P. 1
utilaje de foraj

utilaje de foraj

|Views: 134|Likes:
Published by Csaby Mathe

More info:

Published by: Csaby Mathe on Dec 20, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/05/2012

pdf

text

original

Nume:Mathe David Zoltan Prof :Popa Vasile Lucrari de foraj

Desi nu este adus la zi, aveti mai jos un curs despre foraje : 1. Introducere în forarea sondelor Dezvoltarea societăţii umane a fost şi este dependentă de resursele naturale (apa-potabilă şi industrială, combustibili fosili-hidrocarburi, cărbuni, minereuri). Plasarea acestora în scoarţa terestră, la adâncimi nu întotdeauna accesibile, a impus găsirea unor soluţii pentru identificarea şi exploatarea lor. S-au dezvoltat în consecinţă de-a lungul istoriei tehnicile şi tehnologiile de foraj. Astăzi lucrările de foraj sunt folosite în mai multe domenii: cercetare geologică, extracţie de petrol şi gaze, exploatarea apelor subterane, executarea de lucrări miniere (puţuri, găuri de ventilaţie), cercetări geotehnice.

instalatie de foraj Sonda este o construcţie minieră specială, de formă cilindrică, verticală sau înclinată, caracterizată printr-un raport mare între lungime (adâncime) şi diametru, executată cu instalaţii speciale. Deschiderea de formă cilindrică, fără consolidare cu burlane, se numeşte gaura de

5

cu determinarea parametrilor cantitativi şi calitativi. care urmăresc obţinerea unor eşantioane. Sarea poate fi exploatată cu ajutorul sondelor. Foraje de exploatare – a hidrocarburilor (petrol. pentru cercetare geologică. 1. consolidare rocilor. dar pot ajunge şi la 2000m. 1.1. Gaura de sondă este delimitată lateral de peretele găurii de sondă. tectonica.1. Foraje de cercetare geologică • foraje de referinţă – sunt destinate cercetărilor regionale. de foraj (prăjini de foraj). găuri cu diametre mici. Funcţie de scopul urmărit instalaţiile de foraj sunt de capacitate mare (sonde sau instalaţii grele de foraj) şi instalaţii de foraj de mică adâncime (sondeze. Garnitura de foraj utilizată este de diametru mare (se măsoară în inci=tol. • foraje de explorare – au drept obiectiv conturarea unor zăcăminte. Foraje cu destinaţie specială • de interes minier – se execută la zi. execută găuri la adâncimi mari (mii de metri). cu diametre mari (sute de mm la 7000mm. stabilirea condiţiilor de zăcământ 5 . precum şi a apelor subterane. Pentru forajele de cercetare.3. În această categorie sunt cuprinse şi sondele de injecţie (pentru refacerea presiunii în zăcămintele de ţiţei) şi sondele de observaţie care urmăresc procesul de exploatare. etc. resursele minerale. necesar executării unei sonde. iar detritusul este scos la suprafaţă de fluidul de foraj (de circulaţie). drenaj.sondă. se execută la adâncimi relativ mari. În acest caz vorbim de forajul prin carotaj mecanic. 1. consolidare şi izolare a rocilor traversate. • foraje hidrogeologice – executate pentru identificarea. Partea superioară a unei sonde se numeşte gura sondei.2. Scopul executării forajului impune modul în care se face dislocarea rocii în talpa sondei. în cariere (derocări prin găuri de explozie). cu precizarea tuturor aspectelor privind litologia. Sondezele au puteri instalate mici (sute de CP). Forarea (forajul) cuprinde un complex de lucrări de traversare. • foraje de prospecţiuni – urmăresc studiul complex al depozitelor dintr-o anumită regiune.Clasificarea forajelor Instrumentul de dislocare este antrenat cu ajutorul garniturii Clasificarea se face după mai multe criterii. Eşantioanele obţinute se numesc carote. gaze). 1. execută găuri frecvent de până la 1000m. în carotaj mecanic continuu. după scop 1. necesari în calculul rezervelor. precum şi stabilirea condiţiilor geologice de zăcământ. sau în subteran. sau instalaţii uşoare de foraj). aeraj. cu ajutorul unui instrument numit cap de carotieră (freză). instrumentul de dislocare se numeşte sapă. Dacă dislocarea în talpa sondei este circulară completă. 1inci=25. Dislocarea rocii în talpa sondei se execută cu instrumente speciale.4mm).forajele de mare diametru). Sondele au putere instalată mare (mii de CP). găuri de puşcare. dislocarea în talpa sondei se face circular. iar parte inferioară –talpa sondei. Forarea sau săparea sondelor se execută cu ajutorul instalaţiilor de forare (foraj).. etc. Se execută în carotaj mecanic continuu. Este o operaţie de dislocare a rocilor şi de evacuare la suprafaţă a fragmentelor rezultate (detritus).

). Metoda rotativ-hidraulică se numeşte şi rotary. hidraulice. sau cap rotativ la sondeze) şi cu motoare submersibile. industriale. 3. după energia utilizată la dislocarea rocii • foraj cu dislocare mecanică • foraj cu dislocare hidromecanică • foraj cu dislocare termică 4. baraje. care execută o mişcare de rotaţie şi pătrundere în teren. după modul de acţionare asupra rocii forajul mecanic este: 4. Foraj manual 2. Foraj rotativ –percutant 1. cu o lingură cilindrică.. tuneluri. Dislocarea rocii se realizează cu diferite tipuri de sape. • lucrări de foraj cu diametre mari – utilizate în amenajări hidrotehnice. termale. În China (cu 1700 ani î. etc.2. puţuri de aeraj.n. lemn). Are două variante: cu rotaţie de la suprafaţă (cu masă rotativă. Detritusul este evacuat prin introducerea unei cantităţi mici de apă şi extragerea periodică a noroiului format. Are două variante: percutant-uscat (cu tije sau cablu) şi percutant-hidraulic. Foraj rotativ – cel mai utilizat este forajul rotativ-hidraulic. cu evacuarea permanentă a detritusului cu ajutorul fluidului de foraj. • foraje de interes seismic – utilizate pentru provocarea unor explozii artificiale. 4.2. minerale). Procesul de forare este continuu. după energia utilizată la acţionarea instalaţiei 2. În forajul percutant-hidraulic sapa este antrenată cu ajutorul prăjinilor (ţevi de oţel).) se săpau sonde cu adâncimi de 500m în sistemul percutant.1. 2. cu prăjini de bambus şi cu acţionare manuală. sau rezervoare subterane. Dezvoltarea forării sondelor Primele deschideri prin foraj sunt cunoscute din antichitate. cu combustie internă. prin care se pompează continuu fluid pentru spălarea tălpii de detritus. • foraje geotehnice – utilizate pentru cunoaşterea proprietăţilor fizico-mecanice ale rocilor de fundaţie pentru construcţii civile. În primul caz sapa este antrenată cu ajutorul unui cablu sau a unei tije (metal. 5 . 4. În Egipt în timpul construirii piramidelor s-au executat sondaje cu ajutorul unor tuburi din bronz. Sapa este rotită de motoarele instalaţiei prin intermediul masei rotative şi a prăjinilor de foraj.3. etc. Fluidul de foraj este pompat în talpă prin interiorul prăjinilor. Pentru pătrunderea sapei în roci apăsarea este asigurată de garnitura de foraj.(parametrii calitativi şi cantitativi) şi exploatarea apelor subterane (potabile. Foraj mecanic – acţionarea se face cu motoare cu abur. cu evacuarea materialului dislocat prin circulaţie de fluid. electrice. 1. armate cu grăunţi de diamant. Foraj percutant – dislocarea rocii în talpa sondei se face prin lovire repetată cu o sapă specială. ca şi lucrări miniere (suitori. sau pneumatice.2. de forma unei dălţi (trepan).e.

primele sonde în acest sistem. Dintre variantele sistemului de foraj cu motor submersibil un interes deosebit îl prezintă flexoforajul. cu un motor amplasat deasupra sapei. geamblac. se forează prima sondă pentru petrol în SUA (Pensylvania).3. la care evacuarea detritusului se realiza continuu. În România. Recordul de adancime atins pe plan mondial este de 12. 1. aceasta se realiza prin puţuri săpate manual. Prima sondă pentru petrol a fost forată în Rusia. Când apare sistemul sistemul rotativ (sistemul rotary)? La începutul secolului 20 apare în SUA. La noi s-a aplicat după 1952. prima sondă de petrol (mijloace mecanice) a fost forată în 1861 la Mosoare (Târgu Ocna).390m (Murmansk-Rusia). A fost folosit sistemul percutant uscat cu prăjini de lemn. funcţie de rolul lor sunt: • Grup de forţă-pentru acţionare. sonde sau sondeze. cu o structură specială. Abia în 1859. Dezvoltare sistemului rotativ hidraulic duce la creşterea vitezelor de forare şi a adâncimilor sondelor. Până la utilizarea forajului în exploatarea petrolului. Primele sonde se sapă în sistemul percutant uscat. Cu toată diversitatea sistemelor şi variantelor. Tescani – Bacău).Instalatie de forat pe camion Exploatare şi prelucrarea petrolului a determinat dezvoltare forajului. Garnitura de foraj este formată dintr-un tub flexibil. În fosta URSS. au componentele de bază comune. în sistem percutant uscat. Acest sistem permitea adâncimi mai mari de forare şi creşterea siguranţei de lucru. În România. lângă Baku (1848). În România sistemul a fost aplicat în 1896 în Prahova (Băicoi). după 1922 se introduce forajul cu turbină. În România adâncimea maximă atinsă este de 7025m (Tufeni-Băicoi). dar se trece la forajul percutant hidraulic. Este alcătuit din macara. sistemul rotativ cu masă este cel mai folosit. • Turla cu substructură. şi scule 5 . Aceste componente se împart în componente de suprafaţă şi componente de interior. • Sistemul de manevră-pentru intoducerea şi extragerea garniturii de foraj cu instrumentele de dislocare (sapă. Componentele de suprafaţă. cablu de foraj. au fost forate în 1906 (Moreni-Prahova. motoare electrice de fund. troliu. format din motoare. freză). care este un sistem de foraj rotativ. Este preferat în cazul rocilor dure şi la forajul dirijat. cârlig. Componentele instalatiilor de forare Instalaţiile de forare. prin circulaţia apei.

se tubează prima coloană (coloana de ancoraj) şi se cimentează în spatele coloanei. înainte de operaţiunea de tubare se pot executa diferite investigaţii geofizice de tipul carotaj electric. măsurători de deviaţie. Cuprinde masa rotativă şi capul hidraulic. Lucrări de consolidare şi izolare a găurii de sondă – forarea începe cu o sapă cu diametru mare. Componentele de interior cuprind: coloana de tubaj. pene. Extragerea garniturii se face în “paşi” (câte 2-3 prăjini). El poate cuprinde: Lucrări de suprafaţă – amenajarea terenului. Lucrări pregătitoare – verificarea stării de funcţionare a utilajelor. • Sistemul de circulaţie-asigură circulaţia fluidului de foraj în sondă. cuprinde un ciclu de operaţii repetat la fiecare introducere a unei sape noi în locul celei uzate şi a garniturii de prăjini până în talpa sondei. Unele etape pot să fie suprimate (consolidare şi izolare. furtun. etc. pe o anumită înălţime de la talpă. sau parţial. care se sprijină în turlă. manifold=conductă de aducţie). la pod. Funcţie de scopul sondei şi funcţie de condiţiile geologice (natura rocilor. ruperi de prăjini. Burlanele se cimentează în spate în totalitate. cleşti). Se continuă forajul cu o sapă cu diametru mai mic. Tubarea este operaţiunea de introducere a unor burlane de oţel în gaura de sondă. • Sistemul de rotaţie-antrenează garnitura într-o mişcare rotativă. Săparea găurii de sondă – sau forajul propriu-zis. sau lipsesc la forajele de cercetare şi la unele dintre cele speciale. Acestea se execută cu ajutorul unor scule de instrumentaţie.). Lucrări de demontare şi transport – reprezintă etapa de finalizare a forajului. la garnitura de foraj se adaugă o nouă prăjină de foraj (“bucata de avansare”). săparea şi consolidarea găurii prăjinii pătrate. etc. garnitura de foraj şi instrumentele de dislocare. tectonica regiunii) după coloana de ancoraj se tubează direct coloana de exploatare. Ciclul de foraj cuprinde succesiunea operaţiilor executate de la montarea unei instalaţii pe o locaţie şi până la demontarea şi transportul spre o altă locaţie. O viteză mică de avansare poate indica uzarea sapei. cavernometrie. investigare) funcţie de scopul forajului 5 . Lucrări de punere în producţie – au loc la forajele executate în scopul exploatării unor resurse (hidrocarburi). se sapă o porţiune.de manevră (elevatoare. Operaţii de investigare – la forarea unei sonde. montajul instalaţiei de foraj şi anexelor. Lucrări de instrumentaţie – sunt lucrări speciale executate pentru rezolvarea unor accidente în gaura de sondă (prinderi la puţ. Sunt specifice la forajele hidrogeologice. Cuprinde pompa de noroi şi conductele de aspiraţie şi împingere (manifold. Pe măsura adâncirii sondei. sau 1-2 coloane intermediare şi apoi coloana de exploatare. Toate manevrele se execută cu ajutorul sistemului de manevră şi a mesei rotative (cap rotativ). carotaj radioactiv. din engl.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->