PERFORMANŢE SPECIFICE PRIVIND PROTECŢIA LA FOC A CLĂDIRILOR CIVILE (PUBLICE) 7.1. CLĂDIRI ÎNALTE ŞI FOARTE ÎNALTE 7.1.1.

CONSIDERAŢII GENERALE
Clădirile înalte sunt construcţii civile (publice) la care pardoseala ultimului nivel folosibil este situată la peste 28 m faţă de terenul (carosabil) accesibil autovehiculelor de intervenţie ale pompierilor, pe cel puţin două laturi ale clădirii (fig. 7.0.). Atunci când ultimele niveluri sunt locuinţe de tip duplex sau triplex se ia în considerare numai nivelul de acces din circulaţiile comune orizontale ale clădirii.
m

Fig. 7.0. Clădiri civile (publice) înalte Accesele pentru intervenţie pe două laturi se asigură pentru realizarea dispozitivelor de intervenţie cu autospecialele cu apă şi spumă, iar pentru intervenţia cu autoscările mecanice

accesul pe cea de a doua latură se poate asigura (parţial) numai în dreptul panourilor de acces din exterior (marcate). Nivelurile subterane nu se iau în considerare la stabilirea tipului de clădire înaltă (fig. 7.1.).

Fig.7.1. Construcţie civilă care nu se consideră înaltă Clădirile amplasate la cote mai ridicate faţă de şosele, drumuri nu sunt clădiri înalte (fig.7.2.).

Fig.7.2. Construcţie civilă care nu se consideră înaltă Clădirile dispuse adiacent străzilor în pantă, nu sunt considerate înalte atunci când au asigurate accese de intervenţie pe două laturi în porţiunea cu înălţimea (cota) ultimului planşeu utilizabil sub 28 m. (fig. 7.3.).

00 m) se află un singur nivel ce ocupă maximum 50% din aria construită a clădirii şi cuprinde spaţii tehnice (fig.7.). Fig. spălătorii.5.4. clădirile civile (publice)la care deasupra nivelului limită (28.7.4. Clădire civilă care nu se consideră clădire înaltă Nu sunt considerate clădiri înalte blocurile de locuinţe colective care au maximum P+11 niveluri supraterane.). (fig.Fig. 7. . Construcţie civilă care nu se consideră înaltă Nu sunt considerate clădiri înalte. călcătorii etc. Deasupra nivelului limită se admite un singur nivel care ocupă maximum 50% din arie şi este destinat spaţiilor tehnice.3. 7.

7.2.2 PARTICULARITĂŢI PRIVIND RISCUL DE INCENDIU ŞI DEZVOLTAREA INCENDIULUI LA CLĂDIRI ÎNALTE ŞI FOARTE ÎNALTE 7. Astfel sunt nominalizate două grupe de înălţimi respectiv: a) înălţimea pardoselii ultimului nivel 22-25 m. stingerea incendiilor trebuie să se facă din interior. posibilităţile de sprijin din exterior al forţelor de . partea superioară a clădirilor înalte şi foarte înalte nu este accesibilă cu ajutorul autoscărilor mecanice sau a altor utilaje. În Franţa se nominalizează construcţii de mare înălţime cele care au peste 50 m pentru a fi locuite şi respectiv peste 28 m pentru celelalte. timpul necesar pentru recunoaşterea situaţiei şi stabilirea dispozitivului este mare. b) înălţimea pardoselii ultimului nivel 28-30 m. cazurile de traversare a zonelor de fum şi gaze fierbinţi sunt frecvente.1.7. intervenţia făcânduse prin interior. RISCUL DE INCENDIU ŞI CAUZELE SPECIFICE DE INCENDIU LA CLĂDIRILE ÎNALTE ŞI FOARTE ÎNALTE De remarcat faptul că în caz de incendiu.1.Fig.1. Posibilităţile de atacare a incendiului din poziţii convenabile sunt reduse. Construcţie civilă care nu se consideră clădire înaltă Conform normelor americane NFPA se consideră – clădiri înalte clădirile la care datorită înălţimii.5. Clădirile foarte înalte – construcţii civile (publice) la care pardoseala ultimului nivel folosit este situată la înălţimea de 45 m sau mai mult faţă de terenul accesibil autovehiculelor de intervenţie ale pompierilor. Acestor grupe le corespunde clădiri cu 8 respectiv 10 niveluri.

operaţiunile efectuate au durată mare de timp. Principalele cauze de incendiu asupra cărora trebuie orientată atenţia sunt cele generate de erori şi greşeli de utilizare a focului deschis (chibrituri. 7. lipire. a aparatelor electrice. ca şi utilizarea pereţilor cortină pentru închiderea construcţiei facilitează în lipsa unor măsuri riguroase de compartimentare transmiterea incendiului pe verticală de-a lungul faţadelor. greu accesibilă şi dispusă defavorabil pentru intervenţia pompierilor. Riscul de incendiu pentru aceste clădiri este determinat în principal de: • prezenţa în majoritatea cazurilor a unui număr mare de persoane care se preocupă în mică măsură de prevenirea incendiilor datorită cunoştinţelor necesare.intervenţie sunt limitate. • construcţiile climatizate sunt cât mai etanşe. • reţele intense de canale de ventilare (climatizare) şi ghenele specifice clădirilor moderne. contribuind la încălzirea rapidă a materialelor combustibile. • diferenţa între densitatea aerului din interiorul clădirii şi a aerului de la exterior creează un tiraj natural care provoacă deplasarea ascensională a aerului şi ieşirea lui la exterior prin părţile superioare ale imobilului cu viteză proporţională cu diferenţa de presiune care depinde implicit de înălţimea clădirii. . ţigări etc.1. a lichidelor şi gazelor combustibile. constituie numeroase căi de propagare a incendiului pe verticală şi orizontală. • existenţa unor vitrări ample.). Nu trebuie neglijate nici erorile generate de operaţiunile de sudare. • utilizarea pe scară largă a materialelor combustibile (lemn. • atingerea în scurt timp a temperaturilor critice şi formarea unei atmosfere pline de fum şi produse toxice. • posibilitatea ca în clădire să se afle persoane care nu se pot evacua singure. • înglobarea în astfel de clădiri a unui număr mare de funcţiuni (magazii. stării fizice şi psihice în care se află sau a unor situaţii de conjunctură. iar datorită configuraţiei verticale materialele combustibile sunt supuse incendiului pe direcţia naturală de propagare a gazelor fierbinţi.). mase plastice etc. FACTORI CARE FAVORIZEAZĂ PROPAGAREA RAPIDĂ A INCENDIILOR ÎN CLĂDIRI ÎNALTE ŞI FOARTE ÎNALTE Propagarea rapidă a incendiului în clădiri înalte şi foarte înalte este favorizată de prezenţa următorilor factori: • suprafaţa mare supusă procesului de ardere. astfel încât căldura degajată nu poate fi uşor disipată spre exterior şi rămâne în clădire.2. fum şi gaze toxice. vopsire sau nerespectarea parametrilor de lucru la utilajele şi echipamentele din dotare. presupunând concentrări masive de efective şi mijloace tehnice pentru intervenţie şi salvare.2. • existenţa unor factori care îngreunează sesizarea în timp util a declanşării unui incendiu (cum ar fi spaţiile care rămân fără supraveghere mult timp).) care prin ardere degajă o mare cantitate de căldură. săli de tratament. spaţii de distracţii etc.

(Majorările nu se cumulează). • instaurarea panicii din primele momente conduce la un comportament neraţional al utilizatorilor. 7.1.3. sau din volume închise ale acestora (porţiuni volumetrice cuprinzând unul până la trei nivele construite succesive) cu aria totală desfăşurată de maximum 2500 m2.1.3. investitorii pot stabili arii construite mai mari cu luarea de măsuri suplimentare de protecţie la foc. Pentru clădirile echipate cu instalaţii automate de stingere a incendiilor. ariile se pot majora cu 100%. DIFICULTĂŢI PRIVIND EVACUAREA PERSOANELOR DIN CLĂDIRI ÎNALTE ŞI FOARTE ÎNALTE ÎN CAZ DE INCENDIU Sub raportul dificultăţilor privind evacuarea persoanelor din clădirile înalte şi foarte înalte se impune să remarcăm următoarele: • cu excepţia locuinţelor în celelalte categorii de unităţi. a amplasamentului mijloacelor de combatere a incendiului disponibile sau a modului de punere în funcţiune. ariile se pot majora cu 25%. Tabelul 7. îngreunează evacuarea publicului şi realizarea unor intervenţii eficiente în primele momente. zgomote şi mirosuri. . Pentru situaţiile justificate tehnic. • gruparea mai multor funcţiuni cu specific diferit şi program de lucru diferit care facilitează surprinderea de către incendii a unor persoane aflate în alte porţiuni ale clădirii. 7.2. • necunoaşterea de către persoanele aflate în clădire a distribuţiei în plan a încăperilor şi a căilor de evacuare. fum. Acoperişurile sau terasele acestor tipuri de clădiri se realizează din materiale C0 (CA1). delimitate de elemente de compartimentare verticale şi orizontale (pereţi şi planşee).• propagarea incendiului atât pe verticală cât şi pe orizontală poate fi favorizată şi de condiţiile atmosferice specifice zonei climatice. de direcţia acestuia şi de forţa sa.1. PERFORMANŢE SPECIFICE PENTRU CLĂDIRI ÎNALTE ŞI FOARTE ÎNALTE PRIVIND SIGURANŢA LA FOC Clădirile înalte şi foarte înalte vor fi de gradul I de rezistenţă la foc. porţiuni ale acestora sau arii construite la sol admise conform tabelului 7. dacă în caz de incendiu nu afectează stabilitatea clădirii. În clădirile înalte şi foarte înalte compartimentele de incendiu pot fi constituite din clădiri independente. favorizat de lipsa de vizibilitate. în special vânt.1. Atunci când au porţiuni cu înălţime mai mică de 28 m se admite ca aceasta să fie de gradul II de rezistenţă la foc. Atunci când se prevăd instalaţii automate de semnalizare a incendiilor. • contracţia între numărul mare de persoane şi numărul limitat de căi de evacuare sigure ce pot fi în mod raţional amenajate. căldură. persoanele implicate întrun incendiu se gândesc foarte puţin la posibilitatea confruntării cu un incendiu. panica generată de presiunea timpului care se manifestă şi la persoanele care trebuie să ia decizii şi să coordoneze acţiunile de evacuare şi stingere.

). În clădirile foarte înalte golurile de comunicaţie cu căile de evacuare practicate în aceşti pereţi. dar minim 3 ore şi planşee cu rezistenţa la foc 2 ore în clădirile foarte înalte şi respectiv 1 oră în clădirile înalte. În clădirile înalte şi foarte înalte. Încăperile cu densitate termică mai mare de 840 Mj/m 2 se separă de restul clădirii prin pereţi cu rezistenţa la foc corespunzătoare densităţii sarcinii termice. se recomandă să nu depăşească 840 Mj/m2. mobilier şi alte materiale adăpostite.Arii construite pentru compartimente de incendiu ale clădirilor civile (publice) supraterane Aria maximă construită (la sol) Gradul de rezistenţă la foc a unui compartiment de incendiu (m2) GRF Clădiri cu un nivel Clădiri cu mai multe niveluri I-II 2500 2500 III 1800 1800 IV 1400 1000 V 1000 800 Pereţii şi planşeele de compartimentare a volumelor închise. prevăzute cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. Pentru încăperile din clădirile foarte înalte în care densitatea sarcinii termice depăşeşte 840 Mj/m2. densitatea de sarcină termică rezultată din materialele şi elementele de construcţie utilizate (cu excepţia pardoselilor lipite). Densitatea sarcinii termice totale rezultată din materiale şi elemente de construcţie. iar a planşeelor de minimum 2 ore. 7. trebuie să fie protejate prin încăperi tampon şi uşi rezistente la foc minim 45 minute prevăzute cu dispozitive de autoînchidere. nu va fi mai mare de 275 Mj/m2. obloane sau cortine rezistente la foc minim 1 oră şi 30 minute.6. vor fi din clasa C0 (CA1) cu rezistenţa la foc a pereţilor stabilită în funcţie de densitatea de sarcină termică (tabelul 1.2). sau în cazuri justificate tehnic prin tamburi deschişi (fig. finisaje. În clădirile înalte golurile de comunicaţie cu căile de evacuare pot fi protejate cu uşi. . se asigură separarea acestora prin elemente de compartimentare C0 (CA1) rezistente la foc corespunzător densităţii sarcinii termice şi se prevăd cu instalaţii automate de semnalizare şi stingere a incendiilor.

iar planşeele să fie C0(CA1) rezistente la foc o oră. În ambele situaţii uşile încăperilor tampon se prevăd cu sisteme de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. Protecţia golurilor de comunicaţie cu căile de evacuare prin încăperi tampon În pereţii dintre compartimentele de incendiu comunicarea se face prin încăperi tampon ale căror uşi sunt etanşe la foc minimum o oră în clădirile foarte înalte sau uşi etanşe la foc 30 minute la cele înalte (28-45 m).C O R I D O R T Î N A C M Ã P P . . utilizarea pereţilor despărţitori din clasa de combustibilitate C2 şi C4(CA2b-d) nu este admisă. Î N C Ã P E R E T A P R O T E C T I E A D E A C C E S L A M G S P O N O L U C A R L Ã D U E I Fig. pereţii despărţitori dintre porţiunile de clădire cu destinaţii diferite precum şi cele dintre circulaţiile comune de evacuare şi încăperile adiacente trebuie să fie C0(CA1).6. rezistenţi la foc minim 2 ore. O N Î N C C U Ã R P A E M R E I T Î N A C M R P U O C N I S L A A T E S C C O R ID O R Î N T A C M Ã P .7. O N T Î N A C M Ã P P . P . Pentru limitarea propagării incendiilor în interiorul compartimentelor de incendiu. În clădirile înalte şi foarte înalte.

Nivelele de comportare la foc admise pentru pereţi în funcţie de destinaţia şi densitatea sarcinii termice a spaţiilor adiacente Gradul de rezistenţă la foc Case de scări Coridoare Holuri închise C0 (CA1)≥ 2h la C0 (CA1)≥ 2h la I clădiri foarte înalte şi clădiri foarte înalte şi C0 (CA1)-3h ≥ 1h la cele înalte ≥ 1h la cele înalte Golurile de acces la scările de evacuare se protejează cu încăperi tampon care asigură împiedicarea propagării fumului. trebuie să fie C0(CA1) cu rezistenţă la foc de minim 4 ore pentru pereţi şi 3 ore pentru planşee. Elementele de compartimentare dintre spaţiile de parcare a autovehiculelor şi clădirile înalte şi foarte înalte de care se alipesc sau în care se înglobează. iar uşile şi trapele de vizitare practicate în aceştia vor fi rezistente la foc minim 30 de minute şi nu se vor deschide în casa scării. Ghenele verticale pentru instalaţii se separă de restul construcţiei prin pereţi C0(CA1) cu rezistenţa la foc minim 1h. Pentru limitarea transmiterii incendiilor pe faţade se prevăd separări de minim 1. În aceşti pereţi se admite practicarea unor goluri de comunicaţie funcţională însă protejate prin încăperi tampon ale căror uşi trebuie să fie rezistente la foc minim o oră şi prevăzute cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu sau în cazuri justificate tehnic cu tamburi deschişi. etanşe la foc minimum 30 minute între vitrări şi se utilizează numai tâmplărie exterioară C0(CA1). realizate cu pereţi şi planşee C0(CA1) rezistente la foc minim 1h şi prevăzute cu uşi C0(CA1) etanşe la foc minim 30 minute în clădiri înalte şi respectiv uşi etanşe la foc minim 60 minute în clădiri foarte înalte. Închiderile perimetrale exterioare ale clădirilor înalte şi foarte înalte vor fi proiectate şi realizate încât să limiteze transmiterea incendiilor de la un nivel la altul.2. Închiderile perimetrale exterioare se realizează din elemente C0(CA1) rezistente la foc minim 15 minute. de regulă se separă la trecerea prin planşeele care delimitează compartimente de incendiu. .20 m din clasa de combustibilitate C0. asigurând o rezistenţă la foc egală cu a elementului străpuns. prezentate în tabelul 7. Ghenele verticale. Tabelul 7. cu elemente C0(CA1) care vor asigura aceeaşi rezistenţă la foc cu a planşeului străpuns. iar atunci când separarea nu este posibilă sau justificată tehnic. Nivelele de comportare la foc admise pentru pereţii de separare a căilor de evacuare. pereţii ghenelor vor fi de minim 3h rezistenţă la foc şi uşile (trapele) lor de vizitare de 1h şi 30 de minute.2. Ghenele(canalele) orizontale se închid cu diafragme incombustibile la trecerea prin pereţii care delimitează compartimente de incendiu.Pentru clădirile înalte şi foarte înalte pereţi de separare a căilor de evacuare au nivelele de comportare la foc admise.

fig.7. 7.9. amplasat la partea superioară. 7. 7.8 şi fig. 7.Circulaţiile comune orizontale şi casele de scări care nu au goluri directe în exterior prin care să se poată evacua fumul în caz de incendiu. + D A N U Fig. se echipează cu dispozitive sau sisteme de evacuare a acestuia (desfumare)(fig. 7.7. .10). fig. Evacuarea fumului din case de scări închise – asigurată prin dispozitiv de evacuare cu aria minimă de 1 m2.

V O L E T I I N T R O D U C E R E L I B E R S I E V A C U A R E M E C A N Fig. 7.8. Evacuarea fumului din circulaţiile comune orizontale pentru construcţii obişnuite à I C A à A A C E I R V A CŢ U C L U A A R E I I L A E F C U O M M U U N I N T R A E Î NR O D S U C C A I N Î N E R T R à C R E O D E U N C Î R E E R E A A M E P R O à P A T N .

7. Evacuarea mecanică a fumului din încăperi tampon şi circulaţii comune la nivelurile supraterane Evacuarea fumului (desfumare) din spaţiile şi încăperile subterane (subsol) se asigură independent de cel al nivelurilor subterane (fig.11). N I V E L T E R E N C A N A L E I N D E P E N D E N T E Fig.10.7. Evacuarea fumului din încăperi subterane Materialele şi finisajele utilizate în clădiri înalte şi foarte înalte nu trebuie să permită propagarea rapidă a incendiilor.Fig. 7.11. Fig. Evacuarea mecanică a fumului din circulaţiile comune orizontale prin introducerea mecanică de aer în scară şi încăperi tampon.9. Finisajul pe căile de evacuare trebuie să fie C0(CA1) cu excepţia . 7.

Spaţiul dintre plafonul suspendat şi planşeul de rezistenţă se va întrerupe prin diafragme cu aceeaşi rezistenţă la foc.pardoselilor din mochete de maximum20 mm grosime şi a finisajelor din folii de maxim 5 mm grosime care pot fi din clasele C0 sau C1. R f = 3 0 ’ R f = 3 0 ’ O M C P E E E M I L N B I N I N R G G A I N N E . 7.12). situate la maxim 25 m pe două direcţii perpendiculare. Plafoanele suspendate vor fi din clasa C0(CA1) cu elemente de susţinere C0(CA1) rezistente la foc minim 30 minute (fig.

13.12. . C P O O U C T A 2 P h E B N I N T Ã R U C P D O U O T U 2 P Ã h E C N A T B R U I N E C P T O U R T E 2 P I h E C A N B T R I N U E Fig.Fig. caz în care prin însumarea rezistenţelor la foc a acestor uşi cu cele ale uşilor ascensoarelor (de palier) se asigură minimum 2 ore de rezistenţă la foc la clădirile foarte înalte. la clădirile înalte golurile de accces la ascensoare (de palier) se protejează cu uşi rezistente la foc minimum 1h(fig.14). 7. Dispunerea cabinelor de ascensoare în puţuri proprii de ascensoare Golurile de acces la ascensoare din nivelurile supraterane (de palier) se protejează cu uşi rezistente la foc minim 2 ore. separate de restul construcţiei prin pereţi C0(CA1) rezistenţi la foc minim 2 ore.13).7. 7. Elementele de susţinere rezistente la foc pentru plafoane suspendate Ascensoarele din clădiri înalte şi foarte înalte vor avea puţuri de ascensoare proprii. 7. Într-un singur puţ se pot dispune maxim trei cabine de ascensor (fig. În aceleaşi condiţii. cu închidere automată sau prin realizarea unor paliere de acces la ascensoare separate de circulaţiile comune orizontale cu uşi rezistente la foc. în care sunt admise numai goluri de acces din nivelurile construcţiei.

se protejează obligatoriu cu încăperi tampon prevăzute cu uşi rezistente la foc minimum 1h 30 minute fiecare (fac excepţie subsolurile cu risc mic de incendiu care se separă la fel ca nivelurile supraterane) (fig.2 înalte hşi min. uşa de palier a ascensorului trebuie să fie rezistentă la foc minimum 60 minute în clădirile înalte şi minimum 120 minute în clădiri foarte înalte (fig.7.16). golurile de comunicare cu nivelurile subterane. 60 minute în clădiri . 7.15). 7. 7. Accesul direct la ascensor din circulaţii comune orizontale Atunci când ascensoarele debuşează în subsolurile clădirii. 120 minute în clădiri foarte înalte la nivelurile supraterane) A S C E N S O R P U T Fig.15. U S I C R O E Z - I S 2 h T 6 0 M I N U T E Î N C L Ã D I R I S I 1 2 0 M I N U T E Î N C L Ã D ÎE N N A T L E T LE A L AF O N C I V E L U R I L E P U T A S C E N S O R Fig.C I R C U L A T ( C O R I E I D U S P A C O I L R R O ) E M Z R U I S S E N T Ã E P A N O T R A R E I Z L R E O A N F T O I E C O (Prin însumare să asigure min.14. Modul de dispunere şi realizare a uşilor ce protejează golurile de acces la ascensoare Dacă nu se prevede palier (tampon) de separare şi la ascensor se asigură accesul direct din circulaţia comună orizontală (coridor). .

etc.). În cazul defectării sau opririi. la darea alarmei şi local. ascensoarele vor fi astfel realizate încât să permită aducerea cabinelor la un palier de acces apropiat. În clădirile înalte. 7.17). încât să funcţioneze cel puţin 2h din momentul izbucnirii incendiului. Protecţia golurilor de comunicare cu nivelurile subterane în situaţia debuşării ascensoarelor în subsolurile clădirii Închiderea automată a uşilor de protecţie a golurilor de acces la ascensoare (la toate nivelurile clădirii) trebuie asigurat centralizat. fiind echipate cu dispozitive de apel prioritar al acestora în caz de incendiu.S P A T I U Î N S C A A C O U Ã C F - B P C O 2 S E E C h O R S L E A T S A C M E P N O S N O U S I 9 R 0 E M Z I S T I N U E T N E T E L Fig. iar în caz de incendiu toate cabinele vor fi aduse automat la parter. . având prevăzute şi acţionări manuale. Aceste ascensoare vor asigura accesul pompierilor la toate nivelurile clădirii. În clădirile foarte înalte este obligatorie realizarea a cel puţin două asemenea ascensoare de intervenţie. uşor accesibil se va realiza corespunzător cerinţelor asigurării operaţiunilor de intervenţie în caz de incendiu. Aceste prevederi sunt obligatorii şi la alte sisteme de transport sau circulaţie pe verticală ce se prevăd în clădirile înalte şi foarte înalte (monte-charge.16. În clădirile înalte şi foarte înalte este obligatorie asigurarea a cel puţin două căi de evacuare. elevatoare. 7. distincte şi independente (fig. vor asigura capacitatea de transport a 3-5 servanţi cu echipamentul respectiv (minimum 500 kg) şi vor fi astfel realizate şi separate de restul construcţiei. atunci când temperatura atinge 90°C la partea superioară. Ascensoarele pentru intervenţie în caz de incendiu. cel puţin unul din ascensoare.

S C A R Ă Î N C R U C C U I Ş R A T A E M P D O U Ă I N D E S C P E Ă N R D I E D N I T .

învăţământ Locuinţe. cu direcţii diferite de deplasare. hoteluri 88 88 m 35 35 sec. Capacitatea de evacuare (C) a unui flux de evacuare luat în calcul la clădirile înalte şi foarte înalte este de 70 de persoane. administrativă. de regulă. 25 25 m 10 10 În clădirile înalte şi foarte înalte. Publică. Modul de dispunere a căilor de evacuare în clădiri înalte şi foarte înalte Aceste căi de evacuare trebuie astfel dispuse şi alcătuite încât să asigure distribuţia lesnicioasă a ocupanţilor pentru evacuare şi să permită uşor recunoaşterea traseului spre exterior.17. Tabelul 7. Lungimea (timpul) de evacuare din clădiri înalte şi foarte înalte. 63 50 m 25 20 sec. respectiv lungimea maximă admisă a traseului parcurs pe căile de evacuare sau degajamentul protejat în funcţie de destinaţia clădirii se prezintă în tabelul 7.D I N O U D Ă E S C P E N Ă D R I E D N Fig. 7.3. Clădiri înalte Clădiri foarte înalte Timp de evacuare (lungimea maximă a căilor de evacuare) Destinaţia clădirii înalte sau foarte înalte În două direcţii diferite Într-o singură direcţie (coridor înfundat) În două direcţii diferite Într-o singură direcţie (coridor înfundat) sec. Timpul de evacuare.3. dacă nu sunt stabilite capacităţi mai mici pentru unele destinaţii nominalizate (nominalizare prin normativul de siguranţă la foc). fiecare dintre scările de evacuare trebuie să fie uşor accesibile prin trasee independente. 38 38 m 15 15 sec. . birouri. la toate nivelurile.

• sunt executate din materiale C0(CA1). CONSIDERAŢII GENERALE Sală aglomerată – încăpere sau grup de încăperi care comunică direct între ele prin goluri (protejate sau neprotejate). dispuse pe cât posibil în apropierea unui acces de la nivelul terenului. a balustradelor şi roţilor de antrenare.1.18. cu excepţia finisajului treptelor.2. săli de . 7. în care suprafaţa ce-i revine unei persoane este mai mică de 4m2 şi în care se pot întruni simultan cel puţin 150 de persoane (săli de spectacole. instalaţii şi sisteme de prevenire şi stingere a incendiilor.plafoane se vor lua măsuri de ecranare a golului scării rulante şi protejarea lui cu perdele de apă instalaţia intrând în funcţiune automat şi/sau manual în caz de incendiu (fig.18). corespunzător echipate şi dotate. • lăţimea treptelor este de cel puţin 25 cm. Fig. Clădirile foarte înalte vor avea constituite servicii de pompieri civili. conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice.2. sub . 7.Dacă în aceste clădiri se utilizează şi scări rulante acestea indiferent de lăţimea rampei. Protecţia golului scării rulante Clădirile înalte şi foarte înalte se echipează şi se dotează cu mijloace. CLĂDIRI CU SĂLI AGLOMERATE 7. printr-o comandă manuală uşor accesibilă. se consideră că asigură trecerea unui singur flux de evacuare dacă: • pot fi oprite de la fiecare nivel. 7. Pentru împiedicarea pătrunderii fumului de la un nivel la altul.

numărul de locuri şi gradul de rezistenţă la foc al clădirilor cu săli aglomerate. se consideră săli aglomerate cele cu mai mult de 200 de persoane. se încadrează prin asimilare. Tabelul 7. măsurile de siguranţă la foc se stabilesc în funcţie de capacitate. destinaţie. de dans. expoziţii permanente de artă.5 şi 7. PERFORMANŢE SPECIFICE PRIVIND SIGURANŢA LA FOC PENTRU CLĂDIRI CU SĂLI AGLOMERATE Pentru săli aglomerate. Categorii de săli aglomerate Categoria sălii aglomerate S1 S2 Destinaţia sălii aglomerate Teatre dramatice şi muzicale. cinematografe. După destinaţie. Corelaţia între amplasarea şi categoria sălilor. Amplasarea sălilor aglomerate Independentă sau compartiment de incendiu Categoria sălii S1 S2 S1 Capacitatea (numărul maxim de locuri) în funcţie de gradul de rezistenţă la foc al clădirii I II III 5000 1000 Nelimitat Nelimitat 1500 5000 2000 1000 .2. Tabelul 7. Încăperi cu aglomerări de persoane – încăperi în care se pot afla simultan cel puţin 50 de persoane. fiecăreia din acestea revenindu-i o arie de pardoseală mai mică de 4m2. expoziţii comerciale.întruniri. de sport. săli de întruniri. cazinouri. Sălile aglomerate a căror destinaţie nu este cuprinsă în tabelul 7.4. respectiv categoria sălii şi gradul de rezistenţă la foc al clădirii. circuri. încăperi pentru expoziţii. muzee cu exponate incombustibil.). săli de lectură. Sala aglomerată reprezintă o categorie distinctă a încăperilor cu aglomerări de persoane. Corelaţia între categoria sălilor. discoteci. de aşteptare. de cult. săli de spectacole. etc. cantine şi restaurante. sălile aglomerate pot fi de categoria S1 sau S2 conform tabelului 7. numărul de locuri. muzee.4. numărul de niveluri şi gradul de rezistenţă la foc a clădirilor cu săli aglomerate se asigură conform tabelului 7. de concert. cluburi.6. Când sunt situate la parter. 7. Pentru sălile cu mai multe funcţiuni.4.5. magazine cu mărfuri combustibile etc. muzee cu exponate combustibile. măsurile de protecţie la foc se asigură în funcţie de categoria cea mai defavorabilă a sălii. Săli pentru proiecţii cinematografice.2. discoteci. auditorii. comerţ. etc.

de gradul IV-V de rezistenţă la foc în următoarele situaţii: • circuri mobile. • cluburi şi discoteci precum şi cinematografe cu funcţionare sezonieră având maximum 300 de locuri. pot avea spre sală geamuri protejate cu obloane rezistente la foc sau cu perdele de drencere.7. încăperile cu risc mare de incendiu sau care adăpostesc aparataj sau obiecte de importanţă deosebită se separă de restul construcţiei prin pereţi şi planşee a căror rezistenţă la foc se stabileşte în funcţie de densitatea sarcinii termice.7. Similar se separă între ele şi porţiunile de clădire aferentă mai multor săli aglomerate comasate. • expoziţii provizorii de importanţă locală care nu adăpostesc exponate de valoare. Tabelul 7. Elemente de separare Nr crt 0 Destinaţia elementului 1 Gradul de rezistenţă la foc al clădirii 2 Condiţii minime de combustibilitate şi rezistenţă la foc pereţi planşee 3 4 Observaţii 5 . magazine şi centre comerciale la care se asigură evacuarea rapidă a spectatorilor.Alipită pe o latură la construcţii cu alte destinaţii sau mai multe săli aglomerate comasate într-o clădire Înglobată în construcţii cu alte destinaţii S2 S1 S2 6000 3000 5000 4000 2000 3000 2000 1000 1500 Tabelul 7. Elementele de separare trebuie să îndeplinească pe lângă cerinţele de mai sus şi condiţiile din tabelul 7. Cabinele tehnice necesare funcţional.6. dacă aceste cabine se separă de restul clădirii în aceleaşi condiţii ca şi sala aglomerată. cumpărătorilor direct în exterior. de importanţa bunurilor şi de nivelul riscului de incendiu. Numărul de niveluri supraterane admis în clădiri cu săli aglomerate Categoria Numărul maxim de niveluri supraterane admis în clădiri având gradul de sălii rezistenţă la foc I II III S1 nelimitat 5 2 S2 nelimitat 6 3 Se admite şi amenajarea sau realizarea sălilor aglomerate în clădiri independente parter. Porţiunile de clădire aferente sălilor aglomerate înglobate în clădiri cu alte destinaţii trebuie să fie separate de restul construcţiei prin elemente de construcţie C0(CA1) cu rezistenţă la foc de minim 3 ore pentru pereţi şi 1h30’ pentru planşee. În interiorul compartimentelor de incendiu sau funcţionale ale sălilor aglomerate. indiferent de destinaţie.

arhivelor. Elementele decorative interioare. protejate cu uşi rezistente la foc 1h30’. în celule cu dimensiuni maxime de 3. având pereţi din materiale C0(CA1) cu rezistenţa la foc minim 30’. expoziţii cu capacitate <300 de locuri situate în clădirile de GRF III. echipate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. Se pot utiliza şi zone de plafoane suspendate executate din C 1-C2(CA2a-CA2b) sau din lemn ignifugat cel puţin la partea neaparentă. Plafoanele suspendate vor avea elemente de susţinere C0(CA1) rezistente la foc minimum 30’. astfel încât să evite formarea de curenţi favorabili dezvoltării incendiilor.00m. - C0(CA1) 3h C0(CA1) 2h Pereţii şi planşeele de separare a spaţiilor închise pentru parcarea autovehiculelor faţă de clădirile cu săli aglomerate trebuie să fie C0(CA1). Pot fi şi C1. Acestea pot comunica cu exteriorul. Aceste dispozitive de evacuare a fumului. 2. finisajele.1. trebuie să poată fi acţionate şi prin comenzi manuale. plafoanele suspendate vor fi C0(CA1). cluburi. fie direct. . C2 dar ignifugate inclusiv scheletul de montare. balcoane. În sălile aglomerate şi anexele lor în care publicul are acces. Pentru evacuarea fumului degajat în caz de incendiu (desfumare) la partea superioară a sălilor aglomerate în care are acces publicul. uşor accesibile de la nivelul sălii. se prevăd dispozitive amplasate judicios. a căror suprafaţă totală va fi cel puţin 1% din suprafaţa sălii sau se asigură desfumarea prin sistem mecanic. Se recomandă ca distanţele dintre finisaje sau tratamente acustice şi pereţii suport să nu fie mai mare de 15cm. Planşeele nivelurilor intermediare amenajate în interiorul sălilor aglomerate(logii. bibliotecilor şi restul construcţiei I-III - C0(CA1) Elementele pot fi C2(CA2b) la cinematografe. muzee. dacă se asigură măsuri corespunzătoare de împiedicare a transmiterii incendiilor(prin fâşii incombustibile). iar spaţiul dintre plafonul suspendat şi planşeul de rezistenţă va fi întrerupt la maximum 25m (pe direcţii perpendiculare) cu diafragme C0(CA1). expoziţii.00× 3. 3. fie prin coşuri de evacuare cu secţiune echivalentă. În săli de alimentaţie publică RF se poate reduce la 1h cu excepţia planşeelor peste depozite de materiale combustibile Uşile depozitelor vor fi RF 1h30’ cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată I-II C0(CA1) 1h30’ C0(CA1) 1h C0(CA1) 1h C0(CA1) 45’ III I-III - C0(CA1) 1h30’ 4. Planşee peste subsol sau demisol atât la încăperile accesibile publicului.) Elemente ce separă de restul construcţiei încăperile în care are acces publicul din săli polivalente. În aceşti pereţi se admit numai goluri de acces necesare circulaţiei. cât şi la căile lor de evacuare Elemente de separare între depozitele de obiecte de valoare ale muzeelor. inclusiv căile de evacuare ale acestora cu excepţia planşeelor peste subsol. platforme etc. sau încăperi tampon prevăzute cu uşi rezistente la foc 45’. tratamentele termice şi acustice ale sălilor aglomerate vor fi astfel alcătuite şi realizate încât să nu propage incendiul cu uşurinţă C0(CA 1). Golurile astfel realizate vor fi împărţite prin diafragme. rezistente la foc minim 4ore pentru pereţi şi 2ore pentru planşee. Dispozitivele pentru evacuarea fumului în caz de incendiu ce se prevăd la partea superioară a sălilor accesibile publicului vor fi repartizate cât mai uniform.

Pentru sălile cu scene. de regulă. Sală aglomerată tip S1 III 35(50)* IV-V 25 I-II 65(100)* III 50(75)* 2. circulaţia de evacuare va fi organizată încât. Tabelul 7. Timpii de evacuare(lungimile maxime admise pe traseul parcurs pe căile de evacuare) sunt cei prezentaţi în tabelul 7.Este obligatoriu să se asigure cel puţin două ieşiri de evacuare. Capacitatea de evacuare a unui flux pentru sălile aglomerate Capacitatea de evacuare “C” a Tipul sălii aglomerate şi gradul de rezistenţă Nr. Nu se admite evacuarea prin scenă sau podium a publicului din sală.8. garderobe şi alte încăperi de servire a publicului. crt.Valorile din paranteze se referă numai la circulaţiile (trecerile) de evacuare din interiorul sălilor aglomerate (până la uşile de evacuare ale sălii). unui flux de evacuare (număr de la foc a clădirii persoane) GRF 50(70)* I-II 1. fig.9. distincte şi judicios distribuite pentru: • fiecare nivel al sălilor aglomerate. Sală aglomerată tip S2 IV 35 V 25 Observaţie *. bufete.19 .7. • foaiere. cu aria de peste 100m2. precum şi pentru nivelurile de logii şi balcoane cu mai mult de 100 de persoane. Capacităţile de evacuare “C” a unui flux de evacuare luat în calcul la sălile aglomerate sunt stabilite conform tabelului 7. publicul să nu se deplaseze în direcţia scenei.8.

9.7.Fig. Valoarea timpilor de evacuare Categoria sălii aglomerate Gradul de rezistenţă la foc al clădirii I-II III IV şi V I-II III IV V Timpi de evacuare/ lungime maximă a căii de evacuare De la uşa sălii aglomerate în exterior la o scară sau degajament protejate când evacuarea se face: Până la o uşă a sălii aglomerate într-o singură direcţie în două direcţii diferite (coridor înfundat) secunde metri secunde metri secunde metri 80 32 88 35 50 20 60 24 63 25 38 15 30 12 25 10 25 10 100 40 88 35 50 20 80 32 63 25 38 15 60 24 40 16 30 12 30 12 25 10 25 10 Sala S1 Sala S2 .19. Evacuarea persoanelor din sălile aglomerate Tabelul 7.

Fac excepţie logiile. de pardoseală ori pereţi.Sălile aglomerate trebuie să aibă minimum două căi de evacuare distincte şi independente (fig. polivalente şi alte similare. precum şi expoziţiile şi saloanele de dans în care se recomandă solidarizarea lor pe parchete (fără fixare de pardoseală). numărul maxim de locuri dintr-un rând se stabileşte în funcţie de G. al clădirii şi de modul în care se face evacuarea persoanelor din rând. Pe culoarele de evacuare din săli aglomerate. nu se admit trepte în lungul spaţiilor libere de trecere dintre rândurile de scaune. săli de concerte. Fig. băncile se fixează de pardoseală. rămâne liber o trecere de 0. La sălile de întruniri cu o capacitate de maximum 200 de locuri. în sălile aglomerate. în culoarele dintre pachetele de locuri se pot prevedea strapontine. scaunele şi băncile pot fi nefixate de pardoseală. Amplasarea mobilierului în sălile aglomerate se face astfel încât să se realizeze culoare de trecere cu lăţimi care să asigure accesul publicului la ieşirile din sală. În toate situaţiile.se ridică automat şi se menţin în această poziţie. dacă: . independente) Pentru asigurarea evacuării rapide şi fără accidente a publicului. sau prins solidar de celelalte rânduri astfel încât să devină un pachet. Tabelul 7.10. La sălile cu locuri pe scaune sau bănci. auditorii.20 Căile de evacuare în sala aglomerată (minimum două.R. lăsând liberă lăţimea culoarului rezultată din calcul: • fiind coborâte. scaunele. • nu reduc (în poziţie ridicată sau coborâtă) lăţimea spaţiului de circulaţie pentru evacuare determinat prin calcul. vor avea cel mult 20mm grosime. atunci când nu sunt folosite. între pachetele de scaune.10 Numărul de locuri dintr-un rând de scaune Gradul de rezistenţă la foc (GRF) al clădirii . iar profilul rotund. barele de fixare perpendiculare pe rânduri şi aplicate la nivelul pardoselii. conform tabelului 7.7. cu condiţia solidarizării între ele prin pachete de minimum trei rânduri. 7. La sălile polivalente se recomandă ca scaunele să fie legate rigid între ele pe şiruri şi rânduri. astfel încât să nu fie răsturnate în caz de panică.80m. Fiecare şir sau rând trebuie fixat solid la cele două capete. în care se admit maximum 12 scaune mobile. Pentru sălile de spectacole.20).F.

cortinelor etc. în caz de incendiu. se determină după numărul de fluxuri ce provin din nivelul cel mai populat. la amplasarea mobilierului trebuie să se asigure culoare de evacuare în caz de incendiu. astfel încât la fiecare capăt al unui grup de patru rânduri de scaune să existe câte o uşă cu lăţimea de minim 1. Uşile de pe traseul evacuării publicului din sălile aglomerate trebuie să se deschidă în sensul evacuării la simpla apăsare a sistemelor de închidere (bară de siguranţă) şi să nu aibă proeminenţe care ar putea îngreuna trecerea persoanelor. dacă se prevăd uşi amplasate în pereţii laterali ai sălii. Pe căile de evacuare ale sălilor aglomerate nu se admit uşi false sau placări cu oglinzi. Pentru împiedicarea pătrunderii fumului de la un nivel la altul.60m. Utilizarea draperiilor.10m. • mesele dreptunghiulare.45m. chiar şi atunci când sunt incombustibile. evacuarea rândurilor se asigură obligatoriu la ambele capete • Numărul de locuri dintr-un rând nu se limitează în clădiri de gradul I sau II de rezistenţă la foc. (între culoarul de evacuare şi perete). sau de şase (între două culoare) se prevăd treceri de acces la culoarele de evacuare. La capetele acestor mese nu se prevăd scaune în culoarele de evacuare. având lăţimea liberă de cel puţin 0. la care se adaugă pentru fiecare din celelalte niveluri.Modul de evacuare al persoanelor aflate pe un rând Pe la un capăt Pe ambele capete I-II 24 40 III 14 25 IV şi V 10* 20 Observaţie: • Pentru cazurile în care se admite amenajarea sălilor în construcţii de gradul IV şi V rezistenţă la foc şi nu au instalaţii de stingere.15m de marginea mesei. retrase la o distanţă de 0. vor avea pe fiecare latură cel mult 8 locuri – dacă au acces la un singur culoar sau 16 locuri dacă au acces la două culoare de evacuare. • mesele de maxim 8 locuri se amplasează cu cel puţin o parte a lor lângă culoar. Lăţimea scărilor de evacuare în condiţiile în care publicul aflat la diferite niveluri poate observa incendiul în acelaşi timp. cu condiţia asigurării căilor de evacuare distincte şi independente prin scări normale. . lăţimea necesară pentru evacuarea de 25% din persoanele aflate la nivelul respectiv. În clădirile cu aglomerări de persoane şi săli aglomerate se admit scări rulante. amplasate cu latura lungă perpendiculară pe culoarele de evacuare. În sălile aglomerate. sub plafoane se vor lua măsuri de ecranare a golului scării rulante şi protejarea lui cu perdele de apă cu intrare în funcţiune automată şi/sau manuală. În săli cu locuri la mese.00m lateral. perdelelor. îndreptându-se simultan spre scări. • la determinarea lăţimilor libere de trecere se au în vedere şi dimensiunile scaunelor. este interzisă. ţinând seama de următoarele recomandări: • dacă numărul de locuri pe o latură este mai mare de trei. în faţa uşilor şi 1. distanţa dintre tocul uşii şi prima treaptă a unei rampe care coboară trebuie să fie de minimum 1. • lăţimea liberă a culoarelor de evacuare trebuie să asigure trecerea numărului de fluxuri determinat prin calcul. care pot întrerupe căile de evacuare ale sălilor aglomerate.

încăperile pentru artişti pot avea uşi de comunicare directă cu sala sau scena. Clădirile cu săli aglomerate vor fi uşor accesibile din drumuri publice. dacă sunt prevăzute instalaţii automate de stingere în clădire.80m. A doua cale de evacuare a cabinelor de proiecţie poate fi o scară spirală ori cu trepte balansate. Accesul din cabinele de proiecţie şi anexele acestora la căile de evacuare ale publicului. Scările exterioare folosite pentru evacuarea sălilor aglomerate trebuie să aibă o înclinare de maximum 1:2. birouri. care poate fi comună cu cele ale publicului. asigurându-se condiţii de desfăşurare corespunzătoare a operaţiunilor de stingere şi salvare a persoanelor în caz de incendiu. Pentru circulaţiile comun orizontale şi casele de scări închise ce nu au goluri trebuie să se asigure evacuarea fumului (desfumarea). Platformele exterioare pentru parcarea autovehiculelor situate în vecinătatea clădirilor cu săli aglomerate. logii care comunică liber cu sala prin încăperi tampon cu pereţi şi planşee cu rezistenţă la foc de 2 ore şi având uşi rezistente la foc minim 1h 30’.Sălile prevăzute cu cortine de siguranţă în cazuri de strictă necesitate pot avea legătura dintre scenă şi încăperile pentru reflectoare. sau o scară metalică verticală având lăţimea de minimum 0. trebuie amplasate în afara gabaritului liber necesar pentru evacuarea publicului din clădiri şi a căilor de acces autospecialelor pompierilor la faţadele clădirii şi la sursele de alimentare cu apă.Pentru sălile de teatru care au mai mult de 600 de locuri şi scenă amenajată. La cabinele de proiecţie pentru peliculă pe bază de nitroceluloză se prevede şi a doua cale de evacuare. prevăzute cu dispozitive de autoînchidere.60 lăţime şi să fie acoperite. iar rampele şi podestele se recomandă de minimum 1. Pentru sălile prevăzute cu cortină de siguranţă aceste goluri sunt amplasate în afara porţiunii de perete din dreptul sălii.Uşile de acces la casele scărilor de evacuare închise vor fi pline. etc. se protejează prin uşi sau alte elemente de protecţie cu rezistenţa la foc de minim 45’. Aceste uşi pot fi cu geam (cu excepţia sălilor de teatru). fără a se trece prin sală. echipate cu dispozitive de autoînchidere. este admis numai prin încăperi tampon. etc. astfel încât să nu conducă direct din scenă sau anexele acesteia în sala aglomerată sau căile de evacuare a publicului. . În situaţia în care scenele au o suprafaţă de maxim 50 m2. cabine. Curţile interioare şi spaţiile dintre clădirile cu săli aglomerate pot fi luate în considerare pentru evacuarea persoanelor în caz de incendiu. depozite. independentă de cele pentru public. Pereţii şi planşeele care separă scena şi buzunarele scenei de anexele ei trebuie să fie CO(CA1) cu rezistenţă la foc de cel puţin 1h 30’.) inclusiv spre căile de circulaţie aferente. dar nu mai puţin de 10m. În afara golului portal dintre sală şi scena amenajată.) se separă de sala aglomerată prin pereţi antifoc şi cortine de siguranţă. dacă au lăţimea suficientă pentru trecerea numărului de fluxuri rezultat din calcul. scena şi anexele sale (buzunare. iar golurile trebuie protejate cu uşi rezistente la foc de 1h 30’. Cabina de proiecţie pentru pelicula de siguranţă şi anexele sale trebuie să aibă acces la o cale de evacuare.Golurile dintre casa scenei şi anexele sale (ateliere. Faţă de alte spaţii accesibile publicului separarea se face prin pereţi CO(CA1) având rezistenţa la foc de minimum 3 ore şi planşee 1 ½ ore. inclusiv pe podestele caselor de scări respective.Proiecţia de filme şi diapozitive trebuie să se facă din cabine special amenajate. în pereţii antifoc se admite practicarea a câte două goluri de circulaţie (câte unul de fiecare parte a scenei) protejate cu încăperi tampon având uşi rezistente la foc 45 minute.

precum şi cel puţin una dintre cele ale platformelor deschise cu mai mult de 100 de persoane din alte categorii de săli.2b). trebuie să fie CO(CA1) cu rezistenţa la foc de minim 2h pentru pereţi şi respectiv 1h pentru planşeu. acoperişul casei scenei se execută din materiale CO(CA1). va avea o bună vizibilitate în scenă şi acces uşor în caz de incendiu. Pereţii care separă depozitele cu materiale combustibile şi atelierele anexe cu risc mare de incendiu de restul construcţiei trebuie să fie realizaţi din materiale CO(CA1). Dispozitivele prevăzute pentru evacuarea fumului (desfumare) în caz de incendiu. Cel puţin una din căile de evacuare din buzunarele scenei şi depozite trebuie să aibă traseul separat de scenă. . buzunarele scenelor cu o arie mai mare de 100 m2 şi fosele pentru orchestră cu peste 50 de persoane se prevăd obligatoriu cu două ieşiri de evacuare. cu ferestre cu deschidere automată amplasate la partea superioară a scenei (deasupra grătarelor). C1 sau C2 (CA1. Se admite înlocuirea până la 45% din suprafaţa dispozitivelor de evacuare a fumului necesare. Structurile de rezistenţă a pasarelelor şi grătarelor scenei. Grătarele pot fi realizate din materiale C0. cu rezistenţă la foc de minimum 4h şi fără alte goluri decât cele strict necesare circulaţiei. echipate cu dispozitive de autoînchidere. vor fi acţionate automat fie sub efectul temperaturilor. trebuie să fie realizate din materiale CO(CA1). Protejarea acestor goluri se realizează cu uşi rezistente la foc minimum 1h 30’. echipate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. trebuie să poată fi coborâtă. Scenele prevăzute cu cortină de siguranţă. iar golurile de acces la pasarele se protejează cu uşi rezistente la foc 1h 30’. CA2a. Pentru intervenţie în caz de incendiu la părţile superioare ale scenei. la scene şi buzunarele acestora. fiind realizate din materiale CO(CA1). la nivelul podiumului de joc şi la subsolul acesteia se va asigura accesul prin case de scări închise sau prin scări exterioare. cele ale încăperilor de servire a publicului. Planşeele care separă scena sau buzunarele scenei de alte încăperi situate deasupra lor. etanşă contra fumului şi rezistentă la foc. aferentă scenelor amenajate ale sălilor cu peste 600 locuri. Cortina de siguranţă. Căile de evacuare ale balcoanelor şi lojelor din sălile cu scene de teatru. ale depozitelor şi anexelor sale. Pentru intervenţie în caz de incendiu se va sigura accesul autospecialelor pompierilor. Scenele cu suprafaţa mai mare de 150 m2 şi buzunarele cu înălţimea mai mare de 10 m vor avea asigurată evacuarea fumului în caz de incendiu (desfumare) prin dispozitive cu suprafaţa liberă totală de minimum 5% din aria pardoselii sau sistem mecanic corespunzător alcătuit şi dimensionat. cu rezistenţa la foc de minim 2h. Pereţii şi planşeele cabinei de proiecţie cu mai mult de un aparat de protecţie al filmelor. Încăperea destinată serviciului de pompieri. cel puţin la o faţadă a clădirii. Se admite o cale de evacuare să treacă prin sala aglomerată cu condiţia ca scena să fie fără cortină de siguranţă şi fosele să aibă mai puţin de 50 de persoane. în cel mult 40’’ prin comandă de la distanţă şi manual. Aceste ieşiri trebuie să fie distincte de cele ale sălii. fie prin depăşirea unor presiuni de 34 daN/m2 (35 kgf/m2) prevăzându-se şi posibilitatea acţionării lor manuale din locuri accesibile. nu trebuie să aibă traseul prin sala aglomerată.Cabinele pentru artişti şi ale depozitelor de materiale combustibile amplasate sub scenă vor avea planşeele rezistente la foc cel puţin 1h 30’ pentru cabine şi 3h pentru depozite.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful