You are on page 1of 212

in curind

constantin
noica

lei 6,75

edituro univers

COLECTIA

,

ESEURI

EDITURA UNIVERS, BUCURE~TI, 1978

Coperta de DOINA ~TEFLEA

MIRCEA ELlADE MYTH .AND REALITY WorId Perspectives Series, redactor Ruth N anda Anshen Harper & Row, Publishers, Inc. New York

MIRCEA ELIADE ASPECTE ALE MITULUI In rom~ne~te de PAUL G. DINOPOL Prefata de VASILE NICOLESCU .

in coleqia "Idees" a editurii Gallimard. in 1963.s-a efectuat dupa versiunea franceza a autorului. publicata la Paris. condusa ·~i ingrijita de Ruth Nanda Anshen. Din !ipsa semnelor diacritice corespunzatoare. la editura Harper & Row. din New York . EDITURA UNIVERS .CARE A APARUT mai intii in limba engleza sub titlul Myth and Reality in colecria "World Perspectives". numele proprii ~j termenii neasimilari in limba romana au fost redari in forma in care apar in versiunea franceza. sub titlul Aspects du My the.NOTA ASUPRA EDITIEI TRADUCEREA LUCRARII DE FATA .

abandonat cu savanta pricepere tuturor dramelor ~i experiente10r onirice.aforisme poematice.autorul masivelor con- v . {rapa . cu 0 gramatica distorsionata de simbolistica haului ~i a extinctiei. Virajul spontan catre tantrism # arta tan-trica m-a descumpanit definitiv. Autorul unora dintre cartile mele indragite din anii studentiei (Insula lui Euthanasius. purtat de nu ~tiu ce stranie stare de vis cu ochii deschi~i. Fragmentarium.PREFATA MARTURISESC CA INTlLNIREA CU MIRCEA Eliade dintr-o neuitata toamna pariziana in apartamentul sau din piata Charles Dullin .m-a contrariat putin prin aerul ei ireductibil simplu.i ireala mea intilnire cu poetul Henry Michaux (unul dintre marii prieteni ai lui M.printr-o luciditate # vivacitate intelectuala extreme. Solilocvii. Oceanografie etc. poetul.aflata undeva la poalele colinei Montmartre . Eliade.dupa un scurt monolog de murmure # incongruente . ma fascina irepresibil. Michaux pregatea tocmai doua dintre testamentele sale de resemnata amaraciune: Poteaux d'angle ~i Ideogrammes en Chine . Speriat de nelini~tea mea. fara nimic ceremonios. muzicii nelamurite a fiintei ca ~i unui stil al incomunicarii. Eliade) Autorul marilor naluciri verbale. dimpotriva. Eram oricum departe de ~ocul pe care-l traisem cu doi ani inainte in "mitologica" ). tinind de regimul obi~nuitului.) .

Mai mult dedt o ilustrare a reprezentarii timpului in teatru sau a actorismului ~amanic "Modelul ~amanic poate sa se regaseasca pina in Divina Comedie: drumul extatic al lui Dante . ca in contemplatia muzicala.J figenie" moderna. poate prea intim spre a mai mima tehnici protocolare.rrr. pentru dimensiunile ei istorice ~i profunzimile ei. Mircea Eliade traie~te ~i reginde~te in toate ramificatiile ei cultura romaneasca de la inceputuri. Marele savant parea un alchimist u~or blazat ~i surZzator. ~i compune un timp "sacru". surZzator din scepticism ~i prudenta. altul. cum 0 nume~te cineva). 1978. Ion Biberi : Lumea de miine. nici 0 aureola nu acopera in aur fiinta unei opere. piesa e un mit modern al aspiratiei romane~ti. nici 0 glorie. VI . carti care propuneau 0 alta viziune asupra yoginismului. tensiune aparte (a perceptiei propriu-zise? a amintirii?) ii ordoneaza motivele analizet. in orice caz.aidoma celui al ~amanului . subsumindu-le unei trairi care ridica abstractia in sfera muzicala a Ideii. interesat sincer mai putin de volutele gindului ~i ascutimea expresiei dt de· soarta operei sale in Romania. "Coloana fara sfir~it".reaminte~te fiecaruia ceea ce este exemplar ~i demn de credinta" 1. un "timp liturgic" realizind emotionanta piesa dedicata lui Brancu~i (0 . Calinescu2 spre columna uria~a. In fond nici un titlu. Mircea Eliade iese din cotidian. spre absolut. Nu intra in obiectul rdiscutiei noastre fon- a 2 1 Mircea Eliade: L' Epreuve dlt labyrinthe. prea deferent cordial spre a mai forta locurile comune ale politetii ocazionale. ~amanismului sau tantrismului. Belfond. parea un vechi cunoscut. Cuvintul ar trebui sa fie. Mircea Eliade n-a pierdut nici 0 ocazie de a-~i marturisi impresionanta comprehensiune pentru spiritualitatea romaneasca.f it structii teoretice de mai tirziu. de care vorbea ~i G. Comprehensiune e putin spus. forta unei idei sau a unui sistem de gindire ca spatiul de obir~ie spirituala. cutia de nepieritoare rezonanta a pamintului natal.

* Mircea Eliade reprezinta prototipul savantului ideal. Nici marturisirea. limba in care visez ?i in care imi scri?t jurnalul". Aceasta numai aparenta dicotomie intre planul real # cel imaginar l-a preocupat in repetate rinduri pe autor: "Este. profund semnificativa pentru ethosul eliadesc. rostita in numarul omagial din L'Herne. la dublul sau scriitoricesc. De la Zamolxis la Gingis-Han.dul romilnesc ?i romanesc al epicii sale realiste sau fantastice.. N u exista ocazie. amplu studiu comparatist dedicat marilor mituri folclorice nationale inscrie teoretic aceea~i tentativa de reotperare # reconstructie a unor valori fundamentale ?i specifice mithos-ului romanesc. cercetator de absoluta autoritate al istoriei religiilor lumii. eseist. ?i anume. argumente de incontestabila soliditate ~tiintifica ?i in favoarea profunzimii istorice # continuitatii milenare pe aceste meleaguri a poporului nostru. Eminescu. dorinta de a construi un ciclu de romane sub tithtl generic "Dacia felix". unde romancierul ne dezvaluie una din obsesiile inceputurilor sale scriitorice?ti. admirator al lui Cantemir. abia vizibil dar cu atit mai prezent in sistemul de vase comunicante al radacinilor operei. in orice VII . Mircea Eliade of era in perspectiva umanismului sau rationalist... romancier. Un savant sensibil la vocile misterului e tot ce-?i poate dori mai mult 0 ~tiinta. Lucrarea mai recenta. Spun ideal gindindu-ma ?i la atributul salutar al unei "imperfectiuni". Sa mai multo Scrutator al orizonturilor mitologiei dacice. H asdeu sau Iorga. in care scriitorul ?i sa.. dupa cum un scriitor hranit de profunzimile cunoa~terii e tot ce-?i poate dori mai mult 0 literatura. vantul sa nu vorbeasca despre splendoarea ?i eternitatea graiului romilnesc: "Patria este pentnt mine ·limba in care vorbesc .

Mircea Eliade parcurge nemargilzite spatii morale. Incepind cu exemplele cele mai evidente. largind perspective. catre demonstratie ~i analiza. nu mai putin adevarat e transferul de arta (acuitatea simtirii. 0 alta piesa. "Eu cu lumina mea sporesc a lumii taina" pare sa rosteasca blagian. VIII de Sorin .P. a infinitatii de drame ale acestuia. Nu mai e a~adar un secret pentru nimeni ce tulburatoare elanuri a dat 5avantului. inedita. 1 La tiganci ~i alte povestiri. nascute ~i prezente pe toate meridianele. Mircea Elide i~i dirijeaza cu rabdare benedictina efortul catre spatialitatea ~i profunzimea problemei. pastrind din lungimea de unda a visului numai atit elt trebuie. ritmul mereu viu al ideii) in opera de exegeza ~tiintifica propriu-zisa. ~i vice-versa.caz. plasticitatea expresiei. Domni~oara Christine din Mitologiile mortii ~i un curs despre moarte in folclorul romanesc. Cotropit ~i sedus de taina. p.. exegezelor sale. Daca este adevarat. Refuzindu-~i poza vizionara. romancierul. piesa Oameni ~i pietre din capitolul Les pierres saCf(~es din Traite # dintr-o lucrare neterminata Le Labyrinthe. eu un studiu introductiv Alexandrescu. E. Savantul strabate labirinturi impenetrabile cu eroismul indaratnic al unui nou Sisif. ~i poate vor mai fi ~i altele" 1. "imaginarul" din spatiul comentariului. Ifigenia din Comentarii la legenda Me~terului Manole. deschide sesam-uri prin sub. antrenat in acela~i zbor de cunoa?tere ~i recunoa?tere a mithos-ului originar. demiurgul de fictiuni. marele mitologist. redimensionind universuri nepatrunse inca. 9. reala dependenta unor scrieri literare de cele teoretice. refuzindu-~i de plano chiar aerul scriitoricesc. a~ putea numi Secretul doctorului Honigberger. la inceputul fiecarui demers filozofic al sau. care deriva direct din Yoga.L. 1969. transferul de filosofie in opera literara. Aventura spirituala din Mitologiile mOI1ii. ceea ce Mircea Eliade insu~i recunoa~te.

1 Reexaminind Creanga de aUf . indoeuropene etc. claseaza.0 simplegada este un paradox care nu poate fi rezolvat decit printr-un act de gindire". polisemii. campara ~i extrage ca 0 incoronare a efortului . so- cietati secrete. rituri. dincola de tiranice. a timpului mitic ~i primordial. antropologiei etC. Comentariul eliadesc ridica intotdeauna noi orizonturi de zntelegere ~i iudecata asupra mithos-ului.. gordiene paradoxuri.). acela al clipei Creatiunii. deoarece numai gindirii (imaginatiei) ii este proprie libertatea fat a de materie: simplegadele efectueaza 0 selectie. istoriei. Mircea Eliade precizeaza ca ceremonia expulzarii la sflr~it de an a demonilor. 0 repetare a cosmogoniei. prezenta mortilor. Coowaraswamy. iaponeze.probeaza vocatia inimitabila a autorului de a sesiza. 0 separatie initiatica intre cei care sint incapabili sa se deta?eze de realitatea imediata ~i cei care descopera libertatea spiritului.. dincolo de incidente lingvistice. In marginea unui text al indianistului A. ~i inregistreaza. Mitul eternei Intoarceri. rites. multiplu graitoare ale mitului. Mircea Eliade. posibilitatea de a se elibera prin gindire de legile materiei. etn'ografiei. socieds secrhes.eluare a timpului de la inceputul sau. $i faptul e posibil. Symplegades. saturnaliile ~i orgiile stnt elemente care denota . babiloniene. De la Zamolxis la Gingis-Han . Luptele rituale dintre doua grupuri de figttranti. Orice An Nou este 0 . chiar momentana.sensuri # semnificatii calitativ altele.. K. T ratatul de istoria religiilor. dincolo de noianul datelor. IX .intre atitea altele . de multitudinea analogiilor ~i similitudinilor.capodopera ~tiintifica a celebrului mitologist ~i antropolog ] ames GeOJ'ge Frazer (cu bogate referiri la mitologiile sumeriene. fatete necunoscute inca. hitite. 1959.imagineaza a noua ipoteza de intelegere: . bolilor ~i pa-c4telor "este in fond a tentativa de restaurare. Initieri. a timpului «pur».teranele filologiei. faptul ca la sflr~itul anului ~i 1 Initiations. subliniaza autorul in continuare. ebraice.

al interdictiilor. L'Herne. al obiceiurilor cu privire la legaturi.observa Charles Durand cu un efort de cuprindere a hermeneuticii savantului roman 2 . de eroi. a practicilor religioase selective la timpurile ciclice. 1978.indi· ferent de unghiul sau de vedere. precum ~i generalizarea miturilor. au inceput sa intocmeasca harta in care apar paminturile ~i arhipelagurile unei posibile "antropologii a adincurilor". la riturilede reinnoire sau de origine. Mircea Eliade readuce in discutie . x . de timpi ~i de spatii. a solidaritatii epifaniilor lunare. 1949. Tot astfel. sondeaza taine obscure. Studiul minutios al divinitatilor de legatura ~i al procedurilor. evolutia ~i intrepatrun· derea lor imprevizibila. asupra geometriei misterioase a scoicilor. Editions Gallimard. descifrind originile religioase ale numelui etnic al dacilor ~i sensul initiatic al cultului lui Zamolxe. apropiindu-se cu 0 sensibilitate indelung reflexiva de dramele materiei ~i ale spiritului. simbolurile celeste ~i cultele solare. a riturilor. in dispunerea lor nestatomica ~i fluctuanta (de la 0 generatie la alta.deschide perspective asupra unui panteon colectiv de gesturi rituale. prive~te lucrurile in profunzimea ~i adevarul lor. Cu un misterios computer intr-o mina ~i laserul perceptiei in alta. problema mitului.r. cercetind riturile pubertatii. "M etafora revelatorie. Mircea Eliade defri~eaza tarimuri enigmatice. de moarte ~i viata. de la o istorie la alta) in cre~terea. intreaga intreprindere a lui Eliade . de situatii mitice zmbrati~ind intreaga specie umana. de mituri. meditind pe marginea megalitilor funerari. de la un trib la altul. Epuizind "biografia" unor religii sau mitologii. legenda intemeierii Moldovei ~i valoal'ea de mit a con· structiei din balada Me~terul Manole.cu 0 intuitie exemplara . in a~teptarea Anului Nou se repeta momente mitice ale trecerii de la Haos la Cosmogonie" 1. invoalta ~i stilistic structurala" 2 1 Le my the de Nurnel retour. Mircea Eliade et l'anthropologie profonde. a unor mi~cari esoterice.

"modele" sau. Shelley traind XI . Timpurile eroice dau trasaturi eroice "penonajului" mitic: Beethoven. Ca mttlte "penonaje" sau tipuri alediferitelor mitologii. despTe caTe se cTede ca s-a petTecut in timp14Ti stravechi ~i ca influenteaza in continuaTe lumea ~i soaTta oamenilor" . Mitul expTima psihologii colective. sensurile ~i adevarurile ei. Goethe. nu este 0 simpla istorie povestita. Prometeu este mitul metamorfozat in idee. Pe scheletul unui mit imaginatia folclorica aplica de-a lungul secolelor filoso fia ei. Nimeni nu ~i-ar ptttea reprezenta cultura clasica greaca sau latina fara mithos-ul popoarelor respective. respingatoare. "Mitul. ci 0 realitate traita. La fel creatia lui Bach sau Haendel. Prometeu. mitul este totodata fOTma aTmonios concentTata a unOT evenimente imaginaTe ~i Teale. sptme MaTx in pTefata la Deosebirea dintre filozofia naturii la Democrit ~i filozofia naturii la Epicur. intr-o comuniune arhaica. de a vedea ~i aPTecia lumea. toate exprimind un mod fantastic daT ~i specific de a intelege. dimpotTiva. Pictura sau sculptura rena~terii ar fi la fel de neinteles fara elementele mitice care Ie-au hranit. adica in forma sa vie. mitul exprima caTacteTe. EI nu este de tipul unei nascaCiTi ca acelea pe caTe Ie citim in TOmanele noastrl? de astazi. mitul-idee. originara. ci e· 0 Tealitate vie. relatii.otm U numea Blaga. E greu de inchipuit istoria culturii. N u-~i poate imagina nimeni sculpturile civilizatiei Parasca-Nasca sau Chimu. satt cum II definea BronislavMalinovski. StTUCtUTi rhetipale sate voci individuale TamaSI? a necunoscute. mitvtl-simbol al razvratirii ratiunii impotTiva tuturor rezistentelor ~i opacitatilor la cunoa$tere ~i adevar. tipm-i vrajma~e. conexiuni. a valorilor spiritualitatii umane fara mituri. poemele maya~e sau aztece fara proiectiile mitologice precalumbiene. este "eel mai nobil sfint ~i martir din calendarul filozofic". cea a lui Shelley fara PTometeu ? etc. Cum ar fi aratat creatia eminesciana jara Hyperion. Mitul exprima evenimente.

fapt petrecut aievea.aceasta confera existentei semnificatii Ji valoare. mituri ale originii pe care Ie vede . urmarind nu atit functia cognitiva.acest ultim fel dea goli mithos-ul de esenta lui care £nseamna traire reala. in5eamna deopotriva a intelege mai bine 0 categorie de contemporani de-ai nOJtri". 2) 0 subtila Ji mai .tranJanta disociere opereaza autorul in privinta mitu1'ilor cosmogonice.in optica autorului de istorie a religiilor Ji filosof al culturii . Alta va fi parabola gidiana a mitului prometeic. in sensul ca infatiJeaza modele pentru comportarea omeneasca Ji prin ins. pus in relatie <:ueJecul Ji destramarea ratiunii. Din perspectiva unei pozitii umanist-rationaliste. transformarea lor in fictiuni duce practic .ne lasa sa intelegem autoral .sau a fast pina in timpul din urma . A in'felege structura Ji functia miturilor in societatile tradifionale despre care este vorba nu inseamna numai a elucida 0 etapa din istoria gindirii omeneJti. estetica a .este "concluzia la care au ajuns stoicii Ji neopitagoreicii. Aceasta. (p.mai ales impotriva tentativelor de .acestuia. indiscutabil polemic .la anuJarea functiilor iradiaJZte de semnificatii ale acestora. cit mai ales cea etica. Miraa Eliade analizeaza diferite infa.entuziasmul naJterii unei noi lumi aveau sa accentueze 1n Prometeu dimensiunea titanismului. Dar nOfiunea de origine e legata XII . Intr-un fel. mitul este . cartea hii lI1ircea Eliade Aspecte ale mitului (care apare pentrzt prima oara in roma?leJte) se inscrie.dispuse deopotriva 11I-t "numai intr-un trecut mitic. subliniaza autorul.aJi . al prospetimii genuine a acestora.cietatile primitive in care. modelatoare: "Cercetarea noastra va avea in primul rind drept obiect so. Mircea Eliade inscrie aici 0 pledoarie pentru salvarea mithos-ului.«viu». a ratiunii temerare Ji incoruptibile. abstractizat Ji sofisticat. Rationalizarea excesiva a miturilor. . a substratului folcloric al culturilor.tiJari Ji aspecte ale mitului. dar ji zntr-un viitor fabulos". prin elaborarea sistematica a ideii veJnicei intoarceri a lucrurilor.

ci numai 0 treapta dialectic necesara in desavir~irea acesteia din urma. asupra cailor de regenerare spirituala a acesteia. examinate prin prisma aceleia~i maniere a reductiei. pe cit de interesante ~i inedite sint observatiile referitoare la gama larga a relatiilor dintre mit ~i cultura. saga ~i basm. u~or voalata. Apocalipsa. subordonata unui ideal c/e perfectionare a umanitatii. de operante sint analogiile ~i concluziile autorului in cercetarea mitului propriu-zis. ca intelegere in ultima instanta a sensurilor multiple ale praxisului istoric. Meditatii asupra destinului umanitatii. viziunile eshatologice ~i milenariste.mai ales de ideea de perfectiune ~i beatitudine". sa faca mai putin vizibil mobilismul real al timpului ca prospectie a devenirii. dintre mit. V AS/LE N/COLESCU . (p. pe atit de putin functionale mi se par cele tributare schemei (paradoxa! moderne) dupa care orice ideologie ar fi 0 mitologie. prin aceasta ea nu poate fi asimilata prin reductie unui mithos. 51) Pe cit de fecunde. la experimentul in sine. la faptul ca "elitele" gasesc in extravaganta ~i in neinteligibilitatea operelO1moderne "posibilitatea unei gnoze initiatice". Consistente ni se par in schimb observatiile care iau zn discutie unele aspecte ale crizei spirituale contemporane cu referire speciala la declinul anumitor limbaje artistice. asupra resurselor imaginarului. SfZr~itul societatii moc/erne nu inseamna sfZr~itul umanitatii. Chiar daca conceptia revolutionara a dialecticii materialiste presupune lupta lucida. risca uneori prin insa~i semnificatia lor metafmica. Aspecte ale mitului este 0 treapta extrem de utila in intelegerea sistemului de gindire al acest~ti homerid al istoriei religiilor care a transformat disciplina cunoa~terii mitologice intr-o epopee a ideilor.

Ea se adreseaza deci in primul rind marelui public cultivat. Nu putea fi yorba de 0 analiza exhaustiva a glndirii mitice. Am reluat ~i dezvoltat in cuprinsul ei diverse observatii infati~ate in lucrarile noastre anterioare.CUVINT INAINTE ACEASTA MICA LUCRARE A FOST SCRISA PENtru coleqia "World Perspectives" (Harper. $i de data aceasta. n rog sa fie convins ca ii pastrez 0 adlnca recuno~tinta. 1962 ELIADE . New York).din Chicago Aprilie. MIRCEA Universitatea. doctorul Jean Gouillard ~i-a asumat sarcina revizuirii textului francez. pe care 0 conduce Ruth Nanda Anshen. scumpul ~i savantul meu prieten.

Intr-adevar. familiar mai ales emologilor.) lncoace . dimpotriva. drept 0 "fabula". capitolele VIII-IX). revelatie primordiala. mitul In acceptiunea -obi~nuita a termenului.desemneaza. Vom starui mai lncolo asupra istoricului diferitelor semnificatii pe care cuvlntul "mit" le-a 1mbracat In lumea antica ~i cre~tina (d. altfel zis. foane pretioasa dat fiind ca este sacra. acest cuvlnt e folosit azi atlt In sensul de "fiqiune" sau de "iluzie" dt ~i In sensu!.n. 0 ". Toata lumea ~tie ca de la Xenofon (aproximativ 565-470 l. exemplara ~i semnificativa. In loc de a trata. ca predecesorii lor. mai mul! Inca. sociologilor ~i istoricilor religiilor. sa zicem. Opus adt lui . aceea a veacului al XIX-lea. model exemplar".fiqiune". unde mitul .care a criticat ~i lnlaturat cel dintli expresiile "mitologice" ale divinitatii folosite de Homer ~i de Hesiod . I-au acceptat a~a cum era lnteles In societatile arhaice. 0 "inventie".e. -0 "istorie adevarata" ~i. SAvantii occidentali au situat studiul mitului lntr-o perspectiva care contrasta In chip apreciabil cu.grecii au golit treptat mythos-ul de orice valoare religioasa ~i metafizica. Dar aceasta noua valoare semantica atribuita termenului de "mit" face destul de echivoca folosirea lui In limbajul curent.Capitolul I STRUCTURA MITURILOR Importanta "mitului viu" DE :MAI BINE DE 0 JUMATATE DE VEAC. de "traditie sacra.

sau a fost pina in timpul din urma . caci moqii . de un de s-au propagat in alte regiuni ale Pacificului. Mai precis.logos cit ~i mai tirziu lui historia. Incare at (u nesfiqite cantitaj:i de buriuri europene care vor fi distribuite eredincio~ilor (n.sfiqit prin a indica tot "ce nu poate exista cu adevarat". . Nu in acest sens (dealtminteri cel mai obi~nuit in limbajul curent) in~elegem noi "mitul". lata pentru ce cele mai multe din 1 Cargo cults . care au aparut in dndul ba~tina~ilor din partea de est a Noii Guinee. asemenea cargoboturilor uria~e pe care albii Ie intimpin a in porturile lor. indrcate eu marfuri. se vor intoarce in vapoare mare~e.) . A in~elege structura ~i funqia miturilor in societa~ile tradi~ionale despre care este vorba nu inseamna numai a elucida a etapa din istoria gindirii omene~ti. ar fi greu -sa interpretam 0 serie intreaga de eomportari neobi~nuite fara a ne rderi la justificarea lor mitica. lndigenii vor fi din nou stapini asupra insulei lor ~i nu vor mai munci. Cercetarea noastra va avea in primul rind drept obiect societa~ile primitive in care mitul este . acela al a~a-numitelor cargo cults 1 ale Oceaniei. Caracteristica acestor credinj:e consta in aceea ca semnalul mileniului va fi datde Intoareerea spiritelor moqilor pe bordul unui eargobotminunat.r. inseamna deopotriva a in~eleg~ mai bine 0 categorie de contemporani de-ai no~tn. La rindul sau. Aceste culte profetice ~i milenariste proclama iminen~a unei ere fabuloase de abundenta~i de fericire. Ca sa ne marginim la un exemplu.term en folosit pentru a desemna anumite cuIte religioase axate pe credinp in instaurarea unei "imparaj:ii dt 0 mie de ani" a dreptaj:ii. sau momentul istoric in care mitul a devenit 0 "fiqiune" ne intereseaza pe noi. mythos a. iudeo-cre~tinismul considera de domeniul "rriinciunii" ~i al "iluziei" tot ce nu era justificat sau validat de unul din cele doua T estamente.. nu stadiul mintal."viu". in sensul ca in£a~i~eaza modele pentru comportarea omeneasca ~i prin insa~i aceasta confera existen~ei semnifica~ie ~i valoare. egalitaj:ii ~i prosperitaj:ii.

pentru a da stramo~ilor posibilitatea sa ajunga in sat. Cutare mi~care profetizeaza sosirea lui Cristos pe un vapor de marfuri. In cutare sat ba~tina~ii au scos acoperi~urile colibelor ca sa lase sa treaca ploaia de monezi de aur pe care stramo~iiaveau s-o faca sa cada. Se poate presupune ca. iar nu drept rabufniri patologice ale instinctelor. sa minimalizam sau sa uitam 3 . rn ziua in care va incepe Era Noua. 0 noua era paradiziaca va incepe. drept fapte de cultura. de vreme ce. Dar tQate aceste acte ~i credin~e se explica prin mitul inghitirii Lumii de catre neant. pe de 0 parte. construqia unor mari magazii in care vor fi depozitate proviziile aduse de mOI1i. potrivit mitului. drept bestialitate sau infantilism. distrugerea animalelor dome stice ~i a utilajului. Nu exista alta alternativa: sau ne straduim sa negam. drept.aceste cargo cults necesita. mit de carene vom ocupa mai departe. ~i adeptii cultului respectiv vor deveni nemuritori. numai drumurile ce due spre cimitir au fost intretinute. Fapte similare s-au produs in 1960 in Congo cu prilejul dobrndirii independentei nationale.comportari stranii.i de inscaunarea £pocii de AUT. IIntr-alta parte. "comportarea mitica" va dispare. drept creatii ale spiritului. Ceea ce ne intereseaza inainte de toate e sa sesizam sensul acestor . in delasarea generala. 0 alta a~teapta sosirea "Americii". toate femeile vor apaI1ine tuturor barbatilor. Caci a Ie intelege inseamna a Ie recunoa~te drept fapte omene~ti. Anumite culte implica de asemeni acte orgiace. ~i pe dealta. ~i locul lor va fi luat de libertatea absoluta. Dar ceea ce se va intimpla rntr-un viitor mai mult sau mai putin rndepartat nu ne va ajuta sa intelegem ceea ce s-a intrmplat recent. urmata de 0 noua Facere . sa Intelegem cauza ~i justificarea acestor excese. E foarte probabil ca fapte de acest gen vor deveni din ce in ce mai rare. Pina ~i excesele orgiace aveau un sens. caci interdiqiile ~i obiceiurile pamintului sanqionate de tradi~ie i~i vor pierde ratiunea de a fi. urmare a dobindirii independentei de catre fostele colonii.

modificate. articulate. prin urmare. altfel zis. de la mitologia greaca. Este insa preferabil sa nu incepem studiul mitului pomind. considedndu-Ie cazuri izolate de "salbaticie". justifica excesele de acest gen ~i Ie confera. Aceasta din urma atitudine este. au 0 "istorie".asemenea excese.aceste mari mitologii ~i-ar fi pierdut "substan~a lor mitidi" ~i ca n-ar mai fi dedt "literaturi". dupa parerea noastra. singura care merita sa fie re~inuta. sau multumita geniului creator al anumitor inclivizi exceptional de inzestra~i. Interesul prezentat de "mitologiile primitive" T oate marile religii mediteraneene ~i asiatice dispun de mitologii. sistematizate. ele au fast transform ate ~i imboga~ite de-a lungul veacurilor' sub influen~a altor culturi superioare. care vor disparea cu totul. sau indiana. Ceea ce nu Inseamna desigur ca: 1 . misionari· ~i emografi Ie-au cunoscut in stadiul oral. sau egipteana. de rapsozi $i de mitografi.~i de Homer. Numai intr-o perspectiva istorico-religioasa sint asemenea comportari susceptibile sa se impuna drept fapte de cultura ~i sa-~i piarda caracterul aberant sau monstruos de joc copiEiresc sau de act pur instinctiv. sau ca 2 . Tradi~iile mitologice ale Orientului Apropiat ~i ale lndiei au fost cu grija reinterpretate ~i prelucrate de teologii $i rituali~tii respectivi. dnd triburile se vor fi "civilizat" . 4 . lntocmai ca marile mitologii care au sfiqit prin a se transmite prin texte scrise. Majoritatea miturilor grece~ti au fost povestite ~i. sau ne dam osteneala sa in~elegem an teceden tele mitice care explica. sa zicem. de Hesiod. 0 valoare religioasa.tradi~iile mitologice ale societa~ilor arhaice n-ar fi fost remaniate de preo~i ~i de barzi. mitologiile "primiI ti ve" pe care primii cala tori.

eel putin In parte. Incercare de a da 0 definitie mitului Ar fi greu sa dam mitului 0 definitie care sa fie acceptata de toti savantii ~i care sa fie in acela~i timp a.ccesibila nespeciali~tilor. il1 toate societatile arhaice ~i tradition ale ? Mitul este 0 realitate eulturala extrem de complexa care poate fi abordata ~i interpretata In perspective multiple ~i complementare. Intruclt ma prive~te. Rolul ~i funqiune~ miturilor sint susceptibile (sau au fost pina in timpuldin urma) de a fi observate ~i descrise de etnologi. miturile "primitivilor" Inca mai oglindesc 0 stare primordiala. el relateaza un eveniment care a avut loc In timpul prim or& . Dealtminteri. Aceasta deoarece. Ele prezinta 111 schimb avantajul. Evident. In ciuda modificarilor lor de-a ~ungul timpului. e urmatoarea : mitul poveste~te 0 istorie sacra.E totu~i preferabil saincepem cu studiul mitului in societatile arhaice ~i traditionale. adica sa situam mitul in eontextul sau sociologic originar. dat fiind ca este cea mai larga. chiar de va fi sa abordam mai tlrziu mitologiile popoarelor care au jucat un rol important In istorie. aceste "documente vii" inregistrate In cursul anchetelor duse la fata locului nu rezolva toate dificultatile. E vorba in plus despre societati in care miturile mai slnt inca vii. a fost posibil sa punem intrebari ba~tina~ilor ~i sa aflam. precum ~i cu fiecare ritual al societatilor arhaice. considerabil. In legatura cu fieeare mit. este oare macar posibil sa gasim 0 singura definitie susceptibila sa Imbrati~eze to ate tipurile ~i toate funqiunile mitului. definitiacare mise pare cea mai putin imperfecta. in care ele fundamenteaza ~i justifica Intreaga comportare ~i intreaga activitate a omului. de a ne ajuta sa punem coreet problema. semnificatiile date de ei.

deoarece faptul ca omul e muritor il dovede~te. subliniem. 0 institu~ie.r activita~ilor omenqti semnificative. dar se euvine sa. Mitul nu vorbe~te decit despre ceea ce s-a intimplat realmente. mitul poveste~te cum. 0 fiin~a muritoare.~i uneori dra. a~adar 0 "istorie adevarata". timpul fabulos al "inceputurilor". Personajele miturilor sint fiin~e supranaturale.. fie ca e yorba de realitatea totala. Ele sint cunoscute mai ales prin ceea ce au facut in: timpul prestigiosal "inceputurilor". Cosmosul. E a~adar intotdeauna povestea unei "faceri": ni se poveste~te cum ceva a fost produs. Din faptul ca mitul poveste~te a~a-zisele gesta ale fiin~elor supranaturale ~i manifestarea puterilor lor sacre. o specie vegetala. 0 coinportare umana. Strehlow Ii intreba pe australienii arunta de ce celebreaza anumite ceremonii. sexuata ~i culturala.maticele izbucniri In lume a sacrului (sau a supranaturalului). In fond. deoarece existen~a lumii sta marturie in aceasta privin~a. miturile descriu diversele . Altfel zis. Mitul cosmogonic e "adevarat". mul~umita ispravilor fiin~elor supranaturale. fara Intirziere un fapt care ni se pare esen~ial: mitul este considerat drept 0 istorie sacra. ~i a~amai ~parte . 0 realitate s-a nascut. sau nwnai de un fragment: 0 insula. dat fiind ca 'se referalntotdeauna Ia realitati. despre ceea ce s-a intlmplat pe deplin.Mai mult inca: tocmai in urma interven~iilor fiin~elor supranaturale este omul ceea ce e azi. a Inceput sa fie. el devine modelul exemplar al tuturo. Miturile reveleaza a~adar activitatea lor creatoare ~idezva]uie sacralitatea (sau nwnai caracterul "supranatural")operelor lor. mitul referitor la originea mor~ii este de asemeni "adevarat".· Cind inisionarul-etnolog C. Vom avea prilejul sa completam ~i sa nuan~am aceste citeva indica~ii preliminare.dial. Tocmai aceast~t'izbucnire a sacruhii fundamenteaza cu adevarat lumea' ~i o face a~a cum arata azi. i se raspundea in chip invariabil: "Pentru ca a~a Ie-au statornicit stramo~ii 6 .

4. p. Bombay. 1942 (pp.hlow.5 Dupa cum am aratat intr-aha parte 6. a~a facem noi astazi" 4. Aranda Traditions. 1947. I . pentru ca sta spus ca. p. 9. 53 ~i urm. 8. Paris. (The Myth of Eternal Return. p. 1. XXXV. G. Die Eingeborenen Australiens und der Sudseeinseln. p. H. VII. alte exemple. 44 ~i urm. 1954. 21 ~i urm. vol.-emonii~ dntaretul navajo raspundea: "Pentrucapoporulsfirtt a facut a~a prima oara" 3. .). 6 Le My the de l'lurnel Retour." (Taittiriya Brahmana. 4 Mathias Hermanns. Melbourne University Press. Strehlow. Lucien Levy-Bruhl. Eliade. 6). 28. 2 Ch. p. 2. 66 ~i urm . Ibid. 3 Clyde Kluckhohn. Iar populatia kai din Noua Guinee refuza sa-~i modifice felul de a munci ~i de a trai~i explica acest lucru in felul urmator: "A~a au facu! ai no~tn Nemu (stramo~ii mitici) ~i noi facem la fel" 2. vol. la inceput. chiar ~i comportarile ~i activitatile profane ale omului i~i gasesc modelele in faptele fiintelor supranaturale. 4.. 66.no~tl'i" 1. 1927. 1. a~a fac oamenii. Die Aranda und Loritja-Stiimme in Zentral-Australien. citat de Richard Thurnwald. A se vedea ~i T.. a~a trebuie noi sa jertfim [ . 6. 1. Le My the de fEternel Retour. La mythologie primitive. 1954. Femeia schimbatoare ~i Uciga~ul de mon~tri s-au a~e1 C.. A~a cum au facut stramo~ii no~tri in timpurile stravechi. 45-79). Myths and rituals: A General Theory.!ntllniin exact aceea~ijusti~ ficare in rugaciunea care insote~te ritualul tibetan primitiv: "Ap cum nis-a transmis de la inceputul facerii lumii. Str/. p. ~i tot aceasta e justificarea invocata de teologii ~i de rituali~tii hinrlu~i. ]. "Trebuie sa facem ceea ce zeii au facut la inceput. Keisser. 123. The Indo-Tibetans. New York. in Religionsgeschichtliches Lesebuch. 1949. d." (Satapatha Brahmana. La ba~tina~ii navajo "femeile trebuie sa se a~eze eu picioarele incruci~at'e sub ele ~i intr-o parte. p. Ttibingen. p. 1935. 5 Vezi M. Intrebat care e explicatia cutarui amanunt aL uneicei. III. 5. barbatii cu picioarele incruci~ate inainte. Paris. p.) "A~aau facut zeii. Cf. in Harvard Theological Review.

pozitia anume ce trebuie luata ca sa urinezi etc. 61. New Haven. Alythes. ba~tina~ii deosebese eu grija miturile . cit. p. 255-256. arta sau intelepciunea. lnutil sa inmultim exemplele. toate eomportarile au fost intemeiate. clt ~i munca. p. 179. The Agricultural and Hunting Methods of The Navaho Indians. Aeeasta conceptie nu este lipsita de importanta pentru intelegerea omului soeietatilor arhaice ~i traditionale. Eliade. cere~ti sau astrale. felul de a eoace cutare graunte. pp. Paris. Potrivit traditiilor mitiee ale tribului australian karadjeri. in "Vremea Visului". educatia.. reves et mysteres. de doua fiinte supranaturale. 11 cireaza pe W. ~i rinduiesc printre istoriile adevarate in primul rind pe toate cele care se refera la originile lumii. Dupa cum am aratat in Le Ai ythe de l'Eternel Retour (M itul v9nicei intoarceri) ~i dupa cum se va vedea ~i mai bine in cele ee vor urma.de fabule sau de basme. Hill. M. Numaideclt dupa aeeea vin basmele care relateaza minu1 Clyde Kluckhohn. i957. 1938."istorii adevarate" . funqia dominanta a mitului este de a infati~a modelele exemplare ale tuturor riturilor ~i ale tuturor activitatilor omene~ti semnificative: atlt alimentatia sau casatoria. toate obieeiurile pamintului. 2). Bagadjimbiri (de pi Ida. pe care Ie numesc "istorii false". ~i vom starui asupra ei in cele ce vor urma. 2 Cf. supranaturale. "lstorie adevarata" - "I storie falsa" Vom adauga ca in societatile in care mitul inca mal este viu. op. . Amohtonii pawnee "stabilese 0 deosebire intre «istoriile adevarate» ~i «istoriile false». protagoni~tii acestora sint fiinte divine.zat in aceste pozitii 1. sau de a vina un animal cu ajutorul unui ciomag. W.

scapindu-l de foamete sau de alte calamita~i. Essays on the Histor'y of Religion. In numeroase triburi ele nu slnt recitate in 1 Medecine-men . In timp ce povestirile mai mult sau mai pu~in cornice n-au nici un temei. ei considera miturile referitoare la origine drept "absolut reale" 3. dat fiind ca se refera la fapte care au avut lac cu adevarat. pp. de pilda. un om din popor care a devenit salvatorul poporului sau. lata motivul pentru care miturile nu se potpovesti oricum. Die Religionen der Waldlandindianer Nord-Amerikas. 42. saviqind alte ispravi nobile ~i aducatoare de bine. Cf.termen prin care sint desemna\i vracii ~i vrajitorii triburilor indiene din America de Nord.ltoare ale coyotului. lupul dmpiei. In cele «false».r. p.. originea mortii) ~i istoriile profane care explid.). In care apare sub trasaturile unui ln~el. (n. 9 . cu un continut profan. istoriile In legatura cu a~anumi~ii medecine-men 1 ~i care explica cum a doblndit cutare vrajitor puteri supranaturale. Berlin. ale unui mi~el. op. in sf1r~it.natele aventuri ale eroului na~ional. Regasim aceea~i deosebire In Africa. dimpotriva. deoarece coyotul e extrem de popular In aceasta mitologie ca ~i In celelalte mitologii nord-americane. Pe scun. 13. 3 R. Pettazzoni. 1954. cit. de asemeni Werner Miiller. crearea a~trilor.. Pettazzoni. 1956.In literatura engleza de specialitate . lstoriile «false» sint acelea care povestesc aventurile ~i ispravile nicidecum lnal~. anumite curiozitati anatomice sau fiziologice ale animalelor. ale unui prestidigitator ~i ale unui desavlqi t tidlos. Clt despre ba~tina~ii din Togo.ltor." 2 lndienii din tribul cherokee fac de asemeni deosebirea dintre miturile sacre (cosmogonia. p. cum s-a nascut cutare sau cutcl3:e asocia~ie de ~amani. negrii herero socotesc d istoriile care povestesc inceputurile diferitelor grupe ale tribului slnt adeyarate. Urmeaza. eliberindu-l de mon~tri. 11-12. Leiden. 2 R. In istoriile «adevarate» avem de-a face cu sacrul ~i cu supranaturalul .

Acest obicei s-a pastrat chiar ~i la popoare care· au depa~it stadiul culturii arhaice. In timpul perioadei lor de izolare In jungla. A. 318-319.. 2 d. Recherches sur Npopee et Ie barde au Tibet. Recitarea provoca a~adar prezen~a reala a eroului. Bardul recita epopeea timp de mai muIte zile.]. 115. 1959. Ascultatorii sint a~eza~i de jur Imprejur. Pettazzoni. In aceasta privin~a. Stein. Altadata. Eliade. miturile nu trebuiesc recitate dedt 'in cursul unui interval de timp sacru (In genere toamna sau iarna. R.prezen~a femeilor ~i a copiilor. Inainte de a se recita se pregate~te 0 arie presarata cu faina de orz prajita. citat la ceremoniile de inifiere." 3 Ce dezvaluie miturile Deosebirea statornicita de indigeni Intre "istoriile adevarate" ~i "istoriile false" este semnificativa. Paris. cit. 1959. se vedeau atunci pe aceasta arie urmele copitelor calului lui Gesor. p. R. ~i aceasta face parte din ini~ierea lor. Cele doua categorii de nara~iuni Infa~i~eaza "istorii". Naissance mystique. adica In prezen~a rreini~ia~ilor. 3 10 . n.. op. Spre deosebire de "istoriile false" care pot fi povestite oridnd ~i oriunde. pp. Piddington observa despre popula~ia karadjeri: "Miturile sacre care nu pot fi cunoscute de femei se refera Indeosebi la cosmogonie ~i mai ales la instituirea ceremoniilor de ini~iere 1".. Ea ajuta la ob~inereaunor avantaje de tot felul. "Recitarea este asimilata unui farmec puternic. miturile sint Imparta~ite neofi~ilor de ni~te batrlni instructori. La turco-mongoli ~i la tibetani. zice-se. adica re1 R. ~i numai noaptea 2). 15. Cu pnvlre M. A se vedea exemplele In R. 14. de L. Levy-Bruhl. p. Piddington. Indeosebi succes la vlnatoare ~i la razboi [ . Indeob~te. recitarea dntecelor epice ale ciclului Gesor nu poate avea loc dedt In nop~ile de iarna. Paris.

drept care ar fi fost in stare sa-~i primeneasca viata. toate aceste personaje au 0 trasatura comuna: nu fac parte din lumea ceade toate zilele. Anexa I: Miturile ~i basmele eu zlne.1 . iar cele ale basmelor ni~te eroi sau ni~te animale minunate. ca pietrele. daca omul exista. Caci tot ce e relatat de mituri ii privqte direct. nevoita sa munceasca ~i muncind potrivit anumitor reguli.. adica 0 fiiRta muritaare. Cf. "Demitizarea" e un proces care se . intr-adevar. a plantelor ~i a omului. pe dnd basmele ~i fabulele se refera laevenimente care. a animalelor. iar omul. luctul se explica prin aceea ca fiintele supranaturale au desfa~urat 0 activitate creatoare '"in vremea inceputurilor". ci ~i taate evenimentele primordiale in urma· carora omul a devenit ceea ce e azi. E muritor pentru ca ceva s-a inumplat in illiJ tempore. dupa facerea lumii ~i a omului. Daca acest lucru nu s-ar fi intimplat. Daca lumea exista. ar fi putut exista la infinit. a~a cum arata azi. omul n-ar fi muritor .lateaza 0 succesiune de evenimente care au avut loc intr-un trecut indepartat ~i fabulos.nt. indigenii au simtit ca e vorba de "istorii" radical diferite. 11 . el este constituit de aceste evenimente. n-au modificat "conditia" omului ca atare. Dar alte evenimente au avut loc . e rezultatul direct aI' acestor evenimente mitice. particularitatile anatomice sau fiziologice ale anumitor animale). Important e faptul ca "primitivii" simt Intotdeauna diferenj:a dintre mit ("istorie adevarara") ~i basm saU legenda (nistol'ii false"). organizata in societati. Dar mitul originii monii istorise~te ce s-a intimplat in illd 1 Evident. chiar daca· au produs schimbari in lume (d. Cu toate ca personajele miturilor sint in genere zei ~i fiinte supranaturale. ca ~erpii.lne~te chiar ~i In stadiile arha~ce de eultura. sexuata. sau ~i-ar fi putut schimba periodic pielea. $i totu~i. miturile descriu nu numai originea lumii. ceea ee Intr-un trib e eonsiderat "istorie adevarata" po ate deveni pentru tribul veein 0 "istorie falsa". adica s-o reinceapa la infinit.

~i tot ce se refera la existenta lui ~i la propriul sau mod de a exista in Cosmos 11 prive~te direct. pentru ca Alexandru Macedon a cucerit Asia. A~ijderea. Mitul istorise~te povestea primului pescuit. Am putea u~or inmulti exemplele. in sflqit. Dar c_ele-care preceda arata ~i a~a indeajuns de clar de ce. dar aceste evenimente n-au fost cu pu~inta dedt pentru ca agricultura a fost descoperita acum vreo 8. nici celalalt nu se considera "dat". Un om modern ar putea rationa in felul urmator: sint a~a cum sint azi pentru ca un anumit numar de evenimente mi s-au intimplat. mitul prezinta cea mai mare importanta. iar August a intemeiat imperiul roman.000-9. deschizind calea descoperirilor ~tiintifice ~i pregatind aVlntul civilizatiei industriale. ii invata pe oameni cum sa-l saviqeasca ~i. explica pentru ce tribul trebuie sa se hraneasca in felul acesta. ~i face acest lucru pentru ca in vremurile mitice o fiinta supranaturala i-a lnvatat pe stramo~i cum sa prinda ~i sa friga pe~tele. Vom vedea indata consecintele pe care aceasta stranie conceptie le-a avut in ceea ce prive$te comportarea omului arhaic. in timp ce basmele ~i fabulele nu.000 de ani ~i pentru di civilizatiile urbane s-au dezvoltat in Orientul Apropiat antic. se face 0 unealta intr-un chip definitiv. un anumit trib traie~te de pe urma pescuitului. pentru ca 12 . reveleaza totodata un act supraomenesc. a~a cum omul modern se socote~te un produs al istoriei. de pilda. fadnd acest lucru. "Hcut" 0 data pentru totdeauna. efectuat de Fiinta Supranaturala ~i. E cazul sa observam ca. a~a cum. Nici unul. povestind acest incident. pentru omul arhaic. omul societatilor arhaice se proclama rezultatul unui anumit numar de evenimente mitice. pentru ca Galileu ~i Newton au revolutionat conceptia despre univers.tempo!e ~i. explidi de ce omul e muntor. Mitull1invata "istoriile" primordiale care I-au constituit din punct de vedere existential.

Revolu~ia franceza a avut loc ~i pentru ca dupa razboaiele napoleoniene ideile de libertate, de democra~ie ~i de justi~ie sociala au rascolit din temelii lumea occidentala ~i a~a mai depane. Tot astfel, un "primitiv" ~i-ar putea spune: sint cum sint azi pentru ca 0 serie de evenimente s-au petrecut inaintea mea. Dar el trebuie numaidedt sa adauge: evenimente care s-au petrecut In vremurile mitice, care constituie, prin urmare, 0 istorie sacra, dat fiind ca personajele dramei nu sint oameni, ci fiin~e supranaturale. Mai mul! inca: 1n timp ce un om modern, de~i se considera produsul desfa~urarii istoriei uniyersale, nu se crede dator s-o cunoasca 1n totalitatea ei, omul societa~ilor arhaice e nu numai obligat sa-~i rememoreze istoria mitica a tribului sau, dar el reactualizeaza periodic 0 parte destul de mare din ea. Aici sesizam deosebirea cea mai imponanta dintre omul societa~ilor arhaice ~i omul modern: ireversibilitatea evenimentelor care, pentru acesta din urma reprezinta nota caracteristica a istoriei, nu constituie 0 eviden~a pentru cel dint1i. Constantinopolul a fost cucerit de turci 1:n 1453, iar Bastilia a cazut la 14 iulie 1789. Aceste evenimente sint ireversibile. Elra 1ndoiala, 14 iulie devenind sarbatoarea na~ionala a Republicii Franceze, luarea Bastiliei se comemoreaza 1n fiecare an dar nu evenimentul istoric Pentru omul societa~ilor propriu-zis 1 este reactualizat. arhaice, dimpotriva, ceea ce s-a petrecut ab origine e susceptibil sa se repete prin for~a riturilor. Esen~ialul pentru el e, a~adar, cunoa~terea miturilor. Nu numai pentru ca miturile 1i of era 0 explicatie a lumii ~i a propriului sau mod de a exista in lume, ci mai ales pentru ca, rememorlndu-~i-Ie, reactualizindu-le, el e 1:n stare sa repete ceea ce zeii, eroii sau stramo~ii au facut ab origine. A cunoa~te miturile 1nseamna a afla originea lu1 Cf. Mythes, reves et mysteres, p. 27 ~i urm.
13

crurilor. eu alte cuvinte, afElm nu numai cum lucrurile au ajuns sa existe, ci ~i unde Ie putem gasi ~i cum Ie putem face sa apara din nou atunci dnd ele dispar.

Ce Inseamna "a cunoa~te miturile"
Miturile totemice australiene consta ,de cele mai multe ori in povestirea destul de monotona a peregrinarilor stramo~ilor mitici sau ale animalelor totemice. Se poveste~te cum, in "vremea visului" (alcheringa) - adica in vremurile mitice - aceste fiin~e supranaturale .~i-au facut apari~ia: pe pamint ~i au intreprins lungi calatorii, oprindu-se uneori spre a modi fica peisajul sau sprc a face anumite animale ~i plante, ~i in cele din urma au disparut sub pamint. Dar cunoa~terea acestor mituri este esentiala pentru via~a australienilor. Miturile ii invata cum sa repete gesturile creatoare ale fiin~elor supranaturale ~i, prin urmare, cum sa asigure inmul~irea cutarui animal sau a cutarei plante. Aceste mituri se comuni.ca neofi~ilor in timpul ini~ierii lor. Sau, mai curl'nd, ele slnt "celebrate", adica reactualizate. "Clnd tinerii barba~i strabat diferitele ceremonii de ini~iere, se celebreaza in prezen~a lor 0 serie de ceremonii care, de~i Slilt reprezentate exact ca acelea ale cultului propriu-zis - afara de anumite particularita~icaracteristice - n-au totu~i drept scop inmultirea ~i cre~terea totemului de care e vorba, ci urmaresc numai sa arate felul de a celebra aceste culte celor care vor fi, sau care au ~i fost, chiar atunci, promova~i In rl'ndul barbatilor." 1
1 C. Strehlow, Die Aranda Imd Loritja-Stiimme in ZentralAustralien, vol. III, p. 1-2; L. Levy-Bruhl, op. cit., p. 123. Referitor la ini1ierile ell prilejul puberdi1ii in Australia, d. NaissC!J1ces mystiques, p. 25 ~i urm .
.14

Vedem a~adar ca "istoria" povestita. de mlt constltuie 0 «cunoa~tere» de ordin ezoteric, nu numai pentru ca este secreta ~i se transmi te l'n cursul unei initieri, dar ~i pentru ca aceasta "cunoa~tere" este l'nso~ita de 0 putere magica-religioasa. Intr'-adevar, a cunoa~te originea unui obiect, a unui animal, a unei plante etc., Inseamna a dobl'ndi asupra lor 0 putere magica:, multumita careia reu~im sa Ie dominam, sau sa Ie lnmultim potrivit bunului nostru plac. Erland Nondenskiold a relatat dteva exemple deosebit de sugestive, referitoare la indienii cuna. Potrivit credin~ei lor, vl'natorul eu succes e cel care cunoa~te originea vl'natului.lar daca izbutim sa domesticim anumite animale, putem face acest lucru deoarece vrajitorii cunosc secretul crearii lor. De asemeni, sl'ntem l'n stare sa tinem l'n mlna un fier ro~u, sau sa apucam cu ml'inile ~erpi venino~i, daca cunoa~tem originea focului ~i a ~erpilor. Nordenskiold poveste~te ca ,,1ntr-un sat cuna, anume Tientiki, se gase~te un baiat de 14 ani care intra l'n foc fara sa pa~easca nimic, numai pentru ca cunoa~te vraja focului. Perez a vazut adesea persoane apudnd cu ml'na un fier ro~u ~i altele domesticind ~erpi". 1 E yorba de 0 credin~a destul de raspl'ndita ~i care nu apaqine numai unui anumit tip de cultura. In insula Timor, de pilda, dnd 0 orezarie merge prost, cineva care cunoa~te tradi~iile mitice referitoare la orez se duce pe dmp. "EI l'~i petrece noaptea In cabana plantatiei, recitlnd legenda care explica cum s-a ajuns sa se cultive orezul (mit de origine) ... Cei care fac acest lucru nu slnt preo~i." 2 Recitl'ud mitul de origine, ei silesc orezul sa se arate frumos, viguros ~i des, ~a cum era dnd a aparut pentru prima oara. Nu spre a-I "instrui" , spre a-I ,,1nvata" cum sa se poarte i se amin1 E. Nordenskiold, Faiseurs de miracles et voyants chez les Indiens Cuna, in Revista del Instituto de Etnologia, Tucuman, vol. II, 193:2, p. 464; 1. Levy-Brillil, op. cit., p. 118. 2 A. C. Kruyt, cirar de 1. levy-Bruhl, op. cit., p. 119. 15

te~te cum a fost creat. El este silit in chip magic sa se intoarca la origine, adica sa reitereze crearea sa exemplara. Kalevala poveste~te cum batrinul Vainamoinen s-a ranit gray ipe dnd construia 0 barca. Atunci "a l'nceput sa ~easa farmece, asemenea tuturor vracilor magicieni. Spuse vorbele de vraja, / Lungi desdntece rostit-a, / Potrivi cum se cuvine / Preaascunsele cuvinte, / Dar nu-i mai veneau In minte / Vorbe despre fier, Inalte J Ce i-ar fi Inchis ~i rana, / Ar fi fost zavor puternic / Pentru rani de fier facute, / De o~elul eel albastru." In cele din urma, dupa ce a cerut ajutor altor vrajitori, Vainamoinen a exclamat: ,,~tiu de und' se trage fierul, / Unde se nascu otelul ; / Aerul fU-Intlia muma, / Cel mai virstnic din fra~i, apa ; / Fierul fu: din to~i mai tinar, / Se ivi, la mijloc, focul. / Ukko, zeul eel mai mare, / Cel Atoateziditorul, / Despani din aer apa, / A retras din mari pamintul; / Bietul fier nu se nascuse, / Nu avea puteri sa creasca. / Ukko, zeul cel din aer, / Amindoua palmi frecat-a, Degetele lui, pe toate, I Pe genunchiul lui, pe stingul ; / S-au nascut din el !rei fete, / Mindre fiice ale Firii ; / C1te~trele fura mume j Ale fierului, - oblqii / A' otelului albastru." 1 E cazul sa notam ca, In acest exemplu, mitul originii fierului face parte din mitul cosmogonic ~i 11 prelunge~te Intrudtva. De~inem aici 0 nota specifid, extrem de importanta, a miturilor de origine, nota pe care 0 yom studia In capitolul urmator. Ideea ca un leac nu-~i produce efectul dedt daca-i cunoa~tem originea e foarte raspl'ndita. ,II vom cita din nou pe Erland Nordenskiold: "Fiecare dnt magic trebuie sa fie precedat de un desdntec care vorbe,~te des1 Aili Kolehmainen Johnson, Kalevala. A from the Finish, Hancock, Michigan, 1950, p. , Elias Liinnrot, Kalevala, in romanelte de Iulian Editum de Stat pentru literatura ~i arta, 1959,
16

Prose Translation 53 ~i urm. (\1ezi Vesper, Bucure~ti, pp. 104 ~i 110.)

La conception de l'a. N u trebuie sa vorbim despre el. ea nu trebuie folosita". Vom preciza totu~i aici ca e yorba de 0 conceptie generala care se poate formula in felul urmator: nu se poate zndeplini un ritual daca nu i se cunoa?te "originea". 487. dto-mba. in Journal des Amel'icanistes. Modling. Dad nu cunoa~tem originea dansului. 17 . In timpul serviciului funerar... Rock. F. Pen tru ca leacul sau dn tul sa-~i produca efectul. ~amanul na-khi. p. 87. intocmai ca in mitul lui Vainamoinen citat mai sus. trebuie sa cunoa~tem originea plantei. 3 Vom vedea in capitolul urmator ca. Daca nu ~tim de unde vine dansul. F. vol.4 ° Ceea ce aminte$te intr-un chip straniu de declaratiile fa cute lui Preuss de autohtonii uitoto : 1 E. 3 Ibid. 474.ga Cult and Related Ceremonies. Rock. vol. ]. Nu putem dansa". t.me chez les lndieny Cuna de l'lsthme de Panama. 1952. 24.. The Na-khi Na. altfel acesta nu-~i produce efectul [ . p.. felul in care a fost zamislita de catre cea dintii femeie". adica mitul care poveste?te cum ritualul a fost indeplinit pentru prima oara. p. II.pre ongmea leacului folosit. Zhi-ma frmeral ceremony of the Na-khi. Viena. dnta : nO sa-l Inso\im acum pe mort ~i 0 sa avem parte de noi dureri sa dansam din nou ~i 0 sa-i doboril11 la pa1111ntpe demoni. p. II. N. originea leacurilor este strins leg:na de povestirea originii lumii. F. Nordenskiold. 1 In dnturile rituale na-khi publicate de J. 4 J.. Roma. 14. 5-30). Rock. 2 J.S. se spune in mod expres: "Daca nu se poveste~te originea unei doctorii. 1932 (pp. 1955.2 Sau: "Nu trebuie vorbit despre ea decit numai daca se poveste~te originea ei".

constituie istoria faptelor fiinrelor 'Supranaturale. deopotriva primordial ~i recuperabil la infinit. Recitind miturile ne reintegram In acel timp fabulos ~i. 1 K. ne lmparta~im din prezenra zeilor ~ a eroilor. 625.ca mitul se refera lntotdeauna la 0 "creatie". Structura ~i functia miturilor Aceste clteva observatii preliminare ajung sa preci'zeze anumite note caracteristice ale mitului.din timpul profan. prin urmare. 3 . Preuss. . 0 aratam. Dar asta nu e totul: re<citind sau celebrind mitul originii. lntr-o formula sumara.mitul. propriile sale cuvinte. in cele mai multe cazuri nu ajunge sa cunoa~tem mi1:ul de origine. . el poveste~te cum aajuns un lucru sa existe. 1921-1923. Mulrumita acestor cuvinte dansam. 2 . 35 ~i urm. ~i dansul n-ar exista daca el nu ni le-ar fi daruit" 1.deoarece el a fost transfigurat de prezenra activa. TImpul mitic al originilor este un timp "tare". devenim lntr-un fel "contemporanii" evenimentelor 'evocate. trebuie sa-l recitam."Acestea slnt cuvintele (miturile) tatalui nostru.~tiinra. Aceasta funqie a mitului asupra careia am staruit In Le My the de ['Eternel Retour (indeosebi p. .ca aceasta istorie este considerata . I-II. cronologic. S-ar putea 'Spune. a~a cum 11 traiesc 'Societatile arhaice.ca fiind absolut adevarata (pentru ca se refera la ni~le realitati) ~i sacra (pentru ca es~~ opera fiintelor supranaturale). p. Th. Religion und Mythologie Goningen. ne proclamam Intrucltva . ca "traind" miturile ie~im .) se va desprinde ~i mai bine In cursul analizelor care vor urma. un timp "sacru".calitativ diferit.desfa~urat evenimentele mi-raculoase. creatoare a fiinrelor supranaturale. ~i patrundem lntr-un timp .atmosfera sacra In care s-au . ne lasam patrun~i de .In linii :generale se po ate spune ca 1 . der Uitoto.

sau cum au luat na~tere 0 comportare, 0 institutie, un fel de a munci; acesta e motivul pentru care miturile constituie paradigmele oridirui act omenesc semnificativ ; 4 - ca, avind cuno~tinta de mit, cunoa~tem "originea" lucrurilor, ~i astfel ajungem sa Ie dominam ~i sa Ie manipulam dupa bunul nostru plac ; nu este yorba de 0 cunoa~tere "exterioara", abstracta, ci de 0 cunoa~tere pe care 0 "traim" in chip ritual, fie narind mi tul l:n cursul unei ceremonii, fie efectul:nd ritualul caruia el ii serve~te drept justificare; 5 - se poate spune, in sflqit, ca, intr-un fel sau intr-altul, "traim" mitul, in sensul ca sintem patrun~ide puterea sacra, exaltanta a evenimentelor pe care ni Ie rememoram ~i Ie reactualizam. "A trai" miturile implica a~adar 0 experienta cu adevarat "religioasa" de vreme ce ea se deosebe~te de experienta obi~nuita a vietii cotidiene. "Religiozitatea" acestei experien~e se datoreaza faptului ca reactualizam evenimente fabuloase, exaltante, semnificative, asistam la operele creatoare ale fiintelor supranaturale; incetam de a mai exista in lumea de toate zilele ~i patrundem intr-o lume transfigurata, aurorala, impregnata de prezenta fiintelor snpranaturale. Nu e yorba de 0 comemorare a evenimentelor mitice, ci de reiterarea lor. Personajele mitului redevin prezente, devenim contemporanii lor. Aceasta mai implica de asemeni ca nu mar. traim in timpul cronologic, ci in timpul primordial,. timpul in care evenimentul a avut loc pentru prima: oara. lata motivul pentru care se poate vorbi despre "timpul tare" al mitului: e timpul prodigios, "sacru" ~ dnd ceva nou, ceva tare ~i semnificativ s-a manifestat din plin. A retr~G acel timp, a-I reintegra cl:t mai des. cu putin~a, a asistadin nou la spectacolul operelor divine, a regasi fiintele supranaturale ~i a invata din noUi leqia lor creatoare, iata dorin~a pe care 0 putem descifra ca In filigran in toate reeditarile rituale ale miturilor. Pe scurt, miturile reveleaza ca lumea, omul ~ii
19l

viata au 0 origine ~i 0 istorie supranaturala. ~i ca. aceasta istorie e semnificativa, pretioasa ~i exemplara.. N-am putea lncheia mai bine decit citind pasajele dasice in care Bronislav Malinovski a incercat sa. formuleze natura ~i funqia mitului in societatile primitive; "Considerat, din punctul de vedere a ceea ce e viu intr-insul, mitul nu reprezinta. 0 explicatie menita :sa satisfaca 0 curiozitate ~tiintifica, ci 0 povestire care face din nou sa. traiasca. 0 realitate originara. ~i care corespunde unei profunde nevoi religioase, unor nazuin~e morale, unor constringeri ~i unor imperative de ordin social ~i chiar unor exigente practice. In civilizatiile primitive, mitul indepline~te 0 funqie indispensabila.; d exprima, scoate in relief ~i codifica. credintele; salvgardeaza. ~i impune principiile morale; garanteaza. eficacitatea ceremoniilor rituale ~i ofera. reguli practice ce urmeaza. sa. fie folosite de om. Mitul e a~adar un element esential al civilizatiei omene~ti; el nu numai ca 11U reprezinta. 0 van a. afabula~ie, ci este, dimpotriva., 0 realitate vie, la care nu incetam sa. recurgem; nu 0 teorie abstracta. sau 0 desfa.~urare de imagini, ci 0 adevarata. codificare a religiei primi tive ~i a intelepciunii practice [ ...]. Toate aceste naratiuni constituie pentru ba~tina~i expresia unei realita~i originare, mai ampla ~i mai bogata. sub aspectulsemnificatiei decit aceea actuala, ~i care determina viata imediata., activita~ile ~i destinele omenirii. Cunoa~terea pe care omul a are despre aceasta. Tealitate ii reveleaza sensul riturilar ~i al sarcinilor de ardin moral, precum ~i madul in care trebuie sa Ie in,deplineasca". 1

1 B. Maiinovski, Myth in Primitive Psychology, dus In volumul Magic, Science and Religion, New pp. 101-108.
:20

1926, reproYork, 1955,

Capitolul II PRESTIGIUL MAGIC AL "ORIGINILOR"

Mituri de origine ~i mituri cosmogonice
ORICARE lSTORlE MITlCA RELATIND ORIGInea a ceva presupune ~ prelunge~te cosmogonia. Din punctul de vedere al structurii, miturile de origine pot fi asemuite cu mitul cosmogonic. Facerea lumii fiind crea~ia prin excelen~a, cosmogonia devine modelul exemplar pentru toate soiurile de "crea~ii". Asta nu inseamna ca mitul de origine imita sau copiaza modelul cosmogonic, dci .nu e vorba de 0 gin dire pusa la punct ~i sistematica. Dar orice noua apari~ie - un animal, 0 plant~f, 0 institu~ie - implica existenta unei lumi. Chiar cind este vorba sa explice cum, pomind de la 0 stare de lucruri diferita, s-a ajuns la situatia actuala (de pilda, cum s-a indepartat cerul de pamint, sau cum a devenit omul muritor), "lumea" exista deja, de~i structura ei era diferita, de~i ea nu era inca lumea ?zoastrCl. Orice mit de origine poveste~te ~i justifica 0 "situatie nOlia" - noua in sensul ca nu exista chiar de la inceputul lumii. Miturile de origine prelungesc ~i completeaza mitul cosmogonic: ele povestesc cum a fost lumea modificata, imbogatita sau saracita. lata motivul pentru care anumite mituri de ongme Incep prin a schita 0 cosmogonie. lstoria marilor familii ~i a dinastiilor tibetane Incepe prin a reaminti cum cosmosul s-a nascut dintr-un ou. "Din esenta celor cinci elemente primordiale a ie~it un ou mare [ ... ].

"21

I

i

Optsprezeee oua au ie~it din galbenu~ul aeestui ou. Oul care se afla in mijlocul aeestor optsprezeee oua, un ou de mele marin, s-a despaqit de eelelalte. Aeestui ou de mele marin is-au ivit madulare, apoi einei sim~uri, totul desavlr~it, ~i a devenit un baiat de 0 atlt de extraordinara frumuse~e, inelt parea ca nu este deelt implinirea unui legamint ()lid la smon). Drept care fu numit Ye-smon. Regina Tehu-lchag, so~ia lui, a naseut un fiu, Dbang-Idan in stare sa se metamorfozeze eu ajutorul magiei". 1 Genealogiaurmeaza mai departe, povestind originea ~i istoria diverselor clanuri ~i dinastii. Cinturile genealogiee polineziene Ineep ~n aeela~i fel. Textul ritual hawalan eunoseut sub numele de Kumulipo este "un imn genealogie inrudindfamilia regala, a direi proprietate era, nu numai eu zeii poporului intreg, slavi~i laolalta eu eelelalte grupuri polineziene aliate, nu numai eu ;~e,fii diviniza~i, Ao, naseu~i in lumea vie, in spi~a familiala, ei ~i eu a~trii din eer, eu plantele ~i eu animalele folosite zilnie de-a lungul vie~ii paminte~ti ..." 2. Intr-adevar, dntulineepe prin a evoea :
Timpulln care pamlntul fu cu violenra schimbat, timpul in care cerurile se schimbara separat, timpul In .care soarele rasarea spre a .cia lunii lumina etc. 3

1 Ariane Macdonald, La Naissana du Monde au Tibet, In: Sources Oriemales, !, Paris, 1959 (pp. 417~452), p. 428. Cf. ~i R. A. Stein, Recherches sur l'epopee et Ie barde au Tibet, p. 464. 2 Martha Warner Beckwith, The Kumulipo. A Hawaiian Creation Cham, The University of Chicago Press, 1951, p. 7. 3 Ibid. p. 45. "Lumina care rena~te In fiecare zi, soarele care in fiecare an se intoarce din sud ~i relnsuflere~te pamlnrul reprezinta nu numai simboluri, ci ~i imagini exemplare ale na~terii Ia om, sau factori determinanri in progresiunea rasei catre perfeqiune ... A~a cum universul ceresc Wakea sfarma lanrurile nOPiii ~i rl~ne~te din slnul apelor care-l rineau prizonierul beznei, copilul sfarma inveli~ul care-l rinea prizonier In sinul maid-si ~i razbate la lumina, la viara, la lumea intelectului". (Ibid. pp. 182-183.)
22

pentm 1 Guru . Aceea~i ceremonie se repeta in timpul servjciului funerar. el incheie povestind na~terea aceluia pentru care ritul e indeplinit". preotul recita mitul cosmogonic~i aminte~te ascultatorilor rolul considerabil pe care tribul sau I-a jucat la facerea lumii 3. p. cu prilejul rituaIurilor celebrate intru slavirea lui Dharti Mata ~i a luii Thakur Deo.). Elwin. Ca. dar de asta data guru-ul transfera pe cale ritual a sufletul decedatului in cealalta Lume 2.Asemenea dntece rituale genealogice slnt compuse de barzi In timp ce principesa este insarcinata ~i sInt transmise dansatorilor hula. Koppers. dt ~i In ce prive~te oamenii ~i. ei recita dntecele mitologice ale assurilor. 2 P. recita mitul cosmogonic in folosul fiedlrui individ. 1939. se "reface" simbolic lumea. Les Santals. W.). Cu ocazia gestatiei unui ~ef. Londra. danseaza ~i recita dntul fara intrerupere. ~i cum dezvoltarea embriologica a viitorului ~ef ar fi insoti ta de recapi tularea cosmogoniei. La indienii gondi ~i la indienii baigas. spre a fi lnvatate pe de rost. dar numai de doua ori: prima oara "dnd unui santal i se recunoa~te deplinatatea drepturilor in slnul societatii (. Recapitularea este deopotriva 0' rememorare '~i 0 reactualizare rituala. Viena. 23 . Cind magicienii munda izgonesc spiritele rele.. pin a la na~terea copilului. p. prin dntece ~ii dansuri. a evenimentelor mitice esentiale de la facerea lumii incoace. ' Intilnim conceptii~i ritualuri analoge la populatiile primitive din India. Bodding. r. 58 ~l urm.. Cu acest prilej guru-ul recita istoria omenirii de la facerea lumii . barbati ~i femei. p. O. De piI&l la santali guru i-ul. The Baiga. 305.1948. 3 V. Dar assurii au inaugurat 0 epoca noua atl't in ce prive~te zeii. 242.Invafator sau duhovnic (in limba sanscrita) (n. Ace~tia din urma. a is!oriei lumii ~i: a istoriei tribului. 1932. Die Bhil in Zentralindien. in Journal Asiatique.

242. 739. £ yorba. Patna. 1930. 5. Alte dnturi magice reveleaza originea bolilor 3. Erneless.. Socotit ca vindeca toate bolile. P. Magicianul"purifica" locul de linga patul bolnavului ~i deseneaza cu malai un mandol. 59 ~i urm. cele mai multe din aceste cinturi slnt In realitate mituri de origine. 1943 (p.acest motiv. Cintul Domnului. de pilda. 4 Ibid. Hoffmann et A. vol. pp. Dar acest mandala este mai Ina1 W. 3 Ibid. p. Die Bhil. 1-136). 6. I" J. desen complex care joaca un 1'01 important In riturile tan trice indo-tibetane. van III. Bhils of Jhabua State in XLIII. bineln~eles. Ne referim la miturile bogate In aventuri din care sflqim prin a afla J:mprejurarile ivirii bolilor. poveste~te migra~iunile grupului bhil D~mor din Gujerat spre Sudul lndiei centrale 2. Imaginea astfel desenata e pastrata plna la vindecarea totala a bolnavului 4. situa~ia este lntrucltva diferita. £1 este a~adar mitul a~ezarii teritoriale a grupului. p. Rolul miturilor in materie de vindecari In ritualul de vindecare a bhil-ilor. Jungblut. I 24 . istoria unui nou inceput. istoria ispravilor lor poate fi considerata ca faclnd parte dintr-un mit cosmogonic. cu alte cuvinte. Koppers. Magic Songs of the Internationales Archiv fur Ethnographie.1 La indienii bhil. anume. Cintul lui Kasumor Damor. 2 L. el introduce casa lui Isvor ~i a lui Bhagw~n. Unul singur dintre dnturile magice urmarind un ~el medical Infa~i~eaza caracterul unui mit cosmogonic. Insu~i termenul de mandol tradeaza originea indiana.. p. ~i deseneaza de asemeni ~i chipurile lor.ln schimb. Encyclopaedia Mundarica. replica a facerii lumii. de fapt. un amanunt e de~sebit de interesant. In cuprinsul desenului. a schimbat structura lumii. despre mandala.. eveniment care. 35 ~i urm.

"T oa te ceremoniile sint axate in jurul unui pacient. bolnavul se cufunda in plenitudinea primordiala. &. Asculti'nd povestirea mitului cosmogonic (urmat de relatarea miturilor de origine) ~i contemplind desenele pe nisip. Cf." 1 Ceremonia mai comporta de asemeni executarea pe nisip a unor de sene complexe care simbolizeaza diferitele etape ale facerii lumii ~i istoria mitica a zeilor. de pilda. 1942. care poate fi un bolnav. urmat de mitul ivirii primilor oameni .inte de orice. p. caci un medicine-man nu poate purcede la 0 ceremonie de vindecare dt timp n-a fost supus el i'nsu~i acestei ceremonii. In aceasta privinta.ae foqele gigantice care.ain sinul pamintului. sau care n-are nevoie dedt de 0 ceremonie.. bolnavul e proiectat in afara timpului profan ~i introdus In plenitudinea timpului primordial: e adus 1 Hasteen Klah. a stramo~ilor ~i a omenirii. Prin urmare. pp. Operatia are cu siguranta un scop terapeutic. chiar daca in dn turile ri tuale pe care le intoneaza nu se face in mod expres aluzie lamitul cosmogonic. ~i ibid. 19. 25 . 25 ~i urm. 0 imago mundi: el reprezinta deopotriva cosmosulin miniatura ~i panteonul. desenind acest mandol la picioarele patului unui bolnav. un om speriat de un vis. in illo tempore. nu e lipsit de interes sa amintim ca la triburile navajo. se lasa patruns . Hatrali (acela asupra caruia se dnta). Construqia sa e ca o noua facere a lumii.ence. mitul cosmogonic. e recitat mai ales cu prilejul vindecarilor sau in timpul initierii unui ~aman. Aceste desene (care seamana in mod straniu cu acele mandala indo-tibetane) reactualizeaza unele dupa altele evenimentele care au avut loc In timpurile mitice. magicianul bhil repeta cosmogonia. ca s-o Inve~e In cursul ini~ierii sale Intru puterea de a oficia in acest dnt. Devenit in chip simbolic contemporan al facerii lurnii. au facut cu putinta facerea lumii. Navajo· Creation M'yth: The Song of the EmerSanta Fe. sau numai un bolnav psihic.~i 32 ~l urm.

97. "daca nu poveste~ti originea lui Garuda. Dar. ~i indeosebi in provincia lunnan. mitul de origine al bolii ~i al leacului. luna. Rock. ~i pamintul. a pomit aceasta lupta in timpul mitic. Naga au raspindit in lume bolile. dnd muntii. la inceput. 98. p.. Daca nu sint imbunati priri: mijloace rituale. dar mai tlrziu 0 inimicitie i-a despartit."in <. 1952. inainte de a povesti na~terea acestor Garuda. Dar ritualul vindecarii consta. ~amanul recita a~adar mitul originei lui Garuda: el poveste~te cum ouale au fost create prin magie pe Muntele Kailasa ~i cum din aceste oua s-au nascut Garuda-sii. sterilitatea ~i tot felul de flageluri. in acea vreme au aparut Naga ~i balaurii etc. Roma. ~i ritualul vindecarii magice poate fi admirabil sesizata la tribul na-khi. vol. Furio~i. I. popula~ie apartinind familiei tibetane. ~amanul insu~i nu e in stare salupte impotriva a~anumitilor Naga dedt pentru ca. Potrivit traditiilor lor. Dar prin forta farmecelor sale magice. vol. vol. 2 Ibid. imbolnavindu-i. Solidaritatea dimre mitul cosmogonic. pp. 26 . a~trii ~i planetele. cu concllrsul lui Garuda. dar traind de multa vreme in China de sud~est.. Naga pot de asemeni fura sufletele oamenilor. in recitarea solemna a acestui eveniment primordial. I. nu trebuie sa vorbe~ti despre el"." ::I 1 ]. universul era in chip judicios impartii: intre a~a-numitii Na. pomii ~i stlncile au aparut. Dto-mba. la drept vorbind. "In vremea in care cenll a aparut se raspindira soarele. preotul-~aman (Dto-mba) e in stare sa-i sileasca pe Naga sa elibereze sufletele furate ~i intemnitate 1. I. care mai apoi au coborlt in dmpie spre a-i apara pe oameni impotriva bolilor provocate de Naga. 9-10. dntul ritual poveste~te pe scurt facerea lumii.p pina la originea Lumii ~i asista astfel la cosmooi" gome. Dupa cum spune categoric un text tradus de Rock 2. ~amanul primordial. vaile. The Na-khi Naga Cult and Related Ceremonies. F. p.ga ~i oameni. 3 Ibid. victim a moare.

. El hotara~te atunci sa porneasca: in cautarea unui leac in stare sa impiedice moartea ~i se duce in Tara $efului Duhurilor. vol. pe dnd inca nimic nu se ivise etc. p. ~i in care pamintu1 a aparut" etc. vol.. 1 Ibid.demonul da trupului boala azvirlind sageata in trup. .In vremea in care cerul. dupa cum am vazut mai sus. "daca nu se poveste~te originea leacului el nu trebuie folosit"). in cele din urma. Un alt text 2 incepe prin evocarea timpului mitic: "La inceput. dind na~tere plantelor medicinale. 108.. dar. cade la pamint ~i leacurile se risipesc. p. 2 3 4 Ibid. II. urmarit de Duh. "in vremea aceea s-a nascut Ts'o-dzep'er-ddu. I. fara de care nu se poate vorbi despre el.Cele mai multe dintre aceste dnturi rituale cu scop tamaduitor incep cu evocarea cosmogoniei. vol. vol.. Dto-mba 0 scoate etc.. 279 ~i urrn.. II. fura leacurile miraculoase. care a adus leacurile necesare. prin ce mijldace s-a propagat ea de la 0 generatie la alta ~i. spre a povesti na~terea Naga-silor ~i a Garuda-silor. soarele ~ luna ~i planetele au aparut. pe dnd totu1 era amestecat etc.£elul urmator: "Trebuie povestita originea leacului. duhul transmite dintilor ~i gurii boala . 27 . na~terea demonilor ~i ivirea bolilor. Ibid. Dto-mba smulge sageata etc. Se poveste~te apoi origina bolii (deoarece." 1 $i se poveste~te facerea lumii. lata un exemplu: "La inceput. p. in vremea in care cerul. Dupa multiple aventuri. ~i." 3 Un alt dnt ritual incepe in . in cele din urma."." 4 Urmeaza un foarte lung mit care explidi originea leacurilor: lipsind de acasa timp de trei zile. 386 ~l urrn. 489. soarele. lupta dintre demoni ~i ~aman: "zvirlind sageata. luna. p. aparitia ~amanului primordial Dto-mb<i. planetele ~i pamintul inca nu se ivisera. I. Ts'o-dze-p'er-ddu i~i gase~te 1a intoarcere parintii morti. stelele. a~trii. Ibid.

2 E clar capentru a pregati bauturile rituale chi ~i dyo trebuie sa cuno~ti mitul originii lor. in prezen~a bolnavului. Ibid. a coborrt odinioara ca sa faca lumea. Una din aceste rugaciuni Incepe prin a aminti ca "pamintul a fost creat. Duhurilor 1" 1 Un alt text infa~i~eaza "geneza lui chi ~i aceea a bauturii alcoolice dyo. 28 . vino. ~amanul nu se margine~te numai sa rezume cosmogonia. Au fostde asemeni create berea rituala chi ~i prinosul de orez so". care este intim legat de mitul cosmogonic.). ~i se incheie cu 0 evocare: "Veni~i. 0. lucru ~ mai interesant. Am citat. 2 Hermanns. M. dteva exemple din care rezulta ca in terapeuticile primitive un leac nu devine eficace dedt daca amintim pe cale rituala originea lui. 69 (sublinierea ne aparrine. Coboara din nOH aCHm ca 5-0 mai faci 0 data". mitHl originii leacHrilor e Intotdeauna integrat in mitul cosmogonic. evodnd In acela~i timp momentul mitic in care o divinitate sau un sEnt a reu~it sa stavileasca rauI. universul intreg a fost creat. Dar. in capitolul precedent. In interesul lumii intregi. locul lor de ba~tina e Insu~i acela al pomului Sang Ii ~i al pomului Sang log. In aceste dnturi magice cu scop medical. Un mare numar de desdntece din Orientul Apropiat ~i din Europa con~in istoria bolii ~i a demonului care a provocat-a.Reiterarea cosmogoniei Anumite texte publioate de Hermanns Sint ~i mai elocvente.. Se vede ca. . spre folosul bolnavului. Tak bo Thing.In cursul ritualului . 66 ~i urm. ci -11 invoca pe Dumnezeu ~i-l roaga din toata inima sa faca 0 nOHa IHme. Potrivit unei vechi tradi~ii. p. solul lui Dumnezeu. Un desdntec asirian Impotriva durerilor de din1i aminte~te 1 M. creatorul e invitat sa coboare din nou In vederea unei noi faceri a lumii. zeu cu puteri supranaturale. ~i spre binele nostru. apa a fost creata. p. E.de vindecare. The Indo-Tibetans.

$i Viermelese <duse "Inlacrimat" la Sham ash ~i la Ea ~i-i Intreba ce i se va da sa manince. Vierme. zeul 5uprem. Se Intimpia uneori ca recitarea solemna a mitului cosmogonic sa serveasca la vindecarea anumitor boli sau deficiente. sa "distruga". viata nu poate fi repamta. Potrivit acestui mit. "dupa ee Anu a faeut eerul.la faeerea lumii. ba]tile Viermele". Eficienta terapeutica a desdntecului consta In faptul di. Multumita tntoarcerii la origine speram sa ne na~tem din nou. pentru societatile arhaice. 59. nascocir de Isis in ilio tempore. 1915. el reactualizeaza timpul mitic al "originii". "Pentru ea ai vorbit a~a. fie ca Ea sa te sfarlme cu mina lui puternica !" 1 Asistam aici : 1 . mitul cosmogonic e susceptibil sa ajute bolnavul sa-~i "rdnceapa" viata. 29 . Ai impresia ca. dar Viermele cere din~i de om. in G. ci numai CTeata din nou printr-o Intoarcere la izvoare. Londra. 138 ~i urm.a despaqit apele prin puterea gindului ~i a cu1 Campbell Thompson.la gestul primordial si paradigmatic (distrugerea Viermelui de catre Ea).ca. pamintul fluviile. Roder. Dar toate ritualurile medicale pe care Ie-am examinat acum urmaresc 0 Intoarcere la origine. rostit In chip ritual. de viata ~i de fertilitate care a avut loc odata eu facerea lumii. adt originea lumii dt ~i originea durerilor de dinti ~i a tratamentului lor. T oate acestea reies clar din multiplele aplicatii rituale ale mitului cosmogonic polinezian. aceasta aplicatie a mitului cosmogonic nu este dedt una prinHe mai multe altele. 3 . p. 1ar "izvorul" prin excelenta e tl~nirea prodigioasa de energie. 2 . eanalele baltile. Zeii Ii ofera fructe.la na~terea Viermelui ~ a bolii . lntrudt este modelul exemplar al tuturor "creatiilor". A se vedea ~i istoria mi'tid a £armecului impotriva ~erpilor. p. fluviile eanalele. 10. 0. Urklmden ZUr Religion des alten Aegypten. Assyrian Medical Texts.· cum yom vedea mai departe. Dar. 1923. nu existau la Inceput dedt apele ~i bezna. lena. eerul a nlcut pammtul.

al razboiului ~i al povestirilor genealogice . Ele slnt repetate In ritul fecundatiei unei matrice sterile. dar ~i cu prilejuL monii. sa-i inspire pe cei care com pun clnturi dar ~i In Infrl'ngerile suferite In razboi. atit procrearea unui copil clt ~i restabilirea unei situatii militare compromise sau a unui echilibru psihic amenin~at de melancolie ~i disperare.crea~ii". Aceasta capacitate a mitului cosmogonic de a fi aplicat pe diverse planuri de referin~a ni se pare deosebit de semll. oamenii Ie rostesc In toate Imprejurarile In care ceva trebuie facut. El constituie 0 marturie directa ~i de prim ordin cu privire la funqia mitului cosmogonic Intr-o societate traditionala. acest mit serve~te drept model pentru tot felul de ". neputin~a ~i senilitatea.. Handy. 1927. Dupa cum am vazut. un polinezian din zilele noastre: "Cuvintele mul~umita carora 10 a modelat Universul adica multumita carora acesta a fost zamislit ~i adus sadea na~tere unei lumi de lumina . Ca atare.acelea~i cuvinte slnt folosite In ritul fecundarii unei matrice sterile. Acest text e remarcabil. creat. purtatoare de putere sacra. C. In toate cazurile similare. 1 E. In ritul vindecarii trupului ~i a spiritului. Cuvintele multumita carora 10 a HCll! sastraluceasca lumina prin bezna sint folosite In riturile menite sa Inveseleasca un suflet amadt ~i abatut. Polynesian Religion. El a spus: "Apele sa se desparta. sa rasplndeasca lumina asupra lucrurilor ~i a locurilor ascunse. Pamlntul sa devina!" Aceste cuvinte cosmogonice ale lui 10. acest rit care are drept scop rasplndirea luminii ~i a bucuriei. lO- .Cerul sa se faca. Honolulu. lata cum Ie exprimaHare Hongi. precum ~i In multe alte Imprejurari care 11 Imping pe om la disperare.vintelor sale ~i a creat cerul ~i pamlntul. mul~umitacarora lumea ~i-a Incepm existenta. pp. reproduce cuvintele de care 10 s-a folosit ca sa Invinga ~i sa risipeasdi bezna" 1. slnt cuvinte creatoare. 30 S.

E de asemeni semnificativ faptul ca printre situatiile dezastruoase ~i negative Hare Hongi numara nu numai neputin~a. fie ele de ordin biologic.>itoate aceste situatii negative ~i disperate. co~mogonia constituie modelul exemplar al oricarei situa~ii creatoare: tot ce face omul repeta lntr-un fel "faptul" prin excelen~a.nificativa. Dupa cum am vazut. Se Intelege pentru ce mitul acesta e atltde prestigios In ochii polinezienilor. caci moartea constituie ~i ea 0 situa~ie noua ce se cuvine a fi asumata cum trebuie pentru a fi facuta sa devina creatoare. cu 0 inima abatuta ~i lntunecata. psihologic sau istoric.de vreme ce Hare Hongi face aluzie Ia naratiunile genealogice .ca memoria dntaretilor constitui~. Cosmogonia e modelul exemplar al unei serii lntregi de "faceri" : nu numai pentru ca. eu lipsa de inspira~ie la un poet. Un razboi nenorocit poate fi asemuit cu 0 boala. incapacitatea lor de a crea sau de a recita cum se cuvine poemele ~i nara~iunile genealogice. mitul cosmogonic mai este recitat ~i cu prilejul mortii. In aparen~a fara ie~ire. el este a~a31 . In sine. ca polinezienii asemuiesc creatia poetica cu oricare aha creatie importanta. gestul arhetipal al zeului creator: facerea lumii. cu orice aha situatie existential critica In care omul e lmpinsla disperare. Omul societa~ilor tradi~ionale simte unltatea fundamentala a tuturor speciilor de "opere" sau de "forme". lndeosebi de repeti~ia cuvintelor multumita carora 10 a creat universul si a facut sa straluceasca lumina In bezna. cu 0 femeie sterila. boala ~i senilitatea. Ahfel zis. ci ~i lipsa de inspira~ie a poe~ilor. cosmosul e deopotriva arhetipul ideal al oricarei situatii creatoare ~i al oricarei creatii . mai lntli. 0 "opera" ~i ca lnfaptuirea acestei "opere" poate fi asigurata prin recitare'a solemna a mitului cosmogonic. dar ~i . Urmeaza de aici. :.dar ~i deoarece cosmosul este 0 opera divina. Po~i "rata" o moarte a~a cum pierzi 0 batalie sau echilibrul psihic ~i bucuria de a trai. slnt rasturnate de recitarea mitului cosmogonic. de fapt.

prin aceasta. Dar cosmosul. e sacru. $i nu poti "incepe" ceva declt daca ii cuno~ti "originea". The Omaha Tribe. el recita in fata noului-nascut istoria facerii lumii ~i a animalelor terestre. tere reprezinta o. Numai dupa aceea e alaptat pruncul. in mod ritual. Washington. Clnd copilul ajunge la virsta la care se consuma alimente solide. armonios. p. a structura. recapitulare sim~olica a cosmog<:miei ~i a istoriei -nrhtce a~·tfi:butui~. Mai tlrziu. e admirabil ilustrat de urmatorul obicei al unui trib nord-american. nota a. A face bine un lucru. Cind un copil se na~te "un om care a vorbit cu zeii" e chemat. de a valida existenta lui. ca i se da "viata". a lucra. Bureau of American Ethnology. Sosind la casa lehuzei. tot ce seamana eu un cosmos. forma toate acestea a spune in-forma. proclamind-o conforma paradigmelor mitice. ! 1 Alice C. se cheama din nou acelasi om sau un altul. relatind de asta data ~i originea cerealelor ~i a altor alimente 1. Mai mult inca: copilul nou-nascut e pus in fata unei serii de "inceputuri". "plin". 32 . in ultima instanta. inseamnaforma. prin excelenta. tot ce e desavir~it. a -crea. osaga. repetam. 116. La Flesche.facut sa existe. intr-un cuv v vlnt: tot ce este "cosmlClzat . tea eeva este facut sa semene eu organismul armonios . Fletcher and F.dar sanctificat in insa~i structura lui. a . Prin analogie. Ar fi cu atit mai greu sa gasim un exemplu mai elocvent in ceea ce prive~te credinta ca fiecare noua na~. pe noul-nascut in realitatea sacramentaIa a lumii si a culturii si. a cons1\ •• " a· da a ca ceva e f trui. clnd copilul dore~te sa bea apa. omul "care a vorbit cu zeii" vine din nou ~i recita iara~i facerea lumii. cosmosul. declt daca I. El recita inca 0 data istoria facerii lumii completind-o cu istoria originii apei. in 27-th Annaul Report. fenil.Ro<s·tulacesiei recapitulari: eae a-I introduce. 1911. e opera exemplara a zeilor. Faptul ca mitul cosmogonic e considerat drept modelul exemplar al oricarei "creatii". e capodopera lor.

In acest exemplu e yorba de un ritual in care mituri1e cosmogonice ~i de origine sint recitate in folosul unui singur individ. nu ceea ce au nkut tatal ~i bunicul 11 inva~a ei pe copil. 33 . ci ceea ce au facut pentru prima oara stramo~ii. ·II ~i passim. atunci clud laptele. ~i pentru aeest motiv nu ~inem seama de el sau ne straduim. tatal ~i bunieul s-au marginit sa-i imite pe stramo~. Timpul scurs intre origine ~i momentul prezent nu e "tare". In pagini1e care urmeaza yom discuta in mai multe rinduri aceasta ex1 Cf. iar nu suceesive1e sale apari~ii. e considerat un timp "tare" tocmai pentru ca a fost intrucltva "reeeptacolul" unei noi creatii. pentru prima oara. ca in cazul tamaduitori1or. Dar "intoareerea la origine". cap. constituie 0 experien~a de 0 importan~a capita1a pentru societatea· arhaica. a interv. sau sa bea apa. mente solide. nici "semnificativ" (cu excep~ia. s-ar putea a~adar crede ca imitindu-l petata s-ar ob~ine acela~i rezultat. in timpurile mitice. sau sa consume aliin chip ritual la cerealele au aparut Intoarcerea la "origine" Ideea pe care 0 implica aeeasta credin~a e ca prima manifestare a unui lucru este cea semnificativa ~i vaZabila. apa ~i pentru prima oara. am vazut acest lucru. care. Ie My the de l'Eternel Retour. care ne ingaduie sa traim din nou timpul in care lucrurile s-au manifestat pentru prima oara. binein~eles. A~ijderea. Dar judednd astfel ar insemna sa ignoram rolul esen~ial al Timpului de la origine. Para indoiaEl. copi1ul este proiectat origine.~tii cum acest lucru a ajuns sa existe "Incepind" sa suga.alelor in care se reaetua1izeaza timpul primordial). sa-1 suprimam 1.

. .a solemna a miturilor de origine. Intr-adevar. Bertling. naratorii evoca cu veneratie "InceputurileC<. Cu prilejul tuturor acestor evenimente. Unul din aspectele cele mai remarcabile ale ceremoniei este aceasta recitare care se Infati~eaza In realitate ca un schimb de Intrebari ~i raspunsuri Intre doi indivizi oarecum asemenea. Ori de cite ori au loc evenimente importante pentru comunitate . I~i retraie~te "originile". ~ cu acest prilej naratorii povestesc istoria facerii lumii ~i a stramo~ilor. 34 Haga.perienta. Ideea unei Innoiri universale efectuate prin reactualizarea cultuala a unui mit cosmogonic este atestata In multe societati tradition ale.M :. 3-4. de structura cosmogonica. Sa citam Insa aici un exemplu de recltare solemna a miturilor cosmogonice ~i de origine In cadrul festivitatilor colective ale insulei Sumba.Ii reprezinta pe toti membrii grupului. Cu prilejul reactualizarii miturilor. Am vorbit despre ea In· Le . atlt viii cit ~i moqii.adica momen tul In care s-au consti tuit principiile culturii Insa~i ce trebuie aparata ca fiind bunul cel mai de pret. ceea ce face ca recitarea mitului respectiv (pe care trebuie toto data sa ni-l reprezentam ca un mit cosmogonic) sa fie spre folosul ansamblului grupului 1. e yorba de ritualurile colective de 0 periodicitate neregulata.pp. Notes on Myth and Ritual in South(ast Asia. Drept care. de vreme ce sint ale~i In doua clanuri legate Intre ele prin rudenia exogama. ea I~i regase~te "lzvoareleC<. Tj.the de l'Eternel Retour ~i yom reveni asupra acestui punct In capitolul urmator. scenariul mitico-ritual al Innoirii periodice a lumii e susceptibil sa ne dez1 Cf. . 1958. Pe scurt. Beneficiarul ei este ansamblul comunitatii. C.0 recolta abundenta. In aceasta clipa capitala. comunitatea Intreaga e rel'nnoita . moartea unui membru eminent ete. care compona construqia unei case cultuale ~i recitare. cei doi recitatori . se construie~te 0 casa ceremoniala (marapu). inclusiv mortii.

sau istoria originii bolilor ~i a leacurilor ~i a~a mai departe 1. sau istoria tribului.lucrare tradusa In limba romana incepe la Sumer. N.. sub titlul /storia 1962). ca sa povesteasca apoi genealogia familiei regale. In nenumarate cazuri. avem impresia ca "eficien~a" lor rezulta. numele omului a fost desemnat. 77 . din faptul ca ele con~in 1 Obiceiul se men\ine chiar ~i In cuiturile evoluate. miturile menite sa introduca noul-nascut In sacralitatea lumii ~i a societa~ii). Editura $tiin\ifica. (Zeul cerului) An a luat cerul cu el. In materie de vindecari. Kramer.A A valuie una din funqiile dominante ale mitului. ca la tribul nord-american osaga. sau. Colorado. Bucure~ti. Clnd e yorba de func~ia rituala a anumitor mituri de origine (de pilda. Indian 1956. Kramer observa ca nMirurile sau epopeile poetilor sumerieni Incepeau Indeob~te printr-o evocare cosmologidi. E yorba In primul dnd de faptul ca mitul de origine debuteaza. (Zeul aerului) Enlil a luat cu el pamlntu1. Enkidtt II / nfernul : Clnd Clnd Clnd Clnd Clnd cerul s-a desfacut de pamlnt. 35 . un mare numar de cronicari I~i lor locale cu Facerea Lumii . 111 parte. pamlntul s-a despaqit de cer. fara vreun rapOrt direct cu ansamblul operei. Cu privire la textele sumeriene.. miturile de origine prelungesc ~i completeaza mitul cosmogonic. Prestigiul inceputurilor Cele dteva exemple citate ne Ingaduie sa In~e1egem mai bine raporturile dintre mitul cosmogonic ~i miturile de origine. N. care cunosc scrierea. Incepeau istoriile (S. A~ijderea. ant 1ll culturile arhaice dt ~i In primele civiliza~ii ale Orientului. p. printr-o schi~a cosmogonidl : mitul reaminte~te pe scurt momentele esen~iale ale facerii lumii. lata cinci versuri extrase din prologul la Gilgamel.. In toate cazurile. From the Tablets of Sumer. S.« Hills. In evul mediu.

Oridt ar fi de marginit. recuperarea timpului primordial. Pettazzoni. trebuie sa reintegrezi momentul creatiei cutarui sau cutarui lucru. . tare. Dar aceasta se traduce printr-o "lntoarcere In urma". mitul cosmogonic e nu nurnai susceptibil de a avea 0 valoare terapeutica intrinseca. Modificarile ulterioare se dezvolta pornind de la aceasta "totalitate" initiala. Recent. miturile de origine".. ~i in ultima instanta. Essays on th~ History oj R~ligions. Rafaele Pettazzoni a propus sa se considere mitul cosmogonic drept 0 varianta a mitului de origine. el Inceteaza prin aceasta de a fi un hepax genomenon ~i reintra Intr-o clasa numeroasa de fapte analoge. mediul cosmogonic in care traim constituie "lumea". singurul In stare sa asigure innoirea totala a cosmosului. Nu e yorba. in anumite culturi (de pilda. a noua stare de lucruri implidi intotdeauna 0 stare care a precedat-o. ~i dupa cum yom vedea ~i mai bine in cele ce urmeaza. "Urmeaza de aici ca mitul creatiei se Imparta~e~te din aceea~i natura ca ~i mitul de origine [ . "originea" ~i 1 R. la polinezieni).1nceputului absolut". Nu e de ajuns sa cuno~ti "originea".. adica. ~i·lntr-altul e yorba de un "lnceput". se obtine mai ales prin reactualizarea . ci constituie toto data ~i modelul exemplar a tot soiul de "creatii" ~i de "faceri". Analiza noastra ne-a ingaduit sa scoatem mitul creatiei din splendida lUl izolare. a vietii ~i a societatii. sacru. desigur. Aceasta impresie e confirmata de faptul ca. ]. prin reactualizarea Facerii Lumii. ~i dupa cum am vazut In cele ce preced. de 0 simpla curiozitate teoretica. Dar "inceputul" absolut este Facerea Lumii. Aceasta dependenta a miturilor de mitul cosmogonic se intelege mai bine daca tinem seama de faptul ca ~i Intr-un caz. aceasta este Lumea. 27-36.rudimentele unei cosmogonii. ni se pare greu sa Imparta~im acest punct de vedere. pp. pin a la recuperarea timpului originar. 1 Pentru motivele pe care Ie-am amintit..

aceasta concluzie..tin eveniment a avut loc. pentru ca a fost cr~at. In fond.:. Ideea mitica a "originii" e lncastrata in misterul . Dovada ca mitul cosmogonic nu e 0 simpla varianta a speciei pe care 0 constituie mitul de origine ne-o ofera faptul ca. Exemplele pe care avem sa Ie analizam In capitolul utmator vorin.j'Crea~iei". cosmogoniile servesc drept modella tot felul de "crea~ii". Un lucru are 0 "origine". dupa cum am vazut. pentru ca 0 foqa s-a manifestat limpede in lume.dica. pare-ni-se."istoria" lui preceda orice aha istorie particulara. . tari. ". originea unui lucru explica creatia acelui lucru.

Gea de a treia fau a eeremoniei rajasuya e eanstituita de a serie de rituri. In timp ee este uns. Cea de a doua faza a ritului termina alcatuirea noului trup "divin" al suveranului. diferitele faze ale ritualului efeetuau sueeesiv regresiunea viitorului suveran catre starea embrionara. ungerea regelui indian. pe tron. Cu prilejullnsdtunarii unui suveran. M. HOCAR T OBSER VASE CA IN INSULELE Fiji the world. Inscaunarii regelui se sau creating the eeremonia fashioning the land. implica 0 noua creatie a universului. Coneeptia . la origine. . identifieat In aeela~i timp eu Praj~pati (Zeul-Tot) ~i eu Cosmosul. regele ramine in pieioare. nume~te creation of earth 1. eu bratele ridieate: el intruchipeaza axa cos1 Le My the de l'Etemel Retour. p.Capitolul III ALE iNNOIRII MITURI ~I RITURI insdlunare ~i cosmogonie A. Perioada embrionara a viitarului suveran eorespunde eu proeesul de maturatie a universului ~i foarte probabil era. 111tr-adevar. el simbolizeaza Inaltarea lui axis mundi. 80 38 ~i urm. In legatura eu eaaeerea reeoltei. ceremonie numita rajasuya. Regele ridiea bratele .aeeasta e destul de rasplndita la popoarele de agrieultori. gestatia lui de un an ~i rena~terea mistiea In ealitate de cosmocrator. al carar simbolism este din plin seas In relief de texte. Patrivit unei interpretari reeente. eosmogo11ia era reiterata simbolie.

mica infipta in buricul pamintului . dupa 0 primejdioasa intreruopere a armoniei dintre societate ~i natura. 1962.spre a fertiliza Pamintul1• In epoca istorica. Pe de 0 parte. scenariul cosmogonic al Anului nou devine susceptibil de a fiintegrat in ceremonia ungerii regilor. cele doua sisteme riruale urmaresc acela~i scop: renovarea cosmica. centrul lumii . insa.~i atingind cerul. pe care Ra 11 nimice~te in zori. pentru a-I ungepe rege-.adica tronul. Chicago. ~arpele intunericului. ceremoniile innoirii devin mobile. nu se practica ritualul rajasuya decit de doua ori : prima oara. p. Stropirea lui e in legatura cu apele carecoboara din cer. Precizarea «in diminea~a Anului nou» nu se poate explica decit numai in sensu~ unei intensificari: ~arpele este invins la fiecare rasarit de soare. 191 urm. In timpurile protoistorice. Acest lucru e foarte bine ilustrat de un text care con~ine un blestem adresat du~manilor regelui. 1 M. scrie Frankfort. Eliade. de-a lungul lui axis mundi adica regele . 39 . dar Anul nou celebreaza tot pe atlt crea~ia~i innoirea diurna cit ~i inceperea unui nou ciclu anual". Paris. "poate fi considemta drept crearea unei noi epoci. 2 H. Mephistopheles et I'Androgyne.2 Se vede mul~umita carui mecanism. 1948. "Dar de aceasta renovatio efectuata cu prilejulceremoniei ungere a regilor a . a~adar 0 situa~ie care se imparta~e~te din natura crearii universului. asemui~i cu Apophis. Compara~ia comporta insa un ciudat adaos: «Ei vor fi asemenea ~arpelui Apophis in diminea~a Anului nou». Frankfort. 150. p. a doua oara spre a-i asigura suveranitatea universala.avut consecin~e uria~e in ceea ce prive~te istoria ulterioara a omenirii. A~a se petreceau lucrurile in Egipt. ritualul rajasuya era probabil anual ~i se celebra cu scopul de a regenera cosmosul. Kingship and the Gods. desprinzindu-se din ~l i~ I . Incoronarea unui nou faraon.

viitoarelor eshatologii istorice ~i politice. 193-194. de erou sau de rnimuitor. Regele era presupus ca renoveaza cosmosul Intreg. de fecunditatea ~i de prosperitatea ·cosmosului Intreg.cadrul rigid al calendarului. efecruate prin victoria unei clase sociale sau chiar a unui panid sau a unei personalitaj:i politice (ibid. Imr-adevar. speranj:a eshatologica a unei renovatio universale. A innoi lumea E u~or de Inteles pentru ce ritualul ungerii regilor repeta cosmogonia. lumea in care traim. . Lurilea e· Intotdeauna "lumea noastra". Mephistopheles et I'Androgyne. pe de aha.pilda. atl! cele cosmogonice elt ~i miturile de origine. regele devine Intr-un fel dispunzator de stabilitatea. elnd se inaugureaza un nou ciclu temporal. s-a ajuns. ~i miturile. Eliade. sa se a~tepte renovarea cosmid. ulfl aceasdi conceNie se gase~te izvorul. Renovarea prin excelenta are loc la Anul nou. Dar acea reno'vatio efectuata prin ritualul Anului nou este. care traiesc din cules ~i din vIna. evident ca "Jumea" australienilor. ·de la un anum it tip de rege. 40 .textele cuhuralein care existenta omeneasca poate fi sesizata variaza foarte muk E. sau era celebrat de Anul nou. 0 reiterare a cosmogoniei. de . Lurnea rnoderna inca rnai pastreaza. Aceasta Inseamna a spune ca Innoirea universala nu mai e solidara cu ritmurile cosmice. sau chiar de sef politic. pp . $i cu toate ca modalitatea existentei omene~ti e aceea~i.lumea agricultorilor neolitici. mai tirziu. tot a~a cum nici lumea acestora din urma 1 M. la australieni ca ~i la occidentalii de azi. de~i sub un aspect foarte laicizat. 194). nu este aceea~i cu .toare marunta. con. ci cu persoanele ~i evenimentele istorice" 1...«minruirea» l\)mii. p. in fond. sint acelea care amintesc oamenilor cum a fost creata Luinea ~i tot ce s-a Intfmplat dupa aceea. Fiecare An nou refncepe Crea~ia.

picturile pe stinci. mediul geografic. Exemplele cele mai simple se inuln. create in illo tempore de ni~te fiinte supranaturale. "lumea" e intotdeauna Iumea pe care 0 cunoa~tem~i in care traim . Dar. care este structura lui sociaia ~i economidi ~i cu care alte triburi poate sau nu poate fi comparat. adica de 0 durata temporala care are un inceput ~i un sHqit. aceasta renovatio este 0 noua crea~ie efectuata potrivit modelului cosmogonic. "anul" este conceput in diferite feluri de catre primitivi. Ma refer la mituri de origine care se reactualizeaza in fiecare an. un numar foarte mare de "lumi". nici "lumea" in care traiesc astazi popoarele Europei occidentale sau ale Statelor Unite. popoarele arhaice cred ca lumea trebuie renovata in fiecare an ~i ca aceasta innoire se efectueaza potrivit unui model: cosmogonia sau un mit de origine. Important pentru cercetarea noama e insa faptul ca. considerate a fi fost pictate de stramo~ii mitici. tipul de cultura etc. Animalele ~i plantele. piat din epoca antica. Dupa cum am mai spus. E insa intotdeauna yorba de un ciclu. Evident.esc la australieni. sint create din nou in chip ritual. inciuda deosebirii structurilor social-economice ~i a varieta~ii contextelor culturale. cu privire la fiecare trib citat. iar datele "Anului nou" variaza in raport cu clima. Deosebirile sint prea mari pentru a mai necesita scoaterea lor in relief. prin urmare. Ni se pare 1nsa inutil sa precizam. Nu Ie-am amintit dedt spre a pre1numpina 0 nein~elegere : citind exemple care reprezinta tipuri diferite de cultura. sint repic41 . In Kimberley. au loc 0 serie de ritualuri care urmaresc renovarea lumii.nu este lumea locuitorilor ora~elor din orientul apro. Contextele istorice ale fiecaruia din exemplele pe care Ie folosim ramin subintelese. la sHr~itul unui ciclu ~i la inceputul ciclului urmator. exista. nu in~elegem sa ne intoarcern Ia un comparatism "confuzionist" gen Frazer. ea se deosebe~te de la un tip de cultura Ia altul . A~adar. care joaca rolul unui mit cosmogonic.

M. rit de structura cosmogonica. hupa ~i yurok. tn limbile respective. altfel risca sa piara. pentru prima oara. Ideea potrivit careia cosmosul e amenin~at sa piara daca nu e creat din nou in fiecare an sta la baza principalei sarbatori a triburilor californiene karok. ci mai ales pentru ca lumea a luat cu adevarat na~tere atunci dnd animalele ~i plantele ~i-au faelit ptntru prima oara apari~ia in Timpurile Visului. adica la inceputul lumii 1..· dispunind de 0 hrana indestulatoare ei nadajduiau sa mai traiasca un an. ceiemonia se nume~te "restaurarea lumii" ~i. A se hrani nu este numai 0 aqiune fiziologica. Pentru australieni. La anumite triburi yurok. 182. cosmogonia se reduce la erearea peisajului lor familiar. spre . . Eliade. cit. $i aceasta nu numai pentru ca. aceasta noua crea~ie a animalelor ~i a plantelor alimentare este echivalenta cuo creare din nou a lumii. in engleze~te. "New Year". ~i Ie mincam a~a cum Ie-au mincat stramo~ii mitici. 2 In ce prive~te valoarea religioasa a hranei. 1954.olibei cu aburi. Animalele ~i plantele se numara printre operele create de fiin~ele supranatumle. la inceputullumii 2.tate. Brunswick. Londra. 195 ~i urm. 220 ~i urm. La australieni. p. pp. d. Esen~ialul ceremonialului consta din lUhgi pelerinaje pe care preotul Ie intreprinde in tciate locurile sacre. ~i ea trebuie periodic reinnoita. 200 ~i urm. 1954. sau pe viitorii doi ani. op. Elkin. consolidarea lumii se ob~ine prin reconstruqia rituala a c. 42 . a~a cum se manifestase ea pentru prima oara in timpurile mitice. Aceasta e "lumea" lor. A. The Australian Aborigines. p. ci ~i una "religioasa" : llincaill crea~iile fiin~elor supranaturale. Sterbende Wdt in Nordwest Australien. cu privire la care yom gasi mai departe alte exempIe. P. adica in locurile unde nemuritorii au faClit anu1 Helmut Petri. Rostul ei e sa restabileasca sau sa consolideze pamintul pe anul care urmeaza.a Ii se reactlva puterea creatoare.

preotul ii intrupeaza pe nemuritori.In vremurile mitice. L. Iocuita ~i folosita de fiin~ in carne ~i oase. . 0 1 A. "Cind ma voi fi a~ezat pe piatra. E 0 Iume vie. 0 renovare. 1. i-au fixat centrul ~i bazele. spunind: "Pamintul care a fost rasturnat va fi rea~zat Ia locuI sau. Gifford. dar dnd am sa lncep sa tirascacest toiag pe pamint. el ginde~te: "A~a mergea Ixkareya animas (adidi unul din nemuritori) in vremurile mitice". Oamenii vor trai (multa vreme) ~i vor fi mai tari". Berkeley. . XIII. au Iuat masuri ca ghinda ~i somonul sa fie in numar mare ~i au exorcizat bolile. spunind: "Lumea s-a sfarlmat. W. De aceea ea cere 0 reparatie. World Renewal. Dar aceasta lume nu mai e cosmosul atemporal ~ inalterabil in care traiau nemuritorii.mne ges~un.. 19 ~i urrn. Umblind. a Cult System of Native Northwest California. "AnsambIul ritualurilor pe care Ie-am amintit constituie un scenariu cosmogonic. Cauta 0 craca din care-~ face un toiag. Apoi preotul coboara spre duo Gase~te acolo 0 piatra pe care 0 fixeaza solid. pp. lumea nu se va inai ridica ~i nu va mai fi rasturnata. nr. Apoi se urca pe un munte. 1949. De acum iricolo toti acei care sint bolnavi 0 sa se simta mai bine". rezumat in carrea noastra Mephistopheles et l'Androgyne. batdnetii ~i moqii. Ajungind la unul din locurile sacre incepe sa mature spunind: "Ixkareya yakam (adica un alt nemuritor) matura pentru mine." Aceasta piatra se gase~te aici din vremurile nemuritorilor. 175 ~i urm. toate crapaturile se vor umple ~i pamintul va redeveni solid". Universitaty of California. 10-17. Aceste peregrinari rituale se intind pe cite zece sau douasprezece zile. Dupa aceea se a~aza pe piatra. in Anthropological Records. ii explica el lui Gifford. p. In tot acest rastimp. adica de la inceputul lumii 1. au trasat contururile ei. 43 •. ? 6 ~i urrn. supuse Iegii devenirii. nemuritorii au creat lumea in care californienii aveau sa traiasca. Kroeber ~i E.

Aceasta explid." 1 Deosebiri ~i asemanari Scenariul mitic-ritual al innoirii periodice a lumii se Inai intilne~te ~i la alte triburi californiene . p. preotul sf1r~e~te prin a-i intrupa pe nemuritori.pentru ce ritualul innoirii anuale a lumii e cea mai importanta ceremonie religioasa a acestor triburi californiene. ceremonia aki a triburilor maidu ale colinelor. nu existau inca oameni pe pamint. intr-o singuratate absoluta. 182. Dar lumea nu se poate renova dedt repetiud ceea ce nemuritorii au facut in illo tempore.. ~i ca atare. ceremonia kuksu a triburilor pomo rasaritene 2. Preotul. 44 . lata pentru ce preotul reproduce itinerarul exemplar al nemuritorilor ~i repeta gesturile ~i vorbele lor. asigurarea unei re. nemuritorii sint presupu~ia fi din nou prezenti pe pamint. Pe scurt. op. devine . 1958. Elude. 120. Cualte cuvinte. p. In toate aceste exemple innoirea lumii se integre. 2 und Kult der K'Wakiutl-Indianer. Werner Muller. de pild~.aza Intr-un complex cultural comportind omagiul adus fiintei supreme.colte excelente ~i initierea tinerilor baieti.pentru un anumit rastimp . nu trebuie sa mai fie nici privit. Acest scenariu al californienilor se poate co~para cu ritualul "Colibei Vietii Noi" al indienilor cheynee (ritual articulat in Dansul Soarelui) ~i cu ceremoniile "Ca1 M. ceremonia hesi a triburilor maidu ale dmpiilor. deoarece. Weltbild Wiesbaden. reiterl'nd facerea. care-i intrupeaza. EI indepline~te riturile departe de oameni. nici atins. dnd nemuritorii Ie-au indeplinit pentru prima oara. Lumea nu ajunge doar mai stabila ~i regenerata. ci este deopotriva sanctificata prin prezenta simbolica a nemuritorilor.«persoana nemuritoare».consoli dare periodica. cu ocazia Anului nou. cit.

Pelerinajului singuratic al preotului Karok. De pilda. Indigenii dakotaafirma ca "Anul este un cerc In jurul lumii" adica In jurul colibei un de are loc initierea 2. la tribul lenape. 217. Ii corespunde 0 sarbatoare colectiva de o foarte mare intensitate. Vom adauga ca edificarea sau repararea periodica a colibei rituale are ~i ea tot 0 semnificatie cosmogonica. Vom mai adauga ca interdependen~a dintre cosmos ~i timpul cosmic (timpul "circular") a fost resimtita cu 0 asemenea intensitate incl:t In mai multe limbi termenul care desemneaza "lumea" este de asemenea folosit pentru a insemna "anul". ca ~i intraltut e yorba de un ritual cosmogonic de renovare a lumii ~i de rena~tere a vietii. se recupereaza plenitudinea initiala 1. Constatam mai Intii doua elemente noi: Intoar<:erea colectiva a mortilor ~i excesele orgiace. anumite triburi <:aliforniene spun: "Lumea a trecut" sau "Pamlntul a trecut". Washington. 45 . L.tt~. E de ajuns sa ne gIndim la sarbatoarea milamala a indigenilor din Insulele Tro1 Werner Miiller. pardoseala reprezinta pamintut cei patru pereti. Wiesbaden. vrInd sa spuna ca "s-a scurs un an" 3. se reitereaza prima facere a lumii ~i. pp. 1925. pp. 133. preotul relnnoie~te creatia. cele patru direqii ale spatiului cosmic. Zum Sinnbild d~r P~rl~ b~i Nordamerikanischen Indian~rn. in timpul ceremoniei de Anul nou. Kroeber. 1956. 306. prin aceasta. 3 A. 2 Werner Miiller. Di~ R~ligionen d~r Waldlandindian~r Nord<imaikas. Co liba sacra reprezinta universul. Handbook of th~ Indians of California.sei Marice ale triburilor lenape. 177. 19504. cu meditatiile ~i rugaciunile sale. Daca trecem acum la ritualurile de Anul nou in vigoare la populatiile care practica protoagricultura (adica cultura tuberculelor). 498. diferenta e izbitoare. Di~ blau~ Hi. Berlin. Intr-un caz. Dar avem de-a face mai ales cu 0 diferenta de atmosfera religioasa. La a~a-numitii cheynee. p. Acoperi~ul ei simbolizeaza bolta cereasca.

structurile lor sint ·asemanatoare. 46 i~ . 155 ~i urm.consta dintr-un scenariu cultural al carui rit principal simboliza reiterarea cosmogoniei. Atit faptele dt ~i interpretarea lor pOt fi regasite in abundenta literatura de specialitate publicata cu privire la acest subiect 2. 83 ~i urm. cu deosebirile la care trebuie sa ne a~teptam dnd este yorba. precum ~i intr-un capitol din Le My the de l'Eternel Retour (p.ptul ca regasim idei similare in religiile Orientului Apropiat din antichitate. de societa~i In stadiul pre. periodic. descrisa de Malinovski. 2 Cf. Lanternari a consacrat 0 cane intreaga studiului acestui complex miticoritual ~i noi in~ine I-am discutat pe scun in legatura cu cultele profetice melaneziene 1. M. creat' din nou. 1959 . 92. Yom aminti totu~i ca in Mesopotamia facerea lumii era in 1 Vittorio Lanternari. 1. V. mesopotamienii. Yom spune numai ca in ciuda deosebirilor dintre sistemele mitico-rituale ale triburilor nord-americane citate mai sus ~i cele ale melanezienilor. p. Milano. Evident. nr. cosmosuI trebuie recreat.sau protoagricol. Totu~i. Mephistopheles et l'Androgyne. Eliade. ~i la ceilal~i. Aceasta innoire . Anul nou ~i cosmogonia in Orientul Apropiat antic Este semnificativ fy.). La Grande Festa. iar pe de alta de societa~i agricole ~i urbane. ca acelea din Mesopotamia ~i din Egipt. iar scenariul cosmogonic prin intermediul caruia se efectueaza innoirea e in legatura cu noua recolta ~i cu sacramentalizarea hranei. p. ni se pare esen~ial urmatorul fapt: egiptenii. pe de-o parte. israeli~ii ~i alte popoare ale Orientului Apropiat antic sim~eau l)evoia de a innoi in mod periodic lumea. cheva indicaTii bibliografice in Le My the de l'Etemel Retour. Inutil sa reluam aici rezultatele acestor cercetari.briand. Si la unii.

0 serie de rituri reactualiza lupta lui Marduk Impotriva lui Tiamat (balaurul care simboliza oceanul primordial). Poemul Creatiei (Enuma elish) era recitat in templu. victor~a . orice An nou avea fn comun un element esential cu prima zi in care lumea a fost creata ~i In care ciclul anotimpurilor a fost declan~at 1. Frankfort. derson. New York. sflqitul era indispensabil oricarui nou inceput. care erau deopotriva fortele haosului ~i du~manii istorici ai iui Israel. past'rind totu~i ceva din semnificatia lui initiala. scenariul arhaic al innoirii periodice a lumii a fost treptat istoricizat. Mowinckel scrie ca "una din ideile dominante era insdiunarea lui Iahve ca rege al lumii. alegerii ~i aliantei.chip ritual reiterata cu prilejul ceremoniilor de Anul nou (akitu). Rezultatul acestei victorii era innoirea creatiei. In eshatologia profetilor. nu se poate pune pe acela~i plan reiterarea simbolica a cosmogoniei care caracteriza Anul nou in Mesopotamia ~i In Israel. ne dam seama ca mesopotamienii simteau ca inceputul era in mod organic legat de un sfir?it care-l preceda. Mowinckel. La iudei.zeului ~i opera sa cosmogonica. Kingship and the Gods. Mai tirziu. restaurarea lui Israel de catre Iahve era inteleasa ca 0 noua creatie. He that Cometh. ~i la egipteni Anul nou simboliza creatia. idei ~i rituri ale anticelor sarbatori ale fertilitatii care sint subiacente sarbatorii istorice" 2. 3 S. Dupa cum spune H. Dar privind mai de aproape riturile Anului nou. ca acest "sflqit" era de aceea~i natura ca "haosul" dinaintea creatiei. Mowinckel. reprezentarea simbolica a victoriei acestuia asupra du~manilor sai. An1956. Desigur. Cit despre scenariul Anului nou israelit.. op. 26. Wensinck a aratat ca scenariul ritual al Anului -nou. W. cit. 47 . care implica un fel de reintoarcere in Paradis 3. 319. Dupa cum am amintit. In limba eng1e'd de G. p. 1H. Frankfort. prin care se 1 H. p. ~i ca. p. 2 S. pentru acest motiv.

in acela~i f€I ca.. . I: Israd and R~''''elation. ci poate fi supusa i'nnoirii rituale in cadrul unui ceremonial". 48 ..semnifica trecerea de la Haos la Cosmos. prin innoirea sacramentala a lui Crist. Louisiana State University Press. 2 Eric Voegelin. 1 A. p.aceea a elementelor sliI11boliceelaborate i'n si'nul civiliza~iei cosmologice.. ca de pilda. pp. 1956.. exodul ~i trecerea Marii Ro~ii. care este precedat ~i urmat de un sHqit. pentru ca prabu~irea ordinii existen~ei ~i reapari~iei acestei ordini reprezinta o problema fundamentala a existen~ei omene~ti". SHqitul e a~adar implicat in inceput ~i viceversa. ca de pilda. Th~ S~mitic N~w Y~ar and ih~ Origin of Eschatology in Acta Orientalia. Innoirea rituala a ordinii. 3 A~adar.!. 3 E. deoarece imaginea exemplara a acestui inceput. pe atunci numita Canaan. cit. 0 data devenita efectiva pe planul colectiv. strabate intreaga istorie a omenirii de la sarbatoarea Anului nou babilonian. Lucru nicidecum surprinzator. 1923. captivitatea babiloniana ~i intoarcerea din exil etc.In fond in ambele se crede in posibilitatea de recuperare a )nceputului" absolut. a fost aplicat unor evenimente istorice. Eric Voegelin are dreptate sa staruie asupra faptului ca "formele simbolice ale imperiilor cosmologice ~i ale Israelului nu se exclud reciproc r . Order and Histor'y. 294. cucerirea Palestinei.innoirea cosmologica a imperiilor vecine 2. p. yon Rad a dovedit ca un eveniment istoric unic. J. "constituirea Israelului pe Muntele Sinai de catre lahve ~i servitorul sau Moise. Wensinck. flU e men ita sa ramina in sfera amintirii pe calea tradi~iei verbale sau a nara~iunii scrise. La dndul sau. Voegelin. 299. op. I. ceea ce implica distrugerea ~i abolirea simbolica a lumii vechi. ]. de pilda. oriclt de mari ar fi deosebirile dintre sistemul cultului mesopotamian ~i eel israelit. pina la ritornar ai principii a lui Machiavelli ~i trednd prin innoirea lui Berith de catre Josuah. 159-199. reprezinta anu!. nu e mai pu~in evident ca ele au in comun aceea~i speran~a de regenerare anuala sau periodicaa Lumii .

degenereaza ~i sflqe~te prin a pieri. se farimiteaza. Se prea poate ca scenariul miticoritual al Anului nou sa fi jucat un rol atit de important in istoria omenirii mai ales . a~adar pierderea perfeqiunii initiale.nul anotimpurilor ~i in regularitatea fenomenelor cere~tl. E. de origine ~i de structura diferita. deopotriva "pesimist" ~i "optimist". a unei beatitudini care preceda actuala condiiie omeneasca. sustinuta de amintirea imaginara a unui "Paradis pierdut". dealtminreri. de$i foarte curind pierduta. 0 idee susceptibila de a fi rein terpretata ~i integrata la infinit in nenumarate conceptii re1 Ca. faptul de a fi se reveleaza . in orice caz. origine. Caci scurgerea timpului implica indepartarea treptata de "inceputuri".in termeni de viata. asigurind innoirea cosmica. evident. Tot ce dureaza. Anume. dar nu trebuie sa uitam ca. pentru omul primitiv. E yorba. e periodic recuperabila.timpul cosmic circular. In nenumarate alte mituri cosmogonice de 49 . Dar trebuie sa adaugam indata: plenitudinea. ideea "peI'feqiunii inceputurilor". dealtmin teri. Ea este. Plenitudinea ~i vigoarea se intilnesc la inceput: e ceea ce s-ar putea numi "pesimismul" inerent acestei conceptii. este adica urmat automat de un nou inceput. intruclt constituie un ciclu. foarte raspindita. Ideea ca perfeqiunea se gasea la inceput pare destul de arhaica. in scenariile mitico-rituale ale Anului nou 1 razbate 0 alta idee.pentru ca. a~a cum poate fi el sesizat in rit. totu~i. se gase~te la originea ideii unui cosmos care se innoie~te periodic. Aici insa se impune 0 precizare: de~i e probabil ca intuitia "Anului".~i se exprima . Imaginea "Anului-Cerc" s-a incarcat cu un simbolism cosmicvital ambivalent. el mai dadea de asemeni ~i speranta unei recuperari a beatitudinii "inceputurilor". de 0 expresie "vi talista" a realului. expresie a unei experiente religioase mai intime ~i mai adinci. Anul are un sflqit.

iigioase. Vom avea prilejul sa discmam despre dteva din aceste valorificari. Vom spune deindata ca ideea perfeqiunii inceputurilor a jucat un rol important 111 <:eea ce prive~te elaborarea sistematica a unor cicluri cosmice din ce In ce mai mari. "Anul" oei~nuit a fost foarte mult dilatat, dind na~tere unui "An Mare" sau Pe maun or cicluri cosmice de 0 durata incalculabila. sura ce ciclul cosmic devenea mai amplu, ideea perfectiunii inceputurilor tindea sa implice aceasta idee complementara: pentru ca ceva cu adevarat nou sa poata

·zncepe, este necesar ca rama~itele ~i ruinele ciclului ·vechi sa fie complet nimicite. Astfel zis, daca dorim sa obtinem un Inceput absolut, sflqitul unei lumi trebuie sa
fie radical. Eshatologia nu este dedt prefigurarea unei ·cosmogonii a viitorului. Dar orice eshatologie staruie asupra acestui fapt: creatia cea noua nu poate avea :loc inainte ca lumea aceasta sa fie definitiv abolita. Nu mai e vorba sa regeneram ceea ce a degenerat - ci sa nimicim lumea cea veche ca s-o putem crea din nou in toto. Obsesia beatitudinii Illceputurilor implica nimicirea a tot ce a existat ~i, a tot ce, datorita acestui fapt, s-a degradat, de la facerea lumii: e singura po-sibilitate de a recuceri perfectiunea ini~iala. Desigur, toate aceste nostalgii ~i credinte slnt deja prezente In scenariile mitico-rituale ale Innoirii anuale a lumii. Pornind lnsa treptat de la stadiul protoagricol de cultura, ~i-a croit drum ideea ca exista ~i adevarate (iar nu numai rituale) distrugeri ~i creatii din nou ale lumii, ca exista 0 "lntoarcere la origine" In sensul literal al cuvlntului, adica 0 regresiune a cosmosului spr~ starea amorfa, haotica, urmata de 0 lloua cosmogome. Miturile referitoare la sflrsitul lumii ilustreaza eel mai bine aceasta conceptie. L~ vom studia In capitolul mmator, desigur atlt pentru interesul lor intrinsec, dt ~i pentru ca slnt susceptibile sa ne lamureasca In privin~a funqiei miturilor In genere. Pina acum am avut de-a face numai Cll mituri cosmogonice ~i de origine,
50

mituri care povestesc ceea ce s-a 'int'implat deja. Se cuvine acum sa Yedem cum ideea "perfeqiunii illceputurilor" a fost de asemeni proiectata intr-un vii tor atempora!. Miturile referitoare la sHqitul lumii au jucat desigur un rol important in istoria omenirii. Ele au pus in eviden~a "mobilitatea originii": intr-adevar, ell incepere de la un anum it moment, "originea" nu se gase~te numai intr-un trecut mitic, dar ~i illtr-ull viitor fabulos. Acesta este, dupa cum se ~tie, concluzia la care au ajuns stoicii ~i neopitagoricienii, prin elaborarea sistematica a ideii ve~nicei intoarceri a lucrurilor. Dar llo~iunea de "origine" e mai ales legata de ideea de perfectiune ~i de beatitudine. lata motivul pentru care gasim, in concep~iile eshatologiei, considerata drept o cosmogonie a viitorului, izvoarele tuturor credin~elor care proclama 0 era de al--tr, nu numai (sau nicidecum) in trecut, ci ~i (sau exclusiv) in viitor.

Capitolul IV ESHATOLOGIE ~I COSMOGONIE

Sfir~itullumii - in trecut ~i in viitor
S-AR PUTEA SPUNE, INTR-O FORMULA SUmara ca, pentru primitivi, sflqitul lumii a ~i avut loc, de~i el trebuie sa se reproduca intr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat. Intr-adevar, miturile referiware la cataclismele cosmice sint foarte raspindite. Ele povestesc cum lumea a fost distrusa ~i omenirea nimicita, cu exceptia unui singur cuplu, sau a dtorva supravieluitori. Miturile referitoare la Potop sint cele mai numeroase ~i aproape universal cunoscute (de~i sint foarte rare in Africa) 1. Pe linga miturile diluviene, ~i altele relateazadistrugerea omenirii prin cataclisme de proportii cosmice: cutremure, incendii, prabu~iri de munti, epidemii etc. Evident, acest sflqit al lumii n-a fost radical: el a fost mai ,curlnd sflr~itul unei omeniri, urmat de ivirea unei omeniri noi. Dar cufundarea totala a pamintului in ape sau distrugerea lui prin foe, urmata de ivirea unui pamint virgin, simbolizeaza regresiunea catre haos ~i catre cosmogonie. 1 Cf. Sir George James Frazer, Folk-Lor~ in th~ Old Testament, Clyde Kluckhohn, Rewrrmt I, Londra, 1919, pp. 329-332; Thwll~s in Myths and Mythmaking, in Daedalus, primavara 1959 (pp. 268-279), p. 271. Bibliografia esen~iala referitoare la legendele Potopului se va gasi in Stith 'Thompson, Motif-Index of Folk-Literature, edi~ie 'revazudi, Bloomington, Indiana, 1955 ~i urm., vol. I, p. 184 (A 1010).
52

Intr-un mare numar de mituri Potopul se leaga de un pacat ritual, care a provocat mlnia fiintei supreme; uneori el rezulta doar din dorinta fiintei divine de a pune capat omenirii. Daca examinam lnsa miturile care vestesc viitorul Potop, constatam ca una din cauzele principale rezida In pacatele oamenilor, precum ~i In decrepitudinea lumii. Potopul a deschis deopotriva calea uneicreari din nou a lumii ~i unei regenerari a omenirii. Altfel zis, sflqitul lumii In trecut ca ~i acela care va avea loc In viitor reprezinta proieqia gigantica, la scara macrocosmica ~i cu 0 exceptionala intensitate dramatica, a sistemului mitico-ritual al sarbatorii Anului nou. De asta data lnsa, nu mai e vorbade ceea ce s-ar putea numi "sflqitul firesc" al lumii - "firesc" pentru ca coincide cu sflqitul anului ~i face prin urmare parte integranta din .ciclul cosmic - ci de 0 catastrofa reala provocata de fiintele divine. Simetria dintre Po top ~i lnnoirea anuala a lumii a fost perceputa In clteva foarte rare cazuri (Mesopotamia, iudaism, Mandan) 1. Indeob~te, lnsa, miturile diluviene Slnt independente de scenariile mitico-rituale ale Anului nou. Aceasta se explica u~or, deoarece sarbatorile periodice deregenerare reactualizeaza simbolic cosmogonia, opera creaware a zeilor, iar nu nimicirea lumii vechi: aceasta dispare "In chip firesc", prin simplul fapt ca distanta care 0 separa de "lnceputuri" a atins limita extrema. In comparatie cu miturile 'care nareaza sf1r~itul lumii In trecut, miturile care se refera la un sf1r~it ce va veni slnt ciudat de putin numeroase la primitivi. Dupa cum observa F. R. Lehmann 2, raritatea lor se datoreaza poate faptului ca etnologii n-au pus aceasta lntrebare In anchetele lor. E uneori greu sa precizezi daca mitul
1 A se vedea lucrarea noastra Le M ythe de l' Eternd Retollr, Paris, 1949, p. 102 ~i urm. 2 F. R. Lehmann, UVeltunurgang lmd UVelterneuerung im Glaubm schiftloser Volker, In Zeitschrift fiir Ethnologie, LXXI, 19J1 (pp. 103-115), p. 103. 53

. anume N amolut. 3 F. locuitorii insulelor Andaman cred ca dupa sflqitul lumii 0 noua omenire. Dupa catastrofa.Radcliffe Brown. 2 Richard Thurnwald. dupa Ch. op. precizeaza. ~i a adormit. bucurlndu-se de 0 conditie paradiziaca.e ef'ectiv vorba de un mit care poveste~te sflr~itul ~i crearea din nou a lumii : dar mitul se refera la trecut. el va Ineca insula cu 1 Ibid. moqii vor 1nvia. Keysser. vieti 2. Dar lntr-o zi se va ridica de pe culcu~ul sau ~i va distruge cerul care se va zdrobi de pamlnt ~i va pune capat oricarei. cit. Potrivit spuselor lui E. p. pp. Malengfung. nu e u~r sa stabilim daca e vorba de un eveniment trecut sau viitor. Radcliffe Brown 1nsa. Man. Zeii vor continua lnsa sa <existe . nici moane. 1911. fiul creatorului e vinovat de catastrofa care va avea loco Clnd l~i va da seama ca ~eful unei insule TIU se mai ocupa de supu~ii sai. 26-27. dupa ce a creat cosmosul ~i omul. exista credint.. iar nu la viitor. Intr-una din insulele Caroline. nici batrlnete.a ca lntr-o zi creatorul va nimici omenirea din cauza pacatelor ei. anume Aurepik.54 . In creninteie indigenilor kai din Noua Guinee. 112. 1~i va face aparitia : nu vor mai fi nici boli. TUbingen. p. Potrivit lui A. limba locuitorilor insuIelor Andaman nu poseda un timp viitor 1.se refera la 0 catastrofa trecuta sau la una viitoiue. Cum 105a. R.dem Leben der Kaileute (citat de Neuhaus. la orizont. 107. . In Deutsch Neu-Guinea. Cele mai rare dintre miturile primitive relative la sflqit slnt acelea care nu prezinta indicatii precise referitor la eventuala creatie din nou a lumii.iar aceasta implica posibilitatea unei noi crea1ii 3• .siidseeinseln. 1927. Pamlntul se cutremura. s-a retras la marginea lumii. Lehmann. H. P. Ori de cite ori se lntoarce In somn. AlIOs .Intr-aha insula din arhipelagul Carolinelor. creatorul. Die Eingeborenel1 Australiel1s ulld dir . In realitate. Man ar fi contopit mai muhe versiuni culese de la informatori diferiti. Astfel. potrivit constatarii lui Lehmann. 154 ~i urm.

iar ba~tina~ii din triburile PIe-Sakai vad 1ntr1nsul du~manul care le-a .. 117. 70 ~i urm. Lowie. 1959. 19 (toamna. . Catastrofa va fi universala. Unele triburi credeau: ca marea catastrofa va fi urmata de 0 1nnoire a lumii ~i de Invierea moqilor. Nimuendaju scria In 1912 : "Nu numai guaranii. R. M. In timpul furtunilor~ numitii negritos se straduiesc sa prel'nt1mpine catastrofa adudnd In chip de ispa~ire jertfe slngeroase 2. sint satut 1 Ibid. 42 ~i urm. p.. 2 3 4 55- .Jurat Paradisul" 3. p. 151 ~i urm. Del" Paradiesrnythos irn Leben del' Guarani-· il1dianer. ei au pomit In cautarea "Tarii: fara de pacat".. au 1nceput In veaculal XIX-lea ~i au durat p1na In 1912. nr. 1957~ pp. F. AIte triburi a~teptau ~i doreaUl sflqitul definitiv al Lumii 4. Traite de I'Histoire des Religions. In Saeculum. lata pentru ce ace~ti negritos 11 numesc "rau" pe Karei. Cf. ci 1ntreaga natura e obosita de viata. Lehmann. medicine-men-ii au auzit Pam1ntul implorlndu-l : «Am devorat prea muIte cadavre. Prophetisrnus Imd Messianismus als volkerkundliches und uni·versal-geschichtliches Problem. Karei va pune capat lumii pentru di oamenii nu mat respecta preceptele sale. pp. prin foc ~i prin apa.ajutorul unui ciclon 1. III. nu va face vreo deosebire Intre pacato~i ~i nepacato~i ~i nu va fi. In Staden-Jahrbuch. pp. p. X. Sao Paulo. p. 38-47. 107. inspirate de ~amani ~i efectuate sub conducerea lor.. Cf. Aceste lungi calatorii. un soi de paradis terestru situat dincolo> de Ocean. E. 1955. Drept care. Eliade. p. cit. 54.In mai muIte rlnduri. dnd I-au 1nvaluit In vis pe: Nanderuvuvu. Robert H. pare-se. Schader. Nici aici nu e sigur ca e yorba de un sflqit definitiv: ideea unei pedepsiri a "pacatelor" implica In genere crearea ulterioara a unei noi omeniri~ Mai greu de interpretat slnt credin~ele autohtonilor negritos din peninsula Malacca. Wilhelm Koppers. Ei ~tiu ca 1ntr-o zi. $tiind ca pamlntul va fi distrus. Primitive Messianism' and an Ethnological Problem.. Un exemplu extraordinar de izbitor e acela al guaranil or din Mato Grosso. 62-72). preludiul une~ noi creatii. op. In Diogenes.

XI. in Zeitschrift fur Ethnologie.. in The Mythologies of All Races.ale celor doua Americi. 2 Cf. p.) Potrivit traditiei. dar ca spiritele se vor Intoarce. 1876). Ei revalorizasera ~i integrasera mitul sflqitului pamlntului Intr-o mitologie milenarista 2. fie. Majoritatea miturilor americane ale sHqitului implica fie 0 teorie ciclica (ea de pilda la azteciJ. a dorintei de repaus absolut ~i de moarte. au ~i avut loc trei sau patru distrugeri ale lumii ~i a patra (sau a cincea) este a~teptata In viitor. 4 Mit algonkin consemnat de Daniel G. pp. X. 335. fii sa se sflqeasca 1. cit. pp. H.. 1 Curt Nimuendaju. R. revazutii. Fiecare din aceste lumi e dominata de un "Soare". Mit wintu consemnat de H. XLVI. Boston. B. Alexander.. In sflqit (In anumite regiuni ale Americii de Nord).pomii [. Alexander. Brinton. 91 ~i Urm. The Myths of the New World (edilia a 2-a. Lowie. fie credinta ca 0 noua Facere va urma catastrofei. T ata.. Die Sagen von der Erschaffung und Vernichtung der Welt als Grundlagen der Religion der ApapocuvaGuarani. ci:ntlnd ~i danslnd. ] ~i natura Intreaga" 1. 1914. p. E vorba Insa de dezamagirea inevitabila care urmeaza unei lungi ~i vane exaltari mesianice. 235236. op.~l istovit. S-ar putea cu greu gasi 0 expresie mai mi~ditoare a oboselii cosmice. Boston. p. Astfel indienii choktaw cred ca lumea va fi distrusa prin foe. Un anumit numar de mituri vorbesc despre un cuplu care va repopula lumea cea noua 4. Ne este imposibil sa enumeramaici toate celelalte mituri importante . New York. 1920. p. H. 1916). Latin-American Mythology. indienii guarani diutau paradisul terestru. (rln acest proces de regenerare numai padito~ii vor pieri. 71. ~i tot a~a. North-American Mythology (in Mythologies of All Races. De un veae. oasele se vor acoperi cucarne. B. privind sHqitul lumii. la azteci. 3 Cf. credinta Intr-o regenerare universala efectuata nha cataclisme. a carui cadere sau disparitie caraeterizeaza sHr~itu13.> La rlndul ei. Apa 11 roaga pe Creator sa-i acorde repausul ~i sa Indeparteze de ea orice agita~ie. 223 !Ii urm. 56 . 287 ~i urm.

p. Alexander. p. Regasim un mit similar la eschimo~i: oamenii vor lnvia din. (Pamln tul e Inchipuit ca 0 mare insula aninata de bolta cereasca prin patru fdnghii 3.E.R. am s-o refac pe de-a lntregul . 279~280. Unul din prineipalele mituri eosmogonice ale ba~tina~ilor kato. Claude Levi-Strauss in Bulletin of the Bureau of the American Ethnology. bibliografia referitoare la miturile diluviene nord-americane ibid.) Intr-un mit Maidu. p. iar lnvia~ii vor locui din nou pe fostele lor teritorii 1. fdnghiile se vor rope ~i pamlntul se va cufunda In Ocean". 2 Brinton. My then Imd Legenden des Siidamerikanischen Urvolker. a carui prabu~ire pare iminenta 5. spre a-I lnloeui pe eel veehi. 3 H. Dupa indienii cherokee. 299-300.B. XCLIlI.. p.. pp. 1951. op. cf. 280: "Cel-de-sus va sufIa 0 data pe oasele barba1ilor. Dupa cum observa Alexander eu privire la miturile cosmogoniee ale coastei Paeificului. 1888). lneepe eu erearea unui nou eer. ~i dnd o voi fi refacut-o. P. The Central Eskimo (G.. oamenii vor muri. 369 (Namicuara). Ehrenreich.. p. cit. Die datorita focului sau apei. Credin~a ca inevitabila catastroEi este consecin~a fatala a "batrlne~ii" ~i a decrepitudinii lumii pare destul de rasplndita. 588 ~i urm. pp.W. B. 1 Adam Hodgson: Tra·vels in North America. 0 6 Ibid. 219. Cf. M. 57 . pp. oasele lor (credin~a specifica culturilor de vlnatori) 2. din tribul athapasca..'. 347 (Bakairi). p. "multe nara~iuni privind crea~ia par a se reduce de fapt la tradi~ii referitoare la erearea din nou a pamlntului dupa marea catastrofa . 5 Ibid. p. Le Chamanisme et les techniques archaiques de l'extase. "dnd lumea va fi veche ~i uzata. Brinton. Berlin. ve~i avea parte de 0 noua na~tere" 4. aha versiune a mitului a fost publicata de Franz Boas. 1905. anumite mituri evoca totu~i deopotriva erea~ia ~i 0 noua crea~ie" 6. Cu privire la miturile d. 222. 280. Eliade. Paris. 2. 4 Ibid. Earth-MakeT~ul asigura cuplul pe care-l crease ca "atunci dnd aceasta lume va fi prea uzata. de doua ori pe oasele femeii ~i vor invia". S<ld-americane privind sflr~itul ·lumii 225. North American Mytholog)l. pp.. Cu pri vire la tradi\iile sud-americane referitoare la Innoirea lumii dupa 'catastrofa. 30--31. 60.

aceste mituri referitoare la sflqitul lumii exprima aceea~i idee arhaica ~i extrem de raspindita de "degra:dare" progresiva a cosmosului. pe scurt. deja cunoscuta In vremurile vedice (Atharva Veda. implidnd mai mult sau mai putin clar crearea din nou a unui nou un ivers. Dar trebuie sa reamintim In prealabil. care era locul mitului referitor la sflqitul lumii In religiile mai complexe.~i 1 Numele celor patru yugas apar pentru prima oara in Aitareya Brahmana. indienii au dezvoltat In chip laborios doctrina celor patr. singurele revalorizari moderne pozitive ale mitului sflr~itului lumii.' mi~carile profetice ~i milenariste ale societ?tilor primitive. 39-40). 14. In zilele noastre. Vom reven! asupra acestor milenarisme primitive. 58 . Impreuna cu hiliasmul marxist. dat fiind ca ele constituie. VII. X." In fond.!. Recent.1yugas. face parte din mitologia germanica. Esentialul acestei teorii 11 constituie crearea ~i distrugerea cicliea a lumii . urmata de 0 noua creatie. cele patru virste ale lumii. care va fi totodata semnul vestitor al iminentei creari din nou a lumii. Stig Wikander aindicat existenta unui mit germanic referitor la batalia eshatologica Intru totul similar eu povestirile paralele indiene ~i iraniene. Dar Inceplnd cu BrG. Din aceste mituri ale unei catastrofe finale.hmana 1 ~i mai ales in Purana. 8. au ie~it ~i s-au dezvoltat. Aceste fapte par saarate ca indoeuropenii nu ignorau mitul referitor la sf1r~itul lumii. Sfiqitullumii in religiile orientale Doctrina distrugerii lumii (pralaya) era. necesidnd In mod periodic distrugerea ~i crearea lui din nou. Conflagratia universala (ragnarok). dupa toate probabilidltile.

Cit despre mitul "perfeqiunii inceputurilor" 11 recuno~tem fara greutate In puritatea. clt ~ a dimensiunilor trupului ~i a longevita\ii sale.:esha. pamintul va fi Inecat ~i omenirea nimicita (Visnu Purana. 1928. ~ezat pe ~arpele cosmic <.400. n. 1 Le My the de l'Eternel Retour. Berlin. un pralaya. 80 ~i urm. Visnu doarme cufundat Intr-un somn yoga (Visnu Purana. 24. 0 ploaie diluviana va cadea fara incetare timp de doisprezece ani. p. 25). Fo'Cul Samvanaka (Focul incendiului cosmic) va distruge universul intreg. Dat fiind ca am mai discutat aceasdi problema In Le My the de l'Eternel Retour. iar via~a lui dura 0 suta de mii de purvas (un purvas este egal cu 8. in schimb. Vom aminti numai ca "ciclul complet se incheie cu 0 «nimicire». Potrivit lui H. inteligen\a. Paris.emacandra. la inceput statura omului atingea ~ase mile. 170. 59 . $i apoi totul va rein cepe din nou ad infinitvtm. prima vli"sta. 2 Cf. Dupa aceea. Pe Ocean. «marea nimicire») la sfir~itul celui de al 0 mielea ciclu" 1.credin\a in "perfeqiunea Inceputurilor". VI. 1-11). 34. 2. care se repeta intr-un fel mai radical (mahapralaya.0GO ani). VOl' arde pamintul. beatitudinea ~i longevitatea vie\ii omene~ti in Krta yuga. putem trage concluzia ca doctrina ve~nicei crea\ii ~i distrugeri a universului este 0 idee panindiana. nu 0 vom relua aici. Jainismul exprima in termeni extravagan\i perfeqiunea inceputurilor ~i decaderea ulterioara. De-a lungul celorlalte yugas care au urmat. Der Messiasglaube in Indien und Iran. Potrivit Mahabharatei ~i textelor Purana 2. p. ~i Images et S}'mboles. 4. Cf. pe firmament se VOl' ivi ~apte sau doisprezece sori ~i VOl' zvinta marile. Emil Abegg. 1952. orizontul se va aprinde. asisram la 0 deteriorare treptata adt a inteligeqei ~i a moralei omului. Deoarece buddhi~tii ~ jaini~tii Imparta~au acelea~i idei. p.

2 W. deteriorare. In teoria indiana. la elitele religioase ~i filozofice care cauta "izbavire" de iluzii ~i de suferin\e. Buddhi~tii staruie ~i ei asupra prodigioasei 'scurtari a vietii omene~ti: 80. iar viata nu depa~e~te 0 suta de ani (Jacobi. Lovejoy ~i George Boas. omul nu joaca nici un rol in periodica recreare a lumii.' 421432). nimicire ~i creare dinnou a universului. 1. adica: ve~riica creatie. desigur. Mitulperfeqiunii inceputurilor este clar atestat in Mesopotamia. 422.~ichiar mai mul! ("incomensurabil". ei sint mai curind instrumentele cu ajutorul carora se efectueaza procesul cosmic. dimpotriva. potrivit anumitor traditii) la inceputul ciclului. Primitivism in Ancient Western Asia. in~i~i zeii nu par sa fie adevarati creatori . cei opt sau zece regi antediluvieni au domnit intre 10800 ~i 72000 ani . aminte~te intr-o oarecare masura conceptia primitiva a innoiriianuale a Lullii. in fond. (pp. ingrijid de Arthur O. Se vede a~adar ca. dar cu importante deosebiri. ci urmare~te sa evadeze din ciclul cosmic 1. regii dirt primele dinastii postdiluviene n-au depa$it 1200 ani 2. ~i zece ani la sflqitul sau. 1935. omul nu dore~te aceasta ve~nidi noua creatie. in Ere. Baltimore. Potrivit traditiei babiloniene. la israeliti ~i la greci. Vom 1 Ne gindim. Albrigiht. F.000 de ani. Dar religia populara indiana accepta ~i confera 0 valoare existen\ei Lumii.la sflqitul ciclului statura lui de-abia atinge ~apte coti. in ce prive~te India. Mai mult chiar. nu exista dedt intervale mai mult sau mai putin lungi intre nimicirea unui uniyers ~i aparitia altuia. "Sflqitul" nu are inteles dedt in masura in care se refera la "conditia" omului . 60 . 202). omul poate opri procesulde transmigratie in care se gase~te ridt orbe$te. Doctrina indiana a virstelor lumii. p. nu exista propriu-zis un sflqit radical al Lumii. in culegerea Primitivism and Rdated Ideas in 'Antiquity.

Hesiod este primul care descrie degenerescenta progresiva a omenirii de-a lungul celor cinci vlrste (Lucrari ~i zile. Potrivit unui text. . 22. deja.. Ajunge sa reamintim ca stoicii ~i-:au l'nsu~it ideea lui Heraclit a sflr~itului lumii prin foe (ekpyrosis). nu l'mbatrlneau niciodata ~i viata lor se asemana cu aceea a zeilor. sub domnia Iui Cronos. nu gasim urme referitoare la mitul "perfectiunii l'nceputurilor" (nu este atestat). ea 0 altern ativa. Nu e cazul sa discutam diferitele forme pe care Ie-au Iuat aceste teorii l'n Grecia. cu exceptia cltorva privilegiati. dar gasim In schimb traditia legendara a lungimii fabuloase a vietii regilor anteriori lui Menes 2. potopul care nimice~te omenirea. Aceste doua cataclisme ritmau l'ntrucltva Anl.adauga ca babilonienii cuno~teau ~i ei mitul unui paradis primordial. Ei pastrasera amintirea unei serii de distrugeri ~i creari din nou (probabil l'n numar de ~apte) succesive ale rasei omene~ti 1. 109-201). vl'rstele lumii ~i ciclul nel'ntrerupt al creatiiIor ~i al distrugerilor. sfiqitul prin potop. care va exercita b puternica l'ndurire asupra doctrinei stoice a Ve~nicei Intoarceri. Israelitii l'mparta~eau idei similare: pierderea paradisului originar. In Egipt.ll eel Mare (magnus annus). 431. C) cunoa~te. scurtarea treptata a duratei vietii. 66 [22 Bywater]). Chiar ~i la Empedocle constatam asocierea aeestor doua teme mitiee . 2 . care s-a pierdut. Vl'rsta de Aur. cele 1 Ibid. In Grecia Inregistram doua traditii mitice distincte. 2 424-426. pp. dar solid are : 1 .. 61 Ibid. mai ales de pe urma influentelor orientale. Teoria ciclidi l'~i face aparitia o data eu Heraclit (fr. era un soi de Paradis: oamenii traiau vreme Indelungata.doctrina ciclica. ~i ca Platon (Timeu. Prima. al lui Aristotel (Pro trep t).J'.T eoria virstelor lumii cuprinzind mitul perfeqiunii Inceputurilor.

cei buni. ~i pe B. Pentru evrei. dar purifica( regenerat~i restaurat In gloria sa primordiala. Sflqitul lumii va fi unic. despre 0 seleqiune : numai cei ale~i vor avea parte de 0 fericire ve~nica. Aha deosebire fata de religiile cosmice : pentru iudeocre~tinism. a~a cum cosmogonia a fost unica. Caci sflqitul lumii va revela valoarea religioasa a faptelor omene~ti. 129 ~i urm. Timpul nu mai este timpul circular al Ve~nicei lntoarceri. van der Waerden. p. Apocalipsuri iudeo-cre~tine Regasim unele dintre imaginile acestea apocaliptice despre sflqitullumii In viziunile eshatologice iudeo-cre~tine. 62 . sflqitul lumii va preceda cea de a doua venire a lui Isus 1 Recunoa~tem In aceste catastrofe cosmice ideile indiene referi. vor fi mlntuiti multumita fidelitatii lor fata de 0 istorie sflnta : In lupta cu puterile ~i ispitele acestei lumi. ci un timp linear ~i ireversibil. E vorba despre 0 judecata. Cei ale~i. Pentru cre~tini. venirea lui Mesia va vesti sf1r~itul lumii ~i restaurarea paradisului. nu va mai avea sflqit.doua catastrofe aveau loc la cele doua solstitii: conflagratio la solstitiul de vara. 80. diluvium la solstitiul de iarna 1. Acest paradis pamlntesc nu va mai fi distrus. Das (lrosse Jahr und die ewige Wiederkehr. Cf. Dar iudeo-cre~tinismul lnfati~aza 0 inovatie capitala. 1950. In Hermes. Mai muh Inca: eshatologia reprezinta de agemeni triumful unei istorii sfinte.credincio~i lmparatiei cerurilor. sflqitul lumii face parte din misterul mesianic. Cosmosul care va reapare dupa catastrofa va fi acela~i cosmos creat de Dumnezeu la lnceputul timpurilor.L. toare la sflqitul lumii prin foe sau prin apa. ei au ramas . ~i oamenii vor fi judecati dupa faptele lor. Nu mai este vorba despre 0 regenerare cosmica implidnd totodata regenerarea unei colectivitati (sau a totalitatii speciei umane).

1. $i pentru cre~tini renovarea . 3 ~i urm. Dupa cum spune Efrem Sirul: "Marea va mugi ~i apoi va seca. urm. XXXV: 22. Cristos va veni insa ~i va purifica lumea prin foe. Totul va fi din bel~ug.~i Ie va mina un copila~". $i eel ce ~ade pe tron grai: lata. 30. II: 18 ~i urm. XXXVI: 9 ~i Legend. traducere in limba engleza. 1-5) : . LXV: 17. Psalmii XLVIII. Isaia. Sta scris in Apocalipsullui loan (XXI. ~i un pamint nou. Caci cerul eel dintii ~i pamintul eel dintii au trecut [ . Osea. 19 . IX. Dar at!t pentru unii. Ezechiel. XXXIV: 14. 27.implica intr-un fel restaurarea paradisului. Bousset.$i am vazut un cer nou. 10. Noul Israel va fi cladit pe Muntele Sion. 218 ~i urm. nici plingere.. .). 7. caci cele dintii au trecut.. 2 W. Profe~ii proclama Innoirea cosmosului : va exista un cer nou ~i un pamint nou. The Antichrist Londra.. 63 . 1896. Cerul ~i pamintul vor fi nimicite. LXVI: Zaharia. Va fi seceta ~i foamete ~i zilele se vor scurta 2.. I: 10. XXX. XXXV. 2. VIII: 12. XXX: 23 ~i urm. pretutindeni se vor intinde fumul ~i bezna. 195 ~i urm. fiindca paradisul se afla pe un munte (Isaia. Aceasta noua crea~ie se va inal~a Insa pe ruinele celei dintii.. XXXV. nici durere nu vor mai fi. 13 ~i urm. . 35. triumful istoriei sfinte . XI. Animalele salbatice vor trai in pace Intre ele. nici strigat. noi Ie facem pe toate". pp.Cristos ~i Judecata de Apoi. 6) BoliIe ~i infirmita~ile vor disparea pentru totdeauna: ~chiopii vor sari precum cerbii.. urechile surzilor se vor deschide (I saia. Epoca imediat premergatoare sfiqitului va fi dominata de Anticrist.. dt ~i pentru ceilal~i. totala a cosmosului ~i restaurarea' paradisului reprezinta '-trasatnrile esen~iale ale eshaton-ului (sfiqitului).. ca altadata In gradina Edenului 1. Sindromul catastrofei finale aminte~te aici descrierile indiene ale distrugerii universului. ~. Timp de patruzeci de zile Domnul va trimite fa cuI pe pamint ca sa-l cure~e de 1 Amos. 2). $i am auzit din tron un glas puternic care zicea : ~i moarte nu va mai fi. (lsaia.devenit evident prin sfiqitul lumii .

ahfel zis. in stoicism ~i in literatura cre~tina posterioara. p. Catastrofele cosm~ce. In Byzantion. XVI. triumful aparent al raului constituiau sindromul apocaliptic 4 care avea sa preceada: Intoarcerea lui Cristos ~i mileniul.a avut loc la inceput. Medieval Id~as of th~ End of the World. De-a lungul veacurilor Anticristul a fost identificat cu diferite personaje istorice. MilenarismuI cre~tin Devenit religia oficiala a imperiului roman. pp. Vasiliev. 462-502. morale ~i religioase. fase. de la Neron ~i pina la Papa (de catre Luther). Pe ge aha parte.Bonn. 238. E probabil de origine iraniana 2. citat de Bousset. Myth~ d~ l'Eurn~l Retour. dnd Anticristul va fi 'considerat drept falsul Mesia. 3 Cf. 1957. p. Mayer. Di~ biblisch~ Vorsullung vom W~ltenbrand. ~i R.ca domnia lui vestea deopotriva iminenta venire a lui Cristos. Anticristul e infa~i~at sub aspectul unui balaur sau al unui demon 3. Focul mmlcltor este atestat 0 singura oara in N oul Testament. domnia lui va insemna rasturnarea totala a valorilor sociale. West alld Est.dar· se pastia intotdeauna speranta . flagelurile. intoarcerea la haos. Bousset.~i aceasta aminte~te de vechiul mit al lupt:ei dintre zeu ~i balaur. teroarea istoridl. cf. 185 ~i urm. 2 Cf. erau considerate ca fiind dominate de Anticrist . 2. A.pingaririle ~iciului ~i ale p~katului" 1. cre~tinismul condamna milenarismul ca fiind eretic. Pe de 0 parte. in A doua Epistola a lui Petru (III. 4 A se vedea ~i A. 6-14). deosebit de tragice. inainte de crearea lumii ~i va avea din nou loc la sHqitul ei. pp. . 145 ~i urm. The Antichrist L~gend. de~i unii 1 Efrem Sirul. Boston. 1944.. Domnia Anticristului inseamna intr-o oarecare masura revenirea la haos. Se cuvine sa subliniem un fapt: anumite epoci istorice. u 64 . 19i2~19i3. EI constituie insa un element important In Oracolele Sibiline. Lupta .

impara~ia. ingrozitoare. Biseric~ aeceptase Iumea a~a cum era. ea se ~iafla in pEn proees de putrezire.·veac. Ele reaqioneaza impotriva teroarei istoriei cu 0 violeil1.. dar mai ales dupa al XI-lea: . grele rncereari ~i decataclisme groaznice. indreptate de asta data impotriva bisericii sau a ierarhiei sale. demoniaca . apocalipticilor de tot felu!" . aceea~i idee religioasa : lumea aeeasta .a pe care numai extremadisperare 0 poate suseita. eu to ate pacatele. sttaouindu-se sa faca viata omeneasca ceva mai pu~in nderieita dedt era in vremea marilor crize istorice. dupa 0 perioada de.dupa patrunderea islamului in Mediterana. Citeva veacuri mai nrziu. Numai Dumnezeu ~tia ora sHqitului lumii. curentele milenariste ~i eshatologice reapar. in mai multe ).este nedreapta. Biseriea aeeeptase insa istoria.'eei "buni" vor tTiumfa. vizionarilor. fericire.fele av ineeput. A~teptarea sflqitului Iumii ~i iminen~a judeea~ii de apoi nu sint carac65 . continua. ~i p. din.ilu~tri parin~i ai biserieii 11profesasera in treeut. intr-unan:umit sens. . Lumea."induri. Toate eurentele milenariste ~i eshatologice dau dova&:r de optimism. marile eonfesiuni cre~tine nu 'mai cunose tensiunea eshatologi~a. aeeasta Iume veehe pir1ie din toate inebeieturile. foarte curind.lumea istoriei .regasim. SHr~itul iminent al Iumii era a~teptat ~i de Luther. de mai multe ':'eacuri.staurararea paradisului pe pamint. Timp de veacuri . lumea noastra. Dar. nedrepta~ile ~i cruzimile ei. lumea veche fusese deja rtiinieita: Recunoa~tem in antimilenarismul oficial al bisericii prima manifestare a doctrinei progresului. puterile intul).ericuhll vor fi definitiv invinse. iar a~a-zisul eshaton nll' mai reprezenta evenimentul iminent ee fusese in timpul persetu~iilor.tradisul vaJi regasit. Odata cu triumful bisericii. Un 'anumit numar de trasaturi comune se desprind din aceste curente: inspiratorii lor a~teapta ~i proclarria re. Biseriea luase 'aceasta atitudine impotriva profe~ilor. ~i un Iucru parea sigur : acest sflr~it nu era <lipropiat. ea :va fi nimicita. eatastro. cerului se ~i afla pe pamint ~i.

cele mai multe din aceste mi1enarisme ba~tina~e compona elemente eshatologice cre~tine. in chip simbolic. de pilda. Aderentii la cargo cults cred ~i ei ca lumea va fi distrusa ~i creata din nou ~i ca tribul va avea parte iara~i de un fel de paradis. Foarte probabil. Mi1enarismul nu mai s~pravie~uie~te declt anevoie in clteva recente secte cre~t1ne. E vorba de nenumaratele rhi~carii natiyiste ~i milenariste. moqii vor invia. dintre care cele mai cunoscute siilt a~a-zisele cargo cults melaneziene. albii precum ~i indigenii neralia~i la acest cult var fi nimiciti etc. sarbatorile Anului nou implica. vor cadea ploi de flacari.alte regiun"i ale Oceaniei.teristice nici uneia din marile biserici cre~tine.de f3jpt aceasta redobindire a Paradisului . In Melanezia. mi cred in iminenta venire a lui Cristos ~i in invierea mor~ilor. mun~ii se vor prabu~i ~i vor umple vaile. ba~tina~ii se razvratese impotriva misionarilor tocmai pentru ea ace~tia nu se comporta ca ni~te adevara~i ere~tini ~i. crearea din nou a lumii. Dar. cele mai multe din aceste mi~cari s-au ivit ca urmare a contactelor mai mult sau mai pu~in prelungite eu cre~tinismul. In unele cazuri. Dupa cum am mai vazut. aceasta noua creatie . a~anumitele cargo cults sint asimilate eu miturile ~i ritualurile Anului nou. dar care se mai intllnesc ~i In .va fi preeedata de 0 serie de catasrrofe cosmice : pamintul se va cutremura. ~i nu va mai exista nici moarte. precum ~i in fostele colonii europene din Africa. De~i sint mai totdeauna potrivnice a1bi10r ~i anticre~tine. 66 . lntocmai ca in multe eshatologii indo-iraniene ~i iudeo-cre~tine. Milenarismulla "primitivi" Dar mitul sHqitu1ui lumii cunoa~te un avrnt considerabil mai ales in afara lumii accidentale. nici boli.

2 . aderentii curentelor milenariste slnt intotdeauna antioccidentali . mileniul este iminent. se cuvine sa scoatem aici in relief dteva fapte 1: 1 . constituie elementul esential al mi~carii.R:enouvellement cosmique et eschatologique". a unei recreari a lumii.mi~carile milenariste pot fi consideratedrept dezyoltarea unui scenariu mitic-ritual al innoirii periodice a Lumii . 155 ~i urm. desaviqite ~i fara de sflr$it. 4 . pentru dl nadajduiesc ca va avea loc 0 noua creatie a lumii ~i 0 restaurare a fericirii omene$ti. E yorba de curente religioase.. de libertate ~i de fericireparadiziaca.) 67 . social ~i economic al unor asemenea curente: el este evident . M. Eliade.Morfologia milenarismelor primitive eextrem de bogata ~i de complexa. dar mai ales.asemenea mi~cari sint intotdeauna declan$ate de puternice personalhati religioase de tip profetic ~i organizate sau amplificate de politicieni sau in vederea unor scopuri politice . dt ~i bogatiile ~i armele lor. prin urmare.pentru toate aceste mi~cari. sfiqitul lumii va face posibila insdlunarea unei vieti omene$ti beatifice.. creativitatea lor. 1962. directa 'sau indirecta a eshatologiei cre~tine. Partizanii lor a$teapta ~i proc1ama sflr$itul lumii spre a ajunge la 0 stare economica ~i sociala mai buna.inriurirea. Paris.dar $i de nemurire. pare mai totdeauna neindoielnica . 5 . Mephistopheles et ['Androgyne. Profetul sau intemeietorul cultului proclama iminenta . ideea unei regenerari. nu sala~luiesc numai in ace~ti factori economici. redobindirea starii "Paradi1 Cf. Pentru ei.Sntoarcere la origine" ~i. (. dar el nu se va inscauna nlra catac1ismecosmice sau catastrofe isto nee. inriurirea pe care 0 exercita. Vom adauga ca. Sint infometati $i insetati de bunuri paminte~ti -. Este inutil sa staruim asupra caracterului politic. 3 de~i slnt atra~i de valorile occidentale ~i doresc sa-~i insu~easca adt religia ~i educatia albilor. pp. chiar atunci dnd nu e yorba de un sflqit catastrofal. Dar forta lor. Pentru cele ce ne intereseaza pe noi.

-' aj::eea a colonizarii -~i expectativa unei lumi noi. a .istoriei antice" concepute ca 0 vlrsta de aUf. Neatlrnarea palitica ~i libeqatea culturala praclamata de mi~carile inilenariste al~ popoarelor coloniale sint concepute cao redobindire a unei stari beatifice originare. nu va fi urmat de o noua cre'a~ie a lumii. iar Lumea paradiziaca a originii este inscaunata In locul ei. "Sfiqitullumii" in arta moderna Nimic comparabil cu optimismulde care dau dovada adt eshatologia comunista. Desigur. lumea aceasta.ei luini :.. ele cunosc azi frica din ce in ce mai amenintatoare a unui sfiqit.izoElm ~i s-o degajam. este in chip simbolic suprimata. Personajul mesianic este identificat cu eroul cultural sau custramo~ul mitic a caror intoarcere era a~teptata. lumea veche. Nu este cu putinta sa intreprinclem aici 0 analiza sistematica a multiplelorexpresii ale fricii atomice In lumea moderna. a~adar' cu arecreare a lumii. Acesta nu este' singurul' exemplu al unei mitizari a "starii originare". aceasta stare paradiziaca "originara" repre~inta imaginea idealizata a situatiei culturale ~i economice dinaintea venirii albilor. Ma gindesc maiales' la istoria . imp~ica 0 intoarcere la origirie. catastrofal· al lumii. Dar alte fenomene culturale occiclc.:ntaleni se par semnificative intruelt prive~te cercetarea noastra.mi'tice ale originii. din acest ansamblu de imagini 'exuberante interese<. Dimpotriva.lza:subiectul nostru. In con~tiinta occidentalilor. chiar fara 0 dlstrugere apocaliptica fCiti~a. acest sflqit va fi radical ~i definitiv: el. ci faptul:cca sfiqitul' uQ. Venirea lor se aseamanacu 0 reacwalizare a Timpurilor. elt ~i milenarismele primitive nu se intllne~te In' societatile occidentale.' Pe scurt.' Dar nu re~litatea "istorica" pe care izbutim uneori s-o . In nenurnarate cazuri.ziace'i initiale. pricinuit de armele termonucleare.

£ semnificativ faptul cadistrugerea limbajului artistic a coincis cu aVIntul psihanalizei. Psihologia abisala a h 69 -0: .ceva mai mult dedt de 0 distnigere. aceasta "distrugere a limbajului" s-a extins la .la teatru~ .!-te germinala a materiei. ai impresia ca artistul a vrut sa fad tabftla rasa. atit artele plastice. Prin crea~ia lor. Din acest punct de vedere.In celelalte sectoare ale vie~ii sociale ~i culturale. In arta modema nihilismul ~i pesimismul celor dintii revolutionari ~i darlmatori reprezinta atitudini azi depa~ite.In anumite cazuri e yorba de 0 adevarata nimicire a universului artistic de pina acum.adica la distrugerea lumii lor. odata' cu Ionescu.spre a crea un altul.artei occidentale. $i totu~i. recent de tot. Trebuia sa'reduca la neant ruinele ~i darlmaturile acumulate de precedentele revolutii plastice .uneori peste una sau doua genera~ii . catre un fel de massa confusa primordiala. arti~tii 0 iau Inaintea evenimentelor ce se vor Intimpia . atitudinea lor se aseamana cu aceea a "primitivilor" : au contribuit la distrugerea lumii . trebuia sa ajunga la 0. Inclt s~a putut vorbi despre 0 "distrugere a limbajului artistic". suprimind Intreaga is'torie a picmrii. 'Inceputa In pictura. reprezinta adevaratele forte creatoare ale unei civilizatii sau ale unei societa~i. La multi arti~ti modemi se simte ca "distrugerea limb ajului plastic" nu este dedt prima faza a unui proces cu mult mai complex ~i ca facerea unui univers nou trebuie In mod necesar sa urmeze. caci. E . roman ~i.yorba de . acest fen omen cultural este foarte important."ttlt de radicale. Indeosebi arti~tii.. In prezen~a unor asemenea opere. dt ~i literatura ~i muzica au suferit transformari . modalit. a universului lor artistic . In zilele noastre.poezie. De la Incepunil veacului acestuia. simtim ca artistul este In cautarea a ceva ce el Inca n-a exprimat. nici un mare artist nu crede In degenerarea ~i In iminenta disparitie a artei sale. spre a putea re1ncepe istoria artelor pomind de la zero. £i bine. este 0 regresiune catre haos. Contempllnd 'unele opere recente.

spre a ere a din nou un univers artistic I~ care omul sa poata deopotriva exista. contempla $i .VIsa. departe de a fi nevrozatii de care lumea I$i bate joc uneori. interes care-l caracterizeaza aUt de bine pe omul societatilor arhaice. arti$tii slut. $i arti$tii au fost cei dintii dintre moderni care s-au straduit sa distruga efectiv lumea lor. revalorizat interesul ce-l purtam originilor. Am constata ca. mai sanato$i psihologice$te dedt multi oameni moderni. Ei au Inteles ca un adevarat Inceput nou nu poate avea loc dedt dupa un adevarat sHqit. Ar fi pasionant de studiat Indeaproape procesul de revalorizare a mitului sHqitului lumii In arta contemporana. dimpotriva.

dupa distrugerea acestei Lumi. clt ~i aceea care va avea loc in viitor. Am vazut ca acest scenariu implica motivul "perfeqiunii" inceputurilor ~i ca. analizate in capitolul precedent. ci certitudinea ca va avea loc un nOu tnceput. devine apt sa semnifice adt perfeqiunea lnceputurilor in trecutul mitic. Va amintiti ca am staruit. Intr-adevar. Dar acest reinceput este. ~aci. spre a nu intrerupe desfa~urarea expunerii noastre. daca am cercetat tema mitica a sHqitului lumii. am nicut-o maiales spre a scoate in evidenta raporturile dintre eshatologie ~i cosmogonie. incepind cu un anumit moment istoric.decolonizate ~i acela al arti~tilor occidentali ar fi putut fi Eirgita ~i dezvoltata. . ~i alte confruntari intre unele credinte ale societatilor tradition ale ~i unele aspecte ale culturii moderne se imp un spiritului nostru. S-ar 71 . am vrut sa scoatern In relief ca esential. in cel de al treilea capitol. nu este faptul insu~i al sHr~itului. asupra extremei importante a scenariului mitic-ritual al regenerarii anuale a lumii. la drept vorbind. cosmogonia. . motivul devine "mobil" . chiar ~i in eshatologii. Am lasat insa pentru mai tlrziu asemenea confruntari.In lungulexcursus asupra miturilor sHqitului lumii. replica inceputului absolut.Capitolul V TIMPUL POA TE FI DOMINA T Certitudinea ca va avea toe un nou inceput P ARALELA PE CARE AM SCHITA T -0 .INTRE "optimismul" popoarelor recent .

· Solutie a disperarii ? Nicidecum.) confera un fel de staplnire magica asupra lui: ~tim unde sa-l gasim ~i sa-l facem sa reapara In viitor. ~i anume. planta.:. 'lnu~il sa staruim mai mult asupra valorii "existen1ialeJ' a cunoa~terii originii In societatile tradition ale. Intr-adevar. a . Prin Insa~i . Oamenii se straduiesc sa cunoasca' originea ~i istoria a tot cene Inconjoara: atlt originea sistemului solar elt ~i 72 .£i acceptata pentru di se cunoa~te cos-. a vietii. Am putea folosi aceea~i formula In ceea ce prive~te rriiturile eshatologice: cunoa~terea a ceea ce a avut loc ab origine. a cosmogoniei. 11l0gonia.cultura' occidentala.. cunoa~terea originii fiedirui lucru (animal. obiect cosmic etc. Iar ideea distrugerii apoclliptice a lumii 'a putut . lumea degenereaza '~i ~e epuizeaza: iata pentru ce trebuie simbolic 'recreata dinnou in. chiar daca este periodic distrusa In Intelesul propriu al cuvlntului. cel de' ar XIX-lea au vazut Inmultindu-se cerce': tarile referitoare atlt la' originea imiversului.-=================-------------------------:: putea spune ca ~i aici am Int11nit atitudinea' spirituala care-l caracterizeazape omul arhaic. speciilor sau a omului. dt~i Ia originea societatii. :Freud ~i cunoa~ter~a ~. "Mobilitatea" originii lumii exprima sperantaomului ca lumea lui va exista zntotdeauna.rdata cunoa~terii originilor. pentru omul societatilor arhaice. valoarea exceptionala aco. Veacul al XVIII-lea ~i.durata' ei.mai ales.a religiei ~i a tuturor institutiilor omene~ti. confera ~tiinta a ceea ce se va Indmpla In viitor..originii" . caci ldeea distrugerii lumii nu este ]'n fond 0 idee pesimista. Componarea aceasta nu :este exclusiv arhitidi.apica "taina" originii lumii. Dorin\a de acun0a~te originea lucrurilor caracterlzeaza deopotriva . fiecare an. a limbajului.

'spectacole etc. -v:iaj:a 'lui imagi'nara. . Incetul cu incetul.Inceputurile" ist~riei noastre personale ~i mai ales de a identifica evenimentul anume care a pus capat heatitudinii copilariei ~i a hotarlt orientarea viitoare a vie~ii noastre.. ~i a "i11ceputurilor" . Traduclnd aceasta in termeni de gin dire arhaica. de acele evenimente primordiale. casatoria sau aceea a· unui joc decopii ~a ~otronul. procesele . ci ~i ca unele din conj:inururile s·ale slnt purtatoare dl\-· v. s-ar putea spune caa existat un "paradis" (pentru psihanaliza. ca ele oglindesc modalitaj:ile. In. stadiul prenatal sau perioada care merge pIn a lain~arcare) ~i 0 "ruptura".1nceputurilor". ele sInt· totu~i constitutive intruclt prive~te fiin~a sa 2 • . numai psihanaliza ajunge la ideea ca "inceputurile" oricarei fiin~e omene~ti sint beatifice ~i constituie un fel de paradis.les asupraprecarita~ii ~i imperfe~tiunii inceputurilor. jocuri. reves et mysteres.rlori cosmicf.destinele viej:ii ~i ale naturii.aceea'a une'i insitu~ii . Daua idei ale lui Freud intereseaza subiectuI' 110Stru: 1 ---':~.u 0 aha dir~qie. Pentru.'iar spune. 0 "catastJrofa" (traumatismul infantil) ~i ca. .beatitudinea"origi11ii" . vii. 56.real al de creaj:iile care izvorasc din incon~tient (poezie. d 73' . p. Copilul traie~te Intr~un timp paradiziac 1. prima copilarie. Mythes.ca. .in~ific al inceputurilor a.lu. evolu~ia sint acelea care corecteaza.. de pilda. cu sacralitatea cosmi-ca se efectueaza prin incon~tient. altfel zis. fie ca e yorba de visele ~ide sau singurul contact.Se poate ch. 1 Acesta este motivul pentru care incon~tientul ·lnfaj:i~eaza structura unei mitolpgii personale. psihanaliza. jalnica saracie a .~i.).. Eliade. devenirea. ·2 M. oricare ar fi atitudinea adultului fa~a. In timp ce celelahe ~tiin~e ale . adevaratul pr~ordial ·e "primordialul uman". Psihanaliza a elahorat tehnici susceptihile de a ne revel a . procesul. veacul a~ XX-le~ studiul ~t. Intr-adevar.:/"" i vie~ii staruie mai a.· de pilda. E inreresant de constatat ca dintre to ate ~tiin~ele vietij. Se poate merge mai 'departe ~i afirma nu nurnai ca incon~tientul este "mitologic".. omului modern ~ .

ea . ~venimentele evoc~te In mituri. ea este de asemeni atestata In India. vindecarile magice). altfel zis.uta ~i de societatile arhaice ~i ea joaca un rol important In anumite tehnici psihofiziologice orientale. 74 . dinaintea· intarcarii). Dar.justifica la rIndul ei () apropiere de comportarile arhaice. cli: despre cea de a doua idee freudiana care intereseaza cercetarea noastra. Iran. Am citat un anumit numai:' de exemple' care scOt In relief credinta ca putem reactualiza. aceste exem'ple ilustre:!tza intoarcerea colectiva In urma. Singura apropiere cese poate statornici intie psihanaliza ~i··conceptia ar!laica 'a '-beatitudinii ~i a perfeqiuriii originii se' datoreaza faptului ca Freud a descoperit rolul gecisiv al"timpului primordial ~i paradiziac" al primei copilarii. Faptul ca Freud postuleaza beatitudinea la inceputul vietii omului nu Inseamna ca psihanaliza are ostrucotUra mitologica.fiintei umane ~i 2 . ~i a~adar retrai.~ ideea caprin interrriediul amintlfll sau al unei "intoarceri in urma" putem retrai anumite incidente traumatice ale primei. Dar aceasta Intoarcere existentiala inapoi e cunosc. copilarii. In afara de citeva exceptii (Intre altele. nici ca-~i insu~e~te 0 tema mitica arhaica sau ca accepta mitul iudeo-cre~tin al paradisului ~i al caderii. Aceasta e problema pe care 0 yom studia acum. inainte ca timpul sa devina pentru' fiecare individ un "timp trait". 0 terna destulde frecvent Intilnita In religiile arhaice . dupa cum am vazut. prin intermediul ritualurilor. evenimentele primordiale povestite In mituri. anume "intoarcerea in urma" cu ajutorul careia psihariali~tii spera sa poata reactualizaanumite evenimente decisive ale primei' copilaiii. Beatitudinea "originii" este. Tehnica psihanalizei face cu putinta 0 Intoarcere individuala la timpul originii. Grecia ~i la iudeo-cre~tinism. Comunitatea Intreaga sau 0 sectiune importanta a acesteicomunitati retraia. beatitudinea dinaintea rupturii (adica.

M. temeiul acestor practici nu e greu de inteles: intoarcerea individuala la origine e conceputa ca 0 posibilitate de a Innoi ~i de a regenera existenta celui care 0 Intreprinde. Rostul apropierii propuse aici e de a arata ca "Intoarcerea in urma". de pilda.Tehnicile traditionale ale "intoarcerii in urma" . Berndt. Paris. simbolismul binecunoscut al ritualurilor de iniriere care implica un regressus ad uterum. mai exista ~i In culturile mai complexe ri1 Cf. Nu avem nicidecum intentia sa comparam psihanaliza cu credintele ~i tehnicile "primitive" sau orientale. caracteristice societatilor "primitive". In Naissances mystiques. pentru vindecarea lui a vazut-o Freud. Prin intermediul initierii adoleseentul devine deopotriva 0 fiinta responsabila din punct de vedere social ~i avizata din punct de vedere cultural. dupa eum se va vedea in curind. inirierea adolescentilor comporta o serie de ritualuri al caror simbolism e transparent: e vorba ca novicele sa fie transformat intr-un embrion. Inca din stadiile arhaice ale culturii. spre a-I face apoi sa renasca. mai ales. Dat fiind ca am studiat pe Indelete acest complex in cartea noastra Naissances mystiques. Ceea ce ne intereseaza aici e faptul ca. lnitierea este echivalenta eu 0 a doua na~tere. 1952. fie prin inghitirea lui simbolica de catre un monstru. era deja practicata in culturile extraeuropene. a carei importanta pentru Intelegerea omului ~i. ritualul australian Kunapipi. 75 . Intoarcerea la matrice e figurata fie prin recluziunea neofitului intr-o coliba. "Intoarcerea la origine" poate fi efectuata In vederea a tot felul de scopuri ~i este susceptibila de a avea diferite semnificarii. fie prin patrunderea Intr-un teren sacru identificat cu uteml pamintului muma 1. 106 ~i urm. pe Iinga aceste rituri ale pubertatii. Exista. Dar. clupa R. descris. ne vom margini aici la clteva scurte referinte. p. Dupa tot ce am spus cu privire la speranta de a Innoi lumea prin repetarea cosmogoniei. inainte de orice.

76 de ini~iere indiene. Naissances mystiques. in lntoarcerea la stadiul de fetus 2. centrul ceremoniei hiranya-garbha.tualuri de initiere care compona un regressus ad uterum: Pentru a ne margini deocamdata la India. In sensul literal: "embrion de aur". bincinteles. In sflr~it.de vedere alstructurii. 117. adica aducerea baiatului In casa preceptorului. ibid. In toate cazurile acestea regresstts ad ttterum se executa cu scopul de a face ca recipiendarul sa se nasca la un nou mod de a fi. Exista. p. 2 Ibid. 3 Ibid. Exisra ri:1ituri ~i mai interesante dedt miturile In legatura cu riturile de initiere bazate pe 1'egressusad uterum. 115 ~i urm. 113 ~i urm. 4. Se introduce recipiendarul lntr-un vas de aur In forma de vaca ~i.. mergatoare creatiei ~i beznei din coliba unde are loc initierea. . un model mine 4. p. anurne. ritualuri atlt "primitive" elt ~i indiene. el este considerat drept un nounascut 3. la ie~ire. pentru lnceput. 1 Cf. Mai exista de asemeni ~i ceremonia diksa. p. lntoarcerea la matrice corespunde cu regresiunea universului la starea "haotica" sau embrionara. au. miturile povestind aventurile eroilorsau ale magicienilor ..tpanayama. Bezna prenatala corespunde noptii pre. Cel care a lndeplinitupanayama "este de doua ori nascut" (dvi-ja). imp usa celuicare se pregate~te pentru sacrificiul somei ~i care consta. 'p. sau sa fie regenerat. la drept vorbind. ceremonia t. Motivul gestatiei ~i al rena~terii e clar exprimat lntr-Insa: se spune anume ca preceptorul transforma baiatullntr-un embrion ~i-l pastreaza timp de trei nopti In pintecul sau 1. Toate aceste ritualuri de initiere care· compona 0 revenire la matrice. Din pune':' tul.... regresstts ad uterum se regase~te de asemeni In. Cu privire la mode!ul mitic al rit\lalurilor cf. 118 ~i urm .. acest motiv se distinge In trei tipuri diferite de ceremonii de initiere.

pentru a avea acces 1a un mod superior de existenta trebuie repetata gestatia $i na$terea. "desehidere" spre splirit). Dupa cum am vazut. na$terea fizica. din punctul de vedere al structurii este posibil sa asemuim bezna prenataEl sau ceadin coliba de ini~iere cu noaptea premergatoare creatiei. $i intentia revelata de context este aceeacare da. 132 ~i urm. Avem de-a face propriu-zis cu 0 rena$tere mistidl. 2 . ell alte cuvinte. dar contextele difera. Desigur. Un mare numar de mituri subliniaza: 1 -inghitireaunui erou de catre un monstru marin ~i ie~irea lui victorioasa dupace a spintecat pintec~le monstrului care I-a inghitit.dobinde$te un nou mod de a fi 1. Ideea fundamentala este ca. A trebuit sa staruim asupra acestui punct ca sa nu lasam impresiaca toate miturile $i riturile de "lntoarcere la origine" se situeaza pe un acela~i plan. avem de-a face cu aqiuni orientate inspre valorile spiritului. adevarata semnificatie. iar rasaritul soarelui este 0 replica 1 Cf. dar aceasta repetitie se face ritual. ibid. 77 ~~-------. simbolismul e acela$i. participarea la ceea ce e sacru ~i la cultura. cu accesul la un nou mod de existenta (eomportind maturitatea sexuala. Intr-adevar.~ . Miturile ~i riturile de initiere care alcatuiesc regressus ad uterum pun in evidenta faptul urmator: "lntoarcerea la origine" preg. simbolic : cu alte cuvinte.strabaterea in chip de initiere a unui vagina dentata sau cobodrea primejdioasa intr-o pe~tera sau 0 prapastie asimilata cu gura sau· cu uterul pamintului-muma.. noaptea din care in fiece dimineata se na$te soarele -simbolizeaza haosul primordial. scun. iar nu simbolic. in fiecare caz in paTte. p.:tte$te 0 noua na~tere. de ordin spiritual. de pe urma carora eroul victorios .'I ~i· ale ~amanilor care au operat ace! regressus In carne ~i oase. pe·. Toate aceste ispravi constituie de fapt probe in vederea initierii. dar aceasta nuo repeta pe prima. iar nu cu componari care sint de domeniul activitatii psihofiziologice.

E yorba. chiar $i in zilele noastre.a cosmogoniei. intorcindu-te la origine. Simbolismul "noii na$teri" e evident. e susceptibil de multiple aplicatii. ca aceea a fetusului . Prefata Tai-si k'eou kiue (Formulele orale ale respiratiei embrionare) 0 spune in chip expres: "Revenind la baza. 220 ~i urm. dealtminteri. Aceasta consta intr-o respiratie in circuit inchis. in India. starea haotica premergatoare Creatiei. ihgropindu-i Intr-o groapa care are forma unei matrice. elt ~i vindecarea ~i izbavirea finala. de un obicei atestat ~i in afara Indiei: acela de a ingropa bolnavii spre a-i face sa se nasca din sinul pamlntului-muma 1. introducerea copilului in societate ~i in cultura etc. Vom vedea ca "intoarcerea la origine" a folosit drept model unor tehnici fiziologice ~i psihomentale care urmaresc atit regenerarea ~i longevitatea. Am vazut de asemeni ca regressus ad uterum poate fi asemuit cu 0 regresiune spre. E insa evident ca acest simbolism cosmogonic se imbogate~te cu noi valori in cazul na~terii stramo~ul~~ m~tic~ ~. creatia poetica. Toate acestea vor reie~i mai clar din exemplele pe care Ie yom discuta acum. na~terii fizice a fiecarui individ ~i a rena~terll pnn Imt1ere. 78 . In China regasim de asemeni prestigiul terapeutic al "intoarcerii la origine": taoismul acorda 0 foarte mare importanta "respiratiei embrionare". Se intelege atunci pentru ce anumite terapeutici arhaice folosesc intoarcerea rituala la matrice in locul recitarii ceremoniale a mitului cosmogonic. Traite d' Hi5toir~ d~s Rdigiom. De pilda. medicina traditionala opereaza intinerirea batrinilor ~i regenerarea bolnavilor complet istoviti. Am mai avut ocazia sa observam ca mitul cosmogonic. tai-st. adeptul se straduie~te sa imite circulatia singelui ~i a aerului de la mama la copil $i de la copil la mama. printre care vindecarea. p. izgone~ti ba1 CE.

elt ~i starii paradiziace ~i necon$tiente a lumii necreate 3. Aceasta situatie primordiala. 1943 (pp. numita de altminteri in mod expres stare "haotica" (hun). Hanoi. Maspero. In marea sa milosteriie. Un text al taoismului modern sincretist se exprima In urmatorii termeni: "Aceasta epricina: pentru care' (Buddha) Julai (adica. 353-430). Experimentarea alchimica trebuie sa fie Insotita de 0 meditatie mistica adecvata. XLII.. p. destinul sau de viata" 2 •. Ne aflam a~adar in prezenta a doua tehnici ~istice diferite dar solidare. . tehnica destul de complexa pe care nu 0 putem examina aici. Taoi$tii se straduiesc sa obtina aceasta stare primordiala fie prin meditatia care Insote~te experimentarea alchimica. 2 Houei-ming-king de Lieou Honayang. 198. cit.Tathagata). Se~tie ca aceste doua tehnici figureaza printre numeroasele metode utilizate de catre taoi$ti spre a doblndi tineretea ~i extrema longevitate ("nemurirea"). 54. p. corespunde atlt celei a oului sau a embrionului. ambeleurmarind sa obtina "Intoarcerea la origine": "respiratia embrioriara" ~i lucrul 'alchimic. 1-104).tdnetea.aise d'Extreme-Orient. Stein.. te intorci la stareade fetus" 1. E de ajuns sa spunem ca "unificarea suflurilor" are un model cosmologic. . spre a se Intoarce la situatia haotica primordiala. t. in Bulletin de /'Ecole Fran<. 79 . 97. Jardins en miniature d'Extreme-Orient. p. R. 3 Cf. op. a revelat aceasta metoda de lucru (alchimica) a Foculili ~i i-a Invatatpe oameni sa patrunda din nou in I inatrice spre a-~i reface natura (adevarata) ~i (In plenitudinea Jui) . 117-252. cerul ~i pamintul. citat de Rolf Stein. care exista Inaintea creatiei. Dar "respiratia embrionara" se reduce in ultima instanta la ceea ce textele numesc "unificarea suflurilor". -In timpul fuziunii metalelor. in journal Asiatique. fie prin "respiratia embrionara". apriJieiunie 1937 (pp. alchimistul taoist se straduie~te sa opereze in propriul sau trup contopirea celor doua principii cosmologice. Les procedes de "Nourrir Ie Principe Vital" dans la religion taoiste ancienne. 1 H..

"suflurile" erau. Mi~carea gindirii e Insa aceea~i: mogonia. p. men ita sa vindece pacientul printr-o rei~mersiune in plenitudinea primordiala. adica ob~inerea beatitudinii. ca In ritualurile de vindecare pe care Ie-am at. singurul mijloc pe care glndirea arhaica 11 credea eficace pentru a anula efectele timpului. Idealul taoi~tilor. la origine. anume.. 1. Marele-Unu. fie in toarcerea la Marele-Unu cosmic. H. a tineretii ~i a longevitatii ("nemurirea"). 80 . nici In vederea unei repetipi simbolice a cosmogoniei. op.nintit mai sus. cit.. ritualul nu mai este subordonat unui scop terapeutic: nu se mai practica regreSS/1S ad uterum In vederea vindecarii sau a Intineririi. n.clt ~i buddhismul au dezvoltat aici Intr-o masura necunoscuta aiurea anumite practici psihofiziologice de "zntoarcere zn urma". India este deosebit de interesanta In aceasta privinta . 207. In definitiv. Maspero. starea de unitate primordiala.. Ath Yoga dt ~i buddhismul se situeaza pe un alt plan declt terapeu1 Cf. de-a face aici cu 0 reactualizare a mitului cosmogonic. E a~adar important sa constatam ca ~i In China se presupune ca boala ~i batrInetea pot fi vind'ecate prin . Evident. adt Yoga. ci sa regasim starea care preceda cos"haosul". Spre a te vindeca de efectele timpului . Nu mai avem.Sntoarcerea la origine". sanatatea ~i tineretea se obtin printr-o "lntoarcere la origine" . de "revenirea In urma" ~i de relnceperea vietii cu suma intacta a virtualitatiior sale. fie "In toarcerea la ma trice" . avea a~adarun modelcosmologic. potrivit tradi~iilor taoiste.Intr-adevar. Caci. din care s-au desprins cerul ~i pamlntul1. contopite ~i aldituiau un ou. e Intotdeauna yorba de abolirea timpului scurs. Nu mai e yorba sa reiteram creatia cosmica.

~i sa dai de acea clipa paradox ala dincolo de care timpul nu exista. I aceasta ve~nid intoarcere la existenta ~i. ~i sa parcurgi timpul de-a-ndaratelea (pratiloman. la suferinta. in defihitiv. A scapa de sub jugul legii karmice Inseamna a te "vindeca". «in raspar») ca sa ajungi ad originem. Mythl!S. ci cootrolul spiritual ~i izbavirea. suferinta se intemeiaza ~i este propagata la infinit in lume de karma. Buddha este "regele medicilor. cea mai apropiata de clipa prezenta. de temporalitate: e legea karmei care impune nenumaratele transmigratiuni. filo~ zofi~. nu putem sa nu observam ca aceste tehnici mistice indiene infati~eaza analogii structurale cu terapeuticele arhaice. Telul lor ultim nu este sanatatea sau. prima existenta a declan:?at timpul. intinerirea.susul timpului trebuie In mod necesar sa regaseasca punctul de pornire care. coincide cu cosmogonia. e cunoscuta de toti inteleptii ~i contemplativii contempo rani ai lui Buddha ~i este practicata ~i recomandata de Buddha insu:?i. Sensul ~i rostul acestei tehnici nu e greu de inteles: acela care 0 ia in . Aut Yoga clt :?i buddhismul siot soteriologii. tehnici mistice. Ea este atestata in Y oga-sutra (III. pentru ca nimic nu se manifestase. urmaresc alte teluri dedt vindedirile' magIce. ~i. suprimam definitiv ciclul karmic ~i ne eliberam de timp. "T rebuie sa porne~ti de la 0 clip a precisa. E 0 tehnid panindiana.. 18). Dar unul din mijloacele de a "arde" reziduurile karmice 11 constituie tehnica "intoarcerii in urma". a~adar. Peotru gindirea indiana. dnd. «izbucnind» in lume. Teves I!t mysteTI!S. A-ti retrai 1 Cf. mesajul sau este proclamat 0 "medicina noua". SO ~i urm. in vederea cunoa~terii propriilor sale existente aoterioare. Filozofiile ~i tehnicile ascetice :?i contemplative indiene urmaresc toate acela~ scop: sa vindece omul de suferinta vietii In timp 1. Totu~i. 81 j . fire~te. p. Numai "arzind" piria ~i ultimul germen al unei vieti viitoare.ticile primitive.

spre aobtine inversarea tuturor proceselor psihofiziologice.Yoga elt $i unele $coli tan trice utilizeaza metoda denumita "a merge Impotriva curemului" ujana sadhana) sau procesul "regresiv" (ulta). "Intoar'cerea". putem ajunge sa epuizanzaceasta durata parcurgind-o de-a-ildaratelea ~i sa patrundem In cele din urma in ne-timp. 270 >i urm. nemurirea nu se poate obtine deelt oprind manifestarea. aerul in eter 1 2 Ibid.) propune un exercitiu spiritual destul de semnificativ: dupa . a$adar procesul de dezin~egrare . pp. M.prin nimicirea cosmosului $i opereaza. in concepti a tantrica. prin urmare. focul in aer. ill ve$ni<eie.Dar aceasta Inseamna a transcende "conditia" omeneasca $i a redobindi starea necondition~lta care a precedat caderea in timp $i roata existentelor" 1.. Eliade. accesul la "nemurire".adica suma actelor savlr$ite sub imperiul ignorantei ~i acumulate de Ia 0 'existenta la alta potrivit legii karmei. de acel prezent ve$nic care a precedat experienta temporala lntemeiatade prima existenta omeneascadecazuta.subtil" $i se diz61va In foc. "ie$irea din timp". pma la linanumit punct. experimentat de catre un Yoga.. aceea care exista in iLLo tempore. Altfel zis. procesul de resorbtie cosmica $i sa revenim la . .vietile trecute Inseamna totodata . Dar. 51-52.origine".a Ie lrrtelege~i. Dar mai este ceva ~i mai important: ajungem la Inceputultimpului $i dam de ne-timp. p. 69 $i urm. Adt Hatha. Shivasamhita (I. a$a cum trebuie el trait. "regresiunea" se traduc.ce a descris facerea universului de ditre Siva. S2 .. Inaintea creatiei 2. Paris. In propria noastra fiinta. 1954. la acel care Ie realizeaza. E yorba a$adar sa realizam. Le Yoga. trebuie mers "impotriva curentului" (ujana sadhana) $i regasitaunitatea primordiala.«a-ti arde pacatele». Immortalitl: et LibertI:. pomind de la o clipa oarecare. Acestavede cum elementul pamint devine ~. a duratei temp orale. textul descrie procesul invers de' resorbtie cosmica.

frunta doua categorii de tehnici: 1 . Dar in aceste exemple ca ~i in toate celelalte pe care Ie-am citat.. p. E yorba de fenomene culturale diferite.etc.. el "revine in urma". Am vazut cii acestei "intoarceri la origine" is-au atribuit diferite valori. mai spunem 0 data: nu intelegem sa punem pe acela~i plan tehnicile mistice indo-chineze ~i terapeuticile primitive. Aceasta comportare se poate defini in felul urmator: spre a te vindeca de actiunea Timp~tlui trebuie sa te "intorci znapoi" ?i sa dai de "inceputul Lumii". elementul specific ~i decisiv era intotdeauna .1ntoarcere la origine". de~i specificii men1 Ibid.. scopul nu mai era de a reincepe 0 noua. cu foqele vitale intacte.metodele arhaice ~i orientale 'comportind diferite procedee de .. . ci de a arata. Yoginul asista la procesul invers al creafiei. ~i urmarind. 83 ""'= " . reiterarea mitului cosmologic avea drept scop suprimarea timpului scurS ~i reinceperea unei noi existente.psihanaliza~i 2 . pin a la "origine"..1ntoarcerea la origine". In culturile arhaice ~i paleoorien tale. Nu aveam intentia de a discuta pe larg aceste procedee. ci de a "reveni inapoi" ~i de a reintegra MareleUnu primordial..existenta pe acest pamint. Pentru "misticii" chinezi ~i indieni. ca intoarcerea existentiala Ia origine. Acest exercitiu yoga poate fi asemuit cu tehnica taoista care urmare~te "intoarcerea la ou" ~i la Marele-Unu primordial. pina ce totul se resoarbe in Marele Brahman 1. o A recupera trecutul Am reamintit aceste citeva exemple spre a con. scopuri multiple. 272. dealtminteri. Dar e semnificativ faptul sa constatam 0 anumita continuitate a comportarii omene~ti fata de timp de-a lungul veacurilor ~i in multiple culturi.

caci numai multumita acestei amintiri ajungem sa "ardem" trecutul nostru. e vorba de 0 suprimare. sa-1 dominam. Aici memoria joaca rolul capital.1a "samln~a". spre . Se vede dar deosebirea Eata de primul tip. parcurglnd ae-a-ndaratelea timpul. retraindu-Ie ~i desprinzlndu-ne de ele.redobl'ndirea prompta ~i directa a situa~iei ini~iale (fie haosul sau starea precosmogonica. nu constituie 0 comportare proprie acestei mentalita~i.la nivelul antropologic . Dar nu mai e yorba sa Ie ~tergem instantaneu spre a da d't mai repede cu putin~a de clipa originara.mnesis. de a Ie suprima lntrud'tva. pornind de Ia clipa prezenta ~i incheind cu "lnceputul absolut". imporTant este sa ne rememoram chiar $i amanuntele cde mai nelnsemnate ale existentei (prezente sau anterioare). la "embrion"). ~i In cazul acesta scopul ultim e de a "arde" aceste amintiri. acela al lntoarcerii progresive la origine.originare". Dimpotriva. vertiginoasa. In primulcaz. ~i 2 . darcele mai importante slnt: 1 . al carui modelconsta In suprimarea instantanee a lumii $i in crearea ei din nou. In eel de al doilea caz.i-i lngaduiindividului modern sa retupereze continutul anumitor experien~e. prin ana.talita~ii ai"haice.intoarcerea progresiva la"origine". Desigur. fie momentul crea~iei).eventual instantanee. Ne eliberam de aqiunea timpuluiprin rememorare.. a cosmosului (sau a fiin~ei omene~ti lntrUelt este rezultatul unei anumite durate temporale) ~i revenirea la situa~ia originara (la "haos" sau . Am vazut ca existamai multe posibilita~i de lnt-oarcere In urma. avem de-a face cu 0 rememorare meticuloasa ~i exhaustiva a evenimentelor personale ~i istorice. sa-l lmpiedicam sa intervina In prezent. Esen~ialul este sa-~i aminte$ti toate evenimentele al caror martor ai fost In durata tempo· 84 .Freud a elaborato 'tehnica· analoga.. Este evident-a asemanarea lntre structura acestei metode ~i aceea a "Scenariiior mitice rituale de regresiurie rapida la "haos" ~i la reeditarea ·cosmogoniei.

imp()r. omul reU$e$te sa se apere impotriva visului $i e in stare sa manipuleze focul fara vreun rise. XIII.:.$tim... domina. locul tau de na$tere (janitram)" .oa$~ere deschide de asemeni calea speculatiilor sistematice cu privire la originea $i la structurile lumii. Structurile sint insa asemanatoare: e yorba intotdeauna sa ne amintim. ceea ee s-. mersul regresiv in timp presupune 0 experienta care depinde de memoria personala. 0 $tiinta ·de tip soteriologic. Vom reveni asupra acestei probleme.a petreeut la zneeputuri. . "Cunoa$tem. "in amanunte $i foarte precis. Aceasta tehnicae a$adar solidara cu concepti~ arhaica pe care am discutat-o indelung. o. Dar aceastacUIl. pe dnd. Cel care e in stare sa-$i reaminteasea dispune de 0 foqa magico-. 46. 3. a unui mit. Atingem aici o problema capitala nu numai pentru intelegerea mitului. Cunoa$terea originii $i a istoriei exemplare a lucrurilor confera un fel de stapinire magica asupra· acestora. propriului sau destin. anume.religioasa $i. unui lucru spre a-I putea. Cel care-$i aminte$te de "na$terile" (= originile) sale $i· de vietile sale anterioare (= durate constituite de 0 serie considerabtla de even i85 . ca locul tau de na$tere e triplu" (Ibid. 21. mai pretioasa decit acela care cunoa§te originea lucrurilor.visule.rala. cunoa$terea originii se reduce la sesizarea uneiistorii primordiale exemplare. adica a "istoriei" sale personale. Trebuie totU$i sa precizam l~ca de pe acum ca memoria e considerata drept cunoa$tere prin excelenta.). In India antica. Multumita acestei cunoa$teri a originii ("locul de na$tere"). de pilda. se face clar deosebirea dintre cunoa$terea "obiectiva" a originii diferitelor realitati$i cunoa$terea "subiectiva". precum $i stapinirea. Desigur. $i de atunci incoace. X. Dar cunoa$terea propriilor sale existente anterioare. exclama autorul unui mitdin Athal'va Veda (VI. dar mai ales pentru dezvoltarea ulterioara a gindirii mitice. mai confera ceva in plus. 0. 2). Agni. bazata pe rememorarea un or existente anterioare. tanta cunoa$terii originei $i a istoriei.

zei. dramatica ~i uneori tragica. IV. 52. devine stapinul destinului sau. 5) 1. din importanta acordata cunoa$terii miturilor "existentiale" ~i "istorice". Cu totii . M. 1 Cf. am cunoscut toate na$terile zeilor" (Rig Veda. Buddha. la Tindul sau. Cunoa$terea vietilor anterioare nu reprezinta 0 tehnica exclusiv indiana. in ultima instanta. autorul unui celebru imn rigvedic spunea despre el insu~i: "Afllndu-ma in matrice. de pilda. Dar aceasta istorie primordiala.ythes. reves et mysteres. Ananda ~i alti discipoli ai lui Buddha i$i "aminteau de na~terile lor". aceea a lui Buddha. Vamadeva. ~i numai dupa aceea omul a devenit ceea ce e azi. moment e faptul ca prestigiul exceptional al cunoa~terii "originilor" ~i al "istoriei" vechi (adica a vietilor anterioare) deriva. yogini . Ea este atestata $i la ~amani. de a retrai neincetat crizele ~i tragediile trecutului sau mitic. ci mai trebuie $i necontenit rememorata. Krisna. trebuie nu numai sa fie cunoscuta. IV.a miturilor relatind constituirea "conditiei" omene~ti.mente traite) reU$e$te sa se elibereze de conditionarile karmice. intelepti. lata pentru ce "memoria absoluta". 27.se rinduiesc printre cei care ~tiu. aceasta "conditie" are o "istorie": anumite evenimente decisive au loc in cursul epocii mitice. 86 . "cunoa~te toate existentele" (Bhagavad Gitd. cu alte cuvinte. 1). Ceea ce trebuie insa sa subliniem pentru . Vom vedea ca a jucat un rol important in speculatiile filozofice grece~ti. echivaleaza cu atot$tiinta ~i ii confera posesorului ei puteri de cosmocrat. Vom vedea mai departe consecintele acestei hotariri luate de omul arhaic la un anumit moment al istoriei sale. Dupa cum am mai spus. p.

Anumite mituri explica originea moqii printr-'un accident sau printr-o inadvertenta : solullui Dumnezeu. cum este azi pentru ca 0 serie de evenimente al. cre$tini $i musulmani. f~dnd acest lucru. Miturile povestesc aceste evenimente $i.stfel aldttuit. el s-a vazut devenind deopotriva sexuat $i muritor etc.l avut loc ab origine. ajunge prea di:ziu ete.uiia mesajul sau.anula eroarea solului sau. un animal. sau pentru ca.ONTOLOGIE. ESENTIALUL PREcede existenta. autentica. ar fi p'utut. ISTORIE Esentialul precede existenta PENTRU HOMO RELlGIOSUS. elt ~i pentru evrei. pentru ca autorul mesajului e 0 fiintasupranaturala $i. in urma unui anumit eveniment mitic. omul societatilor "primitive" ~i orientale. daca ar fi vrut. Acest lucru se adevere~te adt' pentru. 87 i . Omul este a$a. sau pentru ca 0 fiinta supranaturala a hotarlt sa i-o rapeasca. lene~. E un fel pi. ~i istoria ramine 0 "istorie divina". E yorba tot de istoria divina. caci personajele sint fiin-' tele supranaturale $i stdimo$ii mitici. la urma urmelor. In acest caz insa.Capitolul VI MITOLOGIE. Pentru homo religiosus existenta reala.toresc de a explica absurditatea moqii. Un exemplu: omul e muritor pentru di un stramo$ mitic a pierdut in chip stupid nemurirea.ii explica pentru ce $i cum el a fqst a. 'incepe in clipa in care prime$te comunicarea acestei istorii primordiale $i 1$i asuma consecintele ei.

"Esen~ialul" este. amestecat cu pu~in pamlnt (eu alte cuvinte. dupa cum am vazut. Presupunem a priorica au pututexista mai multe atitudini. Deus otiosus Un mare numar de triburi primitive. Nu e cu putin~a sa infa~i~m aici toate temele care reprezinta .pentrudiferitele religii . "fiul" acesteia sau imputernicitul ei. De~i e adevarat ca evenimentele esen~iale au avut loe ab origine. aceste evenimente nu sint acelea~i in toate religiile. in genere. esen~ialul 11 eonstituie aldituirea lumii cu ajutorul trupului sfirtecat al monstrului marin Tiamat ~i crearea omului eu ajutorul singelui arhidemonului Kingu. miturile sale SInt purin numeroase ~i. cu 0 substan~a derivata de-a dreptul din trupul lui _Tiamat). dar ~i-a parasit . "esen~ialul" se reduce la 0 serie de aqiuni efectuate de fiin~ele supranaturale In "timpurile visului". drama primordiala care I-a constituit pe om a~a cum este el azi.drama . con~inutul acestui "esen~ial" care s-a decis in timpurile mitice difera de la 0 vi"ziune religioasa la aha. ceea ce ne intereseaza mai iinii in stadiul actual al eercetarii noastre e de a descoperi atitudinile lui homo religiosus fa~a de acest "eseri?al" care-l precede. cunosc 0 fiin~a suprema. pentru iudeo-ere~tinism. Astfel. mai ales cele care s-au oprit la stadiul culesului ~i al vinarorii. ea nici nu ~i-a terminai crea~ia ~i 0 alta fiin~a divina."esen~ialul". Pentru australieni. Uneori. care a pus temeliile actualei "condi~ii" omene~ti. destul de simple. Ajunge sa amintim tipurile cele mai importante. Se considera ca aceasta fiin~a suprema a creat lumea ~i omul.din paradis. dar aceasta nu joaca aproape nici un 1'01 in viara religioasa. prime~te sarcina :88 . Pentru mesopotamieni.'~r -.destul de repedecreariile ~i s-a retras in cer. Se ~tie dealtfel prea pu~in lucru despre ea. pentru ca.

zeul suprem al indigenilor herero. Am diseutat intr-alta parte transform area fllhte1 supreme liltr-un deus otiosus. Cit despre el. sarcina s-o desavir~easca ~i s-o guverneze. fa sa ploua. a lasat unui zeu inferior. dupa 'ce a inceput facerea lurnii. Dzingbe (" Tatal Universal") al populatiei ewe nu e invocat dedt in timp de seeeta: . Traite d'Histoir~ d~s Religions. e ve~nic. care se nume~te "Locuitorul Cerului" sau "Cel-carele-este-in-Cer". a lasat omenirea pe seama unor divinitati inferioare. Nu i se adreseaza rugaciuni dedt in caz de boala ("T u. zeul.sa 0 duca la b.' Obatala.definitiv din treburile paminte~ti $i omene$ti ~i nu exista nici temple. La ba~tina~ii selk'nam din Tara-de-Foc. Retras in Cer. spre deosebire de mortii no~ri.creati~i ei de fiinta suprema in ainte de a se retrage dincolo de stele. cerule. dar creatia a fost desavir~ita de stramo~ii mitici. riu-mi Iua copilul . EI este totu~i invocat in ultima instanta in vremuri de calamitati. ednca prea mje") ~i i se aduc of ran de. mate e seceta. atot~tiutor. Nu avem a ne teme de el eaci. Idem.0. ne vom margini aiei la dteva exemple 1. Ndyambi. 2 3 Traite. Acest zeu traie~te departe de oameni ~i se dezintereseaza de treburile lumii.. atotputernic. Indigenii yoruba de pe Coasta Sclavilor cred intr-un zeu al cerului numit Olorum (in sens literal: "Proprietarul Cerului") care. p. nici statui. indeosebi in timpul intemperiilor.~n ~flr~it. s-a retras . nici preotl. Nu are icoane. ca pamintul sa se racoreasea ~i sa propa~easea clmpiile!" 3 Indepanarea ~i lipsa de interes a fiintei supreme sint A 1 Cf. devenit deus otiosus. "Pentru ce i-am aduce noi jertfe? explica un indigen. nu ne face nici un rau. 55. 81J l_ j . p." 2 Fiinta suprema a tribului tumbuka e prea mare "ca sa se intereseze de treburile obi~nuite' ale oamenilor". 53 ~i urm. Cel-de-slls. caru~a ii datoram multurnirile noastre. nici preoti ai aeestui zeu suprem.

iar miturile arata ca s-a retras depane de oameni.toate acestea Ie iritilnim in culturile care au depa~it. stramo~ii.enomenul se veri fica dealtfel· in religiile m.stadiul culesului ~ial vinatului marunt ~i in care fiin~a suprema e fie absenta (uitata ?). intrupare a fonelor generatoare ale universului 2. F.mii cunoscu~i sub numele de negrillos repeta: "Dumnezeus-a indepanat de noi !" 1. de Nietzsche. aceste clteva exemple. este 0 expresie plastic a a inactualita~ii sale religioase sau a "mor~ii sale". . ca a devenit un deus otiosus. sfetnic al Marii Zei~e. Un zeu creator care se indeparteaza de cult sfiqe~te prin a fi dat uirarii. 90 .. ritualurile .J.. Dupa cumse vede din.care zugra ve~te astfel pe zeul lor: "Mulugu (Dumnezeu) este sus. atot~tiutor ~i atotputernic' i se substituie un zeu fecunda. 1 Ibid. 55-56. umbrele moqilor mei sint jos!" Indigenii . ceea ce e tot acela~i lucru. Dimpotriva.i complexe ale Orientului antic ~i ale lumii indo-mediteraneene: zeului ceresccreator.bantu spun: "Dupa ce I-a creat pe om. ca ~i transcenden~a lui absohita. Iar afric. fie contopita cu alte figuri divine. ma~tile ~i societa~ile secrete.templele.:i. iturile cele m mai bogate ~i mai dramatice. suprema pare.. 68 ~i urm. 2 Ibid. ea lipse~te din cult.cele mai extravagante. zeii~i zei~ele d~ t~~te felurile.admirabil exprimate iritr-o zicala a locuitorilor gynama din Africa Orientala. Dumhezeu nu' se mai ginde~te deloc la el".. p. fiin~. pp. Uitarea lui Dumnezeu. . ierarhiile sacerdotale etc. in a~a masura inclt nu mai e cu putin~a s-o recunoa~tem. sa-~i fi pierdut actualitatea religioasa.tor. !n anumite privin~e se poate spune ca deus otiosus e primul exemplu al "moqii lui Dumnezeu" frenetic proclamata. s-ar putea spune ca adevaratele "religii" apar dupa dispari~ia ei:. Dispari~ia fiin~ei supreme nu s-a' tradus printr-o saracire 'a vie~ii religioase.

faptul ca Dumnezeu e atZt de depa'rte. Aeesta era dealtminteri punctul de vedere al lui Giordano Bruno: Dumnezeu "come assoluto. nu se face apel la aceasta divinitate uitata decit in ultima instanta. indeosebi in cazul unei amenintari venind de sus. offiul om. (it. G. nu are niei 0 legatura trugerea fiarei triumfatoare). Chiar cind i~i mai aminte~te de el. din ceruri (seceta. p. In genere.).. 0. A~ijderea iudeii se indepartau de J ahve ~i se apropiau de Baali ~i de Astartee ori de dte ori istoria le-o ingaduia. dupa ce toate demersurile facute. 56. 2 E totu~i cazulsa facem 0 observatie : se intimpla ca oamenii sa~~i aduca aminte de fiinta suprema uitata sau neglijata. r. dar te mai avem pe tine care sa ne vii Intr-ajutor . i 1 Traite. Frazer. . Londra.) 3 J.economica relativa. fieeare in easa lui 1. 91 . ori de cite ori strabateau o epoca de pace ~i de prosperitate. omul )os. (fiinta) absoluta.. Fie-ti mila de noi" 3.»Eclipsa lui Dumnezeu" despre care vorbe~te Martin Bubel'. cereat totul. Dumnezeu e Dumnezeu. indepartarea ~i tacerea lui Dumnezeu care-i obsedeaza pe anumiti teologi contemporani nu sint fenomene moderne. p. dar cu mult curaj : Dumnezeu (Nzame) este sus. etc. 631. n. Fieeare la el. Dumnezeule! Tu e~ti Creatorul nostru. The Worship of Nature. daca nu chiar indiferenta totala. 2 »ea eU noi (Dis1926. In caz de se jertfe~te un coco~ alb ~i se striga: "Am Incriza. pe llnga alte figuri divine au dat gre~. Zeul supreri1' al ba~tina~ilor oraon se nume~te Dharmesh. justifica tot felul de neglijenre. molima. Sa ne referim la ede dteva exemple citate mai sus. Indigeniifang din Africa Ecuatoriala 0 spun cu simplitate. "Transcendenta" fiintei supreme a servit intotdeauna drept scuza indiferentei omului fata de dinsa. non ha che far con noire (Spaccio della bestia trion/ante).

mul~umita unor asemenea exp'erien~e sau refleqii.aceasta indepartare a fost uneori insotita de· 0 intrerupere a corminica~iilor intre cer ~i pamlnt sau de 0 foarte mare Indepartare' a . Indarat la Dumnezeu. in anumite mituri. apoi s-a retras in cer . dar au uitat-.) Chiar ~i dnd clivinitatea suprema dispare cudesavlr~ire din cult ~i e" uitata" . in ini~ierile ~i In nara~iunile ~amanilor ~i ale medecine-men-ilor. Ar fi multe de spus cu privire la problema uitarii unei fiin~esupr~me la nivelul "con~tient" al vie~ii religioase colective ~i a supravie~uirii sale larvare la nivelul "incon~tientului".dar catastrofele istoriceii aduceau cu foqa.la nivelul simbolului. Samuel. degradata in miturile ~i povestirile despre "paradisul" primordial. comunitatea intreaga i~i innoie~te in mod radical via~a religioasa. simbolurile cere~ti ~i ale luminii etc. in simbolismul religios (simbolurile ~entrului lumii. proximitatea ini~iala a ce- 1- 92 . acum Insaizbave~te-ne din miinile vrajma~ilorno~tri ~i-~i yom sluji ~ie". ale. Yom spune numai ca supravie~uirea unei fiin~e supreme in simbolurile sau in experien~eleextatice individuale nu e . amin tirea ei supra vie~uie~te. "Insa dnd austrigat ei catre Domnul ~i au zis: Am pacatuit parasind pe Domnul ~i: apudndu-ne sa slujim Baalilor ~i' Astarteelor. "ese)1~ialul" consta in.uia 'din simbolurile cere~tipentru ca 0 puternica personalitate religioasa sa redescopere fiinta suprema. sau . sau.o mai mult sau mai pu~i)1.lipsita de consecin~e' pentru istoria religioasa a omenirii arhaice. pentru toateaceste cuhuri primi~ive care au cunoscut 0 fiin~a suprema. aceste demente caracteristice: Dumnezeu a 'creat lumea ~i omul. Dar discu~ia acestei probleme ne-ar indepartaprea mult de subiectul nostru. camuflata.(I. in sflr~it. XII. 2 . zborului magic ~i ale Inaltarii. Pe scurt.) ~i in unele tipuride mituri cosmogoriice. In anumite cazuri. ajuns uneori oasemenea experierita sau 0 meditatie prelungita asupra uI). in experien~ele ex:tinice ale dtorva privilegia~i. E de.cerului. 10.

a fost luat de diferite divinitati care au. 50 93 . dar dispar pentruca au fost uci$i de oameni (mai precis. facuta sa fie prezenta. acesta e cazulln Australia. a uitat de dumnezeul creator devenit deus otiosus. Spre deosebire de "moartea" zeului devenit deus otiosus care nu lasa dedt un gol repede implinit de' altminteri. d. Ceva foarte important pentru existent~ omului apare in urma mortii lor. indeob$te foarte atent sa nu uite faptele fiintelor supranaturale despre care-I yorbesc miturile sale.ln comun faptu1 ca slnt mai aproape de om $i-1 ajuta sau 11 persecuta intr-un chip mai direct $i mai continuu. p. a lumii. Motivul nu e greu de inteles: aici "creatorul" este toto data autorul hranei. Cuprilejul ceremoniilor de innoire .10cu1 acestui deus otiosus mai mult saumai putin ulta. Mai 1 VOID adauga totu~i ca Australia cunoa~te ~i ea dii otiosi. in chip ritual.rului $1prezenta lui Dumneieu pe pamlnt constituie un sindrom paradiziac (caruia trebuie ~a-i adaugam nemurirea originara a Qmului. ~i se eclipseaza. Divinitatea asasinata Alatm'i de zeii supremi $i creatori care devin dii otios. EI nu. 3 . istoria religiilor cunoa$te zei care dispar de pe suprafata pamintului. de alte figuri religioase. E cazul sa· observam di omul so<:ietatilor arhaice. de stramo$ii mitici). a creat numai lumea $i stramo$ii . Creatorul nu supravietuie$te In cult dedtatunci dnd se infati$eaza sub chipul unui demiurg sau al unei fiinte supranaturale care a modelat peisajul familiar ("lumea") . ci a mai produs $i animalele $i plantele care Ie ingaduie oamenilor sa traiasca 1. aceasta fiinta supranaturala este. moartea violenta a acestor divinitati e creatoare. raporturile sale amica1ecu animalele $i inexistenra neyoii de a munci) .t. Traite.

De cele mai multe ori nu se cunoa~te originea lor: se ~tie .mult inca: aceasta creatie se imparta~e~te din substanta divinitatii asasinate ~i. Existenta acestor divinitati e deopotriva misterioasa ~i dramatica. omul devine ~i el muritor ~i sexual. de~i se pot uita unele amanunte ale mitlilui ei. In anumite mitologii. moartea lor tragica e constitutiva in ceea ce prive~te conditia umana . prin urmare. Ea poate cu adt mai putin fi uitata cu dt. ele au aparut pe pamint dupa facere ~i n-au ram as multa vreme acolo. Exista totu~i dteva trasaturi comune care sint esentiale: aceste divinitati nu sint cosmogonice. de nu s-au razbunat ~i nici macar nu Ie-au punat pica asasinilor. Ie-au aratat cum . existenta lor e marginita in timp .. In altele. divinitatea supravietuie~te. pe de alta. dimpotriva. In. mai ales dupa moane. devine indispensabila oamenilor. adica ceremonia care transforma omul "natural" (copilul) in om cultural. numai ca ele au venit pe pamint ca sa fie de folos oamenilor ~i ca eficacitatea lor principala deriva de-a dreptul din moartea . Asasinata in illo tempore. ea. plante) care s-au ivit din trupul ei. mai ales prin alimentele pe care acesta le consuma.sa traga foloase de pe urma mortii lor. este in chip periodic reactualizat. asasinatul inspira scenariul unui ritual de initiere. asasinate de catre oameni. in alte cazuri. ' Morfologia acestor divinitati e extrem de bogata. Divinitatea asasinata nu e niciodata uitata. supravietuie~te mai ales in formele vii (animale. riturile prin care omorul. ii prelunge~te intr-un fel existenta. Vom vedea mai departe ca in nenumarate cazuri e prezenta-in insu~i trupul omului. 94 . Se poate spune de asemeni ca aceste divinitati siut primele a carol' istorie anticipeaza istoria oamenilor: pe de 0 pane.Mai mult'inca: moartea divinitatii transforma in mod radical felul de a fi al omului. iar miturile lor slnt numeroase.lor violenta.

1953. Lumaluma Ie-a revelat riturile < 1 Ronald M. 106. joaca un rol in -ceremonialul secret Kunapipi. Ie spuse ea. in Naissanas mystiques. si' I-au ucis. Balena a executat ritualul ma'raiin.In fazaactuala a' cercetar~lor. a sosit de pe coasta ~i. au atacat balena cu lancile. mine at toti oarnenii pe care i-a l:ntllnit l:n drum. iar voi faceti cut are lucru.dar l:nainte de a "muri" (adid inainte de a se transforma definitiv intr-o balena). ei s-au adunat ~i. e greu de precizat in ce stadiu cultural s'-a afirmatclt claritate acest tip de divinitate. Dar acest tip de divinitate e atestat ~i in Australia ~i. dar dupa aceea' ii inal~ara un monument care-I reprezinta: doi stilpi rituali.eriJ balena pe plaja. pare-se. lata un mit australian. imi schimb numele. exemplelei cele mai specifice se intllriesc la paleocultivatori. ea s-a retras in mare ~i Ie-a spus . cac! acum traiesc In apa sarata" 1. aratindu-Ie oamenilor cum trebuie 'sa danseze. "Noi facem cmare Iucru. S-au apucat sa stea la pinda ~i'au descop. balena Ie-a mai dezvaluit~i altele. foarte arareo'ri'la yinatorii africani. . toate acestea vi Ie dau ~i toate acestea vi Ie arat." Dupa ce i-a invatat ritualul ma'raiin. l:ndreptl:ndu-se l:nspre apus.scade. CE. Lumaluma. ~i inainte de a muri am sa va arat wate ritualurile de initiere pe care Ie cunosc". p. Oamenii nu ~tiau acest Iucru. Sunl:nd alanna. precum ~i tot restul. care era inacela~i timp 0 balena. 139-141. care. Djangga'lOul. 95 . 0 sa'ma numitinauwulnauwul. New. ~i mitul pitonului Lu'ningu care-i inghi~ea pe baie~ii tineri ~H restituia morti. York.' pp. In celedin urma. Balena Ie-a spus atunci. Supravietuitorii se intrebaude ce numarul lor . cu burta plina. Oamenii il ucisera. Dupa cum' a aratat Jensen. Uria~ul al1troppmorf-balena inghitea oamenii spre a-i initia.adica la cultivatorii de tuberculi. a.~i 'dupa 'cum yom ved'eafoarte cUrlnd. "Nu ma ucideti. "Nu ma mai numiti Lumaluma. in dimineata urmatoare. I-au deschis burta ~i au scos din ea scheletele. Berndt. 'An Aboriginal Cult of Nort-Eastern Arnhan Land.' un 'uria~ antropomorf.

dar ea traia in salbaticie. ceremoniile de initiere. Piddington.de initiere. Ei au modificat peisajul ~i i-au civilizat pe membrii tribului karadjeri. dar dat fiind ca Ngakola n-a restituit dedt jumatate din numarul acelora pe care-i inghitise. De atunci incoace. astfel di au reu~it sa miqoreze puterile monstrului ~i I-au ucis cu cutitele ~i cu lancile". 96 citat in' Mythes. cei doi frati Bagadjimbiri au avut. 1 Exemplul african care urmeaza e acela al unei societati secrete a triburilor mandja ~i banda. Ayea puterea sa omoare oamenii ~i sa-i invie. Societatea se nume~te Ngakola. dar avem motive sa presupunem ca acela~i scenariu se intilne~te ~i la niveluri culturale mai arhaice. in primul rind. Dar un om (anume. Li s-a adresat oamenilor: "Trimiteti-mi oameni . in timp ce spiritele lor se inaltau spre cer ~i deveneau ceea ce europenii numesc norii lui Magellan. ~i ritualurile de initiere reactualizeaza urmatorul mit: 0 faptura fabuloasa. I'n tribul australian karadjeri. urm. reveltndu-Ie. dar au devenit mai apoi doi oameni uria~i. reves et 1nj'steres. Acest mit fundamenteaza ~i justifica ritualurile societatii secrete. Ngakola. Nimeni nu ~tia de unde vine. traia pe vremuri pe pamint. p. 0 soarta similara. Inviati de laptele mamei lor.i-au dat sa "manince cantitati mari de manioc in care bagasera pietre. intre altele. oamenii au hotarlt s-o ucida: . Jar aceste rituri simbolizeaza mai mult sau mai putin explicit 0 moarte urmata de 0 tnviere. Trupul sau era foarte negru ~i acoperit cu par lung. ritualurile de initiere. un stramo~ mitic) i-a ucis cu lance a lui. 0 1 R. In "timpurile visului" ei s-au ivit din pamtnt sub forma dinilor salbatici denumiti dingo. ace~ti karadjeri se comporcii intocmai ca cei doi frati mitici ~i imita cu minutiozitate tot ce revelasera stramo~ilor lor ~i. cei doi Bagadjimbiri 's-au transform at tn ~erpi de apa. 257 ~i . am sa-i maninc ~i apoi am sa-i vomit innoiti !" Sfatul sau a fost urmat.

acolo e biciuit ~i supus caznelor. 3 . animalul avea sa fie el rnsu~i ucis ~i acest eveniment mitic e l'n mod ritual reiterat prin circumcizia novicilor. I-a vomitat. mae~trii initiatori rntrupeaza fiarele divine ~i "ucid" pe novici circumcizlndu-i . mai apoi rnsa ei rntemeiaza ni~te ceremonii secrete in legatura cu drama primordiala. acest mit ~i acest ritual seamana' cu alte initieri africane de tip arhaic. socotite a reprezenta t'rupul sau vocea ei" 3. aceasta piatra sacra a fost scoasa din burta lui Ngakola.fiinta supranaturala e prezenta la aceste ceremonii printr-o imagine' sau' un obiect sacru. caci i se spune "ca a intrat acum l'n burta lui Ngakola" ~i e pe cale de a fi digerat. Neofitul este introdus l'ntr-o coliba care simbolizeaza trupul monstru. Ibid. l'n cele din urma. ia-ne ficatii la toti !" Dupa ce neofitul a l'nfruntat alte l'ncercari. Andersen.0 fiinta supranaturala ucide oamenii (ca sa-i initieze) . "ucis" de fiara (reprezentata de maestrul initiator). maestrul initiator anunta l'n cele din urma ca Ngakola.1 . care-l mlncase pe neofit. Ceilalti initiati dnta l'n cor. Naissarices mystiques. acest omor de initiere se rntemeiaza pe un mit In care intervine un animal primordial. 60. re'Ves et mysteres. citat In Mythes. Potrivit traditiei. Acolo aude voce a lugubra a lui Ngakola.. "Ngakola. ia-ne maruntaiele la toti ! N gakola. Cf.nel'ntelegl'nd sensul acestei morti eu caracter de initiere. 1 Dupa cum am spus. novicele rnvie mai apoi l'mbradndu-i pielea 2. 106. riturile africane de' pubertate comportrnd circumcizia pot fi reduse la urmatoarele elemente . lui. oamenii se razbuna ucigind-o .. 2 . 26. p. p. 273 ~l urm..piatra plata ~i sacra joaca un rol important In cere~ moniile de initiere. n. 2 1 E. S p. care ucidea oamenii ca sa-i rnvie "schimbati" . Putem reconstitui l'n felul urmator tema mitico-rituala: . lntr-adevar. 91' .

Lsemeni vrednic de remarcat ea acest asasinat nu e considerat drept 0 erima. un mistret. Ad. p. Ameta 1 Ad. pe dnd era la vinatoare. traducere In limb a franceza de M. Iata-l pe scurt : In'timpurile mitice.Hainuwele ~i dema Miturile din aceasta categorie se caracterizeaza prin faptul ca asasinatul primordial al unei fiinte supranaturale a dat loc unor ritualuri de initiere. mit cules $i inregistrat de Jensen la. porcul se ineca intr-un lac. una din insulele arhipelagului Noua Guinee. Aceasta reiese ~i mai clar din studiul complexului mitico-ritual specific paleocultivatorilor. cuvintul de dema fiind imprumutat de la ba$tina-$ii marind-anim din Noua Guinee. Seram. multumita carora oamenii ajung la 0 existenta superioara. E de . In noaptea aceea visa despre nuca $i primi porunca s-o sadeasca. la deget iar singele pica pe floare. Incercind sa scape. ceea ce $i facu a doua zi. Metzger ~i J. un om cu numele de Ameta. Jensen a aratat ca viata religioasa a cultivatorilor de tuberculi din zonele tropicale se concentreaza in jurul divinitatilor pe care el Ie nume$te divinitati de tipul dema. $i anume 0 fata. $i dupa alte trei zile inflori. GoffInet. ~8 . a Intllnit. A$a-zi$ii dema sint descri$i cind sub forma umana. Mythes et wltes chez les peuples primitifs. Pe unul din coltii sai Ameta gasi 0 nuca de cocos. altminteri el n-ar fi fost reactualizat periodic in ritualuri. Cel mai vestit dintre toate miturile e acela al tinerei fete Hainuwele. E. Populatia marind-anim desemneaza prin cuvintul acesta creatorii divini $i fiintele primordiale care existau in timpurile mitiee. Ameta se sui in el ca sa taie flori $isa pregateasca 0 bautura. Paris: 1954. Jensen. Se taie insa. dnd sub aceea a unor animale sau plante. Mitul central poveste$te uciderea divinitatii dema de catre ahi dema 1. Noua zile dupa aceea descoperi ca pe floare se gasea Un copil. In trei zile creseu un cocotier. le8. E..

"De vreme ce ati ucis-o pe Hainuwele. vazlnd ea Hainuwele nu se Intoarce aeasa. The Com Mother in America and Indonesia. Omorul unei divinitati-dema de ea1 Ad. Hainuwele se instaia In eentrul pietii. In timpul marii sarbatori Maro. Ceilalti fura preschimbati In animale (porci. E. Obieqiunile lui Hermann Baumann (d. 1948. Ameta ghiei ea fusese asasinata. mai ales unor tubereuli. 99 J . ~i dispa'ru de pe suprafata pamlnwlui 1. A doua zi. Jensen. Cu bratele lui Hainuwele construi 0 poarta ~i-i aduna aeolo pe dansatori. Ad. d. unde se dansa. care de atunci Incoaee constituie prineipala hrana a oamenilor. 853-914. XL VI 1951. anume Satene. 173-176. Groapa fu acoperita ~i oamenii dansara pe ea. Das religiose W'eltbild eiller friihell Kultur. Peste trei zile fetita deveni fata de maritat ~i Ameta 0 numi Haic. ~i timp de noua nopti de-a rindul Imparti daruri dansatorilor. Stuttgart. ~i Joseph Campbell. Deseoperi trupul." Cei care au reu~it sa treaca au ramas oameni. Ie spuse Satene. pasari. 1959. Ameta Ie duse unei alte divinitati dema. E. in Anthropos. eu exceptia bratelor. Gudmund Hatt.Iua fata ~i 0 Inveli In frunzede cocotier. Dar a noua zi oamenii sapara 0 groapa In mijlocul pietii ~i In timpul dansului 0 aruneara Intr-lnsa pe Hainuwele. il dezgropa ~i-l taie In bucatele pe care. pp. nuwele ("ramma de cocotier"). Cu privire la difuzarea acestui motiv mitic. New York. The Masks of God: Primitive Mythology. pe~ti) sau In spirite. nu mai vreau sa traiesc aiei.sea dedt dupa moarte. Voi pleea ehiar azi. Bueatelele astfel Ingropate dadura na~tere unor plante neeunoscute pina atunci. Pe un teren de dans Satene trasa 0 spirala eu noua spire ~i se a~eza In eentrul ei. pp. pp. d. Dar acum trebuie sa veniti spre mine trednd pe sub aceasta poarta. Satene anunta ca dupa ee va pleea. oamenii n-aveau s-o mai Intllnea. 35-38. Bratele lui Hainuwele. Ie Ingropa In diferite locuri. Jensen a aratat importanta aeestui mit pentru Intelegerea religiei ~i a imaginii ee ~i-o fae despre lume paleocultivatorii.

100 Mythes f:t culu:s chf:Z b pf:upb primitifs. "esentialul"e a~adar concentrat in acest omar primordial. ea dainuie~te atlt in propriile ei "creatii" (plante alimentare. Iar repetarea injunghierii n-are alt inteles declt de a aminti exemplarul act divin care a dat na~tere la tot ce exista azi pe pamin t. ~i de vreme ce. VI. stramo~i ai omenirii actuale. pp. ~i chiar in moartea lor. viata religioasa consta in rememorarea acestui act. In Anthropos. Caci. E. pune capat unei epoci (care nu poate fi consider. de pilda.. p. mod pe care I-a intemeiat prin propria ei moarte. Berlin. S-ar putea spune ca divinitatea dema i~i "camufleaza" existenta sub diferitele modalitati de a exista pe .). supravietuie~te in nuca de cocos.care le-a inaugurat prin moartea ei violenta: regatul subpamintean al rnortilor. injunghierea porcului nu e declt 0 "reprezentare" a omorului lui Hainuwele. Jensen In articolul sau Da Aufgang df:s Bodmbaus in mythologischf:r Sicht. . Clt despre divinitatea-dema asasinata. ea este deopotriva un mijloc de a fi necontenit prezenta in viata oamenilor.tre alti dema. LV. hranindu-se cu plan te ~i cu animale ie~ite din propriul ei trup.ata "paradiziaca") ~i inaugureaza epoca in care traim azi. 1956. In Paidf:uma. pp. pacatul cel mai gray este "uitarea" unui Das doppe/u: Gf:schlf:cht. Moartea violenta a divinitatii dema nu este numai 0 moarte "creatoare". din substanta insa~i a divinitatii denia. Pentru paleocultivatori. adidi fiinte sexuate ~i muritoare. Schmidz. Dar dupa cum bine a aratat Jensen 1. sexualitatea. 1955) au fost discutate de Ad. in tuberculii ~i in porcii pe care. in rea Iitate. oamenii ii maninca. Dif: Problematik da Mythologf:mf: "Hainuwdf:" und »Prometheus). sau in "modul de a fi al monii". 1960.. animale etc. noul mod de existenta pe pamint (adidi de a fi muritor).216238. clt ~i in coliba mortilor in care se transforma. 1 Cf. plantele ~i animalele ie~ite din trupul ei sflrtecat. 189 ~i urm. 169-180. A se vedea ~i Carl A. oamenii se hranesc. Hainuwele. 1a drept vorbind. Divinitatile dema au devenit oameni.

la aborigenii wemale. efectuate de divinitatea dema. Dar elementul esential 11 constituie reiterarea uciderii divinitatiidema. lar canibalismul se explica prin aceea~i idee care este subInteleasa In consumarea tuberculilor. Diferitele mOillente ale vietii religioase amintesc necontenit de evenimentul care a avut loc in illo tempore ~i. se presu" pune ca ea are menstruatia dnd e noua ~i ramine invizibila timp de trei nopti. ceremoniile de pubertate amintesc faptul ca. Dupa cum scrie Jensen 1. "pacatul". capacitatea de a procrea deriva din primul omor mitic ~i pun totodata In lumina faptul ca moartea nu 'poate fi despaqita de procreatie. Barbatii jertfesc animalul. adica a 1 Ibid. In consecinta. mincam Intotdeauna divinitatea. lata motivul pentru care pe timpul menstruatiei femeilesint izolate In ni~te colibe speciale. 11 frig ~i-l maninca.episod oarecare al dramei divine primordiale. Ceremoniile funerare care se refera la calatoria mortului spre Imparatia mortilor amintesc ca aceasta calatorie nu e dedt 0 repetare a celei dintIi. Femeia aduce un animal la casa cultuala unde se afla barbatiiinfluenti. fert/ele omene}ti sau jert/ele de animale nu sint dedt evocari solemne ale asasinatului primordial. De pilda. anume ideea ca. Ceremoniile religioase sInt. se recunoa~te vinovata ~i pleaca. pentru oameni. prin urmare. 101 . "A ~ti" Inseamna a Invata mitul central (asasinatul divinitatii ~i urmarile sale) ~i a te stradui sa nu-l mai uiti. Ii ajuta pe oameni sa pastreze con~tiinta originii divine a huuii actuale. "sacrilegiul" COrlsta In "a nu-ti fi amintit" ca forma actuala a existentei omene~ti e rezultatul unei aqiuni divine. Acest rit al uciderii este 0 comemorare a primei jertfe singeroase. luna e 0 divinitate-dema. Orice infraqiune laaceasta interdiqie atrage dupa sine 0 ceremonie de ispa~ire. sarbatori comemorative. Adevaratul sacrilegiu consta In uitarea actului divino "Gre~eala". Intr-un fel sau Intr-altul.

Exista l:ntre ei un fel de "comuniune" : omul se hrane~te din divinitate ~i. a insti tutiilor religioase (initieri de pubertate. ele nu pier definitiv..$i prin.. Pentru toate aceste religii "esentialul" n-a fost hotarlt odata cu facerea lumii.). a mortii. 1 Ibid. 102 . jertfe sl:ngeroase etc. Mai mult: moartea. Istorie deopotriva divina ~i umana.r--~---------------------------------------asasinatului primordial. ci cu 0 istorie.. cel care po ate fi numit timpul "cosmogonic". 225. societati secrete.'. la un anumit moment al epocii mitice. lnsu~i sensul ei originar jertfa slngeroasa este 0 «rememorare» de acest gen. "Esentialul" nu mai e solidar cu 0 ontologie (l:n ce fel lumea . ci dupa aceasta. toate aceste mituri slnt mituri de origine. E yorba tot despre un timp mitic.. "Sacrilegiul de a fi uitat este logic sa fie ispa~it aducindu-ti aminte cu 0 deosebita intensitate.. Ele ne reveleaza originea "conditiei" actuale a omului. ci si pe acela al oamenilor. dar aceasta "moarte" nu e 0 nimicire. ci supravietuiesc In creatiile lor. De laasasinatul primordial inco-ace. n-a modificat numai modullor de a exista.realul . precum ~i a regulilor de comportare omene~ti. Nu "ontologie". p. Aceste fiinte divine slnt susceptibile de a-~i schimba modul de a fi: lntr-adevar.a ajuns sa fie). murind. deosebit de intensa" 1. uciderea lor de catre stramo~ii mitici. dar numai de "primul". a plantelor hranitoare ~i a animalelor. dat fiind ca este rezultatul unei drame jucate de stramo~ii oamenilor ~i de catre fiinte supranaturale de un alt tip dedt zeii creatori. ajunge llnga aceasta l:n l:mparatia moqilor.. s-a creat 0 legatura indisolubila l:ntre divinitatile de tipul dema si oameni. ele "mor" ~i se transforma l:n altceva. ci "istorie" In ceeace prive~te structura lor. atotputernici ~i nemuritori.

"Pasivitatea" ~i otiozitatea lui Uranos este plastic exprimata prin castrarea lui: a devenit "neputincios" ~i incapabil sa ihtervina In 1urne. Vom aminti totu~i ca fiinta suprema cereasca ~i creatoare nu-~i redoblnde~te activitatea religioasa dedt In anumite culturi pastorale (mai ales la turco-mongoli) ~i In monoteismul lui Moise. mai lnainte de-a disparea Cll totulln fata lui Visnu ~i a lui Siv<1 E1 al canaaneehilor . prin hierogamiile lor cu zeite ale pamlntului. Varuna a luat locullui Dyaus. 1 Cf. dat fiind ca e de natura fluida. In reforma lui Zaratustra ~i In Islam. Nu intra lnsa In vederile acestei modeste lucrari sa Ie examineze pe toate. Inaintea acesteia exista 0 aha "lume" aproape de neconceput Intrudt ne prive~te. In culturi1e ulterioare aceea numita "cultura staplnilor" ~i. un Ocean iar nuun Cosmos: lumea dominata . Dyaus). culturile urbane ale Orientului Apropiat antic . de pi1da. lntocmai cum Anu il cedeaza lui Marduk. pp. Cu exceptia lui Marduk. nurnele acestei fiinte supreme . Mai presus de orice. Chiar ~i atunci dnd nu a fost dat uitarii. e{ slnt fecundatori. dar la rlndul lui da lntlietate unui zeu tlhar ~i razboinic. al universului a~a cum exista azi. In India vedica. 68-90. EI al canaaneeni1or. Traite d'Histoirt des Religions.~cestea slnt primele mituri patetice ~i tragice..Anu a1 mesopotamieni1or. ca de pllda Zeus sau 'Baal care. Ei n-au creat lumea. asigura fertilitatea dmpu1ui ~i be1~ugu1 recoltelor 1. au organizat-o numai ~i ~i-au asumat raspunderea de a mentine ordinea ~i fertilitatea ei. Dyaus al indienilor vedici. Ii cedeaza locul lntli 1ui Baal.se vor dezvolta alte mitologii patetice ~i violente. mai tlrziu. Uranos al grecilor aceasta nu mai joaca un ro1 important In viata religioasa ~i este slab reprezentata In mitologie (uneori lipse~te cu desavlqire. 103 o . toti ace~ti zei suprerni nu mai slnt "creatori" In sensul propriu al cuvlntului. cu nurnele de Indra. Marduk Insu~i nu e dedt creacorul acestei lumi.

Adonis etc. moartea lor e semnificativa in privinta "conditiei" omului: ceremonii in legatura cu vegetatia (Osiris.de Tiamat ~i de sotul ei. Nenumaratele aventuri ale lui Baal. ~i in care locuiau trel neratii de zei. ceea ce pare din ce in ce mai important.) sau institutii de initiere (taine) au Iuat na~tere in urma acestui tragic eveniment. sint "creatoare" in sensul ca se gasesc intr-un anumit raport cu vegetatia. Indra. se vor constitui mai tirziu religiile care comporta taine. ca ~i aceea a lui Hainuwele. care mor ~i (uneori) invie.mitologiile consacrate de poeti ca Homer ~i Hesiod ~i de barzii anonimi ai Mahabharatei. sau cele ale colegilor lor din panteonurile respective. care corespund primel0r civilizatii istorice. Zeus. Ca ~i Hainuwele. intocmai ca Hainuwele. sau elaborate de rituali~ti ~i de teologi (ca in Egipt. Accentul cade acum pe ceea ce lis-a zntimplat zeilor. Tamn1Uz. ~i-au epuizat destinul dramatic in acest episod central. In jurul uneia din aceste morti violente. de~i patetice. (Osiris. sau a coboririi unei divinitati in infern.unei fete divine care e silita sa coboare in infern (Persefona). Acestescurte indicatii sint suficiente.) ~i uneori in vie. Tammuz. $i.dar nu este rezultatul acestei aventuri. se intereseaza din ce in ce mai muh de ceea ce s-a petrecut dupa crearea pamintului. Desigur. 104 . Attis. sau ale unei zeite care coboara in infern (Ishtar). iar nu pe ceea ce· ei au creat. siht temele mitologice cele mai "populare". exista intotdeauna un aspect "creator" mai mult sau mai putin evident in orice aventura divina . sau ale . zeii acqtia. Vom mai mentiona aici ~i miturile patetice ale zeilor tineri care mor asasinati sau de pe urma unui accident . Persefona etc. Dar aceste moqi. Marile mitologii . n-au suscitat mitologii bogate ~i variate. ci secventa evenimentelor dramatice. Aceste "morti". care 0 constituie. ~i chiar dupa crearea (sau aparitia) omului. Ceea ce se cuvine sa subliniem e faptul ca marile mitologii ale politeismului euroasiatic.

in India ~i in Mesopotamia) . Desigur. ci de 0 problema ontologica.0 elita lncepe sa se dezintereseze de aceasta istorie divina ~i ajunge (ca in Grecia) sa nu mai creada In mituri. Pentru aceste elite.realul. In orice caz nu era yorba. speculatia filozofica a regasit. pentru un scurt rastimp. ci intr-o "situatie primordiala" care preceda aceasta istorie. Asistam la un efort de a trece dincolo de mitologie in masura In care ea reprezinta o istorie divina ~i de a ajunge la izvorul initial de un de a tl~nit. mitologiile grece~ti ~i brahmanice nu mai puteau reprezenta pentru elitele respective ceea ce reprezentau pentru stramo~ii lor. Tot cautlnd izvorul. "esentialul'" nu mai trebuia cautat In istoria zeilor. ale carui consecinte s-au doyedit incaIculabile. Inceputurile "demitizarii" Acesta este primul exemplu cunoscut in istoria religiilor al unui proces con~tient ~i caracteristic de "demitizare". Ajungem a~adar la "esential" printr-o prodigioasa into arc ere In urma: dar nu un regressus obpnut prin mijloace rituale. cosmogonia . !ntr-adevar. dupa acest proces de "demitizare". ci 0 "intoarcere In urma" efectuata printr-un efort de gin dire. de~i inca mai pretinde a crede in zei. de un fenomen cultural de prim ordin. In acest sens s-ar putea 105 . Si la un anumit moment al istoriei. dar alte mituri ramineau in vigoare. dar ~i in Egipt . ca in Grecia presocratica ~i in India din epopeea Upanishadel or. mai ales in Grecia ~i In India. pentru a identifica matricea fiintei. dar nu mai era yorba de mitul cosmogonic.slnt din ce in ce mal solicitate de naratiunea a~a-ziselor gesta ale zeilor. principiul arhe. se intimpla chiar ~i In culturile arhaice ca un mit sa fie golit de semnificatia sa religioasa ~i sa devina legenda sau basm pentru copii.

depa5irea radicala a gindirii mitice e greu de conceput atlta timp elt prestigiul "originilor" ramine in tact. sa dezvaluie misterul facerii lumii. de fapt. numai prin asimilarea radicala a acestui nou mod de a fi 106 . misterul aparii"iei fiini"ei. esentialul care precede existeni"a omeneasd(. viziunea ciclica a vietii cosmice 5i umane ~i. spiritul grec nu socotea ca istoria ar putea deveni obiect de cunoa~tere. desigur. n-au suprimat cu desaviqire gindirea mitica. Dar putem concepe foarte bine ca gindirea filozofica a putut utiliza ~i prelungi viziunea mitica a realitatii cosmice ~i a existentei omului. rolul decisiv al memoriei etc.spune ca primele speculai"ii filozofice deriva din mitologii: gindirea sistematica se straduie~te sa identifice ~i sa ini"eleaga "inceputul absolut" de care vorbesc cosmogoniile. Aceasta nu inseamna. Numai prin descoperirea istoriei. Platon mai este solidar cu acest mod de gin dire arhaic. odata cu Socrate ~i Platon.s-au intr-o Jume transcendenta e considerata drept principalul obstacol in calea cunoa~terii sau a mintuirii. ca n-ar exista o solutie de continuitate intre mitul grec ~i filozofie. chiar daca ultimul zeu ar fi fost detronat ~i miturile sale degradate pina la nivelul unor basme de copii. Fizica ~i metafizica greaca dezvolta dteva teme constitutive ale gindirii mitice: importanta originii. geniul filozofic grec accepta esentialul gindirii mitice. pe de 0 parte. al filozofiei riguroase ~i sistematice. mai exact prin trezirea con~tiintei istorice in sinul iudeo-cre~tinismului ~i prin inflorirea acesteia la Hegel ~i la succesorii lui. a acelei arhe. Vom vedea in elt de mare masura'. E foarte probabil ca spiritul grec ar fi fost incapabil sa exorcizeze prin propriile sale mijloace gindirea mitica. iar "ui tarea" a ceea ce s-a intimplat in illo tempore . pe de alta. Iar in cosmologia lui Aristotel mai supra viei"uiesc venerabile teme mi tologice. Dealtminteri. Vom vedea iusa ca "demitizarea" religiei grecilor ~i triumful. ve~nica reintoarcere a lucrurilor. Caci.

de~i radical schimbata (daca nu perfect camuflata). Ezitam insa sa afirmam ca gindirea mitica ar fi fast suprimata.in lume ce-l constituie existenta umana. aceasta a reu~it sa supravietuiasca.c' gralle. Dupa cum yom vedea in cudnd. 1 . ~i lucrul cel mai nostim e faptul ca supravietuie~te mai ales in istorio. s-a putut depa~i mitul.

sub aspectul unei dansatoare ~i incepe sa danseze cintind cintece enigmatice. gase~te fila referitoare la destinul acestui guru al sau. uitindu-~i complet identitatea. la Kadali. Potrivit uneia din versiunile cele mai cunoscute. acest maestru yogin. Ispravile lor magice au dat na~tere unei foarte bogate literaturi epice. potrivit poemului Gorakshavijaya. sfintii recurg uneori la aceasta spre a cunoa~te voluptatea fad a se pingari. spiritul a patruns in cadavrul unui rege care tocmai murise si I-a reinsufletit. Unul din episoadele centrale ale acestui foldor mitologic il constituie amnezia lui Matsyendranath. Potrivit unei variante nepaleze. cerceteaza cartea destinelor.Capitolul VII MITOLOGIA MEMORIEI ~I A UITARII Cind un yogin se indragoste~te de 0 regina MATSYENDRANATH ~I GORAKHNATH SE NUmara printre invatatorii yoga cei mai populari ai evului mediu indian. Aflind de captivitatea lui Matsyendranath. 0 retu~eaza ~i ~terge numele lui de pe lista mortilor. Coboara atunci in regatul lui Yama. Gorakhnath i~i da seama ca stapinul sau e sortit sa moara. Acesta e binecunoscutul miracol yoga al "trecerii in trupul altuia" . In sHqit. pe cind se afla la Ceylon. se indragosti de regina ~i se instala in palatul ei. Matsyendranath a cazut in ispita in urmatoarele imprejurari: trupul raminindu-i in paza discipolului sau. Matsyendranath a cazut prizonier in mina femeilor din Kadali. Incetul cu incetul 108 . "I se infati~eaza apoi lui Matsyendranath.

Motivul central . Eliade. Aceasta tema mitica se reduce la urmatoarele elemente: 1 . et Liberte.discipolul 11 regase~te ~i. a~a cum ni-l in{. 2 . 1 Gorakhn. Le Yoga. Cele doua patanii exprima plastic caderea spiritului (spiritul: atman. 1954. Literatura indiana folose~te. simbolizeaza blestemul ve~nic al ignorantei azvirlit de "Natura" (adica de Durga) asupra fiintei omene~ti 2. semne tainice.:lth. precum ~i anamnesis obtinuta prin semnele ~i cuvintele enigmatice ale unui discipol .Matsyendranihh i~i aminte~te de adevarata sa identitate: intelege ca aceasta «cale a sensualitatii» duce la moarte.:lth constituie un mouv panindian. p. 321.. ca «uitarea» sa era de fapt uitarea naturii sale adevarate ~i nemuritoare. adica con~tiinta identitatii sale. anamnesis. purusha) in circuitul existentelor ~i.in ambele cazuri o dragoste trupeasca aduce deindata dupa sine amnezia maestrului. Ii explica ca Durg. apare drept 0 conditie a nemuririi. pierderea con~tiintei de sine a spiritului. 109. Paris.amnezia-captivitate provocata de o imersiune in viata. ~i ca «farmecele tinutului Kadali» reprezima mirajele vietii profane". 311. invers.lti~eaza lmnul Perlei. Dupa cum vom vedea mai departe. nira a 1 :\1. 11 ajuta sa-~i redobindeasca memoria. nu este insa necesar sa presupunem 0 influenta gnostica. In cazul de fata. 4 "uitarea" maestrului este asimilata cu moartea ~i. mai exista ~i alte analogii intre anurnite aspecte ale gindirii indiene ~i gnosticism. "de~teptarea". Immortalite 2 Ibid. Captivitatea ~i pierderea memoriei de catre Matsyendran. .:lth il sfatuie~te staruitor sa revina pe calea yoga siHi "desaviqeasca" trupul.:l i-a provocat "uitarea" care era dt pe ce sa-l coste nemurirea. adauga Gorakhn. prin urmare. Acest farmec. cu ajutorul a diferite simboluri (dans.un maestru spiritual se indragoste~te de o regina sau e prins de femei . 3 . p. limbaj enigmatic).amintesc intr-o oarecare masura de celebrul mit gnostic al M'intuitorului m'intuit.

cu ochii legati. Simbolismul indian al uitarii ~i al rememorarii Intr-un text considerat a reproduce chiar cuvintele lui Buddha (D'ighanikaya I. spre a exprima suprimarea (sau transcenderea) "conditiei" umane. ne~tiintei. cel care are un maestru competent izbute~te sa se izbaveasca de valurile ignorantei ~i ajunge in cele din urma la perfeqiune. "Uitarea" e echivalenta cu "somnul" dar ~i cu pierderea de sine. explica c. somnului.ankara. 14. 1-2) e vorba despre un om rapit de banditi. dus de tilhari departe de fiinta (departe de atmcm-Brahman) ~i prins in capcana acestui trup. cu "orbirea" (ochii legati). Omul incepe sa strige: "Am fost adus aici legat la ochi! Am fost parasit aici legat la ochi!" Cineva ii scoate atunci legatura care-i acopera ochii ~i-i arata drumul spre ora~ul sau. adica cu dezorientarea. rememorarii. 19-22) se spune ca zeii cad din cer dnd "memoria ii lasa in drum ~i dnd memoria Ii se intuneca" . libertatea. tot intrebind care ii este drumul. mintuirea (moksa. dus departe de ora~ul sau. trezirii. spre a semnifica "conditia" umana . In Chandogya-Upanishad (VI. ~i. zeii care nu uita sint imuabili. omul izbute~te sa se into arc a acasa. inElntuirii. ~i parasit Intr-un loc pustiu. sau uitarii. A~a se petrec lucrurile. de~teptarii etc. c. adauga textul.-------------------------------------------face vreo deosebire Intre ele. au 0 fire care nu cunoa~te schimbarea.) . m~tkti. nirvana ete. ve~nici. cu omul rapit.=. Tllharii reprezinta ideile false de 110 .. imaginile legaturii. dimpotriva. imaginile de descatu~are ~i acelea de sfl~iere a unui val (sau de scoatere a unei legaturi care acoperea ochii).. Tot astfel.ankara a comentat acest pasaj din Chandogya-U panishad in clteva pagini celebre. sau ale memoriei. ~i. dimpotriva. de la un sat la altul. captivitatii.

e fericit ~i.1 Recunoa~tem cli~eele cu ajutorul carOl'a speculatia indiana 1ncearca sa' faca sa fie 1nteleasa situatia paradoxa1a a spiritului : 1ncurcat In iluziile create ~i alimentate de existenta sa temporala. Adt filozofia S~mkhya clt ~i Yoga prezinta 0 interpretare similara : spiritul (purusha) nu e dedt In aparenta robit. p1na In clip a In care-l 1ntllne~te pe acela care e con~tient de adevarata fiinta (Brahman-atman). altfel zis. iar izbavirea (mukti) nu e dedt con?tiinta pe cm"e 0 capata a libertatii sale ve~nice. £1 recunoa~te atunci adevarata sa fiinta. asta este ~i el. slnt fericit."merit. Cum trebuie sa traiesc ? Un de se gase~te 0 cale de evaziune ? Unde-mi este m1ntuirea ?" A~a rationeaza. turmele sale etc. 1ntelege ca nu e vagabondul dezorientat ce se credea. grqeala" ~i altele. 1ntelege ca ceea ce este fiinta. prins 1ntr-o pIasa monstruoasa. senin ~i plin de bucurie. slnt evlavios etc. "Cred ca sufar. omul care era prizonierul propriilor sale iluzii e izbavit de dependenta lui fata de lucrurile lume~ti. plin de simpatie fata de ceilalti. cred ca slnt robit. 111 . prietenul sau.ca acest «eu» este un produs al materiei (prakrti). Ochii Ii slnt acoperiti cu valurile iluziei. VI. care-~i regase~te atman-ul. In felul acesta. spiritul (atman) patime~te de pe lIrma acestei "ignorante" p1na In ziua In care descopera ca nu este dedt in aparen(ii angajat In lume.dat fiind ca m-am «trezit» . 1nteleg cu acela~i prilej ca toata existenta n-a fost dedt un lant de clipe dure1 Cankara. In clipa In care Inteleg . "Slnt fiul lui cutare. In plus. Astfel ochii au scapat de valul iluziei create de ignoranta (avidya). £1 aHa de la acesta calea care duce la cunoa~tere. 1-2. sau nenorocit. precum ~i zadarnicia lumii. comentariu la Chandogya-Upanishad. 14. care s-a izbhit de sclavie. copilul. ~i el se aseamana cu omul din Gandhara care se 1ntoarce acasa. slnt inteligent sau stupid. doresc eliberarea. Dimpotriva. iar omul este st1njenit de dorinta ce 0 resimte cu privire la sotia.

. ~i care au cazut din ceruri dnd memoria lor s-a tulburat. 112 . dar pe care nu ajungeam s-o zntelegem. poseda atot~tiinra absoIura. Ie Yoga. s-au rel'ncarnat. eel prin excelenra treaz. 7). Dar. "Uitare" ~i "memorie" in Grecia antidl "Amintirea e pentru acei care au uitat" scria Plotin (Enneade. In anumite privin~e putem asemUl "ignoran~a" . purusha). "Pentru cei care au uitat. rememorarea e 0 virtute. In timp ce ln~eleprii ~i yoginii izbutesc sa cunoasca un anumit numar. precizeaza textele buddhiste. Zeii de care vorbea Buddha In D'ighanykaya. de vieti. izbavirea poate fi comparata cu o "de~teptare" sau cu 0 luare de con~tiin~a a unei situa~ii care exista Inca de la lnceput. Buddha. Am vazut asta lntr-un capitol precedent: Intocmai ca al~i In~elepri ~iyogini. 0 ignorare de sine znsu# . Exista a~adar 0 diferenta lntre memorie (mneme) ~i aducere-aminte (anamnesis). 4.care este In ultima instan~a. Doctrina e platoniciana. Buddha l~i amintea vietile sale anterioare." 1 Se cuvine sa subliniem ca atlt pentru Samkhya-Y oga elt ~i pentru Vedanta. Buddha a fost singurul care le-a cunoscut pe toate. reprezinta 0 "de~teptare".) care.cu 0 "uitare" a adevaratului spirit (atman. roase ~i ca adevaratul spirit «contempla impasibil» drama «personalita~ii». vidya etc. 249 c. H. mulrumita disciplinei yoga. cei perfeqi Insa nu pierd niciodata viziunea adevarului ~i n-au nevoie sa ~i-o rememoreze" (Fedon. 6.In~elepciunea" (jiiana. Eliade. devenind oameni. Unii dintre ei au practicat asceza~i meditaria ~i. d). E un fel de a spune ca numai Buddha era atot~tiutor. uneori considerabil.---------------------------. p. sfl~iind valul lui maya sau suprimlnd ignoran~a face cu putin~a izbavirea. .~=. au izbutit sa-~i aduca aminte de vie~ile lor 1 M.

ca $i in Grecia. reinterpretate $i revalorizate de catre poeti.ex arkhes 45. tot ce este. Urcina pina la izvor. (Teogonia. dupa cum am vazut. ci sa atinga strafundut fiintei. Trecutul astfel dezvaluit e mai mult dedt antecedentul prezentului : este izvorul sau. Cinn poetul e stapinit de Muze. N e propunem sa urmarim diferitele modificari ale "mitologiei memoriei ~i a uitarii". na~terea omenirii. de catre contemplativi $i de catre primii filozofi. 32. Acea~ta continuitate ne intereseaza indeosebi. Cu alte cuvinte in India $i in Grecia nu mai. 0 memorie perfecta e a~adar superioara facultatii de a-ti rememora. a "inceputurilor".anterioare. mai mult sau mai putin similare cu cele ale protoagricultorilor au fost analizate. 38) ea ~tie "tot ce a fost. Ea este atot~tiutoare: dupa Hesiod (Teogonia.. sa descopere originarul. a genealogiilor. Nu e' cazul sa prezentam aici toate faptele ce se refera la "uitare" $i la anamnesis in credintele ~i in speculatiile grece~ti. el se adapa de~a drep1:ul din ~tiinta Mnem'osynei. T otu$i. Intilnim 0 situatie asemanatoare in Grecia. este mama Muzelor. realitatea primordiala 113' . adica mai ales din cunoa~terea "originilor". credinte. iar aceasta. Zeita Mnemosyna. cu robia (captivitate) ~i cu moartea. cu ignoranta. sora lui Cronos $i a lui Oceanos. este echivalenta.. In India. al caror rol capital in societatile protoagricultorilor I-am observat in ca-' pitolul precedent. ci mai ales cu rudimente de psihologie $i de metafizica. 115) . tot ce va' fi".aparitia lumii. "Muzele dnta intr-adevar. rememorarea cauta sa nu situeze evenimentele intr-un cadru temporal. personificare a "Memoriei". incepind cu inceputul . geneza zeilor. exista 0 continuitate intre credintele "populare" $i speculatiile "filozofice". in India. Intr-un fel sau intr-altul. ~. aducerea-aminte implica 0 "uitare". avem de-a face numai cu comportari religioase ~i Cll expresii mitologice.

Trecutul apare astfel ca 0 dimensiune a lumii de dincolo. atunci 1 ]. 8. Aceste realita~i s-au manifestat in timpurile mitice ale 1nceputului ~i constituie fundamenrul acestei lumi." 2 lata pentru ce. p. I._P. Vernant. in Journal de PSl'chologie. Indian and Platonic. Hermes ii acorda .. Coomarswamy. Dupa cum scrie Apollonios din Rodos. cit. 1939 (pp.. face parte integranta din d']meniul mor~ii. p. posibilitatea de a patrunde 1ntr-1nsa ~i de a te 1ntoarce nestingherit de acolo. Cu drept cuv1nt compara J-P. anumiti privilegiati. 463. si. D~~r tocmai pentru ca ele au aparur ab origine. 2 J-P.. Recollections. poetul inspirat de Muze are acces la realita~ile originare. Dar "mitologia Memoriei si a Uitarii" se modifica 1mboga~indu-se cu 0 semnifica~ie eshawlogica. 3. aprilie-iunie.0 memorie inalterabiEl". p . citat de Vernant. Vernant. "uitarea". .. 10. 3 Argonautica. F1nt1na Lete. 1-29). cit. aceste reali la~i nu mai slnt sesizabile in experien~a curenta. "trecurul" .i~ din care s-a nascut cosmosul ~i care 1ngaduie 1n~elegerea C:evenirii In ansamblul ei. in Supplement to the Journal of the American Oriental Society. "chiar dupa ce a strabatut Aeheronul. Vernant inspira~ia poetului cu "evocarea" unui mort din lumea infernului sau cu un descensus ad in/eras intreprins de un om viu spre a a/la ceea ce vrea sa cunaasca. Ca sa-l faca nemuritor pe fiul sau Ethalid. uitarea nu i-a eotropit sufletul . op. Dimpotriva." 1 l\luhumita memoriei primordiale pe care e in stare 5-0 recupereze. el pastreaza 1ntotdeauna amintirea eelor ce-a vazut" 3. "Privilegiul pe care Mnemosyna 11 confera aedului este aeela al unui CJntact cu lumea cealalta. nr. Aspects mythiques de la memoh'e en Grece. cu wate ca locuieste cind 111lumea umbrelor. 7. Cf. clnd In aceea a luminii soarelui. Defunqii slnt cei care au pierdut memoria.istoric sau primordial . In masura In care e "uitat". ~i Ananda K. ca Tiresias sau Amfiaraos. 1944.e identificat eu moartea. op. l~i pastreaza memoria si dupa moarte.

I. pp. tu ai sa fii stapinul. Empedocle 11 descrie ca pe "un om extraordinar de invarat". 1903. El mai spunea : "M-am izbavit pe veci de moarte" (Ibid. douazeci de vieri ome1 Lamelele din Petelia ~i din Eleutherne. Prolegomena to the Study of Greek Religion. "Uitarea" nu mai simbolizeaza moartea. F.. 1952. pp. precum $i alrii credeau in metempsihoza $i pretindeau ca-$i amintesc de vierile lor amerioare. caci "ori incotro i$i indrepta intreaga putere a spiritului sau. Cambridge. 112). Cu pnVlre la lamelele "orfice". dupa aceea.edi):ia a 2-a." 1 Pitagora. In lamelele de aur purtate de iniriarii confreriei orficopytagoriciene. Vorbind despre Pit agora.0 inghiritura de uitare $i de rautate" dupa cum 0 descrie Platan.dnd se precizeaza 0 doctrina a transmigratiunii. Paris. 1949. un tufi$ $i 0 pasare. Lux peypetua. ci seria de vieti personale anterioare. 406. Cumont. 1935. Fedru. Empedocle se recomanda astfel: "V agabond exilat din re$edinra divina. p. Orpheus and the Greek Religion. se reintrupeaza $i e din nou proiectat in ciclul dev:enirii.$i de bunavoie iri vor da sa bei din izvorul sEint iar. 117). . Importanta nu mai e cunoa$terea trecutului primordial. ci s-o apuce pe la dreapta lui. Empedocle. Lete $terge amintirea lumii cere$ti in sufletul care se intoarce pe pamint spre a se reimrupa.. fragm. 115 - . spre a-I face sa uite viara paminteasca. 248. W. am fost odinioara un baiat $i 0 fata. vedea cu u$urinra ceea ce fusese de-a lungul a zece. cf. Jane Harrison.. Funqia Eintinei Lete e rasturnata: ape1e sale nu mai primesc sufletul care tocmai $i-a parasit trupul. 573 ~i urm.. un pe$te mut al marii" (Purificarile. ..C. Guthrie. Dimpotriva. Sufletul care a savir$it imprudenta sa bea din Eintina Lete (.K. 171 ~i urm. Sufletul e sfatuit sa se roage astfel de pazitorii izvorului: "Dati-mi iute apa proaspara care se scurge din lacul Memoriei". ci intoarcerea la viara. printre ceilalri eroi. i se prescrie sufletului sa nu se apropie de izvorul Lete pe drumul din stinga. Londra. fragm. 248 c). pe drumul pe care va intilni izvorul care porne$te din lacul Mnemosynei.

t'. moartea. Aceste doua categorii de privilegiati biruie "uitarea". anterioare 1.i-au constituit : 1 Cf. fragm. 116 . Ceilalti i~i amintesc propria lor "istorie". adinastiilor). rraducere engle.a de ].. p. adica transmigratiunile lor. p'syche.acestor doua specii de memorie. genealogia . genealogie) ~i 2 . ~i "memoria Memoria "primordiala" istorid1. 1925. adica a evenimentelor istorice ~i per·sonale. a zeilor. exersarea ~i cuhivarea memoriei jucau un rol important in confreriile pitagoriciene (Diodor. New York." Exista a~adar in Grecia doua valorificari ale memoTiei: 1 . a popoarelor.memoria vieti10r anterioare. asemenea lui Pitagora sau Empedocle. 2 . 5. Rohde. se opune cu 0 ega18: eficacitate .. X.1ntoarcerii in urma" pe care am studiat-o in capitolul V. B. sau multumita unui "profetism de-a-ndoaselea" reu~esc sa recapete memoria evenimentelor primordiale . M. 78 ~i urm. Dar.. Mythes et Mysteres. EUia. 20. Unii ajung la cunoa~terea "originilor" (originea cosmosului. Acestea sint evenimente primordiale.cosmogonia. a~adar. Cu pnv1re La existenrele anrerioare ale lui Piragora. aceste evenimente .aceea care se refera la evenimentele primordiale (cosmogonie. tntr-un fel. Vita Pyth. d. intr-un fel. 129). Vom adauga ca ~amanii pretind ca-~i . izbutesc sa-~i aminteasca vietile lor anterioare. inspirati de Muze. 598 $1 urm. rexrele grupare de E. in care ei n-au fost implicati personal. Lete. teogonie. Acest antrenament aminte~te de tehnica yoga a . p. Pe de aha parte.ietile l?r. Pentru cei dintii.cei care.).cei care. "Uitarea". Dar Lete e neputincioasa in ceea ce prive~te citiva privilegiati: 1 . teogonia.de.ne~ti" (Ibid.amintesc v. important e ceea ce s-a intimplat ab origine. Hillis. fapt care indica vechimea acestel practlC!. lamblichos.

intoarcerea la 0 stare primordiala ~i perfecta. este susceptibila de a fi actualizata. prin urmare. trebuia descoperit in ce fel prima existenta paminteasca dedanpse procesul de transmigratie. multumita stradaniei fie. In schimb.ei sint ceea ce sint pentru ca aceste evenimente au avut loco E de prisos sa aratam dt de mult 0 reaminte~te aceasta atitudine pe aceea a omului societatilor arhaice. lozofice. Obiectele fizice ajuta sufletul ·sa se reculeaga ~i. Ie urma urmelor. 117 ===~ ~~~ __ ~t . care se recunoa~te pe sine ca fiind format de 0 serie de evenimente primordiale relatate dupa toate regulile de d'itre mituri. aceasta cunoa~tere este latenta in omul reincarnat ~~. El Ie transform a insa ~i Ie reinterpreteaza. impra~tiata de-a lungul nenumara telor lor in trupari. Caci un ificarea prin anamnesis a fragmentelor de istorie fara vreo legatura intre ele insemna de asemeni "a lega inceputul de sflqit" . reincarnindu-se. a invata e. Dimpotriva. periodic pierduta prin reincarnarea sufletului. Ei se straduiesc sa unifice aceste fragmente izolate. 81 c. sufletul se adapa la izvorul Lete ~i uiia cunoa~terea dobindita prin contemplarea directa -a ideilor. spre a Ie incorpora in sistemulsau filowfic. Pentru Platan. sufletul contempla ideile: el se imparta~e~te din cunoa$terea pura ~i desaviqita. totuna cu a-ti aduce aminte (d. 0 asemenea preocupare ~i 0 asemenea disciplina amintesc tehnicile indiene de "intoarcere in urma" ~i de rememorare a vietilor anterioare. cei care izbutesc sa-~i aminteasca vietile lor anterioare se preocupa in primul rind sa descopere propria lor "istorie". Platon cunoa~te ~i folose~te aceste doua traditii privind uitarea ~i memoria. printr-un feI de "intoarcere inurma". d). sa regaseasca ~i saredobindeasca cunoa~terea originarape care 0 poseda in starea ei extraterestra. cu alte cuvinte. mai ales Menon. Moartea este. spre a-~i revel a sensul propriului lor destin. Intre doua vieti paminte~ti. sa Ie integreze intr-o singura urzeaLl. Totu~i.

sau hotara~te sa fad. frumosul ~i binele. Anamnesis filozofica recupereaza nu amintirea evenimentelor care fac parte din existentele precedente. responsabila ~i semnificativa. inseamna mai-nainte de orice a-ti aminti de 0 existenta dezincarnata. a "istoriei" .Am avut prilejul sa stabilim 0 apropiere Intre filozofia lui Platon ~i ceea ce s--ar putea numi "ontologia arhaica" 1. in masura in care se inspira din acest rezervor de acte deja indeplinite ~i de ginduri deja formulate. structuri ale realului. ci 0 consecinta a procesului de reincarnare.ci de uitarea adevarurilor transpersonale ~i ve~nice ce sint ideile. Nu e yorba de 0 uitare a vietilor anterioare . Ie My the de i'Etemel Retour. dimpotriva. e pusa In legatura cu viata. Sufletul. 63 ~i urm. p. "Uitarea" acestei conditii pleromatice nu reprezinta in chip necesar un "pacat". Miturile il asigura ca tot ce face. "uita" ideile. Intorc1ndu-se la viata paminteasca. A ignora sau a uita continutul acestei "memorii colectiYe" constituita de catre traditie echivaleaza cu 0 regresiune la starea "naturala" (starea aculturala a copilului)sau cu un "pacat". in illo tempore. Putem compara aceasta pozitie filozofica cu aceea a societatilor traditionale: miturile 1 Cf. ci. Se cuvine acum sa aratam in ce sens teoria Ideilor ~i a~a-numita anamnesis platoniciana sint suseeptibile de a fi asemuite eu comportarea omului din societatile arhaice ~i tradition ale. 0 existenta individuala devine . pur spirituala. Acesta gase~te in mituri modelele exemplareale tuturor actelor sale. cu reincarnarea. a mai fast facut la inceputul timpurilor. adid a invat a ~i a intelege adevarul.0 existenta pe deplin umana. sau cu un dezastru. Pentm Platon a trai in mod inteligent. ci adevaruri. Miturile constituie a~adar suma cunoa~terii utile. Este vrednic de remarcat ca nici pentru Platon "uitarea" nu face parte integranta din faptul moqii.~i se mentine .adica a sumei experientelor personale. 118 .

pp. Platon. 11. 10) sau In ambele locuri deodata (Psalmi. d.f. 21. atenleni. 31 a. uneori impotriva voin~ei lor. 505 d) 3. in pace Domini' dormias. Jung. Lux perpettta.. 211 (n. dives et mysteres. "Nu ve~i mai gasi u~or. a~a se supara 1 Cf.U. al viej:ii organiee. arhetipurile slnt transpersonale ~i nu partieipa la timpul istorie al individului. "ineon~tiemul eoleetiv" preeeda psihismul individual. Hypnos ~l Thanatos. De vreme ce Hypnos e fratele lui Thanatos. de asemeni.f. iar nn 0 serie de experien~e personale ale cutarui sau cutarui individ 1.). "Ce pisalog e~ti. Cre~tinii au acceptat ~i elaborat omologia moarte-somn: in pace bene dormit. dormit in SOmno pacis.ythes. Lumea arhetipurilor lui Jung seamana oarecum eu lumea ideilor platoniciene. III. 56-57. E. moartea se putea compara cu somnul. in pace somni. 22 ~i 25 (n. figureaza printre formulele cele mai populare ale epigrafiei funerare 2. 13-15 . 17). Se poate sa va minia~i pe mine . Somn in mormint (Iov. Cumont. 2 Cf.. un astfel de om . asculta~i-ma ~i ma ve~i cru~a. M. 87). Pentru C. aqiunea de a "trezi" avea 0 semnifi. F. 3 Cf. cel pu~in cu incepere din vremurile care au urmat surghiunului. Socrate 1" exclama Kallikles (Gorgias. Somnul ~i Moartea. LXXXVIII. 3-. p. ei la timpul speeiei. 23 c. c) 4. 4 Ibid.L. ~i 30 e. III. Socrate iD. Dialoguri. pp. 450.sa e perfect con~tient de faptul ca misiunea sa de a trezi oamenii e de ~rdin divino El nu Inceteaza de a aminti ca se afla "In slujba" zeului (Apararea Lui Son-ate.). lt9 . Socrate l~i treze~te interlocutorii. E cazul sa amintim ca ~i pentru evrei. Somnul ~i moartea In mitologia greaca. G. 3. p. IX.reprezinta modele paradigmatice intemeiate de fiintele supranaturale. in Sheol (Eclesiastul. sint fra~i gemeni. 1968. In~elegem pentru ce. in Grecia ca ~i in India ~i In gnosticism.ca~ie "soteriologica" (in sensul larg al cuvlntului). IX.

am sarutat-o. uitare ~i "moarte".eaza Imnul margaritarului conservat "in Faptele lui T oma. datorita apasarii pricinuite de hrana lor. catre tine. am uitat de margaritarul pentru care parin~ii mei ma trimisesera ~i. "Am \litat ca sint fiu de rege $i I-am slujit pe regele lor. Am luat scrisoarea. nu v-ar trimite pe altcineva.' Regasim acest motiv In gnosticism dar.20 .r. Ace$tia ii dau sa manince din mincarurile lor $i prin~ul i$i uita identitatea. p. suverana Orientului. Dumnezeu Ie trimite un maestru ca sa-i "trezeasca" din somnul lor care inseamna deopotriva ignoran~a. ~i cuvintele ei se potriveau . este prins de ba$tina$i. fo~rte prelucrat $i reinterpretat. la fel" (Apararea lui Socrate.). Mitul gnostic central." Dar parintii au aflat ce i s-a intimplat $i i-au scris 0 scrisoare. 11. eel de-al doilea fiu al nostru. Dar atunci iara~i va veti petrece restul vietii dormind. "De la tatal tau. daca da~i ascultare lui Anytos. $i de la maica-ta. afara numai daca Zeul. bineinteles.c. cobor! asupra lui $i se prefacu in cuvinte. Mi-am amintit ca 1 Ibid. a$a cum ni-l infa~i. 22 (n. $i de la fratele tau.ca un vultur.. m-am cufundat intr-un somn adinc. regele regilor. am citit-o. anume ca. fiule. in sflqit se poate sa ma ~i omorl~i cu u$urin~a. am rupt pecetea. in Egipt. Se poate sa ma ~i lovi~i. salutare ! Treze$te-te $i scoala-te din somnultau $i asculta cuvintele scrisorii no astre! Adu-ti aminte ca e$ti fiu de rege I Da-ti seama 'in ce robie ai cazut! Adu-~i aminte de margaritarul pentru care ai fost trim is in Egipt I" Scrisoarea zbura . Un prin~ sose~te din' Orient spre a cauta in Egipt "margaritarul unic ce se gase$te in mijlocul marii ~nconjurate de ~arpele cu $uierat ascu~it". se articuleaza in jurul temei amneziei ~i a anamnesis-ului. din dragoste fa~a de oameni.. 1 Sa re~ineill aceasta idee.ei ce dorm dnd sint treziti de cineva. m-am trezit din somn '$i ill-am sculat. 30 e).eu ceea ce era sapat in inima mea.i . ingrijindu-se de voi. "Auzindu-i fo~netul $i glasul.

eram fiu din parin~i rege~ti ~i na~terea mea aleasa i~i afirma natura. 121 . Analizind intr-o carte recenta simbolurile si imaginile specific gnostice. Mi-am amintit de margaritarul pentru care fusesem trimis in Egipt ~i am inceput sa imblinzesc ~arpele . 247-248. A Source Book of Heretical Writing from the Early Christian Period. Hans Jonas a staruit asurra importantei motivelor de "cadere. New York. probabil iraniana. Oricare ar fi originea mitului. in Zeitschrift fur Religions und Geistesgeschichte. Paris. 62 ~i urm. Leisegang. 2 Henry Corbin. Robert M. a captivitatii intr-o tara strain a. Povestirea surghiunului occidental 2. am pornit spre casa parintelui meu.sa reluam aici acest voluminos dosar. Intorcindu-~i privirile inspre materie . The Gnostic Religion. 154 ~i urm. L'Homme de Lumiere dans le Soufisme iranien. sufletul uita propria lui identitate.cu ~uierat ascutit. 1961. Der iranische Hintergrund der Gnosis. apoi am rostit asupra lui numele tatalui meu ~i.. capturare. 3 Hans Jonas.. 111 ~i urm. 1952 (pp.~i arzind de dorinta de a face cuno~tinta cu trupul". in volumul eoleetiv Ombre et Lumiere. dupa toate probabilirarile parra.." 1 lmnul margaritarului are 0 urmare (" vestmintul luminos" pe. L-am adormit prin farmece. Widengren.La Gnose. 97-114). 116 ~i urm. IV. a aeestui mit. luind cu mine margaritarul. ell referinre bibliografiee la lucrarile sale anrerioare. 1958. susrine originea iraniana. apatie. Grant. care Printul 11 lepadase inainte de plecare ~i pe care-l regase~te la intoarcerea acasa) ce nu prive~te propriu-zis subiectul nostru. meritul lmnului margaritarului sta intr-aceea ca infati~eaza intr-o forma dramatica unele din motivele gnostice cele mai populare. 1951. Vom adauga ca tema surghiunului. pp. p. p. Nu e cazul . a solului care treze~te prizonierul ~i-l invita sa porneasca la drum se regasesc intr-un opuscul al lui Sohrawardi. dor de tara. p. betie" 3. parasire. 1 H. G. Gnosticism. "Vita unde a sa]a~luit la origine. 1961 (pp. somn. Paris. Boston. tradueere franeeza de Jean Gouillard. p. Yom cita totu~i dteva exemple deosebit de sugestive. 137257).

227. 4 F. Evanghelia Adevarului 11 compara pe acela care "poseda Gnosa" cu . p. "betie" ~i "uitare": "adica. fiinta sa ve~nica. cit. pe de aha. p. 2 122 . "dor de tara". se treZe~te ~i. "Solul" care-l "treze~te" pe om din somnul sau ii aduce in acela~i timp "viata" ~i "mintuirea". Iar Ginza poveste~te cum Adam "s-a trezit din somiml sau ~i a ridicat ochii spre locul de unde venea lumina" 6. p. dar ~i iubesc somnul. dupa ce s-a imba ta t. 1958. 68. 6 Ibid. cit. Citat de H. e descrisa' drept "somn". op. ~i. Recherches sur Ie manicheisme: 1. a~a incepe un fragment gnostic conservat de Ipolit (Phi1 H. sta scris in Apocrijul lui loan 3. Jonas observa pe buna dreptate ca. op. Jonas. p. 71. Bruxelles. Acela~i mativ se regase~te in cosmogonia maniheiana. 74.0 persoana care. a~a cumne-o pastreaza Theodor Bar-Chonai: "Isus cel Luminos cobor! spre nevinovatul Adam ~i-l trezi dintr-un somn de moarte. venindu-~i in fire. Potrivit gnosticilor. p.. Cumont. intr-o epoca mai veche. ca sa fie izbavit 4 ••• Ignoranta ~i somnul sint deopotriva eXj2rimate in termeni de "betie". afirma din nou ceea ce prin esenta ii apaqine" 5. 70. 235 ~i UTm. Les Livres secrets des Gnostiques d'Egypte. "Sin t vocea care treze~te din somn in Eon ul noptii". cit.. Paris. 46 ~i urm. I. pe de 0 parte. 63... Jonas. 5 H.. La cosmogonie manicheenne d'apres Theodore bar Khonai. op.. 1908. 7 Ibid. p. vol.are. p. oamenii nu numai ca dorm. erau atribuite «conditiei» moqilor in lumea subterana" 7. Jonas.. p.ad~varatul sau centru. (daca exceptam betia) a imbracat toate caracterele c." In ace~tl ter" meni infati~eaza EI Chatibi credinta centrala a harranitilor 1. existenta paminteasca e definita drept "parasire". "teamace. "Cel care aude sa se trezeasca din somnul sau greu". 3 Jean Doresse. "De ce oare yeti iubi intotdeauna somnul ~i de ce va yeti poticni impreuna cu acei care se poticnesc?" intreaba Ginza 2.

V. 3 Ibid. aceste formule nu constituie monopolul gnosticilor. Jonas. Ele se Int11nesc chiar si io stadiile arhaice de cultura. adica o re-cunoastere a originii sale cere~ti. "solul" ii reveleaza omului fagaduielile invierii iar in cele din urma 11 invata cum trebuie sa se poarte in lume 1. recunoasterea adevaratei identitati a sufletului. Un text rnandeean poveste$te cum solul ceresc I-a trezit pe Adam si urmeaza in felul urmator: "Am venit. Adame.. 14. suflet maret. intoarceti-va la sobrietate! Lepadati-va de betie. care v-ati lasat cupriosi de betie ~i de sorno si de oecunoasterea lui Dumnezeu. lnvatatura mai cuprinde si indemnul de a nu se mai lasa invins de somn. p. "Trezeste-te din betia in care ai ador:rnit. de vraja somnului vostru nesabuit !" 6 Vom aminti ca izbioda repurtata asupra somnului si veghea prelungita constituie 0 proba de initiere destul de tipica.. novicii pe cale 1 Ibid. 83. 84. 6 Corpus Hermeticum. p.. I. p. H. p. de~teapta-te ~i prive~te-ma!" sta scris intr-un text maniheian gasit la Turfan 2. nici ou dormi. 4 Ibid.0. voi. "Trezirea" implidi anamnesis.. din somnul betiei in care ai cazut '[. p. ca sa te invat $i sa te izbavesc de lumea asta.. 83. nascuti din pamint. Epistola lui Pavel catre Efesieni (V. 123 n . asculta Si lumineaza-te si inalta-te victorios spre locul de unde vine lumina" 4.. 84. Ciuleste urechile. 23. 2 Ibid. 27 ~i urm. 1).... op. La anumite triburi australiene. urmeaza-ma spre locul preainaltat un de salasluiai intru inceput" 3. 86. cit.. rar intr-un altul: "Treze~te-te. 5 Ibid. "Nu mai motai. 14) contine acest citat anonim: "Desteapta-te eel ce dormi si te scoala din moqi $i te va lumina Cristos!" Motivul somnului $i al trezirii se iot11oeste $i in literatura ermetica.losophumena. ]. p.. Numai dupa ce I-a trezit. nu uita ce insarcinare ti-a dat Domnul!" 5 Desigur. Citim in ?oimandres: .

Totu~i. Nai$sances Mythiqu~s. 124 . omul doarme ziua intreaga. XXVI. . p. In zadar. 2 1 Cf. a fi pe deplin con~tient.. el nu reu~e~te sa vegheze pina-n zori ~i e nevoit sa se intoarcasingur pe pamint 2 •. Marcu. A sta de "veghe".de a fi initiati nu trebuie sa Qoanna timp de trei zile. 44. XXVI. Plecat in cautarea nemuririi. 40. Barbatul adoarme insa chiar inaintea zorilor. eroul mesopotamian Gilgame~ sose~te in insula stramo~ului mitic Ut-napishtin. trebuie sa vegheze ~ase zile ~i ~ase nopti. Iar Noapfea din Gethsemane apare deosebit de tragica datorita incapacitatii discipolilor de a veghea alaturi de Isus. un barbat care ~i-a pierdut sOtia izbute~te sa coboare in Infern ~i s-o regaseasca. Eliade. XIV. "Intristat este suHetul meu pina la moarte. d. 41-43 . ci mai ales a da dovada de fofta spirituaE1. Lucci. Ramineti aici ~i privegheati impreuna cu mine 1" (Matei. 38. 46). Si de asta data. sau Ii 3<: interzice sa se cuIce inaintea zorilor 1. spre a nu fi obosit noaptea urmatoare. "veghea de initiere" s-a dovedit a fi peste puterile omene~ti. Stapinul Infernului ii fagad1. Isus nu inceta sa recomande discipolilor sai sa privegheze (d. Cf. de pilda. XXII.iie~teca-~i va putea readuce sotia pe pamint daca e in stare sa vegheze toata noaptea.) "Privegheati ~i va rugati 1" Ie recomand:l el din nou. Vedem a~adar ca a nu dormi nu Inseamna numai a birui oboseala fizica. dar nu reu~e~te sa treaca aceasta proba de initiere ~i pierde prilejul de a dobindi nemurirea. Matei. caci ochii lor erau ingreunati" (Matei. Stapinul Infernului ii mai da 0 ~ansa ~i. a fi prezent in lumea spiritului. Ii spuse lui Petru: "A~adar n-ati avut putere un singur ceas sa privegheati cu mine!" (Matei.) Dar cind se intoarse. p. ii gasi dormind. 34 ~i urm. Le Chamanism~ et les techniques archaiqu~s de l'extase. XXVI. Mircea Eliade. Intr-un mit nord-american de tipul Orfeu ~i Euridice. din nou venind "Ii afla pe ei adormiti. Aici. 42). 281 ~i urm. M. XXIV.

198. spita ta nu purcede de aici : locultau e Locul Vietii". 194. Ne-am propus sa urmariin' dezvoltarea "mitologiei Uitarii ~i a Amintirii" in dteva culturi superioare. in lume. Sinele (Spiritul) "e izolat. pe de-o parte. el (gnosticul) nu face parte din lume. R. 4) : "Tu nu vii de aici. Fiind fiinte spirituale de origine extraterestra. Ginza mandeean din Dreaptaii spune: "T u nu e~ti de aici. Puech. 3 H-Ch. 16. 198.1956 (pp. 19). iar pe de alta. p. Revelatia capitala este ca "de~i el e pe lume. 188. 4 H-Ch. $i citim in Cartea lui loan: "Sint un om al Celeilalte Dumi" 4. Puech. p. Spiritul (pur. asupra originii extraterestre •• sufletului. 20). 1959. Textele gnostice pe care Ie-am citat staruie.Gnosticismul ~i filozofia indiana Nu intra in planul acestei lucrari sa discute problema gnosticismului in ansamblul ei. mai ales S~mkhya. Dupa cum observa H. ddacina ta nu se afla . din aceasta lume.Puecih. ibid. Dupa cum scrie Isvara Krishna (Samkhya-karika. indiferent. n-are nimie de-a face cu lumea (prakrti). "strainul" 2. simplu spectator inactiv" al dra1 Cf. nu-iapartine.. p.Yoga. ci ca vine.-Ch. p. gnosticii nu se recunosc ca fiind de "aici". a~a cum uneon speculatia filozofica greaca explica transmigratiunea.in lume" (XV. Puech in Annuair~ du Cozzeg~ d~ France. Grant.usha) e prin excelenta un "strain". M. ca este de altundeva" 3. ibid.-Ch. Iar Ginza din Stinga (III. n. speculatia filozofica indiana. Gnosticii ne lasa sa in~elegem ca pacatul apartine altcuiva 1. anu] a] 56-lea . 186-209). 125 ~_~~l . asupra diderii sufletuIui in materie (viata) ~i in "somnul" de moarte care urmeazii acestei caderi. nu este consecmta unUl pacat antenor. Dupa cum am vazut. 2 H. New York. invedereaza 0 pozitie similara. cuvintul-cheie allimbajului tehnic al gnosticilor e "ceElIalt". Gnosticism and Early Christianity. v· a Caderea sufletului in materie .

razboiul T roian. inva~ind miturile. ca. razboaiele lui Alexandru Ma126 . sa-~i rememoreze . T rezirea. originea rela~iei dintre spirit (purusha) ~i Materie (prakrti). prin urmare. In ceea ce prive~te subiectul nostru. omul devine con~tient de adevarata lui natura .mei vie~ii ~i istoriei. mai ales fata de istaria contemporana.Yoga. afllndu-Ie. importanta mitului gnostic.~i se treze~te.gnosticul invata mitul spre a se desolidariza de rezultatele sale. In orice caz. care este in acela~i timp 0 anamnesis.sau. ~i intocmai ca pentru gnostici. deriva mai ales din faptul ca ele reimerpreteaza raponul dintre Om ~i drama primordiala care I-a constituit.drama care a avut loc in timpurile mitice. Gnosticul. Intacmai ca in religiile arhaice studiate in capitalele precedente. Numai evenimentele care au avut loc in trecutul fabulos merita sa fie cunoscute. el nu are vreo legatura reala cu viata. ca ~i aceea a speculatiei filozofice indiene. mai degraba. fara solu~ie in condi~ia umana actuala. cauza coborlrii spiritului "in via~a. reprezinta probleme insolubile: mai exact. caci. asuma tatodata consecintele ce deriva din aceste evenimente primordiale . Odata trezit din somnul sau de moarte. ca ~i discipolul filozofiei Samkhya. gnosticul (ca ~i discipolul filozofiei Samkhya-Yoga) intelege ca nu are nici o raspundere in ceea ce prive~te catastrofa primordiala despre care-i. Numai mitul primordial e important. a fost deja pedepsit pentru "pacatul" de a fi uitat adevaratul sau spirit. Suferintele din care e constituita orice existenta omeneasca dispar in clipa trezirii. Evenimentele istorice propriu-zise (de pilda. nu pacatul originar (adica omenesc) este acela care a precipitat spiritul (Eul) in virtejul existentelor. vorbe~te mitul. gnosticii socotesc ca e important sa cunoasca . Spre deosebire insa de ceea ce ar face un om in societa~ile arhaice. cu lumea ~i cu istoria. Mai mult inca: daca e adevarat ca ciclul transmigra~iunii se prelunge~te datorita ignoran~ei~i a "pacatelor". care. se traduce printr-o indiferenta fata de istorie.

Tit-Liviu. pentru greci.cedon. Dar conceptia lor religioasa nu considera posibila interventia personala a unui Dumnezeu unic 1:n istorie. Polibiu. Aceasta nu 1:nseamna ca istoricii greci ~i latini au fost 1:n mod neces-ar lipsiti de sentimente religioase. ~i pentru ca experienta dob1:ndita prin. Mea/ling in History. spre a ilustra lupta pentru putere. Chicago. spre a dovedi existenta unui plan divin ~i interventia zeului sup rem 1:n viata unui popor. Lowirh. trasatura caracteristica. Karl urm. a naturii omene~ti. istori a era numai un aspect al ~l 1 Cf. Dealtminteri. 6 127 . Anamnesis ~i istoriografie Nici pentru greci evenimentele istorice nu contineau mesaje soteriologice. de pilda. p. pasion at de zei ~i de teologiile exotice nu-~i scria I storiile in felul autorilor celor mai vechi naratiuni istorice ale evreilor. Alti istorici din antichitate I~i vor scrie lucdirile pentru alte motive: Tucidide. Herodot ne spune pentru ce ~i-a dat osteneala sa scrie Istoriile : pentru ca ispravile oamenilor sa nu fie date uitarii de-a lungul veacurilor. a~adar ei nu acordau evenimentelor istorice semnificatia religioasa pe care aceste evenimente 0 aveau pentru evrei. $i totu~i. istoriografia incepe in Grecia cu Herodot. dupa parerea lui. 1939. de vreme ce nu sint purt~1toarele nici unui mesa j soteriologic. spre a arata ca intreaga istorie a lumii converge spre Imperiul roman. asasinarea lui Iuliu Cezar) sint lipsite de semnificatie. Nici unul din ace~ti autori' nici chiar Herodot. El vrea sa pastreze amintirea faptelor grecilor ~i ale barbarilor. spre a descoperi 1:n istorie "modele pentru noi ~i pentru tara noastra" ~i a~a mai departe 1. studiul istoriei constituie cea mai buna introducere in viata .

lntreg trecutul omenirii vrea sa-l Invie. Ea se straduie~te ·sa descopere. sa "trezeasca". Tit-Liviu ~i Plutarh jueau in ceea ce prive~te educarea elitelor europene rolul pe care. Istoriografia era totu5i mila. Toate aceste sisteme l~i propun sa descopere sensul ~i directia istoriei universale.. Marx ~i istoricii contemporani. sa recupereze trecutul societatilor celor mai exotice ~i mai periferice. In vremea Rena~terii se diu tau. mai ales in istoria antica. istoria arata ca societatile omene~ti se nasc. ci istoriografia: cu alte cuvinte. degenereaza ~i pier. ~i mai ales conserva amintirea diferitelor popoare. Asistam la 0 largire vertiginoasa a orizontului istbric. Provincialismul cultural· occidental .care il1cepea istoria cu Egiptul. adt preistoria Orientului Apropiat clt ~i culturile "primitivilor" pe cale de a se stinge. Rostul acestui eseu nu e de a examina diferitele filozofii ale istoriei. de vreme ce ilustra procesul ve~niciei devenirii In viata natiunilor. 11 jueau miturile. Cultura occidentala desfa~oara parca un prodigios efort de anamnesis istoriografica. in societatile traditionale. S-ar putea spune ca oferind modele exemplare vietii civice ~i morale. Desigur. efortul facut In vederea pastrarii amintirii evenimentelor contemporane ~i dorinta de a cunoa~te clt mai exact trecutul omenirii. Din aceasta pricina istoria nu putea constitui obiect de cunoa~tere. incepind din evul mediu ~i mai ales de . precum ~i numele ~i ispravile personajelor exceptionale.procesului cosmic. la Rena~tere incoace.~i nu aceasta e problema noastra. se dezvolta. lnceplnd cu Augustin ~i Gioacchino da Fiore ~i Incheind eu Vico. modele pentru comportarea "omului perfect". Odata insa cu secolul al XIX-lea istoriografia a Inceput sa joace un rol de prim ordin. literatura cu Ho- 9 128 . curiozitate similara s-a dezvoltat treptat. Aeesta e unul din rarele sindromuri Imbucuratoare ale lumii moderne. Ca orice fenomen cosmic. Hegel. conditionat de legea devenirii. Ceea ce ne intereseaza e semnificatia pe care 0 poate avea nu istoria.

omul 129 . Desigur. omul a muncit potrivit unor rituri $i a glndit In ceea ce prive$te analogiile dintre macrocosm $i microcosm urmlnd tiparele miturilor. aceasta dimensiune cosmica pe care omul 0 adauga In mod ritual existentei sale ne este interzisa. EI se apara In mod incon$tient Impotriva presiunii istoriei contemporane printr-o anamnesis istoriografica ce Ii deschide perspective cu neputinta de banuit daca. un vlnator paleolitic. Nu e yorba de 0 simpla' cunoa$tere "exterioara". prin urmare. sau data caderii Constantinopolului.e pe cale de a fi depa$it. de a participa la sacralitatea cosmosului. citindu-$i In fiecare dimineata ziaru1. nu trebuie sa proc1amam sus $i tare ca e yorba de 0 descoperire. In fond. Mai mult Inca: prin aceasta anamnesis In domeniul istoriografiei coborlm adlnc In noi In$ine. In a afla $i In a retine numele capitalei unei tari. Timp de milenii. sa se straduiasca sa se "deschida" catre Lume. cu strtlcturile existentei aDhaice. Era normal ca omul modern. sintem pU$i fata In fata cu "forme de viata". In aceste din urma cazuri. precum $i comportarile care deriva dintr-lnsa. reu$im totodata sa "trezim" In strafundul sufletului nostru situatia existentiala a unei omeniri preistorice. adica. chut sub staplnirea timp4. urmind pilda lui Hegel. ba chiar a trecutului "primordial" revelat de sapaturile preistorice sau de cercetarile etnologice. s-ar fi marginit sa "comunice cu Spiritul Universal". constlnd. 0 adevarata anamnesis istoriografica se traduce prin descoperirea unei solidaritati cu aceste popoare disparute sau periferice.mer $i filozofia cu Tales . de dnd universul s-a dovedit a fi infinit. doblndind o )loua dimensiune In adlncurile temporale. din antichitate Incoace. de pilda. Aceasta era una din posibilitatile de a se "deschide" catre lume $i.lui $i obsedat de propria lui istoricitate. De la Rena$tere Incoace. E yorba de 0 adevarata recuperare a trecutului. Reu$ind sa Intelegem un australian din zilele noastre sau pe omologul sau. cu comportari. tipuri de cultura.

ca de~i fusese cotropita ~i ocupata de Alexandru Macedon. iar nu particularului ~i individualului. De 0 parte avem rememorare a evenimenteLor mitice. Trebuie sa a~teptam macar dteva generatii ca sa judecam repercusiunile sale culturale. in Occidentul modern. prin anamnesis. Iar adevarata anamnesis istoriografica sf1qe~te ~i ea prin a duce Intr-un timp primordial. . Care va fi reactia vitala a unui occidental modern dnd va afla. cu toate ca "sabotau istoria". Nu mai e yorba de mituri. exista .ceva in plus: orizontul sau· istoriografic fiind considerabil. valorificarea religioasa a memoriei ~i a amintirii. de alta. Aceasta anamnesis istoriografica a lumii occidentale e doar la inceputurile sale. in societatile traditionale. ~i cu toate ca aceasta cucerire a avut 0 l:nriurire asupra istoriei sale ulterioare. S-ar putea spune insa ca aceasta anamnesis prelunge~te. crezind totu~i ca aceste comportari Ie erau revel ate de fiintele Supranaturale. culturi care. Diferenta e prea evidenta ca sa mai fie nevoie sa staruim asupra ei. Dar ambele tipuri de anamnesis proiecteaza omul In afara "momentului sau istoric". In timpul in care oamenii I~i Intemeiau comportarile culturale. rememorarea a tot· ce s-a intimplat in timpul istoric. La omul modern insa. i se intl:mpla sa descopere. India poarta interes modelelor exemplare ~i evenimentelor paradigmatice.s-a consolat de teroarea ce 0 exercita istoria citind pe istoricii timpurilor trecute. Subzista insa acest element comun: importanta rememorarii exacte ~i totale a trecutului. India nici macar n-a retinut numele marelui cuceritor? Ca ~i alte culturi tradition ale. de' pilda. au fost uimi tor de creatoare. de~i pe un alt plan. nici de exercitii religioase.

carora Ie revine misiunea de a trezi ~i de a mentine con~tiinta unei alte' lumi. de adevar. Acestea din urma sint "transcendente". A~adar. REligia mentine "deschiderea" catre 0 lume supraomeneasca.1ARETIA SJr DECADEREA MITURILOR A face lumea sa se deschida LA NIVELURILE ARHAICE DE CUL TURA. ca exista valori absolute. care ulterior aveau sa fie elaborate ~i sistematizate de speculatiiIe metafizice. prin intermediul experientei a ceea ce e sacru se contmeaza ideile de realitate. catre lumea valorilor axiologice. Prin urmare ele constituie valori absolute. de semnificatie. Multumita repetitiei continue a unui gest paradigmatic. ia na~tere ideea ca ceva exista cu adevarat. un plan al realitatilor absolute. Aceasta "alta lume" reprezinta un plan supraomenesc. Rememorarea ~i reactualizarea evenimentului primordial 11 ajuta pe omul "primitiv" sa deosebeasca ~i sa retina realul. A~adar. a unei lumi divine sau a stramo~ilor. Dupa cum am vazut. Valoarea apodictica a mitului este periodic reconfirmata de ritualuri. fiind revel ate de fiinte divine sau de stramo~i mitici. a lumii celeilalte. aceste modele sint vehiculate de mituri. paradigme ale tuturor activitatilor omene~ti. in int11nirea cu 0 realitate trans-umana. "transcendein".Capitolul VIII li. in experienta a ceea ce e sacru. susceptibile de a dtlauzi omul ~i de a conferi 0 semnificatie existentei omene~ti. ceva se vade~te a fi in 131 .

dar accesibil experien~ei umane. cronologic. sa-~i reinceapa via~a ~i sa-~i creeze din nou lumea. In realitate. Am constatat adesea acest lucru: ritualul suprima timpul' profan.fluxul universal fix ~i durabil. La prima vedere. care sa nu fi avut 0 "istorie". Repetarea periodica a ceea ce a fost Elcut in illo tempore impune certitudinea ca ceva existCi in mod absolut. 11 ajuta sa alunge indoielile pe care le-ar putea avea in ceea ce prive~te rezultatul 132 . lmitarea gesturilor paradigmatice ale zeilor. ~i recupereaza timpul sacru al mitului. da'r de un "transcendent" ce poate fi trait in mod ritual ~i care sf1r~e~te prin a face parte integranta din via~a omului. 0 organizeaza. De~i par sortite sa paralizeze ini~iativa omeneasca prin faptul ca se infa~i~eaza drept modele intangibile. Mitulii garanteaza omului ca ceea ce el se pregate~te sa fadl a mai fast fCicut. ale eroilor ~i ale stramo~ilor mitici nu se traduce printr-o . omul societa~ilor arhaice se margine~te sa repete la infinit acela~i gest arhetipic. Acest "ceva" e "sacru". Redevenim contemporanii ispravilor pe care zeii Ie-au savir~it in illo tempore. a eroilor ~i a stramo~ilor mitici e accesibila pentru ca omul arhaic nu accepta ireversibilitatea timpului. Aceasta lume "transcenden ta" a zeilor. pe de alta parte. Mul~umita modelului exemplar revel at de mitul cosmogonic. Revolta impotriva ireversibilira~ii timpului 11 ajuta pe om sa "construiasca realitatea" ~i. transforma peisajul natural in mediu cultural. el cucere~te lara Incetare lumea. miturile incita in realitate omul sa creeze. omul devine la dndul sau creator. 11 elibereaza de povara timpului mort. Etnologia nu cunoa~te nici un singur popor care sa nu se fi schimbat de-a lungul timpului.. printr-o completa imobilitate culturala. deschid tot mereu noi perspective spiritului sau inventiv. ii da asigurarea ca e in stare sa suprime trecutul. adica transuman ~i translumesc.ve~nica repeti~ie a ceea ce este identic". "Realitatea" se dezvaluie ~i devine susceptibila de a fi construita pornind de la un nivel "transcendent".

structurile ~i ritmurile sale sint produsul evenimentelor care au avut loc la inceputul timpului. pe scurt "nereal". Omul societatilor in care mitul e viu traiestc intr-o lume "deschisa". fertilitate. Modelul mitic e susceptibil de aplicatii nesf1r~ite. e de ajuns sa cuno~ti miturile ~i sa descifrezi simbolurile.obiect cosmic are 0 "istorie". 'Lumea ii "vorbe~te" omului ~i. prin structurile ~i ritmurile sale. Ii vorbe~te omului prin propriul sau mod de a fi. De asemeni. na~tere. ploaie. In ultima analiza. pentru a intelege acest limbaj. de vreme ce ~tim ce trebuie sa facem ? E pur ~i simplu de ajuns sa repetam ritualul cosmogonic ~i teritoriul necunoscut ("haosul") se transforma in "cosmos". Luna i~i are istoria ei mitica. un obiect opac. de~i "cifrata" ~i misterioasa. plantele ~i animalele. de ce sa ne temem sa ne instalam pe un teritoriu necunoscut ~i salbatic. De ce sa ezitam la gindul unei expeditii maritime. Prin obiec- o 133 . Orice. N u mai este un "necunoscut". devine 0 imago mundi. lumea se vade~te a Ii un limbaj. vegeta~ie ~i a~a mai departe. ci ~i transparenta. ca ~i soarele ~i apele. $i pentru ca "vorbe~te" despre el insu~i. Lumea nu mai este omasa opaca de obiecte arbitrar ingramadh:e laolalta. 0 "locuinta" legitimata in chip ritual. Prin intermediul miturilor ~i simbolurilor Lunii.intreprinderii sale. despre evenimentul primordial caruia ii datoreaza existenta. omul percepe misterioasa solidaritate dintre temporalitate. articulat ~i semnificativ. moarte ~i inviere. Existen~a unui model exemplar nu stinghere~te activitatea creatoare. ci un cosmos viu. EI participa la aceea~i "lume" ca ~i omul. in primul rind despre "originea" sa. sexualitate. de vreme ce eroul mitic a efectuat-o intr-un timp fabulos? N-avem decit sa-i urmam pilda. insesizabil ~i lipsit de semnificatie. Existenta lurilii e rezultatul unui act divin de creatie. Aceasta inseamna ca el este in stare sa "vorbeasca" omului. obiectul devine "real ~i semnificativ". asemenea participare face ca lumea sa fie nu numai "familiara" ~i inteligibila.

nici mai putin dedt luna ~i vegetatia). recoltele. el este confruntat cu misterul. ~erpii etc. de Ia cosmogonie ~i pina la intemeierea institutiiIor social-culturale.plantelor ~i animalelor. Omul si lumea . lumea ne trimite Ia autorii ~i la ocrotitorii ei ~i-~ipoveste~te "istoria". ~i supranatura ~i fiinte omene~ti . prin stramo~ii sai sau prin totemurile sale . descifrind limbajul lumii. ReaIitatiIe continua sa-~i pastreze densitatea ontologid originara. ~i el este "deschis". Aceste revelatii nu constituie insa 0 "cunoa~tere" in sensul strict al cuvinmIui. prin eapaeitatea sa de a 1ntrupa un spirit imbradnd 0 masca etc. omul ii raspunde prin visurile sale ~i prin viata sa imaginara. pe de alta parte. E in eomunicatie eu Iumea pentru ea folosqte acela~i limbaj : simbolul. lumea este in acela~i timp "deschisa" ~i misterioasa. Nu pentru ca invatind mitul de origine ajungem sa dominam diferite realitati cosmice (focul. . ~i in aceasta rezid8: pentru omul arhaic misterul fundamental ~i ireductibil al lumii. pentru omul arhaic.prin capaeitatea sa de a muri ~i de a invia in mod ritual In ceremoniile de initiere (nici mai mult. ele nu epuizeaza misterul realitatilor cosmice ~i umane. al durilor ~i al stincilor.tele acestei lumi se percep urmele fiintelor ~i ale puterilor unei alte lumi. Miturile dezvaluie tot ce s-a petrecut.In vreme ce lumea ii vorbe~te prin intermediul a~trilor. al anotimpurilor ~i al noptilor. omul nu se simte prizonierul propriului mod de a exista. Acesta e motivul ce ne indreptatea sa spunem mai sus ca.) Ie transformam pe acestea in "obiecte de cunoa~tere". Dad lumea e 134 . Caci "natura" dezvaluie ~i totodata camufleaza "supranatura1ul". Omul nu traie~te intr-o lume inerta ~i opaca ~i. Intr-o asemenea Iume. Vorbind despre ea insa~i.care sint ~i "natura".

omul societatilor arhaice ~tie ca e ~i ceva mai multo $tie. ~i astfel descopera 0 semnificatie religioasa in tot ce-l inconjoara ~i in tot ce face.transparenta pentru omul arhaic. canibalismul. sortita sa ucida ~i sa munceasca spre a se putea hrarii. acesta simte ca ~i el e "privit" ~i in~eles de lume. omul ~tie ca suflurile sale slnt vlnturi. Desigur. In culturile mai CJmplexe. adica in ultima analiza. in pintecul sau arde un foc. rezultat al valorificarii religioase a torturii ~i a monii violente. sau ca poate juca rolul sapei. paleocultivatorii au acceptat totodata tortura victimelor in folosul recoltelor. despre Hainuwele. este foame). sau ca el poate muri ~i invia (ini~iere. ~i tot a~a ~i stinca sau arborele. ca stramo~ul sau a fost un animal. ca buricul sau e susceptibil sa devina un "Centru al lumii" etc. Dupa cum am vazut. Lumea vegetala ~i cea animala ii "vorbesc" despre originea lui. In aceasta privin~a avem de-a face cu 0 conceptie tragica a existentei. Vinatul 11 prive~te ~i-l in ~elege (adesea animal ul se lasa prins pentru di ~tie ca omului Ii. Nu trebuie sa ne inchipuim ca aceasta "deschidere" catre lume se traduce printr-o conceptie bucolica a existentei. vinatoarea de capete. paleocultivatorul intelege acestlimbaj. Un mit ca acela al lui Hainuwele ~i tot complexul social-religios pe care-l articuleaza ~i-l justifica il sile~te pe omsa-~i asume "conditia" sa de fiinta muritoare ~i sexuata. sau un riu. ca poate inf1uen~a recoltele prin orgiile sale (ca e in stare sa se poarte cu so~ia precum cerul cu pamil1tul. ca. asumindu-~i raspunderea de a face sa prospereze lumea vegetala. a-i da un sfat. de pilda. Fiecare are a-i povesti 0 "istorie" proprie. transa ~amanica). 135 . orgia sexuala. Miturile "primitivilor" ~i ritualurile care depind de ele nu ne infa~i~eaza 0 Arcadie arhaica. Dar aceasta 11 obliga sa accepte cruzimea ~i omorul drept o parte integranta a modului sau de existenta. munti. De~i ~tie ca e 0 fiin~a omeneasca ~i se accepta ca atare. iar so~ia pe cel al brazdei). oasele sale.

0 garantie de "bunatate". exterminarile in masa ale unui Gengis-han.cruzimea. Imaginatie ~i creativitate In fond. nici de moralitate. omorul nu sint comportari specifice ~i exclusive ale "primitivilor". tortura. Toate aceste "revelatii" 11angajeaza mai mult sau mai putin direct pe om. In unele societati. lumea este perceputa drept un cosmos perfect articulat. deoarece ele con•••• Vcc stltme 0 "lstone sacra . uneori la un paroxism necunoscut societatilor arhaice. Le intllnim de-a lungul ist6riei. mitul opereaza 0 . miturile dezvaluie de cine ~i pentru ce au fost ele facute. miturile amintesc tot mereu ca evenimente grandioase au avut loc pe pamint ~i ca' acest "trccut glorios" este· In parte recuperabiL Imitarea gesturilor paradigmatice are de asemeni un aspect pozitiv: ritualulll sile~te pe om sa-~i depa~easca limitele. in sine. Aceasta reiese ~i mai clar daca tinem seama ca In societatile arhaice recitarea traditiilor mitologice ramine apanajul dtorva indivizi. Dupa cum am mai spus. se contureaza cu Incetul. de transcendenta. recitatorii se recruteaza printre ~amani ~i me136 .. Multumita mitului. sa se situeze alaturi de zeii ~i de eroii mitici. spre a putea saviqi faptele lor. Povestind In ce fel lucrurile au fost Hcute.lnnobilare" a omului. Aceasta conceptie a dainuit pina tlrziu in istorie . A~adar. Functia lui e de a revela modele ~i de a oferi astfel 0 semnificatie atlt lumii dt ~i existentei omene~ti. de pilda. rolul sau in formarea omului este uria~. de valoare. multumita mitului ideile de realitate. inteligibil ~i semnificativ. inca mai gaseau 0 justificare religioasa. Deosebirea consta mai ales in faptul ca pentru primitivi aceasta comportare violenta are 0 valoare religioasa ~i este copiata dupa modele transumane. ~i In ce Imprejurari. Direct sau indirect. Mitul nu este.

Incepind cu ~amanii ~i lncheind cu barzii. sporesc ~i elaboreaza motivele mitologice traditionale. "Intilnirile". Oricum. fie prin imaginatie sau talent literar.decine-men. eu alte cuyinte. Uneori variantele se lndeparteaza In chip apreciabil de prototip. sau printre membrii confreriilor secrete. prin . Recitarea nu este In mod necesar stereotipa. Jar speciali~tii extazului. cel care recita miturile trebuie sa faca dovada vocatiei sale ~i trebuie sa fie instruit de batrinii mae~trio El se distinge Intotdeauna fie. anchetele efectuate In zilele noastre de etnologi ~i de folclori~ti nu pot pretinde ca dezvaluie procesul crearii mitologice. E yorba Intotdeauna despre modificari mai mult sau mai putin apreciabile ale unui text preexistent. "izvoarele de inspiratie" ale unei asemenea personalitati creatoare: ele slnt "crizele". "revelatiile".capacitatea sa mnemonica. Oricum. experientele religioase privilegiate. E foane probabil. dar nu s-a Inregistrat inventarea unui nou mit. pe planul imaginatiei religioase. aceste cercetari au pus In. Fara Indoiala. cum s-ar spune azi. "succesul" unor asemenea viziuni depindea de schem:ele existente: 0 viziune care contrasta In mod radical cu imaginile ~i scenariile traditionale 137 . Rezulta deci ca rolul personalitatilor creatoare a· fost mai mare dedt se presupune. cu 0 creativitate care relnnoie~te materia mitologiei traditionale. lnsotite ~i Imbogatite de 0 sumedenie de imagini ~i de scenarii deosebit de vii ~i de dramatice. avem de-a face. obi~nuitii universurilor fantastice. Desigur. pe scun. atunci dnd "creativitatea poetica". Diferitii speciali~ti ai sacrului. era solidara cu 0 experienta extatica ~i tributara ei: Putem lnsa ghici care slnt In sinul unei societati arhaice. S-au putut Inregistra variantele unui mit sau ale unei teme folclorice. ca acest rol sa fi fost ~i mai important In trecut. au sflqit prin a impune colectivitatilor respective macar unele din viziunile lor imaginare. lumina rolul indivizilor creatori In elaborarea ~i transmiterea miturilor. alimenteaza.

cel putin In parte. In acest sens. Cu totii slnt indivizi specializati In chip diferit In experientele extatice. Dat fiind lnsa ca cultura arhaica graviteaza In jurul miturilor ~i ca acestea din urma slnt tot mereu reinterpretate ~i adlncite de catre speciali~tii sacrului. ~amanii ~i batrl'nii mae~tri In viata religioasa a societatilor arhaice. In societatile arhaice.~i se lnnoie~tc multumita experientelor creatoare ale dtorva indivizi. Se cunoa~te lnsa rolul pe care-l joaca medecine-men-ii. cuItura se constituie. Curentele mesianice ~i milenariste ale popoarelor din fostele colonii constituie un dmp de investigatie aproape nelimitat. ca pretutindeni aiurea. dnd experientele religioase privilegiate slnt comunicate prin intermediul unui scenariu fantastic ~i impresionant.luenta lui Zaratustra asupra mitologiei iraniene sau aceea a lui Buddhaasupra mitologiilor tradition ale indiene. Homer Ar fi cazul sa se studieze raporturile dintre marile personalitati religioase. inf. ~i sistemele mitologice traditionale. Putem reconstitui. 11 lndeamna sa se lnalte "alaturi de cei mai mari". mai ales reformatori ~i profeti. structura traditionala sf1qe~te prin a se modifica. Raporturile dintre schemele tradition ale ~i valorificarile individuale inovatoare nu slnt rigide: primind ~ocul unei puternice personalitati religioase.nu putea fi u~or acceptata. societatea In ansamblul ei e antrenata spre valorile ~i semnificatiile descoperite ~i vehiculate de ace~ti dtiva indivizi. Pe scun. se cunoa~te de mult puternica "demitizare" realizata de profeti. ]38 . Cl't despre iudaism. ele reu~esc sa impuna lntregii comunitati modele sau izvoare de inspiratie. mitul 11 ajuta pe om sa-~i depa~easca propriile sale limite ~i conditionari.

Dar cum sa $tim asta? Vrednic de subliniat este faptul ca tinta atacurilor rationaliste au constituit-o mai ales aventurile zeilor precum $i hotarl'rile lor arbitrare. imora!. gelos. Aceasta teza. se explica prin aceea ca grecii au proclamat acest lucru l:nca de acum douazeci ~i cinci de veacuri. Problema mitului grec nu poate fi. ca acela din Rig Veda. aceasta critica n-a fost cu adevarat l:ndreptata impotriva a ceea ce s-ar putea numi "gl:ndirea mitica" sau a comportarii care decurge din aceasta. gindit Xenofon despre mitul cosmogonic polinezian sau despre un mit speculativ vedic. ignorant etc. purtarea lor capricioasa ~i nedreapta. $i anume ca 139 . Iar principala critica era facuta In numele unei idei din ce in ce mai Inalte despre Dumnezeu: un Dumnezeu adevarat nu poate fi nedrept. a~a cum se gasea ea exprimata in operele lui Homer ~i Hesiod. 129. e in mare masura influentata de critica rationali~tilor greci. cel putin l:nlauntrul unei culturi de tip occidental. orice incercare de interpretare a mitului grec. Criticile tinteau mai ales faptele zeilor a~a cum erau povestite de Homer $i de Hesiod. cl:t ~i artele plastice . Avl:ntul rationalismului ionic coincide cu 0 critica din ce in ce mai corosiva a mitologiei "clasice". abordata rara ~ovaiala. razbunator. Aceea$i critica a fost reluata $i agravata mai tlrziu de catre apologetii cre$tini. Cultura Greciei este singura in care mitul a inspirat ~i calauzit atl:t poezia epica. dar nu e mai putin adevarat ca numai l:n cultura greaca mitul a fost supus unei lungi $i patrunzatoare analize. tragedia ~i comedia. Ne yom margini sa staruim 0 clipa asupra mitologiei grece~ti . de pe urma careia a ie$it in chip radical "demitizat". Ne putem Intreba ce-ar fi.Scopul urmarit de aceasta carte modesta nu ne ingaduie sa discutam problemele amintite cu atentia pe care 0 merita. Iar faptul ca in toate limbile europene termenul "mit" desemneaza 0 "fiqiune". "imoralitatea" lor. Fie ca vrem sau nu. nu atit asupra a ceea ce reprezinta ea l:n sine. Dupa cum yom vedea. cl:t asupra raporturilor ei cu cre~tinismul. X.

inferiorsau medioeru. nici mitograf. Se cuvine insa sa amintim ca Homer nu era nici teolog. ca sa intram in comuniune eu aeeasta lume luminoasa a "formelor desavir~ite". el nu inregistra toate temele mitice care circulau in lumea greaca. 140 . a~a cum spune Platon. A~adar.miturile divine prezentate de catre poeti nu pot fi adevarate. Dar faptul ca geniul lui Homer ~i arta clasica au dat 0 stralueire fara pereehe acestei lumi divine nu im. de catre marii arti~ti clasici. de pilda. de viata de dincolo de mormint ne-a fost revelata atit de ni~te autori mai recenti dt ~i de sapaturile arheologice. htonian. aceasta conceptie homerica despre zei ~i miturile lor este aceea care s-a imp us pretutindeni in lume ~i a fost definitiv fixata. prin excelenta patriarhal ~i razboinic. obscur. Exista. De~i este adevarat. la inceput. funerar. in consecinta. Ajunge sa reeitim Die Gotter Griechenlands de Walter Otto. sau asupra rolului pe care I-a jucat in ceea ce prive~te formarea spiritului occidental. ca intr-un univers atemporal de arhetipuri. Importanta ideilor religioase de sexualitate ~i de fecunditate. de moarte. poemele lui se adresau unui anumit auditoriu : membrilor unei aristocratii militare ~i feudale. Geniul sau literar a exercitat a fascinatie care nu a fast niciodata intrecuta. operele sale au contribuif in mare masura la unificarea ~i afirmarea culturii grece~ti. Inutil sa staruim asupra maretiei ~i nobletii sale. in chip sistematic ~i exhaustiv. plica nicidecum ca ceea ee a fast neglijat ar fi tenebros. El nu avea pretentia sa prezinte. ca Homer a educat intreaga Grecie. in intreaga lume greco-romana. sau fara prea mare interes pentru auditoriul sau. Despre tot ce s-ar putea numi elementul noctufll. dupa victoria cre~tinismului. printre elitele intelectuale grece~ti ~i. Cum insa nu scria un tratat de mitologie. in cele din urma. Nu urmarea nici sa evoce conceptiile religioase ~i mitologice straine. Homer aproape ca nu vorbe~te.. ansamblul religiei ~i mitologiei grece~ti. a triumfat. al religiei ~i al mitologiei grece~ti.

Teogonie ~i genealogie Hesiod se adresa unui alt auditoriu. In l'hyllobolia Peter Von der Miihl. £ primul care vorbe~te despre Prometeu. acoperise oasele cu un strat de grasime. 534~i urm. Basel. Nu putea insa sa-~i dea seama ca mitul central al lui Prometeu se intemeia pe 0 neintelegere. £1 poveste~te mituri ignorate sau abia schitate in poemele homerice. fragmente mitologice salvate de istorici ~i eruditi ne introduc intr-o lume spirituala care nu e lipsita de maretie. Intr-adevar. Aceste mitologii ne-homerice ~i. Atras de grasime. Zeus se razbuna pe Prometeu pentru ca acesta. Elra de care nu putem concepe Grecia ~i eu privire la care Homer s-a marginit sa faca 0 aluzie la un incident din copilaria sa. mai exact. "cre~tinate". lasind oamenilor carnea ~i maruntaiele (T eogonia.). 1946. ascunzind totodata carnea ~i maruntaie1e sub stomac. Pe de alta parte. Griechische Opferbrauche.ticilor rationali~ti ~i. Acela~i obicei ritual s-a men1 Karl Meuli. Vom reveni asupra acestei probleme. Zeus alesese pentru zei p<?-rteacea mai saraca. foarte probabil. Karl Meuli 1 a stabilit 0 paralela intre aceasta jertfa olimpica ~i ritualurile vinatorilor arhaici ai Asiei de nord: ace~tia cinsteau fiintele lor supreme cere~ti oferindu'-le oasele ~i capul animalului. £le nu au suferit nici 0 eroziune din partea cri. ne"clasice" erau mai curind "populare".Dionysos. Nu este exclus ca rama~ite ale acestor mitologii populare sa mai subziste eamuflate. au supravietuit in' marginea culturii literatilor timp de multe veacuri. pp. pe "uitarea" semnificatiei religioase primordiale. chemat sa arbitreze impartirea victimei primei jertfe. in credintele grece~ti ~i mediteraneene din zilele noastre. in genere. 185-288. fiir 141 .

1945. Hesiod nu se margine~te sa Inregistreze miturile. 116 ~i urm. procedlnd astfel. Am citat acest exemplu numai ca sa aratam ca Hesiod men~ioneaza mituri foarte arhaice. W. cu radacini In preistorie.) a fost ulterior dezvoltata de Parmenide ~i de Empedocle 2. Genealogia zeilor 0 vede ca 0 serie succesiva de procreatii. zeul supremo Nu ~tim in ce moment . Platon a subliniat In Banchetul (178 b) importanta acestei conceptii pentru fi1ozofia greaca. I. Procreatia este pentru Hesiod forma ideala de a ajunge la existenta. devenise in Grecia in~elatorie exemplara. The Theology of the Early Greek Philosophers. Rati(J)nali~tii ~i mitul Nu e yorba sa rezumam aici lungul proces de eroziune care a sHqit prin a goli miturile ~i zeii homerici de semnificatiile lor originare. p. a 2-a. Ideea lui Hesiod ca Eros a fost primul zeu care ~i-a facut aparitia dupa Haos ~i dupa Pamlnt (T eogonia.~inut ~i la popoarele de pastori din Asia centrala. ed. 142 . E1 Ie sistematizeaza ~i.. 12. New York. Jaeger a scos foarte just in relief caracterul rational al acestei conceptii. introduce un principiu ra~ional 111 aceste crea~ii ale glndirii mitice. Oxford. 65· ~i urm. In care gl'ndirea mitica se afla articulata de gindirea cauzala 1. Jaeger. p. 1947. p. crima de lezmajestate impotriva lui Zeus. 14.. 2 W. vol. id. s-a produs aceasta deviere a sensului ritual originar ~i prin ce Imprejurare a fost Prometeu acuzat de acea~ta crima. Paideia: The Ideals of Greek Cultu)"e. Ceea ce lntr-un stadiu arhaic de cultura era considerat drept omagiul prin excelenta adus unui zeu ceresc. Daca ar fi sa-i dam 1 Werner Jaeger. The Theology of the Early Greek Philosophers. dar aceste mituri suferisera deja un lung proces de transformare ~i modificare mai Inainte de a fi fost Inregistrate de poet.

boii aidoma cu boii. p. Paris. 22.. Pentru Xenofan.crezare lui Herodot (1. 1946. "Fragmente der V orsokratiker". 169. cit. The Presocratic Philosophers. 1949. 32). furturi. The Presocratic Philosophers.Anaximandru propune 0 conceptie totala a universului.. Kirk ~i J. 163 ~i urm. caii ar picta chipuri de zei aidoma cu caii. Cambridge. E. Xenofan refuza sa crea&i: ca Dumnezeu se agita~i se mi~ca a~a cum poveste~te Homer (B 26). 49 ~l urm. Essai sur la formation de la Pensee grecque. cit. EI tagaduie~te ideea nemuririi zeilor a~a cum reiese aceasta din descrierile lui Homer ~i ale lui Hesiod: "Dupa spusele lui Homer ~i ale lui Hesiod. nici Infati~area. ~i in Kathleen Freeman. p. Raven. EI critica mai ales antropomorfismul conceptiei timpului sau despre zei: "Daca boii ~i caii ~i leii ar avea miini ~i ar putea. Ancilla to the Presocratic Philosophers. au un trup ~i un grai propriu" (B 14) 2. a 2-a. p. "exista un zeu deasupra tuturor zeilor ~i oamenilor. 1948.. p. in~elatorii reciproce" (B 11. fara zei ~i far a mituri. ca poarta ve~minte. B 12) 1. ~i le-ar atribui trupurile pe care ei In~i~i Ie au" (B 15) 3. S. Cambridge. A Companion t? Diels. 168. d. 2 143 . ~i Karhleen Freeman. 3 Traducerea lui Kink and Rave'll. cu miinile lor sa picteze ~i sa produca opere la fel ca oamenii. zeii saviqesc tot felul de fapte pe care oamenii le-ar considera ru~inoase: adultere. ed. 47. Dupa cum nu accepta nici ideea procreatiei divine: "Muritorii considera insa ca zeii s-au nascut. Cit despre Xenofan (nascut pe la 565). p. Mass.. el se razvratea impotriva conceptiei lui Homer care-i cantona pe zei in anumite regiuni cosmice. Documentele ~i bibliografiile referitoare la filozofii din Milet se vor gasi in Pierre-Maxime Schul. Traducerea lui G. Oricum. chiar ~i Solon ar fi afirmat ca "zeitatea e plina de invidie ~i de instabilitate". 1 Traducerea lui Jaeger. op. 1957. Oxford. Gnd Tales afirma ca "totul este plin de zei" (A 22). op. p. primii filozofi din Milet refuzau sa vada in descrierile homerice chipul adevaratei divinitati. nu ezita sa atace fati~ panteonul homeric.

Theon socote~te ca 0 mama nu-~i putea ucide propriii ei copii. 28 ~i urm. cit. Pe llnga aceasta. pp. Dupa cum yom vedea. el se adreseaza probabil unui auditoriu dinainte convins.nici gindirea lui nu are mmlc comun cu aceea a muntorilor" (N 23). Aqiunea e din capul locului "de necrezut". Tucidide. ~i ilustreaza metoda lui prin analiza critica a mitului Medeii. Percepem in aceste critici ale mitologiei "clasice" efortul desfa~urat spre a degaja conceptul de divinitate de expresiile antropomorfice ale poetilor.. in opozitie eu oricare adevar sau realitate 1. care erau deopotriva ~i 1 Cf.e. Un autor __tlt a de profund credincios ca Pindar respinge miturile "incredibile" (I Olympice. lstoria razboiului peloponeziac. Critic a traditiilor mitologice a fost impinsa pina la pedantism de catre retorii alexandrini. 21. apologetii cre~tini s-au inspirat din ace~ti autori dnd a fost yorba de a deosebi elemen tele istorice ale Evangheliilor. secolul al II-lea 1. 378 ~i urm. Alexandrinul Aelius Theon (aprox. Pe vremea lui Tucidide adjectivul myth6des insemna "fabulos ~i nedovedit". ~i-ar fi putut macelari copiii chiar in cetatea (Corintului) in care traia Iason.) discuta pe larg argumentele cu ajutorul carora se poate demonstra imposibilitatea unui mit sau a unei naratiuni istorice.n. . 144 I.). insu~i felul in care crima a fost saviqita e improbabil: Medeea ar fi incercat sa-~i ascunda crima ~i. 197-198. pentru motivul ca Medeea nu. Cind Platon (Republica. op.) face rechizitoriul. Jaeger. ar fi folosit otrava In locul sabiei.poetilor pentru felul in care i-au infati~at pe zei. fiind vrajitoare. Conceptia lui Euripide' despre Dumnezeu a fost in intregime influentata de critica lui Xenofan. tatal lor. In sflqit. 19. justificarea ei e extrem de improbabila: minia ce i-o stlrnise sotul nu ar fi putut s-o impinga sa-i sugrume copiii.

1961. ea s-a bucurat de mai mult 1 Aelius Theon. 120 ~i urm . ~i Ibid. Dupa cum yom vedea mai departe. Grant.e. de vreme ce este ~tiut ca femeile sint mai accesibile emotiilor dedt barbatii 1. Dar mai ales stoicii au dezvoltat interpretarea alegorica a mitologiei homerice ~i. la Homer. cf. Potrivit anumitor savanti. p.copm el: prin aceasta fapta ~i-ar fi Hcut ei cel mai mare rau. Cry sip reducea zeii greci la ni~te principii fizice sau etice. episodul mitic in care-l vedem pe Zeus legind-o pe Hera inseamna in realitate ca eterul este limita aerului etc. pp. Totu~i. corespondenta dintre cele doua Testamente. ~i anume tipologia..) gasim 0 intreaga coleqie de interpretari: de pilda. Alegorism ~i euhemerism Mai mult dedt 0 critica nimicitoare a mitului este yorba de 0 critica a intregii lumii imaginare. mai ales de Origen. 12-32). in genere.• 145 . un oarecare alegorism. "subintelesuri" ("hyp6noiai" . rezumata de Robert M. 41-42. The Earliest Lives of Jesus. Dar miturile nu mai erau intelese in sensul lor literal: Ii se cautau acum "intelesuri ascunse". termenul de allegoria a fost folosit mai tirziu). Metoda alegoriei a fost extinsa de Filon la descifrarea ~i la ilustrarea "enigmelor" V echiull1.n. fie elementele naturale. alegoria n-a fost niciodata foarte populara in Grecia . New York. Teagene din Rhegium (floruit c. a fost frecvent folosita de parintii bisericii. mitologia lui Homer ~i aceea a lui Hesiod continuau sa intereseze elitele intregii lumi elenistice. Progvmnasmata (94.i Testament. intreprinsa in numele unei psihologii simpliste ~i al unui rationalism elementar. In Quaestiones Homericae de Heraclit (veacul 1 l. a tuturor traditiilor religioase. 525) sugera deja ca. numele zeilor reprezenta fie facultatile omene~ti.

a faptelor regilor primitivi. Zeii ace~tia aveau acum 0 "realitate": aceasta era de ordin istoric (mai exact. in vremea dnd ace~tia se sprijineau pe Euhemer spre a demonstra caracterul omenesc. zeii ~i eroii greci nu au fost dati uitarii in urma lungului proces de demitizare. Acest alegorism de-a-ndoaselea a avut repercusiuni considerabile.. Euhemer credea ca a descoperit originea zeilor: ace~tia erau ni~te vechi regi divinizati. Dimpotriva. Homer ~i Hesiod au fost "salvati" in ochii elitelor grece~ti ~i ca zeii homerici au reu~it sa pastreze o inalta valoare culturala. a~adar nerealitatea zeilor greci. nici chiar de Lactantiu ~i a1ti apologeti cre~tini. zeii greci euhemerizati. Multumita alegorismului ~i euhemerismului. Euhemeros a public at a sa Istorie sacra (Riera anagraph). "Redescoperirea efectuata de Rena~tere consta mai ales in 146 . nici chiar dupa triumful cre~tinismului. un roman sub forma de voiaj filozofic.n. nebanuite de Euhemer ~i de Ennius. miturile reprezentau amintirea confuza. multumita mai ales faptului ca toata literatura ~i toata arta plastica se dezvoltasera in jurul miturilor divine ~i eroice. de~i i~i pierdusera formele clasice ~i se camuflasera sub deghizarile cde mai nea~teptate. dupa cum a aratat Jean Seznec in interesanta sa lucrare The Survival of the Pagan Gods. au supraviewit de-a lungul evului mediu.succes la Alexandria ~i la Roma. inca 0 posibilitate "ra1ionala" de a pastra zeii lui Homer. eu alte cuvinte. al carui succes a fost imediat ~i considerabiL Ennius a tradus-o in limba latina. La inceputul veacului al III-lea i. Nu este totu~i mai putin adevarat ca. Salvarea panteonului ~i a mitologiei homerice nu este in mod exclusiv opera metodei alegorice. multumita diferitelor interpretari alegorice.e. a fost dealtminteri primul text grec tradus in aceasta limba. sau transfigurata de imaginatie. preistoric) .

de la Rena~tere incoace. arti~ti ~i filozofi. nici in sensul originar al miturilor lor. tocmai spre sflr~itul Rena~terii ~i-a dat lumea occidental a seama ca nu exista nici 0 posibilitate de a impaca «paginismul» greco-l atin cu cre~tinismul . un univers religios desaeralizat ~i 0 mitologie demitizata au alcatuit ~i hranit civilizatia oceidentala.de~i nici 0 per~ soana cultivata nu mai credea in ele in sensul literal al cuvintului . 00 perioada illcheiata" 2. singura civilizatie care a reu~it sa devina exemplara. La drept vorbind.. obiect de cercetare ~tiintifica. aceasta pentru motivul ca antichitatea muribunda nu mai credea nici in zeii lui Homer. The Survival of the Pagan Gods. New York. p. cit. zeii ~i miturile lor . 320 ~i urm. ~i dealtminteri.au fost vehiculate de operele. A~a se explica de ce 0 mitologie secularizata ~i un panteon euhemerizat au supravietuit ~i au devenit. Ea devenise un "tezaur cultural". mo~tenirea clasica a fost "salvata" de catre poeti. p. 147 . «clasice» 1.mai ales a documentului seris -. a documentului . 1953. A vem de-a face aici eu eeva mai mult dedt un triumf al logosului asupra mythosului. 322. 2 Jean Seznec. ~i anume Cll victoria cartii asupra traditiei orale. op. Documente scrise ~i traditii orale Multumita culturii. in timp ce evul mediu nu considera antichitatea ca fiind un mediu istoric distinct. De la sflr~itul antichitatii ~i piua 1a Rena~tere.restaurarea formelor pure. chiar pina la al XVII-lea secol. de creatiile literare ~i artistice.asupra unei experiente traite care nu dispunea dedt numai de mijloacele 1 Jean Seznec. The Mythological Tradition and Its Place in Renaissance Humanism and Art. Aceasta mo~tenire mitologica a putut fi acceptata ~i asimilata de cre~tinism pentru ca nu mai era purtatoare de valori religioase vii.

ne scapa... religiile . sintem informati asupra cultelor ~i credintelor populare multumita unui hazard fericit. populara. vie. Nici macar n-am fi banuir semnificatia ~i importanta acestui centru religios. 39). 148 . lar nu ca lzvor. Miturile grece~ti "clasice" reprezinta triumful operei literare asupra credintei religioase. iar acest putin 11 datoram monumentelor ~i celor citeva documente scrise.. Faptul ca "formele clasice" ale gindirii mitice au fost "compromise" de critica rationalista nu inseamna ca aceasta gindire este definitiv suprimata.de expresie preliterare. Erau. In alte cazuri. nici in Europa antica. Nu tot a~a stau lucrurile eu formele preliterare de cultura. Ramin totu~i destule pentru a reconstitui in linii mari admirabila civilizatie mediteraneana. Vitalitatea religiozitatii grece~ti nu trebuie judecata numai dupa gradul de adeziune la miturile ~i cultele olimpice.. Critica miturilor homerice nu implica in mod necesar rationalismul sau ateismul. Un numar foarte mare de texte scrise ~i de opere de arta antice au pierit. -?tim prea putin despre religiile ~i mitologiile populare ale Mediteranei. A~a. a religiei grece~ti. Euripide ~i Aristofan.. Cunoa~tem miturile sub forma de "document" literar ~l artistic.saracia informatiei noastre se explica printr-un secret de initiere prea bine pastrat. Uneori . ~i aceasta tocmai pentru ca nu ne-a fost descrisa sistematic. Elitele intelectuale descoperisera alte mitologii susceptibile de a justifica ~i de a articula noi conceptii religioase. ar fi trebuit sa ne multumim cu citeva vagi iluzii ale lui Hesiod. 0 intreaga regiune.. Nu dispunem de nici un mit grec transmis impreuna cu contextul sau cultual. in primul rind. in scns. sau ca expreSle a unel experiente religioase solidara cu un rit. de pilda.in ceea ce prive~te miturile din Eleusis. nici in· Grecia. de pilda . dadi Pausania n-ar fi povestit experienta sa personala la oracolul Trophonios din Lebadeia (IX.

pentru ca Herodot a reprodus oarecare informatii despre el. Adevarata Impotrivire a Intlmpinat-o cre~tinismuI din partea misterelor ~i a soteriologiilor (care urmareau mlntuirea individului 5i ignorau sau dispretuiau formele religiei civile). de neoplatonicieni ~i de gnostici. cre~tinismul s-a lovit de mai multe tipuri de religiozitate. a mitolo~iilor astrale ~i funerare. Ori de cIte ori dispunem de informatii ceva mai putin sumare asupra religiilor precre~tine ale Europei. Am amintit aceste clteva fapte ca sa nu se creada ca demitizarea lui Homer ~i a religiei clasice ar fi creat un vid religios. forta acestora era mai ales de ordin politic ~i cultural. In lipsa acestei marturii ar fi trebuit sa ne multumim cu aluzii. cetatea. precum ~i tot felul de "superstitii" ~i "mitologii elementare" populare. alegorizate ~i euhemerizate . ca alte divinitati trace din Balcani: Derzelas. luate de la greciidin Helespont. Asupra acestor religii sintern ~i mai putin informati decIt asupra religiei populare grece~ti ~i mediteraneene. Dar din punctul de vedere aI unei religii vii. soteriologiile elaborate de neopitagoricieni. Bendis. ~i mai ales din partea religiilor ~i mitologiilor populare vii din sinul imperiului roman. Adevarata Impotrivire n-a venit din partea religiei ~i a mitologiei "clasice". ~tim cIte ceva despre Zamolxis al getilor. prestigiul incomparabil alculturii greco-romane alcatuiau un edificiu uria~. In realitate. gata sa se prabu~easca Indata ce avea sa se ciocneasca de 0 experienta religioasa autentica. acest edificiu era precar. Cotys etc. devenite ath de populare In Roma imperiala ~i In provincii. de la cele celebrate la Eleusis ~i la confreriile orfico-pitagoriciene.misterelor. pin a la misterele greco-orientale. statuI. In care cre5tinismul s-ar fi instalat fara vreo Impotrivire. Erau apoi ~i ceea ce s-ar putea numi mitologiile sufletului. imperiul. ne dam seama de 14~ . Mai trebuie adaugata ~i expansiunea cultelor ~i a mitologiilor 50lare.

cu desaviqire secularizate ~i demitizate. cre~tinizate. cre~tinismul rural. . avem de-a face cu un interes de anticar. Creatiile populare. faptul se explica tocmai prin aceea ca ele fusesera exprimate printr-o sene de capodopere literare ~i artistice. Incepind din ace! moment.In schimb. istoria culturii nu va mai tine seama deci:t de documentele arheologice ~i de textele scrise. Revolutia operata de scriere a fost ireversibiEl. nu yom cunoa~te niciodata in mod temeinic religiile ~i mitologiile lor originare. Dat fiind ca in fond era yorba de 0 religie de structura agricola. pe planul cultural. singurele forme pagine vii in momentul triumfului cre~tinismului (dar despre care nu ~tim mai nimic. de vreme ce n-au capatat 0 expresie scrisa) au supravietuit. Un popor lipsit de aces~ soi de documente e considerat un popor fara istorie. poseda o dimensiune cosmica. Aceasta religie avea 0 structura cosmica ~i yom vedea ca a sflr~it prin a fi tolerata ~i asimilata de biserica. deci:t consecinte modeste. Si totu~i. Creatiile populare ~i traditiile orale illi. in care inca mai supravietuiesc comportarea ~i universul 150 . e probabil ca folclorul religios european mai pastreaza inca pina in ziua de azi 0 mo~tenire preistorica. Dar aceste supravietuiri ale miturilor ~i ale comportarilor religioase arhaice. ale carei radacini se infigeau in neolitic.complexitatea ~i de bogatia lor. Drept incheiere: daca religia ~i mitologia greaca. vor fi valorificate deci:t foarte tirziu. Dar cum atlta !Imp clt au fost pagine aceste popoare n-au produs carfi. au supravietuit In cultura europeana. n-au avut. in traditiile populatiilor rurale. Intr-adevar. in epoca romantismului german. religiile ~i mitologiile populare. de~i constituiau un fen omen spiritual important. era yorba de 0 viata religioasa ~i de 0 mitologie de ajuns de puternice ca sa reziste timp de zece veacuri cre~tinismului ~i nenumaratelor ofensive ale autoritatilor ecleziastice. mai ales in Europa meridionala ~i de sud-est.

Ca sa poata interesa pe omul modern. aceasta mo~tenire traditionala orala trebuie sa fie infati~ata sub forma de carte . ca atare. Asemenea' creatii popu1are n-au jucat insa niciodata un ro1 important in cultura. E1e au sfiqit prin a fi tratate ca ni~te "documente" ~i. au oferit uneori un izvor de inspiratie celor dtiva mari arti~ti europeni. .. solicita curiozitatea anumitor speciali~ti..mltlC.

Primii teologi cre$tini luau acest term en in intelesul care se impusese de dteva veacuri in lumea greco-romana. minciuna". precum $i dificultatile pe care a trebuit sa Ie invinga. ci la valoarea marturiilor liter are pe care se intemeiaza aceasta istoricitate. aceea a echivocului legat de folosirea cuvintului "mit". Vom vedea mai jos argumentele pe care le-a folosit spre a-$i apara teza. Insu$i Origen l$i daduse seama de greutatea de a l:ntemeia un eveniment istoric pe documente incontestabile. Cea de-a doua problema e solidara cu prima: ea nu se mai refera la istoricitatea lui Isus. ei nu voiau sa vada in persoana lui Isus un personaj »mitic" $i nici in drama cristologica un "mit". de$i el Insu$i nu Se indoie$te de existenta istorica a acestuia. Aceste raporturi pun mai multe probleme foarte distincte. teologia cre$tina a fost nevoita sa apere istoricitatea lui Isus atit impotriva ereticilor doceti$ti $i agnostici.Capitolul IX SUPRA VIETUIRI ~I CAMUFLAJE ALE MITURILOR Cre~tinism ~i mitologie NE ESTE GREU SA INF ATI~AM IN CITEV A PAgini raporturile dintre cre$tinism $i gindirea mitica. acela de "fabula. fictiune. Inca din veacul al II-lea. In primul rind. In zilele noastre un Rudolf Bultmann afirma ca nu putem cunoa$te nimic despre viata $i persoana lui Isus. 0 asemenea pozitie metodologica presupune Evangheliile $i celelalte marturii primitive sint im152 d . In consecinta. dt $i impotriva filozofilor pagini.

-L. simbolurile. In loc de a postula. pe atit de hazardate. Coucho. ace~ti savanti postuleaza. de pilda. a~a cum a fost el cunoscut de societatile 153 . Faptul ca "elementele mitologice" se Intllnesc din bel~ug In Evanghelii constituie 0 evidenta. aceasta exalt are a nonistoricitatii mitului In dauna putinatatii concretului istoric. un personaj istoric despre care nu se poate ~ti nimic.ud (1924). dimpotriva. Ca sa nu-i citam declt pe moderni. pe clt de savante. Ele tradeaza 0 oarecare nostalgie a omului modern fata de "primordialul mitic".pregnate de "elemente mitologice" (cuvlntul fiind luat In sensul de "ceea ce nu poate exista"). Dar nici una din aceste ipoteze nonistoriciste n-a fost acceptata de speciali~ti. Pe lInga aceasta. un "mit" care a fost imperfect "istoricizat" de catre primele generatii de cre~tini. (in cazullui P. S-ar putea consacra un studiu pasionant acestor reconstituiri. este evidenta). din pricina "mitologiei" de care a fost foarte curind cople~it. E cazul sa adaugam ca prezenta masiva a simbolurilor ~i a elementelor cultuale solare sau caracteristice structurii misterelor In cre~tinism i-a Incurajat pe savanti sa respinga teza istoricitatii lui Isus. la Inceputul cre~tinismului.-L. Acest "mit originar" variaza dealtfel de la un autor la altul. Ei au rasturnat pozitiile unui Bultmann. care e oare situatia cre~tinismului fata cu mitul viu. dad: cre~tinii au refuzat sa vada In religia lor mythosul desacralizat al epocii elinistice. Ea poate fi formulata In felul urmator. ci a treia problema se pune atunci clnd studiem raporturile dintre gindirea mitica ~i cre~tinism.sau mediteraneana au fost de timpuriu asimilate de cre~tinism. Vom vedea mai departe semnificatia acestui Indoit proces de "iudaizare" ~i de "paginizare" a cre~tinismului primitiv.de la Arthur Drews (1909) ~i Peter Jensen (1906. In cele din urma. Couchoud. In sHqit. figurile ~i ritualurile de origine iudaica .' cre~tinismului. savanti de orientare ~i de competenta diferita au Incercat In mod laborios sa reconstituie "mitul originar" care ar fi dat na~tere figurii lui Cristos ~i. 1909) ~i pina la P.

Acesta proclama ca exista 0 singura evanghelie autentica. iar a~a-zisele logia agrapha drept documente autentice. mai intii transmisa oral. 10 ~i nrm. redusa de Marcion la ceea ce el socotea a fi miezul autentic 1. ele trebuiau explicate ~i justificate prin exegeza. ci patnt Evanghelii. Criza exegetica a fost declan~ata de catre Marcion in 137. a~a cum a fost inteles ~i trait in cele aproape doua milenii ale istoriei sale. Ei au deschis totu~i portile unor lungi controverse in sinul bisericii ~i au inlesnit ofensiva necre~tinilor. 154 The . Earliest Lives of festls. adica a~a cum a fost ea cunoscuta ~i transmisa oral de catre apostoli. Parintii bisericii au dat dovada de spirit critic si de orientare "istoricista" inainte chiar ca aceasta notiune sa ia na~tere. Marcion aplicase metoda gramaticilor greco-romani care se laudau ca pot deosebi excrescentele mitologice din vechile texte teolo1 Pentru tot ce urmeaza. Grant. 1961.arhaice ~i traditionale? Vom vedea ca cre~tinismul. acceptind nu una singura. New York. De vreme ce existau deosebiri inire Evangheliile sinoptice ~i Evanghelia lui loan. cl:t ~i impotriva "ereticilor". Cind s-a pus problema de a In£ati~a viata autentica a lui Isus. nu se poate desolidariza cu desavir~ire de gindirea mitica. p. apoi redactata ~i interpolata cu grija de unii partizani entuzia~ti ai iudaismului. a se vedea 'Robert M. Istorie ~i "enigme" in Evanghelii Sa vedem cum au procedat parintii bisericii spre a apara teza istoricitatii lui Isus adt impotriva paginilor. teologii bisericii primitive s-au gasit in fata unui anumit numar de texte ~i de traditii orale care circulau in diferitele medii. Aceasta evanghelie declarata ca fiind singura valabila era Evanghelia lui Luca. refuzind sa considere Evangheliile drept apocrife.

el a staruit asupra istoricitatii vietii lui Isus ~i s-a straduit sa valideze toate marturiile istorice. 1958.. Justin. ~i The Letter and the Spirit. p. A se d. ea nu era aceea a mitului. p. 39 ~i urm. putea fi demonstrata prin "declaratii de impunere prezentate sub procuratorul Quitinus ~i (ex hypothesi?) accesibile la Roma un veac ~i jumatate mai tirziu" 2.ortodoqii au fast nevoiti sa adopte aceea~i metoda.~i iata pentru ce recomanda exegeza alegorica. Cel mai important insa pentru subiectul nostru este Origen. un Tatian sau un Clement din Alexandria considerau evangheliile drept documen te istorice.. descriind ceva adevarat". My the et Allegorie. A~ijderea. iar naratiunea este . evident. ca evangheliile ar fi "mituri" sau "povestiri minunate".gice. 21. T eologii cre~tini negau. Les origines grecques et les contestations judeo-chretiennes. Grant. 195i. 1 Grant. Viata lui Isus era implinirea profetiilor V echiului Testament: elt despre forma literara a evangheliilor. p... H. N a~terea lui Isus. de pilda. de pilda. 155 I I . London. 120 ~i urm. eu privire la Theon. a se vedea Ibid.0 relatare descriind evenimente care au avut loc sau ar putea avea loc" 1. op. La inceputul celui de al II-lea veac. 2 R. precum ~i Jean Pepin. Origen era prea convins de valoarea spiritual a a istorisirilor conservate de evanghelii ca sa admita ca ele ar putea fi intelese ap cum faceau adt simplii credincio~i elt ~i ereticii. Origen critica ~i respinge istoricitatea episodului negustorilor izgoniti din templu. cit. Aelius Theon arata in tratatul sau: Progymnasmata diferenta dintre mit ~i naratiune : mind este . Mai mult inca: Justin socotea ca se puteau oferi cititorului necre~tin dovezi materiale despre veracitatea istorica a evangheliilor. 15. Nevoit insa sa apere cre~tinismul impotriva lui Celsiu. nu putea crede ca ar exista vreun risc de a confunda evangheliile cu ni~te "povestiri minunate". intr-un sens strict literal . In replica lor catre Marcion ~i alti gnOStlCl. Paris. p.. The Earliest Lives.0 relatare falsa.

cit. Grant. 42."In partea din sistemul sau care trateaza despre inspiratie ~i despre exegeza. 5 Cf. ca anumite evenimente din viata lui Isus slnt Indeajuns dovedite priri marturii istorice. 61- . iata 0 sarcina din cele mai grele ~i uneori chiar imposibila. altele susceptibile de a se produce. De pilda.difioultatea de a dovedi istoricitatea unui eveniment istoric. unele In Intregime nereale. 156 op. 9. el recunoa~te de asemeni. Raspunzlnd Insa criticilor lui Celsiu. el folose~te cuvintele "enigma" ~i "parabola" . de~i trupul Inviat nu mai 1 Origen. 93.~te a~adar ca evanghe1iile Infati~eaza episoade care nu slnt "autentice" din punct de vedere istoric. De prinCtpll5. nu exista Insa nici 0 Indoiala ca pentru el ace~ti termeni slnt echivalenti 2·. p. Grant. p. 75. lsus a fost rastignit pe cruce In prezenta unui mare numar de persoane. de~i Evanghelia lui loan nu vorbe~te despre ea (Origen explica motivul acestei taceri : loan poarta mai mult interes divinitatii lui lsus ~i ~tie ca Dumnezeu-Logosul nu poate fi dus in ispita). op. 4 Contra Celsum II." 3 Origen crede totu~i. 56-59. dar care de fapt nu se produsesera" 1. Cina cea de Taina este un eveniment istoric a carui data se poate fixa eu precizie 5. citat de Grant. 71. Scripturile introduce au In povestirile lor anumite evenimente. 66. Origen ne spune ca ori de cite ori adevarul istoric nu se potrivea cu adevarul spiritual. 3 Contra Celsum I. pentru ca este un eveniment. Cutremurul de pamint ~i bezna pot fi confirmate de relatarea istorica a lui Phlegon din TraUes 4. Invierea e "adevarata" In sensul istoric al cuvintului. IV. p. citat de Grant. CLt. 2 Grant. "A Incerca sa stabile~ti adevarul a aproape oricarei povestiri ca fapt istoric. p..spiritual.. de~i slnt "adevarate" pe plan . Origen recunoa. p. 2. Tot a~a ~i ispitirea din gradina Ghetsemani. In· loc de "mit" ~i de "fictiune". chiar dnd povestirea e adevarata.

78. Adevara'tul sens se gase~te "dineolo de istorie" 2. 116. ramin eu to~ii uimi~i dnd urmarese evenimentele din via~a lui Isus. Mintuitorul universal care I-a rascumparat nu numai· pe om. spre a sublinia mai inainte de orice ca el era Fiul lui Dumnezeu. eaei aeestea din urma nu slnt dedt 0 "trambulina". 251 ~i urm. pp. Nu pentru ea Isus _n-ar fi fost considerat drept un persona) istoric.. a neglija ln~elesul profund al vie~ii ~i al mesajului sau lnseamna a mutila ere~tinismu1. p. Grant. A se vedea R. 30. primele genera~ii de cre~tini proclamau implicit transistoricitatea lui. 115-116. Grant. op. 1961. patimilor ~i lnvierii lui Isus Cristos. Mai mult inca: 1 Cf. 3" Timp istoric ~i timp liturgic Origen a sesizaf foarte bine ea originalitatea cre~t1-· nismului se datoreaza in primul rind faptului ca Intruparea a avut loe intr-un timp istoric. 3 Cornentariu la Evanghelia lui loan. ~iJean Danielou. Message evangelique et culture hellenistique aux II-erne et III-erne siecles. spiritual 1). 20. al textului evanghelie. pe care ei refuza s-o aecepte drept adevarata. Paris. A starui prea mult asupra istorieita~ii lui Isus. dar devin seeptiei dnd Ii se dezvaluie semnifica~ia lor profunda. pp. Exegeza trebuie sa fie In stare sa "se elibereze de materialele istoriee". cit. Dealtminteri. Origen poarta mai mult interes sensului spiritual. serie el in Comentar la Evanghelia lui loan. citat de Grant. "Oamenii. ci ~i natura.apar~ine lurriii fiziee. 2 157 . (Trupullnviat era un trup aenan. non-istorie. De~i nu se lndoie~te de istorieitatea vie~ii. p. El nu uita insa ca taina Intruparii nu poate fi redusa la istoricitatea ei. proclamind catre "na~iuni" divinitatea lui Isus Cristos. iar nu intr-un timp cosmic.

a mortii ~i a invierii Domnului. 1959. prin insuJi japtul ca este 0 religie. care gase~te in mit izvorulinsu~i al existentei sale". Invierea ~i Inaltarea Cuvlntului. Londra )i New York. A se vedea )i Allan W. cre~tinii erau convin~i ca nu infati~eaza un nbu mit. adica recuperarea periodica a acelui illud tempus al "inceputurilor". revel at de viata ~i invatatura lui Isus. Olivier Clement. repetarea unui scenariu exemplar~i Intreruperea timpului profan printr-o deschidere spre Timpul cel Mare constituie notele esentiale ale «comportarii mitice». cre~tinismul a trebuit sa pastreze cel putin 0 compartare mitica: timpul liturgic. In realitate. Watts. "Experienta religioasa a cre~tinului se intemeiaza pe imitatia lui Cristos ca model exemplar. 158 . pagini cuhi. centrul vietii religioase 11constituie drama lui Isus Cristos. Mythes. ~i pe contemporaneitatea cre~tinului cu ace! illud tempus care incepe la Na~terea in Bethleem ~i se incheie provizoriu cu Inaltarea". Myth and Ritual in Christianity. reves et mysteres. Este insa evident ca. Ei nu puteau. Transfigurer Ie Temps. Proclamind Imruparea. 1959. cum am vazut. 1 1 M. Trebuie sa adaugam ddndata ca. fara l'ndoiala.istoricitatea lui Isus fusese deja depa~ita prin inaltarea lui la ceruri ~i prin reintegrarea lui in gloria divina. Insa. pentm cre~tinii de toate confesiunile. "imitarea unui model transuman. rar aceasta co~portare religioasa e salidara cu gindirea mitica autentica. sa recunoasca aceasta glndire mitica in mitologiile desacralizate ale contemporanilor lor. ei foloseau categoriile gindirii mitice. De~i intlmplata In istorie. adica ale omului societatilor arhaice. Eliade.tel-Paris. Neu~h3. pe repetitia liturgica a vietii. aceasta drama a Hcut cu putinta mintuirea. In consecinta. 26-27. nu exista dedt un singur mijloc de a obtine mintuirea: reiterarea rituaEl a acestei drame exemplare ~i imitarea modelului suprem. pp.

mai ales cele ale gnosticismului. in timpul istoric. carul 159 . corabia. legindu-le de 0 "istorie sfinta". Iudaismul "istoricizase" ll1sa un anumit numar de sarbatori sezoniere ~i de simboluri cosmice. numita ~i Hanuca etc. cu hotarirea primilor teologi de a lega istoria propovaduirii lui Isus ~i a bisericii nasdnde de istoria sfll1ta a poporului lui Israel.). acesta a oferit bisericii 0 metoda alegorica de interpretare a Scripturii.Apa. Dar. In ciuda persecutiilor. Parintii bisericii au urmat aceea~i cale : au "cre~tinizat" simbolurile. mai tirziu. au reaparut In literatura orala ~i scrisa a evului mediu. "Iudaizarea" cre~tinismului primitiv esteechivalenta cu "istoricizarea" lui. Un anumit numar de simboluri cosmice . Reaqia bisericii n-a fost unifonna. propovaduirile Apostolilor ~i. accepta totu~i timpul linear al istoriei : lumea a fost creata 0 singura d:ita ~i va avea un 'singur sflqit . ~i mai ales modelul prin excelenta a "istoricizarii" sarbatorilor $i simbolurilor religiei cosmice. ale iudaismului ~i ale "pagl'nismului". Pomul ~i Via. Parintii bisericii au dus 0 lupta neimpacata impotriva acosmismului ·~i ezoterismului gnozei. leglndu-Ie de evenimente importante ale istoriei lui Israel (d. ·ei au past:rat totu~i elementele gnostice aflate in Evanghelia lui loan. Intruparea a avut loc 0 singura data.De~i timpul liturgic este un timp circular. riturile ~i miturile asiatice ~i mediteraneene. Clt despre iudaism. gnosticismul n-a fost niciodata extirpat in mod radical. Aceasta "istorie ·sfinta" depa~ea In chip firesc cadrele V echiului Testament ~i ingloba acum N oul T estament. In Epistolele Sf. cre~tlmsmul. Sarbatoarea luminilor. Sarbatoarea cu~tiIor. ~i nu va avea loc decit 0 singura Judecata. $i anumite mituri gnostice. mai mult sau mai putin camuflate. vietile sfintilor. cre~tinismul a suferit influente multiple ~i contradictorii. Inca de la inceput. plugul ~i securea. mo~tenitor credincios al iudaismului. Pa·vel ~i in unele scrieri primitive. Pa~tile.

apaqinlnd religiei cosmice) In practicile ~i legendele cre~tine. New York. mituri ~i ritualuri din cea mai lndepartata antichitate. nenumaratele zeite ale fertilitatii au fost asimilate eu Fecioara Maria sau cu alte sfinte. Rezultatul acestei lupte lnver~unate a fost mai cUrlnd modest. VJI. unde folclorul ~i praccicile religioase ale populatiilor rurale mai lnfati~au Inca. In sarbatorile calendarului ~i In cultul sfintilor. Timp de mai bine de zece veacuri. 1952. 136 ~i urm.divinitatile ~i miturile "paglne" care nu se lasau extirpate. vol. biserica a trebuit sa lupte lmpatriva afluxului continuu de elemente "paglne" (adica. cf. Schmidt.fusesera deja asimilate de iudaism ~i au putut fi destul de u~or integrate In doctrina ~i In practica bisericii. S-ar putea spune ca 0 parte din religia populara a Europei precre~tine a supravietuit. 1958. mai ales In Europa centrali ~i occidentala. . Erwin Goodenough. Un mare numar de zei sau de eroi ucigatori de balauri au devenit ni~te Sfinti Gheorghe: zeii furtunii s-au transformat In Sflntul Hie. L.VIII: Pagan Symbols in Judaism. Jean Danielou. pu~i fat a In fata cu religiile populare vii. doblndind un InJeles sacramental sau ecleziologic 1. 1961. 1 Cf. Viena. la sflr~itul celui de al XIX-lea veac. dnd misionarii cre~tini au fost. in special p. Jewish Symbols in the Greco-Roman Period. mai ales In sudul ~i In sudestul Europei. ba chiar din protoistorie 2. ei ausflrl~it prin a "ere~tina" . camuflata sau transfarmata. 2 L~opold Schmidt a aratat ca folclorul agricol al Europei centrale conline elemente mitologice ~i rituale disparute din mitologia greaca clasica inca din timpul lui Homer ~i al lui Hesiod. "Cre~tinismul cosmic" Adevaratele dificultati s-au ivit mai tlrziu. Gestaltheiligkeit im b"duerlichen Arbeitsmythos. Paris. 160 .etc. Vrlnd nevrlnd. Les symboles chrf?tiens primitifs. figuri.

Dupa Intrupare. acesta este motivul pentru care adt Cristos dt ~i Biserica au fost Incarcati cu adtea simboluri co'smice.. "paginismul"nu a putut supravietui dedt cre~~ tinat. lumeaa fost restabilita in gloria ei initiala . fie chiar numai ~i superficial.S-a repro~at bisericii catolice ~i celei ortodoxeca au acceptat un numar atit de' mare de elemente pagine. nici un sincretisn1 pagIno. latiilor rurale era alimentata de ceea ce s-ar putea numi un "cre~tinism cosmic". ci.:.a religiei stramo~ilor. reprezenta un fel' de "cre~. Pentru toata aceasta parte a ct:e~tinatatii.0 . mai ales al celor din Europa de sud-est. treaga suspina in a~teptarea Invierii" : iata unul. nismului. insa~i biserica primitiva acceptase ~i asimilase 0 mare parte a calendarului sacru precre~tin. prin Insu~i modul lor de a exista in cosmos. ci opera lui Dumnezeu. aceasta atitudine nu numai ca nu implica .' Cind seva scrie istoria acestei "teologii populare". Taranii din Europa intelegeau cre~tinismul ca 0 liturghie cosmica. "Natura". ne vom da seama ca "cre~tinismul cosmic" nu este 0 forma noua de paglnism. In foldorul religios alsudestului european. nu erauatra~i de un cre~tinism "istoric" ~i moral. Pentru taraiiii din Europa' orientala. violent atacata de profetii V echiului Testament ~i de-ahia tolerata de biseridi. Misterulcristologic angaja deopotriva destinele Cosmosului. cre~tin. tinare".. El este 0 creatie religioasa originala in care eshatologia ~i soteriologia slntafectate de dimensiuni cos161 . nu este lumea pacatului. a~a cum_ poate fi' surprinsa mai ales in sarhatorile sezoniere ~i In folclorul religios. Pe de aha parte. Experienta religioasa specifica a popu.paginizare" a cre~ti. dimpotriva. Aceasta. se afla In centrul vietii religioase a populatiilor rurale.:. taranii. "Natura in.dintre motivele 'centrale atlt al liturghiilor pascale. dt ~i al folclorului religios al cre~tinatatiiorieritale. Solidaritatea mistica cu ritmurile cosmice. politica de asimilare a unui "paginism" care nu putea fi nimicit nu constituia oinovatie. Aceste critici erau oare Intotdeauna'justificate? Pe de o parte.:. tainele sanctifica totodata' natura..

nici exactitatii evenimentelor ~i autenticitatii personajelor istorice. Sa ne ferim a trage concluzia ca. de vreme ce con~tiinta populara nu poana interes cronologiei. in jurul credintei.~-:-~-- . Nostalgia Paradisului. a sperantei ~i a iubirii aproapelui. acest Cristos nu este "istoric".. 162 . mice. pentru ca a fost creata de Dumnezeu-Tatal ~i pentru ca a fost rascumparata de Dumnezeu-Fiul. care nu este lipsita de semnificatie . invatatura ~i minunile sale. pentru populatiile rurale. Cristos nu este ahceva dedt 0 "divinitate" mo~tenita de la vechile politeisme. iar nu "pagln" : totul se invine~te in jurul mintuirii omului prin Cristos . mereu terorizate de hoardele razboinice alogene ~i exploatate de diferite clase de "stapini" mai mult sau mai putin autohtoni. devastarilor ~i cuceririlor. ci mai ales ca 0 structura transpersonala a lumii istorice. Mai este ~i expresia "idealului" societatilor agricole. Trebuie totu~i sa constatam ca cre~tinismul cosmic al populatiilor rurale e dominat de nostalgia unei naturi sanctificate de prezenta lui Isus. dorinta de a regasi 0 natura transfigurata ~i invulnerabila. a~a cum proceda in mitul populatiilor arhaice Fiinta Suprema Inainte de a se transforma intr-un deus otiosus. Impotriva faptului ca raul nu semai manifesta exclusiv ca 0 hotarire individuala. toate aceste creatii folclorice sint impregnate de un spirit cre~tin.dar el TIU va fi judecat numai dupa aceasta alegere. Pe de aha pane. in jurul unei lumi care este "buna". Nu este cazul sa infati~am aici liniile generale ale acestei "teologii populare". la adapost de rasturnarile consecutive razboaielor. in jurul unei existente umane nerepetabile. Nu exista contradiqie intre imaginea lui Cristos din Evanghelii ~i din biserica ~i aceea din folclorul religios: Na~terea lui Isus. mai muh inca: fara a inceta de a fi Pantocratorul. omul e liber sa aleaga binele san raul. Cristos coboara pe pamint ~i-i viziteaza pe tarani.rastignirea pe cruce ~i 1nvierea constituie temele esentiale ale acestui cre~tinism popular. E 0 revolta pasiva Impotriva tragediei ~i a nedreptatii istoriei. in fond.

Pe scurt. Ne gin dim la exaltarile milenariste ~i la miturile eshatologice care i~i fac apari~ia in timpul Cruciadelor. Ca valerii. carturarii. T oate clasele sociale invoca tradi~ii mitologice proprii. stralucit studiate de Norman Cohn in eartea sa The Pursuit of The Millenium. pentru a reveni la subiectul nostru. utopice ~i prerevolu~ionare. Ori· ginea acestor mitologii e variata. in atltea alte fenomene eolective mesianice. dar depa~ind sau contrazidnd doctrinele bisericii. cu ajutorul unor elemente ere~tine. sub 0 pojghi~a de ere~tinism. in mi~earile unui Tanchelm ~i ale unui Eudes de l'Etoile. Frederic poseda puterea incomparabila de a uni elementele 163 . T ruverii elaboreaza 0 intreaga mitologie a Femeii ~i a Iubirii. Ciclul arthurian ~i tema cautarii SHntului Graal inglobeaza. ~aranimea. dreptatea ~i -securitatea s-au inscaunat trainic. aces! cre~tinism popular a prelungit f~lra doar ~i poate pina in zilele noastre anumite categorii ale gindirii mitice. sabiile s-au transform at in pluguri. ~i acum flacarile raului s-au stills. un mare numar de credin~e celtice. "Mai mult inca. in promovarea lui Frederic al II-lea la rangul de Mesia. breslele me~te~ugare~ti. Ca sa ne oprim 0 clipa asupra aureolei mitologiee a lui Frederic al II~lea :cancelarul imperial. pacea. Anumite mi~cari istorice din evul mediu ilustreaza in chip deosebit de izbitor cele mai tipiee manifestari ale gindirii mitice. Cavalerii vor sa rivalizeze eu Lancelot sau eu Parsifal. Pietro delia Vigna. mai ales de credin~e in legatura eu lumea cealalta. Mitologia eshatologidi a evului mediu In evul mediu asistam la 0 trezire a gindirii mltlce. 11prezinta pe stapinul sau ca pe un mintuitor cosmic: lumea intreaga a~teapta un asemenea eosmocrator. adopta un "mit de origine" a condi~iei sau a voca~iei lor ~i se straduiesc sa imite un model exemplar.

judecata de apoi era iminenta. sau ca. treizeci ~i patru de ani dupa moartea lui. Kantorowitz. pp. Nici chiar dupa execu~ia acestui pseudo-Frederic la Wetzlar. in marea lui milostenie. impacind caldura cu frigul. E. 164 . p. 1194-1250. traducere In limba engleza. ci a firii sale. Londra. pentru simplul motiv ca aceasta moarte nu putea fi admisa: se credea ca imparatul se retrasese intr-o ~ara indepartata. Frederic the Second. Norman Cohn. Cu privire la pretentiiJe mesianke ale lui Frederic a:l II-lea. intr-Insa el arata ca socote~te propria sa na~tere drept un eveniment avl'nd pentru omenire aceea~i importan~a ca ~i na~terea lui Cristos. mitul nu ~i-a pierdut virulen~a. cf. un impostor a reu~it sa se dea drept Frederic al II-lea redivivus. potrivit legendei celei mai populare. de fapt. singurul imparat legitim ~i ca altul nu va mai fi. dnd Dumnezeu. dormea sub Muntele Etna. 104. Fapml ca aceste expresii oglindesc fidel gindirea insa~i a lui Frederic se vede din scrisoarea pe care acesta a adresat-o satului sau natal (Jesi. $i.. Frederic e fara indoiala singurul monarh din evul mediu care s':a crezut divin nu in virtutea funqiei. 1931. The Pursuit of the Millmium. marea ~i aerulll adora la unison.universului. 450 ~i urm. Insdiunarea lui este opera unei providen~e divine. In veacul al XV-lea inca se mai credea ca Frederic e viu ~i ca va trai pina la sHqitul lumii. El este un Mesia cosmic pe care pamintul. pp. nici mai muh nici mai pu~in dedt un Dumneze'll Intrupat. llnga Ancona)." 1 Mitologia lui Frederic al II-lea n-a disparut 0 data cu moartea lui. 103 ~i urm. 1 Norman Cohn. ne-a acordat un ragaz ~i a trim is acest suveran neprihanit spre a instaura 0 era de pace ~i de ordine ~i de armonie in zilele cele din urma. 511 ~i urm. ~i saml Jesi drept un nou Betleem. caci lumea era pe cale sa piara. solidul cu lichidul. Dar Intr-o zi se va trezi ~i va veni sa-~i revendice tron ul. di e. l'n ora~ul Neuss. toatecontrariile intre ele. . de fapt.

nici din ~ara" afirma un manor 1 Alphonse Dupront. adt la clerici dt ~i la mireni.~ia ~efilor de mi~cari wtalitare moderne comporta un numar considerabil de elemente eshatologice ~i soteriologice. de cruciadele copiilor care se ivesc brusc in 1212. In ceea ce prive~te spa~iul. ~eful partidului. lor s-au men~inut In Europa plna In veacul al XVII-lea. ne este dovedit. Cit despre fenomenul cruciadei. pp. Secularizarea conceptului de rege eshatologic n-a Inlaturat speran~a unei renovari universale. Padova. 175-198" p. Alphonse Dupront a pus foarte bine in lumina structurile sale mitice ~i orientarea sa eshatologica. nici din strain at ate. Glndirea mitica poate depa~i ~i respinge unele din expresiile sale anterioare. Ierusalim.J.. Mucenicul (1iberta~ii populare). In Umanesimo e esoterisimo. "In centrul con~tiin~ei de cruciada. Prestigiul religios ~i funqia eshatologica a regi. in Nordul Fran~ei ~i In Germania. 165 . pe care istoria le-a facut sa devina desuete. 177. Ceea ce se exprima eel mai viguros In cruciada e Indoita plenitudine a unei impliniri a timpurilor ~i a unei impliniri a spa~iului uman. ea se poate adapta noilor condi~ii sociale ~i noilor mode culturale. dar nu se lasa extirpata.. In acest sens. realizate de Eroul exemplar sub una din noile sale forme: Reformatorul. Rolul ~i mi'siunea fondactorilor . semnul imp linirii timpurilor este reunirea na~iunilor In jurul ora~ului sHnt ~i muma. in jurul ora~ului centru al lumii.. Revolu~ionarul. 1960..Mitul lui Frederic al II-lea nu este dedt un exemplu ilustru al unui fenomen cu mult mai difuz ~i mai persistent. intre altele. sta datoria de a elibera Ierusalimul [. cu un impuls ira~ional.. adinc Inradacinata In sufletul colectiv. A'tti del VO Convegno Imernazionale di Studi Umanistici a cura di Enrico Castelli. 1" ' Faptul ca avem de-a face cu un fenomen' spiritual colectiv. Spontaneitatea acestor mi~cari pare neindoielnica: "nimeni nestirnindu-Ie. Croisades et eschatologie.

Ni~te copii "caracterizari deopotriva . La Chretieme et l'idee de Croisade. op. 3 Reihier. SitH poate vreo 30. sa recucereasca mormintul lui Cristos" 3. ei se Imbarca pe ~apte vase mari. care a strins l:n jurul lui o sumedenie de copii ~i de femei. nica contemporana poveste~te cal:n 1212 "a aparut un copil cu numele de Nikolas.. II. mai ales ciobana~i 2". cit. 118. Alphandery # A. Dealtminteri. croCruciada "germana" urmeaza acela~i tipar. Clerul se opusese acestei Inrolari a copiiloi-o Cruciada franceza se Incheie cu 0 catastrofa: ajun~i 1a Marsilia. P1ecari din Imprejurimi1e Coloniei. Paris. 4 Annales Scheftlariensis. cei doi armatori ticalo~i Ie dusera la Alexandria.contemporan 1. din porunca unui l:nger.La Dumnezeu" Potrivit unui cronicar contemporan "intenria lor era sa treaca marea ~i. Dupront. nici nu erau l:narmari. 166 . raspundeau: . El afirma ca. p.aceasta face ca lucrul sa fie extraordinar -prin extrema lor tinerere ~i prin saracia lor. Gnd Ii Intrebai unde se duc. pornesc la drum ~i saracii se iati dupa ei. 2 Ibid. 123.. Ceicare au izbutit sa ajunga la Roma au fast nevoiri sa constate ca nu erau susrinuri de nici o autoritate ecleziastica sau laica. au trecut Alpii ~i au patruns in Ita1ia de Nord. citat de P. au luat-o spre miazazi de-a 1ungul Rinului. p. dar doua din aceste vase e~ueaza In urma unei furtuni In largul Sardiniei ~i tori pasagerii se Ineaca. text citat de Alphandery-Dupront. clntlnd.. 1959. a~a cum se petrecusera altadata lucruri1e cu poporul lui Israel" 4. Unii au ajuns 1a Genova ~i la Pis a.000 care Inainteaza ca 0 procesiune. p. Cl:t despre celelalte cinci vase. Papa dezaprqba pro0 0 1 Paul Alphandery et Alphonse Dupront. trebuia sa se duca cu ei la Ierusalim ca sa elibereze crucea Domnului ~i ca marea se va deschide In fara lor ~i-i va lasa sa treaca pe jos. unde-i vlndura pe copii capeteniilor musulmane ~i negustorilor de sclavi. lucru pe care regii ~i cei puternici nu-l Elcusera. dar au fast alungari. p. 119. 120.

p. Avem deopotriva de-a face cu mitul Inocentilor. pe pietele publice. In Ecloga destinata lui Ludovic al XIII-lea ~i Annei de Austria spre a celebra na~terea viitorului Ludovic al XIV-lea. Dupront. The Pursuit MilleiJium. cu exaltarea copilului prin Isus ~i cu reaqia populara Impotriva cruciadei nobililor.0 mare parte din[tre] ei zaceau moqi de foame prin sate. 45~i urm.iectul lor ~i tinerii crucia~i fura nevoi~i a face caleIntoarsa. Dupront in aceste mi~cari faptul ca. Alphandery ~i A. d. ~i nimeni nu-i inmorminta" 1. In canea sa De Monarhia Hispanita (1600). p. Alphandery ~i A. unul dte unul ~i In tacere". Tommaso Campanella 11 implora pe regele Spaniei sa finanteze 0 noua cruciada impotriva imperiului otoman ~i. Despre "Tafuri". dupa victorie. Nimeni nu-i ajuta. a copiilor ~i a saracilor. potrivit credintei populare. Un alt manor scrie: . T. 2".. 3 P. 145. of the 161 I . T reizeci ~i opt de ani mai tirziu. Campanella profetiza deopotriva recuperatio Terrae Sanctae ~i renovatio saeculi. 127.. cit.3" Supravietuiri ale mitului eshatologic E~ecul cruciadelor nu a spulberat sperantele eshatologice. "Recucerirea Locurilor Sfinte nu mai poate fi a~teptata dedt de pe urma unui miracol . p. Tinarul rege va cuceri Pamln1 Texte citate de Alphandery-Dupront. Dupa cum se exprima cronicarul In Annates Carbacenses "sf: Intoarsera Infometati ~i cu picioarele goale. ~i Norman Cohn. op.iar miracolul nu se mai poate produce dedt in favoarea celor mai puri. copilul este iubit de Dumnezeu. aceea~i reaqie care l~i croise drum printre legendele eshatologice cristalizate In jurul "T afurilor" primelor cruciade 2. Pe buna dreptate au recunoscut P. sa Intemeieze Monarhia Universala.

Stuttgart. ~i Il misticismo di Gioacchino da Fiore. in Ricerche Religiose. iar acest univers regenerat avea sa aiba un singur centru: Ierusalimul. Roma. in forme maimult sau mai putin secularizate. pp. persanii. al lui Ernesto Buonaiuti de a fi inaugurat rena~terea studiilor joachimiste odata cu editia lui Tractatus super quator Evangelie.000 zile. aparute In veacul al XII-lea ~i care se prelungesc. tatarii. in Zeitschrift fur Kirchengeschichte. p. De vreo 30 de ani incoace incepem sa masuram rolul exceptional al "profetiilor" lui Gioawhino da Fiore in ceea ce prive~te na~terea ~i structura tuturor acestor curente mesianice. 1957. diferitele "filozofii" iluministe ~ia altor fi~ lozofii ale veacului al XIX-lea. Die Kategorien der religiosen Geschichtsdeutung Joachims. 3 E marele' merit. Tommaso Campanella nu niai considera.. Dupront. pp. V. Roma. a Inceput la Ierusalim ~i la Ierusalim se va intoarce dupa ce va fi Hcut ocolul lumii. ci drept insdiunarea . zdrobind mon~trii.1" In tratatulsau La prima e la seconda resurrezione. Toate popoarele aveau sa alcatuiasca 0 singura lume cre~tina. Mahomed avea sa fie izgonit din Europa. 3 Ideea central a a lui Gioacchino .anume iminenta intrare a lumii in cea de-a treia epoca a Isto1 Glosa a lui Campanella la versul 207 al Eclogei sale. 168 .~--------------------------------------~===.. A se mai vedea ~i Ernst Benz. Se cuvine' insa sa subliniem continuitatea dintre conceptiile eshatologice medievale . tul Intregin l. reproduse in lucrarea sa postuma Saggi di Storia del Cristianesimo. 1955. 1931. 237-382. ~i cele doua importante articole ale sale: Prolegomeni alla storia di Gioacchino da Fiore. 1931. chinezii ~i Orientul Intreg aveau sa se cre~tineze. 1929. pin a in veacul al [XIX-lea.. A. Ibid. Cf. p. 1934. Este inutil sa inmultim exemplele. IV. scrie Campanella.. cit. 1928. ca Sflntul Bernard. citata de A. 189. 72. op. editra critica ingrijita de Romano Amerio. Dupront..domniei mesianice 2. Croisades et eschatologie. 2 Cf. cucerirea Ierusalimului drept 0 etapa spre Ierusalimul ceresc. Vicenza. p. "Biserica. Egiptul ~i Etiopia aveau sa redevina cre~tine . 24-111 ~i Ecclesia Spiritualis. 187. adica supunind regatele paginilor ~i elibednd Grecia.

ceea ce irnplica 0 depa~ire a cre~tinismului istoric ~i. care va fi epoca libertatii. dar dupa parerea lui. ca ultima consecinta. de mitul gioacchimist al unei a 1 Karl Lowith. perfeqiunea fiind atinsa pe Pamirlt de catre Biserica. In lucrarea sa Die E rziehung des M enschengeschlechts (Educatia rasei omene~ti). suprimarea regulilor ~i a institutiilor existente. Rasunetul ideilor lui Lessing a fost uria~ ~i. Fichte. Lessing dezvolta teza revelatiei continue ~i progresive. ell-a influentat probabil pe Auguste Comte ~i doctrina sa despre cele trei stadii. nu mai e vorba de 0' regenerare periodica ~i care se poate repeta la infinit. prin intermediul Saint-Simonienilor. Meaning in History. implinirea' revelatiei cre~tine.riei. Nu e cazul sa Infati~am aici diferitele llii~cari eshatologice de inspiratie gioacchimista. Schelling au fost influentati. aceasta de a treia vlrsta ca fiind triumful ratiunii eu ajutorul educatiei . p. de la Sflntul Augustin Incoace. care se incheie eu 0 a treia epoca. 169 ~ I . de pilda. ce-i drept. toiu~i. Singurul eveniment decisiv va fi cea de-a doua venire a lui Cristos ~i Judecata de Apoi.a avut un uria~ rasunet. 208. Hegel. Gioacchino da Fiore reintroduce In cre~tinism mitul arhaic al regenerarii universale. Potrivit doctrinei curente. Nu e Insa mai putin adevarat ca cea' de-a treia epoca e conceputa de Gioacchino drept domnia Libertatii. Lessing con- cepea. nu mai poate avea loc 0 renovatio in viitor. Aceasta idee contrazicea teologia istoriei acceptata de biserica. asta nu inseamna. A~tfel. de~i pentru motive diferite. pentru ca se va realiza sub semnul Duhului Sflnt . sub conducerea Sflntului Duh. Merita in schiinb sa evocam un~le prelungiri nea~teptate ale ideilor profetului calabrez. ~i el se refera cu simpatie ~i admiratie la "anumiti entuzia~ti din secolele XIII ~i XIV a caror singura eroare a constat In a proclama pre a devreme "noua evanghelie ve~nica" 1. Desigur.

ca 0 intoarcere la origine.wiri" ale unei mentalitati arhaice. pp. Ne vom margini la 0 vedere de ansamblu a dtorva aspecte ale "mitologiei moderne". '170 . n-avem pretentia ca in dteva pagini sa incapa materia unui volum. Prin intermediul lor. 210. autorul cartii Cre~tinismul celui de al treilea Testament 1. pasionanta . Eliade. Mythes. Moeller van der Bruck. sau infati~ata.treia epoci. Berna. Am discutat cu alt prilej dteva "mituri ale lumii moderne" 2. p.a vazut importanta. se mai poate inca discerne in toate aceste teorii ~i fantezii. Acest prestigiu al "originii" a supravietuit in societatile europene. 1947. op. care va innoi ~i completa istoria. iar nu cu a~teptarea eshatologica a regallului Sflntului Duh. efectuata dealtfel pe multiple cai. acest mit eshatologic ainriurit dtiva scriitori ru~i. ~i Jakob Taubes. "Miturile lumii moderne" Anumite "componari mitice" mai supravietuiesc inca sub ochii no~tri. S. Cind se punea la cale 0 inovatie. 2 Cf. cu al sau Al treilea regat al Spiritului ~i pe Merejkovski. . TeVes et mysteres. Problema e complexa ~i.. pentru societatile arhaice. Dar anumite aspecte ~i funqiuoi ale gindirii mitice sint constitutive ale fiintei omene~ti. 16-36.face cu ideologii ~i cu fantezii semifilozofice. Dar mitul renovarii universale. iminente. Ea ~ ~arl Lowith. aminte~te di aceasra din urma lucrare a inspirat Das dritte Reich a autorului germano-rus H. a •• intoarcerii la origine". cit. Abendlandische Eschatologien. Nu doar ca ar fi yorba de "supravie. mai ales pe Krasinski. Reforma a inaugur at intoarcerea la Biblie. cu 0 scadenta mai mult sau mai putin apropiata.. Cf. Avem desigur de-a .1ceasta era conceputa. care campara filozofia istorica a lui Hegel cu aceea a lui Gioacchino da Fiore.

Con~tiin~a descenden~ei latine era insotita la ei de un fel de participare mistica la maretia Romei. "Slntem urma~ii Romei !" repetau cu mindrie intelectualii rom~ni din veacul al XVIII-lea ~i al XIX-lea. sHr~itul unui ciclu istoric. 0 asemenea pasiune era. care marca mai mult dedt sHqitul unui regim. Revolu~ia franceza ~i-a prop us drept paradigme romanii ~i spartanii. "originea" se bucura de un prestigiu aproape magic. Dar dorin~a de a dovedi "originea nobila" ~i "antichitatea" poporului sau domina intr-a~a masura sud-estul european indt. La inceputul veacului al XIX-lea. sau fara istoriografie) e ca ~i cum n-ar fi !" Intllnim aceasta anxietate In toate istoriografiile na~ionale ale Europei Centrale ~i Orientale. ea gasea justificarea vechimii. In zorile lumii moderne. revalorificat periodic in 171 . se considerau restauratorii vechilor virtu~i exaltate de Tit-Liviu ~i de Plutarh. ~i in saga eroica a lui Arpad.de origine al lui Hunor ~i Magor. in afara de dteva exceptii. "Un popor fara istorie (adica : fara "documente istorice". A avea 0 "origine" bine stabilita Insemna. ba chiar a primelor comunita~i cre~tine. consecinta de~teptarii nationalita~ilor In aceasta parte a Europei ~i ea. mirajul "originii nobile" stlrne~te In toata Europa centrala ~i de sud-est 0 adevarata pasiune pentru istoria na~ionala. Pasiunea pentru "originea nobila" mai explica ~i mitul rasist al "arianismului". Clt despre intelectualitatea maghiara.avea ambi~ia sa retraiasca experien~a bisericii primitive. mai ales pentru fazele mai vechi ale acestei istorii. a te prevala de 0 origine nobila. desigur. noble~ei ~i misiunii istorice a maghiarilor in mitul .s-a transform at foarte curind intr-un instrument de propaganda ~i de lupta politica. de fapt. toate istoriografiile respective s-au cantonat In istoria nationala ~i au ajuns in cele din urma la un provincialism cultural. Inspiratorii ~i ~efii primei revolu~ii europene radicale ~i victorioase.

. mai ales in Germania. Cit despre comunismul marxist. !l0bletea. for~a f~zica. E chiar semnificativ faptul ca Marx i~i insu~e~te speran~a eshatologica a unui sfirlit absolut al I storiei . Marx a Imbogatit acest mit venerabil cu 0 intreaga ideologie mesianica de origine biblica pe de 0 parte. ale carui suferinte sint menite sa schimbe statutul ontologic al lumii. Contextele social-politice ale acestui mit sint prea cunoscute ca sa mai staruim asupra lor. 1 Mythes. Ceea ce ne intereseaza aici e Eaptul ca "arianul" reprezenta deopotriva stramo~ul "primordial" ~i "eroul" nobil.~i milenariste. urmat de victoria definitiva a celui dintii.Jntr-adevar. rolul izbavitor al celui Drept (in zilele noastre. pe care 0 putem u~or asemui cu conflictul apocaliptic dintre Cristos ~i Anticrist. potrivit unor tradi~ii multiple. proletariatul). caracterizeaza inceputul ~i sfiqitul istoriei. "Arianul" era modelul exemplar ce trebuia imitat spre a se redobindi "puritatea" rasiala. .Occident. nu s-a omis sa se scoata in relief structurile sale eshatologice. lupta finala dintre Bine ~iRau. a~adar. 172 20-21. pp. moral a eroid a "inceputurilor" glonoase ~l creatoare. niciodata complet inlaturate" 1. rolul profetic ~i funqia soteriologica pe care 0 atribuie proletariatului. anume. Am observat odinioara ca Marx a reluat unul din marile mituri eshatologice ale lumii asiatice-mediteraneene. pentru care tensiunile istorice sint consubstantiale conditiei omene~ti ~i nu pot fi. el se desparte in aceasta privin~a de ceilalti filozofi istorici~ti (de Croce sau de Ortega y Gasset de pilda). societatea fara c1ase a lui Marx ~i dispari~ia consecutiva a tensiunilor istorice i~i gasesc precedentul cel mai exact in mitul Virstei de aur care. reves et mysteres. pe de alta. inzestrat cu toate virtu~ile care inca ii mai obsedau pe acei care nu ajungeau sa se Impace cu idealul societa~ilor nascute de pe urma revolu~iilor din 1789 ~i 1848.

In ultima analiza. sub ingrijirea lui Enrico Casteilli. cu alte cuvinte ansamblul de mijloace prin care se transmit unui public larg imaginiIe ~i ideile (n.termen generi. dominat de colega lui.c folosit in tarile anglo-saxone pentru a desemna televiziunea. Ei lntrupeaza In a~a masura idealul unei mari parti a societatii. ca un "erou". Acest fenomen se constata lndeosebi In Statele Unite 2. Un personaj fantastic. Padova.). moartea lor. cinematografia. radioul. Il Mito di Superman. Acest camuflaj umilitor al unui erou ale carui puteri slnt literalmente nemarginite reia 0 tema mitica foarte cunoscuta. mai mult Inca. se arata timid.). Umberto Eco. 2 Cf. Comic Art in America. New York. trimitind mii de telegrame autorilor de comic strips ~i directorilor de ziare. ~tiindu-se decazut ~i marginit. pp. New York.. lnclt eventualele retu~uri aduse comportarilor lor sau. 3 Comic-strips seriile de desene (insotite de senne Jegende ~i dialoguri) care povestesc aventuri umoristice sau senzationale. acc~tia reaqioneaza cu violenta ~i protesteaza. publicate de periodicele americane (n.r. mitul Superman satisface nostalgiile secrete ale omului modern care. ~ters. Stephen Becker. in culegerea Demitizzazione e Imagine. de pilda Coulton Waugh. 173 . Superman.Mituri ~i mass-media 1 Cercetari recente au pus In lumina structurile mlt1Ce ale imaginilor ~i comportarilor impuse colectivitatilor pe calea a ceea ce se nume~te mass-media. The Comics. teatrul. 1947. 131-148. Clark Kent.r. presa periodica precum ~i ci:lelalte tiparituri. Personajele din comic strips 3 lnfati~eaza versiunea moderna a eroilor mitologici sau folclorici. Lois Lane. 1960. 1 Mass-media. viseaza sa se dezvaluie lntr-o zi ca un "personaj exceptional". provoaca adevarate crize printre cititori. a devenit extrem de popular multumita mai ales lndoitei sale identitati: coborlt dintr-o planeta disparuta in urma unei catastrofe ~i lnzestrat cu puteri prodigioase. 1962. Superman traie~te pe Pamint sub aparentele modeste ale unui jurnalist.

12. "Lloyd Warner ne poveste~te." 1 S-ar putea 'descoperi comportari mitice In obsesia "succesului". Dupa cum observa Andrew Greeley. crearea unui personaj de genul acesta. Myths. adica primejdioasa ~i "eroid". ~i care traduce dorinta obscura de a transcende Iimitele conditiei omene~ti. p. "ajunge sa vizitezi salonul anual al au1 Andrew Greeley. transformarea lor In imagine exemplara. Symbols and Rituals in the Modem World (The Critic. asistam 1:n cuprinsul sau la lupta exemplara dintre Bine ~i Rau. Apoi. 3.Ace1a~i Iucru s-ar putea spune despre romanul politist: pe de 0 parte. atlt de caracteristica societatii moderne. The Living and the Dead. pp. are simtam1:ntul de a fi personal antrenat Intr-o actiune paradigmatica. citi'torul participa la mister ~i la drama.ianuarie 1962. nr. dar d a trebuit sa-~i schimbe comportarea spre a se conforma uneia dintre ele ~i a 0 alunga pe cealaha. S-a demonstrat de asemeni mitizarea personalitatilor prin intermediul a~a-numitelor mass-media. printr-un proces incon~tient de proiectare ~i identificare. a~a-numitele mass-media nu au ezitat sa faca din Biggy un tidIos. 174 . Biggy Muldoon. pubIicul s~iturlndu-se de aceasta imagine. politician din Yankee City. care Iuase ofensiva Impotriva plutocratiei. devenise erou national datorita modului spectaculos 1:n care se J'mpotrivea aristocratiei de pe Hill Street. Pe de aha parte. Era J'nfati~at drept un cruciat al poporului. In prima parte a cartii sale. a~a ca presa ~i radioul I-au portretizat ca pe un semizeu. vol. ~i 1:n deziantuirea afectiva a ceea ce s-a numit cuhul automobilului sacru". decembrie 1961 .. un politician corupt.. 1:ntre erou (detectivul) ~i criminal (1:ntruparea moderna a Demonului). XX. precum ~i 1:n exodul spre "suburbii" In care se poate descifra nostalgia "perfeqiunii primordiale". Warner arata d adevaratul Biggy se deosebea In mod simtitor ~i de prima ~i de a doua imagine. 18-25). care exploata In folosul sau mizeria publica.

toate acestea ar constitui Intr-o alta cultura 0 ceremonie autentic liturgica [.. eu atit mai repede va fi recu1 Ibid. conseeintele dezastruoase carora le-a dat na~tere. In acest moment al ciclului sezonier anual. Indeosebi asupra acelora caTe se eristalizeaza In jurul ereatiei artistice ~i a rasunetului ei cultural ~i social. prezenta preoteselor templului (manechinele). In timp ce 0 multime anxioasa a~teapta cu nerabdare aparitia unei noi forme de mintuire. mai absurd. muzica. pontifii cultului . administratorii de muzee ~i coleqionari. luminile. dt ~i pentru negustorii de tablouri. Culorile. Azi.negustorii de automobile .dobindesc o noua importanta. mai iconoclast. au constituit leqii dureroase. multimea compacta . Ineomprehensiunea agresiva a publ1cului. mai inaccesibil. indiferenta fat a de eurentele inovatoare.tomobilului spre a-ti da seama ca ai de-a face cu 0 manifestatie religioasa profund ritualizata. pompa ~i lux:ul. Gnosticul nu a~tepta cu mai multa nerabdare revelatia oracolului dedt a~teapta adoratorul automobilului primele zvonuri In legatura cu noile modele. eu dt se va arata mai Indraznet. . singura lor spaima e de a nu fi sufieient de inaintati. de la impresionism la cubism ~i suprarealism. mai ales pentru eoleqionari ~i pentru muzee. atlt pentru critici ~i public.]. reverenta adoratorilor. p. Po ate niciodata In istorie artistul n-a fost mai sigur ca azi ca... 24 . risipa de bani." 1 S-a staruit mai putin asupra a ceea ce s-ar putea numi miturile elitei. 175 . mai ales datorita complexului de inferioritate al publicului ~i existentei instantelor artistice ofieiale. Cultul automobilului sacru l~i are credincio~ii ~i initiatii lui. Trebuie sa precizam ca aceste mitun au reusit sa se impuna dincolo de cercul inchis al initiatilor. a eritieilor ~i a reprezentantilor oficiali ai artei fata de un Rimbaud sau de un Van Gogh. de a nu ghici la timp geniul Intr-o opera la prima vedere neinteligibila.

a~a cum 0 Intllnim mai ales in operele de arta moderne. este azi perimat. Semnifica~ia acestui fenomen cultural e cu atlt mai importanta cu clt poate pentru prima oara in istoria artei nu mai exista tensiune lntre arti~ti. Mai ales in Statele Unite. muzica atonala sau ta~ismul pasioneaza elitele. in care nu se patrunde declt cu pre~ul unor uria~e dificuha~i care ar putea fi comparate cu probele de iniiiere ale societa~ilor arhaice ~i tradi~ionale. pe de aha parte. Nici macar nu se mai poate spune ca totul este lngaduit : orice inova~ie e mai dinainte decretata geniala ~i a~ezata pe acela~i plan cu inova~iile unui Van Gogh sau ale unui Picasso. aproape disparut din lumea moderna . fata . idolatrizat. Avem pe de-o parte sentimentul unei "ini~ieri".noscut. lndt orice experien~a artistica ce nu ~ine seama de acest nou conformism risca sa fie lnabu~ita sau sa treaca neobservata. dar ~i In Europa Occidentala. ireductibil ~i "sa faca ceva nou". critici. colec~ionari ~i public. sa' fie strani u. Slnt cu to~ii intotdeauna de acord ~u muh lnainte sa fi fost creata 0 opera noua sau sa fi fost descoperit un artist necunQScut. Daca Finnegan's Wake. Mitul artistului damnat. I se cere mai degraba sa se conformeze imaginii sale mitice. In anumite ~arr s-a ajuns la un academism de-a-ndoaselea. fie ca e yorba de un afi~ sfl~iat sau de 0 cutie de sardele semnata de artist.J76 . universuri ermetice. Pentru ei un singur lucru conteaza: sa nu ri~te ca lntr-o zi sa fie pu~i in situa~ia de a recunoa~te ca n-au in~eles importan~a unei noi experien~e artistice. la un academism al "avangarzii". In a~a masura. care a obsedat veacul al XIX-lea. fa~a de "ceilalti". Avem de-a tace In arta cu triumful absolut al revolutiei permanente. Eludat. In privin~a acestei mitologii a elitelor moderne ne yom margini la clteva observa~ii. afi~am. rasfa~at. faptul se explica ~i prin aceea ca asemenea opere reprezinta lumi lnchise. Vom semnala mai intii functia izbavitoare a "dificulta~ii". exagerarea ~i provocarea au lncetat de mult de a-i dauna artistului. .

dnd descoperim ca ele deriva din cuvinte neogrece~ti sau swahili. secret. cu glas tare. faptul ca facem parte dintr-o minoritate secreta. la prima vedere. desfigurate de consoane aberante ~i Imbogarite cu aluzii secrete la ni~te calambururi posibile atunci dnd sint pronun~ate repede. al dificulta~ii. Avem de-a face cu 0 "lume noua" in curs de reconstituire. arse ~i spin tecate cu cu~itul. cu multiple valori ~i cu 0 stranie frumusere. al incomprehensibili ta~ii. spectacolele improvizate unde se trag la sor~i replicile actorilor. dupa cum anumite cuvinte de nein~eles din Finnegan's Wake se arata a fi Inzestrate. al tuturor acestor experien~e "originale" care. razvratindu-se in acela~i timp Impotriva anumitor filozofii con temporane ale disperarii. ci la 0 gnoza. Ceea ce ne intereseaza insa aici e faptul ca "elitele" gasesc In extravagan~a ~i in neinteligibilitatea operelor moderne posibilitatea unei gnoze ini~iatice. membrii elitelor I~i vadesc deta~area fa~a de universul banal al parin~ilor lor. sau pur ~i simplu ale crizei cunoa~terii ~i crea~iei artistice. tradeaza dorin~a de a descoperi un nou In~eles. fara Indoiala. opunindu-se adt valorilor oficiale dt ~i bisericilor tradi~ionale.de "masa". fascina~ia exercitata de dificultate. In fond. ba chiar de caracterul neinteligibil al operelor de arta. sa ajungem sa patrundem in~elesul ocult al tuturor acestor distrugeri ale limbajurilor artistice. pinzele goale. Prin cultul originalita~ii extravagante. toate acestea trebuie sa aiba a semnificatie. Visam sa fim "ini~ia~i". Toate experien~ele revolu~ionare autentice ale artei moderne oglindesc. necunoscut pina acum al lumii ~i al vie~ii omene~ti. pornind de la ruine ~i de la enigme. Afi~ele zdren~uite. anumite aspecte ale crizei spirituale. par sa nu mai aiba nimic comun cu arta. care are meritul de a fi deopotriva spirituala ~i laica. nu la 0 "aristocra~ie" (caci elitele moderne se indreapta spre stInga). "obiectele de arta" care explodeaza in timpul vernisajului. o lume aproape personala. pe care am dori-o pentru 171 . pentru ini~ia~i.

Inutil sa amintim procesul lung ~i complex care a transformat 0 "materie mitologiea" Intr-un "subieet" de naratiune epica. a se relata o serie de evenimente dramatice care au avut loc intr-un trecut mai mult sau mai putin fabulos. ereatorii autentici nu accepta sa se instaleze prin tre darlma turi. Numai epigonii se mai Inver~uneaza sa darlme eeea ce a ~i cazut In ruine.nOl ln~me ~i pentru dtiva initiati. Indeos~bi romanul. Dupa cum aminteam intr-un capitol precedent. In ambele cazuri se urmare~te a se povesti 0 istorie semnifieativa. de dadaism ~i de suprarealism. Distrugerea limbajelor artistice a fost savIqitade cubism. de dodecafonism ~i de "muzica concreta". de James Joyce. Totul ne face sa eredem ca reducerea "uni versurilor artistice" la starea primordiala de materia prima nu este dedt un moment al unui proces mai complex. de Becket ~i de Ionescu. Trebuie totu~i sa ne oprim 0 clipa asupra situatiei ~i rolului literaturii. care nu e lipsita de legaturi eu mitologia ~i eu comportarile mitiee. Dar prestigiul dificultatii ~i al incomprehensibilitatii este adt de mare. Se ~tie ca povestirea epica ~i romanul. regresiunea tuturor formelor la indistinctul acelei materia prima si~t urmate de 0 noua creatie. (Aceasta se veri178 .. Ceea ce trebuie subliniat e faptul ea proza narativa. in societatile moderne. prelungesc pe un alt plan ~i In vederea altor scopuri naratiunea mitologica . indt foarte repede "publicul" e cucerit la nndul sau ~i-~i proclama adeziunea totala la descoperirile eli'cei. "haosul". Intocmai ca In conceptiile eiclice ale societatilor arhaice ~i traditionale. se poate degaja structura "mitica" a anumitor romane moderne. locul ocup at de recitarea miturilor ~i a basmelor in societatile tradition ale ~i populare. a luat. mai ales asupra situa~iei ~i rolului literaturii epice. Mai mult inca. ca ~i celelalte genuri literare. Criza artelor moderne nu are dedt 0 legatura subsidiara cu subiectul nostru. comparabiEi cu 0 cosmogome. se poate demonstra supravietuirea literara a marilor teme ~i a personajelor mitologice.

fica mai ales in ceea ce prive~te tema lilltlatlCa, tema incercarilor la care e supus Eroul-Mintuitor ~i luptele sale impotriva mon~trilorT mitologia Femeii ~i aceea a Bogatiei.) In aceasta perspectiva s-ar putea spune a~adar ca pasiunea moderna pentru roman tradeaza dorinta de a auzi cltmai multe "povestiri mitologice" desacralizate, sau numai camuflate sub forme "profane". Alt fapt semnificativ: nevoia de a citi "povestiri" ~i naratiuni ce s-ar putea numi paradigmatice, de vreme ce se desfa~oara potrivit unui model traditional. Oricare ar fi gravitatea crizei actuale a romanului, fapt e ca nevoia de a ne introduce in universuri "straine" ~i de a urmari peripetiile unei "povestiri" pare consub-:stantiala conditiei umane ~i, prin urmare, ireductibila. Avem de-a face aici cu 0 cerinta greu de definit, in care intra deopotriva dorinta de a comunica cu "ceilalti", cu "necunoscutii", ~i aceea de a imparta~i dramele ~i sperantele lor, precum ~i nevoia de a afla ceea ce s-a putut petrece. S-ar putea cu greu concepe 0 fiinta. umana care sa nu fie fascinata de "povestire", de naratiunea evenimentelor semnificative, de ce s-a l:ntimplat un or oameni inzestrati cu "indoita realitate" a personajelor liter are (care oglindesc deopotriva realitatea istorica ~i psihologica a membrilor unei societati moderne ~i dispun de puterea magica a creatiilor imaginatiei. Dar "ie~irea din timp" realizata prin lectura - l:ndeosebi prin lectura romanelor - e ceea ce apropie cel mai mult funqia literaturii de aceea a mitologiilor. Timpul pe care-l "traim" citind un roman nu este, tara indoiala, acela pe care-l reintegram, l:ntr-o societate traditionala, ascultl:nd un mil. Dar ~i intr-un caz, ~i intr-altul, "ie~im" din timpul istoric ~i personal ~i ne cufundam intr-un timp fabulos, transistoric. CititoruI e pus in fata unui timp strain, imaginar, ale dirui ritmuri variaza la infinit, caci fiecare povestire i~i are propriul ei timp, specific ~i exclusiv. Romanul are acces la timpul primordial al miturilor dar, in masura
179

in care poveste~te 0 ist:)r~e verosimila, romancierul folose~te un timp [n aparcn;a istoric, dilatat sau condensat lnsa, un timp care dispune a~adar de toate liberta~ile proprii lumilor imaginare. Surprindem In literatura, lntr-un mod mai viguros dedt In celelalte <lrte, 0 revolta lmpotriva timpului istoric, dorin~a de a J junge la alte ritmuri temporale decIt cele In care slntem sili~i sa traim ~i sa muncim. Ne lntrebam daca aceasta dorin~a de a transcende propriul nostru timp, personal ~i istoric, ~i de a ne cufunda lntr-un timp "strain", fie el extatic sau imaginal', va fi vreodata extirpata. Clt timp dainuie~te aceasta dorin~a, putem spune ca omul modern mai pastreaza, Inca, macar anumite rama~i~e ale unei "componari mitologice". Urmele unei astfel de componari mitologice se descopera ~i In dorin~a de a regasi intensitatea eu care am trait, sau cunoscut, un lucru pent1'u prima oara; de a recupera trecutul lndepanat, epoca beatifica a ,,1nceputurilor". Dupa cum trebuia sa ne a~teptam, ayem de-a face cu aceea~i lupta Impotriva Timpului, cu aceea~i speran~a de a ne scutura povara "Timpului mon", a Timpului care strive~te ~i ucide.

Anexa I MITURILE SI POVESTILE CU ZINE 1

JAN DE VRIES A PUBLICAT RECENT 0 CARTE mica despre pove~tile cu zlne (Jan de Vries, Betrachtungen zum Marcben, besonders in seinem Verhaltnis zu Heldensage und Mythos, Helsinki, 1954). Dupa cum arata titlul, refleqiile sale au mai ales drept obiect raporturile dintre povestirile populare, saga eroica ~i mit. Subiect imens ~i spinos cu care nimeni nu era mai calificat sa se masoare decit eminentul germanist ~i folclorist olandez. Aceasta modesta lucrare nu are pretentia sa epuizeze .toate aspectele problemei In cele 180 de pagini ale ei. Ea nu constituie nicidecum un manuaL Autorul a urmarit sa Intocmeasca bilantul provizoriu al unui secol de cercetari ~i, mai ales, sa indice perspectivele noi, deschise de cUrlnd specialistului In materie de basme populare. Se ~tie ca interpretarea acestora a iuat 111 timpul din urma un mare avlnt. Pe de 0 parte, folclori~tii au tras foloase de pe urma progreselor realizate de etnologie, de istoria religiilor, de psihologia abisala, pe de aha, In~i~i speciali~tii In materie de basme populare au Hkut un efort apreciabil pentru a impune o metoda mai riguroasa cercetarilor lor; dovada, studiile patrunzatoare ale unui Andre Jolles sau ale unui Max Luthi.
1 Studiu publicar initial in N ollvelle Revile Fram;aise, mai 1956.
181

_~~~~

.':>.J

Jan de Vries ~i-a propus sa prezinte toata aceasta mi~care mai inainte de a expune propriile sale vederi asupra raporturilor dintre mit, saga ~i basmul popular. Discu~ia incepe, fire~te, cu cercetarea ,,~colii finlandeze". Meritele acesteia sint prea cunoscute ca sa mai revenim asupra lor. Savantii scandinavi au depus un efort precis ~i uria~: ei au Inregistrat ~i clasat toate varianrele unui basm, au incercat sa reconstituie caile difuzarii lor. Dar aceste cercetari formale ~i statistice n-au rezolvat nici 0 problema esentiala. $coala finlandeza a crezut ca poate ajunge la "forma primordiala" (Urtorm) a unui basm prill studiul minu~ios al variantelor. Din pacate, aceasta nu era decl't 0 iluzie : In cele mai multe cazuri, aceasta Urform nu este decl't una din multiplele "preforme" transmise pina In zilele noastre. Aceasta faimoasa "forma primordiala" care a obsedat 0 Intreaga generarie de cercetatori nu avea declt 0 existenta ipotetica (Jan de Vries, p. 20). Amorul se ocupa apoi de folcloristul francez Paul Saint yves ~i de teoria lui ritualista. Principala carte a lui Saint yves, Les contes de Perrault et les recits paraLWes (1923) mai este citita ~i azi cu interes ~i folos, In -ciuda lacunelor informa~iei ~i a confuziilor sale metodologice. T rebuie sa recunoa~tem ca alegerea lui n-a fost fericita. Povestirile lui Perrault nu constituie Intotdeauna un dosar valabil pentm studiul comparativ. Povestirea Motanul tnca/tat, de pilda, nu este atestata nici In Scandinavia, nici In Germania; In aceasta din urma ~ar;:t, ea apare destul de tirziu ~i sub Inrlurirea lui Perrault. Totu~i, Saint yves a avut marele merit de a recunoa~te In povestirile lui motive rituale care mai supravie~uiesc ~i azi In institutiile religioase ale popoarelor primitive. In schimb, el a gre~it categoric clnd a descoperit In basm "textul" care Inso~e~te ritul (J. de Vries, p. 30). Intr-o carte care, din nefericire, a scapat aten~iei lui Jan de Vries Istoriceskie komi vol~ebnoi skaski (Radacinile istorice ale basmului fantastic), Leningrad, .1946, folcloristul sovietic V. 1. Propp a re182

poezie aristocratica prin esenta. initierea ~i ritualurile disatoriei. E. ei bine. ciclurile istorice sint contopite. Dupa acest savant. se love~te de dificultati similare. caracteristice populatiilor agricole. a sufletului. in sensul canu e legat de un context istorico-cultural.).in orizontul cultural al cultivatorilor. Ca sa ne marginim la un exemplu. Propp vorbe~te de initieri totem ice : acest tip de initiere era riguros interzis femeilor. Dar singura. incercarile orlnduite in vederea casatoriei sint atestate ~i in epopee (de pilda. cu clatinile matrimoniale in vigoare la agricultori: ca sa-~i obtina sotia. nu vom regasi niciodata ill basm amintirea exacta a unui anumit stadiu de cultura: in bas me. Peuckert asemuie~te incercarile la care este supus eroul unui anumit tip de basm spre a se putea casatori cu fiica demonului. Structura initiatica a basmelor este evidenta ~i vom reveni asupra ei mai departe. Baba Iaga. Peuckert. problema consta in a ~ti daca basmul descrie un sistem de rituri apartinind unui stadiu precis de cultura . de-a lungul epocii neolitice: ele ar mai pastra inca structura unui complex social-cultural care inglobeaza matriarhatul. pretendentul trebuie sa secere un cimp. Ipoteza lui W. Nu subzista in ele decit structurile unei comportari exemplare.sau daca scenariul sau de initiere este "imaginar". basmele s-ar fi constituit in regiunea Mediteranei orientale. Propp vede in basmele populare amintirea riturilor totemice de initiere. Peuckert cauta "originea" basmelor 183 . Pe de alta parte. A~adar raportul genetic: incerc~lrile matrimoniale de tipul basm-taranesc nu se impune. 30 ~i urm.luat ~i dezvoltat ipoteza ritualista a lui Saint yves. ci exprima mai degraba 0 comportare anistorica. stralucit discutata de Jan de Vries (p. dupa cum observa J an de Vries. stilurile culturale. Ramayana) ~i in saga eroica. arhetipica. personajul principal al basmelor slave e tocmai 0 femeie: BatrIna Vrajitoare. Dar. Dar e greu de integrat saga. adica susceptibila de a fi traita intr-o sumedenie de cicluri culturale ~i de momente istorice. sa cladeascao casa etc. Altfel zis.

Speciali~tii sint In genere de acord In a localiza centrul originar al culturii megalitice In Spania ~i In Nordul Africii Occidentale. dupa parerea lui Huth. reaminte~te Insa. ~i anume. V. aceasta noua ipoteza e cu adt mai putin convingatoare cu elt ignor~~ aproape totul despre "religia megalitidt" protoisto- Profesorul de Vries trece destul de repede asupra explicatiilor propuse de psihologi. el este lnainte de orice 0 "forma literara". ~i Insu~i yon Sydow a fost nevoit sa-~i modifice conceptiile. E1 admite conceptul arhetipu1ui elaborat de Jung drept structura incon~tientului co1ectiv . Jan de Vries discuta pe larg ipoteza lui C. Intr-un studiu recent. El Inclina acum sa Impinga "na~terea" basmelor $i mai departe Inapoi in trecut. valurile megalitice ar fi ajuns plna In Indonezia ~i In Polinezia. W. nici un rol In basme. yon Sydow asupra originei indo~europene a povestirilor minun ate (pp. ca romanul ~i drama. de pilda. Dupa Otto Huth. in Orientul Apropiat protoistoric. uria~a circulatie a basmelor. 34 ~i urm. cele doua motive dominante ale basmelor. ca basmu1 nu este 0 creatie imediata $i spontana a incon~tientu1ui (ca. calatoria In lumea cealalta ~i casatoriile de tip regesc ar apartine "religiei megalitice". Psihologul neg1ijeaza istoria motive1or fo1clorice $i evo1upa 184 . In cultura megalitica pre-indo-europeana. ~i e regretabil ca Jan de Vries n-a socotit necesar sa examineze acest studiu. Dificultatile inerente unei asemenea ipoteze sint atlt de evidente Indt ne scutesc sa mai insistam.nca. subliniind mai ales contributia lui Jung (pp. de acolo. Otto Huth ~i-a Insu~it acest punct de vedere. Din pacate. pp. 60 ~i urm.. pe buna dreptate.). visu1). data fiind extraordinara sa bogatie economica ~i Inflorirea faxa precedent pe care au cunoscut-o acolo cultele fecunditatii ~i simbolismul sexual j analizele lui Max Luthi au aratat di erotica· nu joaca.). Aceasta difuziune de-a lungul ~i de-a latul a trei continente ar explica. dimpotriva. 47 ~i urm. 1950). M'drchen und Megalithreligion (In Paideuma.

ii exemplare . E adesea greu de hotarlt daca saga poveste~te via1. In -saga ~i In basme.)demonstreaza ca explica1. basmul cunoa~te intotdeauna un deznodamlnt fericit (p. Epopeea eroica nu apar1.a stilizata la modul eroic a vreunui personaj istoric sau.ilor. Desigur. Cea de-a doua parte a car1. care i se pare capitala. de la na~tere ~i plna la moartea sa tragica (p. via1. ea este o forma poetica creata In mediile aristocratice. Problema ridicata de poemul lui Siegfried nu e de a ~ti cum s-a nascut din frinturile de legende ~i de "motive" folclorice.iei populare. cu condi1.revin fara deosebire. dintre basme ~i saga: aceasta din urma mai accepta lumea mitica. Dar in timp ce eroul a~a-ziselor saga sf1qe~te intotdeauna in chip tragic. Evident.ia de a nu uita ca psihologul abisal folose~te 0 scara care-i este proprie. ci In mituri.a eroului constituie un tot. Aceste repro~uri sint Intemeiate.ii e consacrata vederilor personale ale lui Jan de Vries. situata Intr-o virsta de aur. iar nu cu basmul. 156). in mituri. acelea~i arhetipuri adica acelea~i figuri ~i situa1. ele Ii servesc doar ca sa-i sugereze noi cai de cercetare. ~i noi ~tim "ca scara e aceea care creeaza fenomenul". In saga eroul se situeaza intr-o lUlle guvernatade zei ~i de destin. UniversuI ei este 0 lume ideala.temelor literare populare. 125). el este tentat sa opereze Cll scheme abstracte. aceea a lui Siegfried) nu se gase~te In basme.ia a~aziselor saga (aceea a Argonau1. Autorul staruie de asemeni asupra unei alte deosebiri. Tot ceea ce un folclorist Ii poate obiecta unui psiholog e ca rezultatele ob1. 175). ci de a ~ti cum dintr-un prototip istoric s-a putut na~te o biografie fabuloasa. poveste~te un mit laicizat. identica cu lumea zeilor. Saga se Inrude~te indeaproape cu mitul.inute de el nu rezolva problema. dimpotriva. Dim185 . 38 ~i urm. 0 serie de analize izbutite (pp. Autorul reaminte~te foarte oportun ca 0 saga nu este un conglomerat format dintr-o puzderie de "motive" .ine tradi1. In vreme ce basmulse deta~eaza de ea (p.

-inclina profesorul de Vries sa vada terenul propice pentru na~terea basmelor (p. EI se ginde~te la lumea lui Bomer. aproape ironica. Hermeneutica lor urmare~te o 186 . In basme. viata reala nn e nici simpla. Ei dispun de "texte" orale. lumea e simpla ~i transparenta. observa Jan de Vries..sau in alte civilizatii aflate Intr-o situatie spirituala analoga :. In aceasta calitate. istorici. "na~terea" unui basm se confunda cu aparitia unei piese literare orale. Le studiaza ~i Ie compara.. fara a cauta inca refugiu in religiile misterelor. aproximativ a~a cum fac istoricii literaturii. 174). se apropie de saga. de lumea zeilor e lnsotita de 0 absenta tatala a oricarei problematici. reconstituie difuzarea ~i influentele lor reciproce. opozitia dintre pesimismul caracteristic celor mai multe saga ~i optimismul basmelor: progresiva desacralizare a lumii mitice. 178). de pilda: solidaritatea de structura dintre mit. saga ~i basm. Principala dificultate rezida in caracterul echivoc al termenilor Insi~i de "origine" ~i de "na~tere".. Ci't despre problema "originii" basmelor. Direqiile lor sint insa divergente: basmul se detaseaza de universul mitic ~i divin. intocmai a~a cum colegii lor. personajul basmelor apare emancipat de sub tutela Zeilor . Pentru folclorist. dispun de texte scrise. Basmul este ~i el 0 expresie a existentei aristocratice ~i. Aceasta deta~are.potriva. ai literaturii. E un fapt istoric ce trebuie studiat ca atare. la acel timp In care omul incepea deja sa se deta~eze de divinitatile tradition ale. discutie adecvata a tuturor acestar chestiuni ne-ar duce prea departe. Speciali~tii literaturilor orale au a~adar dreptate sa neglijeze "preistoria" documentelor lor. Anumite rezultate ale lui Jan de Vries se impun. si "cade" in popor de In data ce aristocratia descopera ca existenta este 0 problema ~i 0 tragedie (p. nici transparenta . complexitatea ei ne interzice s-o abordam aici.si el se intreaba in ce moment istoric existenta nu era inca simtita ca 0 catastrofa. Intr-oastfel de lume . Dar. ocrotitorii ~i tovara~ii sai ii sint de ajuns ca sa repurteze victoria.

la cel vecin sa nu fie dedt un simplu basm. Ne gindim. Pe linga aceasta. Ceea ce-l intereseaza insa pe etnolog ~i pe istoricul religiiIor e comportarea omului fata de ceea ce este sacru. in Grecia sau de-a lungul evului mediu european). ~i in loc de "desaaalizare". profilurile lor se mai deosebesc inca in figurile ocrotitorilor. contemporaneitatea miturilor ~i a basmelor in societatile tradition ale pune 0 problema delicata. Adesea miturile se amesteca cu basmele (~i.dar continua sa-~i indeplineasca funqiunile. Pentru etnolog ~i pentru cerced:torul istoriei religiilor. Dar. reprezinta 0 problema secundara. la nivelul culturilor "primitive". nu e intotdeauna adevarat ca basmul vade~te 0 "desacralizare" a lumii mitice. S-ar putea mai curind vorbi despre un camuflaj al motivelor ~i al personajelor mitice. la societa~ile din Occidentul medieval. a~a cum reiese ea din toata aceasta masa de texte orale. distanta care desparte miturile de basme e mai putin evidenta dedt in culturile in care exista o adevarata prapastie intre clasa "oamenilor cu carte" ~i "popor" (a~a cum a fost cazul in antichitate. "decazuti" . ale adversarilor ~i ale tovara~ilor eroului. de~i in basme zeii nQ mai intervin sub adevaratul lor nume. in care misticii autentici se pierd in masa simplilor credincio~i ~i traiesc chiar cot la cot cu 187 . in Orientul Apropiat antic. Ei sint camuflati sau. Caci Jan de Vries a aratat foarte bine acest lucru: nu exista 0 solutie de continuitate intre scenariile miturilor. In primul rind. "na~terea" unui basm.fara a se preocupa prea mul! de antecedentele sale ffiltlCe. in aceasta stare ni Ie infati~eaza etnologii). aproape intotdeauna. ar fi mai bine sa spunem "degradare a ceea ce e sacru". ale a~a-numitelor saga ~i ale povestirilor minunate.sa inteleaga ~i sa infati~eze universul spiritual al basmelo~ . sau se intimpla ca ceea ce la un trib este investit cu prestigiul mitului. dimpotriva. de~i nu insolubila. Coexistenta. daca preferati. in masura in care constituie un text literar autonom.

enigme de rezolvat. care nu-l mai intereseaza nici pe folclorist. casatoria cu 0 Principesa. de~i indirect. . dupa cum a subliniat foarte just Jan de Vries. pe planurile oniricului ~i ale imaginarului.. deoarece el se reduce. munei imposibil de indeplinit etc. 0 re. sau moartea ~i invierea (ceea ce e de fapt acela~i lucru).la nivelurile profunde ale sufletului. Nu este exclus. gesturi exemplare etc. eel putin in 188 . deeantata de orice responsabilitate initiatica. adica treeerea prin intermediul unei morti ~i unei invieri simboliee. coborirea in Infern sau lnaltarea la Cer. basmul infati~eaza totu~i struetura unei aventuri infinit de grave ~i responsabile. basmul se incheie intotdeauna cu un happy end. nici pe etnolog. dat fiind ca se refera deopotriva. in "incon~tient". la "na~terea literaturii". ~i de demult. la virsta spirituala a adultului. dar care-l preocupa pe istoricul religiilor ~i va sflqi prin a-I interesa pe filozof. (Ca sa ne convingeme de ajuns sa analizam valorificarile profane ~i ~tiintifice ale "Naturii" dupa Rousseau ~i filozofia luminilor. dar intre aceste diferite planuri de experienta exista echivalenta ~i asemanare.). piedici in aparenta de netrecut.. ligie e il1totdeauna traita . literatura distractiva (pentru copii ~i tarani) sau de evaziune (pentru ora~eni). de la ne~tiinta ~i nematuritate. Dar continutul sau propriu-zis se refera la 0 realitate extrem de serioasa: initierea. la un scenariu de initiere: regasim intotdeauna probele de initiere (lupte cu monstrul. Devenit in Occident. Echivalenta se mentine chiar ~i dupa "banalizarea" experientei religioase. dupa desacralizarea (aparel1ta) a lumii.sau acceptata ~i suportata pe mai multe registre . E drept ca. Difieultatea eonsta in a spune dnd ~i-a inceput basmul eariera sa de simpEl povestire minunata. poate chiar ~i pe criticul literar. Aceasta pune 0 alta problema.) Regasim insa astazi comportarea religioasa ~i structurile sacrului figuri divine.anumiti cre~tini la care credinta e ath de putin VIe indt nu participa dedt din afara la cre~tinism. de fapt.

de "morti" ~i de "invieri". scenariile de initiere i~i pastreaza gravitatea ~i continua sa-~i transmita mesajul. .i pentru con~tiinta omului modern. altadata. Dar nu e dtu~i de putin sigur ca acest proces a fost general. in care riturile de ini~iere mai sint inca vii. ca aceasta transform are sa se fi produs in clipa in care ideologia ~i riturile traditionale de initiere erau pe cale sa cada in desuetudine ~i in care se putea "povesti" fara nici un rise ceea ce. ca orice existenta se constituie dintr-un ~ir ndntrerupt de "probe". Fara sa-~i dea seama. daca nu cumva a avut acest rol de a reactualiza "probele de initiere" la nivelul imaginarului ~i al oniricului. omul care traie~te in societatile moderne inca mai beneficiaza de aceasta initiere imaginara oferita de basm. sau 0 evaziune. se povestesc de asemenea istorii cu structura initiatica.ceea ce prive~te anumite culturi. sa-~i opereze mutatiile. pe un alt plan ~i cu alte mijloace. decit pentn~ con~tiinta banalizata. Ne-am putea intreba deci d<3:ca basmul minunat nu cumva a devenit foarte de timpuriu un "dublet facil" al mitului ~i al ritului de initiere. In nenumarate culturi primitive. ~i indeoseb. Un asemenea punct de vedere nu ii va surprinde dedt pe cei care considera initierea drept 0 oomportare exclusiva a omului din societatile tradition ale. sau ca evadeaza. ~i asta de multa vreme. la origine). reclama eel mai desavlr~it secret. Basmul reia ~i prelunge~te "initierea" la nivelul imaginarului. S-ar putea aproape spune ca basmul repeta. ~i crezlnd ca se amuza. oricare ar fi dealtminteri termenii de care limbajul modern se folose~te spre a traduce aceste experiente (religioase. in regiunile abisale ale sufletului. El nu constituie un divertisment. Incepem azi sa ne dam seama ca ceea ce se nume~te "initiere" este consubstantial conditiei umane. scenariul exemplar de initiere.

Munchen. 1961. problema e foarte interesanta ~i meri ta sa i se consacre 0 carte intreaga.$coala astrala" ~i pina la cele mai recente interpretari etnologice ale mitului . Herskowitz. Sinndeutung des Mythos. d. analiza a actualelor teorii ale mitului se va gasi in lucrarea J. in Dahomean Narrative. In ceea ce prive~te diferitele abordari metodologice .d. Cf. A CrossCultural Approach to Myth. Geschichte des mythischen Erkennens. Cf. antichitate ~i pina in zilele noastre. Seifert.de la . In ceea ce prive~te raporturile dintre mituri ~i rituri. 1954. Joseph L. Evanston..Anexa II ELEMENTE DE BIBLIOGRAFIE NU E VORBA SA INF ATI$AM $1 SA DISCUT AM aici diferitele interpretari ale mitului . Supplement VI. pp. Mlinchen. 225 $i urm. ~i J. Caci istoria "redescoperirii" mitului in veacul al XX-lea constituie un capitol al istoriei gindirii moderne. Miths and Rituals: A General Theory. bibliografiile inregistrate in al nostru Traite d' Histoire des Religions pp. 1958.. 370 $i urm. Henninger. Se va din gasi 0 expunere critica a tuturor interpretarilor. 1953 . $i E. Karl Alber Verlag. Fribourg-Mlinchen. Melville $i France S.. in Har- o 190 . in Dictionnaire de la Bible. in bogatul ~i lumino sui volum al lui Jan de Vries Forschungsgeschichte der Mythologie. 81-122. Clyde Kluckhohn. Ie My the en Ethnologic. co1. Buess.

Uf. The Ritual View of Myth and the ivlythic. 583-597. Mythos in ethnolo< gischer Sicht. :S. mai ales W. contine -~aptesprezece articole asupra diferitelor aspecte ale mi.- J . A Symposium. 1942. 263-268 . 268-272 . pp. Goldhammer. pp. ~i Joseph Campbell. The StnfcUfral Study of Myth. 1-21 . XII. Sebeok. In culegerea Myth. New York. Hooke. Otto. Baumann. ingrijita de S. 4-48. 37. 50-66. Oxford. martieaprilie 1959. Ritual and Kingship. Mythos und Logos. pp. pp. Hooke. 1955. Un studiu critic al celor dteva teorii recente. ingrijita de Thomas A. 310316. Karl Kereny. H. ~i La Struc. scris :in perspectiva a~a-numitului storicismo assoluto. H. mituri ~i literatura etc. in Studium Generale. K.culegerea Myth. The Masks of God: Primitive Mythology. 'Cf. F. 378- 393. pp. Paris.ului. VIII. Claude Levi-Strauss. 191 . Stanley Edgar Hyman. in . A Symposium. in lucrarea lui Ernesto de Martino. Der Mythos. Murray. pp. in Myth. Cf. Gedanken iiber die Zeitmiissigkeit einer Darstellung der griechischen Mythologie. Un studiu bogat in puncte de vedere noi asupra struc-turii ~i funqiunii miturilor in societa~ile arhaice a fost publicat recent de H. XXXV. pp. raporturilor dintre mituri ~i folclor. 1958.-vard Theological Review. in L' Anthropologie structurale. Philadelphia. 1959. publicat sub direqia lui Henry A. 227-254. 1958. Volumul Myth and Mytmaking. Mai multe articole asupra mitului se gasesc in caietele 4-6 ale revistei Studium Generale. 1-17. 84-94.i a mitului. New York. Myth and Ritual: Past and Present. In ceea ce prive~te 0 interpretare structuralist. Mito. 45-79 . 1959. scienze religiose e civilta moderna in Nuovi Argomenti. pp. pp. pp. Die Entmythologisienmg des My thus als Problemstellung der Mythologien.ture des mythes. d. Hildebrecht Hommel. pp. 1960. 1955.

Paris. sau Myth and Story. Paris. Roland Barthes. My the et mhaphysique. 1958. Mythologies. Roma. 1954. de asemeni ~i Il Problema della demitizzazione. publicate sub conducerea lui Enrico Castelli. I. 1962. 184-212. 1953. p'p. Cf. 1962 ~i Demitizzazione e Immagine. o .rr. 1n studiul. 1n Numen. Gaster. Trecerea de la glndirea mitica la glndirea rationala a fost recent studiata de Georges Gusdorf. redefinire a mitului e 1nfati~ata de Theodore H.

CUPRINS IV V XV Nota asupra editiei PREFATA CUVINT INAINTE I STRUCTURA MITURILOR primitive" 1 4 5 8 10 14 18 21 21 24 28 33 35 38 38 40 44 46 Importanta "mitului viu" Interesul ce-l 1nfati$eaza "mitologiile lncercare de a da 0 definitie mitului "Istorie adevaratii" ."Istorie falsa" Ce dezvaluie miturile Ce Inseamna "a cunoane miturile" Structura $i funqia miturilor II PRESTIGIUL MAGIC AL "ORIGINILOR" Mituri de origine $i mituri cosmogonice Rolul miturilor In materie de vindecari Reite~-area cosmogoniei lntoarcerea la "origine" Prestigiul Inceputurilor III MI fURl $1 RITURI ALE INNOIRII lnscaunare $i cosmogonie A Innoi lumea Deosebiri $i asemanari Anul nou $i cosmogonia In Orientul Apropiat antIc 193 ~ ~ .

..52 52 58 62 64 66 68 71 71 72 75 80 83 87 87 88 93 98 102 105 108 IV ESHATOLOGIE $1 COSMOGONIE Sflr$itul lumii .rn trecut $i in viitor Sflr$itul lumii in religiile orientale A pocalipsuri i udeo-cre$tine Milenarismul cre$tin Milenarismul la "primitivi" "Sflqitul lumii" in ana moderna V TIMPUL POATE FI DOMINAT Certitudinea ca va avea loc un nou rnceput Freud $i cunoa$rerea "originii" Tehnicile tradi\ionale ale "rntoarcerii rn urma" Spre a te vindeca de efectele timpului . ci "istorie" Inceputurile "demirizarii" VII MITOLOG1A MEMOR1E1 $1 A UITARII 108 Crnd un yogin se indragoste$te de 0 regina 110 Simbolismul indian al uirarii $i al rememorarii 112 "Uirare" $i "memorie" in Grecia antica' 116 Memoria "primordiala" $i "memoria istorid" 119 Somnul' $i moartea 125 Gnosticismul $i filozofia indiana 127 Anamnesis $i isroriografie 131 131 134 136 194 VIII MARETIA $1 DECADEREA M1TUR1LOR A face lumea sa se deschida Omul $i lumea 1magina\ie $i creativitare . ISTORIE Esen\ialul precede existen\a Deus otiosus Divinitatea asasinara Hainuwele $i dema Nu "ontologie". ONTOLOGIE. A recupera trecutul VI MITOLOGIE.

turile ~i pov~tile cu zlne 190 ANEXA II Elemente de bibliografie .138 141 142 145 147 Homer Teogonie ~i genealogie Ra~ionali~tii ~i mitul Alegorism ~i euhemerism Documente scrise ~i tradir~i orale 152 IX SUPRAVIETUIRI $1 CAMUFLAJE ALE MITURILOR 152 154 157 160 163 167 170 173 Cr~tinism ~i mitologie Istorie ~i "enigme'" in Evanghelii Timp istoric ~i timp liturgic "Cre~tinismul cosmic" Mitologia eshatologidl a evului mediu Supravietuiri ale mitului eshatologic "Miturile lumii moderne" Mituri ~i mass-media 181 ANEXA I Mi.

bro$ate.Lector : ANGELA CISMA:. Grigore Alexandrescu nr.12. .13 Decembrie 1918" str. Bun de tipar 15. RomAnia . 2298 la Intreprinderea poligraficil.l Tehnoredactor : NICULAE :.25 Tiparul executat sub comanda nr. Republica Socialistil. 89-97 Bucure~ti.1978 Coli tipar 13..lERBANESCU Ttraj : 10130 ex.