Prof.

Ion Dobrin

Bârlad, 2011

Argument

Crăciunul şi Anul Nou, întotdeauna au adus bucurie în sufletul copiilor dar şi a adulţilor, reprezentând nu numai sărbătorile în sine dar şi speranţa unui nou început. Trecerea dintre ani a fost mereu marcată de tradiţiile şi obiceiurile oamenilor făcând ca aceste sărbători să nu treacă precum orice zi din an. Şi cum românul s-a născut poet şi înzestrat de natură cu o imaginaţie strălucită, a creat de-a lungul timpului adevărate comori de datini şi obiceiuri pline de originalitate. De aceea, am considerat că elevii ar trebui implicaţi mai mult în cunoaşterea, cercetarea şi promovarea tradiţiilor populare româneşti.Un pas mare în cunoaşterea folclorului îl reprezintă serbările şcolare de Crăciun, pentru că bucuria acestei sărbători dă o oarecare lejeritate elevului fiind în pragul vacanţei de iarnă,aşteptarea lui Moş Crăciun, cu cadouri, îi face pe elevi mai responsabili în interpretarea unui rol într-o piesă (Haiduci, Capră, Urs, Colinde şi Pluguşoare) se identifică oarecum cu personajul. Aş dori ca această lucrare să vină în sprijinul cadrelor didactice doritoare de a organiza o serbare de Moş Crăciun, dar şi a elevilor, pentru o cunoaştere mai amplă a creaţiilor populare, având în vedere că trăim în epoca tehnologiei moderne, a muzicii electronice şi a globalizării, pierderea identităţii naţionale ar putea fi iminentă. De aceea, eu am considerat că prezenta lucrare ar putea stârni curiozitatea în cunoaşterea creaţiilor populare. Textele prezente în lucrare sunt rodul culegerii folclorice prin interviuri, vizualizări, audiţii, participare efectivă şi investigaţii împreună cu elevii Şcolii cu clasele I-VIII Măscurei, comuna Pogana.

Profesor, Ion Dobrin

Colindele

În ajunul Crăciunului cetele de flăcăi şi băieţi merg pe la casele oamenilor cântând sub ferestrele caselor colinde religioase şi agrare. Tot atunci ei umblă şi cu steaua, o stea mare făcută din hârtie poleită prinsă pe un schelet din lemn luminată pe dinăuntru. Colindele sunt majoritatea cu temă religioasă prezentând naşterea lui Hristos dar sunt regiuni unde colindele reprezintă o urare gazdei, de bunăstare, de căsătorie a fetei sau flăcăului şi de avea un an mai bun. Următoarele colinde sunt din zona Moldovei, în special de pe Valea Tutovei. Sculaţi boieri Sculaţi, sculaţi, boieri mari Sculaţi voi români plugari, Că vă vin colindători Noaptea pe la cântători. Nu vă vin cu nici un rău, Şi v-aduc pe Dumnezeu Dumnezeu e mititel, Mititel şi-nfăşeţel Faşa-i dalbă de mătasă De trei fete mari aleasă. Una-n deal şi una-n vale Una-i Domnului în cale, Cea din deal îi mai cu stare Cea din vale-i ca o floare Cea din capul satului Scoală gazdă din pătuţ Scoală gazdă din pătuţ, Florile dalbe, Şi ne dă un colăcuţ Florile dalbe, Că mămuca n-o făcut, Florile dalbe, Sâtă deasă n-o avut Florile dalbe, Pe când sâtă-o căpătat Florile dalbe, Covata i s-o crăpat Florile dalbe, L-o certat mama pe tata Florile dalbe, De ce s-o crăpat covata Florile dalbe, Îi frumoasă a dracului. Busuioc verde-n grădină Semănat de-o gospodină Busuioc verde pe masă Rămâi gazdă sănătoasă. La anul când om veni Sănătoşi să vă găsim Cu colaci mulţi în covată Şi cu fata măritată, Cu inima cât un brad Cu flăcăul însurat La anul şi la mulţi ani!

Când covata o lipit Florile dalbe, Cuptorul i s-o urnit Florile dalbe, Când cuptorul o tocmit Florile dalbe, Anul Nou a şi sosit Florile dalbe, Rămâi gazdă sănătoasă Florile dalbe, C-ai primit colinda noastră Florile dalbe. La anul şi la mulţi ani!

La Viflaem La Viflaem colo-n jos, Cerul arde luminos Preacurata naşte astăzi pe Hristos. Naşte-n ieslea boilor, Pe-mpăratul tuturor, Preacurata stă şi plânge-ncetişor. N-are scutec de-nfăşat Nici hăinuţe de-mbrăcat, Preacurata, pentru pruncul de –mpărat. Nu mai plânge maica mea Scutecele noi ţi-om da Preacurata pentru prunc de-i înfăşa La Viflaem!

Deschide uşa creştine Deschide uşa creştine, deschide uşa creştine Că venim şi noi la tine, La mulţi ani, mulţi ani cu bine! Drumu-i greu şi-am obosit, drumu-i greu şi-am obosit De departe am venit, La mulţi ani, mulţi ani cu bine! Noi la Viflaem am fost, noi la Viflaem am fost, Unde s-a născut Hristos, La mulţi ani, mulţi ani cu bine! Şi-am văzut şi pe-a sa mamă Şi-am văzut şi pe-a sa mamaă, Pe care Maria o cheamă, La mulţi ani, mulţi ani cu bine! Cum umbla din casă-n casă, Cum umbla din casă-n casă, Ca pe fiul său să-l nască, La mulţi ani, mulţi ani cu bine! Umbla-n sus şi umbla-n jos,

Umbla-n sus şi umbla-n jos, Ca să-l nască pe Hristos La mulţi ani, mulţi ani cu bine! Umbla-n jos şi umbla-n sus, Umbla-n jos şi umbla-n sus, Ca să-l nască pe Isus, La mulţi ani, mulţi ani cu bine! Îngerii din cer coboară, Îngerii din cer coboară, Staulul îl înconjoară, La mulţi ani, mulţi ani cu bine! Îngerii cu flori în mână, îngerii cu flori în mână, Împletesc mândră cunună, La mulţi ani, mulţi ani cu bine! Pe cunună-i scris frumos, Pe cunună-i scris frumos, Astăzi s-a născut Hristos La mulţi ani, mulţi ani cu bine! La mulţi ani, mulţi ani cu bine! Colindătorii Iată vin colindătorii,cu obrajii ca bujorii, Vă sculaţi nu mai dormiţi, vă rugăm să vă treziţi! Faceţi focul mare, mare, Şi-aprindeţi o lumânare, Şi-o candelă la icoană Şi ieşiţi cu toţi afară! De îl vedeţi pe Hristos, cum ne vine de folos! Colindăm seară de seară, Şi ducem vestea prin ţară, Că Isus se naşte iară. Colindăm fără hodină, sa ne facem traista plină, Şi ducem în jos şi-n sus vestea pruncului Isus, Şi să ducem sus şi-n jos, Vestea pruncului Hristos. La anul şi la mulţi ani!

Colindul copiilor

Leagă tată câinele, Primeşte colindele Avem trăistuţe înflorate, La mulţi ani cu sănătate! Coace mamă colăcei Ca să guste toţi din ei! Pregăteşte nuci şi mere Ca să căpătăm putere! Iata ceata de flăcăi Ce-a venit din şapte văi, Să vă spunem o urare Astă seară Astî seară-i seară mare Leroi Doamne Câte flori sunt pe pământ Toate merg la jurământ Numai floarea vinului Şi cu spicul grâului Stă în poarta raiului, Şi judecă florile: Ce-aţi păţit miroaselor? A dat o ploaie şi-un vânt Şi ne-a trântit la pământ, Să dea o ploaie şi-un soare Să ne scoale în picioare. Fiul plânge, maica-i zice: Taci fiule nu mai plânge, Că Domnul ţi-a dăruit Luna şi cu soarele, Câmpul şi cu florile. Busuioc verde-n cărare Răsădit de-o fată mare, Busuioc verde pe masă Rămâi gazdă sănătoasă. La anul şi la mulţi ani!

Azi, la marea sărbătoare! Dumnezeu ne-a ajutat, Şi din nou ne-am adunat, Să cântăm colinde sfinte Spre aducere aminte! Sunt din vatra părintească Şi din holda românească Cât românu-aici trăieşte Şi colindul dăinuieşte. La anul şi la mulţi ani!

Florile dalbe Ia sculaţi voi, boieri mari, Florile dalbe, Ia sculaţi români plugari, Florile dalbe, Că pe cer s-a arătat Florile dalbe, Un luceafăr de-mpărat, Florile dalbe, Stea comată strălucită Florile dalbe, Pentru fericiri menită Florile dalbe, Iată lumea că-nfloreşte Florile dalbe, Pământul că-ntinereşte Florile dalbe, Cântă-n luncă turturele Florile dalbe, La fereastră rândunele Florile dalbe, Ş-un porumb frumos, leit, Florile dalbe, Dinspre apus a venit Florile dalbe, Floare dalbă a adus Florile dalbe, Şi la căpătâi s-a pus Florile dalbe, El vă zice să trăiţi

Întru mulţi ani fericiţi Florile dalbe, Şi ca pomii să-nfloriţi, Florile dalbe, Şi ca ei să-mbătrâniţi Florile dalbe, La anul şi la mulţi ani!

Steaua Steaua sus răsare Ca o taină mare Steaua luminează Şi adeverează, Steaua străluceşte Şi lumii vesteşte: Că astăzi Curata Preanevinovata, Fecioara Maria Naşte pe Mesia Naşte pe Mesia! În ţara vestită Betleem numită Magii cum zăriră Steaua şi porniră, Mergând după rază Pe Hristos să-l vază! Şi dacă porniră Îndată-l găsiră La Dânsul intrară Şi se închinară Şi se închinară. Cu daruri gătite Lui Hristos menite, Ducând fiecare bucurie mare Bucurie mare! Care bucurie Şi la voi să fie De la tinereţe Pân la bătrâneţe La anul şi la mulţi ani!

Steaua Naşterea ta Hristoase Dumnezeul nostru, Răsăritul cel de sus Doamne ,slavă Ţie De la stea s-a învăţat Să se-nchine ţie Soarele dreptăţii Şi să Te mărească pe Tine Doamne, În oraşul Betleem Veniţi boieri să vedem! Că astăzi ni s-a umplut Prorocirea de demult Că se va naşte Hristos Mesia chip luminos Din fecioara Maria Şi din duhul lui Avram Trei crai de la răsărit La-nchinare au venit Şi-au mers,după cum citi Până la Ierusalim Şi-acolo când au ajuns Steaua lor li s-a ascuns Amin, amin, c-aşa-i omul Ca tot omul Când îi vine vremea moare Îl pune pe scaun de argint Şi-l trânteşte-n negru pământ. La anul şi la mulţi ani!

Pluguşorul

Pentru poporul român, practicarea agriculturii a însemnat locuirea permanentă într-un anumit loc, statornicia dar şi activitatea de bază, activitate care aducea hrana de toate zilele, belşugul. Plugul simbolizează elementul sacru, fără de care omul nu poate prospera, pentru că de la plug omul aşteaptă roadele, care-i menţin viaţa. Plugul, ploaia şi pămîntul sunt considerate elementele fertilităţii de aceea de câte ori se întemeia un sat, prima dată se trăgea o brazdă împrejurul locului respectiv pentru a apăra comunitatea de molimă şi pentru a binecuvînta locul. În trecut, umblatul cu „plugul” se făcea cu un plug adevărat, de regulă cu boi, care trăgea brazdă în jurul casei gospodarului de trei ori, iar plugarii urau gospodarului sa aibă un an bun şi bogat. Gospodăria colindată se bucura de fertilitate şi protecţie faţă de duhurile rele.În trecut era o adevărată problemă pentru casa necolindată crezând că se vor abate toate relele asupra ei. În zona Moldovei întâlnim patru categorii de pluguşoare: plugul tradiţional cu temă agrară (povestea pâinii), pluguşorul pentru copii-tradiţional sau nu, pluguşorul de tip baladă şi pluguşorul satiric.Voi prezenta mai multe pluguşoare din zona Moldovei, în special de pe Valea Tutovei, care să evidenţieze categoriile menţionate mai sus.

Pluguşorul tradiţional - Pogana Aho, aho români plugari Cu bondiţi şi cu iţari Cu ochinşi şi cu târşîni Copii, tineri şi bătrâni. Daţi-vă pe la fereastră Şi-ascultaţi vorbele noastre Daţi-vă pe la perdele Şi-ascultaţi vorbele mele C-am pornit cu tot alaiul Cu flăcăii, cu buhaiul, Cu fetele şi băietanii Cu plugul şi cu plăvanii Ţine boii fa fimeie, C-o pocnit 6 răsteie Ţine boiide frânghie Că te-njur de panaghie Săruta-ţi-aş mâinili cari munşesc Ochii cari mă privesc Guriţa cari-mi vorbeşte Mult o fost distul mai este De când sara o-sărat Buna sara nu v-am dat

Buna sara să vă dăm Şi-a ura să vă urăm Căci afară-i vară,primăvară 12 pluguri ară Până-n sâmbătă-disară Şi-o arat un colţ de ţară În lungiş şi-n curmeziş Şi s-o oprit un plug într-un os de râmă Şi s-o făcut mii şi fărâmă Şi n-avea cin să-l dreagă Decât feciorul catargiului Din fundul pământului Cu ochii beliţi Cu dinţii rânjiţi Cu luleaua-n dinţi Cu iţarii plesniţi Când te uitai la dânsul Te bufnea râsul El cu barda bărduia Cu ciocanul ciocănea Plugul pe brazdă-l pornea Şi-am sămănat grâu de vară Cu negară Grâu cu arnăut

Data-i Domnul de s-o făcut În pai ca trestia Spicul ca vrabia Grăuntele ca mazărea Şi-ntr-o joi de dimineaţă S-o sculat al nostru comandant Ochi albaştri o spălat La icoane s-o-nchinat La vizitiu c-o strigat Vizitiul de bine ce l-o ascultat În grajd o alergat Şi-o scos un cal graur Cu şaua de aur Cu scările de mărgărint Cu trunchiul pân la pământ El pe cal o-ncălecat Calul când o nechezat Cu norii s-o amestecat Moşia şi-o controlat Şi s-o lăsat în Bărăgan la răsăsrit Unde-i grâul cel vestit Unde-i grâul cel mai mare Bate calul la spinare Unde-i grâul cel mai mic Bate calul la oblânc De pe deal şi de pe văi Trageţi roata măi flăcăi Şi hăiţi cu toţii măi! Pe scara dreaptă s-o lăsat 7 spice-o apucat În batistă le-o legat Şi-napoi mi s-o-nturnat Din căruţă-aşa jucând Din batistă scuturând Şi din gură tot zicând: Măi nevastă,fa femeie Grâul nostru o să cheie Ia mai taci şi tu bărbate Că doar târgul nu-i departe Şi mergi la târg la Puieşti Şi la târg ai să găseşti Şi-ai să iei 9 săcerele Cu mănunchi de voirele Şi cu dinţi de floricele Să dăm pe la nepoţei Pe la nepoţele

Pe la finele vecinele Pe la babele bătrânele Iar o babă bătrână Cu fusta de lână Cu fusta vărgată Pe-o bucă de cur lăsată Cu dreapta trăgea, nu prea trăgea Cu stânga polog făcea Şi din polog snop Şi din snop claie Claie hodobaie Stog la arie Unde s-aleagă aria În capul pământului În jăriştea vântului Unde-i drag voinicului să muncească Şi leneşul să odihnească Şi-am scos 9 iepe sirepe Nu pre treiera, că era a făta Şi-am scos 12 juncani jugăniţi La picioare potcoviţi Cu potcoave de alamă Bate bine la dulamă Cu potcoave de argint Bate bine la pământ Unde călca,pământul crăpa Unde păşa,pământul se prăbuşa Cu nările vânt trăgea Cu urechile-n sac punea Căuş nu le mai trebuia Şi-am încărcat 9 care pogăneşti Şi 9 ţărăneşti Şi-am dus la moară la Ivan Unde-am măcinat şi an Iar hoaţa cea de moară Când văzu atâtea cară Cu povară-mpovărate Cu lanţuri de fier legate Puse coada pe spinare Şi plecă în fuga mare La cea luncă de scăpare Lunca mare frunză n-are Lunca mică frunza-i pică Bat băieţii de-o băşică Iar morarul meşter mare Halal de mama cui îl are

Amăgi moara-n portiţă Cu trei grăunţe roşioare De când foametea cea mare Şi-o apucă de codiţă Şi-o puse pe părpăniţă Şi-o apucă de codoi Şi-o puse pe căpătăi De pe deal şi de pe văi Ia mai ziceţi roata măi Hăi, hăi,hăi! Şi i-o dat un ciocan în şele Crâşca moara din măsele Şi nu curgea făină Curgea grâu şi mărgăritar Pe la curţile voastre Boieri mari Astea nalte minunate Cu streşini de busuioc Cu vârfuri de siminoc Da-i mai bine pe la bordeieşele noastre Că-s învelite cu paie de secară Plouă-n ele ca şi-afară Morăriţa-i din Puieşti Când o vezi te prăpădeşti Cu papucii roşiori După dânsa zaci şi mori Măi flăcăi,nu fiţi fimei, Ia sunaţi din zurgălăi Şi pocniţi din bice măi! Hăi,hăi! Frunză verde mărgărint, Să vă spun ce-am petrecut În anii care-au trecut În 41-42 Era lipsă de popuşoi Dar mai mare de fasole, Grâu,ovăz şi barabole Că ne-nconjurau ploile Cum înconjoară lupul oile Ploua numai pe dişee parte Unde umblă fetele retezate Şi flăcăii cu mustaţă, Şi moşnegi cu chica creaţă Da-n 45-46 Ne scotea foamea din casă Noi nu puteam vorbi de foame

Doctorii cătau prin oale N-aveam o strachină de făină Doctorii făceau vaccină Nu mai puteam de necaz Ne dădea rufele cu gaz Scotea rufele din casă Şi dădea fum de puciuoasă Dacă-i ordin ce să faci? Mi-o băgat nevasta-n draci Acum casa-i văruită Şi nevasta-i priminită Măi române,măi ţărane, Măi Costică,măi Ioane, Trageţi plugul la median Şi cu boii la săivan Puneţi mâna pe ţăpoi Şi-mpingeţi păring la boi Şi-apoi din bătătură Să la daţi adăpătură Că de luna ce-o să fie, Să ieşim la plug bădie Să arăm holdele Să-nsămânţăm plantele Să se facă bucatele Pe la toate casele Ia mai mânaţi măi flăcăi Şi sunaţi din zurgălăi Hăi, hăi! Iese jupânesa gazdă în cerdac La-nchinat Cu mâinile suflecate Şi-mbârnate Parcă erau de albini muşcate Aude boii mugăind Carele scârţâind Flăcăii chioind Galbenii curgând Ea din urmă se luă Şi cu poala îi strânsă Şi-acasă îi adusă Şi pe masă îi pusă Şi umblă din casă-n casă Până la a 9a casă Cu o sită de negară Şi-o dat-o pe uşă-afară Că era sâta pre rară

Şi-o scos alta de mătasă De 9 meşteri aleasă Bate-n sâtă şi-n covată Face-un colăcel îndată Nu pre mare nici pre mic De-o chilă şi de-un merlic Pune-l acolo jos Pentru noi plugarii de folos Rupe-n două dă şi nouă Rupe-n trii dă cui ştii Rupe-n 4 dă la altul Rupe-n 5 dă la voinici Rupe-n 6 dă la fetele din casă Şi la cele din cămară Că-aşteaptă de-alaltasară Busuioc verde-n grădină

Rămâi gazdă gospodină Busuioc verde pe masă Gazdă rămâi sănătoasă Tinerică şi frumoasă Pahare pline pe masă La mulţi ani oameni gospodari Oameni buni şi fete mari Fie tineri sau bătrâni Şi tot neamul de români La ureche zurgălăi Şi la stânga 3 bătăi Opriţi plugul măi flăcăi! Aho, aho! La anul şi la mulţi ani! Primăvara ce să vezi? Grânile băteau în verzi Şi-arăta puţin vioi, Că era păscut de oi, Dar cu frunza lui cea lată, Arăta un an de sloată, Câmpul frumos- o plăcere, Dar parale nicăiere, Mă gândeam la bietul Marcu, Că el avea bani săracul, Şi-mprumuta pe fiecare Cu procente scumpuşoare, Totuşi au fost bunişoare, Zece mii de lei mi-a dat, Să-i dau grâu la secerat Dar vorba care se zice Cred c-o ştiţi şi pe aice Că ursu”-i negustor în crâng, Şi noi vindem pielea-n târg, La ureche zurgălăi, hăi, hăi! Şi i-am zis la a mea soţie Ce-are grijă de moşie, Măi femeie, tu ce zici? Pe la grâu nu te mai duci? Căci grâul nostru s-a uscat, Şi trebuie săcerat. D-apoi dragă bărbăţele, Nu mă pot pleca de ,,şăli” Ai să mergi cum ai să poţi, Grîu-i nalt de zece coţi,

Plug Tomesti Aho, aho, opriţi aici, Fete şi flăcăi voinici, Cu târşâni şi cu opinci. Măi Enache, Ştefănache, Băieţi de-ai lui Moş Mandache Tâneţi boii de frânghie, Că vă-njur de panaghie, Şi mai daţi-i înapoi Că se duc în popuşoi, Tragiţi boii de răsteie, Daţi-i înapoi să steie, Şi lungiţi-vă pe brânci Legaţi-vă la opinci, Şi-ncingeţi curelele, Şi-aprideţi lulelile Că eu mi-am găsit de furcă, Stau zgribulit ca o curcă, Că azi-noapte n-am dormit, Toată noaptea m-am gândit, C-o-ngheţat pământul rău, Şi-am rămas fără de grâu, Cu nevasta mă certam Mă duceam la crâşmă beam, Şi-aşa iarna mi-a trecut, Cu sfadă şi cu băut,

Şi-ai să-l seceri din picioare, Să laşi miriştea mai mare, Ca să pască bivoliţa Să se-ascundă prepeliţa, Şi m-am dus la Stan-ţiganul Care bate bine cu ciocanul, Ca să-mi facă seceri mari Pentru secerători tari, Şi altele mai mititele, Pentru fete frumuşele Să le fie drag să secere cu ele. Hăi,hăi,hăi! Eu în sat am alergat, Nouă fete-am adunat Nouă fete frumuşele Cu batice subţirele, De trei muchii de podele, Şi la cap nepieptănate Drept ca curcile plouate, Cân se suie pe gard toate. Eu la săcerat le-am dus, Şi la săcerat le-am pus. Toate trăgeau cum trăgea, Cum mai bine le venea, Iar o babă mai gheboşică Cu fata mai frumuşică, Cu legători înnodată Mi-a legat bucata toată. Şi prin noapte,prin noptat, Tot grâul mi l-am cărat La arie lângă sat. Vreo trei cai am adunat

Armăsarul lui Dobaru Şi-a lui Manga, a mai slaba, Şi-a lui Boghiu a mai alba. Eu de gât că i-am legat, Şi în arie i-am băgat, Grâul mi l-am treierat Şi prin machină l-am dat, Ca să iasă mai curat. Iar mata cucoană gazdă, Daţi-vă ici la fereastră, Tot în casa dumneavoastră, De staţi bine ,de staţi rău, Ascultaţi ce vă spun eu, Căci umblăm şi noi cu plugul, Că ăsta ni-i meşteşugul, De-am ura de n-am ura Noi de foame ne-am usca De-am prăşi de-a nu prăşi Noi de foame ne-am hârşî La ureche clopoţei,hăi,hăi,hăi! V-am mai ura dragă cucoană, Să ne dai colaci şi poamă, V-am mai ura cu mult drag, Dar am îngheţat pe prag, Şi ni-i frică c-om înnopta Că nu suntem de ici- colea Suntem de la Vârful cu dorul Unde a-nflorit bujorul. Lăsaţi bujorul să-nflorească Cucoana gazdă să trăiască. Să trăiască s-aibă bani, La anul şi la mulţi ani!

Pluguşorul şcolarilor (Şcoala Măscurei) Am plecat cu pluguşorul Aho, aho, copii şcolari Să ne vadă tot poporul Şi mai mici dar şi mai mari, Că suntem plugari voinici Băieţi, fete şi fetiţă Cu cojoace şi opinci Din şcoală şi grădiniţă, Elevi mari şi mititei Daţi-vă pe la fereastră De la şcoala Măscurei Să pornim urarea noastră, Am venit cu o urare Să se-audă în tot satul Pentru d-na învăţătoare C-am pornit-o cu uratul. Şi pentru educatoare! Că am pus boii la jug Sănătate şi mult spor, Şi-am plecat cu ei la plug, Pentru d-l învăţător!

Un an bun cu-mbelşugare La primar şi secretare, Profesori şi profesoare, Şi care mai sunt aici Mamă,tată ,fraţi, bunici, Director,om de servici, Vă urăm de laolaltă S-aveţi mult noroc şi baftă, Şi în anul care vine Să o duceţi mult mai bine, S-aveţi recolte bogate, Şi salarii indexate, Şi pensiile umflate, La oraşe şi la sate! S-aveţi bucurie mare Un trai nou cu bunăstare, Băutură şi mâncare, Cum se dă-n prag de votare. Iar noi copii şcolari, Vom creşte ne-om face mari, Vom ajunge cărturari. Că profesorii ne-ajută Să învăţăm carte multă, Să răspundem întrebării Cum schimbăm destinul ţării? Nu cu vorbe ci cu fapte, Vom face-n ţară dreptate. Cu oameni deştepţi,voinici, Şi cu pocnituri din bici Cum fac plugarii de-aici. Ia pocniţi din bice măi Şi sunaţi din zurgălăi, Să se-audă-n munţi şi văi, Să se-audă unde vrei, Că urăm la Măscurei Şcolari mici şi mititei! Hăi,hăi! Frunză verde de potbal Să trecem pe plan local Să puteţi afla şi voi Cum e în şcoală la noi Şcoală bună şcoală nouă, Nu ne ninge nu ne plouă, Şi nouă ne place-n clasă, Că-i atmosferă frumoasă, Cu profesori,profesoare,

Obiecte grele,uşoare, Exerciţii şi probleme, De-nvăţat de făcut teme, Învăţăm aici de toate, Şi română dar şi mate, La mate ne dă de hac Doamna profă Chiriac! Ea ne zice radical Iar noi ne gândim la cal Iară pe la geometrie, Când zice de simetrie E chin mare şi urgie Linii curbe paralele, Pătrate,cercuri,inele, Drepte perpendiculare, Noi ne gândim la mâncare Şi la română-i mare chin, Cu domn profesor Dobrin Nimeni nu avea habar Ce-i acela vocabular, Fabulă sau poezie, Sintaxă,morfologie, Noi nu mai putem de foame, El ne-ntreabă ortograme, Să comentăm locuri,fapte, Noi ne gândim la corn şi lapte. Nouă ne place franceza Şi latina şi engleza Muzica şi geografia Biologia,chimia La sport suntem foarte buni Facem miercuri, apoi luni Jucăm fotbal alergăm Facem mişcare,dansăm Dăm din şolduri şi buric Cum dau ăia de la circ Alergăm şi la ştafetă Ca să facem siluietă Să fim traşi ca prin inel Cum ne-nvaţă dom Costel Care strigă-n gura mare Faceţi mai multă mişcare Şi mâncaţi legume,poame Nu vă mai gândiţi la carne Nici la cipsuri şi bomboane Chiar dacă vă este foame

Nu băgaţi aiurea-n voi Carne macră ,usturoi Dacă ascultaţi de mine O să vă simţiţi mai bine Veţi arăta mult mai fine Modele şi manechine Numai muşchi pe abdomen Şi fără coşuri pe ten Corp puternic frăţioare De la cap pân la picioare Hăi, hăi La franceză-aici în şcoală E domnişoara Topală Ne vorbeşte ca prin vis De Touluse, Marseille, Paris Toată ziua de fenetre Şi auxiliarul etre Când ne zice ourvoir Noi credem că dă cu var Şi când zice tu regarde Noi ne utăm peste gard Şi i-am zis d-na Rodica Nu vezi că nu ştim nimica! La engleză-n acest an E unul mai barosan Cred că-i cel mai mare domn, Cu pălărie şi palton, Cu barbă de filozof Şu cu lustru la pantof Haş ttt p şi arond Ne învaţă dom Raymond Când ne zice yes or not Ne bagă-n ceaţă de tot Şi când zice boy and girl Noi credem că-s boii-n gârlă Iar la biologie Elevul trebuie să ştie Despre plante ,despre spini De arbuşti şi mărăcini De locul în care cresc Şi de corpul omenesc Să venim curaţi la şcoală Ne-nvaţă doamna Topală Şi-n fiecare dimineaţă, Să ne spălăm pe ochi ,pe faţă, Pe burtică şi pe spate,

Şi-n urechi şi-n altă parte, S-avem unghii îngrijite, Şi hainele priminite Să fim spălaţi şi spălate, Parfumaţi şi parfumate, Fără miros de şosete Şi la băieţi şi la fete, Înc-o dată eu vă spun Apă caldă şi săpun! La istorie d-l Toma Ne vorbeşte despre Roma, Despre imperii şi state, Cum era-n antichitate, Că istoria-i frumoasă Războaie,luptă de clasă, Bătălie cu duşmanii, Cu dacii şi cu romanii, Tătarii şi otomanii Pecenegii şi cumanii. D-l Toma ne arată Toate ţările pe hartă, Veacurile şi cu anii Pe unde veneau duşmanii, Ne-arată la fiecare Cum lupta Ştefan cel Mare, Cu turcii şi cu tătarii Cu ungurii şi barbarii, Unde era capitala Atunci când a fost răscoala, Ne vorbeşte an de an De Horea,Cloşca şi Crişan, Ne explică pe-ndelete De corpuri cereşti,planete, De ţări mari,de continente, Iar noi ne gândim la fete. Noi nu avem nici un chef, El zice de relief, Noi toţi pirotim agale El zice de capitale, De Viena sau Paris, Şi-l auzim ca prin vis. Iar la fizică ,chimie, Nu e grea filozofie Ştim aproape fiecare, Ce sunt alea gaze rare Câteodată chiar în clasă,

E atmosferă ,,gazoasă” Şi-atunci doamna profesoară Ne mai dă pe uşa-afară Să privim la căte-un horn Dioxidul de carbon. Care-i negru ca un tuş, Ne zice doamna Buhuş. C-are multă experienţă Ne vorbeşte de valenţă, Ne-arată s-avem habar, Cum arde spirtu-n pahar. Multe lucruri ne arată, Cum o sârmă se dilată Şi mereu ne tot învaţă Tespre tensiunea-n aţă, Despre bile şi magneţi Şi conductori de curenţi, Busolă şi azimut Polul Nord şi Polul Sud, Să fim cu fizica-n ton, Ca Einstein şi Edison. Şi să vezi dragă creştine, La religie ce bine Facem cruce ,ne rugăm, Clasa să o promovăm. Domn Luigi ne învaţă Tot ce este bun în viaţă,

Să nu-ncălcăm vreo poruncă, Şi să nu fugim de muncă! Credincioşi mereu să fim, Vinerea să o postim, Să ne mai împărtăşim, S-aşteptăm cu nerăbdare 44 de pahare. Să mâncăm colaci şi sfinţi, Să fim harnici şi cuminţi, Şi s-ascultăm de părinţi. La ed muzicală Nu este mare scofală, Tot ce este mai nasol Când să facem cheia sol, Dar uşor,uşor,învăţ Cu Andreea Dorobăţ. Ce ne-nvaţă melodii, A ruginit frunza din vii, Hai copii cu toţi cântaţi Şi pe Domnul lăudaţi! Şi la anul când venim Mai bogaţi să vă găsim Sănătate şi mulţi bani, La anul şi la mulţi ani! La ureche zurgălăi, Opriţi plugul măi flăcăi! AHO; AHO!

Pluguşorul şcolarilor Aho,aho, copii şcolari, Şi mai mici dar şi mai mari, Trageţi plugu-n bătătură, Să tragem o urătură. C-am venit cu mic cu mare, Să vă spunem o urare. Pentru anul viitor Să aveţi la muncă spor Să aveţi recolte bogate, Masa plină cu bucate, S- aveţi capre, vaci şi oi Coşăre de păpuşoi, Mere aduse din livada,

Lemne multe in ogradă, Carne de porc afumată, Şi în beci varză murată. Să va mearga numai bine, În noul an care vine Să aveţi zilele senine, Pe masă pahare pline Şi multă recoltă in vii Sănătate la copii, Numai joc şi veselie, Şi la deal şi la câmpie, Numai bine să trăieşti Din Pogana la Tomeşti Să aveţi noroc la bani Din Bogeşti la Cârjăoani,

Să curgă vinul căt vrei, Pe la noi la Măscurei, Mai lăsaţi încolo ura, Lucraţi-vă bătătura, Nu va mai loviţi cu vina, Şi araţi-va grădina. Şi o să-nveţi dragă Mărie Cum să faci gospodărie Să creşti vaci,sa creşti găini, S-ai prieteni prin vecini, Să te laude tot satul, C-ai terminat cu aratul. La ureche zurgălăi, I-a mai mânaţi măi flăcăi Hăi, hăi! Frunză verde de mărar Bună seara domn primar Daţi-vă pe la fereastră Şi-ascultaţi vorbele noastre. Daţi-vă pe lângă noi, Că avem multe nevoi Sunteţi tare bun băiat Că mereu ne-aţi ajutat, Cu scândură pentru gard, Câteodată doar cu-n sfat! Linoleuri şi covoare, Sală de calculatoare, Cu faianţă la pervaz Şi pe sus cu tavan fals, Ai dat şi ultimul ban Ne-ai pus geamuri termopan, Şi lemne în magazie Pentru iarna ce-o să vie, Să avem condiţie fină, De căldură şi lumină, Să creştem mari şi silitori, Mâni poimâni alegători. Să venim ca ajutoare Când e vorba de votare, Dacă vreţi în plus un vot Faceţi şi teren de sport! La ureche zurgălăi, Înc-o roată măi flăcăi Hăi, hăi! Mai avem o rugăminte

De la domnul diriginte Puneţi şi faceţi o chetă Şi daţi banii pe navetă C-au profesorii dreptate Să plece în altă parte De casă cat mai aproape! Şi rămânem in bătătură Fără carte şi cultură, Cum dracu” să le convină Să dea banii pe benzină? Treaba-i destul de nasoală Rămânem singuri în şcoală Stăm cu nenea Neculai Să ne-nveţe doar de cai De munca-n agricultură, De-aparatul de sudură Şi de cate-o-njurătură. Tomeşteni, râdeţi de noi? Treaba-i proastă şi la voi Rămâneţi cu Butunoi. Care-şi mai stinge amarul, Cu sticla şi cu paharul. C-ăla nu prea ştie multe Vă şi bate vă şi tunde. Şi-n loc să vă-nveţe carte, Vă dă cu baţul pe spate Şi-o să staţi acasă frate, La porci,la vaci şi la oi, Şi la căruţa cu boi. Veţi munci în frig şi vânt, Pentru-o palmă de pământ. Iar pe gerul ăsta dur, Veţi face ţurţuri la nas Şi rămâneţi fără glas La ureche zurgalai, Încă-o roată măi flăcăi Hăi,hai! La Pogana-i mai curat E mai aproape de Bârlad Costurile sunt mai mici, Au doi oameni de servici Şi trei cu vărul Ion, Formează-un trio beton! Să-i înveţe pe copii, Despre struguri,despre vii, Despre tot ce este bun,

De cultura de tutun, Despre vinul vechi de-un an, Şi rachiul de cazan Ia mai mânaţi măi flăcăi Şi sunaţi din zurgălăi Şi sunaţi în stil barbar, Să-audă şi domn’ primar Sunaţi din corn şi trompetă, Pentru banii de navetă Hăi, hăi!

Neculai este îngrijitorul de la şcoala mea (Măscurei), iar Butunoi e îngrijitorul de la Tomeşti.

Plugusor din zona „Valea Şomuzului Mare” - Suceava Ahoo, ahoo! Bună vremea, fraţi plugari Şi noroc la gospodari, Mâni avem Sfântu Vasâli, Mâni Anu Nou ni vini, Nu sta trist şi supărat, Scoală-te frumos din pat, Traji lampa, fă-o mari Să vezi cum ară plugarii. Şi te dă pe lângă noi Să vezi plug cu patru boi, Şi te dă pe lângă mine Să vezi brazda merge bine? Vă urăm, vă amintim, Din bătrâni vă povestim, Pug bătrân cu patru boi, Ia mai îndemnaţi flăcăi! Hăăăi, hăăăi! Noi suntem din Făgăraş, De-ai lui Dragoş vechi urmaş, Urmaşi vechi din Câmpulung, Şi-am pus patru boi la plug, Din tot satu câte-un bou, Ca s-arăm de Anu Nou Că suntem urmaşii lui Dragoş Vodă, Dragoş cel frumos şi mândru, Ce-o scăpat ţara di zâmbru, Căci cu ghioaga şi cu vorba El o-ntemeiat Moldova. Şi-a lăsat aşezăminte Şi tradiţiile sfinte, De la daci , de la romani, Păstrate de mii de ani! Că urăturile frumoase De la bătrâni sunt rămase, De la Traian împăratu, De când îi zidit satu, De sute de ani de zîli Urăm pe Sfântu Vasâli! Să-l urăm şi pentru mâni, Să- urăm cu bucurie, Că pân la anu cine ştie? Cine ştie şi ghiceşte Pân la anu de trăieşti? Roata morii se-nvârteşte, Unul moare, altul creşte Şi tot aşa se strecoară, Ca grăunţele prin moară! Vă urăm , vă amintim, Din bătrâni vă povestim, Plug bătrân cu patru boi, Ia mai îndemnaţi-i măi! Hăăăi, hăăăi! Din bunici, din străbunici, Toţi au tras brazdă pe-aici, Toţi au fost când i-o urat, Toţi s-au dus, toţi au plecat, Câte unul, câte doi, Tot aşa plecăm şi noi.

Omu pe pământ îi tari Omu pe pământ îi mari Strângi-averi, face comoară, Crede că n-ar să mai moară. Da noi nu suntem de azi de ieri, Suntem de când lucram pe la boieri, Să vă povestesc un lucru, Cum purtam noi singuri plugu, Şi pe brumă şi pe ploi, Înduram frig şi nevoi Şi lucram la boieroi. Dar lucru care ne chinuia Era că n-aveam loc unde ara, Dar o dat Dumnezău ş-o dat Că guvernul s-o schimbat Şi la cârmă o venit un domn Mai mare ca Sturdza, Şi îl chema Ioan Cuza! Cuza ne-o făcut dreptate, Dumnezeu să-i facă parte, Raiul să i-l lumineze, Şi cu dreapta să-l aşeze! C-o luat moşiile de la grecani Şi le-o dat pe la ţărani Iar din moşiile mănăstireşti O făcut ogoare ţărăneşti, Şi-acu avem car cu patru boi Şi-o turmă mare de oi, Mai avem şi-un bou stingher, De lucra pe la boier, Pentru-n franc şi zece bani, Noi lucram câte doi ani! Vă urăm, vă amintim, Din bătrâni vă povestim, Plug bătrân cu patru boi, Ia mai îndemnaţi-i măi! Hăăăi, hăăăi! Când eram eu mititel, Mă lua tata cu el, Cu boii pe câmp dormeam, Zorile când răsăreau, Eu dădeam boii la jug, Tata bătea pene-n plug, Căci aşa era atunci, Cu pene şi cu butuci, Am arat, şi-am sămănat,

Am grăpat şi-am borunit, Căci cu plugul m-am trezit, De la grapă, de la plug, M-am făcut mare şi lung. Sfântă-i urma plugului, Raţă, gâscă, curcă, pui, Toate cresc pe urma lui, Cât e lumea de deşteaptă, De la plug mâncare-aşteaptă, Ministru cât e de mare, De la plug cere mâncare. Vă urăm, vă amintim, Din bătrâni vă povestim, Plug bătrân cu patru boi, Ia mai îndemnaţi flăcăi! Hăăăi, hăăăi! Casele erau cu paie Noi purtam cojoc de oaie, Eu purtam suman de miţă Şi pe spate cu zgărdiţă Şi cu opinci încălţat Şi cu păr neretezat. Fetele cu capul gol, Mergeau vara la ogor, Iar când era o şezătoare, Aveau faţa ca o floare, Iar la horă, măi bădiţă, Cu cămaşă, cu catrinţă, Cu zgărdiţa împletită, Nu merge ca azi zbârlită; Ştiu c-o fost odată bini Când jucau hora bătrânii, Şi-apoi beau şi petreceau, Cu ocaua, Nu ca astăzi cu luleaua, Erau jocuri pe la sate, Sărbători, lanuri bogate, Nu se pomenea prin sat, Să fie copac uscat, Nici maşină de călcat, Dar nici haine de-mprumutat! Vă urăm, vă amintim, Din bătrâni vă povestim, Plug bătrân cu patru boi, Ia mai îndemnaţi-i măi! Hăăăi, hăăăi!

Linişte şi pace-n ţară, Şi pâine bună la vară, Iară nouă,la plugari, Viaţă lungă, braţe tari, Viaţă lungă, sănătate, S-ajungem luna lui marte, Ca să ieşim la arat, Şi s-avem un an bogat, La ureche zurgălăi Opriţi plugul măi flăcăi! Ahooo, ahooo! La anul şi la mulţi ani! Pluşoare culese din satul Măscurei, comuna Pogana Aho, ahooo! În seara de Vasile Sfântu Mi-a luat căciula vântu, Şi-a adus-o roată, roată, Chiar aici la dumneavoastră; Şi-am venit după căciulă Să vă trag şi-o urătură: De când seara s-a-nserat, Noi cu plugul am plecat, Plug cu roate de bostani Înhămat cu doi motani, Unul negru, unul sur, Daţi parale să vă ur! Nu parale aşa multe, O hârtie de cinci sute; Şi la stânga cinci bătăi Şi la dreapta alte trei Ia pocniţi din bice măi, Să se-audă-n munţi şi văi! Hăăăi, hăăăi! Moş Vasile, moş Vasile Mata mă cunoşti pe mine. Sunt băiat condiţional, Şi de asta vin şi-ţi ar Măcar două trei hectare, De dragul fetei matale. În grădină ţi-am semănat Usturoi şi „ harpacică” Râmă dracu de purcică! Să mai râme şi de-acum Că i-am pus capul la fum. La ureche zurgălăi, Opriţi plugul măi flăcăi! Ahooo, ahooo! La anul şi la mulţi ani! Aho, aho, Frunză verde de mărar, Bună seara gospodari, Oameni buni şi fete mari, Mai tineri şi mai bătrâni, Şi tot neamul de români! Daţi-vă pe la fereastră Şi-ascultaţi urarea noastră! C-am venit cu moş Costache, Băieţi de-ai lui moş Mandache Ţineţi boii de frânghie, Că vă-njur de panaghie! Că vine şi moş Istrate Şi vă-njură de sănătate. Trageţi boii lângă hat, Şi cu plugul răsturnat! Mai lungiţi-vă pe brânci, Şi legaţi-vă la opinci Şi mai trageţi curelele, Şi-aprindeţi lulelele! Grâul cu mâna am semănat, Şi cu boruna am dat, Ca să iasă mai curat. Peste noapte ce să vez? Dă Dumnezău un îngheţ

De ţâpa scrofa-n coteţ, Şi-am zis ia scoal nevasă C-o-ngheţat grâul pe coastă, Şi n-avem ce treiera, Nici la masă ce-mbuca. Ia mai taci măi bărbăţele C-am pregătit săcerele Pentru fete ocheşăle, Să seceri de drag cu ele Iar băieţii mai voinici Pun în sac şi cară-aici, Şi până a-ntunecat Tot grâul noi l-am cărat După ce la l-am vânturat, La moară l-am măcinat, Până seara am frământat Şi-am făcut un colac mare Şi l-am dat de-a dura-n vale Pentru plugarii flămânz Ca să-l aibă pentru prânz Şi o halcă de friptură Pentru ăl mai bun de gură; Şi-o aripă de cucoş, Şi-o căldare de vin roş. La ureche zurgălăi Hăăăăi, hăăăăi! La anul şi la mulţi ani! Aho, aho, Frunză verde de mohor, M-a pus dracu să mă-nsor, De la mine-a treia casă Îmi găsii şi eu mireasă; De frumoasă ce era , Nici dinţi în gură nu avea, Şi-am vândut un coş de ouă, De i-am pus dantură nouă, Şi această fetişcană, Era doldurică, dolofană, Şi-mi vorbea cu glas fierbinte, Că ea vrea să se mărite, Fata n-a avut răbdare Mă-ntrebă de-nsurătoare! A doa zi de dimineaţă, Mă chemă la ea acasă, Asta-mi trebuieşte mie,

Să mă-nsor să-mi iau soţie? Când am adus-o acasă, S-o băgat mâţa sub masă C-o văzut-o aşa grasă; De tânără ce era , Vreo 80 de ani avea, Ca fata păgânului De la poalele muntelui, Naltă la sta cât un munte, De vreo 5 hectare –frunte, Doi buşteni-piciorele, Dinţii ca cosoarele, Ochii-două gropi deschise, Buzele canişte clise, Mâinile-mbârnate-n dungi, Urechile-săceri lungi La ureche clopoţei, Ia mai srigaţi măi flăcăi! Hăăăăi, hăăăăi! Era mare destatură, Nu-i găseam haine pe măsură, Şi s-o dus la tac-său-ncoace Să-i dea bani ca să se-mbrace; Ia-mi tăticule şi mie Poşetă şi pălărie! Şi-un palton de ăl mai fin, Pantaloni din crocodil, Bietu om n-are ce face, Gustul fetei el îl face. Duce boii la comcar (care strângea dările) Şi oile la un jâdan, Şi-o-njghebat vreo 7 mii, Şi-o luat-o prin prăvălii. Şi-ntr-o dugheană zări Un palton de ăl mai fin, Cinci mii de lei a cerut, Scoate banii numărând, Iar din gură tot oftând, Iar paltonul dacă ştiţi Nu se-mbracă peste câlţi, Trebuie rochie de mătasă, Din materie aleasă, Şi pantofi cu tocu-nalt Cât un stâlp de telegraf,

La ureche clopoţei, Ia mai mânaţi măi flăcăi! Hăăăăi, hăăăi! Cum e ea cam durdulie, Ţine mult la fudulie. Vând şi porcul, vând şi vaca, Şi-i iau haină malagamba Malagambistă măi frate Şi cu haina ruptă-n spate. Munca în gospodărie, Pentru ea-i chin şi urgie, Şi-am bătut-o într-o seară De urla ca trenu-n gară De la uşă pân la sobă I-am făcut spinarea tobă De la uşă pân la pat, Am făcut-o accelerat. Şi-am trimis-o la părinţi Fără păr şi fără dinţi. Şi-a venit socru Vasile Să se bată-n pumni cu mine Şi i-am dat una în gură De-a rămas fără dantură, I-am mai dat una în bot, De-a rămas pe prispă mort. Ia mai mânaţi măi flăcăi, Şi pocniţi din bice măi! Hăăăăi, hăăăi! Frunză verde foi de nuc, Am rămas singurel cuc, Şi mă gândeam într-o doară, Să mă-nsor a doua oară; Şi m-am gândit să mă duc

La fântâna cu uluc Unde vin fete buluc, Şi o babă tot striga, Ia băiete fata mea Că-i dau zestre 4 boi Şi-un coşăr de popuşoi, Poţi să-mi dai şi 5 şi 6 Fata nu ştie să coase, Şi-are privirea urâtă, Se uită ca vaca-n râpă. Dă-mi ţăţâcă trei colaci, Şi bădiţa cinci pitaci Că pitacii de mi-aţi da Foarte mult m-oi bucura , Dumnezeu mi i-a spori Pentru-această sfântă zi. Hopuri, hopuri, hopurele, La casa cu floricele, Hopuri, hopuri, hopurate La mulţi ani cu sănătate! La ureche zurgălăi Opriţi plugul măi flăcăi! Ahooo, ahooo! La anul şi la mulţi ani

Haiducii, Capra şi Ursul Teatrul popular şi jocurile cu măşti au o răspândire amplă în zona Moldovei şi se prezintă în forme diversificate de simple alaiuri la forme mai complexe. Piesele de teatru popular „Haiducii” sau „Jienii”,au la bază o creaţie cultă a autorului dramatic moldovean Matei Millo care a avut un mare succes la jumătatea secolului al- IXX-lea şi un impact deosebit asupra spectatorilor, piesa „Iancu Jianu”.Totuşi în satele din Moldova exista în trecut o creaţie asemănătoare şi anume un dialog între Anul Nou şi Anul Vechi care l-a inspirat pe Matei Millo.Piesa a avut un succes remarcabil şi pentru faptul că subiectul transmite nesupunerea, răzvrătirea, curajul omului de a protesta şi de a-şi face dreptate în relaţia cu boierul sau domnul fanariot care asupreau pe cei mulţi şi săraci. Haiducia a fost o formă de protest social şi de aceea în conştiinţa omului din popor, Iancu Jianu, a reprezentat simbolul dreptăţii într-un moment al istoriei când omul simplu nu

avea niciun cucânt de spus în apărarea dreprurilor sale.Piesa a fost repede răspândită în toată Moldova, fiind transmisă din generaţie în generaţie prin viu grai de unde şi apariţia mai multor variante de interpretare, subiectul fiind acelaşi.Este bine de ştiut, că această piesă nu se joacă în Oltenia unde se pare că a trăit Iancu Jianu ci doar în Moldova. Costumaţia pentru fiecare personaj este conformă cu numele sau profesia personajului astfel încât haiducii, arnăuţii, Jianul, ciobănaşul şi Anul Nou se vor îmbrăca în costume populare, Anul Vechi cu mască, cojoc de oaie întors pe dos, opinci şi o bâtă în mână.Vânătorul, cu haine de vânător, mireasa, în rochie de mireasă, poteraşul în haine militare, puşcă, pistol şi toate accesoriile necesare vânătorului, ciobanului, miresei, etc. Capra-acest animal a fost considerat cândva sfânt, dar mai târziu a fost condamnat de creştinism atribuindu-i-se însuşiri malefice şi chiar în unele zone ea este identificată cu imaginea concretă a Diavolului.De multe ori , de Anul Nou când se juca acest joc, capra nu avea voie să intre în biserică. Ca obiect etnografic,capra este confecţionată din cap de lemn, un cadru de care este prinsă o pătură pe care se coase hârtie de diferite culori. gura este formată din două bucăţi de lemn de esenţă tare , una fixă şi una mobilă care trasă de o aţă scoate acel zgomot care se combină cu strigăturile ţa, ţa, ţa,.Textul este scurt şi are ca subiect faptul că este un animal folositor omului, uşor de întreţinut şi moartea lui care este simulată în piesă ar fi un dezastru. Învierea caprei reprezintă un nou început. Ursul-jocul ursului îşi are originea intr-un cult străvechi, iar în perioada modernă, ţiganii au preluat vechile practici cultice, purtând prin sate urşi adevăraţi folosiţi în medicina populară pentru dureri de şale, de spate, când ursul era dresat să calce încet locul cu afecţiunea respectivă. A rămas în tradiţia populară umblatul cu ursul doar de Anul Nou şi cu un urs confecţionat din diferite materiale şi interpretat de un flăcău la comanda ursarului.Capul de urs este făcut dintr-o piele de oaie sau miel, cu doi „cănafi” la urechi. Capul se coase de un cojoc sau de o piele de porc mistreţ, de o piele de vită ori de un costum făcut din stuf împletit. Costumaţia celor din jocul ursului diferă de la un sat la altul.De exemplu în satul Ruşi din comuna Puieşti ursarul este îmbrăcat cu o manta militară ponosită, cu o căciulă cilindrică pe care sunt cusute flori şi cordele iar din mărgele este scris anul nou, cu plete şi mustăţi din păr de cal, pe faţă dat cu funugine şi în picioare cizme de piele, negre, până la genunchi. Babele sunt flăcăi travestiţi în ţigănci, care joacă în jurul ursului bătând cu mâna în nişte tobe făcute din site de cernut făina.”Hădăragul” este un lemn drept, circular vopsit cu dungi albe şi negre dispuse sinusoidal pe fond verde, ce semnifică infinitul, parcursul vieţii, naşterea , maturitatea şi moartea.Subiectul şi costumaţia celor din jocul Ursului nu diferă prea mult de la zonă la zonă.voi prezenta câteva modele de texte pentru fiecare pisă: Jienia-Ruşi, Puieşti Toţi: Iată Anul Nou s-a apropiat Iată Anul Nou s-a apropiat din ceruri vă vine împodobit Ca un împărat De la Dumnezeu Sfântul binecuvântat Cu floare de rai de la Maica preacurată I-a fost daruită

Ca prin noroade să asfinţească Şi pământul de tot felul de rău Să curaţească Primiţi cu bucurie Primiţi cu veselie Anul Nou, Anul Nou Anul Nou ce l-aţi dorit Căci iată, ca o mireasă vă vine împodobit. Anul Nou: Bună seara veterane, voios mândru căpitane Cine eşti? Voios ne spune Care este al tău nume Tu eşti Ştefan sau Mihai Glorios trecut la rai Sau vreun bun apărător Pentru-acest sfinţit popor Dă-ţi răspunsul mai curând Că-ţi zbor creierii în vânt. Anul Vechi: Eu sunt Anul Vechi trecut Care mult am suferit Pentru-acest popor sfinţit Şi barba mi s-a albit Iar acum batrân de tot Mă retrag că nu mai pot Tinereţe ce-am avut Cu amar le-am petrecut Şi nu reuşesc ca să cerşesc Cu ruşine să trăiesc Şi nu vreau ca să mă-mpac Dar eu ţie capu-ţi sparg. Anul Nou: -Eu sunt Anul Nou! Arnăutul: -Te felicit Anul Nou! Anul Nou: -Iti mulţumesc amice pentru raspunsul pe care mi l-ai dat -Iar pe tine moş batrân Te prefac în praf şi scrum Că nimic n-ai folosit

Pentru-acest popor sfinţit Dă-ţi răspunsul mai curând Că-ţi zbor creierii în vânt. Anul Vechi: Ah, Doamne Dumnezeul meu că multe rele s-au mai încâlcit În această bărbuşoară a moşului Iar când se va descâlci Numai Dumnezeu de sus va şti Iar tu ramură tinereaţă Smulsă dintr-a moşului bătrâneaţă Prea mare curaj ţi-ai luat Şi răspunsul mi ţi l-ai dat Dă-ţi răspunsul mai curând Că-ţi zbor creierii în vânt C-astă ghioagă ţintuită Pentru capul tău gătită. Anul Nou: Eu sunt anul nou sosit De toata lumea dorit Dacă nu vă-ncredinţaţi Cântecul să-mi ascultaţi: Toţi: Iată Anul Nou 2008 la noi a sosit Roşu’ împodobit mască şi crăit Cu flori şi cu trandafiri la noi a sosit Roşu’ împodobit mască şi crăit. Jianu: Bună seara, fraţi haiduci! N-au trecut ciocoi pe-aici Că Jianul ne-a sosit şi noi bani n-am isprăvit Haiducul: N-au trecut, n-au trecut bade Jiene Că dacă trecea vreunul cu punga plină Incercam şi-această rugină Şi-n piept i-o puneam Bani pe loc eu tot scoteam. Jianul: Bravo, brovo, fraţii mei! Cu toate că bani n-avem

Dar noi tot veseli suntem Haiducul: Căpitane, căpitane, în padurile în care ne aflăm Suntem înconjuraţi de trei părţi de poteră Suntem pierduţi, suntem pierduţi Ce ne vom face? Jianu: Suntem pierduţi? La’ să fim Vi-i teamă de haiducie? Că Jianul e cu voi. Haiducul: Fie oricum va plăcea Noi avem capitan mare Pe-un jian de vreme rea. Poteraşul: N-aţi auzit de-un jian De-un oltean De-un hoţ de căpitan Care umblă prin păduri Cu vreo 7-8 panduri Care ştie? Care ştie? Arnăutul: Noi de-aici nu ştim nimic Uniforma ce-o purtăm Tot prin poteră după ei suntem. Poteraşul: A, dumneavoastră sunteţi cei care umblă cu maţa-n sac şi se văd ghiarele? Ia să chemăm noi aici pe cei mai mari ai ţării. Căpitanul: Cum măi câine gulerat Pe unde-ai fost şi-ai umblat Şi-acum vii la târguit Parcă-ai fi cel dintâi bandit Spune-ndată cine eşti Cu ce nume te numeşti Căci pe loc te risipesc Cu-astă sabie săbioară Prea scumpa şi iubita mea surioară.

Jianu: Eu sunt Iancu Jianul Stăpânul codrilor şi groaza boierilor Dacă nu te-ncredinţezi Hai la codri şi-ai să vezi Pe sub codri cei mai mari Zac în sânge ai voştri ghiauri tari Pe sub codri cei mai mici Stau pitiţi ai mei voinici La tot fagi’ 4-5. Iar la fagul din cărare stă Jianu călare Pe ploaie şi pe noroi Toarnă gloanţe după voi. Căpitanul: După răspunsul care ţi l-ai dat Meriţi să fii arestat Sub acest turn de roşiori Făcând pază şi onor Eu sunt recrut-recrutat Pentru ţară preparat Şi ţara când m-a chemat M-a chemat în contra ta Pentru a te căpăta Şi când te voi căpăta La-nchisoare te voi băga Din pricină că voi toţi Aţi umplut ţara de hoţi Dacă nu vă-ncredinţaţi Cântecul să-l ascultaţi: Toţi: Într-o zi de împăcare Mi-am pus raniţa în spate Şi coiful ăsta în cap În care nici nu încap Mi-a zis şoldan, şoldan Să merg la ţopârlan Viva, viva, viva România Piară, piară, piară, tirania-n ţară Români de verde plai

Copii de-ai lui Mihai A libertăţii ţării Ce mult noi ţi-o dorim. Vânătorul:Ah, măi dragă îndrăgit Nu eşti bun de haiducit Nici de trăit Fir-ai câine blestemat Şi cu pieptul tău sfărâmat Căci din pricina ta De trei ori mi s-a cutremurat inima. Toţi: Şi-am zis verde şi-un bujor La biserică-n pridvor Stă Jianu-n lănţişor Cu butucul la picior Şi mândruţa-i suspina Si din gură aşa-i zicea: “Stai Jiene nu ofta Că eu te voi dezlega De la mâini, de la picioare Lanţul de la subsuori” Iar Jianul când scăpa La haiduci aşa striga: “Hai fraţilor după mine Că ştiu calea-n codru bine Ştiu şi turme de berbeci Izvoare cu ape reci Eu mă plimb prin poteci Insoţit de-ai mei haiduci Ei au haine ca şi mine Că sunt chiar haiduci ca mine” Avem arme ca şi dânsul Că suntem haiduci ca dânsul. Jianu: Alelei măi fraţi haiduci Staţi pe loc nu mai cântaţi Armele în mână vi le luaţi Că vin ciocoii să ne prindă Carnea noastră să ne-o vândă Că la carnea de haiduc Ciocoii trag buluc.

Toţi: Haideţi lei cu chinga lungă Fiţi deştepţi şi nu dormiţi Vă păziţi să nu v-ajungă Poteraşii iscusiţi Ce ne pasă de-ntâmplare Noi avem căpitan mare Pe-un jian de vreme rea Fie oricum v-a plăcea Haida muzica să sune Şi haiducii să se-adune Să se-adune câte doi Colo-n vale la ciocoi Că ciocoii-s mari de pungi Şi strâng bani pentru haiduci La’ să strângă la’ să strângă Inima să li se frangă Si noi hora s-o rotim Să simţim că haiducim Să batem pajiştea verde Să moară cine nu vede. Vânătorul: Măi Jiene, măi Jiene lasă-te de haiducie Şi vin la mine să-ţi dau boierie. Jianu: Ce să fac eu mă cu boieria ta? N-am nici ce bea, nici ce mânca Cât munceşti tu într-o vară Beau cu mândra mea-ntr-o seară Căpitanul: Auzi mă dragă vânător Ce spune acest haiduc îngrozitor Hai şi-mi dă un ajutor Măcar cât un soţior Căci în furia-n care mă găsesc Îmi vine să-l prăpădesc. Vânătorul: Măi haiduc îngrozitor Ce tot speri că face omor Lasă-te de haiducie C-ai să mori în puşcărie

Lasă-te şi de furat C-ai să mori chiar împuşcat. Jianu: Nu mă las de haiducie Vreau să mor în puşcărie Nu mă las nici de furat Vreau să mor chiar împuşcat. Vânătorul: Eu sunt falnic vânător Ucid pasărea din zbor Iar pe tine un viteaz Te ucid cu mare haz. Arnăutul: Ah! Ulubelu, belu, mirosi-şi şi mie niţică fripturică să-i dau lui Vodă Caragea. Mireasa: Ah, dragă Iancule Ce ne facem noi în pădurile fantastice Cu cei 2 copilaşi ai noştri în timpul iernii Dacă te supui tu morţii fără sfială Atunci mă supun şi eu Şi hai, termine-se odată. Haiducul: Opreste-te, opreste-te dragă căpităneasă Că scumpul tău bărbat Şi al nostru comandat Va fi scăpat. Căpitanul: Ah, Jiene, Jiene Acum toate ţi s-au împlinit Salută-ţi cu onor codrii, ţintele Şi alegeţi locotenenţii cei mai de seamă Care nu vor pieri toată viaţa de la închisoare Iar eu fiind soldat ce servesc patria Hai termină-se o dată. Jianul: I-a ascultă mândra mea C-aici nu e treaba ta De le fac de nu le fac Toate pe bune le trag De le zic de nu le zic

Tot port nume de haiduc. A, măi dragă vânător Mi-a venit un gândişor Ce să-ţi dau să mă scapi de-acest omor Să-ti dau punga asta goală Sau cu bani Să ai de însurat Şi pe mine să mă dai scăpat. Vânătorul: Măi haiduce nătărău Mie nu-mi trebuie banul tău Căci de bine ce-i păstra Pentru tine-i vei avea Iar tu mie să-mi spui drept Că-ti vărs inima din piept Juri că codrii vei lăsa? Jianul: Jur că codrii voi lăsa Vânătorul: Atunci eşti liber din partea mea Şi poţi merge unde-i vrea. Toţi: Ha, tra la la C-a scăpat Jianul nostru Viclenia şi vânzarea Că Jianul a scăpat Noi muream de întristare, iar el vesel a scăpat.! Ursul Ursarul: Frunzuliţă foi mărunte Vine ursul de la munte Tot în labe şi-n genunche Şi se-apropie de sat La neveste cu bărbat Şi fete de măritat. Frunzuliţă de alune Dă-te la o parte lume! Frunzuliţă foi de fag Hai ursule peste prag. Tot pe jos, pe jos, pe jos C-aşa-i ursul cel frumos. Vezi acesta pui de urs Din pădure l-am adus Şi l-am adus pe picioare La Sfînta Maria Mare Nu era chip de lăsat Că venea la fete-n sat Sfadă cu vecinele Le mînca găinile Sfadă şi cu gospodarii Le mînca boii şi caii.

Ei pe urs mi-l blestemau Eu mai tare tot strigam Frunzuliţă de cicoare Scoală ursule-n picioare Să te văd cît eşti de mare Stai ursule nu te da Că te vede maică-ta. Frunzuliţă de mohor Pune laba pe zăvor Te-ai făcut mare de tot Hai, să-ţi pun veriga-n bot. Tiganul: Văleu Doamne ce mă fac_ Ursul meu a leşinat Văleu Doamne ce+am păţitUrsul meu s-a-mbolnăvit. Şapte văi şi-o vale-adîncă Văleu ursul mă mănîncă Ursule nu mă mînca Pîn a răsări luna Scoală ursule-n picioare Să te vadă orişicare Frunzuliţă foi de fag Joacă urs la hădărag Că pun mâna pe ciomag Ursul meu de la Moldova Te-am adus bătând cu toba Ăsta-i ursul cel mai mare Şi face multe parale.

Şi-a dat Dumnezeu Să găsesc şi ursul meu Cât să-ţi dau pe el acum Că vreau să-mi caut de drum Iar dacă mi-l dati Mă duc să caut la Galaţi. Ursarul: Ăsta nu-i urs de vânzare Că face multe parale Că mă duc cu el în sat La fete de măritat Şi în fiecare an El adună ban cu ban Dar săracă baba mea Nu ştiam ce-i trebuia Un colac şi-o lumânare Şi trei beţe pe spinare Că prin gând ei i-a trecut Să vândă ursul in târg Baba: Foaie verde de-alior Ia mai dă un otrocol Joacă des pe aşezat C-aşa joacă la Bârlad Joacă bine ca la Ruşi Că esti cel mai mare urs Dă-te lângă gospodari Şi urează ca cei mari Bucurii şi sănătate La anul s-aveţi de toate. Fericire şi multi bani La anul şi la mulţi ani!

Speculantul: Bună seara domni şi doamne Cavaleri şi domnişoare Eu acuma vin din piaţă Şi mi-e foame şi mi-e greaţă Capra de la Ruşi ( textul seamănă cu cel de la Cozmeşti ) Asta-i capra de la noi Asta-i capra de la Ruşi Moşneagul şi baba: Va juca acuş, acuş Frunză verde mărgărit Ţa, ţa căpriţă ţa Tot la rând la rând la rând Ţa, ţa la munte ţa C-a luat capra avânt Ţa, ţa la iarba verde Ţa, ţa căpriţă ţa Unde lupul nu te vede. Joacă şi nu te lăsa. Frunză verde baraboi Moşneagul:

Ţa, ţa căpriţă ţa Că pun mâna pe nuia Şi nuiaua-i de cireş N-ai să ştii pe un să iesi Ţa, ţa căpriţă ţa Nu te da nu te lăsa Că de când te.am cumpărat Mult necaz tu mi.ai mai dat Şi cerând mereu la fân M-ai făcut un moş bătrân. Spre pădure ai pornit Şi te-ai dus şi tot te-ai dus Tocmai la Cociuba-n sus Unde este iarbă deasă Pregătită pentru coasă Şi-ai păscut la ierbuşoară De la prânz şi până-n seară După ce te-ai ghiftuit Prin iarbă te+ai tăvălit Ţa, ţa căpriţă ţa! Lasă iarba n-o culca La iarnă n-ai ce mânca Ţa, ţa, ţa căpriţa mea Nu mai tăvăli iarba Vânătoru-i urma ta Şi când tu te-ai liniştit Vânătorul te-a ochit Puşca la ochi a luat Şi pe tine te-a-mpuşcat. Of! Of! Omule cu ce-am greşit Capra de mi-ai omorât? m-ai lăsat un om sărac fără capră ce mă fac? Capra noastră dădea lapte Şi mâncam noi doi cât şapte Hai, bre babă, tu ce zici La vară mâncăm urzici? Baba: Încotro s-o apucăm n-avem ce să mai mâncăm Capra noastră dădea lapte Şi mâncam noi doi cât şapte Vânătorul: Puteti să plangeţi cât aţi vrea Ce-aţi cătat în iarba mea Hai grăbiţi-vă acum

Şi cătaţi-vă de drum

Negustorul: Ce vă târguiţi aşa Vi s-a intâmplat ceva? Moşneagul: Ne-a ucis capra aici Şi.am rămas oameni calici. Negustorul: Bucuraţi-vă îndată Eu v-o cumpăr aşa moartă Că sunt mare negustor Şi duc capre la obor. Şi sunt negustor de piei Şi-mi trebuie pielea ei Spune-ţi cât vreţi pe ea Să-mi caut de treaba mea! Moşneagul: Cinci sute de mii să-mi dai Şi un sac plin cu mălai Negustorul: Ceri prea mult Eu iţi dau o sută Şi un sac de mălai Şi cer un doctor meşter mare Să-mi puie capra pe picioare Doctorul: Eu sunt doctor foarte bun Ţi-o fac sănătoasă tun Dacă vreţi să-i fac un bine Ascultaţi-mă pe mine Negustorul: Da, dom” doctor! Să-mi pui capra pe picioare Că eu nu pot şti ce are Şi ce vrei să-mi spui îndată Că eu nu sunt rău de plată!

Doctorul: Să vedem ce are capra, Că apoi îţi spun eu plata Capra nu e moartă Ci e leşinată Ce vrei căpriţă, apă? Stai şi aşteaptă! Pâine? N-am la mine Bomboane? Nu ţi-i foame! Poate vrei vreun retevei Iţi dau capră câte vrei! Sau poate ai dureri de cap Şi vrei să mergi la ţap? Toţi: Am tot plâns şi am oftat Dar căpriţa s-a-ndreptat Ţa, ţa căpriţă ţa Joacă şi nu te muia Joacă bine ca la Ruşi Că ţi-oi da un braţ de hluji Joacă şi nu te lăsa Că mereu am grija ta! Ţa, ţa căpriţă ţa! Uite lupu-n urma ta Ţa, ţa căpriţă ţa

Ne e teamă că te-a mânca! Ţa, ţa căpriţa mea Joacă tare tot aşa Şi ridică capul sus Să vezi lupul un” s-a dus Ţa, ţa căpriţă ţa Şi cu lapte şi-a făta Toată vara pe imaş Şi-ai fătat un ied poznaş Ţa, ţa căpriţă ţa Joacă tare tot aşa Lăţişoară busuioc Treci căpriţă la mijloc. Lăţişoară foi de linte Ia, dă-i drumul înainte Că-napoi ai fost mai iute Lăţişoară baraboi Înainte şi-napoi C-aşa-i jocul pe la noi Ţa, ţa căpriţă ţa Joacă bine nu te da Joacă lângă gospodari Şi urează la cei mari Bucurie şi noroc Şi mult vin în poloboc S-aveţi o casă de bani La anul şi la multi ani!

Ursul-zona Soleşti Moşneagul: Foicică nalbă deasă, Hai ursache intră-casă C-am zărit ceva pe masă. Două sticle şi-un pahar, Ca la omul gospodar. Na, na, na, Vasile, na, Na, na, na, vasile , na, Ursul meu când l-am adus, Era mititel şi tuns. L-am adus cu sania, Tocmai din Spania. Sania s-a răsturnat, Ursul merge crăcănat. Ursul meu îi preşedinte, La covata cu plăcinte. Ursul meu îi secretar, La covata cu zăhar. La tulpina fagului, Mi-a fătat ursoaica pui, Unul negru, unul brun, Unul cenuşiu la cap. În pădure la Dumasca Mi-a mâncat ursul mireasa. Am căutat-o cu chibritul, I-am găsit numai buricul.

Am căutat-o cu lumânarea, I-am găsit numai spinarea. Baba: Văleleu, văleleu, măi bărbate, Tare mă mai doare-n spate. Mi se pare, mi se pare, C-am plecat din noapte tare, Am plecat de sâmbătă, Mi-i schinarea vânătă. Moşneagul: Taci, babă, nu vorbi aşa! Că-mi răneşti inima. Aşeazăte cum ştii mai bine, Să calce ursul pe tine. Baba: Văleleu, mă prăpădesc! Bună seara, bună seara, C-am sosit cu căprioara. Sărbătorile de iarnă, Cu capra bătând din barbă. O, ţa, ţa, căpriţo ţa,! Capra mea este voinică, Traista-mi coarne mi-o ridică. Şi s-a tăvălit pe iarbă, De s-au prins scaieţi de barbă. Toată vara car c-un sac De mâncare la dălac, Ea vrea numai trifoi, Şi toată apa din butoi. O, ţa, ţa,căpriţo ţa, O, ţa, ţa, ieduţo ţa, Am trecut prin Valea Seacă, Şi-am uitat s-o dau la apă. La stejarul cel umbros, Mi-a picat căpriţa jos.

Baba şi moşneagul: Văleleu, văleleu, ce-am păţit, Ursul nostru a murit. Ce ne facem noi acum? Scoală, scoală, Că n-avem ce pune-n oală. O bucată de slănină, De aici pân la fântână, Şi-o bucată de cârnaţi, De aici pân la Galaţi. De vă place, de nu vă place, Daţi pitacul încoace! La anul şi la mulţi ani! Capra-zona Soleşti Vrei cireşe din grădină? Du” să-ţi iei cu voie bună. Vrei un ţap? Bine, hai la trap! Am crezut că te voi pierde, Nu păşteai nici iarbă verde. Ţa, ţa, ţa, pe deal în sus, Că de-acolo te-am adus. Ţa, ţa, ţa, pe deal în jos Că de-acolo te-am întors. Caprei mele-i-a făta, Şi mi-i frică că va lepăda, Pe prispă la socră-mea. Două mere, două pere, Eu vă spun la revedere. La anul şi la mulţi ani!

PLUGUŞORUL-Ruşi-Puieşti (povestea pâinii) Aho, aho, frunză verde de mărar Bună seara gospodari În seara de Sfântul Vasile Să vă fie la toţi bine Şi nouă de folos

C-am ajuns sănătoşi Daţi-vă pe la perdele Şi-ascultaţi vorbele mele Daţi-vă pe la fereastră Şi-ascultaţi urarea noastră De când seara a-nserat Noi pe mulţi am deşteptat Şi jupânului gazdă de ştire i-am dat Şi tare s-a bucurat

Că două vedre de vin ne-a dat. Acum un an s-au rânduit La imaş plugarii au ieşit Şi-au ales 12 juncănei Tot în coadă codălbei Făcea perechea mii de lei Iar un juncan bălan S-a apropiat de-un ciocârlan Ci-o sărit peste hotar Şi-am trimis un băietan Să stârnească sat cu sat C-am pornit-o la arat La arat şi semănat Că avem un plug vioi Cu vreo 7 boi Cei dinainte cu coarnele frânte Cei de la mijloc Cu coarne de busuioc Cei de la roată Cu coarnele-n baltă Hai mai ,,rabde” cu colacu Că dărâmă boii pragul C-avem 2 buhai Cu jugul de putregai Cu proţapul de mălai Unde dai acolo stai Staţi băieţi şi nu mânaţi Sama bine să vă daţi Şi de-acu flăcăi uraţi Zurgălăi şi clopoţei Ceală roată măi flăcăi Hai,hăi! S-a sculat mai an Bădica Traian Şi-a-ncălecat pe-un cal învăţat Cu nume de Graur Cu şeaua de aur Cu frâu de mătasă Cât viţa de groasă Şi în scări s-a ridicat Peste câmpuri s-a uitat Ca s-aleagă loc curat De arat şi semănat Şi curând s-a apucat Câmpul neted de arat În lungiş şi curmeziş

S-a apucat într-o joi C-un plug cu 12 boi Boi, bourei În frunte ţintăţei În coadă codălbei Mânaţi măi! Şi ara joi văile Vineri coastele Sâmbăta apele Şi s-a oprit plugul într-un os de râmă Şi s-a făcut fărâmă Şi nu s-a găsit nimeni să-l dreagă Decât feciorul căldărarului Din fundul Iadului Bune pluguri mai făcea Când stătea şi le lucra Şi după ce a arat Brazdă neagr-a răsturnat Şi prin brazde-a semănat Grâu mărunt şi grâu de vară Să dea Domnul să răsară Şi când lucrul a sfârşit Iată, măre s-a stârnit Un vânt mare pe pământ Şi ploi multe după vânt Pământul de-a răcorit Şi sămânţa a-ncolţit La luna, la săptămâna Îşi umplu cu aur mâna Şi se duse ca să vadă De i-a dat pământul roadă Şi de-i grâul răsărit Şi de-i spicul aurit Unde era grâul mai mare Bătea murgul la spinare Unde era grâul mai mic Bătea murgul la oblânc Jupânul gazdă s-a aplecat Două spice-a apucat În năframă le-a legat La jupâneasa gazdă le-a aruncat Casa de s-a luminat Şi gloata s-a bucurat Dar Traian s-a întristat Şi s-a dus la nevastă

Şi-a pus coatele pe masă Măi femeie, măi femeie Grâul nostru o să pieie Taci bărbate blestemate Că nici târgul nu-i departe Ş-om merge la Târgu-Frumos La uliţa din dos Şi-om lua 9 oca de fier Şi nouă de oţel Şi-om face secerele Cu zimţii de floricele Şi mănunchi de viorele Să secere cu ele Numai fete tinerele Şi noi flăcăii printre ele Hăi,hăi! Traian iute s-a întors Şi din grajd pe loc a scos Un alt cal mai năzdrăvan Cum îi place lui Traian Negru ca corbul Iute ca focul De nu-l prindea locul Cu potcoave de argint Spornice tare la fugit El voios s-a-ncălecat Şi la târg el a plecat S-aducă seceri mari Pentru secerători tari Şi s-aducă seceri mici Pentru copilaşi voinici Şi-a strâns fine şi vecine Şi vreo trei babe bătrâne Care ştiu rândul la pâne Şi pe câmp i-a dus Şi pe toţi i-a pus La lucrul pământului În răcoarea vântului Ei cu stânga apucau Şi cu dreapta secerau Şi prin lan înaintau De părea că înotau Şi claca cea mare Tăia grâul din picioare Iar claca cea mică Lega în urmă de frică

Cu legători de sibică Toţi secerau cum secerau Dar secera şi-o babă cârnă Cu părul de lână Cu inelul de sârmă Cu dreapta trăgea Cu stănga polog făcea Din polog snop Din snop claie Din claie hodobaie Pe cea faţă de arie Apoi carele-ncărcau Şi pe toate le cărau în capul pământului În bătaia vântului Arie pe loc făceau Şi grâul îl treierau Cu 12 iepe Toate sirepe Cu picioarele treierau Cu nările vânturau Cu urechea-n sac turnau Şi apoi au încărcat Nouă care rusăneşti Şi-au plecat la moară la Puieşti Carele scârţâiau Rasteiele zbârnâiau Iar hoaţa cea de moară Când văzu atâtea cară Cu povară împovărate Cu lanţuri de fier legate Puse coada pe spinare Şi plecă de la Ruşi, la Lunca la vale Iar morarul meşter bun Luă în cofiţă, trei tărâţă Şi ieşi la portiţă Şi-ncepu a o striga Ptru, trâ, trâ şi na, na, na Moara sta şi se uita Pân-a pus mâna pe ea Şi i-a tras una în cap De a pus-o pe dulap I-a mai tras una pe şele De-a aşezat-o pe măsele Şi-i mai trage una-n splină De-o aşează pe făină Şi Traian turna în coş

Grâu mărunţel de cucoş De sub piatră în covată Curgea făina curată Şi-a trimis o găină Să vadă mai curge făină? Şi-a trimis un cucoş Să vadă mai este în coş? Traian mult se bucura Când moara tot zornăia Iar mândra jupâneasă Auzea tocmai din casă Chiotul flăcăilor Scârţâitul carelor Frecuşul pietrelor Şi vuietul morilor Şi-n cămară ea mergea Şi din cui îşi alegea Sită mare şi cam deasă Tot ca pânza de mătasă Şi cerne măre, cernea, Ninsoare se aşternea Apoi pâine plămădea Şi-o lăsa până dospea Colăcei că învârtea Pe-o lopată mi-i culca Şi-n cuptor mi-i arunca Apoi iar cu lopata Rumeni îi scotea şi gata Atunci ea-mpletea vreo 5

La flăcăii cei voinici Şi-mpărţea trei colăcei La copiii mititei Hăi,hăi! Cum a dat Dumnezeu an Holde mândre lui Traian Aşa să dea şi la voi Ca s-avem parte şi noi Ca toamna bogată De toate îmbelşugată Busuioc verde pe masă Rămâi gazdă sănătoasă La ureche zurgălăi Opriţi plugul măi flăcăi! Aho, aho. Haiducii -zona Pogana-Perieni Toţi: Uite Anul Nou s-a apropiat şi uite căci vă vine din cer impodobit Şi uite căci vă vine precum ce l-aţi dorit Anul Nou,Anul Nou precum ce l-aţi dorit. Anul Nou: Eu sunt Anul Nou dorit de toată lumea iubit Eu sunt Anul Nou dorit de toată lumea iubit Toţi: Anul Nou Anul Nou precum ce l-aţi dorit Mireasa: Anul Vechi,Anul Vechi am auzit că Anul Nou Vrea să te dea jos de pe tron Anul Vechi: Nu cred una ca asta. Mireasa: Dacă nu crezi ascultă-ţi cântecul: Toţi: Iată aşteptarea noastră la noi a sosit Şi Sf Vasile iarăşi la noi a venit Cu flori şi cu trandafiri roşu împodobit Cu flori şi cu trandafiri roşu împodobit Să le dea la toţi şi toate cele aşteptate Ca şi lui Isus cu darul i s-au închinat. Anul Nou: Bună seara veterane voios mândru căpitane Tu eşti Ştefan sau Mihai ce mergi glorios la rai Sau vreun bun apărător pentru acest sfinţit popor. Anul Vechi: Ah,şi mă-ntrebi tu cine sunt? Sunt şi-s tare obosit Dar cu toată oboseala vă răspunde schingiuiala Eu sunt Anul Vechi trecut Care mult am suferit pentru-acest popor sfinţit Iar tu ramură rămurică ruptă din coasta bătrânului Vasilică Ce te-a apucat tătucă? Dă-ţi cuvintele-n curând că-ţi zbor creierii în vânt! Mireasa: O,tu ghijoi bătrân,ce tot faci atâta gât Că te răpăd de pământ Decât să vă certaţi mai bine vă împăcaţi Şi un cântec să cântaţi.

Anul Vechi: Da,ne vom împăca şi un cântec vom cânta. Toţi: Anul Vechi cu dulce raze de la noi căci a trecut Ca şi fumul ca şi roua anii vieţii au trecut Şi-a trecut viaţa aceasta şi din ani au mai trecut Fericire sănătate noi pe Domnul lăudăm Fericire sănătate noi pe Domnul lăudăm. Căpitanul: Bună ziua măi băieţi! Toţi: Să trăiţi! Căpitanul: N-aţi întâlnit pe-aici un grec –cotei cu punga plină Căci iată iarna a sosit şi noi bani am isprăvit Vânătorul: N-am întâlnit,n-am întâlnit prea iubite căpitane căci dacă întâlnean Încercam şi-a mea flintă ruginită şi-acest pistol îngrozitor În piept il puneam şi noi astăzi bani aveam. Căpitanul: Nu-i nimica măi băieţi,azi avem,mâine n-avem Dar noi tot veseli suntem. Toţi: La un plop cu frunza deasă Stau haiducii toţi la masă Şi căpitanu-ntre ei Cum îi învaţă teorei Cum îi învaţă teorei Teoria haiducească cum să spargă la o casă La o casă la o masă la o curte boierească La o curte boierească. De-serat cum a-nserat ei la vale s-au lăsat La crâşmar ei au strigat: Măi crîşmare,măi crîşmare, Adă la haiduci mâncare Trei fripturi şi trei rasoale Ca făcut Iancu parale. Căpitanul: Ah,dintr-o mică beţie am ajuns în haiducie Soţioara unde-o fi? Vânătorul: O fi răpit-o Cristea. Căpitanul: Se poate? Vânătorul: Nu se poate. Căpitanul: Trimite-un haiduc să mi-o aducă. Vânătorul: Uite-o c-a sosit Căpitanul: Dar unde mi-ai fost soţioară? Mireasa: Ah,păcatele tale pe mine au căzut Căci Cristea odinioară pe mine m-a răpit Cristea: Sai Ghimpule sai frate că m-au cuprins fior de moarte Că pe-acest haiduc îngrozitor Mai că-mi vine să-l omor Cu-a mea sabie săbioară Prea scumpa şi iubita mea surioară. Ghimpu: La o parte măi haiduci că vă retez picioarele. Căpitanul: Cum mai Cristea de indraznesti. Pe mine sa ma opreşti La prima-ntâlneală mă pui la opreală Tu nu ştii că eu sunt Iancu Jianul voinicul şi căpitanul Cel mai mare peste haiduci?

Dacă nu-ţi vine să crezi,du-te-n codri mari şi vezi Unde-s tufele mai mari zac în sânge ghiauri tari Unde-s tufele mai mici stau pitiţi ai mei voinici Ăştia-s toţi haiducii mei care toarnă gloanţe-n voi. Cristea: Măi dragă Jiene spune drept şi-adevărat În viaţă cât ai umblat şi pe unde ai haiducit Creştini buni ai omorât? Căpitanul: Eu jur pe armele mele,creştini buni când întâlneam Paloşul îl ascundeam,bani le dădeam şi haine de rânduială Iar de-ai voştri greci-cotei când întâlneam paloşul scoteam capul le tăiam Şi banii le luam. Cristea: Pentru vorba ce mi-ai dat vei fi prins şi arestat Pentru vorba ce mi-ai spus la încchisoare vei fi dus Pentru aşa faptă ascultă-ţi cântecul. Toţi: Hai Jiene la-nchisoare Să-ţi pun lanţuri la picioare Şi la mâini lăcătuşare Să putrezeşti la –nchisoare Vânătorul:N-aţi auzit de-un Jian De-un oltean de-un hoţ de căpitan Care umblă prin păduri cu 12 panduri? Toţi: N-aţi auzit de-un Jian tra,la.la,la,la,la,la N-aţi auzit de-un Jian tralalalalala De-un Jian de un oltean tralalalalalala,isai dirida Care umblă prin păduri tralalalal Care umblă prin păduri cu 12 panduri Tralalalalalala,isai dirida Toţi cu cizme şi ponturi tralalala Toţi cu sizme şi ponturi cu fire la cusături Tralalalalalala,isai dirida Gimpu:Măi dragă Jiene banii aceştia de furat N-or fi buni de dat pentru scăparea ta să nu ta mai vedem legat aşa? Căpitanul: Da,sunt! Cristea: Dar unde sunt? Vânătorul: La mine-ntre pistoale. Ghimpu: Daţi bani ce aveţi arme ridicaţi,trageţi hora măi haiduci Că Jianul a scăpat Toţi:Trageţi hora măi haiduci c-a dat groaza-n greci şi-n turci Şi formaţi din nou acum,altă ceată de haiduci Iar voi cei care munciţi vă simşişi în piepturi tari Şi-n inimă vicleşug că Jianul a scăpat Ciobănaşul:Frunzuliţă fir mărar,măi Jiene măi,măi Mă suii în pătular măi Jiene măi Şi zării sub un umbrar măi Jiene măi,măi Un voinic cât un stejar măi Jiene măi Dar eu un cioban calic măi Jiene măi,măi Pe subsoare n-am nimic măi Jiene măi Decât băţul ciobănesc măi Jiene măi.,măi Şi am suflet creştinesc măi Jiene măi. Toţi O ,Brad frumos cu cetina tot verde

Tu eşti copacul credincios ce frunza nu şi-o pierde Oricând te văd sunt bucuros de asemenea-s voios-2 Bonsoir de la noi ,noi vă lăsăm cu pace Pace sănătate să vă deie Domnul bucurie sfântă Şi sporire-n toate să vă deie Domnul La anul şi la mulţi ani!

Postfaţă Lucrarea de faţă este un manual auxiliar care vine în sprijinul cadrelor didactice şi elevilor, pentru realizarea cu succes a unei serbări şcolare de Crăciun sau a înfiinţării unui ansamblu literar-artistic care să participe la diferite manifestări culturale, cum ar fi festivalurile de tradiţii şi obiceiuri de iarnă sau concursurile de grupuri artistice folclorice. În această perioadă, când se vorbeşte peste tot de globalizare şi se popularizează în exces muzica electronică şi tehnologia avansată în informatică, elevii sunt tentaţi să nu mai citească efectiv o carte ci să se documenteze de pe faimosul Google. Aşadar, lucrarea aceasta vine să sprijine oarecum pe cei interesaţi de identitatea poporului român. Cartea conţine o multitudine de creaţii populare, culese şi selectate de mine astfel încât să fie accesibile şi plăcute elevilor. Mult mai uşor învaţă câte ceva despre literatura populară atunci când interpretează un rol întro piesă şi se identifică cu personajul şi se familiarizează cu replicile acestuia. Am prezentat diferite pluguşoare din zona noastră, a Moldovei, în special de pe Valea Tutovei, cu temă agrară (povestea pâinii), cu temă satirică, pluguşorul copiilor şi pluguşorul de tip baladă şi-am dat câteva explicaţii despre semnificaţia magică a acestui obicei. De asemenea am publicat şi două creaţii proprii, pluguşoare pentru elevii Şcolii Măscurei, care pot fi un exemplu şi pentru colegii şi colegele mele care ar fi interesaţi să realizeze un pluguşor la nivelul şcolii. Cartea mai conţine diferite colinde de Crăciun, variante diferite pentru „Steaua”, piese de teatru folcloric, cum ar fi : „Haiducii”, „Capra”, şi „Ursul”. Pentru fiecare piesă am specificat foarte clar provenienţa, costumaţia necesară şi indicaţiile scenice. Pentru realizarea acestei lucrări, m-am documentat la faţa locului făcând şi eu parte din grupuri de felul acesta întrucât m-am născut şi am copilărit într-un sat de pe Valea Tutovei, Pogana, unde din păcate astăzi nu prea se mai respectă tradiţia populară. În perioada cât am lucrat ca învăţător în satul Ruşi din comuna Puieşti, am asistat la sebările satului, de Crăciun şi Anul Nou, apoi am pus bazele unui ansamblu popular prin intermediul unui proiect de dezvoltare a învăţământului rural şi am participat de mai multe ori la Festivalul de tradiţii şi obiceiuri populare Vaslui, care are loc în a doua jumătate a lunii decembrie în fiecare an, luând premiul al doilea trei ani la rând. Consider că e un lucru bun ca elevii să cunoască trecutul poporului român prin intermediul literaturii populare.

Prof. Dobrin Ion Şcoala cu cls I-VIII Măscurei Bibliografie: • Dan Ravaru, „Folclor,etnografie, istorie locală”, Editura Cutia Pandorei, Vaslui 1998 • Dan Ravaru, Folclor literar de pe Valea Tutovei”, Editura Nona, Piatra Neamţ 2001 • Dan Ravaru, „Cartea Puieştilor”, tipografia ADC Vaslui, 1999 • Ion.H. Ciubotaru, „Valea Şomuzului Mare-Monografie folclorică”, Iaşi ,1991 • Tudor Vianu, „Studii de filozofia culturii”, Editura Eminescu, Bucureşti, 1982

”…. Toate necazurile şi greutăţile din fiecare zi, acumulate într-un an de poporul român, sunt transformate cu energie ancestrală în manifestări de bucurie emoţională prilejuite de sărbătorile de iarnă.” ( prof. Ion Dobrin )

BÂRLAD, 2011

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful