P. 1
PlanificareRTA2008-2009

PlanificareRTA2008-2009

|Views: 340|Likes:
Published by crazydomino

More info:

Published by: crazydomino on Oct 29, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/09/2014

pdf

text

original

Retorică şi Teoria Argumentării

Alexandru Cârlan: alex.carlan@gmail.com

Descriere:
Cursul pleacă de la distincţia dintre persuasiune (văzută ca influenţare a receptorului printr-un mesaj – în această perspectivă studiul persuasiunii constă în studierea audienţei şi ţine de domeniul psihosociologiei) şi persuasivitate (înţeleasă ca potenţial persuasiv al unui discurs; acest potenţial este încapsulat în mesaj, este un construct discursiv şi este apanajul retoricii). Persuasivitatea este un construct discursiv la care aportul dominant îl au dimensiunea logică şi cea stilistică. În consecinţă, cursul se va axa, plecând de la reperele retoricii clasice, pe dezvoltările din teoria argumentării şi stilistică. În măsura posibilităţilor, va fi atinsă şi retorica vizuală (în ce constă persuasivitatea imaginii?).

Condiţii pentru absolvirea cursului
Pentru absolvirea cursului, studenţii pot alege una din următoarele modalităţi de evaluare: a) Evaluare continuă – seminar şi lucrare finală; b) Evaluare prin examen scris;

a) Evaluarea continuă:
Prezenţa: condiţia de promovare a cursului pentru forma de evaluare continuă este prezenţa la minim patru seminarii; Nota la evaluarea continuă: se compune din referat (50%) şi nota la seminar (50%). Nota la seminar se compune din: activitate de seminar (50%) şi media celor mai mari trei note obţinute la temele de seminar (50%). Contează ca activitate de seminar: prezentări de texte, intervenţii, amendamente, exerciţii rezolvate la tablă, întrebări, exprimarea unor nelămuriri, prezentarea temelor. Lista textelor obligatorii pentru seminar / examen: 1. Roland BARTHES: Rhetorique de l’image, în revista Communications, nr 3/1964 sau în traducere engleză, disponibil electronic; 2. Kenneth BURKE: A Rhetoric of Motives (fragmente) în ed. GUSFIELD, Joseph: Kenneth Burke on symbols and society; Chicago & London: The University of Chicago Press 1989; 3. Frans Van EEMEREN, H. GROTENDORST, S. JACOBS, S. JACKSON: Argumentation, în (ed.) Teun Van DIJK: Discourse as structure and process, Sage Publications, London, New Delhi, 1999; 4. Frans van EEMEREN & Peter HOUTLOSSER: “Rhetorical Analysis within a PragmaDialectical Framework: the Case of R. J. Reynolds” Argumentation, 14, pp. 293 – 305. 5. GARVER, Eugene: “Comments on “Rhetorical Analysis within a Pragma-Dialectical Framework: the Case of R. J. Reynolds””, Argumentation, 14, pp. 307 – 314. 6. Anne GILL, Karen WHEEDEBEE: Rhetoric, în aceeaşi antologie ca la 3. – antologia se găseşte la British Council Library; 7. Liliana IONESCU-RUXĂNDOIU: Conversaţia – structuri şi strategii; pentru o pragmatică a limbii române vorbite; Ed. All, Bucureşti, 1999 (se găseşte in trei exemplare la biblioteca FCRP) 8. Raymond QUENEAU – Exerciţii de stil, Bucureşti, Ed. Paralela 45, 2004. (se găseşte în librării şi în trei exemplare la bibloteca FCRP) 9. Douglas WALTON: Enthymemes, Common Knowledge, and Plausible Inference în Philosophy and Rhetoric, vol. 34, No. 2/2001 (BCU, sala 3, la raft – sau în variantă electronică pe pagina lui Douglas Walton; există şi o variantă în română); (în afară de 7 şi 8, toate textele sunt disponibile în format electronic);

Lucrarea finală
Lucrarea finală trebuie să răspundă la întrebarea Prin ce (nu) este persuasiv discursul X? (unde X îl alegeţi – discurs clasic din Pericle, Cicero, Hitler, Ceauşescu; discurs publicitar, discurs al ştirilor, discurs fotografic etc. etc.) Condiţii formale: - Lucrarea se realizează obligatoriu în echipe de 2 sau 3 studenţi, trebuie să aibă 17 – 20 de pagini, font 12 la 1½ rânduri, times new roman, margini 2,5 cm; (detalii despre redactare: Septimiu Chelcea – Cum să redactăm, Ed. Comunicare.ro, 2003) - Lucrarea trebuie să aibă minim 6 titluri în bibliografie (cărţi sau articole în reviste ştiinţifice, excluzând suportul de curs, cursul tipărit sau sursa discursului), din care minim un titlu de retorică clasică şi minim un titlu de psihosociologia persuasiunii (vezi bibliografia); - Lucrarea trebuie să parcurgă următoarele etape: 1. până la seminarul 6 (8 decembrie) se prezintă o variantă-proiect: se stabileşte tema, discursul de analizat, grupul de studenţi, structura şi bibliografia; (această etapă este eliminatorie: cine nu predă proiectul, nu poate preda referatul); 2. în prima luni din sesiune, la ora 18, se predau referatele. - E obligatoriu ca lucrările să aibă anexate materialele ce au fost analizate; - Mai multe detalii despre redactarea lucrării vor fi prezentate într-un material special dedicat acestei chestiuni; Evaluarea referatului: Lucrările se susţin, pe grupe, în faţa colegilor: studenţii vor avea circa zece minute pentru prezentarea lucrării şi încă zece minute vor fi alocate discuţiilor. Nota se obţine astfel: 50% din notă pe calitatea ştiinţifică; 50% pe prezentare şi discuţii: studenţii dau o notă, eu dau o notă şi se face media; Deci, un sfert din nota pe referat v-o dau colegii. Pentru prezentare şi discuţii va fi pus la dispoziţia studenţilor un barem, nota nu se dă pe impresie; se vor avea în vedere: calitatea prezentării; abilitatea prezentării de a da naştere unei dezbateri, modul în care răspund la întrebări autorii referatului; Observaţie: modalitatea de evaluare la referat se poate schimba în funcţie de numărul opţiunilor exprimate pentru cursul de retorică şi de numărul celor care vor opta pentru referat; De exemplu, dacă toţi studenţii din an aleg retorica şi fac referat, nu există resursele de timp pentru prezentarea acestora. Susţinerea referatului poate fi privită ca un prim antrenament pentru prezentarea lucrării de licenţă;

b) Examenul scris
Examenul final va fi scris, va dura două ore şi va cuprinde 14-16 întrebări punctuale, din care trebuie să se răspundă corect la 9 pentru nota zece (10 la alegere din cele 16). Întrebările vor fi atât teoretice cât şi aplicative, din: - materia de curs; - întrebări din textele discutate la seminar; - aplicaţii de tipul celor realizate la seminar; Observaţie: deşi în principiu este posibil, în realitate nu s-a întâmplat niciodată ca vreun student să promoveze din prima, cu notă mare la examen, fără să fi călcat pe la seminar. Deci, chiar dacă optaţi pentru varianta de evaluare prin examen scris, este recomandat să veniţi la seminarii şi să vă faceţi temele; Până la data de 25 octombrie voi anunţa şi un interval de două ore, în timpul săptămânii, pentru consultaţii;

Planificare activităţilor de curs şi seminar: Săpt. Curs (miercuri de la 18 la 20.00) 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. Stabilire orar, conferinţe inaugurale, aducere aminte unde e facultatea; I. Introducere: retorica - definiţii, funcţii; (8 octombrie); II. Schiţă de istorie a retoricii; (15 octombrie) III. Retorica clasică 1; (22 octombrie) IV. Retorica clasică 2; (29 octombrie) V. Logica 1 – Logica termenilor; (5 noiembrie) VI. Logica 2 – Logica propoziţiilor; (12 noiembrie) VII. Pragmatica şi analiza conversaţională (bază pentru Teoria argumentării); (19 noiembrie) VIII. Teoria argumentării 1: Perelman, Toulmin, logica informală; (26 noiembrie) IX. Teoria argumentării 2: pragmadialectica şi manevrarea strategică; profiluri de dialog; (3 decembrie) X. Elocutio – stilul şi figurile retorice; (10 decembrie) XI. Aplicaţii 1: dezbaterea electorală: retorică şi dialectică; (facultativ) (17 decembrie) XII. Aplicaţii 2: Retorica vizuală şi publicitatea; (facultativ) (7 ianuarie) I. Text obligatoriu: D. Walton Entimeme, cunoaştere comună şi inferenţe plauzibile; Tema 1: evaluare critică a distincţiei asumpţii necesare – asumpţii folosite; (13 octombrie) II Text obligatoriu: Rhetoric (Anne Gill & Karen Wheedbee); (27 octombrie) III. Kenneth Burke – retorica şi persuasiunea prin identificare; Aplicaţii discursuri: Tema 2: contradiscursul; (10 noiembrie) IV. Aplicaţii de logică: silogisme, formule propoziţionale, modelul lui Toulmin; Tema 3: aplicaţii de logică şi argumentare; (24 noiembrie) V. Retorică vs. Dialectică (studiul de caz pe Garver, Eemeren & Houtlosser, Eemeren & All – bibliografie: 3, 4, 5); Temă 4: de scris discursuri; (8 decembrie) VI. Stil şi stilistică –Raymon Queneau; Temă 5: exerciţii de stil; (5 ianuarie) Seminar (lunea impară, de la 8 la 16.00 – patru grupe)

Observaţii: În principiu, cursurile 2 şi 3, precum şi 7 şi 8, pot fi făcute într-o singură săptămână; Eliminând cursurile facultative şi comprimându-le pe celelalte două, rezultă 7 cursuri, care ar trebui să se ţină o dată la două săptămâni. Sugestia mea este, dacă tot avem sală disponibilă, să facem cursul săptămânal, din următoarele motive: a. Trebuie să o luăm cu cursul înaintea seminarului ca să putem face aplicaţii de logică şi de teoria argumentării la seminarul 4; b. Cursul plasat o dată la două săptămâni are loc suficient de rar ca să uităm ce am discutat de la o întâlnire la alta; c. cel mai important: până aproape de sfârşitul anului (calendaristic) trecem prin toată materia, astfel încât puteţi avea o privire de ansamblu asupra cursului când vă apucaţi de referate;

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->