You are on page 1of 3

Slmona CRISTEA C o n feren li a r u n iDers itar dr.

Sisteme atipice de drept

Diversitatea juridice,

grupatd, in generar, intr-un ansambru coerent de mari fam ii

dreptului romano_ge[nanic, anglo-saxon ,uu

aurul-un,

drept, ce nu pot face partelin niciuna din familiile

inlrigd $i pe care.

insd. nu rrebuie sd le respingem

uneia dintre marile familii. Sunt

pentru a putea coexista, pentru

de . drept, precum familia

prezinta $i c6teva sisreme de

crasrce. srsteme a ciror diferenla

sau si incercem aducerea lor la numitorui comun al

sisteme atipice, iar cunoa$terca lor este o necesitate,

cd diferen,ta nu exclude armonia in diversitatea juridici.

.--.ttu*

(II)

"utd-t!u,

ca

fiind atipice sistemul scandinav de drept (I), sistemul Japonez

$i

sistemul

chinez (III).

l. Sistemul scandinav de drept

Degi, inilial, s-a

considerat ci acest sistem s-ar incadra in familia dreotului

aesiturilor sale diferite, la ora actuale, in doctrinaf, estf

romano-gernanic,

datoritd

recunoscut ca fiind un sistem ce nu poate

Norvegia. Unii autori includ aici

rstona acestor stare. precum qi din

apar,tine

unei

familii

de

diept.

-, Din acest sistem fac parte urmitoareie state: Finlanda, Danemarca, Suedia 5i

;i lslanda. in acesr sistem. tliferenlalrovine din modalitatea de recepfie a influenl;lo; sistemului

romano-gemanic,

in special, codurile civile

francez qi german. O putemice i4funta

de guvinimar, $i";";;, ;";;i;

incepdnj cu secoiul at XtV_

"rJ

,"pJti"e, ."rtul

istorica este reprezentatd de trislhuile formei

constitufionali, ce a jucat un rol deosebit de imporiant,

lea. La ora actuala, din cele 4 state

scandinave, doar Finl-iu

fiind monarhii constitu,tionale (Danemarca,

Norvegia 9i Suedia), astfei cd sistemele

lorjuridice au fost marcate de hlsiturile concepliilo-r monarhiifo.'"on.iitutionuf".

f*:

Danemarca are. un regim parlamentai, prim_ministml avdnd rolul esenlial

"*

simboric. parlamentul este ales

peiltru 4 ani, prin vot universal de citre popor. Acela$i

regim ii are gi Norvegia, rolul

central revenindu-i prim-ministrului, parlamentul fii;d a;s tot penfu 4 anr, prin vor

universal.

stat lutherian estc

Singura deosebire este ca Norvegia este un stal confesional tutierian. tot

rn exercrtarea puterii politice, monarhul juc6nd un rol

$i

Suedia,

care are un pariament ai cirui membri

prin scrutin majorirar (310

sunt alegr, o parte,

fropoiionuf 1:e

ti.fAint" ut",

parlamentariJ $i o parte prin si"t"mui

un regim prezidengiatr, .u un

parlamentari) pentru 3 ani. Finlanda are

pentru 6 ani prin vot universal, insA cu toate acestea, existi

gi un prim_ministm ce

conduce Guvemul. Parlamentul (Dieta) este ales penau 4 ani, p.in uot uniu"rr"t.

:l::i:,roti:;i*', "*duction au droit compard, DlJNoD, paris, 2000, p. le5.

Simona CBISTEA

AUB DREPT . 2OOgJV

19

Izvoarele sistemului scandinav.de

drept sunt, in principal, codurile trancez gi

qi

in ldrile Scandinave, ludndu_se mdsura

mircile, br"uet"t" a" irw"ngi", .egi-ul

german care au impus cwentul codificirii

unificirii regulilor de drept privind come4ul,

inmatriculdrilol precum 9i legislalia fi nanciar-bancari.

ceea ce privefte

cd regulile privind

dreptul familiei, acesta reflecti traditiile societalii

astfel ^In

cate- de valorile tradifioDale.

nordice,

cisatoria, divo4ul, adoplia, obligalia dl int "!n"i" ,,rnr.u

ln privinta dreptului penar, concepria acestui sistem consE in

faphrl ca trebuie

mica 9i, in

evitate pedepsele lungi. Durata pedepsei inchisorii trebuie si fie cai

con^secin{i, cele mai lungi

pedepse sunt de maxim 15 ani3.

inse,

In.doctrini se apreciazi,

iai

ca.juri$tii scandinavi au procedat ca

rapidirale solutii .lu.iJice

saroni. in sensul ca. de$i au introdus cu

cei anglo_

-noi,

nu au

conceplualizat in prcalabil regulile de drept propuse,.

ll. Sistemul japonez de drept

.Acest sistem de drept a suportat douA categorit de influerfe: rnflunla

occidentale (2). Influenla cfiineza a

"Jr"

chincze (l)

determinui pr"fu*"u preceptelor

uiai

li i:fl*lq

budiste

5i

$i

formarea culegerilor juridice. Influen!a occidentala

americani gi a dus la conturarca dreptului

civil, a dreptului "onJitu'tionut,

u

"*op"uoa,

"at

dreptului familiei, precum gi a organizirii judi"iur".

1.^t"_1i","("

^

pana

rn 166E.

chinezd a incepul sii se

in limpul lmpdratului

Meiji.

manifesre in secolul al V_lea $i s_a menlrnur

care

s_a orienlat spre valorile occident;le.

modelul Chinei, marcati de

aispozitii .el.esil,". O"

p.""F. iirlrn-J

"r"

"utu-

Astfel, monarhia japonezi era construiti dupd

confucianism, fiind adoptate coduri ce congineau md mutt

fapr. cea mai mare dezvolrare o au dreptul

de drept cuprindea, insi, 9i o parte cutumiari, de

adminisrralrv I, a*i*f

origine

"rrrn"ia,

"at

aJ. no

miarc aveau in acea perioadd un dublu rol, de normJmoral.,

de unde rezultA cd dreptul inci se confunda cu morala.

ii,"""" a" ir#,

Treptat, confucianismul pierde din amploare, fiind inlocuit cu budismul, rolul

ind ajutat i; aeburile statului de un fet ae consrtier

at

gi de numerogi nobili. Acest lucru a determinat

intre cetileni'tinJ lonria".uta

monarhului se estompeaza. er fi

paraturur. numrt shogun, precum

aparilia castelor feudale, care au impus principiul dreptului ,up"rio_io, in fup

rnferiorului (cel din.afara castclort, inegalitatea

rrreasca. Ue lapt. nollunea de drept subiectiv nu se regase$te in dreptuljaponez din

aceasti epoci.

Nobilii se bucuri de anumite privilegii, decurgdnd din stitutul castei

din care fEceau parte.

2. Influenfa occidentali se

resimie drrpi lg6g $i cunoarte doud momerte impor_

_c6nd

tante, cel-de europenizare a dreptului,

getman,

receptdrii modelului american, in special, in ceea ce priverre organizarea.judiciari.

sunt receptate codurile civile tiancez gi

schimbate inkeaga legislalie, care se democratizeazii si momentul

a. Roland S;rcussi, op.cit., p. lg'7.

' Mi,,hel

,Fronnfl.

Grands

sysrimes de drort dlmngers, Dalloz. paris. 1a97. p. I Jl.

xotand

serousst, op.ctt-, p. 16)

20 AUB DREPT. 2OOg.IV

l. Doctrine

Momentul europenizdrii dreptului a a\\\t loc intle 1868 $i 1945 $i est caracterizat

de cristalizarea dreptului civil, care s-a lEcut prin adoptarea codului civil, c€ contine

atat dispozitii din Codul civil francez, insi, mai ales, din cel german. Totuti, sunt

$i

dispozilii care materializeazd anumite cutume iaponeze, in special, in matria familiei, dispozilii ce reflecfi traditiile societilii japoreze. Codul civil a fost urmat de adoptarea $i a altor coduri, qi anume Codul de procedud civiln (1890), Codul de

come4 (1899), Codul penal (1907) 9i Codul de proceduri penali (1922). Toate sunt

inca ln vigoare (cu modificirile Si c_ompletirile necesar€), cu excepfia Codului de

proceduri penali (care a fost abrogat)7.

Constitulia japonezd din 1898 a aurt, de asemenea, ca model Constihrlia prusaca

din 1850, fiind marcati de o monarhie limitati.

in privinla dreptului contractelor, acesta este de influenli germana, dar se rege-

sesc gi c6teva elemente de drept francez. Astfel, in cazul neexecutirii contractului, este preluati teoda gelman6, fiind consacrate trei cazuri: n€executarea pentru intar- ziere, imposibilitatea executirii qi incilcarea contractului. De asemenea, rispunderqa

contactuald poate fi cumulati cu cea delictuala, sprc deosebire de dreptul francez. in

schimb, neexecutarea contrachrlui este definiti pot vit drepbrl francez (dupi Codul

civil napoleonian), adici, dacl debitorul nu-9i executd obligafiite, creditorul poate

cere daune-interese.

Regimul rispunderii civil este insi mixt, germano-francez. Condigiile rispunde- rii sunt numai douA $i anume: existenla unei fapte comis€ cu intenlie sau neglijenfd,

ca tumarc a incilcerii obliga$ei generale de diligenfd; incilcarea fie a unui drept

subiecfiv, ca in dreptul geruan, fie a unei norme conlinute intr-o lege. Sub aspechrl

reparirii prejudiciului, este reparat atat prejudiciul matcrial, cat gi cel moral, ca in

drephrl francez gi contrar dreptului german8.

Al doilea moment al fot't

dreptului american, dupi

modern il reprezintl receptarea

capitularea Japoniei in 1945. Prezentp americani in

ldtii dleptului japonez

Japonia, dupi rdzboi, a exercitat in mod inevitabil o putemici influenti asupra

sistemului legislativ. Astf€I, in 1946 a fost adoptati o nouA Constitutie, fondati p€

principii noi, cum ar fi: principiul suveranitl,tii poporului, principiul egalitifi

ceti,tenilor, principiul laicitafi statului, principiul garanchii drepturilor ti libertdtiloi

fundamentale ale cetAlenilor etc. Normele cutumiar€ care se regeseau hanspuse in Codul civil, in special, in materia familiei, sunt abrogate, ceea ce reprezinte o etapi importante de modernizare a dreptului japonez (se rcnunti la dreptul tradilional al familiei). Da1 influenla covar$itoare a dreptului ame can a avut loc in materia orga-

nizirii judiciare ti a controlului constitulionalilelii legilor.

In caea ce privette organizarea judiciari, existA urmitoarele categorii de instanfe:

tribunalele de primi instanli, tribunalele regionale, cu4ile de apel $i curtea supremi.

Dupi modelul american, toate instan{ele au competente de judecati in toate materiile,

oricare ar fi natura litigiului dedus judecdlii. Legea fixeaza un anumit plafon penku competenta materiali. Astfel, pentru cauzele de micl importanfa, sunt competente tribunalele de primd instanti; in apel, tribunalele r€gionale; in casare, cu4ile de apel,

7 Michel Fromont, op. cit., p. 134.

3 ldem, p. 139.

Simona CBISTEA

AUB DREPT. 2OOS-IV

21

pentru incilcarea legii; Curtea supreme caseaze hotirarile cu4ilor de apel pentru

incdlcarea legii sau a Constitutiei. Curtea Supremi de Justitie este formati din pregedinte $i 15 judecitori, numirea

fiind fEcuti de puterea executive, pentu un mandat de 10 ani, insd cu ocazia

alegerilor legislative, numirea trebuie confirmati de noua putere politicd. in ciuda numidi politizate, Curtea are puterea de a emite regulamente pentu interpretarea normelor de plocedurA. De asemenea, intocme$te proiectul de buget pentu toate instan,tele judiciare, pe care il supune adoptArii Parlamentului. Curtea suprema, ca ultimd instanti, judecd:

- conformitatea hotirdrilor judecitore$ti cu legea, fiind obligatn se se pronunle asupra tuturor cauzelor cu care este sesizati, aceasta fiind o diferenli fali de sistemul

anglo-saxon;

- conformitatea legilor cu Constitulia (ca in sistemul american). Aceasti com-

petentl este impi4ite, inse, cu instanfele inferioare gi este exercitata nu cu titlu

obisnuit, ci intr-un mod incidentale.

in doctrind, de altfel, se aprcciazd ae,jurispruden{a Curfii supreme este marcati

d un putemic conservatorism, ceea ce se traduce prin numirul mic de declariri de neconstitutionalitate a legilor $i, de asemenea, prin interpretarea restictive a dispo- ziliilor novatoare ale Con^slituljei sau legii examinate. Acest conservatorism este

totu$i pe cale de atenuare"'".

Observim in sistemul judiciar japonez atdt o influ€nfd americani, cat ti una euro- peani, dar, cu toate acestea, conceptia tradiJionala japoneze este aaeea ci orice con-

flict este mai bine si he rezolvat pe cale amiabili, necontencioase, astfel, ci un

proces este privit numai ca un mijloc exceptional de solutionare a litigiului- in ceea ce priveqte procedura necontencioasa, aceasta se caracterizeazi prin exis- tenla a doui etape: cornpromisul gi concilierea. Compromisul consti inh-o convenlie amiabild incheiata in cursul litigiului, convenlie prin care se pune capit procesului aflat p€ rol. Este asemdnatoare tra\zacliei din dreptul nostru, doar ce este rezultahrl medierii Idcute fie de autoritllile publice, in special, agenlii de polilie, fie de agenti privali. Concilierea poate avea loc fie pe durata procesului, fie poate juca rolul de

procedud prealabili, fiind obligatorie in cauzele de dreprul familiei. tn cadnrl hece-

rei instante existi comisii de conciliere, formate dintr-un judecdtor li doi particulari.

Judecdtorul nu arc insi rclul determinant in aceste comisii, fiind egal cu particuladi.

ll l. Sistemul chinez

Peni in secolul al XxJea,'dreptul chinez a avut la bazA confucianismul, ceea ce a insemnat un sistem format preponderent din norm€ cutumiare. Normele scrise se

regeseau mai ales, in materie p€nal5, avand forma codurilor dinastice.

Notiunea de drept subiectiv este introdusi abia la inceputul secolului al Xxlea, fiind preluata din Occidentul european. Trccerea Chinei la comunism $i crearea

Republicii Populare in 1949 a marcat o noui etapa in sistemul de drept, aliniat

e lder4 p. 136.

ro lbid.-

l. Doctrind

22 AUB DREPT . 2OO9.IV

ideologiei socialiste. Astfel, nogiunile de drept subiectiv, stat de drept au fost putemic bulversate, dobdndind o semnificafie derizorie.

Trecerea la noua formi de guvemamant a a\!t drept efect reconsiderarea valorii

izvoarelor drcptului, leg€a

scrisd devenind principalul izvor. Celelalte izvoare de

comerciale gi jurisprudenfa, exclusiv a Cu(ii supreme) sunt

drept (cutumele civile,

surie secundare. Totu$i, .jurisprudnla Cu4ii supreme incearcd si stabiteasci principii

de drept'l care si he direct aplicabile.

Legile sunt adoptate de Adunarea Populad Nafionali, ce cuprinde 2977 de depu-

tali, aleti pentru 5 ani prin suliagiu indirect de cdtre reprezentantii adundrilor popu- taie din piovincii, regiuni autonome, care aleg gi cei t55 de membri ai Comitetului

permanent, ce are rolul si suplineascd Adunarea Na[ionaE, o singure sesiune pe ao (in inter"r'alul dinfte sesiuni).

in doctrini, s-a pus probtema daci in sistemul chinez, normele intemalionale au pdoritate fatd de normele inteme, atunci cdnd sunt in conflict cu acestea. Rispunsul

dat este quasipozitiv. Astfel, nu existd niciun text de lege care sa prevada supe-

text interna-tional asupra unei legi inteme: ,,Fluxul juridic ce incon-

rioritatea unui

joare aceste importante probleme permite astlel puterii politice chineze sA adtrctr rds-

punsuri punctuale 5i pragmatice. adaptate

in ceea ce priveste organizarea

intereselor proprii de moment"''

judiciari, aceasta cuprinde doui tipuri de juris-

dicfii. P ma judsdicjie cuprinde tribunalele populare locale 9i tribunalele populare

speciale, iar a doua est€ reprezentate de Curtea Populad SupremI.

Tribunalele populare locale cuprind 3 categorii de instanle: tribunale populare de

bazd (corespunzitoare comunelor qi oraielor Iera sectoare); tribunale populare mij-

locii (corespunzitoare judelelor 5i oraqelor cu sectoare);

tribunalele populare supe-

Ceea ce este interesant este ci

rioare (pentru provinciile ti

aceste

regiunile autonome).

tribunale sunt asistate de un Comitet de judecitori, carc este competent se

judece cazurile difi cile- Tribunalele populare speciale sunt, de fapt, instan,t€ specializate, fie militare, fie maritime.

ce prive$te Curta supremi, aceasta este structuratd in mai mult seclii

(civili, penali, economicl, administrativa, de recurs gi de comunica,tii de hansport),

in

"""u

numirca jud€cdtorilor avAnd caracter politic, fiind ficutd de Comitetul pemanent al

Adunirii Populare Nalionale. Curteajudecd atat in pdme, cat ti in ultima instanti. Se

- pronunqe

in drept, astfel c6L hotirdrile sale sunt obligatorii

pentru cellalte instanfe.

in ceea ce privegte dreptul penal, acesta

urmeaze, in mare parte, tr6saturile

legislafiei de tip sovietic, comunist, in sensul refinerii numai a infracliunilor grave.

,,Infracgiunile

in concepJia

ordinii

mai ugoare" sau contravenFile apa4in dreptului administrativ. De fapt,

Codului penal chinez, infracfiunea sanc,tionabild este c€a care contravine

publice, adica orice fapt6 care aduce atingere proprietnii colective sau

private, iuveranitigii ii integritadi tedtorialer3. Pe de altl parte, in materia pedepselor, este refinuti, in continuare, pedeapsa cu

moartea, aplicati

destul de ftecvent, din pdcate Dupe rapoartele oficiale ale lui

Amnesty Intemational, se pare cd, anual, exish 2000 de persoane'o cirom li se aplici

\t Roland Siroussi,op. cit., p. 152-

't lbide-.

rr Idem, p. 154.

'4 ldem, p. 155.

Simona CRISTEA

AUB DBEPT . 2OO9-IV

23

aceasta pedeapsa, ceea ce a det€rminat numeroase recomandari ti proteste din part€a

anumitor organizafii intemafioral, Statul chinez fiirld acuzat de incdlcarea drep- turilor omului. Dace in materie penalb se observi incd influenta dreptului sovietic asupra drep-

tului chinez, in materia dreptului privat, se regesesc influente ale dreptului romano-

germanic, dar $i

reforrnd

reminiscenfe ale cutumelor chineze Dreptul privat a cunoscut o

importanta in 1987, cend au fost adoptate mai multe legi, grupate intr-un

codex, sub titulatura de,,Principii generale de drept civil"- Prin aceste legi, nume-

roase cuhrme au fost codihcate, ceca ce a insernnat inplicit $i o rishrmare a ponderii ianoarelor dreptului chinez, in sensul ci legea scrisd a devenit principalul izvor, in

detrimentul cutumei. Ceea ce este intercsant este faptul cd fafe de sistemul socialist de drept, aplicat

p6nd in 1989 in statel€ Europei de Est, sistemul chinez a permis dezvoltarea pro-

prietalii p;vate

celelalte state

existenfa ramurii dreptului comercial. Astfel, spre deosebire de

ex-socialiste, in China, prin reforma din 1988, s-au reglementat patu

$i

tipud

noi de societifi: societatea pdvate cu rispundere limitate; societatea pe actiuni;

societatea cu capital mixt (Equity Joint Venture), ae prcsupune capital strdin ti chi- nez; societatea cooperatist?i (Cooperative Joint Venture), cu capital mixt, de ase-

este considerati o solulie juridicd mult mai flexibili pentnr atragerea

merea, ce

investitorilor occidentali. Singurul lucru care trebuie amintit este, inse, faptul ci legiuitorul cere, tob-rii, indeplinirea unor condi{ii pentru infiinlarea acestor societe,ti,

precum aprobarea

birocralie) $i

prealabili a Guvemului chinez (ceea ce inseamni o serioase

precizarea numlnrlui de ani pentru care se dore$te infiintarea societifii

(dwata de via16)r5.

lV. Concluzii

Degi in con{inutul le+- regisim

elemente preluate fie din sistemul romano-

sistemul anglo-saxoo, sistemele atipice de drcpt prezinti un regim

juridic mixt, de tip hibrid, ceea ce determind sd nu poatd h incadrate in niciuna din

germanic, fie din

marile familii de drept. Pe de alte parte, faptul

nu prezinti imporianli

ttuii ttiintifice,

pentru

altceva decat

ci nu apa4in niciuneia din familiile clasice nu insearnni ci

gi, prin urmare, pot fi ignorate din punct de vedere al cerce- ca ficare sistem sau familie de drept in parte nu reprezinti

un element al macrosistemului diversitilii juridice.

in plus, nu existd sistem juridic pur, irnprumutem unii de la altii, adaptem la

realiti{ile fiecimia, iar aceaste Preluare creatoare este o dovadd a armonizirii diver-

sitatiiiuridice

si a unitilii sistemelor de drept,

pentru ci existe unitate in divemitate.

ca fiind uniformizarc juridici, aducerea la

numitoml comun a sistemelor nalionale, pentru cI lumea juridica nu se poate reduce doar la 34 sisteme de drept. Iar existerJa diferenlei este fireascd $i necesari, chiar in

interiorul familiilor de drept, p€ntru ci reprezinte un element al identititii na{ionale a

fieciruia.

Armonizarea nu trebuie, insa, lnJeleasa

15 ldem, p. 159.