Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca Facultatea de Istorie şi Filosofie Anul universitar I Semestrul I

I. Informaţii generale despre curs, seminar, lucrare practică sau laborator Titlul disciplinei: Logică generală Codul: HFR0411 Numărul de credite: 6 Locul de desfăşurare: sala „Florian Ştefănescu-Goangă”, sediul central UBB, et. I Programarea în orar a activităţilor: miercuri, 10 - 12 II. Informaţii despre titularul de curs, seminar, lucrare practică sau laborator Nume, titlul ştiinţific: Damian Alex. Sergiu, lector univ. dr. Informaţii de contact (adresă e-mail, eventual nr. de telefon): sergiudam@gmail.com - tel.: 412264, 413701 Ore de audienţă: miercuri, 12 – 14 III. Descrierea disciplinei: [Obiectivele cursului/disciplinei, conţinutul acestuia, competenţele dobândite prin absolvirea disciplinei, metodele utilizate în cazul predării, al seminarului sau al lucrărilor practice – 10-20 de rînduri]. După o paralelă între gîndirea discursivă şi gîndirea intuitivă, cursul urmăreşte abordarea principalelor concepte şi teme ale logicii clasice şi ale logicii simbolice cu scopul de a releva rolul esenţial al logicii în asigurarea raţionalităţii. Sunt tratate: definiţii ale logicii; noţiuni de bază ale logicii (formă logică, termen, propoziţie logică, inferenţă, validitate, deducţie, inducţie, argument); principiile logicii, principii prelogice; diferite clase de propoziţii; inferenţe imediate, inferenţe mediate (silogismul); funcţii de adevăr şi principalii functori interpropoziţionali; introducere în logica claselor şi în logica relaţiilor; erori logice. Competenţele dobîndite de studenţi vizează: cunoaşterea exigenţelor şi criteriilor logice în fundamentarea şi vehicularea adevărului; însuşirea unor principii şi reguli de a căror respectare depinde corectitudinea gîndirii raţionale; formarea unei gîndiri critice; înţelegerea faptului că în cadrul unui demers teoretic a proceda raţional înseamnă a construi efortul teoretic în conformitate cu condiţiile logice de raţionalitate, a gîndi necontradictoriu, ordonat şi consecvent. Studiul logicii înlesneşte depistarea erorilor în argumentare, prevenirea explicaţiilor şi argumentelor inconsistente, conferirea unui caracter justificat aserţiunilor şi conduce la dezvoltarea abilităţii de a exprima idei concise şi clare, de a evita ambiguitatea, de a formula argumente riguroase. Toate acestea au implicaţii benefice corespunzătoare asupra luării deciziilor şi asupra acţiunii. Metodele utilizate: în cazul predării – expunerea, iar la seminarii – rezolvarea de exerciţii, problematizarea.

Bucureşti. Iaşi. 10 titluri]. Gh. P.. Enescu. A. Introducere în logică. M.. P. Marga. § 1. A. Tratat de logică.. principalele funcţii de adevăr.2. Universitatea „Babeş-Bolyai”.. a: . 1998. VI. Polirom. P. Bucureşti. Vergez. cu precizarea datei la care acestea sunt planificate şi menţionarea. Curs de filozofie. Bucureşti. Marga. Silogistica. pp. . Bucureşti... 1995. T. 1997. T. echipament special. intuiţie şi raţionament. 1996. Editura Lider. Introducere în logică. Botezatu. Botezatu. D.. Constituirea logicităţii. la fiecare curs/seminar/lucrare/verificare intermediară în parte. lucrări)]. Stoianovici. logici plurivalente. 1990. definiţii ale logicii. Logică generală. Logica simbolică. cu precizarea capitolelor sau a paginilor aferente. Humanitas. I... 1997. 7-16.. Bibliografie Botezatu. 7. 1995. Humanitas. Editura Lider. D. Lucrările sunt accesibile la biblioteca secţiei de filosofie şi la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”. Balaiş. cap.partea relevantă din bibliografia obligatorie. V. D. Humanitas. Huisman. Dima. Logica fără profesor. P. . Editura Didactică şi Pedagogică. concept şi silogism. logică şi formalism. Enescu. Bucureşti. 1997. Cluj-Napoca. Editura Didactică şi Pedagogică. §1. D. Gîndire discursivă şi gîndire intuitivă. Logică generală. 2.max. calculul propoziţiilor. Ioan. Botezatu. Bucureşti. Polirom. 14-15. – cu precizarea dacă acestea sunt sau nu asigurate de facultate . logica formală modernă. 1990. Bibliografia obligatorie: [Datele complete de identificare a lucrărilor fundamentale utilizate în cadrul disciplinei. 1. Editura Didactică şi Pedagogică. Gh.. precizarea locului unde acestea se pot accesa (inclusiv resursele accesibile prin Internet) . Huisman. A.. Logică şi filosofie. A. Cazacu. 1978. 1997. 130-134.. inducţia.. pp. Iaşi. instrumente de specialitate sau de laborator. diverse materiale etc. logică şi limbaj. 1976. deducţia. Declinul logicii lui Aristotel şi ştiinţa modernă. Curs de filozofie.conceptelor de bază sau a cuvintelor cheie. A.3. teme. Institutul European.obligaţiile studenţilor pentru întîlnirea respectivă (lecturi. Dima. Planificarea/Calendarul întâlnirilor şi a verificărilor/examinărilor intermediare: [Precizarea exactă a tematicilor abordate în cadrul fiecărei întâlniri în parte. .. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică... Iaşi..opţional]. Tratat de logică. raţionamentul prin analogie. Materiale folosite în cadrul procesului educaţional specific disciplinei: [După caz: calculator. 1983.. Teoria clasică şi interpretările moderne. Vergez. Stoianovici. Bucureşti. pp.. Didilescu.IV. P.

17-26. propoziţii modale. Enescu. Gh. 12-14. 1997. T. pp. Editura Lider. P. 78-79. P. 1997. Tratat de logică. Introducere. Cluj-Napoca. Botezatu. Introducere în logică.. 134-140. 6. Gh. Bucureşti. formă logică. 4. propoziţii compuse. pp. Validitatea logică. pp. Editura Didactică şi Pedagogică. Huisman. 1998. D. judecată. Iaşi. pp. Bucureşti. 44-46. Botezatu.. Polirom.. Silogistica. M. Vergez. T. 43-47. 5. Bucureşti. Dima. Teoria clasică şi interpretările moderne. Bucureşti. Ioan.. A. 1995... 54-58. A. Universitatea „Babeş-Bolyai”. pp. Tratat de logică. Bucureşti. cap. 1990. D. pp... Principalele clase de propoziţii după criteriul intenţiei. Bibliografie Enescu. Tratat de logică. 1978. pp. condiţia extralogică şi condiţia logică pentru corectitudinea unei inferenţe. Cluj-Napoca. 1997. 30-34. Universitatea „Babeş-Bolyai”. Stoianovici. Bucureşti. propoziţii axiologice. Iaşi.Bibliografie Balaiş. pp. . Logică generală. 81-82. pp. P. Bucureşti. Logica simbolică. Dima. Editura Didactică şi Pedagogică. 1996. Noţiuni de bază ale logicii. propoziţii de relaţie. 1997. 7-16.. Logica simbolică. pp. Universitatea „Babeş-Bolyai”. Logică şi filosofie. propoziţie logică. Bibliografie Balaiş. A. D. Marga.. Editura Didactică şi Pedagogică. aserţiune. Gh. A. D.. propoziţii de predicaţie. 7.. Humanitas. 3... pp. Editura Lider. I. 62-69. M. argument. Marga. 11-14. Logica fără profesor. termen... Humanitas. 1990. propoziţie logică. Logică generală. propoziţii de intensiune. Bibliografie Enescu. pp. 1997. 11-20. 7. M. Cluj-Napoca. Dima. Bucureşti. Institutul European. A. 1990. 1976. Bibliografie Balaiş. inferenţă. pp. Gh. propoziţii de extensiune. Stoianovici... Editura Lider. Bibliografie Enescu. 79-83. Bucureşti. T. Logica simbolică. Stoianovici. Principalele tipuri de propoziţii după structură. Editura Didactică şi Pedagogică. 1978. Curs de filozofie. 5-7. Logică generală.. pp.. 1978.. propoziţii pragmatice. 9-11. Editura Lider. pp. Didilescu. sensul gramatical şi sensul logic al propoziţiei. Propoziţiile ipotetice şi implicaţia materială. Tratat de logică. propoziţii cognitive.. Marga. 230-232.. Cazacu.

condiţiile judecării. Dima.8. Bibliografie Botezatu. Dima. T..80-121. Introducere în logică. Bibliografie Stoianovici.. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Constituirea logicităţii. 13. Bibliografie Botezatu. Logică generală.. Bucureşti. pp. moduri. 184-196. Bibliografie Botezatu. entimema.. P. 33-42. Marga. pp. polisilogismul. condiţiile raţionării. 233-241. P. Gh. Bibliografie Botezatu. P. 155-159. 1990. pp. A. 188-201. T. obversiunea. Bucureşti. condiţiile conceperii.. Principiile logicii. T. Polirom. 25-44. Principiile prelogice. Logică generală. A. Editura Didactică şi Pedagogică.. pp. 1983. 1997. 1990. A.. D. principiul terţului exclus. pp. 14. conversiunea.. 10.. D.. Introducere în logică. 1997.. Inferenţe inductive. 84-93. A. 123-144.. Introducere în logica claselor şi în logica relaţiilor. Dima. Stoianovici. Bucureşti. clase de termeni. Stoianovici.. Editura Didactică şi Pedagogică. pp. Polirom. Tipurile fundamentale de propoziţii categorice. pp. Enescu. Marga. pp. 233-245. T. Bibliografie Botezatu. Inferenţe mediate cu propoziţii categorice. Teoria termenilor.. 9. pp. Bibliografie . 196-218. Editura Didactică şi Pedagogică.. contrapoziţia. T. Dima.. Bucureşti. Bucureşti. validitate. raporturi logice dintre termenii generali. P. 11. Marga. D. Logică generală. principiul noncontradicţiei. Polirom. Marga.. operaţii logice asupra termenilor. Logică generală. inversiunea. principiul raţiunii suficiente. A. principiul identităţii.. Introducere în logică. D. soritul. pp. 1990. Dima. figuri. Polirom. 1990. silogismul disjunctiv. Tratat de logică.. Bucureşti. inferenţele imediate: opoziţia. silogismul ipotetic. Marga. Editura Didactică şi Pedagogică. Iaşi. structura termenilor. epicherema. Editura Didactică şi Pedagogică. Stoianovici. Bucureşti. D. Iaşi. Stoianovici. P. Editura Lider. relaţii logice între propoziţii categorice cu acelaşi subiect şi acelaşi predicat. 1997. 145-168. pp.. 1997. erori logice. raportul dintre extensiune şi intensiune. silogismul categoric – definiţie. 12.. Iaşi. Introducere în logică. Iaşi. Logică generală. 98-107. 1997. 1990.

vol. Dicţionar de filozofie şi logică. . 2. W. Logica simbolică. 1978. condiţiile de prezentare la examen şi modalităţile de recuperare sunt abordate în conformitate cu regulamentul intern al universităţii. criterii de evaluare]. VII. P. Prezenţa la cursuri.. modalitatea de desfăşurare a examenelor/verificărilor. la Biblioteca Centrală Universitară sau/şi la Biblioteca Academiei. ponderea acestor componente în nota finală. Editura Ştiinţifică. 1957. Dicţionar de logică... 1. 1996. Polirom. Organon. Lucrările sunt accesibile la biblioteca secţiei de filosofie. VIII. lucrări de semestru.). Detalii organizatorice. precizarea locului unde acestea se pot accesa (inclusiv resursele accesibile prin Internet)]. A. Kneale. Humanitas. rezolvarea contestaţiilor]. Universitatea „Babeş-Bolyai”. programat în timpul sesiunii şi compus din două lucrări scrise: a) o lucrare constînd din cel mult zece chestiuni referitoare la cunoştinţele predate la cursuri. Flew. a cunoştinţelor predate şi capacitatea de a opera cu acestea în mod adecvat şi eficient. 1975.. 1974. A. Enescu. Bibliografia opţională: [Datele complete de identificare a lucrărilor adiţionale recomandate în cadrul disciplinei. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. IX. consecinţele plagiatului la lucrările elaborate. Bucureşti. M. Kneale. Gh. 1980. Bucureşti. Modul de evaluare: [Componentele de activitate a studenţilor care vor fi evaluate (verificări pe parcurs. Criteriile avute în vedere urmăresc însuşirea corectă a conceptelor. Evaluarea activităţii studenţilor se face pe baza unui examen de două ore. 1985.. pp. J.. Iaşi. punctajul pentru cea de-a doua lucrare înglobînd şi aprecierea activităţii studenţilor la seminarii. probleme). condiţii de prezentare la examen. 1997. Piaget. proiecte de cercetare. Contestaţia la o lucrare scrisă conduce la recorectarea acesteia. Cluj-Napoca. Editura Didactică şi Pedagogică.. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.. Dumitriu. Filiala Cluj-Napoca. Gh. Editura Didactică şi Pedagogică. Enescu. Frauda la examen atrage după sine eliminarea de la examenul respectiv. participare activă etc. noţiunea de plagiat.. Botezatu. 1991. Istoria logicii. Bucureşti. Ponderile celor două componente în nota finală sunt aproximativ egale. Fundamentele logice ale gîndirii. Tratat de logică operatorie. 223-229. Introducere în logică. Bucureşti.Balaiş. consecinţele cazurilor de fraudă la examen. M. pp. Cluj-Napoca. Editura Dacia. Bucureşti. gestionarea situaţiilor excepţionale: [Prezenţa la ore (după caz). 1975. b) o lucrare-test vizînd activitatea seminarială (exerciţii. 195-225. modalităţi de recuperare. Plagiatul atrage după sine nerecunoaşterea lucrării sau a părţii din lucrare în cauză. Aristotel. Dezvoltarea logicii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful