor UV. Ed. unele . Viorica Boboc. în general. maladia de Newcastle.Atar. Viorica Boboc. Dacă aceste măsuri de biosecuritate nu se asigură pot apărea diferite boli care se întalnesc și la găini cum ar fi: variola. pentru prevenirea reintroducerii patogenilor în zonele cu efective susceptibile. Ed. M.Elemente specifice în nutriţia prepeliţelor.Atar. Cioceanu . Planul de prevenire a a acestor îmbolnăviri este simplu și constă în: nici o vaccinare sistematică. Biosecuritatea / izolarea biologică pot fi obţinute în orice fermă. în condiţiile aplicării unor măsuri. M. Ed. ce pot fi parcurși într-un ritm susţinut.Atar. M. Ed.de bun simţ. aspergiloza. utilizarea limitată a antibioticelor. Cioceanu . candidoza. iar altele . prin acţiunea timpului. București 2005 4. M. M.de ţesuturi trebuie manipulate.Ghid tehnic pentru creșterea prepeliţelor. Blocajul ce apare în unele microferme. Viorica Boboc. Viorica Boboc. depozitate și tratate în așa măsură. Pentru combaterea lor se va solicita asistenţă sanitar-veterinară. cu potenţial infecţios înalt. coccidioza. Ed.Sisteme de baterii aplicate pentru creșterea prepeliţelor. București 2005 17 . București 2005 2. București 2005 5.cu valoare știinţifică. necesită o atenţie specială. Un plan corect de biosecuritate ferește producătorul de pierderi economice semnificative și asigură încrederea consumatorilor în calitatea produselor. Cioceanu . Aceste materiale. Cioceanu . pornește de la incapacitatea managerilor de a transpune conceptul de biosecuritate în pași simpli.Sisteme de mangement aplicate în micofermele pentru creșterea prepeliţelor. prin crearea de programe și protocoale adecvate.

49.1. Unirii. agroagentur@rdslink. Cod 440198 Tel: 0261-769306. 1. Rusciori.Satu Mare. Caransebeș.nr. Mobil:0740835087 AMIX SUPER. www.ro AGRO CENTER TRANSILVANIA – Șos.Sub Deal. nr. Tel/Fax: 0234-573732 AGRICOLA ROM. agrobanat2mail.ro AGRO AGENTUR-Bd. Jud Timiș. nr.Str. Jud . abomix@abomix. sc. 99. amix. Sibiu – Rusciori.Depozitelor. hondea@rdslink. Jud.com 18 . Breaza.Str.10. Sibiu. nr. 0255-516324 . Jud Caraș Severin. Cod 557271 Tel/Fax: 0269 –213679. Cluj. Ineu. Arad. Mobil 0724211641. Jud. Prahova.ITA IMPEX-Str. nr 283.sup@rdslink.agrobanat.2.com www. nr.Str. NUTREŢURI COMBINATE ȘI ADITIVI FURAJERI ABO MIX. Nr. Mihail Kogălniceanu.Str.ro AGRO BANAT-Str. Sector 4 București. Cod 040104 Tel/Fax 021-3367777917. ap. Cod 600304 Tel: 0234-573730. Jud. jud. Arad.C. 34. Cod 300264 Tel/Fax : 0256-211659 ALTCO PROD. 8A. 11. Arad. Fax: 0255-513096. Mintiului.I. Cod 325400 Tel.31. nr. DEPARTAMENTUL 2 SNC -Calea Republicii . Km. Timișoara.ro AGROBIOTIC.abomix. rlg@logon. Satu Mare.Str. Bacău. 8.dntm. nr. Cod 310092 Tel/Fax: 0257-254642. Cod 315300 Tel/Fax: 0257 –511047.LISTA CU FURAJE. bl. 021-3373002.Dumitrașcu. Fax: 0261-769569. Gherla. 0261-769266. Cod 405300 Tel/Fax: 0264-243511. Jud. Mobil: 0788303266. Divizia 9 Cavalerie. Eternitaţii.ro AGRICOLA INTERNATIONAL BACĂU.ro.ro ANADIN. 20-22. alexandru_irimioiu@yahoo. Cod 105400 Tel/Fax 0244-340798.

Godri Ferenc nr. Tel/Fax: 0261-757304. nr. Arad-Zădăreni. Mobil: 0744595343 BANDRINO IMP-EXP-Str.ro BLOMAR. 45. Jud. Fax: 0269-243843. nr. Cod 430316 Tel/Fax: 0262 –220192. Oradea. Fânului.ro BIOPLANT . blaga@easynet. Jud. Jud Maramureș. 8+. Jud Covasna. km 3. Tel/Fax: 0251-591244 BRENNTAG ROMÂNIA – Bd. nr. Borșului. Cluj. Cod 061334 Mobil 0741816500. nr.Șos. 110. Șoimoșeni.ro CERASIL – Șos. nr. Oașului. cerasil@rdslink. 1. Bucuresti. nr. Bl. 17. 29.Digului. 31. Decebal.ANDAGRA – Sos. Craiova. Cod 021725 Tel/Fax: 021 –2503517.ro . Jud. Cod 535600 Tel/Fax: 0266 – 212955. Cod 520023 Tel/Fax: 0267 –314340. Mocirei. Baia Mare. Ap. Justiţiei.ro 19 . Sector 2. 105B. Jud Arad Tel: 0257 –216760. Sfântu Gheorghe. Satu Mare. Iancului . Cod 520024 Tel: 0267 –315026.Bd. 32.ro AVE IMPEX –Str. Fax: 0259+427803. Cod 550004 Tel: 02269-214833. nr. Jud. C. dinu. www.ro.ro . Mobil: 0741156456 AVICOM-Str.ro BILIARDI PRODUCT – Str. Dolj. 0261. Cod 400645 Mobil: 0745357195 BIOMIN ROMÂNIA –Str. nr. nr. Sibiu. aveimpex@rdslink.brenntag. AVIAN PROD. Cluj-Napoca. Cod 410605 Tel: 0259-416140. Jud Harghita. Satu Mare. www.770225. Sfântu Gheorghe. office@biomin. Sc.ro. Bihor. 16.Str. Arad. Odorheiu Secuiesc. 241. biliardi@alphanet. Cod 440111 Tel: 0261-770227. 16.pircioaga@brenntag. Covasna. www. Jud. nr.cerasil. Sector 6. București. Fax: 0257 -216720 ANIMAX – Str. 24 Sibiu. Cod 200458 Tel: 0251-315799. bandrino@planet.biomin. Jud. Timisoara.

116. www. nr. 3. 40 Sannicolau Mare. Galaţi. Vrancea. Maramureș. 15. didfarm@yahoo. Gării nr. Cod 627105 Tel: 0237-255383 DEVEST FARMATECH – Str.667. nr. Focșani. Timiș. Arad.ro DANO PAN – Dumbrăveni. Jud. Fabrici. nr. Cod 800198 Tel/Fax: 0236-472896 COMBIAL – Str. Nr. 9. Timiș. fax 0256-370. Cod 060394 Tel: 021-2216508 . Ploiești. Târgu Jiu. Jud. Cod 300167 Tel: 0256-499. 1. Vintilă Mihăilescu. fax: 0256-247. Liviu Rebreanu.cornex. nr. Galaţi.435 DIDFARM – Str. 16 Decembrie 1989 nr. 54. nr. nr. Jud. Jud. Baia Mare.ro. nr.ro COMBAVIPOR – Str.com COMBIPRA – Str. 5. Cotești.com EURO NUTRIMIX – Str. 2. București. Jud. Ciocârlan. Sector 6.60. Jud. Ialomita. combipra2000@yahoo. 4 Timișoara.ro COMB GORJ – Str. cod 305600 Tel: 0256 – 370.COMAN & CO – Str. Vrancea. Cod 310047 Tel/Fax: 0257-253589.com COMBRIVA – Str.ro. Ap. Cod 925300 Tel/Fax: 0243-254043 COMBIMAR – Str.083. Urziceni.go. Timiș. Gării. Ștefan cel Mare.330 20 . Bl. Jud. mobil 0274. www. 14 Timișoara jud. smayer@rdslink. 33. cod 300168 Tel/Fax: 0256-296.comanco@go. Cod 403015 Tel: 0262-222441. Prahova. Jud.comanco. combgorj@k. Arad. Gelu nr.080. Târgoviștei. Cod 620068 Tel/Fax: 0237-221143 CORNEX – Str. 7. Cod 100299 Tel 0244-554451. Sc. Cod 210103 Tel: 0253-226330. scombimarsa@yahoo.261. Jud.220.

Chitilei nr.62 Fax: 021-312. 0269-213.3 ap.101. fax 0233-282.43 Sibiu. Jud. www. 199 ap.ro Mixalim – Frumușani. Victoriei nr. 0233-237. Bistriţa Năsăud. Sat Izvoare. fax 0265-777. dinupop@zappmobile. cod 010027 Tel. Unirii nr. cod 917100 Tel: 021-311. 0233-237. 0253-361.761 Grădinaru Rareș – Sat Izvoare. jud. Maramureș. cod 012391 LNB România Feed – Bd. 0233-282. jud.970. GOC 3. mobil 0722-729.60.ro Ionic Service – Șos. Jud.com Mirovia – Str. fax 0242-642. Botaenu nr. cod 547638 Mobil 0745. cod 550024 Tel.8 bl. fax 0269-218. Cod 817035 21 .3B et. 33 Baia Mare.2/2. 115.618.515. Beclean. Ștefan cel Mare nr.330 Guyomarch’H România – Str. luciabm@personal. cod 415600 Tel.8 ap.396.ro Mareșal – Str.3102764. Jud Brăila.152.80: mixalim@xnet. 582. maresalltd@yahoo.guyomarch.ro.615. Dumbrava Roșie.9 sect. Sibiu.381 sect1 București. Călărași.1. Cod 430306 Tel: 0262-223247. 13 Vaslui. Neamţ. Vaslui. Mureni. Neamţ.432. Principală nr. lnbromania@lnb. www.ro Moroșanu Prest – Ferma B3.nadsai.ro Naumof Serv – Cireșu. jud. București.lnb. Dumbrava Rosie. jud.6 Stei. 021. jud Bihor. office@gouyomarch. Valea Viilor (fosta Avicola Beclean) nr.Free Land Mariuţa – Mariuţa jud Călărași. mureșan@orange-gsm. cod 917014 Mobil 0722-573. cod 425100 Mobil 0745-206554 Mixabis – Str.ro Interself Trade Ștei – Str. Lebedeni nr. juud.349 Nadsai Impex – str.ro. cod 617188 Tel/fax .151. 0259 – 335.10.ro: www.769. cod 617188 Tel. cod 730006 Tel/Fax 0335-410. Mureș.280. fax 021-3134504. jud.

7. 15 Codlea. jud. cod 127535 Tel: 0238-545. Iași.08 Oltchim FNC – Calea Traian nr176 Băbeni.405. Constanţa. 52. cod 245100 Tel: 0250-753. cod 700194 Tel: 0232-430. Câmpului nr. cod 505100 Tel: 0268-251. fax 0259-310. sc. Halciului nr.88. Portului nr.811. fax 0250-735. Iași. Jud Buzău. petworld@yahoo. Olteniţa.137. cod 700178 Tel: 0232-233. Jud. Jud.com Pacomb – Poarta Albă. fax 0259-411.750. Călărași. Bihor.com Polena – B-dul Socola nr. Bihor.721. Vâlcea. jud.811 22 . Jud.807. Iași. 41.359. Jud. Iași.701 Nutricod – str. jud.ro Nutrimold – Str.906. office@nutricom. cod 030942 Tel/Fax: 021-322. fax 0233-233. mobil 0744. fax 0238-545.751. Brașov. 1.185.430Ș fax 021-310.6.695. nutrient@rdslink.568 Nutribuz – Sahateni. Constructorilor nr. jud. 130 bl. cod 417595 Tel: 0259-310. sector 3. elenamonicaraluca@yahoo. Palota. Teodor Sperantia nr.ro Nutricom – Șos. Sfântul Gheorghe.73.com Nutristar România – Str. cod 510077 Tel/Fax: 0267-312. București.637.ro Original Prod FNC – Tincă.ro Nutrientul – Str. fax 0268-251. Covasna.com PET WORLD – Str.691. cod 907245 Tel/Fax: 0241-853.16.Mobil: 0744. snciasi@yahoo.8. ap. office@xnet. cod 915400 Tel: 0242-515. Chișinăului nr.1.00. mdas@unet. jud.586.166. pacomcta2000@yahoo. cod 417516 Tel: 0259-471.816.

715. fax 0247-318. 10. jud. Voluntari.21-31 sc. cod 410144 Tel/fax: 0259-477.885 . jud. jud Dolj. nr. ap. fax : 0246-215. Dolj.com 23 .422. nr. Cluj. Suciu. Prodalis -Dumbraveni.064 . Râmnicu Sărat. 6 . tel/fax 0251-598.46.com Societatea Crescătorilor de Animale din Transilvania(SCAT) –Șos. cod 407035 Tel/fax: 0264-231. Poroschia. Rusciori. Jud. Sotto –Șos.Primivet – Sat Calomfiresti. Unirii. farmaciagospodarilor@yahoo. Buzău. nr. Matei Corvin. balaurugr@yahoo. Segarcea. Giurgiu. cod 627101 Tel: 0250-760. Sibiu. cod 6271-5 Tel: 0237-255. Timisoara .608. jud. Teleorman. nr.D. 123.607.546 . 5. jud Ilfov. Jud.1. cod 147280 Tel: 0247-318. Libertăţii. jud Vrancea. cod 557271 Tel : 0269-231.678 . cod 205400 Tel/fax 0251-210.ap. Sibiu.930. prosercocmy@yahoo.07. Puiești. km.com Provident Prodcom – Str.1.ro Premix – Str. Afumaţi. 3F.306. Reviva –Str.628 . 2. fax: 0250-760. primivet@zappmobile. 8.383 Proserco CMI –Șos.. 184 Oradea. București. cod 077190 Tel/fax: 021-270. jud. km. cold 200026 Tel: 0251-596. Bihor.828. provident@rdslink. 6. jud. Budești. fax :0238-561. Servet Vâlcea –sat Linea.008 Probiotic -Aleea I.700. Giurgiu.ro Râmnicom – Șos. nr. Secombi –Str. nr. jud. Rusciori. cod 125300 TelȘ 0238-565. Timiș. Nicolae Iorga bl. cod 300093 Tel: 0256-423.618. cod 080301 Tel : 0246-217. jud Vrancea.

nr. Slobozia. jud Ialomiţa.vipromin.992.net Verboon –Str. cod 415500 Tel/fax: 0259-373.ro Zoovet –B-dul Unirii.ro Tecomb –Str. km. mobil 0745.02. ap. 67 Salonta.019. fax: 0264-580.ro Trouw Nutrision Hifeed – Calea Naţională. Botoșani. Preciziei. ap. nr. nr.269. 0745. jud. nr. 20. jud Constanţa. 42.309 Vetland Compimpex –Str. nr.105.049. 1 Băilești. transvet@zappmobile. cod 907176 Tel/fax : 0241-257.653.faxȘ 0251-315. mobil 0722. Aradului. cod 415500 Tel/fax: 0259-433. bl. Galaţi. cod 805300 Tel/fax: 0236-820. 0259-373. sc. vip2000@rdslink. printea-valer@yahoo. www. calinet@rdslink. Dragalina. tecas@xnet. Cluj.269.384.685. jud.269. 17 ap. cod 310188 Tel/fax: 0257-462. phelgavipromax@yahoo. 126. 3. nr. Tecuci. zamur1991@yahoo. jud. fax: 0265.ro . Târgu Mureș.8676.302. Salonta. jud Dolj. Băneasa.560 . fax: 0259-373.com . cod 710006 Tel: 0788-305. Craiova. cod 205100 Tel: 0251-311.801. nr.918. 13. 0265-220. 19.1670. Lumina. Arad. jud.com Yohana group –Str. b. cod 920042 Tel: 0243-233. sc. balkanpower@yahoo.920.com Zooprotein –Str. Dolj.020. sect. Independenţei. bogdan. bl. fax: 021-322. Cluj-Napoca. nr. nr.125.502. botoșani. Transvet –Str. 4. cod 031105 Tel: 021-323.trownutrision. Republicii. jud. Bihor. Mihail Kogălniceanu.123. cod 540199 Tel: 0265. Arad. 61. 21. jud. www. C.Tecas –P-ţa Alba Iulia.201.311.918.688 24 .643.970. Bihor.com Vipromax –Str. 2. 91.com Vipromin2000 –Șos. nr. cod 200747 Tel: 0251-315. fax: 0251. Ardealului. 75+300m. București.589.527. Mare. cod 400024 Mobil: 0745. tel/fax 0243-236. U18.191. tel/fax 0231-529. jud.com Zamur Târgu Mureș –Str.dascalescu@nutreco. 67. ap.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful